FACULTATEA DE ŞTIINTE MEDICALE ŞI COMPORTAMENTALE

PROGRAM DE STUDII: ASISTENŢĂ MEDICALĂ DE FARMACIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR:
Conf.Univ.Dr. Delia Nica Badea

ABSOLVENT:
Toporîște Elena
Niculina

2020
Nutriţia în tulburările de comportament
alimentar
MOTTO:

,,Sa ajuti individual, fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea
spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul fie el bolnav sau
sanatos sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova
sanatatea sau recuperarea, cu conditia ca acesta sa aiba taria,
vointa sau cunoasterea necesara pentu a face, si sa actioneze in
asa fel incat acesta sa-si poarte singur de grija cat mai curand
posibil."
VIRGINIA HANDERSON
 CUPRINS
I. Introducere.....................................................................................................................5
I.1. Actualitatea temei................................................................................................................5
I.2. Motivaţia alegerii temei.......................................................................................................6
II. Fundamentare teoretică.................................................................................................7
II.1. Generalităţi.........................................................................................................................7
II.2. Clasificare...........................................................................................................................9
II.3. Efectele asupra sănătăţii...................................................................................................10
II.3.1.Mortalitatea....................................................................................................................10
II.3.2.Morbiditatea...................................................................................................................11
II.4. Cauzele apariţiei obezităţii...............................................................................................16
II.4.1. Dieta hipercalorică........................................................................................................18
II.4.2. Stilul de viaţă sedentar..................................................................................................17
II.4.3. Ereditatea.......................................................................................................................19
II.4.4. Mediul familial şi factorii de dezvoltare.......................................................................20
II.4.5. Alte maladii...................................................................................................................21
II.4.6. Disfuncţia țesutului adipos în obezitate........................................................................22
II.5. Managementul obezităţii..................................................................................................28
II.6. Efectele obezităţii asupra scheletului şi încheieturilor.....................................................29
III Kinetoterapia în cazul obezităţii infantile..........................................................................31
IV. Exerciţii cu caracter aplicativ............................................................................................36
IV.1. Mersul şi alergarea..............................................................................................36
IV.2. Exerciţii de târâre................................................................................................37
IV.3. Alte exerciţii aplicative...................................................................................................37
V. Prezentare cazuri clinice.....................................................................................................83
VI. Concluzii............................................................................................................................83
VI. Bibliografie........................................................................................................................85
 I. INTRODUCERE
I.1. Actualitatea temei

Obezitatea este un flagel care atinge la ora aceasta toata lumea civilizată, unde 20-
25% până la 50% din populaţie este supraponderală sau obeză. Obezitatea nu este o problemă
de imagine, ci mai ales o problemă de sănătate, ea începând să devină cauza principală de
mortalitate prin bolile cardiovasculare pe care le determină, diabetul zaharat şi afectarea
articulară care sunt întâlnite la multe persoane obeze.
Numărul copiilor supraponderali creşte anual cu 400. 000, cifră care se adaugă celor
14 milioane de persoane supraponderale deja existente în Uniunea Europeană. În cazul
populaţiei europene adulte, rata obezităţii variază între 10% şi 27% la bărbaţi şi până la 38%
în cazul femeilor.
Creşterea ratei obezităţii în rândul copiilor şi tinerilor se datorează societăţii
contemporane, din motive precum ascensiunea tehnologiei, creșterea ponderii consumului de
mâncare tip fast-food și dimensiunea porţiilor meselor și scăderea activității fizice a copiilor.
Dacă copiii ar fi mai dinamici și mai puțin sedentari, rata de obezitate s-ar reduce.
Copiii trebuie să aloce mai puţin timp dispozitivelor electronice și să petreacă mai
mult timp afară pentru joc sau de a explora alte opțiuni de activităţi fizice.
Un studiu a constatat faptul că copiii care folosesc dispozitive electronice timp de 3
sau mai multe ore pe zi au avut între 17-44% riscul crescut de a deveni supraponderali, şi cu
10-61% riscul crescut de obezitate. Părinții trebuie să recunoască semnele care duc la aceste
posibilităţi si sa încurajeze copiii lor sa fie mai activi fizic. Există multe programe menite să
încurajeze activitățile fizice cum ar fi Letsmove.gov, un program lansat de prima doamna,
Michelle Obama, pentru a ajuta la problemele de luptă cu recenta epidemie de obezitate.
Lucrarea e faţă urmăreşte în primele capitole să expună principalele cauze şi motive
care au dus la creşterea în mod îngrijorător a fenomenului de obezitate infantilă, precum şi
efectele nefavorabile asupra sănătăţii, pe mai multe planuri, cu accent pe repercursiunile
asupra scheletului axial .

I.2. Motivaţia alegerii temei

 Cauzele care pot duce la obezitate sunt multiple şi întâlnite zi cu zi în societatea
modernă. Din păcate, acestei afecţiuni nu i se atribuie atenţia necesară combaterii, în
condiţiile în care pare a deveni principala maladie contemporană, ducând la multiple
afecţiuni şi traume pe multe planuri psihice şi fizice.
Rolul kinetoterapiei a crescut foarte mult în ultimii ani, datorită avantajelor pe care le
deţine faţă de metodele clasice de combatere, care pot avea numeroase efecte secundare şi
complicaţii, îndeosebi asupra organismului în formare şi vulnerabil al unui infant sau
adolescent. Kinetoterapia dezvoltă musculatura şi îmbunăţăteşte toate funcţiile generale ale
organismului, fiind recomandată pentru o dezvoltare armonioasă a corpului şi menţinerea
optimă a funcţiilor vitale atât pentru persoanele fără probleme de greutate, dar în special
pentru profilaxia obezităţii, atât infantile, cât şi la adulţi.
În cadrul lucrării de faţă mi-am propus să evidenţiez ce este obezitatea, principalele
cauze, domeniile asupra cărora se răsfrâng efectele acesteia acesteia şi principalele linii
directoare privind tratamentul şi combaterea acesteia. În partea a II-a a lucrării am prezentat
modul în care suprapropendalii sunt afectaţi privind dezvoltarea articulară şi a scheletului,
precum şi importanţa kinetoterapiei în ameliorarea suferinţelor osoase şi articulare, cu tehnici
practice de abordare.
Prin lucrarea mea sper să fi surprins esenţialul privind gravitatea problemei pe care o
reprezintă obezitatea la copii şi adulţi, cu consecinţe şi asupra dezvoltării în viaţa adultă,
precum şi un mod practic, eficient, atractiv şi fără efecte adverse de tratament şi îmbunătăţire
a stării generale de sănătate.

I. FUNDAMENTARE TEORETICĂ
 II.1. Generalităţi

Obezitatea este o afecțiune în cadrul căreia excesul de grăsime corporală s-a acumulat
până la stadiul în care acesta ar putea avea un efect negativ asupra sănătății, ducând la o
speranță de viață redusă și / sau probleme de sănătate crescute. Oamenii sunt consideraţi
obezi atunci când indicele de masă corporală (IMC), o mărime obținută prin împărțirea
greutății unei persoane exprimată în kilograme la pătratul înălţimii persoanei în metri, este
mai mare de 30 kg/m2 1.
Obezitatea crește probabilitatea apariţiei diverselor boli, în special boli de inimă,
diabet de tip 2, apnee obstructivă de somn, anumite tipuri de cancer şi a osteoartritei.
Obezitatea este cel mai frecvent cauzată de o combinaţie de aport excesiv de energie
din alimente, lipsă de activitate fizică și susceptibilitate genetică, deși în câteva cazuri este
cauzată în principal de ereditate, tulburări endocrine, medicamente sau boli psihice. Dovezile
care susțin punctul de vedere că unii oameni obezi care mănâncă putin câştigă în greutate din
cauza unui metabolism lent sunt limitate. În medie, oamenii obezi au un consum de energie
mai mare decât omologii lor slabi, datorită energiei necesare pentru a menține o masă
corporală crescută.
Dieta și exercițiile fizice sunt cele mai importante metode de tratament pentru
obezitate. Calitatea dietei poate fi îmbunătățită prin reducerea consumului de alimente cu o
densitate energetică crescută, cum ar fi cele bogate în grăsimi și zaharuri și prin creșterea
aportului de fibre alimentare. Medicamentele anti-obezitate ar putea fi prescrise pentru a
reduce pofta de mncare sau a inhiba absorbţia grăsimilor, împreună cu un regim alimentar
adecvat. În cazul în care dieta, exercitiile fizice si medicamentele nu sunt eficiente, un balon
gastric poate ajuta la pierderea în greutate sau pot fi efectuate intervenţii chirurgicale pentru a
reduce volumul stomacului și / sau lungimea intestinului, ceea ce duce la sațietate mai
devreme și capacitatea redusă de a absorbi substanţele nutritive din alimente.
Obezitatea este o cauză principala de deces la nivel mondial, cu creșterea prevalenței
la adulți și copii, și autoritățile o percep ca fiind una dintre cele mai grave probleme de
sănătate publică ale secolului 21. Obezitatea este stigmatizată în mare parte din lumea
modernă (în special în lumea occidentală), deşi aceasta a fost larg percepută ca un simbol al
bogăției și al fertilității de multe ori în istorie, și încă este, în unele părți ale lumii.

1
Haslam DW, James WP (2005). "Obesity". Lancet 366 (9492): 1197–209.
 Fig. 1 – Ilustrarea obezităţii şi circumferinţei bustului
De la dreapta la stânga, un bărbat sănătos are o talie de 84 cm, unul supraponderal
de 114 cm, iar un bărbat obez are o talie de 152 cm
Sursa: Report of the Dietary Guidelines Advisory Committee on the Dietary
Guidelines for Americans, 2000.

Obezitatea infantilă este o afecțiune în care excesul de grăsime corporală afectează în

mod negativ sănătatea sau bunăstarea unui copil. Deoarece metodele directe de a determina
țesutul adipos din organism sunt dificile, diagnosticul de obezitate se bazează adesea pe IMC.
Având în vedere prevalenţa în creştere a obezităţii la copii și numeroasele sale efecte
negative asupra sănătății, aceasta este recunoscută ca o problemă gravă de sănătate publică.
Termenul de exces în greutate este mai degrabă utilizat la copii decât cel de obezi deoarece
este mai puțin stigmatizant. Pentru a preveni sau inversa obezitatea la copii este necesar să
se efectueze o reevaluare largă a numărului de calorii, precum și recomandarea creşterii
activităţii fizice ca urmare a stilului de viață sedimentar la copiii din zilele noastre.

II.2. Clasificare
 Aşa cum s-a menţionat anterior, obezitatea este o afecțiune în care excesul de grăsime
corporală s-a acumulat în măsura în care aceasta ar putea avea un efect negativ asupra
sănătății. Ea este definită de indicele de masă corporală (IMC) și a evaluat în continuare în
ceea ce privește distribuția grăsimii prin raportul talie- șold și numărul total de factori de risc
cardiovascular2. IMC este strâns legat atât de procentul de grăsime corporală cât şi de cel de
grăsime totală a corpului. La copii, o greutate sănătoasă variază în funcție de vârstă și sex.
Indicele de masă corporală se calculează împărţind greutatea exprimată în kg la
înălţimea exprimată în m la pătrat: IMC = m / (h2)

IMC Semnificaţie

sub 18,5 subponderal

intre 18,5 si 24,9 greutate normala

intre 25 si 29,9 supraponderal

intre 30 si 34,9 obezitate clasa I

intre 35 si 39,9 obezitate clasa II

peste 40 obezitate morbida

Tabelul 1 – Clasificarea persoanelor în funcţie de IMC

Sursa: http://www.mediculmeu.com/dieta-nutritie/retete-diverse/excesul-ponderal-si-
curele-de-slabire.php

În cazul copiilor, Centrul de Prevenire şi Control al Bolilor defineşte obezitatea

infantilă ca fiind de la un IMC mai mare sau egal cu 95 de procente statistice (capătul
terminal al clopotului Gauss). Au fost publicate grafice pentru determinarea acesteia la copii,
în funcţie de vârstă şi sex.

2
Sweeting HN (2007). "Measurement and Definitions of Obesity In Childhood and Adolescence: A field guide
for the uninitiated". Nutr J 6 (1): 32
 Fig.2 – Procente statistice ale IMC pentru băieţi (respectiv fete) cu vârste cuprinse
între 2-20 ani

Sursa: http://www.cdc.gov/nchs/data/nhanes/growthcharts/set1/chart15.pdf
 II.3. Efectele asupra sănătăţii

II.3.1. Mortalitatea

Obezitatea este una dintre cauzele principale dintre cele care pot fi prevenite de deces
la nivel mondial.3 Studiile americane și europene efectuate la scară largă au descoperit că
riscul de mortalitate este minim la un IMC de 20-25 kg/m2 la nefumători şi la 24-27 kg/m2 la
fumători, cu riscul crescând odată cu schimbările în orice direcție. Un IMC de peste 32
kg/m2 a fost asociat cu o rată a mortalității dublă în rândul femeilor pe o perioadă de 16 ani.
În Statele Unite obezitatea este estimată a provoca 111,909 până la 365,000 de decese pe an,
în timp ce 1 milion (7,7%) din decesele din Europa sunt atribuite excesului de greutate.4 În
medie, obezitatea reduce speranța de viață cu șase până la șapte ani, un IMC de 30-35 kg/m2
reduce speranța de viață cu doi până la patru ani, în timp ce obezitatea severă (IMC > 40
kg/m2) reduce speranța de viață cu zece ani.

II.3.2. Morbiditatea

Obezitatea creşte riscul multor afecţiuni fizice și psihice. Aceste comorbidități sunt
cel mai frecvent prezentate în sindromul metabolic, o combinatie de afecţiuni medicale care
includ: diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arteriala, colesterolul ridicat şi un nivel
ridicat de trigliceride.
Complicaţiile sunt cauzate fie direct de obezitate sau indirect legate prin intermediul
unor mecanisme de partajare de o cauză comună, cum ar fi o dietă săracă sau un stil de viaţă
sedentar. Puterea legăturii dintre obezitate și afecţiunile specifice variază. Una dintre cele
mai puternice este legătura cu diabetul de tip 2. Excesul de grăsime corporala stă la baza a
64% din cazurile de diabet la bărbaţi si 77% dintre cazuri la femei.5
Consecințele asupra sănătății se împart în două mari categorii: cele care se atribuie
efectelor masei marite de grăsimi (cum ar fi osteoartrita, apneea obstructivă de somn,
3
Mokdad AH, Marks JS, Stroup DF, Gerberding JL (March 2004). "Actual causes of death in the United States,
2000" (PDF). JAMA 291 (10): 1238–45.
4
Tsigosa Constantine; Hainer, Vojtech; Basdevant, Arnaud; Finer, Nick; Fried, Martin; Mathus-Vliegen,
Elisabeth; Micic, Dragan; Maislos, Maximo et al. (April 2008). "Management of Obesity in Adults: European
Clinical Practice Guidelines". The European Journal of Obesity 1 (2): 106–16
5
Grundy SM (2004). "Obesity, metabolic syndrome, and cardiovascular disease". J. Clin. Endocrinol. Metab.
89 (6): 2595–600
 stigmatizarea socială), precum și cele datorate creșterii numărului de celule grase (diabet,
cancer, boli cardiovasculare, boli de ficat gras non-alcoolice).
Primele probleme care par să apară la copii obezi sunt, de obicei, emoționale sau
psihologice. Obezitatea infantila cu toate acestea, poate duce, de asemenea, la o viaţă în
condiţii de pericol, inclusiv diabet zaharat, hipertensiune arterială, boli de inimă, probleme de
somn, cancer si alte boli, aşa cum sunt descrise în tabelul de mai jos. Este demonstrat faptul
că copiii supraponderali este mult mai probabil să crească pentru a deveni adulți
supraponderali. De asemenea, obezitatea în timpul adolescenţei creşte ratele de mortalitate în
timpul varstei adulte.
Copiii obezi de multe ori suferă de tachinări din partea colegilor. Unii ajung chiar să
fie hărțuiți sau discriminaţi de propria lor familie, ceea ce poate duce la scăderea stimei de
sine și la uşoară depresie.
Un studiu din 2008 a constatat că copiii obezi au arterele carotide îmbătrânite
prematur ca la vârsta de treizeci de ani, precum şi niveluri anormal de ridicate de colesterol.
Un sumar al diferitelor tipuri de afecţiuni datorate obezităţii este prezentat în tabelul
de mai jos.
Domeniu Afecţiune Domeniu Afecţiune
medical medical
Cardiologie  Boli de inimă ischemice: Dermatolo  vergeturi
angină şi infarct miocardic gie  negi
 Hipertensiune arterială  celulită
 Nivele anormale de  hirsutism
colesterol  intertrigo (o
 Tromboză venoasă şi dermatoză)
embolism pulmonar

Endocrinologie  Diabet mellitus Gastroente  Boala refluxului

şi medicina  Sindrom ovarian policistic rologie gastroesofagian
sistemului  Tulburări menstruale  Boala ficatului gras
reproducător  Pubertate precoce  colelitiază
 Sterilitate
 Complicaţii în timpul
sarcinii
 Defecte la naştere
  Moarte fetală intrauterină

Neurologie  Atacuri cerebrale Oncologie  de sân, ovarian

 Meralgie parestetică  esofagian , de colon
 Migrene  de ficat, pancreatic
 Sindromul tunelului carpian  gastric
 Demenţă  endometrial,
 Hipertensiune intracraniană cervical
idiopatică  de prostată, de
 Scleroză multiplă rinichi
 limfoame, mielom
multiplu

Psihiatrie  Depresie la femei Respirolo  Apnee obstructivă

 Stigmatizare socială gie de somn
 Sindrom de
hipoventilaţie
cauzat de obezitate
 Astm
 Risc de complicaţii
crescute în timpul
anesteziei generale

Reumatologie şi  Gută Urologie  Disfuncţii erectile

ortopedie  Mobilitate redusă şi  Incontinenţă
 Osteoartrită nefrologie urinară
 Dureri ale coloanei  Blocaj renal cronic
inferioare  Hipogonadism

Tabelul 2 – Tabelul clinic al afecţiunilor cauzate de obezitate

Sursa: http://www.medica.ro/reviste_med/download/rmr/2009.3/RMR_Nr-
3_2009_Art-5.pdf
 Fig. 3 – Complicaţiile medicale ale obezităţii
Sursă: http://sitemaker.umich.edu/russette.356/comorbidities

Copiii care sunt obezi sunt susceptibili de a deveni obezi ca adulţi. Astfel, ei sunt mai
expuşi riscului de probleme de sănătate specifice adulților, cum ar fi boli de inimă, diabet de
tip 2, accidente vasculare cerebrale, mai multor tipuri de cancer şi a osteoartritei. Un studiu a
arătat că copiii care au devenit obezi de la vârsta vârsta de 2 ani au mai multe şanse de a fi
obezi ca adulţi. Potrivit unui articol din New York Times, toate aceste efecte asupra sănătății
contribuie la o durată de viață mai scurtă cu cinci ani pentru aceste copii obezi. Este prima
dată în două secole când actuala generație de copii ar putea avea o durată de viaţă mai scurtă
decât părinţii lor.
 II.4. Cauzele apariţiei obezităţii

Obezitatea infantilă poate fi datorată unei serii de factori care acționează de multe ori
în combinație. Termenul de "mediu obesogenic" este termenul medical inspirat din circuitul
agricol pentru acest amestec de elemente. Cel mai mare factor de risc pentru obezitatea
copilului este obezitatea ambilor părinți. Acest lucru poate fi reflectat de mediul familial și
genetică. Alte motive ar putea fi, de asemenea, din cauza unor factori psihologici și tipului de
corp al copilului.
Un studiu revizuit din 2010 a declarat că obezitatea infantilă este probabil rezultatul
interacțiunii selecției naturale care îi favorizează pe cei cu metabolism mai econom de
energie și societăţii de consum de astăzi, cu acces ușor la alimente ieftine hipercalorice și
necesarul de energie mai redus în viața de zi cu zi.
La nivel individual, o combinație între consumul excesiv de energie din alimente și
lipsa de activitate fizică este gândită pentru a explica cele mai multe cazuri de obezitate. Un
număr limitat de cazuri se datorează în primul rând motivelor genetice, motivelor medicale
sau bolilor psihice(de exemplu, bulimia). În schimb, creșterea ratelor de obezitate la nivel
social este considerată a se datora unui regim alimentar ușor accesibil și gustos, folosirii
ridicate a autoturismelor și a fabricației mecanizate.
Un studiu din 2006 a identificat alți 10 contribuitori posibili la recenta creștere a
obezității:
(1) somnul insuficient;
(2) factori perturbatori ai sistemului endocrin (poluanţi de mediu care interferează cu
metabolismul lipidic);
(3) a scăzut variabilitatea temperaturii mediului ambiant;
(4) scăderea ratelor fumatului, deoarece fumatul suprimă pofta de mancare;
(5) a crescut utilizarea de medicamente care pot determina creşterea in greutate (de
exemplu, antipsihotice atipice);
(6) creșteri ale proporţiilor în cadrul unor grupuri etnice și de vârstă, care tind să fie
mai mari în greutate;
(7) sarcina la o vârstă mai înaintată (care poate cauza sensibilitatea la obezitate la
copii);
(8) factori de risc epigenetici care au ajuns la generalizare;
(9) selecția naturală pentru IMC mai mare;
 (10) imperecherea asortativă duce la concentrarea sporită a factorilor de risc de
obezitate (acest lucru ar crește numărul de persoane obeze, prin creșterea varianței populației
în greutate).6
În timp ce există dovezi substanțiale de susținere a influenței acestor mecanisme cu
privire la prevalenţa crescută a obezităţii, dovezile sunt încă neconcludente, iar autorii atestă
faptul că acestea sunt, probabil, mai puțin influente decât cele discutate în paragraful anterior.
În rândurile de mai jos voi încerca să dezvolt factorii care au contribuit la creşterea
alarmantă a obezităţii pe glob, în special a celei infantile.

