REGENERARE URBANA

FERENTARI
 1. Table of Contents
1.Table of Contents.......................................................................................................2
1.PREZENTARE GENERALĂ.......................................................................................3
2.LOCALIZARE GEOGRAFICĂ....................................................................................4
3.LOCALIZARE ISTORICĂ...........................................................................................5
Legende istorice (1865) - Dimitrie Bolintineanu - Ferentarul....................................6
4.CARACTERISTICI DEMOGRAFICE, SOCIALE ȘI ECONOMICE ALE ZONEI......13
5. CARACTERISTICI ECONOMICE ..........................................................................24
6.CARACTERISITICI URBANISTICE ........................................................................26
7. CALITATEA SI PROTECTIA MEDIULUI ...............................................................31
8. ANALIZA SWOT A ZONEI .....................................................................................33
9.REGENERAREA SI DEZVOLTAREA ZONEI ........................................................35
1.2.Potential de dezvoltare.......................................................................................35
1.2.Prioritati de dezvoltare.......................................................................................36
A.REGENERARE URBANA FERENTARI – DOMENIUL SOCIAL-SOCIETATE 37
B.REGENERARE URBANA FERENTARI – DOMENIUL ECONOMIC...............38
C.REGENERARE URBANA FERENTARI – DOMENIUL – ECOLOGIC.............39
10.PLAN DE ACȚIUNE...............................................................................................43
1.Metodologia de implementare si control............................................................43
2.Plan de monitorizare..........................................................................................44
 1. PREZENTARE GENERALĂ

Municipiul Bucureşti se află la intersecţia paralelei de 44 025' latitudine nordică cu meridianul de

0
26 10' longitudine estică. Oraşul se întinde în Câmpia Vlăsiei, subunitate a Câmpiei Române. Câmpia
Vlăsiei s-a format prin acumularea unor mari cantităţi de aluviuni acoperite de depozite de loess.
În arealul oraşului, din cauza densităţii mari a construcţiilor şi a amenajărilor urbanistice, valorile
hipsometrice ale reliefului sunt atenuate, distingându-se greu aspectele microreliefului. Valea
Dâmboviţei, ce trece prin centrul oraşului, străbătându-l pe direcţia NV– SE, are o luncă largă de cca.
22 km lungime cu lăţimea maximă de 2,5 km..
Sectorul 5 este situat în partea de Sud a Capitalei având o suprafață de 2.947 ha., Sectorul 5 se
învecinează cu sectoarele: 3, 4 și 6.

Regenerarea Urbana Ferentari - isi propune soluționarea problemelor urbane ale zonei și găsirea
unei îmbunătățiri de lungă durată pentru condițiile economice, fizice, sociale și de mediu pentru Cartierul
Ferentari, Sectorul 5 si implicit pentru Capitala.

Principiile care vor sta la baza acestui proiect sunt:

 analiza adecvată a condițiilor locale;
 schimbarea sa fie simultană a stării fizice a clădirilor, a structurii sociale, a bazei
economice și a condițiilor de mediu;
 respectarea obiectivelor dezvoltării durabile;
 utilizarea eficienta a resurselor naturale, economice și umane disponibile;
 sa asigure participarea actoriilor implicați.
 2. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

Situat în partea de sud-vest a Bucureștiului, cu prelungiri în zona județului Ilfov, care conduc
spre orașele Giurgiu și Alexandria, sectorul 5 se învecinează la est cu sectorul IV, la nord cu sectoarele
I și III și la vest cu sectorul VI, desfășurându-se pe o suprafață de 29 km², cu o populație de cca
270.000 de locuitori.
Pornind din centrul capitalei, suprafata acestui sector, în care predomină relieful plat de câmpie este
străbătut în zona sa nordică de o porțiune a râului Dâmbovița, care avea pe malul ei drept Dealul Mihai
Vodă (cunoscut și sub numele de Dealul Spirei sau Dealul Arsenalului) unde își avea sălașul zona
istorică a capitalei dominat de străvechea mănăstire Mihai Vodă, monument emblematic al
Bucureștiului. Alt relief pronunțat ce domină partea nordică a sectorului 5 este Dealul Cotrocenilor,
odinioară acoperit de întinsele păduri ale Vlăsiei, de livezi și de culturi bogate de viță de vie, ce se
prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreștilor și actuala Șosea a Viilor,
alcătuind așa numita Podgorie a Bucureștiului.
Ferentari este cartierul Bucurestiului, situat în extremitatea estică a sectorului 5, ce se învecinează
la est cu Cartierul Giurgiului și la vest cu cartierul Rahova.

Cartierul Ferentari este constituit de-a lungul Căii Ferentarilor respectiv a Prelungirii Ferentari, fiind
limitat la vest de Soseaua Salaj, la est de catre de fosta cale ferată București Filaret – Giurgiu si la sud
de limita orașului.

Cartierul nu este deservit de reteaua de transport subteran, transportul realizandu-se doar prin
trasee de tramvai (de liniile 4, 8 și 23) și de traseele de autobuz (liniile 117, 139, 141, 220 și 323).

In consecință, deși cartierul este amplasat în apropierea zonei centrale, legătura directă cu aceasta
este practic inexistentă, locuitorii cartierului fiind privați de posibilitatea unei legături facile cu centrul
orașului, fapt ce poate amplifica sentimentul de izolare în cadrul orașului.
 3. LOCALIZARE ISTORICĂ
Istoria sectorului 5 este legată de vatra străveche a Bucureștiului, ale cărei vestigii arheologice
atestă așezări omenești încă din perioada paleoliticului. Mărturii ale unei civilizații preistorice
descoperite în Dealul Mihai Vodă sau urmele culturii geto-dacilor de pe malurile Dâmboviței, bisericile și
așezămintele domnești renăscute de atâtea ori din ruine, drumurile comerciale și evoluția târgului
medieval până la crearea urbei moderne, toate acestea vorbesc de identitatea sectorului 5, care, alături
de perimetrul sectoarelor 3 și 4 formează zona cea mai veche a Bucureștiului. Această zonă încărcată
de istorie, supusă multor încercări și urgii a fost marcată de pierderea sau dislocarea unor monumente
de referință pentru memoria orașului.
Cartierul Ferentari are propria istorie in raport cu celelalte cartiere din Sectorul 5. Aici inainte de
cel de-al Doilea Război Mondial, în actuala Prelungire Ferentari erau vii şi livezi, de unde şi numele
uneia dintre cele mai sărace străzi din acest cartier: Livezilor. După terminarea războiului, în 1945, în
zonele Ferentari, Rahova, Petre Ispirescu şi Sebastian se adăposteau bandele de gangsteri ai oraşului.
Etnia este originara din nord-vestul Indiei, si poate fi găsita azi în aproape toată lumea. Ei au
migrat în Iran şi în Asia mediteraneeană, începând din secolul V, apoi în Imperiul Bizantin în secolul IX,
de unde au pătruns în sud-estul şi centrul Europei, ca şi în nordul Africii, în special Egipt, în secolele X –
XIV. În secolul XV au ajuns până în Europa apuseană, iar din secolul XIX, în cele două Americi.
Nomazi plecaţi din nord-vestul Indiei, cu aproximativ 1.500 de ani în urmă, ei s-au împrăştiat în
toată lumea. În Bucureşti sunt menţionaţi pentru prima oară la 1572.
Prima menţiune a etniei in Bucureşti a apărut în 1572, când Oprea şi Stan, “feciorii Orzii
ţiganul”, au vândut loc de casă grecului Cuciuc. Deşi erau robi, cei doi aveau drept de proprietate şi de
liberă folosinţă a proprietăţii. În 1727, este menţionat primul ţigan liber: Dumitraşco. El avea “trei case,
două pivniţe cu vinuri, bani împrumutaţi altora, unelte de căldărar (era vătaf de căldărari) şi haine”.
Există mai multe legende, neatestate documentar, conform cărora numele cartierului ar proveni
de la nişte “ferentari”, soldaţi ai lui Mihai Viteazul, care au fost împroprietăriţi de domnitor după bătălia
de la Călugăreni (1595), alta sustine că e posibil ca numele de Calea Ferentarilor să fi apărut în cinstea
soldaților olteni ai Domnitorului Alexandru Ioan Cuza – ferentarii – care ar fi fost împroprietăriți cu
pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o; o altă teorie privitoare la numele cartierului,
susținută de unii istorici, se referă la originea latină a numelui: latinescul “Ferentarius” – soldat din
infanteria ușoară a legiunilor romane.
După dezrobirea lor, în 1856, aceştia au părăsit moşiile şi au început să se adune în comunităţi
compacte, la periferia marilor localităţi. In timp, s-au adăugat şi şatrele nomade. Aşa a apărut şi
comunitatea din Ferentari Conform menţiunilor istorice, etnia din sudul Capitalei se întindea, la
începutul secolului XX, din actualul bulevard Pieptănari, care derivă din meseria de “pieptănar”, adică
făuritor de piepteni – menţionată în “Istoria Bucureştilor” a lui Constantin C. Giurăscu – până în actuala
Prelungire a Ferentarilor.

