Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect
Biosecuritatea Pe Filiera Acvacol i A
Crnii De Vnat
Pstrvul de lac
Maftei Cristina
Miroi Ana-Cristina
Pstrvul de lac (Salmo trutta lacustris) este un pete rpitor lacustru dulcicol din
familia salmonide (Salmonidae), din lacurile reci din nordul Europei (Peninsula
Scandinavic, Ladoga, Onega), din Alpi i Caucaz. De obicei se gsete n lacurile ce trec de
1800 m altitudine. Pstrvul de lac este socotit ca o form a pstrvului de ru, adaptat la o via
sedentar, n lacurile de munte. n Romnia numai n Lacul Rou, deasupra Cheilor Bicazului,
unde este probabil introdus. Se mai gsete i n lacul Glcescu (altitudine de 2.000 m). S-a
introdus i n lacul de baraj de la Bicaz. n Lacul Rou el s-a hibridizat cu pstrvul de munte,
dar ocazional se mai ntlnesc exemplare de talie mare, avnd caracterele pure a pstrvului de
lac. Prefer apele largi, deschise (lacuri), adnci i de mare altitudine. Petii tineri se in mai mult
la suprafaa apei sau chiar n regiunea malurilor. Petii adulii prefer stratul de ap pn la 40 m.
Este mai mare ca pstrvul de ru. Are o lungime obinuit 60 cm; excepional 1,40 m.
Greutate obinuit 1 kg; indivizi de 10-15 kg nu sunt rari, poate ajunge excepional la 31 kg.
Triete pn la 20 de ani. Asemntor ca nfiare cu pstrvul de munte. Are corpul alungit,
uor comprimat lateral i acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mare, botul scurt i obtuz.
Gura larg, prevzut cu dini. Dentiia prevomerului este variabil, dinii manubriului dispui
numai pe unul, sau pe dou rnduri, sau n partea anterioar pe un rnd, iar n cea posterioar pe
dou rnduri. nottoarea dorsal scurt cu marginea dreapt, iar nottoarea anal uor concav.
nottoarele pectoralele i ventralele scurte i rotunjite. nottoarele ventralele se insereaz n
urma mijlocului nottoarei dorsale. nottoarea caudal slab excavat. nottoarea adipoas se
insereaz deasupra prii posterioare a nottoarei anale. Linia lateral complet, rectilinie,
dispus pe mijlocul corpului i al pedunculului caudal.
Pstrvul de lac
Importana economic n Romnia a pstrvul de lac este mic, din cauza cantitii reduse
ce se pescuiete.
Raspandire
Locul de bastina al acestui reprezentant al salmonidelor o subspecie a lui Salmo trutta trebuie
cautat in lacurile cu apa rece din Suedia. A fost adus apoi de acolo in lacurile reci din nordul
continentului european, in apele din lantul muntos alpin si caucazian. La noi poate fi intalnit in
numar mai mare in Lacul Rosu, in lacul de acumulare de la Bicaz si in paraul Prejmerului, dar
potrivit unor date, a fost gasit si in alte ape curgatoare si statatoare din muntii nostri.
Descriere
Pastravul de lac se aseamana cu cel indigen, in stadiul de puiet nu pot fi deosebiti nici prin forma
si nici prin coloritul lor. Diferentele se manifesta abia la maturitate.
Coloritul pastravului de lac este argintiu, cu spatele, gri, care bate uneori spre verde, alteori spre
albastru, nuanta fiind determinata in buna masura de culoarea albiei apei in care traieste.
Deasupra liniei transversale de pe partile laterale ale corpului sau se pot distinge mai multe pete
negre, de obicei rotunde, dar si rectangulare sau chiar in forma de X. La exemplarele de 2-4
ani, de-a lungul dungii transversale se pot vedea pete portocalii, uneori rosii sau chiar ruginii, de
forma circulara, care dispar complet cu trecerea anilor, la atingerea varstei de 6-8 ani.
