Oficiul internațional pentru Epizotii

Apetrei Carmen-Ioana
Alexa Ionuț-Daniel
 Organizația mondială pentru sănătate animală

 Oficiul Internațional de Epizootii (OIE) este organizația internațională desemnată pe

baza Acordului privind aplicarea măsurilor sanitare și fitosanitare în conformitate cu
GATT 1994, responsabilă cu stabilirea unor norme internaționale privind sănătatea
animală pentru schimburile cu animale și produse animaliere.
 Nevoia de a lupta împotriva bolilor animale la un nivel mondial a dus la crearea
Oficiului Internațional pentru Epizootii (OIE).În mai 2003 oficiul și-a schimbat denumirea
în „Organizația mondială pentru sănătate animală”, dar și-a menținut acronimul
istoric OIE. Este recunoscută ca și organizație de referință pentru Organizația
Mondială a Comerțului (OMC). În anul 2014 organizația avea în componență 180 de
țări membre. OIE menține relații permanente cu alte 45 de orgazații internaționale și
regionale și are sedii regionale și subregionale pe fiecare continent.
 Obiective

 Obiectivul principal al Organizației este acela de a controla bolile

animale și astfel de a preveni răspândirea lor. OIE nu depinde de sistemul
Națiunilor Unite; autonomia sa este atât instituțională cât și financiară, iar
activitățile sale sunt guvernate de textele constituționale proprii.
 Organizația mondială pentru sănătate animală (OIE) are 180 de țări
membre.
 Înca de la prima Sesiune Generală desfășurată la Paris, OIE și-a
desfășurat activitatea sub autoritatea unui Comitet Permanent format din
delegații guvernelor contractante.
 Transparenţă
 Asigurarea transparenței în situația globală a bolilor animale
 Fiecare țară membră se angajează să raporteze bolile animalelor pe care le
detectează pe teritoriul său. OIE difuzează apoi informațiile către alte țări,
care pot lua măsurile de prevenire necesare. Aceste informații includ, de
asemenea, bolile transmisibile la om și introducerea intenționată a agenților
patogeni. Informațiile sunt trimise imediat sau periodic în funcție de gravitatea
bolii. Acest obiectiv se aplică cazurilor de îmbolnăvire atât cauzate în mod
natural, cât și cauzate în mod deliberat. Diseminarea se face prin e-mail ,
informații privind bolile și interfața sistemului de informare privind sănătatea
animală ( WAHIS Interface ).

 Informații științifice
 Colectarea, analizarea și diseminarea informațiilor științifice veterinare
 OIE colectează și analizează cele mai recente informații științifice privind
controlul bolilor animalelor. Aceste informații sunt apoi puse la dispoziția țărilor
membre pentru a le ajuta să îmbunătățească metodele utilizate pentru
combaterea și eradicarea acestor boli. Ghidurile sunt pregătite de rețeaua
de centre de colaborare și de laboratoare de referință ale OIE din 311 din
întreaga lume.
 Informațiile științifice sunt, de asemenea, diseminate prin diverse lucrări și
periodice publicate de OIE, în special revizuirea științifică și tehnică (3 emisiuni
pe an).
 Solidaritatea internațională
 OIE oferă asistență tehnică țărilor membre care solicită asistență în ceea
ce privește controlul și eradicarea bolilor animale, inclusiv bolile
transmisibile la om. OIE oferă în mod special expertiză țărilor cele mai
sărace pentru a le ajuta să controleze bolile animalelor care produc
pierderi de animale, prezintă un risc pentru sănătatea publică și amenință
alte țări membre.
 OIE are un contact permanent cu organizațiile financiare internaționale
regionale și naționale pentru ai convinge să investească mai mult și mai
bine în controlul bolilor animalelor și al zoonozelor
 Siguranța sanitară

 Protejarea comerțului mondial prin publicarea standardelor de sănătate pentru

comerțul internațional cu animale și produse de origine animală
 OIE elaborează documente normative referitoare la regulile pe care țările
membre le pot utiliza pentru a se proteja de introducerea bolilor și agenților
patogeni, fără a crea bariere sanitare nejustificate. Principalele lucrări
normative produse de OIE sunt: Codul sănătății animalelor terestre , Manualul
testelor de diagnosticare și vaccinurilor pentru animalele terestre , Codul de
sănătate animală acvatică și Manualul de teste de diagnosticare pentru
animalele acvatice .
 Standardele OIE sunt recunoscute de Organizația Mondială a Comerțului drept
norme sanitare internaționale de referință. Acestea sunt pregătite de comisiile
specializate alese și de grupurile de lucru care reunesc oameni de știință
recunoscuți pe plan internațional, majoritatea fiind experți în cadrul a
aproximativ 310 de centre de colaborare și laboratoare de referință care
contribuie, de asemenea, la obiectivele științifice ale OIE. Aceste standarde sunt
adoptate de Adunarea Mondială a Delegațiilor .
 Promovarea serviciilor veterinare

 Îmbunătățirea cadrului legal și a resurselor serviciilor veterinare naționale

 Serviciile veterinare și laboratoarele din țările în curs de dezvoltare și în
tranziție au nevoie urgentă de sprijin pentru a le furniza infrastructura,
resursele și capacitățile necesare, care vor permite țărilor lor să beneficieze
mai mult de Acordul sanitar și fitosanitar al OMC (Acordul SPS) în același
timp, oferind o mai mare protecție pentru sănătatea animală și sănătatea
publică și reducerea amenințării pentru alte țări care nu prezintă boli.
 OIE consideră serviciile veterinare drept un bun public global și aducerea lor
în conformitate cu standardele internaționale (structura, organizarea,
resursele, capacitățile, rolul paraprofesionalilor) ca o prioritate a investițiilor
publice.
 Siguranța alimentară și bunăstarea animalelor

