Univesitatea de Vest Timisoara Facultatea de Educatie Fizica si Sport Kinetoterapie

Tenis de masa

Dobrovolszky Alexandru Grupa 6

Cuprins 1. Istorie 2. Regulamentul si tehnica jocului de tenis de masa 3. Legatura cu acest sport 4. Program de antrenamente

1.Istorie 1880 adaptarea tenisului de camp pentru mese. Aprox. 1890 primele patente care mentioneaza tenisul de masa. Seturi pentru tenisul de masa includ nume precum Gossima, Indoor Tennis, mentionand ca regulile sunt aceleasi ca si la tenisul pe iarba. 1900- sunt introduse mingile de celuloid care le inlocuiesc pe cele de cauciuc si de pluta. Mingea de celuloid era reflectata de o suprafata aproape perfect, si jocul a devenit un adevarat succes. 1901- Se infiinteaza in Anglia doua asociatii rivale: Asociatia tenisului de masa si Asociatia de Ping Pong (care s-au unit in 1903). Tot acum primele carti despre acest joc (si regulile lui). Jocul este introdus in China. 1904 Entuziasmul pentru Ping Pong paleste, dar se pastreaza o pasiune aprinsa pentru el in cateva orase din estul Europei. 1922 In Europa, renaste interesul pentru joc, desi regulile nu erau unice. Se stabilesc in cele din urma regulile de joc pentru tenisul de masa. 1926 Federatia Internationala de Tenis de Masa (formata la Berlin) organizeaza primul Campionat Mondial de tenis de masa(jucat in Anglia). Se adopta primele reguli standard ale jocului de tenis de masa. Primul presedinte al Federatiei este ales Ivor Montagu(ENG). 1926-1931 Maria Mednyanszky(Hun) castiga Campionatele Mondiale de 5 ori consecutiv. Mednyanszky castiga 18 medalii de aur de-a lungul carierei. 1903- 1935 Victor Barna (Hun) castiga Campionatul Mondial de 5 ori consecutiv. Barna a castigat 22 de medalii de aur in decursul carierei de jucator de tenis de masa. 1936 La cel de-al zecelea Campionat Mondial de Tenis de Masa, a avut loc cel mai lung meci, primul game a durat mai mult de 2 ore. 1950-1955 Romanca Angelica Rozeanu-Adelstein castiga cele 6 editii consecutive ale Campionantului Mondial de Tenis de Masa, fiind, pana in prezent, ultima castigatoare de origine non-asiatica. 1950-1970 : Era Sponge Bat si inceputul dominatiei asiatice. 1952- Editia 19-a a Campionatului Mondial de Tenis de Masa are loc in Bombay(India). Hiroji Satoh (Japonia) este primul jucator de tenis de masa care devine campion mondial folosind o racheta acoperita cu burete dens. 1953 China participa pentru prima data la Campionatele Mondiale de tenis de masa. 1957 Campionatul Mondial de Tenis de Masa se va desfasura o data la doi ani. 1971 Diplomatia Ping-Pong: tenisul de masa a jucat un rol important in diplomatia internationala atunci cand cateva echipe au fost invitate in China pentru o serie de jocuri amicale dupa Campionatul Mondial din 1971. Acest an marcheaza in acelasi timp si inceputul influentei jucatorilor suedezi (Stellan

Bengtsson, Kjell Johansson, Mikael Appelgren, Erik Lindh, Jan-Ove Waldner, Jrgen Persson, si Peter Karlsson). 1977 Federatia Internationala de Tenis de Masa primeste recunoasterea formala din partea Comitetului Olimpic International. 1980- Primul Campionat Mondial de Tenis de masa care este tinut in Hong Kong. 1981 Campionat Mondial tinut in Nova Sad, Iugoslavia. Triumf total pentru China: reprezentantii ei castiga toate cele sapte medalii. Incepand cu 1981, tenisul de masa este acceptat in programul jocurilor olimpice. 1988 Primele jocuri de tenis de masa care au loc in cadrul Jocurilor Olimpice (Seoul, Coreea de Sud) 1996 Inceputul turneelor ITTF Pro, cu evenimente care au loc in jurul lumii 2000 Dupa jocurile olimpice din Sidney, marimea mingii a crescut la 40mm pentru a putea fi vazuta mai usor atunci cand un joc de tenis de masa este urmarit la televizor. 2001 Scorul s-a schimbat de la 21 la 11 puncte. Este, de asemenea, a treia oara cand China castiga a treia oara, castigand toate cele sapte medalii de aur. 2004 In timpul jocurilor olimpice de la Atena, tenisul de masa a fost clasat al 5lea cel mai urmarit sport la televizor. 2008 Echipa de tenis de masa a Chinei castiga jocurile pe echipa ka Guangzhou si China castiga toate medaliile de aur din cadrul jocurilor olimpice de la Beijing. 2010 Tenisul de masa face parte din Jocurile Olimpice pentru Tineret. Este de mentionat faptul ca recordul in domeniul jocului pasiv il detin romanul Paneth Farkas si polonezul A. Ehrhich, care au jucat timp de 2 ore si 12 minute pentru a face un singur punct. Este greu de precizat data exacta de cnd ping-pong-ul se practica n tara noastra. Desi presa vremii nu consemneaza existenta lui nainte de 1926, este de presupus ca era cunoscut, data fiind avalansa informatiilor ncepnd chiar din acest an. Zonele n care patrunsese deja tenisul de masa erau: Transilvania si Banatul, cu deosebire n orasele: Timisoara, Arad, Cluj, Oradea, unde aveau loc si diferite concursuri locale. n 1927, aria raspndirii acestui joc este mult largita. n 1928, n cadrul FSSR se nfiinteaza o Comisie de Ping-Pong, care decide si disputarea primelor CN, desfasurate, dupa toate probabilitatile, la Oradea. Totusi, data exacta a primei editii a CN este controversata (1928 sau 1929). Cei dinti campioni, desemnati la Arad, n 1929: A. Steiner, M. Lyska, Solomon-Taglicht; Papos-Steiner, Goldstein juniori; iar dintre echipe se evidentiaza CA Oradea.

