Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ARHITECTURA

Strategii de reabilitare a patrimoniului

Student : dragomir bogdan-mihai An : VI Grupa: 606

Strategii de reabilitare a patrimoniului

Central istoric din bucuresti


Municipiul Bucuresti dispune de rezerve importante de potential, dar starea generala este, nsa, departe de a corespunde exigentelor de ordin tehnic, economic, ecologic, estetic, cultural etc., impuse de politica de dezvoltare de tip european. Pierderea de potential ca urmare a amanarii deciziei de modernizare nu numai ca produce efecte negative imediate dar induce pe termen mediu si lung pierderi enorme, solicita costuri tot mai mari, accentueaza inelasticitatea la schimbare, cu rezonanta n ntreg sistemul economic si n conditiile de viata ale zonei. De asemenea, insuficienta cadrului legislativ, institutional si comportamental influenteaza negativ relansarea unei activitati eficiente. Totodata, pozitia de capitala si aceea de prima poarta a relatiilor cu Europa si cu ntreaga lume amplifica exigentele pentru pastrarea valorilor nationale. ntreaga dezvoltare urbanistica trebuie abordata nu de pe pozitia unei capitale marginase, izolate de lumea postindustriala. Fara o strategie coerenta menita sa metamorfozeze capitala tarii, municipiul Bucuresti nu va putea deveni cu adevarat o capitala n zona Europei centrale si de est.
Reabilitarea i revitalizarea urbana Se poate observa ca, in ultimii 10 ani, in vederea stoparii degradarii centrelor urbane, proiectele de reabilitare si revitalizare urbana au suferit o schimbare si vor avea o complexitate neintalnita pana in prezent, ceea ce va permite, pe baza unor solutii tehnice speciale, salvarea unor zone cu probleme structurale grave. Reabilitarea fondului construit existent presupune reconsiderarea valorii patrimoniului istoric arhitectural si extinderea notiunii de monument (sit) istoric-arhitectural protejat asupra unor zone urbane de mare intindere uneori chiar orase intregi - , ansambluri industriale istorice (dezafectate), ansambluri rurale (sensibilizarea progresiva fata de calitatea istorica a cladirilor, ansamblurilor si oraselor, care duce la determinarea reevaluarii apartenentei la un loc care in ultima instanta influenteaza calitatea vietii. Este necesara adoptarea unor masuri imediate de protejare si de valorificare a patrimoniului construit existent). Mediul construit este ridicat la rangul de obiect de patrimoniu printr-o noua ramura a restaurarii restaurarea urbanistica. Aceasta, prin reconversie functionala si estetica, reda publicului si circuitului economic importante cladiri si situri intregi, care pot astfel participa la imaginea si atractivitatea orasului. Decontaminarea zonelor industriale dezafectate Eforturile intreprinse pana acum de a transforma zonele abandonate asanate in zone de locuit fac parte dintr-o orientare politica mai larga de stapanire a cresterii oraselor, de conservare a spatiilor libere existente si de a economisi, respectiv de a da o mai buna utilizare banilor destinati pentru infrastructura de transport. Studiile efectuate sub dublul aspect al stimularii economice si al protectiei sanatatii oamenilor au relevat

