UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

ION IONESCU DE LA BRAD IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

SPECIALZIAREA CONTROL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT LA MERCEOLOGIA PRODUSELOR

ALIMENTARE

Prof. îndrumător: Student:

Prof. univ. dr. Ioan Mircea Pop Cârțan Ionela Gabriela

Iași

2018
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ IOPN IONESCU DE LA BRAD IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

SPECIALZIAREA CONTROL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

APRECIEREA MERCEOLOGICĂ A DOUĂ

SORTIMENTE DE UNT

Prof. îndrumător: Student:

Prof. univ. dr. Ioan Mircea Pop Cârțan Ionela Gabriela

2
 CUPRINS
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA FABRICAREA
UNTULUI ....................................................................................................................................... 5

PARTEA A II-A – STUDIU PRORPIU ........................................................................... 10

CAPITOLUL 1. SCOPUL ȘI ORGANIZAREA CERCETĂRII...................................... 10

CAPITOLUL 2. APRECIEREA MERCEOLOGICĂ A PRODUSULUI UNT

NAPOLACT 65% GRĂSIME ...................................................................................................... 11

2.1. Proprietăți organoleptice ........................................................................................ 11

2.2 Proprietăți fizice ...................................................................................................... 12

2.3. Proprietăți chimice.................................................................................................. 12

2.4 Proprietăți biologice ............................................................................................... 12

2.5. Proprietăți estetice .................................................................................................. 12

2.6. Proprietăți economice ............................................................................................. 13

2.7. Aspecte privind asigurarea, verificarea, certificarea și garantarea calității produsului

................................................................................................................................................... 13

CAPITOLUL 3. APRECIEREA MERCEOLOGICĂ A PRODUSULUI UNT

COVALACT 65% GRĂSIME ...................................................................................................... 14

3.1. Proprietăți organoleptice ........................................................................................ 14

3.2. Proprietăți fizice ..................................................................................................... 15

3.3. Proprietăți chimice.................................................................................................. 15

3.4 Proprietăți estetice ................................................................................................... 15

3.5. Proprietăți economice ............................................................................................. 16

3.6. Aspecte privind asigurarea, verificarea, certificarea și garantarea calității produsului

................................................................................................................................................... 16

CAPITOLUL 4. APRECIERI COMPARATIVE ȘI CONCLUZII .................................. 17

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 18

3
 INTRODUCERE

Untul este un aliment ce este bogat în energie și substanțe nutritive, având o valoare
energetică dublă față de cea specifică glucidelor (1g unt produce 7,6 calorii). Untul este un produs
ce se caracterizează printr-o digestibilitate foarte mare, de peste 95%, datorită conținutului ridicat
de acizi grași volatili, de peste 20% din totalul acestora. În unt găsim și cantități ridicate de
vitamine A (1000-6000 U.I) și D ( 10-100 U.I.)
Principalul component al untului este grăsimea, care, din punct de vedere structural diferă
de cea din lapte și smântână. În lapte și smântână, grăsimea formează o emulsie în plasmă, foarte
stabilă datorită membranei protectoare ce înconjoară fiecare globulă de grăsime în mod separat.
Dintre componenții membranei de grăsime, fosfolipidele care conțin în molecula lor atât
gruparea lipo, cât și cea hidrosolobilă reprezintă adevărații stabilizatori ai emulsiei de grăsime din
lapte și smântână.
Cercetătorii Bird, Bartle, Brezeale au stabilit că, dintre fosfolipide, rolul cel mai important
în stabilitatea emulsiei de grăsime îl are lecitina. Cercetătorii Litlle și Mohr au demonstrat că în
stabilitatea emulsiei de grăsime-plasmă, nu este suficientă doar lecitina, ci un complex de lecitină-
proteine. În procesul de batere a smântânii, în vederea obținerii untului, se ajunge în faza în care
membrana de protecție a grăsimilor se sparge, iar grăsimile din globule trec în plasmă. Continuând
baterea, grăsimile eliberate se aglomerează și formează bobul de unt. La o batere mai intensă,
bobițele de unt se unesc și formează o pastă compactă, respectiv: pasta de unt.
În această pastă, forma de prezentare a grăsimilor este radical schimbată față de cea din lapte
și smântână. Odată cu eliminarea zarei în procesul de fabricație se reduce substanțial cantitatea de
plasmă, încât grăsimile vor reprezenta acum mediul de dispersie pentru restul de plasmă.
Această teorie a fost lansată în 1917 de cercetătorii Fischer și Hookes, așa numita teorie a
inversării fazelor. Teoria a fost completată ulterior ( de King, Mulder, Belousov, Mc. Dowall,
Storgärds) arătându-se că pentru obținerea bobului de unt este nevoie de o cristalizare parțială a
grăsimii din globule, ca și de o separare parțială a grăsimilor lichide de cele solide.
Untul consumat în cantități rezonabile (40-30g/zi) are efecte benefice asupra organismului
uman, însă consumurile exagerate conduc la apariția aterosclerozei; semnalul acestei boli fiind
creșterea colesterolului, ca urmare a excesului de acid acetic (precursorul colesterolului) produs
prin degradarea acizilor grași.

