UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE şi MEDICINĂ

VETERINARĂ BUCUREŞTI
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Tindeche Cristiana Mărcuță Alina Honțuș Adelaida

Student (ă)……………………………………………..
Facultatea …………………………………………….
Anul …………………

-2014-
 CUPRINS

Probleme generale 2
Continutul practicii pedagogice 5
Analiza lectiei 11
Proiect de lectie nr. 1 13
Proiect de lectie nr. 2 17
Fisa de asistenta nr.1 20
Fisa de asistenta nr. 2 21
Analiza lectiei sustinute de studentul practicant 24
Proiect de lectie (model completat) 26
Fisa de asistenta nr. 3 (dirigentie, consiliere pedagogica) 34
Proiect de lectie (dirigentie, consiliere pedagogica) 35
Analiza lectiei sustinute de studentul practicant 40
Caracterizarea psihopedagogica a elevului 42
Fisa de caracterizare psihopedagogica (model completat) 45
Fisa de caracterizare psihopedagogica 51
Bibliografie selectiva 63

1
 PROBLEME GENERALE

Practica pedagogică este activitatea prin care, în anul III de studiu, cele două laturi
ale formării profesionale (didactică şi de specialitate) interacţionează cu adevărat.
Importanţa practicii pedagogice derivă şi din faptul că este singura modalitate prin care
se formează aptitudinea pedagogică şi se pun bazele unui stil didactic personal.
Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială, "o formaţiune psihologică
complexă care, bazată pe un anumit nivel de organizare şi funcţionalitate al proceselor
psihice - modelate sub forma unui sistem de acţiuni şi operaţii interiorizate, constituite
genetic conform modelului extern al activităţii educaţionale, facilitează un
comportament eficient al cadrului didactic prin operaţionalizarea adaptativă a
întregului conţinut al personalităţii sale". Ea intră în structura personalităţii profesorului
pe măsura formării şi dezvoltării în şi prin activitatea didactică. Această activitate
debutează prin calitatea de student practicant, prin activităţile de practică pedagogică,
urmând a fi definitivată în primii ani de învăţământ, la catedră. Pe acest fapt se bazează şi
motivaţia utilizării noţiunilor de obiective şi nu de competenţe, atunci când se analizează
problematica finalităţilor în practica pedagogică a studenţilor.
Subliniem faptul că, aptitudinile pedagogice se formează şi se dezvoltă
prin interiorizarea şi generalizarea modelelor de acţiune pedagogică oferite prin
activităţile specifice învăţării profesiei de cadru didactic. De aici, necesitatea organizării
optime a acestei activităţi; subaprecierea sau organizarea defectuoasă au repercusiuni pe
termen lung asupra formării aptitudinii pedagogice, a învăţării profesiei didactice.
Cunoştinţele de specialitate ale studenţilor-practicanţi se împletesc cu primele
elemente de competenţă psihopedagogică. Competenţa psihopedagogică este conferită
de sinteza acelor însuşiri psihopedagogice prin care se asigură eficienţa şi eficacitatea
procesului didactic. Recomandari actuale pentru activitatea de formare a viitorilor
profesori accentuează focalizarea pe formarea unor capacităţi înalte, care să includă
motivaţia pentru învăţare, creativitatea şi cooperarea (din Raportul OECD "Profesorii
pentru scolile de maine - Analiza indicatorilor educatiei mondiale", 2013).
2
 Standarde profesionale ale profesiei didactice
Obiectivele, conţinuturile şi formele de organizare ale activităţii de practică
pedagogică sunt stabilite în funcţie de formarea succesivă a unor competenţe solicitate de
profesia didactică.
Pentru studenţii care se pregătesc să devină şi cadre didactice, aceste principii-
nucleu trasează liniile fundamentale călăuzitoare în tot ceea ce fac pentru însuşirea
profesiei didactice, iar practica pedagogică este activitatea reprezentativă în acest sens.
Practica pedagogică a studenţilor este activitatea organizată de către cadre didactice
universitare şi profesori-mentori, printr-un parteneriat Universitate-Inspectorat Scolar,
Facultate-Şcoala de aplicaţie. Obiectivele intermediare şi specifice, tipurile de activităţi şi
formele de organizare a acestora se subordonează obiectivului general al practicii
pedagogice: învăţarea şi exersarea profesiei didactice.
Obiectivele generale, ce stau la baza formării viitoarelor competenţe generale şi pe
care le avem în vedere prin activitatea de practică pedagogică, sunt următoarele:
 cunoaşterea documentelor curriculare şi scolare pe care se fundamentează
organizarea şi conducerea procesului didactic;
 efectuarea / exersarea unor activităţi specifice procesului de învăţământ, urmărind
valorificarea cunoştintelor de Psihologia educaţiei, Pedagogie, Didactica specialităţii,
Managementul clasei de elevi;
 formarea/dezvoltarea capacităţii de a cunoaşte elevii, în vederea tratării diferenţiate a
acestora;
 dezvoltarea capacităţii de autoevaluare;
 implicarea în realizarea unor activităţi complementare lecţiilor desfăşurate în şcoala
şi în afara şcolii.
Derivarea acestora se realizează prin obiective specifice. Ele se concretizează în
formarea unor capacităţi, atitudini şi comportamente care sunt în măsură să permită
exercitarea profesiei de dascăl la nivelul exigenţelor învăţământului contemporan.
Toate acestea justifică prezenţa în Legea Învăţământului a ideii potrivit căreia
reforma învăţământului românesc nu poate fi concepută fără cadre didactice temeinic
pregătite, nu numai în domeniul de specialitate, ci şi în cel al psihopedagogiei.

3
 Pentru a veni în sprijinul studenţilor tuturor facultăţilor, care doresc să devină
profesori, Ministerul Învăţământului a decis ca începând cu anul universitar 1996-1997
să se treacă la o nouă formă de pregătire psihopedagogică a acestora. Astfel, prin Ordinul
Ministerului Învăţământului nr. 3770 din 19 mai 1998, a fost înfiinţat Departamentul
pentru Pregătirea Personalului Didactic, ca instituţie specializată pentru
profesionalizarea pedagogică a viitoarelor cadre didactice (preuniversitar şi
universitar) şi prin Ordinul nr. 40561 din 17.11.1999.
Universitatea noastră este abilitată să asigure pregătirea pedagogică, psihologică şi
metodică a studenţilor şi absolvenţilor de învăţământ superior care optează pentru această
profesie, ca şi activitatea de perfecţionare, a pregătirii de specialitate, psihopedagogice şi
metodice a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar.
În prezent, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic are în
componență două nivele de pregătire I și II, conform Ordinului nr. 5745 din 13
septembrie 2012, privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a programelor
de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia
didactică, emitent: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, publicat în
Monitorul Oficial nr. 657 din 17 septembrie 2012.
Printre prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a Departamentului
menţionăm:
 admiterea studenţilor la cursurile de profesionalizare pedagogică se face pe baza unui
interviu, iar pregătirea acestora pentru profesia de cadru didactic se realizează în regimul
activităţilor didactice facultative, presupunând parcurgerea obligatorie a tuturor
activităţilor din planul de învăţământ al Departamentului pentru Pregătirea Personalului
Didactic: psihologia educaţiei, pedagogie I și II, didactica specialităţii, instruire asistată
pe calculator (IAC), managementul clasei de elevi şi practică pedagogică.
 pregătirea psihopedagogică a absolvenţilor U. S.A.M.V. Bucureşti sau a altor instituţii
de învăţământ superior se face în regim postuniversitar, contra cost.

Autoarele,

4
 CONŢINUTUL PRACTICII PEDAGOGICE

Pregătirea pedagogică ocupă un loc deosebit de însemnat în pregătirea viitorilor

profesori. Desfăşurarea şi eficienţa ei maximă depind de modul în care ea e organizată,
iar o bună organizare presupune existenţa şi respectarea unei programe, care să fixeze:
obiectivele practicii pedagogice, conţinutul acestei activităţi, formele de activitate,
precum şi mijloacele prin care se pot realiza obiectivele propuse.
Pregătirea viitorilor educatori prin practica pedagogică presupune:
- însuşirea stilului de muncă al profesorului de specialitate la lecţiile şi la activităţile din
afara clasei;
- însuşirea stilului de muncă al profesorului diriginte, prin participarea studenţilor alături
de acesta la toate activităţile sale;
- pregătirea studenţilor pentru a organiza, iniţia, îndruma şi desfăşura activităţi cu
caracter cultural şi educativ, atât în şcoală cât şi în afara şcolii, precum şi iniţierea lor în
formele de colaborare ale şcolii cu familia;
- dezvoltarea pe baza acestor activităţi, a interesului şi dragostei faţă de profesia aleasă,
formarea calităţilor morale necesare educatorului.
Sintetizând aceste obiective, precizăm că în două mari direcţii trebuie să se
desfăşoare practica pedagogică:
1. Realizarea unor activităţi didactice în vederea dobândirii priceperii necesare pentru
predarea disciplinelor de specialitate.
2. Desfăşurarea unor activităţi educative care să îi pregătească pe studenţi pentru a
deveni profesori capabili să cunoască şi să formeze personalitatea elevilor.
Realizarea obiectivului principal presupune, pentru început, desfăşurarea unei
activităţi de asistenţă şi observare la obiectivele de specialitate, pentru formarea unui
sistem de cunoştinţe şi priceperi cu privire la multiplele aspecte ale priceperii respectivei
specialităţi. Studenţii trebuie să reactualizeze acum cunoştinţele dobândite la disciplinele
de psihologie, pedagogie şi metodică pentru a putea realiza o observaţie activă şi o
analiză în cunoştinţă de cauză a lecţiilor susţinute de profesorii de specialitate.

