ARHITECTURĂ ECOLOGICĂ

Titular disciplină: Asist. Dr. Arh. Daniel N. Armenciu

- PROIECT OPŢIONAL DE SPECIALITATE AN V -

Semestrul 2 / 2018-2019

1. PREMISE

„Arhitectura ecologică” este probabil expresia cea mai răspândită care face trimitere la arhitectura
proiectată după regulile dezvoltării durabile. Din punct de vedere stilistic este dificil a se considera că
un anumit limbaj poate defini ceea ce numim a fi arhitectură ecologică, însă literatura de specialitate
face referire la un tip de abordare, mai degrabă la o filosofie de intervenție, atentă la mediul
înconjurător. În mod particular, latura ecologică a arhitecturii studiază raportul dintre
loc/amplasament, natură şi arhitectură. Prin varietatea sa, tema ecologiei în domeniul arhitecturii
atrage o serie de paradigme precum: lumea vie, care sugerează organicitatea formală și funcțională
care o guvernează; utilizarea rațională a energiei, cu trimitere la principiile de proiectare
bioclimatică; evaluarea sustenabilității pornind de la principiul echilibrului ambiental.

2. OBIECTIVE

Disciplina urmărește însușirea cunoștințelor necesare privind aplicarea principiilor de proiectare, prin
întocmirea unui proiect de arhitectură ce are ca obiect tematica sustenabilității. Demersul propus
vizează dezvoltarea competențelor privind concepţia unui obiect de arhitectură și a soluțiilor
tehnologice aferente, în baza principiilor de intervenție compatibile din punct de vedere ecologic.

„Proiectul Opțional de Arhitectură Ecologică” oferă oportunitatea de aplicare a noțiunilor dobândite

la cursul „Eco-tehnologie arhitecturală”. Astfel, studentul va dobândi competențe de proiectare
sustenabilă în măsură să îl ghideze spre alegeri conceptuale și tehnologice relevante, imperios
necesare profesiei de arhitect.

3. TEMA CADRU A PROIECTULUI

Tema cadru propusă va prelua si încadra concursul internațional dedicat studenților „MultiComfort
House Student Competition”, promovat de grupul Saint-Gobain, oferind astfel studenților ocazia de a
participa la o competiție de prestigiu, totodată primind îndrumare calificată.
Detalii asupra temei de concurs pot fi consultate la link-urile:
 https://multicomfort.saint-gobain.com/news/join-15th-international-edition-multi-comfort-
student-contest
 https://multicomfort.saint-gobain.com/multi-comfort-student-contest/contest-task-2019
Proiectul se va desfășura etapizat, urmărind succesiv și obligatoriu următoarele aspecte:
 aprofundarea temei de proiectare;
 documentare pe subiectele majore de studiu ale temei;
 criterii și parametri de analiză ai amplasamentului în care se va face intervenția;
 stabilirea principiilor și a scenariilor de intervenție;
 stabilirea conceptelor, cu precădere a celor referitoare la principiile de proiectare sustenabilă;
 întocmirea pieselor desenate în acord cu scările de reprezentare aferente scării proiectului,
inclusiv a detaliilor tehnice de execuție, conform indicațiilor de predare;

4. DESFĂȘURAREA STUDIULUI

În cadrul contextului tematic general, definit de problematica specifică generaţiei actuale de

arhitectură „inteligentă”, eficientă energetic şi compatibilă ecologic, subiectul abordat admite un
anumit grad de opţionalitate din partea studentului. Proiectul va integra elemente de cercetare
aplicativă, dezvoltând problematici abordate în cadrul cursurilor de specialitate urmate – îndeosebi
cele de Fizica Construcţiilor şi Eco-tehnologie Arhitecturală – cu exerciţiul practic de proiectare
pentru execuţie.

Studiul va cuprinde trei faze, după cum urmează:

Faza 1: Cercetare Preliminară (săptămânile 1-3)

a. Fundamentarea temei proiectului.
b. Documentare privind sisteme şi tehnologii inovative, cu grad înalt de specializare, precum:
aplicarea principiilor de proiectare ecologică („green building design”); integrarea surselor
regenerabile de energie şi a soluţiilor energo-conservative; studii privind cerinţe speciale de iluminat,
ventilare-climatizare, acustică, siguranţă; clădiri bioclimatice; clădiri inteligente; clădiri cu sisteme
structurale speciale; industrializare; sisteme sau subansambluri constructive industrializate, pentru
construcţii noi sau pentru reabilitare; rezolvări tehnologice speciale, cu caracter de unicat; intervenţii
de reabilitare; etc. Documentaţiile vor fi obligatoriu alese în strânsă legătură cu particularitatea
Temei proiectului. În funcție de tema aleasă de fiecare student/echipă de lucru, și doar cu acordul
îndrumătorilor, se poate opta și pentru o direcție de documentare complementară care să vizeze
elemente de sustenabilitate la nivel urbanistic, social, economic etc.

