Universitatea “Ovidius” din Constanta

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Dietetica si boli metabolice

Obezitatea si comportamentul alimentar

Prof. Univ. Dr. Catrinoiu Doina

Student: Marcu Ana-Maria

Master KRRM
Anul I

1
 Cuprins

Date generale........................................................................................................................2
Introducere............................................................................................................................2
Bilantul energetic in conditii normale...............................................................................2
Epidemiologie........................................................................................................................4
Etiologie.................................................................................................................................5
SIMPTOME SI SEMNE:.....................................................................................................8
DIAGNOSTIC......................................................................................................................8
Consecintele obezitatii........................................................................................................13
Nivelul glicemiei si obezitatea...............................................................................................15
PROGNOSTIC SI TRATAMENT.......................................................................................16
Avantajele scaderii ponderale...........................................................................................16
Strategii de tratament........................................................................................................17
CONCLUZII:.........................................................................................................................21
La obezitate se recomanda:............................................................................................22
Fitness Vitalitate.............................................................................................................23
ANEXE....................................................................................................................................26
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................27

2
 Date generale

Introducere

Obezitatea a devenit o problema serioasa de sanatate publica in majoritatea tarilor

puternic industrializate, ea afectand un segment de populatie in continua crestere. Inainte de
orice, obezitatea trebuie considerata mai putin o problema de estetica si mai mult o problema
de sanatate care atrage dupa sine complicatii medicale, dizabilitati temporare sau permanente,
scaderea duratei de viata si, nu in ultimul rand, un cost mare pentru intreaga societate.
Conform studiilor recente, in Romania rata obezitaii este de 25%, iar 50% dintre romani sunt
supraponderali.

Asadar, o persoana obeza este predispusa la o serie intreaga de complicatii medicale:

generale, cardio-vasculare, legate de anestezie, pulmonare, endocrino-metabolice, osteo-
articulare, etc.

Boala nutritional-metabolica, obezitatea se caracterizeaza printr-un exces ponderal, ce

depaseste cu peste 20% greutatea ideala si este produsa printr-un aport alimentar crescut, la
indivizi cu o anumita predispozitie constitutionala; genereaza numeroase complicatii
cardiovasculare, metabolice, locomotorii, respiratorii; tratamentul ei de baza este dietetic.
Simptome conditionate de obezitate: dispnee, palpitatii, dureri articulare, hipertensiune
arteriala, litiaza biliara, varice diabet zaharat, cardiopatie ischemica.

Bilantul energetic in conditii normale

Nutrimentele (substantele nutritive) sunt compusi chimici ce intra in compozitia

alimentelor, care sunt absorbiti si folositi in scop sanogen. Unele substante nutritive sunt
esentiale pentru ca nu pot fi sintetizate in organism si deci trebuie sa fie furnizate de dieta.
Grupa nutrimentelor esentiale include vitamine, minerale, aminoacizi, acizi grasi si unii
carbihidrati ca sursa de energie. Nutrimentele neesentiale sunt acelea pe care organismul nu
le poate sintetiza din alti compusi, desi pot avea originea si in dieta. Nutrimentele se impart in
general in macronutrimente si micronutrimente.

Macronutrimentele reprezinta principalul constituent al alimentatiei si furnizeaza atat

energia, cat si elementele necesare pentru crestere, intretinere si activitate. Macronutrimentele
sunt reprezentate de carbohidrati, lipide (inclusiv acizi grasi esentiali), proteine,
macrominerale si apa. Carbohidratii sunt transformati in glucoza sau alte monozaharide;
lipidele sunt transformate in acizi grasi si glicerol, iar proteinele in peptine si aminoacizi.
Aceste macronutrimente sunt surse de energie interschimbabile; lipidele furnizeaza 9 kcal/gr;
proteinele si glucidele furnizeaza 4 kcal/gr. Etanolul, desi nu este considerat in mod obisnuit
un nutriment furnizeaza 7 kcal/gr.

Ratia alimentara zilnica recomandata (RAZ) de proteine in alimentatie scade de la 2,2

gr/kg la copiii de 3 luni, la 1,2 gr/kg la copiii de 5 ani si 0,8 gr/kg la dulti. Necesarul de
proteine se coreleaza cu rata de crestere care variaza in diferite momente ale vietii.

3
 Acizii grasi esentiali (AGE) sunt necesari in proportie de 6-10% din aportul total de
lipide (ceea ce echivaleaza cu 6-10 gr/zi). AGE trebuie sa fie furnizati prin alimentatie.
Uleiurile vegetale sunt sursele de acid linoleic si linolenic, iar uleiurile de peste oceanic sunt
sursa de acid eicosapentanoic si acid decosahexaenoic. Acizii grasi Ω-3 par sa aiba un rol in
scaderea riscului de boala coronariana arteriala.

Micronutrimentele sunt reprezentate de vitamine, care pot fi hidro si liposolubile si

minerale ce se gasesc in cantitati infime in organism.

Alimentatia zilnica a omului contine 100.000 substante chimice (o cana de cafea contine
1000). Dintre acestea, numai 300 pot fi clasificate ca nutrimente, iar dintre acestea, doar 45
sunt esentiale.

Fibrele sunt si ele foarte utile. Alimentele bogae in fibre reduc cresterea portprandiala a
glicemiei si au uneori rol in tratamentul diabetului zaharat. Fructele si vegetalele bogate in
rasini guar si peptine tind sa reduca colesterolul plasmatic prin cresterea conversiei hepatice a
acestuia in acizi biliari. Date epidemiologice au demonstrat efectele benefice ale fibrelor in
obezitate.

Tabel nr 1. - Limitele variatiei normale ale greutatii corporale

Inaltime masurata Greutate masurata fara haine

Barbati Femei
fara incaltaminte Dorita (kg) Obezitate Dorita (kg) Obezitate
(cm) (kg) (kg)
147 48-61 65 42-55 59

150 49-62 67 43-56 60

152 50-64 69 45-58 63

155 52-66 71 46-59 64

157 53-68 73 47-61 66

160 55-70 76 49-63 68

162 57-72 78 50-65 69

165 59-74 80 52-66 71

167 60-76 82 54-68 73

170 62-78 84 55-70 76

172 64-80 86 57-72 78

175 66-83 90 59-75 81

4
 178 68-85 92 61-77 83

180 70-87 94

183 71-90 97

185

188

190

Epidemiologie

Prevalenta obezitatii este mare si este in crestere. In ultimul deceniu, prevalenta a cescut
de la 25 % pana la 33 %, o crestere de 1/3. Prevalenta variaza semnificativ in functie de sex,
varsta, stare socio-economica si rasa. Toti acesti factori pot determina tulburari de apetit ca
anorexie sau bulimie nervoasa.(M)

Anorexia nervoasa este o tulburare caracterizata printr-o senzatie perturbata referitoare

la imaginea trupului, o teama morbida de obezitate, refuzul de a mentine o greutate minim-
normala si, la femei, prin amenoree.

Bulimia nervoasa este o tulbuarare caracterizata prin episoade recurente (cel putin
2/saptamana) de mancat copios, in timpul carora pacientul consuma cantitati importante de
alimente si se simte incapabil sa se opreasca din mancat, urmate de eforturi compensatorii,
neadecvate de a evita cresterea in greutate, cum ar fi voma autoindusa, abuzul de laxative sau
diuretice, exercitiile fizice intense sau postul.

Prevalenta este de 35%la femei si 31% la barbati si creste de peste 2 ori intre 20 si 55 de
ani. La femei, obezitatea este puternic legata de starea socio-economica, fiind de 2 ori mai
frecventa la cele cu nivel socio-economic scazut. Desi prevalenta la barbatii albi fata de
barbatii negrii nu difera semnificativ, obezitatea este mult mai frecventa la femeile negre fata
de cele albe, afecatnd 60% din negresele de varsta medie comparativ cu 33% la femeile albe.
(M)

5
 Etiologie

Figura nr. 1 - Piramida alimentara

Principala cauza este ingestia calorica. Aceasta se refera nu numai la consumul de

mancare in cantitati prea mari, ci si la consumul de alimente neadecvate. Un alt factor este
consumul de alcool si aici sunt doua aspecte, caci un gram de alcool are 8 kcal. Si in acelasi
timp, el stimuleaza pofta de mancare. Alti doi factori sunt sedentarismul si istoria familiala.

