Sunteți pe pagina 1din 11

ALIMENTAȚIA

SÃNÃTOASÃ
Efectuat de studenta
Gulii Otilia
M1906
Ce se intelege prin alimentatie rationala?
A manca rational inseamna a respecta cateva reguli generale de alimentatie, cateva principii de baza.
Oamenii s-au hranit de cand traiesc pe pamant, dar alimentatia rationala a devenit o problema acuta de
sanatate publica de abia in ultimele doua decenii in urma observatiei si constatarii ca majoritatea bolilor care
macina in prezent omenirea, care produc invaliditati precoce si scurteaza firul vietii se datoreaza in mare
masura si unei alimentatii necontrolate.

Alimentatia reprezintã domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrãneste într-un mod
nesãnãtos, mãnâncã prost si mult. Asa se face cã o persoanã din douã suferã de exces de greutate (depãsirea
cu peste 10% a greutãtii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra
aparatului motor, în special asupra pãrtii inferioare a corpului. Cu cât excesul în greutate este mai mare cu
atât creste si procentajul persoanelor care suferã de maladii coronariene (anginã pectoralã, infarct miocardic,
ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile aratã cã peste 30%
dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. De asemenea obezii pot avea probleme mult mai
mari decât cei cu greutate normalã în cazul unor inteventii chirurgicale.
Cea mai mare gresealã fãcutã în domeniul
nutritiei, priveste absorbtia excesivã a
hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de
valoare nutritivã si care se gãsesc în: zahãr,
dulciuri, fãinã, bãuturi alcoolice. Acestea sunt
transformate de organism în depuneri de
grãsimi.
Obezii se aflã în interiorul unui cerc vicios. Grãsimea
nu mai este la modã, iar mass media înfãtiseazã
sãptãmânal o imagine care contravine modului de
viatã a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confruntã,
mai mult sau mai putin, cu un stres psiho-social, iar
reactia ei este, în general, sã mãnânce tot mai mult.
Multe persoane, în special femei, iau
medicamente de sintezã pentru slãbit, care au efectul
de a le suprima pofta de mâncare, actionând ca un
laxativ. Folosirea permanentã a acestor medicamente
creazã dependentã si perturbã metabolismul apei si a
sãrurilor din organism, provocând edeme, rinichii
sunt afectati, se produc tulburãri psihice si de ritm
cardiac. Au apãrut regimurile pe bazã de pulberi,
care, în prima fazã, produc o scãdere însemnatã în
greutate, deoarece organismul pierde multã apã, dar
nu scade si grãsimea.
Obezii se aflã în interiorul unui cerc vicios. Grãsimea nu mai este la modã,
iar mass media înfãtiseazã sãptãmânal o imagine care contravine modului
de viatã a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confruntã, mai mult sau mai
putin, cu un stres psiho-social, iar reactia ei este, în general, sã mãnânce tot
mai mult.
Multe persoane, în special femei, iau medicamente de sintezã pentru slãbit, care au efectul de a le suprima pofta de
mâncare, actionând ca un laxativ. Folosirea permanentã a acestor medicamente creazã dependentã si perturbã
metabolismul apei si a sãrurilor din organism, provocând edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburãri psihice si
de ritm cardiac. Au apãrut regimurile pe bazã de pulberi, care, în prima fazã, produc o scãdere însemnatã în
greutate, deoarece organismul pierde multã apã, dar nu scade si grãsimea.

