Sisteme de transmisii

Candidat :
Calificare : Tehnician de telecomunicatii

Indrumator :

Cuprins
Argument ……………………………………………………….. pg. 1

Istoric ……………………………………………………………... pg. 2

Cap. I : Tehnici de modulatie si multiplexare …………………….. pg. 3-8

1.1 Semnale analogice si digitale ………………………… pg. 2

1.2 Multiplexarea semnalelor …………………………….. pg. 4

1.2.1 FDM ……………………………………………. pg. 4

1.2.2 TDM ……………………………………………. pg. 5

1.3 Modulatia impulsurilor in cod ………………………… pg. 5

1.3.1 Conversia analog-digitala ………………………. pg. 5

1.3.2 Conversia digital-analogic ……………………… pg. 8

Cap. II : Sisteme de transmisiuni digitale …………………………. pg. 9-18

2.1 Sisteme de transmisiuni digitale PDH ……………….. pg. 9

2.1.1 Caracteristicile transmisiei digitale ……………... pg. 10

2.1.2 Coduri de linie …………………………………… pg. 10

2.1.3 Echipamentul de linie digital ……………………. pg. 13

2.1.4 Ierarhia PDH …………………………………….. pg. 14

2.1.5 Echipamente de transmisie PDH ………………... pg. 15

2.1.6 Echipament PCM ………………………………... pg. 16

2.2 Sisteme de transmisiuni SDH ………………………… pg. 17

2.2.1 Structura cadrului STM-1 ……………………….. pg. 18

Cap. III : Protectia muncii

Anexa

Bibliografie

Argument
 Prin lucrarea de fata realizata la sfarsitul celor 4 ani de perfectionare
profesionala in cadrul liceului doresc sa fac dovada gradului meu de pregatire in
meseria de tehnician de telecomunicatii .
De aceea am adunat toate cunostintele teoretice si practice dobandite in
timpul scolii cu cele din documentatia tehnica de specialitate parcursa in
perioada de elaborare a lucrarii de diploma .
Consider ca tema „Sisteme de transmisii” aleasa in vederea obtinerii
diplomei de atestat in specialitatea de tehnician de telecomunicatii dovedeste
faptul ca am o capacitate de sistematizare si sintetizare a cunostintelor si
totodata capacitatea de a rezolva probleme teoretice dar si practice din
specializarea in care lucrez .
In primul capitol sunt prezentate semnalele analogice si cele digitale si
tehnicile de modulatie si multiplexare a semnalelor. In prezent , se utilizeaza la
scara larga transmiterea in reteaua de telecomunicatii a semnalelor digitale,
astfel ca daca semnalul sursei este de tip analogic , este necesara conversia lui in
semnal digital .
In cel de al doilea capitol al lucrarii se vorbeste despre sistemele de
transmisiuni digitale. Acesta contine descrierea transmisiunilor PDH si SDH
impreuna cu componentele necesare pentru functionarea lor . Capitolul se
termina cu prezentarea elementelor unui cadru STM-1.

