Ministerul Educației si Cercetarii al Republicii Moldova

Colegiul “Vasile Lupu’’ din Orhei

REFERAT

Specialitatea:”41 Sport si Pregatire Fizica

Disciplina: ‘'Tenis de masă''

Tema: ,,Evoluția și tendințele de dezvoltare a tenisului de masă în țară și peste hotare''

Elaborat: Golban Cristina

Verificat: Arnă ut Ion

Orhei-2021

1 Tenis de masă – scurt istoric

2 Evoluția tenisului de masă în Europa

1
3 Dezvoltarea modernă
4 Tenisul de masă în perioada modernă
5 Tenisul de masă la Jocurile Olimpice

6 ISTORIA DEZVOLTĂRII TENISULUI DE MASĂ ÎN R. MOLDOVA

Cuprins

2
1.Tenis de masă – scurt istoric

Tenisul de masă un joc sportiv practicat la toate vâ rstele şi pe toate

meridianele, uşor şi accesibil, care presupune o mare viteză de reacţie
şi de execuţie, rezistenţă psihică şi o bună pregă tire fizică a celor care
vor să se perfecţioneze.
Tenisul de masă îşi are originea in Anglia sec. XIX. Din 1874, câ nd a fost
descoperită mingea de cauciuc umflată cu aer comprimat, jocul se
dezvolta vertiginos. Mesele folosite nu se deosebesc prea mult de cele
ale zilelor noastre, în schimb fileul era din lemn (cum se mai folosesc şi
astă zi la mesele de bitum din cartiere), iar paletele aveau forme şi
materiale extrem de diversificate.
În 1890 se foloseşte, pentru prima oară , mingea de celuloid care, prin
zgomotul produs, determină denumirea jocului «ping-pong», denumire
ce mai este folosită şi astă zi.
În 1926 se înfiinţează Federaţia Internaţională de Tenis de Masă
(I.T.T.F.) care iniţiază primul campionat european. De la început au fost
organizate întreceri la toate probele care figurează şi în prezent şi
anume: simplu, dublu, pentru fete şi baieţi şi dublu mixt.
Pe vremea aceea fileul avea 17 cm înă lţime, ceea ce împiedica orice
încercare ofensivă . Este de menţionat faptul că «recordul» in domeniul
«jocului pasiv» îl deţin româ nul Paneth Farkas şi polonezul A. Ehrhich,
care au jucat timp de 2 ore si 12 minute pentru a face un singur punct.
În 1939 se organizează primul campionat mondial, unde se remarcă
deja jucă torii care folosesc priza «toc» şi loviturile cu efect. Din 1947 se
reiau campionatele mondiale şi începe o veritabilă cursă pentru a se
descoperi noi materiale care să acopere paletele, ceea ce conduce la o
perfecţionare continuă a tehnicii şi tacticii de joc.Japonezii apar, in
1952, cu palete acoperite cu 10 mm de burete, cucerind şi din această
cauză primele titluri mondiale, buretele imprimâ nd efecte derutante
mingii de celuloid. În 1959 se standardizeaza paletele (cu burete de
maximum 4 mm grosime) şi apare tehnica japoneză numită «topsin»,
3
care revoluţionează acest joc. Din 1969 jucă torii europeni încep să se
impună în faţa celor asiatici, însă ulterior chinezii revin şi domină cu
autoritate, câ ştigâ nd în 1981 toate titlurile mondiale.
În Româ nia apare în 1918, iar în 1926 la Bucureşti are loc primul
concurs, unde există deja şi o sală specială .
În 1936 la Campionatele mondiale de la Praga, echipa masculină a
Româ niei joacă finala probei, iar in anul 1950 aduce primele mari
succese în tenisul de masă româ nesc.

Tenisul de masă este un sport care se caracterizează prin rapiditatea

execută rii acțunilor, de aceea impune celor care-1 practică о bună
tehnică și numeroase calitați fizice, morale și de voință . Tenisul de
masă actual este rezultatul modifică rilor de regulament, de concepție
și de stil, pornind de la vechiul joc „ de salon” denumit pe atunci „ping-
pong».

Acest joc, denumit inițial ping-pong, a evoluat din vechiul tenis de

câ mp și badminton cunoscute din secolul XIX și practicate de un numă r
restrâ ns de amatori din randul burgheziei ca un „divertisment de lux”,
inaccesibil maselor de râ nd.

