PIESE SCRISE

A. MEMORIU PUZ
Capitolul 1
1. Introducere
1.1. Date generale -Obiectul proiectului
1.2. Obiectul PUZ
1.3.Surse documentare
Capitolul 2.
2. Stadiul actual al dezvoltarii
2.1.Evoluţia zonei
2.2.Incadrarea in localitate
2.3. Elemente ale cadrului natural
2.4.Circulaţia
2.5.Ocuparea terenurilor
2.6.Echiparea edilitară
2.7.Probleme de mediu
2.8. Opţiuni ale populaţiei
Capitolul 3
3.1.Concluzii ale studiilor de fundamentare
3.2.Prevederi ale PUG
3.3.Valorificarea cadrului natural
3.4.Modernizarea circulaţiei
3.5.Zonificare funcţională – reglementări, bilanţ teritorial, indici urbanistici
3.6. Dezvoltarea echipării edilitare
3.7. Protecţia mediului
3.8. Obiective de utilitate publică
Capitolul 4
Concluzii- măsuri in continuare

B. REGULAMENT DE URBANISM
C. Certificat de urbanism
D. Acte teren
E. Studiu topo
F. Avize
PIESE DESENATE

1. Planşa U0 Plan încadrare in zona (PUG) - sc. 1: 2.000

2. Planşa U1 Analiza situaţiei existente - sc. 1: 500
3.Planşa U2 Reglementari urbanistice - sc. 1: 500
4.Plansa U3 -1Reglementari urbanistice , circulatii–detaliu mobilare urbana
UTR1
-sc.1:500
5.Plansa U3-2 Reglementari urbanistice –detaliu mobilare urbana , circulatii-
UTR 2
-sc.1:500

1
 6. U3-3-1 Reglementari urbanistice –Circulatii – sectiuni str. Stefan cel Mare
-sc.1:500
7.Plansa U3-3-2 Reglementari -Circulatii sectiuni str.Castanilor, 1Mai,
Sucedava
- sc.1:500

8. Planşa U4 Reglementari reţele edilitare - sc. 1: 500

9. Plansa U5 Circulaţia terenurilor proprietatea asupra terenurilor , Obiective de
utilitate publica - sc. 1:200
10. Randari 3D detaliu Mobilare urbana UTR1

Intocmit,
arh. S. Galea

2
 Plan urbanistic zonal
Str. Cuza Voda nr.33 bis „Regenerare urbana – Zona Centrului Istoric Stefan cel
Tel/fax 0332/441485 Mare, Municipiul Roman”
J22-1110-96 PR. NR. 12.644/2012 Faza: P.U.Z.
Beneficiar :Municipiul Roman

INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei.
- Denumirea lucrării: Regenerare urbana – Zona Centrului Istoric Stefan cel Mare, Municipiul
Roman”

- Beneficiar: Municipiul Roman

- Proiectant general: S.C.GENESIS S.R.L., str. Cuza Voda 33 bis, Iaşi

- Data elaborării: septembrie 2012

1.2. Obiectul P.U.Z.

Obiectul Planului Urbanistic Zonal.
Terenul studiat face parte din centrul istoric al orasului Roman , iar zona ce se doreste a fi
reglementata este o zona protejata MCCPN conform PUG din UTR 1 cu doua situri si anume :
ZCPMIS I ansamblul istoric protejat al strazii Stefan cel Mare si ZCPMIS F zona de protectie a
biseericii Precista Mica. Cele doua zone sunt una in prelungirea celeilalte. In cadul ambelor zone
sunt prbleme atit in privinta restaurarii si punerii in valoare a monumentelor cit si a unei
destructurari urbane masive in adincimea loturilor. Destructurarea are urmatoarele aspecte :
- multe imobile cu valoare arhitecturala sau ambientala sunt lasate in parasire iar cadrul
natural este dstructurat. Pe multe parcele imobilele sunt deja demolate , iar zona este una
insalubra , in care abunda adevarate depozite de deseuri.
- In zonele conexe dintre zonele protejate se dezvolta in mod haotic spatii comerciale sau
locuinte din materiale perisabile,rezolvate neprofesional ce nu fac decit sa puna in
inferioritate monumentele .
Din lipsa de fonduri unele monumente din proprietatea statului sau a unor institutii nu sunt
restaurate , consolidate, iar situl lor nu este pus in valoare . Imposibilitatea ingrijirii siturilor ,
le-a transformat pe acestea din zone de parc in adevarate hatisuri sau depozite de deseuri.
Prin proiecte recente au fost refacute strazile Sucedava, Stefan cel Mare , trotuarele acestora,
strazile au fost dotate cu banci, corpuri de iluminat cosuri de gunoi. Insa in cadrul loturilor nu s-
au luat masuri de punere in valoare a specificului istoric a acestor strazi si nici de punere in
valoare a zonelor cu monumente.
De asemenea la intersectia strazilor Sucedava cu str. Stefan cel Mare si Oituz , constructii noi
sunt in contrast cu constructii temporare din metal , vopsite in culori tipatoare , ce au uneori
destinatii antagoniste. Zonba fiind una comerciala, din apropierea halei centrale marfa este
asezata in conditii insalubre direct pe trotuar. Aceste elemente dau un caracter plin de contraste
negative, dezolant , zonei .
Se Prin proiect urmăreşte determinarea condiţiilor de stabilire a modului de organizare
arhitectural-urbanistice a zoneilor loturilor din Ansablul protejat al Str. Stefan cel Mare cu loturile
adiacebnte strazii stefan cel Mare , precum şi a categoriilor de intervenţii necesare pentru

3
protejarea şi reabilitarea monumentelor istorice din cadrul acestei zone precum si a zonei de
protectie a Bisericii precista Mica . Se urmareste omogenizarea reglementarilor urbanistice din cele
doua zone si din zonele limitrofe de contact , cu punerea elementelor într-un context urban activce
va favoriza reconstructia urbana a terenurilor virane. Se urmăreşte relaţionarea coerentă a
elementelor existente şi a zonelelor învecinate cu ansamblul monumentelor, crearea unui context
urban care să-l valorifice.
Documentaţia fundamentează necesitatea reevaluării zonei de protecţie aferente ansamblului
format din monumente.
Lucrarea urmăreşte introducerea conditiilor de aliniamente,inaltimi, relationare cu
constructiile monument , elemente ce se pot modifica din anexele fara valoare arhitecturala a
acesteia , a realizarii unor functiuni globale pe loturi carea sa ajute la intretinerea elementelor de
valoare si redobandirea continuumului urban. Prin proiectare se va configura o compoziţie urbană
în zona studiată ce este in prezent destructurata , urmărind a pune în evidenţă care va elimina
disfuncţionalitătile actuale, va reorganiza zonele functionale ale zonelor .
Se vor determina condiţiile de organizarii arhitectural - urbanistice in concordanta cu
prevederile PUG, precum şi a categoriilor de intervenţii necesare, pentru protejarea şi reabilitarea
zonei urbane invecinate monumentelor din zona protejata . Se urmăreşte relaţionarea coerentă a
elementelor existente înconjuratoare a constructiilor pentru punerea in valoare a monumentelor
istorice sau cladirilor cu valoare arhitecturala, istorica, din zona, recrearea unui specific comercial ,
sau cultural , de locuire traditionala ( dupa caz)al zonei.

1.2. Surse documentare

Cadrul legislaţiv – normativ.
Dintre principalele acte normative specifice sau complementare domeniilor cu implicaţii
asupra dezvoltării zonelor definite ca zone construite protejate se iau în considerare:
- Codul civil;
- Legea nr. 5/2000 – privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean , .
- Legea nr.350/2001 – privind amenajarea teritoriului şi urbanismului;
- Legea nr. 50/1991 – privind autorezarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu
modificările ulterioare;
- Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii;
- Legea nr.18/1991, republicată, a fondului funciar, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 215/2001, a administraţiei publice locale, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 54/1998, privind circulaţia juridică a terenurilor;
- Legea nr.137/1995 a protecţiei mediului, cu modificările ulterioare;
;
- H.G. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicată;
- Ghidul , aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 80/N/1996;
- O MLPAT nr. 176/2000 OG. 27/ 2008
P.U.G.- ul Municipiului Iasi avizat in anul 2001

Capitolul 2.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1.Evoluţia zonei
Prevederile programului de dezvoltare a localităţii pentru zona studiată
Prevederile programului de dezvoltare a localităţii pentru zona studiată
P.U.G.- ul Municipiului Roman include zona vizata-I “ Situl protejat al str. Stefan cel
Mare” ,ca zona in care sa se pastreze si sa se restaureze monumentele, sa fie pastrat tipul de
constructii izolate parter parter si un nivel, iar finisajele urbane , amenajarile sa puna in evidenta
monumentele sau constructiile cu valoare artitecturala existente. Intreaga zona , cuprinsa între

4
străzile Sucedava si cuza Voda avind ca axa str stefan cel mare , s-a constituit la sf. sec. al sec.
XIXlea , începutul sec. XX ca zona rezidenţială de lux.Zona s-a contituit pe un substrat mai vechi
medieval, ce este vizibil ca forme in partea de sud a amplasmentului. Loturile dinspre sud sunt
mici cu constructii inguste realizate in lungul lotului . Ele inchid curti de lumina . Parterul este
destinat comertului iar la etaj erau locuintele. Spre nord zona era constituită din loturi mari, ce
păstrau structura medievala, in general locuinţe izolate, retrase de la strada , realizate ca mici
palate. . Constructiile din acea etapă au o arhitectura specifică , in care predomina eclectismul sau
clasicismul , si un anume format al constructiei principale şi al anexei . De asemenea in PUZ este
inclusa zona protejata „F”- zona bisericii Precista Mica In mare parte aceasta zona este un sit
areheologic cu elemente incepind din neolitic .De asemenea cartierul din medieval ce a fost in jurul
acestei biserici exista vestigii subterane. Zona este destructurata si este necesara atit : regenerarea
urbana, cit si restaurarea monumentului Biserica precista Mica , a scolilor realizate de inceputul
sec. XX spre nord fata de biserica ( Clubul copiilor si scoala nr. 24 ), precum si reglementarea
modului cum se pot realiza constructii pe terenurile virane sau se pot realiza elemente urbane ce ar
pune in valoare monumentele
Evolutia zonei se estimeaza prin :
Pastrarea caracterului patriarhal a zonei prin mentinerea locuintelor , imobilelor
vechi sau mai noi de dimensiuni mici , a lotizarilor in medie de 500mp/lot- 1000mp/lot , a
tramei stradale, a regimului mediu de înaltime P, P+1E.
Zona este de asemenea una comerciala , dovedita a fi atragatoare pentru dotari si
servicii. Locuinţele existente,spatiile comerciale existente mai vechi se transformă în sensul
executării de reparaţii, refaceri ale fatadelor , realocari ale funcţiunii de bază – locuirea , prin
funcţiuni ce se cer în zona ( mici dotari pantru alimentatie, spatii pentru birouri, mici zone
pentru activitati social culturale, comerciale ). Zonele virane se vor de asenmeni a fi
construite dar sunt necesare reglementari
Inclusiv modificarile solicitate prin acest PUZ pe „lotul Taut” , sunt de natura reglementarii
functiunii nou aparute, ce este in scopul pastrarii monumentului si punerii lui in valoare.
Prin P.U.G. conform regulamentului , pentru zona LM si “ Situl protejat al str. Bogdan
Dragoş intre B-dul N. Titulescu si str. Soldat Porojan” -4 sunt permise şi activitati lucrative de
mica anvergura, mici activitati comerciale,alimentatie publica , social culturale astfel contribuind la
dezvoltarea zonei cu pastrarea ţesutului urban mai vechi .