„Ferentarul, ager şi cu lungă chică,

Intră în oştime fără nici o frică.
Tare ca un leu.
Iute ca săgeata tabăra străbate:
"Ferentar sînt eu!"

Astfel ferentarul ştie ca să moară:

Pentru ţara dragă, pentru soţioară
Cine n-ar muri?
Unul ca acela blestemat să fie!
 Nimeni să nu-l plîngă, nimeni să nu-l ştie
Cînd el va pieri!...

Junele fecioare, tineri luptători,

Pe mormîntul nostru vor culege flori !...”
Legende istorice (1865) - Dimitrie Bolintineanu - Ferentarul
(Fragment dintr-un marş vechi)

EVOLUTIE ISTORICA SECOLELE XVIII-XIX

Numele cartierului vine de la numele arterei principale a acestuia Calea Ferentarilor,
continuarea Drumului Craiovei – in present Calea Rahovei incepand cu anul 1883.
 Teritoriul Bucurestilor, in sud in timpul secolului al XIX-lea, se intindea dincolo de linia de
centura, fiind o periferie cu caracter agricol, in special podgorii si gospodarii, crame, conace i n lungul
drumurilor sau risipe neregulat in interiorul viilor. Specificul principal al zonei era agricol, care insa au
favorizat aparitia de zone semi-industriale – fabricarea vinurilor si rachiurilor, precum si conservarea
fructelor. Zona, din punct de vedere administrativ nu apartinea intavilanului Bucurestiului.
 In Planul Bucurestiului din 1873, remarcam doua artere conturate incomplete care leaga orasul
de teriroriul exterior de la sud, respectiv Calea Ferentarilor si Soseaua Giurgiului. Apare si Gara Filaret,
cea mai veche gara din capital, odata cu calea ferata neelectrificata Bucuresti-Giurgiu pusa in functiune
la 7 septembrie 1869. Aceasta era folosita in principal pentru transporturile de marfa.
In 1872 este inaugurata calea ferata Filaret – Cotroceni- Gara de Nord. In 1871 apare Uzina de
gaz Filaret, care asigura introducereda iluminatului stradal prin intermediul felinarelor cu gaz aerian. La
acest moment Cartierul Ferentari este in continuare de tip agricol.
Pe Planul Grigore Cherchez din 1883, apare oficial Calea Rahovei si Cimitirul Serban Voda
situat la est de a doua artera importanta care margineste Cartierul Ferentari, si apar schimbari
cadastrale in urma sistematizarii Raului Dambovita.
 In anul 1893, pe planul G.A. Orascu, zona cartierului Ferentari este situat in continuare in afara
teriroriului administrativ al Bucurestiului, fiind nedetaliata. Planul consemneaza aparitia Fabricii de
chibrituri si a Fabricii de incaltaminte militara, la nord-est de cartierul Ferentari.
Fabrica de chibrituri a fost inaugurate in anul 1879, in prezenta domnitorului Carol I, iar Fabrica
de incaltaminte militara apare ca urmare a legii incurajarii industriei nationale din 1887.
Se defineste un viitor industrial specific al zonei, iar Cartierul Ferentari este sub impactul direct
al acestei dezvoltari.
 Planul Institutului Geografic al Armatei din anul 1899, se observa si se confirma tendinta de
dezvoltare industriala cu prezenta mai multor fabrici amplasate in teritoriul actualului sector 5.

Desi multiplicarea fabricilor in Carterirul Ferentari aduce cu sine parcelari noi, zona se modifica in ceea
ce priveste tesutul construit, avand insa in continuare un specific agricol.
De la acest moment Calea Ferentarilor apare cartografiata in mod oficial, desi pe o lungime mica in
intravilanul orasului. Apar cartografiate si Strada Magurele, actuala Salaj, asigurand accesibilitatea
pana la Soseaua Viilor, continuand cu Soseaua Giurgiului care confera acces la centrul orasului, numita
atunci Soseaua Serban Voda.
 4. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE, SOCIALE ȘI ECONOMICE ALE ZONEI
a) Populatie

Cartierul Ferentari are o populaţie tânără, o proporţie crescândă a debutanţilor de pe piaţa muncii
provenind din familiile rome.

Copiii şi tinerii între 0 -14 ani – noua generaţie de debutanţi pe piaţa muncii – reprezintă circa 40%
din totalul populaţiei rome, comparativ cu 15% din populaţia generală. În acelaşi timp, circa 17% din
populaţia generală din România este în vârstă de cel puţin 65 de ani, ceea ce constituie o proporţie care
se estimează că va creşte rapid în viitorul apropiat. FIGURA 1
Tineretul de etnie roma este astfel în contrast evident cu profilul de îmbătrânire rapidă a populaţiei
generale a României. În funcţie de estimările populaţiei rome, între 6% şi 20% dintre debutanţii de pe
piaţa muncii din România sunt în prezent romi. În timp ce se estimează că populaţia generală cu vârstă
de muncă din România va scădea cu 30% până în 2050, se estimează că acest segment al populaţiei
rome va creşte.
FIGURA 1: POPULAŢIA ROMĂ ESTE MAI TÂNĂRĂ DECÂT POPULAŢIA GENERALĂ DIN ROMÂNIA

Surse: Studiul regional privind Situaţia Romilor realizat de PNUD/Banca Mondială/ CE, 2011; UnitedNations, Department of Economic and Social
Affairs, Population Division, World Population Prospects: The 2012 Revision, DVD, 2013.

Un factor important care pune în lumină potențialele beneficii economice ale incluziunii romilor
este acela că ratele de ocupare şi veniturile medii în rândul romilor sunt în prezent mult inferioare celor
ale populaţiei române generale. În 2011, aveau un loc de muncă doar 66% dintre bărbaţi şi 53% dintre
femeile cu vârstă activă (15-64) din populaţia generală, în timp ce doar 42% şi 19% dintre bărbaţii
respectiv femeile rome aveau un loc de muncă, inclusiv locuri de muncă informale.

Mai mult, angajaţii romi câştigă doar o fracţiune din veniturile medii ale populaţiei generale. Ca
urmare a ratelor scăzute de ocupare şi a salariilor mici, se estimează că venitul din muncă al bărbaţilor
romi de vârstă activă din România reprezintă doar 20% din cel al populaţiei generale; cifra aferentă
pentru femeile rome este de 12%. (FIGURA 2)
FIGURA2: Surse: EU-SILC (2008), pentru informaţii despre veniturile populaţiei generale; Eurostat (2012), pentru 2011 trimestrul 2; şi Studiul Regional privind Situaţia
Romilor al PNUD/Banca Mondială/CE (2011).

Conform datelor Recensământului populației din 2011 – Sectorul 5 este sectorul cu cel mai mic
număr al populației dintre cele 6 sectoare ale Bucureștiului. Cu toate acestea, în acest sector se
înregistrate cea mai mare densitate la nivel de locuință, ceea ce denotă un număr relativ mic al
locuințelor, raportat la celelalte sectoare. Din ultimul tabel se poate observa, totodată, slaba dotare a
locuințelor din acest sector, înregistrâdu-se un procent sub media municipiului în ceea ce privește
alimentarea cu apă, accesul la canalizare, sau dotarea locuințelor cu baie sau grup sanitar.
 b) Forta de munca
Incluziunea socială şi economică a romilor este esenţială avand in vedere ca România trebuie
să-şi atingă ţintele Europa 2020. Romii sunt semnificativ mai săraci şi mai vulnerabili decât ne-romii. De
fapt, majoritatea vastă a romilor din România, ca şi în alte ţări est-europene, continuă să trăiască în
sărăcie, la un nivel mult mai grav decât acela al vecinilor lor ne-romi care locuiesc în aceleaşi comunităţi
sau în comunităţi apropiate. Circa jumătate din familiile romilor din România au o intensitate foarte
redusă a muncii. Ca urmare, reducerea sărăciei în rândul romilor constituie un pas esenţial pentru ca
România să-şi atingă ţinta Europa 2020 de reducere a numărului de cetăţeni confruntaţi cu risc de
sărăcie cu 580.000.