4
 Partea I – CONSIDERAȚII GENERALE CU PRIVIRE LA FABRICAREA
UNTULUI

Untul se fabrică din smântână dulce, cu aciditatea de 22◦T sau din smântână normalizată,
pasteurizată și fermentată cu ajutorul culturilor selecționate de bacterii lactice.
Prezentarea etapelor fabricării untului prin utilizarea unui flux discontinuu:
1. Normalizarea smântânii.
Se poate realiza fie prin adăugarea de lapte integral sau de lapte smântânit (pentru smântâna
cu un conţinut prea ridicat de grăsime), fie prin adăugarea de smântână mai grasă (pentru obţinerea
unei smântâni cu procentul de grăsime specific procesului de fabricaţie al untului).
2. Pasteurizarea smântânii.
Are drept scop distrugerea germenilor patogeni specifici bolilor transmisibile la om (febra
aftoasă, tuberculoza etc), a drojdiilor, mucegaiurilor, precum şi a altor microorganisme din
smântână, dar şi de inactivare a unor enzime (lipaza) care, dacă trec în unt, influenţează negativ
calitatea şi conservabilitatea acestuia. De asemenea, pasteurizarea conduce şi la îndepărtarea
substanţelor volatile din smântână, a căror miros nu este specific untului.
3. Răcirea smântânii
Are drept rol stoparea dezvoltării sporilor care au rezistat pasteurizării, dar asigură şi
consistenţa necesară alegerii untului; se face brusc, pentru evitarea apariţiei gustului de fiert sau
seuos-uleios, în unt. Operaţiunea se desfăşoară în sectorul de răcire al instalaţiei de pasteurizare,
ce permite răcirea smântânii la temperaturi sub +10o C.
4. Maturarea fizică a smântânii
După răcire, smântâna este trecută în vane (orizontale sau verticale), în vederea maturării.
Acest proces are rolul de a solidifica grăsimea care s-a topit pe timpul pasteurizării. Au loc şi
schimbări importante în structura membranei de protecţie a globulelor de grăsime şi care vor
permite ruperea ulterioară a ei în procesul de batere al smântânii, favorizându-se, astfel,
aglomerarea globulelor de grăsime în vederea formării bobului de unt. Procesul de solidificare a
grăsimii este influenţat de mai mulţi factori, mai importanţi fiind temperatura de răcire corelată cu
anotimpul în care are loc prelucrarea smântânii (tab. 10), durata răcirii, caracteristicile grăsimii
etc.

