Sunteți pe pagina 1din 34

Subiectul 1. Ce sunt programele de arhitectura ? Exemple de programe caracteristice in diverse epoci.

Functia principala a oricarui obiect de arhitectura este destinatia sa : scoala, pod, locuinta, baraj, etc.. Destinatii ale constructiilor, grupate pe un criteriu comun de functiune, alcatuiesc programe de arhitectura: cladiri pentru invatamant, constructii rutiere, fluviale, locuinte colective, locuinte unifamiliale, locuinte sociale, cladiri social-administrative, de comert, de sanatate, industriale, dotari sportive, culturale, religioase Pentru Grecia Antica programele de arhitectura caracteristice erau acropola, templul, agora. Acropola era centrul vietii spirituale, considerat sanctuarul cetatii, si era intotdeauna situata pe o inaltime. Templul, programul cu care este adesea asociata arhitectuta greceasca a fost casa !eilor ", iar grecii au simtit nevoia sa le construiasca case peste tot, din care nu vor fi gasite niciodata doua la fel. Agora era piata publica a polis-ului, un ansamblu urban caracteristic civili!atiei grecesti. #ra centrul vietei civice, in care locuitorii se adunau pentru a de!bate probleme de interes comun. Agora este simbolul democratiei, nascuta in antichitate in orasul grecesc. $a!ilica era un program caracteristic al arhitecturii romane, avand functia echivalenta cu cea a unui stoa grecesc: spatiu polivalent destinat desfasurarii judecatilor, stabilirii de contacte sociale si tran!actiilor comerciale. $a!ilica se afla in forum, peste drum de templu. Din punct de vedere spatial-constructiv, necesitatea acoperirii unor deschideri mari a condus la divi!area spatiului in %-& nave. Acest sistem de acoperire a definit tipul constructiv numit ba!ilical. 'n #vul (ediu, programul caracteristic a fost catedrala. $isericile si catedralele orasenesti au fost monumentele care s-au bucurat de un imens prestigiu in societatea acestei epoci indelungi, dominate de invataturile teologice ) epoca credintei ". Atunci, #uropa s-a acoperit de o mantie alba de catedrale ". #rau constructii numeroase, durabile, monumentale. Andrea Palladio a e*celat printr-un program caracteristic pentru etapa manierista a Renasterii : vila din afara orasului. +ea mai cunoscuta vila este vila ,otonda, cunoscuta si sub numele vila +apra, o constructie eleganta, situata pe un deal, avand o minunata perspectiva asupra Toscanei. Planul este perfect simetric pe cele - a*e perpendiculare, iar cele . fatade sunt identice ) deci!ie pe care athitectul a e*plicat-o, ca atitudine nediscriminatorie a fatadelor fata de peisajul la fel de frumos in toate directiile. /a Baroc, locuinta aristocratica, resedintele regale au constituit un program care ilustrea!a conceptiile timpului cu privire la repre!entarea in societate, relatia cu natura, vocabularul de forme preferat. 0au*-le-0icomte, resedinta ministrului Foucault, care a starnit invidia lui /ouis 1'0, a fost reali!area de varf a arhitectului /ouis /e 0au. #a corespundea spiritului france!, modului de viata al aristocratiei de curte si gustului epocii.

'ncepand cu perioada modernismului, cri!a locuintelor a fost o problema cruciala in tarile de!voltate ale #uropei. Aceasta nevoie acuta de noi locuinte a constituit un stimul pentru crearea unor noi forme de locuire si a arhitecturii respective. Pe langa formele de locuire promovate prin +harta de la Atena 2apartamente in blocuri turn3, a e*istat si o orientare mult mai bine inspirata, catre o productie de mici locuinte practice, la preturi accesibile. Asfel de programme au e*istat mai ales in 4ermania, 5landa.

Subiectul 2. Care sunt cele doua sisteme de re istenta a cladirilor ? Exemple in istorie si comentarea lor. 6istemul de re!istenta a obiectelor arhitecturale, sistemul tehnic, are cateva functii aproape generale : sa ancore!e constructia in sol 7 sa favori!e!e inchiderile verticale, in ca!ul unei cladiri 7 sa acopere structura 7sa re!olve sarcini constructive specifice, in ca!ul structurilor speciale ca poduri, baraje, tuneluri, turnuri, etc.. Din punctul de vedere al arhitectului, e*ista doua tipuri fundamentale de sisteme constructive : Sistemele masive sint acel tip de structura de re!istenta, in car elementele structurii indeplinesc concomitent functia structurala si functia arhitecturala de separare a spatiilor. #lementele definitorii ale acestui sistem sunt peretii portanti. #i pot fi monoliti- cum sunt peretii din chirpici sau diafragmele din beton armat, sau pot fi din elemente compuse ) cum sunt peretii din caramida, piatra, barne de lemn. Din cau!a ca peretii au rol structural, planurile acestor constructii sunt cam rigide, greu de articulate spatial si incapabile sa permita o fle*ibilitate functionala. #le conduc la spatii limitate, iar golurile au restrictii de marime, pentru ca slabesc re!istenta. 'n general, sistemele masive apartin trecutului, desi in ,omania se construieste si asta!i destul de mult in acest sistem. 0arianta noua este insa imbunatatita prin utili!area betonului armat, la planseu, centuri si samburi in !idarie. Acoperisurile pur masive pot fi si ele alcatuite din elemente compuse ) cum sunt cele de tip bolta si cupola, iar mai recent monolite ) cum este dala groasa. 'n trecut, acoperirea suprafetelor mari era o problema dificila, pentru ca materialele traditionale nu re!ista la intinderi. Descoperirea betonului armat a fost una de mare insemnatate, pentru ca armatura din placa monolita este capabila sa preia intinderile si sa conduca fortele in rea!eme. Prima formula folosita in timpurile arhaice a fost aceea a boltii si cupolei false. ,andurile circulare din blocuri de lut sau piatra avansau progresiv catre centrul cercului pana cand volumul se inchidea. 8n e*emplu de bolta falsa se regaseste la mormantul lui Treu din (icene. Descoperirea, de catre etrusci, a arcului cu boltari radiali a fost una cruciala, pentru ca a prilejuit de!voltarea, de catre romani, a acoperirii cu bolti si cupole cu boltari radiali. Acest sistem de acoperire evita intinderile si re!ista bine la compresiune. 8n bun e*emplu este $a!ilica lui (a*entiu din ,oma. $oltile incrucisate transmit impingeri pe !idurile transversale, care apar ca niste pile puternice. De asementea, Pantheonul, templul dedicat tuturor !eilor, este este un bun e*emplu pentru cupola, boltile si arcele, care asigurau scurgerea eforturilor in peretele perimetral.

Sistemele din shelet. 6pre deosebire de cele masive, aceste structuri se definesc prin aceea ca elementele cu functie structurala sunt diferite de cele cu rol de separare a spatiilor. Pentru arhitecti, independenta sistemului de sistemul structural ) asigurat prin schelet ) a insemnat un imens avantaj, pentru ca apermis mari libertati spatiale, functionale si volumetrice. Facand parte din sistem, golurile pot fi tot atat de mari cat limita interioara a elementelor structurale liniare. Arhetipul structurii in cadre este modulul trilitic, utili!at de-a lungul vremii in piatra, lemn si apoi beton armat. /a 6tonehenge se intalnesc dolmenele ) structuri constructive trilitice, alcatuite din doua elemente verticale de piatra si unul ori!ontal. Acest sistem repre!inta formula constructiva fundamentala a arhitecturii ) doi stalpi, peste care se rea!ema o grinda. De asemenea, Poarta /eilor, intrarea in palatal ) cetate de la (icene, este un e*emplu unde s-a reluat vechiul sistem trilitic. Aceatsa arhitectura s-a numit ciclopica. Primele mari constructii care au utili!at sistemul din schelet au fost catedralele gotice, prin introducerea nervurilor ogivale la bolti. Datorita lor, coaja boltita dintre nervuri a devenit o simpla membrana nestructurala. Astfel reduse, eforturile din bolta preluate de ogive se descarcau pe de o parte in stalpi, pe de alta in contrafortii e*teriori, eliberand astfel peretii de impingerile boltii si permitand inaltimi si goluri mari. +a e*emplu, +atedrala 9otre-Dame din Paris, este tipica goticului matur, sistemul constructiv este compus cu arce butante, plan, fatada si interior. 8rmatorul salt tehnic pe linia structurilor din shelet a avut loc abia in secolul :;. cu osatura metalica a constructiilor ingineresti. Drept e*emple: <alele +entrale din Paris si bineinteles Turnul #iffel proiectat de inginerul cu acelasi nume pentru #*po!itia (ondiala din :==;, care la acel timp era cea mai inalta constructie din #uropa. 2 %>>m3. 8n alt e*emplu ar fi +hristal Palace, construit in :=&: la /ondra pentru prima e*po!itie mondiala. Acesta a fost construit de un gradinar ) ?oseph Pra*ton ) care a facut proiectul in numai ; !ile. 'n fine, structurile pe cadre din beton armat au prilejuit entu!iasmul arhitectilor modernisti, care cu ajutorul lor au putut crea limbajul arhitecturii moderne : perete cortina, spatiu fluid, costructia pe pilati cu parterul liber, ben!ile ori!ontale de ferestre, ,aumplanul. +ladirea scolii de la Dessau a fost proiectat de @alter 4ropius. +ele trei aripi ale sale sunt reparti!ate pe trei functiuni ) scoala propriu !isa, atelierlele di dormitoarele ) conform principiului segregarii functionale. Alte elemente formale semnificative pentru arhitectura moderna sunt : parterul liber, fatada cortina, asimetria. @alter 4ropius si Adolf (eAer au construit in :;::-:. 8!inele Fagus la Alfeld, unde a intrat in scana peretele-cortina. +asa 6chroder de la 8trecht apartine 6colii olande!e De 6tijl si este un e*emplu de ju*tapuneri de planuri, utili!and pereti panou si ben!i continui de ferestre.

