Terenul monumentului istoric(terenul de pamint afferent bunurilor cu statut de monument istoric)-

terenul pe care este amplasat bunul de patrimoniu cultural legat de acestea din punct de vedere isoric si
functional.

Acest teren este parte integrate indinspensabila a respectivului bun cultural.Regimul juridic al terenului
este patrimonial cultural precum si de legislatia funciara.In mediul urban,hotarele terenului
monumenului coincid ,de regula cu limitele parcelelor istorice ale bunurilor clasate sau inainte spre
clasare.

Terenul monumentului istoric contine:

1.edificii/constructii ,inclusive ,auxiliare/amenajari(acestea formind componente constructive a

bunuluicultural protejat)

2.spatii deschise/verzi si sau acvatice

3.stratul cultural –arheologic,situate subteren.

Cetatea Sorocii-vederi componente de piatra celelalte componente nu sunt vizibile.

(plan din sec.18)

Zona de protectie-suprafata de teren calculate de la limita exterioara a (terenului/teritoriului

monumentului istori respective ,de la limita exterioara a teritoriului unui sit ,de jur imprejur acestui
teren) teritoriu ,unde sunt stabilite reguli specific de amenajare ,de interventiile la mobilele existente
si/sau de interventie prin constructii noi ,menite a asigura siguranta fizica a monumentului ,protective
fata de factorii de poluare,pastrarea ,perpetuareasi /sau dupa caz,regenerarea mediului lui istorico-
arhitectural sau natural,precum si integritatea perceptiei monumentului dispre principiile directiei de
acces vizal.

Poza:Planul Rezervatiei Cultural-Naturale “Orheiul Vechi” si a zonei ei de protective;

Poza: “Reglementari –regim de protective a imobilelor”

Mediul isorico-arhitectural – mediul istoric constructive ,spatial si volumetric ,al unui sit constructiv sau
al zonei de protectie a monumentului istoric.

Este caracterizat prin urmatoarele elemnte fundamentale :trama stradala structura/parcelare ,mod de
amplasare a cladirilor in cadrul parcelelor si caracterelor ,fond istoric,constructive,regim de inaltime
,structura volumetrica ,structura stilistia ,tipologie,cromatica a cladirilor.

Regenerarea mediului istorico-arhitectural –activitati de interventie constructive asupra in cadrul

mediului protejat ,fara schimbarea /modificarea caracteristicile istorice fundamentale ale acestuia
,bazate pe continuitatea si integrare armonioasa /organica in acest mediu,pe subordonare ,pe
imbogatirea acestui mediu.In caz prezenta aici a unor constructii /amenajari care afecteaza negativ
mediului istorico-arhitectural prin caracteristici care se disociaza acestora,regenerarea consta in
interventii de inlaturarea a acestor constructii/amenajari sau de aducere a paramtrilor acestora in
concordanta cu caracteristicile mediului istorico-arhitectural ,sau activitati de izolare a impactului
negative cauzat de ele.
Poza:Constructie noua din sec.20 (Brussel ,sit protejat)

Poza:Canada Qubec;

Protejarea-ansamblu de masuri cu character,stiintific,juridic,administrative,financiar,fiscal,tehnit menit

sa asigure identificarea ,cercetarea,iventarierea clasarea ,stabilirea zonei de protectie ,evidenta,paza si
intretinerea ,proiectarea si operarea interventiilor ,prevenirea distrugerii /degradarii punerea in valoare
a monumentelor istorice protective/regenerarea mediului lor istorico-arhitectural ,integrarea
monumentelor istorice in viata social –economica si culturala a colectivitatii locale.

Autenticitate:

1)pentru categoria monumentului individual si ansamblu:capacitatea lor si a partilor constructive de a

reprezenta prin elementele caracteristice/definitorii(zidarie ,structura portanta,temelii ,elemente
decorative,elemente de timplarie (usi ,frestre),,de feroniere,de mobilier fixat intern ,acoperis,zid de
incinta porti)epoca/epocile in care au fost edificate.