2.2.Incadrarea in localitate
Zona face parte din UTR1 orasul Roman . Conform zonarii realizate prin PUG, face parte din
zona si “ Situl protejat al str. Stefan cel Mare – I si Situl protejat al Bisericii Prtecista
Mica -F
Zona dispune de doua centre de polarizare : intersectia str. Sucedava cu str. Dobrogeanu
Gherea si str. Stefan cel Mare
Intersectia str. Stefan cel Mare cu str. B-dul
Republicii
Si doua centre de interes religios : Biserica catolica Sf. Maria
Biserica ortodoxa Precista Mica
Căi de comunicaţie – existente.
Caile de comunicatie sunt : strada Stefan cel Mare, Strada Sucedava , str. Dobrogeanu
Gherea,Dumbrava Rosie , 1Mai . Caile de acces majore Str. Stefan el mare si Sucedava sun recent
reabilitate , nu pot fi modificate . Ele sunt mai vechi, bordate de constructii existente , cu
aliniamente generale stabilite. Caile de comunicatie sunt bine intretinute, au structura rutiera din
asfalt. Traficul carosabil in zona este redus, iar strazile existente fac fata acestui trafic , daca
parcarile stationarile sunt permise numai pe loturile proprietate. In acest scop va fi necesar sa se
dimensioneze spatii de parcare pe lotul proprietate conform HCR 525/2003
Fata de PUG avizat se solicita urmatoarele reglementari :
- reglementari noi tin de POT, CUT impus prin PUZ, , modificarea aliniamentelor de pe
loturi numai pentru constructiile noi, care sa permita vizibilitatea spre
5
monumente ,pastrarea aliniamentelor existente pentru constructiile existente ,modificarea
configurarii zonei construibile ,
Situaţia administrativă:
-Loturile de teren sunt situate in Teritoriul administrativ şi intravilan al municipiului Roman.
Situaţia juridică:
Loturile de teren sunt in propritatea privata a statului, presoanelor fizice , a unor sinstitutii sau
societati comerciale , dupa caz.

2.3. Elemente ale cadrului natural

 Geografic şi geomorfologic
Amplasamentul este situat în zona centrală a municipiului Roman pe terasa a II –a a Râului
Moldova şi se încadrează din punct de vedere geomorfologic în Unitatea Culoarul Roman-Adjud
din Regiunea Podişul Sucevei; deşi suprafaţa este plană şi orizontală, sistematizarea verticală şi
orizontală existentă înlătură riscul de inundare în sezoanele bogate în precipitaţii.

Din punct de vedere geotehnic, amplasamentul se caracterizează prin existenţa sub stratul
de umplutură eterogenă din suprafaţă, de 0,8 ÷ 0,9 m grosime, a unui strat de praf argilos loessoid
galben cu concreţiuni calcaroase precipitate, plastic consistent sensibil la umezire grupa A, cu
compresibilitate mare în stare inundată, care are grosimea de aproximativ 4,5 m. urmează spre
adâncime o argilă cafenie plastic vârtoasă, cu incluziuni fi nisipoase ruginii, prezentă până la
adâncimi de 10 ÷ 11m.
-în poziţie subiacentă este un strat de praf nisipos şi nisip fin cenuşiu-ruginiu cu elemente
de pietriş mic şi mijlociu în bază, cu grosimi de aproximativ 1,5 m.
Apa subterană se găseşte la adâncimea de peste 6 m faţă de suprafaţa terenului şi nu
afectează terenul la cota de fundare sau în vecinătatea acesteia.
Caracteristici macroseismice.
Conform prevederilor Hărţii zonării României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei
pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani (Codul de proiectare seismică
P100-1/2006), terenurile din municipiul Roman se caracterizează prin:
-valoarea de vârf a acceleraţiei pentru cutremure ag = 0,20 g;
-perioada de control (colţ) a spectrului răspuns Tc = 0,7 s.
Adâncimea maximă de îngheţ este 1,10 m de la suprafaţa terenului (STAS 6054 -77).
Încărcările date de vânt
Conform Codului de proiectare NP-082-04, presiunea de referinţă a vântului pentru
amplasamentul care face obiectul prezentului studiu este 0,7 kPa, mediată pe 10 minute la 10 m,
pentru un interval mediu de recurenţă de 50 ani.
Încărcările date de zăpadă
Conform Codului de proiectare CR 1-1-302005, încărcarea din zăpadă pentru municipiul
Roman este 2,5 kN/m2, pentru un interval mediu de recurenţă de 50 ani.
Categoria geotehnică şi riscul geotehnic
Având în vedere prevederile din Normativul NP 074-2007, s-a determinat categoria geotehnică în
care poate fi încadrat sistemul construcţie-teren, utilizând următoarele criterii prevăzute în acest act
normativ:
- condiţii de teren – teren mediu de fundare 3 puncte;
- apa subterană la peste 6 m adâncime, fără epuismente 2 puncte;
- construcţie de importanţă normală 3 puncte;
- vecinătăţi fără riscuri 1 punct;
- valoarea de vârf a acceleraţiei pentru cutremure ag = 0,16 g 1 punct.

6
A rezultat un total de 10 puncte, ccea ce conferă sistemului categoria geotehnică 2, iar riscul
geotehnic este moderat.
În zona cotei de fundare, terenul este caracterizat printr-o porozitate de 46,37 % sub
fundaţie , de 46,73 % lângă fundaţie, indicele porilor are valoarea de 0,87 sub fundaţie şi 0,88
lângă fundaţie; greutatea volumică în stare naturală este γ = 17,54 kN/m3 lângă fundaţie, iar în stare
uscată γd =14,20 kN/ m³.

Reţeaua hidrografică
Din puct de vedere hidro-geologic, pe teritoriul oraşului Roman, apele subterane pot fi
împărţite în două mari categorii:
- straturi acvifere captive de stratificaţie;
- straturi acvifere freatice.
Apa subterană este prezentă la adâncimea de peste 6 m, astfel că nu influenţează
negativ caracteristicile geomecanice ale terenului la cota de fundare sau în vecinătatea acesteia.

 Clima
Municipiul Roman şi prin urmare zona amplasamentului se încadrează în microclimatul de
tip temperat – continental, subzona climatului de silvostepa şi stepa, unitatea teritoriala având
accente secetoase, cu temperaturi mai ridicate vara şi moderate iarna.
Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului naţional, încadrează
municipiul Iaşi în următoarele zone climatice:
- vânt zona “C” - STAS 10101/21-92 ( anexa A);
- zăpada :zona “C” - STAS 10101/20-90 (anexa B);
Adâncimea maximă de îngheţ este de 0.90m conform prevederilor din STAS 6054 – 77.

 Caracteristici geotehnice
Din interpretarea rezultatelor încercărilor de laborator efectuate pe probe de teren recoltate
cu ocazia executării prospecţiunilor, se pot afirma următoarele:
În suprafaţă se găseşte un strat umplutură de pământ cafeniu cu fragmente de pietre şi
cărămizi, cu grosimea de 0,8 ÷ 0,9 m.
Urmează apoi un strat de praf argilos loessoid galben cu concreţiuni calcaroase precipitate, plastic
consistent sensibil la umezire grupa A, cu compresibilitate mare în stare inundată şi care măsoară
grosimea de 4,4 m în forajul F1. În acest strat este fundat la adâncimea de 2,3 m sub CTA corpul
principal şi la – 2,00 m corpul secundar al clădirii de la adresa Strada Vasile Lupu nr.1 din
municipiul Roman.
În zona cotei de fundare, terenul este caracterizat printr-o porozitate de 46,37 % sub
fundaţie , de 46,73 % lângă fundaţie, indicele porilor are valoarea de 0,87 sub fundaţie şi 0,88
lângă fundaţie; greutatea volumică în stare naturală este γ = 17,54 kN/m3 lângă fundaţie, iar în stare
uscată γd =14,20 kN/m³.
Apa subterană este prezentă la adâncimea de peste 6 m, astfel că nu influenţează negativ
caracteristicile geomecanice ale terenului la cota de fundare sau în vecinătatea acesteia.
 Riscuri naturale -seismic
Având în vedere prevederile din Normativul NP 074-2007, s-a determinat categoria geotehnică în
care poate fi încadrat sistemul construcţie-teren, utilizând următoarele criterii prevăzute în acest act
normativ:
- condiţii de teren – teren mediu de fundare 3 puncte;
- apa subterană la peste 6 m adâncime, fără epuismente 2 puncte;
- construcţie de importanţă normală 3 puncte;
- vecinătăţi fără riscuri 1 punct;
- valoarea de vârf a acceleraţiei pentru cutremure ag = 0,16 g 1 punct.

7
A rezultat un total de 10 puncte, ccea ce conferă sistemului categoria geotehnică 2, iar riscul
geotehnic este moderat.

2.4.Circulaţia
- Principalele cai de comunicatie sunt Str. Stefan cel Mare , strada de categoria a III-a de 8,0m
latime cu trotuare de cite 2,0m si strazile Sucedava ,str.Dobrogeanu Gherea, str. Oituz , cu aceleaşi
caracteristici . Strazile de categoria IVsunt :str. 1Mai, Dumbrava rosie . Acestea au : prospect de
6,0m trotuare 1,0m 1,50m latime.n
Strazile şi trotuarele sunt asfaltate,cu execptia strazii 1mai . strazile Dobrogeanu gherea, Oituz
Stefan cel mare au prospectul asfaltat si trotuare din dale din beton, auto-blocante bine intretinute .
2.5.Ocuparea terenurilor
Amplasamentul, în suprafaţă de 138.770,0mp, în UTR1 , face parte din zona LM si face parte
din “ Situl protejat al str. Stfefan cel mare –I” si „Situl protejat al bisericii „Precista Mica
–F”
Situl protejat al str. Stefan cel Mare si situl protejat Precista Mica conţine următoarele construcţii
cu valoare arhitecturală ,monumente:
21 HANUL VITIG (CONSTRUITA IN SEC. XIX) azi LOCUINTA
23 CASA BRANISTEANU azi CENTRU MILITAR (CONSTRUITA IN 1885)
24 CASA NITA(CONSTRUITA IN SEC. XIX)
25 CASA (CONSTRUITA IN SEC. XIX)
26
28 CASA ELVETIANA, azi BIROURI GOSCOM (CONSTRUITA IN 1926)
29 CASA CRISTEA STEFANESCU (CONSTRUITA IN 1910)
30 CASA ROMASCANA(CONSTRUITA IN SEC. XIX) azi SPATIU COMERCIAL
33 BISERICA "INTRAREA IN BISERICA"PRECISTA MICA
(CONSTRUITA INTRE 1791 - 1826, PRIDVOR IN 1855)
34 SCOALA VECHE (CONSTRUITA IN 1885) azi CLUBUL COPIILOR

Partea nordica a str.Stefan cel Mare , constituită din case de locuit , unele dintre ele mici palate sau dotări, comerţ,
cinematograf, s-a pastrat în mare parte aşa cum era ea la începutul sec.XX. Din 1975 pentru acest tronson de stradă s-a
instituit un regim de protecţie din partea Ministerului Culturii, sub denumirea de “Centrul istoric urban”
-Str. Stefan cel Mare nr.181-292 – NT-a-B-10680
Dintre aceste constructii de patrimoniu, prezentam aici atît case, palate, dotari comerciale clasate ,cît şi neclasate.

La capătul dispre intersecţia cu B-dul Republicii se afla un frumos palat neoclasic – casa Costache Morţun – astăzi
Muzeul de ştiinte naturale al oraşului Roman

8
Str. Stefan cel Mare nr. 263 – azi sediu de firma şi atelier de reparaţii – a fost administraţie a unei mici făbricuţe, apoi
locuinţă

Stefan cel Mare nr. 242 si ( jos ) Stefan cel Mare nr. 240 – în stil eclectic , cu valoare arhitecturală şi ambientală .

