Gangal Valentina, gr.

ME ,

TEZA DE MASTER

Promovarea imaginii instituţiei de învăţământ

profesional tehnicl la nivelul comunităţii locale, naţionale şi
internaţionale .

Conducător ştiinţific:

Andriţchi Viorica

dr.hab, conf. universitar, IŞE

CHIŞINĂU- 2017

1
 INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
STUDII SUPERIOARE DE MASTERAT

CATEDRA PSIHOPEDAGOGIE

GANGAL VALENTINA

PROMOVAREA IMAGINII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

PROFESIONAL TEHNIC LA NIVELUL COMUNITĂŢII
LOCALE, NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE

TEZĂ DE MASTER

Domeniul general de studii: 14. Ştiinţe ale Educaţiei

Domeniul de formare profesională: 141. Educaţia şi formare a profesorilor
Programul de masterat: Management educaţional

Conducător ştiinţific: Andriţchi Viorica

dr.hab, conf. universitar, IŞE

Autor: ____________

Admis la susţinere
Şef catedră:
Doctor habilitat: Petrovschi Nina _________________
,, ___” _____________________ 20___

Chişinău – 2017

2
 Declaraţia privind propria răspundere

Subsemnata Gangal Valentina, absolventă al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, programul de

studii superioare masterat, declar pe propria răspundere, că teza de master pe tema:
,, Promovarea imaginii învățământului profesional tehnic la nivelul comunităţii locale,
naţionale şi internaţionale” a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la un alt
program de masterat sau altă instituţie de învăţământ superior din ţară sau din străinătate. De
asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din internet, sunt indicate cu
respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând referinţa
precisă a sursei;

- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;

- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

----------------- Gangal Valentina

Data --------------------------------

3
 CUPRINS
PRELIMINARII

I. REPERE TEORETICE ALE PROMOVĂRII IMAGINII INSTITUȚIEI

DE ÎNVĂȚĂMÂNT
1.1. Esența marketingului educațional din perspectiva creării imaginii instituției de
învățămînt.
1.2. Managementul imaginii instituției de învățămînt: esență, funcții, acțiuni.
1.3. Modalități de promovare a imagini instituției de învățământ profesional tehnic.

Concluzii la capitolul I

II. REPERE PRAXIOLOGICE ALE PROMOVĂRII IMAGINII

INSTITUȚIEI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL TEHNIC.

2.1. Determinarea opiniei factorilor externi și interni despre imaginea Centrului de

Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole.

2.2. Strategia de promovare a imaginii Centrului de Excelență în Horticultură și

Tehnologii Agricole.

2.3. Validarea experimentală a Strategiei de promovare a imaginii Centrului de

Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole.

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI.

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

4
 PRELIMINARII
Conform Codului Educației (articolul 59) sistemul de învăţământ profesional tehnic include
ansamblul instituţiilor de învăţământ care oferă programe de:
- formare profesională a muncitorilor calificaţi, a maiştrilor, tehnicienilor şi altor categorii de
specialişti în conformitate cu Cadrul Naţional al Calificărilor, cu Nomenclatorul domeniilor de
formare profesională şi al meseriilor/profesiilor, cu Nomenclatorul domeniilor de formare
profesională, al specialităţilor şi calificărilor, aprobate de Guvern, precum şi cu nivelurile 3, 4
şi 5 ISCED;
- recalificare a muncitorilor şi specialiştilor în diverse domenii de formare profesională;
- consolidare a competenţelor profesionale ale muncitorilor calificaţi, în conformitate cu
cerinţele economiei şi ale pieţei muncii.
Instituţiile de învăţământ profesional tehnic sunt înfiinţate, reorganizate şi lichidate de către
Guvern la iniţiativa fondatorului.
Actualizarea temei.
Restructurarea învățământului profesional tehnic reprezintă una dintre priorităţile-cheie ale
procesului de reformare a învățămîntului profesional tehnic și se desfășoară în contextul
prevederilor Codului educaţiei al Republicii Moldova și ale Strategiei de dezvoltare a
învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020 (Hotărîrea Guvernului nr.97 din 01.02.2013,
publicată în Monitorul Oficial nr.31-35 din 15.02.2013). În acest sens, a fost elaborat și aprobat
Planul de acţiuni pentru restructurarea reţelei instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic pe anii
2015-2020 (Hotărîrea Guvernului nr.230 din 04.05.2015, publicată în Monitorul Oficial nr.115-
123 din 15.05.2015). [5.29].
În condițiile actuale, când procesul demografic în Republica Moldova este în descreștere,
când abandonul școlar în fiecare an devine tot mai sporit, instituțiile de învățământ profesional-
tehnic sunt nevoite să aplice adevărate strategii de promovare pentru a atrage elevi în instituție.
Comunicarea şi crearea imaginii instituţiei de învăţământ pe piaţa – prin intermediul relaţiilor
publice şi publicităţii – în cadrul strategiilor de marketing constituie un obiectiv deosebit de
important, deoarece contribuie fundamental la creşterea numărului de solicitări de servicii
specifice prestate, dar şi a calităţii percepute a acestora.

Obiectivul principal al temei studiate este crearea și promovarea unei imagini pozitive a
instituției de învățământ profesional tehnic;

Scopul cercetării constă în abordarea conceptului de formare a imaginii organizaționale

favorabile a instituției de învățământ la nivel local, național și internațional.

5
 Obiectivele cercetării:
- identificarea opiniei cadrelor didactice cu privire la modul, rolul și necesitatea promovării
instituției de învățământ la nivelul local și național;
- analiza situației actuale a instituției de învățământ din perspectiva promovării
instituționale (analiza modalităților de promovare a instituției și eficacității acestora);
- elaborarea unei strategii de promovare suficientă a instituției de învățământ, care să
răspundă nevoilor realeale ale instituției și care să cuprindă cele mai potrivite modalități
de promovare.
Drept repere epistemologice pentru cercetare vor servi: teoriile managementului general şi
educaţional. Drept surse ale cercetării vor servi şi documentele de stat (Legea Învăţământului), şi
acte normative (planuri de studii, programe analitice, curricula), teoriile marketingului general și
educațional.

Metodologia cercetării: în cadrul cercetării au fost utilizate următoarele metode:

-metode teoretice: analiza literaturii de specialitate şi a celei care reflectă problema
evaluării activităţii cadrelor didactice; analiza, sinteza, clasificări.
-metode practice: observarea participativă; chestionarul; experimentul, studiul de caz.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a lucrării constă în evidenţierea aspectelor
teoretice şi metodologice ale evaluării anuale a competenţelor profesionale a cadrelor
didactice în baza de criterii de performanţă la nivelul instituţiilor profesional tehnice.
Pornind de la specificul evaluării calităţii, activităţii profesionale a cadrelor didactice în
baza de criterii de performanţă în teză se propune o tratare complexă a criteriilor de
evaluare a activităţii profesionale a cadrelor didactice la nivelul acestor instituţii şi
accentuarea necesităţii corelării lor cu cerinţele profesionale ale cadrelor didactice
elucidate în actele normative în vigoare.
Valoarea teoretică a cercetării constă în fundamentarea ştiinţifică a marketingului
educațional în domeniul promovării învățământului professional ethnic și a imaginii
positive a instituțiilor de învățămînt.
Importanţa aplicativă a lucrării - lucrarea conţine concluzii şi recomandări cu caracter
aplicativ referitor la elaborarea şi implementarea strategiei de promovare a imaginii institușiei de
învățământ profesional tehnic Metodologia elaborată poate fi aplicată în sistemul educaţional de
către managerii instituţiilor de învăţământul profesional tehnic pentru atragerea tinerilor din
Republica Moldova pentru ași face studiile în instituție.