Dezvoltare
In conditiile apelor noastre, valorile medii in ceea ce priveste lungimea si greutatea sunt de 50-
70 cm, respectiv de 1-1,5 kg, dar s-au consemnat si exemplare de 12 kilograme, in unele lacuri
cu apa mai adanca din Muntii Alpi, exemplarele ce depasesc 1,5 m si 16-20 kilograme nu
constituie o raritate.
Biologie
Dupa cum arata si denumirea, spatiul de viata caracteristic acestui peste il constituie lacurile
montane de mare altitudine, cu apa limpede si rece. Ii plac lacurile cu adancimi de 30-40 m si
chiar mai mult, in care pot vina in voie pestii de talie mai mica, cum sunt boisteanul, zglavoaca
sau grindelul, dar nu se abtine nici de la puietul de pastrav indigen sau curcubeu.
Pastravii de lac mai tineri si mai ales puietul se gasesc cu predilectie in zonele mai apropiate de
mal, in timp ce exemplarele mai batrane prefera zonele mai adinci, din mijlocul lacurilor.
Pastravul de lac ajunge la maturitate sexuala la varsta de 6-7 ani, dar exista exemplare care ating
aceasta maturitate inca de la 5 ani, lucru intalnit mai des la masculi. Un pastrav de lac de marime
medie 1-1,5 kg depune circa 18-20 000 de boabe de icre de culoare roz, cu un diametru de 3-3,5
mm fiecare. Locurile preferate pentru depunerea icrelor sunt acele zone in care paraie limpezi de
munte se varsa in lac, dar in unele cazuri, cand se trezeste in el instinctul caracteristic speciei
salmonidelor, in amonte pe paraie, depunnd icrele acolo. La varsta de circa 30-40 zile, coloritul
si forma puietului se aseamana deja cu cele ale exemplarelor adulte si se si comporta ca pesti
rapitori.
Pescuitul Sportiv
Pastravul de lac este un peste exceptional din punct de vedere al pescuitului sportiv. El poate fi
pescuit atat cu musca artificiala, cat si cu ajutorul lingurii sau voblerului.
Muscatura pastravului de lac este puternica, datoria pescarului fiind aceea de a intepa imediat
carligul. Obosirea acestui peste ofera satisfactii sportive de neuitat. De obicei, pescarul oboseste
pastravul facandu-l sa inghita aer, dar si asa are nevoie uneori chiar de 10-15 minute pana cand il
poate introduce in minciog.
Lungimea minima admisa Ia pescuit: 20 cm
Raspandire in Romania: Lacurile Rosu, Bicaz, Belis si Gilcescu in general in lacuri de munte
Lungime: 27-103 cm
Greutate: 210g si 15 kg
Aspect: Pastravul de lac este o forma a pastravului de rau, adaptata la o viata sedentara in
lacurile de munte. Spatele albastru-verzui, abdomenul si flancurile argintii. Pe corp numeroase
pete negre, colturoase sau in forma de X, rar rotunde.
Are loc in lunile octombrie - decemrie, alegandu-si de regula locurile din preajma paraielor, cu
apa mai oxigenata. Femela depune cca 20000-50000 de icre cu un diametru de 4-5,5 mm, rosii.
Spre deosebire de cei din rau, pastravii de lac pot ajunge in primul an de viata chiar si la 18-19
cm iar in al 3-lea an pot depasi 50 cm.
Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in
care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele
depuse peste toamna ajung sa eclozeze, de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate
de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre.
In aceste conditii este recomandabila folosirea unor oscilante cu grosimi medii (0,7 1 mm),
adaptate bineinteles la grosimea firului, fir care influenteaza capacitatea acesteia de plutire
precum si posibilitatea de a imprima un traseu marcat de opriri care dau timp pestelui slabit sa
atace. In zonele cu apa mai mica, sau acolo unde observam ca pestii se misca destul de aproape
de suprafata, pot fi folosite voblere "suspending", cu ajutorul carora atacul poate fi stimulat prin
accelerari rapide, urmate de opriri care pot dura mai multe zeci de secunde.
