Universitatea “Ovidius” din Constanța

Facultatea de Teologie Ortodoxă

Specializarea : Teologie Pastorală

JOCUL DE BADMINTON

Indrumator stiintific: Student:

Prof.Univ.Iulian Serbu Bogdan Mihai-Gabriel

Anul 1 Pastorala ,gr I

Iunie 2021
Cuprins

Istoricul jocului de badminton.....................................................................................................................3

Noțiuni de regulament ale jocului de badminton........................................................................................4
Jocul de badminton în România..................................................................................................................7
Bibliografie..............................................................................................................................................9

2
 Istoricul jocului de badminton

Jocul de badminton îşi are originea încă din antichitatea, când în Grecia se
practica un joc asemănător, numit ,,Sferica”, iar la romani, se numea ,,Pagonica”,
fiind unul dintre exerciţiile fizice de gimnastică. În Japonia se practica jocul
asemănător badmintonului, numit ,,Oibane”, iar în China se numea ,,Di-Dsien-
Dsi”. Adevăratul strămoş al jocului de badminton este considerat jocul practicat în
Europa secolului al XVII-lea şi XVIII-lea, numit ,,Jeu volant” sau ,,jocul
zburător’’; în Anglia, ofiţerii englezi au adus din India, în anul 1880,
jocul ,,Poona”, practicat, încă de la început, într-un system competitiv, ca structură
motrică, fiind cel mai apropiat de actualul joc.
Jocul de badminton a câştigat mare popularitate şi a atras tot mai mulţi adepţi şi
practicanţi, înregistrând o răspândire rapidă, drept consecinţă a fost acceptat în
familia sporturilor olimpice.
Denumirea jocului Badminton provine de la prima întrecere oficială, care a avut
loc în anul 1872 în Anglia, organizată de prințul Beaufort pe domeniul său din
Badminton House. De aici a primit denumirea sub care s-a făcut cunoscut şi
îndrăgit în întreaga lume.
Având o vechime de peste 2000 de ani, sport olimpic, începând cu Jocurile
de vară de la Barcelona (1992), jocul de badminton este practicat pe toate
continentele globului, cu competiții de anvergură, solicitând calitățile motrice,
agerimea reflexele şi gândirea a nenumărați practicanți.
Badmintonul este un joc sportiv care se bazeazează pe:
– viteza de reacție şi de deplasare;
– abilitate şi forța de lovire a fluturaşului;

3
 – intuiție şi gândire tactică.

Noțiuni de regulament ale jocului de badminton

Badmintonul este un sport în care doi jucători sau două perechi de jucători
joacă plasându-se fiecare de câte o parte a unui fileu care împarte terenul
dreptunghiular în două jumătăți egale. Cei doi jucători sau două perechi câștigă
puncte lovind un fluturaș (minge) cu racheta astfel încât
acesta să treacă peste fileu și să aterizeze în terenul advers.
Terenul de joc– are dimensiunile, în lungime de 13,40 şi în lăţime de 5,18 m
pentru meciurile de simplu şi de 13,40 – 6,10 m, pentru meciurile de dublu; acelaşi
teren este folosit şi pentru meciurile de simplu şi dublu, cu diferenţa că se trag nişte
linii despărţitoare vizibile; terenul este împărţit în două părţi egale şi are la mijloc o
plasă amplasată la o înălţime de 1,55 m.
Jocul – un arbitru principal, ajutat de un judecător de serviciu şi 6 arbitri de
linie, supraveghează concursul; înaintea începerii jocului se trage la sorţi pentru
opţiuni; sportivul care câştiga are trei opţiuni – să îşi aleagă serviciul, să îşi aleagă
terenul sau să aleagă să primească serviciul. Punctul este obţinut de jucătorul care
loveşte fluturaşul peste plasă şi acesta cade pe suprafaţa de joc, în
terenul adversarului. Punctul se pierde când fluturaşul loveşte plasa sau cade în
afara terenului de joc. Puncte se mai pierd şi când se comit greşeli.