5
 Eficienţa activităţii de asistare şi observare este condiţionată de câteva elemente. În
primul rând, studenţii trebuie să cunoască şi să studieze teme şi capitolul în care se
încadrează respectiva lecţie în programa şcolară, să studieze conţinutul lecţiei din
manualul şcolar, să cunoască exigenţele specifice tipului de lecţie, precum şi scopul şi
obiectivele operaţionale ale acesteia. În al doilea rând, cei ce asistă la lecţii sunt obligaţi
sa completeze, pe parcursul desfăşurării acesteia, rubricile fişei de asistenţă. În al treilea
rând, lecţiile de asistare şi de observare trebuie urmate de întrebări şi discuţii, de analiza
temeinică a modului de realizare a lecţiei subliniindu-se elementele pozitive pe care
studenţii trebuie să le reţină.
La analiza lecţiei (lecţiilor) asistate, se vor face observaţii cu privire la:
 desfăşurarea momentelor lecţiei;
 metodica folosită pentru realizarea obiectivelor lecţiei;
 relaţia profesor-clasă; soluţii organizatorice;
 ţinuta profesorului: profesională, comportamentală (verbală, non-verbală şi
vestimentară);
 concluziile cadrului didactic ca îndrumător de practică cu privire la elementele ce
trebuie reţinute şi utilizate de studenţi în predare.
Cea mai importantă componentă a practicii pedagogice este cea de predare a unor
lecţii de către studenţi. Prin asistarea la diferite tipuri de lecţie, prin participarea la
discuţiile şi analizele acestora, prin reţinerea concluziilor cadrului îndrumător, studenţii
descifrează tehnica muncii didactice şi o utilizează în pregătirea lecţiilor pe care urmează
să le susţină.
Lecţia, ca formă de organizare a procesului de învăţământ, este constituită dintr-o
succesiune de etape sau secvenţe ce se desfăşoară într-o unitate de timp şi în care se
asigură o coordonare între activitatea de predare, învăţare şi evaluare în vederea realizării
finalităţii procesului de învăţământ. Ca „entitate de instruire” lecţia asamblează într-un
tot unitar:
 elementele predării, învăţării şi evaluării;
 conţinutul informaţional;
 obiectivele operaţionale;

6
 strategiile şi mijloacele didactice;
 particularităţile psihice ale elevilor;
 organizarea psiho-socială a colectivului;
 personalitatea profesorului.
Asigurarea conţinutului informaţional al lecţiei presupune delimitarea cantităţii
informaţiei cu care va opera lecţia respectivă. Predarea acestui conţinut selectat implică
„prelucrarea” sa pentru a fi înţeles şi asimilat de elevi. În general, trebuie evitate
reproducerea întocmai a lecţiei din manual, insistându-se pe explicare, clarificarea,
exemplificarea ideilor prezentate, astfel încât lecţia să aibă o „marcă personală”.
Pentru realizarea acestor sarcini, studentul trebuie să cunoască programa şcolară şi
manualul, cu precădere capitolul în care se încadrează lecţia, să studieze şi alte surse
bibliografice existente pe tema respectivă.
O importanţă majoră pentru conceperea şi realizarea lecţiei este identificarea
obiectivelor pedagogice. Stabilirea obiectivelor nu se face în mod arbitrar, ci în
conformitate cu tipul lecţiei, cu conţinutul acesteia. În funcţie de scopul propus, lecţiile
sunt de tipuri diferite:
- lecţii de transmitere a noilor cunoştinţe;
- lecţii combinate;
- lecţii de recapitulare şi sistematizare a noilor cunoştinţe;
- lecţii de formare a deprinderilor;
- lecţii de evaluare sau verificare a cunoştinţelor;
- lecţii demonstrative;
- lecţii – vizită.
În practica pedagogică se va utiliza, de regulă, lecţia combinată. Structura este
dată de etapele, momentele sau evenimentele instrucţionale ale acesteia:
 organizarea clasei pentru lecţie (verificarea frecvenţei, captarea atenţiei, trezirea
interesului elevilor);
 anunţarea titlului şi a obiectivelor lecţiei noi;
 motivarea învăţării;
 predarea-învăţarea noilor cunoştinţe;

7
 fixarea cunoştinţelor (feed-back-ul);
 tema pentru acasă.
Pentru susţinerea lecţiei studentul trebuie sa elaboreze un proiect de lecţie în care să
se regăsească aceste elemente îmbinate armonios cu conţinutul, metodele şi strategiile
necesare, ceea ce asigură lecţiei un caracter unitar, logic şi coerent.
În cadrul acestei secvenţe a practicii pedagogice studenţii trebuie să elaboreze şi să
consemneze proiectul de lecţie.
A doua direcţie în care se realizează practica pedagogică se referă la activitatea
educativă. Plecăm, în conceperea acesteia de la ideea potrivit căreia nu se poate investi
viitorul profesor cu titlul de educator numai pe baza audierii cursurilor teoretice, a
frecventării seminariilor şi a realizării practicii pedagogice la disciplinele de specialitate.
Este necesară şi familiarizarea şi iniţierea studentului în tehnica muncii educative.
Între problemele acesteia, cunoaşterea activităţii educative a directorului, a
sistemului de muncă al dirigintelui, priceperea de a desfăşura acţiuni colective în scop
educativ, de a organiza şi conduce o clasă de elevi sunt cele mai importante. Datorită
faptului că fiecare profesor este, virtual şi diriginte, în perioada practicii pedagogice
trebuie să se acorde o atenţie specială cunoaşterii şi familiarizării cu activitatea
dirigintelui.
Studentul trebuie să se iniţieze în câteva probleme ale acestei activităţi:
 ce aspecte speciale prezintă activitatea cu colectivul de elevi al unei clase (relaţiile de
clasă, organizarea vieţii clasei, raporturile cu celelalte clase ale şcolii);
 cum se poate urmări şi asigura obţinerea unor performanţe şcolare de către toţi elevii
(formarea opiniei clasei, a particularităţilor de vârstă şi de viaţă a elevilor, studierea
profilului spiritual al fiecărui elev în parte şi al colectivului, ca o condiţie a
organizării raţionale a întregii activităţi instructiv-educative a clasei;
 coordonarea şi îndrumarea muncii tuturor factorilor care lucrează cu clasa
respectivă;
 organizarea activităţii extraşcolare şi a timpului liber al elevilor;
 orientarea şcolară şi profesională în colaborare cu ceilalţi profesori ai clasei.

8
 Există câteva modalităţi de apropiere a studentului de specificul şi stilul muncii
dirigintelui:
o studierea planului de muncă al dirigintelui şi al măsurilor prevăzute în planul şcolii
pentru clasa respectivă;
o discuţii detaliate cu dirigintele, eventual şi cu ceilalţi profesori despre problemele
educative pe care le pune clasa şi despre modul în care intenţionează să rezolve
dificultăţile care apar;
o încercarea de a se apropia de colectivul clasei, de a cunoaşte relaţiile existente în
cadrul colectivului, psihologia clasei, preocupările, nemulţumirile, aspiraţiile precum şi
încercarea de a studia un elev;
o participarea la diferite acţiuni ale clasei pentru a cunoaşte realizările deosebite
(lucrări, reviste, activitate în cercuri, în echipe sportive, concursuri etc.)
o susţinerea uneia sau a două ore de dirigenţie, pregătite cu grijă sub îndrumarea
dirigintelui;
o organizarea unor acţiuni cu o grupă de elevi sau cu întreaga clasă (meditaţii,
excursii, vizionarea unui spectacol);
o stabilirea unor relaţii amicale, cu acordul dirigintelui cu unii elevi pentru a se
cunoaşte mai bine.
Ora de dirigenţie (consiliere pedagogică) ocupă un loc foarte important pentru că,
pe de o parte, are un rol hotărâtor în realizarea obiectivelor activităţii educative a clasei
şi, pe de altă parte, pentru că este o activitate sistematică organizată săptămânal, ce
permite realizarea unei viziuni unitare asupra muncii educative. Ora de dirigenţie se
deosebeşte de orele de specialitate prin caracterul preponderent formativ. În ceea ce
priveşte conţinutul ei, nu beneficiază de existenţa unei programe suficient de bine
elaborată şi de aceea dirigintele trebuie să hotărască asupra temelor şi modalităţilor de
realizare a acestora.
Pregătirea studentului pentru ora de dirigenţie (consiliere pedagogică):
 cunoaşterea planului calendaristic semestrial al activităţilor educative ale clasei
pentru a cunoaşte contextul în care va discuta tema aleasă;
 stabilirea scopului temei, care să orienteze realizarea şi desfăşurarea ei;

9
 adunarea şi selectarea materialului necesar realizării temei propuse, stabilirea
noţiunilor şi normelor pe care urmează să le explice elevilor;
 alegerea metodelor şi procedeelor adecvate temei;
 întocmirea planului de lecţie: subiectul, scopul, metodele şi procedeele utilizate,
materialul bibliografic, conţinutul de idei.
Pregătirea elevilor pentru această oră implică: culegerea de date pe tema anunţată,
alcătuirea unor referate, vizionarea unor spectacole, expoziţii, muzee etc. Această
pregătire îi permite studentului o mai bună cunoaştere a clasei, stabilirea unei relaţii
pozitive între el şi clasă, condiţii esenţiale pentru asigurarea reuşitei orei de dirigenţie.
Ţinând seama de formele educaţiei, orele de dirigenţie pot avea:
 caracter etic (despre mândrie, modestie, responsabilitate etc.);
 caracter estetic (arta plastică românească, cultivarea gustului pentru frumos etc.);
 caracter festiv-comemorativ;
 problemă ce vizează orientarea şcolară şi profesională;
 teme cu caracter sanitar şi de cunoaştere a regulilor de circulaţie;
 teme de analiză a activităţilor elevilor.

10
 ANALIZA LECŢIEI

Este condusă de cadrul didactic universitar îndrumător şi va urmări:

1. Aspectele conţinutului lecţiei:

 volumul de cunoştinţe transmise, fixate, repetate şi sistematizate, în vederea formării
unor priceperi şi deprinderi;
 verificarea şi aprecierea cunoştinţelor;
 nivelul ştiinţific al lecţiei: corectitudinea definirii noţiunilor, legilor, regulilor,
principiilor;
 capacitatea de sesizare şi corectare a erorilor şi impreciziilor din cunoştinţele elevilor.

2. Scopul lecţiei:
 precizarea corespunzătoare a scopului lecţiei;
 gradul şi modul de realizare a scopului atât din punct de vedere instructiv (informativ)
cât şi din punct de vedere formativ (cu exemple şi argumente).

3. Metodica desfăşurării lecţiei:

 locul lecţiei în sistemul de lecţii, al capitolului respectiv; alegerea corectă a tipului
sau variantei de lecţie în funcţie de sarcina didactică;
 structura lecţiei, dozarea (adecvată sau nu) a conţinutului de idei pe momentele
(evenimentele) lecţiei: corelarea logică a acestor momente şi repartizarea judicioasă a
timpului afectat fiecărui moment;
 metodele şi procedeele folosite pentru realizarea lecţiei; alegerea lor corectă în
conformitate cu conţinutul, scopul şi tipul lecţiei, pe de o parte, şi particularităţile de
vârstă, nivelul cultural al elevilor, pe de altă parte; modul în care mijloacele folosite au
asigurat realizarea obiectivelor fixate (înţelegerea şi asimilarea cunoştinţelor, dezvoltarea
proceselor psihice, a interesului, aptitudinilor elevului etc.); felul în care a fost concepută
şi realizată schiţa grafică a lecţiei pe tablă.