5
 Când maturarea fizică a smântânii se face la temperaturi mai mari de +10⸰C, globulele de
grăsime nu se solidifică corespunzător; ea se poate efectua imediat după pasteurizare (înainte de
maturarea biochimică) sau după aceasta.
5. Maturarea biochimică a smântânii.
Denumită şi „fermentare”, această etapă tehnologică asigură acidifierea smântânii şi
formarea aromei specifice untului. Tot prin maturare biochimică, este stopată dezvoltarea
microorganismelor dăunătoare care ajung accidental în smântână, după pasteurizarea ei, se reduce
durata de batere a smântânii şi se îmbunătăţeşte randamentul în unt.
Maturarea biochimică presupune însămânţarea smântânii cu culturi de bacterii lactice
selecţioante, care aparţin unui număr de trei grupe: una care produce aciditate (Streptococcus lactis
şi Streptococcus cremoris), a doua care determină formarea substanţelor generatoare de aromă
(Leuconostoc citrovorum şi Leuconostoc paracitrovorum) şi a treia care desfăşoară o activitate
mixtă (Streptococcus diacetilactis).
Aroma untului este asigurată de către diacetil, la care se adaugă şi esterii acidului butiric,
acizii graşi liberi, gliceride, combinaţii cetonice şi aldehidice etc (Davis şi Pien). În definirea
aromei untului intervine şi specificitatea de alcătuire a globulelor de grăsime, generată de zona
pedoclimatică în care s-a realizat creşterea vacilor de la care provine laptele-materia primă.
Formarea aromei începe la pH=5,5 şi atinge un maximum la pH=4,5. Produşii de aromă provin
din transformarea lactozei şi a acidului citric, rolul de bază avându-l bacteriile din maiaua de
însâmânţare. Formarea produşilor de aromă este stimulată de adaosul în smântână a acidului citric
sau a citratului de sodiu, în proporţie de 0,07-0,08%
6. Baterea smântânii.
Operaţiunea se efectuează în putinee, iar pe timpul ei globulele de grăsime se unesc în
aglomerări tot mai mari, ce vor constitui untul şi care se separă de zară. Baterea smântânii este
influenţată de o serie întreagă de factori, mai importanţi fiind: construcţia putineiului şi viteza sa
de rotire; gradul de umplere al putineiului; conţinutul de grăsime al smântânii; temperatura de
batere; indicii maturării smântânii etc. Viteza de rotaţie a putineiului trebuie stabilită de aşa natură
încât acceleraţia centrifugă să nu atingă valoarea acceleraţiei terestre, dar să fie apropiată acesteia.
Gradul de umplere a putineiului influenţează considerabil procesul de batere; astfel, dacă nivelul
normal de umplere este depăşit, durata de alegere a untului creşte (se reduce forţa de izbire a
smântânii), în timp ce umplerea insuficientă determină accelerarea procesului de batere, cu pierderi
mari de grăsime în zară. Gradul de umplere a putineiului depinde şi de conţinutul smântânii în
grăsime; la smântâna cu până la 38% grăsime, gradul de umplere a putineiului este de 40% din

6
capacitatea sa, iar la smântâna cu un conţinut în grăsime mai mare, umplerea se face numai la 35%
din capacitate. Temperatura de batere influenţează durata acestui proces, gradul de utilizare al
smântânii, precum şi consistenţa untului (se exprimă prin gradul de solidificare al grăsimii sau prin
indicele de concentrare a globulelor de grăsime). Această temperatură influenţează şi intensitatea
mişcării smântânii în putinei şi mărimea forţelor mecanice care acţionează asupra acesteia.
Temperatura optimă de batere se consideră a fi de +8÷+10o C în sezonul cald şi de+11÷+14o C în
cel rece. În procesul de batere temperatura creşte treptat, astfel că la sfârşitul baterii este mai mare
cu 1,5-2,0o C decât la începutul ei. Introducerea smântânii în putinei se face prin cădere liberă sau
cu ajutorul unei pompe; după primele 3-5 minute de batere, putineiul se opreşte, pentru eliminarea
gazelor degajate din smântână. Baterea se consideră încheiată atunci când bobul de unt ajunge la
diametrul de 2-4 mm, iar masa de boabe de unt care rămâne în aparat alcătuieşte aşa numitul „unt
brut”.
7. Prelucrarea untului brut.
Untul brut rezultat în urma baterii smântânii se supune operaţiunii de spălare şi apoi celei
de malaxare.
• Spălarea untului brut se face direct în putinei şi are ca scop îndepărtarea totală a zarei
conţinute; ea se realizează de mai multe ori, până când ultima apă de spălare devide limpede.
Cantitatea de apă necesară pentru o spălare trebuie să reprezinte 30% din cantitatea iniţială de
smântână supusă baterii; este absolut obligatoriu ca apa utilizată să îndeplinească anumite
caracteristici fizicochimice (fără miros-la apa clorinată se acceptă max. 0,2 mg Cl liber/l; pH=7-
8; fier=max.0,2 mg/l; mangan=max. 0,1 mg/l) şi bacteriologice, pentru a preveni degradarea
calităţii untului. Temperatura apei de spălare trebuie să fie identică cu cea a zarei eliminate din
putinei.
• Malaxarea untului asigură legarea bobului de unt într-o masă compactă şi asigură o
repartiţie cât mai fină şi uniformă a apei în masa untului, ca şi îndepărtarea excesului de apă.
Eficacitatea malaxării untului se evidenţiază prin apăsarea acestuia cu o lopăţică din lemn. Astfel,
la începutul malaxării, prin apăsare rezultă numeroase picături de apă cu aspect tulbure şi lăptos,
dar după un anumit interval de timp, aceste picături sunt tot mai rare şi cu aspect normal; malaxarea
se consideră ca fiind încheiată atunci când nu mai apar picături de apă pe secţiune. Temperatura
de malaxare este de +12÷+14o C pe timpul iernii şi de +10÷+12o C pe cel al verii.
Ambalarea untului se poate face sub formă de vrac sau bloc, în lăzi sau butoaie cu
capacitatea de 10-50 Kg, dar şi în pachete de diverse dimensiuni. Lăzile se confecţionează din
placaj de lemn sau din carton, iar butoaiele din lemn. Ambalajele se căptuşesc cu hârtie pergament,

