Ministerul Educației, Culturii și cercetării al RM

Colegiul Tehnic al UTM

Referat

Tema: Alimentația.Rolul alimentelor în organism

Elaborat Verificat

Eleva gr.CT-182 Prof. de Chimie

Ursu Mihaela Gusina Ludmila

Chișinău 2020.
Alimentatia este procesul prin care organismul primeste
substantele nutritive necesare desfasurarii activitatilor
fiziologice si isi asigura substratul energetic, enzimatic,
hormonal necesar indeplinirii functiilor principale : relatie,
nutritie si reproducere.
Alimentatia este o componenta a stilului de viata alaturi de
activitatea fizica, sanatatea mentala, somnul. Se pot da definitii
pentru stilul de viata sanatos, dar lucrul cel mai important este
sa ne comportam astfel incat sa ne reducem riscul de boala.
Sigur ca fumatul, comportamentul agresiv, poluarea mediului,
lipsa imunizarilor, consumul de droguri contribuie la cresterea
acestui risc.
Preocupari privind mentinerea starii de sanatate exista din
antichitate. "Principiul dublei perfectiuni" mentionat in scrierile
rabinice (Talmudul), la romani binecunoscutul "Mens Sana in
Corpore Sano" exprima necesitatea de a mentine o buna stare
fizica si mentala. Scrierile mentionau recomandari despre dieta,
valoarea nutritiva a alimentelor, toxicitatea acestora. Preocupari
pentru dieta se regasesc si in lucrarea lui Cornelius "De arte
medica".

Care este rolul alimentatiei ? De ce mancam ?

Prin alimentatie ne asiguram substantele nutritive - proteine,

glucide, lipide, minerale si vitamine. Acestea indeplinesc
multiple roluri :

 plastic, intrand in structura membranelor celulare

(proteinele si lipidele)
 functional, prin participare la sinteza enzimelor,
hormonilor, acizilor nucleici
 energetic
 antioxidant (vitaminele)

De asemenea, substantele nutritive :

 cresc rezistenta la infectii(vitaminele)

 participa la transmiterea impulsurilor nervoase si functia
sistemului nervos (vitaminele B1,B6)
 mentin in stare de functionare sistemul osos (calciu, fosfor,
vitamina D)
 participa la mentinerea vederii
 previn aparitia cariilor.

Cat mancam ?

Alimentatia este o necesitate, dar si o placere. Efectul de placut

sau neplacut al alimentelor poate actiona ca stimul pentru
ingestia sau evitarea consumului de alimente. Deobicei
mancam atunci cand ne este foame pentru a ne simti bine. In
mod normal trebuie sa existe un echilibru intre aportul de
alimente si consumul de energie. Necesarul caloric este
individual in functie de varsta, sex masculin / feminin, greutate,
inaltime, activitate fízica.

Mecanismul de reglare al aportului alimentar este complex.

Factorii declansatori sunt reprezentati de : scaderea nivelului de

nutriente (glucide, lipide, proteine) din sange; eliberarea de
adipokine (leptina si adiponectina) din tesutul adipos; eliberarea
de hormoni pancreatici : insulina, polipeptid pancreatic, amilina
cu efect anorexigen (scad apetitul); eliberarea de peptide
digestive: polipeptidul Y cu efect neutru, grelina care creste
senzatia de foame, GLP1, oximodulina, clecistokinina,
bombesina care sunt anorexigene; hormonii tiroidieni (cresc sau
scad aportul alimentar).
Impulsurile din periferie ajung la nivelul sistemului nervos, in
hipotalamus unde exista centri de reglare pentru aportul
alimentar (nucleul arcuat si nucleul paraventricular) si se
comanda cresterea sau reducerea acestuia.
In plus stimularea anumitor zone din creier (nucleul acumbes)
se insoteste de cresterea consumului de alimente foarte
gustoase, cu un cotinut ridicat in zaharoza si grasimi.
Cortexul prefrontal si sistemul limbic sunt implicate in
comportamentul de cenzura si autocontrolul foamei si satietatii.

Ce mancam ?

Este bine sa avem o alimentatie cat mai variata care sa asigure

necesarul caloric, dar in egala masura sa respecte proportiile
dintre principiile alimentare si sa asigure necesarul de vitamine
si minerale. Exista alimente pe care ar trebui sa le consumam
zilnic : cereale integrale (paine, orez, paste), legume si fructe,
lapte, iaurt, branza. Carnea alba, pestele, oul este bine sa fie
consumate de cateva ori pe saptamana, iar carnea rosie,
dulciurile de cateva ori pe luna. Este bine sa evitam consumul
in exces de dulciuri de tip ciocolata, creme, alimente
hipercalorice de tip fast food, snacks-uri.
Se recomanda evitarea consumului de bauturi indulcite cu
zahar.
Consumul de alcool nu ar trebui sa depaseasca 25 g alcool pur
la femei si 30 g la barbati.

Trebuie sa fim atenti la etichetele nutritionale care trebuie sa

contina :

 valoarea calorica a alimentului pe portie sau 100 g

 repartitia pe principii nutritive : glucide, lipide, colesterol,
proteine, sodiu, potasiu, fibre, zahar

Pentru ca un aliment sa fie organic (bio) trebuie sa provina din

animale crescute fara antibiotice sau hormoni de crestere si sa
nu se utilizeze pesticide pentru cultivarea fructelor si legumelor.

