MARGARETA MIHILESCU- birou individual de arhitectur

CIF 33739302 CONT RO29 RZBR 0000 0600 1722 0087 Raiffeisen Bank-Ag. GHENCEA
ADRESA : Str. Sergent Lea Gh. Nr.14 bloc C35 scara A apartament 26 sector 6 BUCURETI
TELEFON 021 7465476 / 0727512393
@mail : marga_b_m@yahoo.com www. 4dimensions.ro

STUDIU ISTORIC-ARHITECTURAL
IMOBIL CASA MOTOMANCEA str.PROGRESULUI nr.28
COD LMI 2015: TL-II-m-B-05992

1.PREAMBUL
Prezenta lucrare are ca obiect studiul evoluiei istorice a imobilului amplasat in intravilanul
municipiului Tulcea, identificat LMI 2010/2015 cod TL-II-m-B-05992 , n limitele Ansamblul urban
"Str. Progresului" , inventariat LMI 2015 la poz. 472- TL-II-s-B-05989, incadrat in zona central-
vestic a oraului.
Conform Regulamentului Local Urbanistic aferent PUG Municipul Tulcea aprobat prin HCL 29/
1996, revizuit si actualizat mai 2014, amplasamentul se inscrie in zona de referinta C ZON DE TIP
CENTRAL CU FUNCIUNI COMPLEXE, respectiv CA1a Subzon central cu funciuni
complexe cu cldiri de inlime mic -max. P+2 in interiorul zonei C.P. IV Subzon centrala
protejat, situata in interiorul perimetrului de protectie a valorilor de patrimoniu i n care se mentine
configuratia tesutului urban traditional i sunt prezente construcii cu valoare de monumente istorice
de arhitectur.
Incinta are categoria funcional curti constructii.

Imobilul este clasat ca monument istoric si inventariat LMI 2010-poz.499/ 2015 la poz.500 -TL-II-
m-B-05992 Casa Motomancea - Str. Progresului 28 corp A (1870-1875).
In parcela cu carte funciara nr.14930/N UTR Tulcea, in suprafata de 829,89 m , se afla trei corpuri
de contrucii identificate C1-imobil monument istoric care face obiectul prezentei documentatii, C2-
imobil construit ulterior si C3- accesul in imobilul C1. Imobilul, cu funciuni originare de locuire, are
functiunea de birouri (prin reconversie funcional n a doua jumtate a sec. XX )i este realizata in
regim S+P.

Descrierea obiectivelor studiului

Studiul istoric face parte din etapa preliminara a elaborarii lucrarilor de proiectare pentru interventii pe
obiectivul mentionat, monument istoric cu functiuni originare de locuire.
Scopul prezentului studiu este de a fundamenta interventiile de reabilitare, consolidare,
refuncionalizare a monumentului in perimetrul incintei existente.

Studiul se concentreaza asupra parcelei si constructiei principale, cu referiri la zonele imediat

nvecinate, precum i luarea n considerare a nscrierii teritoriului n zona cu funciuni complexe
(locuire, social-culturale, cult, instituionale etc).

Studiul urmrete stabilirea reperelor istorice care au marcat evoluia imobilului, amploarea mutaiilor
survenite ca urmare a unor intervenii anterioare, analizarea potenialului urbanistic arhitectural al
amplasamentului i vecintilor precum i limitele reglementare pentru viitoare intervenii asupra
construciei principale- monument istoric.

Studiul ia n considerare perimetrul definit prin PUG Municipiul Tulcea (elaboratori

ACTUALIZARE PUG I RLU - S.C. QUATTRO DESIGN S.R.L.SRL Bucuresti - S.C.
SGETTOR S.R.L. Tulcea 2014) Z.C.P. IV Subzona centrala in care se mentine configuratia
tesutului urban traditional .
1
Descrierea metodei generale de studiu
Definirea zonei protejate a luat in considerare concentrarea unor valori urbanistice i arhitecturale
relevante, rezultate din suprapunerea, pe o suprafa restrns a teritoriului urban actual, a amprentelor
fizice ale etapelor succesive de evoluie istorica a zonei.
Pentru evidentierea acestor valori i interdependena obiectului studiat cu acestea, n procesul istoric
de evolutie a zonei urban-portuare, a impus utilizarea metodei multicriteriale de analiz - a teritoriului
si a imobilului in discutie.
Analiza istoric-arhitectural a construciei relev evoluia acesteia n timp, starea fizic actual, nivelul
i tipologia interveniilor necesare n vederea repunerii sale n valoare n contextul urban.