Excluziunea socio-economică a romilor din România este rezultatul mai multor factori corelaţi
care conduc la o discrepanţă evidentă la nivelul şanselor, începând de la o vârstă fragedă. În încercarea
de a corela recomandările de politici şi de a sublinia cele mai promiţătoare domenii de intervenţie, acest
raport se concentrează pe trei dimensiuni ale excluziunii: dezvoltarea abilităţilor (în principal prin
dezvoltarea timpurie a copiilor şi prin învăţământul de bază), câştigarea şanselor pentru familiile rome şi
servicii şi condiţii de locuit de bază. Aceste trei dimensiuni subliniază provocarea aferentă efortului de a
obţine şanse egale pentru romi, atât pentru generaţia actuală cât şi – absolut esenţial – pentru generaţia
următoare (Figura 3).

CICLUL EXCLUZIUNII DE LA O GENERATIE LA ALTA

1. EDUCATIE SI COMPETENTE
2. SANSE DE OBTINERE A UNUI VENIT
3. ASIGURAREA DE SERVICII DE BAZA SI DE LOCUIT
 În ciuda şanselor reduse, romii au aproximativ aceleaşi aspiraţii ca şi ne-romii pentru ei înşişi şi
pentru copiii lor. Deşi romii sunt adesea percepuţi ca nefiind interesaţi de incluziunea socială, de fapt in
realitate situatia este contrara. Adesea băieţilor romi li se impune să părăsească şcoala pentru a-şi ajuta
familiile, câştigând un venit suplimentar necesar subzistenţei zilnice. Familiile vulnerabile îşi
prioritizează cheltuielile în funcţie de nevoile zilnice în detrimentul transportului, îmbrăcămintei sau altor
costuri pentru şcoală. În ciuda accesului redus la servicii de sănătate de calitate, educaţie şi posibilităţi
de câştig, părinţii romi îşi doresc ca toţi copiii lor să absolvească un nivel cât mai înalt de învăţământ:
circa 73% din părinţii romi îşi doresc ca toţi copiii să finalizeze cel puţin învăţământul gimnazial şi liceal,
comparativ cu 92% din părinţii ne-romi care locuiesc în apropiere. În ceea ce priveşte locurile de muncă,
romii angajaţi se declară mult mai fericiţi şi mai mulţumiţi de condiţiile de viaţă decât cei fără un loc de
muncă, iar 74% din bărbaţii romi şi 76% din femeile rome declară că preferă „un loc de muncă sigur,
plătit mai puţin” decât „un venit mai mare, dar incert şi inconstant”. Aceste cifre reprezintă 82% şi 83%
pentru bărbaţii şi respectiv femeile ne-rome din vecinătate. Similar vecinilor ne-romi, majoritatea romilor
preferă „să aibă un loc de muncă sigur, dar să fie la muncă 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână şi să nu
aibă libertatea de a-şi gestiona timpul” decât „să aibă un loc de muncă inconstant, dar să-şi gestioneze
timpul în mod liber.” (sursa: The World Bank: Studiu de diagnosticare si consultanta pentru politicile de sprijinire a incluziunii romilor
din Romania)

Procesul de dezindustrializare înregistrat după 1990 a afectat puternic cartierul Ferentari,

cauzând atât numeroase suprafețe dezafectate (surse pentru infracționalitate) cât și un număr mare de
șomeri. Aceste aspecte au accentuat segregarea socială la nivelul zonei. De altfel, activitățile
economice sunt reprezentate de mici ateliere, ce utilizează de regulă forță de muncă masculină, fără
cerințe de pregătire profesională, iar în foarte multe cazuri fără acte (munca la negru).
 Istoricul comunităţii, excluziunea socială a populaţiei, împreună cu infrastructura foarte precară
a zonei, dau acestui cartier specificul unei comunităţi închise.

c) Locuirea

Zona Ferentari ca parte integranta a comunitatii locale sector 5, este delimitata geografic de cateva
artere de circulatie importante, dupa cum urmeaza: Soseaua Giurgiului; Soseaua Salaj; Calea Rahovei
si Prelungirea Ferentari.
Din perspectiva istorica, aceasta zona s-a extins si dezvoltat in mai multe etape, din care trei sunt de
referinta si anume:
a) In perioada interbelica cand o parte din populatia Bucurestiului, beneficiind de efectele unor
reforme sociale din epoca sau unele persoane in calitate de luptatori in Primul Razboi Mondial
sunt improprietariti cu terenuri la marginea orasului Bucuresti. Pe aceste terenuri, atunci libere au
fost construite actualele zone de strazi cu locuinte individuale ( case cu curte ). Populatia din
aceste zone a fost si este alcatuita din persoane de etnie roma si de etnie romana, intr-un procent
relativ egal
b) Perioada anilor 1970 -1980, cand in cadrul unui proces mai amplu de sustinere si accelerare a
industrializarii economiei, doar pentru tinerii muncitori au fost concepute si ulterior construite
tipuri de locuinte cu anumite caracteristici de care acestia sa se foloseasca pentru o perioada
limitata de timp. ( camine de nefamilisti, apartamente cu grad de confort inferior etc ). Acest tip
de locuinta era destinat pentru o rezidenta individuala si numai in exceptii pentru maxim 2
persoane, obligatoriu tineri necasatoriti, sau casatoriti si fara copii dar cu statut de muncitor intr-o
unitate ce apartinea de o anumita ramura industriala.
 c) ) Pe fondul transformarilor structurale socioeconomice si politice, generate de Revolutia Romana
din anul 1989 , treptat modelul acesta de locuinta isi pierde utilitatea economica si sociala pentru
care a fost conceputa initial. Totodata in perioada anilor 1990- 1994 in societate se acutizeaza
criza de locuinte , pe fondul stoparii construirii acestora. In acel context si sub presiunea unor
mitinguri si greve este elaborat un nou cadru legislativ pentru mai multe masuri de tip reparator
printre care unele vizau si fondul locativ.
Din aceasta perspectiva toate persoanele care se aflau in locuintele mai sus mentionate,
constiente fiind ca nu vor mai avea beneficiile generatiilor anterioare in sensul de a accede la un alt
tip de locuinta cu mai mult spatiu si grad sporit de confort, au acceptat o perioada statutul de
chirias si ulterior cand legislatia a permis cumpararea acestora, au initiat demersuri pentru
achizitionarea lor iar in prezent sunt proprietari de drept.
Cartierul este unul proponderent de locuinte individuale, in cadrul caruia se pot observa insertii
de locuinte colective (constituite incepând cu anii `50) si rezerve de teren constituite din zone industriale
dezafectate.
Modul de conformare a rețelei de străzi indică felul în care a luat naștere cartierul: parcelări
succesive ale terenurilor existente într-un timp relativ scurt.

Suprafețele parcelelor sunt în general mici spre medii fără a se deosebi însă de dimensiunea
parcelelor din alte cartiere ale Bucureștiului.

Cartierul se prezinta ca o aglomerare de case tipice Bucureștiului de periferie interbelic cu case

mici, așezate pe una din laturile proprietății parcela avand suprafete mineralizate minime si suprafete
vegetale consistente. De altfel, zona cu locuințe individuale prezintă un pronunțat caracter rural
(construcții izolate, lipsa alinierilor stradale), suprafețele parcelelor diminuându-se în urma lotizărilor
succesive.

In cadrul acestui țesut se pot identifica construcțiile colective edificate în perioada de după cel
de-al doilea Război Mondial. Dintre acestea sunt de remarcat blocurile construite între 1945 și 1947 ca
locuințe pentru muncitori, locuințe ieftine ce constituie blocuri tip bară cu circa 600 apartamente.

In zona străzilor Tunsu Petre, Livezilor, Iacob Andrei se poate observa zone de blocuri cu o
tendinta acuta de degradare, acestea fiind în mare locurile care aduc după sine renumele negativ al
cartierului. Blocurile construite la începutul anilor `70 și au avut un regim de confort II conform normelor
în vigoare.

Tendinta de degradarea a acestora a început înainte de 1990 dar tot acest proces s-a accelerat în
ultima decadă a mileniului II, și sub influența puternică a mass mediei ce a popularizat negativ, în mod
excesiv, aceste zone, polarizând categoriile de cetățeni cu anumite caracteristici legate, în mod special,
de gradul sporit al sărăciei.
 Educatie, cultura, sport

Zona Ferentari nu este populata numai de cetateni de etnire roma, insa aceasta etnie este cea
mai afectata de procesul de getorizare a cartierului. Din studiile efectuate de echipa care a elaborat
studiul de diagnostiare si consultanta pentru politicile de sprijinire a incluziunii romilor din Romania.
Aproximativ 40% din copiii romi sunt subnutriţi, afectându-le semnificativ potenţialul de
dezvoltare cognitivă şi socio-emţională pe parcursul întregii vieţi deoarece le afectează şansele de a
merge la şcoală, de a învăţa şi de a socializa. Obiceiurile de hrănire sunt un factor principal.Dieta
alimentară nu este diversificată, mamele rome hrănindu-şi rar copiii cu carne, ouă şi legume în primii ani
de viaţă, care sunt esenţiali pentru aceştia. Doar una din cinci familii rome îşi permite să mănânce carne
la două zile (comparativ cu trei din cinci în rândul celorlalte famili).