In Ghidul piramidei alimentare se considera ca aportul de cereale trebuie crescut (de la 4

portii la 6-11), fructele si legumele sunt impartite in 2 grupe (cu 2-4 portii si respecti 3-5
portii), aportul de produse lactate si din carne a fost mentinut (la 2-3 portii) si a fost creat un
nou grup pentru grasimi, uleiuri si dulciuri (pentru a fi consumate ''rar''). Numarul de portii
recomandate variaza in functie de necesarul energetic al fiecarei persoane in parte care poate
varia intre 1600 si > 2400 calorii/zi. Noul ghid de alimentatie rationala recomanda
diminuarea aportului de grasimi la 30% din totalul caloriilor si cresterea aportului de fructe,
legume, cereale. Scopul lui este acela de a asigura nutrimentele necesare intr-o alimentatie
sanatoasa

La o analiza mai atenta, cauza poate fi mult mai subtila, implicand reglarea greutatii in
primul rand al tesutului adipos. Cum este realizata aceasta reglare nu se stie in totalitate.(M)

Obezitatea apare cind echilibrul energetic este debalansat, energia acumulata (numarul
de calorii) prin alimentatie este mai mare decit energia cheltuita

echilibru energetic energia acumulata = energia cheltuita --> greutate stabila

Balanta energetica energia acumulata > energia cheltuita --> crestere ponderala
pozitiva :
Balanta energetica energia acumulata < energia cheltuita --> scadere ponderala
negativa :

Factorii determinanti ai obezitatii :

6
 1.      Determinantii genetici

Descoperiri recente au ajutat la explicarea modalitatii in care genele pot determina

obezitatea si cum pot ele influenta reglarea greutatii corpului. De exemplu, mutatii ale genei
ob au dus la obezitatea masiva la soarece. Clonarea genei ob a dus la identificarea leptinei, o
proteina codata de aceasta gena ; leptina este produsa in celulele tesutului adipos si activitatea
ei este de a regla continutul in grasimi a organismului. Existenta leptinei sustine ideea ca
greutatea corpului estre reglata pentru ca leptina serveste ca semnal intre tesutul adipos si arii
ale creierului care controleaza metabolismul energetic influentand greutatea corpului. Gradul
influentelor genetice asupra obezitatatii la om a fost stabilit pe baza studiului gemenilor, al
copiiilor adoptati si al familiilor. In primele studii, ale gemenilor, transmisibilitatea ereditara
a IMC a fost estimata a fi foarte mare, aproximativ 80%, si aceasta valoare este in continuare
frecvent citata. Rezultatul studiilor adoptiilor si al studiilor familiare au dus totusi la un
procent de transmisibilitate ereditara de 33%. Influentele genetice pot fi mai importante in
determinarea distributieie regionale a tesutului adipos, mai ales in depozitele critice viscerale.

2.      Determinanti de mediu

Faptul ca influentele genetice justifica doar 30% din variatia in greutate inseamna ca
factorii de mediu au o influenta enorma.

Starea socio-economica are o influenta importanta asupra obezitatii, in special la femei.

Studii longitudinale au aratat ca provenienta dintr-o familie cu status socio-economic
scazuteste un factor de risc puternic pentru obezitate. Factorii socio-economici sunt influente
majore atat asupra aportului energetic cat si asupra utilizarii energiei.

Aportul alimentar crescut : de multi ani se crede ca obezitatea este determinata de

cauze metabolice obscure, chiar daca aportul alimentar este normal. Totusi metoda de dubla
marcare a apei, folosind izotopi de hidrogen si oxigen, a aratat ca pacientii obezi au concum
energetic mare, care presupune in schimb un aport alimenatr crescut. Mai mult, acest aport
crescut presupune de obicei un aport lipidic crescut care predispune el insusi la obeziatate.

Viata sedentara, atat de frecventa in socientatile occidentale este un factor de mediu care
favorizeaza obezitatea. Activitatea fizica creste nu numai consumul de energie, dar ajuta si la
reglarea aportului alimentar. Studii efectuate pe animale au aratat ca inactivitatea fizica
contribuie la aparitia obezitatii printr-un efect paradoxal asupra aportului alimentar. Desi
aportul alimentar creste odata cu cresterea consumului de energie, aportul alimentar nu scade
proportional cu reducerea activiatii fizice sub un anumit nivel ; restrangerea activitatii fizice
poate creste consumul alimentar la unele persoane.

3.      Determinanti de reglare

Sarcina este un determinant major al obezitatii la unele femei. Desi cele mai multe femei
au o greuate putin mai mare la un an de la nastere, aproximativ 15% au o greutate cu 9 kg
mai mare decat inainte de sarcina.

Cresterea celulelor grase si a tesutului adipos in timpul perioade de sugar si al

copilariei-si pentru unele persoane foarte obveze si in perioada adulta- predispun la obezitate.
Aceasta crestere poate duce pana la de 5 ori mai multe celule adipoase la persoanele obeze
fata de persoanele cu greuatate corporala normala. Dieta reduce numai dimensiunea celulelor

7
adipoase, nu si numarul lor. Persoanele cu tesut adipos hipercelular pot sa ajunga la o
greutate normala numai prin depletia marcata a continutului lipidic din fiecare celula. O astfel
de depletie si evenimentele asociate ei la nivelul membranei pot impune o limita in
capacitatea lor de a slabi si pot exlica dificultatea lor de a junge la o greutate normala.

Afectarea cerebrala determinata de o tumora (in special craniofaringiom) sau de o

infectie (in special cele care afecteaza hipotalamusul) duce la obezitate la un numar redus de
cazuri. Indi 646e42g ferent de determinantii obezitatii, calea finala comuna a balantei calorice
determina un comportament mediat SNC.

Medicamentele contribuie la cresterea in greutate in special prin cresterea utilizarii lor.

Obezitatea poate fi determinata in principal de hormonii steroizi si de patru clase de
medicamente psihoafective majore-antidepresivele clasice (triciclice, tetraciclice, inhibitorii
de monoaninoxidaza), benzodiazepinele, litiul si medicatia antipsihotica.

Factorii endocrini care pot contribui la instalarea obezitatii pot fi reprezentati de :
hiperinsulinismul din neoplasmele pancreatice, hipercorticismul din sindromul Cushing,
disfunctia ovariana din sindromul ovarului polichistic si hipotiroidismul

Factorii psihologici sunt reprezentati de 2 tipuri de modificari ale comportamentului

alimentar :

-Tulburare de tip bulimic acut caracterizata prin consumul unei cantitati mari de
alimente intr-un timp scurt cu o senzatie subiectiva a unei complete pierderi a controlului in
timpul acestei perioade si senzatia de extenuare postcritica.Spre deosebire de pacientii cu
bulimie nervoasa acesti pacienti nu au comportamente compensatorii,cum ar fi provocarea de
varsaturi ;de aceea aportul de alimente contribuie la un exces de aport caloric.

-Sindromul alimentarii nocturne consta in anorexie matinala,hiperfagie seara si

insomnie.

Tipuri de obezitate

Exista mai multe tipuri de obezitate. Din punct de vedere al modului de distributie a
stratului adipos excedentar se cunosc mai multe tipuri de obezitate:

Tipul I - distributia excesului ponderal este "armonioasa";

Tipul II - numit si obezitate ginoida, la care grasimea este repartizata mai mult pe zona
inferioara a corpului (coapse, pelvis). Acest tip de obezitate este cel mai inestetic insa asociat
cu cele mai mici riscuri medicale;

Tipul III - numit obezitate viscerala, la care grasimea se acumuleaza cel mai mult in
organele interne, cum ar fi viscerele abdominale. Acest tip de obezitate este cel mai putin
vizibil, insa riscurile pe care le implica asupra sanatatii sunt cele mai mari.

Tipul IV - cunoscut si sub numele de obezitate androida, la care grasimea se depune pe

partea superioara a corpului. Acest gen de obezitate este specific in general barbatilor si are
consecinte destul de serioase asupra sanatatii.

8
 Obezitatea poate fi clasificata în trei tipuri în functie de surplusul în greutate:

Obezitate usoara   +10-15%

Obezitate moderata   +10-20%

Obezitate grava   +20% si mai mult.

Obezitatea este în general cauzata de doi factori:

Exogena              - alimentatie în exces.

Endogena            - dereglari de metabolism:

 Obezitatea hipofizara (boala lui Cushing)

 Obezitatea tiroidiana

SIMPTOME SI SEMNE:

Simpomele si semnele obezitatii constau in consecintele imediate ale unui tesut

adipos foarte abundent. Printre ele se remarca sindromul de apnee in somn,o boala grava
fercvent subdiagnosticata caracterizata prin oprirea respiratiei in timpul somnului pentru
perioade mai mari de 10 secunde de obicei cu o frecventa mai mare de 20 de ori pe ora
determinand dezoxigenare masurabila a sangelui. Sforaitul este de 3 ori mai frecvent la
persoanele obeze.