Faza 2: Studiu Prealabil (săptămânile 3-6)

Întocmirea analizelor necesare aprofundării proiectului, definitivarea conceptelor și a direcției de
dezvoltare a soluțiilor de arhitectură.

Faza 3: Aprofundarea studiului (săptămânile 6-12)

Pentru o porţiune a obiectului conceput, aleasă de comun acord cu îndrumătorii, studiul se va
aprofunda până la nivelul de proiect tehnic. Proiectul va integra, într-o rezolvare unitară, și cerinţele
specifice pentru celelalte specialităţi implicate şi va putea cuprinde redactarea unor scheme sau
piese desenate de profil (rezistență, echipare etc.).

Important!
Proiectul se va elabora în colective de 3 studenţi.
În vederea facilitării comunicării pentru Proiectul de Arhitectură Ecologică, studenții vor alege un
reprezentant care va ține legătura cu cadrele didactice pentru eventuale anunțuri, materiale
didactice suplimentare etc.
5. CONŢINUTUL PROIECTULUI

Faza 1: Cercetare Preliminară

În cadrul atelierului, cu fiecare colectiv în parte, se va discuta critic asupra Temei proiectului,
generând scenarii și abordări aferente programelor de arhitectură abordate, precum şi asupra
conţinutului Documentaţiilor.
La ședința din săptămâna 3, materialul pe baza căruia se va discuta cu îndrumătorii, va fi organizat
astfel:
 Sintetizarea Temei proiectului, sub formă de material grafic;
 Borderou cu conţinutul documentaţiei;
 Selecţie de fişe documentare relevante pentru proiect;

Faza 2: Studiu Prealabil

Ședința din săptămâna 6 presupune susținerea la panou a stadiului proiectului, iar materialul
prezentat de către colectivele formate va cuprinde obligatoriu următoarele:
 Definirea şi motivarea scenariilor de abordare a proiectului în raport cu amplasamentul
(descrierea programului de arhitectură şi a funcţiunilor propuse, suprafeţe, scheme şi relaţii
funcţionale);
 Analizarea amplasamentului (studii bioclimatice – însorire, control solar, lumină naturală,
temperatură, regimul vânturilor, precipitații, confort termic, umiditate, nebulozitate,
morfologia terenului; studii urbanistice, ilustrarea oportunităţii; toate acestea vor conţine în
mod obligatoriu, concluzii);
 Ilustrarea conceptului de sustenabilitate a intervenţiei prin:
a. Principii de intervenţie compatibile din punct de vedere ecologic, rezultate în urma
studiilor de amplasament;
b. Strategia de intervenţie, funcţionare şi control ambiental prin scheme, relaţii, alegeri
tehnologice, instalaţii etc. (ex. căutare google image: architecture sustainability diagram);
 Piesele grafice necesare pentru exprimarea completă şi clară a partiului şi soluţiilor generale
şi specifice, detalii de principiu;
Susținerea la panou se va face în format tipărit, pe planșe A2.

Faza 3: Studiu aprofundat

Soluțiile elaborate în cadrul proiectului vor fi susținute în ultima ședință din saptamâna 12, în fața
unei comisii, în sălile de atelier dedicate.

Se vor preda următoarele piese obligatorii:

Piese desenate:
 Prezentarea/detalierea conceptului de sustenabilitate al proiectului. În cadrul acestui studiu
se pot prezenta oricare din materialele studiate pentru cele două faze precedente (cu
eventuale refaceri/îmbunătățiri) – 40%;
 Propuneri de intervenție la scară urbană: Masterplan, Plan de încadrare în zonă – scara
1:2000, Plan de situaţie – scara 1:500 / 1:1000 – 10%;
 Planurile nivelurilor diferite (relevante pentru soluția aleasă, ) – scara 1:50 / 1:100 / 1:200;
Secţiuni caracteristice – scara 1:50 / 1:100 / 1:200; Faţade - scara 1:50 / 1:1001:50 / 1:100 /
1:200 (sau desfășurate stradale 1:100/1:200/1:500 în funcție de amploarea propunerii) –
20%
 Detaliu de travee (plan, secţiune și vedere) – scara 1:20; 1 detaliu caracteristic (Notă: un
detaliu este reprezentat de un subansamblu descris prin minim două proiecţii ortogonale) ale
unor subansambluri arhitecturale stabilite împreună cu îndrumătorii – scara 1:10 sau 1:5 –
20%
6. REGULAMENT DE REDACTARE AL PROIECTULUI FINAL

Piesele elaborate în cadrul proiectului se vor preda în format tipărit și digital, respectând cerințele
descrise mai jos. Aceat tip de abordare are rolul de a-i încuraja pe studenți să participe la concursuri
de arhitectură, de a-i familiariza cu rigorile de redactare și predare ale proiectelor, și totodată au
scopul de a redacta un catalog de proiecte dedicat disciplinei, eventual al unei viitoare expoziții.