7
iar dacă depozitarea este de lungă durată, acest tip de hârtie este înlocuită cu folie de aluminiu sau
hârtie înnobilată cu material plastic sau cu ceruri.
Porţionarea şi ambalarea untului în pachete se realizează automat, în instalaţii tip Multipac.
Ca materiale de ambalare, cel mai des folosite sunt hârtia pergament şi foiţa metalizată simplă sau
căptuşită cu pergament. Pachetele se marchează pe faţa exterioară, prin tipărire cu cerneală
specială, insolubilă în grăsimi.
Depozitarea untului se face la temperaturi de maximum +4◦C.
Transportul untului la beneficiari se realizează cu autovehicule izoterme, uscate şi fără
mirosuri străine; durata transportului nu trebuie să depăşească 48 ore. În unităţile de desfacere,
livrarea untului se face cât mai curând posibil, iar păstrarea se face în frigidere curate, separat de
alte produse care pot împrumuta mirosuri.
Importanța în alimentație
Untul este un aliment bogat în energie și substanțe nutritive obținut din smântâna
pasteurizată, fermentată în prezenta culturilor de bacterii lactice selecționate, fără adaos de
coloranți sau conservanți, fiind un produs absolut natural. Compoziția untului este în principal
reprezentată de grăsimi 80-82%, apă 15,6-17,6%, proteine, calciu și fosfor (cam 1,2%).
Pe lânga faptul că untul este un aliment natural, acesta reprezintă o sursă bogată și ușor
asimilabilă de vitamina A, necesară îmbunătățirii vederii și sănătății sistemului endocrin , dar și
de vitaminele E, K și D. De asemenea, acest aliment este bogat în minerale, în special seleniu, care
este un puternic antioxidant, arma redutabilă împotriva radicalilor liberi responsabili ai
fenomenului de îmbatrânire. Procentual, untul conține mai mult seleniu decât cerealele sau
usturoiul. Untul mai furnizează organismului și iod, element atât de necesar la buna funcționare a
glandei tiroide.
Alături de o cantitate apreciabilă de acid butiric necesar colonului, un alt acid gras din unt
este acidul lauric o substanță puternic antimicrobiană și antifungică.
Untul de vacă, în special cel obținut primăvara și vara de la animalele hrănite cu furaje verzi,
are un conținut mai ridicat de acizi grași nesaturați, apropiindu-se de compoziția grăsimilor
vegetale, fapt cel face recomandat în alimentația copiilor și covalescenților. Untul se caracterizează
și printr-o valoare energetică mare ceea ce îl indică în alimentația celor care prestează munci
intense și a sportivilor. Valoarea energetică a untului este de circa 7600 Kcal/Kg.
Untul devenise, în secolul trecut, un produs blamat, dar odată cu cresterea popularității
margarinei, considerată atunci mai sănătoasă, fiind produsă din grăsime vegetală. Între timp,
s-a descoperit că margarina poate conține grăsimi trans, dăunatoare organismului, untul