II.4.1. Dieta hipercalorică

Aprovizionarea cu energie alimentară pe cap de locuitor variază semnificativ între

diferite regiuni și țări. Ea s-a schimbat, de asemenea, în mod semnificativ în timp. De la
începutul anilor 1970 până la sfârşitul anilor 1990, media de calorii consumate pe persoană
pe zi (estimată după cantitatea de alimente cumpărate) a crescut în toate părțile lumii, cu
excepția Europei de Est. Statele Unite au cea mai mare creştere ajungând la 3654 de calorii
pe persoană în 1996. Aceasta a crescut mai mult în 2003, la 3754 de calorii. La sfârșitul
anilor 1990 europenii au avut 3394 de calorii pe persoană, în zonele în curs de dezvoltare din
Asia au fost 2648 de calorii pe persoană, iar în Africa sub-sahariană, oamenii au avut 2176 de
calorii per persoană. Consumul total de calorii s-a demonstrat a fi legat de obezitate.
Disponibilitatea răspândită la nivel mondial a ghidurilor nutriţionale directoare a facut
prea puţin pentru a aborda problemele de supraalimentare și alegere proastă dietetică. Din
1971 până în anul 2000, rata obezităţii în Statele Unite a crescut de la 14,5% la 30,9%. În
timpul aceleiaşi perioade, a avut loc o creștere în cantitatea medie de energie din alimente
consumate. Pentru femei, creșterea medie a fost de 335 de calorii pe zi (1.542 de calorii în
1971 și 1877 de calorii în 2004), în timp ce pentru bărbați creșterea medie a fost de 168 de
calorii pe zi (2.450 de calorii în 1971 și 2618 de calorii în 2004). Cea mai multă din această
energie alimentară în plus a provenit de la o creștere a consumului de carbohidraţi, mai
degrabă decât a consumului de grăsimi. Sursele primare ale acestor carbohidraţi suplimentari
sunt bauturile îndulcite, care reprezintă în prezent aproape 25 la sută din energia din

6
Keith SW, Redden DT, Katzmarzyk PT et al. (2006). "Putative contributors to the secular increase in obesity:
Exploring the roads less traveled". Int J Obes (Lond) 30 (11): 1585–94.
alimentele de zi cu zi la adultii tineri din America și chipsurile de cartofi. Consumul de
băuturi îndulcite este considerat a fi contribuit major la ratele de creştere a obezităţii7.
Deoarece societățile devin tot mai dependente de mese bogate în energie, porţii tot
mai mari și mese fast-food, asocierea între consumul de fast-food si obezitate devine tot mai
îngrijorătoare.
Politica agricolă și tehnologia perfecţionată în Statele Unite și Europa au dus la
prețuri la alimente mai mici. Persoanele obeze în mod constant sub-raportează în declararea
consumului de alimente, comparativ cu persoanele cu greutate normală. Acest lucru este
sprijinit atât de teste de oameni efectuate într-o cameră calorimetru, cât și prin observare
directă.
Efectele obiceiurilor alimentare privind obezitatea infantilă sunt greu de determinat.
Un studiu randomizat, controlat, de trei ani, efectuat pe 1704 copii de clasa a 3-a în cursul
căruia au fost prevăzute două mese sănătoase pe zi, în combinație cu un program de exerciţii
si consiliere alimentară nu a demonstrat o reducere semnificativă a ţesutului adipos
procentual în comparație cu un grup de control. Acest lucru s-a datorat faptului că, deși copiii
au crezut că mănâncă mai puțin, consumul de calorii real nu a scăzut odată cu intervenția. În
același timp, consumul de energie observat a rămas similar între grupuri. Acest lucru a avut
loc chiar dacă aportul de grăsimi alimentare a scăzut de la 34% la 27%.8
Un al doilea studiu efectuat pe 5106 copii a avut rezultate similare. Chiar dacă copiii
au avut o dietă mai bună nu a existat nici un efect asupra IMC.9
Cauza pentru care aceste studii nu au adus efectul dorit de reducere a obezităţii
infantile a fost atribuit faptului că intervențiile nu au fost suficiente. Modificările au fost
făcute în primul rând în mediul școlar în timp ce se consideră că acestea trebuie să aibă loc în
casă, comunitate și școala în același timp pentru a avea un efect semnificativ.
Băuturile şi alimentele bogate in calorii sunt disponibile pentru copii. Consumul de
băuturi răcoritoare cu zahăr poate contribui la obezitate infantilă. Într-un studiu de 548 copii

7
Malik VS, Schulze MB, Hu FB (August 2006). "Intake of sugar-sweetened beverages and weight gain: a
systematic review". Am. J. Clin. Nutr. 84 (2): 274–88
8
Caballero B, Clay T, Davis SM, et al. (November 2003). "Pathways: a school-based, randomized controlled
trial for the prevention of obesity in American Indian schoolchildren". Am. J. Clin. Nutr. 78 (5): 1030–8.
9
Nader PR, Stone EJ, Lytle LA, et al. (July 1999). "Three-year maintenance of improved diet and physical
activity: the CATCH cohort. Child and Adolescent Trial for Cardiovascular Health". Arch Pediatr Adolesc Med
153 (7): 695–704.
pe o perioadă de 19 luni probabilitatea obezității a crescut de 1,6 ori pentru fiecare băutură
răcoritoare suplimentară consumată pe zi.10
Alimentele bogate în calorii, gustările tip fast-food sunt disponibile în mai multe
locații frecventate de copii. Deoarece obezitatea infantilă a devenit mai raspandită, automat
gustările în instituțiile de învățământ au fost reduse de lege, din păcate, într-un număr mic de
localități.
Unele cercetări sugerează că creșterea disponibilității ka produse tip fast-food în școli
poate reprezenta cauza a aproximativ o cincime din creșterea medie a IMC în rândul
adolescenților în ultimul deceniu. Industria fast-food este, de asemenea, de vină pentru
creşterea obezităţii infantile.. Această industrie cheltuieste aproximativ 4,2 miliarde de dolari
pe reclame destinate copiilor mici. Singur McDonalds are treisprezece site-uri care sunt
vizualizate de 365.000 de copii și 294.000 de adolescenți în fiecare lună. În plus,
restaurantele fast-food oferă jucării în masă pentru copii, care ajută la a atrage copiii să
cumpere fast-food. Patruzeci de procente dintre copiii cer părinților să îi ia la restaurante fast-
food zi de zi. Pentru a înrăutăți lucrurile, din 3000 de combinații create din elemente
populare meniurilor pentru copii de la restaurantele fast-food, doar 13 respectă indicațiile
nutriționale recomandate pentru copii mici11 .
Laptele de consum versus 2% din consumul total de lapte la copii de un an sau doi de
ani nu a avut nici un efect asupra greutăţii, înălțimii sau procentului de grăsime corporală.
Prin urmare, laptele integral continuă să fie recomandat pentru această grupă de vârstă. Cu
toate acestea, tendința de a substitui băuturi îndulcite laptelui s-a demonstrat că duce la
creşterea în greutate în exces.

10
James J, Kerr D (2005). "Prevention of childhood obesity by reducing soft drinks". Int J Obes (Lond) 29
(Suppl 2): S54–7.
11
Tracy, Ben. "Fast Food Restaurants Not Fighting Child Obesity - CBS Evening News - CBS News."
Breaking News Headlines: Business, Entertainment & World News - CBS News. CBS Evening News, 8 Nov.
2010
 II.4.2. Stilul de viaţă sedentar

Un stil de viață sedentar joacă un rol important în obezitate. Pe plan mondial a existat
o schimbare majoră datorită muncii mai puţin solicitante fizic și în prezent cel puțin 30% din
populația lumii depune exerciții fizice insuficiente. Acest lucru se datorează în primul rând
utilizării tot mai mari a transportului mecanizat si o prevalenţă mai mare a tehnologiilor care
economisesc munca. La copii, se pare că scade nivelul de activitate fizică datorită tendințelor
mondiale de mai puțin mers pe jos și educație fizică12. Datele despre activitatea fizică depusă
în timpul liber sunt mai puțin clare. Organizația Mondială a Sănătății indică faptul că oamenii
din întreaga lume au preocupări de agrement mai puțin activ, în timp ce un studiu din
Finlanda a constatat o creștere a activităţii fizice și un studiu din Statele Unite a găsit că în
timpul liber activitatea fizică nu s-a schimbat semnificativ. 13
Atât la copii cât și la adulți, există o asociere între timpul petrecut la televizor și riscul
de obezitate. O revizuire a constatat că 63 din 73 de studii (86%) arată o rată crescută de
obezitate infantilă cu creşterea expunerii la mass-media, cu rate de creștere proporționale cu
timpul petrecut la televizor.14
Lipsa de activitate fizică a copiilor apare, de asemenea, să fie un motiv serios, iar
copiii care nu reușesc să se angajeze în activități fizice regulate au un risc mai mare de
obezitate. Lipsa de activitate fizică ca un copil ar putea duce la lipsa de activitate fizică ca un
adult.
Mulți copii nu reușesc să-și exercite potenţialul fizic, deoarece aceştia îşi petrec
timpul făcând activităţi imobile, cum ar fi utilizarea calculatorului, jocurile video sau privitul
la televizor. Tehnologia este un factor de mare risc pentru activitatea copiilor. Cercetatorii au
descoperit faptul că copiii au 21,5% mai multe sanse de câştiga în greutate atunci când
privesc 4 + ore de TV pe zi, cu 4,5% mai multe sanse de a lua exces de greutate atunci când
utilizează un computer una sau mai multe ore pe zi, și este neafectat potențialul de creștere în
greutate de la jocurile video.15

12
Salmon J, Timperio A (2007). "Prevalence, trends and environmental influences on child and youth physical
activity". Med Sport Sci. Medicine and Sport Science 50: 183–99.
13
Borodulin K, Laatikainen T, Juolevi A, Jousilahti P (June 2008). "Thirty-year trends of physical activity in
relation to age, calendar time and birth cohort in Finnish adults". Eur J Public Health 18 (3): 339–44.
14
"Media + Child and Adolescent Health: A Systematic Review" (PDF). Ezekiel J. Emanuel. Common Sense
Media. 2008. Retrieved April 6, 2009.
15
Horton TJ, Drougas H, Brachey A, Reed GW, Peters JC, Hill JO (1995). "Fat and carbohydrate overfeeding
in humans: different effects on energy storage". Am. J. Clin. Nutr. 62 (1): 19–29.
 II.4.3. Ereditatea

Ca și multe alte afecțiuni medicale, obezitatea este rezultatul unei interacțiuni între
factorii genetici și de mediu. Polimorfismele din gene diferite care controlează apetitul şi
metabolismul predispun la obezitate atunci când este suficient aportul de energie prezent din
alimente. Începând din 2006, mai mult de 41 din situsurile de pe genomul uman au fost
legate de dezvoltarea obezităţii atunci când este prezent un mediu favorabil. Oamenii cu două
copii ale genei FTO (gena asociată masei de grăsime şi obezităţii) a fost constatat că prezintă,
în medie, o greutate cu până la 3-4 kg mai mult și au un risc de 1,67 de ori mai mare de
obezitate, comparativ cu cei fără alela risc. Procentul de obezitate care poate fi atribuit
genetic variază, în funcție de populația examinată, de la 6% la 85%.
Obezitatea este o caracteristică importantă în mai multe sindroame, cum ar fi
sindromul Prader-Willi, sindromul Bardet-Biedl, sindromul Cohen și sindromul MOMO.
(Termenul de "obezitate non-sindromic" este folosit uneori pentru a exclude aceste condiții.)
La persoanele cu obezitate severă cu debut precoce (definit de un debut înainte de 10 de ani
și indicele de masă corporală peste trei deviaţii standard peste normal) , 7% prezintă o
mutaţie punctuală în ADN.
Studiile care s-au concentrat pe modele de ereditate, mai degrabă decât pe gene
specifice, au descoperit ca 80% din copii proveniţi din doi părinţi obezi au devenit, de
asemenea, obezi, în contrast cu mai puțin de 10% din copiii din doi parinti care au fost de
greutate normală16.
Ipoteza genei gospodar postulează că, din cauza deficitului de produse alimentare în
timpul evolutiei umane, oamenii sunt predispuşi la obezitate. Capacitatea lor de a profita de
perioadele rare de abundenţă prin stocarea energiei sub formă de grăsime ar fi avantajoasă în
vremuri de insuficientă disponibilitate a produselor alimentare, precum și persoanele cu
rezerve mai mari adipoase ar fi avut mai multe sanse de a supravieţui foametei. Această
tendință de a stoca grăsime, cu toate acestea, ar fi maladaptivă în societățile cu alimentaţie
stabilă. 17

16
Kolata,Gina (2007). Rethinking thin: The new science of weight loss – and the myths and realities of dieting.
Picador. p. 122.
17
Chakravarthy MV, Booth FW (2004). "Eating, exercise, and "thrifty" genotypes: Connecting the dots toward
an evolutionary understanding of modern chronic diseases". J. Appl. Physiol. 96 (1): 3–10.
 II.4.4. Mediul familial şi factori de dezvoltare

Alegerile alimentare pentru copii sunt, de asemenea, influențate de mesele de familie.

Cercetatorii au dat publicităţii un chestionar privind consumul de uz casnic la 18177 copii,
variind între vârstele 11 – 21de ani și au descoperit că patru din cinci părinți lasă copiilor
libertatea de a face propriile lor decizii alimentare. De asemenea, ei au descoperit că,
comparativ cu adolescenţii care mănânca trei sau mai puţine mese pe săptămână, cei care au
mâncat patru până la cinci mese de familie pe săptămână au fost cu 19% mai puţin probabil
să raporteze consumul slab de legume, cu 22% mai puţin probabil să raporteze consumul
sărac în fructe și cu 19% mai puţin probabil să raporteze consumul slab de produse lactate.
Adolescenţii care au mâncat șase-șapte mese de familie pe săptămână, comparativ cu
cei care au mâncat trei sau mai puţine mese de familie pe săptămână au fost cu 38% mai
puţin probabil să raporteze consumul redus de legume, 31% mai puţin probabil să raporteze
consumul sărac în fructe și 27% puţin probabil să raporteze consumul slab de produse
lactate18.
Diverşi factori de dezvoltare pot afecta ratele de obezitate. Alăptarea de exemplu,
poate proteja împotriva obezității mai târziu în viață cu durata alăptării invers asociată cu
riscul de a fi supraponderali mai târziu. Modelul de crestere şi dezvoltare a organismului unui
copil poate influența tendința de a câștiga în greutate.

II.4.5. Alte maladii

Anumite boli fizice și psihice, precum și unele substanțe farmaceutice folosite pentru
tratament pot crește riscul de obezitate. Bolile medicale care cresc riscul de obezitate includ
mai multe sindroame genetice rare (enumerate mai sus), precum și unele condiții congenitale
sau dobândite: hipotiroidism, sindrom Cushing, deficit de hormon de creștere, și diferite
tulburări de alimentație (bulimia şi sindromul mâncatului nocturn), cu toate acestea,
obezitatea nu este considerată ca fiind o tulburare psihiatrică, și, prin urmare, nu este listată
ca boală psihică. Cu toate acestea, riscul excesului de greutate şi al obezităţii este mai mare la
pacienții cu tulburări psihice decât la persoanele fără afecțiuni psihice .
Anumite medicamente pot determina creşterea în greutate sau schimbări în
compoziția corpului, acestea incluzând insulina, sulfonilureea, tiazolidindionele,

18
Videon TM, Manning CK (2003). "Influences on adolescent eating patterns: the importance of family meals".
J Adolesc Health 32 (5): 365–73.
antipsihoticele atipice, antidepresivele, steroizii, anumite anticonvulsivante (fenitoină și
valproat), pizotifenul si unele forme de contracepție hormonală.
Studiul efectului agenților infecțioși asupra metabolismului este încă în fază
incipientă. S-a demonstrat că flora intestinală diferă între oamenii slabi şi obezi. Există un
indiciu că flora intestinală la persoanele obeze și slabe poate afecta potențialul metabolic.
Această modificare aparentă a potențialului metabolic este considerată a conferi o mai mare
capacitate de a recolta energie care contribuie la obezitate. Dacă aceste diferenţe sunt cauza
directă sau o consecinţă a obezitatii nu a putut fi încă determinat fără echivoc.
O asociere între unii viruși și obezitate a fost gasită la om și mai multe specii de
animale diferite. Suma cu care aceste asociații au contribuit la rata de creştere a obezităţii
urmează încă să fie stabilită.19

Fig. 4 – Cauze ale obezităţii

Sursa: Victor Duţă, Cum să scăpăm de obezitate: metode eficiente de slăbire pentru
copii,femei, bărbaţi, tineri şi bătrâni , Editura Andreas Print, Bucureşti, p. 49.

II.4.6. Disfuncţia țesutului adipos în obezitate

19
Falagas ME, Kompoti M (July 2006). "Obesity and infection". Lancet Infect Dis 6 (7): 438–46.
 Fig. Structura cutanata: Epidermă, dermă, hipoderm, sub care cu acoladă este înfățișat
țesutul adipos. Stratul inferior acestuia este reprezentat de țesutul muscular
Sursa: Medica Academica, Martie 2012.

Celula adipoasă, considerată multă vreme o celulă inertă din punct de vedere secretor
şi cu rol aproape exclusiv de depozitare a lipidelor, şi-a revelat în ultimele decenii capacitatea
de a secreta o multitudine de substanţe (adipokine, citokine) cu rol de reglare a insulino-
rezistenţei, saţietăţii, inflamaţiei, funcţiei sexuale, funcţiei endoteliale etc. Cele mai
importante substanţe sunt adiponectina, leptina, visfatina, rezistina, omentina, factorul de
necroză tumorală-α (TNF-α), interleukina- 6 şi angiotensina II.20
Percepţia clasică conform căreia ţesutul adipos reprezintă un loc de stocare a acizilor
graşi a fost înlocuită în ultimii ani de noţiunea că ţesutul adipos are un rol central în
metabolismul lipidelor şi al glucozei şi produce un număr mare de hormoni şi citokine, de
exemplu, factorul de necroză tumorală-α, interleukina-6, adiponectina, leptina şi inhibitorul
de activator de plasminogen-1. Prevalenţa crescută a obezităţii viscerale excesive şi
obezitatea legată de factorii de risc cardiovasculari este asociată cu incidenţa în creştere a
bolilor cardiovasculare şi a diabetului zaharat de tip 2. Această grupare a factorilor de risc

20
Koh KK, Park SM, Quon MJ. Leptin and cardiovascular disease: response to therapeutic interventions.
Circulation 2008 June 24;117(25).
vasculari în obezitate (viscerală) este adesea menţionată ca sindrom metabolic. Relaţia
strânsă dintre o cantitate mare de grăsime viscerală, tulburările metabolice, inclusiv un grad
scăzut de inflamaţie, şi bolile cardiovasculare, precum şi relaţia anatomică unică cu circulaţia
hepatică portală au condus la eforturi intense pentru a descoperi funcţiile endocrine specifice
ale acestui depozit de grăsime viscerală.