In prima parte a studiului sunt prezentate succint repere ale contextului urban i arhitectural ale
zonei , o prezentare a arterelor limitrofe ce delimiteaza aria de incadrare a parcelei.
A doua parte a studiului se concentreaza punctual asupra evolutiei istorice a imobilului in discutie
si a evolutiei arhitecturale a constructiei, prin prezentarea analitica a elementelor arhitectural-
constructive definitorii si a unor interventii ce au modificat o parte dintre acestea.
A treia parte a lucrarii cuprinde atitudini de interventii si reglementari conform Regulamentului
Urbanistic Local din PUG 2014, zona fiind sub incidena urmtoarelor documentaii de urbanism care
conin att reglementrii pentru poriuni mai ample ale oraului, ct i reglementri particulare
elaborate pentru aceast zon:
- Planul Urbanistic General al Municipiului Tulcea , aprobat de Consiliul General al Municipiului
Tulcea n anul 2014.
- Delimitarea zonelor construite protejate din Municipiul Tulcea, parte integrant a PUG

PLAN URBANISTIC GENERAL- pl.4.4- Reglementri urbanistice monumente istorice 2014 - detaliu

2.IDENTIFICARE
2.1. AMPLASAMENT, VECINTI
Imobilul situat n str. Progresului nr.28, este amplasat n zona central a Municipiului Tulcea, n
limitele Ansamblul urban "Str. Progresului" LMI 2010/2015-TL-II-s-B-05989 Str. Progresului
(ambele fronturi),pn la intersecia cu artera de rocad; str. Buna Vestire (ambele fronturi), de la
intersecia cu str.Mircea Vod pn la intersecia cu str. Victoriei; str. Victoriei(ambele fronturi), de la
intersecia cu str. Buna Vestire pn la intersecia cu str. Progresului,inclusiv str. Decebal i str.
Mircea Vod, de la intersecia cu str.Decebal pnla intersecia cu str. Buna Vestire.

2
 AMPLASAMENT
str. PROGRESULUI nr.28 2016 - conf.
http://wwww.google.com/maps

Perimetrul restrns al insulei de

amplasament este delimitat de str.
Progresului la Sud-est, str. Victoriei
la Nord, str. Decebal la Vest i str.
Frumoas la Sud.

Imobilul Casa C-tin Motomancea este localizat n apropierea unor repere urbanistic-arhitecturale
precum Teatrul Jean Bart i monumente istorice inventariate LMI 2015:
486. TL-II-m-B-05976 Cas - Str. Decebal 2 (mijl. sec. XIX)
487. TL-II-m-B-05977 Cas- Str. Decebal 9 corp C1 (sf. sec. XIX)
499. TL-II-m-B-05991- Casa Lichiardopol - Str. Progresului 26 (1860-1870)
501. TL-II-m-B-05993- Sediul Comenduirii Garnizoanei Tulcea, fost sediu al "Bncii Durea"; Fostul
sediu al "Bncii Romneti" i Societii de Asiguri "Dacia Romn" - Str. Progresului 31, 33 (1905,
1896)
502.TL-II-m-B-05994-Casa Avramide - Str. Progresului 32 (sf. sec. XIX)
503. TL-II-m-B-05995 Catedrala ortodox "Sf.Nicolae - Str. Progresului 37 (1862-1865)
505. TL-II-m-B-05997 -Camera de Comer i Industrie Tulcea - Str. Victoriei 22 (sec. XIX)
506 .TL-II-m-B-05998- Cas- Str. Victoriei 27( nc. sec. XX)

Fondul construit este variat

functional si stilistic, cu precadere
dedicat functiunilor de locuire i
serviciilor conexe administrative,
de cult, culturale etc.
Din punct de vedere funcional,
imobilul studiat se gaseste ntr-o
zon predominant de locuire, cu
regim de nlime neomogen
(preponderent 1-2 niveluri, cu
inserie izolat nalt P+mezanin+7)
i inserii de .