Condiţiile precare de viaţă şi accesul necorespunzător la sănătate, apă şi servicii de salubrizare

sunt factori-cheie care contribuie la malnutriţia copiilor şi cazurile aferente de diaree, precum şi la boli
respiratorii şi alte afecţiuni infecţioase în rândul copiilor.

Doar 37% dintre copiii romi între 3 şi 6 ani sunt înscrişi în învăţământul preşcolar. Această rată
mică de înscriere în învăţământul preşcolar împiedică posibilitateacopiilor romi de a fi pregătiţi pentru
şcoală şi le reduce şansele de a atinge niveluri de învăţământ superior şi competenţe necesare pentru
angajare mai târziu în viaţă. Faptul că nu-şi permit să meargă la grădiniţă contribuie la ratele scăzute de
înscriere în învăţământul preşcolar a romilor.

Cartierul Ferentari este echipat cu urmatoarele:

Instituții de educație - În cartier școlile și grădinițele sunt distribuite uniform în teritoriu asigurând o
accesibilitat optima.

Fondul construi al acestora a fost realizat după cel de-al doilea război mondial, multe dintre acestea
suferind o serie de lucrari reabilitare
Unitățile de învățământ sunt:
- Școala Generală nr. 2
- Școala Generală Nr. 130
- Școala Generală nr. 134
- Școala Generală nr. 135
- Școala Generală nr. 136
- Școala Generală Nr. 148 George Călinescu

Cultură - În Prelungirea Ferentari nr. 5 funcționează Biblioteca Publică „Gheorghe Șincai”. Aceasta, în
suprafață de 104 mp, a fost modernizată între 2008 și 2009. Pe Calea Ferentari nr. 72 funcționează o
altă Biblioteca „Filiala pentru copii și tineret Vasile Alecsandri”.

Instituții de sănătate - Pe Str. Lacul Bucura, la nr. 40 funcționează Spitalul de ftiziopediatrie

Baze sportive - cartier, pe Str. Veseliei, funcționează în prezent „Stadionul Rapid II”.

Piețe agroalimentare
Piața Ferentari a fost construită în 1947, odată cu ansamblul de blocuri de locuințe din Calea
Ferentarilor nr. 70-74. În 2008 a fost refăcută complet și azi se prezintă publicului ca o construcție
modernă ce asigură bune condiții de desfacere a produselor agroalimentare.

Potential si disfunctionalitati
o Conditii de locuire insalubra
o Infrastructura tehnico-edilitara deficitara
o Lipsa actelor de identitate
o Un numar important de persoane locuiesc fără forme legale
o Nivel de instruire scăzut care conduce la acces redus pe piaţa forţei de muncă, lipsa locurilor de
muncă, lipsa asigurărilor medicale
o lipsa medicilor de familie şi a unităţilor medicale care să ofere servicii populaţiei aflate în
nevoie,lipsa asigurărilor medicale
o risc ridicat de îmbolnăvire (HIV/SIDA, Hepatita C, TBC, etc)
o lipsa educaţiei sanitare care să conduca la prevenirea îmbolnăvirilor,
o consum de droguri injectabile în rândul tinerilor,
o risc maxim de îmbolnăvire în rândul copiilor care de multe ori se joaca pe terenuri de joaca
pline de gunoaie şi seringi folosite de consumatorii de droguri,
o Infracţionalitate crescută
5. CARACTERISTICI ECONOMICE
6. CARACTERISITICI URBANISTICE
Astfel in zona Ferentari intalnim mai multe cartiere de tip ghetou cu blocuri, care au in comun
urmatoarele caracteristici :
a) Blocuri de locuinte de proasta calitate, construite inainte de 1990 pentru muncitorii din fostele
intreprinderi socialiste, foste camine de nefamilisti sau blocuri cu apartamente cu confort redus. Zona
poate include un singur bloc sau un grup de doua sau mai multe blocuri. Apartamentele sunt in
proprietatea primariei sau in proprietatea privata.
b) Locuitorii acestor zone se confrunta cu probleme numeroase, pe mai multe dimensiuni: supra-
aglomerare, conditii proaste de locuire, lipsa sau accesul redus la infrastructura, lipsa sau venituri
reduse, pozitii marginale si vulnerabile pe piata muncii, educatie formala scazuta sau deloc in randul
adultilor, rate ridicate ale abandonului scolar, parasire timpurie a scolii, absenteism scolar in randul
copiilor.
De asemenea in zona Ferentari intalnim si o zona de tip mahala cu locuinte improvizate , ce se
caracterizeaza prin urmatoarele :

a) Se afla langa un cartier periferic, care s-au extins dupa 1990 cu comunitati foarte sarace. Locuintele
sunt de foarte proasta calitate fiind, in principal, cocioabe/adaposturi improvizate. Locuintele sunt
amplasate haotic, una linga alta, cu foarte putin spatiu intre ele;

b) Problemele locuitorilor: lipsa infrastructurii, conditii de locuire mizerabile, saracie extrema, educatie
formala scazuta sau deloc in randul adultilor, rate ridicate ale abandonului scolar in randul copiilor.
Problema specifica: locuintele sunt costruite ilegal pe spatiul public.

O asemenea situatie a fost identificata in zona Ferentari, pe un teren viran aflat langa o cale ferata
industriala dezafectata unde 80 de locuitori traiesc in 17 locuinte improvizate, 100% populatie etnie
roma.

in perioada februarie – martie 2014, un numar de 30 de asistenti sociali, organizati in 15 echipe a aplicat
in teren chestionarul elaborat, dar a si identificat punctual cazuri sociale la limita, in sprijinul carora
institutia noastra a intervenit imediat.

Actiunea de strângere a datelor s-a desfasurat in 31 de blocuri din zona Aleea Livezilor.

Dupa prelucrarea datelor strânse in urma efectuarii acestui recensamânt social s-au obtinut date
statistice privind:
- numarul populatiei care locuieste efectiv in Aleea Livezilor;
- structura demografica a acestei populatii (s-a evaluat numarul si structura generatiilor care
convietuiesc in cadrul familiei, s-a evaluat - structura familiilor dupa numarul de copii aflati in intretinere,
s-a urmarit evolutia numarului de gospodarii de persoane singure sau de familii monoparentale);
- structura socio-economica a acestei populatii;
- structura ocupationala a acestei populatii;
- date asupra veniturile;
- date despre starea de sanatate a acestei populatii;
- date despre conditiile de locuit ale acestei populatii.

Situatie statistica
Adresa: Ale. Livezilor - general
Date:
 an constructie1969-1971
 material constructie - beton armat
 reabilitat termic - 3 blocuri reabilitate termic, 28 blocuri nereabilitate termic
 sistem incalzire cu sistem centralizat radet, cu energie electrica, cu centrala gaze, cu butelie la
aragaz
 alimentare cu apa potabila - existenta
 alimentare cu curect electric - existenta
 Apartamente si garsoniere existente: 2216
Nr. total apartamente si garsoniere recenzate:
1323(apartamente 2 si 3 camere, garsoniere)
Nr. total persoane recenzate: 3384
 din care:- adulti - 2732
- minori - 652 (scolarizati - 478)
 din care:- locuiesc cu forme legale - 3209
- locuiesc fara forme legale - 175
Existenta certificat de nastere: toate persoanele au certificate de nastere.
Existenta act de identitate: O singura persoana nu are act de identitate.

Numarul de persoane/apartament:
Nr. pers. Nr. apartamente Nr. total persoane
1 persoana 344 344
2 persoane 367 734
3 persoane 336 1008
4 persoane 162 648
5 persoane 64 320
6 persoane 40 240
7 persoane 3 21
8 persoane 4 32
9 persoane 1 9
10 persoane 1 10
11 persoane 0 0
12 persoane 0 0
13 persoane 0 0
14 persoane 0 0
15 persoane 0 0
16 persoane 0 0
17 persoane . 0 0
18 persoane 1 18
TOTAL persoane 3384

Forma de proprietate: proprietate privata pentru toate cele 1323 de apartamente.

