Moise Alin

Clasa a XII-a D

Alimentația și bolile cardiovasculare, obezitate

          Alimentele pe care le consumăm oferă corpului nostru “informațiile” și

materialele de care au nevoie pentru a funcționa corespunzător. Dacă nu obținem
informațiile corecte, procesele noastre metabolice suferă și sănătatea noastră se
deteriorează.
Dacă consumăm prea multă hrană sau alimente care transmit corpului nostru
instrucțiuni greșite, putem deveni supraponderali, subnutriți și riscăm să
dezvoltăm boli și afecțiuni, cum ar fi artrita, diabetul și bolile cardiace.
          Pe scurt, ceea ce mâncăm este esențial pentru sănătatea noastră.
Alimentele acționează ca medicamentele – pentru a menține, preveni și trata
boala.
          Elementele nutritive din alimente permit celulelor din corpul nostru să-și
îndeplinească funcțiile necesare. Acest citat dintr-un binecunoscut manual
descrie modul în care substanțele nutritive din produsele alimentare sunt
esențiale pentru funcționarea noastră fizică.
           “Nutrienții sunt substanțele hrănitoare din alimente care sunt esențiale
pentru creșterea, dezvoltarea și menținerea funcțiilor corpului. Asta înseamnă că,
dacă un nutrient lipsește, aspecte ale funcției și, prin urmare, ale sănătății umane
se deteriorează. Dacă aportul de nutrienți nu satisface în mod regulat nevoile de
nutrienți dictate de activitatea celulelor, procesele metabolice încetinesc sau
chiar se opresc “. (Perspective în nutriție, Wardlow și Insel)
            Cu alte cuvinte, substanțele nutritive dau corpului nostru instrucțiuni
despre cum să funcționeze. În acest sens, alimentele pot fi văzute ca o sursă de
“informare” pentru corp.
Gândindu-ne la alimente în acest fel ne oferă o perspectivă asupra nutriției care
merge dincolo de calorii sau grame, alimente bune sau alimente rele. Această
viziune ne determină să ne concentrăm asupra alimentelor pe care ar trebui să le
includem în dietă și nu asupra celor pe care trebuie să le excludem.
În loc să privim mâncarea ca pe un inamic, trebuie să o vedem drept o cale de a
crea sănătate și de a reduce boala, ajutând organismul să-și mențină funcțiile.
            Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de îmbolnăvire și deces în
prezent, fiind responsabile de până la jumătate din totalul deceselor. Importanța
alimentației în prevenirea acestei patologii este bine cunoscută și există
numeroase studii care atestă aceasta legătură.

Grupul de Recuperare Cardiacă al Societății Europene de Prevenție și

Recuperare recomandă următoarele măsuri principale pentru o dietă sănătoasă:
Moise Alin
Clasa a XII-a D

a. evaluarea aportului zilnic de calorii, grăsimi, grăsimi saturate, sare și al

obiceiurilor alimentare
b. educarea pacientului și a membrilor familiei cu privire la scopul dietei
c. consumarea de alimente "sănătoase":
* alimente sărace în sare
* dieta mediteraneană: fructe, legume, cereale integrale, pește uleios, carne
ușoară și produse lactate cu conținut scăzut în găsimi
* înlocuirea grăsimilor saturate cu cele mono/polinesaturate din vegetale (ac
oleic din uleiul de măsline) și din pește pentru a reduce grăsimile totale la mai
puțin de 30% din necesarul energetic, din care mai puțin de 1/3 să fie saturate
* evitarea băuturilor și mâncărurilor cu adaos de sare și zahăr
d. adoptarea de metode comportamentale și strategii de complianță și aderență la
tratament în cadrul consilierii.

             Obezitatea este o creștere exagerată a greutății corporale (peste 25% față
de greutatea normală), cauzată de acumularea unei cantități mari de grăsime în
țesutul subcutanat și în jurul viscerelor. Poate fi exogenă, când este determinată
de o alimentație excesivă sau endogenă, când apare în urma unor tulburări ale
glandelor endocrine ori ale centrilor nervoși din hipotalamus. Constituie un
factor de risc în diabetul zaharat, patologia cardiovasculară și arterioscleroză.
Obezitatea este o afecțiune medicală de nutriție și metabolism (schimb de
materii) în care grăsimea corporală se acumulează în exces, astfel încât poate
avea un efect advers, negativ asupra sănătății, ducând la o speranță de viață
redusă și/sau probleme de sănătate.
               Oamenii sunt considerați obezi atunci când indicele de masă corporală
(IMC), o mărime obținută prin împărțirea greutății unei persoane, exprimată în
kilograme, la pătratul înălțimii acelei persoane, exprimată în metri, este mai
mare de 30 kg/m2.
               Obezitatea crește riscul de diverse afecțiuni, în special boli de inimă,
diabet de tip 2, apnee obstructivă de somn, anumite tipuri de cancer, osteoartrită
și astm. În cele mai multe cazuri, obezitatea este provocată de o combinație
dintre un consum excesiv de calorii, lipsa activității fizice și o predispoziție
genetică, deși, în anumite situații, cauzele principale sunt genele, afecțiunile
endocrine, medicamentația sau afecțiunile psihice.
Există puține dovezi ce susțin punctul de vedere conform căruia anumite
persoane obeze mănâncă puțin, însă se îngrașă din cauza metabolismului lent; în
medie, persoanele obeze consumă mai multă energie decât cele slabe, dată fiind
energia necesară pentru a susține o greutate crescută.
               Dietele și activitatea fizică sunt principalele ajutoare în tratamentul
obezității. Calitatea regimului alimentar poate fi îmbunătățită prin reducerea
Moise Alin
Clasa a XII-a D

consumului de alimente calorice, cum sunt cele bogate în grăsimi și zaharuri, și

creșterea consumului de fibre alimentare. Se pot lua medicamente împotriva
obezității pentru a diminua apetitul sau a bloca acumularea grăsimii, împreună
cu o dietă potrivită. În cazul în care dieta, activitatea fizică și medicamentația nu
sunt eficiente, se poate apela la un balon gastric pentru scăderea în greutate, sau
la operație pentru a reduce volumul stomacului și/sau lungimea intestinelor,
ducând astfel la instalarea mai rapidă a stării de sațietate și la o capacitate redusă
de absorbție a substanțelor nutritive din alimentație.
               Obezitatea este una dintre principalele cauze de deces ce pot fi
prevenite la nivel mondial, cu o răspândire din ce în ce mai mare la adulți și
copii, iar autoritățile o consideră ca fiind una dintre cele mai grave probleme de
sănătate publică din secolul al XXI-lea. În mare parte din lumea modernă,
obezitatea este stigmatizată (în special în Occident), cu toate că a fost percepută
drept un simbol al bogăției și fertilității de-a lungul istoriei, acest lucru fiind încă
valabil în anumite zone din lume. Din 2013, Asociația Medicală Americană a
clasificat obezitatea drept o boală.