Autenticitate:

2.Penru categoria sit construit :capacitatea elementelor mediului construit de a reprezenta

epoca/epocile de edificare/construire a zonei ,iar in cadrul constructiilor noi de aici ,capacitatea
acestora de a se integra prin caracteristicile lor generale (forma,volum,structura compozitionala,regim
de inaltime ,stilistica,material utilizat) caracteristicile generale ale mediului istorico-arhitectural al
sitului(trama stradala ,raport- spatii deschise /spatii construite ,parcelare ,mode de amplasare a
constructiilor pe terenul parcelelor ,aliniament stradal ,system dominant urban).

Protejare Monumentelor Istorice

Principii generale de cercetare

Sarcina de baza in lucrul cu patrimonial construit urbanistic- punerea in valoare si pastrarea valorii lui
sociale includerea lui in viata localitatii.In ce consta valoarea sociala a acestui tip de patrimoniu
,respective care sunt elementele/componentele lui care necesita a fi protejate.

Pentru aceasta se efectueaza un ciclu de cercetari reunite in cadrul studiului de fundamentare istorico-
arhitectural;

Studiu de fundamentare istorico-arhitectural – set de documente ,care include pe linga plansa de baza
SFIA,nota istorica, nota explicative ,scheme aferente.

Elementele/componentele care necesita a fi protejate ale sitului construit au fost expuse in mai multe
documente UNESCO/ICOMS si COE.Astfel in Cartea privind protejarea oraselor istorice (Cartea de la
Washington,1987) se specifica :

-protejarea se extinde asupra caracterului istoric al orasului si asupra totalitatilor de elemementelor lui
material si spiritual care exprima acest character .Deci ,nu vorbim doar de totalitatea
(edificiilor,spatii,forme etc.istorice) ci si despre protejarea caracterului istoric al acestuia ,caracteristici
definite de Cartea de la Washington.
Caracteristicile protejate ale orashelor istorice conform Cartei de la Washington

a) Structura urbana definite prin configuratia loturilor si prin reteaua de strazi.

b) Relatia dintre spatiile orasului/sitului –dintre cele construite ,cele verzi si cele deschise.
c) Infatisarea si forma constructiilor ,definite prin scara ,volumetrie ,stil ,structura compozitionala,a
fatadelor ,relatia gol-plin ,materiale ,cromatica si elemente decorative.
d) Relatia(vizuala si materiala) intre oras/sit si imprejurimile lui,fie ele natural fie antropice.
e) Functiile variate pe care orasul/situl le-a capatat de-a lungul timpului.

Respectiv pentru a ne clasifica cu aceste caracteristici trebuie efectuat un lucru minutios de

cercetare ,de adunare si analiza pluridisciplinara a tuturor datelor disponibile –arhitecturale
,arheologice-istorice,tehnice,sociologice si economice.

Analiza isotorica a localitatii

Prin etapa in elaborarea SFIA –Reconstructia stiintifica a structurii orasului corespunzator etapelor
de baza ale dezvoltarii acestuia;
Pentru a intelege valoare istorica si /sau artistica a bunurilor pastrate de patrimonial cultural si a
celorlalte elemente istorice ale localitatii este necesar sa intelegem din care system urbanistic ele
au facut parte si care etape ale dezvoltarii lui il reprezinta.

Respectiv,trebuie sa intelegem :

A.- ce trebuie identificat ,pus in valoare;

B.-care sunt metodele de punere in valoare a caracteristicilor istorice identificate.

Pentru fiecare etpa cercetata din istorie situl trebuie identificate:

-zonarea lui architectural spatiala ;

-principul de formare a tramei stradale;
-sistemul istoric de dominante urbane;
-caracteristicile generale ale peisajului urbanistic.

In cadrul analizei etapei actuale de dezvoltare se fixeaza inclusive toate imobileleistorice simple.

