P u b l i c a re a , re p ro d u c e re a p a r ț i a l ă s a u i n t e g r a l ă f ă r ă a c o rd u l s c r i s a l a u t o r u l u i s u n t s t r i c t i n t e r z i s e .

Cuprins

Structura prezentarii
1. Recapitulare a tipurilor de interventii de reciclare, asa cum reiese din analiza
practicilor in diferite perioade istorice

• Reciclarea primara
• Reciclarea curenta
• Reciclarea superioara

Reciclarea urbana / a fondului construit 2. Procesul de acumulare si constituirea avutiei nationale

• Fondul construit – valoare economica (reprezentata de patrimoniul imobiliar) si

componenta a avutiei nationale
Procesul de • Procesul de acumulare – o stare de echilibru intre constructia de nou si
utilizarea vechiului fond construit
acumulare • Schimbari de atitudine in raport cu cadrul fizic – de la reabilitarea cadrului fizic
la abordarea componentelor sociale si economice cu implicatii in reabilitare
noiembrie 2020 UAUIM

3. Degradarea si combaterea acesteia

• Trecere in revista a tipurilor de degradare

Conf. dr. arh. Claudiu RUNCEANU • Modalitati de « corectare » a degradarilor

1 2

Recapitulare Recapitulare

Recapitulare – interventii de reciclare in diferite epoci istorice 1. Recapitulare

Interventii de reciclare
Antichitate
§Reutilizare (a materialelor, a amplasamentului, a cladirilor/ a modelului) Recapitulare a tipurilor de interventii de reciclare, asa cum reiese din analiza
§copierea unor elemente, practicilor in diferite perioade istorice
§atasarea de elemente,
§reciclarea deschisa
Evul m ediu
§situatii extreme de distrugere gratuita, export, schimbare de destinatie • Reciclarea primara – reutilizarea materialelor
§procesul de dezurbanizare => reutilizarea vetrelor urbane
§inglobarea marilor complexe romane in vatra oraselor
§reutilizarea retelei de orase si a infrastructurii+continuarea cu retele logice de strazi • Reciclarea curenta – ideea de baza: reutilizare si adecvare
§reutilizarea a cladirilor+cuplaje, adaugiri, extinderi + schimbari de acoperire si supraetajari
Perioada post-m edievala
§Extinderea existentului – racordarea cu alte tipuri de trame stradale • Reciclarea superioara - restaurare si reconstituire – demers specializat,
§Utilizarea sistemelor deschise ce permite extinderea ulterioara a orasului
§Ierarhizarea retelei de strazi + punerea in valoare a unor puncte de interes
costuri mai mari
§Continuarea si amplificarea unor artere + crearea de piete si esplanade
§Regruparea de parcele
§Interventii speciale
Perioada m oderna – reciclarea devine un dem ers constient
§Extinderea orasului in teritoriu
§Utilizarea terenului fostelor fortificatii
§Restructurarea tesutului existent
§Reciclare a fondului construit: pastrare si extindere/ inlocuire totala prin restructurare la nivel de zona
§Reciclarea « romantica »
§Finalizarea unor cladiri concepute in epoci anterioare
§Interventii pe cladiri: supraetajari, modificari in scopul cresterii reprezentativitatii
§Interventii speciale: deplasarea pe verticala / orizontala; distrugerea voita

3 4

Procesul de acumulare Procesul de acumulare

2. Procesul de acumulare si constituirea avutiei nationale 2. Procesul de acumulare si constituirea avutiei nationale

• Cladirile = rezultat al productiei de bunuri materiale (de folosinta

• Avutia nationala = totalitatea bunurilor materiale si spirituale existente in
societate la un moment dat.
• Initial, totalitatea bunurilor utilitare materiale ; in prezent, este reprezentata
de totalitatea bunurilor materiale si nemateriale (spirituale).
• Bunurile materiale = bunuri de capital fix (sau fonduri fixe) + stocuri de
materiale + bunuri de folosinta indelungata aflate la populatie
• Ex. fonduri fixe imobile – cladirile
indelungata) + componenta a patrimoniului cultural (alt capitol al avutiei
nationale)
• Inainte de ’90 – cladirile civile – rol pasiv (doar fondurile fixe pentru productie si
servicii erau considerate ca generatoare active de avutie nationala)
• Dupa ’90 – dezvoltarea schimburilor culturale si a sectorului turistic => cladirile
civile devin generatoare de avutie nationala
Avutia nationala