Istoric…

Comunicatiile reprezintă sistemele tehnice prin care se realizează

transmiterea, interpretarea sau prelucrarea datelor si informatiilor de către
oameni sau aparate. Desi fără o istorie milenară, comunicatiile nu reprezintă o
etapă parcursă usor…
Anul 1831 reprezinta primul pas in comunicatii astfel savantul american
Joseph Henri transmite primele semnale electrice demonstrand astfel ca
electromagnetismul putea fi folosit si in alte scopuri decat la ridicarea
greutatilor . Dupa 6 ani Samuel Morse face publica inventia sa numita telegraf
astfel ca in anul 1844 se realizeaza prima transmisiune in telecomunicatii .
Inventatorul Graham Bell primeste primul patent de inventator al telefonului in
anul 1876 iar un an mai tarziu are loc prima convorbire telefonica din Romania.
Televiziunea apare si ea in anul 1884 ,inventator fiind Paul Nipkow , aceasta
tehnologie bazandu-se la inceput pe o functionare mecanica . Radioul apare in
anul 1895 iar la inceput de secol se realizeaza prima transmisiune fara fir (radio-
transmisiune) in Romania .
In anul 1923 electronica se impune in fata mecanicii in domeniul
telecomunicatiilor si americanul V.K.Zworykin inventeaza televiziunea
electronica urmata doi ani mai tarziu de primul semnal TV . URSS lanseaza
primul satelit artificial al Pamantului in anul 1954 . Telefonia mobila se naste in
1973 pe maretul taram american desi diverse concepte, planuri si prototipuri au
existat inca de la inceputul secolului XX . Microcipul apare in anul 1959 acesta
asigurand un viitor stralucit in toate domeniile . Prima transmisiune optica apare
in anul 1976 astfel intrand in scena comunicatiilor si lumina , un an mai tarziu
este creat primul calculator electronic destinat utilizarii generale . Primul PC
(Personal Computer) apare in 1981 astfel incepand o noua era in
telecomunicatii. O data cu aparitia PC-ului tehnologia va cunoaste o dezvoltare
foarte agresiva aceasta ducand la dezvoltarea unui nou mod de a comunica si
anume , Internetul aparut in anul 1988 care la inceput a fost luat in primire de o
mica parte din tarile europene datorita scepticismului in acest proiect urmand ca
in 1993 Romania sa faca parte si ea din tarile conectate la Internet .
Deoarece in ziua de azi sistemele de transmisii se bazeaza pe sistemul
analogic dar mai ales pe cel digital, urmatoarele pagini vor prezenta mai in
detaliu modul de functionare a acestor doua sisteme .

Cap. I : Tehnici de modulatie si multiplexarea semnalelor

1.1 Semnale analogice si digitale

Un semnal electric este numit analogic cand este proportional cu marimea
fizica pe care o reprezinta semnalul electric . Un bun exemplu ar fi acela al
curentului generat de microfon care este permanent proportional cu presiunea
acustica exercitata asupra membranei microfonului .
Un semnal electric este digital daca este compus dintr-o succesiune de
simboluri , fiecare simbol putand lua o valoare dintr-un numar finit de valori
posibile . Semnalul telegrafic poate fi compus dintr-o succesiune de simboluri
binare care pot avea una din doua valori posibile : prezenta sau absenta de
semnal .

a-semnal analogic b-semnal digital

Fig.1
Fiecare simbol al unui semnal digital poarta in el o cantitate de
informatie notata cu q care depinde de numarul m de valori posibile ale
simbolului :
q = log 2 m
Cantitatea de informatie q pentru m=2 corespunde unui simbol binar .
Unitatea de masura pentru semnale binare poarta numele de bit .
Viteza de transmisie , numita si rata de transfer , reprezinta numarul de
simboluri binare transmise intr-o secunda si se exprima in biti/s .
Semnalele digitale au fata de semnalele analogice avantajul de a fi simple
si rezistente la perturbatii . De asemenea utilizarea acestor semnale este
favorizata de progresele deosebite inregistrate de tehnologia componentelor
digitale cu integrare foarte larga astfel obtinandu-se echipamente performante si
economice .
In prezent se utilizeaza transmiterea in reteaua de telecomunicatii a
semnalelor digitale , astfel ca daca semnalul sursei este de tip analogic este
necesara transformarea lui in semnal digital , conversia fiind realizata fie direct
in terminalul abonatului , fie in circuitul de interfata cu linia analogica a
abonatului . La destinatie se va realiza conversia digital-analogica pentru
reconstituirea semnalului analogic al sursei .