 Țările membre OIE au decis să ofere o mai bună garanție a siguranței

alimentelor de origine animală prin crearea unei sinergii mai mari între
activitățile OIE și cele ale Comisiei Codex Alimentarius. Activitățile de
stabilire a standardelor OIE în acest domeniu se concentrează pe
eliminarea pericolelor potențiale existente înainte de sacrificarea animalelor
sau prelucrarea primară a produselor lor (carne, lapte, ouă etc.) care ar
putea constitui o sursă de risc pentru consumatori.
 De când a fost creat, OIE a jucat un rol-cheie în calitatea sa de singura
organizație internațională de referință pentru sănătatea animalelor,
beneficiind de o recunoaștere internațională stabilită și beneficiind de o
colaborare directă cu serviciile veteri
 Sănătarea animalelor in lume

 Una dintre misiunile OIE este de a asigura transparența și de a spori

cunoașterea situației mondiale a sănătății animale. Printre obligațiile formale ale
țărilor membre OIE este prezentarea informațiilor privind situația relevantă a
bolilor animale - inclusiv asupra zoonozelor prezente pe teritoriul lor - în cel mai
rapid și transparent mod.
 Sistemul de Informații al Sănătății Mondiale a Animalelor , mai cunoscut sub
numele de WAHIS , este un sistem computerizat bazat pe internet care
procesează în timp real date privind bolile animalelor și apoi informează
comunitatea internațională.
 Sistemul constă în două componente:
 un sistem de avertizare timpurie care să comunice comunității internaționale,
prin "mesaje de alertă", evenimente epidemiologice relevante care au avut loc
în țările membre OIE și
 un sistem de monitorizare pentru a monitoriza bolile enumerate de OIE (prezență
sau absență) în timp
 World Heath Animal prezintă o sinteză a informațiilor privind sănătatea animală
de la membrii OIE, precum și de la țările membre care nu sunt membre ale OIE.
Acesta oferă un instrument unic pentru toți cei implicați în producția animală,
supravegherea bolilor animalelor sălbatice, comerțul internațional cu animale și
produsele animale și epidemiologia și controlul bolilor animalelor, inclusiv
zoonozele.
World Health Animal conține următoarele secțiuni:
 Populația animală
 Boli / infecții prezente
 Boli absente sau nu au avut loc
 Zoonozele prezente și absente pe țară / teritoriu
 Zoonozele prezente prin boală (toate țările)
 Personal veterinar
 Laboratoarele naționale de referință
 Producția de vaccinuri pe țări / teritorii
 Producția de vaccinuri prin boală (toate țările)
 World Health Health oferă tabele de date prezentate anual. Aceste informații
sunt în permanență actualizate pe tot parcursul anului de Departamentul de
Informații și Analiză al OMS al OIE. Toate detaliile sunt publicate astfel cum sunt
notificate în rapoartele semestriale și anuale trimise inițial de către țări, după un
proces de verificare și validare de către OIE.
 Extrasele din World Health Health pot fi copiate, reproduse, traduse,
adaptate sau publicate, cu condiția menționării sursei de autor © Organizația
Mondială a Sănătății Animalelor (OIE).
 În nici un caz, OIE nu va fi răspunzător pentru niciun fel de daune, inclusiv
daune secundare sau incidentale, apărute sau legate de conținutul acestei
aplicații și de utilizarea ei.
NORMA SANITAR VETERINARĂ din 27 decembrie 1999
privind anunțarea, declararea și notificarea unor boli transmisibile ale
animalelor
EMITENT MINSTERUL AGRICULTURII ȘI ALIMENTAȚIEI

Evidența epizotiilor
 Evidenta bolilor animalelor, înscrise în listele A, B şi C ale Oficiului
Internaţional de Epizootii, inclusiv a celor transmise de la animale la om, se
tine la circumscripţiile sanitare veterinare zonale şi la direcţiile sanitare
veterinare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în registrele de
epizootii şi se raportează oficial, lunar, prin situaţia privind epizootiile.
 Registrul de epizootii se întocmeşte pentru o perioada cat mai îndelungată,
se numeroteaza şi se parafeaza pe ultima pagina cu parafa şi semnatura
medicului veterinar al circumscripţiei sanitare veterinare zonale.
 Agenţia Nationala Sanitară Veterinara împreună cu instituţiile centrale de
specialitate monitorizează situaţia acestor boli la animale pe baza datelor
oficiale primite de la direcţiile sanitare veterinare judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti.
 Agenţia Nationala Sanitară Veterinara, direcţiile sanitare veterinare judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, Ministerul Sănătăţii şi direcţiile sanitare
judeţene îşi notifica reciproc, lunar şi anual, situaţia privind bolile comune
omului şi animalelor, în vederea întocmirii de către acestea programelor de
supraveghere, profilaxie şi combatere.
 Dispoziţii finale
 Măsurile stabilite prin actele sanitare veterinare de declararea bolilor
transmisibile ale animalelor şi a zoonozelor sunt obligatorii, conform Legii
sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, pentru toate persoanele fizice şi juridice din teritoriul respectiv.
 Nerespectarea prevederilor prezentei norme sanitare veterinare se
sancţionează conform Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
 Orice alte prevederi sau dispoziţii contrare prezentei norme sanitare
veterinare îşi încetează aplicabilitatea
 Bibliografie

 http://www.oie.int/en/