Rolul fiziologic al adipocitelor şi ţesutul adipos

Ţesutul adipos există în adipocite şi în fracţiunile stromale-vasculare în care sunt

prezente macrofage, fibroblaste, celule endoteliale și pre-adipocite. Pre-adipocitele provin
dintr-o celulă stem multipotentă de origine mezodermală şi are potenţialul de a genera noi
celule de grăsime care persistă pe întreaga durată de viaţă a omului.
Rolurile principale ale ţesutului adipos sunt de a izola şi amortiza corpul, de a stoca
acizii graşi liberi (FFAs) după ingestia de alimente şi de a elibera FFAs în timpul repausului
alimentar, de a asigura suficientă energie. În timpul fazei postprandiale, FFAs sunt preluaţi
din sânge în ţesutul adipos după hidroliza trigliceridelor (TG) de la lipoproteinele bogate în
trigliceride (densitate foarte joasă a lipoproteinelor-colesterol (VLDL-c), chilomicroni şi
rămăşiţele lor) de lipoprotein lipază (LPL).21

Funcţia endocrină a adipocitelor: adipocitokine

Adipocitele şi ţesutul adipos produc o gamă largă de hormoni şi citokine implicate în

metabolizarea glucozei (adiponectina, rezistina), a metabolismului lipidic, inflamaţiei (TNF-
α, IL-6), coagulare (PAI -1), a tensiunii arteriale (angiotensinogenului, angiotensină II), şi în
comportamentul alimentar (leptina), afectând astfel metabolismul şi funcţia multor organe şi
ţesuturi, inclusiv muşchi, ficat, vascularizație şi creier.
Producţia de leptină este semnificativ crescută în adipocitele mari, este stimulată de
insulină şi afectată de TNF-α, estrogeni, FFAs şi creşterea hormonilor, dar nu este influenţată
în mod direct prin preluarea de alimente.

21
Nishimura M, Izumiya Y, Higuchi A et al. Adiponectin prevents cerebral ischemic injury through endothelial
nitric oxide synthase dependent mechanisms. Circulation 2008 January 15;117(2).
 Leptina este un adipocit derivat din citokine, este sintetizată şi eliberată de celulele
adipoase, joacă un un rol important în reglarea apetitului (având un rol inhibitor), a greutăţii
corporale, contribuind de asemenea la metabolismul osos, acţiuni intermediate prin receptori
specifici de suprafaţă la nivelul celulelor – ţintă. Leptina mai este implicată în controlul axei
hipotalamo-pituitaroadrenală, reglând de asemenea hematopoieza şi funcţia reproductivă.
Este codificată ca răspuns la o genă numită “ob” (obesity mice); ea reduce nivelurile de
lipide intracelulare din muşchii scheletici, celulele hepatice şi pancreatice, îmbunătăţind
astfel sensibilitatea la insulină (5-MS).
Ea acţionează antiapoptotic asupra limfocitelor T, reglând totodată proliferarea şi
activarea acestora. În plus, activează monocitele, stimulând fagocitoza şi producţia de
citokine. Într-un cuvânt, leptina are rol imunomodulator, deficitul de leptină caracterizându-
se printr-o susceptibilitate crescută la infecţii bacteriene şi virale. La nivelul celulelor
endoteliale, leptina induce însă stress oxidativ și expresia de molecule de adeziune,
promovând astfel disfuncţia endotelială şi apariţia aterosclerozei. Totuşi, implicarea leptinei
direct în patogeneza aterosclerozei este controversată.
Obezitatea se caracterizează printr-o concentraţie crescută de leptină, ceea ce ne-ar
face să credem că efectele leptinei sunt exprimate; în special efectul anorectic ar fi de dorit.
Din păcate, hiperleptinemia din cadrul obezităţii şi diabetului zaharat de tip 2 se
caracterizează mai degrabă printr-o leptinorezistenţă, asemănătoare insulinorezistenţei. O
teorie a leptinorezistenţei selective postulează că rezistenţa la leptină este mai degrabă una de
tip central, având ca rezultat scăderea efectului anorectic, lăsând însă neatinse celelalte
efecte, multe dintre ele detrimentale.6
Secreţia de leptină este stimulată de insulină, un efect redus la persoane cu
insulinorezistenţă. S-ar părea însă că nu doar hiperinsulinemia, ci şi hiperglicemia contribuie
la modularea secreţiei de leptină. Leptina, la rândul ei, scade sinteza de insulină, închizând
astfel un circuit de reglare. Rolul leptinei în insulinorezistenţă este controversat la ora
actuală, tendinţa fiind însă aceea de a accepta mai degrabă un efect favorizant al
insulinorezistenţei. Femeile au concentraţii mult crescute în comparaţie cu populaţia
masculină, mecanismele fiind încă insuficient elucidate.
Adiponectina se găseşte în exclusivitate în ţesutul alb adipos. Concentraţiile de
adiponectină circulantă sunt mari (500-30.000 µg/l), reprezentând 0,01% din totalul
proteinelor plasmatice. Aceasta are proprietăţi antiaterogenice aşa cum este demonstrat in
vitro prin inhibarea monocitelor de adeziune la celulele endoteliale şi de activare a celulelor
endoteliale prin reducerea producţiei de molecule de adeziune şi inhibarea TNF-α, precum şi
funcţii antiinflamatorii prin inhibarea factorului nuclear kB (nuclear factors kB-NFkB) şi are
drept consecinţă o scădere a producţiei de IL-6, un important factor inflamator care, la rândul
lui, stimulează secreţia hepatică a proteinei C reactive. O concentraţie scăzută de
adiponectină a fost asociată cu un risc crescut de a dezvolta insulinorezistenţă, diabet zaharat
2, hipertensiune arterială şi boală coronariană. De curând, această asociere a fost extinsă şi la
o mortalitate crescută după un accident vascular cerebral. Mecanismele par să fie legate de
stimularea de adiponectină a secreţiei endoteliale de oxid nitric (NO, un factor vasodilatator
şi vasoprotectiv) în condiţii de ischemie.
Producţia adipocitară de adiponectină nu creşte odată cu gradul obezităţii. Din contră,
la pacienţii obezi sau cu diabet zaharat 2 apare o scădere a concentraţiei de adiponectină, în
vreme ce pacienţii cu anorexie nervoasă prezintă concentraţii crescute ale acesteia. Scăderea
concentraţiei de adiponectină în cadrul obezităţii poate fi parţial explicată prin faptul că TNF-
α, a cărui concentraţie este crescută în obezitate, inhibă secreţia acesteia. Bărbaţii prezintă, ca
şi în cazul leptinei, concentraţii mai scăzute comparativ cu populaţia feminină.10

Obezitatea și disfuncţia ţesutului adipos

Obezitatea are o predispoziţie genetică puternică, şi rezultă din aportul de energie în

exces şi/sau cheltuieli scăzute de energie. Obezitatea – de cele mai multe ori – este asociată
cu modificări marcate în funcţia secretorie a adipocitelor şi macrofagelor, împreună cu bolile
cu un grad scăzut de inflamaţie şi cu un risc crescut de a dezvolta insulino-rezistenţă, diabet
zaharat şi boli vasculare. Macrofagele sunt mai frecvente în ţesutul adipos de la subiecţii
obezi decât în ţesutul adipos de la subiecţii slabi. Atât macrofagele cât şi adipocitele sunt
capabile să acumuleze lipide şi citokine secretoare. Interesant, numărul de macrofage în
țesutul adipos este scăzut după pierderea în greutate. Interacţiunea dintre macrofage şi
adipocite cu efect paracrin are un rol central în iniţierea şi menţinerea disfuncţiei
adipocitelor. Creşterea adipocitelor reprezintă o consecinţă a alimentaţiei în exces.
Adipocitele mari eliberează mai mulţi FFAs (saturaţi) care se pot lega la receptorii
macrofagelor Toll-like-4 (TLR-4) rezultând activarea NF-κB (factor de necroză) care în cele
din urmă duce la creşterea producţiei de TNF-α. Este de reţinut faptul că adipocitele mari
produc mai puţină adiponectină. În mod interesant, prin dietă, acizii graşi saturaţi activează
TLR-4, în timp ce acizii graşi polinesaturaţi împiedică TLR-4. Pentru a asigura o
aprovizionare suficientă de substanţe nutritive şi oxigen şi pentru a transporta acizi graşi şi
adipocitokine este necesară o extindere microvasculară pentru ţesutul adipos. Adipogeneza și
angiogeneza sunt două procese strâns legate în cursul extinderii ţesutului adipos, aşa cum se
arată în studiile pe animale şi pe modele in vitro.22
Creşterea activităţii fizice şi scăderea în greutate sunt două modificări importante
ale stilului de viaţă care reduc insulino-rezistenţa şi obezitatea viscerală şi au un rol central în
modificarea disfuncţiei ţesutului adipos. După 12 săptămâni de consum caloric redus şi
activitate fizică intensă, TNF-α, leptina, şi IL-6 au niveluri scăzute, în timp ce citokinele anti-
inflamatorii (adiponectina şi IL-10) au valori semnificativ crescute la pacienţii obezi cu
factori de risc metabolic. Statinele au proprietăţi anti-inflamatorii. Cu toate acestea, pe
termen scurt, tratamentul cu simvastatină şi ezetimib în monoterapie sau în asociere nu a dus
la schimbări ale nivelurilor adiponectinei, leptinei și rezistinei la subiecţii sănătoşi şi la
pacienţii obezi cu sindrom metabolic. În plus, niveluri scăzute de adiponectină au fost
observate după tratamentul cu simvastatină la pacienţii cu boli vasculare. În studiile mari
randomizate cu statine, o incidenţă scăzută a diabetului zaharat tip 2 a fost observată la
pacienţii trataţi cu o statină comparativ cu cei trataţi placebo. Mecanismul de bază este
neclar, deoarece sensibilitatea la insulină şi nivelurile de adiponectină nu s-au îmbunătăţit
după 9 săptămâni de tratament cu simvastatină la subiecţii cu sindrom metabolic.

Distribuirea țesutului adipos in cazul obezității la copii și tineri

Tabloul clinic al obezului este dat de distribuția țesutului adipos și de aspecte

patologice legate de existența unor complicații/comorbidități.
Deși obezitatea poate debuta la orice vârstă, ea ajunge så fie abordatå medical dupå
scurgerea unei perioade variabile de timp, în majoritatea cazurilor în momentul în care
devine dezagreabilă pentru pårinți sau pacient din punct de vedere estetic.
Copiii obezi nu au înså un model fizic constant.
Astfel, în 75% dintre cazurile de copii obezi surprinși între 7 și 9 ani (debut sau
agravare), adipozitatea a avut o distribuție relativ generalizatå, cu aspect somatic intermediar
între obezitateasugarilor și cea a copiilor mari. Obezitatea extremităților este mai pronunțată

22
Rupnick MA, Panigrahy D, Zhang CY, Dallabrida SM, Lowell BB, Langer R, Folkman MJ. Adipose
tissue mass can be regulated through the vasculature. Proc Natl Acad Sci USA 2002;99:10730–
10735. Epub Jul 29, 2002.
la brațe și la coapse (limitându-se la acestea), iar mâinile sunt relative mici și degetele
ascuțite. Genu valgum este comun.
Adipozitatea din regiunea mamarå este deseori sugestivå, tråsåturå obișnuitå care
stânjenește pe băieți. Organele genitale externe la băieți apar mai mici fațå de vârstå la
inspecție și deseori pubertatea întârzie. Dar și în acest context somatic se remarcă aspecte
individuale.
În adolescență, la fel ca la adult, se pot diferenția trei tipuri de obezitate23:
– androidă, viscerală, abdominală, tronculară, „în măr“ – când țesutul adipos
predomină în jumătatea superioară a corpului și la nivelul abdomenului;
– ginoidă, gluteo-femurală, „în pară“ – când țesutul adipos este dispus preponderent
în
partea inferioară a corpului, cu țesut gras intraabdominal relativ slab reprezentat;
– mixtă, cu dispoziție generalizată a țesutului adipos.
La fel ca la adult, măsurarea circumferinței taliei și raportul talie/șold – metodă
indirectă de evaluare a depozitelor de grăsime intraabdominală – este utilizată la adolescent
ca predictor al riscului cardiovascular.

II.5.Managementul obezităţii

Principalul tratament pentru obezitate constă în dietă şi exerciţii fizice. Programele

nutriţionale pot produce pierderea în greutate pe termen scurt, dar menținerea acestei pierderi
în greutate este adesea dificilă și de multe ori necesită să se facă exerciţii fizice şi un regim
alimentar hipocaloric, măsuri care să devină o parte permanentă din stilul de viață al unei
persoane. Ratele de succes de întreținere a pierderii în greutate pe termen lung cu schimbarea
stilului de viata sunt mici, variind între 2-20%. Dieta echilibrată şi modificările stilului de
viaţă sunt eficiente în limitarea creşterii excesive în greutate în timpul sarcinii și
îmbunătățirea rezultatelor atât pentru mamă cât și pentru copil.
Există şi terapie medicamentoasă pentru pierderea în greutate, dar aceasta este însă
modestă, cu o medie de 2,9 kg de la 1 la 4 ani și există puține informații cu privire la modul
în care aceste medicamente afectează complicaţiile pe termen lung ale obezităţii. Utilizarea
lor este asociată cu rate ridicate ale efectelor gastro-intestinale adverse și efecte negative

23
Frayling TM, Timpson NJ, Weedon MN, Zeggini E, Freathy RM Lindgren et all – A common variant in
the FTO gene is associated with body mass index and predisposes to childhood and adult obesity. Science
2007;316(5826):889-894.
ridicate asupra rinichilor 24 , 25 . Este de menţionat că terapia medicamentoasă nu este
recomandata la copiii sub 12 ani.
Cel mai eficient tratament pentru obezitate este chirurgia bariatrică. Chirurgia în
cazurile de obezitate severă este asociată cu pierderea în greutate pe termen lung şi a scazut
mortalitatea generală. Un studiu a relevat o pierdere în greutate de între 14% și 25% (în
funcție de tipul de procedură efectuate) la 10 ani, și o reducere de 29% a mortalității de orice
cauză, în comparație cu măsurile standard de pierdere în greutate. Cu toate acestea, din cauza
costului acesteia și riscului apariţiei de complicaţii, cercetătorii sunt în cautare de alte
tratamente eficiente mai puțin invazive.

II.6. Efectele obezităţii asupra scheletului şi încheieturilor

Obezitatea accelerează uzura articulațiilor și coloanei vertebrale. În special,

osteoartrita (artrita uzură-și-rupere) genunchilor este un risc crescut.
Persoanele obeze au dificultăţi în ghemuit (a se aşeza şi ridica de pe toaletă, ieșirea
dintr-o mașină), care se referă şi la urcatul scărilor.
Există teorii conform cărora, dereglarea homeostaziei lipidice este unul dintre
mecanismele care conduc la artroză. Artroza este considerată a fi o suferinţă în care aspectul
patologic central este reprezentat de distrucţia cartilajului articular. Întrucât conceptul a
evoluat, osteoartrita este considerată astăzi drept o boală care poate afecta întreaga articulaţie
(osul, muşchii, ligamentele şi sinoviala). Deşi etiologia artrozei nu este stabilită, sunt
binecunoscuţi principalii factori de risc, care includ factori mecanici, biochimici şi genetici.
Printre aceştia, obezitatea este considerată, fără îndoială, un factor de risc important. Efectul
de supraîncărcare a cartilajului articular poate explica riscul crescut de artroză, cel puţin de
gonartroză, la populaţia supraponderală.

24
Rucker D, Padwal R, Li SK, Curioni C, Lau DC (2007). "Long term pharmacotherapy for obesity and
overweight: updated meta-analysis". BMJ 335 (7631): 1194–99.
25
Wood, Shelley. "Diet Drug Orlistat Linked to Kidney, Pancreas Injuries". Medscape. Medscape News.
Retrieved 26 April 2011.
 Asocierea pozitivă stabilită între supraponderalitate sau obezitate şi artroză poate fi
observată nu doar la nivelul articulaţiilor genunchilor, ci şi la nivelul articulaţiilor care nu
poartă/suportă greutatea corpului, precum mâinile. Aceste aspecte privitoare la implicarea
articulaţiilor sugerează că distrucţia articulară poate fi cauzată de factori sistemici, precum
factorii adipozici, aşa-numitele adipokine, care oferă o legătură metabolică între obezitate şi
artroză. Ţesutul adipos, considerat tradiţional a fi un depozit pasiv de energie, este astăzi
considerat a fi un adevărat organ endocrin, care eliberează un număr mare de factori,
incluzând citokine şi adipokine. Date recente întăresc ipoteza că artroza este o
disfuncţionalitate sistemică, în care dereglarea homeostaziei lipidelor poate fi unul dintre
mecanismele fiziopatologice care conduc spre artroză.
Țesutul adipos, în special atunci când este localizat în zona abdominală, este
demonstrat a fi activ metabolic, producând diverși factori, inclusiv hormonii leptină,
adiponectină și resistină. Aceşti mesageri chimici pot intermedia modificări in creşterea
oaselor şi homeostazia cartilajelor, iar leptina, în special, a fost constatat a se găsi în
concentrații ridicate în raport cu plasma sanguină în lichidul sinovial al articulatiilor
osteoartritice.
În plus, testele de laborator pe celule și modele de cultură de țesut au arătat prezența
leptinei ca fiind asociată cu o creștere în degradarea cartilajului.
Modificări vasculare la nivelul osului subcondral au fost observate la articulațiile
osteoartritice şi bolile cardiovasculare sunt un factor de risc cunoscut pentru osteoartrită. Prin
urmare, a fost emisă ipoteza că restricțiile în aprovizionarea cu sânge ar putea avea un efect
ischemic direct asupra oaselor, și / sau un impact asupra furnizării de substanţe nutritive
pentru cartilaje, oricare dintre acestea putând accelera potenţial rata de progresie a
osteoartritei. Bolile și tulburările metabolice cardiovasculare, cum ar fi diabetul zaharat, sunt
puternic asociate cu obezitatea și cunoscute a fi factori de risc independenți pentru
osteoartrită, chiar şi atunci cand există un control pentru IMC, sugerând că un set comun de
factori metabolici pot fi implicaţi în patogeneza acestor condiții.
Deşi este evident faptul că elementele mecanice conduc la distrucţia articulară la
persoanele supraponderale, artroza nu este considerată o boală doar a cartilajului articular, ci
o suferinţă sistemică în care factorii circulanţi aflaţi în legătura cu metabolismul modificat al
lipidelor, dar şi al glucidelor, cum se întâmplă în diabetul zaharat, pot explica diversitatea
modificărilor fiziopatologice găsite în artroza generalizată.
Adesea, şi efectul obezităţii asupra artrozei, a durerilor de spate şi asupra altor
probleme musculoscheletale sunt subapreciate. Deşi obezitatea este recunoscută a contribui
la instalarea artrozei, totuşi, potenţialele beneficii ale menţinerii unei greutăţi corporale ideale
asupra stării de sănătate musculoscheletală sunt insuficient cunoscute.26
Obezitatea este un factor de risc major al apariţiei, progresiei şi efectelor artrozei.
Gonartroza are cea mai mare contribuţie în cadrul bolii artrozice.
Biomecanic acest lucru poate fi explicat, deoarece forţa depusă
între rotulă (genunchi) și articularea acestuia curestul genunchiului este de aproximativ de
trei ori greutatea corpului în cazul mersului pe jos. Când alte activități sunt întreprinse,
forțele
pot ajunge la de la șase până la 10 ori greutatea corpului. De aceea, forţa depusă asupra
genunchilor unei persoane supraponderale cu greutatea de 100 kg este de 200 kg, iar în
timpul unei ascensiuni sau alergări, pate atinge 400-500 de kg. Înmulțit cu numărul de ani în
care oamenii sunt supraponderali veți obține uzura excesivă și, astfel, artrita.
Corolarul este adevărat, de asemenea, și acest lucru oferă un bun
stimulent pentru a pierde in greutate. Pur și simplu pierderea a 5-10 kg poate face o diferenţă
reală a nivelului de activitate al cuiva.
Exerciţiile fizice moderate şi exerciţiile de întindere a picioarelor pot reduce forțele
depuse asupra articulaţiilor.
Obezitatea afectează, de asemenea, mecanica coloanei vertebrale. Obezitatea
trunchiulară asociată cu un intestin supradimensionat determină o forță anterioară și o forță
de compresie de flexiune asupra coloanei vertebrale conducând astfel la patologie de disc şi
dureri de spate. Drept comparaţie poate fi purtarea unui rucsac de spate de 25-40 kg asupra
lui pentru o zi.