• Fondul cladit = totalitatea cladirilor si amenajarilor = componenta a avutiei

nationale Fonduri fixe Patrimoniul cultural

Cladirile=fonduri fixe imobile

bunuri materiale bunuri spirituale

5 6

1
P u b l i c a re a , re p ro d u c e re a p a r ț i a l ă s a u i n t e g r a l ă f ă r ă a c o rd u l s c r i s a l a u t o r u l u i s u n t s t r i c t i n t e r z i s e .

Procesul de acumulare Procesul de acumulare

2. Procesul de acumulare si constituirea avutiei nationale 2. Procesul de acumulare si constituirea avutiei nationale

• Cladirile – interdependente de o alta categorie a avutiei nationale – solul

Statul Anul Ponderea fondului construit din (amplasament potential, teren construit sau amenajabil)
avutia nationala
Romania 1916 25% cladiri si drumuri
• Cladirile + solul – reprezinta in sine o resursa (de unde si valoarea economica)
1939 30% cladiri
dar pot fi si producatoare de valori (producatoare direct sau indirect)
Cehoslovacia 1967 35% cladiri

Franta 1976 45% cladiri

SUA 1988 25% locuinte

Franta 1990 50% cladiri

In medie, fondul construit reprezinta 30-40% din avutia nationala.

7 8

Procesul de acumulare Degradarea si combaterea ei

2. Procesul de acumulare si constituirea avutiei nationale 3. Degradarea si combaterea acesteia

Concluzii: • Fondul cladit existent este rezultatul unui indelungat proces de acumulare
• studiul interventiilor de reciclare de-a lungul diferitelor perioade istorice prezinta succesiva a unei parti din productia mai multor generatii.
o dubla importanta: intelegerea evolutiei practicii reciclarii + intelegerea
modului de constituire a mentalitatii de acumulare • De-a lungul evolutiei istorice, fondul construit sufera un proces de
« extragere » prin degradare => importanta cunoasterii cauzelor degradarii
• Studiul experientei istorice contribuie la intelegerea procesului de “extragere”
determinat de degradare • Categorii de degradare:
• Mentalitatea de acumulare = acumularea contribuie la cresterea • Degradare naturala / degradare antropica
bunastarii • Degradare fizica / degradare morala
• Degradari arhitecturale / degradari antropice
• Procesul de acumulare – caracterizat de o stare de echilibru intre productia
noua de fond construit si utilizarea celei vechi => necesitatea unor
reglementari, justificata si de trecerea de la acumularea spontana la cea
planificata

9 10

Degradarea si combaterea ei Degradarea si combaterea ei

3. Degradarea si combaterea acesteia – trecere in revista a tipurilor 3. Degradarea si combaterea acesteia – trecere in revista a tipurilor

Degradarea fizica Degradarea fizica

• Factori artificiali • Factori naturali

• Uzura materialelor de rezistenta, compartimentare si protectie si a • Precipitatiile + apele subterane, igrasia

instalatiilor, prin utilizare • Miscarea curentilor de aer
• Erori in definirea temei program, a transpunerii acesteia in proiect si • Agentii biologici (bacterii, ciuperci, muschi, licheni, insecte, etc.)
erori de constructie (materiale necorespunzatoare, nerespectarea • Insorirea si radiatia solara
tehnologiei) • Miscarea gravitationala – tasari ale componentelor, reasezari ale
• Destinatia necorespunzatoare a cladirilor – amenajari improvizate straturilor subsolului
• Nefolosirea timp de o perioada a cladirilor – intreruperea mentenantei • Fenomene exceptionale (catastrofe naturale)
• Intretinerea inadecvata sau deficitara
• Evenimente iesite din comun (conflicte armate, incendii, explozii,
accidente diverse)

11 12

2
P u b l i c a re a , re p ro d u c e re a p a r ț i a l ă s a u i n t e g r a l ă f ă r ă a c o rd u l s c r i s a l a u t o r u l u i s u n t s t r i c t i n t e r z i s e .

