I.

PRELIM I NARII

Programă este elaborată în conformitate cu planul de învăţămînt, ediţia

2012, pentru specialitatea 2806 Silvicultură şi Grădini publice .
Arhitectura peisageră şi proiectarea spaţiilor verzi este o disciplină de
specialitate, ce se ocupă cu proiectarea şi amenajarea sistemului de spaţii verzi, în
ansamblu şi a spaţiilor verzi, în particular, după anumite principii şi tehnici, prin
asocierea elementelor natural (vegetaţie, apa, sol, roci) cu elementele artificiale
(cladiri, cai de circulatie, dotari, instalaţii, etc.), cu scopul îndeplinirii anumitor
funcţii de către acestea. Totodată sunt stabilite şi metodele de realizare, de îngrijire şi
de ocrotire a spaţiilor verzi în contextul condiţiilor sociale, economice şi istorice.
A amenaja un spaţiu verde înseamnă a organiza, a armoniza şi a disciplina formele
vegetale, cromatica dinamică a florilor şi frunzelor, mobilitatea apei, contrastul
textural al suprafeţelor şi relieful cu diferite construcţii sau dotări.
Arhitectura peisageră ca disciplină complexă reuneste numeroase aspecte din
cele mai diferite domenii, pornind de la disciplinele de bază: istoria artei gradinilor,
teoria arhitecturii peisajelor, proiectarea peisajelor, construirea, îngrijirea şi restaurarea
peisajelor, şi continuînd cu desen tehnic, desen artistic, compoziţie, botanică,
dendrologie, floricultură, arboricultură ornamentală, fiziologia plantelor, fitopatologie,
entomologie, topografie, arhitectură.
Se va miza pe transmiterea cunoştinţelor privind conservarea şi crearea
peisajelor, metodologia proiectării peisagiste, organizarea lucrărilor de creare şi
îngrijire a spaţiilor verzi.
Se va pune accentul pe posibilităţile culturale şi cerinţele economice,
preconizîndu-se formarea la elevi a sistemului de cunoştinţe teoretice şi practice
referitoare la unele elemente ale tehnologiei de proiectare şi creare a peisajelor.
Volumul de ore prevăzut în planul de învăţămînt la această disciplină
constituie 80 ore, inclusiv: 46 ore teoretice şi 24 ore practice ( în semestrele VII-
VIII) şi 12 ore - proiect de curs.
Proiectul peisagistic trebuie să se bazeze pe investigarea prealabilă a condițiilor
(sociale, geologice, ecologice etc.) și să propună o intervenție creativă în spațiul dat,
să includă totalitatea instrucțiunilor specifice, de la compoziție, concept și aranjare, la
dispoziții și recomandări privind lucrările de întreținere, pregătire a solului, îngrijire a
plantelor ș.a.
La studierea disciplinei profesorul va aplica diverse tehnologii de
predare-învăţare ce vor stimula la elevi interesul faţă de profesie.
La formarea gîndirii logico–creative se va folosi asimilarea independentă
şi dirijată a cunoştinţelor de către elevi în baza:
- materialelor distributive, surse TIC;
- literaturii ştiinţifice;
- prin activitatea în grup a elevilor;
- prin expunerea problematizată a cunoştinţelor;
- prin organizarea lucrului de cercetare.
Competenţele fundamentale (la nivel de cunoaştere) se vor aplica la practica de
instruire la Arhitectura peisageră şi proiectarea spaţiilor verzi,ce se dsfăşoară în
semestrul VIII.
Studierea disciplinei finalizează cu examen în semestrul VIII.
 II. COMPETENŢE

2.1. Competenţe-cheie transversale(generale):

- competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi;
- competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat;
- competenţe de comunicare într-o limbă străină;
- competenţe acţional-strategice;
- competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;
- competenţe interpersonale, civice, morale;
- competenţe de bază în matematică şi ştiinţe reale;
- competenţe digitale în domeniul tehnologiilor informaţionale şi
comunicaţionale (TIC);
- competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi crea valori);
- competenţe antreprenoriale.

2.2. Competenţe specifice ale disciplinei

2.2.1. Competenţe fundamentale (la nivel de cunoaştere)

- Definirea fundamentelor teoretice de întocmire a planurilor de

acţiune şi de planificare a peisajului;
- Distingerea principiilor care stau la baza alegerii unor elemente specifice de
arhitectura peisageră;
- Identificarea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale creării spaţiilor
verzi;
- Explicarea rolului şi al funcţiilor elementelor componente ale amenajărilor
peisagiste şi modul lor de tratare.
- Argumentarea fundamentelor tehnice şi economice care stau la baza elaborării
proiectelor de înverzire a localotăţilor urbane şi rurale;
- Descrierea elementelor necesare tehnico-economice şi arhitecturale la
fundamentarea unui proiect de creare şi reabilitare a spaţiului verde.