Pentru a evita contaminarea alimentelor cu microorganisme

este bine sa respectam cateva reguli : spalarea mainilor,
spalarea tuturor fructelor si legumelor inainte de consum,
prepararea corecta a alimentelor.
Apa poate fi contaminata cu pesticide, plumb, mercur, clor,
microorganisme. Fructele de mare pot fi contaminate cu mercur
rezultat din poluarea industriala.
Prepararea alimentelor

Este importanta cunoasterea etapelor de preparare a

alimentelor intrucit prin prelucrare acestea sufera modificari
care determina pierderea continutului nutritiv sau aparitia de
compusi toxici.

Prima etapa in prelucrarea alimentelor consta in verificarea

starii de salubritate a acestora :

 carnea proaspata are consistenta elastica fiind acoperita

de o pelicula umeda, nelipicioasa, iar sucul este limpede
 laptele de vaca proaspat este alb iarna si galbui vara,
omogen, fara impuritati, gust dulceag
 pestele trebuie sa aiba un miros placut
 untul proaspat este galben si omogen
 uleiul trebuie sa fie limpede, galben, fara miros
 cartofii trebuie sa fie netezi, luciosi si neincoltiti
 conservele nu trebuie sa prezinte capacul bombat

Decongelarea corecta a carnii se face lent in decurs de 3 - 4

ore. Nu se recomanda decongelarea in apa calda.
Ouale se spala bine cu apa calda inainte de preparare.
Legumele si fructele se spala inainte de folosire.

Prin prelucrare termica alimentele sufera transformari :

 prin prajire se formeaza produsi toxici si cancerigeni

(acroleina si acrilamide), se pierd vitamine
 prin fierbere se pierd vitamine, de aceea se recomanda
fierberea in abur sub presiune
 prin conservare alimentele se protejeaza de actiunea
oxidativa a mediului
 prin congelare se mentin proprietatile alimentelor, dar
decongelarea trebuie sa fie rapida daca alimentele vor fi
preparate la cald sau lenta daca se consuma crude
Cate mese pe zi sunt necesare?

Nou nascutul mananca la cerere putand avea pana la 8 mese

pe zi, sugarul are 6 - 7 mese pe zi, copilul mic 3 mese si 2
gustari.
Adultii au in general 3 mese principale si eventual 2 gustari.

Este de preferat sa nu mancam intre mese si sa nu omitem

micul dejun. Un studiu publicat in revista Diabetes Care din
octombrie 2015 a aratat faptul ca omiterea micului dejun a
determinat cresterea glicemiilor postprandiale dupa mesele de
pranz si cina. Omiterea micului dejun a determinat
cresterea IMC - indicele de masa corporala si s-a asociat cu
scaderea performantelor scolare.

Alimentele sunt substanțe prelucrate sau neprelucrate, destinate

pentru nutriția umană și menite a satisface necesarul trofic și energetic
în vederea menținerii funcțiilor vitale, asigurării creșterii și dezvoltării
organismului, păstrării aptitudinilor pentru activitățile fizice și psihice.
Consumul de alimente implică administrarea exclusiv orală. Alimentul
este un produs complex care contribuie la satisfacerea nevoilor
organismului: asigură substanțe pentru sintezele proprii, asigură
necesarul de energie, întreține viața și în același timp răspunde unor
dorințe, deci face plăcere omului. Conform unei definiții clasice
(Tremolieres), alimentul este un produs care conține principii
nutritive, este hrănitor, este susceptibil de a satisface apetitul, deci este
apetisant și este acceptat ca aliment de societate, deci devenit
obișnuință. Manualul de procedură al Codex Alimentarius definește
alimentul astfel: “Orice substanță prelucrată, parțial prelucrată sau
brută, destinată alimentației umane, incluzând băuturile, guma de
mestecat și toate substanțele utilizate la fabricarea, prepararea și
tratarea alimentelor, excluzând substanțele utilizate numai sub formă
de medicamente, cosmetice și tutunul”. Suplimentele alimentare,
numite și suplimente nutriționale sau suplimente dietetice sunt
reprezentate, în special, de vitamine și/sau biominerale, destinate
administrării orale, necesitatea lor fiind impusă de rolul nutrițional (se
exclude scopul medical). Suplimentele nutriționale sunt destinate
persoanelor sănătoase la care aportul alimentar de nutrienți este
inadecvat; în unele cazuri, acestea sunt recomandate datorită unor
cerințe nutriționale specifice legate de: starea fiziologică (sarcină,
alăptare, convalescență, vârstă înaintată), activități fizice intense
(sportivi, etc).

