COMPORTAMENTUL ALIMENTAR INADECVAT

Comportamentul alimentar desemneaza atitudinea omului n fata hranei, fiind o

componenta importanta a alimentatiei. Este foarte important ce mncam, dar aceasta nu
nsemna ca putem neglija modalitatea n care mncam, daca dorim sa traim sanatos.
Nu toate dezechilibrele care provin dintr-o alimentatie nesanatoasa au o cauza
directa cu cantitatea sau calitatea hranei. Unele perturbari resimtite de organism si au
originea ntr-un comportament alimentar gresit. Devierile legate de comportamentul
alimentar au la baza fie o obisnuinta, deci o deprindere gresita, fie o componenta psihica
mai mult sau mai putin evidenta. n afara unor tulburari neuropsihice, cele mai grave
perturbari ale comportamentului alimentar sunt anorexia si bulimia.
Dintre obiceiurile alimentare cele mai nesanatoase se numara: mncatul pe fuga,
nfulecatul alimentelor, mesele neregulate, supraalimentatia sau subalimentatia.
Consecintele unui comportament alimentar inadecvat, se pot rasfrnge mai
repede sau mai trziu asupra sanatatii, sub forma unor tulburari ca: obezitatea, slabirea
pronuntata a organismului, diabet, diferite boli digestive, litiaza biliara sau urinara.
Tot n rndul obiceiurilor alimentare gresite, sta consumul prea mare de
condimente iuti sau acre, precum si de sare de bucatarie. Numeroase boli, multe cronice
(hipertensiune, ateroscleroza, etc), si au originea ntr-un astfel de comportament
alimentar.
Este necesar de a sublinia faptul, ca la omul modern, instinctul, care sta la baza
hranirii tuturor celorlalte fiinte de pe Terra, joaca un rol din ce n ce mai secundar n actul
hranirii, de aici desprinzndu-se concluzia ca este nevoie de o educare si de o
autoeducare a comportamentului alimentar.
Definirea unui comportament alimentar echilibrat si sanatos nu poate fi facuta
fara sa se tina cont de numeroasele particularitati (vrsta, sex, tip de efort, stare de
sanatate, etc.) ale fiecarei persoane. Totusi, ca linii directoare, putem schita cadrul n care
acesta se poate desfasura. n cazul adultilor, este bine sa se tina cont de urmatoarele
recomandari:

-sa se mannce 3-5 (de preferinta 4) mese pe zi, la cel putin 3 ore distanta una fata
de cealalta
-orele si numarul meselor sa fi regulate
-mncatul sa se faca ncet, mestecnd bine
-sa se evite n timpul mesei, conversatiile, ndeosebi cele tensionate, cititul,
vizionarea televizorului, ascultarea radioului
-ambientul sa fie ct mai placut, atmosfera cordiala si alimentele estetice
-niciodata dupa o masa, nu trebuie sa se simta senzatia de "prea plin", deoarece
nsemna ca s-a depasit limita de satietate.
Pentru ca digestia si absobrtia nutrientilor alimentari sa se desfasoare
corespunzator, este necesar ca mesele sa se repartizeze conform ceasului biologic al
corpului uman. Procesele metabolice, precum si cele digestive, se vor derula cu att mai
bine cu ct omul s-a deprins de a fi constant n respectarea orarului meselor.
Din ntreaga ratie alimentara zilnica, este bine ca 20-25% sa reprezinte masa de
dimineata si 10-15% cea de seara, cele doua mese micul dejun si cina, fiind compuse din
alimente usoare. Masa de prnz, peste care din pacate se sare ca o consecinta a
programului ncarcat, ar trebui sa reprezinte aproximativ 55% din ratie. ntre mesele
principale, este bine sa se intercaleze 1-2 mese secundare, putin consistente. Este indicat,
mai ales, ca ntre micul dejun si prnz sa se intercaleze o masa care sa se integreze n
intervalul de timp optim dintre micul dejun si prnz. Aceasta masa nefiind consistenta,
este mai degraba o gustare cu rolul de a completa energetic micul dejun. Gustarea dintre
micul dejun si prnz va reprezenta cam 10% din ratia zilnica de mncare. Copii precum si
adultii cu o viata foarte activa, mai au nevoie de o masa ntre prnz si cina. Adultii care
nu depun efort fizic solicitant, este bine sa evite consumul de alimente n acest interval,
pentru a putea oferi organismului posibilitatea prelucrarii complete a hranei consistente
specifica mesei principale.
Nu este bine ca dimineata sa se mannce mult, deoarece dupa trezire, organismul
are tendinta de a lucra intens n sensul eliminarii toxinelor, ori o alimentatie bogata,
anuleaza aceasta functiune. nsa poate fi si mai daunator ca dimineata sa nu se mannce
nimic, mai ales atunci cnd se bea cafea pe stomacul gol. Masa de seara prea abundenta

este periculoasa, deoarece, dupa cum se stie, toate functiile corpului tind spre repaos,
conditii n care digestia si metabolismul se ngreuneaza.
Mesei principale, n cadrul careia ar fi normal sa se consume 50-60% din ratia
alimentara zilnica, prnzului, ar trebui sa i se acorde o atentie mult mai mare. Conform
ceasului biologic, intervalul optim pentru prnz este acela cuprins ntre orele 13-15. Din
pacate programele de munca nu au fost realizate n armonie cu ceasul biologic al omului,
asa ca de cele mai multe ori, cea mai importanta masa este mpinsa spre cina, cu
consecinte negative asupra sanatatii noastre.