2.2.2. Competenţe tehnologice şi metodologice

- Elaborarea planurilor de acţiune şi planificarea amenajărilor peisagistice şi a

spaţiilor verzi din mediul urban şi rural;
- Proiectarea, înfiinţarea şi întreţinerea spaţiilor verzi;
- Realizarea lucrărilor de restaurare şi reabilitare a parcurilor şi grădinilor;
- Utilizarea metodelor, tehnicilor şi procedeelor de planificare şi amenajare a
peisajului;
- Aplicarea cunoştinţelor de bază în proiectele de restaurare şi reabilitare a
spaţiilor verzi;
- Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus, în funcţie de
mărimea spaţiului ce urmeazăa fi creat, specificul investiţiei, materiei prime
pentru pavaje, vegetaţiei, ce se va planta;
- Racordarea la reţelele utilitare existente în zona realizării lucrărilor de înfiinţare
a grădinii publice.
 2.2.3. Competenţe manageriale

- Asumarea unui rol în cadrul echipei si respectarea principiilor diviziunii

muncii;
- Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale;
- Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi distribuirea
de sarcini pentru nivelurile subordonate;
- Organizarea, consultarea şi supravegherea lucrărilor de creare a spaţiilor verzi.

2.2.4. Competenţe antreprenoriale

- Utilizarea unor metode şi strategii moderne de comunicare şi negociere pentru

realizarea cadrului general al parteneriatului, prezentarea obiectivelor şi al
planului de lucru pentru dezvoltarea filierei.

crediteNr. de
Codul Numărul de ore

Evaluarea
Semestrul

disciplinei în Denumirea Total contact direct lucrul

planul de disciplinei prelegeri practică/ individual
învăţământ seminar

S.08.O.009 Arhitectura VIII 90 30 20/10 30 Ex. 3

peisageră şi
proiectarea
spaţiilor verzi

III. REPARTIZAREA ORELOR TEORETICE ŞI PRACTICE

Nr. Numărul de ore

Denumirea capitolelor şi temelor
d/o Total Teoretice Pract.
Introducere. Arhitectura peisajului – o artă şi o ştiinţă
2 2
aplicativă interdisciplinară.
Capitolul I. Conservarea şi crearea peisajelor- parte
4 4
integră a protecţiei mediului înconjurător.
1.1. Conceptul de peisaj. Importanţa conservării
2
ecosistemelor naturale şi a peisajelor amenajate.
1.2. Funcţiile zonelor verzi. 2
Capitolul II. Repartiţia, dimensionarea, profilarea şi
14 12 2
organizarea spaţiilor verzi.
2.1. Sistemul de spaţii verzi. Tipurile de spaţii verzi. 2
2.2. Organizarea, structurarea şi dotarea amenajărilor
peisagistice. Programe specifice de arhitectura 2
peisajului.
2.3. Înverzirea sectoarelor aferente clădirilor locative.
2 2
Aliniamentele strstradale. Plantaţiile rutiere.
2.4. Organizarea spaţiilor verzi cu profil specializat. 2
2.5. Spaţii verzi aferente instituţiilor sociale. 2
2.6. Înverzirea teritoriului întreprinderilor industriale şi
2
zonelor sanitare de protecţie.
Capitolul III. Noţiuni de bază şi principii de
6 4 2
proiectare şi de compoziţie în artihectura peisajelor.
3.1. Principii funcţionale, ecologice. 2
Noţiuni de bază şi principii de compoziţie în arhitectura
2 2
3.2. grădinilor.
Capitolul IV . Elementele componente ale
20 10 10
amenajărilor peisagiste şi modul lor de tratare.
4.1. Terenul. Mărimea şi forma terenului. Relieful. Apele. 2 4
4.2. Vegetaţia lemnoasă. Vegetaţia erbacee. 2 4
4.3. Distribuţia spaţială a vegetaţiei în construirea peisajelor. 2
4.4. Circulaţia. Aspecte ale construcţiei aleilor. 2
4.5. Construcţiile şi instalaţiile tehnico – edilitare. 2 2
Capitolul V. Metodologia proiectării peisagiste. 10 6 4
5.1. Studiul de prefezabilitate, fezabilitate. 2 2
5.2. Structura şi conţinutul proiectului de înverzire. 4 2
Capitolul VI. Crearea spaţiilor verzi. 12 8 4
6.1. Tehnologia lucrărilor de înverzire. 2 2
6.2. Amenajarea gazoanelor. Plantarea florilor. 2
6.3. Organizarea lucrărilor de creare a spaţiilor verzi. 2 2
6.4. Inventarierea şi ocrotirea spaţiilor verzi. 2
Proiect de curs 12
TOTAL 80 46 22

IV. CONŢINUTUL MATERIEI DE STUDIU

Introducere. Arhitectura peisajului – artă şi ştiinţă aplicativă interdisciplinară.