În funcție de concentrațiile în care se găsesc în produsele alimentare,

de rolul lor fiziologic și biochimic, principiile nutritive se clasifică în:
macronutrienți – proteine, glucide, lipide; micronutrienți – substanțe
minerale (biominerale,vitamine); alți nutrienți – apă, fibre alimentare,
substanțe biologic active, acizi organici, pigmenți, enzime, etc. Cu
excepția oxigenului, esențial pentru procesul de respirație, și a apei,
care alcătuiește mediul vital, toți ceilalți compuși sunt furnizați de
alimente. Între nevoile organismului uman în factori nutritivi și în
asigurarea acestora prin alimente consumate, trebuie să existe un
echilibru care este realizat prin “rația” alimentară echilibrată și
complexă. Acest echilibru se referă atât la cantitatea de principii
nutritive asigurate organismului prin alimente, cât și prin calitatea
acestora. Orice dezechilibru apărut în cantitatea sau în calitatea
factorilor nutritivi are repercusiuni imediate sau în timp asupra
sănătății.

Factorii nutritivi se găsesc în cantități variabile în diferite alimente

consumate de om și au, în economia organismului, o serie de roluri
importante: rol morfologic sau plastic – alimentele aduc organismului
materialul necesar elaborării substanțelor proprii, asigurând prin
aceasta refacerea și acoperirea pierderilor tisulare intervenite în timpul
funcționării sale cât și pentru creșterea organismului tânăr; acest rol
este îndeplinit în special de proteine, unele elemente minerale (calciu,
fosfor, fier, fluor) și unele categorii de lipide (fosfatide). Rol energetic
– prin biodegradarea unor substanțe în organism se eliberează energia
necesară proceselor vitale ale organismului; la aceste procese participă
mai ales glucidele, lipidele, compușii cu legături macroergice
(adenozin trifosfat, creatinfosfat, etc.). Rol catalitic (efector),
caracteristic pentru diferiți compuși biochimici care influențează
procesele biologice (ca activatori sau inhibitori) și controlează
interacțiile specifice unor căi biochimice – enzimele, vitaminele
(efectori exogeni nutriționali) și hormonii (efectori endogeni
metabolici și chiar exogeni nutriționali); unele elemente minerale
asigură desfășurarea reacțiilor biochimice care stau la baza
fenomenelor vitale. Rol informațional, realizat de unele
macromolecule proteice (acidul dezoxiribonucleic și acidul
ribonucleic) care pot stoca și transmite informația prezentă în secvența
nucleotidelor constituiente. Transmiterea informației genice (conținută
de gene) se realizează la nivel de organism, în filiația generațiilor și
respectiv la nivel de celulă, în cursul diviziunii celulare.

În concluzie, orice aliment, pentru a fi inclus în dietă, trebuie să

asigure un anumit aport de nutrienți, care să permită desfășurarea
tuturor activităților și funcțiilor biologice în condiții optime. Pentru a
fi acceptat de consumator, alimentul cu valoare nutritivă
corespunzătoare trebuie să fie apetisant; de altfel, un aliment trebuie să
îndeplinească următoarele condiții: să acopere necesitățile fiziologice
ale organismului; să satisfacă o plăcere (plăcerea de a consuma un
aliment agreabil). Din aceste motive, dieta zilnică trebuie să fie
rezultatul unei selecții între diferite tipuri de produse alimentare care
să stea la baza alcătuirii unui meniu adecvat.

Alimentatia descrie procesul prin care o persoane consuma alimente

din care organismul absoarbe nutrientii de care are nevoie pentru buna
functionare. Alimentatia corecta in randul adolescentilor, si nu numai,
contribuie la prevenirea anumitor afectiuni, imbunatateste starea
generala de sanatate si ajuta la cresterea si dezvoltarea normala a
organismului. 

          Asimilarea adecvata de vitamine si minerale este poate cel mai

important segment al alimentatiei.

Vitaminele sunt substante organice prezente in

organism. Organismul necesita cantitati mici de vitamine, deoarece
rolul acestora este de a regla metabolismul si de a asigura dezvoltarea
si functionarea normala a organismului. Mineralele sunt substante
vitale pentru organism, acestea fiind considerate niste "caramizi" cu
ajutorul carora se construiesc: sistemul muscular, articulatiile si
oasele. De asemenea, aceastea sunt esentiale si pentru activitatea altor
sisteme din organism, cum ar fi: hormonii, transportul de
oxigen, sistemul enzimatic. 

            Lista nutrientilor absorbiti din alimente este lunga, de fapt,

fiecare grupa de alimente consumate furnizeaza cel putin nu nutrient
vital pentru buna functionara a organismului. De exemplu, cerealele
integrale din ovaz furnizeaza organismului fibre si mineralul numit
magneziu. 

          Un regim alimentar echilibrat presupune consumarea moderata

a alimentelor din diferite categorii de produse, oferind astfel
posibilitatea organismului de a asimila substantele nutritive necesare
din fiecare grupa.

     In concluzie alimenatia asupra organismului unui adolescent poate

fi atat periculoasa , in caz de nu mananci sanatos sau una perfecta daca
organismul iti permite sa mananci alimente din comert sanatoase.