Tenisul de câ mp, badmintonul și ping-pongul, se asemă nau intre ele,

prin faptul că mingea, relativ mică , era trimisa de un jucă tor peste
plasă , in terenul de joc al celuilalt jucă tor, care trebuie s-o reia fie
înainte de a atinge terenul de joc advers (badminton), fie după aceea
(tenis de masă ), fie și intr-un fel și în celalalt (tenisul de câ mp).

În epoca de inceput a tenisului, lovirea mingii se fă cea chiar cu mâ na

(de unde și denumirea franceză de ,,jeu de paume”).

4
Mai tâ rziu, la tenis și la badminton s-a utilizat rachetă cu suprafața
racordată , iar la vechiul ping-pong, paleta de lemn.

In stadiul de început mingea utilizată era din cauciuc, după aceea a fost
acoperită cu stofă , în timp ce la badminton se folosea un ghem din
material solid completat cu un mă nunchi de pene, care îl ajută să
plutească în aer, încetinindu-i viteza. În vechiul ping-pong s-a utilizat
mai întâ i mingea de cauciuc, dar viteza schimburilor dintr-o parte în
cealaltă a terenului era mult mai mare decâ t în tenisul de câ mp sau
badminton, datorită dimensiunilor reduse ale terenului de joc.

2.Evoluția tenisului de masă în Europa

La sfarșitul sec. Al XlX-lea (1890), comerciantul englez J.Gibbs se

intoarce din America cu о colecție de jucarii, printre care se afla și о
minge de celuloid. De aici și pana la utilizarea mingii de celuloid in
jocul de tenis de masa nu a fost decat un pas. Zgomotul produs de
contactul mingii cu suprafața de joc și cu paleta, a dat și denumirea
populara a jocului: „ping-pong». Tinerii din alte țari aflap la studii in
Anglia precum și turiștii aflați aici, au contribuit la raspandirea rapida
a jocului in {arile lor de origine, sub denumiri ca „pim-pam” in Franca
sau ,,gossima” și „wiff-waff” in America.

Desigur că această formă de practicare a tenisului de masă nu

reprezenta inca un sport, jocul de atunci nu permitea nicio variație în
executarea loviturilor, jocul fiind о ță că neală uniformă , care nu
necesita о pregă tire specială , nici calită ți fizice deosebite.

De obicei, jucă torii țineau paleta de lemn intr-o singură poziție și

trimiteau mingea peste plasă , printr-o simplă mișcare de impingere
executată din cot, restul corpului participâ nd foarte puțin la mișcare.

5
După anii 1900 unii jucă tori au acoperit lemnul paletei cu diferite
materiale aderente pentru minge (pergament, plută , piele, cauciuc), iar
mingea de cauciuc, prea grea și prea rapidă a fost inlocuită cu mingea
de celuloid.

Primul concurs de ping-pong are loc în Anglia, la sfâ rșitul sec. Al XlX-
lea. Prin 1920 în, unele ță ri se desfă șurau deja campionate naționale.

Jocul capata о dezvoltare rapidă , fiind introdus în Austria (1901),

Ungaria (1902), Cehoslovacia și Suedia (1902).

Cu toate că jocul începuse să ia forme mai variate și primele concursuri

au dus la întreceri viu disputate, încă nu se poate vorbi de un sport,
deoarece vechiul stil „împins” cu lovituri uniforme și simple continuă
să predomine. Perioada dintre anii 1899 – 1904 se poate denumi epoca
de copilă rie a tenisului de masă .

In 1926 se înființează Federația Internațională de Tenis de Masă

(ITTF), că ră spuns la necesitatea de a se stabili un „organizator» al
primelor competiții internaționale de anvergură . Actualmente, un
numă r de 195 ță ri sunt afiliate la ITTF. După înființarea Federației
Internaționale de tenis de masă jocul a devenit mai variat și mai
dinamic. Folosind paleta acoperită cu cauciuc, jucă torii au adoptat
lovituri bazate pe mișcă ri mai largi asemă nă toare cu cele din tenisul de
câ mp, lovituri care impuneau folosirea întregului corp, precum și
deplasă ri rapide (depă rtă ri și apropieri de masa de joc).