2. Regulamentul si tehnica jocului de tenis de masa Masa de tenis este dreptunghiulara, cu suprafata de joc neteda si perfect orizontala, putand fi confectionata din orice material (lemn, plastic etc.). Mingea este sferica, confectionata din celuloid sau alt material plastic, de culoare alba mata, avand greutatea de 2,40 g 2,53 g si circumferinta de 37,2 38,2 mm. Fileul are o lungime de 183 cm, partea sa superioara fiind la 15,25 cm de la suprafata mesei. Paleta poate avea orice forma, dimensiune sau greutate; singura cerinta regulamentara se refera la grosimea stratului acoperit care nu poate depasi 4 mm, iar culoarea sa fie inchisa si mata. Un meci se poate disputa dupa sistemul 2 seturi din 3, sau 3 seturi castigate din 5. Un set este castigat de catre un jucator care realizeaza primul 11 puncte; cand ambii jucatori au acumulat 10 puncte, sunt necesare pentru victorie 2 puncte diferenta fata de adversar. Schimbarea serviciului se efectueaza dupa fiecare serie de 2 puncte; de la scorul de 10, schimburile de servici au loc alternativ dupa fiecare punct. Jucatorii schimba terenul dupa fiecare set. Serviciul este efectuat cu mingea care este asezata pe palma deschisa a mainii fara paleta, care trebuie sa se afle deasupra nivelului mesei si inapoia liniei de fund a acesteia. Nu este permis sa i se dea efect mingii din degete (tehnica in care se specializasera jucatorii americani prin 1938). Mingea aruncata si lovita cu paleta trebuie sa atinga intai terenul propriu de joc si apoi pe cel al adversarului. Daca mingea atinge fileul si cade la adversar, serviciul se repeta (net). Tusa: O minge care loveste una din muchiile mesei de joc este valabila si ramane in joc. Orice minge, care iese evident afara, dar atinge paleta adversarului, este punct pierdut de acesta. Priza paletei. Se cunosc doua modalitati de tinere a paletei: cea clasica si cea asiatica (priza toe). Pozitia de baza a jucatorului trebuie sa-i permita o perfecta vedere asupra suprafetei de joc si posibilitatea rapida de interventie in orice directie. Jocul de dublu se desfasoara intre perechi: doi baieti cu doi baieti si doua fete cu doua fete, sau o fata si un baiat cu o fata si un baiat (mixt). Mingea este lovita pe rand, de catre cei doi parteneri, nefiind admise 2 lovituri succesive de catre acelasi jucator. Serviciul se efectueaza ca la jocul de simplu, perechile alternand la efectuarea sa. Schimbarea se face de catre adversarul care a primit serviciul.

3.Legatura cu acest sport Am inceput sa practic acest sport la varsta de 14 ani, tarziu, avand in vedere ca varsta potrivita pentru inceperea acestui sport este de la 5 ani. Totul a inceput cand bunicul meu m-a intrebat daca nu vreau sa incerc acest sport. La inceput am fost foarte rezervat dar am zis sa incerc. Dupa cateva ore petrecute in sala a inceput sa-mi placa. Incetul cu incetul dintr-o simpla joaca a inceput sa devina un lucru foarte serios punand foarte mult suflet in ceea ce faceam. Nu au intarziat sa apara si satisfactiile de la competitii care faceau practica acestui sport si mai frumoasa. In concluzie,in urma practicarii tenisului de masa am avut numai de castigat cunoscand astfel persoane deosebite, legand prietenii, am invatat sa imi stapanesc emotiile in momentele tensionate si sa iau decizii importante intr-un timp foarte scurt. Recomand acest sport tuturor categoriilor de varsta indiferent daca este practicat doar de placere sau de performanta deoarece aduce multe beneficii atat in plan fizic cat si pe plan emotional.

4. Program de antrenamente Marti Miercuri Joi 15:00Pregatire Pregatire 16:30 fizica fizica 17:00- TemeExercitiu19:00 situatii Servicii de joc Luni Vineri Sambata Duminica Meciuri de antrenament Temesituatii de joc

Bibliografie 1. Angelescu, Nicolae, Nicolae Angelescu, Tenis de masa, Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1997 2. Federatia Romana de Tenis de Masa (FRTM) www.frtenismasa.ro 3. www.sportbiz.ro