ca multe dintre zonele industriale abandonate sunt potrivite pentru construirea de noi fabrici, depozite, magazine si alte activitati comerciale si locuinte. Potentialul zonelor de reconversie pentru activitati creatoare de locuri de munca este demonstrat de miile de locuri de munca create pe astfel de terenuri. Soluii pentru problemele care afecteaza mediul urban De asemenea, reconversia zonelor urbane (inclusiv industriile dezafectate) degradate rezolva probleme importante care afecteaza mediul urban prin: Afectarea unor functiuni corespunzatoare caracterului monumentelor si ansamblurilor istorice traditionale de arhitectura, care sa ofere conditii propice pentru asigurarea conservarii lor prin intermediul planurilor de ocupare si amenajare; Eliminarea inconvenientelor datorate dezvoltarii inegale a diferitelor cartiere ale orasului, a problemelor specifice de urbanism; Rezolvarea problemelor locuirii prin operatiuni de reabilitare a fondului existent de locuinte vechi care, fara a fi monumente, contribuie la integrarea si protejarea ansamblurilor vechi; Reducerea poluarii si evitarea degradarii cladirilor ca urmare a vibratiilor, prin masuri speciale de siguranta; Rezolvarea traficului rutier si pietonal, a spatiilor de parcare si a transportului public, a legaturilor dintre oras si zonele care reintra in circuitul urban. Interventia guvernelor se impune ca necesara in pregatirea cadrului legislativ, logistic si operational al programelor de sistematizare, in care proiectele urbane pentru reconversia zonelor industriale dezafectate ocupa un loc important. Existenta vointei politice ferme pe plan programatic si financiar este, pe langa inlaturarea calculelor economice pe termen scurt, un pilon important al realizarii consensului social pentru realizarea acestor operatiuni importante. Clasa politica din marile orase ale tarilor occidentale cunoaste si este atrasa de ideea unui proiect urban. Consecventa in practica politica (concurenta realitatii practice, nu verbale) impune proiectul urban, gasirea caracteristicilor comune ale actiunilor indreptate catre dezvoltarea localitatilor si integrarea lor coerenta in politica globala de amenajare a teritoriului face parte din competentele autoritatilor centrale. In urma unei examinari obiective a situatiei si a consultarii cu specialistii implicati in proiectarea de amenajarea teritoriului si urbanism, majoritatea guvernelor occidentale s-au concentrat pe elaborarea programelor si subprogramelor nationale si regionale de dezvoltare integrata, pe stabilirea si/sau infiintarea institutiilor necesare pentru aplicarea acestora si pe adoptarea legilor aferente. Programele nationale si regionale se bazeaza pe evaluarea completa a propunerilor pe termen lung, mediu si scurt venite din teritoriu si urmaresc integrarea lor pe zone de dezvoltare, si genereaza documente cadru pentru abordarea planificarii. Este posibil sa se gaseasca multe trasaturi similare intre orasele din tarile avansate si intre diferitele sectoare urbane. Integrarea noilor functiuni si dotari, crearea locurilor de munca, etc. au fost caracteristicile multor proiecte. Dat fiind ca structurile urbane si problemele legate de unitatile urbane sunt de asemenea dependente de context, scopurile si solutiile trebuie sa fie adecvate contextului specific la care se aplica. Municipiul Bucuresti dispune de rezerve importante de potential, dar starea generala este, insa, departe de a corespunde exigentelor de ordin tehnic, economic, ecologic, estetic, cultural etc., impuse de politica de dezvoltare de tip european. Pierderea de potential ca urmare a amanarii deciziei de modernizare nu numai ca produce efecte negative imediate dar induce pe termen mediu si lung pierderi enorme, solicita costuri tot mai mari, accentueaza inelasticitatea la schimbare, cu rezonanta in intreg sistemul economic si in conditiile de viata ale zonei. De asemenea, insuficienta cadrului legislativ, institutional si comportamental influenteaza negativ relansarea unei activitati eficiente. Totodata, pozitia de capitala si aceea de prima poarta a relatiilor cu Europa si cu intreaga lume amplifica exigentele pentru pastrarea valorilor nationale.