6
 Structura tezei. Teza de master este constituită din: introducere, două capitole (unul teoretic
şi unul practic), concluzii şi recomandări, lista referinţelor bibliografice şi anexe.
Capitolul I ,,Repere teoretice ale promovării imaginii instituției de învățământ” reflectă
aspectele teoretice ale marketingului educațional din perspectiva creării imaginii

instituției de învățămînt, ale managementul imaginii instituției de învățămînt:

esență, funcții, acțiuni, modalități de promovare a imagini instituției de învățământ
profesional tehnic.

Capitolul II ,,Repere praxiologice ale promovării imaginii instituției de

învățământ profesional tehnic” reflectă determinarea opiniei factorilor externi și interni

despre imaginea Centrului de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole, strategia de
promovare a imaginii Centrului de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole.

Concluziile generale şi recomandările elucidate la finalul tezei derivă din analiza surselor
ştiinţifice la problema de cercetare şi rezultatele investigaţiei experimentale realizate.
Referinţele biblografice reflectă cele mai relevante surse ştiinţifice analizate şi luate drept surse
definitorii de proiectare şi realizare a investigaţiei teoretico-aplicative. Lista include surse
bibliografice.
Anexele reflectă conţinutul metodelor de investigaţie aplicate.

7
 I. REPERE TEORETICE ALE PROMOVĂRII IMAGINII INSTITUȚIEI
DE ÎNVĂȚĂMÂNT
. 1.1. Esența marketingului educațional din perspectiva creării imaginii instituției
de învățămînt
Între om şi mediul înconjurător are loc un neîncetat schimb, astfel ca să se păstreze un bun
echilibru. În sistemul social sunt două momente: unul de consum şi altul de producţie care
menţine echilibrul. Dacă în comuna primitivă acelaşi individ producea şi consuma, acum există o
specializare a producătorilor, adică o diviziune a muncii care a determinat proprietatea privată şi
a luat fiinţă schimbul realizat de negustori, adică s-a dezvoltat comerţul. Activitatea comercială
s-a perfecţionat mereu. Comerţul a devenit o verigă importantă în lanţul producţie, repartiţie,
consum. Producţia trebuie să se adapteze cerinţelor născute din trebuinţe şi acest lucru se face
după parcurgerea fazei schimbului, adică comerţul. Pentru produsul o dată realizat se caută un
plasament cât mai favorabil. Secolul al XX-lea a impus alte relaţii între producţie şi consum.
Neadaptarea relaţiilor economice la cerere duce la faliment. Primordialitatea cererii înseamnă
satisfacerea ei pe piaţă. De aceea este nevoie de marketing. Prin marketing se depistează cererile
nesatisfăcute şi se stimulează cererea, se sprijină cumpărătorii. Marketingul este un ansamblu de
principii care contribuie la realizarea pe piaţă a producţiei, dar şi satisfacerea pretenţiilor
consumatorilor.

Marketingul este o nouă ştiinţă a vânzării şi o artă de a convinge clienţii să cumpere. După
alţii, marketingul este arta creării condiţiilor în care cumpărătorul se convinge singur să cumpere.
Pentru aceasta trebuie folosite metode şi tehnici ştiinţifice de investigare a pieţei şi adaptarea
eficientă la nevoile consumatorilor. Conceptele şi metodele de marketing sunt aplicate mai întâi
în domeniul bunurilor materiale, apoi şi în cele nonlucrative: marketing industrial, comercial,
turistic, financiar, al transporturilor, politic, cultural, educaţional etc. [3, 15]
În ceea ce priveşte marketingul educaţional şi cultural este justificat prin aceea că şi educaţia
şi cultura, în general, trebuie să devină domenii rentabile, punând în valoare ceea ce au de oferit,
valorificând pentru aceasta orice oportunitate. Dacă în economie nu se pot lua decizii raţionale
fără investigarea pieţei, tot aşa nici în domeniul educaţional nu pot lipsi studiile asupra nevoilor
publicului. De aceea, trebuie definite nişte concepte ca: piaţă educaţională, cerere de educaţie,
oferta educaţională, consum educaţional, public consumator, strategii de marketing,
sponsorizare. Educaţia este un fenomen complex format dintr-un ansamblu de măsuri, aplicate în
mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale, morale sau fizice ale
tinerilor (oamenilor).

8
 Pentru cunoaşterea publicului ţintă, managerii educaţionali trebuie să ştie metodologia
studiilor de piaţă. Înţelesurile cuvântului „educaţie” sunt bine cunoscute, dar nu
întotdeauna precizate finalităţile. Unii pun accent pe informarea continuă şi modelează
aptitudinea de comunicare pentru creşterea standingului şi mobilităţii în spaţiu social, care
stimulează participarea activă, favorizează capacităţile şi pregătirea profesională, dezvoltă
personalitatea umană, rafinând spiritul şi cultivând năzuinţa spre perfecţiune.
Educaţia este un sistem de bunuri educaţionale şi ca totalitate a instituţiilor şi activităţilor
implicate în promovarea şi difuzarea ei. Educaţia priveşte valori care se referă la nevoile umane.
Cererea de bunuri şi servicii din acest domeniu este dependentă de intensitatea motivaţiei
consumatorilor. De la nevoile spirituale individuale care declanşează procesul motivaţiei
consumatorilor de educaţie, se ajunge la presiunea socio-economică globală în favoarea
demersului educaţional. De aceea, trebuie subliniată ideea lui A. Noles de a prelua unele metode
de analiză din domeniul economiei în spaţiul educaţional. Între anumite limite, produsele
educaţionale pot fi considerate bunuri susceptibile de achiziţionare, stocare, distribuţie sau
vânzare. Iată schema:
producţie _________marfă ___________consum
preţ
Deci, produsele educaţionale sunt difuzate şi însuşite / receptate de către consumatori, care le
atribuie o anumită valoare în funcţie de reperele lor axiologice:

creatori ________ produse educaţionale _______ difuzare

(cadre didactice.) valoare (consumatori: elevi)

Considerarea bunurilor educaţionale ca pe orice alt bun de consum, permite utilizarea unor
indicatori: cost / preţ, profit. [3,21]
La stabilirea valorii, în cazul marketingului educaţional trebuie să se ţină cont de calitatea
actului educaţional, de investiţiile făcute în asigurarea unor bune condiţii de desfăşurare a
activităţii, de calitatea profesorilor care susţin educaţia etc.
Evaluarea calităţii o fac consumatorii adica elevii, după realizarea prestaţiilor educaţionale.
Ei cumpără actul educaţional înainte de a-i percepe valoarea. Desigur, se iau în considerare şi
informaţiile existente până la acea dată despre o anumită unitate şcolară, dar adevărata valoare se
stabileşte la sfârşitul studiilor, în funcţie de performanţele de care sunt capabili absolvenţii
instituției de învățământ. Serviciul educaţional odată evaluat, va determina o afluenţă mai mică

9
sau mai mare de “clienţi”. Serviciul în munca educativă reprezintă orice activitate care oferă
beneficii şi are loc în momentul interacţiunii dintre prestator şi cumpărător.
Serviciile educaţionale sunt activităţi prestate în beneficiul consumatorilor de educaţie, cu
sau fără participarea lor directă, cu scopul de a le împlini anumite nevoi şi a le produce satisfacţii
intelectuale. Cu alte cuvinte, marketingul educaţional implică o activitate umană sau un sistem
de activităţi, orientate spre satisfacerea cerinţelor consumatorilor actuali şi potenţiali.

