Curs 2

Necesit i alimentare din

perspectiva anatomo-fiziologic
Necesit i alimentare
Anatomia aparatului digestiv
Prelucrarea digestiv a alimentelor
Necesit i alimentare
Principalele substan e care intervin n nutri ie sunt:
proteinele, lipidele, glicidele, substan ele minerale i
vitaminele.
Nevoile energetice ale organismului sunt destinate
metabolismului bazal, consumului de hran, termoreglare i
activitate profesional.
Metabolismul bazal reprezint energia necesar unui
individ aflat n stare de repaus fizic i psihic, la cel pu in !
ore de la ultima mas i la cel pu in !" ore dup ultima
ingestie de proteine, n condi ii de neutralitate termic.
#etabolismul bazal este influen at de: masa corporal,
nl ime, tipul morfofunc ional, compozi ia organismului,
v$rsta %metabolsimul bazal este mai mare la copii dec$t la
adul i&.
Proteinele n alimenta ie
Rol:
' structural sau plastic: intra n compozi ia citoplasmei i
structurilor organice din celulele esuturilor solide i lichide,
contribuind la rennoirea i refacerea acestora(
' catalitic ' enzime, hormoni
' imunologic participare la formarea de anticorpi
' fizico-cimic ! interven ie n reglarea schimburilor de ap i
electroli i n interiorul i n afara celulei. Aceasta se
datoreaz caracterului coloidal i amfoter al proteinelor i
capacit ii lor de a fi)a compu i fosfora i. Proteinele leag
apa prin intermediul electroli ilor
' aprovizionarea cu substan e pentru biosinteza unor
compu i necesari organismului: aminoacizi rezulta i prin
catabolismul proteinelor, plasmatici i musculari
' " g de proteine elibereaz # $calorii.
Calitatea biologic i biocimic a proteinelor
*n componen a proteinelor intr aminoacizi. +in cei !, de aminoacizi cunoscu i, -
sunt considera i esen iali, ntruc$t nu pot fi sintetiza i n organismul omului i
trebuie adu i zilnic cu alimentele. Ace tia sunt valina, lizina, leucina, izoleucina,
metionina, triptofanul, treonina, fenilalanina.
' Pentru copiii sub an histidina este aminoacid esen ial.
' .eilal i au fost numi i neesen iali ntruc$t pot fi sintetiza i n organism din alte
substan e.
' Pentru sinteza proteinelor organismului este nevoie de aminoacizi esen iali i
neesen iali n anumite propor ii.
Proteinele alimentare se mpart n / categorii:
0 ' proteinele din ou, carne, lapte, pe te care con in to i aminoacizii esen iali n
propor ii optime pentru sinteza proteinelor organismului, men in echilibrul proteic
n organism(
00 ' proteinele din legume uscate, cereale care con in to i aminoacizii esen iali, dar
nu n propor ii suficiente pentru sinteza proteinelor omului(
000 ' gelatina din oase, tendoane, cartilagii, zeina din porumb din structura crora
lipsesc mai multi aminoacizi iar cei prezenta i sunt n raporturi dezechilibrate i au
valoarea biologica scazut. 1aloarea lor biologica poate fi mrit prin asocierea cu
proteine de calitate superioara. +e e)emplu: mmliga cu lapte sau br$nz.
2ipsa proteinelor n alimentatie duce la stari de denutritie cronica, diferite boli
%hepatoza, pelagra s.a.&, crestere intarziata la copii, reducerea sintezei hormonilor
suprarenalelor, hipofizei, tiroidei, pancreasului, glandelor se)uale, micsorarea masei
corpului, anemie, leucopenie, polihipovitaminoza, dereglari ale metabolismului
mineral %osteoporoza&( pielea devine uscata, unghiile fragile, parul cade.
3ste daunator pentru organism si surplusul de proteine. 3)cesul lor n ratia
alimentara se soldeaza cu suprancarcare
a
organismului cu
produsele
metabolismului proteic, cu intensificarea proceselor de putrefactie n intestine, cu
suprancarcarea ficatului si rinichilor.
4unt bogate n proteine: carnea %!,5&, pestele %-5&, ouale %!,65&, br$nza de vaci
%-5&, cascavalul %/,5&, soia %/75&, fasolea %!5&, nucile %-5&, p$inea %-5&,
pastele fainoase %5&.