In calitate de material pentru reconstructive – un rol important il au planurile urbane istorice

pastrate.Un rol important in reconstructive il joaca bisericile ,in calitate de marca ale dezvoltarii
urbane,imaginile grafice si fotografiile ,documentele istorice ,descrieri,istorice,etc.
Reconstructia topografiei istorice.

Descrierile istorice in calitate de document pentru “reconstructii” istorice.

-Moldavia, Wallahia and the Crimea .By baron Campenhouser.London,1808:

“Kischenau(…) must been very populated formerly ,as the ruins of more than a thousand houses
with large vaulted cellars are still visible on the rign bauk of the river .The city is devided into tree
district…There is a large well-built synagogue Kischenau.”

Memoriile de razboi ale maiorului von Raan ,ofiter in serviciul armatei ruse:
“Chisinaul,inaintea dezvoltarii,a fost un oras mediu ,dar cind turcii s-au retras ,i-au dat foc dupa
obiceiul lor(…)Aici se vad cuptoare si cosuri de fum ,urme ale celor mai bune case,care au circa 300
la numar.Pravaliile negustorilor ,care formau un patrat de zid de 300 de stinjeni in circumferinta
,zac in cenusa la fel ca sase sau sapte biserici.”

A doua etapa in elaborarea SFIA (dupa reconstructia/reconstruirea planului sitului pentru etapele
principale de dezvoltare istorica).Il reprezinta analiza organizarii architectural spatiale a localitatii in
cadrul fiecarei etape identificate.

Se are in vedere evidentierea diferentierii teritoriale (zonarea) sistemului de constructii dominante

urbane ,trama stradala,precum interconectarile vizuale si material a tuturor,componentelor lui
arhitecturale urbanistice-constructiilor dominante si a fondului construit,sptiilor publice,diferitor
subzone ale sitului,a pesajului natural inconjurator.

Prin “Zone” se intelege entitati tertoriale ale sitului clar differentiate spatial(relief,ursuri de
apa,lacuri,ripi,etc.)sau clar delimitate architectural (ziduri de cetate ,bulevarde,canaluri,etc.)
Impreuna cu Zonarea trebuie marcate toate asa-numitele noduri urbane:
-unitati teritoriale compacte evidentiate prin caracteristicile sau arhitecturale si functionale(pietile
urbane ,complexe monastic sau biserici).Nodurile Urbane de multe ori formeaza “Centrele Zonelor
Identificate”.

Pentru fiecare etapa se analizeaza trama stradala.

Trebuie evidentiate strazile principale ,care asigura legatura orasului cu imobilile si spatiile centruul
urban ,precum si strazile secundare si stradale.Inclusiv pentru fiecare dintre etape de dezvoltare
urbana .Clasificarea diferentierii strazilor este importanta.

Strazile principale erau “formate”prin integrarea organica cu orasul aici erau situate constructii si
functii importante ,legate cu nodurile urbanistice.Pe cind strazile secundare erau formate in
contextul separarii orasului,de formare a unei vieti ,”autonome” de oras mai linistit,inclusiv cu vile
sau case cu gradini extinse.

O componenta importanta a analizei urbanistice pentru fiecare perioada de dezvoltare urbana o

constituie : Examinarea de edificii dominante istorice.

Dominantele sunt acceste importante ale peisajului urban.Dominantele erau strins legate cu
particularitatile peisajului si reliefului local.,formind imaginea strazilor ce convergeau spree le,fiind
importante repere urbane.

Protejarea monumentelor de categoria sit(construit)

In cadrul acestei etape se rezolva doua sarcini:

1.se realizeaza analiza istorico-urbanistica a sitului existent.
In baza situatiei existente in teren,facilitind dotarea elementelor istorice pastrate(chiar daca ele au
fost reconstruite si modificate in exterior)

2.se realizeaza fixarea/marcarea valorilor immobile istorice pastrate in cadrul structurii urbane
actuale.