9
De asemeni imobilele cu adresa :Stefan cel Mare nr. 241(sus), 243, 245

Remarcam casele de la 243 si 245 ,prima cu un pridvor rotund susţinut de coloane duble , iar cea de-a doua realizată
intr-un foarte frumos stil neoromanesc (neclasate )

Str.Stefan cel Mare nr. 249- Casa Cristea Stefănescu – autor I.Mincu – casa este foarte modificată- este sediul
APASERV NT-II-m-B-10688

10
MI- Casa Elveţiana – azi retrocedată – locuinţă – NT-II-M-B-10689 – Str. Stefan cel Mare nr. 689

Casa Nită – str. Stefan cel mare nr. 235 – realizata in stil eclectic cu influente Art-nouvea

ca si casa Niţă, nu este clasata

11
Stefan cel Mare 233- constructie- de tipul dughenelor – Tirgului Roman –nu este protejata

Casa Brănisteanu –Cercul Militar – str.Stefan cel Mare nr. 230- MI-II-m-B-10683

12
Casa- str. Sefan cel Mare nr. 238

Casa- Str. Stefan cel Mare nr. 213 – în lipsa unor reglementări de protecţie locuintele pot fi modernizate ca în imagine

Casa- Str.Stefan cel Mare nr. 211- în prezent sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Neamţ
MI-NT-II-m-B-10682

13
Fost han – citat de d-na arh.Greceanu în lucrarea sa – în prezent locuinţă colectivă – str.Stefan cel Mare nr.19

Str. Stefan cel Mare nr. 183– imobil cu valoare ambientală ce se demolează in lipsa unei doc.de protecţie

Cinematograf- fostul cinematograf Trianon construit la sf.sec. XIX ; a fost şi teatru pentru o perioadă –în prezent în
lipsa unei documentaţii de protecţie este ţn curs de demolare.Fotografia dateaza din anul 2009. In present el este
demolat.

14
Stefan cel Mare nr. 200 – lînga Casa Romascana – imobil cu valoare ambientală ce se demoleaza . Fotografia afost
facuta in 2009. In present se reabiliteaza ca P+1E cu un raport gresit deinaltime intre acesta si Casa Romascana

Casa Romascana - locuinţa- acum restaurant –

Casa str.Stefan cel Mare nr. 179 – stil 1900 casa Romascana– nu intră în regimul de protecţie

15
Aspecte ale intersecţiei str. D.Gherea cu Str.Stefan cel Mare – tronsonul nordic prezentat

16
Biserica Precista Mica str. Sucedava nr. 143 – MI- NT- II-m-B- 10678
datează din sec. al XVIII-lea . Pridvorul şi acoperişul în forma actuală datează din sec. al XIX-lea

Casa parohiala – str.Castanilor nr. 1 –construcţie interesantă- neclasată

17
Detaliu de decoratie a constructiei alăturate Casei parohiale – str.Castanilor nr. 3

Sediul Protopopiatului Roman – str.Castanilor nr. 2 – construcţie eclectică cu ancadramente originale din piatră
sculptată de la începutul sec.XX. Amenajarea actuală nu a ţinut cont de caracteristicile valoroase ale constructiei

18
Str.Sucedava nr. 145 Scoala de la 1900 – fosta Scoala Normala - Clubul Copiilor – nu apare ca fiind clasata deşi se
vorbeste de aceasta în documente. In prezent este în curs de consolidare.

19
Str.Sucedava nr. 114- Hanul Viţii ( greşit în LMI Vitig) – construcţie în curs de demolare –
MI-NT-II-m-B- 10679

Prezentam mai jos imagini ale ambientului urban al intersecţiei dintre str.Sucedava şi Dobrogeanu Gherea

Evoluţia tramei stradale şi a parcelariatului

Zona studiată şi-a păstrat parcelele tradiţionale şi drumurile de acces, din sec. al XIX-lea, lucru ce
poate fi dovedit prin hărţi, iar începînd de la sfirşitul sec. al XIX-lea de fotografii

, Zona este construita incepind din evul mediu , cu locuinte in jurul Bisericii Precista Mica .
Intre 1860-1930 o data cu dezvoltarea mai puternica a orasului si inceputul orasului burghez, in
zona se construiesc immobile in special de locuit cu regimul de inaltime parter, parter si etaj , ce
aveau pivnite suprapuse pe 1-2 niveluri . Imobilele au fost realizate in stilurile la moda , denumite
prin amalgamarea lor in mod generic eclectism , dar cu inspiratie din clasicismul francez sau unele
realizate intr-un stil national, asa- numitul stil neo-romanesc.De obicei lotizarile s-au pastrat
aproximativ cele din perioada de sfirsit sec. XVII- inceput sec. XIX.
Actualele străzi Sucedava si Stefan cel Mare , aveau în sec.al XIX-lea un profil mult mai mic, bordat cu
construcţii pe ambele părţi Multe din aceste construcţii, mai ales de pe str. Stefan cel Mare( partea
nordica),Dobrogeanu Gherea au dispărut dupa schiţa de sistematizare din anul 1965, fronturile fiind ocupate
de construcţii moderne, , multa vreme pastrindu-se constructiile tradiţionale
Aceasta strada este bordata de loturi ale caror forme s-au păstrat în timp. Multe din imobile au fost
reconstruit la sfârsitul sec.al XIX-lea şi începutul sec.XX iar dupa i970 si dupa 1990 cu constructii moderne.
Analiza evoluţiei tramei stradale şi a parcelariatului în perioada de până în anul 2000 (comparativ Schiţa de
sistematizare şi PUG 1999) demonstrază că nu s-au înregistrat modificări majore în ceea ce priveşte trama
stradala şi parcelele în etapa menţionată.
În prezent au loc modificări, prin dorinţa de a construi în zona centrală a municipiului sau prin şi
modernizarea funcţionalităţii unor construcţii existente. Aceste operaţii afectează protecţia complexului de

20
monumente din zonele protejate mentionate .Trama stradală modernizata în anii ‘60 se pastrază, dar este
insuficientă pentru accesul la diverse zone şi parcele, funcţiuni publice. Parcajele şi accesele pentru
obiectivele publice existente este insuficient.

Calitatea tramei stradale – configuraţia şi gradul de conservare a tramei stradale

Trama stradală în principal s-a menţinut suferind intervenţii în timp de tipul lărgirii prospectului, finisării
părţii carosabile şi pietonale.
Caracteristica majoră a zonei este de “adaptare la elementele de parcelare croite din evul mediu si sfirsitul
sec. al XIX-lea inceputul sec. XX

Evoluţia fondului construit. Tipologia şi caracteristicile acestuia. Amenajări.Acesta poate fi

impartit astfel :
a)fondul construit vechi din sec. al XIX-lea inceputul sec.XX
.
b)fondul construit din adoua jumatate a sec XX–
c)fondul construit realizat dupa anul 2000

2.6.Echiparea edilitara
Apa potabila este asigurata din reteaua publica de la străzile Stefan cel Mare, sucedava
Dobrogeanu Gherea si Cuza Voda .

Canalizarea menajera- este asigurata in prezent din reteaua publica de la străzile Stefan cel
mare, sucedava si Cuza Voda cu retea mixta de canalizare pluviala si menajera canalizare
pluviala, DN 300 si DN 500 ce
Alimentare cu electricitate – Constructiile existente sunt alimentate cu electricitate de la reteaua stradala(,
aeriana .In cadrul zonei sunt doua posturi de transformare amplasate la str. Sucedava
Alimentare cu energie termică -CET – In zona exista retea cu alimentare de energie termica CET, dar
constructia nu este racordata la acest sistem.
Telefonie – Constructiile si terenul sunt deservite de retele de telefonie mobila si reteaua de telefonie fixa
Telecom .

2.7.Probleme de mediu
Succint problemele de mediu se prezintă mai jos. Acestea sunt:
Protectia apelor . In principal nu sunt probleme privind protectia apelor. Reteaua de canalizare
pluviala, menajera, aprovizionarea cu apa curenta cu care este dotata zona protejeaza apa subterana
de infiltratii poluante. De asemeni amplasarea resturilor menajere si de alta natura in conteinere
specializate pe tipuri de deşeuri si evacuarea lor prin serviciul Salubris, conformarea ecologică a
platformelor de gunoi sunt elemente de natura de a proteja puritatea apelor .

Protectia solului. In general cladirile din zona ce face obiectul studiului , nu au caracter
poluant.Loturile cu constructii parsaite sau cu constructii demolate sunt adevarate depozite
insalubre si afecteaza cadrul natural.
Gestionarea deşeurilor, nu s-a facut conform normelor in special pentru terenurile si constructiile
foarte degradate .
Protecţia aerului. Circulatia este locală, fără a avea implicaţii privind noxele emise în atmosferă.
In zonă nu exista surse poluante pentru aer.
Protecţia impotriva zgomotului
Zona nu are surse poluante sonor, fiind o zona de locuinte si dotari administrative, social culturale,
alimentare, alimentaşie publica . Reabilitarea si amenajarea zonei nu va fi o sursă de poluare
sonoră, prin natura principală a activitatilor ce se propun .

2.8. Opţiuni ale populaţiei

21
Zona de amplasare a terenului studiat face parte din municipiului Roman, în UTR1 , si “ Situl
protejat al str. Stefan cel Mare – I” , “situl protejat al Bisericii precista Mica F “.
In zona sunt predominante locuintele dar sunt si instituţii publice, mici ateliere, restaurante, birori
pentru servicii pentru populaţie.
Populatia doreste realizarea reapararii locuintelor, uneori a transformarii lor pe criterii de
functionalitate moderna, si uneori de supraetajarea a acestora. De asemeni se simte necesitatea
introducerii unor mici funcţiuni pe lîngă aceste locuinte cum ar fi activitati familiale, mici spatii
comerciale pentru comert alimentar,activitati social culturale de mici dimensiuni. Existenta in zona
a unor institutii publice, a diverselor servicii cu prestari pentru populatie duce la necesitatea de a
avea bine organizate spatiile publice si de parcare , a zonelor pentru accesul pietonal si la separarea
fluxurilor specifice ( cele pentru public fata de cele pentru personalul de seservire )

Capitolul 3 – REGLEMENTARI
3.1.Concluzii ale studiilor de fundamentare
Pentru prezentul PUZ s-au intocmit următoarele studii :
-Studiu geotehnic
-studiu topografic
- studiu preliminar de expertizare a imobilelor existente
-studiul istoric realizat in cerul PUG Orasul Roman
Concluzii ale studiului geotehnic
Amplasamentul studiat are stabilitate generală şi locală asigurată şi nu este inundabil
datorită sistematizării verticale şi orizontale existente
Construcţiile sunt fundate în stratul de praf argilos loessoid galben cu concreţiuni
calcaroase precipitate, plastic consistent sensibil la umezire grupa A, cu compresibilitate mare în
stare inundată, la adâncimea de 2,10 m su cota terenului amenajat, (corpul principal), respectiv 2,0
m (corpul secundar), fiind îndeplinite condiţiile din Normativul P7-200, referitoare la condiţiile de
fundare ale construcţiilor pe terenuri loessoide sensibile la umezire

Pentru evitarea infiltrării apelor de suprafaţă la cotele de fundare pentru reabilitari sau
constructii noi , se vor lua următoarele măsuri:
-refacerea acoperişului, a jgheaburilor şi a burlanelor astfel încât precipitaţiile lichide să fie
colectate şi evacuate dirijat la un emisar în funcţiune( in cazul reabilitarilor);
-trotuarele vor fi refăcute, vor avea lăţimea minimă de 1,0 m, cu panta spre exterior de
minimum 2% şi vor fi echipate cu rigole impermeabile la marginea exterioară în care să se
acumuleze apele colectate de pe acoperiş. Se va realiza o etanşare cât mai bună a rosturilor dintre
trotuare şi corpul clădirii.
-sistematizarea verticală şi în plan a teritoriului prin asigurarea colectării şi evacuării rapide
de pe întreaga suprafaţă construită a apelor de precipitaţii şi a eventualelor pierderi masive ale
instalaţiilor în aer liber, către un emisar în funcţiune, prin prevederea de pante de minimum 2%;
După eventualele intervenţii asupra fundaţiilor, în jurul acestora se vor executa umpluturi
de pământ galben compactat în strate elementate de 15-20 cm până la obţinerea unui grad de
compactare D = minimum 92% pentru fiecare strat elementar.
-umiditatea pămîntului galben utilizat să fie cât mai aproape de umiditatea optimă de
compactare, în cazul terenului din amplasament 19…20%.