In sindromul de obezitate-hipoventilatie (sindronul Pickwick), alterarea respiratie

determina hipercapnie, o scadera a efectivului CO2 de stimulare a respiratiei,hipoxie,cord
pulmonar si un risc de moarte prematura.

Obezitatea poate duce la modifiacri ortopedice ale articulatiilor supuse efectului

greutatii. Tulburarile cutanate sunt foarte frecvente, cresterea sudoratiei si a secretiilor pielii,
retinute in pliurile cutanate groase, produc un mediu de cultura pentru cresterea bacteriilor si
afungiilor si deci un risc de infectii.

In ciuda faptului ca nu exista modificari semnificative ale testelor psihologice intre

persoanele obeze si cele normale in cazul unor femei tinere din clasele socioeconomice
superioare si medii au fost puse in evidenta probleme pshiologice legate de
obezitate.Parerea comuna este ca prejudiciul major si discriminarea la care sunt supuse aceste
persoane sunt cauza acestor probleme,Alaturi de tulburarile de comportament alimentar
aceste probleme includ deformarea perceptiei imaginii corpului, o situatue in care persoanele
cred ca trupul lor este grotesc sau respingator. Femeile cred ca sunt privite de ceilalti cu
ostilitate si dispret, ceea ce le face autoconstiente si le altereaza relatiile sociale.(m)

DIAGNOSTIC

Obezitatea reprezinta una din extremitatile curbei de distributie a tesutului adipos din
organism fara un prag fiziologic foarte clar definit.

9
 Pentru a masura supraponderalitatea si obezitatea putem folosi un indicator IMC
(Indexul Masei Corporale) sau BMI (Body Mass Index) care se calculeaza astfel:

masa corporala (kg)

BMI(kg/m2) =
inaltime2 (m2)

Valorile acceptate international ale indicatorului BMI sunt:

sub-ponderal < 18.5

normal 18.5 - 24.9

supra-ponderal 25 - 29.9
obezitate 30 -39.9
obezitate extrema > 40

Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, obezitatea prezinta mai multe grade. In
timp ce obezitatea usoara nu este insotita de risuri mari, obezitatea morbida creste de 12 ori
risul de a dezvolta anumite conditii patologice (Bray 1991).

Unele forme de distributie a tesutului adipos sunt importante in diagnosticul anumitor

boli-de exemplu, ceafa de bizon din hiperadrenocorticism si acumularea particulara de lipide
din hipotiroidism.

Recunoasterea semnificatiei distributiei in organism, in special a depozitelor

viscerale, a imbunatatit semnificativ intelegera obezitatii.Clinic, aceasta distributie este
evaluata prin rapotul talie/sold,cu unrisc crescut de obezitate predomonant in partea
superioara a corplui definita ca raport mai mare de 1 la barbati si mai mare de 0.8 la femei.
Riscul este direct proportional cu marimea raportului independent de sex;mortalitatea si
morbiditatea mai mari la barbati sunt in functie de marimea raportului talie/sold.

a) Utilizarea greutatii corporale

In conditii experimentale standardizate, cantarirea trebuie sa excluda, pe cat posibil,

gesturile (manevrele) care ar putea sa produca variatii corporale. Cantarirea trebuie facuta
dimineata, la aceeasi ora dupa defecare si urinare, inainte de micul dejun, complet dezbracat.
In spital, trebuie acceptata o imbracaminte usoara si daca e posibil aceeasi. Chiar cu aceste
precautii, pot exista variatii de la o zi la alta (±500 g) in acceasi parametri de activitate fizica
si ingestie calorica. (Robinson, Watson, 1965).

Din punct de vedere fiziologic, greutatea corporala este in continua miscare

(Apfelbaum, Reinberg, Lacatis 1972). Variatiile nictemerale ale greutatii corporale, ca o
rezultanta a ingestiei de hrana si lichide, pe de o parte si prin eliminari urinare, fecale,
perspiratie insensibila, pe de alta parte, creeaza o acrofaza de 30-60 grame/ora.

10
 Adam, facand peste 1700 de masuratori la 64 de soldati - gaseste variatii mai mari de
500 de grame la 30% din masuratori si > de 1 kg la 5% din masuratori.

Watson gaseste un castig ponderal premenstrual mediu de 300 de grame, care dispare
in a opta zi de ciclu menstrual.

Strang noteaza ca variatiile balantei de apa in organism pot duce la modificari ale
greutatii de pana la 1400 de grame, fara ca acestea sa fie socotite ca patologice. Cu timpul,
aceste variatii au tendinta la estompare si devin mai putin importante. De altfel, greutatea
medie a populatiei are tendinta sa diminue inaintea celei de a saptea decada de viata. (Weast
1974). Trebuie, de asemenea, retinut faptul ca in conditiile in care media greutatii persoanelor
in varsta este egala cu cea a persoanelor tinere, ea reprezinta, totusi, un procentaj mai mare de
grasimi, raportata la o masa musculara mai atrofiata. Aceasta constatare este valabila, mai
ales, pentru populatia de sex feminin.

O alta explicatie a variatiilor ponderale la termen scurt se refera la componentele

labile ale organismului. Astfel, tesutul adipos are o valoare de 7000 de calorii (29MJ/kg), pe
cand mixtura glicogen-apa are o valoare energetica de 1000 calorii (4,2 MJ/kg). In conditii de
efort mediu, la o persoana neantrenata, efort care reclama consumul de rezerve glucidice, se
pot produce variatii ponderale neparalele cu efortul depus. Deci, in aceeasi parametrii de
ingestie calorica si in conditii de efort mediu, greutatea corporala poate avea si variatii legate
de rezervele corporale.

La persoanele obeze, greutatea corporala este putin stabila. Acest lucru este important
din punct de vedere clinic si trebuie cunoscut de medic. Astfel, este o constatare relativ
frecventa cresterea in greutatea la inceputul unui regim restrictiv mediu, un motiv pentru care
persoana obeza argumenteaza ca este rezistenta la acest regim restrictiv. Este perfect posibil
de a castiga in greutate prin reducerea rezervelor energetice ale organismului.

Daca 1000 calorii (4,2 MJ) au fost transferate de la tesutul adipos la componentul
glicogen, pierderea tesutului adipos va fi de 143 grame de grasime plus 28 grame apa, iar
castigul de glicogen va fi 250 grame plus 750 grame apa.

Greutatea corporala este un factor imprecis de evaluare a obezitatii, pentru ca poate

scapa din vedere factorul critic si anume prezenta prea mare a tesutului adipos la un individ.
Totusi, cu exceptia unui anumit tip de atleti, cele doua circumstante - excesul ponderal si
excesul de tesut adipos - apar simultan. Obiectivul principal urmarit este greutatea corporala
deoarece aceasta este mai usor de masurat.

Obezitatea poate fi descrisa dupa nivelul greutatii corporale, dupa nivelul grasimi
corporale, dupa distributia somatica a grasimii corporale ca si dupa varsta instalarii sale.

Amplitudinea greutatii se bazeaza pe varsta, inaltime si tip somatic.

Metodele de estimare a tipului somatic utilizeaza masurarea circumferintei

incheieturii de la mana sau a largimii cotului dupa cum vom arata mai jos:

Determinarea tipului somatic (Grant JP ,''Handbook of total parenteral nutrition''

Philadelphia 1980)

11
 -         inaltimea se masoara fara pantofi

-         circumferinta incheieturii mainii se masoara imediat dupa procesul stiloid, la nivelul
articulatiei mainii drepte

-         folosim urmatoate formula: r = inaltimea (cm) / circumferinta articulatiei mainii

(cm)

-         tipul somatic este apoi evaluat dupa urmatoarele:

barbati femei

r > 10,4 - mic r > 11 - mic

r = 9,6 - 10,4 mediu r = 10,1 - 11 mediu

r < 9,6 - mare r < 10,1 - mare

b) Utilizarea tesutului gras corporal

Pentru fiecare individ, specie, rasa in orice conditii exista o relatie precisa, cu
determinare plurifactoriala.

Fetusul este aproape total lipsit de grasime pana la 5 luni si ajunge pana la 17%
grasime in momentul nasterii, cand va ramane 24 de ore fara hrana (Vague, Fenasse 1965).
Cantitatea de grasime creste apoi la sugarca sa diminue la primii pasi si sa aiba la 5 ani
aceeasi parametrii ca la nastere (17-18% grasime). Tesutul adipos serveste, deci ca o rezerva
energetica iar celulele adipoase constituie adevarate '' pachete'' de trigliceride, cele mai
concentrate forme de energie stocabila din cate se cunosc in natura (Gordon 1970).

