Gimnastica in Liceu Note de Curs Rev-1 PDF

Metodica predării
gimnasticii în liceu
NOTE DE CURS
Prof. univ. dr. hab.

Talaghir LaurenŃiu-Gabriel
CUPRINS
Introducere 3
ConŃinutul şi particularităŃile educaŃiei fizice în învăŃământul .……….. 11
Reflectarea conŃinutului gimnasticii în curriculum-ul liceal la
20
disciplina “EducaŃie fizică” …........…………….....................................
ConŃinut pentru clasa a IX-a ..…………………………………………… 25
ConŃinut pentru clasa a X-a …..…………………………………………. 28
ConŃinut pentru clasa a XI-a ..…………………………………………… 32
ConŃinut pentru clasa a XII-a …………......…………………………….. 35
Rolul exerciŃiilor de dezvoltare fizică generală ……......………………. 40
Bazele tehnice ale săriturilor cu sprijin ……………......……………….. 42
Sărituri specifice gimnasticii în liceu ………………......……………...... 52
Elemente acrobatice statice …………………………...………………... 56
Elemente acrobatice dinamice ............................................................ 62
Gimnastica aerobică în liceu …………………………....……………..... 83
Gimnastica sportiva in liceu ................................................................ 96
2
Gimnastica în liceu / Note de curs / Prof. univ. dr. hab. Talaghir Laurentiu-Gabriel
INTRODUCERE
problematica educaŃiei fizice în învăŃământul liceal
Formarea omului este o sarcină complexa şi de înaltă răspundere,