Subiectul !. Care este singura "orma de arhitectura din istoria arhitecturii traditionale europene in care s#a utili at sistemul de re istenta pe schelet? $escrieti#o impreuna cu e"ectele ei estetice. $isericile si catedralele orasenesti au fost edificiile care au generat cele doua stiluri ale arhitecturii medievale : romanicul si goticul, goticul fiind forma in care s-a utili!at sistemul de re!istenta pe schelet. Din punct de vedere al imaginii generale, putem spune ca ramanicul a produs constructii masive, greoaie si intunecoase, pe cand edificiile gotice erau nervoase, aeriene, indra!nete. Din punct de vedere al semnificatiilor, biserica romanica era ca un refugiu pentru mediul inconjurator, pe cand catedrala gotica a capatat semnificatii mai subtile. 'maginea ei aproape celesta, verticalitatea ei care chestiona transcendentul, interioritatea ei misterios luminata care sugera pre!enta lui Dumne!eu, au facut din catedrala un simbol teologic si filo!ofic mai profund. De fapt, cateva noutati de fond au permis evolutia diferita si atat de spectaculoasa a noului tip de edificiu religios. Au fost inovatii de ordin tehnic, aparute deja in interiorul romanicului tar!iu, dar genial valorificate de constructorii catedralei gotice, asa incat se considera ca arhitectura gotica a atins o culme a stiintei constructive. Bolta pe ogive a fost elementul fundamental al revolutiei produse in statica constructiilor. Descoperita si aplicata inca de la bisericile romanice, ea a facut insa cariera in secolele :--:&. 5givele au fost un substitut in arc de cerc, al elipselor diagonale de la bolta in cruce. 'nitial, prin ele s-a urmarit doar re!olvarea problemei boltarilor unicat. #fectul principal al ogivelor a constat in faptul ca numai aceste nervuri preluau eforturile din intreaga bolta, pe cand restul pan!elor erau independente, dar autoportante. $olta pe ogive a fost o inovatie tehnica e*traordinara, care a determinat re!olvarea impecabila a unor vechi probleme constructive. Dincolo de acest aspect, a permis totodata crearea unor importante efecte de ordin estetic. Doua mari capodopere unde s-a folosit bolta gotica pe ogive sunt 9otre Dame si +atedrala din Boln. 'n primul rand a castigat e*presivitatea ansamblului: peretii, acum neportanti, au devenit mai inalti, mai subtiri, strapunsi de goluri mai multe si mai mari, ajungand pana la o incredibila demateriali!are " , la peretele diafan ". 9ava centrala era mult mai inalta decat navele centrale, cu e*ceptia tipului german de <allenCirche, unde navele aveau aceeasi inaltime. A crescut si lungimea navelor, care in Franta depasea adesea :>> de metri. 'n fine, noile principii structurale si spectaculo!itatea spatiala au declasat decoratia gotica specifica. Fatada principala detinea un loc important din punct de vedere artistic. #a punea, de alfel probleme de racordare la resutul cladirii, terminat de obicei in etape anterioare de constructie. Turnurile care flancau

fatada, de e*emplu, de multe ori au ramas fiecare in alt stadiu de constructie sau au fost chiar concepute diferit, caci constructia unei catedrale se desfasura de-a lungul multor !eci de ani, chiar peste un secol. Turnurile se ascuteau catre cer prin flese din piatra ori prin sarpante ascutite. 5 piesa de mare spectaculo!itate a fatadei era portalul. #*ista un portal principal si cateva portaluri laterlale. Deasupra portalului principal se afla un alt element asupra caruia se concentra efortul artistic : ro!asa, o fereastra circulara, o broderie de piatra cu vitralii viu colorate. Ferestrele gotice erau foarte inalte, terminate si ele in arc frant, decorate cu vitralii si dantele sculpturale. 6e spune despre contrsuctorii medievali ca aveau oroare de vid, de aceea pe peretii catedralei nu e*ista nici un centimetru patrat de suprafata nedecorata ) cu sculpturi, basoreliefuri, console pentru statui inchipuind fiinte ciudate. Toate aceste mijloace plastice, care produceau efecte marete, au slujit functiei fundamentale a catedralelor, care era de natura simbolica : se e*plica muritorilor, pe cale vi!uala, care este sensul vietii pe pamant. #vident, era acela de a te pregati, printr-o viata curata si plina de smerenie, pentru luminoasa viata de dincolo. /a crearea atmosferei mistice din interior era folosita lumina colorata a vitraliilor. 'n general spatiul, lumina, sculptura si pictura conlucrau pentru a crea aceasta mareata si comple*a opera de arta care era catedrala gotica.

S%B&EC'%( ). Care sunt structurile pe schelet in secolele 1* si 2+? Comentariu cuprin and materialele de constructie si programele de arhitectura la care au "ost aplicate. Adevaratele creatii ale secolului :; au fost marile structuri din fier si sticla, care i-au impresionat pe multi arhitecti. #le au deschis calea unor noi abordari ideologice in arhitectura, de care era acuta nevoie in urma evolutiei sociale si revolutiei industriale. Deja cu un secol in urma se largise nevoia de spatii arhitecturale, ea cuprin!and acum nu doar palate, biserici si locuinte, ci si o serie de alte programe si institutii publice, cum ar fi : burse, birouri, galerii comerciale, spitale, penitenciare, scoli, gari mari, universitati, biblioteci municipale, pavilioane e*po!itionale si mu!ee. Pe de alta parte, inca din :DD- se proiecta in Anglia podul metalic +oalbrooCdale, ca un simbol avant la lettre al noii ere industriale. #*ista deci o noua tehnologie si un pretios material care crea posibilitati nee*plorate de arhitectura traditionala. 'mpreuna cu alte poduri, gari, hale industriale, pavilioane e*po!itionale, sere si structura turnului #iffel, aceste constructii au atras atentia arhitectilor progresisti si cultivati. #i au va!ut in aceste structuri o solutie tehnica si estetica pentru noile programe de ahitectura ale capitalismului si o alternativa la arhitecturile istoriste. 'n academii, aceste structuri metalice nu erau considerate arhitectura, ci simple e*ercitii ingineresti. Totusi, arhitectura acestor umbrele de sticla cu sasiu de fonta a constituit simbolul epocii industriale si in acest fel a fost o arhitectura incarcata de semnificatie estetica. 6ecolul :; a introdus spatiul deschis, pentru o arhitectura continua si fara limitele spatiale care sa o separe de mediul ei. 'n secolul ->, arhitectii nu mai vroiau sa urmareasca drept obiectiv principal reali!area unor forme frumoase in sens clasic, ci in primul rand utilitatea constructiilor trebuia sa corespunda necesitatilor vietii din acel moment. Daca nu se mai construiesc temple si biserici, ci birouri, banci, fabrici si supermaga!ine, acestea nu trebuie sa arate ca templele si bisericile, ci forma lor sa e*prime sincer destinatia pe care o au. Pe de alta parte, daca forma este reali!ata dintr-o structura din beton sau metal, aceasta structura nu trebuie escamodata prin ornamente, ci pre!entata sincer, ea avand o frumusete proprie. 6istemele constructive pe schelet, care au inlocuit !idurile portante masive, au permis : proiectarea de planuri libere, cu spatii fluide despartite de panouri amovibile si o legatura optica mai permisiva cu e*teriorul 7 parterul liber, volumul cladirii re!emand pe piloti 7 peretele e*terior cortina, vitrat pe suprafete mari, chiar pe toata suprafata sau lungi ben!i ori!ontale de ferestre, eventual imbracand muchia cladirii terase si etaje iesite in consola, etc..

Subiectul ,. (a ce componenta a arhitecturii din triada lui -itruvius se re"era conceptul de . stil / ? Care sunt secolele in care vorbim predilect despre stiluri in arhitectura si cum se numesc in aceste stiluri ? Stilul este o componenta a formei si se refera la estetica 2venustas3. 5pere cu structuri formale asemanatoare ) elemente de forma si relatiile dintre ele ) determina un stil. 5perele pot fi clar integrate intr-un stil sau pot fi mai mult sau mai putin independente fata de el. +ele mai detasate de stilul consacrat sunt creatiile revolutionare. Apartenenta unei opere la un stil nu inseamna insa lipsa de originalitate, pentru ca o opera nu trebuie niciodata judecata doar la nivelul formei. Forma, cu elementele ei organi!ate, nu este decat mijlocul de e*primare a unor semnificatii diverse, care dau valoare actului artistic. 5pera arhitecturala valoroasa este cea care ) ca orice act artistic ) gaseste vocabularul stilistic cel mai potrivit in raport cu semnificatiile pe care intentionea!a sa le sugere!e.