Acumularea de grasime se poate explica prin doua mecanisme care depind de numarul
de celule si tesut adipos si respectiv de gradul lor de umplere (Apfelbaum 1976; Bjorntrop
1975; Hume si Weyers, 1971).

Cand grasimile corporale cresc, continutul de grasime al tesutului adipos creste si el;
totusi nivelul grasimii corporale atinge 25% din greutatea corporala, proportia de trigliceride
din tesutul adipos atinge o limita de saturare de 75-82%.

Costil arata ca alergatorii de maraton au adesea un tesut adipos ce reprezinta mai putin
de 5%din greutatea corporala. Intr-un studiu epidemiologic amplu, Weast gaseste ca 28% din
populatia pakistaneza cantareste mai putin de 70% din standardele actuale, iar 2,1% mai putin
de 60%.

Daca in mod normal grosimea tesutului cutanat este de aproximativ de 3 mm (numai

piele), iar a tesutului adipos mai mic de 1 kg; din cauza lipsei informatiilor epidemiologice
din literatura conventional, coform celei mai bune surse de informatie - Guiness Book of
Word Record (1972) se arata ca cel mai greu om din lume a fost un american ( Robert E
Hughes) care cantarea 486 kg la o inaltime de 184 cm. Aceasta persoana avea o masa
adipoasa de 360 kg.

12
 Riscurile de a fi obez apar la persoanele care au prea mult tesut adipos. Barbatii care
au > 25% din masa corporala alcatuita din tesut adipos si femeile care au > 30% sunt expusi
la riscuri de imbolnavire. Scaderea proportieie de tesut adipos la 15% pentru barbati si la 25
% pentru femei scade in mod proportional riscul.

Femeile au nevoie de mai mult tesut adipos decat barbatii deoarece o cantitate de
adipocite caracteristice sexului feminin sunt necesare functiei de reproducere. Acest tesut
adipos suplimentar al femeii este inclus in calculele privin compozitia corporala.

Se utilizeaza diferite metode pentru a evalua nivelul de tesut adipos al corpului. Cea
mai precisa metoda este cea a cantararii corpului in submersie pentru ca tesutul gras este mai
putin dens decat tesuturile nongrase.

Atata timp cat grasimea pluteste, cu cat avem mai mult tesut adipos, cu atat o
persoana scufundata in apa cantareste mai putin. Din pacate, aceasta metoda necesita prezenta
unui tehnician instruit si mijloace speciale pentru a submersiona subiectul, deci ea este
folosita ca instrument de cercetare.

Metoda cea mai folosita pentru a exprima tesutul adipos este cea care utilizeaza pliul
cutanat. Clinicienii folosesc calipere speciale pentru masurarea directa a stratului adipos
subcutanat. Acest test care necesita cel mult 20 de minute este cel mai eficient deoarece mai
mult de jumatate din tesutul gras al corpului se gaseste localizat sub piele.

Clinicienii au inceput sa masoare tesutul adipos folosind impedanta electrica. Aceasta

tehnica se bazeaza pe trimiterea unei unde de curent electri de joasa tensiune, nedureros
inspre si de la corpul uman examinat, prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegument.
Deoarece rezistenta tesutului adipos este mai mare, cu cat avem mai multa grasime pe
unitatea de inaltime, cu atat rezistenta electrica e mai mare. In cateva minute, analizatorii de
impedanta bioelectrica convertesc rezistenta electrica a corpulii uman intr-un nivel estimativ
al grasimii corporale totale.

Consecintele obezitatii

Riscul dezvoltarii altor probleme medicale este agravat de obezitate:

Tabel indicind riscul asociat cu obezitatea

Risc mare (>> 3) Moderat risc (2-3) Mic (1-2)

Diabet Boli Coronariene Cancer

Hipertensiunea Osteoartrita Anomalii hrmonale
Tulburari respiratorii Hiperuricamia Ovar Polichistic
Tulburari ale somnului
(Organizatia Mondiala a Sanatatii 1997)

13
 Consecintele obezitatii

Efectele adverse ale obezitatii:

 Obezitatea reduce durata de viata.

 Obezitatea poate conduce la urmatoarele afectiuni:
o Hernie abdominala.
o Varice.
o Picior plat.
o Bronsite.
o Osteoartrite ale genunchilor, soldurilor si coloanei lombare.
 Poate duce la diminuarea reflexelor motorii, raspunzatoare fiind de caderile pe
gheata sau pe suprafete alunecoase.
 Obezitatea conduce la o mare uzura si distrugere a întregului sistem vascular
si în consecinta dubleaza riscul de atac de cord sau de accident vascular
cerebral.
 De asemenea cauzeaza daune rinichilor.
 Produce boli metabolice, cum ar fi:
o Guta.
o Litiaza biliara (pietre la vezica biliara).
o Diabet.

Multe din tulburarile metabolice ale obezitatii sunt considerate a fi cauzate de

acumularea de grasime viscerala, care duce la o crestere a concentratiei de acizi grasi liberi in
vena porta, si, in consecinta, scaderea clearence-ului hepatic al insulinei, rezistenta la
insulina, hiperinsulinemie, si hipertensiune. Aceasta secventa de evenimente duce la diabet,
dislipidemie si, in final, la boala coronariana (M).

14
 Obezitatea expune la:

 boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala, infarct miocardic, hemoragie cerebrala,

etc.),
 cancer,
 diabet zaharat,
 boli digestive (litiaza biliara, constipatie),
 boli articulare,
 varice,
 tulburari menstruale
 Reducerea la apetitul si potenta sexuala,
 tulburari respiratorii,
 guta,
 cresterea colesterolului si a altor grasimi in sange.
 obezitatea scade capacitatea de efort fizic
 obezitatea scade in general calitatea vietii.
 statistic, mortalitatea este mult mai mare in randul persoanelor care sufera de
obezitate decat la populatia cu greutate corporala normala.

Obezitatea inhiba sistemul ce regleaza apetitul si pierderea greutatii

Noi cercetari conduse de oamenii de stiinta de la Centrul National de Cercetari din

Oregon au dus la concluzia ca obezitatea duce la inhibarea sistemului care regleaza apetitul .

Rezultatele studiului ar puea duce la identificarea unor posibile tinte ale medicamentelor
folosite pentru pierderea greutatii. Studiul ofera noi informatii legate de rezistenta la leptina.
Leptina este un hormon secretat de celule adipoase. Totusi, nivelele mari de hormon care se
gasesc la unele persoane obeze pot duce la o rezistenta la leptina . Aceasta inseamna ca
corpul nu va mai raspunde la efectele supresoare ale hormonului .

Studiul a fost facut pe soareci si a implicat doua grupuri separate hranite unul cu hrana
bogata in grasimi si altul cu hrana saraca in grasimi . Dupa un timp grupul cu hrana mai
'grasa' a dezvoltat simptome asemanatoare celor gasite in diabet si obezitate. Celalalt grup nu
a prezentat astfel de simptome. „Aceast studiu demonstreaza cum o portiune din creier ,
numita nucleul arcuat , este inhibata de cantitatea mare de leptina” , a precizat Michael
Cowley , doctor in neurostiinte.

Prin dezvoltarea unui test special privind functionarea neuronilor ,am putut fi martori la
inhibarea acestui grup de celule specializate . Celulele s-au comportat ca si cum nu ar fi fost
prezenta leptina , chiar daca nivelele erau de 40 de ori mai mari decat la un animal normal .
Am observat de asemenea repararea acestui sistem atunci cand soarecii au pierdut in greutate
si au revenit la o dieta saraca in grasimi .

 Cercetatorii au determinat ca rezistenta la leptina a actionat pe nucleu arcuat inhiband

importante functii de semnalizare ce regleaza apetitul si greutatea corporala . Intre timp alte
zone care regleaza sistemul de control al greutatii au ramas intacte , ba mai mult , au devenit
mai reactive , sugerand ca nucleul arcuat este cel care intervine in cazul unei deficiente de

15
leptina .
       In final studiul a evidentiat ogena numita SOCS-3 implicata in deficienta de leptina . Prin
actiunea unor medicamente asupra acestei gene , cercetatorii ar putea repara deficienta de
leptina ajutand astfel la pierderea greutatii .