Forma de locuire:
Forma de locuire Nr. pers.
Legala - proprietar 3061
Legala - chirias, coproprietar, mostenitor 148
Fara forme legale 175
TOTAL 3384
Statut ocupational:
Categorie ocupationala Nr. pers.
Salariat cu carte de munca 1111
Salariat fara carte de munca (lucrator ocazional) 272
Somer 18
Fara loc de munca 723
Elev/student 478
Prescolar 174
Pensionar 599
Persoana fizica autorizata 9
TOTAL 3384
Structura populatiei din Aleea Livezilor dupa statutul ocupational

3500 3384

3000

2500

2000

1500
1111
1000 723
478 599
500 272
174
18 9
0

Nr. pers.

Structura populatiei din Aleea Livezilor pe grupe de vârsta

3384
3500
3000
2133
2500
2000
1500
478 599
1000
174
500
0
0 – 6 ani 7 – 18 ani 19 – 63 ani Peste 63 ani TOTAL

Nr. pers.

Starea de sanatate:
Categorie boalaNr. pers.
♦ Boli cardio-vasculare 304
♦ HIV/SIDA - TBC18
♦ Hepatita 45
♦ Cancer 29
Structura populatiei din Aleea Livezilor in functie de venitul realizat
♦ Alte boli 450
3384
♦ Sanatos clinic 2538
TOTAL 3384 3500

din care: - inscrise la medicul de familie:

3000 3171

- fara medic de familie: 2132500

1627 1515
- cu grad de handicap: 132 2000
1500
Consum alcool/droguri: doua 1000
persoane au declarat ca sunt consumatoare de alcool
241
sau droguri. 500
1

Restante/datorii: Sunt restante si

0 datorii la cotele de intretinere, curent electric, factura
0 – 500 lei Peste 500 lei Beneficiari de venit Nu au vrut sa TOTAL
gaze. minim garantat declare

Mod de incalzire Nr. ap.

Cu sistem centralizat RADET 708
Debransat de la reteaua RADET 1
Cu energie electrica 481
Cu butelie la aragaz 42
Cu gaze naturale 91
TOTAL 1323

Alimentare cu apa potabila Nr. ap.

Apa rece si apa calda 684
Doar apa rece 637
Debrasat de la retea 2
TOTAL 1323
 7. CALITATEA SI PROTECTIA MEDIULUI
Din punct de vedere al amplasamentului, pe raza Sectorului 5 se regăsesc patru parcuri cu o
suprafaţă totală de 38,4 ha.
Unul din factorii ce pot genera valori ridicate ale poluanților din aer sunt noxele generate în principal
de traficul auto pe străzile principale ale sectorului.
Primăria Sectorului 5 nu are competenţe în a interveni pe categorii de străzi administrate de catre
Primaria Capitalei, Sectorul 5 al Municipiului Bucuresti sustine masuri pentru a păstra valorile calităţii
aerului în limitele admisibile, si va promova activ sistemele ecologice de transport public şi privat.
Pentru valorificarea spaţiilor verzi şi a parcurilor de dimensiuni mari, Sectorul 5 al Muncipiului
Bucuresti doreste implementarea unor solutii de conectare a acestora pe cat posibil prin rute pietonale
şi velo. Acestea vor fi initial de informare cu privire la situaţia existentă şi potențialului de valorificare de
către cetăţeni a spaţiilor verzi recreative. Ulterior constientizarii populatiei, se vor putea construi trasee
dedicate ce conectează importantele parcuri din sector cu si prin arterele principale de circulaţie
pietonală şi velo

S.C. AMENAJARE EDILITARA SI SALUBRIZARE SA S.A. este instituţia ce răspunde de

gestionarea domeniului public al Sectorului 5. Din obiectivele acesteia amintim: asigurarea curăţeniei
spaţiilor verzi, întreţinerea, amenajarea şi reamenajarea lor, plantarea şi întreţinerea materialului
dendrofloricol conform reglementărilor legale în vigoare; menţinerea spaţiilor amenajate în conformitate
cu utilitatea lor iniţială; executarea lucrărilor de cosire, udare şi însămânţare a spaţiilor verzi din aria de
responsabilitate; executarea de toaletări de copaci (coronament), precum şi plantări de diferite specii de
arbuşti; efectuarea curăţeniei miniparcurilor şi a spaţiilor de joacă pentru copii; executarea proiectării şi
dotări cu mobilier (tobogane, leagăne, balansoare etc.) pentru spaţiile de joacă. *din ROF sau statut.

Singurul parc din cartier este reprezentat Parcul Ferentari care a fost amenajat în 1949. În
acesta se poate accede atât din Calea Ferentari cât și din Str. Bachus.
Eficienţa energetică este un termen foarte larg care se referă la multele modalităţi prin care
putem obţine acelaşi beneficiu (lumină, încălzire, mişcare, etc.) folosind mai puţină energie. Domeniul
acoperă automobilele eficiente, becurile economice, practicile industriale îmbunătăţite, izolarea mai
bună a caselor şi o gamă largă de alte tehnologii. Pentru că economisirea energiei înseamnă şi
economisirea banilor, eficienţa energetică este foarte profitabilă.
Principalele direcţii de acţiune identificate în scopul de a îmbunătăţi siguranţa în
alimentarea cu energie şi de a răspunde în acelaşi timp cerinţelor de mediu (în special în problema
schimbărilor climatice şi a încălzirii planetei), sunt:
- reducerea emisiilor
- creşterea eficienţei energetice în paralel cu creşterea economică;
- utilizarea resurselor energetice regenerabile;
- utilizarea combustibililor curaţi.
Având o contribuţie semnificativă la consumul energetic al UE, la utilizarea resurselor energetice
convenţionale şi la emisiile de dioxid de carbon, sectorul clădirilor face obiectul multor politici, strategii şi
obiective pe termen mediu şi lung prin care se caută reducerea impactului negativ. Obiectivele mai
ample, cum sunt cele de protecţie a mediului, au fost formulate prin ţinta „20-20-20”, care reprezintă un
set de trei obiective-cheie pentru anul 2020 pentru:
 reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră din UE în raport cu nivelurile din 1999;
 creşterea cu 20% a ponderii energiei produse din surse regenerabile în UE;
 îmbunătăţirea cu 20% a eficienţei energetice în UE.

Sporirea eficienţei energetice se poate realiza pe mai multe căi, de la educarea utilizatorilor
clădirii în spiritul economiei de energie, la intervenţii ce sunt la îndemâna multora şi până la efectuarea
unei expertize şi a unui audit energetic în urma cărora experţii recomandă o serie de soluţii tehnice de
modernizare. Aceste soluţii depind de tipul, vechimea şi destinaţia clădirilor şi se constituie în ceea ce
se numeşte reabilitarea sau modernizarea clădirii.
Reabilitarea/modernizarea termică a unei clădiri reprezintă îmbunătăţirea ei în scopul menţinerii
căldurii la interior. Aceasta presupune adăugarea de izolaţie termică, etanşarea, îmbunătăţirea sau
chiar înlocuirea ferestrelor şi a uşilor, precum şi îmbunătăţirea echipamentelor şi instalaţiilor cu care
este dotată clădirea. Reabilitarea termică înseamnă şi implementarea de măsuri de eficienţă energetică
în toate activităţile de renovare şi reparaţii ale clădirii.
 8. ANALIZA SWOT A ZONEI
Analiza realităţilor şi evoluţiilor la nivel local, regional, naţional şi european arată fără dubiu că
supravieţuirea şi dezvoltarea colectivităţilor locale, depind aproape exclusiv şi în egală măsură de
capacitatea Consiliului Local de:
 identificare a obiectivelor şi priorităţilor de acţiune şi dezvoltare,
 angajare a reformelor necesare şi proiectelor concrete,
 atragere şi motivare a societăţii civile,
 reabilitare şi dezvoltare a infrastructurilor publice, a unui cadru instituţional şi a unui mediu de
afaceri stimulant pentru întreprinzătorii şi investitorii privaţi,
 protejare şi valorizare a mediului şi resurselor locale şi zonale,
 amenajare a spaţiului comunitar şi de sporire a calităţii sale ambientale,