care trebuie realizată fără pierderi de valori umane iar îndeplinirea
acestei misiuni, cu dezideratul său major de a ameliora progresiv
capacitatea de adaptare a omului la cerinŃele impuse de complexitatea şi
mobilitatea vieŃii sociale, revine în primul rând şcolii, respectiv cadrelor
didactice.
Adaptarea omului la mediu constituie o problema extrem de
importantă. Rapiditatea cu care evoluează viaŃa socio – culturală
contemporană face ca efortul omului în vederea adaptării să devină din
ce în ce mai intens.
PrezenŃa într-o proporŃie crescută în procesul de învăŃământ,
optimizarea diferitelor laturi ale acestuia, constituie de mult timp tematica
a numeroase cercetări pedagogice.
Eficientizarea procesului de învăŃământ poate fi definită ca o
conducere organizată pe baza luării în considerare a legităŃilor şi
principiilor de învăŃământ, a formelor şi a metodelor actuale, precum şi a
particularităŃilor sistemului, şi condiŃiilor interne şi externe cu scopul
asigurării unui randament funcŃional a procesului de învăŃământ, prin
prisma criteriilor stabilite.
Eficientizarea se bazează pe organizarea ştiinŃifică a activităŃii
elevilor, orientată, nu numai spre un simplu randament, ci şi spre
obŃinerea unor rezultate, raportate la condiŃiile concrete. Reliefarea
necesităŃii îmbinării diferitelor metode de lucru în cadrul eficientizării
procesului de învăŃământ este făcută de majoritatea specialiştilor
domeniului indiferent de provenienŃa acestora.
3
Prin sistem de educaŃie înŃelegem totalitatea instituŃiilor,
organizaŃiilor (economice, politice, culturale), infrastructurilor şi
comunităŃilor social-umane (familie, anturaj) care exercită diverse
influen e în formarea şi dezvoltarea personalităŃii umane prin
exercitarea unor funcŃii şi roluri pedagogice explicite sau implicite, în mod
direct sau indirect.
Într-o societate determinată istoric, sistemul de educaŃie se
materializează prin următoarelor tipuri: formal, nonformal sau informal,
incluzând toate direcŃiile de manifestare cum ar fi cele intelectuale,
morale, estetice, tehnologice, fizice, implicate în cadrul acŃiunilor
educaŃionale organizate, structurate şi planificate sau în contextul
influenŃelor incidentale de tip pedagogic provenite din câmpul
psihosocial.
ÎmbunătăŃirea metodelor de lucru realizată pentru anumite condiŃii,
izolate, nu are aceeaşi valabilitate pentru alte situaŃii contextuale, unde
nu poate acŃiona şi poate dobândi caracter de generalizare, dispărând
datorită lipsei de viabilitate. Eficientizarea nu se face în „general”, ea
este posibilă numai în raport cu sarcina de conducere existentă.
După opinia mai multor autori îndeplinirea în mod creator a
funcŃiilor exercitate de către profesor este principala condiŃie de
eficientizare a activităŃii instructiv – educative.
Pentru eficientizarea activităŃii instructiv – educative profesorul
dispune de o gamă variată de căi şi mijloace cum ar fi:
• proiectarea didactica în funcŃie de resursele umane şi
materiale de care dispune, precizarea obiectivelor, structura şi conŃinutul
lecŃiei;
• esenŃializarea, actualizarea şi adaptarea conŃinutului la
nivelul de înŃelegere al elevilor;
4
• respectarea corelaŃiei (obiective–conŃinut–strategii didactice–
metode de evaluare);
• folosirea mijloacelor moderne de învăŃământ şi a metodelor
activ–participative de descoperire;
• realizarea în lecŃii a principiilor didactice ca mijloc specific de
realizare a proceselor de predare–învăŃare–evaluare.
Metodele moderne de instruire sunt modalităŃi complexe de
organizare şi conducere a procesului instructiv - educativ pe baza
combinării metodelor, a mijloacelor de învăŃământ şi a formelor de lucru
a elevilor, în scopul realizării obiectivelor pedagogice.
Acestea au o contribuŃie deosebită la creşterea eficienŃei activităŃii
didactice, întrucât, cu ajutorul lor profesorul stăpâneşte acŃiunea
instructivă, o dirijează, o controlează şi o reglează continuu în direcŃia
impusă de finalităŃile actului de învăŃământ.
Metodele didactice moderne au un caracter dinamic, fiind în
permanenŃă înnoite. Majoritatea specialiştilor din pedagogie trasează
direcŃiile metodelor moderne de eficientizare a procesului instructiv
educativ printr-o serie de orientări metodologice cum ar fi: algoritmizarea,
învăŃarea prin descoperire, problematizarea, tratarea diferenŃiată,
descoperirea prin analogie.
Transmiterea şi însuşirea cunoştinŃelor în procesul de învăŃământ
din cadrul lecŃiilor de educaŃie fizică, baza ştiinŃifică a formării priceperilor
şi deprinderilor motrice, trebuie să urmărească, pe de o parte, formarea
la elevi a unei concepŃii despre importanŃa şi căile de practicare a
exerciŃiilor fizice; rolul educaŃiei fizice în viaŃa omului şi, pe de altă parte,
conştientizarea actului motric.
În condiŃiile modernizării şi diversificării învă ământului, instruirea
tradiŃională, bazată pe metoda frontală de transmitere de cunoştinŃe,
deprinderi şi priceperi, nu mai reuşeşte să acopere volumul mare de
5
sarcini date de dinamica dezvoltării societăŃii. Saltul spre o nouă viziune,
dinamică, activă, creatoare, reprezintă astăzi o problemă la de mare
actualitate, impusă de realitatea obiectivă, care stă la baza multor
orientări conceptuale chiar de nivel curricular.
Optimizarea se bazează pe organizarea ştiinŃifică a activităŃii
cadrelor didactice şi a elevilor, orientată, nu numai spre o simpla ridicare
a randamentului, ci şi spre obŃinerea unor rezultate optime, raportate la
condiŃiile concrete.
De asemenea, unii autori, înŃeleg eficientizarea ca măsura
corespondenŃei dintre latura organizatorică a sistemului şi obiectivele
pentru realizarea cărora a fost construit sistemul.
Plecând de la opiniile comune ale autorilor citaŃi putem evidenŃia
necesitatea alegerii variantei operative de conducere a procesului de
învăŃământ, care în opinia specialiştilor poate fi definită „ca o conducere
ce se organizează pe baza luării în considerare a legităŃilor principiilor de
învăŃământ, a formelor şi a metodelor actuale, precum şi a
particularităŃilor sistemului dat, a condiŃiilor sale interne şi externe cu
scopul asigurării celei mai eficiente funcŃionări a procesului de
învăŃământ, prin prisma criteriilor stabilite”.
Optimizarea nu reprezintă o metoda sau un proces aparte de
învăŃământ, dar un mod precis de abordare a structurii procesului de
învăŃământ, fundamentat pe unitatea principiilor de învăŃământ, a
particularităŃilor şi a posibilităŃilor reale de învăŃare ale elevilor din clasa
cu care se lucrează.
Analiza sistematică a eficientizării ne conduce la alegerea
conştientă, ştiinŃific fundamentată, a celei mai bune variante de structură
a procesului de învăŃământ în raport cu condi iile concrete date. În astfel
de abordare cadrele didactice aleg cea mai bună variantă a proiectului
didactic, care va asigura eficienŃa maximă, în condiŃiile concrete date a
6
procesului de învăŃământ. De aici, putem trage concluzia că
eficientizarea nu se face în ”general” ea fiind posibilă numai în raport cu