Capitolul I. Conservarea şi crearea peisajelor - parte integră a protecţiei

mediului înconjurător.

1.1.Conceptul de peisaj. Importanţa conservării ecosistemelor naturale şi a

peisajelor amenajate.
Microclimatul urban. Impurificarea atmosferei.
Poluarea şi degradarea solului. Impurificarea apelor naturale.
1.2. Funcţiile zonelor verzi.
Funcţiile de protecţie şi ameliorare a mediului ambiant. Purificarea atmosferei
de către zonele verzi. Protejarea şi ameliorarea solului. Funcţiile sociale ale
amenajărilor peisagiste. Funcţia estetică şi utilitară a unor zone verzi.

Capitolul II. Repartiţia, dimensionarea, profilarea şi organizarea

spaţiilor verzi.

2.1. Sistemul de spaţii verzi. Tipurile de spaţii verzi.

 Sistemul în pete, fîşii, mixt. Spaţiile verzi din interiorul localităţilor. Spaţiile
verzi din exteriorul localităţilor. Dimensionarea spaţiilor verzi.

2.2. Organizarea , structurarea şi dotarea amenajărilor peisagiste.

Programe specifice de arhitectura peisajului. Scuarul. Pădurea – parc.
Pădurea de recreare. Spaţiile verzi din staţiunile de odihnă şi tratament.

2.3. Înverzirea sectoarelor aferente clădirilor locative.

Grădinele de faţadă. Grădinile situate în spatele clădirilor. Terase – grădină.
Plantaţiile de aliniament. Distanţele de plantare. Speciile de arbori pentru
aliniamente stradale. Fîşiile plantate în lungul arterelor de circulaţie. Plantaţiile
rutiere. Plantaţiile autostrăzilor.
Lucrarea paractică nr. 1. Descrierea tipurilor de plantaţii de aliniament şi
distanţe de plantare.
Schemele de plantare a aliniamentelor. Compoziţia aliniamentelor. Cerinţele
tehnice de dispunere a vegetaţiei în teren faşă de construcţii şi instalaţii.

2.4. Organizarea spaţiilor verzi cu profil specializat.

Grădinile botanice şi parcurile dendrologice.
Grădinele de trandafiri. Parcuri zoologice. Parcurile pentru expoziţii.

2.5. Spaţii verzi aferente instituţiilor sociale.

Spaţii verzi pe lîngă creşe şi grădiniţe de copii.
Crearea spaţiilor verzi pe lîngă şcoli. Înverzirea spaţiilor pe lîngă instituţiile
medicale.

2.6. Înverzirea teritorului întreprinderilor industriale şi zonelor sanitare de

protecţie.
Perdelele absorbante, amplasate în jurul obiectivelor industriale. Gardurile verzi.
Perdelele filtrante, instalate în jurul locurilor de acumulare.

Capitolul III. Noţiuni de bază şi principii de proiectare şi de compoziţie în

artihectura peisajelor.
3.1. Principii funcţionale, ecologice.
Principii funcţionale. Principii estetice – compoziţionale. Principii ecologice,
tehnice, economice. Principii cultural – istorice.

3.2. Noţiuni de bază şi principii de compoziţie în arhitectura grădinilor.

Noţiuni de bază: priveliştea, perspectiva.
Efecte optice. Unitatea compoziţională. Scara compoziţională. Proporţiile
compoziţiei. Armonia şi contrastul. Echilibrul vizual. Accentuarea. Caracterul
conferit de maniera de compoziţie. Originalitatea compoziţiei.
Lucrarea practică nr.2. Studierea manierelor de compoziţie: simetrie,
asimetrie, liberă.
Organizarea compoziţională a spaţiilor verzi. Simetria – caractericticădefinitorie
a Grădinilor clasice. Compoziţia asimetrică. Stilul peisager al parcurilor –
compoziţia liberă. Stilul mixt al spaţiilor verzi.
 Capitolul IV. Elementele componente ale amenajărilor peisagiste
şi modul lor de tratare.

