Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 2
3 4
5 6
Reabilitare - termen preluat din jurisprudență – a repune pe cineva Renovare = ansamblu de lucrări tehnice, parțiale sau generale
în drepturi. executate la un sistem tehnic existent (mașini, clădiri, instalații, etc.) fără
a-i schimba în esență destinația, pentru a-l ameliora din punct de
Reabilitare (urb.) vedere al confortului, folosirii, igienei sau esteticii. (DEX)
= ansamblu de proceduri vizând readucerea în bună stare a unui
patrimoniu arhitectural și urban desconsiderat, prin intervenții ce au Renovare urbană (fr., în termeni de politică urbană) = sintagmă utilizată
ca scop revalorizarea economică, practică și estetică. (P. Merlin, F. impropriu pentru a denumi operatiunile de demolare în vederea
Choay, Dictionnaire de l’urbanisme et de l’amenagement) construirii de nou, a unui sector urban ocupat de locuințe, alte activități
sau mixt. (P. Merlin, F. Choay, Dictionnaire de l’urbanisme et de
= ansamblu de lucrări vizând transformarea unui imobil/cartier redându-i l’amenagement)
caracteristicile care îl fac propice locuirii respectând caracteristicile
arhitecturale/urbanistice pe care acesta le are. (P. Merlin, F. Choay, = operațiune de ansamblu ce vizează totalitatea sau o parte din fondul
Dictionaire de l’urbanisme et de l’amenagement) construit al unei zone
- operațiune mai puțin costisitoare decât restaurarea sau decât Renovarea poate fi justificată de:
demolarea și reconstrucția • slaba calitate a construcțiilor – insalubritatea a justificat demolări
masive de cartiere vechi în anii 1970-1980 în Franța
• inadaptare – destinații funcționale inadaptate și care determină
conversia funcțională a unor zone
• insuficienta ocupare a terenului.
7 8
Renovare urbană
Renovare urbană devenită politică publică în Franța– reluată din
2003, în defavoarea Reînnoirii urbane demarate în anii 1990.
• a existat din toate timpurile – operațiunile lui Haussmann (cartierul
ilegal La petite Pologne devenit luxosul cartier Saint-Augustin)
• Program național de renovare urbană pentru a răspunde problemelor
• pusă în aplicare în Franța începând cu anii 1950 cartierelor periferice în dificultate, în general a cartierelor prioritare din
Zonele Urbane Sensibile.
Ce s-a reproșat renovării urbane:
• în plan social – distrugerea coeziunii dintre locuitorii cartierului
• în plan economic – a permis beneficii importante operatorilor care au
intervenit la sfârșitul procesului
• la nivelul morfologiei urbane – asocieri morfologice disfuncționale
determinate de juxtapunerea cartierelor renovate, țesutului vechi al
cartierelor învecinate.
9 10
= ansamblu de operațiuni vizând reinvestirea în situri având un = proces de dezvoltare durabilă a orașelor […] ce urmează unei
potențial economic subutilizat, o remodelare a cartierelor în declin (a abordări globale și care se concentrează pe (re)dezvoltarea
celor de locuire socială, însă nu exclusiv) prin intervenții asupra forței de economică și culturală, coeziunea socială și reabilitarea fizică a
muncă, educației, securității, etc. (P. Merlin, F. Choay, Dictionnaire de orașelor (Eurocities, 1996)
l’urbanisme et de l’amenagement)
• nu acordă atenție doar aspectelor de cadru fizic, ci și schimbărilor
Programul național de reînnoire urbană lansat în Franța în 1999 – sociale, culturale și economice
inițiative de tip GPV și ORU
• proiecte coordonate de către municipalitate sau de structuri Politici publice răspunzând problemelor zonelor urbane în declin au fost
intercomunale puse în aplicare în majoritatea țărilor europene începând cu anii ‘70-’80:
• proiecte pe un orizont de 5-10 ani
• ideea de bază – reducerea inegalităților între diferite zone ale orașului •regeneracio urbana a orașelor spaniole
(discriminare pozitivă) prin intervenții vizând: locuirea, forța de muncă, • urban regeneration în orașele lumii anglo-saxone
dezvoltarea economică, transportul, educația, accesul la servici publice, • GPU în cadrul Politique de la Ville franceze.
securitatea.
Politicile publice de regenerare urbană vizează fragmente de oraș
care nu se reînnoiesc de la sine, necesitând intervenția publică pentru a
ieși din spirala degradării.
11 12
13 14
Antichitatea - 3000 î.Hr. – 476 d.Hr. – căderea Imperiului Roman de Reciclarea de zone urbane / a fondului construit:
Apus
15 16
Exemple :
• Efes (templul lui Artemis)
• Athena (Acropola si Parthenonul)
17 18
EFES EFES
• Efes a fost fondat în secolul 10 i.Hr. sub forma unei colonii Ioniene, pe
dealul Ayasuluk. Au existat dominații succesive in Efes : ionieni; perși
până în 476 i. Hr.; greci conduși de Alexandru cel Mare; romani (din 100
d.Hr – 395 d.Hr. când orasul avea 400.000-500.000 de locuitori;
dominația bizantină
• legenda spune ca templul a fost ridicat de catre zeul Caystrus înainte
de venirea ionienilor (sec. X i. Hr.); în urma unei invazii în 650 î. Hr.
templul este distrus; în 550 î. Hr. pe același amplasament se
construiește un templu de marmură dedicat lui Artemis, în timpul lui
Croesus, regele Lydiei;
• în 356 î.Hr. templul a fost distrus de flăcări; a fost apoi restaurat
ramanand un sanctuar cunoscut in secolele urmatoare cand regiunea a
devenit parte a Imperiului Roman;
• în 263 a fost din nou distrus de către goti, si din nou restaurat; în
secolele următoare a fost folosit ca sursă de materiale pentru
monumente bizantine si otomane, inclusiv Agia Sophia.
19 20
www.m lahanas.de/Greeks/Arts/Parthenon.htm
21 22
http://www.uoregon.edu/~m harrsch/2005/12/tivolis-treasures-hadrians-villa-and.htm
23 24
Copierea unor elemente decorative, structurale, functionale Atașarea de elemente cu rol de legătură, unificare sau de mascare
• templele grecesti preiau sub forma de decoratie elemente constructive • Calea Arcadiană, Efes – principal drum construit în epoca romană,
ale templelor din lemn ce leagă portul de Marele Teatru; servea ca arteră comercială;
• mai apoi templele romane preiau elemente de decoratie specifice • Marea colonadă, Palmyra
templelor grecesti
25 26
Atasarea de elemente cu rol de legatura, unificare sau de mascare Reciclarea deschisă – planul hipodamic
Palmyra – important punct de oprire a caravanelor; în secolul I î.Hr. • este recunoscută contribuția lui Hippodamus în organizarea portului
Palmira devine un oraș important în timpul ocupației romane Pireu;
• Marea colonadă, Palmyra – se întinde de-a lungul axei Decumanus – • se presupune ca ar fi contribuit și la organizarea orașului Milet, Asia
în punctele de frângere a traseului principal sunt dispuse arce de triumf Minor
care limitează perspectiva în lungul străzii, sporind efectul arhitecturii
• plan în eșichier, clădirile publice fiind
fronturilor stradale; modulează traseul și constituie elemente decorative
cu valoare simbolică (https://whc.unesco.org/include/tool_video.cfm?youtubeid=3btW2VCRK7E ) amplasate central, în cadrul unei piețe
www.galenfrysinger.com/palmyra_syria.htm
27 28
Recapitulare
29