1.2. Managementul imaginii instituției de învățămînt: esență, funcții, acțiuni.

Imaginea unei instituții este un patrimoniu, fie că este mostenită, fie că este inclusă în
totalitatea bunurilor instituției, fie că este apreciată ca o dimensiune subiectivă. Ca obiect de
patrimoniu, imaginea se gestionează, se administrează la fel ca orice alt bun patrimonial al
instituției, indiferent de natura acestuia. O imagine bună a instituției are o influentă covârsitoare
asupra succesului ei si asupra percepției în rândul publicului larg. Dimpotriva, o imagine
negativă afectează, uneori într-o manieră incredibilă, succesul instituției. Ca să fie eficientă,
imaginea trebuie sa evoce ceva, sa spună ceva, trebuie sa invite, în esență, la un posibil si
permanent dialog. În acest sens, în imaginea ca atare vor fi incluse un numar mare de mesaje
având în vedere principiul de baza care spune că atenția este foarte greu de reținut pe
timp îndelungat, iar pe timpul în care ai câstigat-o trebuie sa transmiți maximum de informație.
Imaginea trebuie transmisă prin toate mijloacele de informare posibile/disponibile. De regulă
aceste mijloace sânt:

a. Simbolurile- o imagine puternică se bazeaza pe unul sau mai multe simboluri care au ca scop
recunoasterea de catre publicul larg a instituției. Emblemele trebuie să ajute la recunoasterea
instantanee a ei. Se pot alege oameni, animale, obiecte, precum leul de la Haris Bank sau mărul
de la Apple Computer pentru a simboliza o particularitate a instituției respective.
b. Presa scrisa si mijloacele audio-vizuale- simbolurile alese trebuie mediatizate cât mai mult
pentru ca, în timp, să se producă o asociere între simbol și instituție, lucru care va duce la
consolidarea imaginii instituției. Mesajul trebuie să apară în mai multe publicații, ca de exemplu:
rapoarte anuale, brosuri, cataloage. Articolele de papetărie si carțile de vizita ale instituției
trebuie să reflecte aceeași imagine pe care aceasta doreste să o transmită.
c. Atmosfera- Spațiul în care instituția își desfășoară activitatea ori prestează serviciile devine un
alt element puternic generator de imagine. Este important să se țină cont de faptul că în
societatea de azi totul comunică "chiar si pereții". Designul încaperilor este la fel de important ca
si tonul discuțiilor. Crearea unei imagini distincte se face prin toate mijloacele posibile. Chiar

10
daca ele ar putea parea neimportante, la prima vedere, pentru manageri, omul din
afara institutiei le acorda o mare atentie.
d. Evenimentele- Instituția își poate crea propria identitate legând-o de tipul de evenimente
aferente domeniului de activitate, precum și pe cele care le sprijină financiar. Un eveniment
poate fi organizat în colaborare cu mai multe instituții sau de sine statator. Un eveniment
ireprosabil organizat si bine mediatizat aduce un surplus de credibilitate instituției sau, în cazul
instituțiilor lipsite de imagine, le scoate din anonimat. [4,15- 18]
Formarea imaginii unei instituții se poate realiza aplicând o anumită ,, politică’’ , ce ţine pe
de o parte de stilul managerial al administratorului şi pe de altă parte de activitatea desfăşurată de
angajaţi . Managerul unei instituții de învățământ poate promova în mediul intern şi extern al
unitătii o imagine pozitivă a acesteia, printr-o planificare riguroasă , folosind metodele şi
tehnicile potrivite.

Pentru elaborarea unei strategii eficiente de promovare a imaginii și de atingere a obiectivelor,

institutia trebuie să facă, în mod obligatoriu, analiza mediului intern si a mediului extern în care
activează. Analiza mediului intern (puncte tari si puncte slabe). Ea presupune o evaluare
periodică a punctelor tari si a punctelor slabe. Analiza este esențială pentru definirea
capacitatilor instituției si valorificarea acestora în momentele oportune. Elementele acestei
analize reprezintă forțe majore, forțe minore, forțe neutre, slăbiciuni majore și slăbiciuni minore
pe care le are instituția. Normal este ca o instituție să aibă mult mai multe puncte tari decât slabe.
Dar sunt destule cazuri când punctele slabe le domină numeric pe cele tari.
Analiza punctelor tari si a punctelor slabe nu implică automat faptul că instituția trebuie să-
și corecteze toate slăbiciunile, dar nici că trebuie să-și facă un titlu de glorie din toate punctele
tari pe cale le posedă. Problema reală constă în a afla daca instituția își poate valorifica forțele
necesare pentru domeniul său de activitate, sau dacă trebuie să aștepte ocazii mai bune, pentru
valorificarea cărora va trebui sa-si dezvolte punctele tari. Nu puține sunt ocaziile când punctele
slabe pot si trebuie sa fie transformate în puncte tari. [4, 33-39]
Analiza mediului extern (oportunități si amenințări). O instituție trebuie să urmarească
principalele forțe ale macromediului (demografic, economic, tehnologic, politic, instituțional,
social, cultural) și componente ale micromediului (oamenii cu care contactează, componente ale
domeniului de activitate, ultimele noutați ale domeniului, rețea de informare, angajați,
colaboratori etc). Institutia trebuie să-și pună la punct un sistem de comunicare care să
urmarească principalele tendințe și evoluții ale mediului, pentru fiecare din acestea conducerea
trebuind să identifice oportunitațile și amenințările care apar.

11
 Oportunitățile reprezintă acele ocazii în care instituția poate să-și valorifice la
maximum punctele tari pentru a-și consolida încrederea. Identificarea oportunitaților este
importantă pentru a vedea daca potențialul instituției le poate face față și pentru elaborarea unei
strategii de acțiune coerentă.
Amenințările sunt anumite piedici, apărute ca urmare a unei evolutii nefavorabile a mediului,
care, în absenta unei acțiuni defensive, ar duce la deteriorarea imaginii instituției si la diminuarea
încrederii. Amenințările se împart în funcție de seriozitatea și de probabilitatea apariției
lor. Institutia trebuie să elaboreze planuri de măsuri de aparare posibile înainte de producerea lor
sau în timpul apariției evenimentelor nedorite și, de asemenea, să asigure o
comunicare eficientă.
Punând alaturi principalele oportunitați și amenințări corespunzatoare unei anumite activitati,
se poate obtine gradul de atractivitate al acesteia. Astfel o activitate ideală a instituției se
caracterizează prin oportunități majore și amenințări minore, o activitate presupune atât
oportunități, cât si amenințări majore, o activitate matură prezintă oportunități și amenințări
scăzute, iar o activitate neechilibrată are oportunități puține și amenințări majore.
Un principiu fundamental al educației spune că "Relatiile Publice încep de acasa". Un obiectiv
nedeclarat al managementului intern este acela ca, atunci când se vorbește despre o instituție,
membrii acesteia trebuie să reprezinte "o singura voce, ce prezintă același mesaj coerent".
Comunicarea internă care se face prin:
a) materiale tiparite- în Japonia sau în SUA este foarte des întâlnit ziarul instituției. De regulă,
publicațiile instituției au caracter periodic. Ziarul se distribuie numai membrilor organizației,
familiilor acestora și foștilor membri, aflați la pensie. Ca materiale tiparite mai pot fi: buletine
informative, foi volante, reviste.
b) comunicarea directă- discuția este mijlocul cel mai obișnuit și eficient de comunicare.
Informarea directă facută de administratorul instituției principalilor săi colaboratori permite
o comunicare imediată. Sarcina principală este de a cunoaște necesitațile de informare ale
angajaților.
c) Afișarea-în activitatea de comunicare sunt folosite postere, aviziere, panouri de afișare fixe.
Sunt la modă afișe electronice cu texte în mișcare.
d) informarea personalului de conducere-se realizează, de regulă, pe baza monitorizării presei. Se
poate folosi analiza evoluției imaginii organizației pe o anumită perioada de timp sau profilul
identitații organizației la un moment dat.[4,87-94]
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente , se vor urmări :
a) reliefarea rolului instituţiei educative , care va scoate în evidenţă:

12
 * trăsăturile definitorii ale instituţiei educaţionale;
* locul şi rolul în sistemul educaţional;
* tradiţiile şi realizările instituţiei;
* aprecierea făcută de sistem şi comunitate ;
* interacţiunile educaţionale cu alte instituţii;
* avantajele oferite elevilor;
* perspectivele medii şi lungi ale instituţiei.
b) reliefarea activităţii instituţiei educative:
* evidenţierea activităţilor specifice instituţiei;
* activităţile extraşcolare;
* programe şi proiecte ale instituţiei;
* activităţi în folosul angajaţilor;
* activităţi în folosul comunităţii.
c) reliefarea rolului angajaţilor :
* rolul membrilor marcanţi ai instituţiei;
* drepturile şi obligaţiile angajaţilor;
* profesionalismul;
* competenţa;
* onestitatea;
* contribuţii importante la realizarea scopului instituţiei şi ale angajaţilor;
* participarea angajaţilor la manifestări educaţionale şi ştiinţifice locale , naţionale şi
internaţionale;
* rezultate de prestigiu ale angajaţilor.
d) reliefarea evenimentelor importante în viaţa instituţiei sau la care participă instituţia pe plan
local , national şi internaţional.