22
 Legăturile dintre reţelele hidraulice sau termice exterioare şi instalaţiile de încălzire din
interiorul clădirii se realizează de tip elastic, pentru a permite tasarea diferenţiată a conductelor şi a
clădirii. Legăturile se montează în canale de protecţie necirculabile, realizate astfel ca să permită
tasarea diferenţiată a canalelor de protecţie şi a clădirii, având panta spre căminele de racord sau de
branşament amplasate pe reţelele exterioare.
Având în vedere stabilitatea generală şi locală a terenului şi faptul că tasările sunt practic
consumate din cauza vechimii clădirii, se va institui un program special de urmărire a comportării
construcţiei doar dacă apar între timp tasări diferenţiate peste limita maximă admisă, concretizate
prin apariţia fisurilor la cladirile existente ce dateaza de la inceputul sec. XX. Fundarea se va face
tinind cont de caracteristicile geotehnice , tinid cont de comportarea lor.Pământurile de pe
amplasament se încadrează conform Indicatorului de terasamente Ts-1981 astfel:
- umplutură cu fragmente de pietre: poziţia 43: săpătură manuală: teren foarte tare; săpătură
mecanizată: categoria a-III-a;
-praf argilos loessoid: poziţia 21: săpătură manuală: teren mijlociu; săpătură mecanizată:
categoria a-II-a.
La proiectare şi execuţie se vor respecta prevederile din normativele şi STAS-urile în
vigoare, în special cele din normativele: P7-2000, P100/1-2006, C169-88, NP112-04, P130-99,
CR6-2006, C56-85, STAS 2745-90, STAS 3300/2-85, STAS 6054-77, precum şi Normele de
protecţia şi igiena muncii în construcţii aprobate de MLPAT cu Ordinul nr. 9/N/15 martie 1993.
Această enumerare nu este limitativă, ea va fi completată cu eventuale noi legiferări care
pot apare între timp şi cu măsurile specifice locale.
Pe parcursul execuţiei este necesar a se realiza, pe bază de contract de asistenţă tehnică,
monitorizarea geotehnică a execuţiei în conformitate cu din Normativul NP 074-2007, prin care să
se adapteze, dacă este necesar, detaliile de execuţie în funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite şi
de comportarea lucrărilor în faza de execuţie.

Studiul topografic
S-a facut in coordonate determinate cu ajutorul sistemului GPS, system coordinate Stereo 70 –plan
de referinţă Marea Neagra.
Planul a fost verificat si inregistrat la A.N.C.P. Roman .

Evaluare preliminara a constructiilor existente

S-a facut o evaluare preliminara a constructiilor existente ce vor fi restaurate ( corpul principal )
sau modernizate ,mansardate ( anexa)
. Astfel : corpul principal al casei Tăut – are structura din zidarie portanta. S-asau reabilitate Multe
din constructiile mai vechi de mijlocul sec. XX au fisuri .
Constructiile sunt degradate ca finisaje . In special constructia principala are foarte multe elemente
decorative degradate :
Finisajele exterioare sunt si ele degradate , datorita infiltratiilor de apa si a interventiilor
neprofesionale.
are probleme structurale si privind elementele de finisaje. Finisajul peretilor exteriori este
exfoliatpricina igrasiei si mucegaiului. Elemente de finisaj ca :tencuiala groasa in praf de piatra
aplicata si ultimul strat de peste aceasta,var lavabil , au dus la exfolieri, au dus partial la
compromiterea structurii peretilor .
Constructiile mai noi se pot incadra in urmatoarele categorii :
- constructii valoroase din punct de vedere arhitectural , ce se incadreaza in zoa cu monumente , au
volume si finisaje adecvate vloroase;
- constructii cu o volumetrie buna dar cu finisaje si spatii urbane adiacente degradate;
- constructii la care s-a intervenit neprofesional , devenind elemente de destructurare urbana
3.2.Prevederi ale PUG
CARACTERUL ZONEI

23
 Amplasamentul este UTR1 , zona LM si “ Situl protejat al str. Stefan cel Mare – I” , “situl
protejat al Bisericii precista Mica F “.
In zona sunt predominante locuintele dar sunt si instituţii publice, mici ateliere, restaurante, birori
pentru servicii pentru populaţie.
Amplasamentul face parte din subzona LM –– Subzona mixtă conţinând locuinţe individuale şi
colective şi activităţi productive şi de servicii compatibile cu locuirea, comert , alimentatie publica
UTILIZARI ADMISE

LM– sunt admise următoarele funcţiuni:

-locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri în regim de construire grupat sau
izolat;
echipamente publice de nivel rezidenţial;
-lăcaşuri de cult;
-amenajări aferente locuinţelor: căi de acces carosabile şi pietonale private, parcaje, garaje, spaţii
plantate, locuri de joacă pentru copii, amenajări de sport pentru tineret, împrejmuiri, lucrări
tehnico-edilitare.

UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI

Se admit mici restaurante- de tip pensiune de orice tip care nu comercializează pentru consum
băuturi alcoolice numai la o distanţă de minim 100 metri de instituţiile publice şi lăcaşele de cult.
Se admit funcţiuni care nu permit accesul liber al publicului cu condiţia ca la nivelul parterului
frontul sa fie accesibil publicului iar constructii le san u permita accesul a mai mult de 50 persoane.
Se admit extinderi sau reconstrucţii ale clădirilor existente lipsite de valoare cu următoarele două
condiţii:
– funcţiunea existentă să nu stânjenească vecinătăţile sau în caz contrar proiectul să demonstreze
eliminarea sursei de incomodare sau poluare;
- proiectul să asigure ameliorarea aspectului construcţiei şi amenajărilor şi o mai bună integrare în
zona protejată;

UTILIZARI INTERZISE
Se interzic următoarele utilizări:
LM- se interzic următoarele utilizări:
-funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care generează un trafic important de persoane şi
mărfuri, au program prelungit după orele 22,00 produc poluare;
-activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat(peste 5
autovehicole mici pe zi sau orice fel de transport greu), prin deşeurile produse ori prin programul
de activitate;
anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie şi subzistenta;-
depozitări de materiale refolosibile;-
-platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe- inflamabile sau toxice;
-lucrări de terasament de natura să afecteze amenajările din spaţiile publice şi
construcţiile de pe parcelele adiacente;
orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe- parcelele vecine sau care
împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.

SECŢIUNEA II – CONDIŢII DE AMPLASARE ECHIPARE ŞI CONFORMARE A

CLĂDIRILOR
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)
Se menţin neschimbate dimensiunile şi formele actuale ale parcelelor cu excepţia celor sub
150 mp care, pentru a deveni construibile, se pot comasa cu una din parcelele adiacente.
24
 Se consideră construibile parcelele având minim 150 mp, şi un front la strada de minim 8.0
m, în cazul construcţiilor înşiruite dintre două calcane laterale, de minim 12.0 metri în cazul
construcţiilor cuplate şi izolate.

AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

Construcţiile se vor amplasa pe aliniamentul deja existent.

AMPLASAREA CLADIRLOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI POSTERIOARE

ALE PARCELELOR –
În cazul în care pe una din limitele laterale ale parcelei există calcanul unei construcţii
învecinate, noua clădire se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim 15.0 metri de aliniament
iar faţă de limita opusă a parcelei se va retrage la o distanţă egală cu jumătate din înălţimea la
cornişe dar nu mai puţin de 3.0 metri
În cazul în care parcela se învecinează cu clădiri retrase faţă de limitele laterale ale parcelei,
noua clădire se va retrage obligatoriu faţă de limitele laterale ale parcelei la o distanţă egală cu
jumătate din înălţime dar nu mai puţin de a2,50m
Clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin jumătate din
înălţimea clădirii măsurată la cornişe dar nu mai puţin de 5.0 metri.

AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE ACEEASI PARCELA

Clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la cornişe a celei mai
înalte dintre ele sau distantele existente;
Distanţa se poate reduce la ¼ din înălţime numai în cazul în care faţadele prezintă calcane
sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activităţi ce
necesită lumina naturală.
CIRCULATII SI ACCESE –
Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4.0 metri
dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din
proprietăţile învecinate;
În toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor
handicapate sau cu dificultăţi de deplasare.
STATIONAREA AUTOVEHICOLELOR – staţionarea vehicolelor se admite numai în
interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;
- în cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va
demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori
concesionarea locurilor necesare; aceste parcaje se vor situa la distanţa de maxim 250 metri
INALTIMEA MAXIMA ADMISA A CLADIRILOR – LM –

LM - înălţimea maximă a clădirilor va fi P+2 (10metri) pentru construcţiile de locuinţe şi P+6 (20
metri) pentru construcţiile cu funcţiuni comerciale;
- se admit depăşiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornişa clădirilor învecinate în cazul
regimului de construire cuplat.
- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un
arbore la fiecare 100 mp;

ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR – orice intervenţie asupra monumentelor de

arhitectură declarate sau propuse a fi declarate, se va putea realiza numai în condiţiile legii; pentru
restul clădirilor şi pentru noile clădiri propuse se va ţine seama de caracterul zonei şi de
caracteristicile clădirilor din proximitate ca volumetrie, arhitectura faţadelor, materiale de
construcţie, firme, afişaj, publicitate; în această zonă arhitectura se va subordona cerinţelor de
coerenţă la scara urbană.

25
- se va avea în vedere caracterul arhitecturii datorat regulamentelor anterioare care limitau
elementele în consola (0.75 m pentru balcoane, 0.40 m pentru cornişe, nedepăşirea verticalei
soclului cu elemente de decor arhitectural).
- În vederea autorizării pot fi cerute studii suplimentare de inserţie pentru noile clădiri şi justificări
grafice, fotomontaj sau macheta pentru intervenţii asupra clădirilor existente.
- Se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, imitaţii de materiale sau utilizarea
improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare.

CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA – toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare

publice;
- se recomandă la clădiri dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor la canalizarea pluvială să
fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
- se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de
canalizare;
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate îngropat;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se
recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV.

SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE LM

- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;
- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un
arbore la fiecare 100 mp;

IMPREJMUIRI
– se va menţine caracterul existent al împrejurimilor astfel:
- gardurile spre strada vor fi transparente, vor avea înălţimea de 1,70 metri sau vor avea
înălţimea dominantă a gardurilor de pe strada respectivă, gardurile vor avea un soclu opac de circa
0,30 m, partea superioară fiind realizată din fier forjat sau plasa metalică şi vor putea fi dublate de
gard viu.
Pentru monumente se va reface pe cit posibil imprejmuirea originala sau o imprejmuire in stilul
monumentului
SECŢIUNEA III – POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
-Procent maxim de ocupare a terenului – conform PUZ
POT maxim conf. PUG =50%
-Coeficient maxim de utilizare a terenului – conform PUZ
-CUT maxim se menţine în limitele existente astfel:
- P+1 CUTmax=0,75conf. PUG
In legatura cu Monumentele –si zonele protejate se dispune :
CERCETAREA
Cercetarea arheologică a zonei, conform ariei prezentate în pl(U2)
Cercetarea arheologică şi istorică va asigura punerea în valoare a vestigiilor, luarea măsurilor corecte de
restaurare a „Imobilului principal ” si a sitului ca loc arheologic, spaţiu urban, arhitectural
PROTEJAREA
Priveşte:
1. ţesutul urban, cadrul natural valoros al zonei studiate ;
2. zonele din jurul monumentelor vor fi puse in valoare prin restaurare si instituirea unui cadru urban care
sa il valorifice
3. monumentele în sine, formate din construcţiile din lista monumentelor, vor fi privit singular şi ca
ansambluri impreuna cu siturile- loturi si elemente noi de valorificare propuse in baza cercetarii istorice .