1.2 Multiplexarea semnalelor

Modulatia este un proces in care un parametru care caracterizeaza un
semnal purtator care poate fi amplitudine , frecventa sau faza , este modificat de
un semnal de modulatie astfel incat parametrul modulat urmareste fidel forma
semnalului de modulatie astfel rezultand o modulatie de amplitudine , de
frecventa sau de faza .
O retea telefonica eficienta din punct de vedere economic va realiza
transmisia unui numar cat mai mare de canale de comunicatie pe acelasi suport
fizic , cablu sau fibra optica .
 Se pot folosi in acest scop mai multe metode de multiplexare :
multiplexarea cu diviziune in frecventa sau multiplexarea cu diviziune in timp ,
multiplexare combinata FDM si TDM , CDMA , DMT .

1.2.1 FDM
Pentru multiplexarea in frecventa se realizeaza o divizare a unei benzi de
frecventa largi in benzi de frecventa de 4KHz fiecare , necesare transmiterii de
semnale vocale .
Semnalul vocal al unei cai telefonice este translatat intr-o banda de
frecventa de 4KHz , prin folosirea modulatiei in amplitudine si filtrarea unei
benzi laterale . Fiecare cale telefonica are asociata o sub-banda de 4KHz
distincta in banda de frecventa folosita pentru transmisie .

Modulatie in amplitudine si multiplexare in frecventa

Multiplexarea canalelor in frecventa

Fig.2 Multiplexarea cu diviziune in frecventa (FDM)

1.2.2 TDM
Multiplexarea cu diviziune in timp poate fi realizata in transmisiile
sincrone prin realizarea unei multiplexari in timp a canalelor de comunicatii .
Informatiile vocale sunt transmise prin intermediul unor coduri numerice
asociate esantionelor de semnal cu frecventa de 8 KHz . Echipamentele de
telecomunicatii pot folosi multiplexarea cu diviziune in timp de tip MIC
(modulatia impulsurilor in cod) sau PCM (Pulse Code Modulation) .Poate fi
folosita de asemenea o multiplexare combinata in timp si in frecventa .

Fig.3 Multiplexarea cu diviziune de timp (TDM)

1.3 Modulatia impulsurilor in cod

Sistemele digitale de telecomunicatii realizeaza conversia semnalelor
analogice in semnale digitale la transmisie si conversia semnalelor digitale in
semnale analogice la receptie .

1.3.1 Conversia analog-digitala

Pentru a transforma un semnal analogic in semnal digital , folosind MIC
sau PCM este necesar sa efectuam esantionarea semnalului analogic ,
cuantizarea si codarea esantioanelor de semnal .

Fig.4 Conversie analog-digitala

Esantionarea este procesul prin care un semnal electric continuu in timp

este inlocuit prin impulsuri echidistante in timp a caror amplitudine este egala
sau proportionala cu amplitudinea semnalului continuu detectat la momentele
respective . Numim aceste impulsuri esantioane iar intervalul de timp T dintre
esantioane va fi numit perioada de esantionare .
Teorema esantionarii arata ca un semnal continuu , cu spectrul de
frecventa limitat la o frecventa maxima fM este complet definit de esantioanele
lui daca frecventa de esantionare este mai mare sau cel putin egala cu dublul
frecventei fM .
fT ≥ 2 fM sau T ≤ 1 / (2 fM )
 Respectandu-se aceasta teorema este totdeauna posibil ca din
succesiunea de esantioane sa refacem semnalul analogic in receptorul de
semnal.

Fig.5 Generarea unui semnal cu modulatie in amplitudine

Cuantizarea reprezinta procesul prin care se realizeaza asocierea

amplitudinilor posibile ale esantioanelor la un numar finit de valori discrete .
Intregul domeniu de valori posibile pentru amplitudinea semnalelor este divizat
intr-un numar finit de intervale de cuantizare .Toate amplitudinile cuprinse intre
doua nivele de decizie primesc valoarea nivelului de reconstructie respectiv .
Intre cele doua nivele de decizie se afla un nivel de reconstructie , situat la egala
distanta de cele doua nivele de decizie asociate . Prin acest proces se
inregistreaza introducerea unei erori in procesul de reconstructie a semnalului
sursei , care are caracterul unui zgomot ,numit zgomot de cuantizare .
Acest zgomot este inevitabil dar el trebuie mentinut la nivele cat mai mici
posibile pentru a fi practic insesizabil de participantii la convorbire .
Distorsiunea de cuantizare se poate reduce daca este marit numarul de
intervale de cuantizare pentru realizarea cuantizarii fine . Pentru o calitate a
comunicatiei cat mai buna si un cost acceptabil al echipamentului folosit se
foloseste cuantizarea cu 256 de nivele de cuantizare dintre care 128 sunt nivele
negative .
 Fig.6 Cuantizarea uniforma a esantioanelor de semnal analogic