sarcina de conducere existentă, adică din punct de vedere al criteriului
ales de noi şi impune reprezentarea cu exactitate a parametrilor care
trebuie să atingă nivelul necesar în funcŃie de obiectivul propus.
De asemenea, se impune pentru evaluarea corespunzătoare,
enunŃarea criteriului după care se apreciază caracterul eficientizării.
Acesta se alege pe baza rezultatelor studierii multilaterale a obiectivului,
luând în considerare posibilităŃile sale în momentul dat de a se apropia
de scopul planului anual.
După cum consideră unii specialişti, îndeplinirea în mod creator a
funcŃiilor exercitate de către profesor este principala condiŃie de
optimizare a lecŃiei de educaŃie fizică.
În conducerea desfăşurării activităŃi instructiv educative, profesorul
exercită mai multe funcŃii din care prezentăm:
• Programarea şi planificarea activităŃii instructiv educative:
• Proiectarea şi desfăşurarea metodică a situaŃiilor instructive (a
lecŃiilor şi a altor situaŃii educative);
• Dirijarea procesului de predare;
• Reglarea procesului de învăŃământ pe baza feed-back-ului;
• Optimizarea, ameliorarea şi inovarea procesului de predare
învăŃare şi evaluare;
• Evaluarea si autoevaluarea activităŃii instructiv educative.
În societatea democratică de astăzi aflată într-un proces sinuos de
trecere la economia de tip concurenŃial, toŃi cei aflaŃi în băncile şcolii
trebuie să reuşească, să fie cât mai bine pregăti i. Potrivit locului central
ocupat de elev în procesul modernizat de instruire, se accentuează
caracterul euristic, activ şi creator de acŃiuni pedagogice, care constituie
trasături directoare ale intensificării eficienŃei formative a învăŃământului
7
în domeniul educaŃiei fizice. În condiŃiile societăŃii contemporane rolul
educaŃiei fizice se amplifică conturându-se obiective şi sarcini noi
referitoare la contribuŃia acestor activităŃi de pregătire şi formare a forŃei
de munca, la asigurarea unei dezvoltări armonioase a organismului, la
întărirea sănătăŃii.
Modernizarea permanentă a activităŃii de educaŃie fizică în şcoală
impune găsirea unor noi metode, procedee şi mijloace prin care să se
acŃioneze în practică, precum şi perfecŃionarea continuă a celor
existente, a celor aşa-zise clasice, tradiŃionale, în baza noilor obiective,
ce stau în faŃa acestui obiect de învăŃământ.
Realizarea obiectivelor educaŃiei fizice şcolare este posibilă numai
dacă se urmăreşte în mod sistematic, lecŃie de lecŃie, semestrial, anual şi
pe durata unui întreg ciclu de şcolarizare a elevilor–desăvârşirea unor
finalităŃi de prima importanŃă pentru instruirea motrică şi de educaŃia
acestora cum ar fi: dezvoltarea calităŃilor motrice, însuşirea unui sistem
de cuno tin e, priceperi şi deprinderi motrice concretizate în
programele şcolare, valorificarea influenŃelor exerciŃiului fizic în sprijinul
realizării obiectivelor generale ale învăŃământului, contribuind astfel, la
întregirea personalită ii elevului, la pregătirea sa multilaterală.
FinalităŃile amintite îşi au rolul lor bine determinat în cadrul
procesului de pregătire fizică a elevilor, contribuind într-o măsura mai
mare sau mai mică la realizarea acestuia.
Astăzi tendin a de eficientizare care se manifestă în toate
domeniile de activitate, nu poate ocoli procesul pedagogic al educaŃiei
fizice. Pentru a avea o reformă reuşită specialiştii domeniului şi
pedagogii subliniază necesitatea eficientizării modalităŃilor de lucru a
strategiei didactice în vederea obŃinerii unor performanŃe sociale
notabile.
8
Dacă ne referim la căile de eficientizare a procesului instructiv-
educativ, trebuie să avem în vedere în primul rând un sistem de metode
şi procedee metodice, precum şi unele orientări metodologice moderne
ale domeniului. Trebuie precizat faptul că aceste orientări sunt rezultatul
evoluŃiei teoriei şi practicii, determinată de cuceririle ştiinŃei şi tehnicii.
Organizarea şi desfăşurarea oricărui proces educaŃional trebuie să
se realizeze pentru a avea o eficienŃă maximă în concordanŃă cu cerinŃe,
norme, directive. Unele din aceste cerinŃe sunt fundamentate şi primesc
– ca atare – denumirea şi statutul de principii. Respectarea principiilor în
totalitatea lor este o necesitate.
Nerespectarea acestora conduce obligatoriu la diminuarea
eficienŃei procesului instructiv educativ respectiv. Continuitatea pregătirii
– condiŃie de bază a întăririi stereotipului dinamic şi implicit al nivelului
calitativ al deprinderilor motrice, al calităŃilor motrice, trebuie să stea în
centru preocupărilor cadrelor de specialitate, aceasta cu atât mai mult cu
cât orice întrerupere a activităŃii are consecinŃe negative asupra
randamentului.
Principalul scop al practicării exerciŃiilor fizice la nivelul
învă ământului liceal, sub diferite forme, este cel al eficientizării
procesului de dezvoltare a fizicului şi psihicului uman sub toate
aspectele.
Sistematizarea exerciŃiilor fizice şi preconizarea conŃinutului lor în
programa şcolară ar putea permite utilizarea raŃionala a timpului afectat
educaŃiei fizice, în cadrul procesului de învăŃământ, în decursul fiecărui
an şcolar, astfel încât pregătire elevilor să fie mai completă şi să
urmărească în principal înarmarea lor cu întreaga bogăŃie şi varietate de
cunoştinŃe, priceperi şi deprinderi motrice, fără a repeta în mod
neproductiv şi ineficient aceleaşi elemente.
9
Transmiterea şi însuşirea cunoştinŃelor în procesul de învăŃământ
din cadrul lecŃiilor de educaŃie fizică, baza ştiinŃifică a formării priceperilor
şi deprinderilor motrice, trebuie să urmărească, pe de o parte, formarea
la elevi a unei concepŃii despre importanŃa şi căile de practicare a
exerciŃiilor fizice, rolul educaŃie fizice în viaŃa omului şi, pe de alta parte,
conştientizarea actului motric.
Totodată, calitatea procesului educaŃional la disciplina „EducaŃie
fizică” în sistemul învăŃământului preuniversitar depinde în mod direct şi
de strategiile didactice aplicate pentru realizarea obiectivelor abordate la
nivel de lecŃie, unităŃi de învăŃare, trimestru, an de învăŃământ etc. La
rândul lor, strategiile reprezintă acele modalităŃi complexe de organizare
şi conducere a procesului de instruire pe baza combinării metodelor, a
mijloacelor de învăŃământ şi a formelor de grupare a elevilor, în scopul
realizării obiectivelor educaŃionale.
Strategiile didactice contribuie esenŃial la eficientizarea procesului
de învăŃământ, întrucât cu ajutorul lor profesorul stăpâneşte acŃiunea
instructivă, o dirijează, o controlează şi o reglează continuu în direcŃia
impusă de finalităŃile actului de învăŃământ [44, 56, 78, 76, 192]. Ele au
un caracter dinamic, fiind în permanentă înnoire, pentru a realiza un
învăŃământ formativ-educativ cerut de tendinŃa de informare a societăŃii
contemporane. Toate acestea determină utilizarea strategiilor didactice
pentru eficientizarea lecŃia de educaŃie fizică.
10
ConŃinutul şi particularităŃile
educaŃiei fizice în învăŃământul liceal
ÎnvăŃământul liceal reprezintă o etapă superioară de pregătire a