ntreaga dezvoltare urbanistica trebuie abordata nu de pe pozitia unei capitale marginase, izolate de lumea postindustriala. Fara o strategie coerenta menita sa metamorfozeze capitala tarii, municipiul Bucuresti nu va putea deveni cu adevarat o capitala in zona Europei centrale si de est. Reabilitarea Urbana si Influenta acesteia asupra Calitatii Vietii Distingem in cadrul orasului Bucuresti, in principal, trei tipuri de zone in care se impune implementarea unor strategii si operatiuni de reabilitare urbana: 1. Zonele istorice (zonele construite protejate) decazute / degradate ; 2. Zonele urbane destructurate ; 3. Zonele de locuinte colective. Analizele situatiei existente evidentiaza, pe langa disfunctionalitatile complexe concentrate in aceste zone, un ridicat potential de valorificare si dezvoltare a acestora. Prin fixarea unor obiective strategice si derularea unor programe de actiuni in scopul revitalizarii, reabilitarii si reconstructiei urbane a acestor zone, municipalitatea va lansa parteneriate public private in scopul valorificarii oportunitatilor de afaceri si ridicarii bunastarii bucurestenilor. Reabilitarea Zonelor Construite Protejate Zona Centrului Istoric Caracteristica pentru zonele construite protejate este Zona Centrului Istoric. Zona Centrului Istoric ocupa o suprafata de aproximativ 50 ha, in centrul geografic al orasului si este amplasata in perimetrul cuprins intre: bd. Elisabeta la nord str. Hristo Botev la est bd. Corneliu Coposu i Splaiul Independenei la sud Calea Victoriei la vest. Caracterul specific al zonei centrului istoric rezult din valoarea sa ca rezervaie de arhitectur. Aceast valoare trebuie pstrat i promovata la nivelul dezvoltrii oraului ca viitoare capital in cadrul Uniunii Europene. Programele de succes din domeniul dezvoltrii zonelor centrale cu valoare de patrimoniu din Europa realizeaz legturi intre turism, conservarea patrimoniului istoric, muzee, activiti tradiionale, art, resurse naturale i alte elemente de interes pentru a crea parteneriate puternice in scopul conservrii, imbuntirii, promovrii i gestionrii acestor resurse ce nu pot fi inlocuite. - situatia existenta Zona si-a pastrat caracterul si aspectul, cu multe cladiri de importanta arhitecturala si istorica, incluzand cladiri publice, biserici si locuinte. In Zona Istorica sunt in jur de 520 cladiri, din care 38% sunt inregistrate ca fiind semnificative arhitectural. Functiunile dominante sunt financiar-bancare si comerciale: Banca Nationala si sediile diverselor banci comerciale sunt localizate in partea de N V a acestei supafete, magazinele in S V, iar locuintele in toata partea de sud. Mare parte din aceste cladiri sunt proprietatea Municipalitatii. Fondul construit are o valoare tehnica inegala, cu multe constructii in stare mediocra, degradate, sustinute de o infrastructura edilitara care necesita imbunatatiri. Zona este foarte bogata in valori de patrimoniu urbanistic si cultural, care confera identitate si prestigiu orasului - numeroase constructii cu valoare arhitecturala, istorica si ambientala, care detin un puternic potential turistic si economic, valorificat in prezent doar partial. Terenurile si constructiile apartin domeniului public sau privat. Zona beneficiaza de studii si proiecte deja elaborate si de programe de finantare a interventiilor in vederea reabilitarii infrastructurii tehnicoedilitare. Foarte important este faptul ca exista un interes si o vointa politica a edililor orasului, clar exprimate, pentru dezvoltarea acestei zone. In perioada 2000-2002 Primaria Municipiului Bucuresti, a derulat impreuna cu U.N.D.P. (Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite) un proiect numit Un Bucuresti Frumos, care a avut urmatoarele obiective :