III – Kinetoterapia în cazul obezităţii infantile

Obezitatea este pentru zilele contemporane un flagel al societăţii moderne, în special,

obezitatea care se instalează la copii şi adolescenţi. În copilărie, se stabilesc tabieturi, se
imprimă un anumit mod de viaţă privind alimentaţia, băutura, modul de petrecere a timpului
liber, obiceiuri care vor influenţa în mod hotărâtor tot restul vieţii. Cercetările arată că
obezitatea instalată în rândul grupelor de vârstă menţionate este determinată în primul rând
de factori, cum ar fi cei sociali şi psihici. De aceea, pentru a asigura un viitor sănătos

26
McMillan AG, Pulver AM, Collier DN, Williams DS. Sagittal and frontal plane joint biomechanics
throughout the stance phase of walking in adolescents who are obese. Gait Posture 2010;32(2):263-268.
copiilor, este necesar să intervenim prin mijloace şi metode adecvate vârstei pentru a
combate acest flagel .
Kinetoterapia dispune de aceste mijloace şi poate să facă legătura cu alte domenii
pentru combaterea acestei afecţiuni – obezitatea. Dacă ţinem cont de faptul că obezitatea în
copilărie sau adolescenţă măreşte riscul unei sănătăţi precare la maturitate, indiferent dacă
adultul este sau nu obez. Cel mai mare risc pe termen lung pentru obezitatea din copilărie
este continuarea sa şi la maturitate, asociată cu numeroase riscuri asupra sănătăţii şi calităţii
vieţii. De aceea, este important să se identifice obezitatea şi să se acţioneze din timp pentru
înlăturarea ei, înainte de maturizarea copiilor. Excesul de greutate acumulat în jurul taliei la
copiii şi adolescenţii obezi poate, de asemenea, mări riscul apariţiei unor probleme
cardiovasculare şi ahipertensiunii, toleranţa anormală a glucozei şi colesterolului. Pe lângă
aceste aspecte, intervin şi aspecte legate de modificări la nivelul sferei psihologice, cum ar fi:
lipsa încrederii în sine, izolare socială, scăderea performanţelor şcolare etc. Tratamentele
kinoterapeutice impun recurgerea în prealabil la efectuarea unor teste pentru determinarea
masei de greutăţi corporale prin calcularea greutăţii optime cu ajutorul celor 5 pliuri de ţesut
adipos, indicelui de masă corporală (IMC), evaluarea capacităţii de efort, a mobilităţii şi a
forţei generale.
Greutatea corporală depinde de factori ce ţin de individualitatea fiecăruia cum ar fi:
talia, vârsta, sexul, conformaţia corporală, compoziţia corporală. Iar calcularea ei se
realizează prin metode statistice, rezultând o greutate recomandabilă care concordă cu cea
mai mare speranţă de viaţă, şi cu tipul scheletului în funcţie de circumferinţa încheieturii
pumnului. Indicatorul care serveşte pentru cantitatea de grăsime intra-abdominală este
proporţia talie –şolduri; atunci când circumferinţa taliei o depăşeşte pe cea a şoldurilor la
bărbaţiide vârstă medie, riscul de boală creşte abrupt. Reducerea greutăţii corporale nu este
numai o simplă chestiune de reducere a consumului energetic prin regim alimentar
hipocaloric şi de creştere a acestuia prin practicarea regulată a activităţilor fizice.
Cunoaşterea capacităţii de efort ne permite aplicarea unuia dintre principiile fundamentale
ale kinetologiei medicale, cel al progresivităţii efortului. Unii autori se îndoiesc de efectele
exerciţiilor fizice în tratamentul obezităţii. Dimpotrivă, experienţa a demonstrat că exerciţiul
fizic, folosit cu competenţă şi perseverenţă, constituie un factor deosebit de valoros în
prevenirea şi tratarea obezităţii. Pentru a putea înţelege mai bine valoarea exerciţiilor fizice în
prevenirea şi tratarea obezităţii, este necesară trecerea în revistă a efectelor lor
asupraorganismului.
 Din punct de vedere morfogenetic, exerciţiul reprezintă un factor plastic foarte
important, îndeosebi pentru elementele componente ale aparatuluilocomotor: oase, articulaţii,
muşchi, tendoane şi alte ţesuturi moi. Forma şi structura întregului corp sunt influenţate în
mare măsură de efortul fizic depus în decursul vieţii. Aspectul sedentarului diferă
fundamental de cel al unui sportiv. Primul este expresia insuficienţelor locomotoare, al doilea
este tipulde dezvoltare armonioasă. Efectele nu se produc însă de la o zi la alta şi mai ales nu
se pot obţine laorice vârstă. În tratamentul obezităţii, efectele morfogenetice sunt deosebit de
spectaculoase. Prin exerciţii bine alese se poate ajunge la oprirea evoluţiei şi chiar la
corectarea unor deficienţe fizice, cauzate de instalarea obezităţii. Efectele fiziologice sunt
evidente şi imediate. Respiraţia se îmbunătăţeşte, capacitatearespiratorie se măreşte, numărul
respiraţiilor pe minut scade. Contracţiile cardiace devin mai puternice, debitul sanguin este
mai mare, pulsul se răreşte. Funcţiile nutritive şi de eliminare se echilibrează căci exerciţiul
fizic este regulatorul natural al nutriţiei creând necesitatea hranei, mărind puterea de
asimilare a debililor, activând combustiile, utilizând substanţele de rezervă ale supranutriţilor
şi obezilor. Efectele educative ale exerciţiilor fizice se pun în evidenţă prin îmbunătăţirea
funcţiilor neuromotoare şi psihomotoare.
Exerciţiile fizice influenţează favorabil funcţiile intelectuale, moral – volitive şi
afetive, contribuind la formarea caracterului şi la desăvârşirea personalităţii. Efectele
profilactice ale exerciţiilor fizice sunt îndeobşte cunoscute, la baza culturii fizice stând ideea
de păstrare şi întărire continuă a sănătăţii şi vigoarei, de creştere şi perfecţionare a funcţiilor
organismului, de întărire a capacităţii lui de luptă şi de apărare împotriva îmbolnăvirilor.
Efectele terapeutice ale exerciţiilor fizice se obţin în special prin gimnastică medicală.
Acestea pot fi specifice sau nespecifice.
Efecte terapeutice-clasificare:
• specifice:
- refacerea şi îmbunătăţirea proprietăţilor muşchilor;
- refacerea sau creşterea mobilităţii normale a articulaţiilor;
- educarea sau reeducarea neuromotorie în tulburările de coordonare şi de echilibru;
- corectarea posturii şi aliniamentului corpului.
• nespecifice:
- stimulatoare sau relaxatoare;
- de echilibrare şi sinergie;
- tonifiere funcţională.
 Dintre efectele specifice menţionăm: refacerea volumului şi îmbunătăţirea
proprietăţilor muşchilor, păstrarea sau redarea mobilităţii normale a articulaţiilor,reeducarea
neuromotoare în tulburările de coordonare şi de echilibru etc.
Efectele nespecifice se pot menţiona cele stimulatoare sau relaxatoare, de echilibrare
şi sinergie funcţională necesare în tratamentul unor tulburări.
Mijloacele şi metodele din gimnastica medicală folosite pentru combaterea obezităţii
la copii pun accentul, în special, pe exerciţiile respiratorii, exerciţiile abdominale şi cele
articulare, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru a face ca recuperarea să fie mai atractivă
se insistă şi pe jocurile dinamice cu obiecte şi aparate care impun exerciţii cu caracter
aplicativ. Gimnastica medicală are o largă aplicare în tratamentul obezităţii, constituind un
important mijloc preventiv şi curativ. Exerciţiile medicale trebuie să respecte anumite
principii: principiul accesibilităţi, principiul gradării efortului, principiul alternării exerciţiilor
după acţiunea lor.
Prin gimnastica articulară se urmăreşte desigur să se exercite îndeosebi articulaţiile,
acestea fiind un complex anatomic şi fiziologic unitar, dar acest fel de exercitare nu exclude
de la efectele utile ale exerciţiilor fizice nici celelalte elemente ale corpului.
Exercitarea funcţiilor articulare nu înseamnă o limitare strictă a componentelor proprii
ale articulaţiilor, ci reprezintă în acelaşi timp stimularea funcţiilor musculare şi nervoase,
prelucrarea ţesuturilor periarticulare, activarea circulaţiei şi a schimburilor nutritive locale.
Programul de gimnastică articulară se va începe întotdeauna cu o bună încălzire a
organismului pentru efort a tuturor elementelor aparatului locomotor, iar gradarea efortului se
va face progresiv cu evidenţierea strictă a numărului de repetări şi a complexităţii exerciţiilor.

Exerciţiile pot fi statice sau dinamice şi se vor executa fie pasiv, fie activ sau cu
rezistenţă.
În prevenirea şi tratarea obezităţii, lucrul muscular static trebuie folosit cu multă
prudenţă, pentru a evita unele efecte nedorite, specifice contracţiilor izometrice. Astfel,
imobilizarea prelungită sau repetată la scurte intervale duce la stânjenirea circulaţiei locale a
sângelui şi limfei, a respiraţiei, îngreunează schimburile metabolice locale şi favorizează
apariţia timpurie a oboselii.
Satisfacerea nevoii de oxigen, în cazul efortului static, se face mai greu şi muşchii
sunt puşi să lucreze într-o măsură oarecare în lipsa oxigenului. Când imobilitatea interesează
toracele şi abdomenul, fie direct, fie indirect, respiraţiaeste stânjenită, iar schimburile
gazoase sunt mult reduse. Din această cauză, ori de câte ori se execută exerciţii statice este
necesar să se facă scurte pauze, folosite pentru efectuarea exerciţiilor de respiraţie.
Exerciţiile lipolitice efectuate într-un ritm alert, intercalat cu pauze de odihnă şi
relaxare, antrenează grupe de lanţuri musculare cât mai multe, cu volum cât mai mare,
determinând o schimbare permanentă a centrului de greutate al corpului. 27
Exerciţiile se efectuează liber, la aparate, cât şi exerciţii de respiraţie. Prin urmare,
gimnastica medicală are efecte benefice asupra întregului organism cu rol esenţial în
combaterea obezităţii la copii, dar fără un regim alimentar corespunzător metodele de
gimnastică medicală nu pot oferi rezultatebune
Aceste efecte sunt deosebit de eficace, dacă antrenamentul începe în prima copilărie
şi se continuă fără întrerupere pe toată durata creşterii şidezvoltării.
Printre metodele specifice kinetoterapiei, adăugăm şi rolul metodelor de masaj şi
tehnici complementare: masajul clasic, masajul reflexogen ale căror efecte facilitează
circulaţia sanguină impunând accelerarea transportului toxinelor spre organele de eliminare
sau de detoxifiere, îmbunătăţind astfel starea de sănătate, presopunctura, masându-se
punctele pentru diminuarea poftei de mâncare.
Alte mijloace asociate folosite pentru combaterea obezităţii la copii şi adolescenţi au
mai fost: stretchingul, hidro-termoterapia si hidro-kinetoterapia.
Exerciţiile de stretching constituie un sistem de antrenament care măresc limitele de
întindere ale muşchilor şi articulaţiilor, dezvoltă forţa şi rezistenţa muşchilor şi îi ajută să
rămână flexibili. Astfel, schimbul de căldură între corp sau segmentele acestuia în apă prin
imersia acestora se încadrează în hidro-termoterapie iar atunci când este însoţitde mobilizări,
hidro-kinetoterapie. Factorii mecanici ai apei cu rol în tratamentul obezităţii sunt forţa
ascensională, rezistenţa apei, presiunea hidrostatică, factorul termic şi factorulchimic.

27
Carmen Şerban Kinetoprofilaxie primară – Biologia condiţiei fizice, Editura Universităţii,
Oradea,2002, p. 42
 IV. Exerciţii cu caracter aplicativ

IV.1. Mersul şi alergarea

Mersul este exerciţiul cel mai simplu şi mai util dintre toate exerciţiile aplicative; el
poate varia între plimbarea scurtă, de câteva minute pe zi, şi mersul pe jos, pe distanţe lungi,
care poate să dureze ore întregi.
Mersul constituie un stimulent moderat al marilor funcţii organice şi un procedeu de
liniştire al SN. Plimbările în aer liber şi excursiile în mijlocul naturii sunt recomandate,
pentru efectele lor liniştitoare şi derivative, nu numai copiilor obezi ci tuturor persoanelor
sedentare, şi nu numai.
Alergările sunt exerciţii aplicative mai complexe şi mai obositoare, care stimulează
mai intens marile funcţii şi consumă o mare cantitate de energie.
În gimnastica medicală se folosesc alergările foarte scurte („de încălzire”) în partea
introductivă a şedinţei de tratament, în care este nevoie de o perioadă de adaptare a
organismului la efort, şi alergările susţinute, în partea fundamentală a şedinţei, prin care se
urmăreşte stimularea intensă a dezasimilaţiei.

IV.2. Exerciţiile de târâre

Exerciţiile de târâre reprezintă mişcări ale trunchiului şi ale segmentelor corpului

executate pe loc şi în deplasare din poziţii cu suprafaţă mare de sprijin. Caracteristicile
exerciţiilor de târâre sunt:
 dezvoltarea un lucru muscular static şi dinamic general;
 creşterea consumului energetic;
 prin calcul s-a constatat că într-o oră de practică a exerciţiilor de
târâre se consumă aproximativ 4000 de Cal;
 predominanţa mişcărilor de extensie ale trunchiului şi coloanei vertebrale;
 practicarea îndelungată a exerciţiilor, prin structura lor determină o monotonie a
modului de desfăşurare.
Exerciţiile de târâre sunt utilizate, deci, pentru corectarea deficienţelor morfologice şi
funcţionale, tonifierea musculaturii şi în special cu o aplicabilitate foarte bună în tratamentul
obezităţii la copii prin efortul mare depus, având ca rezultat diminuarea rezervelor grase.

IV.3. Alte exerciţii aplicative

1. Trecerea pe sub obstacole – se poate executa ca exerciţiu cu temă cu rol deosebit în
cadrul exerciţiilor de târâre.
2. Săriturile – sunt exerciţii fizice mai grele, care necesită o bună coordonare a
mişcărilor. Se pot executa sărituri pe loc, pe ambele picioare, pe un picior, lateral
stânga/dreapta, anteroposterior faţă/spate şi săriturile la coardă (individual sau cu partener).
Acestea, ca şi exerciţiile de târâre necesită un consum energetic crescut şi sunt foarte
eficiente în tratamentul obezităţii la copii prin caracterul lor aplicativ şi distractiv.
3. Căţărările şi trecerile peste obstacole – sunt mişcări complexe naturale care tind să
dispară din viaţa omului civilizat. Ele dezvoltă, pe lângă forţa şi abilitatea necesară pentru
executarea probelor, şi calităţi psihice de concentrare şi stăpânire de sine, curajul şi
perseverenţa.
 Toate aceste exerciţii aplicative au o foarte mare importanţă în tratamentul obezităţii
la copii, datorită caracterului de joc pe care îl au, făcând dintr-o şedinţă de tratament
monotonă, într-una distractivă şi atractivă în acelaşi timp.

Etapele de lucru în tratamentul obezităţii atât la adulţi cât şi la copii vor fi diferite, în
funcţie de scop, după cum şi mijloacele care se vor aplica vor fi diferite, astfel:
Etapa I – lipolitică sau de topire a grăsimilor – scopul mijloacelor kinetoterapeutice
constau din activarea consumului de energie a copilului şi adultului obez. La început se va
urmării reacţia organismului la efort, mărind intensitatea şi volumul efortului în limite strict
individualizate pe baza creşterii capacităţii fizice a individului.
Mijloacele principale din această etapă vor fi exerciţiile fizice cu efect lipolitic.
Conţinutul lipolitic al exerciţiilor rezidă în antrenarea unui consum energetic crescut, mărind
durata şi intensitatea reacţiilor de oxidare la nivelul celulelor şi ţesuturilor, consum realizat
pe baza rezervelor adipoase din vecinătatea şi din interiorul grupelor musculare solicitate.
Exerciţiile lipolitice se vor efectua într-un ritm alert, intercalat cu pauze de odihnă şi
relaxare scurte, structura exerciţiilor trebuie să îmbine lucrul muscular izotonic cu cel
izometric, exerciţiile vor fi analitice la început, apoi se vor folosi exerciţii care să antreneze
grupe de lanţuri musculare cât mai multe, cu volum cât mai mare, exerciţiile fiind executate
din poziţii care să determine o schimbare permanentă a centrului de greutate al corpului.
Exerciţiile vor fi libere, la aparate, aplicative (mers, alergare, târâre) sau exerciţii de
respiraţie ce vor fi legate de mişcări de trunchi şi membre.
Etapa a II-a – musculo-poetică – se va urmări în special dezvoltarea orfofuncţională
a musculaturii trunchiului (spate, abdomen, torace) şi a membrelor superioare şi inferioare.
Se vor executa exerciţii cu amplitudine mare, exerciţii cu rezistenţă periferică mărită
progresiv, exerciţii analitice din poziţii cu suprafaţă mare de sprijin, exerciţii efectuate în ritm
lent şi cu tensiuni finale şi alergări de durată medie. În această etapă un loc important îl vor
ocupa exerciţiile cu rezistenţă manuală sau mecanică (exerciţii izometrice) şi exerciţiile cu
obiecte portabile.
Etapa a III-a – de întreţinere – această etapă urmăreşte păstrarea şi consolidarea
rezultatelor obţinute prin mijloace kinetoterapeutice în primele două etape şi prevenirea
recidivelor.
Pentru a obţine rezultatele scontate, adică acelea de a menţine o greutate normală şi o
musculatură tonică este nevoie de o participare constantă şi activă la efectuarea programului
kinetoterapeutic. Aceste programe se vor axa pe următoarele forme metodice de aplicare a
mijloacelor kinetoterapeutice: programe de gimnastică de înviorare, exerciţii active libere, cu
rezistenţă, cu obiecte, la aparate, aplicative care să ducă la tonifierea tuturor grupelor
musculare, practicarea unui sport: înot, volei, baschet, etc.
În concluzie, după obţinerea rezultatelor se va încerca prin acest program de
întreţinere formarea unui stil de viaţă nou prin mişcare controlată şi coordonată de specialiştii
în domeniu.
Gimnastica medicală cu efectele ei benefice asupra întregului organism are un rol
esenţial în combaterea obezităţii, dar să nu uităm că fără un regim alimentar corespunzător
aceasta nu ne poate oferi rezultatele cele mai bune.
Importanţa activităţii fizice în tratamentul obezităţii este probabil subestimată. Atât la
copilul supraponderal, cât şi la obezul adult, diverşi autori au notat o scădere a activităţii
fizice comparativ cu persoanele normoponderale. Din nefericire, obezitatea la copii este
neglijată de foarte mulţi părinţi, copiii ajungând în perioada adultă să aibă o motivare
medicală a curei de slăbire (afecţiuni degenerative cardio-vasculare, artroze, insuficienţă
respiratorie, etc.), nemaiputând să suporte eforturile fizice intense şi de lungă durată; de
aceea gimnastica medicală şi regimul alimentar corespunzător aplicate în această perioadă de
stare şi în perioada copilăriei vor reduce semnificativ bolile generate de obezitate şi de
alimentaţia nesănătoasă.
O altă problemă a alimentației nesănătoase și nerorespunătoare este diabetul zaharat:
boala este cunoscută de peste 3 milenii,iar denumirea ei vine de la cuvântul gercesc care
înseamnă,,sifon,,făcând analogie cu poliuria care sugerează scurgerea dintr-un sifon.
Primele referințe asupra bolii se găsesc înscrise în papirusul,,Erbes,,din Delta Nilului în
urmă cu trei mii cinci sute de ani.Golen,indianul Ayur Veda de Susruta și chinezul Tchong King
au observat că bolnavii au urina lipicioasă și dulce ca mierea,atrăgând furnicile și linsă de câini.
Avicena descrie în jurul anului 1000 unele dintre complicațiile diabetului,cum ar
fi:gangrena diabetică,tuberculoza pulmonară și impotența sexuală. Mai tarziu,Thomas Willis
constă gustând urina bolnavilor de diabet că aceasta este dulce ca mierea,făcând diferențierea
diabetului zaharat de diabetul insipid,la care urina nu are gust.
Dobson a observat prezența glicozuriei,iar Wollatson în anul 1809 a făcut prima
determinare a glicemiei.În 1856 Chauveau constă creșterea glicemiei în sângele
diabeticilor.Ulterior,Peters a constatat mirosul de acetonă a respirației si urinei diabeticilor
determinând prezența corpilor cetonici in urină.
,,În 1869 Langerhans descrie în pancreas existența unor celule cu aspect particular față de
restul țesutului pancreatic denumite ulterior insulele lui Langerhans.În 1885,Von Mehring și
Minkovsky descriu apariția diabetului după extirparea totală a pancreasului la animale.Ulterior
Minkovsky demonstrează prin ligatura canalelor excretoare ale pancreasului,deși acesta
distrus,diabetul nu apare atât timp cât insulele lui Langerhans rămân intacte.,,/1 În 1921,savantul
român N.Paulescu,extrage din pancreas o substanță numită de el ,,pancreină,, care scade glicemia
în sângele câinilor fără pancreas.Nu l-a folosi la om din cauza iritației locale care apărea la câinele
pe care îl folosea pentru experiențe.
În ianuarie 1922,canadienii Banting și Best extrag și ei din pancreasul animalelor o
substanță tot hipoglicemiantă,numită insulină.Ei sunt primii care folosesc această substanță la om
prin injectarea făcută unui copil în comă diabetică,salvându-l de la moarte.Lui Banting si lui Mac
Leod li se decernează premiul Nobel,făcandu-i-se o mare nedreptate lui Paulescu si Best.
,,Țara noastră se situează pe primele locuri în Europa în ceea ce privește numărul de
îmbolnăviri.În România există în jur de 60000 de persoane înregistrate care suferă de diabet,dar se
estimează că numărul real al bolnavilor depășește un milion.,,/2
La mijlocul anului 2003,în România erau înregistrate circa 420000 de persoane
diabetice,dintre care 75000 aveau nevoie de tratament cu insulină.Anulal se înregistrează 50000 de
noi cazuri de diabet.Diabetul de tip 1,cât și cel de tip 2,pot apărea practic la orice vârstă,doar
diabetul primar insulino-dependent apare în mod tipic înaintea vârstei de 20 ani.
Timp de generații,diagnosticarea și tratarea diabetului și a sindromului hipoglicemic au
fost scufunate în mlaștina erorii uneori de cei care se cred și se pretind experți în domeniu.
Pionerii în cercetarea diabetului și a hipoglicemiei au prezentat teorii despre aceste boli
care păreau logice și fără greșeală.Eliberarea erorilor presupune respectarea principiilor științifice
aplicate tuturor observațiilor întâlnite.
Cauzele ,complicațiile și tratamentul acestei boli va prezentt in cele 3 cazuri clinice.
 V.Prezentare cazuri clinice

Cazul I :GRILÃ PENTRU CULEGEREA DATELOR

Surse de informare:

- mama

- foaia de observatie a pacientei

- echipa de îngrijire: medic specialist pediatrie, medic specialist Diabet,

Nutritie si Boli Metabolice, medic specialist medicinä de familie,

asistent medical, infirmierã, asistent dietetician.