Alimentatia rationala recomanda ingerarea n !" ore a g de proteine la 8g de
greutate corporala. Asadar, o persoana cu masa corpului de 6, 8g are nevoie zilnic
de 6, g de proteine. Aportul minim de proteine nu trebuie totusi sa fie mai mic de ",
g zilnic.
9 cantitate de proteine sub acest indice are drept consecinta faptul ca organismul si
consuma proteinele tesuturilor. *n unele situatii organismul necesita cantitati crescute
de proteine: n perioada de crestere, copiii au nevoie de ! g la 8g, femeile n
perioada sarcinii ' de ,7 g:8g:corp, iar c$nd alapteaza de !g:8g:corp.
1aloarea energetica a proteinelor trebuie sa constituie ,'7 5 din totalul de calorii
pe care l contine ratia alimentara.
%rasimile in alimentatie
2ipidele %grasimile&, alaturi de proteine si glucide, fac parte din familia
macronutrientilor alimentari, elemente de baza ale alimentatiei noastre.
;rasimile <oaca un rol important in producerea de energie si, mai ales in
stocarea acesteia in modul cel mai economic, densitatea calorica a acestora
fiind cea mai mare 'prin arderea a g de grasimi se elibereaza =,/ 8cal.
2ipidele intra in compozitia membranelor celulare, nucleului, tesutului nervos
si hormonilor steroizi %cortizol, estrogeni, progesteron, testosteron&. +intre
acizii grasi, o importanta deosebita o au acizii polinesaturati omega / %AlA,
+>A si 3PA& si omega ? %acidul linoleic si arahidonic&, acizi esentiali pentru
organismul uman, pentru ca acesta nu'i ii poate sintetiza de novo ci ii obtine
din alimente.
Acizii omega / scad nivelul trigliceridelor, riscul bolilor cardiovasculare, riscul
de cancer, dilata vasele de sange, inhiba coagularea sangelui si au efect
antidepresiv si antian)iogen.
Acizii omega ? au rol in pastrarea integritatii pielii, in cresterea armonioasa a
corpului si in procesul nasterii prin inducerea unei bune hemostaze %oprirea
sangerarii&.
@n alt rol al grasimilor este de a transporta vitamine liposolubile: A, +, 3 si A.
+.p.d.v. senzorial, grasimile imbunatatesc acceptabilitatea alimentelor,
te)tura, gustul
&ipul
de
grasim
'urse
'aturate @nt, branzeturi, carnuri si produse din carne, lapte
integral, iaurt gras, untura, margarine tari, grasimi pentru
pra<ire, ulei de cocos, ulei de palmier
Mononesaturat
e
#aslinele si uleiul de masline,uleiul de arahide, alune si
uleiul de alune, nucile si uleiul de nuci
Polinesaturate 9mega /'polinesaturate: somon, macrou, hering %acizi cu
lant lung'acidul eicosapentanoic si docosahe)anoic&,
semintele de rapita si uleiul de rapita, soia si uleiul de soia
' acid alfa'linoleic, germenii de porumb si uleiul din
germeni de porumb, susanul si uleiul de susan, semintele
si uleiul de bumbac, semintele si uleiul de ricin.
%rasimi
care contin
acizi grasi
trans
;rasimi pentru pra<ire si panificatie, patiserie, cofetarie
%uleiuri vegetale hidrogenate&, produse lactate, carnuri
grase.
'urse de grasimi saturate, mono si
polinesaturate
Caracteristici biocimice si biologice ale grasimilor
Clasa Caracteristici
biocimice
Caracteristici
biologice
()emple
*ipide alimentare cu valoare .ontinutul A;PN
biologic
a
mare
*ipide
cu
valoar
e
biologic
a
medie
reprezinta -,5
Pentru acoperirea
necesarului,
@lei soia, ulei floarea'
soarelui,
*ipide alimentare cu valoare
biologica redusa
.ontinutul in
A;PN reprezinta
7'? 5 din totalul acizilor
grasi
Nu asigura necesarul
de A;PN
4eu de vita, oaie,
margarina, unt.