- Sa pregateasca, sa califice si sa angajeze temporar tineri adulti iesiti din caminele de copii, in vederea integrarii lor sociale ; - Sa contribuie la revitalizarea Centrului istoric al Bucurestiului, prin refacerea fatadelor cu semnificatie arhitectonica deosebita si a pavajului strazilor din aceasta zona. Au fost efectuate lucrari de reparatii in valoare de peste 1 mil. USD dupa cum urmeaza : - lucrari de reparatii la : Gradinita nr. 54 si la Scoala nr. 66 in valoare de 31.717 UDS, la Casa de Casatorii a sectorului 3 in valoare de 217.665 USD ; - pavari de strazile:Covaci, Selari si Gabroveni in valoare de 118.377 USD - restaurari de fatade la urmatoarele imobile : Franceza 56, Franceza 54, Halelor 3, Halelor 15, Halelor 17, Franceza 60 in valoare de 103.155 USD. - obiective urbanistice propuse Studiul elaborat de municipalitate se bazeaz pe situaia actuala din zona centrului istoric i pe tendinele de dezvoltare a pieei imobiliare din Bucureti. Direciile propuse de aciune iau in considerare experiene similare din orae din Europa central i de est (Lublin in Polonia i Vilnius in Lituania). In plus, ele pornesc de la premiza c un program coerent de revitalizare a zonei trebuie sustinut prin formularea unor politici specifice i prin facilitarea i coordonarea aciunilor celorlali actori importani in proces comunitate, sector privat, agenii guvernamentale, agenii internaionale. Politicile specifice sunt politicile sectoriale de dezvoltare, politici zonale, controlul dezvoltarii si promovarea centrului istoric. Politici sectoriale de dezvoltare: politica utilitilor i serviciilor publice Este prioritara pentru municipalitate, fiind considerata un catalizator al dezvoltarii care determina capacitarea interesului sectorului privat. Politica formulat in aceast direcie se refer la: Asigurarea capacitilor reelelor edilitare in concordan cu cererea consumatorilor. Asigurarea coordonrii, din punct de vedere al graficului de realizare, intre investiiile in infrastructur i reabilitarea fondului construit. politica de investiii politica de trafic politica de chirii politica mediului urban politica de dezvoltare instituional Din punct de vedere instituional, exist trei ipoteze de organizare a cadrului de gestionare a operaiunilor de dezvoltare/revitalizare: Ipoteza 1 Primria, singur, este implicat in managementul operaiunilor, iar sectorul privat opereaz pe baze comerciale zona, in concordan cu obligaii contractuale precizate. Ipoteza 2 Primria, in parteneriat cu sectorul privat, realizeaz managementul operaiunilor. Ipoteza 3 Transformarea unei direcii din primrie intr-o societate comercial avnd consiliul drept unic acionar. Modul de abordare al dezvoltarii institutionale va fi decis de noul Consiliu General al Municipiului Bucuresti. Politici zonale: Din punctul de vedere al formulrii unor politici de dezvoltare pe arii de intervenie, Zona Centrului Istoric este structurat astfel: Zona 1 zon cu caracter preponderent comercial, situat de-a lungul strzii Lipscani, intre str. Smrdan i bd I.C.Brtianu; Zona 2 zon de birouri, de-a lungul bd. Elisabeta i Carol; Zona 3 zon de birouri centrul financiar; Zonele 4 i 5 dezvoltri de birouri, de-a lungul Splaiului Independenei; Zona 6 birouri in zona strzii Hristo Botev i Cii Moilor; Zonele 7, 8 i 9 cu caracter preponderent de recreere, cultur, agrement;