VECINTI str. Progresului dinspre

str. Babadag-Buna Vestire - Teatrul Jean
Bart, Catedrala Sf. Nicolae, Casa Avramide
http://wwww.google.com/maps

Gradul de protecie a zonei este ridicat (se protejeaz valorile arhitectural - urbanistice, istorice i de
mediu natural, cu o pondere semnificativ.

3
2.2. REGIM JURIDIC I DE PROTECIE A IMOBILULUI
Regim de proprietate
Imobilul, situat intravilan in zon protejat, cu carte funciara nr.14930/N UTR Tulcea, in suprafata
de 829,89 m (cladiri C1,C2,C3- iniial de locuire familial actualbirouri ,prin reconversie funcional
cu regim de nlime S+P,), este in proprietatea lui GLC GRIGORE.
Regim de protecie
Conform PUG al municipiului Tulcea, zona de amplasament face parte din ZC-zona central a
municipiului, respectiv ZCP IV Zona central protejat,subzona n care se menine configuraia
esutului urban, zon situata n interiorul limitelor de protecie a valorilor istorice i arhitectural
urbanistice care pstreaz esutul rezultat din succesiunea diferitelor etape de precizare a configuratiei
specifice oraului port comercial dunrean.
Valoarea deosebit a zonei const n cuprinderea unui perimetru cu areale aparinnd diferitelor
perioade istorice si cu profile functionale diferentiate, suficient de ample pentru a conferi imagini
coerente bine definite pentru anumite etape de dezvoltare urbanistic i de rezonan la principalele
curente ale arhitecturii europene.
Zona beneficiaz de un statut de protecie ridicat (se protejeaz valorile arhitectural - urbanistice,
istorice si de mediu natural, cu precdere trama stradal perimetrala, caracterul functional existent,
prin ameliorarea fondului construit i a valorii urbanistice) si sunt permise intervenii care conserv i
poteneaz valorile existente.
Reglementri-Convenii internaionale n domeniul protejrii patrimoniului cultural
LEGE Nr. 157 din 7 octombrie 1997 privind ratificarea Conventiei pentru protectia patrimoniului
arhitectural al Europei, adoptata la Granada la 3 octombrie 1985
LEGE Nr. 150 din 24 iulie 1997 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia patrimoniului
arheologic (revizuita), adoptata la La Valetta la 16 ianuarie 1992
CARTA internaional a turismului cultural -gestiunea turismului n situri de patrimoniu ICOMOS,
Mexic, 1999
Reglementri naionale - Monumente istorice
ORDINUL MINISTRULUI CULTURII SI CULTELOR nr. 2684/2003 privind aprobarea
Metodologiei de ntocmire a obligatiei privind folosinta monumentului istoric si a continutului
acestuia
HOTARREA DE GUVERN nr. 1430/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
situatiile n care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritatile administratiei publice locale,
contribuie la acoperirea costurilor lucrarilor de protejare si de interventie asupra monumentelor
istorice, proportia contributiei, procedurile, precum si conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca
proprietarul, altul dect statul, municipiul, orasul sau comuna
HOTARREA DE GUVERN nr. 1309/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
cuantumul timbrului monumentelor istorice si modalitatile de percepere, ncasare, virare, utilizare si
evidentiere a sumelor rezultate din aplicarea acestuia.
LEGEA nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului adoptata la Florenta la
20.10.2000 cu modificri i reactualizri
LEGEA nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a III-a
zone protejate
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificri i
reactualizri
ORDINUL MINISTRULUI CULTURII nr.2828/2015 pentru modificarea anexei nr.1 la Ordinul
ministrului culturii nr.2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizat i a Listei
monumentelor disprute, cu modificrile ulterioare din 24.12.2015.
Ordinul nr. 2452/25.06.2014privind modificarea OM.C.nr. 2297/2014 privind nominalizarea
membrilor CNMI, Biroului CNMI, Seciunilor de specialitate ale acesteia i Comisiilor ZMI.
Prevederi locale
PLANUL URBANISTIC GENERAL al Municipiului Tulcea- actualizare PUG I RLU 2014

4
3. ANALIZA SITULUI URBAN DE AMPLASAMENT
3.1. CONTEXT URBAN-PREZENTARE GENERAL A ARTERELOR DE DEFINIIE
3.1.1. STR. FRUMOAS
Delimitarea sudic a ariei de
amplasament este marcat de str.
Frumoas- tronsonul de legtur pe
direcie est-vest ntre str. Babadag i str.
Mircea Vod- Decebal.