Date fixe :

- Nume si prenume: M. I.

- Data nasterii: 24.01.2004

- Sex: feminin

- Domiciliu: Calafat, Dolj

- Nationalitatea: românã

- Religia: ortodoxã

Date variabile

A.V. = 120 b/min

Temperatura = 36,7 °C

Respiratie = 30 r/min
Puls = 120 b/min

Data internärii: 21.04.2011

Data externärii: 26.04.2011

Diagnosticul la internare:

Diabet zaharat. Acidocetozá severä.

Sindrom de deshidratare severà >10%.

Pneumonie acutä interstitialã.

Hipotofie ponderalã.

DiagnosticuI la externare:

Diabet zaharat tip I la debut. Acidocetozä formä severã.

Sindrom de deshidratare severä >10%.

Pneumonie acuts interstitialã.

Hipotofie ponderalã.

Motivele internärii: durerei abdominale difuze, dispnee acidoticã,

obstructie nazalã, tuse, greturi, refuzul alimenta?iei, anorexie, poliurie,
polidipsie,obnubilare
Antecedente heredo-colaterale: mama - 27 ani, studii medii, G III
PII,sänätoasä; tata - 29 ani, studii medii, sänätos, plecat în Italia.

Pãrintii neagã TBC, diabet zaharat, alte boli infecto-contagioase

Antecedente personale fiziologice si patologice: primul copil, näseut la
termen, sarcinä cu evolutie normalã, nastere normalã, greutate la
nastere=3700 g., scor Apgar = 10, icter fiziologic absent, alimentat natural 1
an, diversificat corect. Vaccinuri efectuate la termen. Profilaxia rahitismului
corect efectuatã. Dezvoltare neuropsihicã corespunzãtoare vârstei. Conditii de
viatã: bune. Locuintà corespunzãtoare, la casã, 3 camere - 6 persoane; nu se
fumeazã în locuintä.

Istoricul bolii:

Debutul este insidios, în urmä cu 3 säptämâni, eu poliurie, polidipsie,

scãdere ponderalã.

În urmã cu 1 säptämânã simptomatologia se agraveazã, apar dureri

abdominale, värsäturi alimentare, tuse. La Spitalul din Calafat glicemia este
470 mg/dl. Se instituie PEV cu ser fiziologic si KCl, fiind adusã cu Salvarea în
Sectia Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, unde este internatã.

EXAMEN CLINIC OBIECTIV:

Stare generalä: alteratã. Afebrilã, T = 36,7° C

Talie: 100 cm.

Greutate: 16 kg.

Stare de nutritie: deficitarã.

Stare de constientä - obnubilatä.

> Tegumente si mucoase: integre, palide, buze useate, limbá saburalã,

halenä acetonemicã.

> Fanere integre, normal conformate, implantate

> Tesut celulo-adipos subcutanat: modest reprezentat la nivelul

toracelui, abdomenului, membrelor.

> Sistem ganglionar superficial: nepalpabil.

> Tesut muscular - hipoton, normotrofie, normokinetic.

> Sistem osteo-articular - integru morfo-functional. Articulatii libere,

mobile, nedureroase; oase lungi integre, torace evazat la baze.

> Aparat respirator: Cãi aeriene superiare –obstructie rinore

seromucoasã, tuse productivä,tiraj intercostal. Tahipnee. Frecventa
respiratorie = 30 r/min. Torace normal conformat. Vibratii vocale normal
transmise. Murmur vezicular prezent bilateral. Sonoritate pulmonarã:
ronh usuri pe ambele arii pulmonare.

>Aparat cardio-vascular: Tahicardie. Aria precordialã de aspect

normal. Matitate cardiacã în limite normale. Soc apexian spatiul V
intercostal stâng, pe linia medio-clavicularã. Zgomote cardiace ritmice,
bine bätute. Nu se percep zgomote supraadãugate. Frecventa cardiacá =
120 b/min. puls periferic prezent

>Aparat digestiv: Inapetentä. Congestie orofaringianã. Senzatie de sete,

polidipsie. Abdomen dureros spontan si la palpare, difuz. Ficat în limite
normale. Splina nepalpabilã. Tranzit intestinal prezent. Scaun normal.
 >Aparat uro-genital: poliurie. Urini macroscopic normal. Loje renale
libere, nedureroase. Mietiuni fiziologice. Organe genitale externe de tip
infantil.

>Sistem nervos central: ROT, RCA prezente.

Färä semne de iritatie meningealã.

Psihic: dezvoltare corespunzãtoare vârstei

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

1. Nevoia de a respira si a avea o bunã circulatie: nesatisfäcutã.

Pacienta prezintä tahipnee si tahicardie. Tuse productivä. Rinoree

seromucoasä. Frecventa respiratorie = 30 r/min. Ronhusuri pe ambele

arii pulmonare.

Zgomote cardiace ritmice, bine bätute. Nu se percep zgomote

supraadäugate. Freeventa cardiacã = 120 b/min.

2. Nevoia de mânca si a bea: nesatisfäcutã.

Pacienta prezintä refuz alimentar si inapetentä. Acuzä senzatia de sete,

manifestä polidipsie. Masticatia e normalã. Reflex de deglutitie prezent.

3. Nevoia de a elimina: nesatisfäcutã.

Pacienta prezintä poliurie; mietiuni spontane, sfinctere controlate. Urina

este normal coloratã, pH acid.

Tranzit intestinal prezent, un scaun pe zi, de aspect si consistentä

normalä.
4. Nevoia de a se misca si a avea o bunã posturä: satisfäcutä.

Pacienta se poate mobiliza singurã, are stabilitate în mers si påstreazã

posturi adecvate în timpul mersului si repausului. Aparatul osteo-
articular nu prezintä modificári.

5. Nevoia de a dormi si a se odihni: satisfäcutã.

Pacienta prezintä somn linistit, odihnitor, de 5-6 ore pe noapte.

6. Nevoia de se îmbräca si dezbräca: satisfäcutã.

Pacienta participã activ, împreunã cu mama la realizarea procesului de

îmbräcare.

Are tinutã vestimentará curatã, îngrijitä.

7. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: satisfäcutä.

Pacienta prezintä temperaturä normalä, dimineata si seara.

8. Nevoia de a pästra tegumentele si mucoasele curate si intacte:

nesatisfåcutã.

Pacienta are tegumente curate, integre, palide, buze uscate. Prezintä

hiperemia mucoasei orofaringiene.. Limbá cu depozit sabural.

9. Nevoia de a evita pericolele: nesatisfäcutã.

Pacienta prezintä rise de complicatii acute ale diabetului zaharat din

cauza necunoasterii bolii si a debutului bruse, precipitat de o infectie

respiratorie acutã.

10. Nevoia de a comunica: satisfäcutã.

 Pacienta este comunicativä, cooperantã, participä la discutii cu
personalul de îngrijire si ceilalti copii internati pe sectie.

11.Nevoia de actiona conform propriilor credinte si valori: satisfäcutä.

Pacienta este crestin-ortodoxã si o însoteste pe mamã cu drag la

bisericã.

12. Nevoia de fi preocupat în vederea realizärii: satisfäcutä.

Pacienta realizeazã activiti cotidiene usoare de autoîngrijire,

corespunzãtor vârstei.

13. Nevoia de a se recreea: satisfäcutã.

Pacienta este sociabilä, îsi gäseste preocupäri adeevate vârstei: priveste

la televizor desene animate, priveste pe cãrti cu povesti, coloreazã

desene.

14. Nevoia de a înväta cum sä-si pästreze sänätatea: nesatisfäcutã.

Mama si fetita nu cunose informatii despre diabetul zaharat (simptome,

evolutie, complicatii si tratament) nici care sunt semnele unei
dezechilibräri glicemice.

Epicriza:

Copil în vârstã de 5 ani, 3 1, sex F., a prezentat debutul

simptomatologiei insidios de aproximativ 3 säptämâni, cu poliurie, polidipsie,

scãdere în greutate.

În urmã cu o säptämânã simptomatologia se accentueazã, apar värsäturi

alimentare, dureri abdominale. La Spitalul din Calafat glicemia este 470 mg/dl.
Se instituie PEV cu ser fiziologic si KCl, fiind adusã cu Salvarea în Sectia Diabet,
Nutritie si Boli Metabolice, unde este internatã.

În spital se face tratament Insulinä Actrapid si Mixtard, se

administreazã antibiotic (Medocef, apoi Augmentin) si se echilibreazã
hidroelectrolitic, cu evolutie bunä.

Recomandäri:

1. regim alimentar cu 150 g HC (6 mese)

2. interzicerea efortului fizic intens

3. tratament eu Insulinä Actrapid (ora 7 - 6 U.I. s.c., ora 13 - 6 U.I.

s.c.) si cu Mixtard 30 ora 19 - 6 U.I. s.c.

4. revine la control peste 2 säptämâni pentru reevaluare clinicã si

biologicã
 PLAN DE INGRIJIRE

Data Diagnostic de nirsing Obbiective Interventii proprii si delegate Evaluare

Aport alimentar si hidric in Pacienta sa-si asigure -Recoltez probe de sange si urina conform indicatiilor medicului din Pacienta refuza
deficit din cauzaa necesarul hidric si f.o. alimentatia sieste
dezechilibrului nutritional in termen inapetenta. Are
metabolismului glucidic de 5 zile -Observ starea pacientei senzatia de sete
manifestat prin refuz -Masor functiile vitale si consemnez valoarea lor in f.o
alimentar inapetenta,
polidipsie -informez mama ca in diabetul zaharat alturi de medicamentele
prescrise de medic , mesurile igieno-dietetice reprezinta un mijloc
21.04. terapeutic la fel de important
2011 - observ cum este alimenteaza pacienta, cu ce cantitati de alimente

- am in vedere sa asigur o atmosfera agreabila, sa fie destinsa in

timpul sevirii alimentelor

-recoltez probe de sange pentru testarea glicemiei inainte si dupa

mese si seara la culcare
21.04. Alterarea eliminarii datorita Pacienta sa prezinte - combat deshidratarea pacientei prin aport adecvat de lichide p.o. Pacienta prezinta
2011 diabetului zaharat diureza normala si sa - masor diureza zilnic poliurie. Urina
manifestata-prin poliurie fie echilibrata - masor glicozuria strangand urinile intre pranzuri intre ultimul pranz este decolorata
si ora 22 si in cursul noptii, determinand glicozuriasi testand pentru
hidroeloectrlitic in
cetonurie
termen de 5 zile - notez in foaia de temperatura bilantul hidric
- recomand copilului si mamei sa respecte recomandarile medicului

Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii proprii si delegate Evaluare

Aport alimentar si hidric in
deficit,din cauza echlibrului
metabolismului glucidic
manifestat prin refuz
alimentar inapetenta
polidipsie
Pacienta sa-si asigure -stabilesc nevoile calorice conform cu starea de nutritie afetitei Pacienta incepe
necesarul hidric si adecvate diabetuluio zaharat sa se alimenteze.
nutritional in termen
-respecta dieta recomandata de medic Este hidratata
de 4 zile
adecvat p.o.
-supraveghez si incurajez fetita sa serveasca alimentele si o ajut in
timpul mesei cind e cazul

-efectuez testarea glicemiei inainte si dupamese si seara la culcare

-administrez insulina conform indicatiilor

 Alterarea eliminarii datorita
diabetului zaharat
manifestata prin poliurie
Vulnerabilitatea fata de
pericole determinata de
necunoastera evolutia bolii
sale,manifestata prin risc de
aparitie a complicatiilor acute
ale diabetului zaharat
22.04. Deshidratare datorita
2011 poliuriei manifestata prin
tegumente si buze uscate,
limba saburala, halena
acetonemica
Cunostinte insuficiente ale
mamei din cauzalipsei
cunoasterii bolii, manifestata
prin ingrijorare
Pacienta sa prezinte Observ cum urineaza pacienta Pacienta are in
diureza normala si sa continuare
fie echilibrata hidro- -urmaresc diureza pacientei si o notez in foaia de temperatura poliurie
elecrolitic in termen -determin valoarea funtiiilor vitale si le consemnez in f.o.
de 4zile
-explic importanta hidratarii
Pacienta sa nu aiba -explic normele de viata pe care trebuie sa le respecte mama si Mama stie
complicatii acute ale copilul pentu a fi ferita de aparitia complicatiilor acute(hipo sau
notiuni
diabetului zaharat in hiperglicemii) despresemnele
ternen de 4 zile dereglarii
-asigur conditiile de mediu ,de confort metabolismului
-linistesc mama si copilul prin furnizarea de informatii despre glucidic
diabetul zaharat
Pacienta sa aiba -Administrz lichide p.o. Pacienta preainta
mucoase integre acelasi aspect al
morfologic si -Uramaresc mama cum face igiena bucala si orofaringiana de mai tegumentelor si
functional in terme multe ori pe zi mucoaselor
de4 zile -Urmaresc integritatea tegumentelor
Pacienta si mama sa -invat mama cum sa efectueze injectiile cu insulina Mama cunoaste
primeasca informatii notiuni despre
carecte despre - o informez despre tratamentul insulinic( tehnica de injecties.c. a tratamentul
modul de viata pe insulinei; modul si timpul de actiune al insulinelor utilizate in diabetului
care trebuie sa-l tratamentul sau reactiile locale si generale posibile sa apara in zaharat
adopte in termen de cursul insulinoterapiei)
 4 zile

Data Diagnostic de nursing Obiective Interventii proprii si delegate Evaluare

Aport alimentar si hidric in -monitorizez glicemia zilnic inainte si dupa mese si seara inainte de Pacienta este
deficit, din cauza culcare alimentata de
dezechilibrului metbolismului Pacienta sa-si asigure mama conform
glucidic, manifestat prin refuz necesarul hidric si -continui hidratarea pacientei pe cale orala servesc alimentele la - indicatiilor
alimentar, inapetenta, nutritional in termen temperatura moderata si intr-un mod atragator pentru a creste medicale
polidipsie de 3 zile apetitul pacientei

- ma asigur de faptul ca mananca si bea tot ce i se ofera, la toate

mesele

Alterare a eliminarii datorita Pacienta sa prezinte -determin glicozuria si corpii cetonici din urina Diureza a scazut
diabetului zaharat diureza normala si sa cantitativ, urina
fie echilibrata -controlez terapeutic simptomele pacientei este normal
manifestata prin poliurie
hidroelectrolitic in -urmaresc aspectul urinei diureza pacientei si o notez in foaia de colorata.
termen de 3 zile temperatura

-informez medicul de starea pacientei

Vulnerabilitatea fata de Pacienta sa nu aiba -aplic tratamentul cu rol delegat Pacienta are
pericole determinata de complicatii acute ale stare ameliorata
necunoastera evolutia bolii diabetului zaharat in -sfatuiesc parintii sa nuadministreze medicamente fara prescriptie glicemia a
sale,manifestata prin risc de ternen de 3 zile medicala inceput sa scada
23.04.
2011 aparitie a complicatiilor acute -recomand mamei sa urmeze recomandarile medicului privind
ale diabetului zaharat interventia in cazul imbolnavirilor sau sa contacteze medicul oentru
a cere sfatul

Deshidratare datorita Pacienta sa aiba Observ aspectul tegumentelor si mucoaselor Mucoasa faringo-
poliuriei manifestata prin mucoase integre Asigur toaleta tegumentelor si mucoaselor amigdaliana este
tegumente si buze uscate, morfologic si mai putin iritata
limba saburala, halena functional in terme Hidratez corect pacienta
acetonemica de 3 zile

Cunostinte insuficiente ale Pacienta si mama sa Urmaresc starea generala a pacientei Mama cunoaste
mamei din cauzalipsei primeasca informatii notiunu despre
cunoasterii bolii, manifestata carecte despre Verific daca mama stie sa administrze corect insulina diabetul zaharat
prin ingrijorare modul de viata pe Implic parintii intr-un program de educatie in acest program fiind
care trebuie sa-l imlicate si asistenta de dietetica si de ocrotire sociala
adopte in termen de
3 zile Furnizez informatii corecte despre diabet

Aport alimentar si hidric in Efectuez testarea glicemiei inainte si dupa mese si seara inainte de Pagienta este
deficit, din cauza culcare apetenta si
dezechilibrului metbolismului Pacienta sa-si asigure accepta regimul
necesarul hidric si Voi alcatui regimul alimentar cit mai flexibil in functie de apetitul si
glucidic, manifestat prin refuz alimentar indicat
alimentar, inapetenta, nutritional in termen preferintele acesteia
polidipsie de 2 zile
Explic mamei necesiotatea respectarii dietei

Urmaresc alimentatia zilnica a copilului

Acod un important numar de exercitii practice privind insulino-

terapia si tehnica de alcatuire a dietei

Alterare a eliminarii datorita Pacienta sa prezinte Urmaresc aspectul urinei Urina este
diabetului zaharat diureza normala si sa normal
manifestata prin poliurie fie echilibrata Notez numarul de mictiuni si scaune in f,o. colorata.diureza
hidroelectrolitic in Asigur o hidratare perfecta urmarindu-se mentinerea unei normala
termen de 2 zile concentratii constante a urinei
 Vulnerabilitatea fata de
pericole determinata de
necunoastera evolutia bolii
sale,manifestata prin risc de
aparitie a complicatiilor acute
ale diabetului zaharat
Pacienta sa nu aiba Continui demersul de nursing din zilele anterioare Pacienta are
complicatii acute ale glicemia in limite
Supraveghez cum se hidrateaza pacienta si notezin f.o bilantul
diabetului zaharat in normale
ternen de 2 zile hidric
Determin si consemnez in fo aloarea glicemiei si a functiilor vitale
de 2 ori pe zi

Deshidratare datorita Pacienta sa aiba Observ aspectul tegumentelor Pacienta

24.04. poliuriei manifestata prin mucoase integre aretegumente si
2011 tegumente si buze uscate, morfologic si Asigur toaleta corecta a tegumentelor si mucoaselor mucoase nomal
limba saburala, halena functional in terme Sfatuiesc mama cum sa ingrijeasca copilul in spital si acasa stiind ca colorate,curate
acetonemica de 2 zile diabetul zaharat poate avea complicatii in timp ,integre

Cunostinte insuficiente ale Pacienta si mama sa Explorez nivelul de cunostiinte al mamei privind boala modul de Mama are
mamei din cauzalipsei primeasca informatii manifestare modul de ameliorare a simptomelor precum si interes sa afle
cunoasterii bolii, manifestata carecte despre masurile preventive mai multe
prin ingrijorare modul de viata pe notiuni despre
care trebuie sa-l Explic in detaliu semnificatia unor simptome ca
boala
adopte in termen de poliuria,polidipsia,setea,pierderea ponderala,transpiratii
2 zile reci,senzatia de foame.