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Cartierul Ferentari se afla localizat in
apropierea centrului capitalei
Rata ridicata a natalitatii
Procent ridicat al populatiei din zona
Rezerve mari de teren public si privat
Potential mare pentru investitii
Densitate scazuta
OPORTUNITATI
Iimplicarea din ce in ce mai mult a societatii
civile si a autoritatilor
Dezvoltarea proiectului canal Dunare -
Bucuresti
Existenta diverselor programe cu finantare
nerambursabila guvernamentale romanesti,
precum si a celor fonduri nerambursabile
ale entitatilor europene la toate nivelurile
Oportunitati de reconversie a siturilor
industriale
Prelungirea strazii Progresuli finalizarea
strapungerii str. Brasov
Realizarea inelului median
Grad mare de saracie
Lipsa educatiei si a implicarii populatiei in problemele zonei
Grad mare de infractionalitate
Lipsa cooperarii intre actorii sociali
Lipsa aboradarii integrate a problemelor
Lipsa spatiilor verzi si calitatea redusa a celor existente
Calitate slaba a locuirii
Primaria este localizata departe de Cartierul Ferentari
Existenta de zone industriale private care blocheaza acesibilitatea
Grad mare al somajului
Lipsa locurilor de munca
Necesitatea recalificarii fortei de munca
Slaba deservire cu servicii medicale
Numar mare de bolnavi infectati cu virusi (TBC, HIV etc) cu risc pentru
intreaga populatie
AMENINTARI
Primaria este localizata departe de Cartierul Ferentari
Măsurile adoptate de către Inspectoratul Școlar al Municipiului București
pentru integrarea copiilor – proveniți din clase social defavorizate – în
comunitate și școală, sa nu fie suficiente si necorelata cu problematica
familiei
Căderea gradului de atractivitate al Sectorului 5 și migrarea populației
către alte sectoare din cauza deservirii deficitare a transportului in comun,
lipsa accesibilitatii si mobilitatii
Existenta Legii 73/2014- care are ca obiective principale îmbunătăţirea
permanentă a condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor români de etnie romă, in
zona populatia este mixta si investitiile nu pot fi efectuate numai pentru o
etnie, chiar daca interventia in flueteaza si celelalte etnii din zona.
 Capacitatea insuficientă a comunităţilor locale de a crea şi de a implementa proiecte, în
contextul unui sprijin necorespunzător acordat de la nivel central, afectează şansa multor comunităţi
dezavantajate de a beneficia de fondurile UE.

Câţiva factori-cheie care au influentat:

(a) lipsa unei armonizări între legislaţia care reglementează implementarea instrumentelor structurale şi
alte acte legislative naţionale relevante;
(b) proceduri administrative complexe;
(c) lipsa capacităţii administrative atât la nivelul autorităţilor de management cât şi în rândul
beneficiarilor;
(d) nivelul scăzut de răspundere al autorităţilor locale manifestat în procesul de soluţionare a
problemeler cu care se confruntă romii şi alte comunităţi dezavantajate;
(e) lipsa capacităţii de co-finanţare a autorităţilor locale; şi
(f) repartizarea incertă a sarcinilor în rândul ministerelor şi al altor entităţi publice de la nivel naţional.

Abordările integrate creează sinergii şi pot creşte eficacitatea, eficienţa şi sustenabilitatea

intervenţiilor. Se poate obţine integrare la niveluri diferite şi sub forme diferite.
Diversele intervenţii pot fi combinate pentru a atinge un obiectiv comun, de exemplu, prin
combinarea intervenţiilor de dezvoltare timpurie a copiilor cu intervenţii privind infrastructura de bază în
vederea creşterii impactului educaţional.
O intervenţie poate conţine atât măsuri „hard” cât şi măsuri „soft”, de exemplu combinând
infrastructura socială propriu-zisă cu instruirea furnizorilor de servicii care exploatează respectiva
infrastructură.
O intervenţie trebuie sa combine mai multe măsuri pentru a aborda atât impedimentele la nivel de
ofertă (ex., lipsa furnizorilor de servicii medicale), cât şi provocările la nivel de cerere (ex., lipsa
informării) în vederea atingerii impactului scontat.
 9. REGENERAREA SI DEZVOLTAREA ZONEI

1.2. Potential de dezvoltare

Proiectul Regenerare Urbană Ferentari (RUF) isi propune soluționarea problemelor urbane ale
zonei și găsirea unei îmbunătățiri de lungă durată pentru condițiile economice, fizice, sociale și de
mediu pentru Sectorul 5 si implicit pentru Capitala.

Regenerara urbana – definitie : “ Aducerea la viata a zonelor urbane cu efortul cooperativ al

municipalitatilor, proprietarilor si a altor actori implicati cu scopul de a imbunatati conditiile de trai, de a
creste calitatea mediului si a climatului social si de a intari economia locala.“

Principiile care vor sta la baza acestui proiect sunt:

 analiza adecvată a condițiilor locale;

 schimbarea sa fie simultană a stării fizice a clădirilor, a structurii sociale, a bazei
economice și a condițiilor de mediu;
 respectarea obiectivelor dezvoltării durabile;
 utilizarea eficienta a resurselor naturale, economice și umane disponibile;
 sa asigure participarea actoriilor implicați.

DEZVOLTARE DURABILĂ, SUSTENABILĂ, implică satisfacerea nevoilor prezentului fără a

compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi; pentru ca dezvoltarea să fie
durabilă, trebuie să ţină seama de factorii sociali şi de mediu, să evalueze consecinţele pe termen lung 1.
Metodologiile de evaluare integrată2 a propunerilor de dezvoltare urbană sunt ghidate de
convingerea că sustenabilitatea presupune satisfacerea simultană a celor trei criterii - ecologic, social,
economic. Folosind metodologia cunoscută sub denumirea de Sustenability Value Map (SVM)3 se poate
evalua performanța procesului de regenerare urbană.

Criteriile: Societate, Economie, Ecologie – se definesc prin șase parametri, calitativi sau
cantitativi, cu contribuție la sustenabilitatea proiectului si se reprezinta printr-o cartogramă denumită
cercul sustenabilității.

1 Definiție formulată de Comisia Brundtland (The World Commision on Environment and Development, 1987)


(http://en.wikipedia.org/wiki/Brundtland_Commission sau http://ec.europa.eu/environment/eussd/)

2 În ultimele două

decenii evaluarea complexă, în perspectiva sustenabilității globale a proiectelor însoțește analiza, proiectarea,
planificarea și decizia în profil urban; Sistemul de evaluare SpeaR; procedura japoneză cunoscută ca “3-STAR” etc.

3 Metodologia SVM a fost elaborată de Chris Butters pentru Institutul GAIA Imternational și aplicată, cu adaptări metodologice necesare, și
în analiza unor situații existente
 diversitate
accesibilitate
participare
societate
varietate spatiala
identitate
cultura urbana
functionare
potential
economie comunicare
servicii
activitati
costuri
sol
bioclima
perisaj urban
ecologie
ape
materiale
transport

1.2. Prioritati de dezvoltare

Operațiunile de regenerare urbană sunt operațiuni integrate ce vizează zonele cu probleme complexe și
severe, care vizeaza:

a) Zonele rezidențiale cu calitate scăzută a locuirii și grad de vulnerabilitate crescut (de exemplu
Livezilor, Iacob Andrei etc.)
b) Susținerea conversiei siturilor industriale și integrarea acestora în țesutul urban, respectiv
adaptarea funcțiunilor și caracterului noilor dezvoltări la nevoile comunității corelarea
potențialului și nevoilor de dezvoltare economică cu nevoile comunității, de exemplu prin
integrarea în noile dezvoltări de spații și funcțiuni cu caracter public – promovarea asigurarii
mobilitatii urbane prin asigurarea traversarii siturilor industriale pentru a creste accesibilitatea
zonei
c) Susținerea cresterii suprafetelor spatiilor verzi si promovarea de actiuni care sa reduca
consumul de energie conventionala, la reducerea emisilor de CO 2 si reducerea efectului de
sera.
d) Creşterea accesibilităţii persoanelor cu dizabilități
e) Încurajarea circulației pietonale
f) Introducerea sistemelor de calmare a traficului prin prioritizarea circulațiilor pietonale în zonele
cu periculozitate ridicata.

Revitalizarea urbană va presupune si intervenții în zone cu probleme mai puțin severe, vizând creșterea
calității locuirii și a confortului urban, modeland :
i. Imaginea urbană și amenajarea spațiilor publice
ii. Susținerea/ facilitarea amplasării unor servicii cu caracter public (de exemplu comerț,
alimentație publică) în anumite zone
iii. Crearea de spații de interacțiune socială și creare de centre de cartier - noi centralități (poate
inclusiv activități economice)
iv. Dezvoltarea unui sistem de spații verzi și spații pietonale și gândirea intervențiilor asupra
spațiului public la nivelul cartierului.
v. Elaborarea unui program de amenajare și personalizare a spațiilor publice din cartier pentru
definirea identității locale care sa vizeze:
- Amenajarea spaţiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri şi locuri de joacă)
- Crearea unui spatiu multicultural pentru promovarea traditiilor locale si a pastrarea istoriei
zonei.
- Dotarea cu mobilier urban a spațiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri şi locuri de
joacă)
- Creearea de spaţii verzi și plantarea de copaci
 - Instalarea unui sistem de iluminat eficient energetic (control centralizat, soluţii de iluminat
cu un consum scăzut de energie sau instalarea de panouri fotovoltaice)
- Creșterea nivelului de siguranță în spaţiul public (inclusiv prin instalarea de camere video)
În vederea creșterii atractivității pentru investiții, Sectorul 5 trebuie să se diferențieze și să își creeze
o identitate puternică pentru asigurarea regenerarii acestui cartier.