11
4. Atitudinea studentului (propunătorului) în timpul lecţiei:
 calităţile pedagogice manifestate de student în desfăşurarea lecţiei (spirit de
observaţie, imaginaţie creatoare, stăpânire de sine, obiectivitate, exigenţă, tact
pedagogic), în mobilizarea clasei şi soluţionarea problemelor instructiv–educative ivite în
clasă;
 claritatea exprimării (limbaj literar expresiv, plastic, sugestiv, convingător sau,
deopotrivă, unul incorect, confuz, cu expresii parazitare);
 capacitatea de a crea o atmosferă serioasă de lucru (cu momente de destindere) de
încredere şi de respect reciproc;
 ţinuta vestimentară.

5. Atitudinea elevilor în timpul lecţiei:

disciplina clasei, cauzele care au generat eventualele acte de indisciplină;
procedeele prin care s-a trezit interesul şi s-a stimulat participarea activă a elevilor la
realizarea lecţiei;
rezolvarea unor situaţii problemă create;
activitatea independentă a elevilor;
opinia clasei cu privire la desfăşurarea lecţiei.

6. Concluziile generale asupra lecţiei:

 aprecieri privind calitatea lecţiei sub raportul conţinutului şi al modului ei de
desfăşurare (aspecte pozitive şi negative, cauzele lor, recomandări privind modul de
prevenire a acestora);
 reliefarea gradului de pregătire a studentului pentru lecţie şi a calităţilor personalităţii
acestuia (pozitive, negative, recomandări);
 aprecierea finală a lecţiei;
 acordarea unei note.

12
 PROIECT DE LECŢIE NR. 1
Model
Data:
Clasa:
Profesor:
Obiectul: Biologie
Subiectul: Cormofite. Încrengătura Pteridofita – ferigi
Tipul lecţiei: transmiterea de noi cunoştinţe
Scopul lecţiei: transmiterea şi asimilarea de cunoştinţe referitoare la caracteristicile
cormofitelor, alcătuirea, reproducerea şi importanţa ferigilor;
Obiectivele lecţiei: la sfârşitul orei toţi elevii trebuie să fie capabili să aibe:

1. abilităţi cognitive:
 să precizeze deosebirile dintre cormofite şi talofite;
 să prezinte succint caracteristicile cormofitelor;
 să explice originea ferigilor;
 să analizeze preparatul microscopic notând elementele ce alcătuiesc tulpina;
 să descrie planta detaliind alcătuirea ei;
 să distingă sporii de pe faţa inferioară a unei frunze;
 să enumere tipuri de ferigi folosind denumirea ştiinţifică;
 să evidenţieze importanţa ferigilor;
 să demonstreze legăturile filogenetice dintre ferigi şi alge verzi.

2. abilităţi psiho-motorii:
 să utilizeze eficient microscopul şi atlasele botanice;
 să pregătească corect preparatul microscopic pentru analiză.

3. abilităţi afectiv-atitudinale:
 să participe activ la desfăşurarea lecţiei;
 să manifeste interes pentru tema lecţiei, intervenind cu completări;

13
Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, problematizarea;
Mijloace de învăţământ: plante, microscoape, atlase botanice, manualul, creta, tabla;
Loc de desfăşurare: laboratorul de biologie
Conţinutul informativ:

Cormofite

Cormofitele, spre deosebire de talofite sunt plante superioare cu o structură a

corpului (corm) mai complexă decât talul. Trecerea la viaţa terestră a dus la:
- apariţia ţesuturilor: - conducătoare - lemnoase
- liberiene
- mecanice
- secretoare
- orientarea cormului în spaţiu: - geotropism pozitiv (rădăcină)
- geotropism negativ (tulpina cu frunze)
Origine: strămoş algal (alge verzi); cornul provine din talul algelor autotrofe.
Încrengături: - ferigi
- gimnosperme
- angiosperme

Alcătuirea plantei:
 rizom
 rădăcini adventive
 tulpina, compusă din celule ce formează vasele conducătoare:
- de lemn – predomină traheidele (celule alungite dispuse cap la cap, cu pereţi inegal
îngroşaţi) adaptate la funcţia de conducere a apei cu sărurile minerale prin corpul plantei;
- de liber – au formă tubulară, cu pereţi subţiri; sunt adaptate la funcţia de conducere
a substanţelor nutritive;
 frunze – dublu penat sectate, lung peţiolate, cu lobi divizaţi (pinule)
- prezintă pe faţa inferioară: spori sporangi sori

14
 Reproducerea plantei: prin spori

zigot embrion planta sporangi R! spori

F
anterozoid anteridie protal
oosfera arhegon

Alte ferigi: pedicuţa (lycopodium clavatum), coada-calului (equisetum);

Importanţă: ştiinţifică şi economică

15
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor

1. Moment Solicit elevilor pregătirea pentru desfăşurarea Se pregătesc pentru
organizatoric orei (prezenţa, existenţa materialelor necesare). lecţie

„Am studiat până acum alge, ciuperci, muşchi

2. Anunţarea care sunt … mediul lor de viaţă, structura.
subiectului şi Azi vom continua cu alt tip de plante, talofite
scopului cormofitele. Să notăm!
lecţiei Cu aceste plante putem să vorbim de structură
mult mai complexă, determinată de apariţia
3. Dirijarea ţesuturilor conducătoare, mecanice şi secretoare Elevii notează
învăţării şi de orientarea corpului în spaţiu în 2 direcţii:
rădăcina şi tulpina cu frunze.
Începând cu ferigile discutăm despre rădăcină, Analizează planta.
tulpină şi frunze. Ele reprezintă prima Au pe mese planta
încrengătură a cormofitelor. Vom studia şi întreagă sau doar
celelalte 2 încrengături în lecţiile următoare. tulpină şi frunze.
Vom analiza feriga comună (dry-opteris filix- Observă la
mas)”. microscop
Prezint planta în întregime şi solicit observaţii şi componenţa tulpinii
alcătuirea schemei pe baza observaţiilor. şi completează
Realizez o secţiune transversală prin tulpină şi schema
antrenez elevii în descrierea structurii.
„Cum credeţi că se înmulţeşte această plantă?” Prin spori
Explic mecanismul de înmulţire a plantei pe
baza planşelor şi a desenelor din manual.
„În afară de feriga comună mai cresc şi alte Selaginella,
specii. Deschideţi atlasele! Cine îmi spune equisetum etc.
câteva specii de ferigi?
Ce importanţă prezintă aceste plante? Intră în Industria
componenţa zăcămintelor de cărbuni. farmaceutică
Priviţi figura. 93! Cu ce plante se aseamănă Cu algele verzi.
ferigile (din cele studiate)?” Solicit stabilirea
elementelor comune pentru cele 2 plante.

4. Fixarea „Ce putem spune comparativ cu algele brune şi Protal asemănător,

cunoştinţelor roşii?” gameţi pluriciliaţi,
reprezentaţi tereştri.
Nu au reprezentanţi
tereştri

16
 PROIECT DE LECŢIE NR.2
Model
Data:
Clasa: a X-a
Profesor:
Obiectul:
Matematică
Subiectul: Proprietăţile înmulţirii polinoamelor
Tipul lecţiei: mixtă (combinată)
Scopul lecţiei: formarea deprinderilor de rezolvare corectă a adunării şi înmulţirii
polinoamelor
Obiectivele lecţiei:la sfârşitul lecţiei toţi elevii trebuie să fie capabili să aibe:

1. abilităţi cognitive:
- să definească polinoamele cu coeficienţi complecşi şi polinoamele constante;
- să definească pe mulţimea C(N) cele două operaţii algebrice;
- să menţioneze proprietăţile adunării şi înmulţirii polinoamelor;
- să demonstreze proprietăţile înmulţirii;
- să aplice corect proprietăţile celor două operaţii în rezolvarea exerciţiilor;
- să rezolve corect exerciţiile de adunare şi înmulţire a polinoamelor.

2. abilităţi afectiv-atitudinale:
- să participe activ şi interesat la desfăşurarea lecţiei.

Metode şi procedee: explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea;

Mijloace de învăţământ: creta, tabla, manualul;
Loc de desfăşurare: sala de clasă;
Conţinutul informativ:

17
 Proprietăţile înmulţirii polinoamelor

1. Înmulţirea este comutativă:  f,g din C(N), avem f  g  g  f . Dacă

f  (ao , a1 , a 2 , .........), g  (bo , b1 , b2 , .........), atunci notând

f  g  (c 0 ,c1 , c 2 , .........) şi g  f  (d0 , d1 , d 2 , .), avem

cr  aobr  a1br-1  a2 br-2  ...  ar bo şi dr  boar  b1ar-1  b2ar-2  ...  brao

Cum adunarea şi înmulţirea sunt comutative şi asociative, avem cr = dr pentru (  ) r≥0, de
unde rezultă f  g  g  f .
2. Înmulţirea este asociativă:  f, g şi h din C(N), avem (f∙g)h=f(g∙h). Fie f=(a0,a1,a2,
……), g=(b0,b1,b2, ……) şi h=(c0,c1,c2, ……), notăm f∙g = (d0,d1,d2, ……) şi (f∙g) h =
(e0,e1,e2, ……).
bAtunci d =  a  
pentru  r ≥ 0 şi e =   ab c= ac b . Dacă notăm
r i j
n  j k 
i j r i j k

i j r
i r k n   i j k n

g∙h=(d’0,d’1,d’2, ……) şi f(g∙h)= (e’0,e’1,e’2, ……) în mod analog se obţin

d’s= b b
j hs
j k pentru  s ≥ 0 şi en= a d '
i j n
i s . Deci e’n=  a ( b c
j sn
i
j hs
j k )=  ab c
i j n
i j k . Rezultă

en=e’n, deci şi f(g∙h)=(f∙g)h.

3. Elementul neutru. Polinomul 1=(1,0,0,……) este element neutru pentru înmulţire,
adică  f din C(N), avem f∙1=1∙f=f. Dacă f = (a0,a1,a2, ……), atunci f∙1=(a0,a1,a2,
……)∙(1,0,0,……)=a0∙1, a0∙0+a1∙1, a0∙0+a1∙0+a2∙1, …) = (a0,a1,a2, ……)=f
4. Înmulţirea este distributivă faţă de adunare:  polinoamele f, g, h din C(N), au loc
relaţiile: f(g+h)=f∙g+f∙h. Fie f=(a0,a1,a2, ……), g=(b0,b1,b2, ……) şi h=(c0,c1,c2, ……)
atunci f(g+h)= (a0,a1,a2, ……)(b0+c0, b1+c1, b2+c2, ……)=((a0b0+a0c0), (a0b1+a0c1),
r
(a1b0+a1c0), …,  a (bi r 1  cr 1 …)=((a0b0+a0c0), (a0b1+a0c1), (a1b0+a1c0), …,
)
i0

r r r r

a b
i0
i r 1 +  ai cr 1 , …) = a0b0, a0b1+a1b0, …,
i0
a b
i0
i r 1 , …)+(a0c0, a0c1+a1c0, …, a c
i0
i r 1 ,

…) = f∙g+f∙h.
5. Dacă f şi g sunt polinoame nenule, atunci produsul lor este un polinom nenul: f≠0 şi
18
g≠0, atunci f∙g≠0.