Aport alimentar si hidric in
deficit, din cauza
dezechilibrului metbolismului
glucidic, manifestat prin refuz
alimentar, inapetenta,
polidipsie
,monitorizez strict glicemia de citeva ori pe zi pentru a avea o idee Mama
cit mai clara asupra controlului metabolic beneficiaza de
Pacienta sa-si asigure regim adecvat
necesarul hidric si Administre tratamentul cu insulina conf.f.o care e acceptat
nutritional in termen
Notez in f.o cantitatile de alimente ingerate zilnic
de o zi

Alterare a eliminarii datorita Pacienta sa prezinte Notez in f.o aspectul urinii si numarul mictiunilor pe 24 de ore Pacienta are
diabetului zaharat diureza normala si sa didiureza normala
 manifestata prin poliurie fie echilibrata Evaluez functia urinara,eliminarile urinare in functie de virsta,de sisi este echilibrata
hidroelectrolitic in alimentatie,de lichide ingerate hihidroelectrolitic
termen de o zi
Informez medicul de starea pacientei

Vulnerabilitatea fata de Pacienta sa nu aiba Respect schema terapeutica alcatuita de medic;2 injectiicu insulina Pacienta este
pericole determinata de complicatii acute ale cristalina dimineta si la prinz si o doza medie seara ferita de
necunoastera evolutia bolii diabetului zaharat in complicatii avind
sale,manifestata prin risc de ternen de o zi Hidratez pacienta in mod corespunzator afectiunii glicemia normala
25.04. aparitie a complicatiilor acute si fiind corect
Adninistrez antibiotic in dozele indicate de catre medic
2011 ale diabetului zaharat ingrijita
Consemnez inf.o. valorile glicemiei

Deshidratare datorita Pacienta sa aiba Ajut pacienta pentru efectuarea toaletei tegumentelor Pacienta nu mai
poliuriei manifestata prin mucoase integre prezinta disfagie
tegumente si buze uscate, morfologic si Asigur toaleta corecta ategumentelor si mucoaselor
limba saburala, halena functional in terme Explorez nivelul de cunostinte,obiceiurile sideprinderile gresite pe
acetonemica de o zi care le prezinta mama in ingrijirea copilului si incerc sa le corectez

Cunostinte insuficiente ale Pacienta si mama sa Informez mama de efortul fizic terapeutic(tipul de efort,perioada Mama si pacienta
mamei din cauzalipsei primeasca informatii din zi cea mai potrivita pentru efectuarea lui,ajustarile insulinei si cunosc informatii
cunoasterii bolii, manifestata carecte despre dietei la un efort fizic mei mare) corecte despre
prin ingrijorare modul de viata pe diabetul zaharat
care trebuie sa-l Recomand mamei sa efectueze controlul periodic al glicemiei
adopte in termen de siglicozuriei precum si tehnica de urmarire la domiciliul acestora
o zi prin teste specifice
 ROPLUL DELEGAT

Data Functii vitale

Temp Puls Resp TA Analize Tratament

v.r-v.n

21.04. D: 36,8°C 88 b/min 36r/min 90/60 Hg=11,2g% 10-15g% Fl.1.Pev.ser

2011 fiziologic 9
mm/Hg L=4500 4-8000/mm3
HumulinR 11
Tr=127000 150-300000
Fl.II idem fl I
S: 36,9°C 84b/min 34r/min 90/60 Glicem310 vn- glicemia
mm/Hg 60-120mg/dl este.>250mg

Glicozurie-urme Medocef 2g/

Vsh-30/56mm/1h,2h

Vn-4-13,12-17mm

22.04. D : 36,6°C 80b/min 32r/min 95/65 Glicozurie-absenta

2011
mm/Hg Calcemie 9.5mg%

Uree 25 mg/dl-20-
40mg/dl

ASLO 200 U/ml

S: 36,8°C 84 b/min 30r/min 100/70
Fibrinogen 400 mg/dl
mm/Hg
Glicemie-207

23.04. D: 36,5°C 80 /min 28r/min 90/60 Creatinina 0,90 mg/dl Actrapid 9U.
2011
mm/Hg Rezerva alcalina Mixtard 30
s.c
18 mEq/l
Medocef 2g/
100/70 Coproparazitar – negativ

S: 36,7°C 76 b/min 25r/min mm/Hg Potasiu 3,48 mmol/l

24.04. D: 36,6°C 80 b/min 27r/min 105/55 Glicemie 116 mg/ dl

2011
mm/Hg Actrapid 9U.

56
 Mixtard 30
s.c
110/70
mm/Hg Medocef 2g/
S: 36,8°C 72 b/min 25r/min

Tratament

TA
Data Temp Puls Resp Analize

25.04. D: 36,4°C 76b/min 22r/min 100/60 Glicemie 85 mg/dl Actrapid 9ui

2011 mm/Hg
Mixtard30 9u

Augmentin E
1 7,5ml la 12

115/70
S: 36.6°C 72b/min 20r/min mm/Hg

Cauzul II

A.Nume si prenume: Masu Nicolae

Sex: M
Data nasterii: 6.11.1957
Nationalitate : Romana
Adresa: Dorobanti bl. A15 ap.29
Data internarii: 14.01.2014 Data externarii:21.01.2014
B.Identificare sociala: Profesor
Religie: Ortodox
C.Situatie administrativa: corespunzatoare
D.Descrierea pacientului: - pacient inalt, suplu, bine proportionat.
Diagnostic la internare: Diabet zaharat tip 2,insulino dependent, HTA severa gr risc
inalt
Diagnostic la 72 h: DZ tip 2 insulino dependent
Diagnosticul la externare : DZ tip 2 insulinonecesitant.Arteriopatie diabetica,
Retinopatie diabetica.
Motivele internarii : sete , cefalee, vertij, gura uscata,inapetenta,senzatie de greata si
varsatura,poliurie,tulburari de sensibilitate, dureri si parestezii membrele inferioare.
AHC : fara semnificatie clinica
APP: DZ Tip 2 din 2011
Conditii de vitata si mediu: bune
Comportamente : nu fumeaza ,nu consuma alcool

57
 Preferinte alimentare: fructe, legume, peste
Activitati preferate : rebus, citit, studiu
Istoricul bolii : .pacient in varsta de 57 de ani , se interneaza pentru simptomele de mai sus.
Examen clinic
Stare generala: buna
Stare de nutritie :- sete
Stare de constienta:- pastrata
Tegumente si mucoase:- normal colorate
Tesut conjunctiv-adipos:- normal reprezentat
Sistem ganglionar:- ggl nedurerosi, nepalpabili
Sistem muscular:- normoton, normochinetic
Sistem osteo-articular:- aparent integru
Aparat respirator:-torace normal conformat. Sonoritate pulmonara normala. MV
fiziologic
Aparat cardiovascular: AMC in limite normale. Soc apexian spatiul V ic stanga pe
LMC. TA 140/70 mm Hg, AV = 80 b/m
Aparat digestiv:-abdomen suplu, sensibil , spontan si la palpare. TI normal. Ficat ,
splina in limite normale
Aparat uro-genital: - loji renale libere, mictiuni fiziologice.
SN- ROT prezente bilaterale
EXAMENE PARACLINICE
Analize Rezultat 15.01 Unitati de masura Valori normale Rezultat 14.01
HT 41 % 36-46
HB 13,3 Gr/dl 12-15
Eritrocite 4,37 Mgr/l 3.7-5.1
VEM 93,8 fL 80-98
HEM 30,4 pg 27-33
CHEM 32,4 gr/dL 32-33.5
Euzinofile 2,1 % 2
Leucocite 8600 L 4.8-10000
Neutrofile 70.9 % 45-72
Limfocite 43,3 % 25-40
Monocite 9,2 % 2-9
Trombocite 348.000 ul 150-450000
Glicemie 154 mg/dl 65-110 427
Uree 41,3 mg/dl 20-50 43
Creatinina 0,74 mg/dl 0.60-1.2 1,23
TGP 22 u/l 13-40 30
TGO 19 u/l 10-37 13

58
 VSH mm/h 8-15
Fier mg/dL 37-170
Sodiu mmol/L 137-145
Potasiu mmol/L 3.6-5
Colesterol 131 Mg/dl <200
LDH 460 U/l 313-618

SUMAR URINA

Densitate 1020 1005-1030

pH 5 5-8
Glucoza prezent absent
Acid ascorbic absent absent
proteine absent absent
bilirubina absent absent
urobilinogen normal normal
Corpi cetonici absent absent
Celule epiteliale plate rare
Leucocite Relativ frecvente

F.O AO –retinopatie diabetica pre proliferativa. AO – maculopatie diabetica

Tratament
Medicamente Clasa Doza/orar Cale administrare
Diaprel 60MR ADO 2cp/zi P.O
Insulina Lantus Insulina 32 ui sc
Tertensif 1,5 diuretic 1cp /dim P.O
Nebilet 5 mg betablocant 1cp/zi P.O
Atacand 16mg sartan 1cp/seara P.O
Corlentor 7,5mg Coronaro dilatator 1cp*2/zi P.O
Pentoxifilin 400mg Vasodilatator perif. 1cp*2/zi P.O
Simgal 20mg statina 1cp/seara P.O

Analiza si interpretarea datelor:

APRECIEREA INITIALA PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

NEVOIA DEPENDENT INDEPENDENT

• A evita pericole 2/3 1/3
• A manca, a bea 3/4 1/4
• A respira, a avea o buna circulatie - 4/4
• A dormi, a se odihni - 4/4
• A elimina 1/3 2/3
• A fi curat, a pastra tegumente, - 4/4
mucoase integre

59
• A se misca 2/3 1/3
• A comunica - 4/4
• A actiona conform propriilor valori - 4/4
si a-si practica religia
• A fi util, a se realiza - 4/4
• A se recrea - 4/4
• A invata - 4/4

Culegerea datelor
Date obiective:-Nume si prenume: M. N
-TA 140/70 mmHg
-poliurie
Tulburari de sensibilitate
Date subiective:
-sete,gura uscata, inapetenta,senzatie de greata si varsatura
-cefalee, vertij
-dureri si parestezii membrele inferioare,( claudicatie intermitenta)

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Diagnostice de nursing:

Dx1: Alimentaţie inadecvată datorată dezechilibrului metabolismului glucidelor manifestat

prin

inapetenta,senzatie de greata si varsatura

Dx2: Deshidratare cauzată de poliurie şi manifestată prin scădere în greutate, astenie fizică,
oboseală, epuizare, sete si gura uscata.

Dx3: Durere datorită creşterii presiunii LCR, creşterii presiunii intravasculare manifestate
prin cefalee,vertij, HTA 140/70 mmHg.

Dx4: Alterarea eliminarii urinare data de ITU, manifestata prin poliurie.

Dx5: Anxietate cauzată de necunoasterea prognosticuluilui bolii şi manifestată prin insomnie

si ingrijorare.

Dx6: Risc de infecţii.Riscul de complicaţii acute: – coma hipoglicemică – coma

hiperglicemică
Riscul de complicaţii cronice: – scăderea acuităţii vizuale (retinopatie) - dureri în membrele
inferioare (nevrite, arterite) manifestata prin tulburari de sensibilitate,si parestezii membrele
inferioare, claudicatie intermitenta.

Dx1 : Alimentatie inadecvată datorată dezechilibrului metabolismului glucidelor manifestat

60
prin inapetenta si senzatie de greata si varsatura

.Scop: Sa se obtina echilibrul metabolismului glucidic (normoglicemiei) intr-un timp cat mai
scurt.

OB: Pacientul sa se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitative si calitative/24 de ore

adaptand dieta zilnica, astfel incat sa obtina echilibrul metabolismului glucidic scontat,
administrandu-si corect si concomitent tratamentul medicamentos prescris de medic.

IN:

I: pentru pac. ambulator:

 apreciez nevoile cantitative si calitative in functie de varsta(copil, adolescent,adult), sex

stare fiziologica(stare, alaptare), activitatea pacientului, forma bolii: proteine 13-15%,
lipide 30-35%, glucide 50%(250-300g) in ratia alimentara/24 de ore la adult, ca si la
persoana nediabetica, pentru activitatea usoara se recomanda 30-35 cal./kgcorp/24 de ore;

II:

 măsurăm greutatea pacientului;

 educăm pacientul să îsi monitorizeze zilnic glicemia cu glucometru cu bandelete sau

stripuri, folosind sânge capilar.Citirea se face visual, prin comparaţie cu o scală de culori,
de preferat dimineata şi de fiecare dată când pacientul consideră că este necesar;

 monitorizăm BH;

III:

 administram medicatia prescrisa de medic la orele indicate;

 administram medicatia orala hipoglicemianta sulfamide hipoglicemiante sau

biguanide cu 15-30 de minute inainte de masa(in caz de toleranta digestiva
scazuta vor fi administrate in timpul meselor) si urmărim efectele secundare ale
acestora(greturi,varsaturi,epigastralgii,inapetenta);

 administram Lantus PNS sc seara la aceiasi ora, în doza recomandată, o singură dată
pe zi;

 se respectă cu strictete masurile de asepsie;

 alternăm locul de injectie pentru a prevenii lipodistrofiile;

 recoltăm produsele pentru examenul de laborator(sânge,urina)

61
Loc de injectare:

 fata externa a bratului,1/3 mijlocie;

 faţa antero-externă a coapsei,1/3 mijlocie;

 regiunea subclaviculară;

 flancurile peretelui abdominal;

 regiunea fesiera; superoexternă;

 administram medicatie adjuvanta-vitaminoterapia, KCL.

IV:

indic numarul meselor/24 de ore: 3 mese principale la orele: 700,1300,1900 si 2 gustari-
dupa caz la orele 1000 si 1600;

 alegerea alimentelor se face in functie de continutul de glucide;

 alimente interzise: zahar, produse zaharoase,fructe uscate,

prajituri,siropuri,struguri,prune;

 alimente permise si cantarite: paine(50% glucide),cartofi(20%glucide),pastele fainoase,

fructe, legume,lapte,branza de vaci,mamaliga;

 alimente permise necantarite: carnea şi derivatele din carne, peştele, ouăle, brânzeturile,
smântâna, untul, legumele cu 5% glucide(varză, conopidă, pătlăgelele roşii, fasolea
verde); din alimentaţia zilnică nu trebuie să lipsească oul, carnea, peştele;

 la prepararea alimentelor: se va folosi, pentru îndulcirea ceaiurilor, compoturilor, ciclamat

de sodium sau zaharina (care se pun după fierberea produselor), sosurile nu se îngroaşă cu
făină, ci cu legume pasate; pastele făinoase se cantăresc inainte de fierbere, pâinea se
cântăreşte înainte de a fi prăjită (prin deshidratare, se concentrează in glucide), se folosesc
fierberea şi coacerea ca tehnici de preparare a alimentelor;

V: invit periodic pacientul la screening regulat(controale paraclinice şi de laborator).

EVALUARE:

14.01- glicemie UPU -427 mg/dl, inapetenta

15.01-glicemie 154 mg/dl laborator, 116 mg/dl glucometru

16.01-glicemie 90 mg/dl glucometru

62
17.01- glicemie 174 mg/dl glucometru

 pac. respecta dieta recomandata;

 pac. isi administreaza corect tratamentul medicamentos.

Dx2: Deshidratare cauzată deDZ si complicatii:neuropatie manifestata prin scadere in

greutate, astenie fizică, oboseală, tulburari de sensibilitate.

Scop: Recăpătarea conditiei fizice optime a pacientului pentru a îşi desfăşura în bune
condiţii activităţile zilnice.

OB: Pacientul trebuie sa isi recapete conditia fizica in cel mai scurt timp si trebuie asigurat ca
prin respectarea alimentatiei si a tratamentului, poate sa duca o viata cvasinormală.

IN:
I: -măsurăm zilnic diureza si notăm in foaia de temperatura;
II:-măsurăm greutatea corporală la interval de 2-3 zile;
III:-evaluăm manifestarile de deshidratare: aspectul pielii si al mucoaselor, pulsul, TA;
IV:-evaluam astenia,epuizarea pac. si il ajutam sa isi asigure igiena pentru conservarea fortei
fizice
.
EVALUARE:Pacientul duce o viaţă cvasinormală, îşi desfasoară in bune condiţii
activităţile zilnice.pac. prezinta astenie fizica pe toata durata spitalizarii.

Dx3: Durere datorită creşterii presiunii LCR, creşterii presiunii intravascluare manifestate
prin cefalee,vertij, HTA 140/70 mmHg.
Scop: Îmbunatatirea confortului fizic pe perioada spitalizarii.
OB: normalizarea val. TA prin aplicarea tratamentului zilnic si respectarea dietei hiposodate
zilnic.
IN:
I:
 apreciez severitatea, localizarea
ameteli,cefalee, factori care
precipita sau calmeaza durerea,
oboseala;
 Apreciez cresterea valorilor TA.
II: monitorizez si notez TA si P de doua ori pe zi
III: administrez tratamentul prescris de medicul curant: analgezice, antiihipertensive:
algocalmin 2 fiole; indapamid 1,5- 1 tb/zi dim, nebilet 5 mg ½ cp* 2/zi, atacand 16 mg-1tb
seara., corlentor 7,5 mg 1cp *2/zi.
IV:
 limitez activitatile si asigur un mediu linistit, nestresat ridic capul patului pentru a scadea
presiunea LCR

63
 odihna la pat pe plan tare
V: educ pac si familia sa raporteze, daca durerea nu se calmeaza la 30 min dupa adm
tratamentului.
Evaluare:
15.01.2014-cefalee -vertij
-T.A 140/70mmHg
-A.V 80 b/min
16.01.2014 -TA: 160/80mmHg
- AV: 72 b/min
- dureri ameliorate dupa adm tratament
17.01.2014- TA:120/70 mmHg
- AV: 72 b /min
- durere ameliorata dupa tratament
18.01.2014- TA: 120/80 mmHg
- AV: 74 b/min
- durere ameliorata dupa tratament
19.01.2014 - TA: 130/75 mmHg
- AV: 72 b/min
- durere ameliorata dupa trament

Dx4: Potential de alterare a eliminarii urinare data de ITU, DZ, manifestata prin
poliurie,glicozurie

Scop: - vindecarea infectiei tractului urinar pana la externare

- echilibrarea valorii glicemiei, analize la externare
Ob: - monitorizarea zilnica a BH
-administrarea zilnica a tratamentului
IN:
I: Observ pentru polakidisurie, tenesme, disurie, urina urat mirositoare, hematurie, piurie,
mucus.
II: -recoltez SU, urocultura, HL
-monitorizez zilnic BH
IV: punem la indemana pacientului un urinar datorita tenesmelor
V: educ pac si familia:
- sa raporteza persistenata sau recurenta simptomelor
- cum sa recolteze urocultura
- importanta igienei regiunii perineale dupa nicturie , defecatie, si contact sexual
- sa goleasca vezica urinara complet si frectent la 4 h
- sa poarte lenjerie de bumbac pentru a preveni staza urinara si contaminarea
organelor genitale.
Evaluarea: poliurie
- la sumarul urina observam glicozurie
- urocultura sterila
Dx5: Anxietate cauzată de necunoasterea prognosticuluilui bolii şi manifestată prin
insomnie si ingrijorare.

Scop: obtina echilibrul psihic, un aspect important pentru buna functinare a metabolismul.

OB: Pacientul trebuie sa cunoasca manifestarile bolii, regimul de viata pe care trebuie sa il

64
respecte, sa se obtina echilibrul sau psihic. Familia trebuie sa se implice in ingrijirea
pacientului.

IN:
I:-asigur conditii de ingrijire in spital in saloane mici, linistite care sa permita repausul fizic si
psihic al pacientului;
II:-explica pacientului normele de viata si alimentatie pe care trebuie sa le respecte;
III:-sfatuiesc pac. sa participe la exercitii fizice regulate, ce pot imbunatatii metabolismul si
confera o stare de bine;
IV:-pune la dispozitie pacientului exemple de pacienti cu evolutie favorabila indelungata
-accentuez importanta impartasirii sentimentelor cu familia si prietenii, dialogul deschis si
onest imbunatateste starea emotionala.

EVALUARE:
Pacientul este echilibrat psihic şi participă activ la propria îngrijire.