Toate materialele predate vor fi organizate și denumite în acord cu modelul furnizat de titular, astfel:
 Piese predate în format digital, introduse în directorul cu denumirea: 2019_Arh_eco_GrupXX
(unde XX reprezintă numărul grupului):
 Planșe format A2 (vertical) în format .pdf, ce vor respecta șablonul digital furnizat de titularul
disciplinei. Cu acordul îndrumătorilor, în funcție de scara intervenției și de nivelul de
complexitate al acesteia, se poate stabili dublarea pe orizontală a formatului A2. Planșele se
vor introduce într-un director cu denumirea: 2019_GrupXX_planseA2 (unde XX reprezintă
numărul grupului). Planșele vor avea rezoluția 300 ppi (pixeli/inch), rezultând 4960x7016
pixeli. Conținutul directorului nu va depăși 100 Mb.
 Prezentarea finală, suportul pentru susținerea finală a proiectului, organizată într-un fișier
unic format .ppt(x) sau .pdf, se va introduce într-un director cu denumirea:
2019_GrupXX_prezentare (unde XX reprezintă numărul grupului); Conținutul directorului nu
va depăși 15 Mb.
 Piese predate în format fizic:
 Planșele predate în format digital se vor imprima pe format restrâns A3 (vertical). Această
măsură este în spiritul disciplinei și are scopul de a reduce cantitatea de hârtie.

Note:
Toate piesele se vor preda în ultima ședință de atelier, înaintea susținerii proiectelor. Mai multe date
specifice se vor furniza pe parcursul desfășurării proiectului.
Numărul grupului, cuprinzând componența finală a acestuia vor fi transmise din timp studenților.

7. CALENDARULUI PROIECTULUI

Săptămâna 1 (2 ședințe) Lansarea proiectului şi formarea echipelor

Prezentări cu rol didactic
Săptămâna 2 (1 ședință) Discuţii atelier
Săptămâna 3 (1 ședință) Predare şi susţinere Faza 1: Cercetare Preliminară
Săptămâna 4 (2 ședințe) Discuţii atelier
Săptămâna 5 (2 ședințe) Discuţii atelier
Săptămâna 6 (1 ședință) Discuţii atelier
Săptămâna 7 (1 ședință) Predare şi susţinere Faza 2: Studiu Prealabil
Săptămâna 8 (2 ședințe) Discuţii atelier
Săptămâna 9 (2 ședințe) Discuţii atelier
02.04.2018 - 15.04.2018 Pauză pentru activităţi practice și vacanță
Săptămâna 10 (1 ședință) Discuţii atelier
Săptămâna 11 (1 ședință) Discuţii atelier
Săptămâna 12 (1 ședință) Predare şi susţinere Faza 3: Studiu Aprofundat
8. CRITERII DE EVALUARE ȘI PROMOVARE

 Desfășurarea pe parcurs a studiului și evoluția proiectului;

Conţinutul şi calitatea activităţii pe parcurs sunt consemnate de îndrumători în fişa individuală a
studentului – tabel anexat la finalul prezentului document și care se predă împreună cu proiectul,
pentru fiecare membru ai colectivului. Activitatea pe parcurs (condiție obligatorie de promovare) va
fi evidențiată prin marcarea în tabel, sub semnătura cadrului didactic îndrumător, a consemnării la
corecturile de pe parcurs, cel puțin o dată a pieselor desenate/materialelor considerate relevante. Nu
se discută la jurizare și nu se iau în calcul la stabilirea notei finale piesele desenate care nu au fost
prezentate cel puțin o dată la corectură pe parcursul studiului.

 Evaluare finală a proiectului;

Se vor aprecia: sustenabilitatea proiectului, gradul de inovare, nivelul de sintetizare a concluziilor
analizelor de amplasament, claritatea conceptului de intervenție în raport cu contextul, gradul de
confort generat pentru utilizatori, soluțiile tehnice și tehnologiile alese, calitatea grafică a proiectului
și susținerea finală.

Proiectele care nu vor fi predate în intervalul stabilit nu vor fi judecate, iar autorii vor reface
activitatea în anul următor. Nu se admit amânări din nici un motiv (conform regulamentului,
îmbolnăvirea permite notarea activității anterioare îmbolnăvirii – într-o formă care trebuie predată –
sau refacerea activității în anul următor cu scutire de taxă).