Analiza istorico-urbanistica.Prin analiza comparative a situatiei existente cu planurile sitului din

diferite etape istorice de dezvoltare .
Se fixeaza sectoarele sitului formate in diferite etape istorice,de dezvoltare;
Se diferentiaza dominantele istorice pastrate;
Se fixeaza”anomaliile” planurile sitului ;
Se analizeaza si peisajul sitului – prin fixare pe plansa Studiul de Fundamentare Istorico-
arhitecturala (SFIA),portiunile pastrate de relief istoric.(alibi de pircuri,terase de relief
istoric,principiile teraselor,portiunile degradate de relief istoric.)

Ulterior,se efectueaza cercetarea de teren in care atentia de baza se acorda dominantelor

compozitionale ,zonelor de vizibilitate,si elementelor de relief istoric.

Se determina punctele de vizibilitate de unde se deschideau principalele vederi

,intraurbane,(pierderea carora era importanta pentru perceptia orasului )precum si panorama de
baza extraurbana.
Se cauta ramasitele sau urmele marilor constructii urbane disparate.Analiza sistemului identificat
de ansambluri si dominante se face in parallel cu analiza principiului de sistematizare,deoarece ele
impreuna formau baza sistemului compositional al orasului.

Pe plansa se marcheaza legaturile vizuale pastrate ale dominantelor pentru a fixa obligativitatea
pastrariii acestora;cit si cele disparate (pentru a vedea ce anume a “rupt” legatura si a pune
problema restabiliriii ei )
Din rationamente similar ,pe plansa se marcheaza si modificarile grave ale fundalului istoric al
dominantelor ,care afecteaza sistemul de vederi urbane:exemplu(blocul cu multe etaje din spatele
Catedralei,blocurile din spatele bisericii Mazarache ,cele care se construiesc in spatele bisericii
Rascanu.)

In contextual analizei patrimoniului cultural construit se fixeaza cele mai importante cladiri si locuri
istorice pastrate din ors si din imprejurimi.Trebuie de determinat care dintre evenimentele istorice
generale a tarii si a istoriei locale ,isoriei culturii sunt legate de structura urbanistica a sitului
,respective carora din elemente li se poate atribui statut de monument .

Analiza fondului construit al sitului .

Pe de o parte se determina valoarea urbanistica a fondului construit al sitului ,pe de alta parte
,valoarea proprie a fiecarei constructiisi ansamblu/complex de constructii.Astfel in baza cercetarilor
anterioare se,determina si se marcheaza pe planse vechimea ,stilul ,pastrarea volumelor si decorul
initial a fiecarui imobil.
O component importantaa analizei il repreinta determinarea hotarelor loturilor istorice
urbane.Cunoasterea configuratiei hotarilor permite delimitarea elementelor construite ale curtilor
imobilelor istorice.

Se eidentiaza accentele compozitionale locale ;

Se fixeaza legaturile vizuale si compozitionale locale formate de ele.
Se urmareste ritmul acestor accente compozitionale,interconexiunea lor cu dominantele urbane ,se
fixeaza prezenta accentelor si axelor compozitionale ,particularitalie decorative locale in rezolvarea
fatadelor.

Determinarea tipologiei istorice a constructiilor

Analiza tipologiei imobilelor este important ape analiza compozitiei ,urbanistice pentru clasificarea
structurii expressive a fondului construit istoric.Dupa aceasta analiza ,se evidentiaza teritoriile
/sectoarele in care predomina un tip sau altul de constructii urbane.Specificul tipologic al
constructiilor reprezinta o baza esentiala pentru activitatile de pastrare si regenerare a
caractristicilor zonei,strazii.Rezultatele analizei se fixeaza si ele pe plansele SFIA.