Subiectul 0. 1rincipiile de ba a ale urbanismului modernist. Critica ideilor lui (e Corbusier Principiile, care au constituit programul urbanistic aplicat timp de decenii marilor orase, au fost stabilite printr-un document numit +harta de la Atena, emis de cea de-a patra sesiune a +'A( 2+ongresul 'nternational de Arhitectura (oderna3. 6esiunea a fost tinuta in vara anului :;%%, la bordul unui vas de croa!iera, pe (editerana, a avut ca tema 5rasul functional " si a fost dominata de ideile lui /e +orbusier. +ontinutul documentului re!ultat transmitea, in esenta, o conceptie conform careia autoritatea care reglementea!a teritoriul si finantele este legitimata sa ignore de!voltarea istorica si legaturile psihologice ale oamenilor cu traditia urbana. 6istemul european traditional compus din stra!i si piete definite de fatade, a fost ca urmare complet abolit. 'n locul sau, pe terenul eliberat, au fost implantate mari volume supraetajate, inconjurate de !ona verde. 'n general, s-a subliniat cu pregnanta necesitatea !onificarii riguroase a orasului pe criterii functionale: !ona de locuit, !ona administrative, !ona de sport si !ona industriala. 8nica forma de locuire urbana era constituita din apartamente in blocuri turn. /egaturile erau asigurate de mari bulevarde, unde traficul de masini domina. (arcata de spiritul utopic al lui /e +orbusier, si nu de simtul german relist, croa!iera s-a soldat cu cel mai olimpian si retoric document +'A(, din a carui aplicare bigota a re!ultat cosmarul metropolei moderne, atat de greu de remediat asta!i. /a 0ille ,adieuse " a fost modelul urban conceput de /e +orbusier pentru orasul modern, ca o concreti!are a recomandarilor +artei. A fost o schema antiurbana, care e*prima refu!ul orasului. Aici s-a atins culmea de!integrarii tesutului urban. 'ar /e Plan 0oisin " a fost concreti!area acestui model pentru orasul Paris. #l propunea demodarea centrului Perisului, cu toata istoria, atmosfera, Elot-urile si monumentele lui, pentru ca acolo sa apara monumentele pre!entului " : blocuri de locuinte numite 8nitF dG<abitation ". Aceasta a fost de fapt un fel de Elot vertical, dar unul care, eliminand problema insoririi si ventiloarii, a creat probleme sociale si psihologice. Toate aceste trei documente au fost tinte pentru critica urbanismului modernist.

Subiectul 12. Spatiul interior in arhitecturile antichitatii. 2orme de acoperire a spatiilor. 'ncepand cu constructiile mesopotamiene, atat palatele sumeriene cat si cele babiloniene au intrecut in grandoare tot ce se reali!ase pana atunci. Aveau cate ->> ) %>> de incaperi lungi si inguste si erau acoperite cu acoperisuri terasa, din caramida nearsa amestecata cu bitum. De mai multa importanta decat locuintele se bucurau mormintele, care erau acoperite cu bolti si cupole false. 'urnul din Babel era un volum greoi, supraetajat piramidal ) solutie din care re!ultau spatii interioare stramte si intunecate. +ontinuand cu #giptul Antic, piramida cu numele 5ri!ontul lui Bheops " are in interior un sistem de galerii si coridoare ramificate ) unul dintre ele conducand la camera in care se afla sarcofagul. Acest spatiu este acoperit cu blocuri de granit. +ele mai caracteristice morminte ale arhitecturii miceniene sunt cele de tip tholos, folosite intens inca din timpurile vechi. #le erau acoperite cu o cupola denumita falsa ". cu boltarii dispusi inelar, si nu radial ca la bolta si cupola reala. Acest sistem de boltire a fost folosit din cele mai vechi timpuri, in mod special in (esopotamia si #gipt. 'n fine, ,oma Antica a adus o deosebita importanta spatiului interior, spre deosebire de lumea greaca unde domina plastica e*terioara. 6e poate spune ca romanii au descoperit spatiul interior. Pentru a crea grandioase spatii interioare, ei au utili!at sisteme noi de acoperire ) bolti si cupole, cu tehnica boltarilor mostenita de la etrisci, dar pe care au perfectionat-o si au pus-o in valoare in mod genial. Procedeele de acoperire caracteristice arhitecturii romane sunt bolta cilindrica, sarpanta 2peste structura spatiala de tip ba!ilica3, bolta intersectata cu muchii iesite, bolta intersectata cu muchii intrate, cupola. Panteonul, templul dedicat tuturor !eilor, are o semnificatie deosebita ce consta in faptul ca e*prima cel mai bine descoperirea de catre roman a spatiului interior. #ra alcatuit din trei parti : un portic frontal, traditional, o rotonda complet revolutionara si un spatiu rectangular de tran!itie. ,otonda era o interpretare inedita a cellei. +upola, boltile si arcele ) elemente constructive pentru care romanii detin intaietatea in lume ) asigurau scurgerea eforturilor in peretele perimetral $a!ilica era un program caracteristic al arhitecturii romane, avand functia echivalenta cu cea a unui stoa grecesc : spatiu polivalent destinat desfasurarii judecatilor, stabilirii de contacte sociale si tran!actiilor comerciale. $a!ilica se afla in forum, peste drum de templu. Din punct de vedere spatial-constructiv, necesitatea acoperirii unor deschideri mari a condus la divi!area spatiului in %-& nave. Acest sistem de acoperire a definit tipul constructiv numit ba!ilical.

Subiectul 1!. 1rograme de arhitectura in Grecia Antica3 in ordinea importantei lor. 4onumente.

Acropola3 centrul vietii spirituale, considerat sanctuarul cetatii, si era intotdeauna situata pe o inaltime. Datorita valorii sale simbolice, domina vi!ual orasul: era temenos-ul sacru al ase!arii, locul de intalnire al grecilor cu !eii lor. Tot foarte important era si 'emplul3 programul cu care este adesea asociata arhitectuta greceasca. #l a fost casa !eilor ", iar grecii au simtit nevoia sa le construiasca case peste tot, din care nu vor fi gasite niciodata doua la fel. Desi la prima impresie, templele sunt plasate de!ordonat in teritoriu, la o privire mai atenta, se observa armoni!area fiecarui templu cu mediul natural in care a fost amplasat. Forma templului a fos adaptata de asemenea si caracterului divinitatii careia i-a fost dedicat. Forma templului era o de!voltare a casei de tip megaron : o incapere dreptunghiulara, numita cella, despartita de e*terior printr-un spatiu de tran!itie numit portic. 'n cella se afla statuia !eitatii. Porticul era un spatiu acoperit, cu o latura formata dintr-un sir de coloane. 'n arhitectura templului antic se intalnesc trei ordine fundamentale : doric, ionic si corintic. 5rdinul ionic, mai suplu si mai elaborat, s-a de!voltat dupa cel doric si a devenit mai predominant. 8n alt program al 4reciei Antice il constituie Agora3 care era piata publica a polis-ului, un ansamblu urban caracteristic civili!atiei grecesti. #ra centrul vietei civice, in care locuitorii se adunau pentru a de!bate probleme de interes comun : chestiuni politice si legislative 7 aici aveau loc intalnirile periodice ale cetatenilor ) adunarea poporului. 8lterior, acestora li s-au adaugat functii comerciale, religioase si de divertisment. Agora este simbolul democratiei, nascuta in antichitate in orasul grecesc. 'n jurul agorei erau dispuse principalele institutii politice. 6pecifica agorei era constructia numita stoa ) un portic acoperit, cu coloanele catre piata. Acesta era un spatiu destinat promenadei si discutiilor intre cetateni. (ai tar!iu, in stoa au aparut mici pravalii. Alte programe de arhitectura din 4recia Antica erau sanctuarul, teatrul, locuinta. Sanctuarul nu era intotdeauna o acropola si putea fi chiar de o comple*itate mai mare. Astefel cum erau cele panelenice din Delphi 2lui Apollo3 si #pinadur, construite departe de oras. 'eatrul a fost creatia lumii grecesti. Datorita unui continut initial religios, era amplasat uneori in cadrul sanctuarelor. Teatrele erau constructii neacoperite, care foloeau peisajul natural ca fundal al scenei. (ocuinta domina arhitectura greaca doar pe considerente cantitative. #a

+el mai important program de arhitectura in 4recia Antica era

nu e relevanta prin calitati estetice sau tehnice performante, ci pentru ca ne permite sa decriptam modul de viata, mentalitatile si relatiile dintre oameni. 4onumente

Templul, construit in stil doric, este dedicat !eitei Atena, a carei statui colosale, din aur si fildes ) opera a sculptorului Fidias, se afla in capatul de vest, in cella. 0itruviu a asemuit stilul doric cu forta masculina si stilul ionic cu gratia feminina. 'n ca!ul Partenonului, sinte!a simbolica dintre gratia feminina si forta masculina a fost reali!ata prin colaborarea arhitecturii cu sculptura.

1artenonul din Acropola Atenei

#rechteionul este un templu ionic, asimetric, in care coloanele ionice au fost inlocuite cu statui ale +horelor.

Erechteionul din Acropola Atenei

Propileele, lasate neterminate, repre!inta poarta de acces in temenos-ul sacru de pe Acropola. #ste un monument in stil doric, compus din doua volume laterale si dintr-un volum principal, cu o dubla colonada interioara care conduce catre incinta.