Nu de putine ori atacul vine dupa o oprire de 20-30 de secunde. Bineinteles ca viteza de tractiune
nu trebuie sa fie neaparat lenesa, poate fi chiar mare, dar urmata de acele pauze care dau timp de
atac si simuleaza deruta pestisorului urmarit.
In sezonul cald si la inceputul toamnei, pastravii devin din ce in ce mai puternici si agresivi,
linguritele oscilante sau voblerele de suprafata putand fi recuperate intr-o maniera mai agresiva,
cu scurtarea duratei de oprire. In perioada de hranire intensa, folosind lanseuri oblice la 4-10 m
distanta de mal, pastravii au atacat voblerele la 5-6 m distanta de mal, la o adancime de 20-50 cm
. Atacurile au fost declansate de tehnica de pescuit fara opriri si cu viteza foarte mare de
recuperare.
Se pescuieste la: rama rosie,vierme,larve de libelule si unele exemplare mai mari la lingurita
rotativa gen AGLIA 00
Raspandire: Este raspandit in majoritatea lacurilor de munte de la noi din tara. In Europa este
prezent pe arii extinse, in special in muntii Alpi, in Caucaz si Scandinavia.
Biologie: Practic nu este o specie separata ci doar o varietate a lui Salmo trutta fario, pastravul
indigen, adaptat la viata lacustra. Aici gaseste mult mai multa hrana decat in rauri si se dezvolta
mult mai repede. Din cauza acestei dezvoltari rapide capata forme putin diferite de ale
pastravului de rau, capul ramane ceva mai mic in comparatie cu corpul, trunchiul se lateste si ia o
forma mai compacta, coloritul de baza poate ramane asemanator cu al pastravului de rau, adica
un patern galben - auriu, spatele verzui si pete rosii inclusiv pe coada si aripiaore dar culoarea se
poate schimba devenind argintie pe flancuri, spatele negricios, petele rosii sunt mici si rare,
petele negre numeroase, predominante.
Desigur, in lacuri gasim si alte varietati de pastravi adaptati la un trai mai bun. Pastravul
curcubeu si pastravul fantanel impart arealul de viata cu pastravul de lac.
La noi in tara au fost importati din vestul Europei pastravi de lac derivati din Steelheadul
american si din alte varietati de pastravi. Astfel exista varietati de pastravi de lac fara puncte
rosii, doar o culoare predominant argintie, spate negru si pete mari negre, burta alba. Si acestia
sunt declarati tot pastravi de lac, alaturi de indigenii adaptati.
Hrana pastravului de lac este foarte variata, de la mici insecte si larve (chair si exempalrele
adulte, de cateva kg pot fi vazute frecvent muscarind), mici crustacee, moluste, racusori,
salamandre, broaste, soricei sau chiar pasari de apa dar pupa varsta de 1 an baza hranei este
formata din pestisori, verdeti (craieti) si zglavoace. De foarte multe ori carnea pastravului de lac
salbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie, la fel ca a somonului. Aceasta culoare este data
de hrana naturala, se pare ca provine de la mici crustacei foarte vanati de pastrav. La pastravii de
consum, de crescatorie, culoarea este data de o substata introdusa in hrana. Este vorba despre
ASTAXANTINA sau Pink Carophill, o vitamina sintetica ce imprima o culoare protocalie carnii
de peste. In comert acesti pastravi poarta denumirea de "pastravi somonizati" ceea ce nu este
decat o bazaconie a celor ce vor sa obtina un pret mai bun pe carnea de pastrav.
Reproducerea pastravului de lac are loc in lunile octombrie - decemrie, alegandu-si de regula
locurile din preajma paraielor, cu apa mai oxigenata. Femela depune cca 20000-50000 de icre cu
un diametru de 4-5,5 mm, rosii. Spre deosebire de cei din rau, pastravii de lac pot ajunge in
primul an de viata chiar si la 18-19 cm iar in al 3-lea an pot depasi 50 cm.
Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in
care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele
depuse peste toamna ajung sa eclozeze, de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate
de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre.
Pastravul indigen (Fig. 1), denumit si Pastrav de rau, Pastrav sau Pastrav comun, este
salmonidulul cel mai raspandit in apele noastre de munte.
Raspandire : Traieste in apele de munte, din apusul Europei pana in Muntii Ural, in cele
ale Africii de Nord (Algeria ,Maroc) si ale Asiei mici. A fost introdus din America de Nord,
India,Africa , Noua Zeelanda si Madagascar la sfarsitul secolului al IX-lea.(fig.2)
La noi in tara, in afara apelor si paraielor de munte, unde este preponderent in zona care-i
poarta numele, se afla raspandit si in lacurile alpine si de baraj, intinzandu-si stapanirea asupra
lor de la altitudinea de 150 m (Cerna si Valea Beiului) pana sus, in golul alpin , la 2260 m (Tau
portii). Din lungimea totala cat reprezinta reteaua hidrografica a apelor curgatoare de munte,
pastravul indigen ocupa 11.500 km, populand si un numar de 75 lacuri alpine si de baraj din zona
montana, fie natural (Balea, Calcescu, Lacul Rosu.), fie introdus pe cale artificiala.
Actiunea de repopulare a apelor cu aceasta specie are loc anual, prin introducerea de
puieti crescuti, din primavara pana in toamna, in toplite. Incepand cu anul 1965 a avut loc o larga
actiune de populare a lacurilor alpinele din masivele Rodnei, Fagaras, Candrel, Parang, Retezat,
Tara Godeanu., utilizandu-se si puieti obtinuti din icre provenite din import ca fiind specia de
lac, specie care practic reprezinta o varietate a pastravului
indigen.
Azi,doar cateva lacuri montane nu au viata
piscicola, fie datorita esecului actiunii de populare ca
de pilda Lacul Caltun din masivul Fagaras si unele
lacuri din Caldarea Jiului-Parang, fie datorate
adancimii sub 2 m a apei si lipsei de oxigen din timpul
iernilor aspre.
Descriere : corp puternic, in forma de fus, putin turtit lateral si acoperit cu solzi marunti.
Capul este lipsit de solzi; inotatoarea codala este scobita in tinerete si aproape dreapta la
exemplarele batrane si la cele adulte care traiesc in lacuri alpine de baraj. Celelalte inotatoare
sunt usor rotunjite. Linia laterala, putin pronuntata , are in lungul ei intre 110 si 125 de solzi.(fig.
3)
Maxilarele sunt puternice, prevazute cu numerosi dinti adui inauntru, care indica
aptitudini de mare rapitor. Exemplarele batrane si uneori masculii in epoca boistei au maxilarul
inferior mai lung si curbat in sus.
Coloratia corpului este foarte frumoasa, fiind intrecuta numai de cea a Fantanelului: brun
pe spate si alb-murdar pe flancuri si burta. Spatele si flancurile sunt presarate cu puncte negre
sau brun inchis , amestecate cu stelute rosii inconjurate de inele alb-galbui. Punctele rosii lipsesc
pe linia spinarii si uneori merg pana in dreptul abdomenului. Ele se gasesc raspandite si pe
nodalca. La unele exemplare punctele negre sunt foarte numeroase, raspandite pana si pe
operculii, la altele insa predomina cele rosii. (fig.4)
Pana la varsta de un an si uneori chiar mai tarziu, tineretul poarta pe flancuri umbre ovale
transversale(Fig. 5).
Locul de trai-hrana. Fiind un peste de apa rece il gasim in ape cu temperaturi cuprinse
obisnuit intre 12-16C vara si 1-3 C iarna. In apele a caror temperatura urca peste 19C se
intalnete foarte rar, locul lui fiind luat aici de pestii albi.