Pentru a asigura un raport semnal/eroare de cuantizare independent de

valoarea semnalului , poate fi folosita cuantizarea neuniforma . Operatia care
permite realizarea cuantizarii neuniforma se numeste compandare . La receptie
este necesar sa se efectueze operatia inversa numita expandare .
Codarea reprezinta procesul prin care se obtine codarea valorilor asociate
esantioanelor de semnal .
Codul este format din 8 simboluri binare din care primul bit indica semnul
iar ceilalti 7 exprima in cod binar valoarea absoluta a numarului intreg cuprins
intre 0 si 127 . Astfel rezulta ca fiecare esantion poate fi reprezentat printr-un
cuvant binar de 8 biti .
Prin modulatia impulsurilor in cod se obtine transformarea semnalului
telefonic analogic intr-un semnal digital binar cu o viteza de transmisie de 64
Kbit/s .

Fig.7 Codarea amplitudinii esantioanelor

Multiplexarea semnalelor MIC , in transmisiile sincrone , o perioada

asociata unui ciclu cu durata de 125µs este divizat in canale temporale in care se
pot transmite succesiv semnalele MIC apartinand diferitelor cai telefonice .
Multiplexarea canalelor temporale se realizeaza electronic , prin utilizarea de
multiplexoare , care conecteaza succesiv intraile spre suportul fizic de
transmisie comun .
Considerand ca intr-o perioada de 125 µsec (8 KHz) numarul de canale
temporale este egal cu 32 , rezulta ca pe suportul fizic se transmite un semnal
digital cu rat binara de 2048 Kbit/s .

1.3.2 Conversia digital-analogic

Regenerarea si demultiplexarea , la receptie este necesara regenerarea
semnalului digital , separarea semnalelor receptionate in CT diferite si dirijarea
acestora spre iesiri diferite , operatie realizata prin utilizarea unui demultiplexor
electronic , care este sincronizat cu multiplexorul de la emisie , pentru a asigura
separarea corecta a octetilor canalelor temporale . Pentru a obtine sisteme
digitale cu diviziune in timp este necesara utilizarea la emisie a unui multiplexor
iar la receptie a unui demultiplexor .
 Fig.8 Principiul multiplexarii si demultiplexarii

Decodarea si expandarea ,receptorul de semnal trebuie sa aloce fiecarui

cuvant binar MIC receptionat un semnal cu amplitudinea corespunzatoare
nivelului de decizie asociat esantionului la emisie . Astfel se obtine decodarea
semnalului binar in semnal MIA .Avand in vedere ca la emisie semnalul a fost
comprimat , la receptie este necesara o expandare .
Reconstructia semnalului analogic . Reproducerea semnalului analogic
transmis de sursa de semnal se obtine prin filtrarea cu un filtru trece jos a
semnalului treapta obtinut prin memoria capacitiva asociata decoderului .

Fig.9 Reconstituirea semnalului analogic la receptie

Cap. II : Sisteme de transmisiuni digitale

Tehnologiile de transmisiuni evolueaza rapid si durata de viata a
produselor se diminueaza in timp ce se inregistreaza o crestere a traficului si a
cererilor de noi servicii . Datorita acestei cereri cele mai bune sisteme care fac
fata cerintelor pietei sunt cele digitale .
In domeniul transmisiunilor , tendintele de dezvoltare sunt sistemele
optoelectronice cu debite de transmisie foarte mari , sisteme PCM destinate
liniilor de abonati si jonctiunilor care sa permita alocarea canalelor
temporale,sisteme destinate ISDN de banda ingusta sau de banda larga ,
modemuri in banda de baza sau de mare viteza , sisteme de transmisiuni pentru
comunicatii radio-mobile .