tinerilor în cadrul sistemului obligatoriu de învăŃământ.
În planurile de învăŃământ disciplinei „educaŃia fizică” îi sunt
alocate una sau două ore săptămânal fiecare an de studii, la carese
adaugă orele de cerc sportiv (2-4 ore pe săptămână pentru fiecare
profesor).
Prin specificul său, educaŃia fizică, ca disciplină de învăŃământ
acŃionează atât, pe linia dezvoltării biologice cât şi din punct de vedere
social. Planificarea conŃinutului disciplinei se realizează diferenŃiat pe
vârste şi sexe, cât şi în funcŃie de specificul liceului.
Tratarea diferenŃiată se referă la conŃinutul instructiv-educativ şi la
metodologia folosită (forme de organizare, mijloace, parametrii efortului,
etc.). În această perioadă se perfecŃionează dezvoltarea corectă şi
armonioasă, capacitatea motrică generală şi se desăvârşeşte
capacitatea de a practica ramurile de sport preferate sau cele prevăzute
de programele de învăŃământ.
Un element esenŃial în ceea priveşte conŃinutul educaŃiei fizice în
liceu este pregătirea elevilor pentru activitatea independentă. Din acest
punct de vedere elevii trebuie să posede cunoştinŃele şi tehnicile de
educaŃie fizică care să le permită să-şi desfăşoare formele de activităŃi
individuale sau de grup şi se va insista pe formarea plăcerii de a face
mişcare.
Tot acum se formează capacitatea de organizator şi conducător al
unor forme de practicare a exerciŃiilor fizice la nivel de grup. În acest fel
absolventul învăŃământului liceal va dobândi o educaŃie fizică
completă,conform modelului preconizat.
11
În continuare vom prezenta particularităŃile somato-funcŃionale,
psihice şi motrice ale elevilor de 14-18 ani a căror cunoaştere are rolul
de a orienta cadrul didactic pentru adaptarea conŃinutului disciplinei la
posibilităŃile dar şi la necesităŃile elevilor.
Din punct de vedere somatic după pubertate, caracterizată de
mari şi rapide transformări somato-funcŃionale şi psiho-funcŃionale,
urmează etapa de creştere şi dezvoltare numită perioada post-pubertară,
caracterizată prin ritmuri lente şi adaosuri reduse în creşterea
dimensiunilor transversale.
La băieŃi creşterea înălŃimii mai continuă, iar la fete aproape că
stagnează. În schimb diametrele şi perimetrele cunosc o creştere
însemnată atât la băieŃi cât şi la fete, în mod special în zona umerilor,
coapselor, toracelui, braŃelor, abdomenului, antebraŃelor, gambelor,
bazinului, compensându-se rămânerea în urmă faŃă de creşterea
lungimii acestora din perioada anterioara, pubertară.
Structura oaselor se apropie de cea a adultului. Musculatura
înregistrează de asemenea o creştere cantitativă (volum) şi calitativă
(forŃa) ceea ce reprezintă 44,2% din greutatea corpului la băieŃi şi 37%
din greutatea corpului la fete.
Greutatea corpului creşte atât la fete cât şi la băieŃi. Fetele au o
creştere ponderală mai accentuată decât băieŃii, în special cele din
mediul rural comparativ cu cele din mediul urban. ProporŃiile dintre
dimensiunile segmentelor corpului se modifică şi sunt apropiate de cele
ale adultului.
Din punct de vedere al particularităŃilor funcŃionale este de
semnalat faptul că echilibrul ce se constată pe plan somatic se manifestă
şi pe plan funcŃional.
Creşterea dimensiunilor parenchimului pulmonar, simultan cu
creşterea cordului şi vaselor, favorizează îmbunătăŃirea indicilor
12
funcŃionali cardio-respiratori. Astfel, capacitatea vitală este cuprinsă între
3200-4000 cm3. Volumul sistolic şi debitul cardiac, ca şi consumul de
oxigen se apropie de cele ale adultului. În acest fel oxigenarea Ńesuturilor
se îmbunătăŃeşte graŃie echilibrului dintre dimensiunile inimii şi cel al
vaselor de sânge.
CapacităŃile funcŃionale ale acestora au drept consecinŃă o mai
bună adaptare la efort şi asigură premisele pentru creşterea capacităŃii
de efort a organismului. De asemenea, în această perioadă se dezvoltă
funcŃiile coordonatoare ale sistemului endocrin înregistrându-se o
maturizare a glandelor cu secreŃie internă şi dezvoltarea completă a
caracterelor sexuale.
În acelaşi timp se desăvârşeşte structura şi funcŃiile sistemului
nervos în special la nivelul scoarŃei, se dezvoltă şi se perfecŃionează
centrii motori, creşte capacitatea de inhibiŃie, etc., ceea ce determină o
mai bună redelectare a înŃelegerii unor structuri complexe în învăŃare.
ParticularităŃile psihice ale elevilor din treapta liceală
consemnează faptul că în această etapă de creştere şi dezvoltare se
înregistrează o intensă evoluŃie a proceselor cognitive, volitive şi
afective. Se dezvoltă gândirea şi operaŃiile ei, se formează raŃionamentul
logic, se dezvoltă capacitatea de analiză, sinteză şi diferenŃiere, se
cristalizează sub influenŃa educaŃiei spiritul de iniŃiativă, de afirmare.
Pe planul motivaŃiei apar noi interese, preferinŃe, înclinaŃii,
preocupări care tind să se finalizeze.
Toate aceste aspecte ale dezvoltării psihice oferă o creştere a
posibilităŃilor de exersare prin posibilitatea menŃinerii unei atenŃii
concentrate mai mult timp.
Interesul elevilor pentru mişcare, pentru sport trebuie cultivat şi
între inut cu atât mai mult cu cât spre sfârşitul acestei etape, la vârsta
de 18-19 ani el începe să se diminueze, apărând tendinŃe de trecere din
13
rolul activ de practicant al exerciŃiilor fizice în rolul pasiv al spectatorului,
al consumatorului de spectacol sportiv. AdolescenŃa se caracterizează şi
prin dobândirea unei relative independenŃe, prin dezvoltarea conŃinutului
responsabilităŃii, prin stabilirea unor trăsături de caracter,
Din punct de vedere al particularităŃi motrice în această perioadă
cresc indicii de viteză, îndemânare şi rezistenŃă, băieŃii având
disponibilităŃi mai mari decât fetele în acest sens.
Datorită dezvoltării capacităŃii sistemului nervos central şi al
centrilor motori din scoarŃă se înregistrează o îmbunătăŃire simŃitoare a
capacităŃii de coordonare motrică şi în consecinŃă creşterea nivelului
îndemânării, mai evident la băieŃi decât la fete. Acestea permit
efectuarea unor mişcări cu grad superior de coordonare şi perfecŃionare
a execuŃiilor actelor motrice.
Singura calitate care regresează este mobilitatea articulară,
fenomen mai pregnant la băieŃi decât la fete.
Din cele prezentate mai sus, la vârsta de 14-18 ani, tânărul este
apt pentru eforturi fizice crescute ca volum, intensitate şi complexitate,
băieŃii în mai mare măsură decât fetele.
Cercetările recente asupra unor eşantioane reprezentative au scos
în evidenŃă şi alte aspecte ale acestei perioade şi anume:
• progresul lent, uneori nesemnificativ al performanŃelor
motrice de la un an de studiu la altul;
• performanŃe mult mai scăzute la fete decât la băieŃi;
• la unele probe (alergare de viteză, aruncarea greutăŃii) cele
mai bune valori se obŃin de către elevii din primii ani de studii,
descrescând pe măsură ce se apropie de absolvire.
Aceste aspecte se datoresc deficienŃelor pregătirii elevilor pe linia
calităŃilor motrice, în mod special a vitezei şi forŃei generale şi locale.
14
Modelul absolventului învăŃământului liceal
Din punct de vedere al obiectivelor educaŃiei fizice în ciclul liceal,