1.3. Modalități de promovare a imagini instituției de învățământ profesional tehnic.

Promovarea marketingului în domeniul educaţional necesită din partea managerilor dăruire,
perseverenţă, consecvenţă, cinste, dragoste pentru elevi. Demersul de marketing presupune
stăpânirea informaţiilor despre mediul socio-economic şi educaţional. Suportul informaţional al
deciziilor se asigură prin cercetarea de marketing, definită ca o activitate sistematică de culegere,
analiză şi interpretare a informaţiilor necesare conceperii, elaborării şi realizării politicilor de
marketing. [4,140-145]

13
Pentru obţinerea informaţiilor se întocmeşte un plan de cercetare care să cuprindă conceptele,
metodele şi tehnicile de investigaţie în funcţie de obiectivele urmărite. Aceste cercetări sunt:
- exploratorii, atunci când urmăresc identificarea dimensiunilor unui fenomen şi definirea
conceptelor variabilelor şi ipotezelor; se poate proiecta un studiu pentru determinarea calităţii şi
dimensiunile ofertei educaţionale în oraşe mici sau mari, în localităţile rurale de diferite mărimi
etc.;
- instrumentale – pentru testarea şi validarea metodelor şi a instrumentelor de cercetare.
Chestionarul pentru cercetarea libertăţii de acces la informaţie poate fi aplicat pe un număr de x
subiecţi, de vârstă, profesie şi pregătire şcolară diferite;
- descriptive şi explicative – adică cercetări care îşi propun să evalueze coordonatele unui
fenomen educaţional;
- predictive – când îşi propun previzionarea evoluţiei unui fenomen, cum este piaţa educaţională.
Cercetarea este explicativă când se urmăreşte atingerea unor obiective precise, cum ar fi
reconsiderarea destinaţiei unui aşezământ şcolar şi fundamentală, dacă cercetătorul îşi propune
dezvoltarea teoriei de marketing .
Cercetarea se poate realiza cu un anume prilej, cum ar fi organizarea unui târg educaţional.
Sunt consemnate zece zone în care cercetătorul trebuie să fie activ în obţinerea unor informaţii:
1. instituţii educaţionale – pentru evaluarea ofertei, a resurselor materiale şi umane, a
managementului şi a problemelor cu care se confruntă la un moment dat;
2. publicul (elevii, studenţii, părinţii) cu nevoile, interesele, preferinţele, intenţiile şi
comportamentul lui educaţional;
3. publicul potenţial – pentru a afla de ce nu este încă interesat de prestaţiile oferite şi a-i înţelege
exigenţele şi aşteptările;
4. concurenţii – care vizează şi ei acelaşi public şi a căror ignorare poate costa mult, ei încercând
să-ţi fure „clienţii”;
5. domeniul propriu de activitate, cu realizările şi neîmplinirile înregistrate, în alte spaţii
educaţionale;
6. zonei geografice – circumscrise serviciului educaţional, unde trăiesc oamenii cu anumite
mentalităţi, cu anumite obiceiuri de consum educaţional;
7. universul publicitar – care trebuie să se schimbe continuu, folosind noi tehnici de reclamă şi
beneficiind de repere noi, bazate pe teorii psihologice ezoterice;
8. mijloacele de comunicare în masă – tot mai dominante, dar şi accesibile;
9. viitorul – pentru a prevedea contextul în care serviciile educaţionale vor continua să existe la
fel sau într-o altă ipostază;

14
10. imaginea publică a serviciului educaţional, ca expresie a modului cum sunt receptate
prestaţiile proprii de către diversele segmente ale populaţiei.
În funcţie de obiective şi ipostaze sunt selectate metodele de cercetare: analiză de statistică,
analiza documentelor, observaţia, experimentul, ancheta, analiza de conţinut.
Mă voi referi mai ales la anchetă:
- care este eşantionul de populaţie ale cărei opinii dorim să le cunoaştem;
- cum să alegem persoanele ce trebuie interogate. Trebuie ales un eşantion de persoane care pot
fi reprezentative atunci când se va generaliza sau concluziona. În alegerea eşantioanelor ţinem
seama de vârstă, sex, categoria socio-profesională.
După ce s-a stabilit pe cine investigăm trebuie precizat cum se va proceda, ce tehnici se vor
folosi:
1. interviul non direct – se propune o temă pe care subiecţii o dezvoltă după cum vor, sub
dirijarea celui care organizează interviul;
2. interviul semidirect (structurat) – se fixează dinainte problemele la care trebuie să se obţină
informaţii, dar ordinea şi maniera de abordare rămân la discreţia subiecţilor;
3. chestionarul cu întrebări deschise – formularea şi ordinea întrebărilor sunt stabilite dinainte,
iar subiecţii pot răspunde după dorinţă, pe scurt sau detaliat;
4. chestionarul cu întrebări închise – în care formularea întrebărilor, ordinea lor şi variantele de
răspuns sunt fixate de cercetător.
Construirea chestionarului şi formularea întrebărilor e faza cea mai importantă.
Chestionarul e un instrument riguros, el trebuie să conţină întrebări clare, precise,
neinterpretabile; să se înţeleagă exact ceea ce se aşteaptă. Ordinea întrebărilor este, de asemenea,
foarte importantă. Chestionarul, în ansambul său trebuie să apară ca un dialog cât mai firesc. De
aceea, întrebările trebuie să se succeadă cât mai logic şi natural. Nu se pun întrebări de felul „Nu-
i aşa că nu puteţi să…”. Primele întrebări sunt foarte importante, ele îi familiarizează pe subiecţi
cu tema anchetei şi cu genul de răspunsuri ce se aşteaptă. Să nu se înceapă chestionarul cu
întrebări închise. Există mai multe feluri de întrebări:
- cele care se referă la fapte, apoi care se referă la opinii, atitudinii, preferinţe, motivaţii;
- întrebări care creează opinii, furnizează subiecţilor anumite repere, fără de care problema ar fi
neclară;
- cele care se referă la formă; acestea fiind deschise sau închise.
Pentru măsurarea unei opinii se introduc în chestionar întrebări de opinie despre:
comportamentele personale ale subiecţilor, ale altor persoane şi cele probabile în situaţii
ipotetice.