Sub numele generic de pesti albi sunt cuprinsi pestii care traiesc in mod obisnuit in zona
inferioara a apelor de munte, ca: clean, mreana vavata, scobar, beldita etc.
Pastravul iubeste apa limpede cu mult oxigen dizolvat (9-12mg/l) suportand insa si pe
durata scurta si apa tulbure.
Un rol deosebit in viata pastravului indigen il are locul de ascunzis, pe de o parte datorita
faptului ca apa mica si limpede face sa fie zarit cu usurinta, iar pe de alta parte, fiind un peste
rapitor care-si culege hrana din apa sau de la suprafata ei, are nevoie de locuri de panda. Il gasim
astfel sub bolovani, radacinile arborilor de pe mal, arbori cazuti in apa, casite etc. Locul de
adapost si-l paraseste numai in epoca boistei sau cand puhoaiele il transporta la vale. Pentru
locurile bune de adapost se dau adevarate lupte intre pastravi. Pentru crearea lor,apele de munte
se amenajeaza cu cascade podite (fig.6).
Hrana, foarte variata de altfel, o formeaza larvele de insecte care traiesc in apa sub pietre,
asa-numitii corobeti, latatusii, diferitele insecte ce zboara la suprafata apei. Fiind carnivor prin
excelenta ,se hraneste, in special la varste inaintate, si cu pestii mici care-i stiu de frica: boisteni
si grindei avand predilectie deosebita pentru zglavoace, a caror carne pare sa fie gustoasa. Ataca
si semeni mai mici de-ai sai, pe care insa nu-i prinde cu prea multa usurinta.
In apele bogate in hrana , cum sunt: Oasa, Lacul Lotru etc. Pastravul indigen are o
crestere foarte rapida, fiind bun de undita in toamna celui de al doilea an de existenta. In apele
Fagarasului, mai reci si mai sarace in fauna nutritiva, cresterea e mai inceata: abia in vara celui
de al patrulea an de viata se situeaza printre pestii buni de cosul pescarului. (fig.7)
In apele reci si sarace in hrana, cresterile sunt mai mici, ajungand abia la jumatate.
Pastravul indigen traieste pana la varsta de 10-12 ani si poate atinge greutatea
maxima(Lacul Vidraru) de 4,5kg.
Cuprinsi de focul dragostei, pastravii urca in carduri spre izvoare, sarind obstacole chiar
de 1m inaltime. Nu toate exemplarele intreprind drumul spre apele limpezi si oxigenate ale
izvoarelor. Unele din ele se bat in apropierea locului de trai in cazul in care gasesc aici conditii
bune de boiste.
Femela, urmata de 1-2 masculi, isi depune icrele in locurile de bataie curatite de mal,
frecandu-si abdomenul de pietrisul fin, iar masculii le stropesc cu lapti. Dupa aceasta, femela
acopera icrele, cu ajutorul cozii,cu un strat subtire de pietris. Dupa depunerea icrelor si a
laptiilor, pestii slabiti, se lasa dusi la vale de curentul apei si revin la vechile locuri de adapost .
Pastravii din bazinele pastravariilor depun icre ceva mai tarziu decat cei din rau. In unii
ani, datorita variatiilor de temperatura din sezonul autumnal, recoltarea icrelor se prelungeste
pana la sfarsitul lunii decembrie.
Marimea icrelor si numarul pe care il depune o femela depinde de greutatea ei, de varsta
ei,si indeosebi de bogatia in hrana a apei in care traieste. Icrele, de culoare portocaliu-galben au
un diametru intre 3-6 mm, fiind mai mici la pastravii tineri si mai mari la cei mai in varsta. De
asemenea, ele sunt mai mari la pastravii din lacurile alpine decat la cei din paraiele de munte.