26
 CONSERVAREA.
Conservarea si restaurarea implică componentele monumentelor formate din: fatade, spatii
interioare ,acoperis, elemente valoroase de timplarie, elemente decorative valoroase
RESTAURARE, RECONSTRUCTIE
Aceasta atitudine se va lua faţă de: monumentele din LMI , si constructiile valoroase enumerate : Casa- str.
Sefan cel Mare nr. 238 , Casa- Str. Stefan cel Mare nr. 213 , Str. Stefan cel Mare nr. 183– imobil cu valoare
ambientală ce se demolează in lipsa unei doc.de protecţie, Stefan cel Mare nr. 200 , Casa parohiala – str.Castanilor nr. 1
Sediul Protopopiatului Roman – str.Castanilor nr. 2, Sucedava nr. 145 Scoala de la 1900 – fosta Scoala Normala -
Clubul Copiilor, Str.Sucedava nr. 114- Hanul Viţii

PUNEREA ÎN VALOARE A ARHITECTURII EXISTENTE

Se va realiza prin:
 Prevederea de reparaţii, renovări faţade la imobilul monument si anexa cu utilizarea de elemente ale
arhitecturii tradiţionale după proiecte de specialitate;
 Realizarea unor dotări, cu păstrarea arhitecturii tradiţionalesi punerea in valoare a cladirii principale ;
Prevederea de restaurări, reabilitari, consolidari pentru monumentele din zona Siturilor protejate si
pentru constructiile mentionate ca fiind cu valoare arhitecturala sau ambientala
Strazile Stefan cel Mare, Sucedava , Dobrogeanu Gherea seste o stradă istorică, sunt referiri la
aceasta în multe documente. Densitatea clădirilor de la început de secol, unele dintre ele construite
de arhitecti celebri, altele cu valoare arhitecturală, dau străzii un aspect aparte ce poate fi păstrat,
daca situl va fi protejat.

3.3.Valorificarea cadrului natural

Cadrul natural al zonei analizate este constituit din :
Fondul construit al zonei , din zona studiata format din locuinte si cladiri cu alte destinatii cu
regim de inaltime parter, parter si un etaj, sau cu 3-6 nivele ,monumente sau unele dintre ele cu
valoare arhitecturala. Locuintele sau alte cladiri au in fata sau lateral si in spatele lotului , gradini ,
acesta fiind un caracter al zonei.
Prin PUZ :

- se vor păstra si amenaja gradinile de pe loturi unele din acestea avind un caracter special de
punere in valoare a spatiilor publice sau monumentelor. In cvazul monumentelor amenajarile de
spoatii verzi, mobilier urban vor avea un caracter special, pentru incadrarea in epoca, sit a
monumentului si punerea lui in caloare . ;
- pentru lotul Precistei Mici , situl se va amenaja ca un parc pentru punerea in valoare a
monumentului. Pentru situl Scolii nr 24 se va realiza o gradina de fatada iar interiorul lotului se va
amenaja cu curtea de recreatie, ternuri de sport in aer liber, parc de odihna. Pentru intersectia
strazilor Dobrogeanu Gherea, Sucedava, stefan cel Mare , in zona intersectiei , se va putea amenaja
un scuar cu plantatie joasa, eventual o oglinda de apa, scuar care sa asigure vizibilitatea spre
Biserica Precista mica

3.4.Modernizarea circulaţiei
Pri PUZ se prevede : Modernizarea intersectiei str. Stefan cel Mare cu str. Dobrogeanu Gherea si
Sucedava , a strazii 1 Mai .
Se prevad accese pe lot :
-pentru parcare autovehicole – conform normativ ;
-acces la platforma gaospodareasca
La loturi dupa posibilitati se va putea prevedea un acces principal pentru parcare si unul secundar la
platforma gospodareasca , sau acelas acces pentru parcare si platforma gospodareasca. Parcarea pe
lot se va prevedea in spatii inierbate. Garajele se vor prevedea comasat in constructii adecvate
zonelor , iar pentru cladirile noi preferabil comasat cu celelalte functiuni ale cladirilor.
Se vor face accese pietonale la loturi, pentru personal, aprovizionare, locuitori , public dupa caz .

27
3.5.Zonificare funcţională – reglementări, bilanţ teritorial, indici urbanistici
Conform planşei U 2,U3 in cadrul terenului studiat se instaureaza UTR 1- Zona Stefan cel Mare si
UTR 2 precista Mica
L1 Zona cu locuinte în constr. cuplate
sau individuale regim de înălţime P, P+1,
si admisibil numai pentru construcţiile
existente ce nu sunt propuse spre
dezafectare regimul existent de inaltime D5 zona cu dotari administrative religioase
D6 zona cu dotari comerciale , administrative, servicii
LD2 Zona cu locuinte si dotari sau locuinte
numai dotari în constr.cuplate sau
zone cu pietonale , platforme publice pietonale,
individuale regim de înălţime P, P+1, si PI scari publice
admisibil numai pentru construcţiile
existente ce nu sunt propuse spre Dr zona drumuri publice-ce se vor reabilita
D zona drumuri publice
dezafectare regimul existent de inaltime
alei, accese carosabile si pietonale , parcaje in
D1 Dotari Biserica Catolica, posibilitatea PA spatii private
executiei deconstructii independente sau
cuplate in baza ubui studiu volumetric
Pu alei, accese carosabile si pietonale , parcaje in
anterior DTAC
spatii publice
D2 Dotari CERCUL MILITAR,sau
MUZEUL DE ISTORIE NATURALA, V zona spaţii verzi, sp. verzi de aliniament
GOSCOM, lucrari de restaurare, consolidare ,
reabilitare a constructiilor si a sitului V1 zona spaţii verzi, amenajări peisagistice pentru
punerea in valoare a monumentelor
D3 zona cu Biserica PRECISTA MICA ,
lucrari de restaurare, consolidare , zona parc public cu vestigii arheologice si lucrari
reabilitare a constructiilor si a sitului PV de arta monumentală
PRECEDATE DE CERCETARI
ARHEOLOGICE S.V. spatii verzi, gradini, gradini de fatada

D4 zona cu CONSTRUCTII SCOLARE , lucrari de

restaurare, consolidare , reabilitare,COMPLECTARE CU
CONSTRUCTII NOI a constructiilor si a sitului si
CERCETARI ARHEOLOGICE
Pentru situatia existenta se obtin urmatoarele valori ale bilanţului teritorial:
BILANŢ TERITORIAL- situatia existentă
ZONA, DESTINAŢIA S.TEREN %
ZONE CU CONSTRUCTII 23,0%
31.856,7MP
TOTAL DIN CARE:
monumente istorice 5.547,8MP
alte constructii 26.308,9MP
CIRCULATII, PLATFORME, 44.838,3MP 32,0%
PARCARI TOTAL DIN CARE:
străzi 15.494,4MP
parcari publice 2.866,9MP
trotuare pe domeniul public 8.317,6MP
spatii carosabile si pietonale din
18.159,4MP
domeniul privat
28.803,8MP 21,0%
SPATII VERZI -TOTAL DIN CARE:
spatii verzi pe domeniul public 2.503,8MP
spatii verzi pe domeniul privat 26.300,0MP
TERENURI VIRANE, 24%
33.271,2MP
FARA FOLOSINTA
TOTAL ZONA PUZ C.P. 138.770,0MP 100,0%

Pentru terenul studiat Bilantul teritorial reglementat se prezinta astfel :

28
 BILANŢ TERITORIAL-reglementari
ZONA, DESTINAŢIA S.TEREN %
ZONE CU CONSTRUCTII 48.647,8MP 35,0%
TOTAL DIN CARE:
monumente istorice 5.547,8MP
alte constructii 43.100MP
CIRCULATII, PLATFORME, 41.778,9MP 30%
PARCARI TOTAL DIN CARE:
străzi 15.494,4MP
parcari publice 2.866,9MP
trotuare pe domeniul public 8.317,6MP
spatii carosabile si pietonale din
15.100,4MP
domeniul privat
48.343,30MP 35%
SPATII VERZI -TOTAL DIN CARE:
spatii verzi pe domeniul public 3.503,8MP
spatii verzi pe domeniul privat 44.839,50MP
TERENURI VIRANE, 0%
-
FARA FOLOSINTA
TOTAL ZONA PUZ C.P. 138.770,0MP 100,0%

Prin prezentul PUZ se analizeaza POT, CUT existent. Acestea sunt :

POT existent 23% CUT existent =0,35

Prin reglementare se impune :

POT Max = 40%
CUT MAX = 2,8

3.6. Dezvoltarea echipării edilitare

In cadrul PUZ se prevad urmatoarele :
Reţea apă :
-refacerea racordurilor de apa la constructiile existente pentru eliminaterea scurgerilor de apa in
teren si racorduri noi la constructii noi
Retea canalizare :
-Refacerea retelei de canalizare menajera pentru evitarea scurgerilor de apa in terenunde este cazul,
realizare de racorduri la constructiile noi ;
- Retea canalizare pluviala:
- prevederea racordarii burlanelor constructiilor existente si propuse la canalizarea pluviala;
- sistematizarea terenului pentru realizarea de pante ce elimina riscul de degradare a terenului,
conform conditiilor geotehnice ;
Retele electrice
Se va inlocui actualul racord electric la constructii,racordurile fiind ingropate. Se va adapta
capacitatea la noile cerinte cu prevederea a inca unui post de transformare
-Inst. gaz metan
In pezent constructiile au racord de gaz metan pentru CT cu combustbil gaz metan . pentreu cele
care nu au inca se va realiza acest racord . Se va amplasa CT pentru fiecare constructie in functie
de reamenajarea interioara .
Un se vor prevedea racorduri la CET
Cladirile vor fi unitare si vor fi utilate cu instalaţii tehnico-edilitare interioare:

29
  Instalaţii interioare de alimentare cu apă;
 Instalaţii interioare de canalizare a apelor uzate menajere;
 Instalaţii interioare de canalizare a apelor pluviale de pe acoperişuri din precipitaţii;
 Instalaţii interioare de stingere a incendiilor cu hidranţi interiori;
 Instalaţii de încălzire;
 Instalaţii de ventilare;
 Instalaţii electrice interioare de iluminat general;
 Instalaţii electrice interioare de siguranţă;
 Instalaţii electrice interioare de priză;
 Instalaţii electrice exterioare;
 Instalaţii de telefonie;
 Instalaţii de preluare a datelor;
 Instalaţie de semnalizare a pătrunderii neautorizate;
 Instalaţii de detecţie a fumului;
 Instalaţie de semnalizare a incendiilor;
 Instalaţie de evacuare a fumului în caz de incendiu;
 Instalaţie de antene.

3.7. Protecţia mediului

Toate funcţiunile din zona studiată vor avea caracter nepoluant, luându-se toate măsurile
pentru eliminarea poluării de tip apă – aer - sol.
Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiţiile de fundare din studiul
geotehnic şi se va acorda o atenţie deosebită sistematizării verticale.
Eliminarea surselor de poluare pentru apa si sol
Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice de
pe acoperişuri şi de pe terenul amenajat să se facă către un sistem centralizat de canalizare – şanţuri
de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor – fără să afecteze proprietăţile învecinate.
Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice de pe
acoperişuri, copertine şi de pe terenurile amenajate să se facă către un sistem intern de canalizare –
fără să afecteze proprietăţile învecinate.
Deasemenea drumurile vor avea îmbrăcăminţi şi profiluri transversale corespunzătoare
pentru o bună utilizare şi pentru o bună scurgere a apelor meteorice.
Din punct de vedere al poluarii mediului, apa menajera uzata provenita de la grupurile
sanitare si apa pluviala din incinta, se va canaliza prin intermediul unei retele de canal la reteaua
municipiului Iasi. Acest fapt, elimina infiltrarea apelor uzate in panza freatica.
Deşeurile menajere vor fi colectate în recipiente speciale (containere etanşe) şi preluate de
către o firmă autorizată şi duse la depozitul mun. Roman, în baza unui contract încheiat.
Eliminarea surselor de poluarea aerului
- Se va pastra pe cit posibil un procent cit mai ridicat se patii verzi ;
- Finisajele urbane de pe lot chiar daca se refera la constructii terase, accese carosabile vor
insera elemente vegetale ( jardinière, flori in ghiveci, plantatii de aliniament, garduri vii )
- Se vor utilize utilaje ( CT, aer conditionat) , conform standardelor UE, nepoluante

Eliminarea suselor de crestere a nivelului fonic

Micsorarea zgomotului din traficul rutier
Se propune: - menţinerea într-o perfectă stare de funcţionare a mijloacelor de transport,
- controlul nivelului de zgomot al autovehiculelor;
- întreţinerea carosabilului;
- amenajarea şi întreţinerea spaţiilor plantate ca şi plantarea de specii cu
frunze persistente care să asigure protecţie tot timpul anului.