15
Etapa următoare este cea a analizei de conţinut. Aici trebuie ştiut cum se codifică şi cum se
asigură fiabilitatea. Se clarifică două chestiuni: ce s-a spus ? şi cum s-a spus ?
Studiul de piaţă educaţională se bazează pe informaţiile ofertantului pentru a-şi fundamenta
strategia de marketing. Piaţa educaţională reprezintă spaţiul de întâlnire al cererii cu oferta
educaţională şi cu serviciile specifice ale acestui domeniu.
Sunt cercetaţi şi factorii de mediu. Mediul natural influenţează mai puţin piaţa educaţională. În
schimb, mediul demografic este o componentă foarte importantă pentru proiectarea şi realizarea
politicilor de marketing educaţional. Nici o activitate educaţională eficientă nu poate fi
concepută fără informaţii exacte despre numărul de locuitori pe vârste, sex, ocupaţie, venit, nivel
de instrucţie.
Şi mediul tehnologic este important, pentru că dezvoltarea tehnologiei informaţionale produce
schimbări radicale, inclusiv la nivelul conştiinţei.
În ceea ce priveşte mediul economic, acesta trebuie luat în considerare pentru că defineşte
calitatea vieţii, nivelul de trai care nu e de neglijat în ceea ce priveşte marketingul educaţional.
Starea socială poate determina apetitul sau dezinteresul faţă de educaţie. Lipsa mijloacelor de
subzistenţă duce la sărăcia morală.
Şi mediul politic contează când e vorba de marketingul educaţional. E vorba de stabilitate şi de
tensiune. De calitatea opţiunilor forţelor politice dominante depinde şi statutul instituţiei
educaţionale.
Mediul cultural constituit de anasamblul valoriloc, normelor, credinţelor, tradiţiilor este foarte
important atunci când se vorbeşte de marketing educaţional. Ideea de moralitate este definitorie
pentru evaluarea mediului uman. În această categorie intră cumpătarea, prudenţa, intransigenţa,
realizarea socială, cinstirea, prestigiul, încrederea, respectul, solidaritatea.
Mediul instituţional cuprinde ansamblul reglementărilor care ceează cadrul juridic pentru
activitatea serviciilor educaţionale – legi, norme, recomandări, convenţii, ordine etc. Claritatea
mediului instituţional asigură circuintul normal al valorilor educaţionale.
În calitate de ofertante, şcolile, universităţile trebuie să ţină relaţii strânse cu publicul, cu
exponenţii colectivităţii umane şi consumatorii potenţiali. Alţi clienţi preferaţi sunt şi difuzorii de
produse educaţionale. Organismele publice, organizaţiile ne guvernamentale, mediile de
informare în masă – reprezintă un partener privilegiat al serviciilor educaţionale.
Primul demers al activităţilor de marketing constă în cunoaşterea cerinţelor consumatorilor.
Investigarea cererii este primul termen al ecuaţiei ce defineşte această ecuaţie, întrucât
marketingul constă în satisfacerea cererii şi câştigarea de profit.

16
Activitatea de marketing educaţional începe luând în calcul mai întâi publicul-ţintă. Serviciul
educaţional îşi poate defini publicul vizat pe baza informaţiilor statistice stocate în diverse
publicaţii, studii, rapoarte, sinteze etc. sau prin cercetarea directă. Trebuie să se ia în considerare
şi caracteristicile demografice şi psihosociologice ale consumatorilor, cât şi atitudinea lor faţă de
oferta educaţională.
Segmentarea pieţei educaţionale poate fi:
1. segmentul intelectual caracterizat prin nivel educaţional ridicat şi venituri mijlocii;
2. segmentul „burgheziei” format din indivizi cu profesii liberale, venituri medii şi nivel ridicat
de educaţie;
3. segmentul aspiran’ilor format din grupuri eterogene cu venituri ;I nivel educa’ional de nivel
mediu;
Investigarea cererii de educaţie necesită evaluarea structurii şi dimensiunilor ei, a reprezentării
spaţiale şi a eşalonării în timp, a sesizării unor tendinţe înregistrate. Investigarea potenţialilor
consumatori de educaţie presupune cunoaşterea imaginilor pe care le au ei despre valorile şi
serviciile educaţionale, despre raportul educaţie – cultură – civilizaţie. Omul educat este şi cult,
având o capacitate deosebită de a obţine recunoaşterea socială a valorii sale; el îşi pune
cunoştinţele şi calităţile personale în serviciul unei bune adaptări la viaţa socială.
Sunt importante, de asemenea, şi opiniile pe care le au cetăţenii în legătură cu un fapt sau altul al
vieţii educaţionale. Ei au, fireşte, o anumită atitudine din care rezultă adeziunea sau rezerva
subiecţilor faţă de o anumită chestiune.
Opiniile cetăţenilor pot sugera unele oportunităţi de integrare educaţională, printre care amintim:
- cunoaşterea fenomenelor economice şi sociale generate de reformă;
- cunoaşterea experienţelor similare din alte ţări, ceea ce permite evitarea unor erori;
- informarea celor direct implicaţi în realizarea reformei, în legătură cu efectele şi costurile ei
sociale;
- înţelegerea rolului ce revine diverselor forţe politice şi grupuri sociale în susţinerea ritmului
reformei;
- stimularea capacităţii competitive a fiecărui individ care se informează să studieze continuu;
- schimbarea mentalităţii depăşite de noile realităţi.
Cercetarea nevoilor reprezintă partea cea mai importantă a studiilor consacrate cererii de
educaţie. Sociologii consideră că, fără a examina nevoile publicului nu se pot evalua efectele
preferinţelor şi consumului de educaţie.
O latură care trebuie avută în vedere când e vorba de marketing educaţional este satisfacţia faţă
de serviciile educaţionale. Subiecţii pot fi întrebaţi direct dacă sunt sau nu satisfăcuţi de serviciile

17
educaţionale oferite. Afirmaţiile acestora trebuie raportate la nivelul de aspiraţii sau la aşteptările
lor, dar şi la experienţele anterioare.
Dacă se cunoaşte ce anume aşteaptă publicul de la procesul educaţional, atunci se pot elabora
strategii de marketing care să asigure audienţa maximă a ofertei educaţionale.
Trebuie făcută o analiză a modului cum se poziţionează oferta în raport cu cerinţele publicului
sau cu oferta concurenţilor. Cercetarea ofertei se axează pe: dimensiunile ei, elementele ei
componente, repartizarea teritorială, calitatea produselor şi serviciilor oferite, factorii care
influenţează oferta, schimbările la nivelul volumului şi structurii ofertei, raportul dintre oferta
reală şi cea potenţială, strategii de ofertă, efectele concurenţei asupra structurii ofertei.
Informaţiile necesare cercetării structurii ofertei se pot obţine din surse primare (anchete pe
teren, studii, rapoarte, documentaţii, sinteze, statistici) cât şi din surse secundare cum ar fi mass-
media. Pe baza acestora se pot cunoaşte dimensiunile ofertei educaţionale pe o perioadă
determinată de timp, se pot face evaluări cu standardele consacrate, se pot face comparaţii în
interiorul sau pe medii sociale.
La cercetarea ofertei educaţionale cu ajutorul anchetelor de teren se impune utilizarea unui
sistem de indicatori care să permită analiza complexă şi obiectivă a elementelor ei structurale,
dinamica lor şi variaţiile calitative.
Educaţia oferă modele. Acestea pot influenţa în funcţie de perioada de viaţă în care are loc.
Astfel, vârsta dominată de căutare, alegere şi asimilarea modelelor este adolescenţa. Cercetând
funcţiile idealului educaţional ne vom convinge de aşteptările pe care le au adolescenţii în relaţie
cu modelele existente în spaţiul şcolar. Ei ştiu că fiecare om are un ideal spre care aleargă pentru
a-l înfăptui, alegându-şi unul sau mai multe modele. Acestea pot fi din cărţi, din familie, din
istorie, din viaţa curentă etc. În şcoală, dominant este modelul educatorului.
Consumatorul de educaţie are un anumit comportament definit ca totalitatea actelor şi
deciziilor privind valorificarea oportunităţilor în vederea obţinerii şi utilizării bunurilor şi
serviciilor educative. Pentru aceasta se are în vedere următoarea succesiune de acţiuni: percepţia
stimulilor, reprezentând procesarea mintală a informaţiilor primite din mediul ambiant; în acest
caz consumatorii conştientizează nevoile educaţionale, informarea asupra bunurilor şi serviciilor
educaţionale existente pe piaţă, conţinutul lor, utilitatea, diversitatea, accesibilitatea, nivelul
axiologic etc. Crearea atitudinii, a predispoziţiei mentale a consumatorilor de a „cumpăra” aceste
bunuri şi servicii, motivaţia, care reprezintă starea de tensiune psihică care îl conduce pe individ
la acţiunea de cumpărare, satisfăcându-i-se nevoile şi aşteptările.
Un accent deosebit se pune pe motivaţia consumatorului de educaţie, pe mobilurile interne
ale conduitei lor. Unele motive sunt de ordin general, altele sunt mai speciale, cum sunt:

18
sentimentul afirmării şi mulţumirii de sine, sentimentul spiritului creator etc. Importantă este şi
cunoaşterea motivelor ce se opun deciziei de consum al educaţiei. Aceste motive ar fi: nivelul
veniturilor, distanţa, transportul, programul educaţional, timpul disponibil, o altă ofertă mai
avantajoasă.
Comportamentul post consum se apreciază prin estimarea indicelui de satisfacţie. Adică,
absolvenţii unei instituții sunt în măsură să facă aprecieri dacă aşteptările lor au fost satisfăcute
în decursul anilor de studii şi ce nu a corespuns cu aceste aşteptări ale sale.
Politica de maketing educaţional trebuie elaborată prin studierea motivaţiilor şi a
reprezentărilor simbolice ale consumatorilor, prin definirea opţiunilor fundamentale ale
grupurilor şi indivizilor. Realizarea strategiei de piaţă a politicii de marketing educaţional
necesită un complex de activităţi concentrate în jurul elementelor de bază: produsul / serviciul,
preţul, distribuţia şi promovarea, cunoscute sub denumirea de marketing-mix (mix = mixture
(engl.) = amestec, îmbinare, combinare). Adică, combinarea elementelor care compun politica de
marketing educaţional.
Un rol important îl au târgurile educaţionale organizate de instituţiile de învăţământ.
Organizarea judicioasă a acestora poate să se soldeze cu succese în ceea ce priveşte înscrierea
mai multor adolescenţi la o formă sau alta de educaţie. Târgul educaţional trebuie să ofere celor
interesaţi multe informaţii dintr-un domeniu sau altul, prin panouri, fotografii, grafice, pliante,
ghiduri etc. Târgul educaţional este un cadru propice al difuzării directe a produsului
educaţional, un spaţiu potrivit pentru comunicare între instituţia de învăţământ şi viitorii elevi
sau studenţi.
Şi contactul direct al virtualilor consumatori de educaţie cu instituţia de învăţământ
respectivă oferă o şansă pentru satisfacerea dorinţelor consumatorilor de educaţie. Acolo, cei
doritori află toate elementele necesare care pot contribui la luarea unei hotărâri corecte: numărul
de locuri la o specializare, programul săptămânal, disciplinele de învăţământ, profesorii care vor
preda etc. Organizarea unor târguri ale educaţiei trebuie bine gândită şi popularizată în rândurile
copiilor şi părinţilor, astfel ca toţi cei interesaţi să poată cunoaşte din timp evenimentul ca să aibă
posibilitatea să participe şi să se intereseze de toate aspectele ce doresc să afle. Evenimentul
trebuie popularizat prin mass-media, presa şi televiziunea având un rol determinant în reuşita sa.
Un alt mijloc de a face marketing educaţional este contactul direct cu viitorii elevi, studenţi.
E vorba aici de un caracter interactiv: contactarea consumatorilor prin vizite la şcoli, prin
corespondenţă, prin telefon, prin e-mail, etc.

19
Promovarea marketingului educaţional se poate face şi cu prilejul unor evenimente sărbătoreşti, a
unor manifestări cultural-artistice, aniversări etc. În acest caz se tipăresc programe, pliante,
ghiduri în care se poate explica oferta educaţională.

Concluzii la capitolul I

Administrația instituției de invățământ profesional tehnice trebuie să aibă o preocupare

constantă pentru elaborarea și actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze
rolul instituției în dezvoltarea academică, socială, emoțională, estetică, fizică a elevilor. Imaginea
instituțională este importantă și se completează cu rezultate cuantificabile -număr de absolvenți,
performanțe, integrare în muncă sau în alte structuri de învățământ și de elemente ale culturii
organizaționale ce țin de mituri, eroi, simboluri, modele comportamentale, ritualuri, ceremonii.
Transmiterea regulată a informației pozitive despre instituție către toți agenții
instituționali (sponsori, autorități, părinți, elevi) menține instituția profersional-tehnică în atenția
generală a comunității. Pentru realizarea acestui deziderat este indicat să se creeze în instituție o
atmosferă primitoare și expresivă, plasând la vedere materiale promoționale, produse ale
activității elevilor (intervenții în media, întruniri, festivități), să se realizeze proiecte comunitare
în care să fie implicați elevii. Pagina web și revista instituției de învățământ au de asemenea un
rol important în promovarea imaginii atât la nivel local cât și internațional.

20
 CAPITOLUL II. REPERE PRAXIOLOGICE ALE PROMOVĂRII
IMAGINII INSTITUȚIEI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL TEHNIC

2.1. Determinarea opiniei factorilor externi și interni despre imaginea

Centrului de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole

Imaginea unei instituției educaționale reprezintă o funcție importantă a managementului

educațional pentru asigurarea unei comunicări realeși eficiente între instituție și opinia public,
pentru asigurarea unei poziții sociale și pentru coordonarea imaginii cu rezultatele obținute.
Elementele de identificare a unei instituții educaționale ce contribuie la formarea unei imagini
positive sunt:

 scopul instiutției educaționale;

 obiectivele instituției educaționale;
 structura instituției educaționale;
 resursele umane;
 cultura organizațională.
Centrului de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole din Țaul este cunoscut la nivel
de republică și dincolo de hotarele ei ca o instituție cu tradiție, reprezentativă pentru
învățământul din zonă și țară. Tradiția este clădită pe munca a zeci de generații de elevi, care,
îndrumați de profesori, au acceptat amprenta asupra personalități lor. Calitatea activității școlare
este validată de rezultatele obținute de-a lungul anilor, prin performanțele elevilor la bacalaureat,
absolvire, olimpiade zonale și republicane, admitere în instituții superioare, competență la locul
de muncă.
Crearea unei imagini pozitive a instituției este influențată atât de factori interni, cît și de
factori externi. Acești factori sunt redați în Analiza condițiilor interne și externe (SWOT) din
Planul de Dezvoltare Srategică a instituției.
Punctele tari ale mediului intern al Centrului de Excelență în Horticultură și Tehnologii
Agricole din Țaul sunt:
- promovarea profesionalismului, performanţaei în activitate, eficienței și responsabilității de
către colectivul instituției;.
- personal didactic motivat pentru formare continuă - 55 %.
- 35% din baza materială este modernizată și asigură pregătirea specialiștilor calificați la 5
specialități.