aşa cum reies ele din curriculum-ul no ional al disciplinei, se disting
direcŃiile care constituie modelul absolventului, adică acele abilităŃi pe
care le au în vedere cadrele didactice în procesul instructiv - educativ pe
deoparte şi care reprezintă priorităŃile elevilor în însuşire de cealaltă
parte. Astfel, exprimate sintetic acestea sunt:
1. Capacitatea de organizare:
• aplicarea corectă a exerciŃiilor de ordine şi formaŃii în cadrul
diferitelor activităŃi organizate;
• conducerea unor acŃiuni la nivelul clasei, acordarea sprijinului şi
ajutorului în efectuarea unor exerciŃii cu grad ridicat de dificultate;
• organizarea şi desfăşurarea activităŃilor independente pe baza
celor însuşite anterior.
2. Dezvoltarea fizică armonioasă:
• atitudinea corectă a corpului în acŃiunile statice şi dinamice prin
prevenirea, combaterea sau corectarea unor deficienŃe la nivelul
segmentelor sau global;
• tonicitatea şi troficitatea la nivelul musculaturii întregului corp;
• respiraŃie corectă şi coordonată cu diferite tipuri de efort fizic;
• cunoaşterea a trei complexe D.F.A. pe care să le practice
independent;
• activităŃile compensatorii învăŃate vor fi folosite în combaterea
viciilor de atitudine generate de specificul meseriei pe care urmează să o
practice.
3. CalităŃile motrice de bază:
• îndeplinirea cerinŃelor normelor de control la nivelul notelor 9-10,
în probele care vizează calităŃile motrice.
15
4. Deprinderile specifice unor probe şi ramuri de sport:
• însuşirea tehnicii necesare executării procedeelor de bază şi
posibilitatea practicării globale la un nivel bun a atletismului,
gimnasticii şi jocurilor sportive.
5. Deprinderi aplicativ-utilitare:
• aplicarea acestora cu eficienŃă în activităŃile cotidiene.
Modelul dezvoltării fizice