2.1 Sisteme de transmisuni digitale PDH

 In sistemele de transmisiuni digitale , semnalele telefonice analogice sunt
convertite in semnale digitale folosind PCM ( Pulse Cod Modulation ) . In acest
sistem se asigura pentru fiecare cale de comunicatie , atribuirea unui canal
temporal pe linia de transmisie si un canal temporal pe linia de receptie .
Interconectarea echipamentului PCM se face cu ajutorul a 4 fire ,doua pentru
transmisie si doua pentru receptie .

Fig.10 Transmiterea semnalelor digitale multiplexate in timp

2.1.1. Caracteristicile transmisiei digitale

Calitatea transmisiei semnalelor digitale este apreciata prin doi parametri ,
rata erorilor si amplitudinea jitterului .
Rata erorilor digitale poate fi definita prin raportul intre numarul de
simboluri receptionate eronat si numarul total de simboluri emise intr-un
interval de timp definit . O rata apreciabila a erorilor este de 5% .
Jitterul reprezinta variatiile pe termen scurt a pozitiilor tranzitiilor
semnalului digital fata de pozitiile ideale .

Fig.11 Jitterul semnalului digital

2.1.2 Coduri de linie
Suportul de transmisie poate fi cablul simetric , cablul coaxial , fibra
optica . Din cauza componentei sale de curent continuu semnalul digital trebuie
transformat conform unui cod de line intr-un semnal de linie care sa aibă
componenta continua nula . Codul de linie se alege astfel incat la receptie sa
poata fi reconstituit semnalul sursei .

Cod NRZ (Non Return to Zero) , codul bipolar NRZ este utilizat in
retelele de comutatie digitala . In acest cod se atribuie bitilor “1” semnal de
tensiune negative pe durata bitului , iar bitilor “0” semnal de tensiune pozitiva
fara a asigura intoarcerea la nivel zero intre bitii individuali .
Cod RZ ( Return to Zero) , se atribuie bitilor “1” semnal de tensiune
negative , iar bitilor “0” semnal de tensiune pozitiva cu asigurarea intoarcerii la
nivel zero pe o durata egala cu jumatate din durata elementului binar . Acest cod
necesita o largime de banda de doua ori mai mare fata de codul anterior , NRZ .
 Fig.12 Codurile NRZ si RZ

Codul AMI (Alternate Mark Inversion) este generat din codul binar astfel
valorile “1” se asociaza la impulsuri de tensiune positive si negative iar valorile
“0” au asociate tensiune zero .Acest cod mai poarta si numele de cod pseudo-
termal deoarece are impulsuri pozitive , negative si lipsa semnal .

Fig.13 Conversia semnalului binar in semnal AMI

Codul de linie HDB3 este o versiune modificata a codului AMI.

Receptorul de semnal digital extrage semnalul de tact din semnalul receptionat
si controleaza regenerarea semnalului transmis prin linie . Daca semnalul de
linie prezinta secvente lungi de “0” (lipsa de semnal) , atunci extragerea tactului
devina dificila . Acest cod are ca avantaj fata de codul AMI ca elimina seriile de
mai mult de trei “0” succesive in linie . Pentru o codare cu HDB3 se respecta
urmatoarele reguli : - se asociaza elementele binare “1” impulsuri in linie de
polaritati alternand ca semn si cu o durata egala a elementului binar ; iar
elementului binar “0” i corespunde absenta de semnal in linie .
- daca exista o secventa de 4 “0” succesive , atunci cel de-al
4-lea “0” se inlocuieste cu un element redundant “V” , care poate fi recunoscut
si poate fi deci eliminate la receptie .
- elementele redundante “V” trebuie sa alterneze ca semn .
Atunci cand aceasta regula nu poate fi aplicata direct , se va introduce pe pozitia
primului element din secventa de 4 “0” succesive un element redundant de tip
„A” care are polaritate opusa cu elementul de semnal anterior . Pe pozitia celui
de al 4-lea „0” se introduce elementul redundant de tip „V” care are aceiasi
polaritate cu elementul „A” . Cele doua elemente redundante vor fi recunoscute
si eliminate de receptor pentru ca au aceeasi polaritate si intervalul de timp
dintre ele este egal cu durata a doua elemente binare .