21
- pentru instruirea practică la specialitățile agricole sunt utilizate loturi demonstrative amplasate
în imediată apropiere de blocul de studii cu echipamente și tehnologii moderne (sere, sistem
de irigare prin picurare, instrumente și utilaje agricole).
- instituția dispune de un server conectat la Internet, 62calculatoare, tablă interactivă ce asigură
modernizare procesului educațional;
- cunoștințe elementare de utilizare a tehnicii de calcul la nivelul întregii instituției sunt de
70%: au fost instruite 42 cadrele didactice, 8 laboranți, 3 lucrători ai bibliotecii şi sălii de
lectură.
- sala de festivități are 200 de locuri unde se desfășoară activitățile extra didactice.
Unii din factori interni ce influinețează asupra creării imaginii pozitive a instituției sunt
contractele de parteneriat cu 12 întreprinderi economice ce oferă bază pentru practica
profesională a elevilor.
CEHTA este partener cu 2 organizații și este inclusă în proiecte internaționale ce au
contribuit la îmbunătățirea bazei materiale a instituției.
Se procură echipamente și utilaje, inclusiv agricole, pentru a ajutora colectivul profesoral în
predarea materialului de instruire.
Pentru elevi se îmbunătățesc condițiile de trai în cămin din veniturile obținute din activitatea
economică a stațiunii didactico-experimentale, donații, taxele de studiu și cazare, alte venituri.
Factorii externi ce determină opinia pozitivă despre Centrului de Excelență în Horticultură și
Tehnologii Agricole din Țaul sunt:
- agenții economici sunt deschiși pentru a oferi locuri de practică la elevi şi a încheia
contracte pentru o durată mai mare;
- existența unor donatori şi organizații, consultanți care susțin şi investesc în agricultură,
în colegiile agricole şi terenurile acestora;
- utilizarea tehnologiilor informaționale pentru comunicarea la distanță cu părinți şi o mai
bună informare a lor despre succesele sau insuccesele elevilor.
- anual peste 20 de antreprenori se adresează după consultanță în domeniul agricol.
- oferirea de material semincer din partea organizaților de cercetare pentru testarea şi
promovarea lor, utilizarea noilor tehnologii.
- ONG-rile ce pot oferi diferite programe şi servicii pentru elevi si profesori.
În anul de studii 2016-2017 au fost elaborate currricule modernizate la specialitățile,
studiate în instituție, ce corespund noilor cerințe internaționale EFP/VET, cea ce va contribui
la formarea calitativă a specialiștilor.

22
2.2. Strategia de promovare a imaginii Centrului de Excelență în Horticultură
și Tehnologii Agricole.
Restructurarea învățământului profesional tehnic reprezintă una dintre priorităţile-cheie ale
procesului de reformare a învățămîntului profesional tehnic și se desfășoară în contextul
prevederilor Codului educaţiei al Republicii Moldova și ale Strategiei de dezvoltare a
învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020 (Hotărîrea Guvernului nr.97 din 01.02.2013,
publicată în Monitorul Oficial nr.31-35 din 15.02.2013). În acest sens, a fost elaborat și aprobat
Planul de acţiuni pentru restructurarea reţelei instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic pe anii
2015-2020 (Hotărîrea Guvernului nr.230 din 04.05.2015, publicată în Monitorul Oficial nr.115-
123 din 15.05.2015). [5.29].
Principalele probleme cu care se confruntă învăţământul profesional profesional- tehnic şi
mediu de specialitate sânt:
1) inexistenţa unui sistem naţional modern de asigurare a calităţii;
2) lipsa Cadrului Naţional al Calificărilor pentru meseriile din învăţământul secundar
profesional şi specialităţile din învăţământul mediu de specialitate;
3) lipsa mecanismului de ajustare a Nomenclatorului de meserii şi specialităţi la
necesităţile pieţii muncii;
4) curricula din învăţământul secundar profesional neajustată la rigorile moderne;
5) ineficienţa sistemului de elaborare şi de editare a materialelor didactice în
învăţămîntul secundar profesional;
6) insuficienţa de pregătire profesională a cadrelor didactice de profil şi lipsa unui
mecanism de recrutare, dezvoltare şi motivare a cadrelor didactice;
7) neconcordanţa pregătirii cadrelor didactice în colegiile pedagogice cu prevederile
UNESCO, Recomandările Organizaţiei Mondiale a Muncii (1966, 1997), alineatul: Programele
de pregătire a cadrelor didactice, art. 21 alin.(1), art. 25 si Legea învăţămîntului din Republica
Moldova nr.547-XIII din 21 iulie 1995, art. 66 alin.(5);
8) ineficienţa/inexistenţa mecanismelor de interacţiune a instituţiilor de învăţămînt
vocaţional/tehnic cu mediul de afaceri şi piaţa muncii;
9) managementul deficient de alocare/administrare a finanţelor in învăţămîntul
vocaţional/tehnic şi mediu de specialitate;
10) utilizarea ineficientă a infrastructurii, a bazei tehnico-materiale disponibile, care în
multe cazuri este moral şi fizic depăşită;[5.7].

23
 Instituţiile de învaţămînt la această treaptă sînt în continuare neatractive, pentru că nu oferă
cunoştinţe şi abilităţi suficiente sau solicitate pe piaţă. Finanţarea instituţiilor de învaţămînt nu se
face în bază de performanţe şi, respectiv, nu stimulează o administrare eficientă a resurselor.
Participarea sectorului privat în procesul educaţional este limitată: în Republica Moldova există
doar două şcoli profesionale private.
Sondajele recente privind calitatea mediului de afaceri indică asupra faptului că lipsa forţei de
muncă calificată devine o constrîngere importantă în dezvoltarea afacerilor: 66,7% din companii
menţionează că se confruntă cu această problemă (Relaţiile de muncă în Republica Moldova din
perspectiva companiilor, realizat cu suportul PNUD şi Guvernul Belgiei). În special, agenţii
economici menţionează că cunoştinţele profesionale şi competenţele absolvenţilor instituţiilor de
învăţămînt secundar profesional nu sînt relevante necesitaţilor lor. Întreprinderile solicită un
nivel mai înalt de profesionalism şi competenţe specifice.[5.8].
În condițiile actuale, când procesul demografic în Republica Moldova este în descreștere,
când abandonul școlar în fiecare an devine tot mai sporit, instituțiile de învățământ profesional-
tehnic sunt nevoite să aplice adevărate strategii de promovare pentru a atrage elevi în instituție.
Pentru realizarea unei promovări de imagine eficiente, se vor urmări:
- locul și rolul instituției în sistemul educațional;
- tradițiile și realizările instiutției;
- aprecierea institușiei de comunitate;
- avantajele oferite elevilor;
- interacțiunile educaționale cu alte instituții;
- perspectivele instituției.
Un rol evident în promovarea imaginii instituției de învățământ profesional-tehnic, mai ales
în atractivitatea elevilor în instituție îl joacă activitățile extrașcolare, programele și proiectele
instituției, activitățile atât în folosul comunității, cât și în folosul angajaților.
Criteriile de atragere a atenției tinerilor sunt:
- Reputația instituției (imaginea)
- Numărul de doritori de a se înscrie în instrituție;
- Clasamentul instituției;
- Varietatea de oferte (ex. specialități)
- Facilitățile infrastructurii
Metodele de promovare a imaginii instituției de învățămâmn profesional-tehnic sunt:

24
 Reclama – publicare fie prin tipar, radiou ,TV sau TIC. Este o activitate care urmărește
suscitarea, câștigarea interesului publicasupra anumitor mărfuri, a unor cărți, a folosirii unor
servicii etc.;
- răspândirea de informații elogioase cu scopul de a-i crea renume sau popularitate;
- un afiș, o plancardă, un panou, un prospect etc.
Publicitatea – relevă faptul de a face cunoscut un lucru publicului sau difuzarea de informații
în public. Deci, publicitatea reprezintă efortul instituției educaționale de a menține în atenția
opiniei publice prin informarea publică sistematică și susținută, utilizînd mass-media.
Tehnologii de creare a evenimentelor- reprezintă totalitatea mijloacelor și procedeelor
întrebuințate în practică pentru crearea unui impact major social asupra societății prin reliefarea
unui moment important (acțiuni deosebite din viața unei instituții educaționale).
În rezultatul analizei SWOT și a discuțiilor participative în grupurile de lucru ale cadrelor
didactice din CEHTA, au fost identificate barierele în dezvoltarea eficientă a instituției. Ele au
stat la baza formulării direcțiilor prioritare de schimbare și, respectiv, de dezvoltare strategică a
instituției pentru următorii 5 ani.