O alimentatie sanatoasa inseamna consumarea diferitor

alimente apartinand grupurilor alimentare de baza: proteine,
precum carnea, ouale si legumele; lactate; fructe si legume;
cereale, precum painea si pastele fainoase; grasimi si dulciuri.
Desi pare simplu, nu este intotdeauna usor sa se stabileasca un
regim adecvat fiecarui individ. Uneori se consuma mai mult
dintr-un singur grup alimentar (preferat) si se evita consumarea
altora sau se opteaza pentru comoditate in defavoarea calitatii.
O dieta sanatoasa necesita un plan, un scop, precum si efortul
de a include in mese o varietate de alimente. Majoritatea
persoanelor nu consuma suficiente substante nutritive
deoarece nu includ in mese o cantitate corespunzatoare din
fiecare grup alimentar.
Este important sa se acorde atentie nu numai la ce se consuma,
dar si la ce anume se indeparteaza din dieta. Pentru aceasta ar
fi recomandat elaborarea unui jurnal in care sa se noteze tot ce
se consuma si se bea timp de o saptamana.
Trebuie acordata atentie atat la cantitatea de alimente ingerata,
cat si la grupele alimentare din care acestea fac parte. Nu este
necesar sa se consume zilnic o cantitate minima
de alimente din fiecare grup alimentar, ci sa se ingereze
cantitatea recomandata de-a lungul unei saptamani. Cateva
mici schimbari sunt suficiente pentru a echilibra dieta. In
majoritatea cazurilor se elimina din alimentatie multe substante
nutritive importante.
Sunt necesare schimbarile drastice ale dietei?
Din momentul in care s-a constatat ca dieta este neechilibrata
si anumite substante nutritive lipsesc din ea, se pot incepe
efectuarea unor mici modificari, astfel incat rezultatul final sa
fie un regim alimentar mai echilibrat si mai sanatos.
De exemplu, simpla adaugare a iaurtului la una din gustarile
zilnice este suficienta pentru a introduce in dieta cantitatea de
lactate necesare. Adaugarea unei banane la cerealele zilnice va
furniza cantitatea de substante nutritive a acestei grupe
alimentare.
Cantitatea de alimente ingerata este, de asemenea, importanta.
Cantitatea zilnica necesara de cereale este de 28 grame,
respectiv jumatate pana la trei sferturi dintr-un bol, deci un bol
normal de cereale este mai mult decat necesarul zilnic.
Astfel, in loc de un bol plin cu lapte cu cereale la micul dejun, se
poate consuma o banana feliata adaugata la cele 28 grame de
cereale necesare zilnic, plus o jumatate de pahar de suc de
fructe. Pentru a reduce cantitatea de grasimi consumata se
poate inlocui laptele cu lapte de soia.
Daca s-a neglijat consumul de fructe si legume proaspete,
atunci includerea acestora in gustarile zilnice este necesara.
Numai o jumatate de cana de legume gatite sau un bol de
salata verde conteaza pentru o masa. Consumarea unei cesti
de suc de rosii, adaugarea de spanac sau fasole boabe la
sendvisul zilnic, consumarea de paste fainoase cu sos de
tomate sunt doar cateva dintre modalitatile in care se pot servi
legumele.
Noile recomandari ale dieteticienilor sustin consumarea a 2
boluri de fructe si 2 boluri si jumatate de legume pe zi.
Modificarile dietei trebuie inregistrate in jurnalul zilnic. De
exemplu, intr-o saptamana se poate stabili ca scop
inlocuirea cartofilor prajiti cu salata, a pizzei cu legume si
consumarea zilnica a unui iaurt.
Trebuie retinut ca mancarea este una din cele mai mari placeri
ale vietii. Toate alimentele, daca sunt consumate cu moderatie,
pot fi parte a unei diete sanatoase. Daca alimentele preferate
ale unei persoane sunt bogate in grasimi, sare, zahar si calorii,
atunci trebuie fie limitata consumarea lor, fie inlocuirea cu
substituienti mai sanatosi.
Cheia catre o dieta sanatoasa si echilibrata o reprezinta
moderatia. Trebuie consumate o varietate de alimente, in
special cele bogate in substante nutritive, precum cerealele,
fructele, legumele, produsele lactate cu un continut redus de
grasimi, peste, carne macra si de pui.
O dieta sanatoasa poate proteja impotriva aparitiei bolilor?
O dieta sanatoasa poate reduce riscul de aparitie a unor boli.
Nutritionistii americani recomanda pentru evitarea bolilor,
consumarea unei diete bogate in fructe, legume, cereale si
produse lactate degresate.
De asemenea, se recomanda atentie la numarul de calorii
consumate, pentru a reduce riscul aparitiei obezitatii, limitarea
consumului de alcool si eliminarea din alimentatie a produselor
cu un continut crescut de sare, grasimi saturate, colesterol si
zahar. Activitatea fizica este o parte importanta a acestui regim.
Un program de exercitii fizice cu durata de 30 pana la 90 de
minute zilnic este suficient.
O dieta sanatoasa poate ajuta:
- o dieta cu un continut scazut in grasimi (cereale, fructe,
legume, produse lactate degresate) poate reduce riscul aparitiei
bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, bolilor degenerative
cerebrale, accidentelor vasculare cerebrale si a diabetului
zaharat; poate de asemenea preveni aparitia anumitor forme de
cancer;
- limitarea consumului de grasimi saturate, care se gasesc in
carnea grasa, branza, smantana si unt poate reduce nivelul de
colesterol si riscul de aparitie a bolilor cardiace si a
hipertensiunii arteriale;
- inlocuirea grasimilor saturate cu grasimi monosaturate,
precum uleiurile de masline sau rapita, ajuta la scaderea
colesterolului “rau” (LDL);
- acizii Omega-3 si Omega-6 ce se gasesc in grasimile
polinesaturate (in alimente precum pestele, nucile, boabele de
soia si in) au un efect protectiv impotriva bolilor cardiace;
- eliminarea sau reducerea acizilor “trans-fatty”, care se gasesc
in uleiurile hidrogenate (de exemplu uleiurile partial
hidrogenate) poate ajuta la scaderea nivelului colesterolului;
- o dieta bogata in fructe si legume furnizeaza antioxidantii
necesari (precum betacarotenul sau vitaminele C si E) si
protejeaza organismul de distrugerile produse de radicalii liberi
de oxigen, reducand astfel riscul aparitiei bolilor cardiace, a
cancerului si a hipertensiunii arteriale.
Este necesara o dieta saraca in sare, carbohidrati sau grasimi?
Oricine poate beneficia de pe urma unei diete sanatoase, dar nu
toti au aceleasi nevoi nutritionale. Femeile insarcinate, copiii
aflati in perioada de crestere si varstnicii au nevoi speciale in
ceea ce priveste alimentatia.
Pacientii cu hipertensiune arteriala trebuie sa-si reduca sarea
din alimentatie; cei cu niveluri crescute de colesterol ar trebui
sa apeleze la diete care limiteaza consumul de grasimi saturate
si colesterol; iar cei cu diabet zaharat trebuie sa-si imparta in
portii cantitatea de carbohidrati ce trebuie consumata intr-o zi.
Si in cazul persoanelor sanatoase trebuie urmarita cantitatea de
sare, grasime si zahar consumata, pentru a preveni aparitia
unor afectiuni precum hipertensiunea arteriala si
hipercolesterolemia. Limitarea cantitatii de sare se poate face
prin consumarea cator mai multe alimente proaspete.