Tabelul 1
Indicatori Clasa IX Clasa X Clasa XI Clasa XII
B F B F B F B F
ÎnălŃime (cm) 170,1 164,2 173,5 165,3 174,3 166,4 175 167
Greutate (kg) 57 54,8 61,3 56 63 57,2 65,1 58,5
Perimetrul toracelui (cm) 83,1 79,2 86,4 80,3 88,8 82 89,3 82,7
Elasticitatea toracelui (cm) 7-8 7-8 7-8 7-8 7-8 7-8 7-8 7-8
Modelul capacităŃii motrice

Tabel 2
Indicatori Clasa IX Clasa X Clasa XI Clasa XII
B F B F B F B F
Alergare 50m 7,2 8,5 7,1 8,4 7,0 8,3 6,9 8,2
Alergare 800m şi 1000m 3,42 3,52 3,38 3,48 3,34 3,44 3,32 3,42
TracŃiuni în braŃe din
7 - 8 - 9 - 10 -
atârnat
Săritura în lungime de pe
2,18 1,69 2,22 1,73 2,27 1,76 2,32 1,78
loc
16
ParticularităŃile lecŃiei de educaŃie fizică în învăŃământul liceal:
În învăŃământul liceal se folosesc toate tipurile de lecŃii:

• de iniŃiere (învăŃare);
• de consolidare (fixare);
• de perfecŃionare;
• de control (verificare);
• mixte;
• de concurs.
Ponderea o au lecŃiile de consolidare, perfecŃionare şi de concurs.
Ele pot avea teme dintr-o singură ramură de sport (monosport) - mai rare
totuşi - sau din două ramuri de sport. Un loc aparte îl ocupă lecŃiile tip
concurs. În cadrul acestora se perfecŃionează în condiŃii de întrecere,
principiile şi deprinderile specifice atletismului, gimnasticii, jocurilor
sportive, etc. şi se formează în acelaşi timp deprinderi de organizare şi
conducere.
Indiferent de tipul didactic folosit trebuie să primeze ideea de
întrecere, de concurs, care să-l obişnuiască pe elevi cu solicitări fizice şi
psihice superioare, bazate pe spiritul de depăşire şi autodepăşire.
Este indicat ca în aceste lecŃii să se rezolve şi teme de dezvoltare
a calităŃilor motrice. La acest nivel de învăŃământ se impune acŃionarea
cu exerciŃii tipice pentru consolidarea şi perfecŃionarea procedeelor
tehnice din ramurile de sport în care elevii trebuie iniŃiaŃi.
PerfecŃionarea deprinderilor motrice din aceste ramuri sportive se
realizează în condiŃii similare probei respective, fapt pentru care una din
verigi va urmări aplicarea (generalizarea) lor în condiŃii cât mai
diversificate şi mai ales în condiŃii de întrecere regulamentară.
17
Simultan cu perfecŃionarea deprinderilor motrice şi cu dezvoltarea
calităŃilor motrice să se transmită elevilor şi un sistem de cunoştinŃe de
specialitate care să permită organizarea unor activităŃi şi în afara lecŃiilor.
Se recomandă desfăşurarea acestor lecŃii demixtat (soluŃii se
găsesc la nivelul unităŃilor şcolare).
Mijloacele, tehnologia acŃionării, precum şi nivelul efortului trebuie
să difere în funcŃie de sex. La eleve efortul va fi mai redus, muzica poate
să însoŃească executarea exerciŃiilor în diferite momente ale ei.
În cazul când clasa nu poate fi demixtată, elevii şi elevele trebuie
organizaŃi în grupe separate pentru desfăşurarea unor programe diferite
nu atât ca mijloace ci mai ales ca nivel de efort.
În vederea măririi rezistenŃei generale a organismului elevilor, se
recomandă ca lecŃiile de educaŃie fizică să fie efectuate în aer liber, cu
excepŃia zilelor nefavorabile.
Efortul în lecŃii creşte de la o lecŃie la alta, de la un sistem de lecŃii
la altul, astfel încât să asigure o bună adaptare a organismului la acesta,
precum şi creşterea rezistenŃei generale a organismului elevilor.
Pentru asigurarea unui nivel crescut de efort este necesar să se
asigure posibilitatea efectuării unui număr crescut de repetări, să nu
lipsească din nici o lecŃie exerciŃiile pentru dezvoltarea calităŃilor motrice
sau întrecerile. Durata pauzelor să fie fixată în funcŃie de natura sarcinii
motrice şi nivelul efortului. La această vârstă elevii trebuie obişnuiŃi cu
autocontrolul modificărilor produse în timpul lecŃiei asupra marilor
funcŃiuni (frecvenŃa cardiacă şi frecvenŃa respiratorie).
În ceea ce priveşte organizarea colectivului de elevi, în lecŃie se va
urmări adoptarea unor soluŃii metodico-organizatorice care să stimuleze
autoorganizarea şi autoconducerea din partea elevilor. La acest nivel se
va acorda mai multă pondere individualizării pregătirii elevilor prin
stabilirea unor sarcini suplimentare.
18
Acest principiu se impune şi în activitatea fetelor care utilizează
mijloace specifice gimnasticii şi dansului (popular, clasic, modern). În
această activitate diferenŃiată o atenŃie sporită se va acorda dozării în
eforturile de rezistenŃă şi forŃă, în acordarea pauzelor mai mari la fete
decât la băieŃi, mai ales când repetările sunt mai multe. În lucrul cu fetele
se va insista pe educarea ritmului, expresivităŃii, simŃului artistic, calităŃi
specifice fetelor.
De asemenea, elevii rămaşi în urmă trebuie să aibă un regim
diferenŃiat în lecŃii, unde prin teme speciale şi exerciŃii pregătitoare să
recupereze acest handicap de pregătire în timp cât mai scurt.
Acordarea unor responsabilităŃi organizatorice cu caracter
permanent au menirea de a-i obişnui pe elevi cu autoorganizarea şi
autoconducerea.
19
Reflectarea conŃinutului gimnasticii în
curriculum-ul liceal la disciplina “EducaŃie fizică”
Programa de educaŃie fizică, document reglator al procesului de