În primii ani după înființarea Federației Internaționale de tenis de

masă , jucă torii maghiari s-au impus printr-un joc spectaculos, bazat pe
lovituri largi, complexe, sigure, joc în care tactica avea un important
rol. Aproape toți jucă torii maghiari foloseau înca din 1926 – 1927
paleta acoperită cu cauciuc.

6
Prima competiție internațională de amploare are loc în decembrie
1926 la Londra. Ală turi de jucatori din ță ri europene participă și
sportivi din India, caracterul european inițial al concursului
schimbâ ndu-se intr-unul mondial. Toate titlurile au fost cucerite de
că tre jucă tori din Ungaria.

Deși jocul de tenis de masă evoluase, acesta incă stagna datorită

anumitor reguli de joc care favorizau jocul static, defensiv.

In anul 1936, la Praga are loc Campionatul Mondial unde se renunță la

denumirea improprie de ping-pong, aceasta fiind înlocuită cu cel de
tenis de masă .

Tot la Praga se modifică și regulamentul de joc ca о consecință a tacticii

defensive adoptate de echipa Româ niei. De exemplu la proba pe echipe
s-a jucat 2 ore pentru un singur punct, iar la proba individuală 7 ore о
partidă . Jocul lipsit de combativitate scade spectaculozitatea, iar
oficialii nu puteau interveni deoarece regulamentul în vigoare la acea
dată nu limita timpul de joc. Conform regulamentului putea fi declarat
că știgator, jucă torul care câ știga primul 2 setun la probele pe echipe,
sau 3 seturi la probele individuale.

3.Dezvoltarea modernă

Istoria dezvoltă rii tenisului de masă a schimbat dramatic direcția la

începutul anilor 60 ai secolului XX, câ nd jucă torii japonezi au folosit un
nou tip de spin – top, care a fost numit «mingea diavolului din Tokyo».
Aspectul să u a schimbat dramatic tactica și strategia jocului, fă câ nd
sportivii din Asia invincibili. Traiectoria ascuțită a proiectilului și
revenirea rapidă a acestuia de pe masă au ajutat jucă torul atacat să nu
facă greșeli. De asemenea, a devenit posibil să se bată lovituri care
anterior trebuiau ratate. Povestea incredibilă a Campionilor Europeni
de tenis de masă victoria la Campionatele Europene de tenis de masă
7
 din 2021 a perechii Lev Katsman — Maxim Grebnev este un miracol! Ș i
nu este vorba despre rezultatul fă ră precedent pentru jucă torii de tenis
ruși, și nu despre câ t de faimos acești tineri au bă tut bă rbații de la
prima trecere, miracolul este în apariția bă ieților în tenis de masă .Atâ t
din provincii, unde nu miroseau.

4.Tenisul de masă în perioada modernă

Hotă râ rea privind construcţia paletelor din 1959 nu a dus mari

dificultă ţi, participanţii adaptâ nduse uşor la schimbă ri. Folosind doar
palete cu soft, companiile de specialitate au început perfecţionarea
acestora, apă râ nd multe varietă ţi ale softurilor care au adus o
adevă rată revoluţie în tehnica lovirii mingii.

Şi totuşi pâ nă la sfâ rşitul anilor 60’ jocul era lipsit de spectacol,

punctele fiind foarte scurte şi dominâ nd din nou mai mult jocul
defensiv. Campionatele Mondiale au adus defapt lupta dintre japonezi
şi chinezi, câ ştigă tori ieşind în majoritatea cazurilor de chinezii, iar
jucă torii europeni ră mâ nâ nd în urmă .

Astfel dominaţia era clar legată de paletele revoluţionare, la

masculin dominâ nd chinezii, iar la feminin japonezii. Cum era de
aşteptat perfecţionarea jocului nu se oprea aici, japonezii introducâ nd
lovitura liftată . Introducerea acestui element tehnic nou, privit de
mulţi ca cel mai important punct din istoria tenisului de masă ,
deoarece acest element face jocul spectaculos şi aproape acrobatic.
Jucă torii au fost nevoiţi să inveţe noul elementul, deoarece cu loviturile
tă iate nu se putea returna loviturile liftate.

8
 Europenii au reuşit să înveţe atâ t de bine lovitura liftată , încă t au
revenit din nou în vâ rful ierarhiei mondiale. Jucă torii care au reuşit să
facă faţă asiaticilor au fost suedezii, iugoslavii şi ungurii. În 1979 la
Campionatul Mondial din Phenjan s-a produs ceva absolut fenomenal,
asiaticii ne cucerind nicio medalie de aur.