4
 Schimbarea terenurilor - Jucătorii trebuie să schimbe terenurile la sfârșitul
primului set și dacă se joacă și setul al III-lea, cel decisiv, se vor schimba terenurile
la începutul setului III și în timpul setului III când una din părți a realizat prima 11
puncte. Dacă jucătorii omit să facă shimbul de terenuri, acesta se va face atunci
când s-a descoperit omisiunea, păstrându-se scorul din momentul respectiv.
Pauza - În jocurile oficiale, se poate face o pauză de 1’ atunci când una din
părți ajunge prima la 11 puncte. Pauza dintre seturi va fi de 2’. Pauzele nu pot
depăși timpul prevăzut de regulament, dar de comun acord, părțile pot renunța la
pauză sau pot începe jocul mai devreme, anunțându-și intenția arbitrului meciului.
Greşeli ce se pot produce pe parcursul unui concurs: fluturaşul loveşte
sportivul; corpul sportivului sau racheta sportivului atinge plasa; fluturaşul atinge
suprafaţa de joc înainte să treacă de plasă; fluturaşul este lovit de două ori; ca să
câştige un punct sportivul trebuie să se afle la originea serviciului.
 Reguli pentru efectuarea serviciului: serviciul se face în diagonală;
picioarele servantului
trebuie să atingă amândouă suprafaţa de joc; la serviciu fluturaşul se loveşte cu o
mişcare a rachetei de jos in sus, iar punctual de impact al rachetei cu fluturaşul
trebuie să se afle sub linia şoldului (creasta iliacă); serviciul trebuie să se facă de
deasupra nivelului taliei.
 Sistemul de scor
Partea învingătoare va fi desemnată cea mai bună din trei seturi, dacă nu se
convine altfel dinainte.
Setul va fi câștigat de partea care va realiza prima 21 de puncte. În cazul egalității
la 20, setul va fi câștigat de partea care reușește câștigarea a două puncte
consecutive.
În cazul egalității la 29, setul va fi câștigat de partea care câștigă punctul cu
numărul 30.Partea care a câștigat setul anterior, va servi prima în următorul set.
5
Concursul se termină când sportivul (sportivii) câştigă două seturi de 21 puncte.
Jocul de simplu - Jucătorii trebuie să servească din și să primească în
careurile lor de serviciu din dreapta, dacă numărul de puncte pe care au reușit să le
realizeze partea aflată la serviciu este par.
Jucătorii trebuie să serveasca din și să primească în careurile lor de serviciu din
stânga, dacă numărul de puncte pe care au reușit să le realizeze partea aflată la
serviciu este impar.
La scorul de 0-0 partea aflată la serviciu, va efectua serviciul din careul de
serviciu-dreapta. Mingea este lovită alternativ de partea la serviciu și de partea la
primire până este comis un „fault” sau mingea încetează să mai fie în joc.
Dacă partea la primire a comis un „fault” sau mingea încetează să mai fie în joc
deoarece a atins suprafața terenului părții aflată la primire, sau a fost trimisă afară
din teren de aceasta, partea aflată la serviciu câștigă punctul, atunci partea aflată la
serviciu va servi iarăși din partea alăturată de teren.
Dacă partea la serviciu a comis un „fault” sau mingea încetează să mai fie în joc
deoarece a atins suprafața terenului părții aflată la serviciu sau a fost trimisă afară
din teren de către aceasta, partea aflată la serviciu pierde punctual respective și, în
același timp, dreptul la serviciul următor.
Jocul de dublu - Ca și la jocul de simplu, funcție de numărul de puncte
acumulate de către partea aflată la serviciu, se va servi din careurile de serviciu din
dreapta pentru scor par și respectiv, stângă pentru scor impar.
Numai jucătorul aflat la primire poate returna serviciul. Dacă mingea atinge
partenerul jucătorului aflat la primire sau este lovită de către acesta, se consideră
greșelă, „fault”, partea care a servit câștigând punctul aflat în dispută.
După ce serviciul a fost returnat corect, mingea poate fi lovită de oricare din
jucătorii părții aflate la serviciu și apoi de oricare dintre jucătorii părții aflate la
primire și tot asa, până ce mingea încetează să mai fie în joc, jucătorii putând să
6
lovească mingea din oricare parte a propriului teren delimitat de fileu. Serviciile
trebuie efectuate alternând careurile de serviciu. Jucătorii nu trebuie să servească în
afara rândului, ori să primească două servicii consecutive în același set (excepțiile
fiind atunci când se servește sau se primește dintr-un careu de serviciu greșit sau
când se dictează „repetare”)
Orice jucător al părții învingătoare poate servi în setul următor și orice jucător al
părții care a pierdut poate primi.