In baza analizei fondului construit se determina valoarea istorica/culturala a tuturor constructiilor si

complexelor arhitecturale a orasului.
Fondul construit al sistemului se divizeaza in cinci grupe mari:
1.Monumente Istorice;
2.Fond construit istoric valoros;
3.Fond construit istoric “neutru”;
4.imobile care distorsioneaza structura si compozitia istorica a sitului;
5.imobile si complexe moderne ,care se integreaza reusit in contextual istoric al orasului;

Reconstructia urbana .cazul varsoviei

Centrul istoric al Varsoviei a fost inscris in lista UNESCO a Patrimoniului MOndial la 2 septembrie la
1980,la exact l a41 de ani si o zi dupa invazia germana asupra Poloniei,Capitala Poloniei a fost
gradual distrusa.Astfel in anul 1944,ea a ajuns cu circa 85% din fondul construit.
Reconstructia orasului vechi reprezinta o manifestare remarcabila a atentiei si grijei fata de
asigurarea perceptiei celor mai importante valori a culturii poloneze .
Reconstruirea a inclus recrearea atenta a planului urban ,impreuna cu piata comerciala
urbana,caselor orasenesti , centurii de ziduri urbane;
Castelul Regal si a edificiilor religioase importante .
Reconstruirea a fost atit de exacta ca putini pot sa spuna care edificii au supravetuit razboiului sic ae
au fost repartee si care au fost recreate.Acestea sunt elementele de baza care au stat la baza
deciziei de inregistrare a orasului de catre UNESCO.Reconstruirea Varsoviei a reprezentat o
contributie majora in schimbare doctrinelor referitoare la urbanizarea si conservarea/restaurarea
oraselor in majoritatea tarilor europene dupa distrugerile suferite in cadrul celui de-al doilea razboi
mondial .
In acelasi timp acest exemplu ilustreaza eficienta activitatilor de conservare /retaurare.in cea de-a
doua jumatatea sec.al XX-lea , care a permis reconstruirea integral a ansamblurilor urbane.

Proiectul de reconstruire a utilizat toate structurile construite ramase in picioare din sec.XIV-
XVIII,impreuna cu reteaua de strazi medieval,scuarurilor ,pietilor,etc.Doua principia de baza au fost
utilizate :
1.utilizarea masiva a documentelor de arhiva pastrate ;
2.recrearea orasului la etapa de sec.XVIII,fapt dictat de existent unui set major de material
iconografice si documentare referitoare la aceasta perioada.Totodata materialele de inventor
architectural de inainte de 1939 si materialele cercetarii extinse de teren de dupa 1945 au fost
utilizate in contextual unei expertize stiintifice ,profunde oferite de istorici in arta
,arhitecti,arheologi,restauratori .

Reconstruirea orasului a durat pina catre finele anilor 60ai secolului trecut ,iar cea a Castelului Regal
a fost finalizate doar in 1984.
In contextual punerii in evidenta a zidului medieval de centura a orasului si a panoramei urbane
dinspre riul Vistula,reconstruirea mai multor edificii istorice a fost constient evitata.Structura
cartierelor urbane de-a lungul fronturilor stradale a fost pastrata,cladirile fiind refacute fiecare pe
lotul urban propriu ,dar interiorul cartierelor au fost modificat lasindu-se spatii deschise generoase
pentru necesitatile locuitorilor .
Tot in acest context planimetria interioara si decorul interior al edificiilor au fost reconstruite doar
in cazul cladirilor au fost adoptate necesitatilor si standartelor moderne .

Reconstruirea Varsoviei inceputa din 1945a reprezentat in prima incercare din istorie de a
reconstrui/recrea/restaura nu doar o constructive in sine,ci tesutul urban istoric al unui oras intreg.

Distrugerile au fost atit de mari ,ca in 1945noile autoritati ale tarii chiar examinau posibilitatea
mutarii capitalei in alt oras (Lodz),iar Varsovia cu pesajul selinar al ruinelor de acolo sa fie ,pastrata
in calitate de memorial grandios de razboi.
Estiari de epoca :la inceputul anilor1945 85% din fondul de cladiri au fost distruse ;90% din
monumente istorice ,72% de cladiri de locuit.Din peste un million de locuitori intre ruini llocuiau
doar citeva mii.

Sigsmund. –acel care a schimbat capitala acestuia;

Columna lui Sigismund

Reconstructie urbana.Probleme sociale-functionale in orasele istorice.