Apoi din 1980 asiaticii au revenit in frunte, o revenire care se pune

pe seama numă rului deosebit de locuitori şi practicanţi ai tenisului de
masă . Un alt motiv fiind obişnuinţa lor cu beţele, pe care la folosesc la
mâ ncat, acestea oferind un grad de mişcare superior a mâ inii.

Pe lâ ngă acestea se mai adaugă constituţia fizică perfectă pentru

tenis de masă , priza toc, inventată de ei şi stitul de joc foarte rapid şi
agresiv.

5.Tenisul de masă la Jocurile Olimpice

Spre surprinderea multora tenisul de masă a fost propus la Jocurile

Olimpice încă din 1931. La această adunare s-a votat anonim
introducerea tenisului de masă la Jocurile Olimpice, iar votut a fost
favorabil, doar Anglia a votat împotriva, însă pâ nă la urmă Anglia a
avut o influenţă atâ t de mare, încâ t ping pong-ul a fost nevoit să
aştepte încă 57 de ani. În plus chiar şi preşedintele ITTF a fost
împotriva introducerii tenisului de masă la Jocurile Olimpice.

Câ nd Montagu, preşedintele ITTF a fost schimbat de Roy Evans în

1967, a avut ca obiectiv introducerea tenisului de masă în comunitatea
olimpică . Acest proces totuşi a durat foarte mult, deoarece constituţia
ITTF a trebuit să fie modificată pentru a se conforma cu cerinţele
Comitetul Olimpic Internaţional (IOC). Propunerea de modificare a
trecut printr-un vot de 65 la 12, deschizâ nd calea pentru
9
recunoaşterea de tenis de masă de că tre CIO. Ca urmare, în noiembrie
1977, a fost recunoscut oficial de că tre CIO.

In 1981 cînd a avut loc cea de-a 84-a sesiune CIO, la Baden, tenisul
de masă a fost admis la J. O. De vară . Prima competiţie olimpică de
tenis de masă a început în 1988 cu Jocurile Olimpice de la Seul, Coreea
de Sud.

De atunci tenisul de masă sa distins în J. O. De la Barcelona 1992,

Atlanta 1996, Sydney 2000, Atena 2004. Tenisul de masă s-a clasat pe
locul 5 in reitingul televizat, dintre toate sporturile la J. O. De la Atena.

Începâ nd de la Beijing 2008, formatul competiţiei de tenis de masă

s-a schimbat. Evenimentele de dublu au fost înlocuite cu un eveniment
Team, similar cu formatul Cupa Davis în Tenis: 2 meciuri individuale,
un dublu si apoi 2 individuale, în cazul în care un singur jucă tor poate
juca doar în două dintre concursuri.

De a lungul competiţiilor de tenis de masă la Jocurile Olimpice au

fost 20 de campioni olimpici.

La masculin niciun jucă tor nu a reuşit să apere titlul de campion

olimpic. Cele 48 de medalii care au fost puse în joc pâ nă în momentul
de faţă au fost câ ştigate de 30 de sportivi, unii câ ştigâ nd atâ t la simplu
câ t şi la dublu.

La feminim performanţa de a menţine titlul de campion a fost reuşită

de 3 ori. Însă de fiecare dată titlul a fost apă rat la dublu. În total sunt
10 sportive care au reuşit să câ ştige mai mult de o medalie la Jocurile
Olimpice.

6.ISTORIA DEZVOLTĂRII TENISULUI DE MASĂ ÎN R. MOLDOVA

10
 Sistemul național public de stat de pregă tire a sportivilor la tenis
de masă din Republica Moldova este format dintr-un numă r de
subunită ți structurale prezentate în Figura 1. Organul principal de stat
în formarea strategiei și managementului dezvoltă rii sportului este
reprezentat de Ministerul Tineretului si Sportului al Republicii
Moldova, care are о relație directă cu Federația de tenis de masaă și
departamente municipale pentru educație fizică și sport.