Astfel, pentru direcția stratgeică nr 5 Perfecționarea mecanismului de promovare a imaginii

colegiului și dezvoltarea parteneriatelor la nivel național și internațional a fost indtificare
anumite bariere în realizarea ei. Acestea sunt:
 lipsa parteneriatelor stabile și durabile,
 mecanismul învechit de promovare a imaginii instituției blochează dezvoltarea,
 surse limitate pentru metode moderne de promovare a imaginii.

Direcția strategică nr. 5: Perfecționarea mecanismului de promovare a imaginii CEHTA Țaul și

dezvoltarea parteneriatelor la nivel național și internațional

Obiective Indicatori de Activități și acțiuni de Valoarea Perioada

propuse performanță realizare estimată în de timp
lei
5a. Dezvoltarea  15 contracte Identificarea agenților 10 000 2015- 2016
parteneriatelor semnate dintre economici şi a
cu cel puțin 15 colegiu şi întreprinderilor
agenți agenții performante în vederea
economici economici. desfășurării practicilor

25
pentru  50 elevi care elevilor.
asigurarea a cel desfășoară Semnarea contractelor de - 2015- 2020
puțin 60% din practica în lungă durată cu agenți
elevi cu locuri cadrul economici selectați
pentru practica întreprinderilor pentru asigurarea a cel
de producere moderne. puțin 60% din elevi cu
 Gradul de locuri pentru practica de
satisfacție a producere. 15 000 2015- 2020
agenților Desfășurarea și
economici- monitorizarea eficientă a
parteneri. practicii.
Prezentarea şi susținerea
dărilor de seamă, schimb
de experiență,
promovarea experienţei
la nivel regional și
național.
5b. Dezvoltarea  3 contracte de Identificarea potențialilor 15 000 2015- 2017
parteneriatelor colaborare parteneri din străinătate.
durabile cu cel semnate. Încheierea contractelor
puțin 3  3 proiecte de colaborare. - 2015- 2020
parteneri din realizate în Elaborarea proiectelor 9 000
străinătate comun. comune.
 Gradul de Implementarea
satisfacție a proiectelor cu partenerii. 600 000 2015- 2020
partenerilor de Evaluarea gradului de
la procesul de colaborare și prezentarea -
colaborare. rezultatelor.
5c. Elaborarea  5 proiecte Elaborarea inițiativelor - 2015- 2017
și inițiate și de proiecte.
implementarea implementate. Identificarea partenerilor 25 000 2015- 2017
a cel puțin 5  3 instituții- și găsirea surselor de 600 000 2015- 2020
proiecte în partenere. finanțare (proprii, 25 000 2015- 2020

26
parteneriat cu  Gradul de externe).
instituții satisfacție a Implementarea
similare (colegii partenerilor. proiectelor.
agrare, ICC Evaluarea activităților și
Selecția, prezentarea rezultatelor.
Universitatea
Agrară, UTM,
Academia de
Știință etc.)
5d. Elaborarea,  Program de Transformarea planului
implementarea marketing de promovare a -
și ajustarea elaborat și colegiului într-un
anuală a aprobat. program de marketing. 20 000
planului de  70 instituții Activități de informare și -
promovarea vizitate. instruire despre
imaginii  780 persoane elaborarea și
colegiului. informate. implementarea unui

 Raportul dintre program de marketing. 50 000

candidații la Studierea nevoilor -

admitere și beneficiarilor. -

locurile oferite Elaborarea și aplicarea

(1,3/1). instrumentelor eficiente

 8 metode de de marketing (rețele

promovare sociale, pagina web a

utilizate. colegiului și MAIA, ziua

 Gradul de ușilor deschise, vizite,

corespundere a pliante, articole în mass-

metodei media, emisiuni TV și

specificului radio etc.).

grupului țintă. Implementarea

programului de
marketing.
Evaluarea și ajustarea

27
 programului de
marketing.

PDS CEHTA este implmentat din anul 2015. În această perioda au fost realizate simestrial
ateliere de lucru de monitorizare cum se implementează planul și fiecare direcție strategică.
Pentru direcția despre promovarea imaginii instituțieie au fost format un grup de lucru din care
am făcut parte. Cadrele didactice s-au implicat activ, lucrând cu o parte din documentele
instituției, discutând cu colegii lor, precum și cu alte categorii de angajați și, nu în ultimul rând,
cu elevii și, parțial, părinții. S-a îmbunătățit capacitatea de elaborare și prezentare a informațiilor,
a sporit dorința de implicare a diferitor categorii de angajați în activitățile din instituție. În același
timp a crescut și gradul de solicitare al acestora în diverse ateliere, seminare și proiecte.
Direcție strategică nr.5 Perfecționarea mecanismului de promovare a imaginii instituției și
dezvoltarea parteneriatelor la nivel național și internațional include 4 obiective care au fost
realizate în jur de 40 % până acum, timp de 1,5 ani de realizare a PDS.
Au fost semnate 26 contracte de colaborare cu agenți economici performanți pentru
desfăşurarea practicii ce precede examenele de absolvire. În rezultat 45 elevi şi-au desfăşurat
practica în întreprinderi moderne. 60 % a agenților economici-parteneri au declara că sunt
satisfăcuți de colaborarea cu CEHTA și studenții la practică. S-a perfectat contractul-tip învechit
al elevului practicant, revizuindu-se și aportul părților contractante în evaluarea și apreciere
practicantului.
Au fost semnate 5 contracte cu instituții superioare de învățămînt și de cercetare (UTM,
UASM, US „A. Russo”, USM, ICCC „Selecția”). Cooperarea cu ele prevede suport în formarea
profesională a cadrelor CEHTA, aprobarea curriculelor, evaluarea finală a elevilor la examenele
de absolivre.
La obiectivul Dezvoltarea parteneriatelor durabile (5b din PDS) care prevede cel puțin 3
parteneri din străinătate indentificați ca parteneri s-a realizat deplin. Actualmente CEHTA are în
calitate de parteneri:
 Agenția Regională din Republica Cehă prin ONG People in Need,
 proiectul Biomasă și energie PNUD Moldova;
 proiectul EdAgri Fundaţia LED Moldova,
 ONG ProCooperare Regionlă din Bălți,
 ONG centrul de Consultanță în Afaceri,
 ONG CEDA centrul de Educație Antreprenorială din Chișinău.

28
Au fost analizată obiectiv capacitatea instituțională, spectrul programelor de formare ce sunt
acum propuse, numărul de copii care este în descreștere și numărul de colegii, școli profesionale
și licee din zonă. Astfel, s-a pledat pentru:
 optimizarea programelor de formare: pentru următorul an de studii vom refuza admiterea la
una din specialitățile agricole și vom accepta o grupă cu instruire în limba rusă;
 crearea unor filmulețe ce ne-ar reprezenta specialitățile, condițiile de activitate și trai ale
elevilor, poveștile de succes a grupelor academice sau ale unor elevi antreprenori;
 identificarea și desfășurarea unor activități de amploare în afara instituției, vizite la viitorii
candidați pentru admitere, viitorii colaboratori și parteneri.
Constatări și concluzii majore:

Pentru prima dată în istoria insituției a fos elaborat, într-un mod participativ, Planul de Dezvoltare
Instituțională (PDI) pentru 2015-2020 și care un compartiment dedicat promovării imaginiei și
parteneriatelor CEHTA. Pentru realizarea deplină este nevoie de mai multe schimbări în timp și în
atitudinea angajaților.

Numărul de persoane implicate în monitorizarea PDI este mai sporit și a crescut calitatea prezentărilor
acestora. Rapoartele de monitorizare a planului se realizează la fiecare jumătate de an, fiind compilate,
anual, într-un raport general cu un tabel de realizare a obiectivelor și indicatorilor de performanță

În instituție PDI este un document cunoscut de toate subdiviziunile.

29
ANEXA 1

30
31