Dx6: Risc de infecţii.Riscul de complicaţii acute: – coma hipoglicemică – coma

hiperglicemică
Riscul de complicaţii cronice: – scăderea acuităţii vizuale (retinopatie) - dureri în
membrele
inferioare (nevrite, arterite).
Scop: Prevenirea si diminuarea eventualelor infectii, complicatii acute si/sau cronice la
pacientul cu diabet zaharat.
OB:
 Pacientul să cunoască manifestările bolii, regimul de viaţă pe care să-l respecte
 Pacientul să fie ferit de complicaţii infecţioase, acute şi cronice.
IN:
I:
 Recoltez produsele pentru examenul de laborator (sange, urină);
 administrez medicaţia prescrisă de medic, la orele indicate de acesta;
 în diabetul zaharat de tip I insulina se administrează prin injecţie subcutanată, in doza
recomandată (in funcţie de valorile glicemiei şi glicozuriei), se administrează cu 15- 30
minute înaintea mesei (se folosesc seringi speciale, gradate în unităţi de insulină, se ţine
seamă că alcoolul inactivează produsul); ritmul de administrare 2-3 ori/zi, înaintea
meselor principale;
 administrez insulină ordinară prin injectie IV numai în cazul comei diabetice;
 administrez insulină monocomponentă, semilentă, lentă o dată sau de două ori de zi, la
ore fixe, prin injecţii subcutanate;
 respectă, cu stricteţe, măsurile de asepsie;
 alternează locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile (loc de injecttare: faţa externă

65
 a braţului, 1/3 mijlocie; faţa antero-externă a coapsei, 1/3 mijlocie; flancurile peretelui
abdominal; regiunea subclaviculară; regiunea fesieră, supero-externă);
 în diabetul zaharat de tip II administrează medicaţia hipoglicemiantă pe cale orală,
sulfamide hipoglicemiante sau biguanide şi urmăreşte efectele secundare ale acestora
(greţuri, vărsături, epigastralgii, inapetenţă );
 administrez medicaţia adjuvantă –vitaminoterapia, KCL;
II:
Acord ingrijiri speciale în coma hiperglicemică:
 administrează doza de insulină ordinară sc. şi iv,dupa caz, la intervalul stabilit;
 recoltează, periodic, sange pentru monitorizarea glicemiei, a rezervei alcaline şi urina
pentru glicozurie;
 supraveghez tegumentele si mucoasele bolnavului, sesizand manifestarile cutanate;
 monitorizează pulsul, tensiunea arterială, respiraţia, revenirea conştienţei;
 reechilibrează hidro-electrolitic şi acidobazic pacientul prin perfuzii;
 ingrijeşte tegumenttele şi mucoasele pacientului comatos;
 acordă ingrijiri speciale in coma hipoglicemică;
 administrează, la recomandarea medicului, soluţie glucozată, hipertonă, repetat, pană
la revenirea din starea de comă şi reluarea alimentaţiei pe cale naturală, sub controlul
glicemiei;
III: intervenţii educative:
 educăm pacientul să respecte raţia de glucide/24 ore şi să-şi cantărească alimentele;
 educam pacientul să inlocuiască unele alimente cu conţinut mare de glucide cu altele
cu
conţinut mai redus, pentru a obţine senzaţia de saţietate;
 educăm pacientul să dozeze insulina, tehnica injecţiei cu insulină, păstrarea
produsului, să mănânce la 15 – 30 minute după administrarea insulinei;
 educam pacientul privind pastrarea igienei personale corporale, in general, si a
picioarelor, in special, pentru a prevenii escoriatiile, fisurile, bataturile la acest nivel, care
se pot infecta usor; mare atentie la pac. obez la nivelui plicilor;
 educ pacientul să recunoască cauzele şi semnele complicaţiilor acute şi cum să
intervină in cazul producerii lor (Cauzele hiperglicemiei pot fi: abaterile alimentare,
episoadele infecţioase, chirurgicale sau diferite stări fiziologice. Manifestările
hiperglicemiei constă in oboseală, somnolenţă, inapetenţă, greţuri, vărsături,diaree,
tahicardie, hipotensiune arterială, piele uscată, pierderea lentă a conştienţei, respiraţie

66
 Kusmaul.Cauzele hipoglicemiei pot fi: excesul de insulină, ingestia incompletă de hidraţi
de carbon sau lipsa controlului glicemiei. Hipoglicemia se manifestă prin ameţeli,
astenie, piele rece, transpiraţii, hipertensiune arterială, pierderea bruscă a conştienţei,
respiraţie normală. In acest caz, pacientul işi poate administra puţină apă indulcită, iar în
formele severe, anturajul îi poate adminstra pacientului glucagon intramuscular.)
 invaţ pacientul să efectueze autocontrolul metabolic.Controlul glicemiei la domiciliu se
poate face cu ajutorul bandeletelor sau stripurilor, folosind sânge capilar. Citirea se face
vizual, prin comparaţie cu o scală de culori.
 implicam familia in ingrijirea pacientului pentru a crea climatul de liniste si securitate.
EVALUARE:
Pacientul prezinta tulburari de sensibilitate,dureri si parestezii in membrele inferioare, motiv
pentru care se administreza pentoxifilin 400 mg 2 cp /zi pe toata durata spitalizarii.
F.O AO –retinopatie diabetica pre proliferativa. AO – maculopatie diabetica

 pacientul prezinta tegumentele integre;

 familia sustine moral pacientul.
Dx7. Insuficiente cunostinte

Scop : acumularea de cunostinte pana la externare

OB – Pacientul va defini diabetul ca o afectiune cronica, necesitand tratamentul permanent
(in prima zi).
- va cunoaste cauzele s/s ale hipoglicemiei si hiperglicemiei pana a doua zi
- pacientul va demostra determinarea glicemiei pe glucometru in a treia zi
- pacientul va afirma tipul, doza si durata de actiune si efectul secundar al insulinei
administrate in a patra zi
- pacientul va determina tehnica corecta de administrare a insulinei
- pacientul va afirma nivelul caloric al meselor si procentajul HC , proteinelor si va afirma
necesitatea controlului greutatii si a lipidelor in a cincea zi
- pacientul va explica importanta alimetarii corecte pentru diabetici in a sasea zi
- pacientul va afirma relatia intre exercitiu, administrarea insulinei si nivelul glicemiei
- pacientul va descrie masurile de propria ingrijire in timpul bolii si monitorizarea frecventa a
glicemiei
- pacientul va descrie patru complicatii potentiale ale diabetului si patru factori care pot creste
riscul de complicatii
IN :
I. Apreciez :
a. nivelul de cunostinte ale pacientului
b. factorii care contribuie la lispa de cunoastere : anxietate, lipsa pregatirii prealabile
c. resurse economice
d. atitudini, sentimente si ingrijiri legate de diabet
e. dorinta de a invata
V. 1. Instruiesc pacientul si familia in legatura cu etiologia diabetului, triada simptomului,
tratamentul, dieta si nivelul de exercitiou permis.

67
2. Explic complicatiile ulterioare ale DZ :
a. cronice: BCI, afectiune vasculara periferica, neuropatie, retinopatie, nefropatie, ulceratii si
amputatii
b. afectiuni acute : hipoglicemie, cetoacidoza diabetica, coma hiperosmonara noncetozica.
3. Explic pacientului si familiei s/s ale hiperglicemiei :
a. poliurie
b. polidepsie
c. polifagie
d. oboseala
e. vedere incetosata
f. scadere in greutate
g. glicemie crescuta
Cauzeaza deshidratarea severa datorita diurezei osmotice, potasiu in sange este ridicat
datorita hemoconcentratiei, deoarece HC nu sunt metabolizate
e. foame, pierdere in greutate in ciuda ingestiei.
4. Educ pacientul in legatura cu cauzele posibile ale hiperglicemiei :
a. aport scazut alimentar
b. scaderea insulinei
c. scaderea exercitiului
d. infectii
e. absorbtia scazuta a insulinei
Ingestia crescuta de alimente necesita o crestere a nivelului insulinei administrate sau a
exercitiului, astfel apar hiperglicemie, infectia creste necesitatae insulinei, insulina
insuficienta duce la hiperglicemie
5. Discut nevoia de a monitoriza glicemia si glicozuria acasa, explic urmatoarele :
a. glicozuria depinde de pragul renal (180-200 mg/dl)
b. absorbtia glucozei in urina indica o glicemie mai mare de 180 mg/dl
c. glicozuria nu poate avertiza de reactia hipoglicemica
d. glicemia da rezultate imediate care permit ajustarea alimentatiei exercitiului si insulinei
6. Asist pacientul sa monitorizeze glicemia pe glicometru.
7. Asist pacientul sa identifice numele, doza, actiunea si efectele secundare ale insulinei
prescrise.
8. Sfatuiesc pacientul si familia in legatura cu mediacmentele care interactioneaza cu
glicemia si medicamentele care nu contin zahar, care se vand fara reteta pentru a evita
eventualele medicamente care pot scadea sau creste glicemia. De exemplu : aspirina, blocante
beta adrenergice scad glicemia, AIS, pilule contraceptive, diuretice si remediile contra racirii
creste glicemia.
9. Explic necesitatea respectarii dietei si exercitiului prescris.
10. Educ pacientul si va demonstra administrarea insulinei :
a. masurarea dozei
b. amestecarea a doua tipuri de insulina
c. dubla verificare a dozei corecte si data de expirare a insulinei
d. pregatirea locului injectiei
e. tehnica administrarii insulinei penrtu a evalua capacitatea pacientului sa-si administreze
insulina singur
f. explic necesitatea rotarii locurilor injectiei s.c. : la brate, coapse, abdomen, deoarece
utilizam aceeasi zona repetat poate cauza atrofie sau hipertrofie.
h. cum sa pastreze insulina adecvat acasa si in timpul calatoriei si aruncarea flacoanelor care
au fost expuse la temperaturi excesive mai mult timp, flaconul din care se administreaza
curent poate fi pastrat la temperatura camerei, iar cele nefolosite la frigider.

68
11. Sfatuiesc pacientul sa aiba un plan individualizat de alimentatie echilibrata, dezvoltat de
un nutritionist pentru a mentine glicemia normal, in care se recomanda 50-60% HC, cu indice
glicemic cat mai mic ,12-20% proteine si 30% lipide:
a. ii dau o lista cu materialele actualizate
b. ii sugerez carti de bucate pentru preparate diabetice sau pentru diabetici
c. asist la planificarea unei mese la restaurant pentru a calcula marimea portiei
d. accentuez importanta pregatirii alimentare dupa recomandari de exercitiu: sa fiarba in loc
sa friga
e. accentuez importanta limitarii alimentare bogate in grasimi saturate si sare si incurajez
aportul mare in alimente bogate in fibra
f. accentuez importanta consultarii nutritionustului la 6 luni pentrua evalua dieta si glicemia
zilnica
12. Explic hipoglicemia si s/s care pot aparea.
Hipoglicemia poate rezulta din combinarea a trei lucruri :
- prea multa insulina
- prea putina mancare
- efort prea mare
S/s de recunoscut ale hipoglicemiei sunt :
- paloare
- diaforeza
- slabiciune
- foame
- parestezii periorale
- tahicardie, palpitatii
- tremuraturi, nervozitate
- cefalee, hipotermie
- vorbire incoerenta
- lipsa coordonarii motorii
- confuzie mentala
- letargie severa
- inconstienta
- coma
- convulsii
Determinarea timpurie a hipoglicemiei determina interventia prompta pentru a preveni o
reactie serioasa, posibil fatala.
Educ pacientul si familia in legatura cu masurile de prevenire a hipoglicemiei:
a. verificarea glicemiei de rutina
b. respectarea meselor mici si dese
c. verificarea glicemiei inainte de un efort sau activitati sustinute
d. verificarea cu medicul sau asistentul a indicatiei cu scaderea insulinei sau marirea
aportului alimentar inaintea unui exercitiu sau activitati sustinute
e. sa cunoasca schimbarile rutinei zilnice care ar putea influenta hipoglicemia
f. sa poarte intotdeuna in buzunar o forma de glucoza
g. sa planifice atent aportul de alimente cand bea alcool
h. sa poarte intotdeauna in portofel o carte de identitate pentru care sa certifice ca este
diabetic sau bratara de identitate
13. Educ pacientul sa monitorizeze glicozuria (urina din 24 de ore) pentru corpii cetonici,
pentru a preveni cetoacidoza.
14. Educ pacientul sa creasca aportul de HC cand e bolnav:
a. lapte 12 g HC

69
1 ceasca de lapte slab
1 ceasca de iaurt
½ de ceasca de inghetata
b. paine = 15 g HC
1 felie de paine sau pesmet
c. fructe = 15 g HC
½ suc de portocale
½ suc de mere
½ ceasca suc de mere neindulcit
½ ceasca apa minerala necarbogazoasa.
DZ cauzeaza pierderea apetitului, lichidului sau alimentelor semilichide, pot fi substituienti.
Un diabetic insulino-dependent, tip I trebuie sa incerce sa mentina un aport consistent de HC
care va furziza glucoza disponibila astfel incat organismul sa nu arda grasimi pentru energie
care ar putea porduce cetone.
Nota : 1 portie de legume = 5 g HC
Carnea si grasimile nu contin HC
2 lingurite zahar = 8 g HC
1 portie de supa de pasare cu taitei = 15 g HC
15. Instruiesc pacientul sa anunte nedicul daca nu poate manca, varsa sau are diaree, deoarece
sunt necesare interventii imediate pentru a preveni deshidratarea si hipoglicemia.
16. Explic beneficiile exercitiului regulat :
a. starea de bine
b. beneficii psihologice : relaxare, marirea increderii de sine, imbunatarirea imaginii de sine
c. reducerea grasimilor din organism
d. controlul greutatii
e. explic efectele asupra utilizarii glucozei
f. exercitiul este contraindicat in complicatii ca nefropatia diabetica si retinopatia diabetica
17. Explic ca diabeticii sunt la mare risc de dezvoltare a problemelor la nivelul membrelor
inferioare si ca trebuie sa raporteze prompt orice leziune sau schimbare la acest nivel:
- explic ca leziunile la nivelul picioarelor sunt rezultat al neuropatiei diabetice, arteriopatiei
diabetice, infectiile supraadaugate sau o combinatie a acestor combinatii, de aceea eset
importanta ingrijirea zilnica a picioarelor si inspectia lor
Tratamentul este adesea intarziat deoarece diabeticul nu este constient de leziune decat dupa
atingerea osului, tesutul infectat distruge tesutul sanatos determinand gangrena, circulatia este
micsorata la acest nivel, ceea ce impiedica vindecarea si poate duce la amputatii; la 50% din
amputatii se datoreaza complicatiilor diabetului; pot fi prevenite prin urmatoarele masuri :
a. mentinerea glicemiei si colesterolului la valori cat mai aproape de normal
b. sa poarte pantofi confortabili care sa nu-l stranga si care trebuie schimbati cat mai des
c. sa poarte ciorapi de bumbac
d. importanata igienei picioarelor.

DX . Potential de traumatizare datorita scaderii senzatiei tactile, diminuarea acuitatii vizuale

si hipoglicemiei.
SCOP Prevenirea traumelor pe perioada spitalizarii si dupa externare.
Ob. 1. Pacientul va comunica 3 factori de risc care poate cauza traumatisme datorita scaderii

70
 senzatiei tactile si diminuarii vederii.
2. Pacientul va comunica relatiile intre traumatisme si hipoglicemie
3. Pacientul va identifica trei metode de a face fata la diminuarea senzatiei tactile si
vizuale.
IN
I. Apreciez:
a. acuitatea vizuala si simtul pozitiei
b. capacitatae de a diferentia obiecte prin stimulare tactila
c. capacitatea de a indeplini activitatile zilnice
d. nivelul de constienta si capacitatea de a reationa
e. istoric al caderilor sau ranilor sau teama de a cadea
f. daca foloseste mijloace ajutatoare : baston, cadru, carja
Observatia individualizata poate identifica nevoile specifice ale pacientului
g. apreciez debutul, severitatea si frectenta hipoglicemiei
h. nivelul de cunostinte a pacientului despre glicemie
Debutul brusc al hipoglicemiei poate cauza traumatizarea pacientului deoarece poate trece,
alert, de la starea de constienta la starea de inconstienta.
V. a. sfatuiesc pacientul sa monitorizeze indeaproape nivelul glicemiei pentru a detecta o
schimbare inainte de a apare hipoglicemia severa
b. educ pacientul si familia sa pregateasca si sa administreze glucagon in caz de
hipoglicemie
c. referirea la educatia sanitara.

Probleme colaborative (complicatii potentiale):

- cetoacedoza diabetica
- coma hiperglicemica, hiperosmolara, noncetozica
- hipoglicemie
- infectii
- probleme vasculare (retinopatie, nefropatie)
- neuropatie diabetica
SCOP :
Monitorizarea pacientului pentru aparitia complicatiilor :
- tratarae si minimalizarae complicatiilor
IN
I. 1.Monitorizez penrtu s/s de cetoacidoza:
a. glicemia sub 300 g/dl
b. cetone in plasma sau urina, halena de acetone
c. cefalee
d. respiratie Kussmaul
e. anorexie, greata, varsaturi
f. poliurie, polidepsie
g. Na, K, fosfati in sange
h. deshidratarea marcata de mucoase uscate, turgor sarac
2. Monitorizez pentru s/s de comohiperosmolara noncetozica:
a. glicemia sub 600 mg/dl
b. Na, K in sange normal /crescut
c. osmolaritatea serica sub 350 mosm/kg
d. hipotensiune
e. deshidratare
f. afectarea senzoriala

71
 3. Monitorizez functia cardiaca si functia circulatiei :
a. rata, ritm al inimii
b. culoarea tegumentelor
c. umplerea capilarelor
d. puls perferic
e. K seric
Deshidratarae severa poate cauza debit cardiac redus si vasoconstrictie compensatory
4. Monitorizez pentru s/s pentru hipoglicemie:
a. glicemie sub 70 mg/dl
b. tegumente umede, palide
c. tahicardie, diaforeza
d. spaima, iritabilitate
e. cefalee, vorbire greoaie
f. lispa de coordonare
g. sommolenza
h. afectarea vederii
i. foame, greata, dureri abdominale
Cand glicemia scade rapid, sistemul simpatic este stimulat sa produca adrenalina care
cauzeaza diaforeza, tegumente reci, tahicardie si spama.
Cand glicemia scade lent SNC este deprimat, cauzand cefalee, vorbire nedeslusita,
necoordonare, somnolenta si tulburari de vedere
Lipsa glucozei poate cauza foame si tulburari GI.
5 Monitorizez pentru s/s ale infectiei:
a. tegumente calde, iritematoase, nedureroase
b. furunculoza
c. carbine (antrax)
d. infectii CRS
e. ITU
f. otita externa
DG rapid si tratarae infectiei la un diabetic este necesar deoarece infectia este o cauza de
tulburari metabolice care poate duec la coma diabetica.
6. Monitorizez pentru s/s de complicatii macrovasculare si observare pentru
factorii de risc ai complicatiilor CV :
a. ANC de afectiuni cardiace
b. barbat peste 40 de ani
c. fumat
d. HTA
e. hipercolesterolemie
f. obezitate
g. diabet necontolat
Adesea DZ este asociat cu afectiunea vasculara degenerative severa. Leziunea vaselor de
sange nu numai ca afecteaza diabeticii la o varsta mai tanara deact nediabeticii, dar, de
asemenea, tind sa produca schimbari patologice mult mai severe.
Modificarea timpului ATS sunt probabil cauzate de glicemie mare si lipide totale crescute
care sunt caracteristici hiperglicemiei persistente ATS la randul ei duce la afectarea arteriala
permanenta.
7. Monitorizez pentru s/s de retinopatie
a) tulburari de vedere
b) puncte negre
c) pierderea brusca a vederii

72
 e) retiropatie diabetica nu cauzeaza simptome vizuale pana la un stadiu avansat al DZ -
deobicei edem muscular retinopatie prolifeativ.
Incidenta si severitatea retinopatiei se crede ca e legata de durata si gradul de control al DZ.
8. Educ pacientul sa faca controlul oftalmologic annual. Detectarea timpurie a
retinopatiei permite laseroterapia pentu a micsora vasele anormale.
9. Monitorizez pentru s/s 1. de neuropatie diabetica
a) durere
b)senzatii reeduse
c) scaderea raspunsului tendoanelor profunde reflexul achilian
d) sens vibratoriu
e) ulcere de gamba sau laba piciorului ( ulcer charcot)
f) proprioceptie
g) parentezii
2. neuropatie autonoma
a) hipertensiune ortostatica
b) ipotenta functionala
c) transpiratii anormale
d) paralezie u.u
e) diaree nocturna
f) gastropareza
Dintre complicatiile cele mai des intalnite in neuropatie poate fi una din complicatiile
timpurii; simtomele senzoriale deobicei predomina si include parastezii, furnicaturi sau
durere sau pierderea senzatiei .
- Tratamentul current include controlul glicemiei si antidepresive.
10. Monitorizez pentru s/s denefropatie diabetica :
a) HTA
b) proteinurie bacteriurie
c) leucocitoza
d) hematurie
e) febra
f) durere in flanc
g) frisoane
h) incontenenta urinara
i) uree si creatina in sange.
In nefropatia diabetica membrane bazala capilara se ingroasa permitand filtrarea cronica a
glicemiei crescute. Membrana deasemenea devine mai permeabila . Aceste necesitati de
filtrare crescuta maresc presiunea de sange in vasele renale contribuind la scleroza.
11. Monitorizez pentru proteunurie:
a) urina din 24 ore
Monitorizarii clinice ale nefropatiei diabetice tipice nu apar pana in stadiul avansat al
diabetului.
Proteinuria este un test mult mai sensibil decat S.U. pentru prezenta microalbuminei.
Proteinuria are valori sub 330 mg/dl pe cand S.U. masoara albumina peste 330mgdl.
Deoarece functia renala scazuta este identificata mai repede si un tratament poate fi initiat cat
mai precoce .
12. Instruesc pacientul de importanta controlului HTA :
- controlul TA este cel mai important pentru a opri sau ameliora afectiunea renala.
13. Educ pacientul factorii de risc care pot precipita afectarea renala:
a) HTA
b) VU neurogena

73
 c) sonda uretrala
d) ITU
e) medicamente nefrotoxice
Informam pacientii de factorii de risc , ajuta la reducerea aparitiei lor si reducerea afectarii
renale.