Toate aceste cure de slãbire restrictive au marele dezavantaj cã persoana nu învatã sã-si înlocuiascã modul de
nutritie nesãnãtos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel cã majoritatea îsi regãsesc vechea greutate la numai
câteva sãptãmâni de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate decât înainte din acest punct de vedere.
De ce alimentatia, menita sa intretina viata si
capacitatea de munca a omului, a devenit un "factor de
risc major" de imbolnavire ?
Acest fenomen a devenit posibil ca urmare a marilor transformari ce au survenit in viata omului modern.
Omul, creator al tuturor bunurilor materiale si spirituale existente, a pus in slujba sa toate realizarile stiintei si
tehnicii contemporane. Ca urmare viata a devenit mai usoara. Efortul fizic depus de om pentru castigarea
existentei s-a redus simtitor. Au contribuit la aceasta mecanizarea si automatizarea proceselor de productie,
dezvoltarea transporturilor si a confortului general. Omul a devenit pe nesimtite un sedentar si deci consumul de
energie a scazut. In acelasi timp insa au intervenit schimbari importante si in modul de alimentatie al omului.
Alimentele actuale, mai felurite, mai apetisante si mai concentrate, au devenit mai
accesibile omului si ca urmare consumul acestora a crescut mult. In timp ce consumul de
energie depus de omul modern in activitatea de fiecare zi a scazut progresiv, in aceeasi
masura hrana sa a devenit mai abundenta si mai bogata in factori nutritivi. Aceasta
discordanta (nepotrivire) dintre nevoile organismului si consumul de alimente a dus, in
timp, la supraalimentatie in tarile dezvoltate din punct de vedere economic. Este
cunoscut de asemenea faptul ca o mare parte din populatia globului sufera de
subalimentatie. Foametea se datoreaza in mare parte, in epoca noastra, nu unei lipse de
producere a alimentelor de baza, ci mai degraba unui defect de distributie existent in
societatea bazata pe clase si datorita existentei unor popoare bogate si sarace. Dupa
supraalimentatie a aparut si a luat proportii ingrijoratoare asa numita "patologie
evaluata", in care se inscriu bolile cronice degeneratoare ca: ateroscleroza, infarctul de
miocard, accidente vasculare cerebrale, hipertentiunea arteriala, obezitatea, diabet
zaharat, litiaza biliara si renala, reumatismul cronic degenerator etc. Subalimentatia duce
la aparitia bolilor carentiale ca pelagra, avitaminozele, subnutritia, tuberculoza etc.
La aparitia si cresterea frecventei bolilor cronice degenerative, nume sub care sunt cunoscute bolile
epocii contemporane, alaturi de sedentarism si supraalimentatie mai contribuie si asa-numitii factori de
stress care produc dereglari importante in organism. Stresul psihic este favorizat de schimbarile intervenite
in viata si activitatea omului modern, care trebuie sa inlocuiasca activitatea fizica cu activitatea psihica,
intr-un timp relativ scurt. Lupta impotriva bolilor epocii contemporane, din ce in ce mai numeroase si mai
grave este dificila intrucat alaturi de medic fiecare persoana trebuie sa participe constient si interesat la
ocrotirea propriei sanatati. In acest sens fiecare cetatean este dator fata de sine insusi, fata de familie si de
societate sa se inarmeze cu un bagaj minim de cunostinte privind alimentele si alimentatia rationala.

Subliniem de la inceput ca a manca rational nu inseamna a manca cu cantarul. De asemenea trebuie


stiut ca a manca bine si a manca rational nu inseamna a manca ciocolata, a manca mult sau a consuma
alimentele preferate. A manca rational nu exclude mancarea gustoasa cu conditia ca alimentele consumate
in cursul zilei sa ofere organismului, in cantitati suficiente, toti factorii nutritivi de care are nevoie. Din
toate alimentele si preparatele culinare cunoscute azi in lume, in urma procesului de digestie rezulta
urmatorii factori nutritivi, singurii folositi de organismul omului pentru nevoile sale proprii: proteinele,
lipidele, glucidele, vitaminele, sarurile minerale, la care se adauga apa.
Piramida
alimentatiei
sanatoase
Regimul disociat propune o alternativã blândã si
eficace, pe termen lung, în curele radicale si
restrictive, care au ca scop scãderea greutãtii prin
prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta
înseamnã cã unele alimente se potrivesc mai bine
între ele decât altele. Dacã alimentele care nu se
potrivesc se consumã împreunã, se produce pentru o
scurtã duratã o dereglare digestivã, în primul rând
balonare, apoi o mãrire a organelor digestive.