19
6. Simplificarea cu un factor nenul. Dacă f, g, h sunt polinoame astfel încât f∙g=f∙h şi f=0
atunci g=h
f∙g=f∙h f∙g-g∙h=0 f(g-h)=0 f=0, g-h=0, g=h
Să se calculeze f∙g dacă:
1. f=2x3+5x2-7x-2
g=x2-2x+1
2. f=x4-4x2+9
g=3x3+6x2+3
3. f=8x4+5x3-4x
g=x2-3x-4
Exerciţiile 1,2,3 p.91
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor
1. Moment Solicit clasei de elevi pregătirea pentru oră. Se pregătesc pentru
organizatoric lecţie
2. Verificarea „Definiţi un polinom! Ce este un polinom Definesc
cunoştinţelor constant. Care sunt proprietăţile adunării polinoamele şi
anterioare polinoamelor. Să rezolvăm câteva enumeră
exerciţii!” proprietăţile
Să se calculeze f+g dacă: adunării
a) f=1+x2+x3+x4
g=1+x2-x3-x4 Efectuează
b) f=1-x+x2-6x3 adunările
g=3+2x-4x2+x3
Verifică tema pentru acasă (confruntarea
rezultatelor).
3. Anunţarea „Vom continua cu proprietăţile înmulţirii
subiectului şi polinoamelor, cu demonstrarea acestora şi
scopului lecţiei cu aplicaţii (exerciţii)”.
4. Dirijarea învăţării Demonstrez cu ajutorul elevilor fiecare din
cele 6 proprietăţi ale înmulţirii apoi
urmăresc rezolvarea pe tablă a exerciţiilor.
Calculaţi f∙g dacă:
a) f=(1+i)+x Notează şi rezolvă
g=(1-i)-x exerciţiile
5. Fixarea b) f=1-x+x2-x3
cunoştinţelor g=3x-4x2
6. Tema pentru Solicit rezolvarea exerciţiilor din fişa de Efectuează
acasă evaluare. Exerciţiile 5,6 p92 exerciţiile
20
 FIŞA DE ASISTENŢĂ NR. 1

Data:
Clasa:
Profesor:
Obiectul:
Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Obiectivele lecţiei:

Metode şi procedee:

Mijloace de învăţământ:

Relaţia profesor-elev:

Observaţii:

21
 FIŞA DE ASISTENŢĂ NR. 2

Data:
Clasa:
Profesor:
Obiectul:
Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Obiectivele lecţiei:

Metode şi procedee:

Mijloace de învăţământ:

Relaţia profesor-elev:

Observaţii:

22
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor

23
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor

24
 ANALIZA LECŢIEI SUSŢINUTE DE STUDENTUL
PRACTICANT

1. Aspecte ale conţinutului informaţional:

2. Stabilirea obiectivelor:

3. Selectarea materialului didactic:

4. Adecvarea metodelor şi procedeelor:

5. Relaţii student-practicant-elevi:

6. Conduita studentului-practicant:

25
Nota:
Profesor liceu:
Profesor îndrumător:

Observaţii:

Recomandări:

26
 PROIECT DE LECȚIE
Model completat

DATA: 19.03.2014
ŞCOALA: Liceul cu Program Sportiv Câmpulung
CLASA: a X-a A
Profesor: IONESCU MARCELA
Disciplina: Dirigenţie
Tema lecţiei: ”Fumatul - o sinucidere lentă”
Scopul lecţiei: integrarea de noi cunoştinţe şi informaţii ştiinţifice privind fumatul şi efectele lui
asupra organismului
Tipul lecţiei: mixtă (predare - învăţare, dezbatere).

COMPETENŢE SPECIFICE:
 utilizarea surselor variate de informaţie;
 utilizarea corectă a terminologiei ştiinţifice în formularea rezultatelor şi a concluziilor unor
investigaţii.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1: să enumere substanţele nocive din fumul de ţigară;
O2: să explice efectele nocive ale tutunului asupra organismului;
O3: să prezinte consecinţele tutunului asupra copiilor născuţi de mame fumătoare;
O4: să descrie efectele fumatului pasiv;
O5: să stabilească factorii care condiţionează fumatul;
O6: să descrie efectele fumatului asupra activităţii sportive.

Metode şi procedee didactice: prelegerea, dezbaterea, explicaţia, observarea independentă,

conversaţia euristică, problematizarea.
Material didactic: planşă cu efectele tutunului asupra organismului, fişe de activitate, pliante,
chestionare.

Bibliografia:
1. Gheorghe Eugen Bucur, Octavian Popescu -2009, Educaţia pentru sănătate în familie şi în şcoală.
Editura FIAT LUX
2. Octavian Popescu, Vasile Achim -2004, Viaţa în hexagonul morţii, Editura FIAT LUX.

27
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI:
Etapele lecţiei. Activitatea profesorului Activitatea elevului
Forme de
activitate
1.Captarea Profesorul stabileşte ordinea în clasă şi notează Elevii se pregătesc pentru
atenţiei. absenţii. începerea orei.
Stimularea
interesului
2. Reactualizarea Profesorul realizează o trecere în revistă a Elevii sunt atenţi la explicaţiile
cunoştinţelor discuţiilor de la orele anterioare despre tipurile de profesorului:
cancer, importanţa alimentaţiei şi odihnei etc, -realizează o linie a vieţii în care
Se va juca, pentru o stimulare a participării trec cele mai importante
elevilor la discuţii, jocul „Linia vieţii”. Elevii evenimente;
trebuie să deseneze o linie ce va conţine -îşi imaginează cum s-ar modifica
evenimentele esenţiale din viaţa lor. Apoi ipotetic, această linie în situaţia dată.
îşi vor imagina că intr-un anume moment în viata
lor va surveni un aspect negativ (o boală
incurabilă) şi cum ar modifica acest aspect linia
vieţii lor în continuare
3. Trecerea la Profesorul face trecerea la lecţia nouă citind un Elevii sunt atenţi la ceea ce se
lecţia nouă pasaj referitor la ţigări şi la fumul de ţigară. citeşte
4.Transmiterea şi Profesorul anunţă şi scrie pe tablă titlul lecţiei Elevii sunt atenţi la explicaţiile
însuşirea noilor „Fumatul - o sinucidere lentă” : profesorului şi îşi notează
cunoştinţe -împarte clasa în 5 grupe; concluziile în caiete.
-distribuie câte o fişă de activitate fiecărei grupe Elevii au pe mesele de lucru
(fişele sunt anexate proicetului de lecţie); diverse informaţii cu privire la la
-explică fiecărei grupe ce are de făcut; consumul de tutun şi la efectele
-supraveghează rezolvarea corectă a cerinţelor din acestuia asupra organismului.
fişe. Elevii se grupează şi urmăresc
instrucţiunile profesorului:
-primesc fişele de activitate;
-colaborează pentru rezolvarea
corectă a cerinţelor;
-fiecare grupă desemnează un
reprezentant care va prezenta
După rezolvarea punctelor 1 şi 2 din fişele de răspunsurile
activitate, sunt prezentate răspunsurile la cerinţelor din fişă;
chestionarul din ora anterioară (chestionarul este -notează concluziile în caiete.
ataşat proiectului de lecţie). Elevii sunt atenţi la prezentarea
răspunsurilor, aducând argumente
Se prezintă un studiu de caz şi se discută pe de câte ori li se cere.
marginea lui (studiul de caz este ataşat proiectului Elevii sunt atenţi la citirea
de lecţie). studiului de caz şi participă la
discuţii
5.Fixarea Se realizează cu ajutorul punctului 3 din fişa de Fiecare grupă are sarcina de a
cunoştinţelor activitate. realiza un desen, însoţit de un
slogan, care să reflecte atitudinea
elevilor faţă de fumat. Desenele
sunt lipite pe tablă.Fiecare
reprezentant al grupei explică
desenul

28
 Schema lecției pe tablă:
Model

Fumatul - o sinucidere lentă

Fumatul - inhalarea voluntară a fumului rezultat în urma arderii tutunului conţinut în ţigarete, ţigări
de foi şi pipe.

Substanţele dăunătoare din fumul de ţigară:

 nicotină (1,5 %) monoxid de carbon (4 %) substanţe cancerigene (peste 400)

 gudron
 compuşi de cobalt şi nichel
 acetonă butan
 DDT - insecticid plumb şi metanol
 acid sulfuric cadmiu

Efecte negative de scurtă durată:

 creşterea ritmului inimii

 creşterea tensiunii arteriale
 modificarea gustului mâncării
 diminuarea sau modificarea selectivă a mirosului
 apariţia tusei
 reducerea rezistenţei la infecţiile respiratorii iritarea ochilor
 apariţia prematură a ridurilor faciale

Efecte negative de lungă durată:

 apariţia „sindromului respirator al fumătorului” (tuse, expectoraţie, dispnee şi dureri toracice vagi)
 bronşite cronice şi emfizem pulmonar (dilatarea permanentă a alveolelor şi bronhiolelor)
 boli cardiovasculare: hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, infarct miocardic
 accidente vasculare cerebrale
 gastrită, ulcer gastric sau duodenal
 cancer al cavităţii bucale, esofagului, laringelui sau vezicii urinare
 cancerul pulmonar
 scăderea capacităţii de concentrare intelectuală
 cefalee cronică (durere de cap).

29
 Fişă de activitate

Grupa I

1. Cu ajutorul materialelor informative:

-enumeraţi substanţele dăunătoare din fumul de ţigară;
-explicaţi modul de acţiune al nicotinei în organism.
2. Comentaţi afirmaţia: „Ţigara - un viciu oarecare sau calea cea mai sigură către cancerul
pulmonar?”
3. Realizaţi un desen, însoţit de un slogan din care să reiasă atitudinea voastră faţă de fumat.

Grupa II

1. Cu ajutorul materialelor informative:

-enumeraţi avertismentele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.), cu privire la fumat;
-prezentaţi o scurtă statistică pe plan mondial.
2. Comentaţi afirmaţia: „Cariera de fumător - o provocare?”
3. Realizaţi un desen, însoţit de un slogan din care să reiasă atitudinea voastră faţă de fumat.

