UNIVERSITATEA,,BABEȘ-BOLYAI”CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

SPECIALIZAREA KINETOTERAPIA ÎN AFECȚIUNILE APARATULUI
LOCOMOTOR

IMPORTANȚA ALIMENTAȚIEI ȘI A ACTIVITĂȚII

FIZICE ÎN VIAȚA FIECĂREI PERSOANE

CSATLOS ANDREEA,KAAL II
 ALIMENTAȚIA CORECTĂ

Alimentația corectă asigură creșterea și dezvoltarea adecvată și îmbunătățește

sănătatea și buna funcționare a organismului. În mod special, alimentația sănătoasă
îi ajută persoanele să își îmbunătățească performanțele la învățătură și în sport. În
același timp, alimentația necorespunzătoare poate duce la schimbarea greutății
corporale, precum și la apariția unor boli cronice.

Există cinci grupuri principale de alimente:

 alimente bogate în amidon, precum orezul și alte cereale, cartofii, tăițeii și

pastele;
 fructe și legume;
 lapte și produse lactate, precum iaurtul și brânza;
 carne, pește, ouă, nuci și legume;
 alimente și băuturi bogate în grăsimi și/sau zahăr.

O alimentaţie sănătoasă conţine o varietate echilibrată de produse din

principalele grupuri de alimente și o cantitate suficientă de produse alimentare
pentru a satisface necesitățile adolescentului. Un tânăr ar trebui să aibă un regim
alimentar echilibrat care să includă alimente din toate cele cinci grupuri. În plus,
este necesar să alegeți alimentele care nu conțin multă sare și să limitați produsele
cu multe grăsimi sau glucide.

Persoanele care sunt supuse zilnic unor activități fizice intense sau care practică
un sport de performanță au nevoie de o alimentație diferită de cea a altor tineri de
aceeași vârstă. De exemplu, sportivii au nevoie de o cantitate mai mare de lichide
în timpul exercițiilor, precum și de o cantitate mai mare de carbohidrați, aceștia
fiind principala sursă de energie.

Pentru ca sănătatea să nu aibă de suferit, carbohidrații trebuie asimilați din

cereale integrale și din fructe, și nu din produse cu un conținut ridicat de zahăr
rafinat.

(Croitoru,2015)
2
Importanța lichidelor

Multe persoane ignoră rolul lichidelor în nutriție. Este foarte important să fie
limitat consumul băuturilor răcoritoare cu un conținut ridicat de zahăr și al sucului
de fructe, mai ales între mese. Cofeina din băuturile carbogazoase și cafeaua duc la
apariția tulburărilor de somn, mai ales dacă acestea sunt consumate seara, ceea ce
generează diferite probleme de sănătate și provoacă scăderea performanțelor la
învățătură.

Potrivit ghidurilor alimentare, trebuie evitat consumul băuturilor alcoolice,

organismul necesitând cantități semnificative de apă, pentru a evita deshidratarea.

Dacă o persoană nu consumă suficiente produse alimentare, poate deveni

subponderală. Subnutriția afectează creșterea fizică și dezvoltarea, precum și
capacitatea de a învăța și de a munci. În același timp, dacă o persoană mănâncă
prea mult, în special alimente bogate în grăsimi și zahăr, ea poate deveni
supraponderală. Această stare poate provoca probleme de sănătate și sociale.

(Milică,2016)

Obezitatea
Obezitatea este o afecțiune cronica a cărei prevalență este în creștere și care
determină apariția riscului pentru diabet zaharat, hipertensiune arterială, a bolilor
de inima, a afecțiunilor veziculei biliare ca și a unor forme de cancer. Obezitatea
poate determina probleme sociale, economice și psihologice ca rezultat al
prejudecaților și scăderii autorespectului.

Obezitatea definită ca o creștere a țesutului adipos total al organismului este

frecvent cunoscută sub denumirea de exces ponderal. Dispunerea grăsimii are însă
o influență mare asupra riscului de îmbolnăvire.

Țesutul adipos al organismului și distribuția acestuia sunt determinate de sex,

vârstă, grad de activitate fizică. Atât la bărbați cât și la femei țesutul adipos crește

3
cu vârsta. La toate vârstele, după pubertate, femeile au un procent mai mare al
țesutului adipos decât bărbații.

Cauzele obezității

Obezitatea rezultă mult mai frecvent din aportul caloric în exces decât din
încetinirea metabolismului. Dietele bogate în grăsimi și carbohidrați rafinați și
stilul de viață sedentar favorizează creșterea în greutate.

Principalii factori de risc sunt dieta, stresul, sedentarismul;

Tratamentul obezității

Acesta începe cu modificarea stilului de viață a pacientului (dietă, activitate

fizică, modificări comportamentale). Pentru rezultate bune și de durată, în scăderea
ponderală este importantă motivarea pacientului. Acesta trebuie să aibă așteptări
realiste: orice pacient care intra într-un program de scădere ponderală trebuie să
aibă obiective care pot fi atinse, măsurabile, specifice, realiste și convenabile.

Pentru tratamentul obezității pot fi necesare în funcție de gradul acesteia și

complicații,consultații la dietetician, fizioterapeut, diabetolog, endocrinolog,
psiholog, chirurg, psihiatru.