A. REGENERARE URBANA FERENTARI – DOMENIUL SOCIAL-SOCIETATE

1. RECUPERAREA SPATIILOR PUBLICE SI CREAREA DE NOI SPATII PUBLICE

Transformarea spatiilor publice din zonele ghetorizate in zone de promenada si de interes, cu
spatii largi cae sa permita socializarea.
2. ASIGURAREA UNUI CLIMAT URBAN (ASPECT SI FACILITATI) CARE SA DIMINUEZE
TENDINTELE DE ENCLAVIZARE.
Demolarea blocurilor ghetorizate si a constructiilor neautorizate, promovarea construirii de noi
condominii care sa fie in concordanta cu cerintele si asteptarile programuluin Orizont 2020.
3. SCHIMBAREA STRUCTURII SOCIALE PRIN MASURI DE GESTIONARE A CONFLICTELOR
SI DE INTEGRARE SOCIALA
Capitalul uman este o resursa importanta a zonei, care trebuie pastrata, insa dezvoltata si
responsabilizata
4. PASTRAREA IDENTITATII CULTURALE A CARTIERULUI PRIN VALORIFICAREA
TOPONOMIEI, A REPERELOR CULTURALE SI ISTORICE
Utilizarea resurselor (activitatilor) cluturale specifice zonei ca mijloc de aglutinare a societatii.
Dezvoltarea sentimentului de aparteneta la comunitate prin promovarea valorilor locale( culturale,
sportuve, artistice, politice, etc).
Este necesara renovarea tesutului urban alterat precum si pastrarea tesutului urban cu valoare
culturala artistica semnificativa sau din punct de vedere al vechimii.
5. ASIGURAREA ACCESIBILITATII SI A MOBILITATII
Dotarea tuturor cladirilor ce apartin domeniului public cu rampa de acces, astfel incat accesul sa
fie facil si pentru persoanele cu dizabilitati fizice.
Identificarea zonelor unde exista persoane nevazatoare si montarea de panouri de circulatie care
sa indice acest lucru, in scopul reducerii vitezelor si a evitarii accidentelor.
 .

B. REGENERARE URBANA FERENTARI – DOMENIUL ECONOMIC

1. INCURAJAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE SI PROMOVAREA DIVERISFICARII

ACESTORA
Sustinerea activitatilor populatiei de etnie roma ( mestesug traditional), promovarea societatilor
comerciale unifamiliare si care sa promoveze traditiile zonei
 2. ASIGURAREA DE INVESTITII DURABILE

3. FOLOSIREA RESURSELOR UMANE LOCALE

Organizarea unui targ anual pentru comercializarea produselor realizate de mestesugarii

traditionali si a celor create in centrul multicultural.

4. ASIGURAREA DIVERSIFICARII LOCUIRII

Infiintarea unui centru multicultural unde sa se desfasoare activitati mestesugaresti traditionale
specifice persoanelor de etnie roma. In acest centru se va pune la dispozitie infrastructura
necesarea dezvoltarii unui atelier de creatie specific.
Exemplu : caldararii – se ocupa cu realizarea produselor din tabla; Fierarii- realizarea potcoavelor
si a diverselor unelte; argintari; tinichigii etc.

C. REGENERARE URBANA FERENTARI – DOMENIUL – ECOLOGIC

1.1. ASIGUREREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT DURABIL

Sa promoveze formule de transport alternativ, îmbunătățirea conexiunilor pentru transportul în
comun, sa stabileasca trasee pietonale și pentru biciclete, realizarea unui sistem integrat de parcări
etc.
1.2. PROMOVAREA MASURILOR DE ÎMBUNĂTĂȚIERE A SPAȚIILOR VERZI
EXISTENTE ȘI CREAREA DE NOI SPATII VERZI
Implicarea elevilor din scoli in mentenanta spatiilor verzi din scoli .
Operațiunile de regenerare urbană sunt operațiuni integrate ce vizează zonele cu probleme
complexe și severe, care vizeaza zonele rezidențiale cu calitate scăzută a locuirii și grad de
vulnerabilitate crescut (de exemplu Livezilor, Iacob Andrei etc.)

1.3. UTILIZAREA DE SOLUȚII PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI.

Diseminarea fenomenului de tip cauza-efect intre mediul curat si mediul sanatos de convientuire.
Amenajarea spaţiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri şi locuri de joacă)
Dotarea cu mobilier urban a spațiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri şi locuri de joacă)
Refacerea spaţiilor verzi degradate și plantarea de copaci
Instalarea unui sistem de iluminat eficient energetic (control centralizat, soluţii de iluminat cu un
consum scăzut de energie sau instalarea de panouri fotovoltaice)
Creșterea nivelului de siguranță în spaţiul public (inclusiv prin instalarea de camere video)
Imbunatatirea conditiilor de viata prin managementul adecvat al deseurilor
Cresterea eficientei energetice si promovarea planului de actiuni pt indeplinirea obiectivelor
memorandumului Orizont 2020
1.4. PROMOVAREA MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL DESEURILOR
Instalare tonomat pentru reciclare PET uri, in urma carora persoanele care recicleaza vor primi
bonuri valorice cu care vor putea achizitiona produse alimentare din cadrul magazinelor de tip
Economat din sectorul 5.
Instalare containere pentru colectare deseuri in mod selectiv.
Gestionarea inteligenta a deseurilor si stocarea acestora in subteran pentru a imbunatati aspectul
si calitatea mediul inconjurator
 Obiectivul principal
Imbunatatirea economica a spatiului
Imbunatatirea aspectelor sociale ale spatiului
Imbunatatirea (folosirii) spatiului
Imbunatatirea valorii comerciale
Crearea de locuri de munca
Cresterea valorii proprietatii
Cresterea eficientei transportului
Cresterea eficientei energetice
Imbunatatirea accesibilitatii
Imbunatatirea sigurantei
Cresterea coeziunii sociale
 Cresterea valorilor
recreationale
Reducerea dezavantajelor minoritatilor sociale
Imbunatatirea spatiilor verzi
Reducerea cantitatii de gunoi
Imbunatatirea aspectelor de mediu ale spatiului
Cresterea eficientei energetice
Imbunatatirea calitatii aerului din interior
 10. PLAN DE ACȚIUNE