 Un lucru surprinzator a fost atunci cand soareci identici genetic au fost pusi la dieta
bogata in grasimi , unii au devenit obezi , altii nu . O diferenta majora intre cele doua grupuri
a fost activitatea genei SOCS-3 .(sursa www.sciencedaily.com)

Nivelul glicemiei si obezitatea

În ultimele decenii, odata cu cresterea tot mai rapida a numarului persoanelor

supraponderale si obeze, s-a pus tot mai mult accentul pe determinarea cauzelor cresterii în
greutate. Rezultatele unora dintre aceste cercetari au evidentiat faptul ca multe dintre lucrurile
care ne fac placere, asa cum ar fi dulciurile, au o contributie majora la dezechilibrele care
provoaca obezitatea.

Un indicator foarte important de luat în considerare atunci când se stabilesc starea de

sanatate a unei persoane si predispozitia acesteia pentru îngrasare este glicemia. În procesul
de digestie, organismul transforma carbohidratii în glucoza, zaharul fiind principala sa
componenta. Glucoza circula prin sânge si este cea mai importanta sursa de energie din trupul
uman. Nivelul zaharului din sânge constituie glicemia, aceasta având efecte atât asupra
senzatiei de foame, cât si asupra energiei din organism. În functie de acest nivel energetic,
glicemia determina soarta grasimilor din organism: daca vor fi arse, sau vor fi depozitate,
aparând astfe riscul de obezitate.

Glucoza ajunge ca sursa de energie la celule prin intermediul insulinei produse de

pancreas. În functie de mâncarea consumata, cantitatea de glucoza produsa prin
descompunerea carbohidratilor difera. De exemplu, daca mâncam produse de panificatie
rezultate din cereale rafinate, care sunt lipsite de fibre, acestea sunt prelucrate rapid de
organism, rezultând o cantitate mare de glucoza, care trece în circuitul sangvin pentru a fi
transportata la celule. Pancreasul va face eforturi tot mai mari sa produca insulina necesara
neutralizarii glucozei. Excesul de insulina rezultat constituie un semnal pentru organism ca în
interiorul sau exista deja o cantitate mare de energie disponibila, iar lipidele ( grasimea ) nu
mai trebuie consumate, ci se pot depozita. Dar nu acest depozit de grasime este cel care duce
la cresterea în greutate, deoarece grasimi se vor depozita mereu, indiferent ce mâncam.
Relevant este faptul ca excesul secretiei de insulina este urmat de o insuficienta a acestui
hormon! Aceasta induce o stare de oboseala, foame si dorinta de a mânca din ce în ce mai
mult, în special alimente dulci. Cedând acestei tentatii pentru dulciuri, oamenii nu
înmagazineaza în corp vitamine, fibre, minerale sau antitoxidanti, ci doar se îngrasa.

Solutia opririi acestui cerc vicios este limitarea consumului de zahar. Pentru a reusi acest
lucru, este foarte important sa cunoastem care sunt alimentele în care se gasesc cele mai mari
cantitati de zahar, indiferent de forma sub care se prezinta acesta, si sa limitam consumul
acestora. În afara de zahar ca aliment propriu-zis, mai exista si alte substante zaharoase pe
care oamenii le ingereaza atunci când consuma anumite alimente: dextoza ( zaharul
strugurilor), fructoza (zaharul din fructe), lactoza (zaharul din lapte ), sau amidonul ( aflat în
cantitate mare în faina si cartofi). De asemenea, bauturile consumate în mod frecvent în
timpul activitatilor cotidiene, cum ar fi ceaiul, cafeaua, racoritoarele, contin cantitati
însemnate de zahar si trebuie sa le fie acordata o atentie deosebita.

16
 O persoana hotarâta sa slabeasca va fi de multe ori tentata sa sara peste mese, gândindu-se
ca, reducând consumul de alimente, va avea sanse mai mici de a se îngrasa. De fapt, atunci
când este înfometat în acest mod, organismul îsi va încetini metabolismul pentru a conserva
energia. Pierderea ponderala se face, în aceasta situatie, prin deshidratare, depozitul de
grasime nefiind afectat.

Din punctul de vedere al glicemiei, cea mai eficienta metoda de slabire este mentinerea
acestui indicator la o valoare constanta. În acest sens, nu trebuie sa se renunte la nici o masa
principala ( mai ales la micul dejun), iar între mesele pricipale este bine sa se consume gustari
pe baza de fructe si legume proaspete.

PROGNOSTIC SI TRATAMENT

Prognosticul obezitatii este nefavorabil; fara tratament, obezitatea progreseaza. Cu cele

mai multe tipuri de tratament se poate obtine scaderea in greutate, dar cele mai multe
persoane revin la greutatea de dinaintea tratamentului in 5 ani.

In ultimii ani, scopurile si metodele de tratament ale obezitatii s-au schimbat radical
datorita a doua descoperiri. Prima este aceea ca o scadere modesta a greutatii corporale, 10%
sau poate chiar 5% din greutatea intiala este suficienta pentru a controla sau cel putin pentru a
imbunatati cele mai multe complicatii ale tratamentului. In cele mai multe cazuri, greutatea
ideala este greu de atins si, chiar si atunci cand este atinsa este foarte rar mentinuta. ''Solutia
10%'' a devenit un scop al celor mai multe programen de tratament.

A doua descoperire, derivata din slaba mentinere a greutatii corporale in timpul

tratamentului, este mutarea de la un scop de scadere ponderala la unul de control al greutatii,
ducand la greutatea optima posibil de atins in contextul general al sanatatii.

Avantajele scaderii ponderale

Avantajele ale scaderii ponderale (10 % fata de greutatea initiala)

Mortalitate
20 - 25% scadere in mortalitate
30 - 40% scadere a cazurilor de deces provocat de diabet
40 - 50% scadere a cazurilor de deces in urma cancerului (obezitatea fiind un factor de risc)

Presinea Arteriala
scadere cu 10mm Hg a presiunii sistolice
scadere cu  20mm Hg a presiunii diastolice

Angina
simptome reduse cu 90%
33% crestere a tolerantei la efort

17
 Diabetul
reducrea riscului de diabet cu mai mult de 50%
scadere cu 30 - 50% a glicemiei a'jeun
scadere cu 15% a HBAI

Strategii de tratament

Este foarte important sa fie stabilite si intelese mecanismele care au dus la obezitate.
De aceea controlul greutatii incepe printr-un examen medical complet care include o
anamneza amanuntita legata de obiceiurile alimentare, stilul de viata (pentru a putea
determina necesarul caloric), examen clinic general, determinarea IMC (indice de masa
corporala = raportul dintre greutatea actuala si talia la patrat) care permite incadrarea intr-un
anumit grad de obezitate, identificarea oricarei afectiuni care ar putea determina cresterea in
greutate si a oricaror afectiuni care ar putea reprezenta complicatii ale obezitatii si nu in
ultimul rand identificarea factorilor emotionali care ar putea de asemenea determina cresterea
in greutate sau ar putea scadea sansele de succes in ceea ce priveste controlul greutatii.
Trebuie avut in vedere ca intotdeauna exista anumite mecanisme psihologice care stau la baza
unor obiceiuri alimentare nesanatoase, care trebuie demontate .

Pentru eliminarea obezitatii exista o strategie de tratament bine stabilita, care se aplica
in functie de particularitatile fiecarui caz. Primul pas consta in evaluarea istoriei medicale a
fiecarui pacient, tratamente deja incercate, obiceiuri alimentare, profile psihologice si de
comportament, influente profesionale si familiale. Urmatorul pas consta in stabilirea unui
program alimentar combinat cu exercitii fizice, daca e cazul, la prescrierea unei medicatii
ajutatoare, chirurgia gastrica fiind o optiune in functie de decizia medicului curant.
Ce este necesar sa se inteleaga de la inceput este faptul ca indiferent de forma de tratament
aleasa, aceasta trebuie aplicata pe o perioada cat mai lunga de timp. Acest lucru este in
general greu de acceptat de pacientii obezi, care sunt disperati sa gaseasca un tratament
miracol. Eficacitatea tratamentului de lunga durata este de fapt singura garantie a succesului.