30
 Menţinerea calităţii mediului între limite acceptabile, cu tendinţa de aducere la parametrii naturali,
constituie o linie strategică esenţială a unui program de management al mediului (reconstrucţie
ecologică, asigurarea dezvoltării sale durabile).
De aceea, orientarea strategiei de management al mediului trebuie să se facă către:
- eliminarea tuturor surselor de poluare existente şi viitoare;
- eliminarea emisiilor necontrolate;
- elaborarea şi aplicarea unui sistem legislativ pentru protecţia calităţii aerului,
la nivel naţional şi local;
- implementarea unui sistem de monitoring al calităţii mediului.
Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune completarea spaţiilor plantate.
De asemenea, s-a propus completarea aliniamentelor stradale şi prevederea de arbori cu
coroană la marginea propr. Private ,pentru protecţia sp. pietonale.

3.8. Obiective de utilitate publică

Pentru indeplinirea obiectivelor de pe terenul proprietate- sau publice – este necesar :

a.Asigurarea accesului la proprietati
Pentru aceasta :
Se vor institui servituti pentrui loturile ce nu au acces direct la spatiile carosabile sau pietonale
b.Se vor majora spatiile pietonale si spatiile verzi publice ;
c. pentru organizarea intersectiei str. Stefan cel Mare cu str. Dobrogeanu Gherea si str.Sucedava
se vor face expropieri in interes public si se va crea un cadru cornstruit organizat , conform
variantelor de organizare prezentate
d.se va asigura accesul public la monumente si situl acestora, chiar daca acestea sunt proprietate
privata
Capitolul 4
Concluzii- măsuri in continuare
Concluzii.
Studiul a avut drept scop Reabilitarea urbana in zona dintre str. Stefan cel Mare, Sucedava,
republicii , dobrogeanu Gherea pentru crearea unei soluţii optime care să satisfacă opţiunile
factorilor locali de decizie necesitatile functionale urbane respectind regulile de protectie si
resturarea monumentelor si de restaurare a cadrului urban istoric din zonele de protectie.
Pentru realizarea obiectivelor se vor institui proiecte ,ce vor respecta regulamentul PUZ si
vor fi avizate de CZMCCPN
În prezenta documentaţie s-a studiat zona în vederea găsirea unor soluţii optime de realizare
a funcţiunilor actuale , în condiţiile creării unui cadru arhitectural-urbanistic armonios şi unitarcare
sa restaureze specificul strazii Stefan cel mare si sa reabiliteze zona bisericii Precista Mica
Pentru ca acest studiu să devină un instrument de lucru în vederea urmăririi aplicării
prescripţiilor şi recomandărilor detaliate, documentaţia este însoţită de un regulament.
Prevederile P.U.Z.-ului devin aplicabile şi operaţionale numai după avizarea în comisia
Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului şi aprobarea sa .

Întocmit,
arh. Galea S.
ing. Gavrilescu V.
ing. Cusmir D.
ing. Ulinici Gh.
ing. Boian D.

31
VOLUMUL B – REGULAMENT LOCAL DE URBANISM,
P.U.Z

CAP I – DISPOZIŢII GENERALE

1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM

Regulametul Local de urbanism, aferent P.U.Z., reprezintă o piesă de bază în aplicarea sa, el
întărind şi detaliind aceste reglemetări. Regulamentul explică şi detaliază sub forma unor prescripţii
şi recomandări zona propusă pentru studiul de fundamentare în vederea urmăririi şi aplicării
acestuia.
Prescripţiile cuprinse în RLU sunt obligatorii pe întreg teritoriul ce face obiectul P.U.Z. şi
completează sau detaliază regulamentul aferent Planului Gneral.

2. BAZA LEGALĂ A ELABORĂRII R.L.U.

Planul urbanistic zonal este elaborat în conformitate cu prevederile actelor normative în

vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. Dintre principalele acte normative, cu
implicaţii asupra dezvoltării urbanistice, se menţionează:
 Legea nr. 50/1001/1997 - privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru
realizarea locuinţelor;
 Legea nr. 10/1995 - privind calitatea în construcţii;
 Legea nr. 18/1991 - a fondului funciar;
 Legea nr. 213/1998 - privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;
 Legea nr. 54/1998 - privind circulaţia juridică a terenurilor;
 Legea nr. 219/1998 - privind regimul concesiunilor;
 Legea nr. 7/1996 - a cadastrului imobiliar şi a publicităţii imobiliare;
 Legea nr. 69/1991/1997 - privind administraţia publică locală;
 Legea nr. 137/1995 - privind protecţia mediului (modificată prin Legea nr. 159/1999);
 Legea nr. 82/1998 - pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor;
 Legea nr. 107/1996 - a apelor;
 Legea nr. 41/1995 - privind protecţia patrimoniului naţional;
 Legea nr. 96/1995 - pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/1993/1995 privind
achiziţiile publice;
 Legile privind aprobarea secţiunilor Planului de amenajare a teritoriului naţional;
 H.G.R. nr. 525/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
 H.G.R. nr. 63/1994; H.G.R. nr. 163/1997; H.G.R. nr. 568/1998 - Regulamentul privind or-
ganizarea licitaţiilor pentru achiziţii publice de bunuri şi servicii;
 Codul civil;
 Ordinul ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr.21/N/10.04.2000 pentru
aprobarea Ghidului privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor locale de Urbanism;
 O MLPAT 176 2000
 OG27/2008
32
  HCL 425/2007
 Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a reco-
mandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei
Mediului şi al ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării teritoriului pentru aprobarea
procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a acordului de mediu la planurile de
urbanism şi de amenajare a teritorului, precum şi alte acte şi normative adoptate sau modificate şi
completate ulterior.

3. DOMENIUL DE APLICARE

Prevederile cuprinse în Regulamentul local de urbanism se aplică pe zona studiată în cadrul

acestui P.U.Z.

Aprobarea Regulamentului Local de Urbanism

Regulamentul local de urbanism se aprobă prin Hotărârea Consiliului Local IAŞI şi
constituie act de autoritate al Administraţiei publice locale. Aprobarea se face pe baza avizelor
obţinute şi a acordurilor prevăzute în lege.

Pentru construirea în această zonă(restaurareimobil principal ,reabilitare, restaurare

mansardare imobil secundar ,. amenajare in cadrul lotului a gradini de vara ) se va urmări:

 îmbunătăţirea nivelului de echipare edilitară, prin executarea reţelelor proprii;

 asigurarea accesului auto şi pietonal la proprietate;
 protejarea condiţiilor de mediu;
 autorizarea lucrărilor de construire conform P.U.Z. aprobat şi a Regulamentului
aferent.
În vederea organizării prin prisma funcţionalităţii a terenului, sunt necesare anumite
măsuri de promovare a lucrărilor şi a operaţiunilor urbanistice:
 respectarea aliniamentelor, regimului de inaltime, POT,CUT prevăzute în Planul
Urbanistic Zonal.

Planul Urbanistic Zonal şi Regulamentul local de urbanism poate fi utilizat la :

- eliberarea certificatelor de Urbanism şi emiterea Autorizaţiei de construire pentru
obiectiv „extindere, suprainaltare , amenajare sediu protopopiat II” de pe terenul proprietate;
- respingerea unor solicitări de construire neconforme cu prevederile studiului
- declanşarea unor P.U.D.-uri necesare detalierii unor amplasamente invecinate.

CAP II – REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR –

conform PUG

4. REGULI CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII MEDIULUI ŞI

PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT
Se va consulta Ordinul 536/1997 al Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea normelor de
igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
Autorizarea executării construcţiilor în apropierea apelor de suprafaţă şi subterane folosite
ca surse de alimentare cu apă potabilă pentru populaţie, industrie şi agricultură va ţine cont de
prevederile HG nr. 101/1997 referitoare la condiţiile ce trebuie respectate pentru protecţia surselor
de alimentare cu apă de suprafaţă sau subterane, precum şi măsurile pentru instituirea zonelor de
protecţie sanitară şi hidrologică, în scopul prevenirii alterării calităţii apelor în temeiul Legii Apelor
nr. 107/1906).

33
 Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor care, prin amplasament, funcţiune,
volumetrie şi aspect arhitectural, conformare şi amplasare goluri raport gol-plin, materiale uitlizate,
învelitoare, paleta cromatică-depreciază valoarea peisajului este interzisă conform art.-8 din R.G.U.
Utilizarea funcţională a terenurilor s-a reprezentat grafic în P.U.Z. prin planşa U2.
Autorizarea executării construcţiilor este permisă pentru toate tipurile de construcţii şi amenajări
specifice zonei cu respectarea condiţiilor impuse de lege.
Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor care prin amplasament, funcţiune,
volumetrie şi aspect arhitectural, conformare şi amplasare goluri, materiale utilizate, învelitoare,
paletă cromatică, etc, depreciază valoarea peisajului este interzisă.

5. REGULI PENTRU ASIGURAREA PROTECŢIEI SANITARE A ZONEI

Colectarea şi îndepărtarea rezidurilor şi protecţia sanitară a solului:

- îndepărtarea apelor uzate - menajere şi industriale, se face printr-o reţea de canalizare a apelor
uzate;
- este interzisă răspândirea neorganizată, direct pe sol sau în bazinele naturale de apă, a apelor
uzate menajere şi industriale. Este interzisă deversarea apelor uzate în zona de protecţie sanitară a
surselor şi a instalaţiilor centrale de alimentare cu apă.
- precolectarea rezidurilor menajere, stradale, se face în recipiente acoperite şi menţinute în bună
stare , amplasate în condiţii salubre, în special amenajate;

6. SALUBRITATE - GENERALITĂŢI
Atât în scopul protecţiei mediului natural şi antropic cât şi în scopul apărării interesului
public se pune tot mai accentuat problema îmbunătăţirii serviciului de salubritate.
Astfel se realizeaza amplasarea eficientă a platformeir gospodăreşti sau de suplimentare a
celei existente, poziţionarea judicioasă de containere şi recipiente, cu sortare prealabilă.
Colectarea deşeurilor se va face la nivel de proprietate, sau gospodărie individuală prin
pubele moderne, cu rotile sau cu saci din material plastic.
La poziţionarea şi dimensionarea punctelor de colectare se vor avea în vedere
normele şi actele normative în vigoare precum şi caracterul zonei. Măsurile de salubrizare ale
localităţii nu vor afecta cadrul – urbanistic, funcţional şi compoziţional.
Intervenţiile serviciului de salubritate vor urmări corelarea orelor de depozitare şi
colectare cu orele de odihnă a populaţiei prin utilaje specializate. De asemenea, activităţile de
salubrizare vor fi de natură să nu creeze probleme de sănătate, poluarea mediului sau să degradeze
imaginea civilizată.
Asigurarea serviciului de salubritate va fi urmărită îndeaproape, aducându-i-se
îmbunătăţiri prin adoptarea soluţiilor rezultate în urma studiilor recente sau aplicând experienţa
ţărilor avansate.
Nota : Se recomandă şi consultarea capitolelor referitoare la salubritate din Ordinul 536/1997 a
Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea normelor şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei.

7. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI APĂRAREA

INTERESULUI PUBLIC
 Autorizarea executării construcţiilor sau amenajărilor, în zonele expuse la riscuri naturale cu
excepţia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora este interzisă conform art. –R.U.G.
Terenurile destinate amplasării construcţiilor trebuie să asigure protecţia populaţiei contra
surpărilor, alunecărilor de teren, avalanşelor şi inundaţiilor conform O.M.S. nr.981/1994.
M.L.P.A.T., în colaborare cu instituţiile specializate întocmeşte şi avizează prescripţiile de
proiectare, execuţie, şi control pentru antiseismicitate a construcţiilor.
Se interzice autorizarea construcţiilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale fără
respectarea condiţiilor de mai sus .

34
 Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice precum
şi în zonele de servitute şi de protecţie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, con-
ductelor de gaze, apa, canalizare, căilor de comunicaţie şi altor asemenea lucrări de infrastructură
este interzisă. Fac excepţie constrcuţiile şi amenajările care au drept scop prevenirea riscurilor
tehnologice sau limitarea efectelor acestora .
Se interzice amplasarea tuturor tipurilor de construcţii în zonele de protecţie sanitară
stabilite prin norme de protecţia mediului: unităţi industriale, agricole, lucrări publice, generatoare
de riscuri tehnologice.
Se interzice autorizarea construcţiilor şi amenajărilor incompatibile cu funcţiunea
dominantă stabilită pentru zona respectivă pe baza documentaţiilor de urbanism aprobate.
Autorizarea executării construcţiilor care presupune cheltuieli ce depăşesc posibilităţile
financiare ale administraţiei publice locale ori ale investitorilor sau nu beneficiază de fonduri de
stat este interzisă.
Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre
destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominantă a zonei, stabilită prin documentaţia de urbanism
aprobată (P.U.Z)
 Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia respectării indicilor maximi
admisibili P.O.T. şi C.U.T stabiliţi prin documentaţiile de urbanism şi precizaţi în Certificatul de
urbanism .
 Autorizarea executării lucrărilor de utilitate publică se va face în baza documentaţi-
ilor de urbanism aprobate şi conform– P.U.G. : „ Autorizarea executării altor construcţii pe terenuri
care au fost rezervate în planul de urbanism pentru realizarea de lucrări de utilitate publică este in-
terzisă.

8. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERE MINIME OBLIGATORII

Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea condiţiilor şi a recomandărilor de

orientare faţă de punctele cardinale, conform celor prezentate pe plansa U2

9. AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

Autorizarea executării construcţiilor se face în condiţiile respectării regimului de aliniere

prevăzut în documentaţiile de urbanism şi stabilită prin Certificatul de urbanism, conform art.23
din R.G.U.
- Aliniament – linia de demarcaţie între terenurile aparţinând domeniului public şi cele
aparţinând domeniului privat (linia gardului, a lotului, etc).
- Regim de aliniere – linia construcţiilor care urmăreşte fronturile construite ale clădirilor
Faţă de aliniament, construcţiile pot fi amplasate sau aliniate în următoarele situaţii:
- pe aliniament ul existent – pentru constructia principala si constructia secundara ;
- aliniat la 1,5m fata de limita terenului pe latura de nord pentru gradina de vara ;
- aliniat la minimul 1,5m fata de limita terenulului la strada Vasile Lupu si pina in dreptul
rezalitului prin care se realizeaza intrarea principala
- aliniat pina la 1,0m fata de constructia principala pe fatada nord si portiune din fatada est
- retras de aliniament în cazurile:
- înscrierii în regimul de aliniere existent
- lărgirea drumului, alinierea construcţiilor noi fiind diferită faţă de alinierea
existentă;
Pentru fiecare situaţie în parte se va asigura coerenţa fronturilor stradale, în funcţie de situaţia
vecinătăţilor şi a caracterului general al străzii.

10. AMPLASAREA FAŢĂ DE LIMITE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE

PARCELELOR

35
 În cazul clădirilor amplasate pe parcele situate către alte unităţi teritoriale de referinţă,
decâtUTR 1, se interzice amplasarea clădirilor pe limita parcelei: se vor respecta distanţele
minime egale cu jumătate din înălţimea clădirii, de asemeni faţă de limitele laterale şi
posterioare ale parcelelor. Nu se admite amplasarea pe faţadele spre alte unităţi teritoriale de
referiţă, a calcanelor sau a ferestrelor cu parapetul sub 1,90 m de la nivelul solului.
În toate celelalte cazuri, din considerente geotehnice, clădirile se dispun izolat de limitele
laterale şi posterioare ale parcelei, la o distanţă egală cu jumătate din înalţime.

11. AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

În toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţă de incendii şi alte norme
tehnice specifice.In conditiile lotului Taut , pentru cladiri se admit amplasamentele existente.
Gradina de vara constructie sezoniera, usaoara ( terasa) va fi amplasata ladistanta minima de
1,0m fatade constructia principala existenta

12. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII

Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel, este permisă numai daca:
 există posibilitatea de acces la drumurile publice direct sau prin servitute, conform
destinaţiei construcţiei, şi cu permiterea accederii mijloacelor de stingere a incendiilor .
Este interzisă autorizarea construcţiilor ce nu au posibilităţi de acces la drumurile publice
direct sau prin servitute (trebuie să permită intervenţia pompierilor).
 Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel se va face numai dacă se
asigura accese pietonale corespunzatoare importantei si destinatiei constructiei (Art. 26 din
RGU.)
Se interzice autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor de orice fel fără
asigurarea acceselor pietonale, potrivit importanţei destinaţiei construcţiei.
Pentru lotul Tăut se va asigura un acces carosabil cu latimea de 4,5 m din str. Vasile
Lupu si un acces carosabuil din strada Bogdan Dragoş
Organizarea circulatiei se va face in conformitate cu propunerile din documentatiile
urbanistice PUG si PUZ.

13. CIRCULAŢII ŞI ACCESE

Pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces ditr-o cale publică sau
privată sau să beneficieze servitute de trecere, legal instituită, dintr-o proprietate adiacentă
străzii – cu lăţime de minim 4,5 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a
incendiilor şi a mijloacelor de transport grele.

14. STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

Staţionarea vehicolelor atât în timpul lucrărilor de construcţii reparaţii cât şi în timpul
funcţionării clădirilor se va face numai pe lotul proprietate .

15. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARĂ

Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilitatea racordării
de consumatori la reţele existente de apă, la instalaţiile de canalizare şi de energie electrică .
Se interzice autorizarea executării construcţiilor ce nu pot fi racordate ca noi consumatori în
reţelele tehnico-edilitare existente.
Lucrarile de imbunatatire extindere sau marire de capacitate a retelelor edilitare se vor
realiza de catre investitor sau beneficiar, partial sau intregime, dupa caz, in conditiile contractelor
incheiate cu consiliile locale.
Extinderile de reţele sau măririle de capacitate a reţelelor edilitare publice se realizează de
către investitori sau beneficiari.

36
 Proprietatea asupra retelelor tehnico edilitare aflate in serviciul public, sunt proprietate
publica a comunei, orasului sau judetului daca legea nu dispune altfel.

16. CONDIŢII DE ECHIPAREA EDILITARĂ

Toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura
preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întreţinerea şi funcţionarea
înstalaţiilor, din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare .

17. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENURILOR PENTRU

CONSTRUCŢII
Prin prezentul PUZ nu se propun si nu se admit reparcelari. Se vor menţine actualele parcele.
Principiile care au stat la baza realizarii compoziţiei au fost:
aliniamentele construcţiilor existente, forma terenului, construcţiile existente care se vor menţine
specularea şi perspectivelor şi vederilor către lotul Tăut studiată.
Compoziţia volumetricăeste cea existenta - iar la interventia in sit pentru gradina de
vara si mansardarea corpului anexa şi va ţine seama de caracterul general al zonei , de
arhitectura si proportiile corpului principal şi de arhitectura cladirilor mai vechi, cu valoare
arhitecturala din vecinătate. S-a urmărit obţinerea unei imagini compoziţionale care sa scoata
in evidenta imobilul principal de pe lot- monument istoric .
Lotul studiat va fi organizat astfel încât zonele funcţionale să fie clar delimitate şi să aibă un
parcurs coerent.
Zonele rămase libere se vor amenaja ca spaţii verzi indiferent de suprafaţa acestora, către limitele
proprietăţii se vor amenaja plantaţii în aliniament.

18. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR

Inaltimea maxima a cladirilor existente pe lot va fi :

Hmax la cornisa corp principal – monument = existent
H max coama corp principal – monument = existent
H max la cornisa corp secundar fatada principala = existent
H Max la coama corp secundar = 10,0m
H max la cornisa corp secundar fatada posterioara = 9,00m

19. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

Constructia principala se va restaura. Aspectul exterior este conform reguluilor de restaurare ;

Constructia secundara va avea fatadele restaurate si mansardarea se va face sper fatada
posterioara ( spre vest ) astfel incit la fatada principala sa fie mentinute proportiile existente
Gradina de vara se va executa din lemn , va fi formata dintr-un pavilion central si o zona de
umbrar. Se va urmari integrarea stilului eclectic al constructiei principale cu cela al pavilionului de
gradina: inaltimea toatala a pavilionuloanlor umbrar de gradină nu va depăşi 3,0m . Acestea vor fi
situate la cota terenului, cu cca 1m mai jos fata de cota 0.00 a cladirii principale astfel incit acesta
sa fie perceputa din intersectia str. Vasile Lupu cu Bogdan Dragos.
Faţadele posterioare şi laterale a tutuiror elementelor construite de pe lot vor fi tratate
arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;

37
 Tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea se percep de pe înălţimile
înconjurătoare.

20. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE SPAŢII VERZI ŞI ÎMPREJMUIRI

SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
Se vor amenaja spatii verzi plantat in interiorul gradinii de vara si pe toata zona din
exteriorul imobilului dinspre strada Vasile Lupu si Bogdan Dragoş.
Se va cauta o restaurare a aspectului gradinii de epoca dinspre strada Vasile Lupu.
La limita de lot dinspre est- vecin Politia Roman, vecinul- Politia Roman va amenaja o fisie
de minimum 3m de spatiu verde si va masca imprejmuirea dintre cele doua loturi Taut si Politia cu
gard viu .
Se recomandă ca pe suprafeţele neocupate cu clădiri sau rezervate pentru realizarea
obiectivelor de utilitate publică să se asigure:
 Plantarea cel puţin a unui arbore la fiecare 200mp de teren în zonele de protecţie şi
amenajarea de spaţii plantate pe cca 40% din suprafaţa dintre aliniament şi clădiri.
 Plantarea cel puţin a unui arbore la fiecare 100 mp în zona rezidenţială şi de dotări cu
excepţia zonelor cu destinaţie specială.

ÎMPREJMUIRI
Pentru realizarea împrejmuirilor :
-spre strazile Vasile Lupu si Bogdan Dragos se vor restaura imprejmuirile si portile de
acces se epoca( socul placat cu piatra , stilpi si panouri de grd din fier pforjat culoare inchisa.
Pentru imprejmuirea dnspre Politie se vor folosi elemente simple din fier forjat , mascate in
gard viu . Se va urmari reabilitarea unei coerenţe functionale ( in prezent limita terenului retrocedat
este la baza scarilor de acces pe terasa din partea de vest .
Prin detaliere se pot urmări câteva reguli:
Se pot adopta soluţii de împrejmuire cu folosirea amplasarii in elementele din fier forjat de epoca
de, jardiniere, ghivece cu flori).

ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI, PARCAJE

Pentru asigurarea realizării unei circulaţii fluente şi eficiente se vor asigura următoarele:
 Accesul la constructii dinspre str. Vasile Lupu ;
 3 parcaje pe lotul proprietate si inchirierea pentru public a10 parcaje din parcajul public de
la Liceul P.Rares ;
 1 parcaj pentru eliminarea deseurilor de pe platforma gospodareasca o data pe zi si in restul
timpului , in programul de functionare a clubului , a unei calesti cu cal pentru transportul
publicului din parcajul public la club.
 Execuţia aleilor şi lucrărilor de sistematizare verticală se vor face pe baza unui proiect
corelat cu programul de construcţii şi instalaţii respectându-se prevederile tehnice din
normative şi standarde.
 Parcajele aferente se vor asigura în afara spaţiului public, în conformitate cu Normativul
departamental pentru proiectarea parcajelor în localităţi urbane .