Fig.14 Conversia semnalului digital binar in semnal de linie cod HDB3

Codul CMI (Coded Mark Inversion) , cod binar de transmisie , valorile

binare “1” sunt reprezentate prin secvente “11” sau “00” care alterneaza .
Valorile “0” au asociate un impuls negativ in prima jumatate iar in cea de-a
doua impulsul este pozitiv .

Fig.15 Conversia semnalului binar in semnal CMI

Codul MCMI este un cod binar de transmisie derivat din codul HBD3 .

Fig.15 Conversia semnalului HBD3 intr-un semnal MCMI

Codul CDP este un cod binar de transmisie . Starea semnalului se

schimba la orice tranzitie intre doi biti . Starea este de asemenea schimbata in
centrul fiecarui bit “0” .
 Fig.16 Conversia semnalului binar in semnal CDP

Codul 4B/3T realizeaza reprezentarea a 4 biti ai unui semnal digital binar

prin 3 elemente de semnal pseudoternar . Rata de simbol este astfel redusa cu
25% in comparatie cu semnalul binar sau AMI .
Codul 5B/6B este un cod de transmisie binar in care se realizeaza
conversia de blocuri binare in 5 biti in blocuri binare de 6 biti .

Fig.17 Conversia codului NRZ in cod 5B/6B

2.1.3 Echipamentul de linie digital

Acest echipament asigura transmiterea la distante mari a semnalelor
digitale cu ajutorul unitatilor terminale de linie si a repetoarelor regeneratoare
de semnal .
Unitatea terminala de linie realizeaza interfata intre multiplexul digital si
liniile de transmisie , asigurand in acest sens generarea semnalului de linie
corespunzator semnalului digital binar , la transmisie , iar amplificarea
semnalului receptionat ,extragerea tactului din semnalul receptionat si
regenerarea semnalului de linie receptionat , la receptie .

Fig.14 Echipamentul de linie digital

Repetoarele regeneratoare , instalate la distante de 2-5 km in cazul

echipamentelor PCM , au rolul de a regenera semnalul de linie atenuat si
distorsionat de linie .
 Un regenerator este constituit din circuit de intrare (CI) , blocul pentru
regenerarea tactului (RT) si blocul de decizie (DR) .

Fig.15 Regeneratorul de semnal

2.1.4 Ierarhia PDH

Transmisiunile PDH sunt organizate in patru nivele ierarhice pentru
care sunt precizate prin standarde ratele binare si structura semnalului pentru
fiecare nivel ierarhic PDH . Standardizarea a fost realizata diferit pentru Europa,
SUA si Japonia , astfel ca in reteaua globala internationala sunt folosite toate
aceste standardizari , ceea ce creaza dificultati pentru interconectarea sistemelor
de transmisiuni care folosesc standarde diferite . De asemenea sunt create
dificultati pentru producatorii de sisteme de transmisiuni PDH , care trebuie sa
pregateasca trei tipuri diferite de sisteme de transmisiuni , pentru a putea sa intre
pe piata de telecomunicatii internationala .In tabel ( fig.16 ) sunt prezentate
ratele binare ale ierarhiilor PDH .