+portul zilnic recomandat
.antitatea zilnica de grasimi nu trebuie sa depaseasca /,5 din aportul caloric total. +intre acestea, sub o treime trebuie sa fie
acizi grasi saturati %de origine animala&, o treime ' acizi grasi mononesaturati %e). acidul oleic din uleiul de masline& si o treime '
acizi grasi polinesaturati %omega / si omega ?&. 0n ceea ce priveste acizii grasi polinesaturati forma trans, e)ista recomandari
conform carora aportul acestora trebuie sa fie sub 5 din totalul caloric zilnic si chiar zero. Pentru persoanele cu diabet
zaharat sau dislipidemii, aportul de acizi grasi saturati %de origine animala& trebuie sa fie sub 65 din aportul caloric zilnic, iar
cantitatea de colesterol sa nu depaseasca /,, mg:zi.
Consecintele aportului inadecvat
Aportul crescut de acizi trans si de acizi grasi saturati duce la aparitia dislipidemiilor %grasimi crescute in sange& care se asociaza
cu risc crescut de boli cardiovasculare: boala cardiac ischemica, infarct de miocard, accident vascular cerebral.
@n consum de grasimi mai mare de /75 din ratia caloric se asociaza cu surplusul ponderal:obezitate.
+in contra, un aport prea mic de grasimi duce la deficiente vitaminice si de acizi grasi esentiali, ce determina leziuni ale pielii,
eczeme, inflamatii ale epiteliilor, scaderea imunitatii etc. +ietele fara grasimi pot conduce la deces daca deficienta nutrientului nu
este corectata.
%lucidele in alimentatie
Monozaaride pentoze %deo)iriboza si riboza, care sunt componentele materialului genetic AN+ si ABN( )iloza'intra in
structura inulinei&( e)oze %glucoza si izomerii'manoza, galatoza, fructoza: in mere, portocale, struguri, morcovi, porumb dulce&
,izaaride zaharoza %glucozaCfructoza& din sfecla si trestia de zahar, maltoza %! molecule de glucoza& care rezulta la
hicroliza amidonului cu D' amilaza, lactoza %glucozaCgalactoza& din lapte si produse lactate, celobioza %! molecule de glucoza&
care este produs de hidroliza a celulozei, gen iobioza %! molecule de glucoza& care se gaseste in samburii de migdale,
melibioza %galactozaCglucoza& ce intra in compozitia rafinozei, trehaloza %! molecule de glucoza legate ,& care se
gaseste in dro<dia de bere si ciuperci
&rizaaride rafinoza %galactozaCglucozaCfructoza& ce se gaseste in sfelca de zahar, solatrioza %glucozaCgalactozaCramnoza&,
gen ianoza %! molecule de glucozaC molecula fructoza& care se gaseste in radacinile de gen iana
&etrazaaride stahioza %! molecule de galactozaCglucozaCfructoza& in boabele de soia si alte leguminoase, maltotetroza %"
molecule de glucoza& care rezulta la hidroliza enzimatica a amidonului
Polizaaride amidonul, celuloza, hemiceluloza, pectina, inulina, gume.
;lucidele din dieta indeplinesc urmatoarele functii in
organismul uman:
4ursa cea mai importanta de energie
Bol plastic, intrand in constitutia celulelor %inclusiv a celor nervoase& sub forma de glicogen, inclusiv in constitutia
acizilor ribonucleici si a unor sisteme coenzimatice
.resterea rezistentei organismului fata de substante to)ice, asigurand o buna functionare si tonifiere a ficatului
+efinitiveaza identitatea biologica a individualui uman,
cum ar fi grupa sanguina
A<uta la buna functionare a tractului digestiv prin
intermediul polizaharidelor neamidonoase %fibra&
%Banu, C., 2005&
9rganismul uman utilizeaza glucidele sub forma de glucoza, al carui nivel in sange trebuie mentinut constant(
raspunsul organismului la cresterea:scaderea nivelului de glucoza din sange dupa ingerarea glucidelor se numeste
,,raspuns glicemic , care este important in controlul apetitutlui, nutritiei sportivilor si diabeticilor.
0ndicele glicemic %;0& este un concept fiziologic folosit pentru clasificarea glucidelor si este strans legat de
,,raspunsul glicemic , ambele referindu'se la capacitatea unui produs alimentar dat de a ridica concentratia de
glucoza din sange, postprandial.
Alimentele cu ;0 ridicat elibereaza glucoza rapid in circuitul sanguin %au un raspuns glicemic rapid&, in timp ce
alimentele cu ;0 scazut elibereaza glucoza lent in curentul sanguin si conduc la imbunatatirea raspunsurilor glicemic si
insulinic. Produsele alimentare bogate in fibre contribuie la imbunatatirea raspunsului glicemic avand un ;0 mai scazut.