Zona 10 cu caracter rezidenial; O zon de culoar comercial, de-a lungul arterelor majore de circulaie i al strzilor cu caracter comercial. Pe fiecare arie in parte, politicile de dezvoltare trebuie s conduc la conservarea caracterului esenial, la renovarea fondului construit existent i s stimuleze investiii i localizarea acelor funciuni/activiti ce-i confer locului specificitate i valoare: Aceste obiective au determinat inceperea proiectului de reabilitare a zonei istorice a Bucurestiului, cu o valoare totala a investitiei de 9,5 MEURO, din care: 8,0 MEURO credit BERD 1,5 MEURO alocatie buget local Implementarea proiectului se estimeaza a se face pana la sfarsitul anului 2006. Proiectul de reabilitare a zonei istorice are ca scop refacerea climatului de odinioara (dar cu facilitati moderne), stimuland activitatile economice si sociale si conservarea unei parti importante din mostenirea arheologica si arhitecturala a Bucurestiului si include : - actualizarea Master Planului pentru Zona Istorica - dezvoltarea unui Plan Detaliat pentru Aria Pilot continand strazile ce trebuie restaurate in cadrul acestui Proiect - dezvoltarea unei Strategii de Restaurare. - proiectarea si supervizarea lucrarilor necesare restaurarii utilitatilor si strazilor precum si pietonalizarea. Componenta principala a proiectului consta in reabilitarea si extinderea retelelor de: - apa si canalizare - gaz metan - electricitate - telefonie - pasaje pietonale - iluminat stradal Vor fi reabilitate si amenajate arterele de circulatie publica din zona si pavimentele. Se vor transforma si amenaja in mod adecvat unele artere carosabile in pietonale concomitent cu realizarea unui parcaj subteran in zona. Scopul general este impulsionarea restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici si privati in modernizarea cladirilor. Zona va deveni mult mai atractiva atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori si va facilita dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate, restaurantelor, cafenelelor, turism, divertisment si a altor activitati economice. La terminarea implementarii proiectului, urmatoarele strazi vor fi destinate strict traficului pietonal : - Lipscani - Stavropoleos - Bacani - Hanul cu tei - Franceza - Blanari - Pictor Tonitza - Patrascu Voda Proiectul prevede si amenajarea citorva parkinguri de suprafata care sa absoarba interdictiile de circulatie auto pe strazile de mai sus. Aceste parkinguri vor fi amplasate pe terenurile virane adiacente unor strazi, dintre care exemplificam: - Sfanta Vineri 300 locuri parcare - Caldarari 140 locuri parcare - Gabroveni 200 locuri parcare - Toma Caragiu 300 locuri parcare. Beneficii si eficienta socio-economica a proiectului: - imbunatatirea mediului stradal si a infrastructurii publice in scopul incurajariii conservarii si restaurarii siturilor din zona

- impulsionarea restaurarii in zona si stimularea investitiilor de catre proprietarii publici sau privati in modernizarea cladirilor, in scopul cresterii atractivitatii atat pentru locuitori cat si pentru vizitatori prin dezvoltarea suplimentara a magazinelor specializate, restaurantelor, cafenelelor si a altor activitati economice si de birouri; - crearea a numeroase locuri de munca atat pe timpul executiei lucrarilor cat si dupa terminarea acestora; - dezvoltarea turismului.