4.1. Terenul. Mărimea şi forma terenului. Relieful terenului. Apele.

Elementele naturale, artificiale. Forma terenului. Tratarea terenurilor cu văi şi
coline. Tratarea terenurilor orizontale. Aspecte tehnice de proiectare a reliefului.
Rocile. Compoziţiile artificiale cu roci. Alpinariile şi rocăriile. Apele. Importanţa
compoziţională a apelor. Crearea artificială a pieselor de apă.

Lucrarea practică nr. 3. Studierea metodelor de tratare a terenurilor cu văi şi

coline.
Scheme de modificare a reliefului. Aplicarea terasării sau a valonamentului pe
un teren în pantă. Tratarea terenurilor orizontale.
Lucrarea practică nr. 4. Studierea aspectelor tehnice ale proiectării lacurilor,
metodelor de proiectare a cascadelor artificiale.
Adîncimea albiei lacurilor. Metode de consolodare a malurilor. Căderile de apă.
Scheme de mici cascade artificiale.

4.2. Vegetaţia lemnoasă. Vegetaţia erbacee.

Calităţile peisagiste ale vegetaţiei lemnoase. Habitusul arborilor şi arbuştilor.
Fructele şi conurile. Caracterele biologice şi ecologice ale speciilor lemnoase.
Gruparea arborilor şi arbuştilor în amenajările peisagiste. Configuraţia
arhitectonică. Aliniamentele de arbori şi de arbuşti. Exemplarele solitare. Specii
pomicole.
Plantele floricole. Talia plantelor floricole. Culoarea. Asocierea florilor în
funcţie de culoare. Frunzişul. Habitusul. Succesiunea sezonală a plantelor floricole.
Tipuri de decoraţiuni florale pentru amenajările peisagiste.Gramineele ornamentale.
Plante aromatice, medicinale. Plante acvatice.
Lucrarea practică nr. 5. Studierea tipurilor de aliniamente de arbori şi
arbuşti. Formarea coroanelor artistice.
Alegerea speciilor pentru aliniamente. Garduri vii. Ziduri vii.Scheme de creare a
gardurilor vii prin plantare şi tunsoare.

Lucrarea practică nr. 6. Construcţia decoraţiunilor florale. Studierea

compoziţiei gazonului.
Borduri, rabat, ronduri, arabesc şi plat-bandă. Mozaicuri. Alegerea şi asocierea
speciilor floricole la crearea decoraţiunilor florale.

4.3. Distribuţia spaţială a vegetaţiei în construirea peisajelor.

Aranjamentul spaţial al plantaţiilor de arbori şi arbuşti. Ordonarea diferitelor
spaţii. Sistematizarea plantaţiilor în construirea peisajului. Plantaţiile de mai mică
înălţime. Mase de plante acoperitoare de sol.

4.4. Circulaţia. Aspecte ale construcţiei aleilor.

Importanţa circulaţiei funcţională. Sistematizarea circulaţiei în parcuri şi
grădini.
 Aleile. Pieţele din parcuri şi grădini. Spaţiile de odihnă. Aspecte ale construcţiei
aleilor: îmbrăcămintele aleilor, nivelmentul aleilor. Pante longitudinale şi pante
transversale.

4.5. Construcţiile decorative şi instalaţiile tehnico-edilitare.

Terasele. Scările. Formele de scări. Zidurile de sprijin. Bazinele.
Caracteristicile constructive ale bazinelor ornamentale. Pergolele şi colonadele.
Podurile. Împrejmuirile.
Instalaţiile tehnico-edilitare. Alimentarea cu apă. Reţeaua de udare. Sisteme de
irigare. Sistemul de canalizare. Instalaţia electrică.

Lucrarea practică nr. 7. Studierea formelor de borduri de bazin, de mobilier

de parc şi grădină, de echipamente pentru jocuri şi sport.
Borduri de bazin. Forma şi pavarea bazinelor acvatice. Bazine acvatice cu
jocuri de apă.
Mobilier de grădină: tipuri de bănci, vase de grădină.Pergole şi colonade.

Capitolul V. Metodologia proiectării peisagiste.

5.1. Studiul de prefezabilitate.

Stabilirea programului. Documentaţia proiectului. Elaborarea studiului de
fezabilitate. Cercetarea terenului. Condiţiile naturale. Condiţiile sanitare. Aspecte
sociale condiţii tehnico – economice.
Lucrarea practică nr. 9. Studierea documentaţiei etapei premergătoare a
proiectului de înverzire.
Piese scrise. Piese desenate: plan da amplasare, plan general.