;0 77 mere si suc de mere, pere, portocale, iaurt, struguri,
ciocolata, leguminoase uscate, paste fainoase, tarte cu fructe
;0 E 77'6, orez, banane, bauturi racoritoare, porumb dulce, zahar, fulgi de ovaz, ananas
;0 6, paine alba si neagra, cartofi fierti, conrfla8es, cartofi pra<iti, miere, piure de cartofi %Banu, C., 2005&
Curs -. +paratul digestiv
Prelucrarea digestiva a
alimentelor
9rganismul uman, ca orice fiin vie, e)ist gra ie corelrii fine i perpetue a tuturor structurilor i proceselor sale, cu
scopul realizrii func iilor acestora.
3l constituie un sistem ierarhizat, ce dispune de sisteme de autoreglare integrate. +e i ma<oritatea func iilor sunt
ndeplinite de structuri specializate, acestea nu ac ioneaz izolat, ci n str$ns dependen de celelalte.
.a orice organism, i cel uman este alctuit din unit ile fundamentale ale lumii vii ' celulele. Acestea alctuiesc tesuturi,
iar prin asocierea lor, diferite tipuri de tesuturi alctuiesc organele. 9rganele pot fi asociate n sisteme sau aparate pentru
ndeplinirea unei func ii.
+in punct de vedere at$t anatomic c$t i func ional, organismul uman a fost organizat n sisteme i aparate.
Pentru func iile de nutritie:
Aparatul respirator
Aparatul digestiv
Aparatul circulator
Aparatul e)cretor
Pentru func iile de rela ie:
4istemul nervos
4istemul endocrin
Aparatul locomotor %osteo'muscular&.
+paratul digestiv %cunoscut i sub numele de canal alimentar sau tract gastrointestinal& este ansamblul de
organe responsabil cu digestia alimentelor i eliminarea materiilor ce nu au putut fi digerate.
+paratul digestiv uman
&ractul gastrointestinal superior ' compus din: gura, faringe, esofag i stomac.
*n gura, hrana este mestecat i umezita cu a<utorul dintilor i a limbii.
+up ce a<unge destul de omogen pentru a nu rni esofagul, m$ncarea este nghi it, parcurg$nd ntreg faringele, esofagul
p$n n stomac. *n stomac este supus acizilor gastrici i este descompus, nu complet ns.
.aringele este un segment de legatura ce asigura continuitatea traiectului in organism a alimentelor precum si a curentilor de
aer, calea digestiva intersectandu'se la acest nivel cu cea respiratorie. +e asemenea prin structura, dar si prin
localizarea sa, faringele se impune prin functia sa imunologica, actionand ca o bariera protectoare, restrictionand accesul
agentilor patogeni a<unsi la acest nivel accidental prin intermediul functiilor sale primordiale.
&ractul gastrointestinal inferior este compus din: intestin subtire %duoden, <e<un si ileon&, intestin gros %cecum, colon,
rect& si anus
/rgane ane)e 0ficatul, vezica biliara si
pancreasul1 au rol doar n digestie.
Ficatul produce bila, iar vezica biliar o depoziteaz i o vars n tractul gastrointestinal.
Pancreasul, de asemenea, vars n intestinul sub ire bicarbonat i diverse enzime care au i ele un rol important n digestie.
Aceste dou organe secretoare au doar rol n
digestie.
Cum se face digestia la om2 (http://info-medical.info/sistemul-
digestiv-alcatuire-si-mod-de- functionare/
,igestia are loc intr'un tub lung de = m, care incepe cu cavitatea
bucala si se termina cu rectul.
Partile principale sunt: cavitatea bucala, faringele, esofagul,
stomacul si intestinele.
%ura, prima portiune a
tubului digestiv se afla i
cavitatea bucala.
Aici au loc cele ma
i
importante subproces
e
di
n
cadrul digestiei, incep$nd
cu descompunerea
moleculelor mari in molecule
mai mici, dizolvabile.
.avitatea bucala este
separata de fosele nazale
prin bolta palatina, alcatuita
din palatul dur si valul
palatin.
http://www.copilul.ro/pediatrie/malformatii-
congenitale/Palatoschizis-sau-despicatura-valului-palatin-
a5525.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi
%!%"
"ier:#ongue.agr.$p
g
*imba este un organ musculos, alcatuit dintr'o radacina si un corp liber.