Fig.16

2.1.5 Echipamente de transmisie PDH

Echipamentele de transmisiune pot fi clasificate in :

- Multiplexoare terminale
 - ADM , multiplexoare cu insertie-extractie
- Multiplexoare Cross-connect

Multiplexoarele terminale realizeaza multiplexarea canalelor digitale de

voce , date sau imagini (tributare ) cu o rata binara de 64 kbit/s sau n x 64 kbit/s.
Interfata spre tributare este realizata cu unitatea tributara TU , unitatea de
control centrala CU controleaza multiplexarea respectiv demultiplexarea
fluxurilor de intrare in/din canalele temporale ale liniei de 2 Mbit/s . Interfata cu
jonctiunea este asigurata de jonctorul de linie LJ , multiplexorul terminal este
prevazut cu o unitate de superviziune si management SU .

Fig.16 Schema bloc a multiplexorului terminal

ADM permite insertia sau extragerea de tributare in sau din multiplexul

PCM . Acest echipament poate fi folosit in reteaua de transport de nivel inferior
pentru insertia si extragerea de canale de comunicatie in/din multiplex de 2
Mbit/s .

Fig.17 Schema bloc a ADM

Multiplexorul cross-connect este destinat interconexiunilor intre linkurile

de transmisiuni asociate la nivele diferite din ierarhia PDH .
 Fig.18 Exemplu de utilizare a multiplexorului PDH

2.1.6 Echipament PCM

Echipamentul PCM de ordinul 1 este un echipament de transmisie
digitala , care functioneaza cu un debit binar de 2048 Kbit/s , respecta
Rec.G.732 ITU-T si utilizeaza semnalizarea pe cale individuala prin canalul
temporal 16 .
Echipamentul PCM este utilizat in retelele telefonice in scopul de a
realiza interconectarea intre doua centrale analogice prin linie digitala pe 4 fire
cu un debit de 2Mbit/s pentru 30 canale de comunicatie , asigura interconectarea
intre o centrala analogica si una digitala , permite conectarea a 30 posturi
telefonice la o centrala telefonica , prin intermediul unei linii digitale .
Echipamentele de transmisiuni PCM pot realiza multiplexarea cailor
vocale si a cailor de date sincrone de 64 kbit/s , sau pot combina cai vocale
provenind de la echipamente analogice care utilizeaza semnalizari de tipuri
diferite .

Fig.19 Aplicatii ale echipamentelor PCM de ordinul 1

2.2 Sisteme de transmisiuni SDH

Ierarhiile digitale sincrone sunt standardizate , astfel incat exista nivele
ierarhice comune care sa asigure compatibilitate intre sistemele din orice retea
de telecomunicatii .
SDH are ca avantaj flexibilitatea in asigurarea accesului direct la fluxul de
2 Mbit/s sau la canalele temporale din acest flux , spre deosebire de PDH care
impune o demultiplexare completa a semnalelor asociate unui nivel superior .
 Fig.20 Ierarhii digitale PDH si SDH

2.2.1 Structura cadrului STM-1

Un cadru STM 1 este organizat in 270 de coloane cu cate 9 randuri de
octeti . Cadrele STM 1 se transmit cu perioada de 125 µs (8 KHz) .
Sistemele de multiplexare SDH transporta informatiile continute in
cadrele STM-N prin cablu coaxial sau fibra optica . Intre sistemele de
transmisie SDH pot fi intercalate regeneratoare pentru regenerarea semnalelor
transmise prin linie .

Fig.21 Structura cadrului STM 1 cu semnale PDH

Elementele unui cadru STM-1

a. Container C
Informatia plesincrona este introdusa intr-un container (C) , care include
cadrul PDH asociat . Cele patru nivele ierarhice PDH vor putea fi incluse in
containerele C1 , C2 ,C3 sau C4 . Deoarece nivelul 1 are doua versiuni ,cea
europeana si SUA/Japonia sunt standardizate containerele C11 si C12 . Se
remarca de asemenea ca nivelul 2 accesibil in SDH , este inclus in C2 si deci
acceptat in SDH este de 6.312 Kbit/s .

b. Containerul virtual (VC)

Fiecare container include un antet (overhead) de cale (POH) . Containerul
virtual este rutat ca o entitate care nu se modifica cand este transmisa pe o cale
de conexiune prin retea .
POH contine informatii care asigura transportul fiabil al containerului de
la sursa la destinatie . Poh include informatii de superviziune si intretinere a caii
de transmisie prin retea .