Nota proiectului final predat se acordă de către comisia stabilită pentru jurizare, în urma susținerii
publice a proiectelor din săptămâna a 12-a, prezentare care va fi făcută sub formă de videoproiecție.
Comisia va fi formată din cadrele didactice care îndrumă proiectul.

Fiecare proiect va fi prezentat de autori într-un interval de timp limitat anunțat înaintea începerii
prezentărilor, după care vor urma discuții și întrebări din partea membrilor comisiei. Nota finală va
reprezenta media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei, cu 2 zecimale, fără rotunjire.
Fiecare din cele două faze intermediare vor fi incluse în evaluarea pe parcurs a proiectului.

 Prezența:
La fiecare din cele trei faze, studentul trebuie să fie prezent și să obțină minim 50% din corecturile de
pe parcurs. Conform Regulamentului de promovare în vigoare, lipsa activității pe parcurs sau
aprecierea acesteia ca necorespunzătoare (sub nota 5) duce automat la nepromovarea proiectului.

9. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ:

 Almusaed, A. (2011), Biophilic and Bioclimatic Architecture, Springer, London;

 Armenciu, D., (2011), Arhitectura între solstiţii, în „Research 2010-2011, Din stratigrafia
cercetării în Arhitectură şi Urbanism”, Derer. H. (ed.), Paralela 45, Piteşti.
 Armenciu, D. (2009*), Arhitectura bioclimatică - Definire, concepte, formă, în „Igloo Habitat
& Arhitectură”, nr. 93 - septembrie 2009, Igloo Media, Bucureşti;
 Benedetti, C. (1994), Manuale di architettura bioclimatica, Maggioli Editore, Rimini;
 Calkins, M., (2012), The Sustainable Sites Handbook: A Complete Guide to the Principles,
Strategies, and Best Practices for Sustainable Landscapes, John Wiley & Sons, Hoboken, New
Jersey, SUA;
 Crowther, R.L., Ecologic Architecture, Butterworth-Heinemann 1992;
  Givoni, B. (1969), Man, Climate and Architecture, Elsevier Publishing Company LTD, Barking,
Essex;
 Hegger, M., Fuchs, M., et. al., (2008), Energy Manual; Sustainable Architecture,
Birkhauser/Edition Detail, Basel.
 Ionac, N., (1998), Clima și comportamentul uman, Editura Enciclopedică, București.
 Lechner R., 2001 (Second Edition), Heating, Cooling, Lighting, John Wiley & Sons, Hoboken,
New Jersey, SUA;
 Maclay, W., Maclay Architects, (2014), The New Net Zero: Leading-Edge Design and
Construction of Homes and Buildings for a Renewable Energy Future, Chelsea Green
Publishing, White River Junction, USA;
 Ochinciuc, C., (2002), Conceptul dezvoltarii durabile în arhitectură: Proiectarea integrata,
Editura Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti;
 Ochinciuc, C., (2006), Arhitectura şi schimbarea climatică, Editura Universitară „Ion Mincu”,
Bucureşti;
 Ochinciuc, C., (2006*), Propunere de introducere a indicatorilor pentru clădirile durabile,
Editura Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti;
 Olgyay, V., (1963), Design with climate: bioclimatic approach to architectural regionalism,
Princeton University Press, Princeton, New Jersey, USA;
 Opreanu, M., Suprafete arhitecturale în timp și în lumina, o perspectiva ecologica în analiza
arhitecturii istorice, Editura universitara „ION MINCU”, Bucuresti 2010;
 Opreanu, M., Note de curs, Fizica Constructiilor 1, Eco-Tehnologie Arhitecturala, Tehnica de
Restaurare;
 Olgyay, V.; Olgyay, A. (1957), Solar Control and Shading Devices. Princeton University Press,
Princeton, New Jersey, USA;
 Pană, R., (2010), Fizica Construcţiilor – Higrotermică, însorire şi protecţie solară, Editura
Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti;
 Slessor, C., ECO – TECH, Sustainable Architecture and High Technology, Thames and Hudson;
 Watson, D., FAIA, and Kenneth, Labs, Climatic Design; Solar Architecture In Europe, Design,
Performance and Evaluation, PrismPress1991;
 Yeang, K., (1996), The skyscraper bioclimatically considered, Academy Editions, London;

Notă: În general, se recomandă bibliografia cursurilor Fizica construcţiilor şi Eco-tehnologie

arhitecturală. În particular, găsirea şi selectarea referinţelor bibliografice adecvate cazului concret
studiat constituie obligaţia studentului şi un criteriu de evaluare a lucrării prezentate.
 ARHITECTURĂ ECOLOGICĂ
- PROIECT OPŢIONAL DE SPECIALITATE AN V -
Semestrul 2 / 2018-2019

Tabel de evidență a activității pe parcurs:

Student: Grupa:
Nr.
Data Piese desenate / observații Semnătura
crt.