Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE, ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE

„GEORGE EMIL PALADE”

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DREPT

Management ID, anul I

REFERAT

Nutriția corectă

Student:
Ruța Claudiu Ionel

TÂRGU MUREȘ, 2021


Studiile de specialitate, medicii şi nutriţioniştii deopotrivă sunt de acord asupra
faptului că procesul de îmbătrânire este accelerat în cazul în care alimentaţia e
nesănătoasă. Încă din Antichitate, medicul grec Hipocrate, care a trăit 104 ani, scria:
„Cu cât ne hrănim mai mult şi mai bine, cu atât ne dărâmăm viaţa mai repede“.
Introducerea alimentaţiei carnare, prin vânătoare şi prin creşterea animalelor
domestice, a fost considerată drept cauza principală a scurtării duratei de viaţă.
Mesele copioase cu cărnuri, slănine, afumături, mezeluri, conserve, alcooluri tari,
cafele şi tutun dau multă satisfacţie pentru moment, dar, după vârsta de 40-50 de
ani, dereglează ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave
asupra activităţii inimii. Prin modificarea toleranţei digestive şi prin reducerea treptată
a funcţiilor enzimatice, mâncărurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal,
rămân mult timp în stomac (circa 8 ore) şi în intestine (peste 20 de ore), se alterează
şi produc acizi toxici care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, colite, balonări,
constipaţii, cancer de colon). În unele cazuri, acestea măresc conţinutul de colesterol
şi lipide din sânge, care se depun pe pereţii vaselor sanguine, favorizând apariţia
unor boli grave, ca ateroscleroza, arterite, flebite, tromboze, ulcere varicoase. De
asemenea, consumul în exces de dulciuri concentrate solicită prea mult pancreasul
şi duc, uneori, la diabet zaharat. Alimentaţia trebuie să fie normocalorică, adică să
conţină numai atâtea calorii cât sunt necesare organismului, în funcţie de ritmul de
consum pentru fiecare vârstă, de efortul fizic şi intelectual depus. S-a demonstrat că
persoanele care au un aport caloric mai redus şi un consum minim de grăsimi sunt
mai puţin expuse la îmbolnăviri de cancere şi de afecţiuni cardiovasculare.Stilul de
alimentaţie în grabă, cu produse fast-food, încărcate cu grăsimi, cărnuri şi zaharuri,
predispune la dependenţă, prin declanşarea în creier a unor reacţii care conduc la
supraalimentaţie, urmată de celulită şi obezitate.Un adult sănătos, cu o activitate
moderată, care consumă zilnic 2.800-3.000 calorii, are nevoie, în medie, de 70-80
grame proteine (300-400 calorii), 300-400 grame glucide (1.200-1.600 calorii) şi 80-
100 grame lipide (700-800 calorii). La acestea se adaugă 500-800 grame fructe şi
legume, care aduc necesarul de vitamine, minerale, glucide şi o parte din cantitatea
de apă. Alcoolurile tari şi tutunul, consumate în mod constant şi în cantităţi mari,
afectează întreg organismul, provocând tulburări morfofuncţionale neuroendocrine,
cardiovasculare, renale, musculare şi în special hepatice. Se produc tulburări
complexe, cu scăderea capacităţii fizice şi intelectuale şi scăderea duratei de viaţă.
Semnele clinice sunt la început moderate ca: oboseală, ameţeli, cefalee, insomnii,
tulburări de echilibru, de memorie, dureri la mers forţat. Treptat, fenomenele se
agravează cu riscul apariţiei anginei pectorale şi a infarctului de miocard,
ramolismentul, hemoragia cerebrală, arteriopatia periferică a membrelor inferioare,
până la cangrenă.La femei, abuzul de alcool duce la deteriorarea pielii, prin
vasodilataţie cutanată, până la îmbătrânirea prematură a tenului, ce devine ofilit,
ridat, zbârcit. Alcoolurile tari dăunează asupra sistemului nervos, distrug trupul,
memoria şi creierul. Nu poate fi neglijat faptul că alcoolul bagă în ospiciu circa 40%
dintre nebuni, iar în închisori 30-40 % dintre criminalii şi delicvenţii juvenili. Tutunul,
prin substanţele toxice pe care le conţine, produce o uzură prematură şi îmbătrânire
precoce, fumatul fiind considerat una dintre cele mai periculoase toxicomanii prin
caracterul său de masă. Dacă fumatul începe din perioada de creştere, produce o
scădere în dezvoltarea corpului.De asemenea, se exclud băuturile răcoritoare
sintetice, cu mult zahăr şi aditivi sintetici, (E-uri) şi înlocuirea lor cu sucuri naturale,
preparate în casă, eventual fără zahăr. Cu mare efect se recomandă ca dimineaţa şi
seara să se consume o limonadă cu multă lămâie şi cu 1-2 linguriţe de miere.Se va
renunţa treptat la cafea, pentru a fi înlocuită cu ceai verde sau alte băuturi naturiste
energizante.Respectarea acestor diete ar asigura o întinerire cu 10-15 ani, mărind
potenţialul energetic, vitalitatea, păstrarea memoriei şi rezistenţa la boli. Sunt
concludente statisticile care arată că restricţiile calorice şi controlul diurn al
alimentaţiei la japonezi reduc substanţial mortalitatea în comparaţie cu SUA şi
anume de 16 ori la bolile cardiovasculare, de cinci ori la cancerele mamare şi de trei
ori la cancerele de colon. Obezitatea apare atunci când numărul de calorii absorbite
de corp este cu mult mai mare decât numărul celor eliminate de către acesta. Iar
acest lucru este cauzat de două mari probleme, conectate foarte puternic între ele:

1. Asimilarea unor cantități mari de calorii prin consumarea unor produse sau
alimente cu o valoarea energetică foarte mare, bogate în grăsimi.
2. Creșterea nivelului de sedentarism al oamenilor și, bineînțeles, scăderea
activității fizice sub orice formă.

Punctul 2 este, cu precădere, cauzat de factori sociali. De asemenea, psihologia


umană primară joacă un rol important. Lumea în care trăim astăzi este una foarte
sigură și liniștită, asta după orice standarde vrei să judeci. Șansele ca, la nivel global,
să izbucnească un război, o epidemie sau o foamete catastrofale sunt aproape 0%.
Această stare de lucruri a făcut din oameni, în general, niște ființe foarte apatice și
leneșe. Din moment ce viața lor nu mai este pusă în pericol, dorința de a face sport a
scăzut și acest lucru face ca activitatea fizică să fie pentru mulți doar o pasiune și mai
puțin una extrem de importantă în ecuația unei vieți sănătoase.La toate acestea se
adaugă natura locurilor de muncă pe care le ocupăm astăzi (cele care presupun
muncă fizică pierd teren pe zi ce trece în dauna celor în care stai în spatele unui
birou sau calculator), la înmulțirea mașinilor și folosirea acestora ca mijloc de
transport chiar și pe distanțe scurte sau creșterea procentului de persoane care
părăsesc mediul rural pentru cel urban, unde viața este mai ‘’ușoară’’.Pentru mulți
dintre noi, hrana este doar o sursă de plăcere la îndemână, dar pentru o parte mai
mică, principala preocupare este aportul de energie și conținutul caloric al alimentelor
pe care le consumă. Specialiștii spun că necesitatea de a mânca mai des este
cauzată de faptul că ne hrănim cu prea multe calorii și prea puțini nutrienți.Astfel,
nutriția este un subiect foarte abordat în discuțiile despre stilul de viață sănătos, dar
asta implică reguli, iar aici multe persoane tind să greșească pentru că nu sunt
dispuși să urmeze un program de alimentație.
Un stil de viață sănătos constă într-o hrană sănătoasă, care să conțină nutrienți, dar
și un program de sport, pentru că mișcarea regulată este primul pas pentru o viață
lipsită de boli sau afecțiuni de orice tip.
Prin îmbinarea acestora, vom observa o schimbare atât în organism cât și psihic,
deoarece starea de bine vine din interior, iar dacă noi ne vom ocupa ca interiorul
nostru să fie unul sănătos, vom avea energie, iar oboseala va dispărea și ea.

Concluzii:

Ca si in cazul adultilor, adolescentii trebuie sa inteleaga ca alimentatia


sanatoasa este vitala deoarece asigura necesarul de substante nutritive si, astfel, nu
trebuie sa urmeze tratamente cu vitamine si suplimente nutritive, care de altfel nu
sunt recomandate. Administrarea suplimentelor nutritive ar trebui realizata numai sub
supravegherea personalului medical. De asemenea, adolescentii ar trebui sa
inteleaga ca cea mai buna metoda pentru mentinerea greutatii corporale este
adoptarea unui stil de viata sanatos, care presupune o alimentatie diversificata si
echilibrata, la care se adauga un program regulat de exercitii fizice.
Factorii care conduc la cresterea in greutate sunt: alimentatia tip fast-food,
administrarea drogurilor si a suplimentelor sau adoptarea unor diete neadecvate.

S-ar putea să vă placă și