Programele de control al greutatii pot fi impartite in trei categorii majore:

 Programele de realizat individual sunt de baza pentru cei mai multi obezi care cauta
un ajutor. Doctorul poate sa ajute pacientul obez in familiarizarea cu aceste programe.
Poate include grupuri de ajutor reciproc, cum ar fi Anonimii Gurmanzi, programe ale
comunitatii la locul de munca; carti si articole de specialitate; produse de dieta, cum
ar fi formulele de schimbare a meniurilor.
 Programele neclinice sunt programe comerciale, cu o strucura creata de compania
care le-a generat si cu intalniri saptamanale coduse de diferite persoane competente, la
care se adauga materiale de instruire in colaborare cu profesionistii in probleme de
sanatate. Eficacitatea lor este greu de evaluat pentru ca se publica foarte putine
statistici si foarte multe persoane le abandoneaza. Doctorii isi pot ajuta pacientii in
selectionarea programelor de dieta cu putine grasimi sau in cresterea activitatii fizice.
 Programele clinice sunt oferite de profesionosti in probleme de sanatate de obicei ca
parte a programelor comerciale de scadere in greutate, dar si ca practica privata
individuala sau de grup. Programele de control al greutatii utilizeza patru elemente:
o sfatul de dieta si nutritional
o terapia compartamentala

18
 o Medicamentele
o Chirurgia
 Dietoterapia este prima componenta a tratamentului pacientului obez. Elaborarea
unui program nutritional se bazeaza pe faptul ca fiecare individ este unic (bagaj
genetic, istorie medicala, mod general de viata) si de aceea dieta trebuie personalizata
in asa fel incat sa se furnizeze alimente sanatoase, variate, echilibrate nutritional in
functie de nevoile fiecarui pacient. O dieta echilibrata ar trebui sa acopere urmatoarele
cerinte nutritionale: 12-15% proteine, 30-35% lipide si 50-55% glucide (carbohidrati).
Atunci cand pierderea ponderala este impusa, aportul caloric este redus, iar tipul
alimentelor si frecventa meselor sunt principala preocupare pentru a obtine efecte
durabile in timp.
 Glucidele consumate trebuie sa fie in majoritate complexe, iar aportul celor simple
trebuie redus cat mai mult cu putinta. Glucidele trebuie sa reprezinte cel putin o
jumatate din aportul total de trofine (substante alimentare) intr-o zi, intrucat ele
furnizeaza energie pentru desfasurarea activitatilor fizice si de asemenea calmeaza
senzatia de foame. Caloriile provenite din glucide complexe sunt in general
catabolizate, consumate si nu se vor depune in rezerve de grasime.
 Lipidele sau grasimile sunt o sursa majora de energie pentru organismul uman, insa
nu e singura si, in plus, o cantitate prea mare de grasimi (35%) in dieta este
daunatoare, datorita cresterii riscului de hipercolesterolemie.

Sistemul circulator este cel mai afectat, deoarece nivelul crescut al colesterolului
contribuie la cresterea incidentei accidentelor vasculare si a numarului de infarcturi cardiace.
Atunci cand nivelul colesterolului creste peste limita normala si pentru perioade indelungate,
acesta se depune pe peretii interiori ai arterelor si reduce sau blocheaza circulatia sanguina.
Organele care primesc sange de la aceste artere au de suferit, deoarece nu primesc suficient
oxigen si nutrienti, cat ar avea nevoie. De exemplu, atunci cand circulatia cerebrala este
blocata, se produc accidentele cerebrale.

Colesterolul provine din doua surse: cel mai mult se produce in ficat, prin transformarea
diversilor nutrienti, in special grasimi saturate. Din moment ce toate animalele isi produc
propriul colesterol, cealalta parte din colesterolul uman provine direct din consumul
produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit in intestin si se adauga la cel produs de
ficat. Este cunoscut faptul ca o dieta bogata in grasimi saturate conduce la cresterea
productiei de colesterol din organism. Asadar, prin reducerea cantitatii de grasimi din dieta se
poate mentine nivelul colesterolului sanguin total in limite normale. Grasimile din dieta ar
trebui sa provina din: carne de pui sau de curcan, peste, lactate degresate partial, ulei de
masline sau alune si seminte crude.

 Proteinele pot fi consumate in proportie de maxim 15% din ratia zilnica de trofine.
Este recomandat sa se consume atat proteine din surse vegetale, cat si animale.
Proteinele animale se gasesc in carne si produse din carne, peste, oua si lactate.
Legumele uscate sunt bogate in proteine, la fel cerealele si painea. Necesarul de fibre,
care este de circa 30-40 g/zi, este furnizat de legume, fructe si cereale. Fiecare masa ar
trebuie sa contina un fruct si o leguma proaspata. Lichidele consumate trebuie sa
aduca minim 1,5 litri de apa pe zi iar apa este singurul lichid cu adevarat necesar
pentru organismul nostru.
Odata stabilite tipul si cantitatea alimentelor, este necesara schimbarea obiceiurilor
alimentare avute anterior. Astfel gustarile cvasi-permanente, cantitatile excesive de
lipide si volumul prea mare de alimente consumate in timpul meselor principalele vor

19
 disparea din noul mod de viata al pacientului obez. Sunt recomandate trei mese pe zi
si cate o gustare intre mese; este foarte important ca fiecare masa sa se desfasoare
intr-o atmosfera relaxata, pozitiva, fara graba.
Indicatiile precise si la obiect in legatura cu regulile de alegere a alimentelor si
cantitatile optime, vor fi determinate de particularitatile fiecarui individ.
 Terapia comportamentala se bazeaza pe analiza comportamentului care considera
ca acesta, antecedentele si consecintele lui trebuie schimbate. Primul comportament
care trebuie schimbat este modul de a manca, accentul punandu-se pe incetinirea
ritmului in care se mananca. Apoi urmeaza efortul de a modifica antecedentele, prin
evitarea efectuarii cumparaturilor in perioadele in care persoana respectiva este
infometata sau rpin indepartarea alimentelor foarte bogate in calorii aflate la
indemana in casa. Educatia nutritionala, terapia cognitiva (in special pentru a preveni
recaderile) si masurile de crestere a activitatii fizice au importanta majora in aceste
programe.

In afara scaderii aportului de calorii, un rol important in tratamentul obezitatii il are

cresterea consumului de calorii: sportul - sedentarismul jucand un rol important in aparitia
acestei afectiuni. Exercitiul fizic contribuie la diminuarea tesutului adipos prin cresterea
capacitatii sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice. Activitatea fizica
moderata, zilnica, duce la mentinerea unui tonus muscular bun si a unui consum energetic
sporit. In plus, respiratia, circulatia generala si in special cea venoasa si limfatica sunt
ameliorate. La toate acestea se adauga si efectul psihologic pozitiv. 

Aerobicul ofera cele mai bune conditii pentru arderea grasimilor. De asemenea, un bun
efect il au plimbarile, joggingul, dansul, inotul, mersul pe bicicleta. Tipul de efort si
intensitatea acestuia se face de asemenea la recomandarea medicului specialist, in functie de
prezenta sau nu a patologiei asociate.

Strategia slabirii in greutate se bazeaza pe succesiunea ciclurilor "slabire - mentinere",

care cuprind: 

a) perioade de slabire propriu-zisa (de 1 - 3 luni) in care greutatea scade cu 3 - 8 kg

prin dieta hipocalorica, exercitiu fizic, terapie comportamentala si eventual medicatie

b) mentinerea efectului 2 - 6 luni prin exercitiu fizic, terapie comportamentala, dieta si

eventual medicatie

Un rol important insa trebuie sa-l aiba profilaxia obezitatii, avand in vedere faptul ca
> 40% dintre obezii adulti au fost obezi si in copilarie. Spre deosebire de obezitatea survenita
la maturitate, care se datoreaza cresterii volumului celulelor adipoase (hipertrofie), obezitatea
survenita la copil se datoreaza unui numar crescut de celule adipoase ( hiperplazie), fiind
astfel foarte greu de tratat ( numarul de celule ramane permanent acelasi, fixat din perioada
copilariei).

 Medicamente: multiplele beneficii ale unei modeste scaderi in greutate si dificultatea

mentinerii noii greutati au readus interesul pentru farmacoterapia obezitatii, in special
de cand noile medicamente nu mai creeaza dependenta. Totusi recenta descoperire a
unei valvulopatii foarte frecvente la pacientii care au fost tratati cu Fenfluramina
singura sau in combinatie cu Fenteramina (de obicei denumita fen-phen) au scazut

20
 interesul pentru tratamentul medicamentos al obezitatii. Fenfluramina nu se mai
utilizeaza, fiind aprobata ca suprimant al apetitului Sibutramina.
 Tratamentul chirurgical: pentru persoanele cu obezitate importanta (IMC > 40) si
pentru cei cu obezitate mai putin importanta dar cu complicatii potential fatale,
tratamentul chirurgical este de electie . Acesta duce la o pierdere mare a greutatii,
care de obicei se mentine >5 ani. Cele mai frecvente operatii, gastropatia verticala si
by-pass gastric- reduc radical volumul stomacului prin crearea unui buzunar gastric
mai mic de 25 ml. Scaderea ponderala dupa tratamentul chirurgical este rapida la
inceput si scade treptat in urmatorii 2 ani. Este direct proportioanala cu gradul
obezitatii si de obicei variaza intre 40 si 60 kg. Scaderea ponderala este insotita de o
marcata diminuare a complicatiilor medicale si de o imbunatatire a dispozitiei,
autoevaluarii, a imaginii corporale, a nivelului de activitate, a eficientei interpersonala
si vocationale.