*imba %lat.: !ingua, grec.: "lossa este un organ musculos, acoperit de mucoas, foarte mobil, cu sensibilitate tactil
mare, aflat n cavitatea bucala.
Are rol n prehensiunea alimentelor, n mastica ie, degluti ie.
Prin faptul c este dotat cu un tip special de chemoreceptori %mugurii gustativi&, este considerat Gorganul sim ului
gustativG, dar are un rol important i n olfac ie.
,intii sunt organe dure, fi)ate in cavitati numite alveole dentare.
,intele %latin: dens, dentis( greac: odous& este un organ osos, dur, albicios, n general compus dintr'o coroana liber i
una sau mai multe radacini implantate n cavitatea bucala, mai precis n osul alveolar al oaselor ma)ilare %ma)ilar i
mandibula& i destinat ndeosebi la tierea, la zdrobirea i la mcinarea alimentelor.
http://medicul.net/stomatologie/di
ntii/
0n consumarea alimentelor un rol important il au dintii.
0n partea din fata opt incisivi %patru in
dantura superioara, patru in cea inferioara&, patru
canini %c$te unul in partea superioara si inferioara, pe
ambele laturi&, opt premolari si doisprezece molari.
'aliva este secretata de trei perechi de glande
salivare.
Prelucrarea fizica a alimentelor in gura consta in macinarea lor,
amestecarea intre ele, cu secretia salivara si constituirea bolului alimentar.
#asticatia si salivarea, care acompaniaza mancatul, se suprapun ca efect peste efectele generate de limba, buze, obra<i,
pentru formarea bolului alimentar.
3olul alimentar este o pasta mai mult sau mai putin modelabila ce se prezinta ca un tot uniform si care a<uns in partea
mi<locie a limbii, in contact cu mucoasele refle)ogene, declanseaza mecanismul de deglutitie.
(tapele deglutitiei4
". (tapa bucala
0n aceasta etapa bolul, odata format, este supus unor miscari de
,,basculareG a limbii, pana cand sustinatorii posteriori ai faringelui se contracta si bolul este supus unei actiuni de piston ce il
trimite catre o regiune cu rezistenta scazuta ' orificiul faringian.
0ttp455666.corpul-uman.com527"75"25digestia-corpul-uman-functiile-
corpului.tml1
2. (tapa faringiana comporta doua tipuri de actiuni:
0mpiedicarea bolului alimentar sa urmeze alta cale catre laringe(
9bligarea bolului de a patrunde in faringe de unde va fi condus catre orificiul esofagian superior.
+atorita pozitiei, structurii si relatiilor cu organele invecinate, faringele reprezinta locul unde se intretaie calea digestiva
cu cea respiratorie, cu rol in conducerea alimentelor si respectiv a aerului catre segmentele urmatoare ale sistemelor
implicate. 0n cadrul sistemului digestiv faringele este implicat in deglutitie. +eglutitia reprezinta un act comple)
reprezentat printr'o serie de refle)e ce se desfasoara secvential pentru a transporta masa alimentara prelucrata in
cavitatea bucala prin faringe si esofag in stomac.
2a nivelul faringelui se desfasoara etapa faringiana a deglutitiei
involuntar in apro)imativ ,,s.
0n cadrul sistemului respirator faringele asigura pasa8ul bidirectional al curentilor de aer, contribuind in acelasi timp la
incalzirea, umectarea si purificarea acestora.
-. &impul esofagian al deglutitiei
3sofagul asigura continuitatea digestiei, efectuand transportului masei alimentare prelucrate in
cavitatea bucala, din faringe catre stomac prin intermediul deglutiei. 3tapa esofagiana este
consecutiva celei faringiene si dureaza pana cand bolul alimentar este propulsat in stomac, in
apro)imativ ?'- secunde. .onstitutia bolului poate influenta pozitiv sau negativ durata.
Honctiunea faringo'esofagiana este prevazuta cu sfincterul esofagian superior %434& ce
mentine e)tremitatea pro)imala a esofagului inchisa, prevenind reflu#ul esofaringian prin care
continutul esofagului ar putea reflua in faringe, de unde e)ista posibilitatea sa fie aspirat catre
laringe sau nazofaringe. 0n desfasurarea deglutiei, deschiderea orificiului esofagian superior
este determinata de rela)area fibrelor musculare ce constituie 434, prin impulsurile
descarcate de centrul deglutiei din $ul$ care inhiba neuronii vagali responsabili cu intretinerea
tonusului caracteristic 434.