(Heinberg,2009)

4
 ACTIVITATEA FIZICĂ

Activitate fizică este orice formă de mișcare a corpului care presupune un

consum de energie. Așadar, activitatea fizică nu este sinonimă cu exercițiul fizic,
deși îl implică. Activitățile recreative, treburile casnice, momentele de joacă, sunt
toate forme de activitate fizică.

Există mai multe nivele pentru activitățiile fizice și anume:

Activitate fizică ușoară

Activitatea fizică ușoară este recomandată după o perioadă în care nu ai făcut

mișcare. Pentru început se pot realiza sarcinile casnice cu o intensitate scazută,
mersul încet, urcarea scărilor, plimbări.

Activitate fizică moderată

Activitatea fizică moderată presupune un efort care accelereaza în mod

perceptibil ritmul cardiac. Exemple de activitate fizică moderată sunt: mersul în
pas vioi, dansul, grădinăritul, treburile casnice, vânătoarea, participarea la jocuri și
activități de familie sau plimbările cu animale domestice.

Activitate fizică intensă

Activitatea intensă presupune un efort mare și provoacă o respirație rapidă și o

creștere a frecvenței cardiace. Ce activități intense se pot face: jogging, mersul pe
bicicletă, aerobic, înot, sporturi de echipă (fotbal, volei, handbal).

(Năsui,2014)

Efectele unei activități fizice constante

Efectul activității fizice asupra stării de sănătate depinde foarte mult de

intensitatea, durata și frecvența. O parte importantă a beneficiilor efortului fizic se
obțin când depășim o anumită durată (10 minute) de efort fizic constant, efectele
fiind optime când ajungem la o durată de 30 de minute pe zi. Pentru a ne menține
în formă este ideal să facem mișcare cel puțin de cinci ori pe săptămână,

5
introducând mișcarea în programul zilnic într-un mod asemănător spălatului pe
dinți sau al dușului.

Există mai multe avantaje cât se poate de importante pe care le aduce activitatea
fizică zilnică, acasă sau la locul de muncă. O activitate fizica moderată, îndrumată
și executată corect, practicata zilnic, poate imbunătăți sănătatea și calitatea vieții
dumneavoastră.

(Pop,2007)

Toate sistemele organismului pot beneficia de avantajele mișcării fizice zilnice :

Sistemul nervos :

 îmbunătățește capacitatea de concentrare, echilibrul, creativitatea și

performanța intelectuală;
 reduce stresul, anxietatea și frustrarea.

Sistemul osos :

 întărește oasele și îmbunătățește puterea musculară și rezistența;

 articulațiile devin mai flexibile pentru a permite o mișcare mai ușoară;
 reduce durerile de spate prin îmbunătățirea mobilității și o postură corectă;
 reduce riscul de osteoporoza și fracturi.

Sistemul circulator :

 reduce riscul de îmbolnăvire a inimii și de accident vascular cerebral;

 îmbunătățește circulația sângelui;
 ajută la scăderea colesterolului “rău” (LDL) și creșterea colesterolului “bun”
(HDL);
 ajută la reducerea tensiunii arteriale crescute și previne apariția
hipertensiunii arteriale.

Sistemul digestiv :

 ajută la controlul apetitului;

 îmbunătățește digestia și eliminarea deșeurilor.

6
Sistemul respirator :

 reduce rata declinului funcției pulmonare;

 îmbunătățește capacitatea organismului de a folosi oxigenul.

Alte beneficii :

 ajută la eliberarea tensiunilor și controlarea stresului;

 dezvoltarea fizică armonioasă în perioada de creștere;
 reduce probabilitatea de apariție a diabetului și a unor tipuri de cancer;
 ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
 îmbunătățește imaginea de sine și sentimentul de încredere;
 îmbunătățește sistemul imunitar;
 ajută la odihna organismului prin îmbunătățirea calității somnului;
 activitatea fizică iți conferă o atitudine pozitivă;

Ca și beneficii sociale,sportul este o continuă competiție cu noi și cu ceilalți.

Această dimensiune a competiției ne învață urmatoarele:

 Să ne asumăm înfrângerile;
 Să acceptăm normele și responsabilitățile;
 Să ne canalizăm agresivitatea.mai ales că activitățile de grup presupun
respect unul față de celălalt;
 Să ne autocontrolam în situații critice;
 Să lucrăm în echipă;
 Să menținem relații sociale cu ceilalți participanți.
(Niculae,2018)

Așadar,un stil de viață sănătos implică o alimentație corectă și o activitate fizică

regulată,care vor păsta calitatea vieții persoanei,indiferent de vârsta pe care această
o are.

7
 Bibliografie
1. Croitoru,C. (2015).Bazele alimentației și sănătatea.Editura :AGIR
2. Heinberg,L.,(2009).Obesity in Youth:Causes,Consequences and cures.
Editura:Apple Academic Press
3. Milică,C.(2016).Alimentația rațională pentru o viață sănătoasă.
Editura:Doxologia
4. Năsui, B., Popescu, C. (2014). Palestrica of the third millennium –
Civilization and Sport Vol. 15.Retrieved from: https://www.healthhub.sg
5. Niculae,E. (2018).Mișcare fizică.Retrieved from: http://www.cdt-babes.ro
6. Pop,C.(2007).Rolul activității fizice în promovarea stării de bine.
Editura:ASE