Situatia Existenta Situatia Propusa - strategia de reabilitare Este conceputa a se realiza prin operatiuni combinate de reabilitare, restaurare, reconstructie la nivelul obiectelor si ansamblurilor de arhitectura, sau de revitalizare si reabilitare urbana a unor zone : - restaurarea sau renovarea unor constructii existente ; - realizarea de noi constructii pentru completarea si definirea atmosferei specifice ; - imbunatatirea calitatii mediului, a imaginii urbane si a spatiilor publice ; - realizarea unor trasee si zone pietonale, destinate comunicarii sociale / contactului comunitar ; - renovarea infrastructurii tehnico-edilitare. - oportunitati de afaceri in parteneriat public privat - investitii in operatiuni de restaurare sau renovare a cladirilor existente de patrimoniu, avand diferite functiuni : turistice, de agrement, comerciale, de birouri, locuinte ; - investitii in constructii noi si amenajari de spatii exterioare: parcaje publice, amenajari de trasee si spatii publice pietonale, spatii comerciale si hoteluri de mica anvergura, locuinte, agrement, birouri de mica anvergura ; - investitii in reabilitare de instalatii si echipamente edilitare, interioare sau exterioare ; - parteneriat in probleme de know-how, management, marketing, programe de dezvoltare, gestiune. Reabilitarea Zonelor Destructurate Caracteristica este Zona Noului Centru, cunoscuta sub numele de Zona Bucuresti 2000. - situatia existenta Zona denumita Bucuresti 2000 este situata ultra-central, adiacenta Centrului Istoric al orasului si ocupa cca. 485 ha, din care cca. 200 ha teren liber ; beneficiaza de accesibilitate foarte buna si de prezenta unor cladiri politico-administrative reprezentative pentru statutul de Oras-Capitala al municipiului Bucuresti. In zona sunt reprezentate functiunile : rezidentiala (de buna calitate) si servicii pentru populatie si pentru agenti economici (total insuficiente). In zona sunt prezente si valori deosebite de patrimoniu cultural, istoric, arhitectural, vecinatatea cu centrul istoric oferind un potential cu valente turistice. - obiective urbanistice Constituirea unui pol urban, continand servicii de importanta supramunicipala, nationala si europeana ; Remodelarea si completarea centrului politic-administrativ national existent ; Reabilitarea subzonelor destructurate. - strategie de reabilitare si revitalizare Valorificarea potentialului funciar existent prin realizarea unor ansambluri importante, coerente, reprezentative pentru functiunea de Oras-Capitala - aproximativ 200 ha teren liber Promovarea unor dezvoltari / investitii pentru ansambluri functionale cu caracter mixt, diversificat, purtatoare de valoare adaugata ridicata pe piata internationala : birouri, comert, hoteluri, agrement, cultura, locuinte Promovarea unor forme de management si marketing urban performant, prin valorificarea resurselor si potentialului existent, a oportunitatilor de afaceri Ridicarea nivelului de atractivitate a zonei, prin imbunatatirea accesibilitatii - a transportului public, a infrastructurii si echipamentelor tehnico-edilitare. - oportunitati de afaceri

cumpararea/ asocierea/ concesionarea de terenuri libere sau propice investitiilor investitii in constructii de birouri, hoteluri, galerii si spatii comerciale en-detail / de lux/ cu capacitate variabila, locuinte exista o piata potentiala de cca. 2.000.000 mp suprafata desfasurata, cu functiuni diverse investitii independente/ in parteneriat public-privat pentru dezvoltarea transportului public/ a sistemelor de parcare publica, la sol si in subteran asistenta, consultanta tehnica si manageriala Reabilitarea cartierelor de locuinte colective Zonele de locuinte colective, realizate sub forma unor mari ansambluri in perioada 1960-1985, sunt amplasate in zonele semicentrale si in cartierele periferice ale orasului si asigura locuinte pentru circa 1.300.000 locuitori. - situatia existenta Ansamblurile sunt formate din unitati colective de locuire cu Parter si 4-10 etaje, in structuri constructive de caramida portanta sau de beton armat, corespunzatoare, cu o densitate ridicata. Se constata un fenomen de uzura fizica si morala, atat la nivelul structurilor constructive cat si la cel al echipamentelor tehnicoedilitare; zonele prezinta disfunctionalitati de natura functional-urbanistica: lipsa echipamentelor sociale corespunzatoare calitativ si cantitativ, de interes local microclimat necorespunzator, arid iarna si vara, cauzat de distrugerea spatiilor verzi si inexistenta unor oglinzi de apa / fantani deficit de locuri de parcare / garare in conditii adecvate rezolvari tehnice si spatiale necorespunzatoare in prezent, amenajari dezorganizate si imagine monotona si neatractiva. - obiective urbanistice imbunatatirea calitatii tehnice, functionale si stilistice a unitatilor de locuit, a ansamblurilor construite ridicarea gradului de satisfactie a locuitorilor, prin imbunatatirea conditiilor de viata si a starii de sanatate, prin imbunatatirea calitatii microclimatului - strategia de reabilitare renovarea, reabilitarea si reconfigurarea infrastructurii tehnico-edilitare si a sistemului de circulatii publice, personalizarea si diferentierea unitatilor si ansamblurilor de locuit, crearea unor spatii publice de contact comunitar in cartierele de locuinte colective completarea sistemelor de dotari si echipamente social-culturale, corectarea si adecvarea unor solutii arhitecturale si urbanistice / tehnice, functionale si stilistice implicarea locuitorilor in gestionarea propriilor probleme colective prin promovarea unor forme moderne de parteneriat intre administratia municipala si asociatiile de locatari. - oportunitati de afaceri investitii in realizarea de parcaje auto etajate, subterane sau supraterane, de capacitate mica / medie, in structuri usoare cu cost redus, cu chirii moderate, piata estimata fiind de 350.000 de posesori de autoturisme investitii in completarea / constituirea retelelor de echipamente social-culturale, de interes local reabilitarea structurilor existente, a spatiului functional si a fatadelor constructiilor existente investitii sau parteneriate pentru imbunatatirea transportului public investitii in retehnologizarea / modernizarea sistemului de termoficare sau in sisteme de incalzire descentralizata investitii in realizarea de locuinte sociale in sisteme semi-colective sau private, diversificate ca marime sau structura functionala. Influente ale politicilor si operatiunilor de reabilitare urbana asupra calitatii vietii urbane Reabilitarea unor zone urbane, prin operatiuni de restaurare, renovare, reconstructie, produce efecte benefice, directe sau mediate, subtile, asupra calitatii vietii rezidentilor sau a altor utilizatori, exprimand dincolo de politica urbana si un set de politici sociale. Reabilitarea centrului istoric va regenera calitatea tuturor functiunilor localizate in zona, atat pe cea rezidentiala pentru locuitorii zonei, dar si pentru cei cazati temporar ca turisti.