1ropileele din Acropola Atenei

Subiectul 1). 1rincipalele merite ale arhitecturii Romei Antice. 4onumente. 6e poate spune ca romanii sunt cei care au descoperit spatiul interior. Pentru a crea grandioase spatii interioare, ei au utili!at sisteme noi de acoperire ) boloti si cupole, cu tehnica boltarilor mostenita de la etrusci, dar pe care au perfectionat-o si au pus-o in valoare in mod genial, precum si un nou material de constructie, inventat de ei : betonul roman ) un conglomerat artificial turnat in cofraje, compus din pietris, nisip, materii vulcanice si un liant. Procedeele de acoperire caracteristice arhitecturii romane sunt bolta cilindrica, sarpanta 2peste structura spatiala de tip ba!ilica3, bolta intersectata cu muchii iesite, bolta intersectata cu muchii intrate, cupola. $a!ilica era un program caracteristic al arhitecturii romane, avand functia echivalenta cu cea a unui stoa grecesc : spatiu polivalent destinat desfasurarii judecatilor, stabilirii de contacte sociale si tran!actiilor comerciale. 4onumente : 1anteonul, templul dedicat tuturor !eilor, are o semnificatie deosebita ce consta in faptul ca e*prima cel mai bine descoperirea de catre roman a spatiului interior. #ra alcatuit din trei parti : un portic frontal, traditional, o rotonda complet revolutionara si un spatiu rectangular de tran!itie. ,otonda era o interpretare inedita a cellei. +upola, boltile si arcele ) elemente constructive pentru care romanii detin intaietatea in lume ) asigurau scurgerea eforturilor in peretele perimetral Am"iteatrul 2lavilor, numit Coloseum, este o gigantica constructie cu o capacitate de &>>>> de spectatori. Hidurile si boltile erau din beton, cu nervuri de caramida. Hidul perimetral era inalt cam cat un bloc de := etaje de asta!i. 6ub arena care era din lemn, acoperita cu nisip, se aflau cateva caturi subterane, unde erau camerele gladiatorilor, custile fiarelor, etc.. (onumentul este si asta!i un centru de greutate urbanistic al ,omei, desi acum arata ca un scelet de dino!aur, iar programul de arhitectura pe care il adapostea este mort. 'n timpul evului mediu si al renasterii, el a constituit o sursa de material gata fasonat, drept urmare a ramas stirb pe latura de sud-vest.

Subiectul 1,. $i"erente dintre spiritualitatea Greciei si Romei Antice re"lectate in arhitectura pietelor publice3teatrelor si templelor. /a greci, piata publica a orasului era agora, un ansamblu urban caracteristic civili!atiei grecesti. #ra centrul vietii civice, in care locuitorii se adunau pentru a de!bate probleme de interes comun : chestiuni politice si legislative 7 aici aveau loc intalnirile periodice ale cetatenilor ) adunarea poporului. 8lterior, acestora li s-au adaugat functii comerciale, religioase si de divertisment. Agora este simbolul democratiei, nascuta in antichitate in orasul grecesc. 'n jurul agorei erau dispuse principalele institutii politice. 6pecifica agorei era constructia numita stoa ) un portic acoperit, cu coloanele catre piata. Acesta era un spatiu destinat promenadei si discutiilor intre cetateni. (ai tar!iu, in stoa au aparut mici pravalii. /a romani, forul era programul principal al arhitecturii ) nu intamplator tocmai un program urbanistic. #ra de asemenea un spatiu urban deschis, amplasat in !ona centrala, de obicei chiar la intersectia dintre cardo si decumanus si constituia, ca la greci centrul vietii politice, religioase si comerciale a orasului. #ra la fel ca agora, un loc al contactelor dintre oameni, numai ca aici, ponderea o detineau institutiile oficiale. 'ntr-un forum roman se aflau constructiile publice cele mai importante ca : templul principal 2ceea ce nu se intalneste la 4recia Antica3 si ba!ilica unde aveau loc judecati, adunari, tran!actii comerciale, deci!ii de constructii. 8n forum comple* mai cuprindea si alte temple si sanctuare, biblioteci, statui, obeliscuri, arce de triumf, columne, etc.. $a!ilica era un program roman caracteristic, repre!entand echivalentul unui stoa grecesc insa spre deosebire de acesta, era amplasata intr-un loc central in for. #ra de asemenea acoperita si capabila sa adaposteasca un numar mare de oameni. Deschiderile mari au condus la divi!area spatiului in %-& nave, prin siruri de coloane. 'emplul - locul unde s-a manifectat geniul plastic al culturii grecesti - era programul cu care este adesea asociata arhitectuta greceasca. #l a fost casa !eilor ", iar grecii au simtit nevoia sa le construiasca case peste tot, din care nu vor fi gasite niciodata doua la fel. Desi la prima impresie, templele sunt plasate de!ordonat in teritoriu, la o privire mai atenta, se observa armoni!area fiecarui templu cu mediul natural in care a fost amplasat. Forma templului a fos adaptata de asemenea si caracterului divinitatii careia i-a fost dedicat. Acest ansamblu, compus din templu, divinitate si cadrul lor natural, e*prima seninatate si o maretie fireasca. Templul roman a preluat partial modelul grecesc, dar l-a convertit conform unei proprii conceptii spatiale. #ra o constructie mai mica, care se adresa unui public static, situat in fata sa. Templul se afla pe un podium inalt si avea o fatada principala tratata ca atare. 'n afara de tipul clasic de templu roman, e*ista si un tip de templu circular, din care s-a de!voltat in final Pantheonul ) o constructie spectaculoasa de templu inchinat tuturor !eilor.

6pre deosebire de greci, care individuali!au si integrau templele deverselor situatii de mediu natural, romanii, nefiind prea preocupati de natura, isi integrau templele in mediul construit urban. 'eatrul, in forma apropiata de cea de a!i, a fost creatia lumii grecesti. Datorita unui continut initial religios, era amplasat uneori in cadrul sanctuarelor. Teatrele erau constructii neacoperite, care foloeau peisajul natural ca fundal al scenei. Teatrul roman s-a de!voltat sub influenta modelului grecesc, dar au fost modificate conform conditiilor specifice. Astfel, spre deosebire de 4recia Antica, teatrul roman era o constructie inchisa, integrate in tesutul urban. #l oferea orasului fatade elaborate. #ra deci, la romani, e*act opusul teatrului grecesc : o constructie independenta de conditiile naturale, care putea fi construita oriunde in oras, in acord doar cu determinantii urbanistici.

Subiectul 15. Ce este bolta in leagan si ce este bolta pe ogive ? Cand si la ce program apar ele ? Preludiile stilului romanic se afla in secolul D, in teritoriile germanice, iar despre romanicul timpuriu putem vorbi de pa la anul ;&>. Arhitectura din aceasta perioada a continuat traditiile romane, pe care le-a imbogatit cu inovatii bi!antine si cu tehnica germanica. Tipul principal de biserica a fost in aceasta epoca ba!ilica. Foarte multe biserici au fost completate cu un transept. Acest prototip de plan se numeste cruce latina. #le au fost acoperite cu bolti. 'ntr-o urmatoare etapa, bisericile au fost concepute cu mai multe nave, pe masura necesitatilor. Bolta in leagan, semicilindrica, deasupra navei centrale, era potrivita planului ba!ilical, numai ca producea impingeri oblice foarte mari. De aceea !idurile laterale au crescut in masivitate si au capatat chiar contraforti. 5 solutie a fost introducerea unor arce-dublouri ) nervuri care uneori continuau pana in fundatie. 8n e*emplu de bolta in leagan pe arce dublouri se regaseste la +atedrala 6aint 6ernin din Toulouse, secolul :-. 5 alta solutie de reducere a impingerilor a fost inlocuirea boltii semicilindrice cu bolta avand sectiunea un arc frant. Bolta pe ogive a fost elementul fundamental al revolutiei produse in statica constructiilor. Descoperita si aplicata inca la bisericile romanice, ea a facut insa cariera in secolele :--:&. 5givele au fost un substitut in arc de cerc, al elipselor diagonale de la bolta in cruce. 'nitial, prin ele s-a urmarit doar re!olvarea problemei boltarilor unicat. #fectul principal al acestor noi abordari in constructia boltii a constat in faptul ca numai aceste nervuri preluau eforturile din intreaga bolta, pe cand restul pan!elor erau independente, dar autoportante. $olta pe ogive a fost o inovatie tehnica e*traordinara, care a determinat re!olvarea impecabila a unor vechi probleme constructive. Dincolo de acest aspect, a permis crearea unor importante efecte de ordin estetic. 'n primul rand a castigat e*presivitatea ansamblului: peretii, acum neportanti, au devenit mai inalti, mai subtiri, strapunsi de goluri mai multe si mai mari, ajungand pana la o incredibila demateriali!are " , la peretele diafan ". Doua mari capodopere unde s-a folosit bolta gotica pe ogive sunt 9otre Dame si +atedrala din Boln.

Subiectul 10. Cum era un oras medieval in 6ccident ? &n ce secole s#a de voltat ? 'ncepand cu secolul ::, a avut loc in #uropa un proces de urbani!are. Atat in localitatile noi, cat si in cele de!voltate peste ruine romane, s-au impus masuri de securitate colectiva, astfel ca nu numai locuintele aristocratice erau intarite, ci au aparut cetatile si orasele fortificate. Acest oras medieval matur avea urmatoarele caracteristici : +onturul !idurilor de incinta descria definitiv forma oraselor. 'n interiorul sau protejat se desfasura o viata comunitara bine organi!ata, sudata de valori comune, intr-o atmosfera de intimidate patriarhala. 'n ceea ce priveste structura ase!arilor, ea esra organica, nicidecum geometrica, ci cu o logica mai degraba functionala si simbolica. #ra alcatuita, mai intai, dintr-o densa aglomerare de case asemanatoare, acoperite cu tigla, de aceeasi inaltime si orientare, cu fatadele lipite una de alta de-a lungul stra!ilor. /a parter, locuintele aveau adesea pravalii si ateliere, cu functiuni apropiate, astfel ca multe stra!i erau speciali!ate pe meserii ". Toate stra!ile ) in general inguste, cu traseu neordonat ) conduceau catre piata centrala ) un spatiu mare, clar definit de fronturile unor cladiri mai prestigioase. 'n acest tesut omogen, compact, de continuitate si mare densitate, ruptura repre!entata de largo-ul pietei crea un impact vi!ual puternic. De aceea, aici batea inima comunitatii " : catedrala. #ra monumentul de arhitectura cu ma*ima valoare simbolica, repre!entativa pentru oras.