Peristaltismul la acest nivel consta in activitatea motorie a esofagului, determinata
de refle)ul deglutiei, prin care bolul alimentar este transportat de la <onctiunea faringo'
esofagiana la cardia. +esfasurarea peristaltismului implica declansarea si manifestarea
succesiva a undelor peristaltice primare, secundare si tertiare. %ndele peristaltice primare
sunt generate consecutiv prezentei bolului alimentar la nivelul faringelui. Acestea sunt
determinate de muschii constrictori faringieni si au ca efect impingerea bolului alimentar.
#. Patrunderea bolului alimentar in stomac.
#usculatura esofagiana este
dispusa pe trei segmente,
favorizand miscarile peristaltice.
http:::III.gihealth.com:ht
ml:edu cation:photo:esophagusNormal.h tml
'tomacul este un sac in forma deH, asemanator cu
cimpoiul, ce se imparte in trei parti
functionale: gura stomacului cardia, fundul
stomacului si portiunea terminala. Aceste parti
produc sucuri gastrice diferite.
Producerea sucului gastric este controlata in mare
parte de nervi si in parte de hormoni.
,igestia gastrica este favorizata de secretia
gastrica %7,, ' /,,, ml:!" h >.0 si enzime '
pepsina, labferment, lipaza, gelatinaza& si
motricitatea gastrica %prin contractiile stomacului gol,
contractiile stomacului umplut,
evacuarea gastrica&.
http://www.medipedia.ro/%rticole
/ta
&id/'(/article#)pe/%rticle*iew/ar
ticl e+d/22(/,tomacul.asp-
Pancreasul este un organ din aparatul digestiv i endocrin care ndepline te
dou func ii ma<ore:
- e)ocrin %produce sucul pancreatic care con ine enzime digestive& i
- endocrin %produce mul i hormoni
importan i, incluz$nd i insulina&.
Pancreasul e)ocrin secreta sucul pancreatic %un lichid limpede si
incolor&, care este condus prin doua canale in duoden.
4ituat in spatele stomacului, imediat sub acesta, seamana cu o
sticla culcata.
Pancreasul incepe sa produca sucul imediat dupa ce hrana a fost introdusa
in gura.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%!%"
"ier:Pancreasul.$pg
3ste o gland situat sub stomac,
de form alungit, cu o greutate de
circa 6, g. 4ecre ia endocrina consta
in insulina si glucagon, care
regleaz glicemia, re in$nd surplusul
de glucoz sub form de glicogen, la
nivelul ficatului. 2ipsa insulinei duce la
o boal potential grav, numit
diabet zaharat.
9ezica biliara este un sac in forma de para atasat de partea de <os a ficatului, functia ei fiind de a depozita bila care se produce
in ficat si de a o elimina la nevoie.
.
Jila este un lichid galben'verzui, av$nd in compozitia sa in cea mai mare parte apa, plus colesterol, saruri biliare si acizi biliari.
Jila se elimina prin canalul biliar comun in duoden unde se amesteca cu chimul gastric
.orpul uman are nevoie de bila pentru a digera
grasimile.
http:::III.colonhelp.ro:colon help'
pentru'sanatate:alte' afectiuni'
frecvente:afectiunile' biliare.html
.icatul, cea mai mare glanda %,7 !8g&, este situat in partea dreapta superioara a abdomenului, sub diafragma.
Pe fata superioara a ficatului se observa lobul drept si lobul
st$ng.
2obul drept este mai mare, ocup$nd toata partea dreapta de sus a abdomenului.
2a e)terior e)ista o capsula con<uctiva fibroasa din care pornesc spre interior pereti, care separa ficatul in lobuli.
Ficatul produce zilnic apro)imativ litru de bila, care alimenteaza in permanenta vezica biliara.
3ste un adevarat centru de reciclare, in special pentru globulele sanguine rosii moarte.
+urata normala de viata a globulelor sanguine rosii este de apro)imativ ,, zile.
:ntestinul subtire este partea din tubul digestiv care face legatura
dintre stomac si intestinul gros.
:ntestinul sub ire %numit astfel deoarece diametrul su, de / cm, este cu mult mai mic dec$t diametrul intestinului gros,
de - cm& reprezint segmentul aparatului digestiv situat ntre stomac i colon %intestin gros&.