1. Metodologia de implementare si control

Pentru punerea in practica a acestei strategii, trebuie implicati toti actorii interesați din Cartierul
Ferentari , dar si din Sectorul 5. De aceea, aboradarea pe care o propunem este parteneriatul incheiat
intre unitatea administrativ teritoriala si actorii relevanti din societate.
Coordonarea proiectelor și atingerea țintelor asumate sunt cad în responsabilitatea Consiliului
Local, metodele și instrumentele de intervenție ale acestuia sunt limitate. Pentru o dezvoltare unitară,
proiectele ce se regasesc in planul de masuri vor fi implementate prin formarea de parteneriate acolo
unde este cazul, dar şi acțiuni independente ale partenerilor care să contribuie la un scop comun.
Implementarea și monitorizarea proiectelor din strategie se va realiza la nivelul Direcţiei de strategii si
Dezvoltare Durabila din cadrul Consiliului Local, implicând o persoană responsabilă, desemnată drept
coordonator implementare strategie, din rândul conducerii instituţiei (ex. Directorul directiei).
Monitorizarea implementării se va realiza prin cuantifiarea indicatorilor fiecarui obiectiv si se va evalua
anual.
Structura de implementare și monitorizare
Echipa de implementare va avea în vedere principalele disfuncționalități și nevoi ale comunității,
perspectivele și potențialul de dezvoltare pentru fiecare domeniu identificat.
Procesul de monitorizare şi evaluare a Strategiei
Activitatea de monitorizare este o etapă esenţială a planificarii strategice pentru ca permite compararea
pe bază de date între obiectivele şi activităţile implementate şi rezultatele atinse.
Un proces eficient de monitorizare contribuie la procesul de planificare strategică per ansamblu, inclusiv
prin indicarea unor componente strategice care au nevoie de ajustări semnificative, cu probleme sau
care, din contră, performează şi au nevoie de investiţii suplimentare.
Monitorizarea si evaluarea strategiei, permite analiza activităţilor, a rezultatelor, precum şi identificarea
riscurilor ce pot apărea în etapa de implementare a proiectelor.
Având în vedere perioada de 4 ani de planificare strategică pentru Sectorul 5, se impune efectuarea
unor analize intermediare, care să indice în ce măsură operaţiunile programului se desfăşoară conform
programării şi la timp, precum revizuirea programului în cazul identificării unor disfuncţionalităţi.
Procesul de monitorizare a implementării strategiei va urmări paşii stabiliti. Această sarcină asigură
culegerea datelor exacte legate de activităţile implementate.
În vederea facilitării procesului de monitorizare, se va forma un Grup de Monitorizare. Grupul va
asigura activitatea de analiză primară a tuturor datelor primite, pe obiective strategice, şi informarea
conducerii executive în legătură cu progresul procesului de implementare a Strategiei, întocmirea unor
rapoarte sintetice privind stadiul activităţilor.
Pentru monitorizarea obiectivelor principale ale Strategiei este necesară parcurgerea următoarelor
etape:
 Identificarea obiectivului/obiectivelor generale ale ;
 Definirea indicatorilor ce cuantifică atingerea obiectivelor
 Stabilirea procentului de realizare si incheierea raportului de monitorizare a obiectivelor
 Estimarea datei la care se consideră îndeplinite obiectivele cu stabilirea datei la care se va face
monitorizarea;
 Identificarea potenţialelor variaţii faţă de reperele stabilite iniţial;
 Stabilirea strategiilor de acţiune şi de remediere a factorilor perturbatori.

Monitorizarea activităţilor Strategiei are ca baza punctele importante in desfasurarea proiectelor:

perioada, conexiuile intre activitati, resursele financiare umane, bugetul alocat.
Monitorizarea rezultatelor în etapa de implementare a Strategiei se realizeza în paralel cu
monitorizarea, astefel incat sa se poata cuantifica în mod direct activităţile (de ex. )

Obs. Moniorizare
Rezultate estimate Rezultate realizate
(fluctuaţii,
Proiect Activităţile proiectului Durata pentru perioada de în perioada de
depăşirea
raportare raportare
termenelor)

Monitorizarea financiară a Strategiei în etapa de implementare se face coreland bugetul cheltuit şi

bugetul aprobat- punctul de referinţă pentru monitorizarea Strategiei.

Metodologia de implementare şi control a Strategiei va cont de asigurarea unui management

eficient al timpului pentru activităţi şi proiecte, monitorizarea riscurilor de natură financiară sau legate de
procesele de achiziţii publice şi utilizarea resurselor umane la maximum pentru asigurarea in proiecte a
unui personal adecvat obiectivelor şi activităţilor implementate.

2. Plan de monitorizare

Obiective prioritare Măsuri/priorităţi

Obiectiv strategic: REGENERARE URBANA FERENTARI – DOMENIUL SOCIAL-SOCIETATE
1. RECUPERAREA SPATIILOR Transformarea spatiilor publice din zonele ghetorizate in zone de
PUBLICE SI CREAREA DE NOI SPATII promenada si de interes, cu spatii largi care sa permita
PUBLICE socializarea.

2.ASIGURAREA UNUI CLIMAT URBAN

Demolarea blocurilor ghetorizate si a constructiilor neautorizate,
(ASPECT SI FACILITATI) CARE SA
promovarea construirii de noi condominii care sa fie in concordanta
DIMINUEZE TENDINTELE DE
cu cerintele si asteptarile programuluin Orizont 2020.
ENCLAVIZARE.

3. SCHIMBAREA STRUCTURII
SOCIALE PRIN MASURI DE Capitalul uman este o resursa importanta a zonei, care
GESTIONARE A CONFLICTELOR SI DE trebuie pastrata, insa dezvoltata si responsabilizata
INTEGRARE SOCIALA

4. PASTRAREA IDENTITATII
CULTURALE A CARTIERULUI PRIN
VALORIFICAREA TOPONOMIEI, A
REPERELOR CULTURALE SI ISTORICE
5. ASIGURAREA ACCESIBILITATII SI A p e r s o a n e l e
MOBILITATII
Obiectiv strategic: REGENERARE URBANA FERENTARI – DOMENIUL ECONOMIC
1. INCURAJAREA ACTIVITATILOR
ECONOMICE SI PROMOVAREA
DIVERISFICARII ACESTORA
2. ASIGURAREA DE INVESTITII
DURABILE
3. FOLOSIREA RESURSELOR UMANE
LOCALE
3. ASIGURAREA DIVERSIFICARII
LOCUIRII
Obiectiv strategic REGENERARE URBANA FERENTARI – DOMENIUL – ECOLOGIC
1. ASIGUREREA UNUI SISTEM DE
TRANSPORT DURABIL
2. PROMOVAREA MASURILOR DE
ÎMBUNĂTĂȚIERE A SPAȚIILOR VERZI
EXISTENTE ȘI CREAREA DE NOI
SPATII VERZI
Utilizarea resurselor (activitatilor) cluturale specifice zonei
ca mijloc de aglutinare a societatii.
Dezvoltarea sentimentului de aparteneta la comunitate prin
promovarea valorilor locale( culturale, sportuve, artistice, politice,
etc).
Dotarea tuturor cladirilor ce apartin domeniului public cu
rampa de acces, astfel incat accesul sa fie facil si pentru
cu dizabilitati fizice.
Identificarea zonelor unde exista persoane nevazatoare si
montarea de panouri de circulatie care sa indice acest lucru, in
scopul reducerii vitezelor si a evitarii accidentelor.
Sustinerea activitatilor populatiei de etnie roma (mestesug
traditional), promovarea societatilor comerciale unifamiliare si care
sa promoveze traditiile zonei
Organizarea unui targ anual pentru comercializarea produselor
realizate de mestesugarii traditionali si a celor create in centrul
multicultural.
Infiintarea unui centru multicultural unde sa se desfasoare activitati
mestesugaresti traditionale specifice persoanelor de etnie roma. In
acest centru se va pune la dispozitie infrastructura necesarea
dezvoltarii unui atelier de creatie specific.
Exemplu : caldararii – se ocupa cu realizarea produselor din tabla;
Fierarii- realizarea potcoavelor si a diverselor unelte; argintari;
tinichigii etc.
Sa promoveze formule de transport alternativ, îmbunătățirea
conexiunilor pentru transportul în comun, sa stabileasca trasee
pietonale și pentru biciclete, realizarea unui sistem integrat de
parcări etc.
Implicarea elevilor din scoli in mentenanta spatiilor verzi din scoli.
Operațiunile de regenerare urbană sunt operațiuni integrate ce
vizează zonele cu probleme complexe și severe, care vizeaza
zonele rezidențiale cu calitate scăzută a locuirii și grad de
vulnerabilitate crescut (de exemplu Livezilor, Iacob Andrei etc.)

3. UTILIZAREA DE SOLUȚII PENTRU
PROTECȚIA MEDIULUI
4. PROMOVAREA MANAGEMENTULUI
INTEGRAT AL DESEURILOR
Diseminarea fenomenului de tip cauza-efect intre mediul curat si
mediul sanatos de convientuire.
Amenajarea spaţiilor publice neamenajate (parcuri, miniparcuri şi
locuri de joacă).
Dotarea cu mobilier urban a spațiilor publice neamenajate (parcuri,
miniparcuri şi locuri de joacă)
Refacerea spaţiilor verzi degradate și plantarea de copaci.
Instalarea unui sistem de iluminat eficient energetic (control
centralizat, soluţii de iluminat cu un consum scăzut de energie sau
instalarea de panouri fotovoltaice).
Creșterea nivelului de siguranță în spaţiul public (inclusiv prin
instalarea de camere video)
Imbunatatirea conditiilor de viata prin managementul adecvat al
deseurilor.
Cresterea eficientei energetice si promovarea planului de actiuni pt
indeplinirea obiectivelor memorandumului Orizont 2020
Instalare tonomat pentru reciclare PET uri, in urma carora
persoanele care recicleaza vor primi bonuri valorice cu care vor
putea achizitiona produse alimentare din cadrul magazinelor de tip
Economat din sectorul 5.
Instalare containere pentru colectare deseuri in mod selectiv.
Gestionarea inteligenta a deseurilor si stocarea acestora in subteran
pentru a imbunatati aspectul si calitatea mediul inconjurator