Subiectul 17. Cum recunoastem o "atada renascentista ? 'n arhitectura renascentista, ordinea cosmica era reflectata printr-o geometrie riguroasa, ba!ata pe reguli numerice care stabileau proportiile cele mai armonioase. #rau folosite forme geometrice clare, elementare, in raporturi echilibrate 7 se stabilise si un numar de aur " - %I&, care asigura proportia cea mai armonioasa. +ercul fiind considerat forma perfecta, arhitectii foloseau cu convingere spatiile centrale. Principala caracteristica a fatadelor renascentiste este separarea nivelelor prin cornise si prin apareiaj diferentiat. /a Pala!!o (edici-,icardi, palatul familiei (edici, proiectat de arhitectul (ichelo!!o (ichelo!!i, la parter, blocurile de piatra au fost cioplite sumar, in maniera numita rustica " , la etaj piatra a fost ecarisata ingrijit, iar etajul al doilea a fost acoperit cu suprafata neteda ) gratie atent studiata. 4ratia pe verticala a nivelelor, de la puternic spre rafinat se intalneste si la Palatul ,ucellai din Florenta, construit dupa proiectul lui /uis $attista Alberti, unde maniera fatadelor este mai sobra. Aici intalnim cele trei ordine grecesti suprapuse : doric, ionic, si sus corintic. +ornisele separatoare, deja elemente clasice, se intalnesc si la Pala!!o Pitti, a lui $runelleschi. Aici balustrii au fost prelucrati ca mici colonete ionice. Fatada principala a pastrat din #vul (ediu aspectul solid prin masa si prin parametrul rustica " - mai pronuntat la parter. +ontrastele dintre rustica bruta si prelucrarile antropomorfe de finete sunt o metafora referitoare la ceea ce artistii ,enasterii numeau lGopera di natura " si lGopera di mano ". Pala!!o Farnese repre!inta, prin fatadele sale, e*terioara si interioara, in maniere diferite, ultimul monument al armoniosului Juatrocento si totodata primul repre!entant al nelinistitului +inKuecento, deoarece (ichelangelo a conferit fatadelor o vibratie nelinistita, elementele parand ca abia se stapanesc sa sara din plan.

Subiectul 1*. Cativa mari arhitecti ai Renasterii si cateva monumente. 8uatrocento 1. 2ilippo Brunelleschi 2:%DD-:..L3 a fost primul mare arhitect in istoria arhitecturii de dupa <ristos. Au e*istat si inaintea sa mari pesonalitati creatoare in domeniul arhitecturii, aceasta munca avand insa in #vul (ediu un caracter colectiv, ele erau umbrite de anonimat. a3 6spedale del9&nocenti, un spital pentru copiii orfani din Florenta, a fost cladirea in care a aparut pentru prima data noul stil al perioadei della renascita ". /a fatada spre curtea interioara se desfasoara un portic cu o eleganta suita de arce, sprijinite pe suple coloane corintice. b3 Biserica Santo Spirito, opera de maturitate a arhitectului, este totodata cea mai i!butita din cariera sa. Tributar traditiei si necesitatilor functionale ale bisericii, care tineau de ritual, $runelleschi a construit mai intai biserici pe plan longitudinal, de tip ba!ilica. +um insa interesul estetic al arhitectilor s-a concentrat in ,enastere pe planul central, a re!ultat un compromis : s-a pastrat nava longitudinala obligatorie, dar accentul a fost pus pe spatiul central, printr-o ampla cupola. Aceasta strategie a fost aplicata si la biserica 6anto 6pirito. c3 Florenta era, la inceputul secolului :&, un oras cu aspect medieval si o catedrala gotica neterminata, Santa 4aria del 2iore. +and municipalitatea a organi!at un concurs prin care solicita acoperirea !onei centrale a domului, $runelleschi a castigat concursul cu o solutie prin care avea sa revolutione!e arhitectura. $runelleschi a dat un raspuns ingineresc si estetic in acelasi timp, care avea sa fie un model pentru secolele viitoare atat in #uropa cat si in afara ei. +upola era compusa dintr-o dubla calota, care se sprijina pe un tambur octogonal. +upola domului 6anta (aria del Fiore este dominanta spatiala a orasului Florenta si una din emblemele acestui oras. Ea constituie simbolul Renasterii in arhitectura. d3 1ala o 1itti i se dotorea!a tot lui $runelleschi. Fatada principala a pastrat din #vul (ediu aspectul solid prin masa si prin parametrul rustica " - mai pronuntat la parter. #lementele clasice au aparut la cornisele separatoare, unde balustrii au fost prelucrati ca mici colonete ionice. Aceste contraste dintre rustica bruta si prelucrarile antropomorfe de finete sunt o metafora referitoare la ceea ce artistii ,enasterii numeau lGopera di natura " si lGopera di mano ". -. (eon Battista Alberti 2:.>.-:.D-3 a fost, sub aspectul educatiei si al preocuparilor sale culturale, un adevarat om al ,enasterii. #ra cel mai cult si rafinat om al ,enasterii. a3 Biserica Santa 4aria :ovella a fost o biserica gotica, pe care Alberti primise comanda sa o adapte!e gustului renascentist. 9oua fatada, cu desenul ei viguros, a fost o inventie e*clusiva a lui Alberti, care avea sa fie un model, reprodus ulterior in mai multe variante. Tot la aceasta ba!ilica au fost introduse pentru prima data cele doua volute laterale, menite sa e*prime plastic tran!itia de la nava centrala la navele laterale ale ba!ilicii.

b3 1alatul Rucellai din 2lorenta a fost construit dupa proiectul lui Alberti. (aniera fatadelor este sobra, desenul lor pre!inta gratia pe verticala a nivelelor de la puternic spre rafinat mai ales prin cele trei ordine grecesti suprapuse : doric, ionic si corintic. %. /a 1ala o 4edici#Ricardi, palatul familiei (edici, arhitectul 4ichelo o 4ichelo i a separat nivelele pe fatada prin cornise, dar si prin apareiaj diferentiat. /a parter, blocurile de piatra au fost cioplite sumar, la etaj, piatra a fost ecarisata ingrijit, iar etajul al doilea a fost acoperit cu suprafata neteda. .. 'empietto, creatia lui $onato Bramante, poate fi considerat un punct culminant al arhitecturii renascentiste, in care se regasesc toate principiile si caracteristicile acestei epoci de creatie. 4eometria este clara, planul este un cerc. +upola cu lanterna punctea!a centralitatea. Cin;uecento :. 1iata Capitoliului are la Roma o po!itie particulara, fiind situata in afara sistemului de stra!i si piete, pe o colina simbolica. Acest spatiu urma sa-l organi!e!e 4ichelangelo. Piata are forma trape!oidala, dar pentru ca (ichelangelo a fost maestrul conflictelor formale, el a inscris in trape! un oval neasteptat, iar in mijloc a montat un a* vertical, ca pentru a indica centrul lumii. -. 'n :&>L, $onato Bramante a primit de la Papa insarcinarea de a reconstrui vechea ba ilica S"antul 1etru din Roma. #l a adoptat in proiectul sau de catedrala un plan central in cruce greaca inscrisa, simetric pe toate . fatadele. +entrul urma sa fie acoperit cu o cupola asemanaoare cu cea a Pantheonului, iar in jurul ei aveau sa se inalte . domuri mai mici, cu . turnuri. 9-a fost dat insa sa se reali!e!e proiectul lui $ramante. Dupa .> de ani, 4ichelangelo a fost insarcinat de papa sa preia lucrarea. #l a pastrat planul central al lui $ramante, dar cupola avea sa domine la e*terior, fara a mai fi concurata de alte accente vericale. (ichelangelo a murit si el inainte sa-si vada opera finali!ata. +upola a fost inaltata de Giacomo de la 1orta, in :&== care a respectat cu fidelitate proiectul inaintasului sau. %. Andrea 1alladio a fost un mare arhitect, ale carui reali!ari au influentat estetica europeana. Acesta a e*celat printr-un program caracteristic pentru etapa manierista a ,enasterii : vila din afara orasului. a3 +ea mai cunoscuta vila este vila Rotonda, cunoscuta si sub numele vila +apra, o constructie eleganta, situata pe un deal, avand o minunata perspectiva asupra Toscanei. Planul este perfect simetric pe cele - a*e perpendiculare, iar cele . fatade sunt identice ) deci!ie pe care arhitectul a e*plicat-o, ca atitudine nediscriminatorie a fatadelor fata de peisajul la fel de frumos in toate directiile. b3 (unicipalitatea i-a comandat lui Palladio fatade noi pentru 1ala o della Ragione. Astfel a creat Palladio ceea ce a ramas drept motivul palladian " : o suita eleganta de arcade suprapuse, sprijinite pe duble colonete libere.