Hrana preparata, precum supele, gustarile gen fast-food sau

mancarea conservata, au un continut crescut in sare (sodiu). De
asemenea, trebuie urmarita cantitatea de grasimi consumata.
Inlocuirea grasimilor saturate cu cele mononesaturate se poate
face prin folosirea uleiului de masline sau rapita.
Introducerea acizilor Omega-3 si Omega-6 care pot fi gasiti in
peste, nuci, seminte de in, ulei de rapita si boabe de soia este,
de asemenea, benefica.
Dietele cu un continut scazut de carbohidrati ajuta initial la
pierderea in greutate, dar nu sunt benefice pe termen lung.
Aceste diete sunt bogate in grasimi totale si saturate si sarace
in fibre. Ele restrictioneaza consumul de cereale, fructe, legume,
alimente care protejeaza impotriva aparitiei bolilor si furnizeaza
importante principii nutritive.
In cazul in care carbohidratii reprezinta o problema, este
indicata consumarea complexelor de carbohidrati, precum
cereale integrale, legume si pastai, deoarece furnizeaza o larga
varietate de substante nutritive si fibre. Carbohidratii simpli,
precum dulciurile si bauturile carbogazoase au calorii multe
sunt sarace in substante nutritive si nu contin fibre.
O dieta sanatoasa inseamna un regim alimentar?
Adoptarea unei diete sanatoase nu inseamna regim alimentar;
reprezinta o metoda de a imbunatati sanatatea. Consumarea
regulata a unei diete echilibrate, sarace in grasimi saturate si
bogate in cereale integrale, fructe, legume si grasimi bune (cum
ar fi uleiul de masline) va reduce riscul aparitiei unor afectiuni.
Asocierea unui regim de viata activ cu o dieta sanatoasa, va
inbunatati si mai mult starea de sanatate. Exercitiile fizice
regulate reduc semnificativ riscul aparitiei bolilor cardiace, a
hipertensiunii arteriale, a accidentelor vasculare cerebrale,
a diabetului tip 2, a obezitatii, a anxietatii, depresiei si a
cancerului de san, colon si a sistemului reproductiv feminin.
Alimentaţia corectă, primul pas către o viaţă lungă şi
sănătoasă

Adoptarea unui regim alimentar sănătos asigură o hrană

completă pentru menţinerea energiei organismului, fără să
ducă la anemierea trupului şi a minţii. De aceea,
recomandăm tuturor cititorilor şi celor care doresc să aibă
un stil de viaţă sănătos să renunţe la alimentele de tip fast-
food, la preparatele bogate în grăsimi, la consumul excesiv
de cafea şi alcool şi să prefere ceea ce natura ne oferă cu
generozitate: fructe şi legume proaspete, sucuri naturale,
lactate şi alimente preparate termic într-un timp cât mai
scurt, astfel încât produsul final să nu piardă proprietăţile
benefice (vitamine, săruri minerale). În numărul de astăzi vă
prezentăm, aşadar, regimul alimentar necesar pentru
păstrarea unui organism tânăr şi viguros.