8
revenind în grații. Recent, untul a devenit din nou un produs marginalizat, în favoarea uleiului
de măsline sau a celui de.
Totuși, există destule motive pentru care untul – mai ales cel tradițional – ar trebui să
aibă un loc rezervat la fiecare masă. Un studiu al ”Universitatii Lund din Suedia” arată că
untul are un aport mai mic de grăsime în sânge după consum, comparativ cu uleiul de masline,
uleiul de semințe de in sau de rapiță. Grăsimea arterială, în mod normal, creș te nivelul de
colesterol din sânge, care sporește riscul de ateroscleroză și atac de cord.
Cercetatorii au aratat că 20% din grăsimea din unt este formată din acizi grași de lanț
scurt și mediu. Aceștia sunt utilizați direct ca energie și nu rămân în sânge suficient de mult
pentru a afecta semnificativ nivelul grăsimilor.
Cercetatorii sunt de parere că, deși untul ridică colesterolul din sânge, efectele sale pe
termen scurt sunt mai degrabă benefice. Sally Fallon, din cadrul Weston A. Price Foundation,
este un apărator ferm al beneficiilor untului și nu este de acord că acesta ar avea un rol în
creșterea bolilor cardiovasculare.

9
 PARTEA A II-A – STUDIU PRORPIU

CAPITOLUL1. SCOPUL ȘI ORGANIZAREA CERCETĂRII

Prezenta lucrare are rolul de a compara două produse de același tip, produse de producători
diferiți, în vederea stabilirii diferențelor referitoare la calitatea acestora.
Scopul lucrării constă în aprecierea merceologică a două sortimente de unt, de la doi
producători diferiți.
În a doua parte a lucrării se va realiza aprecierea merceologică a produselor analizate, din
punct de vedere al proprietăților organoleptice, fizice, chimice, biologice, estetice și economice,
precum și aspecte referitoare la asigurarea, verificarea, garantarea și certificarea calității de către
unitățile de producție.
În încheierea lucrării, se va face o evaluare comparativă a celor două produse, recomandări
și concluzii.
Compania Covalact este unul dintre cei mai mari producători de lactate din România cu o
tradiție de peste 40 de ani în fabricarea produselor lactate . Compania s-a înființat în anul 1969 sub
denumirea de ”Întreprinderea de colectare și industrializare a laptelui Covasna”, iar în noiembrie
1993 conducerea a luat hotărârea de a se privatiza, astfel în 1994 S.C. COVALACT S.A. este
înregistrată la Registrul comerțului.
Timp de 105 ani, Napolact este unul din cei mai întâlniți producători de lactate. În 1905,
Napolact apare sub denumirea de ”Atelierul lui Vlad” urmând ca producătorul de unt și brânză de
vacă sa fie transformat în ”Întreprinderea de Industrializare a Laptelui Cluj” odată cu
naționalizarea din 1948. Ca brand de sine stătător, Napolact s-a născut în 1990.

Fig. 1.1. Unt Napolact Fig. 1.2. Unt Covalact

10
 CAPITOLUL 2. APRECIEREA MERCEOLOGICĂ A PRODUSULUI UNT
NAPOLACT 65% GRĂSIME

Ingrediente: smântână din lapte de vacă pasteurizat la temperatură înaltă. Conține lactoză
din lapte.
Nu se admit substanțe străine în compoziție.

Fig. 2.1. Fotografie listă ingrediete unt Napolact (sursă

originală)

2.1. Proprietăți organoleptice

În urma analizei organoleptice a sortimentului ”Unt Napolact (65% grăsime)”, s-au

evidențiat următoarele proprietăți:
 Aspectul ambalajului: ambalaj din hârtie pergaminată și folie de aluminiu, integru, fără
urme de deteriorare;
 Aspectul exterior al untului este neted, fară defecte, fără urme de lovire și cu o culoare
uniformă alb-gălbuie, cu luciu specific;
 Aspectul în secțiune: fără goluri de aer, masă compactă, omogenă, plastică, fără picături
de umiditate;
 Consitență: prezintă o masa onctuasă, compactă, omogenă, nesfărămicioasă;
 Mirosul: plăcut și caracteristic untului proaspăt de vacă, fără miros străin;
 Gust: plăcut, de unt proaspăt, cu o aromă evidențiată.