învăŃământ, stabileşte şi permite fiecărui cadru didactic formarea
competenŃelor specifice, utilizând, ca mijloace, categoriile de conŃinuturi
pe care le consideră eficiente, corespunzător particularităŃilor clasei şi
condiŃiilor concrete de activitate.
Ea are un caracter concentric, în sensul reluării conŃinuturilor
pentru întărirea deprinderilor şi pentru a preciza fenomenul de transfer în
învăŃarea noilor deprinderi, în dezvoltarea capacităŃilor, contribuind astfel
la formarea competenŃelor. Ca urmare, conŃinuturile predate într-un an
de studiu vor fi reluate în anul de studiu ulterior, ca elemente de bază în
predarea noilor conŃinuturi.
Pentru formarea capacităŃii de organizare, asigurarea dezvoltării
fizice armonioase, consolidarea şi extinderea fondului de deprinderi
motrice de bază şi utilitar-aplicative, dezvoltarea calităŃilor motrice, se vor
folosi conŃinuturi specifice şi unitare pentru toŃi elevii clasei.
Din punct de vedere al conŃinutului, lecŃiile vor trebui să asigure
cadrul necesar de desfăşurare a activităŃii, corespunzător opŃiunilor
elevilor, individuale şi de grup, nivelului diferenŃiat de pregătire,
particularităŃilor de sex, interesului şi motivaŃiei acestora.
Se va urmări creşterea ponderii exersării şi a întrecerilor în regim
de autoorganizare şi autoarbitrare, cât şi organizarea clasei pe formaŃii
/ echipe constante.
SoluŃia optimă pentru respectarea particularităŃilor de sex o
reprezintă organizarea exersării demixtat, asigurându-se conŃinuturi,
20
volume şi intensităŃi specifice ale efortului pentru fiecare categorie de
elevi.
Venind în completarea numeroaselor variabile oferite de
programele şcolare, lecŃia de educaŃie fizică rămâne o creaŃie a fiecărui
profesor, ce trebuie să reflecte cunoştinŃele şi competenŃele sale
profesionale, capacitatea, deosebit de importantă, de a se adapta
condiŃiilor concrete de desfăşurare a activităŃii didactice şi
particularităŃilor elevilor
Pentru a avea o viziune de ansamblu asupra conŃinutului ce trebuie
abordat de către cadrul didactic în perioada liceului am încercat
prezentarea schematică a unor repere, considerate de mine sintetice.
În cadrul activităŃii de educaŃie fizică în general am urmărit
reliefarea acelor activităŃi care presupun folosirea mijloacelor gimnasticii
pentru acest nivel de vârstă. Pentru aceasta, conŃinutul specific
gimnasticii va fi în continuare redactat cu caractere italice, pentru a putea
astfel să fie sesizate mai uşor.
Astfel, pentru clasa a IX-a se urmăreşte abordarea următoarelor
aspecte generale:
- două probe atletice, de preferat din grupe diferite
- elemente acrobatice statice şi dinamice din gimnastica acrobatică
(din cele făcute în clasele V-VIII) şi variante de legări de elemente
- o săritură la aparatul de gimnastică, la alegerea elevilor, din cele
prevăzute de programă
- două jocuri sportive, la alegerea elevilor, din cele prevăzute de
programă
Pentru clasa a a X-a activităŃile ce vor fi urmărite în cadrul
procesului instructive educativ sunt:
- cele două probe atletice făcute în clasa a IX-a
- gimnastică acrobatică
21
- săritura la aparatul de gimnastică prevăzută de programă
- două jocuri sportive, la alegerea elevilor, din cele prevăzute de
programă
Din punct de vedere al conŃinutului abordat pe parcursul clasei a
XI-a acesta se încadrează în limitele stabilite de programă, având
următoarele direcŃii:
- trei probe atletice, din grupe diferite, dintre cele ofertate de către
profesor, conform programei
- gimnastică acrobatică
- o săritură la aparatul de gimnastică, la alegerea elevilor, din cele
învăŃate
- un joc sportiv, la alegerea elevilor, din cele prevăzute de
programă
conŃinutul disciplinei educaŃie fizică va fi axat în cadrul clasei a XII-
a pe direcŃii care urmăresc în general finalitatea educaŃiei pentru acest
nivel de vârstă şi anume:
- trei probe atletice, din grupe diferite, dintre cele ofertate de către
profesor, conform programei
- gimnastică, la alegere: aerobică, ritmică sportivă, artistică sportivă
- un joc sportiv, la alegerea elevilor, din cele prevăzute de
programă
După cum se poate observa din această prezentare analitică a
conŃinutului educaŃiei fizice pe anii de studiu, gimnastica se regaseşte ca
o preocupare permanentă în cadrul procesului instructive educativ,
având caracter obligatoriu atât pentru elevi cât şi pentru cadrele
didactice de specialitate.
CompetenŃele generale ce se doresc a fi realizate la finalul claselor
de liceu, şi care reies din curriculum de specialitate, este următorul:
1. Utilizarea limbajului de specialitate în relaŃiile de comunicare;
22
2. Valorificarea informaŃiilor, metodelor şi mijloacelor specifice
educaŃiei fizice şi sportului, în vederea optimizării stării de sănătate şi a
dezvoltării fizice armonioase;
3. Utilizarea cunoştinŃelor, metodelor şi mijloacelor specifice
educaŃiei fizice şi sportului, în vederea dezvoltării capacităŃii motrice;
4. Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării
activităŃilor de educaŃie fizică şi sport şi adoptarea unui comportament
adecvat în cadrul relaŃiilor interpersonale şi de grup;
5. Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi înŃelegerea
ideilor, stărilor afective şi a esteticului.
Pentru că elevul este considerat viitorul adult, care va activa în
societate în diferite sectoare de activitate şi ca specialist în multiple
domenii, educaŃia fizică îşi doreşte să contribuie la formarea acestuia
creându-I un sistem solid de valori şi atitudini cu mar fi:
• Interes pentru îmbogăŃirea vocabularului cu terminologia de
specialitate
• Disponibilitate pentru colaborare în relaŃiile cu profesorul şi colegii
• Preocupare pentru dezvoltarea capacităŃii motrice proprii
• Respect faŃă de regulile impuse de organizarea şi desfăşurarea
activităŃilor de educaŃie fizică şi sport
• OpŃiune pentru o viaŃă sănătoasă şi echilibrată, prin adoptarea unui
regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel
intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber
• Disponibilitate pentru practicarea independentă a exerciŃiilor fizice
• Spirit competitiv şi fair-play
• Interes constant pentru fenomenul sportiv
• SimŃ estetic, deschidere pentru frumos
23
Structura generală a curriculum-ului pe clase este direcŃionată în
mod esenŃial pe mai multe direcŃii prezentate succint în tabelul numărul
3. Am considerat că este necesară această prezentare a direcŃiilor
principale, pentru a vedea în ce măsură mijloacele gimnasticii se
regăsesc în cadrul acestor direcŃii în cadrul fiecărei clase.
Tabelul 3
COMPETENłE CONłINUTURI
SPECIFICE
STAREA DE SĂNĂTATE ŞI
DEZVOLTAREA FIZICĂ
PROTECłIA INDIVIDUALĂ
DEZVOLTAREA TRĂSĂTURILOR
DE PERSONALITATE
CULTURALITATE
CALITĂłI MOTRICE
DEPRINDERI MOTRICE
DISCIPLINE SPORTIVE
A. ATLETISM
B. GIMNASTICĂ
C. JOCURI SPORTIVE
D. Discipline sportive alternative
În continuare vom căuta să evidenŃiem modul în care gimnastica,