Cresterea calitatii serviciilor, turismului, a amenajarii spatiilor publice reprezinta si o chestiune de interes general, intrucat confera o calitate superioara a vietii urbane, determinand cresterea atractivitatii si a prestigiului orasului, generand experiente noi, evenimente memorabile, trairi ale locului, dar si cresterea bunastarii generale prin atragerea investitiilor. De asemenea, restructurarea urbana si reabilitarea zonei Bucuresti 2000, axata, in principal, pe masuri de reorganizare si remodelare a spatiului, promite sa produca atat influente directe pozitive asupra confortului si gradului de satisfactie a celor ce vor beneficia direct de utilizarea noilor functiuni urbane datorita noii structuri a spatiilor publice, a varietatii de servicii oferite, a noilor imagini si efecte urbane, cat si influente imediate asupra altor zone si categorii de populatie, prin introducerea marilor suprafete de teren urban destructurat in circuitul economic, social si cultural al orasului. Zona Bucuresti 2000 ar putea genera venituri importante la bugetul Primariei, iar acestea ar putea fi redistribuite in baza unor politici social-urbanistice (eventual si in beneficiul unor arii defavorizate / in cartiere marginase, ridicand nivelul de calitate a vietii locuitorilor prin imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare si social-culturale, prin crearea de locuri de munca, etc), imbunatatindu-se in ultima instanta nivelul de coeziune social-economica si de bunastare a comunitatii bucurestene. Reabilitarea urbana a marilor ansambluri de locuinte colective, bazata mai mult pe operatiuni de renovare si completare a unitatilor de locuit, dar si pe restructurarea functionala si spatial-configurativa din punct de vedere urbanistic la nivelul complexelor de locuit, va produce efecte pozitive atat la nivelul confortului fiecarei gospodarii, dar si in plan social, imbunatatind gradul de comunicare si coeziune comunitara. Toate aceste tipuri de operatiuni, fie de mare amploare pe arii mari, concentrate, fie la scara redusa, punctuale si dispersate, devin motoare economice si sociale, generatoare de venituri publice sau private, de locuri de munca si astfel, indirect, de calitate a vietii urbane.

Bibliografie : www.pmb.ro www.scribd.com www.unibuc.ro www.scritube.com