IMPORTANTA CONSUMULUI DE CARNE SI PREPARATELOR

DE CARNE

Carnea si preparatele din carne sunt componente importante in alimentatia omului. Carnea are o

importanta deosebita pentru buna functionare a organismului, mai ales in contextul unei vieti sportive,
datorita continutului crescut de proteine de calitate superioara si de substante minerale, insa trebuie sa
tinem cont si de cantitatile zilnice consumate. Consumul de proteine animale este important, deoarece
acestea sunt complete, adica contin toti aminoacizii esentiali.

Toate produsele de carne reprezinta o importanta sursa de proteine cu valoare biologica ridicata,
care contin toti aminoacizii esentiali într-o proportie optima. Din aceasta cauza, carnea se poate asocia cu
orice alt aliment care contine proteine cu valoare mai redusa, acestea fiind corectate de aminoacizii
specifici adusi de carne. Eficienta proteinelor din carne este de 3g, fiind echivalenta cu cea a laptelui.
Proteinele cu valoare biologica ridicata sunt caracteristice muschiului, viscerelor, icrelor. Cantitatea lor
este invers proportionala cu cantitatea grasimilor din carne. O carne foarte grasa va avea mai putine
proteine decât o carne extrem de slaba.

In afara de proteine, carnea este o sursa de vitamine hidro- si liposolubile. Dintre vitaminele
liposolubile, întâlnim vitamina A si vitamina D, ca si vitamina K. Toate se gasesc în cantitati foarte mari
în ficatul mamiferelor, pasarilor si pestilor, în icre, ca si în viscere cum ar fi plamanii si rinichiul. In
schimb grasimea de rezerva de la mamifere este saraca in vitaminele A si D, care se regasesc insa  in
grasimea pestelui, grasime care impregneaza fibrele musculare ale acestuia. Carnea este o sursa
importanta de fier usor asimilabil, de asemenea, mai contine fosfor si potasiu, dar aceasta este saraca in
calciu si magneziu. In carne se contine complexul de vitamine B. Spre exemplu, carnea de porc este
deosebit de bogata in vitamina B1.

Este bine sa mancam carne daca nu in fiecare zi macar o data la doua-trei zile, insa este
recomandata variatia si portionarea raportate la necesarul caloric si proteic al fiecaruia. In mod uzual, se
spune ca portia medie nu trebuie sa depaseasca dimensiunile unei palme, sau intre 200 si 500 de grame, in
functie de tipul de carne si planul nutritional urmat.

De asemenea, trebuie tinut cont si de faptul ca alimentatia bazata pe multa carne este constipanta.
Deci, cei care consuma carne si nu au un aport adecvat de fibre vegetale care sa le asigure un tranzit
normal pot fi victimele complicatiilor constipatiei: hemoroizi, diverticuloza si cancer colo-rectal.
Carnea, preparatele din carne si importanta lor in alimentatie

Carnea are o importanta deosebita pentru buna functionare a organismului, mai ales in contextul
unei vieti sportive, datorita continutului crescut de proteine de calitate superioara si de substante minerale,
insa trebuie sa tinem cont si de cantitatile zilnice consumate, caci tindem sa exageram si sa devenim din
omnivori, carnivori.
Prin "carne" intelegem in contextul acestui articol totalitatea tesututrilor si organelor consumate de
om de la animale mamifere (vaca, porc, oaie, capra), de la pasarile domestice si salbatice, precum si din
pestele de apa dulce si sarata.
Caracteristicile nutritionale ale carnii depind de provenienta animala a acesteia (specia animalului,
hrana acestuia, anotimp, sexul si varsta animalului) dar si de modul de prelucrare si preparare a carnii
pentru consum. Exista carne buna si carne "rea"? Haideti sa vedem in continuare, analizand fiecare tip de
carne in functie de sursa de provenienta:

Carnea de porc

Carnea grasa de porc este puternic aterogena si are un continut caloric ridicat. Carnea slaba de
porc este insa o sursa buna de proteine, fier si zinc si contine o cantitate redusa de sodiu. Este totodata o
sursa buna de tiamina (vitamina B1), avand cea mai mare concentratie dintre toate tipurile de carne.
Continutul de grasimi este insa aproape dublu fata de cel al carnii slabe de vita, 100 g de carne slaba de
porc avand 6,5 g de grasime, iar 100 g de carne grasa de porc avand 35 g de grasime.
Carnea de porc are o cantitate de grasimi nesaturate superior celor saturate si un continut crescut
de acid linoleic, implicat in combaterea cancerului si al afectiunilor cardiovasculare.Fierul, zincul si
vitamina D disponibile in carnea de porc sunt usor asimilate de organism. Trebuie spus din nou ca aceste
beneficii sunt valabile pentru carnea slaba, recomandandu-se evitarea carnii grase si a preparatelor din
carne de porc ce ar putea contine o concentratie crescuta de slanina.

Carnea de vita

Carnea slaba de vita este bogata in calciu, fier si acid folic. Continutul mare de fier o face
recomandabila pentru persoanele slabe sau sportivilor ectomorfi, mai ales daca nu este preparata termic in
mod prelungit. Continutul mare de zinc contribuie la mentinerea unui sistem imunitar puternic, iar
continutul de vitamina B12 o face eficienta in preventia cancerului de colon.
Carnea de vita are un continut mare de colesterol, mai ales cea provenita de la animalele tinere.
Diferenta din punct de vedere al continutului caloric intre carnea grasa de vita (267 kcal/100 g) si cea
slaba (116 kcal/100 g) este foarte mare, si trebuie tinut cont de acest lucru in alimentatie.
Carnea de vitel este mai greu digerabila din cauza continutului mare de colagen.

Carnea de miel

Mielul si oaia au o carne bogata in fier si zinc, usor absorbit de organism, ce contribuie

larezistenta oaselor, insa este foarte grasa si greu digerabila. Se recomanda consumul ei cu moderatie, mai
ales in cazul persoanelor cu afectiuni digestive. Atentie: carnea de oaie este foarte bogata in acizi grasi
saturati aterogeni.
Continutul mare de seleniu, fier si aportul caloric crescut o fac recomandabila persoanelor cu
probleme de crestere in greutate, dar in cantitati reduse si doar carne slaba.

Carnea de pasare

Carnea de pui este bogata in vitamine si saruri minerale, avand un continut ridicat de zinc, fier,
magneziu si vitamina B12. Are un continut crescut de triptofan, ceea ce poate contribui la ameliorarea
anxietatii, depresiei si insomniei. Acesta poate determina si scaderea apetitului, de aceea carnea de pui
este utilizata in curele de slabire, mai ales ca, daca este consumata fara pielita, are un continut caloric
scazut. Pieptul de pui contine jumatate din cantitatea de grasimi continuta de aceeasi cantitate de carne
degresata de vita!
 Carnea de curcan este o sursa buna de vitamina B3, fier, calciu si potasiu. De asemenea, contine
cantitati suficiente de zinc si magneziu, usor asimilabile de catre organism. Este o buna sursa
de seleniu si vitamina B6, ceea ce o recomanda pentru buna functionare a sistemului nervos.
Continutul in proteine al carnii de curcan este superior carnii de pui (100 g piept de curcan contine
22 g proteine, iar pieptul de pui 20 g), fiind o sursa importanta de aminoacizi esentiali. Este un sortiment
de carne usor digerabila, mai ales daca este consumata fiarta.
Din ce in ce mai recomandata consumului este carnea de strut, datorita continutului scazut de
calorii, grasimi si colesterol. Desi este carne rosie, contine cu 40% mai putin colesterol decat carnea de
vita si cu 80% mai putine grasimi decat carnea de pui.