Grupa III

1. Cu ajutorul materialelor informative:

-enumeraţi aparatele şi organele corpului afectate de fumul de ţigară;
-descrieţi câteva efecte negative de scurtă durată şi de lungă durată ale tutunului asupra organismului.
2. Comentaţi afirmaţia: „Nu-ţi transforma inima în scrumieră!”
3. Realizaţi un desen, însoţit de un slogan din care să reiasă atitudinea voastră faţă de fumat

Grupa IV

1. Cu ajutorul materialelor informative:

-decrieţi cum poate afecta tutunul fătul şi sugarul;
-enumeraţi câteva riscuri ale fumatului asupra copiilor născuţi din mame fumătoare.
2. Comentaţi afirmaţia: „Când ţigările au cuvântul...viaţa tacel”
3. Realizaţi un desen, însoţit de un slogan din care să reiasă atitudinea voastră faţă de fumat

Grupa V

1. Cu ajutorul materialelor informative:

-enumeraţi consecinţele clinice directe ale tutunului asupra organismului;
-enumeraţi câteva motive pentru care tinerii fumează.
2. Comentaţi afirmaţia: „A fi sănătos şi în formă sau a savura nişte plăceri de moment? Alege!”
3. Realizaţi un desen, însoţit de un slogan din care să reiasă atitudinea voastră faţă de fumat

30
 Studiu de caz

Alex s-a mutat de curând la un alt liceu, într-un oraş nou. Nu l-a încântat ideea, dar ce poate face
dacă părinţii lui locuiesc separat şi nu s-a mai înţeles cu mama lui? E-adevărat, de multe ori s-a simţit ca
o minge, pasată de la unul la altul, dar sunt părinţii lui. Şi, de la o vreme, tatăl lui are nişte probleme de
sănătate. Va sta cu el un timp, până se va pune pe picioare. Desigur, nu crede că e nimic grav.
Nu-i plac noii lui colegi, nu reuşeşte să comunice prea mult cu ei. Parcă-1 verifică în tot ce face şi
el nu suportă asta, întotdeauna i-a plăcut să fie independent. Colegul lui de bancă este un tocilar, nu-i
vorbeşte decât de cifre, ecuaţii şi mulţimi. Cât despre fete, colegele lui. neinteresante.
Se va acomoda el, trebuie să creadă asta. Şi, când se simte singur şi neînţeles, mai fumează o
ţigară care-i alină suferinţa şi îi alungă necazurile. A învăţat asta de la tatăl lui, care-i spunea din când în
când că ţigara îl calmează. Şi, deocamdată, funcţionează şi la el. Fumează cam la 2 ore, în pauză, la
toaletă, cu alţi băieţi. Necazul e că ieri era gata să-l prindă doamna dirigintă, noroc că a fost pe fază. Ştie
că tutunul are efecte negative asupra organismului, au discutat despre asta şi la ora de biologie şi la ora
de dirigenţie. Parcă doamnele profesoare n-au fost eleve şi nu ştiu cum e cu tentaţiile! Nu mai poate da
înapoi; se simte bine când fumează şi-apoi, ce-ar zice noii lui colegi care şi-au făcut deja o impresie
despre el? De ce să-i contrazică? Ei îl văd un tip interesant şi-aşa şi trebuie. Oricum, nimic nu l-ar putea
face să renunţe la fumat!!!
Şi totuşi, diagnosticul pus de medici ieri tatălui său l-a şocat şi l-a dezarmat: cancer pulmonar. Nu
e drept, asta ştie sigur. Viaţa e scurtă.
Şi în mintea lui, de ieri, a încolţit un gând: viaţa e scurtă, într-adevăr. Ce-ar fi dacă s-ar lăsa de
fumat. ?
Discuţii
 De ce crezi că Alex nu este încântat de noii lui colegi?
 Care sunt motivele pentru care Alex fumează? După părerea ta, sunt motive obiective?
Argumentează!
 Ce greşeală a făcut tatăl lui?
 Crezi că Alex fumează mult?
 Cum apreciezi atitudinea lui faţă de doamnele profesoare?
 În ce măsură crezi că şi-ar dezamăgi colegii dacă s-ar lăsa de fumat?
 Consideri că Alex avea nevoie de diagnosticul pus de medici tatălui său? L-a ajutat în vreun fel?
Argumentează.
 Găseşte o continuare posibilă a poveştii lui Alex.

31
 Chestionar

Fumatul - o sinucidere lentă

1. Am început să fumez de la vârsta de .......................... ……………………………………………

2. Un rol important în decizia mea l-a(u) avut........................……………………………………….

3. După prima ţigară ................................……………………………………………………………

4. Simt nevoia să fumez în următoarele situaţii ....................………………………………………..

5. Consider că ţigara:

a) Mă face mai matur(ă)

b) Mă face mai interesant(ă)

c) Mă face mai atrăgător(are)

d) Mă relaxează

6. Ştiu că efectele tutunului asupra organismului sunt………………………………………………

7. Într-o zi fumez aproximativ ....................………………………………………………………….

8. Aş renunţa la fumat numai dacă...................... …………………………………………………….

9. Sportivii care fumează ........................…………………………………………………………….

32
 Chestionar
”Fumatul - o sinucidere lentă”
Interpretarea răspunsurilor

1. Am început să fumez de la vârsta de:

-15 ani (4 răspunsuri)
-14 ani (2 răspunsuri)
-13 ani -12 ani -17 ani –

2. Un rol important în decizia mea l-a(u) avut:

-anturajul (7 răspunsuri)
-eu
-fratele meu
-prietenii
-viaţa sportivă
-nu îmi place tutunul
-personalitatea mea
-părinţii
-tata

3. După prima ţigară:

-am ameţit (5 răspunsuri)
-mi-a plăcut şi am continuat (2 răspunsuri)
-m-am înecat
-am început să tuşesc
-prima ţigară a fost un moft
-a fost o senzaţie tare

4. Simt nevoia să fumez în următoarele situaţii:

-când mă enervez (6 răspunsuri)
-când mă plictisesc (3 răspunsuri)
-când sunt stresată
-când nu am ce face
-după o ceartă cu cineva
-când vreau să mă relaxez
-când persoana cu care stau de vorbă fumează
-când sunt cu prietenii
-când beau o cafea
-când merg la o petrecere

5. Consider că ţigara:
a) mă face mai matur(ă)
b) mă face mai interesant(ă)
c) mă face mai atrăgător(are)
d) mă relaxează (9 răspunsuri)
e) mă omoară
f) mă îmbolnăveşte

6. Ştiu că efectele tutunului asupra organismului sunt:

-dăunătoare grav sănătăţii (7 răspunsuri)

33
-cancer pulmonar (3 răspunsuri)
-tutunul te termină, te îmbolnăveşte
-fumătorii mor mai repede
-respiraţie grea, oboseală, dureri de gât
-fiecare ţigară scurtează viaţa cu 8 minute
-negative
-dăunează grav sănătăţii (7 răspunsuri)
-creează dependenţă (3 răspunsuri)
-îţi termină plămânii
-îmbolnăveşte sistemul respirator
-cancer
-mortale

7. Intr-o zi fumez aproximativ:

-15 ţigări (2 răspunsuri)
-10 ţigări (2 răspunsuri)
-un pachet (2 răspunsuri)
-cel mult un pachet
-aproape un pachet

8. Aş renunţa la fumat numai dacă:

-aş avea probleme de sănătate (3 răspunsuri)
-s-ar scumpi foarte mult ţigările (răspunsuri)
-prietenii din grupul meu s-ar lăsa şi ei
-mi-ar interzice cineva, dar nu acum
-aş rămâne însărcinată
-voi renunţa când voi fi mămică
-aş sta doar în casă
-aş afla că sunt bolnav

34
 FIŞA DE ASISTENŢĂ NR.3
(dirigenţie, consiliere pedagogică)

Data:
Clasa:
Profesor:
Obiectul:
Subiectul lecţiei:

Tipul lecţiei:

Obiectivele lecţiei:

Metode şi procedee:

Mijloace de învăţământ:

Relaţia profesor-elev:

Observaţii:

35
 PROIECT DE LECŢIE
(dirigenţie, consiliere pedagogică)

Data:
Clasa:
Profesor:
Obiectul:
Tema:

Obiectivele lecţiei:

Metode şi procedee:

Mijloace de învăţământ:

Loc de desfăşurare:

Conţinut informaţional:

36
37
38
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor

39
Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor

40
 ANALIZA LECŢIEI SUSŢINUTE DE STUDENTUL PRACTICANT

1. Aspecte ale conţinutului informaţional:

2. Stabilirea obiectivelor:

3. Selectarea materialului didactic:

4. Adecvarea metodelor şi procedeelor:

5. Relaţii student-practicant-elevi:

6. Conduita studentului practicant:

41
Nota:
Profesor liceu:
Profesor îndrumător:

Observaţii:

Recomandări:

42
 CARACTERIZAREA PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVULUI

Cadrul didactic iniţiază, pe lângă activitatea de instruire şi educare, şi un demers de

cunoaştere a personalităţii elevului, educaţia şi cunoaşterea elevului fiind strâns legate.
Realizând o îmbinare a cunoaşterii trăsăturilor psihice stadiale şi de vârstă, cu informaţii
privind trăsăturile psihice individuale, educatorul poate prevedea evoluţia elevului,
probabilitatea şanselor sale, ruta şcolară, momentele de intervenţie şi necesitatea acestora
etc. .
Descrierea profilelor individuale permite evitarea erorilor în materie de educaţie şi
sprijinirea elevilor în orientarea şcolară şi profesională, în reorientare. Caracterizarea
elevilor oferă posibilitatea:
 dezvăluirii particularităţilor psihologice manifestate în conduită şi în învăţare;
 diferenţierii elevilor;
 evidenţierii explicite a atitudinii educatorului faţă de elevi;
 facilităţii înţelegerii conduitei elevilor;
 intervenţii corecte în situaţii-problemă.
Documentul care concretizează rezultatele cunoaşterii şi ale caracterizării elevului
este fişa psihopedagogică. Ea ordonează şi organizează informaţii semnificative despre
elev. Este o listă de indicatori, variabile, dimensiuni, care pune în evidenţă sistemul
cognitiv-atitudinal, sistemul motivaţional-afectiv, personalitatea elevului, şi care
cuprinde tendinţa dezvoltării şi maturizării elevului. Fişa oferă atât o imagine
segmentată, pe componente, cât şi o imagine globală asupra personalităţii de ansamblu a
elevului.
Instrument metodic, fişa psihopedagogică cuprinde recomandări în plan şcolar şi
psiho-comportamental. Este o prezentare a elevului, a evoluţiei şcolare a acestuia, a
nivelului performanţial, şi presupune:
 date de identificare;
 date familiale;
 date medicale;