prin multitudinea sa de mijloace, se face simŃită în cadrul acestor direcŃii
de conŃinut, analizându-le pe fiecare în parte în cadrul tuturor claselor de
liceu. Acolo unde am considerat ca activitatea se rezolvă cu mijloace ale
gimnasticii acestea au fost scrise cu caractere italice pentru a fi
evidenŃiate
24
ConŃinut pentru clasa a IX-a
STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ

• măsurători specifice: înălŃime, greutate, perimetre, diametre,
anvergură
• indicatori specifici: de nutriŃie, de proporŃionalitate
• indicii funcŃionali şi determinarea acestora
• modelul dezvoltării fizice armonioase
• atitudini corporale deficiente: cifoze, lordoze, scolioze, asimetrii,
picior plat
• profilaxia şi *corectarea fiecărei atitudini corporale deficiente
• complexe de dezvoltare fizică: cu exerciŃii libere, cu obiecte
portative, pe fond muzical etc.
• programe adaptate de: culturism, fitness, sport aerobic, stretching
PROTECłIA INDIVIDUALĂ
• modalităŃi de atenuare a şocurilor
• tehnici de reechilibrare
• cunoştinŃe teoretice despre:
- importanŃa „încălzirii”
- - rolul respiraŃiei în efort şi refacere
- tehnicile de acordare reciprocă a ajutorului/ sprijinului în
execuŃii
DEZVOLTAREA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE
• activităŃi practice cu specific de conducere, de subordonare şi de
colaborare
• situaŃiile „conflictuale” care pot interveni în activităŃile practice
• modalităŃile de prevenire si aplanare/ rezolvare a situaŃiilor
conflictuale
25
• comportamentele integrate în noŃiunea de fair-play
• regulamentele disciplinelor sportive
CULTURALITATE
• Criterii de evaluare a valorilor sportive, în diferite ramuri de sport
• Valori sportive etalon în diferite discipline sportive
CALITĂłI MOTRICE
• Probe de determinare a nivelului calităŃilor motrice
• Procedee metodice specifice dezvoltării fiecărei calităŃi motrice
• Procedee şi mijloace de dezvoltare specifică şi combinată a
calităŃilor motrice
DEPRINDERI MOTRICE
• deprinderile motrice de locomotie
• deprinderile motrice de stabilitate
• deprinderi motrice de manipulare
26

Gimnastica in Liceu Note de Curs Rev-1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gimnastica in Liceu Note de Curs Rev-1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodica predării

Prof. univ. dr. hab.

Formarea omului este o sarcină complexa şi de înaltă răspundere,

ÎnvăŃământul liceal reprezintă o etapă superioară de pregătire a

Din punct de vedere al obiectivelor educaŃiei fizice în ciclul liceal,

Modelul dezvoltării fizice

Modelul capacităŃii motrice

În învăŃământul liceal se folosesc toate tipurile de lecŃii:

Programa de educaŃie fizică, document reglator al procesului de

În continuare vom căuta să evidenŃiem modul în care gimnastica,

STAREA DE SĂNĂTATE ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ

S-ar putea să vă placă și