Studiile de specialitate, medicii şi nutriţioniştii deopotrivă sunt

de acord asupra faptului că procesul de îmbătrânire este
accelerat în cazul în care alimentaţia e nesănătoasă. Încă din
Antichitate, medicul grec Hipocrate, care a trăit 104 ani, scria:
„Cu cât ne hrănim mai mult şi mai bine, cu atât ne dărâmăm
viaţa mai repede“. Introducerea alimentaţiei carnare, prin
vânătoare şi prin creşterea animalelor domestice, a fost
considerată drept cauza principală a scurtării duratei de viaţă.
Mesele copioase cu cărnuri, slănine, afumături, mezeluri,
conserve, alcooluri tari, cafele şi tutun dau multă satisfacţie
pentru moment, dar, după vârsta de 40-50 de ani, dereglează
ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe
grave asupra activităţii inimii. Prin modificarea toleranţei
digestive şi prin reducerea treptată a funcţiilor enzimatice,
mâncărurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal, rămân
mult timp în stomac (circa 8 ore) şi în intestine (peste 20 de
ore), se alterează şi produc acizi toxici care declanşează boli
digestive (gastrite, ulcere, colite, balonări, constipaţii, cancer de
colon). În unele cazuri, acestea măresc conţinutul de colesterol
şi lipide din sânge, care se depun pe pereţii vaselor sanguine,
favorizând apariţia unor boli grave, ca ateroscleroza, arterite,
flebite, tromboze, ulcere varicoase. De asemenea, consumul în
exces de dulciuri concentrate solicită prea mult pancreasul şi
duc, uneori, la diabet zaharat. Alimentaţia normocalorică este
cea ideală Alimentaţia trebuie să fie normocalorică, adică să
conţină numai atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în
funcţie de ritmul de consum pentru fiecare vârstă, de efortul fizic
şi intelectual depus. S-a demonstrat că persoanele care au un
aport caloric mai redus şi un consum minim de grăsimi sunt mai
puţin expuse la îmbolnăviri de cancere şi de afecţiuni
cardiovasculare. Stilul de alimentaţie în grabă, cu produse fast-
food, încărcate cu grăsimi, cărnuri şi zaharuri, predispune la
dependenţă, prin declanşarea în creier a unor reacţii care
conduc la supraalimentaţie, urmată de celulită şi obezitate. Un
adult sănătos, cu o activitate moderată, care consumă zilnic
2.800-3.000 calorii, are nevoie, în medie, de 70-80 grame
proteine (300-400 calorii), 300-400 grame glucide (1.200-1.600
calorii) şi 80-100 grame lipide (700-800 calorii). La acestea se
adaugă 500-800 grame fructe şi legume, care aduc necesarul
de vitamine, minerale, glucide şi o parte din cantitatea de
apă. Supraalimentaţia oboseşte inima Peste aceste plafoane,
cantitatea de alimente se măreşte numai în situaţia unei
activităţi fizice mai intense. Este foarte dăunătoare hrana
consumată în exces, peste potenţialul de prelucrare a
aparatului digestiv, care devine supraîncărcat şi suprasolicitat.
La persoanele gurmande se deschide uşor calea spre
îngroşarea vaselor sanguine, cu flebite, tromboze şi
ateroscleroză, ca factori principali ai îmbătrânirii precoce,
creşterea colesterolului depus în interiorul arterelor, formarea
de cheaguri de sânge, irigarea defectuoasă a creierului şi o
suprasolicitare a inimii, aflată într-o continuă oboseală.
Pledoaria pentru cumpătare la mâncare şi băutură a fost
lansată încă din Antichitate. Pitagora menţiona că: „în
cumpătare stă forţa spiritului“. Ulterior, orientalii, în special
tibetanii, au pledat pentru o reducere a cantităţii de hrană,
punând mare preţ pe felul cum se face masticaţia şi, mai ales,
pe ritualul mesei, în linişte şi respect. De altfel, popoarele care,
prin tradiţie, exclud excesele alimentare (ex. japonezii) au o rată
mult scăzută a îmbolnăvirilor de cancer. Obiceiul de a mânca
mult atrage după sine boli grave Deprinderea de a consuma
mai multă hrană decât este necesar rezultă dintr-o educaţie
familială defectuoasă, considerându-se normală alimentaţia fără
restricţie. Dacă unul dintre părinţi este obez, există
probabilitatea de 50% ca şi copilul să devină obez, iar dacă
ambii părinţi sunt supraponderali, această probabilitatea creşte
la 80%. Obezitatea nu este numai o problemă de estetică, ci şi
o afecţiune extrem de gravă, care duce la complicaţii asociate
cu unele boli cronice: diabet zaharat, creşterea colesterolului,
tulburări de respiraţie cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar,
afecţiuni hepatice cu ficat infiltrat de grăsimi şi litiază biliară,
constipaţii, hemoroizi, cancere (mai ales de sân), dureri
articulare (gonartroze, reumatism degenerativ, spondiloză,
gută), boli ginecologice şi dermatologice (eczeme, seboree),
tulburări psihice (depresii, anxietate, tendinţă de izolare),