43
 date privind performanţele (eşecurile) şcolare şi extraşcolare;
 date privind procesele intelectuale;
 date privind conduita;
 date privind modul de integrare şi relaţionare în grup.
Corelate, aceste date se explică prin stilul de muncă, nivelul motivaţiei;
manifestările din cadrul grupului aproximează indicele de maturizare şi integrare
psihosocială a elevului.
Secţiunile fişei oferă o imagine detaliată a itemilor care fixează informaţii esenţiale
cu privire la elevi (în cazul nostru adolescentul). Dificultatea completării fişei rezultă din
complexitatea acestei perioade de vârstă şi din dinamica ei în timp.
Oscilând între copilărie şi maturitate, dependent material de familie, dar independent
în planul aspiraţiilor, adolescentul îşi modifică atitudinea faţă de învăţare. Pe fondul unei
dezvoltări psihice intense, conflictele, tensiunile, contradicţiile evoluează diferit. Calm
sau năvalnic, cu devansări sau întârzieri se stabilizează şi se cristalizează cele mai multe
dintre structurile psihice ale adolescentului. Prefacerile psihice la care este supus sunt
generate de nevoile pe care el le resimte:
 nevoia de creaţie;
 nevoia reciprocităţii afective;
 nevoia de prietenii elective;
 nevoia de împlinire;
 nevoia de manifestare ca personalitate.
În plan intelectual, inteligenţa generală a copilului se apropie de încheiere, se
consolidează structurile gândirii logico-formale, capacitatea de interpretare şi evaluare,
de anticipare, spirit critic şi autocritic. Se dezvoltă caracterul de sistem al gândirii şi
unele instrumente ale activităţii intelectuale (capacitatea de a elabora ipoteze, capacitatea
de a demonstra, capacitatea de a contraargumenta etc.). Completează cunoştinţele din
manuale, le interpretează, îşi elaborează scheme proprii. Vorbirea este nuanţată, plastică,
presărată însă şi cu vulgarisme, clişee verbale, cuvinte parazite.
Adolescentul manifestă o multitudine de conduite pe care le adoptă în contexte
diferite:

44
 conduita revoltei, concretizată în extravaganţe, indisciplină gratuită, în respingerea a
tot ce este impus;
 conduita încrederii în sine, constând în analizarea şi disecarea sentimentelor,
atitudinilor, în izolare şi respingere a comunicării;
 conduita exaltării şi afirmării, care se caracterizează prin confruntarea deschisă cu
alţii, exacerbarea satisfacţiilor filosofice, sentimentale etc.;
 descoperirea identităţii vocaţionale ş.a.
Provocând confruntări cu alţii, adolescentul încearcă să se autoperfecţioneze, îşi
fixează un stil propriu de conduită, se pune în valoare. Chiar dacă profilul psihomoral
este relativ instabil, cu trăsături fluctuante, el tinde spre stabilitate.
Cunoaşterea acestei perioade de vârstă necesită o relaţionare adecvată în contextul
educaţional şi o observare atentă şi minuţioasă a manifestărilor adolescenţilor, care se pot
ascunde în spatele unor temeri ca:
 teama de a nu fi luat în seamă;
 teama de a nu fi înţeles;
 teama de a fi pedepsit;
 teama de a nu se cunoaşte prea bine;
 teama de a nu fi banal.
Este important ca atitudinile şi acţiunile educatorului să fie discrete şi suple, bazate
pe înţelegere, pe dialog sincer, pe încurajare şi să dea posibilitatea surprinderii a ceea ce
este autentic şi caracteristic în manifestările elevilor.
Completarea fişei necesită colectarea datelor cu ajutorul studiului de documente,
observaţiei, contactelor şi convorbirilor (cu elevul, cu părinţii, cu dirigintele, cu colegii
etc.) şi prin utilizarea testelor, probelor, analizei produselor activităţii şcolare etc..
Itemii cuprind o serie de alternative, cadrul didactic trebuind să haşureze sau să
noteze cu „X” pătrăţelul care corespunde variantei de răspuns alese. Pentru „alte situaţii”
se menţionează, în spaţiul liber, situaţiile despre care este vorba.

45
 FIȘĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ
Model completat

I. DATE PERSONALE
 Numele şi prenumele……Popescu C. I. Alexandra Mădălina………….
 Locul şi data naşterii ………Cîmpulung, 14.12.1996……………………
 Domiciliul......Str. Dr. N.Fălcoianu, nr. 2, Blc. 1, Etj. 2, Ap. 39, Cîmpulung, județul
Argeș.
 Unitatea de învăţământ Liceul cu Program Sportiv Cîmpulung, județul Argeș

II. DATE REFERITOARE LA FAMILIE

1. Structura familiei (componenţa, tipul familiei)
………familie biparentală: mamă, tată, soră…………………………………
2. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor
tata ……Popescu Cristian - șofer…………………………
mama …Popescu Elena - contabil………………………………………
3. Ambianţa educativă:
■ climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinţi, părinţi şi copii
o neînţelegeri minore şi trecătoare între părinţi
o dezacorduri relevante cu influenţă nefavorabilă asupra copilului
o familie dezorganizată
4. Atitudinea familiei faţă de copil
■ îi acordă atenţie, îl îndrumă, supraveghează, ajută, este preocupată de problemele
copilului
o îi acordă atenţie exagerată, manifestă hiperprotecţie
o părinţii sunt indiferenţi, preocupaţi de alte probleme
5. Condiţiile de viaţă şi învăţătură ale copilului
■ confort şi condiţii foarte bune
o condiţii obişnuite, normale, medii
o condiţii acceptabile
o condiţii deosebit de grele

III. DATE PRIVIND SĂNĂTATEA Şl DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPILULUI

 Caracteristici biofizice (creşterea şi dezvoltarea, statura - ponderală)
………………creștere şi dezvoltare normală……………………………………………
 starea sănătăţii: boli cronice sau deficienţe (confirmate de examen de specialitate)
……………………nu figurează cu boli cronice sau deficiențe………………………………………………...

IV. ADAPTAREA COPILULUI LA ACTIVITATEA DE TIP ŞCOLAR

■ se adaptează relativ uşor
o are dificultăţi de adaptare generate de bază psihofiziologică precară
o are dificultăţi de adaptare generate de conflicte afective de natură familială
o are dificultăţi de adaptare generate de mediul şcolar

46
V. Situaţia şcolară - rezultate obţinute la învăţătură, la concursuri şcolare, cercuri
- clasa a IX-a – media anuală generală - 9,88% - premiul I.............................. …._
- clasa a X-a – media semestrul I – 9,97%...................................................... …_
- participare la olimpiada PST – faza județeană – a obținut mențiune……_

VI. PROCESE Şl CAPACITĂȚI COGNITIVE IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA

DE ÎNVĂŢARE
 Procese senzoriale (senzaţii şi percepţii)
■ are un câmp vizual central şi periferic extins
■ are capacitate de a diferenţia cu precizie nuanţele cromatice
■ are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanţei dintre obiecte
■ are capacitate de autocontrol asupra propriilor emisiuni vocale
o are capacitate de a diferenţia formele geometrice
o are dificultăţi în recunoaşterea unor construcţii geometrice
■are percepţie complexă - spirit de observaţie
o are capacitate de orientare spaţio-temporală

 Reprezentări
o utilizează fondul de reprezentări de care dispune
o predominant vizuale
o predominant auditive
o predominant chinestezice
o predominant anticipative
■ reprezentări despre mediul înconjurător
o nu are reprezentări despre mediul înconjurător
■ are reprezentări despre fenomene naturale
o nu are reprezentări despre fenomene naturale
■ are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
o are reprezentări legate de activitatea de învăţare
o nu are reprezentări legate de activitatea de învăţare

 Procese cognitive superioare

 Gândirea
 Volumul cunoştinţelor
o Foarte bun
o Bun
o Acceptabil
o Sărac
 Capacitate de înţelegere şi surprindere a relaţiilor esenţiale
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Capacitate de analiză şi sinteză
o Foarte bună
47
 o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Capacitatea de comparaţie (stabilirea asemănărilor - deosebirilor)
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Capacitatea de generalizare (abstractizare - concretizare)
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Capacitatea de operare cu noţiuni, judecăţi, raţionamente
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Inteligenţă:
o concretă
o abstractă
o creatoare
 Limbajul
 Volumul:
o bogat
o redus
o extrem de sărac
 Exprimare:
o corectă
o greoaie
o incorectă
 Expresivitate:
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Conduita de ascultare:
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
48
 o Nesatisfăcătoare
 Deficienţe de limbaj:
o oral / de pronunţie - dislalie
o citit / lexie – dislexie
o scris / grafie – disgrafie
o altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.)
Nu există deficiențe de limbaj
 Memoria
 Memorează:
o uşor
o dificil
o mecanic
o logic
 Reactualizează:
o recunoaşte
o reproduce materialul de învăţat
 Reţine:
o pentru timp scurt
o pentru o perioadă îndelungată
o uită frecvent ce a memorat
 Imaginaţia şi creativitatea
o are imaginaţie săracă, banală
o are imaginaţie bogata
o are imaginaţie reproductivă
o are imaginaţie creatoare
Are posibilităţi creative în domeniile:  artă (desen, muzică);  literatură;  tehnică.
 Atentia
o se orientează şi se concentrează asupra unui număr mare de elemente
o are capacitate de concentrare sporită
o nu se poate concentra
o are atenţie distributivă, desfăşoară concomitent mai multe activităţi
o nu este apt de atenţie distributivă
o are atenţie mobilă, flexibilă
o nu are atenţie mobilă, flexibilă
 Motivaţia
o este sensibil la motivaţie pozitivă (laudă, încurajare etc.)
o este sensibil la motivaţie negativă (blamare, ameninţare)
o este motivat intrinsec, direct
o este motivat extrinsec (determinare din afară)
o are o motivaţie cognitivă - nevoia de a şti, curiozitate pentru nou
o are o motivaţie afectivă - doreşte aprobarea şi dragostea celor din jur
 Afectivitatea
 are manifestări afective primare impulsive:  frică,  mânie,  spaimă
 manifestă dispoziţii afective:  vesel, optimist  deprimat, trist