La 1 kg greutate-corp, o femela depune intre 2200 si 4500 icre. Numarul icrelor variaza,
la pastravii din liber, de la un parau la altul, in functie de o serie de factori, intre care cel mai
important il constituie capacitatea biogenica a raului respectiv (Fig. 8).
Fig.8 - Icre de pastrav
In urma masurilor facute la un numar minim de 10 femele de diferite varste din fiecare
apa mentionata mai jos au rezultat urmatoarele medii la 1 kg greutate-corp pentru pastravul de
rau: 2200 bucati-raul Buda-Arges; 2300 Valea Ieri; 2400 bucatii-paraul Schit - Ceahlau; 2900
bucati-Raul Mare-Retezat; 3000 bucati-Valea Iadului si Lacul Vidra; 3200 bucati-paraul Barnar;
3300 bucati-Somesul Rece; 3800 bucati-Valea Putnei-Suceava; 4000 bucati-raul Lotru,amonte
de coada Lacului Vidra si 4200 bucati in raul Sebes-Oasa.
Icrele stau in apa la incubat un numar variabil de zile, in functie de temperatura apei: mai
putine zile cand apa este mai calda si mai multe zile cand apa a scazut.
In general, in apele tarii noastre, puietul iese pe la mijlocul lunii martie-inceputul lunii
aprilie, dupa 140-180 zile de la depunerea icrelor.
Pentru ca puietul sa iasa din icre acestea trebuie sa acumuleze un numar de grade-zile
(totalul temperaturilor zilnice ale apei intre data depunerii icrelor si a ecloziunii) variind intre
330 si 380. Cifrele de mai sus rezulta din datele inregistrate la diverse pastravarii din tara,intr-un
interval de 5 ani.
Odata cu racirea timpului, pastravul nu se mai hraneste decat in masura foarte mica, intra
la adapost sub pietre si isi reia activitatea de rapitor dupa dezghetul apei.
Fig. 9 - Pastravul indigen (Salmo Trutta Fario)-Paraul Barcau
Diverse. Pastravul indigen are o carne foarte gustoasa cand este preparat proaspat in unt,
dupa ce timp de o ora a stat la sare. Fript pe jaratic,in foi de brusture sau in zair la protap cum
se spune, este delicios. Afumat si impachetat in varzob de brad satisface cele mai alese
gusturi, daca a fost bine preparat (5-6 ore in sare, in prealabil).
La izvoarele raului Barcau (fig. 9), pe paraiele Toplita si Boita, traieste o varietate de
pastrav indigen careia ii lipsesc punctele rosii, cele negre fiind repartizate rar pe tot corpul
.Varietatea a fost denumita Salmo trutta linneus si este unica aici in apele tarii. Pe viitor va fi
crescuta artificial in bazinele pastravariei Izvorul Barcaului, urmand a fi reintrodusa in paraiele
amintite,unde s-a imputinat pana la disparitie datorita exploatarilor. Traieste in amestec cu
pastravul indigen.
Pescuitul cu momeli naturale, in ciuda faptului ca este permis in unele ape de munte,
pierde din ce in ce mai mult teren, cei care se considera adevarati pescari de pastrav vazand acest
pescuit ca lipsit de sportivitate.
In liber, reusita reproducerii este foarte redusa. Se aprecieaza ca abia 1-2% din puietii
iesiti din icre ajung la maturitate datorita daunatorilor, puhoaielor si numeroaselor alte cauze.
2. http://pescuitamator.blogspot.ro/2010/11/pescuit-amator-la-pastrav-de-
lac.html
4. https://www.scribd.com/doc/203101059/Pastravul
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83str%C4%83v_de_lac
6. http://ghidpescuit.ro/specii-de-pesti/din-ape-de-munte/pastravul-de-lac/
7. http://www.crap.ro/pagina/74/367/pastravul-de-lac.html
8. http://reproducerea-cresterea-pastravilor.blogspot.ro/2013/05/specii-de-
pastravipastravul.html