UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

„ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
CONTROLUL ȘI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE

PROIECT LA DISCIPLINA

INSPECȚIE ȘI LEGISLAȚIE FITOSANITARĂ

Îndrumător,
Studenți,
Conf. Dr. Diaconu Carmen-Mariana
Alexa Ionuț-Daniel
Bunduc Andrei-Cristian
Chicet Monica-Cătălina
Chițanu Claudiu-Andrei
Ciurila Sandra-Andreea
Ciobotaru Mihai-Cătălin
ORDIN NR. 560 DIN 5
DECEMBRIE 2002
*privind stabilirea regulilor pentru monitorizările
efectuate în scopul recunoașterii unei zone
protejate
 INTRODUCERE

În România naturaliştii începutului de secol XX au avut iniţiativa de a înfiinţa rezervaţii

naturale şi chiar parcuri naţionale. Pănă la începutul secolului XXI procupările legate de
ariile protejate (AP) şi managementul acestora au fost reduse la iniţiativele voluntare ale
iubitorilor de natură, concretizându-se rareori în măsuri specifice de conservare realizate de
autorităţi sau de administratorii terenurilor pe care se declaraseră arii protejate.
Ariile protejate, delimitate ca zone în care scopul principal îl constituie conservarea şi
protecţia naturii şi a valorilor culturale, sunt importante pentru toate segmentele societăţii.
Au potenţial deosebit pentru a deveni modele de dezvoltare armonioasă a societăţii
umane, deoarece în aceste arii se promovează, mai mult decât în alte zone,
managementul durabil al resurselor naturale şi culturale
 INTRODUCERE DESPRE ARII PROTEJATE

DEFINIŢIA ARIEI PROTEJATE

• UNIUNEA INTERNAŢIONALĂ PENTRU CONSERVAREA NATURII (IUCN) FORMULEAZĂ CEA MAI LARG
FOLOSITĂ DEFINIŢIE A UNEI ARII PROTEJATE: ”O ARIE (ZONĂ) TERESTRĂ ŞI/SAU MARINĂ SPECIAL DEDICATĂ
PROTECŢIEI ŞI MENŢINERII DIVERSITĂŢII BIOLOGICE, A RESURSELOR NATURALE ŞI A CELOR CULTURALE ASOCIATE,
AVÂND UN MANAGEMENT BAZAT PE INSTRUMENTE LEGALE SAU ALTE MIJLOACE EFECTIVE”.

• ÎN LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ, RESPECTIV ÎN ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR.

57/2007 PRIVIND
REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI
FAUNEI SĂLBATICE, ARIILE PROTEJATE SUNT DEFINITE CA ARII NATURALE PROTEJATE, INDICÂNDU-SE
CĂ VALORILE PROTEJATE / CONSERVATE SUNT ÎN PRINCIPAL CELE NATURALE: ”ARIE NATURALĂ
PROTEJATĂ - ZONĂ TERESTRĂ / ACVATICĂ ŞI/SAU SUBTERANĂ ÎN CARE EXISTĂ SPECII DE PLANTE ŞI
ANIMALE SĂLBATICE, ELEMENTE ŞI FORMAŢIUNI BIOGEOGRAFICE, PEISAGISTICE, GEOLOGICE,
PALEONTOLOGICE, SPEOLOGICE SAU DE ALTĂ NATURĂ, CU VALOARE ECOLOGICĂ, ŞTIINŢIFICĂ ORI
CULTURALĂ DEOSEBITĂ, CARE ARE UN REGIM SPECIAL DE PROTECŢIE ŞI CONSERVARE STABILIT
CONFORM PREVEDERILOR LEGALE.”
SISTEMUL DE ARII PROTEJATE DIN ROMÂNIA
SURSA: HTTP://WWW.GRADISTE.RO/PROCES_ELABORARE_PMPA.PDF, PAG. 15
 Ordin nr. 560 din 5 decembrie 2002

• ȚINÂNÂND SEAMA DE PREVEDERILE DIRECTIVEI COMISIEI EUROPENE 92/70 DIN 30 IULIE 1992 PRIVIND
STABILIREA REGULILOR DETALIATE PENTRU MONITORIZĂRILE EFECTUATE ÎN SCOPUL RECUNOAȘTERII UNEI ZONE

PROTEJATE, ÎN BAZA PREVEDERILOR HG NR. 1.030/2001 PENTRU APROBAREA NORMELOR METODOLOGICE

DE APLICARE OG NR. 136/2000 PRIVIND MĂSURILE DE PROTECȚIE ÎMPOTRIVA INTRODUCERII ȘI RĂSPÂNDIRII
ORGANISMELOR DE CARANTINĂ DĂUNĂTOARE PLANTELOR SAU PRODUSELOR VEGETALE ÎN ROMÂNIA, ÎN
TEMEIUL HOTĂRÂRII GUVERNULUI NR. 362/2001 PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA MINISTERULUI
AGRICULTURII, ALIMENTAȚIEI ȘI PĂDURILOR, CU MODIFICĂRILE ȘI COMPLETĂRILE ULTERIOARE, MINISTRULUI
AGRICULTURII, ALIMENTAȚIEI ȘI PĂDURILOR EMITE URMĂTORUL ORDIN:

• PREZENTUL ORDIN STABILEȘTE REGULILE PENTRU MONITORIZĂRILE EFECTUATE ÎN SCOPUL RECUNOAȘTERII UNEI ZONE PROTEJATE
ÎN ROMÂNIA.
 Art. 1

Art. 2

Art. 3

Art. 4

Art. 5
• PREZENTUL ORDIN CONȚINE 9 ARTICOLE
Art. 6

Art. 7

Art. 8

Art. 9
 ART. 1

• PREZENTUL ORDIN STABILEȘTE REGULILE PENTRU MONITORIZĂRILE EFECTUATE ÎN SCOPUL RECUNOAȘTERII UNEI ZONE PROTEJATE ÎN
ROMÂNIA.
 ART. 2

• PRIN ZONĂ PROTEJATĂ SE ÎNȚELEGE O ZONĂ ÎN CARE:

a) unul sau mai multe organisme de

carantină care sunt stabilite în alte
b) există pericol de stabilire a
zone nu sunt endemic (plante,
anumitor organisme de carantină
animale, boli care trăiesc numai pe
pentru anumite culturi existente
un anumit teritoriu) sau stabilite, deși
datorită condițiilor favorabile
condițiile sunt favorabile pentru
stabilirea acestora;
Activități păstorale tradiționale langă lacul glaciar Izvorl Bistriței Aurii, Stâna din Zănoaga Cailor - poluatorul biologic şi menajer al
ilegal amenajat în Munții Rodnei Cascadei Cailor - Arie naturală protejată
Sursă: Foto: Lucian Goja Sursă: Foto: Lucian Goja
 ART. 3

(1) MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTAŢIEI ŞI PĂDURILOR, PRIN DIRECŢIA FITOSANITARĂ ŞI

LABORATORUL CENTRAL PENTRU CARANTINĂ FITOSANITARĂ, VA STABILI UN PROGRAM OFICIAL DE
ACŢIUNE PENTRU A SE CONFIRMA DACĂ UN ORGANISM DĂUNĂTOR ESTE ENDEMIC SAU STABILIT ÎN ZONA CARE
URMEAZĂ SĂ FIE RECUNOSCUTĂ CA ZONĂ PROTEJATĂ.

(2) PROGRAMUL MENŢIONAT LA ALINIATUL (1) VA FI COORDONAT DE SPECIALIŞTI DESEMNAŢI DIN CADRUL
LABORATORULUI CENTRAL DE CARANTINĂ FITOSANITARĂ ŞI AL DIRECŢIILOR FITOSANITARE JUDEŢENE ŞI/SAU
A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, DIN JUDEŢUL ÎN CARE URMEAZĂ SĂ SE DESFĂŞOARE ACTIVITATEA DE
MONITORIZARE.

(3) SPECIALIŞTII DESEMNAŢI AU ACCES LA TOATE DATELE RELEVANTE ŞI PRELEVEAZĂ PROBE DE PLANTE
ŞI PRODUSE VEGETALE SAU MEDIU DE CREŞTERE DIN ZONA MONITORIZATĂ.
ART. 4

PROGRAMUL PREVĂZUT LA ART. 3 ALIN. (1) VA INCLUDE:

A) O MONITORIZARE BAZATĂ PE CUNOAȘTEREA BIOLOGIEI ORGANISMULUI DĂUNĂTOR, CONDIȚIILOR DE CLIMĂ ȘI
SOL, MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, PE INSPECȚIA CULTURII ȘI A MEDIULUI DE CREȘTERE DIN ZONA CARE URMEAZĂ SĂ FIE
RECUNOSCUTĂ CA ZONĂ PROTEJATĂ ȘI, DUPĂ CAZ, PE TESTE DE LABORATOR;

B) MONITORIZĂRI PERMANENTE ȘI SISTEMATICE, CEL PUȚIN O DATĂ PE AN, PRIVIND ORGANISMUL DĂUNĂTOR;

C) UN SISTEM DE PĂSTRARE A REZULTATELOR MONITORIZĂRILOR.