Jocul de badminton în România

În octombrie 1974, un grup de salariați de la Institutul de Proiectări

ICPMRTU din Timişoara au cerut sprijin redacției ziarului Sportul popular pentru
înființarea unei federații de badminton şi punerea ei în legătură cu alte grupări
precizând că în oraşul lor se practica badmintonul în mod organizat începând cu
anul 1970. La Timişoara exista încă din anii `63 – `64 un nucleu de jucători de
badminton. Primele încercări de a organiza regulamentar competiții de badminton
au fost făcute de casa copiilor din Târgu Mureş ,în decembrie 1975.
La concursul dotat cu Cupa 30 Decembrie, au participat elevi din 16 şcoli
ale municipiului Târgu Mureş . În 1976 Comitetul Județean UTC Mureş
organizează primul concurs interjudețean de badminton dotat cu Cupa Mureşul la
care au participat peste 100 de jucători şi jucătoare din 12 județe. În ianuarie 1977,

7
are loc prima competiție bilaterală Timişoara – Târgu Mureş câştigată cu 7 – 2 de
timişoreni. Cu această ocazie se hotăreşte popularizarea badmintonului pe plan
local, cât şi în restul țării. Răspândirea jocului s-a produs ca urmare a înființării
unor secții de badminton, pe lângă asociațiile şi cluburile sportive din Reşița, Cluj,
Bucureşti, Braşov, Timişoara, Târgu Mureş şi Baia Mare. Primele întâlniri
internaționale s-au derulat la Târgu Mureş în decembrie 1979, între echipele de
copii şi juniori ale Casei copiilor (clubri ale copiilor) din acest oraş şi formații
similare din oraşul Zsombo a cărei reprezentativă era campioana Ungariei, la copii.
Din 1983, la Bucureşti, cu ocazia finalelor campionatelor universitare, se
înființează Comisia Națională de Badminton, în cadrul Federației Române de
Tenis. Federația Română de Badminton a fost fondată pe 29 ianuarie 1990, apoi s-a
reorganizat în conformitate cu prevederile Legii Educației Fizice şi Sportului
(Legii nr.69/2000).
Pe plan internațional, sportivii români au participat la campionatele
balcanice, europene şi mondiale de seniori, iar la numai 2 ani de la înființarea
federației, România a fost prezentă la Jocurile Olimpice de la Barcelona, prin
sportivul Florin Balaban. Badmintonul din țara noastră a fost prezent la numai 10
ani de la înființare şi la campionatele europene şi mondiale de juniori. Cele mai
bune rezultate au fost obținute la Campionatul Mondial de Juniori din China
(2000), locul 19, 4 Campionatul European de Juniori din Polonia (2001), locul 11
şi Campionatul European de Juniori U 15 ani (2016), locul 5-8 la dublu fete,
Kazan, Rusia. La ora actuală badmintonul româneasc este în real progres, peste
500 de jucători fiind legitimați la cluburile afiliate la Federația Română de
Badminton, estimându-se o dublare a numărului de jucători în următorii 2 ani.

8
 Bibliografie

1. COLIBABA E.D., BOTA, I., (1998), Jocuri sportive-teorie şi metodică, Ed. Aladin,
Bucureşti.
2. CÂRSTEA, Gh. (2000)-Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului, Editura AN-DA,
Bucureşti.
3. COLIBABA, E. D. (2010) - Note de curs, I.O.S.U.D., Universitatea din Piteşti.
4. COLIBABA, E. D., (2007), Praxiologie şi proiectare curriculară în educaţie fizică şi
sport, Ed. Universitaria, Craiova, pg. 96-97.
5. CONSTANTINESCU, A. (2012) – Îmbunătăţirea calităţii vieţii studenţilor din
campusurile universitare prin activităţi specific educaţiei fizice şi sportului – Teză de
doctorat,
6. PIȚU, N., STĂNESCU, R., (2016) Badminton disciplină sportive complete, Universitatea
Națională de Educație Fizică și Sport, București.