reducerea randamentului în activităţile fizice şi intelectuale,
îmbătrânire premnatură şi scurtarea vieţii, în medie, cu 10-13
ani. Aceasta justifică binecunoscutul dicton popular: „Cu cât
cureaua este mai lungă, cu atât viaţa este mai scurtă“. Prin
alternanţa între perioadele de îngrăşare şi cele de slăbire,
apare pericolul instalării unor afecţiuni cardiace: hipertensiune
arterială (frecventă la peste 50% dintre obezi), ateroscleroză
coronariană (instalată de 10 ori mai devreme decât la cei cu o
greutate normală), hemoragii cerebrale, cardiopatie ischemică,
palpitaţii, slăbirea inimii şi insuficienţă cardiacă. La nivelul
vaselor sanguine apar accidente vasculare, varice, ulcere
varicoase, tromboze şi embolii, toate greu vindecabile. Integraţi
legumele uşor asimilabile în hrana zilnică Adoptarea unui
regim alimentar natural asigură o hrană completă pentru
menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea
trupului şi a minţii. Marele sportiv american Roos, dublu
campion olimpic la alergare, utiliza în hrana sa 90% crudităţi,
excluzând total orice preparat din carne. Această alimentaţie
asigură menţinerea unei greutăţi corporale în limite ideale,
permite irigarea optimă a creierului, inimii şi arterelor, evită
ateroscleroza şi intoxicarea celulelor. În alimentaţia raţională, cu
o hrană sănătoasă, se recomandă cât mai multe legume
nefierte, salate uşor asimilabile cu morcov (care previne
îmbătrânirea tenului şi apariţia ridurilor), salată verde, spanac,
ţelină, ridichi, varză, conopidă, mărar, pătrunjel, fasole păstăi,
mazăre, soia, tomate, castraveţi, ceapă, usturoi, praz, ardei,
asmăţui, ciuperci. Printre fructele cu mare eficacitate în
păstrarea tinereţii ţesuturilor un loc aparte revine merelor,
consumate în stare crudă, coapte, compot, sucuri sau siropuri.
Reţinem că fructele şi legumele sunt bogate în fibre (celuloză),
cu rol în stimularea tranzitului intestinal şi, de aceea, digestia lor
se face în 20-30 minute, fără să fermenteze sau să putrezească
pe căile digestive, evitând astfel producerea de gaze, vărsături,
arsuri, indigestii şi intoxicaţii ale sângelui. În comparaţie,
digestia cărnii se realizează în 10-15 ore, lăsând multe toxine,
constipaţii şi afecţiuni ale colonului. Folosiţi pentru asezonare
plante condimentare şi aromatice Aromatizarea şi
condimentarea alimentelor se poate realiza tot cu produse
vegetale (chimion, coriandru, măghiran, tarhon, cimbru, muştar,
frunze de ţelină, ardei roşu, uneori cu busuioc, salvie, mentă,
roiniţă etc). Prin consumarea zilnică a acestor produse se
asigură necesarul de proteine asimilabile, calciu, riboflavone,
vitamine, săruri minerale (Fe, Ca, Mg, K, Zn, Si) şi enzime, cu
rol biocatalizator. Fructele, legumele şi zarzavaturile proaspete
au o contribuţie însemnată în creşterea capacităţii de apărare a
organismului. În cazul unei alimentaţii deficitare în vitamine,
scade activitatea fagocitară a leucocitelor, precum şi
producerea de anticorpi, organismul fiind uşor supus
agresiunilor maladive, cu o evoluţie severă. Trebuie să reţinem
că vitaminele sintetice fabricate în retortele fabricilor chimice, nu
conţin compuşi sinergici (enzime, activatori şi aditivi
coenzimatici) şi, de aceea, nu pot înlocui vitaminele naturale
existente în plante. Fără vitamine naturale din grupele B, C şi E,
adulţii ar îmbătrâni încă de la vârsta de 25 de ani, devenind
fiinţe suferinde şi obosite. Grâul germinat, sursă importantă
de proteine Alte alimente dietetice pot fi considerate: carne
slabă (de pui, viţel), sardele, peşte slab şi fructe de mare cu
conţinut redus în lipide saturate, pâine integrală (Graham),
cereale germinate şi tărâţe (germenii de grâu, secară sau ovăz,
în doză de 500 g pe zi, dau un conţinut de proteine de patru ori
mai mare decât un ou), lapte degresat, iaurt, brânzeturi
degresate, seminţe de bostan şi susan, miere de albine bogată
în mineralele necesare. Pentru reglarea conţinutului în LDL -
colesterol rău, depus pe pereţii arterelor, un rol esenţial îl au
uleiurile vegetale bogate în acizi graşi mononesaturaţi (de
măsline) şi polinesaturaţi (de porumb şi floarea
soarelui). Drojdia de bere conţine 16 vitamine şi 14
minerale Un produs de mare eficienţă este drojdia de bere care
conţine 16 vitamine, majoritatea din complexul B, 16
aminoacizi, 14 minerale şi un procent de 36% proteine (mai
mult decât muşchiul de porc). Se consumă zilnic câte 25-30
grame în formă crudă sau adăugată în lapte, suc de roşie sau
suc de fructe. Toate aceste alimente dau energie, vitalitate,
stare de relaxare şi sentimente de bună dispoziţie, mai ales în
condiţii de stres şi tensiune. Alcoolul şi tutunul, principalii