ART. 5

METODOLOGIA DE MONITORIZARE TREBUIE SĂ FIE BAZATĂ PE ÎNREGISTRAREA PARCELELOR:

A) O REȚEA DE PUNCTE DE OBSERVAȚIE ÎMPĂRȚITĂ SISTEMATIC, ASTFEL ÎNCÂT SĂ ACOPERE ÎNTREAGA ZONĂ;

B) PENTRU FIECARE PUNCT DE OBSERVAȚIE SE VOR ÎNREGISTRA URMĂTORII PARAMETRI:

• NUMĂRUL,

• COORDONATELE DE LATITUDINE ȘI LONGITUDINE,

• TOPOGRAFIA ȘI O DESCRIERE A AMPLASAMENTULUI.

C) PUNCTELE DE OBSERVAȚIE VOR FI MARCATE ȘI SE VOR REALIZA HĂRȚI PENTRU REPREZENTAREA ACESTORA.
ART. 6

CRITERIILE CARE STAU LA BAZA SELECȚIEI UNUI PUNCT DE OBSERVAȚIE SUNT:

A) ZONA CARE ÎNCONJOARĂ PUNCTUL DE OBSERVAȚIE TREBUIE SĂ FIE SUFICIENT DE MARE PENTRU A PERMITE SELECȚIA
PUNCTULUI;

B) PUNCTUL DE OBSERVAȚIE TREBUIE LOCALIZAT ÎN ARIA MENȚIONATĂ LA LIT. A) PENTRU A PERMITE EFECTUAREA
OPERAȚIILOR DE EVALUARE;

C) ÎN CAZURI SPECIALE POT FI SELECTATE ALTE PUNCTE DE OBSERVAȚIE ÎN AMPLASAMENTE UNDE RISCUL DE INTRODUCERE
POTENȚIALĂ A ORGANISMULUI DĂUNĂTOR ÎN ZONĂ ESTE RIDICAT.
Art. 7

• (1)ÎNREGISTRAREA DATELOR METEOROLOGICE ŞI A INFORMAŢIILOR EDAFICE, DUPĂ CAZ, SE

FACE ÎN AMPLASAMENTUL PUNCTULUI DE OBSERVAŢIE SAU POT FI OBŢINUTE DE LA STAŢIUNEA
CEA MAI APROPIATĂ UNDE ACESTE VARIABILE SUNT MĂSURATE CU REGULARITATE.
(2)EVENIMENTELE METEOROLOGICE EXTREME, CUM AR FI SECETA ŞI PLOILE TORENŢIALE, CARE
POT INFLUENŢA OBSERVAŢIILE, VOR FI ÎNREGISTRATE.
ART. 8

MONITORIZAREA LA FIECARE PUNCT DE OBSERVAȚIE VA RESPECTA URMĂTOARELE CONDIȚII:

A) VA FI CONCENTRATĂ PE UN NUMĂR REPREZENTATIV DE PLANTE SAU PRODUSE VEGETALE;

B) VA FI CONCENTRATĂ PE UNA SAU MAI MULTE PLANTE ORI PRODUSE VEGETALE

CONSIDERATE GAZDE PRINCIPALE PENTRU ORGANISMUL DĂUNĂTOR ȘI, UNDE ESTE CAZUL, POT FI
INCLUSE ȘI ALTE PLANTE GAZDĂ;

C) VA INCLUDE INSPECȚII VIZUALE PENTRU A DETERMINA PREZENȚA SIMPTOMELOR DATORATE

ORGANISMELOR DĂUNĂTOARE INSPECTATE;
ART. 9

1) LA PUNCTELE DE OBSERVAȚIE, DUPĂ CAZ, SE POT AMPLASA CAPCANE CARE ATRAG

ORGANISMELE DĂUNĂTOARE.

(2) TIPUL ȘI NUMĂRUL CAPCANELOR, CA ȘI METODOLOGIA UTILIZATĂ TREBUIE SĂ ȚINĂ

SEAMA DE BIOLOGIA ORGANISMULUI DĂUNĂTOR.
• Direcții de cercetare pentru observarea și distrugerea dăunătorilor din arealele forestiere

ÎNTRUCAT PRINCIPALII DĂUNATORI AI PĂDURILOR DIN FONDUL FORESTIER NAȚIONAL SUNT INSECTELE ȘI AGENȚII CRIPTOGAMICI (CIUPERCI, OOMICETE, BACTERII,
VIRUSURI), CERCETAREA DIN ACEST DOMENIU ESTE ORGANIZATĂ ÎN DOUĂ DIRECȚII TRADIȚIONALE:

1) ENTOMOLOGIA FORESTIERĂ - CUPRINDE CERCETARILE PRIVIND CUNOAȘTEREA DIN PUNCT DE VEDERE BIOLOGIC ȘI ECOLOGIC A PRINCIPALILOR DĂUNĂTORI,
PRECUM ȘI STABILIREA MODALITĂȚILOR DE DEPISTARE, PROGNOZA (DACĂ ESTE POSIBIL), PREVENIRE A ATACURILOR ȘI COMBATEREA DĂUNATORILOR.