11
2.2 Proprietăți fizice

Pachetul se prezintă sub foarmă dreptunghiulară, cu lungimea de 10 cm și lățimea de 3 cm

cu cantitatea netă de 200 g.
Culoarea este este alb-gălbuie.

2.3. Proprietăți chimice

Proproietățile chimice, conform etichetei, sunt înscrise în următorul tabelul 1.1. :

Tabel 1.1.

Declarația nutrițională Per 100 g produs Per 10 g proție

2405 kJ/585kcal 240kJ/58kcal

Valoare energetică
65 g 6,5 g
Grăsimi
Din care acizi grași saturați 39 g 3,9 g

Glucide 0,2 g 0,02 g

Din care zaharuri 0,2 g 0,02 g
Proteine 0,3 g 0,03 g
Sare** 0,06 g 0,006 g

2.4 Proprietăți biologice

Potențialul alergenic al produsului este dat de prezența lactozei din lapte.

2.5. Proprietăți estetice

Produsul este ambalat într-o hârtie pergaminată și folie de aluminiu, de culoare galbenă, cu
logo-ul firmei scris cu roșu, tipul de unt, respectiv „unt de masa B” cu precizarea conținutului de
grăsime de 65 %.

12
 Ambalajul nu este încărcat cu text, este placut și oferă informațiile necesare. Pe partea din
față este inscripționată marca, iar în colțul drept jos se oferă informații nutriționale pentru gramaje
diferite. Este prezentă și o promoție, prin care se oferă ”un an de tihnă”, avem un cod de înscriere
prezent, precum și o imagine reprezentativă.

Fig. 2.2. Ambalaj Unt Napolact (sursă

original)

2.6. Proprietăți economice

Prețul unei pachetul de 200 g de Unt Napolact este de 8,10 lei, ceea ce îl face un produs mai
puțin accesibil tuturor claselor de consumatori.

2.7. Aspecte privind asigurarea, verificarea, certificarea și garantarea calității

produsului

Verificarea calității produsului se realizează pe loturi, fiecare lot fiind inscripționat pe partea
din spate a ambalajului.

Garantarea calității produslui este dată de termenul de valabilitate înscris pe partea din spate
a ambalajului, cu mențiunea : ” A se consuma de preferință înainte de”:

Fig. 2.3. Informații ( sursă originală)

13
CAPITOLUL 3. APRECIEREA MERCEOLOGICĂ A PRODUSULUI UNT
COVALACT 65% GRĂSIME

Ingrediente: smântână pasteurizată din lapte de vacă.

Fig. 3.1. Lista ingrediente-Unt Covalact ( sursă originală)

3.1. Proprietăți organoleptice

Analiza organoleptică a sortimentului Unt Covalact 65% grăsime, a evidențiat următoarele

proprietăți:
 Aspectul ambalajului: ambalaj din hârtie pergaminată și folie de aluminiu, fără urme
de deteriorare, integru;
 Aspectul exterior al untului este neted, fară defecte, fără urme de lovire și cu o culoare
uniformă alb-gălbuie, cu luciu specific;
 Aspectul în secțiune: masă compactă, omogenă, plastică, fără picături de umiditate;
 Consitență: prezintă o masa onctuasă, compactă, omogenă, nesfărămicioasă;
 Mirosul: plăcut și caracteristic untului proaspăt de vacă, fără miros străin;
 Gust: plăcut, de unt proaspăt, cu o aromă evidențiată.

14
3.2. Proprietăți fizice

Pachetul se prezintă sub foarmă dreptunghiulară, cu lungimea de 10 cm și lățimea de 3 cm,

cu cantitatea netă de 200 g.
Culoarea este este alb-gălbuie.