3ste un tub elastic si moale de muschi si membrane intestinale, care sta str$ns rasucit in cavitatea abdominala si, care
intins, poate a<unge la o lungime de ? m.
0n intestinul subtire se disting trei parti: duodenul, 8e8unul si ileonul.
,uodenul are forma literei . si este asezat in spatele abdomenului prin muschiul peritoneal, celelalte parti fiind
acoperite de peritoneu numai pe fata lor anterioara.
@nit cu partea superioara a stomacului, duodenul este portiunea initiala a intestinului subtire cu rol in digestia
eficienta a hranei.
Are o forma de potcoava ce incon<oara capul glandei pancreatice.
Peretele duodenului are doua straturi musculare care se contracta si se rela)eaza alternativ, contribuind la
deplasarea continutului alimentar in timpul digestiei.
+easupra stratului muscular se gaseste submucoasa ce contine multe glande care secreta mucusul protectiv.
Aceasta previne autodigestia duodenului sau lezarea lui de catre compusi acizi reveniti din stomac.
0n stratul superficial al duodenului, mucoasa, se gasesc glande care secreta un suc alcalin ce contine unele dintre
enzimele necesare pentru digestie.
>rana partial digerata care a<unge in duoden contine mult acid clorhidric. 0n duoden, aciditatea este neutralizata
de catre secretiile proprii ale duodenului si de actiunea bilei si a sucurilor pancreatice, care se varsa in
duoden din vezicula biliara si pancreas.
+uodenul primeste sucurile digestive de la pancreas si cantitatile importante de bila, care este produsa in ficat si
stocata in vezica biliara, pana cand este nevoie de ea.
0ntestinul subtire reprezinta segmentul digestiv in care se desavarseste digestia.
A<unsi in intestin, produsii din digestia gastrica vor suferi in continuare transformari, care'i vor aduce in cele din
urma in stare de a se putea absorbi prin epiteliul intestinal.
.a si in celelalte compartimente ale tubului digestiv, au loc aici procese mecanice si cimice.
+ctivitatea motorie a intestinului subtire se manifesta sub forma de contractii prin care se asigura framantarea,
amestecarea continutului intestinal cu sucurile digestive si inaintarea masei alimentare in lungul tractusului intestinal.
#iscarile de transport ale masei alimentare se realizeaza prin unde peristaltice, care apar in portiunea initiala si se
propaga spre portiunea terminala a intestinului. 0ntestinul prezinta contractii tonice care adapteaza capacitatea
intestinala la cantitatea de alimente primite. Koate aceste miscari sunt controlate si coordonate pe cale nervoasa si
umorala.
Procese cimice in intestin
Cimul gastric a<uns in duoden capata reactie alcalina si prin procesele mecanice descrise se imbiba cu sucul
intestinal format din produsul de secretie al glandelor intestinale, la care se adauga produsul de secretie al celor doua
glande ane)e: pancreasul si ficatul.
4ecretiile acestor doua glande sunt primele care actioneaza asupra continutului venit din stomac, ducand mai departe
digestia, care va fi desavarsita de sucul intestinal propriu.
4ucul pancreatic prezinta o reactie puternic alcalina care neutralizeaza aciditatea chimului gastric, creand conditii
prielnice de activitate tuturor enzimelor care actioneaza in intestin.
:ntestinul gros are o lungime de ,7 m
si o latime de ?,7 cm.
3ste impartit in " sectiuni principale:
cecum, colon, rect si canalul anal.
Prima portiune a intestinului gros este colonul, care incepe in
partea dreapta a abdomenului.
4egmentul inchis de sub aceasta <onctiune cecum, de
forma unei pungi din care se prelungeste apendicele.
.olonul traverseaza abdomenul pe sub stomac, inainte sa se
curbeze din nou brusc in <os.
Partea din colon care a<unge la pelvis se numeste rect- o portiune de
trecere de apro)imativ ! cm lungime, care se termina in canalul
anal.
0maginea tractusului digestiv la
om:
E 3sofag,
!E 4tomac,
/E Pilor,
"E 0ntestin sub ire ,
7E .ecum,
?E Apendice,
6E 0ntestin gros,
-E Bectum,
=E Anus
+urata digestiei la om, dup natura
hranei, poate dura ntre // i "! de ore,
a<uns n rectum poate rm$ne p$n la 7
zile, unde de fapt nu mai are loc nici un
proces de digestie.