Traseul liniar, segmentat de intersecia

cu str. Progresului este prezent n
componena tramei stradale istorice a
oraului, semnalat la nceputul sec.
XXca o arter bine definit (conf.
PLANUL ORAULUI TULCEA-1909- ing. V.
Teodorescu ed. librriei D.P.MALOSKITSKI)

STR. FRUMOAS- intersecia cu str. Progresului

SURSA : http://wwww.google.com/maps
Pe tronsonul de delimitare a insulei de
amplasament, fronturile strzii sunt
destructurate, marcate de mprejmuirile
construciilor cu numere postale pe str.
Progresului pe frontul estic nr. 28, 35;
pe frontul vestic nr.32,37.
mprejmuirile imobilelor menionate
sunt transparente (metalice pe soclu de
zidrie din piatr sau placate.

STR. FRUMOAS- dinspre srt. Decebal

SURSA : http://wwww.google.com/maps
3.1.2. STR. DECEBAL
Traseul arterei de legtur local ntre
str. Buna Vestire i str. Victoriei,
format din dou segmente cu
inflexiune la intersecia cu captul
nordic al str. Frumoas, este marcat de
prezena unor imobile cu tipologie
diversificat- de la cele ridicate la
mijlocul sau sf. sec XIX (nr.2,6,9) la
inserii din prima decad a sec. XXI
(nr.4)

STR. DECEBAL dinspre str. Frumoas

SURSA : http://wwww.google.com/maps

5
3.1.3. STR. VICTORIEI
Arter de importan major n circulaia
urban pe direcie est-vest, ca legtur ntre
cartierele mai trzii ale oraului (nceput i
mijloc al sec. XIX) spre zona tradiional
comercial central, str. Victoria prezint
actual o imagine urban valoroas pe
segmentul estic (str. Progresului-
str.Bucovinei) . Se pstreaz, n mare parte,
fondul construit la sf. sec.XIX-nceputul sec.
XX parcelar i construcii.

STR. VICTORIEI- dinspre str. Decebal nr.2 spre est

SURSA : http://wwww.google.com/maps
Fronturile sunt discontinue prin amplasarea
preponderent izolat a construciilor pe
parcele.

Aliniamentul strzii este marcat de construcii

cu regim mic de nlime (S+P, P) cu specific
funcional de locuire unifamilial i arhitectur
de tip vernacular, cu nivel de reprezentativitate
preponderent mediu spre mic.

STR. VICTORIEI- spre vest

SURSA : http://wwww.google.com/maps

Inseria, la extrema estic, a construciei cu

regim nalt P+7-8 etaje, cu o arhitectur
contrastant, specific nceputului de sec. XXI,
creeaz un dezechilibru defavorabil n
imaginea de ansamblu a zonei.

STR. VICTORIEI- front nordic

SURSA : http://wwww.google.com/maps

Izolat, se remarc prezena unor construcii cu

o arhitectur mai elaborat, de factur eclectic
cu decoraiuni abundente preluate din
academismul francez.

STR. VICTORIEI- nr.22.- Camera de Comer i

Industrie Tulcea (sec. XIX)
SURSA : http://wwww.google.com/maps

6
3.1.4. STR. PROGRESULUI

Segmentul str. Progresului, rezultat prin

reconfigurarea tramei stradale n zona central
pentru amenajarea Pieii Civice i nchiderea
frontulurilor la str. Unirii (fosta str. 23August
n a doua jumtate a sec.XX), are o defurare
liniar cu ax uor flexat, pe direcie est-vest
ctre str. Babadag-Buna Vestire.

STR. PROGRESULUI - dinspre str. Victoriei 2016

SURSA : http://wwww.google.com/maps

La nceputul sec. XX (1909 conf. Plan ora -

ing.V.Teodorescu), strada Sf. Nicolae (actual
Progresului) se desfura, de la est la vest,
ntre str. Basarabilor (Pcii), intersecta str.
Regina Elisabeta (ulterior 23 August-Corneliu
Gavrilov, segmentul nordic fiind reconfigurat
prin amenajarea Pieii Civice-str. Unirii),
tefan cel Mare (disprut), Principele
Ferdinand (actual Victoriei), str. Frumoas,
pn n str. Babadag.