49
 manifestă emoţii curente:  cu derulare calmă  cu derulare tumultuoasă
 trăsături emoţionale:
o dispune de echilibru emoţional, manifestă stabilitate
o manifestă timiditate excesivă
o are reacţii emoţionale puternice cu efect inhibitor asupra activităţii
o are reacţii emoţionale cu caracter dezadaptativ
 Voinţa - capacitate de depăşire a obstacolelor
o depăşeşte constant greutăţile cu care se confruntă
o se află în imposibilitatea de a depune efort voluntar
o ia decizii rapid,
o are capacitate de selecţie între variantele posibile
o manifestă nehotărâre, are comportament oscilant
o are încredere în forţele proprii,
o se mobilizează uşor
o manifestă încăpăţânare, lipsă de flexibilitate
 Deprinderi şi obişnuinţe
 are deprinderi igienico-sanitare
 Da  Nu
 are deprinderi practice

 are deprinderi de muncă intelectual

 are deprinderi şi obişnuinţe comportamentale

 Aspecte ale integrării şcolare şi socio-afective

 Conduita elevului în clasă (la lecţii)
o participă cu interes, este activ, atent
o este atent, dar aşteaptă să fie solicitat
o este neatent, cu atenţie perturbată labilă
o este inactiv, pasiv, plictisit, apatic
 Conduita elevului în afara clasei (în pauze)
o are conduită normală, fără abateri
o are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă
o prezintă deviație comportamentală
 Conduita în grup
o este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiţionat la
viaţa grupului, bun organizator
o se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de iniţiativă, este un bun executant dacă
este solicitat
o este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii grupului, se
automarginalizează
 Stilul personal cu influenţe asupra activităţii şcolare
o este organizat, perseverent, ritmic, continuu
o este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent
o este inegal, cu salturi, labil, superficial
50
o nu manifestă iniţiativă, este dependent de ajutorul celor din jur
o lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina, obişnuitul, se sperie de
nou
o acumulează goluri în cunoştinţe, nu finalizează activităţile, are dificultăţi în învăţare

VII. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE

Temperament
o Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv şi autoritar exteriorizat, inegal, cu iniţiativă, vioi,
impetuos, agitat, are tendinţă de surescitare şi epuizare, neliniştit, nerăbdător, face risipă
de energie, este înclinat spre acţiune
o Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, uşor adaptabil, calm, răbdător, sigur pe sine,
comunicativ, ritmic, cu o puternică mobilitate a vieţii afective, este nestatornic, manifestă
interes pentru nou, este dornic de schimbare
o Flegmatic: calm, liniştit, se adaptează greu la situaţii noi, are ritm lent de lucru, este
meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoţională lentă, fără
exteriorizări pronunţate, este realist, cu simţul măsurii, uneori nepăsător
o Melancolic: are rezistenţă scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid,
uneori fricos; are o viaţă afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat
de îndoială, teamă

Caracter
 atitudinea faţă de muncă:
o manifestă hărnicie, consecvenţă, perseverenţă, spirit critic, responsabilitate
o este delăsător, fără ambiţie, fără iniţiativă, manifestă automulţumire
 atitudinea faţă de alţii
o manifestă generozitate, corectitudine, încredere, sociabilitate, sinceritate, altruism,
colegialitate, acordă ajutor, este cooperant
o manifestă egoism, laşitate, falsă modestie, aroganţă, infatuare, impunere,
grandomanie, lene
 atitudinea faţă de sine
o are spirit autocritic, simţul valorii personale, manifestă modestie, autoexigenţă,
încredere în sine, simţul datoriei, responsabilitate
o nu are spirit autocritic, simţul valorii personale, nu manifestă modestie, autoexigenţă,
încredere în sine, simţul datoriei, responsabilitate, grandomanie

Aptitudini şi interese
 pentru activitatea şcolară
o lucrează, repede, bine, rezolvă în timp optim cu energie minimă sarcinile de învăţare
o lucrează bine, dar cu consum de timp şi energie
o nu manifestă interes pentru şcoală
 înclinaţii pentru:
o lectură
o artă (desen, muzică etc.)
o sport

51
 FIȘĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

I. DATE PERSONALE
 Numele şi prenumele…………………………………………………………………………….
 Locul şi data naşterii ……………………………………………………………………………
 Domiciliul ……………………………………………………………………………………….
 Unitatea de învăţământ …………………………………………………………………………

II. DATE REFERITOARE LA FAMILIE

1. Structura familiei (componenţa, tipul familiei)
…………………………………………………………………………………………………………
2. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor
tata ………………………………………………………………………
mama ……………………………………………………………………
3. Ambianţa educativă:
o climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinţi, părinţi şi copii
o neînţelegeri minore şi trecătoare între părinţi o dezacorduri relevante cu influenţă nefavorabilă asupra
copilului
o familie dezorganizată
 Atitudinea familiei faţă de copil
o îi acordă atenţie, îl îndrumă, supraveghează, ajută, este preocupată de problemele copilului
o îi acordă atenţie exagerată, manifestă hiperprotecţie
o părinţii sunt indiferenţi, preocupaţi de alte probleme
 Condiţiile de viaţă şi învăţătură ale copilului
o confort şi condiţii foarte bune
o condiţii obişnuite, normale, medii
o condiţii acceptabile
o condiţii deosebit de grele

III. DATE PRIVIND SĂNĂTATEA Şl DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPILULUI

 Caracteristici biofizice (creşterea şi dezvoltarea, statura - ponderală)
…………………………………………………………………………………………………………
 starea sănătăţii: boli cronice sau deficienţe (confirmate de examen de specialitate)
…………………………………………………………………………………………………………………

IV. ADAPTAREA COPILULUI LA ACTIVITATEA DE TIP ŞCOLAR

o se adaptează relativ uşor
o are dificultăţi de adaptare generate de bază psihofiziologică precară
o are dificultăţi de adaptare generate de conflicte afective de natură familială
o are dificultăţi de adaptare generate de mediul şcolar

V. SITUAŢIA ŞCOLARĂ - REZULTATE OBŢINUTE LA ÎNVĂŢĂTURĂ, LA CONCURSURI

ŞCOLARE, CERCURI

VI. PROCESE Şl CAPACITĂȚI COGNITIVE IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA DE

ÎNVĂŢARE
 Procese senzoriale (senzaţii şi percepţii)

52
o are un câmp vizual central şi periferic extins
o are capacitate de a diferenţia cu precizie nuanţele cromatice
o are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanţei dintre obiecte
o are capacitate de autocontrol asupra propriilor emisiuni vocale
o are capacitate de a diferenţia formele geometrice
o are dificultăţi în recunoaşterea unor construcţii geometrice
o are percepţie complexă - spirit de observaţie
o are capacitate de orientare spaţio-temporală
 Reprezentări
o utilizează fondul de reprezentări de care dispune
o predominant vizuale
o predominant auditive
o predominant chinestezice
o predominant anticipative
o reprezentări despre mediul înconjurător
o nu are reprezentări despre mediul înconjurător
o are reprezentări despre fenomene naturale o nu are reprezentări despre fenomene naturale
o are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
o are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor)
o are reprezentări legate de activitatea de învăţare
o nu are reprezentări legate de activitatea de învăţare
 Procese cognitive superioare
Gândirea
 Volumul cunoştinţelor
o Foarte bun
o Bun
o Acceptabil
o Sărac
 Capacitate de înţelegere şi surprindere a relaţiilor esenţiale
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Capacitate de analiză şi sinteză
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Capacitatea de comparaţie (stabilirea asemănărilor - deosebirilor)
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Capacitatea de generalizare (abstractizare - concretizare)
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă

53
o Slabă
 Capacitatea de operare cu noţiuni, judecăţi, raţionamente
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Inteligenţă:
o concretă
o abstractă
o creatoare
 Limbajul
 Volumul:
o bogat
o redus
o extrem de sărac
 Exprimare:
o corectă
o greoaie
o incorectă
 Expresivitate:
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Slabă
 Conduita de ascultare:
o Foarte bună
o Bună
o Acceptabilă
o Nesatisfăcătoare
 Deficienţe de limbaj:
o oral / de pronunţie - dislalie
o citit / lexie – dislexie
o scris / grafie – disgrafie
o altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii etc.)
 Memoria
 Memorează:
o uşor
o dificil
o mecanic
o logic
 Reactualizează:
o recunoaşte
o reproduce materialul de învăţat
 Reţine:
o pentru timp scurt
o pentru o perioadă îndelungată
o uită frecvent ce a memorat
 Imaginaţia şi creativitatea
o are imaginaţie săracă, banală
o are imaginaţie bogata
o are imaginaţie reproductivă
o are imaginaţie creatoare

54
Are posibilităţi creative în domeniile:  artă (desen, muzică);  literatură;  tehnică.
 Atentia
o se orientează şi se concentrează asupra unui număr mare de elemente
o are capacitate de concentrare sporită
o nu se poate concentra
o are atenţie distributivă, desfăşoară concomitent mai multe activităţi
o nu este apt de atenţie distributivă
o are atenţie mobilă, flexibilă
o nu are atenţie mobilă, flexibilă
 Motivaţia
o este sensibil la motivaţie pozitivă (laudă, încurajare etc.)
o este sensibil la motivaţie negativă (blamare, ameninţare)
o este motivat intrinsec, direct
o este motivat extrinsec (determinare din afară)
o are o motivaţie cognitivă - nevoia de a şti, curiozitate pentru nou
o are o motivaţie afectivă - doreşte aprobarea şi dragostea celor din jur
 Afectivitatea
 are manifestări afective primare impulsive:  frică,  mânie,  spaimă
 manifestă dispoziţii afective:  vesel, optimist  deprimat, trist
 manifestă emoţii curente:  cu derulare calmă  cu derulare tumultuoasă
 trăsături emoţionale:
o dispune de echilibru emoţional, manifestă stabilitate
o manifestă timiditate excesivă
o are reacţii emoţionale puternice cu efect inhibitor asupra activităţii
o are reacţii emoţionale cu caracter dezadaptativ
 Voinţa - capacitate de depăşire a obstacolelor
o depăşeşte constant greutăţile cu care se confruntă
o se află în imposibilitatea de a depune efort voluntar
o ia decizii rapid,
o are capacitate de selecţie între variantele posibile
o manifestă nehotărâre, are comportament oscilant
o are încredere în forţele proprii,
o se mobilizează uşor
o manifestă încăpăţânare, lipsă de flexibilitate
 Deprinderi şi obişnuinţe
 are deprinderi igienico-sanitare
 Da  Nu
 are deprinderi practice

 are deprinderi de muncă intelectual

 are deprinderi şi obişnuinţe comportamentale

 Aspecte ale integrării şcolare şi socio-afective

 Conduita elevului în clasă (la lecţii)
o participă cu interes, este activ, atent
o este atent, dar aşteaptă să fie solicitat
o este neatent, cu atenţie perturbată labilă
o este inactiv, pasiv, plictisit, apatic
 Conduita elevului în afara clasei (în pauze)
o are conduită normală, fără abateri
o are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă
55
o prezintă deviație comportamentală
 Conduita în grup
o este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiţionat la viaţa grupului,
bun organizator
o se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de iniţiativă, este un bun executant dacă este solicitat
o este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii grupului, se automarginalizează
 Stilul personal cu influenţe asupra activităţii şcolare
o este organizat, perseverent, ritmic, continuu
o este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent
o este inegal, cu salturi, labil, superficial
o nu manifestă iniţiativă, este dependent de ajutorul celor din jur
o lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina, obişnuitul, se sperie de nou
o acumulează goluri în cunoştinţe, nu finalizează activităţile, are dificultăţi în învăţare