Subiectul 2+. Cum recunoastem un monument baroc ? Exemple < cel putin 1 monument si 1 arhitect. Arhitectura baroca, cu spatialitatea ei ampla si vitalitatea ei plastica, impregnata de gustul pentru grandios, avea efectul impresionant, la care renasterea nu aspirase de loc. Dar un studiu atent al edificiilor baroce releva, sub spendorile decorative, e*istenta unei organi!ari sistematice, a unei ordini riguroase a compo!itiei si a unei perfecte logici constructive. /a ,oma, monumentele baroce de prim rang erau bisericile, in timp ce in Franta marile demonstratii de splendoare erau resedintele regale. 'l gran gusto " - gustul pentru monumental de!voltat de arta baroca italiana ) se e*plica atat prin nevoia bisericii catolice de a convinge masele de adevarul dogmei sale, cat si prin antecedentele stilistice ale perioadei antice romane. #ra firesc ca ansamblul de la -atican ) nucleul catolicismului ) sa capete o infatisare grandioasa, in acord cu importanta sa simbolica. /a aceasta infatisare au contribuit 4ichelangelo, Carlo 4aderna. Ambianta e*terioara este finali!ata de (oren o Bernini ) marele cavaler al barocului italian. #l a modelat spatiul urban din fata bisericii ca pe un atrium de anvergura, de forma elipsoidala, care se restrange spre a lasa sa i!bucneasca fatada bisericii. Forma baroca in arhitectura s-a caracteri!at in primul rand prin eliminarea tensiunilor pe care le provocau alaturarile de elemente conflictuale. $arocul a fluidificat spatiile, unind formele si suprafetele prin curbe. 6tructurile baroce nu erau niciodata intamplatoare, ci re!ultau din compo!itii savante de forme geometrice. 'n continuare era preferat cercul, desi mai tar!iu acesta a fost inlocuit cu ovalul, forma de compromis agreata de teologi. +el mai utili!at element in reali!area continuitatii spatiale, il constituia !idul continuu, adesea ondulat, care limita costructia ca o membrana. Scala Regia, 0atican, :LD>, arhitect (oren o Bernini, este un e*emplu de monumentalitate baroca, de o fastuoasa, nobila genero!itate. -aux#le#-icomte, resedinta ministrului 2oucault, care a starnit invidia lui /ouis 1'0, a fost reali!area de varf a arhitectului (ouis (e -au. #a corespundea spiritului france!, modului de viata al aristocratiei de curte si gustului epocii.

Subiectul 21. Cum descrieti . stilul clasicist / al parcurilor3 generat de gradinile palatelor a la -ersailles ? /a 0ersailles, pe teren liber, au putut fi puse in practica ideile majore ale arhitecturii clasicismului france!. Acestea erau : :3 integrarea elementelor intr-un sistem 7 -3 centralitatea sistemului, al carui nod central era focar de putere7 %3 e*tensia sistemului, prin ra!e, adica linii de forta prelungite virtual la infinit. Dupa ce 0au*-le-0icomte, resedinta ministrului Foucault, reali!area arhitectului (ouis (e -au, starnise invidia lui /ouis 1'0, acesta l-a adus pe /e 0au la 0ersailles si l-a pus sa imagine!e ceva mai maret decat 0au*-le-0icomte. /ucrarile au inceput in :LL:, cu amplificarea vechiului Palais ,oAal. Apoi, /e 9Mtre a conceput gradinile si a supravegheat timp de %> de ani ingrijirea aleilor stelate si a cailor, a fantanilor arte!iene si, mai ales, a vegetetiei prelucrate si obligate sa creasca in forme artistice, spre placerea majestatii sale. Tridentul format de cele trei alei de acces la curtea de onoare corespund celor trei directii dinspre Paris. Fatadele palatului sunt in stilul clasicist france!. Ansamblul de la 0ersailles este, pe langa o e*presie a absolutismului, si un simbol al epocii dinamice, din vremea ,egelui 6oare ) le monarKue de droit divin ".

Subiectul 22. Ce este istoricismul in arhitectura ? Cand si cum s#a mani"estat ? Critica lui. 'nca din perioada barocului tar!iu, dupa :D>>, unii teoriticieni dadeau deja glas saturatiei fata de artificialitatea constructiilor in arhitectura si peisajistica si chiar fata de opulenta decotativista. Fenomenul s-a manifestot cel mai vi!ibil in Anglia, unde, ca urmare, s-a nascut stilul romantic. 'n ca!ul interventiilor asupra naturii, intentia fundamentala era de intoarcere la conditia originara, paradisiaca, respingand peisajul elaborat al perioadei baroce, cu vegetatia taiata si orientata in forme geometrice, de-o maniera artificiala. Parcurile engle!esti concepute in aceasta perioada erau constructii libere, cu vegetatie neconstransa, linii curbe aleatorii, grote si i!voare. #le au construit modele, dupa care, si in $ucuresti de e*emplu, au fost reali!ate 4radina +ismigiu sau Parcul Biseleff. Avand punctul de pornire tot in Anglia, incepand cu secolul 1*, s-au lansat stilurile istoriste. #rau cautarile declansate de o acuta intrebare care-i framanta atunci pe arhitecti : in ce stil sa proiectam N Porniti cu totii in cautarea stilului adevarat ", nu s-au preocupat de semnificatiile acestor forme pentru publicul erei capitaliste. ,e!ultatul a fost o arhitectura golita de sens, lipsita de vitalitate si creativitate, concentrata pe copierea cat mai stiintifica " a modelelor alese din arhitecturile istorice. 'n 'ndia, de e*emplu, au fost construite : un hotel doric, o primarie ionica, un secretariat gotic venetian, o univfersitate 10-Ome siOcle ) forme frumoase, dar complet straine atat de functiunile pe care le adaposteau. $iserica All 6aints, situata pe (argaret 6treet in /ondra, a fost construita in :=&; de arhitectul @illiam $utterfield, in stil neogotic. #a este re!ultatul constrangerii de a respecta cat mai riguros stilul gotic original. $ritish (useum din /ondra este un produs neoclasic fara echivoc. 'n acelasi timp s-au nascut, din cele mai bi!are compo!itii de elemente stilistice ale trecutului, si nu doar in #uropa, stilul eclectic. Aproape toate cladirile publice mari au fost construite in secolul :; in aceasta noua maniera compo!it. #rau constructii pompoase, care impresionau prin bogatie, astfel ca erau pretuite de publicul larg. /e 6acrF-+Pur din Paris este o compo!itie alcatuita din felurite stiluri. Totusi, reactiile adverse se manifestau inca din perioada de plin avant al acestei mode. +ei care protestau la adresa arhitecturii alcatuite din forme si colaje ale trecutului afirmau ca ea nu mai corespundea noilor programe de arhitectura si, in general, realitatilor secolului :;, ca nu mai aveau nimic in comun cu sensul initial al formelor inventate de vechii greci pentru relatia lor cu !eii ori cu forme iubite de bogatii negustori venetieni. +hiar arhitectul, Barl Friedrich 6chinCel, un practician care dovedise o profunda intelegere fata de stilurile istorice, punea in :=-D intrebarea: Q9-ar trebui oare sa ne straduim sa gasim propriul nostru stilNR .

Subiectul 2!. Ce este . Arhitectura &nginerilor / ? Cand si de ce a aparut ? &mportanta acestei arhitecturi. Adevaratele creatii ale secolului :; au fost marile structuri din fier si sticla, care i-au impresionat pe multi arhitecti. #le au deschis calea unor noi abordari ideologice in arhitectura, de care era acuta nevoie in urma evolutiei sociale si revolutiei industriale. Deja cu un secol in urma se largise nevoia de spatii arhitecturale, ea cuprin!and acum nu doar palate, biserici si locuinte, ci si o serie de alte programe si institutii publice, cum ar fi : burse, birouri, galerii comerciale, spitale, penitenciare, scoli, gari mari, universitati, biblioteci municipale, pavilioane e*po!itionale si mu!ee. Pe de alta parte, inca din :DD- se proiecta in Anglia podul metalic +oalbrooCdale, ca un simbol avant la lettre al noii ere industriale. #*ista deci o noua tehnologie si un pretios material care crea posibilitati nee*plorate de arhitectura traditionala. 'mpreuna cu alte poduri, gari, hale industriale, pavilioane e*po!itionale, sere si structura turnului #iffel, aceste constructii au atras atentia arhitectilor progresisti si cultivati. #i au va!ut in aceste structuri o solutie tehnica si estetica pentru noile programe de ahitectura ale capitalismului si o alternativa la arhitecturile istoriste. Principiile majore desprinse ulterior din acest tip nou de arhitectura au fost : :3 concentrarea atentiei pe utilitatea sociala si eficienta in constructie 7 -3 principiul estetic al sinceritatii, adica al e*primarii oneste a structurii si materialelor. 'n academii, aceste structuri metalice nu erau considerate arhitectura, ci simple e*ercitii ingineresti. Totusi, arhitectura acestor umbrele de sticla cu sasiu de fonta a constituit simbolul epocii industriale si in acest fel a fost o arhitectura incarcata de semnificatie estetica. 6ecolul :; a introdus spatiul deschis, pentru o arhitectura continua si fara limitele spatiale care sa o separe de mediul ei. Pentru #*po!itia (ondiala din :==;, a fost construit Turnul #iffel, proiectat de inginerul cu acelasi nume, care la acel timp era cea mai inalta constructie din #uropa 2 %>>m3. +hristal Palace, construit in :=&: la /ondra pentru prima e*po!itie mondiala, a fost proiectat de un gradinar ) ?oseph Pra*ton ) care a facut proiectul in numai ; !ile.