Carnea de peste

Pestele este o buna sursa de iod, fluor, fosfor si potasiu, fiind recomandat persoanelor cu afectiuni
tiroidiene, cardiovasculare, dar si copiilor pentru preventia cariei dentare. Pestele aduce totodata si un
aport important de vitamine hidrosolubile din complexul B (B1,B2, B6, B12,vit.PP, acid folic).
Pestele gras (in ciuda numelui sau) este cea mai buna alegere pentru curele de slabire, in carnea
grasa de peste dominand acizii grasi polinesaturati (inclusiv cei esentiali), iar la pestii de apa rece (ton,
scrumbie, somon) domina acizii grasi polinesaturati omega-3. Acestia au o marcata actiune antiaterogena
si hipocolesterolemianta.

Mezeluri, conserve, preparate din carne

Carnea poate fi preparata in diverse forme derivate din carnea netocata prin tratare
termica(fierbere), afumare ori uscare. Cele mai cunoscute preparate din carne din aceasta clasa sunt sunca
fiarta si presata, muschiul tiganesc, costita si pastrama, cea mai sanatoasa este sunca fiarta si presata. Este
bine stiut ca prin fierbere la o temperatura adecvata sunt omorati toti parazitii. Este un procedeu care nu
afecteaza in sens negativ structura carnii, prin urmare aceasta poate fi consumata fara griji.
Mezelurile obtinute din carne tocata (presupunand prin absurd ca sunt facute din cele mai bune
ingrediente si nu din "ramasite") sunt nesanatoase fiindca in compozitia lor sunt adaugati multi
conservanti. Parizerul si crenvurstii sunt un exemplu in acest sens fiind probabil cele mai nesanatoase
mezeluri.
Conservele, dupa cum le spune si numele, contin multi conservanti. Totusi, daca optati pentru
acestea din urma, verificati ca perioada dintre data fabricatiei si cea a expirarii sa fie cat mai mica: cu cat
este mai indelungata, cu atat respectivul produs contine mai multi conservanti.

Atentie la excesul de carne!

Este bine sa mancam carne daca nu in fiecare zi macar o data la doua-trei zile, insa este
recomandata variatia si portionarea raportate la necesarul caloric si proteic al fiecaruia. In mod uzual, se
spune ca portia medie nu trebuie sa depaseasca dimensiunile unei palme, sau intre 200 si 500 de grame, in
functie de tipul de carne si planul nutritional urmat.
Nu este recomandat sa asociam carnea cu cartofi sau paste, ci este de preferat alaturarea cu legume
crude sau preparate termic! Carnea este relativ saraca in vitamina C (cu exceptia ficatului) si in calciu,
deci consumata in absenta unor surse bune de calciu poate avea efecte negative asupra mineralizarii
corecte a tesuturilor dure din organism.
De asemenea, trebuie tinut cont si de faptul ca alimentatia bazata pe multa carne este constipanta.
Deci, cei care consuma carne si nu au un aport adecvat de fibre vegetale care sa le asigure un tranzit
normal pot fi victimele complicatiilor constipatiei: hemoroizi, diverticuloza si cancer colo-rectal.
Continutul carnii in substante nutritive (calculat pentru 100g
carne):
ALIMENTUL (100 grame) PROTEINE GLUCIDE LIPIDE CALORII
carne de vaca slaba 21 0,5 3,5 116
carne de vaca grasa 18,5 0,3 17,5 267
carne de porc slaba 20,5 0,4 6,5 143
carne de porc grasa 15 0,4 35 378
carne de miel slaba 20 0,4 6 130
carne de miel grasa 17 0,3 28 324
carne de gaina 20 0,3 7 148
carne de curcan 22 0,4 12 205
carne de rata 19 0,4 10 172
carne de gasca 18,5 0,3 20 260
ficat de porc 19 3,0 6,0 146,2
pate de ficat 15,1 0,9 25 295
peste slab (salau, stiuca) 19 - 0,9 78
peste semigras (crap) 18 - 5 111
peste gras (somn, nisetru) 17 - 10 170
sunca, muschi tiganesc 23 - 24 318
salam italian, rusesc, etc 17 - 34 386
salam de sibiu 26,5 - 43 510
parizer / crenvursti 10,2 - 26,8 293