3.3. Proprietăți chimice

Proproietățile chimice, conform etichetei, sunt înscrise în următorul tabelul 1.2. :

Tabelul 1.2.
Declarația nutrițională Per 100 g produs

2425 kJ/590kcal
Valoare energetică
65 g
Grăsimi
Din care acizi grași saturați 36 g

Glucide 0,4 g
Din care zaharuri 0,4 g
Proteine 0,8 g
Sare 0,06 g

3.4 Proprietăți estetice

Produsul se prezintă în ambalaj de hârtie metalizată, de culoare argintie cu scrisul de culoare

albastră. Pe partea din față găsim marca produsului și logo-ul acesteia, precum și motto-ul: ” Prea
bun. Prea ca la țară” scris cu o culoare maronie. Fața ambalajului este una curată și simplă.
Pe partea din spate sunt evidențiate informațiile nutriționale precum și ingredintele folosite.

Fig. 3.2. Informații despre produs (sursă originală)

15
 Se mai găsesc informații ce fac referire la: mod de păstrare, originea materiei prime,
denumirea companiei, data expirării, lotul și pentru a ajuta consumatorul, gradații pentru anumite
cantități de produs.

Fig. 3.3. Poză față-spate a produsului luat în analiză (sursă originală)

3.5. Proprietăți economice

Prețul unei pachetul de 200 g de Unt Covalact este de 7,35 lei, ceea ce îl face un produs ușor
mai accesibil tuturor claselor de consumatori.

3.6. Aspecte privind asigurarea, verificarea, certificarea și garantarea calității

produsului

Verificarea calității produsului se realizează pe loturi, fiecare lot fiind inscripționat pe partea
din spate a ambalajului.
Garantarea calității produslui este dată de termenul de valabilitate înscris pe partea din spate
a ambalajului, cu mențiunea : ” A se consuma de preferință înainte de”:

Fig. 3.4. Informații despre produs (sursă originală)

16
 CAPITOLUL 4. APRECIERI COMPARATIVE ȘI CONCLUZII

În urma cercetării realizate asupra celor două produse de tip unt, aparținând firmei Napolact,
respectiv firmei Covalact, s-au evidențiat câteva diferențe, după cum urmează:
 În ceea ce privește valoarea energetică pe 100 g produs, în sortimentul produs de Napolact are o
valoare de 2405 kJ/585 kcal, iar cel produs de Covalact are 2435 kJ/ 590 kcal;
 În cazul untului produs de Napolact s-a evidențiat faptul că acesta are un conținut mai mare de
acizi grași saturați ( 39g/100g produs, față de 36g/100g produs în untul produs de Covalact), în
schimb untul Napolact are o cantitate mai mică de glucide, respectiv 0,2g/100g produs, fața de
0,4g/100g produs la untul produs de Covalact.
 O alta diferență o reprezintă cantitatea de proteine. La untul produs de Napolact avem 0,3g/100g
produs, în timp ce la untul produs de Covalact, conținutul în proteine este de 0,8g/100g produs.
 Din punct de vedere estetic, ambalajul untului Napolact este mai calitativ, comparativ cu cel al
untului Covalact.
 O diferență vizibilă o reprezintă gradația de pe spatele pachetului de unt produs de Covalact cu
privire la cantitate, care în cazul untului produs de Napolact lipsește.
 În ceea ce privește partea economică, untul Napolact are o valoare mai mare ( 8,10 lei), comparativ
cu untul Covalact( 7,35 lei) care pentru unii consumatori este mai accesibil.
În concluzie, având în vedere precizările făcute anterior, consider că untul produs de
compania Covalact are anumite caracteristici ce îi conferă unele avantaje față de untul produs de
Napolact, ceea ce îl face un produs pe care eu l-aș cumpăra.

17
 BIBLIOGRAFIE

1. Cecilia Pop, Gheorghe Mureșan, Mircea Pop, 2013. Calitatea, siguranța și

merceologia produselor alimentare. Editura Casa cărții de știință, Cluj-Napoca.
2. Usturoi Marius Giorgi, 2008. Tehnologia laptelui și a produselor derivate. Editura Alfa,
Iași.
3. http://www.foodpack.ro/produse/tehnologia-de-fabricare-a-untului/
4. https://www.napolact.ro/despre-napolact
5. http://covalact.ro/despre-noi/istoria-covalact

18