VII. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE

Temperament
o Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv şi autoritar exteriorizat, inegal, cu iniţiativă, vioi, impetuos, agitat,
are tendinţă de surescitare şi epuizare, neliniştit, nerăbdător, face risipă de energie, este înclinat spre
acţiune
o Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, uşor adaptabil, calm, răbdător, sigur pe sine, comunicativ,
ritmic, cu o puternică mobilitate a vieţii afective, este nestatornic, manifestă interes pentru nou, este
dornic de schimbare
o Flegmatic: calm, liniştit, se adaptează greu la situaţii noi, are ritm lent de lucru, este meticulos,
perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoţională lentă, fără exteriorizări pronunţate, este
realist, cu simţul măsurii, uneori nepăsător
o Melancolic: are rezistenţă scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid, uneori fricos; are o
viaţă afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă

Caracter
 atitudinea faţă de muncă:
o manifestă hărnicie, consecvenţă, perseverenţă, spirit critic, responsabilitate
o este delăsător, fără ambiţie, fără iniţiativă, manifestă automulţumire
 atitudinea faţă de alţii
o manifestă generozitate, corectitudine, încredere, sociabilitate, sinceritate, altruism, colegialitate,
acordă ajutor, este cooperant
o manifestă egoism, laşitate, falsă modestie, aroganţă, infatuare, impunere, grandomanie, lene
 atitudinea faţă de sine
o are spirit autocritic, simţul valorii personale, manifestă modestie, autoexigenţă, încredere în sine,
simţul datoriei, responsabilitate
o nu are spirit autocritic, simţul valorii personale, nu manifestă modestie, autoexigenţă, încredere în
sine, simţul datoriei, responsabilitate, grandomanie

Aptitudini şi interese
 pentru activitatea şcolară
o lucrează, repede, bine, rezolvă în timp optim cu energie minimă sarcinile de învăţare
o lucrează bine, dar cu consum de timp şi energie
o nu manifestă interes pentru şcoală
 înclinaţii pentru:
o lectură
o artă (desen, muzică etc.)
o sport
o tehnică

56
 FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

A. Date personale

1. Nume şi prenume …………………………………………………………………

2. Locul şi data naşterii ………………………………………………………………
3. Domiciliul ………………………………………………………………………….
4. Şcoala şi clasa în care învaţă …………………………………………..................

B. Date familiale

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor

tata ………………………………………………………………………...................
mama ……………………………………………………………………...................

2. Structura şi componenţa familiei

a. Tipul familiei:
 normală
 părinţi decedaţi
 părinţi adoptivi
 părinţi divorţaţi
 părinţi recăsătoriţi

b. Fraţii:
Nr. Vârsta Ocupaţia Nr. Vârsta Ocupaţia
crt. crt.
1. 5.
2. 6.
3. 7.
4. 8.

c. Alte persoane apropiate în familie:

……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………..

57
d. Alte situaţii:
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………

3. Atmosfera şi climatul educativ:

 raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi copii;
 raporturi punctate de conflicte trecătoare;
 dezacorduri puternice în familie;
 familie destrămată sau pe cale de destrămare.

4. Condiţiile de viaţă şi de muncă ale elevului:

 foarte precare;
 la limită;
 acceptabile;
 bune;
 foarte bune.

5. Influenţe din afara familiei (rude, prieteni, colegi):

 reduse;
 ample;
 frecvente;
 întâmplătoare.

C. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

1. Caracteristici ale dezvoltării fizice:

……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….

2. Îmbolnăviri:
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….

3. Deficienţe, handicapuri:
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
D. Rezultate obţinute de elev:
58
Clasa: Media:
……… ………
……… ………
……… ………
……… ………
……… ………

1. Insucces şcolar:
 corigenţă;
 repetenţie;
 abandon;
 alte situaţii.

2. Cercuri ştiinţifice frecventate:

……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….

3. Participarea la concursuri şi olimpiade:

……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….

4. Activitatea independentă a elevului, preocupări pentru:

 literatură;
 arte;
 tehnică;
 alte preocupări …………………………..........……………………………………
………………………………………………………………………………………….

E. Procesele cognitive şi stilul de muncă intelectuală:

1. Caracteristici ale funcţiei senzorio-receptive:

 predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei;
 predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei;
 percepţie difuză a materialului de învăţat;
 percepţiei complexă (spirit de observaţie).

2. Nivelul de inteligenţă:
 foarte bun;
 bun;
59
 mediu;
 slab;
 foarte slab.

3. Memoria:
 foarte bună;
 bună;
 medie;
 slabă;
 foarte slabă.

4. Limbajul:
 vocabular bogat, exprimare frumoasă şi corectă;
 exprimare uşoară şi corectă;
 vocabular redus, exprimare greoaie;
 vocabular foarte redus, exprimare incorectă.

5. Imaginaţia:
a. Dominant:
 creatoare;
 reproductivă;
 artistică;
 literară;
 tehnică, constructivă;
 muzicală;
 plastic – vizuală;
 alte menţiuni ………………………............………………………………………
…………………………………………………………………………………………

b. Elemente ce demonstrează tipul de imaginaţie (creaţii proprii, lucrări etc. ):

……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….

6. Atenţia:
 concentrată;
 mobilă;
 stabilă;
 instabilă.

7. Stilul de muncă:
a. lucrează:
 inegal, cu fluctuaţii, în salturi;
 neglijent, copiază temele de la colegi;
 lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă;
 alte menţiuni ……………………………………………………………..
60
……………………………………………………………………………………..
b. autonomie, creativitate:
 inventiv, cu manifestări de creativitate;
 manifestă iniţiativă, independenţă;
 se conformează, procedează rutinier;
 nesigur, fără iniţiativă;
 alte caracteristici ………………………………………………................
………………………………………………………………………………………

F. Sistemul motivaţional-afectiv

1. Aspiraţii:
 de independenţă;
 de afirmare;
 oscilante;
 profesionale;
 alte aspiraţii ………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………

2. Interese:
 cognitive;
 de autocunoaştere;
 profesionale;
 alte interese ………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………

3. Emotivitate:
 foarte emotiv, excesiv de timid;
 emotiv, fără reacţii dezadaptative;
 non-emotiv, îndrăzneţ;
 se exteriorizează;
 îşi ascunde stările;
 îşi controlează emoţiile.

4. Dispoziţie afectivă predominantă:

 vesel, optimist;
 trist, deprimat.

G. Conduita elevului la ore şi în clasă:

1. Conduita la lecţie:
 atent, participă cu interes;
 atenţia şi interesul inegale;
 de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;
 prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.
61
2. Purtarea în general:
 exemplară;
 corectă;
 cu abateri frecvente;
 cu abateri grave, deviantă.

H. Conduita în grup, integrarea socială:

1. Participarea la viaţa de grup:

 retras, izolat, puţin comunicativ;
 participă doar solicitat;
 este în contact cu grupul, se integrează;
 sociabil, comunicativ, vine cu idei şi propuneri;
 activ, cu iniţiativă, bun organizator al grupului.

2. Cum este văzut de colegi:

 bun coleg, prietenos şi înţelegător;
 preocupat de sine, individualist.

3. Colegii îl apreciază pentru:

 performanţe şcolare;
 performanţe extraşcolare;
 pentru calităţile morale.

I. Trăsături de personalitate

1. Temperament:
 melancolic;
 flegmatic;
 sanguin;
 coleric.

2. Aptitudini:
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………….

3. Trăsături de caracter:
pozitive negative
a. atitudinea faţă de muncă  
atitudinea faţă de alţii  
atitudinea faţă de sine  

62
 b. corectitudine
 responsabilitate
 colegialitate
 conştiinciozitate
 respect
 altele ……………………………………………………………

J. Concluzii şi recomandări:
…………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………...
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….

63
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Banea, H. - 1998, Metodica predării matematicii, Editura Paralela 45, Piteşti

2. Budău, G., Voinea, M., Damian-2006, Didactica specialității în industria lemnului. Editura
Universității „Transilvania” din Braşov
3. Cristea, Sorin (coord.) -2006, Curriculum pedagogic.Vol. I si II, Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti
4. Cristea, S.- 2000, Dicționar de pedagogie, Grup editorial Litera-Litera Internațional, Chişinău-
Bucureşti.
5. Ciascai L, R. E. Secară-2012, Ghid de practică pedagogică.Un model pentru portofoliul studentului,
Editura Universităţii din Oradea.
6. Cosmovici A., L. Iacob- 1999, Psihopedagogie şcolară,Editura Polirom, Iaşi.

7. Cucoş C.-1998, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi.

9. Duţă, Nicoleta-2010, Empatia în şcoală. Cunoaştere, comunicare, competenţă. Bucureşti, Editura

Universitară.
10. Hontuș D., Honțuș Adelaida, Boiangiu Florentina – 2008, Caiet de practică pedagogică, Editura
AMD – DID, București
11. Iucu, R.B.-2001, Instruirea scolara. Perspective teoretice si aplicative, Editura
Polirom, Iasi.
12. Ion T. Radu-2004, Evaluarea în procesul didactic. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti
13. Jinga, I., Istrate, E. -2006, Manual de pedagogie..Bucureşti, All.
14. Nicola, Ioan-2006, Tratat de pedagogie şcolară, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti
15.Pânişoară, I. O.-2009, Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune educaţională. Iaşi, Polirom,
16.Panțuru, S. -2006, Proiectarea didactică, în Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi
metodologia evaluării, Universitatea „Transilvania” din Braşov
17.Panțuru, S., Niculescu, R., Voinea, M., Honcz, C. -2006, Fundamentele pedagogiei. Teoria şi
metodologia curriculum-ului. Aspecte de management al curriculum-
ului, Universitatea „Transilvania” din Braşov
18. Secrieru M. -2002, Portofoliu de practică pedagogică, Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi.
19. *** CURRICULUM NAȚIONAL, MEN – CNC, 1998, Bucureşti,
20. *** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor pentru învățământul preuniversitar,
CNC, 2003, Bucureşti.

64