Cazul III

1.Culegerea datelor
a)Date relative stabile:
Nume: P.
Prenume: C.
Vârsta: 40 ani.
Sex: masculin.
Religie: catolic.
Stare civilă:casătorit,4copii.
Ocupație:pensionar.
Domiciliu: Brașov.
Condiții de viața: corespunzătoare.
Grup sanguin: A.
Rh: pozitiv.
Obiceiuri: -somn: 7-8 ore pe zi(5ore noaptea+1-2 ore atipiri ziua).
-alimentație: bogată in carne și grasimi,săracă în fructe și legume:2mese pe zi+2-
3 gustări.
-igienă: duș o dată la 2zile,baie generalizată o dată pe săptămană,cavitate bucală o
dată pe zi.
-consumă zilnic 4 cești de cafea,alcool ocazional la sărbători,a fost fumător 20 de
ani(1 pachet pe zi) de un an a încetat.
-eliminări: scaun normal si micțiuni fiziologice.
AHC: -mama diabet insulino-dependent si bronșita cronică.
-tata a decedat cancer pulmonar.
APP: hipertensiune arterială stadiul II,hernie inghinală oblică externă dreaptă operată la
vârsta de 35 ani.
Alergii: neagă.

74
Deficite senzoriale: miopie-pacientul poartă ochelari cu lentile biconcave de 2,25 ochi drept
si 3,00 ochi stang.

b)Date variabile:
T.A: 160/100 mmHg.
A.V: 70b/min.
Temperatura: 37˚C
R: 17resp/min.
Greutate: 105kg.
Talia: 1,75m.
Stare psihică: orientat tempero-spațial.
Data internarii: 02.04.2012

Manifestari de dependența:
-polifagie
-poliurie
-polidipsie
-plagă la membrul inferior stang(la nivelul halucelui)
-hipertensiune arterială 160/100 mmHg

75
 2.Analiza și interpretarea datelor(diagnosting nursing)
Nevoi afectate
1.Nevoia de a bea și a mânca
2.Nevoia de a elimina
3.Nevoia de respira și a avea o bună
circulație
4.Nevoia de a fi curat,îngrijit,de a proteja
tegumentele si mucoasele
5.Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi
sănătatea
Diagnostice nursing(PES)
Alimentație inadecvată prin surplus din cauza dezechilibrului
metabolic manifestată prin polifagie și polidipsie.
Eliminare urinară inadecvată calitativ și cantitativ din cauza
valorii crescute a glicemiei manifestată prin poliurie.
Circulație inadecvată din cauza supraîncarcării inimii
manifestată prin hipertensiune arterială (TA=160/100mmHg)
Altererea tegumentelor din cauza diabetului zaharat manifestată
prin plagă la membrul inferior stang(la nivelul halucelui).
Ignoranță din cauza lipsei de cunoaștere manifestată prin
cunoștiințe insuficiente.
76
 3.Plan de îngrijire
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
1.Alimentație Pacientul să nu -evaluez nevoile cantitative și calitative în 02.04.2012-
inadecvată prin mai prezinte funcție de vârsta,sex,stare Pacientul prezintă
surplus. polifagie pe fiziologică,activitatea pacientului,forma polifagie.
toata durata bolii. 03.04.2012-
spitalizării. -stabilesc rația alimentară cu:proteine 13- Pacientul prezintă o
5%,lipide 30-35%,glucide 50%(250- ameliorare.
300grame)/24h la adult 04.04.2012-
-supraveghez și respect orarul meselor:4-5- Pacientul respectă
6mese(3mese principale si 2-3gustări) dieta.
-învăț pacientul să aleagă alimentația în 05-06.04.2012-
funcție de conținutul în glucide: Pacientul nu mai
 alimente interzise:zahăr,produse prezintă polifagie.
zaharoase,fructe
uscate,prăjituri,leguminoase
uscate,siropuri,struguri,prune.
 alimente permise
cântarite:pâine(50%glucide),cartof
i(20%glucide),pastele
făinoase,fructe,legume(cu peste
5%glucide),lapte,brânză de
vaci,mămăligă.
 alimente permise
necântarite:carnea și derivatele din
carne,pestele,ouăle,brânzeturile,sm

77
 ântnâna,untul,legumele cu 5%
glucide(varza,conopida,roșii,fasole
a verde),din alimentația zilnică nu
trebuie să lipsească
oul,carnea,pestele.
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
-respect măsurile de asepsie.
-supraveghez alimentele aduse de la
aparținători.
-recoltez sânge pentru examene de
laborator(glicemie,hemoglobină
glicozilată,vsh,uree,creatinină,HLG).
-administrez doza de insulină:
ora 7:00-15U Actrapid
ora 13:00-12U Actrapid
ora 16:00-12U Actrapid
ora 22:00-15U Actrapid.

Pacientul să nu -corectez dezechilibrul hidric, prin 02.04.2012

mai prezinte reducerea aportului hidric de la 3L/zi la Pacientul prezintă
polidipsie pe 2L/zi. polidipsie
toata durata -monitorizez zilnic diureza și o notez in 03.04.2012
spitalizării. foaia de observație. Pacientul nu mai
-fac bilanțul ingesta-excreta. prezintă o sete atât
-ofer pacientului sugestii desprea de intensă.
hidratarea ideală, 1.5-2L/zi, atât in 04-05-06.04.2012
perioada spitalizării cât și după externare. Pacientul nu mai
-monitorizez in permanență funcțiile vitale: prezintă polidipsie.
TA, P, R, T˚C și le notez in foaia de
observație.
-raspund promt la solicitările pacientului.
-încurajez pacientul să iși exprime toate

78
 gândurile în privința problemei de
dependență.
-recoltez sânge pentru probele de
laborator:glicemie, hemoglobin
glocozilată, uree, creatinină, VSH, HLG.
PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE
DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
2.Eliminare urinară Pacientul să nu -fac bilnțul hidric,măsurând cu 02.04.2012-
inadecvată mai prezinte conștiinciozitate ingesta si excreta. Pacientul prezintă
cantitativ si poliurie pe toata -cântaresc zilnic pacientul. poliurie.
calitativ. durata -corectez dezechilibrul hidric,prin 03.04.2012-
spitalizării. hidratarea sau reducerea aportului de Pacientul prezintă o
lichide si electroliți,in funcție de ameliorare.
ionograma serică si urinară. 04.04.2012-
-recoltez urină pentru examene chimice si Pacientul urmeză
bacteriologice. recomandările
-asigur igiena corporal riguroasă. 05-06.04.2012-
-servesc pacientul la pat(când este cazul)cu Pacientul nu mai
urinar și cu basinet. prezintă poliurie.
-schimb lenjeria de pat și de corp,ori de
câte ori este nevoie.

79
3.Circulatie Pacienta să aiba -măsor T.A și o notez in foia de 02.04.2012
inadecvată . T.A in limite temperatură. Pacientul prezintă o
normale pe tot -administrez medicația prescrisă de T.A=160/100mm/Hg
parcursu medic,enalapril 10mg/zi. 03.04.2012
spitalizării -invăt pacientul: Pacientul prezintă o
să intrerupă consumul de alcool,tutun. T.A=140/80mm/Hg.
să reducă grăsimile și clorura de sodium. 04.04.2012
-aplic tehnici de favorizare a circulației Pacientul prezintă o
,exerciții pasive,active,masaj. T.A=130/60mm/Hg.
05-06.04.2012
Pacientul prezintă o
T.A=120/60mm/Hg.

PROBLEMĂ DE OBIECTIVE INTERVENȚII NURSING EVALUARE

DEPENDENȚĂ AUTONOME ȘI DELEGATE
4.Alterarea Pacientul să nu -fac toatela plagii zilnic și am grjiă să nu se 02.04.2012
tegumentelor. mai prezinte infecteze. Pacientul prezintă
plagă la nivelul -iau măsuri de prevenire a infecților plagă la nivelul
membrului nosocomiale. membrului stâng.
inferior stâng pe -am grijă ca pacienta să -și efectueze 03.04.2012-
toată durata toaleta corespunzătoare și sâ nu-și producă Pacientul prezintă o
spitalizării. alte leziuni tegumentare. ameliorare.
-supraveghez zilnic tegumentele și 04.04.2012-
mucoasele sesizând modificările cutanate. Pacientul urmează
recomandările.
05-06.04.2012-
Pacientul nu mai
prezintă plagă la
nivelul membrului
stâng.

80
5. Nevoia de a Pacientul să nu -explorez nivelul de cunoștințe al 02.04.2012-
învăța cum să-ți mai prezinte bolnavului privind boala,modul de Pacientul este
păstrezi sănătatea ignoranță pe manifestare,măsurile preventive și ignorant.
toată durata curative, modul de participare la intervenții 03.04.2012
spitalizării. și la procesul de recuperare. Pacientul urmează
-conștientizez bolnavul asupra propiei recomandările.
responsabilitați privind sănătatea. 04-05-06.04.2012
-oragnizez activități educative, folosind Pacientul nu mai este
metodele de invățământ cunoscute. ignorant.
-stimulez dorința de cunoștere.

PROBE DE LABORATOR:
Analize laborator Valori din F.O Valori normale

81
Urina:
-corpi cetonici absent absent
-densitate 1015 1010-1025
-Ph 5 4,6-8
-proteine absent absent
-glucoză absent absent

Ionogramă Na:140mEg/l Na:135-152mEg/l

K: 5,1mEg/l K: 4,9-5,6mEg/l
Cl: 103 mEg/l Cl: 96-107 mEg/l
Ca:5 mEg/l Ca:4,5-5,5 mEg/l
Calcemie 10mg% 9-11mg%
Sideremie 1,5g/l 0,5-1,8g/l
Colesterol total 250mg/dl 50-200mg/dl
Creatinina serică 1mg/dl 0,50-1,20mg/dl
TGP 20U/L 0,00-41,00U/L
TGO 26U/L 0,00-38,00U/L
Acid uric seric 7,12UM 2,40-8,40UM
Bilirubină totală 0,29mg/dl 0,00-1,00mg/dl
VSH 10mm/1h 5-20mm/1h
HLG:
-hematii 5,40/10□6/uL 4,7-6,1/10□6/uL
-hemoglobină 15g/dl 14-16g/dl
-hematocrit 46% 42-52%
-trombocite 245/10□3UL 150-400/10□3UL
-leucocite 6,20/10□3UL 4-10/10□3UL
Glicemie a jeunè 320mg/dl 80-120mg/dl
Urocultură negativ negativ

82
Monitorizarea glicemiei si glicozuriei:
Data Explorarea Valori din F.O Valori normale
glicemie 270mg/dl 80-120mg/dl
glicozurie prezentă absent
02.04.2012
urocultură absent absent

glicemie 250mg/dl 80-120mg/dl

glicozurie prezentă absent
03.04.2012
urocultură absent absent

glicemie 180mg/dl 80-120mg/dl

glicozurie prezentă absent
04.04.2012
urocultură absent absent

glicemie 150mg/dl 80-120mg/dl

glicozurie prezentă absent
05.04.2012
urocultură absent absent

glicemie 120mg/dl 80-120mg/dl

glicozurie prezentă absent
06.04.2012
urocultură absent absent

4.Evaluare caz:

83
Pacientul în vărstă de 40de ani se internează de urgență în data de 02.04.2012 la Spitalul
Clinic Județean Brașov cu următoarele semne si simtome: hipertensiune arterială, plagă la
membrul inferior stâng, polifagie, poliurie, polidipsie.
Rolul meu autonom constă în:
 asigur un regim alimentar echilibrat, cu scopul de a furniza rația caloric necesară;
 evaluez nevoile cantitative și calitative în funcție de vârsta ,sex, stare fiziologica,
forma bolii;
 fac bilanțul ingesta-excreta;
 monitorizez greutatea pacientului;
 monitorizez funcțiile vitala si vegetative;
 asigur un climat corespunzător;
 explic pacientului normele de viata și alimentele pe care trebuie să le respecte;
 educ pacientul cu privire la igiena sa personală, corporală, pentru a putea preveni
fisurile, escoriațiile si bătaturile la nivelul menbreleo inferioare;
Rolul meu delegat constă în:
 administrare insulină:
ora 7:00-15U Actrapid
ora 13:00-12U Actrapid
ora 16:00-12U Actrapid
ora 22:00-15U Actrapid
 regim alimentar:200HC / zi
Pacientul se externează cu următoarele recomandari:
-insulinaoterapie.
-dispensarizare.
diabetologică la 6luni.
-automonitorizarea valorilor glicemice .
-dozarea la 3saptămîni a glicemiei.
-efectuarea la 3luni a ionogramei sanguine.

84
 V. CONCLUZII

Rolul şi importanţa alimetației în combaterea efectelor negative induse de obezitatea

la copii şi adolescenţi este o temă importantă şi interesantă pentru viitorul societăţii
moderne.
Datele statistice la nivel mondial reflectă un procent îngrijorător în acestă privinţă,
arătând că obezitatea a devenit o problemă socială de sănătate publică în majoritatea ţărilor
puternic industrializate, ea afectând un segment de populaţie în continuă creştere.
Înainte de orice, obezitatea trebuie considerată mai puţin o problemă de estetică şi
mai mult o problemă de sănătate care atrage după sine complicaţii medicale cum ae fi
diabetul zaharat, dizabilităţi temporare sau permanente, scăderea duratei de viaţă şi, nu în
ultimul rând decesul.
Concluzia la care se poate ajunge este faptul că kinetoterapia este una dintre cele
mai moderne, neinvazive, necesare şi complexe modalităţi de ameliorare şi tratare a
obezităţii infantile.

Prin continua sa extindere şi prin invaliditatea pe care le produce diabetul zaharat a devenit o
importantă boală socială.

Profilaxia sau prevenirea bolii este singura metodă la ora actuală în măsură să oprească
extinderea bolii şi să evite complicaţiile sale.

Măsurile de prevenire sau preîntâmpinare a bolii au loc şi rostul numai înaite de apariţia
bolii. După declanşarea diabetului măsurile de prevenire urmăresc ait obiectiv -evitarea
complicaţiilor bolii.

Cauza diabetului zaharat, nefiind precis cunoscută, prevenirea bolii este dificilă.

Deşi cauza este necunoscută au fost precizaţi factorii, care ajută la declanşarea sa, aceştia
sunt cunoscuţi sub denumirea de „factori de risc diabetogeni".

Conbaterea supraalimentaţiei şi obezităţii reprezintă o măsură profilactică de prim ordin

pentru diabetul de maturitate.

Profilaxia complicaţiilor se poate face printr-un tratament corect şi permanent, printr-o

urmărire periodică.

85
Fig.5 - Echipa interdisciplinară implicată în combaterea obezităţii la copilul obez

86
 BIBLIOGRAFIE

1. Haslam DW, James WP (2005). "Obesity". Lancet 366 (9492): 1197–209.

2. Sweeting HN (2007). "Measurement and Definitions of Obesity In Childhood and
Adolescence: A field guide for the uninitiated". Nutr J 6 (1): 32
3. Mokdad AH, Marks JS, Stroup DF, Gerberding JL (March 2004). "Actual causes of death
in the United States, 2000" (PDF). JAMA 291 (10): 1238–45.
4. Tsigosa Constantine; Hainer, Vojtech; Basdevant, Arnaud; Finer, Nick; Fried, Martin;
Mathus-Vliegen, Elisabeth; Micic, Dragan; Maislos, Maximo et al. (April 2008).
"Management of Obesity in Adults: European Clinical Practice Guidelines". The European
Journal of Obesity 1 (2): 106–16
5. Grundy SM (2004). "Obesity, metabolic syndrome, and cardiovascular disease". J. Clin.
Endocrinol. Metab. 89 (6): 2595–600
6. Keith SW, Redden DT, Katzmarzyk PT et al. (2006). "Putative contributors to the secular
increase in obesity: Exploring the roads less traveled". Int J Obes (Lond) 30 (11): 1585–94.
7. Malik VS, Schulze MB, Hu FB (August 2006). "Intake of sugar-sweetened beverages and
weight gain: a systematic review". Am. J. Clin. Nutr. 84 (2): 274–88
8. Caballero B, Clay T, Davis SM, et al. (November 2003). "Pathways: a school-based,
randomized controlled trial for the prevention of obesity in American Indian schoolchildren".
Am. J. Clin. Nutr. 78 (5): 1030–8.
9. Nader PR, Stone EJ, Lytle LA, et al. (July 1999). "Three-year maintenance of improved
diet and physical activity: the CATCH cohort. Child and Adolescent Trial for Cardiovascular
Health". Arch Pediatr Adolesc Med 153 (7): 695–704.
10. James J, Kerr D (2005). "Prevention of childhood obesity by reducing soft drinks". Int J
Obes (Lond) 29 (Suppl 2): S54–7.
11. Tracy, Ben. "Fast Food Restaurants Not Fighting Child Obesity - CBS Evening News -
CBS News." Breaking News Headlines: Business, Entertainment & World News - CBS
News. CBS Evening News, 8 Nov. 2010
12. Salmon J, Timperio A (2007). "Prevalence, trends and environmental influences on child
and youth physical activity". Med Sport Sci. Medicine and Sport Science 50: 183–99.
13. Borodulin K, Laatikainen T, Juolevi A, Jousilahti P (June 2008). "Thirty-year trends of
physical activity in relation to age, calendar time and birth cohort in Finnish adults". Eur J
Public Health 18 (3): 339–44.

87
14. "Media + Child and Adolescent Health: A Systematic Review" (PDF). Ezekiel J.
Emanuel. Common Sense Media. 2008. Retrieved April 6, 2009.
15. Horton TJ, Drougas H, Brachey A, Reed GW, Peters JC, Hill JO (1995). "Fat and
carbohydrate overfeeding in humans: different effects on energy storage". Am. J. Clin. Nutr.
62 (1): 19–29.
16. Kolata,Gina (2007). Rethinking thin: The new science of weight loss – and the myths and
realities of dieting. Picador. p. 122.
17. Chakravarthy MV, Booth FW (2004). "Eating, exercise, and "thrifty" genotypes:
Connecting the dots toward an evolutionary understanding of modern chronic diseases". J.
Appl. Physiol. 96 (1): 3–10.
18. Videon TM, Manning CK (2003). "Influences on adolescent eating patterns: the
importance of family meals". J Adolesc Health 32 (5): 365–73.
19. Falagas ME, Kompoti M (July 2006). "Obesity and infection". Lancet Infect Dis 6 (7):
438–46.
20. Frayling TM, Timpson NJ, Weedon MN, Zeggini E, Freathy RM Lindgren et all – A
common variant in the FTO gene is associated with body mass index and predisposes to
childhood and adult obesity. Science 2007;316(5826):889-894.
21. Rucker D, Padwal R, Li SK, Curioni C, Lau DC (2007). "Long term pharmacotherapy for
obesity and overweight: updated meta-analysis". BMJ 335 (7631): 1194–99.
22. Wood, Shelley. "Diet Drug Orlistat Linked to Kidney, Pancreas Injuries". Medscape.
Medscape News. Retrieved 26 April 2011.
23. McMillan AG, Pulver AM, Collier DN, Williams DS. Sagittal and frontal plane joint
biomechanics throughout the stance phase of walking in adolescents who are obese. Gait
Posture 2010;32(2):263-268.

88