duşmani ai sănătăţii Alcoolurile tari şi tutunul, consumate în
mod constant şi în cantităţi mari, afectează întreg organismul,
provocând tulburări morfofuncţionale neuroendocrine,
cardiovasculare, renale, musculare şi în special hepatice. Se
produc tulburări complexe, cu scăderea capacităţii fizice şi
intelectuale şi scăderea duratei de viaţă. Semnele clinice sunt
la început moderate ca: oboseală, ameţeli, cefalee, insomnii,
tulburări de echilibru, de memorie, dureri la mers forţat. Treptat,
fenomenele se agravează cu riscul apariţiei anginei pectorale şi
a infarctului de miocard, ramolismentul, hemoragia cerebrală,
arteriopatia periferică a membrelor inferioare, până la cangrenă.
La femei, abuzul de alcool duce la deteriorarea pielii, prin
vasodilataţie cutanată, până la îmbătrânirea prematură a
tenului, ce devine ofilit, ridat, zbârcit. Alcoolurile tari dăunează
asupra sistemului nervos, distrug trupul, memoria şi creierul. Nu
poate fi neglijat faptul că alcoolul bagă în ospiciu circa 40%
dintre nebuni, iar în închisori 30-40 % dintre criminalii şi
delicvenţii juvenili. Tutunul, prin substanţele toxice pe care le
conţine, produce o uzură prematură şi îmbătrânire precoce,
fumatul fiind considerat una dintre cele mai periculoase
toxicomanii prin caracterul său de masă. Dacă fumatul începe
din perioada de creştere, produce o scădere în dezvoltarea
corpului. De asemenea, se exclud băuturile răcoritoare
sintetice, cu mult zahăr şi aditivi sintetici, (E-uri) şi înlocuirea lor
cu sucuri naturale, preparate în casă, eventual fără zahăr. Cu
mare efect se recomandă ca dimineaţa şi seara să se consume
o limonadă cu multă lămâie şi cu 1-2 linguriţe de miere. Se va
renunţa treptat la cafea, pentru a fi înlocuită cu ceai verde sau
alte băuturi naturiste energizante. Respectarea acestor diete ar
asigura o întinerire cu 10-15 ani, mărind potenţialul energetic,
vitalitatea, păstrarea memoriei şi rezistenţa la boli. Sunt
concludente statisticile care arată că restricţiile calorice şi
controlul diurn al alimentaţiei la japonezi reduc substanţial
mortalitatea în comparaţie cu SUA şi anume de 16 ori la bolile
cardiovasculare, de cinci ori la cancerele mamare şi de trei ori
la cancerele de colon. Ce nu trebuie să mâncăm? Alimentele
cu restricţie sau chiar eliminate dintr-un regim sănătos sunt:
grăsimile animale (slănină, şuncă, untură), carnea de porc,
mezeluri, afumături, conserve şi peşte gras. Acestea sunt
considerate de specialişti drept veritabile otrăvuri şi gunoaie
sau chiar bombe cu efect întârziat introduse în corp, unde
declanşează dispepsii, enterite, apendicită, gută, febră tifoidă,
dizenterie, tuberculoză şi cancer. Se reduc, de asemenea, din
alimentaţie prăjelile, laptele gras, sarea, biscuiţii, produsele de
patiserie şi dulciurile concentrate care solicită prea mult
pancreasul, gogoşile, pizza, dulceţurile, cremele, ciocolatele,
îngheţatele, condimentele iuţi (piper, muştar) şi chiar pâinea
albă. Este bine cunoscut că la prepararea pâinii albe cu făină
fină se pierd 17 compuşi nutritivi naturali şi se adaugă cinci
compuşi sintetici, inclusiv E-uri, mărind riscul îmbolnăvirilor de
cancer, diabet zaharat, ateroscleroză, cataractă şi obezitate. Pe
cât posibil se limitează sau se exclude din alimentaţie zahărul
alb, un produs industrial care se obţine prin rafinarea trestiei şi
sfeclei de zahăr într-un proces tehnologic foarte complicat ce
elimină numeroase vitamine, minerale, proteine asimilabile,
fibre şi alte substanţe utile organismului. S-a constatat că
zahărul alb are o serie de efecte negative cum ar fi: inhibarea
sistemului imunitar şi a hormonului de creştere, apariţia
diabetului, a unor forme de cancer, a candidozei şi a cariilor
dentare. Sărăcind organismul de potasiu şi magneziu, zahărul
industrial constituie un factor determinant în apariţia bolilor
cardiovasculare (arterite), a obezităţii şi a unor reacţii
neurologice (oboseală, somnolenţă, ameţeli, nevroze, lipsa de
voinţă, pierderea memoriei, impotenţă).
 Concluzie
O alimentație sănătoasă este acea alimentație care satisface
necesitățile de bună funcționare a organismului. Mâncarea
este combustibil pentru celule, și de calitatea sa depinde
dacă funcțiile fiziologice se desfășoară cum trebuie sau nu.
Pentru asta trebuie să distingem alimentele sănătoase de
pseudoalimente.
 Bibliografie
https://www.google.com/amp/s/ziarullumina.ro/amp/alimentatia-
corecta-primul-pas-catre-o-viata-lunga-si-sanatoasa-41256.html
https://m.ziare.com/viata-sanatoasa/importanta-unei-alimentatii-
sanatoase-si-cum-poate-fi-aceasta-echilibrata-1452441
https://www.cdt-babes.ro/articole/alimentatia-principii-
alimentare.php