5.2. Structura şi conţinutul proiectului de înverzire.

Nota explicativă. Planurile (desenele) de bază. Planul general. Planul
dendrologic. Asocierea speciilor dendrologice, descrierea lor. Dotarea cu instalaţii
tehnico – edilitare, cu mobilier de parc şi grădină.
Proiectul tehnic. Piese scrise: descrierea lucrărilor, caietele de sarcini, listele
cu cantităţile de lucrări, graficul general de realizare a investiţiei publice.
Piesele desenate: planuri generale, planşele principale ale obiectelor.
Proiectele pentru investiţiile private. Devizul cheltuielilor.
Lucrarea practică nr. 10. Studierea proiectului de înverzire.
Proiectul tehnic. Planşele principale. Planurile de plantare. Planul general de
amenajare: amplasarea elementelor componente ale spaţiului verde.

Capitolul VI. Crearea spaţiilor verzi.

6.1. Tehnologia lucrărilor de înverzire.
Pregătirea solului. Metodele de ameliorare a solului. Dimensiunile gropilor şi
scheme de plantare. Plantarea şi transplantarea arborilor şi arbuştilor.
Lucrarea practică nr. 10. Elaborarea planului calendaristico –
tehnologic a desfăşurării lucrărilor de înverzire.
Lucrările de înverzire. Epoca de executare. Volumul de lucrări.
 6.2. Amenajarea gazoanelor. Plantarea florilor.
Pregătirea solului. Alegerea speciilor de flori. Amestecuri de seminţe pentru
gazon. Semănarea. Plantarea florilor.

6.3. Organizarea lucrărilor de creare a spaţiilor verzi.

Succesiunea lucrărilor. Asigurarea cu materiale de construcţie şi material
săditor. Asigurarea cu forţă de muncă, mecanisme, utilaje şi instrumente.

Lucrarea practică nr. 11. Elaborarea planului de organizare a înfăptuirii

lucrărilor de creare a spaţiilor verzi.
Harta tehnologică a lucrărilor de înverzire. Completarea spaţiului verde
cu mobilier, terenuri de joacă etc.

6.4. Inventarierea şi ocrotirea spaţiilor verzi.

Obligaţiunele responsabililor de zonele verzi.
Regulile de exploatare a spaţiilor verzi.

V. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR ŞI

DEPRINDERILOR PRACTICE
Evaluarea cunoştinţelor la disciplina Arhitectura peisajistică şi proiectarea
spaţiilor verzi poartă un caracter continuu, realizîndu-se prin aplicarea diferitor
forme şi metode. Se efectuează reieşind din obiectivele de referinţă. Ea
determină în ce măsură fiecare obiectiv al conţinutului stabilit a fost realizat.
Se recomandă aplicarea următoarelor tipuri de evaluare :
a) evaluarea iniţială – la începutul fiecărei teme, folosind metode :
verbale, frontale, conversaţie euristică, asalt de idei etc.
b) evaluarea curentă- prin folosirea metodelor frontale, verbale, testelor
cu diferite structuri de itemi.
La evaluarea lucrărilor practice se va lua în consideraţie :
- complexitatea îndeplinirii lucrării ;
- succesiunea expunerii materialului ;
- priceperile şi deprinderile practice ale elevilor ;
c) evaluarea periodică – la finele studierii fiecărui compartiment
aplicăm lucrările de control cu caracter problematizat. Se evaluează
priceperile şi deprinderile practice căpătate. Evaluarea analitică se
efectuează prin teste.
d) evaluarea sumativă (semestrială) – la finele semestrului VIII elevii
susţin examen. 30% din subiectele elaborate au caracter aplicativ.
Proiectul de curs cu tematică, ce prevede proiectarea creării unui spaţiu verde
(parc de odihnă, scuar, aliniament stradal s.a.) este o evaluare sumativă cu caracter
aplicativ a cunoştinţelor şi abilităţilor căpătate.

VI. BIBLIOGRAFIE
1. Bogovaia, I., Teodorovschii , V., Ozelenenie naselenîh mest, Moscova, 1990.
2. Conferinţa ştiinţifică, Bazele teoretice ale înverzirei şi amenajării localităţilor
rurale şi urbane, Chişinău, 2000.
3. Iliescu, Ana –Felicia, Arhitectura peisageră, editura Ceres, Bucureşti, 2006.
4. Donea, V., Floricultura cu bazele dendrologiei ornamentale, Chişinău, 2003.
5. Gorohov, V., Gorodscaie zelenoie stroitelistvo, Moscova, 1991.
6. Arhitectura peisageră şi desing forestier, suport de curs, Universitatea „Ştefan
cel Mare”, Suceava . 2006-2007.
7. Surse informaţionale TIC, PP.