Capitolul III

Norme de protecţie şi sanatate în muncă

3.1. Norme de protecţie şi sanatate în muncă.

Având în vedere faptul că în procesul de producţie pot avea loc din cauza
neinstruirii personalului participant,diverse evenimente generatoare de
accidente cu urmări din cele mai grave se vor lua măsuri pentru înştinţarea şi
înstruirea de către responsabili,despre existenţa factorilor de risc astfel:

A.-în atelierul de montaj cu componente elecronice se interzice:

 folosirea pistoalelor şi ciocanelor de lipit fără carcase sau

carcase deteriorate;
 folosirea cablurilor de alimentare cu izolaţia deteriorată;
 utilizarea prizelor fără împământare pentru ciocanele de lipit;
 B.-în atelierul chimic: – în această zonă manipularea compuşilor chimici
utilizaţi pentru corodarea cablajelor se va efectua numai folosind echipamentul
de protecţie şi ventilaţie sub o strictă supraveghere fiind permanent pericol de:

 intoxicare;
 pericol de foc;
 degradarea chimică a pielii;
C.-în atelierul de prelucrări mecanice:- se va avea în vedere: buna
ajustare pe corp a echipamentului de protecţie (salopete) a căror manşete vor
fi prevăzute cu elastic şi se vor purta în permanenţă închise;

 este obligatorie purtarea ochelarilor de protecţie;

 părul va fi legat şi acoperit cu basma (la femei) sau bască (la
bărbaţi);

D.-în atelierul de prelucrare a cablajelor prin metoda fotografică:

 deoarece se manipulează substanţe şi materiale fotosensibile,

în atelier lucrându-se permanent la lumină obscură sau cu un
grad scăzut de luminozitate se va evita blocarea căilor de acces
cât şi deplasarea personalului de la un loc de muncă la altul;
 pentru a preîntâmpina efectul de orbire se va dota atelierul cu
regulator de lumină în trepte;
E.-în atelierul de proiectare:

 este interzisă încălzirea incintei cu radiatoare electrice sau foc

deschis;

3.2. Norme de protectie pentru situatii de urgenta.

 În orice domeniu de activitate sunt posibilităţi să se producă incendii din
diferite motive. Pentru a evita acest lucru angajaţii au obligaţia de a cunoaşte
modul de a preveni şi a stinge aceste incendii.
În acest scop s-a elaborat Decretul 400, unde printre altele este legiferată
prezenţa la locul de muncă a angajaţilor într-o stare de sănătate bună fără
consum de băuturi alcoolice, fără a folosi chibrituri, ţigări decât în locurile
special destinate fumătorilor. În cazul producerii unui incendiu avem obligaţia
de a proceda astfel:

1.-înlăturăm din jurul acestuia toate materialele posibile inflamabile

(hârtii, cârpe, bucăţi de lemn, lubrifianţi, etc.);

2.-dacă incendiul ia amploare încercăm să-l înăbuşim cu ce avem la

îndemână (nisip, instinctoare, apă);

3.-în cazul unui incendiu din cauza unui defect electric se caută în primul
rând să se întrerupă curentul electric din încăperea incendiată prin
deconectarea instalaţiei de la reţea, prin decuplarea întrerupătorului general,
dacă acesta nu există, se va căuta cu ajutorul unei scule cu mâner
electroizolant mai masivă (rangă, topor, secure) ce se găseşte la îndemână, se
trece la secţionarea conductorului şi izolarea acestuia de instalaţie;

4.-dacă incendiul ia proporţii ne vom îndrepta spre cel mai apropiat post
telefonic şi anunţăm pompierii prin sistemul national unic pentru apeluri de
urgenta, 112 .