STR. PROGRESULUI - dinspre str. Victoriei -1920

SURSA: http://www.ziare.com/tulcea/cultura

Pe segmentul de amplasament al imobilului

studiat (ntre str. Victoriei i Frumoas) fondul
construit se pstreaz parial (scuarul-loc de
joac actual nlocuiete cldirea de col cu
prvlie, construcia P+7 se ridic pe locul
construciilor de pe frontul opus demolate
1987)

STR. PROGRESULUI - spre str. Frumoas

SURSA : http://wwww.google.com/maps

Pe frontul sudic al strzii se menin

construciile S+P ridicate la sf.sec.XIX-
nceput sec.XX (Sediul Comenduirii
Garnizoanei Tulcea, fost sediu al "Bncii
Durea" i fostul sediu al "Bncii Romneti"
i Societii de Asiguri "Dacia Romn" -
Str. Progresului nr.31, 33), cu o arhitectur de
factur eclectic de filier francez cu accente
clasicizante.

STR. PROGRESULUI nr.31,33

SURSA : http://wwww.google.com/maps

7
Profilul funcional mixt (instituional, sedii de
bnci, locuire reprezentativ) al zonei este
completat de prezena Catedralei Sf.Nicolae
(1862-1865), cu scuar i capel, situat pe
frontul sudic spre str. Babadag.

STR. PROGRESULUI Catedrala Sf. Nicolae

SURSA : http://wwww.google.com/maps

Intersecia cu str. Babadag este marcat, pe

frontul sudic, de construcia Ctedralei iar pe
cel opus de cldirea Teatrului Jean Bart (fost
cinematograf Patria).

STR. PROGRESULUI intersecia cu str. Babadag

SURSA : http://wwww.google.com/maps

Pe frontul stradal nordic, destructurat prin

inseria construciei fostului cinematograf,
actual sal de teatru, la extremitatea vestic i
implantul construciei P+7 la captul opus, se
menin construciile valoroase ale Casei
Avramide (fost locuin cu nivel ridicat de
reprezentativitate, ulterior Muzeul Deltei
Dunrii cu acvariu, actual Centru Cultural) la
nr. 32, Casa Lichiardopol la nr. 26 i Casa
Motomancea la nr. 28.
STR. PROGRESULUI nr.32 -Casa Avramide
SURSA : http://wwww.google.com/maps

Imaginea stradal, echilibrat la nceputul sec.

XX, este dominat i afectat negativ de
prezena construciei de col P+7.

STR. PROGRESULUI nr.28-Casa Motomancea

Nr. 26- Casa Lichiardopol
SURSA : http://wwww.google.com/maps

8
3.2. ANALIZA FONDULUI CONSTRUIT N ZONA STUDIAT
Imobilul Casei Motomancea (iniial spaiu pentru locuire reprezentativ, specific clasei sociale
mijlocii, cu standarde ridicate de cerine i posibiliti financiare) actual birouri pentru servicii
publice - este amplasat n zona central-vestic a oraului.

Zona central a oraului a suferit, n perioada 1960-1980, modificri majore prin restructurarea unor
tasee stradale ( inlocuirea segmentului sudic al str. Regina Elisabeta-23 August cu platform Pieei
Civice i str. Unirii, dispariia str. tefan cel Mare i ntreruperea traseului str. Progresului-fosta Sf.
Nicolae, dup reorganizarea ncintei de blocuri P+4 delimitat de str. Pcii, Isaccei i Unirii) i
reconfigurarea fondului construit conform conceptelor epocii.

Prima decada a sec. XXI nu aduce modificari ale retelei si tramei stradale a municipiului Tucea,
pastrand in zona centrala si toponimia atribuita dupa 1990, cu reveniri locale la denumiri antebelice.
Interventiile de demolare si construire din ultima perioada (2000-2014), uneori cel putin inabile, au
condus la destructurarea partiala a fondului construit valoros ca martor istoric al evolutiei urbane si
alterarea imaginii urbane de ansamblu.