Gastrectomia verticala

Un studiu publicat recent in revista medicala Endoscopia chirurgicala arata ca

gastrectomia verticala este o optiune mai buna in anumite circumstante, comparata cu alte
proceduri laparoscopice. Studiul a fost condus de dr. Crystine M. Lee, dr. Paul T. Cirangle si
dr Gregg H. Jossart, de la Centrul Medical California Pacific din San Francisco.

Studiul a fost condus de dr. Crystine M. Lee, dr. Paul T. Cirangle si dr Gregg H. Jossart,
de la Centrul Medical California Pacific din San Francisco. Au fost analizati 216 pacienti
carora li s-a facut gastrectomie verticala, cunoscuta si ca gastrectomie 'in maneca'. Varsta
medie a pacientilor este de 44,7 ani, iar 173 dintre pacienti (adica 80%) erau femei.

Rezultatele studiului indica faptul ca scaderea in greutate in cazul unei gastrectomii

verticale este mai mare comparativ cu bypass-ul gastric cu contact duodenal. Avantajul
gastrectomiei verticale este faptul ca nu prezinta aceeasi provocare chirurgicala si nici o rata a
mortalitatii atat de mare, care a fost raportata in 32% din cazurile de sunt duodenal. In plus,
gastrectomia duodenala dureaza mai putin timp, iar recuperarea postoperatorie este mai
rapida, de numai 1,9 zile, fata de 3,2 zile in cazul altor tipuri de gastrectomii.

Dr. Gregg Jossart, unul dintre coautorii studiului si chirurg la Laparoscopic Associates in
San Francisco, a subliniat ca descoperirile initiale sunt incurajatoare, desi este nevoie de mai
multa munca de cercetare.

"Gastrectomia verticala este o solutie rezonabila la problemele de super-obezitate. Poate

fi facuta laparoscopic, chiar si la pacientii care cantaresc peste 230 kg. Restrictia gastrica
poate produce la acesti pacienti o scadere in greutate de mai mult de 100 kg, ducand astfel la

21
imbunatatirea starii pacientului si la rezolutie asociata problemelor medicale cum ar fi
diabetul si apneea nocturna."

CONCLUZII:

Regimul alimentar va fi hipocaloric, adaptat la necesarul caloric in functie de

activitatea care este desfasurata (1200 - 1300 cal/zi in conditii de efort normal sau mai mic in
conditii de repaus) cu un aport echilibrat de proteine (1,2 - 1,5 g/kg/zi) importante pentru lor
plastic, pentru stimularea ritmului metabolic si in mentinerea imunitatii, de lipide (40 - 50
g/zi ) cu asigurarea acizilor grasi esentiali (grasimi vegetale) si de glucide , in cantitate mica
(120 - 150 g/zi) provenite in special din fructe si legume. Mesele trebuie sa fie 5 -6 pe zi, in
cantitati echilibrate, evitandu-se mesele copioase, dar si perioadele de "infometare".Se
considera ca nici un regim in tratamentul obezitatii, nu poate fi eficient daca nu se inlatura cu
desavarsire zaharul si dulciurile concentrate si daca nu se limiteaza cu strictete fainoasele si
painea. 

Aportul de lichide trebuie sa fie de 1 - 1,5 l/zi (mai crescut in zilele de vara) , cu un
consum limitat de sare, eliminandu-se alcoolul din alimentatie (alcoolul ingrasa!) si
respectand intocmai cantitatile de alimente recomandate de medicul specialist.

Dieta va fi personalizata, adaptata la posibilitatile pacientului si apropiata de

obiceiurile sale alimentare.

Este important ca orice cura de slabire sa fie coordonata de un medic specialist, orice
tentativa radicala prin post absolut sau cu un aport extrem de mic de calorii, fiind extrem de
riscant daca nu se face sub supravegherea medicului.

Se recomanda o slabire treptata: 2 - 4 kg/luna. Studiile clinice arata ca si o scadere cu

doar 5% a greutatii, poate micsora semnificativ riscul de imbolnavire sau severitatea unor
boli ca diabetul, cele de inima sau hipertensiunea.

In timp, dieta trebuie sa devina un regim echilibrat, inteles si acceptat de bolnav, care
sa poata fi mentinut timp indelungat.

In afara scaderii aportului de calorii, un rol important in tratamentul obezitatii il are

cresterea consumului de calorii: sportul - sedentarismul jucand un rol important in aparitia
acestei afectiuni. Exercitiul fizic contribuie la diminuarea tesutului adipos prin cresterea
capacitatii sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice. Activitatea fizica
moderata, zilnica, duce la mentinerea unui tonus muscular bun si a unui consum energetic
sporit. In plus, respiratia, circulatia generala si in special cea venoasa si limfatica sunt
ameliorate. La toate acestea se adauga si efectul psihologic pozitiv. 
Aerobicul ofera cele mai bune conditii pentru arderea grasimilor. De asemenea, un bun efect
il au plimbarile, joggingul, dansul, inotul, mersul pe bicicleta. Tipul de efort si intensitatea
acestuia se face de asemenea la recomandarea medicului specialist, in functie de prezenta sau
nu a patologiei asociate.

De asemenea masajul impiedica hipotonia tisulara ce duce la incretirea pielii si la un

aspect exterior inestetic.

22
 Strategia slabirii in greutate se bazeaza pe succesiunea ciclurilor "slabire - mentinere",
care cuprind: 

a) perioade de slabire propriu-zisa (de 1 - 3 luni) in care greutatea scade cu 3 - 8 kg

prin dieta hipocalorica, exercitiu fizic, terapie comportamentala si eventual medicatie

b) mentinerea efectului 2 - 6 luni prin exercitiu fizic, terapie comportamentala, dieta si

eventual medicatie

Un rol important insa trebuie sa-l aiba profilaxia obezitatii, avand in vedere faptul ca
> 40% dintre obezii adulti au fost obezi si in copilarie. Spre deosebire de obezitatea survenita
la maturitate, care se datoreaza cresterii volumului celulelor adipoase (hipertrofie), obezitatea
survenita la copil se datoreaza unui numar crescut de celule adipoase ( hiperplazie), fiind
astfel foarte greu de tratat ( numarul de celule ramane permanent acelasi, fixat din perioada
copilariei).

Obezitatea este o problema reala pentru multi oameni. Rezolvarea acestei probleme
inseamna rezolvarea unei probleme de sanatate importante, cu repercursiuni asupra propriei
imagini, cu un efect pozitiv asupra increderii de sine, permitand un stil de viata mai dinamic.
Nu este un drum usor, dar prin constientizarea problemei, cu vointa si cu un program bine
stabilit si urmarit, obiectivele pot fi atinse. Scopul nu este doar de a slabi, ci si de a mentine
mai apoi greutatea in limitele normale, uneori aceasta fiind partea cea mai dificila.
 Dr.MD.Richard Atkinson de la Universitatea din Wisconsin a dovedit ca infectia adenovirus
(AD36) stimuleaza cresterea tesutului adipos cauza la o treime dintre obezi, adenovirusul este
responsabil pentru raceala, gripa.

1.Vitamine Minerale+Coenzima Q10 contine Vitamina C 200 % pentru prevenirea

gripei.

2.Relatia intre obezitate si longevitate

La obezitate se recomanda:

- Consum ponderat

3. De cinci ori pe zi fructe (Ananas) si legume (Five Daily)

Joseph Bass, Ph.D.Specialist in genetica moleculara de reglare a greutatii corporale,

consum alimentar si metabolizm indica un echilibru cronobiologic alimentar, in revista
Science 21 Apr.2005: Obezitatea si sindromul metabolic prin dereglarea ceasului biologic
intern

Echilibru cronobiologic alimentar

23
 5. Somn putin o cale de obezitate si sindrom metabolic

6. In studiu s-a constatat: pacienti cu obezitate dorm mai putin fata de persoanele cu
indexul masei corporale BMI normal

 La barbati cine are indexul masei corporale BMI mai mare de 30 kg/m2(Biomarker de
sindrom metabolic) si o circumferinta abdominala mai mare de 102 cm este afectat grav.