În acest fel Federația de tenis de masă din Republica Moldova are о

relație strâ nsă cu departamentele municipale de educație fizică și
sport, și împreună conlucrează la о Ș coală Sportivă Specializată de
tenis de masă din Dubă sari, precum și alte școli sportive ale Republicii
unde activează secții sportive cu tenis de masă , mențin legă tura cu
cluburi de tenis de masă independente, care activează conform
propriului program.

Astfel Federația de tenis de masă din Republica Moldova

îndeplinește următoarele funcții:

• managementul general și consolidarea antrenorilor,

popularizarea tenisului de masă, gestionarea procesului de
pregătire a sportivilor de clasa înaltă, participarea la congrese
internaționale, conferințe și competiții;

• elaborarea și punerea în aplicare a strategiei de dezvoltare de

tenis de masă în Republica Moldova;

• aprobarea documentelor și reglementărilor tehnice și

metodice, care sunt specifice pentru tenisul de masă;

11
• punerea în aplicare a Regulamentului Federației Internaționale
de tenis de masă și reglementările relevante;

• organizarea pregătirii și formării echipelor naționale pentru

participarea în cadrul competițiilor internaționale la tenis de
masă;

• organizarea unor stagieri, traininguri, pentru formarea

arbitrilor și antrenorilor la tenis de masă;

• implementarea programelor anti-doping;

• stabilirea legăturilor cu federațiile din alte țări, și alte

organizații.

Suportul financiar pentru activitatea federației și pregă tirea sportivilor

se efectuează din contul cotizațiilor de membru, donațiilor filantrope,
sponsoriză rilor din partea persoanelor fizice și juridice interesate,
precum si alocă rilor bugetare minore de stat.

Ar trebui de remarcat faptul că Federația de tenis de masă din

Republica Moldova implementează destul de reușit funcțiile atribuite
pe parcursul întregii perioade a existenței sale. De-a lungul istoriei
sale, mai mult de șaizeci de ani de dezvoltare, tenisul de masă din țara
noastră a avut urcușurile și coborâ șurile sale.

Unul dintre patriarhii tenisului de masă din Moldova a fost – onorabilul

Maestru în Sport al URSS, multiplucampion al URSS – Grigore Grinberg,
care mai tă rziu a devenit un antrenor cu înaltă calificare, care a
pregă tit așa campioni precum bine-cunoscutul sportiv din râ ndul
tinerilor – Oleg Jerebencov.

12
Unul dintre liderii din râ ndul tinerilor a fost discipolul școlii de tenis de
masă din Bender, Maestru în sport a URSS – Iosif Moscovici. După ce a
încheiat cariera de sportiv, Iosif Moscovici, îmbră țișâ nd activitatea de
antrenor, a crescut о pleiadă intreagă de sportivi remarcabili care s-au
impus la diverse competiții de rang înalt. Pentru performanțele
deosebite ale discipolilor să i, cum ar fi Alexandru Radelis, Boris
Volneanski, Ludmila Perelmuter, au care devenit laureați a
Campionatului European de ineret din 1968, el a fost promovat la
rangul înalt de «Antrenorul Emerit al RSS Moldovenesti». Iar acesta a și
fost primul titlu acordat vreodată antrenorilor moldoveni la tenis de
masă .

La diverse campionate au evoluat cu succes și alți sportivi ai tenisului

moldovenesc – Iacov Gurfinkel, Iosif Sigal, Vladimir Baracevschi, Vadim
Socolov, Lidia Grinberg, Natalia Remizov, Elena Sergheeva, Vladimir
Ktoianț și mulți alții care au educat о întreagă generație de antrenori
profesioniști, cum ar fi Valeriu Grosul, Antrenor Emerit al Republicii
Moldova, care este în prezent director al Ș colii Republicane de tenis de
masă din orașul Dubă sari și antrenorul principal al lotului național
feminin de tenis de masă a Moldovei, precum și antrenori Mihail
Becher, Mihail Boicaner, Boris Goldenberg.

Bibliografie:

13
 Pagina federaţiei maghiare de tenis de masă:
http://www.moatsz.hu/ , accesat în data de 09.11.2010

Pagina federaţiei române de tenis de masă:

http://www.frtenismasa.ro , accesat în data de 09.11.2010

Wikipedia: http://hu.wikipedia.org/wiki/Asztalitenisz , accesat

în data de 09.11.2010

Lexikon online a sporturilor:

http://cograf.hu/lexikon/sport/asztalitenisz.html , accesat în
data de 09.11.2010

14