In arhitectura ,precum se cunoaste,una dinstre problemelefundamentale o reprezinta raportul

dintre functie si forma.In urbanism ea se concretizeaza ca raportul intre functia orasului si forma lui
structural sau structural-volumetrica.
Printre functiile formative urbane ,activitatilor de munca de servicii cultural-
sociale,,deserviriicomunicationalesi tehnico ingineresti a activitatilor vitale.
Importanta este si mentinerea caracteristicilor favorabile social –psihologicesi ecologice a mediului
urban .Totalizarea acestora constituie problematica social functionalaa urbanismului.

Problema social –functionala permament trebuie in complex cu cele compozitioalesi istorico-

arhitecturale.In cazul proiectarii localitatile pe loc nous au pe un loc lipsit de fond construit istoric
,problemele social-functionale sunt puse iin prim plan ,formind baza solutiilor de proiect propuse.In
cazul nostrum –problema istorico-arhitecturala in multe privinte se afla in prim plan deoarece
sarcina puteriiin evidenta a valorii patrimoniului cultural construit limiteaza parametriiadmisi ai
transformarii structurii urbane istoricesi fondului construit istoric ,influenteaza directiile de
solutionare a celorlalte tipuri de probelme.
Cercul de probleme care vor fi examinate poate fi conventional impartit in doua:
1.problemele organizarii functionale ale orasului sau a unui fragment al acestuia ;
2.problemele confortului utilitar si psihologic;

Particularitatea de baza a proiectelor de interventie in siturile urbane protejate

-in alta ordine de examinare a problemelor(de exemplu doar determinind caile principale de
solutionare a problemelor de micronivel)
-putem sa examinam solutiile de macronivel;

Structura de functionare si de sistematizare a orasului istoric.

Problemele structurii de functionare si de sistematizare urbana in calitate de organism unic se

rezolva ,precum se stie la un nivel de proiect de sistematizare tertoriala(PUG);
In diferite orase problema planului PUG in contextual prezentei bunurilor de patrimoniu construit
sunt diferite.
In oraselele mai mici problema maririi densitatii fondului construit poate nici sa nu fie pusa ,fapt
care faciliteaza solutionarea problemelor sistematizarii orasului ;

In orasele medii si mari –aceasta insa este o problema importanta.

O problema grava este –degradarea fondului construitistoric.Problema generate de politica
urbanistica si econima a anilor 1960-1980,cind ele nu erau asigurate cu reparatii si nu au fost
asigurate cu echipamente tehnice modern .
Proprietarilor le este azi mai usor sa le demoleze sis a construiasca ceva nou.

Solutii:
-Impregnare a terenului urban cu mici cafenele,restaurant ,minihoteluri,apartamente in chirie
,magazine mici ,dupa caz,construind in afara sitului protejat a unor complexe turistice mai mari.

Cel mai complex caz,cind fondul construit istoric si cu nou sunt amestecate ,unicul loc de
concentrare a institutiilor administrative ,comerciale ,culturale fiind centrul istoric,cultural modern
al orasului dezvoltindu-se prin distrugerea metodica si inlocuirea fondului istoric de cladiri .

Dam raspuns la doua intrebari:

1.Care sunt capacitatile administrative a zonei istorice,ce poate fi lasat aici,ce trebuie –lasat?
2.Trebuie de decis cum si unde poate fi transferat ceea cecreaza supraincarcarea zonei istorice.

Capacitatea admesibila a orasului istoric depinde dedensitatea admesibila a fondului construtiv.

Ea depinde si de capacitatea retelei de strazi .Insa esenta o constituie determinarea care functii
urbane pot si trebuie sa constituie estenta culturii istorice.
Logic aici ramane centrul cultural al orasului care este organic legat de fondul istoric de cladiri.De
regula,aici ramane cultul religios.
Functiile centrului trebuie combinat cu institutiile de deservire sociala(comert,alimentare,recrere)