La femei riscul creste deja la o circumferinta abdominala de 88 cm este afectat grav

de a primi boli metabolice: diabet zaharat tip 2, afectiuni cardiovasculare si accident vascular
cerebral, recomandabil: Vitamina E Forte 400 UI.

Cu 4 ore de sport, pe saptamina si un consum zilnic mai mic de 30 % de acizi grasi,

dintre care acizi grasi saturati mai putin de 10 % si 15 g/1000kcal-fibra dietetica (dietary
fiber),

Reducerea de masa corporala cu 10 kg reduce cu 3% Hemoglobina glicozilata HbA1

Reducerea de: Hemoglobina glicozilata HbA1c

Tesutul adipos secreta: Citokine (Mediatori inflamatorii), un factor implicat in

procesul de ateroscleroza ca factor de agregare plachetara, factor regulator al tensiunii si
factor regulator al metabolizmului cu hormonul: Adiponectina un factor protector
cardiovascular si un biomarker de risc.

Cu aparatul de masura a greutatii corporale si circumferinta abdominala se constata

riscul bolilor metabolice: diabet zaharat tip 2, afectiuni cardiovasculare si accident vascular
cerebral, recomandabil: Vitamina E Forte 400 UI.

Reducerea prudenta si rationala a greutatii corporale cu supraveghere medicala

Cura de slabire cu reducerea de calorii dupa: Dr. Roy Walford

 Reducerea de calorii (1000-1500 kcal) si adaus de suplimente nutritive:

Vitamine Minerale+Q10

24
  Cura de slabire dupa: Dr. MD. Atkins R. cu proteine vegetale fara colesterol
ca Spirulina Bio care contine 67 % proteine vegetale de inalta valoare
biologica.

Fitness Vitalitate

 Se recomanda:
20 - 30 min. pe zi, de 2-3 ori pe saptamina joging,
mersul cu bicicleta, inot sau alte sporturi usoare.

Fitness permanent pentru reducerea greutatii corporale in combinatie cu dieta:

11. Dieta Cambridge

12. Dieta cu specific mediteranean

Dieta cu Spirulina proteine vegetale, cu inalta valoare biologica (Spirulina 67 %),

 Reduceti hidratii de carbon-monozaharidele (zaharul, glucoza-index glicemic

100), si adaugati cu:
 Suplimente nutritive: Vitamine, Minerale, Oligoelemente (150% RDA) +
Vitamina C 200 % + Coenzima Q10 - 5mg
 Folositi Coenzima Q10 30 mg pentru ridicarea energiei celulare cit si protectia
inimii,
 Alegeti hidratii de carbon-dizaharidele fructoza, sau cel mai bine,

Hidratii de carbon-dizaharide: Fructoza

 Hidratii de carbon-polizaharide Spirulina, Muesli (Fulgi de ovaz, Fulgi de porumb, +

20% Fructe exotice: Banane, Ananas, Papaya, Zmochine, Curmale, Nuca de Cocos).
 Hidratii de carbon-polizaharidele (muesli) sint digerate si absorbite incet, cresterea
nivelului de glucoza este treptata si nu se ajunge la hipoglicemie.

13. Efectul muesli si a suplimentelor nutritive la micul dejun.

Rolul hidratilor de carbon-monozaharide in apetit.

15. Sursa de fibra absoarbe grasimile.

16. Spirulina moduleaza apetitul datorita continutului de proteine 67% care eliberareaza
substanta ciclica AMP si extractul de ceai verde stimuleaza termogeneza in obezitate, prin
administrarea cu 30 min. inainte de masa

 Cercetatori de la Institutul Francez INSERM au publicat in revista "Cell Metabolism "

au explicat cum proteinele reduce apetitul, si foamea.
 Cercetatorii Francezi au constatat o alimentatie bogata in proteine, da semnalul
activitatii genetice de crestere a glucozei pe care ficatul trimete semnalul catre
cerebral de stopare alimentara.

25
  Cecetatorul Gilles Mithieux presupune eliberarea substanzei ciclice AMP care
activeaza gena de producere a glucozei.

17. Ceai Verde cu continutul de catechine stimuleaza termogeneza in obezitate prin

inhibarea enzimei catecol-o-metiltransferaza (COMT).

Un studiu stiintific cu Christian Roberts de la Universitatea din California arata ca in

numai trei saptamini se inbunatateste valorile sanatatii, la 31 de barbati cu obezitate severa:

Majoritatea obezilor sufera de sindrom metabolic, hipertensiune arteriala, valorile de

colesterol inalte, dezechilibru glucozic, creste numarul de cazuri cu diabet tib 2.

 Schimbarea regimului alimentar, reducere calorica, cu fibre dietetice, program sportiv

de 45 min. - 60 min.
 La ateroscleroza regimul alimentar si programul sportiv trebuie prelun

Alimentele care trebuie evitate:

 grasimi animale (unt, slanina, untura, jumari, carne grasa),

 frisca,
 smantana,
 branzeturi fermentate,
 branza topita,
 lapte integral,
 maioneze,
 creme,
 produse de patiserie (placinte, pateuri),
 oua,
 inghetata,
 prajituri,
 ciocolata,
 fructe si legume uscate sau conservate prin deshidratare,
 fructe oleaginoase (nuci, arahide, alune),
 fructele cu continut glucidic mare (struguri, prune, banane, curmale, stafide,
smochine),
 cartofi prajiti,
 sucuri indulcite cu zahar.

Alimente care se vor consuma moderat:

 grasimi vegetale (margarina vegetala, ulei de masline, floarea soarelui, soia), paine
integrala,
 preparate de cereale,
 mamaliga,
 porumb fiert,
 cartofi fierti sau copti,

26
 paste fainoase fierte,
 ovaz fiert,
 sucuri naturale de fructe neindulcite,
 peste slab,
 carne alba fara pielita (pui, gaina, curcan),
 iaurt slab,
 lapte smantanit,
 branza de vaci,
 albus de ou,
 conserve in ulei.

Alimente ce se pot consuma nerestrictionat:

 legume proaspete (rosii, salata, varza),

 legume fierte (morcov, gulii, telina, conopida, sfecla),
 grapfruit,
 capsuni,
 kiwi,
 ceaiuri de plante,
 bauturi nealcoolice hipocalorice (Coca-Cola Light, Pepsi-Max),
 apa minerala,
 sifon.

Alte sfaturi:

 evitati excesul de sare (nu depasiti o lingurita pe zi);

 mancati doar cate putin dar de patru sau cinci ori pe zi; in principiu, se vor evita mesele
rare si abundente si nu serviti masa dupa orele 18 ale zilei

 nu mancati pana la deplina saturare;

 nu consumati alcool; este un stimul puternic al poftei de mancare;

 mancati incet, fara graba, nu infulecati, nu cititi si nu va uitati la televizor atunci cand
mancati;

 verificati-va des greutatea si dimensiunile taliei

 pentru indulcirea alimentelor sau bauturilor folositi cu moderatie Nutrasweet, zaharina,

sau ciclamat;

 faceti exercitii fizice si miscare (mersul pe jos, inotul, aerobic, jogging-ul, gimnastica;)

27
ANEXE

 Pentru a masura supraponderalitatea si obezitatea putem folosi un indicator IMC

(Indexul Masei Corporale) sau BMI (Body Mass Index) care se calculeaza astfel:

masa corporala (kg)

BMI(kg/m2) =
inaltime2 (m2)

 Valorile acceptate international ale indicatorului BMI sunt:

sub-ponderal < 18.5

normal 18.5 - 24.9
supra-ponderal 25 - 29.9
obezitate 30 -39.9
obezitate extrema > 40

BIBLIOGRAFIE

1. ASKEW EW: Environmental And Physical Stress And Nutrient Requirements.Am J

Clin Nutr 61(Suppl 3):631S, 1995
2. BEATON GH: Uses and limits of the use of the Recommended Dietary: Allowances
for evaluating dietary intake data. Am J Clin Nutr 41:155, 1985
3. ELIA M: Changing concepts of nutrient requirements in disease: Implications for
artificial nutrition support. Lancet 345:1279, 1995
4. FOOD AND NUTRITION BOARD, COMMISSION ON LIFE SCIENCES,
NATIONAL RESEARCH COUNCIL: Recommended Dietary Allowances, 10th
ed.Washington DC, National Academy Press, 1989
5. KENDRICK ZV et al: Metabolic and nutritional considerations for exercising older
adults. Compr Ther 20:558, 1994
6. REEDS PJ, HUTCHENS TW: Protein requirements: From nitrogen balance to
functional impact. J Nutr 124(Suppl 9):1754S, 1994
7. ROSENBERG IH: Nutrient requirements for optimal health: What does?

28