Degradarea si combaterea ei Degradarea si combaterea ei

3. Degradarea si combaterea acesteia – trecere in revista a tipurilor 3. Degradarea si combaterea acesteia

Degradarea morala Degradarea fondului construit si procesul de acumulare – combaterea

degradarii:
• Factori

• Modificarea cerintelor functionale comparativ cu programul initial

A. Pregatirea procesului de acumulare
• Evolutia conditiilor de reprezentare (aspect, dimensiuni, amplasament,
grupare) B. Mentalitatea acumulatoare

• Schimbarea criteriilor axiologice C. Solutia de principiu – tipuri de interventii

• Transformarea modului de evaluare a fondului cladit

• Schimbari la nivelul functionalitatii urbanistice (la nivel urban, zona

capata alte destinatii decat cea initiala)

• Degradarea vecinatatii cladite / a spatiilor libere amenajate

13 14

Degradarea si combaterea ei Degradarea si combaterea ei

3. Degradarea si combaterea acesteia 3. Degradarea si combaterea acesteia

A. Pregatirea procesului de acumulare A. Pregatirea procesului de acumulare - indicele de recuperabilitate:

• Progresul tehnic si tehnologia – constructii durabile • Gradul de recuperabilitate:

• Fier, otel : 50%
• Calitatea executiei - afecteaza gradul de acumulare cu 10% • Cauciuc: 30%
• Vapoare : 100%
• Calitatea materialelor • Automobile: 90%
• Echipament militar : 40%
• Problema materialelor de constructie utilizate – utilizarea de materiale
bune => sanse mai mari de reciclare datorita degradarii mai putin • Gradul de reciclare:
semnificative • Piatra : 80%
• Caramida: 100% (75%)
• Reciclarea primara – capacitatea de recuperabilitate a materialelor • Beton : 80% (25%)
utilizate => indicele de recuperabilitate • Lemn : 30% (50-70%)
• Instalatii 10% (50%).

15 16

Degradarea si combaterea ei Degradarea si combaterea ei

3. Degradarea si combaterea acesteia 3. Degradarea si combaterea acesteia

B. Mentalitatea acumulatoare – acumularea creste bunastrarea
Factori ce afecteaza procesul de acumulare in spiritul mentalitatii
acumulatoare:
1. Proiectarea si construirea (executia) – standarde care asigura
construirea durabila si in conditii de siguranta + flexibilitatea
2. Intretinerea (mentenanta + responsabilizare) => durata de viata
indelungata
Dezvoltarea durabila (legata de importanta dezvoltarii controlate)–
utilizare intensiva a resurselor pentru a evita consumul excesiv de
resurse :
• Impact asupra tipurilor de materiale utilizate
• Impact asupra evitarii consumului excesiv de resurse => interesul
pentru evitarea pierderilor de caldura prin fatade + sistemul de
contorizari
• La nivel urbanistic – evitarea extinderii, prin reutilizarea ariilor urbane
cu potential sau subutilizate

• Exploatarea afecteaza gradul de acumulare cu 20%

3. Protectia si prevenirea situatiilor de pericol – sistemul de asigurari =>

conditionari pentru proiectare si productie
• Asigurarea produselor
• Importanta proiectarii
• Importanta mentenantei

17 18

3
P u b l i c a re a , re p ro d u c e re a p a r ț i a l ă s a u i n t e g r a l ă f ă r ă a c o rd u l s c r i s a l a u t o r u l u i s u n t s t r i c t i n t e r z i s e .