2) FITOPATOLOGIA FORESTIERĂ - CUPRINDE CERCETARILE PRIVIND CUNOAȘTEREA MANIFESTĂRII ȘI IMPACTULUI AGENȚILOR CRIPTOGAMICI PATOGENI (CIUPERCI,
OOMICETE, BACTERII, VIRUSURI), A BIOLOGIEI ȘI ECOLOGIEI ACESTORA, PRECUM ȘI METODELE DE IDENTIFICARE, MONITORIZARE, PREVENIRE ȘI COMBATERE ALE
SPECIILOR VIRULENTE.

TOTODATĂ, SE STUDIAZĂ ȘI BOLILE COMPLEXE, CU CAUZALITATE MULTIPLĂ, RESPECTIV BOLILE PROVOCATE DE FACTORI ABIOTICI (INCENDII, SECETA, INUNDAȚII,
ÎNGHEȚ, POLUARE S.A.) CARE AFECTEAZĂ CULTURILE FORESTIERE SAU ARBORETELE - RISCUL DE PRODUCERE, IMPACT ȘI METODELE DE PREVENIRE / DIMINUARE A
PAGUBELOR / CONTROL ALE ACESTORA.

ÎN ȚARĂ, SUNT INSTALATE SUPRAFEȚE ȘI DISPOZITIVE EXPERIMENTALE DE LUNGĂ DURATA, CUM AR FI REȚEAUA NAȚIONALĂ DE MONITORIZARE PENTRU
LYMANTRIA MONACHA, SUPRAFEȚE PENTRU SUPRAVEGHEREA USCĂRII/DEBILITARII SPECIILOR FORESTIERE, TESTE PRIVIND REZISTENȚA SPECIILOR, VARIETĂȚILOR,
PROVENIENTELOR SAU CLONELOR LA BOLI ȘI DĂUNATORI PRECUM ȘI SUPRAFEȚE EXPERIMENTALE DE DURATĂ LIMITATĂ (PRIVIND TRATAMENTELE EXPERIMENTALE).
 AMENINŢĂRI ASUPRA ARIILOR PROTEJATE
1. DEZVOLTAREA REZIDENŢIALĂ ŞI COMERCIALĂ ÎN CADRUL UNEI ARII PROTEJATE

2. AGRICULTURĂ ŞI ACVACULTURĂ ÎN CADRUL UNEI ARII PROTEJATE (*AMENINŢĂRI PROVENITE DIN

CULTIVAREA PĂMÂNTULUI ŞI PĂŞUNAT CA REZULTAT AL EXPANSIUNII ŞI INTENSIFICĂRII AGRICULTURII, INCLUZÂND
SILVICULTURA, MARICULTURA ŞI ACVACULTURA)

3. PRODUCŢIA DE ENERGIE ŞI MINERIT ÎN CADRUL UNEI ARII PROTEJATE

4. TRANSPORT ŞI SERVICII DE LEGĂTURĂ ÎN CADRUL UNEI ARII PROTEJATE

6. INTRUZIUNEA UMANĂ ŞI PERTURBAREA ÎN CADRUL UNEI ARII PROTEJATE (*ACTIVITĂŢI RECREAŢIONALE

ŞI TURISM, CERCETARE, EDUCARE ŞI ALTE ACTIVITĂŢI LEGATE DE MUNCA ÎN ARII PROTEJATE)

7.SPECII INVAZIVE ŞI ALTE SPECII ŞI GENE PROBLEMATICE (*AMENINŢĂRI DIN PARTEA PLANTELOR ŞI
ANIMALELOR TERESTRE ŞI ACVATICE NATIVE ŞI NONNATIVE, A PATOGENILOR/ MICROBILOR ŞI MATERIALULUI GENETIC, CARE
AU SAU POT AVEA EFECTE DĂUNĂTOARE ASUPRA BIODIVERSITĂŢII CA URMARE A INTRODUCERII, RĂSPÂNDIRII ŞI/ SAU
CREŞTERII)
 BIBLIOGRAFIE

• CARMEN M. DIACONU, 2006, GHID DE BUNE PRACTICI PRIVIND INSPECȚIA ȘI LEGISLAȚIA FITO-SANITARĂ, ED.
„ION IONESCU DE LA BRAD”, IAȘI;

• HTTP://WWW.ROSILVA.RO/ARTICOLE/CERCETARE_STIINTIFICA__P_111.HTM

• HTTPS://NATURA2000.RO/WP-
CONTENT/UPLOADS/2014/10/PUBLICATION.ARII_.PROTEJATE.ROMANIA.2009.RO_.PDF, PAG 5, ANEXA 3

• HTTP://OLD.MADR.RO/PAGES/LEGISLATIE/ORDIN-560-2002.PDF
VĂ MULTUMIM PENTRU ATENȚIE!