Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(1) sugari (< 1 an): 100 / 110 kcal / kcorp, zi (trim I) -70 / 80 kcal / kcorp, zi (trim IV), cu
urmatorul raport nutritive al ratiei: P : L : C =2-3 : 5-6 : 10-12 g / kcorp, zi (limita minima
sugar alimentat natural, cea maxima sugar alimentat artificial);
(2) 1-3 ani : 1300 kcal / zi (80-90 kcal / kcorp, zi), cu urmatorul raport nutritiv:P : L : C=1415 : 30-33 : 53-55 %, distribuite in 5 prize alimentare: mic-dejun 20%, gustare ora 11:1015%, dejun 35-40%, gustare ora 17:10-15%, cina 10%.
(3) 3-7 ani: 1800kcal /zi, cu urmatorul raport nutritiv al ratiei alimentare zilnice: P : L :
C=13-14 : 30-33 : 54-55%.
(4) 7-12 ani: 2200 kcal /zi (7-9 ani), 2500kcal /zi (9-12 ani), P : L: C=13 : 32 : 55%.
(5) adolescenti 12-15 ani:3300-2900 kcal /zi
15-18 ani:2300-3100 kcal /zi (minimum fete, maxium baieti).
(6) tineri (18-35 ani): 3300kcal /zi efort mediu, 3500 kcal /zi efort mare, 4500 kcal /zi efort
foarte mare;
(7) adulti (35-65 ani): 2500 kcal /zi efort redus, 2800-3000 kcal /zi efort mediu, 3300-3500
kcal /zi efort mare, 4000-4300 kcal /zi efort foarte mare;
(8) batrani (>65 ani): 2100-2500 kcal /zi.
Dupa 40-45 ani, aportul energetic trebuie redus cu minimum 8% la fiecare 10 ani pana in
65 de ani, respectiv cu minimum 10 % la fiecare 10 ani dupa 65 de ani.
Dietele trebuie sa fie personalizate, in functie de particularitatile de sex, varsta, activitate
fizica si / sau intelectuala, conditii de viata, perioade speciale din viata etc.
Dieta sportivilor de performanta este un exemplu tipic de meniu planificat personalizat,
in functie de exigentele activitatile fizice (profesionale). Pentru eforturi fizice de medie
intensitate, aportul energetic zilnic este de 4000-4500 kcal /zi iar pentru activitati extrem de
solicitante (box, atletism etc) poate urca la 5000-5500 kcal /zi, cu urmatoarea structura: P : L : C
=15 : 30 : 55%, cu diferentieri majore in functie de natura sportului practicat (aportul de proteine
poate creste la 30-35% in culturism, de exemplu).
Dietele terapeutice sunt curative (sustin terapia medicala pentru echilibrarea biologica a
organismului in bolile cronice) si de refacere a starii de sanatate postoperatoriu sau posttrauma
cronica.
Dietele terapeutice sunt urmatoarele:
1. dieta in diabet zaharat este caracterizata prin cresterea aportului de proteine la 2025% din ratia alimentara zilnica si lipide 30-35%, in defavoarea carbohidratilor. Ratia energetica
zilnica este de 2400 kcal/adult. Alimentele interzise sunt cele care contin carbohidrati simpli
direct asimilabili, care produc soc glicemic: zahar, produse zaharoase, curmale, stafide,
smochine, fructe uscate, legume uscate etc. Aportul de carbohidrati este strict calculat, in limitele
admise pentru alimente restrictionate ca: painea, cartofii, pastele fainoase, legumele si fructele,
cu mai putin de 15% carbohidrati raportat la substanta uscata. Alimentele nerestrictionate sunt:
carnea (fiarta, la gratar, la rotisor etc), pestele, branza, smantana, untul, salatele, vegetalele si
fructele cu mai putin de 5% carbohidrati.
Realizarea meniurilor pentru diabetici va tine cont de urmatoarele recomandari:
(a) stadiul preicteric -regim de crutare digestiva: supe, supe-creme, din ovaz/gris,
cartofi/morcovi saute, compot de mere, caise, piersici, sucuri naturale ;
(b) stadiul icteric -regim hipolipidic si hiposodat: carne de pui, vitel, peste fiert/gratar, branza
de vaci, cas, lapte, unt, oua moi in coaja, pudding de orez sau ovaz, compoturi, suc de
fructe, salate;
(c) stadiul posticteric -regim light, dieta de recuperare (1,5-3 g/kcorp, zi proteine; 0,9-1
g/kcorp, zi lipide; 5,5-6,1 g/kcorp, zi carbohidrati, 2500-2800 kcal/zi, 3 mese principale +
2 gustari).
Dieta poate include, alaturi de produsele enuntate anterior, urmatoarele alimente: friptura
de pui la gratar, ficat de vitel, cotlet de porc la gratar, limba fiarta, fasole verde, salate asortate,
paste, mere la cuptor, salata de fructe, iaurt.
Dieta in hepatita cronica persistenta este o dieta light, similara cu cea din perioada de
recuperare dupa hepatita virotica (2500-3000 kcal/zi, 5-7 prize alimentare, dieta de crutare a
functiilor aparatului digestiv).
Dieta in ciroza hepatica este o dieta light (2500-28kcal/zi) hiposodata (0,3-0,5 g Na /zi)
si hipolipidica (0,8-0,0 g/kcorp, zi lipide), in care se recomanda urmatoarele grupe de alimente:
carne (exceptie vita, organe); lapte,unt nesarat; galbenus de ou; cartofi, paste, orez, legume si
fructe proaspete; deserturi din aluat nefermentat; paine fara sare.
(4) dieta in afectiunile intestinale (enterite, colite, constipatii) Enterita acuta (diaree)
este rezultatul unei intoxicatii acute, infectii, toxiinfectii sau parazitoze intestinale. Se aplica o
dieta hiperhidrica, pana la oprirea diareei, dupa care se administreaza un regim hipocalori drastic
(1000-1500 kcal/zi, 24-48 ore), bogat in lichide (sucuri, ceaiuri, supe, creme). Dupa refacerea
scaunului, se admite o dieta hipolipidica, bogata in proteina si fibre: peste rasol, branza de vaci,
pudding de orez/gris/ovaz, paste, paine toast.
Enterita cronica presupune leziuni ale jejunului si ileonului care impun o dieta saraca in
fibre, hiposodata, lipsita de condimente puternice (piper, soia, ardei, usturoi, ceapa, mustar), din
care se exclude cafeaua, alcoolul, tigara. Se recomanda: carnea alba fiarta/gratar, oua, branza de
vaci, iaurt, paste, pudding-uri, pire-uri, paine toast.
Dieta in colite (inflamatii, pana la ulceratie, ale colonului) este diferentiata pe baza
disfunctiei colitice: de fermentatie sau putrefactie.
Colita de fermentatie este data de metabolizarea defectuoasa a carbohidratilor de tipul
amidonului, celulozei, hemicelulozei, rafinozei etc, care determina procese fermentative in
colon, produsii de catabolism iritand colonul. De aceea sunt excluse din alimentatie produsele
bogate in fibra de tipul legumelor verzi si uscate, fructelor, cartofilor, painii si produselor din
faina integrala dar si produselor cu potential de fermentare (lapte, derivate acide din lapte),
condimentele puternice, cafeaua, alcoolul.