Subiectul 2). Continutul ideologic si mani"estarile diverse ale curentului Art :ouveau. 'n timp ce multi arhitecti se luptau sa se elibere!e de stilurile grele si incarcate, in diverse centre regionale ale culturii europene se nastea, din aceeasi lupta, un nou curent romantic, cu particularitati local-nationale. (iscarea Art :ouveau a aparut in $elgia si Franta la sfarsitul secolului. #a a cuprins #uropa si America, constituind prologul revolutiei moderniste. #a a aparut sub numele de Art 9ouveau in Franta, +oup de Fuet in $elgia , 6e!ession in Austria si 4ermania, (odern 6tAle in Anglia. (iscarea s-a definit ca o tentativa de integrare a artei in arhitectura, manifestandu-se cu o deosebita stralucire in spatiile interioare. Alt aspect al ideologiei sale l-a constituit intentia de umani!are a vietii sociale, prin grija fata de forma tuturor obiectelor utile. #le trebuiau produse prin reinvierea mestesugurilor artistice, sa aiba forma cea mai adecvata utilitatii lor si a fie frumoase. Astfel, Arta :;>> a promovat ceea ce mai tar!iu avea sa se numeasca industrial design. Tot in cadrul ei au luat efectiv nastere afisul si, in general, grafica publicitara. +el mai pretios lucru pe care Art 9ouveau l-a transmis secolului -> a fost principiul sinte!ei dintre structura tehnica constructiva si conceptia formei artistice. Din punct de vedere al filo!ofiei formale, curentul de idei s-a opus istorismului ) care se manifestase prin caracter static rigiditate, forme masie, grele, tectonice. Art 9ouveau a creat forme spatiale indra!anete si fante!iste, ritmuri pulsatorii, linii curbe inchise. 6e mai e*prima prin forme usoare, alungite, elegante, uneori transparente. Dar formele e*presive, bogate si suple, nu erau niciodata supraincarcate, ci isi asociau puterea de e*presie a insusi materialului. Prima comanda importanta adresata tanarului 0ictor <orta, in :=;-, care s-a concreti!at in +asa Tassel din $ru*elles, a anuntat curentul Art 9ouveau. Treptele nu sunt perpendiculare pe a*ul verical. (otivele sinuoase din fier forjat se racordea!a cu decoratia peretilor si mo!aicul pardoselii.

Subiectul 2,. Etapele 4iscarii 4oderne in Europa. $escrierea lor #tapele mari ale (iscarii (oderne : :. Avangardele. Acestea au fost curente de cautare a drumului arhitecturii. 0iata lor a durat de la inceputul secolului ->, pana prin deceniul doi. Printre ele s-au numarat : Futurismul, +ubismul, +onstructivismul, #*presionismul, 9eoplasticismul, Art DFco si altele. ,eversul nationalismului romantic al miscarii Art 9ouveau l-a repre!entat spiritul romantic revolutionar manifestat prima data in ,usia. Aici a luat fiinta curentul numit Constructivismul Rus. #ra o arhitectura care se dorea obiectiva " si stiintifica ". (ai toti promotorii acestui curent aveau sa fie impuscati curand in inchisorile societice. 'n acelasi timp s-a manifestat 2uturismul &talian, curent al carui erou pricipal a fost vi!ionarul si talentatul Antonio 6antG#lia. -. Stilul &nternational sau Arhitectura 4oderna. Pe la inceputul anilor G->, s-a infiripat cel mai unitar stil, care, dupa ce a prins contur in marile centre culturale europene, a cuprins foarte repede intreaga planeta. /a cristali!area principiilor modernismului au participat cateva mari personalitati ale arhitecturii din primele decenii ale secolului ->. printre ele se numara /e +orbusier, @alter 4ropius, /udSig van der ,ohe si altii. Dupa planurile lor au fost construite cladiri si orase care asta!i sunt considerate monumente de prim rang ale arhitecturii. Fiecare dintre acesti mari arhitecti a fost o personalitate creatoare unica si originala, dar in operele si ideile lor s-au desprins cateva principii comune, care au fost insusite de intrega lume moderna. Arhitectii nu mai vroiau sa urmareasca drept obiectiv principal reali!area unor forme frumoase in sens clasic, ci, in primul rand utilitatea constructiilor trebuia sa corespunda necesitatilor vietii din acel moment. Daca nu se mai construiesc temple si biserici ci birouri, banci, fabrici si supermaga!ine, acestea nu trebuie sa arate ca templele si bisericile, ci forma lor sa e*prime sincer destinatia pe care o au. Pe de alta parte, daca forma este reali!ata dintr-o structura din beton sau metal, aceasta structura nu trebuie escamodata prin ornamente, ci pre!entata sincer, ea avand o frumusete proprie. Arhitectura (oderna a actuali!at vechea triada utilitas-firmitas-venustas, instaland insa pe primul loc componenta utilitas, sub numele de functiune. Astfel, triada putea fi numita acum functiune dominanta ) structura performanta ) forma determinata de functiune si solutie tehnica. %. 4odernismul 'ar iu si 1luralismul postbelic /ibertate " si eliberare " au fost cuvintele cheie ale anilor GL>. 6i in arhitectura, forma refu!a sa mai fie dictata de functiune, ci voia sa tina pasul cu spiritul epocii in evolutie. 8na dintre variantele pluraliste a fost propusa chiar de /e +orbusier, prin forma libera a $isericii de la ,onchamp, a carei originalitate a

surprins chiar pe tinerii revolutionari. #ra o reorientare catre formele organice. Pe aceasta linie a mers si ?orn 8t!on cu opera de la 6AdneA, si multi altii. .. 1ostmodernitatea si Conceptualismul contemporan. Postmodernismul arhitectural a fost o formula arhitecturala, dominanta in deceniul D si =, care s-a stins aproape complet. #ra o varianta subtila de istoricism si democrati!are totodata, practicat cu umor si cu o ingaduitoare ironie la adresa nevoii de Bitsch a clientului. +oloane ionice din ino*, scari care nu duc nicaieri, arcade conventionale utili!ate in maniere cu totul neconventionale faceau parte din limbajul postmodernist. +onceptualismul este umbrela sub care se de!voltau mai departe diferite subcurente si maniere personale de abordare a fenomenului arhitectural. /a originea fiecarei reali!ari sta un concept de ba!a al proiectului, o 'dee esentiala, o filo!ofie ". Daca in arhitectura traditionala, ideea dominanta era una colectiva, a!i obsesia arhitectului e aceea de a-si e*prima originalitatea prin 'dee.

Subiectul 25.

1rincipiile de ba a ale Stilului &nternational.

/a cristali!area principiilor modernismului au participat cateva mari personalitati ale arhitecturii din primele decenii ale secolului ->. printre ele se numara /e +orbusier, @alter 4ropius, /udSig van der ,ohe si altii. Dupa planurile lor au fost construite cladiri si orase care asta!i sunt considerate monumente de prim rang ale arhitecturii. Fiecare dintre acesti mari arhitecti a fost o personalitate creatoare unica si originala, dar in operele si ideile lor s-au desprins cateva principii comune, care au fost insusite de intrega lume moderna. 2unctiunea dictea a "orma. Arhitectii nu mai vroiau sa urmareasca drept obiectiv principal reali!area unor forme frumoase in sens clasic, ci, in primul rand utilitatea constructiilor trebuia sa corespunda necesitatilor vietii din acel moment. Templul grec, de pilda ) de veacuri model universal de frumusete ) a corespuns unor realitati si idealuri ale 4reciei Antice, dar destinatia sa nu mai avea nimic in comun cu e*istenta moderna si ca atare nici forma sa. Sinceritatea "ormelor este urmarea primului principiu. Daca nu se mai construiesc temple si biserici ci birouri, banci, fabrici si supermaga!ine, acestea nu trebuie sa arate ca templele si bisericile, ci forma lor sa e*prime sincer destinatia pe care o au. Pe de alta parte, daca forma este reali!ata dintr-o structura din beton sau metal, aceasta structura nu trebuie escamodata prin ornamente, ci pre!entata sincer, ea avand o frumusete proprie. Acest principiu si-a pastrat integral valabilitatea. 2ormele arhitecturale sa "ie simple3 geometrice. Toate cele spuse pana acum ar trebui sa motive!e aparitia unui nou vocabular de forme arhitecturale. Abolirea ornamentului a fost un prim pas catre crearea volumelor si suprafetelor simple. 1rincipiul oni"icarii "unctionale, aplicat in urbanism, desi a re!olvat prompt unele probleme acute ale momentului, s-a dovedit o solutie nociva pe termen lung. 'n conclu!ie, Arhitectura (oderna a actuali!at vechea triada utilitas-firmitasvenustas, instaland insa pe primul loc componenta utilitas, sub numele de functiune. Astfel, triada putea fi numita acum functiune dominanta ) structura performanta ) forma determinata de functiune si solutie tehnica.

Subiectul 20. Estetica Stilului &nternational = principii "ormale. Bine si rau la aceasta estetica. Arhitectii nu mai vroiau sa urmareasca drept obiectiv principal reali!area unor forme frumoase in sens clasic, ci, in primul rand utilitatea constructiilor trebuia sa corespunda necesitatilor vietii din acel moment. Templul grec, de pilda ) de veacuri model universal de frumusete ) a corespuns unor realitati si idealuri ale 4reciei Antice, dar destinatia sa nu mai avea nimic in comun cu e*istenta moderna si ca atare nici forma sa. Aceasta conceptie a fost e*trem de bine venita atunci, dar limita ei a constat in aceea ca prin functii ale unei cladiri s-au inteles numai determinantii obiectivi, entitatile masurabile, ignorandu-se functiile subiective, cum ar fi de e*emplu cea psihologica. Aceasta eroare nu a aparut la arhitectii de prim rang, pe care i-a salvat talentul, dar a fost evidenta la creatia moderna majoritara, in cadrul carei miile de arhitecti mediocri n-au facut decat sa asamble!e in mod mecanic studiile de funcionalitate. ,e!ultatul a constat in case fara nici o e*presie, numite constructii ", si nu arhitectura ". 6e dorea sinceritatea formelor. Daca nu se mai construiesc temple si biserici ci birouri, banci, fabrici si supermaga!ine, acestea nu trebuie sa arate ca templele si bisericile, ci forma lor sa e*prime sincer destinatia pe care o au. Pe de alta parte, daca forma este reali!ata dintr-o structura din beton sau metal, aceasta structura nu trebuie escamodata prin ornamente, ci pre!entata sincer, ea avand o frumusete proprie. 6istemele constructive pe schelet, care au inlocuit !idurile portante masive, au permis : proiectarea de planuri libere, cu spatii fluide despartite de panouri amovibile si o legatura optica mai permisiva cu e*teriorul 7 parterul liber, volumul cladirii re!emand pe piloti 7 peretele e*terior cortina, vitrat pe suprafete mari, chiar pe toata suprafata sau lungi ben!i ori!ontale de ferestre, eventual imbracand muchia cladirii terase si etaje iesite in consola, etc.. Abolirea stra!ii traditionale, cu cladirile aliniate de-a lungul ei si inlocuirea acestei tesaturi cu terenuri libere plantate, a creat posibilitatea de a reli!a pe aceste spatii cladiri cu patru fatade la fel de importante, ce puteau fi lecturate ca niste sculpturi. Acest limbaj initial just si inspirat, admirabil la marile capodopere, dupa ce a devenit repede universal, a inceput sa fie obositor prin monotonie. 'n final, asociat cu abu!ul de prefabricare standardi!ata, a dus la crearea decorului de cosmar al modernismului tar!iu. Au ramas insa perfect valabile asta!i principiile simplitatii si geometriei, refu!ul decorativismului.