Degradarea si combaterea ei Degradarea si combaterea ei

3. Degradarea si combaterea acesteia 3. Degradarea si combaterea acesteia

C. Solutia de principiu – interventia C. Solutia de principiu – interventia

Despre valoarea imobiliara: In principiu, exista o durata planificata de serviciu (durata normata de
serviciu).
• Valoarea terenului - aprox. 10-20%
• Valoarea infrastructurii - aprox. 30% • Normativul tehnic de reparatii capitale la cladiri P95/1977 preciza
• Valoarea de utilizare a cladirii (in masura in care nu este vorba despre durata de serviciu a cladirilor, numarul de reparatii (curente si capitale)
valoare de patrimoniu) - restul pana la 100% si amploarea valorica a reparatiilor raportata la valoarea de inventar a
cladirilor.

• Ex. pentru constructiile cu pereti portanti din caramida, piatra sau

inlocuitori si plansee, la valoarea de inventar se adauga cca. 70% =
reparatii curente si capitale (cele capitale reprezentand max 60%) pe
durata celor 70 de ani de serviciu normat.

• Ex. pentru cladirile cu pereti portanti din caramida, piatra sau b.a. dar
cu plansee din b.a. se adauga 60% pe o perioada de 90-100 de ani
normati de serviciu.

19 20

Degradarea si combaterea ei Degradarea si combaterea ei

3. Degradarea si combaterea acesteia 3. Degradarea si combaterea acesteia

C. Solutia de principiu – interventia

Beneficii aduse de reciclare:

• directe:
• activitati creatoare de locuri de munca – sprijin adus ec. locale
• se realizeaza economii prin reabilitare

• indirecte:
• reciclarea fondului vechi sprijina dezvoltarea locala
• provenite din turism

Peter Derer: Monumente, ansambluri, situri – atitudini si mentalitati, in: Buletinul Monumentelor istorice 1992/1993, p.46

21 22

Degradarea si combaterea ei Degradarea si combaterea ei

3. Degradarea si combaterea acesteia 3. Degradarea si combaterea acesteia

C. Solutia de principiu – interventia C. Solutia de principiu – interventia

Mijloace de incurajare a reciclarii:

• stimulente financiare si fiscale

• acordarea de subventii pentru reparatii
• Exonerari - scutirea temporara de taxe si impozite; renuntare la
TVA
• Imprumuturi cu dobanda redusa
• Filantropie (donatii, sponsorizari, timbrul cultural/arhitectura)
• ajutoare materiale
• asistenta in interventii – know how - parteneriate
• bazate pe exemple mobilizatoare – proiecte pilot / sau interventii de
ameliorare a contextului, realizate de administratia publica
• Instrumente de urbanism – constrangeri dictate de regulamentele de
urbanism – conditionari legate de construibilitate si densitate

Modelul Prak, Priemus; sursa: Espon 1.4.2. 2006, p. 170

23 24

4
P u b l i c a re a , re p ro d u c e re a p a r ț i a l ă s a u i n t e g r a l ă f ă r ă a c o rd u l s c r i s a l a u t o r u l u i s u n t s t r i c t i n t e r z i s e .

Degradarea si combaterea ei

3. Degradarea si combaterea acesteia

C. Solutia de principiu – interventia

Scopul interventiei la nivel de cadru fizic:

- renovare ca scop in sine, atunci cand o cladire trebuie renovata sau,
in ultima instanta, inlocuita deoarece prezinta probleme fizice grave

- ameliorarea calitatii fizice a unei zone poate avea ca scop

imbunatatirea calitatii sociale si economice

- crearea de zone de locuit mai bune - ceea ce poate genera calitatea … the end
sau viabilitatea economica a unui oras sau chiar a unei regiuni

- imbunatatirea fizica poate ameliora pozitia sociala a individului –

sanse mai mari pe piata fortei de munca

- poate genera efecte indirecte neasteptate – locuinte ameliorate intr-o

zona pot atrage locuitori dintr-o alta care va fi parasita – riscul mutarii
problemei

25 26