ASIGURAREA COMPATIBILITĂŢII FUNCŢIUNILOR

Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre
funcţiunea dominantă a zonei,functiunea posibila pentru punerea in valoare a constructiei ,
restaurarea ei .
Amplasarea unităţilor care pot polua atmosfera sau produc zgomot ori vibraţii în zonele
rezidenţiale de odihnă şi agrement, linga instituţii publice este interzisă.

CAP III – PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR

FUNCŢIONALE – UTR Taut Conform PUZ
38
SECTIUNEA I – UTILIZAREA FUNCTIONALA

Pentru a identifica cu uşurinţă prescripţiile şi recomandările Regulamentului aferent s-au

stabilit limitele terenului, funcţiunea dominantă şi limitele cadastrale ale terenului.
Funcţiunea dominantă
Funcţiunea dominantă stabilită prin P.U.Z. a zonei studiate este de zonă de prestari
servicii pentru populatie- club , gradina de vara si locuinta de serviciu
Utilizarea funcţională
Pentru o mai bună înţelegere a documentaţiilor urbanistice şi implicit a operativităţii
în ceea ce priveşte aplicarea reglementărilor în interiorul zonei studiate şi acordării
Autorizaţiilor de construire, a rezultat zonificarea funcţională asigurată grafic în partea
desenată şi prezentată în memoriul general. Zonificarea funcţională a teritoriului este pusă în
evidenţă atât în analiza stadiului actual a dezvoltării cât şi în partea de reglementări unde sunt
evidenţiate zonele funcţionale adăugate. Astfel au fost identificate următoarele zone funcţionale:

În zona studiată se instaureaza UTR Tăut .cu următoarele subzone :

DP - drum public –;
PA- alei acces pe lot , parcaje, platforme ;
P – alei pietonale ;
ZC – zonă constructii existente su amenajari
ZV - spaţii verzi, amenajari peisagistice , gradina de faţada ;

ARTICOLUL 1 – UTILIZARI ADMISE

In cadrul zonei ZC din UTR Tăut se admit urmatoarele functiuni :

- Club pentru maxim 50 rpers., gradina de vara de mici dimensiuni ( pentru
deservirea a pina la 50 pers),anexe bucatarie restaurant ,locuinta de
serviciu anexe gospodaresti de tipul garajelor
In cadrul zonei P se admit : alei pietonale, trotuare de protectie ,dalaje
In cadrul zonei PA se admit: alei carosabile pietonale de acces pe lot sau la spatiile de
parcare, garare de pe lot
In cadrul zonei ZV se admit : spatii verzi, plantaţii de aliniament, flori in jardiniere, gard viu ,
aranjamente florale

ARTICOLUL 2 – UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI

- In cadrul zonei ZC se admit functiunile de la art 1 cu urmatoarele condiţionari : clubul sa

fie pentru maxim 50 persoane ;
- Gradina de vara sa fie o constructie usoara din lemn,de tip pavilionar – sa fie considerata ca
mobilier urban ( la inceputul secolului gradinile caselor aveau in gradina cite un pavilion si o zona
cu arhitectura din lemn complementara ca forme corpului prinicipal monument) –de pe lot
- Anexa poate avea alte destinatii ce sunt complementare clubului : bucatarie restaurant,
birouri , mici spatii de depozitare, locuinta de serviciu pentru maxim 5 persoane.
- Se admit doar funcţiuni care nu permit accesul liber al publicului la lot si imobilul
principal , servicii accesibile trecătorilor.
- Functiunea de club avea capacitatea de maxim 50 pers, functiunea de gradina de vara se va
putea desfasura cu spatii in aer liber, pe platforme din lemn si cu aranjamente peisagistice , pentru
maxim 50pers.
- Se admite , mansardarea, modificarea interioara sau reconstrucţia corpului secundar ,pen-
tru elemente lipsite de valoare arhitecturala cu urmatoarele conditii :
1) – funcţiunea propusa să nu stânjenească vecinătăţile sau în caz si sa deserveasca
functiunile principale club si gradina de vara ;

39
 2) - proiectul să asigure pastrarea fatadei principale si a cotei la cornisa in fatada
principala ;
3) Acoperisul sa se racordeze cu acoperisul constructiei principale –monument
4) Capacitaţile proiectate vor fi realizate numai corelat cu studiul asigurarii
capacitatii de parcare pe lot conform HCL 425/2007 sau prin asigurarea
capacitatii de parcare in alt mod.

ARTICOLUL 3 – INTERDICTII DE UTILIZARE

Se interzic următoarele utilizări:

- activităţi productive poluante,generatoare de zgomot cu risc tehnologic sau
incomode prin traficul generat;
- construcţii provizorii de orice natură;
- depozitare en gros;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- staţionarea şi gararea autovehiculelor în construcţii multietajate;
- se interzic lucrari de de terasamente de natură să afecteze amenajările din
spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasamente care pot să provoace acurgerea apelor pe
parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

SECTIUNEA II – CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A

CLADIRILOR

– CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME, DIMENSIUNI)

MODUL DE UTILIZARE A TERENULUI UTR Tăut – a fost stabilit procentul de ocupare a

terenului (POT) şi coeficientul de utilizare a terenului (CUT) pentru ansamblu studiat,
Valoarea Procentului de Ocupare a Terenului – P.O.T. va fi de maxim 50,0%
Valoarea Coeficientului de Utilizare Teren - C.U.T. va fi maxim 0,8 mp ADC/mp teren.
Aspectul clădirilor existente ce se restaureaza va fi in concordanta cu documentatia
iistorica si elementele originale pastrate .
Constructia terasei de vara se va face astfel incit va permite vizibilitatea spre constructia
corpului principal de pe lotul Taut .
Faţadele posterioare şi laterale ale corpului principal si corpului anexa vor fi tratate
arhitectural la acelasi nivel cu fatada principala.

ARTICOLUL 5 – AMPLASAREA CLADIRII FATA DE ALINIERE

Aliniamentele clădirilor sunt prezentate în planşa de reglementări şi au următoarele valori:

Faţă de aliniament, construcţiile pot fi amplasate sau aliniate astfel :
- pe aliniament ul existent – pentru constructia principala si constructia secundara ;
- aliniat la 1,5m fata de limita terenului pe latura de nord pentru gradina de vara ;
- aliniat la minimul 1,5m fata de limita terenulului la strada Vasile Lupu si pina in dreptul
rezalitului prin care se realizeaza intrarea principala
- aliniat pina la 1,0m fata de constructia principala pe fatada nord si portiune din fatada est
- retras de aliniament în cazurile:
 Alinieri laterale
- spate (nord- est) – vest pe limita lotului corpul principal ( aliniament
existent )si la 6,0m fata de limita lotului pentru corpul secundar ;

40
 -
lateral ( sud) – aliniament actual al corpului anexa la 8m de limita lotului
( constructia existenta ce nu se modifica )
ARTICOLUL 7 – CIRCULATII SI ACCESE
Accesul pe proprietate se propune a se realiza astfel:
-acces carosabil la 3 spatii de parcare –si un spatiu pentru oprire parcare temporara din str. Vasile
Lupu
- accese pietonale – din str.Vasile Lupu si din pietonalul de linga intersectia str. vasile Lupu cu str.
Bogdan Dragoş
-inchirierea a 10 parcaje din parcajul public de la Liceul P.Rares

ARTICOLUL 8 - STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR

\

Staţionarea vehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;
- Deoarece nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se
demonstreaza prin prezentarea formelor legale inchirierea a 10 locuri din parcajul public de linga
Liceul p. Rareş la distanta de de maxim 200 metri

ARTICOLUL 9 – INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR

Înălţimea MAXIMĂ a construcţiilor va fi cea existenta. PENTRU CONSTRUCTIA ANEXA

(CORP SECUNDAR) CE SE REABILITEAZA SE VA ADMITE MANSARDAREA
Hmax la cornisa corp principal – monument = existent
H max coama corp principal – monument = existent
H max la cornisa corp secundar fatada principala = existent
H Max la coama corp secundar = 10,0m
H max la cornisa corp secundar fatada posterioara = 9,00m

ARTICOLUL 10 – ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR

Orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectură declarate sau propuse a fi declarate,
se va putea realiza numai în condiţiile legii;
pentru restul clădirilor şi pentru noile clădiri propuse se va ţine seama de caracterul zonei şi
de caracteristicile clădirilor din proximitate ca volumetrie, arhitectura faţadelor, materiale de
construcţie, firme, afişaj, publicitate; în această zonă arhitectura se va subordona cerinţelor de
coerenţă la scara urbană.
- Pentru constructiile existente a corpului principal si secundar se va avea în vedere caracterul
arhitecturii originale ce e va restaura
- Se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, imitaţii de materiale sau utilizarea im-
proprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare.

ARTICOLUL 11 – CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA

RETELE EDILITATARE
Constructiile de pe lotul Taut vor fi racordate la reţelele edilitare publice;
- se recomandă ca racordarea burlanelor la canalizarea pluvială să fie făcută pe sub trotuar pentru a
se evita producerea gheţii si umezirea fundatiei;
- se va asigura în mod evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare;
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate îngropat;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se
recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV.

SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE( ZV)

– spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă.
- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de garda vor fi înierbate şi plantate .

41
- Se va avea în vedere subordonarea oricăror elemente de mobilier urban( gradina de vara )
caracterului clădirilor şi condiţionarea realizării lor de aceleaşi avize de specialitate ca şi
construcţiile.

IMPREJMUIRI –
-spre strazile Vasile Lupu si Bogdan Dragos se vor restaura imprejmuirile si portile de acces se
epoca( socul placat cu piatra , stilpi si panouri de grd din fier pforjat culoare inchisa.
Pentru imprejmuirea dnspre Politie se vor folosi elemente simple din fier forjat , mascate in
gard viu . Se va urmari reabilitarea unei coerenţe functionale ( in prezent limita terenului retrocedat
este la baza scarilor de acces pe terasa din partea de vest .
Prin detaliere se pot urmări câteva reguli:
Se pot adopta soluţii de împrejmuire cu folosirea amplasarii in elementele din fier forjat de epoca
de, jardiniere, ghivece cu flori).

SOLUTII PENTRU REABILITAREA ECOLOGICA SI DIMINUAREA POLUARII

Menţinerea calităţii mediului între limitele acceptabile, cu tendiţa de aducere la parametrii
naturali, constituie o linie strategică esenţială ce trebuie urmărită în privinţa mediului.
De aceea, orientarea activităţilor de protectie a mediului trebuie să se facă către:
- eliminarea tuturor surselor de poluare existente şi viitoare;
- eliminarea emisiilor necontrolate;
- implementarea unui sistem de monitoring al calităţii mediului.
Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune completarea spaţiilor plantate şi
înlocuirea speciilor de copaci îmbătrânite cu specii tinere.
În vederea reducerii zgomotului din traficul rutier se propune:
- menţinerea într-o perfectă stare de funcţionare a mijloacelor de transport;
- întreţinerea carosabilului;
- controlul nivelului de zgomot al autovehiculelor;
- amenajarea şi întreţinerea spaţiilor plantate ca şi plantarea de specii cu frunze persis-
tente care să asigure protecţie tot timpul anului.

ARTICOLUL 16 –MODIFICARI ALE PUZ

Orice modificare a PUZ-ului se face numai in cazuri bine justificate, prin reactualizarea sa
si numai prin avizarea noii teme de proiectare in Consiliul Local si Consiliul Judetean , si cu
acordul proiectantului.

Întocmit
Arh.S. Galea

42