1rincipiul oni"icarii "unctionale, aplicat in urbanism, desi a re!olvat prompt unele probleme acute ale momentului, s-a dovedit o solutie nociva pe termen lung.

Subiectul 27. 2enomenul Bauhaus. Arhitectura lui >alter Gropius si 4ies van der Rohe Arhitectura (oderna a prins pentru prima data contur mai decis la @eimar, in 4ermania, unde arhitectul >alter Gropius a infiintat in :;:; Scoala Bauhaus. #rau anii de dupa ra!boi iar arhitectii se simteau plini de responsabilitate fata de omenire, careia vroiau sa-i asigure, in mod egal, fericirea, prin reali!area conditiilor de munca si locuire sanatoase si confortabile. Aceste idealuri au constituit discipline de invatamant superior la scoala de arhitectura condusa de 4ropius. Dupa cativa ani, scoala s-a mutat cu sediul la Dessau, apoi la $erlin. 'n permanenta disonanta cu autoritatile na!iste, scoala a fost inchisa in :;%%, sub recentul directorat al lui (ies van der ,ohe. Aproape toti profesorii, multi studenti si absolventi au emigrat in America, de unde au raspandit in lume ideile si e*perienta lor. 6coala $auhaus a fost un eveniment de prim ordin in istoria arhitecturii si atei moderne, constituindu-se intr-un adevarat fenomen. Pe langa principiile amintite, ce aveau sa devina curand generale, programul scolii avea - caracteristici principale, absolul originale. :. promova o arhitectura integrata cultural 7 constructiile erau Qopere de arta totaleR, cuprin!and toate e*presiile vi!uale: arhitectura, design, pictura, sculptura, grafica, tipografie, vitralii, scenografie, dans etc. -. practica metode pedagogice e*perimentale, in care practica mestesugareasca, in colectiv, ocupa un loc important in invatamantul artistic. 6e spune ca inultimii doi ani de functionare a scolii sub directia lui @alter 4ropius s-au reali!at tot atatea progrese in arhitectura cat si in anteriorii ->. Arhitectul era format in aceatsa scoala nu ca un creator individual, ci ca un coordinator, capabil de a utili!e in mod creator re!ultatele cercetarii stiintifice. 5 reali!are majora a fenomenuloui $auhaus poate fi considerate designul modern. +ladirea scolii de la Dessau a fost proiectata de @alter 4ropius. +ele trei aripi sunt reparti!ate pe % functiuni ) scoala propriu !isa, atelierele si dormitoarele ) conform principiului segregarii functionale. @alter 4ropius a construit in :;:: ) :., impreuna cu Adolf (eAer, 8!inele Fagus la Alfred, unde a intrat in scena inventia lui 4ropius : peretele#cortina, complet vitrat, inclusiv colturile cladirii. 8ltimul mare poet al formelor simple era 4ies van der Rohe. #l a fost preocupat de punerea la punct a programului, a principiilor si tipologiei arhitecturii moderne. (arele sau aport la patrimoniul mondial de valori il constituie insa materiali!area inconfundabila a acestor idei in constructii concrete. Prin (ies van der ,ohe, spatiul fluid, articulat, pre!ent mai ales in constructiile sale cu regim mic de inaltime, a devenit un concept fundamental al arhitecturii moderne. 8n e*emplu

ar fi Pavilionul german la e*po!itia internationala de la $arcelona, care a fost construit in :;-; si demolat cativa ani mai tar!iu, dar care a ramas un obiect de referinta al (iscarii (oderne. Pe de alta parte, siluetele suple, transparente ale turnurilor sale de birouri au reorientat arhitectura americana de sCA scrapers, pe linia elegantei si rafinamentului.

Subiectul 2*. Cei mari mari arhitecti ai 4odernismului in Europa si in America. :. Arhitectura (oderna a prins pentru prima data contur mai decis la @eimar, in 4ermania, unde arhitectul >alter Gropius a infiintat in :;:; Scoala Bauhaus. #rau anii de dupa ra!boi iar arhitectii se simteau plini de responsabilitate fata de omenire, careia vroiau sa-i asigure, in mod egal, fericirea, prin reali!area conditiilor de munca si locuire sanatoase si confortabile. Aceste idealuri au constituit discipline de invatamant superior la scoala de arhitectura condusa de 4ropius. +ladirea scolii de la Dessau a fost proiectata de @alter 4ropius. +ele trei aripi sunt reparti!ate pe % functiuni ) scoala propriu !isa, atelierele si dormitoarele ) conform principiului segregarii functionale. @alter 4ropius a construit in :;:: ) :., impreuna cu Adolf (eAer, 8!inele Fagus la Alfred, unde a intrat in scena inventia lui 4ropius : peretele#cortina, complet vitrat, inclusiv colturile cladirii. -. 'n :;>=, arhitectul viene! Adol" (oos a scris un celebru articol numit 5rnament sau crima ", prin care se cerea cu vehementa epurarea arhitecturii prin totala eliminare a ornamentului. 'n favoarea te!ei sale, /oos aducea o argumentatie logica si convingatoare : +asa trebuie sa placa tuturor. +eea ce o distinge de opera de arta, care nu trebuie sa placa nimanui. 5pera de arta este afacerea privata a artistului. +asa nu este o afacere privata. 5pera de arta este creata far aca cineva sa aiba nevoie de ea. +asa raspunde unor nevoi. Artistul nu este responsabil fata de cineva anume. Arhitectul este responsabil fata de toata lumea ". Dar, nu se putea spune despre casa modernista ca placea tuturor. %. (e Corbusier a fost, incontestabil, marea personalitate a (iscarii (oderne europene. 'n contrast cu /oos, el a fost un spirit patruns de sen!ualitatea imaginii vi!uale, un mare creator de forme seducatoare. /e +orbusier a folosit tehnologia de constructie pentru a propune noi moduri de a locui si a te misca in spatiu, pentru a sugera oamenilor noi sensuri ale spatiilor construite. Tot spre deosebire de sobrul /oos, /e +orbusier si-a valorificat talentul de creator de imagini si te*te de elocinta, astfel incat, la putin timp de la reali!area primelor sale proiecte, aceste reali!ari au fost cosacrate drept idealuri ale modernismului. 6pre finalul carierei sale, cand suflul revolutiei moderne pierduse mult din intesitate, /e +orbusier a dat arhitecturii poemul vietii sale : biserica de pelerinaj de la ,onchamp ) cea mai consacrata, neconventionala si discutata opera plastica a arhitectului. #a constituie cel mai frumos final de cariera pentru un mare arhitect. .. 8ltimul mare poet al formelor simple era 4ies van der Rohe. #l a fost preocupat de punerea la punct a programului, a principiilor si tipologiei arhitecturii moderne. (arele sau aport la patrimoniul mondial de valori il constituie insa

materiali!area inconfundabila a acestor idei in constructii concrete. Prin (ies van der ,ohe, spatiul fluid, articulat, pre!ent mai ales in constructiile sale cu regim mic de inaltime, a devenit un concept fundamental al arhitecturii moderne. 8n e*emplu ar fi Pavilionul german la e*po!itia internationala de la $arcelona, care a fost construit in :;-; si demolat cativa ani mai tar!iu, dar care a ramas un obiect de referinta al (iscarii (oderne. &. Personajul dominant al 6colii de la +hicago si un mare pionier al modernismului a fost (ouis Sullivan, care a consacrat prin reali!arile sale tema cladirilor de birouri. +ladirile lui 6ullivan doreau sa e*prime ceea ce, dupa el, trebuie sa e*prime intotdeauna arhitectura : modul de viata. L. Arhitectura americana si-a castigat coerenta parado*al prin opera celui mai atipic dintre arhitectii sai : 2ran? (lo@d >right. 'ncepand din :;>>, @right a construit vile pentru bogatii sai vecini de la periferia orasului. A fost epoca in care marele arhitect a dat o cu totul noua interpretare locuintei unifamiliale. #l a spart peretii cutiei traditionale ) atat pe cei interiori cat si pe cei e*teriori ) pentru a crea interioare care comunica atat intre ele, cat si cu esteriorul. A creat spatiul deschis, fle*ibil si tot el a definit !onele functionale in cadrul locuintei. +asele de prerie erau primele creatii care ilustrau noua ideologie lansata de @right. Planul in cruce a devenit caracteristic, aripile casei patrun!and in natura si lasand natura sa intre in casa, prin marii suprafete vitrate.