Trama stradala
Valoarea de identitate culturala/martor al evolutiei urbane a asezarii i a tramei stradale este data de
vechimea si configurarea acesteia . Din acest punct de vedere, reteaua formata din cile de circulatie si
spatiile publice de tip piata / scuar existente in prezent in zona central prezinta valoare foarte mare.
In evolutia istorica a oraului s-au conservat ca ansambluri istorice coerente, n Zona Central
delimitat prin PUG-2013 a Municipiului Tulcea i inventariate n LMI 2015:
471 .TL-II-s-B-05989- Ansamblul urban "Str. Progresului"-Str. Progresului (ambele fronturi),pn la intersecia cu
artera de rocad; str. Buna Vestire (ambele fronturi), de la intersec/ia cu str.MirceaVod pn la interseciacu str. Victoriei;
str. Victoriei (ambele fronturi), de la interseciacu str. Buna Vestire pn la intersecia cu str. Progresului, inclusiv str.
Decebal i str. Mircea Vod, de la intersecia cu str.Decebal pn la intersecia cu str. Buna Vestire
472 .TL-II-s-B-05990 - Sit urban = Str. Progresului, ntre str. Pcii i str. Unirii; str. 9 Mai (ambele fronturi), de la
intersecia cu str.Walter la Piaa Republicii inclusiv; str. N. Blcescu, ntre str. Gloriei i str. Walter; str. Suvenir, ntre str.
Gloriei i str.Independen/ei; str. Gr. Antipa;str. Gloriei (12, 14)

Zona a fost constituita din transformarea asezarii medievale in asezare modern, cu datarea tramei
stradale in perioada anterioara anului 1890- din care face parte si aria de amplasament a imobilului
studiat, prin extinderea orasului pe trasee tradiionale, prefigurata la sfarsitul sec. XIX si constituita in
primele decade ale sec. XX.
Ultimele decenii ale sec.XX inceputul sec. XXI nu aduc modificari semnificative in configuratia
tramei stradale.
Privita la scara istorica a asezarii, actuala trama stradala din zona studiata prezinta valoarea mare de
vechime, configuraie (zon cu esut tradiional spontan), ca manifestare a identitatii culturale a
intregului oras contemporan ca martor al evolutiei acestuia i datorit conceptului urbanistic care a
definit relatia dintre asezarea pre-moderna, moderna i aceea contemporan.

Parcelarul
Ca si in cazul tramei stradale, modalitatea prin care parcelarul se manifesta ca purtator al valorii de
identitate culturala este vechimea.
Din acest punct de vedere, informatiile de care dispune cercetarea contemporana permit datarea
parcelarului prin intermediul planurilor istorice elaborate la sf.sec.XIX- inceputul sec.XX, pe baza
regulamentelor pentru modernizarea i extinderea intravilanului orasului. Parcelarul a constituit, la
sfirsitul secolului al XIX-lea si in prima jumatate a secolului al XX-lea, un instrument utilizat
(impreuna cu regimul de proprietate) la transpunerea treptata in realitate a conceptului urbanistic din
epoca moderna i contemporan.
Datarea n sec. XIX a celei mai mari parti a parcelarului actual, destructurat parial prin
reconfigurarea tramei stradale, este de natura sa confere acestuia valoare de vechime mare in raport cu
evolutia istorica a asezarii.

9
Fondul construit
Avind in vedere evolutia istorica a asezarii si a zonei studiate, fondul construit din aceasta dateaza din
sf.sec.XIX-prima jumatate a secolului al XX-lea, cu precadere din perioada interbelica, cu interventii
de inlocuire si insertii majore in perioada 1960-1989 i 1990-2014, cu o valoare generala medie spre
mare.
Absenta valorii de vechime este insa compensata de valoarea de identitate culturala conferita de
consecventa cu care epoca moderna a asezarii a urmarit obtinerea unor imagini urbane pe masura
zonificarii functionale propuse.

Din analiza situatiei existente, principiile care au fost utilizate in obtinerea acestei zonificari
functionale au urmarit evidentierea subzonei de reprezentare maxim - fronturile stradale la arterele
principale cu subzonele functionale comerciale etajate cu sau fr locuire la niveluri superioare, de
locuire etajat, cu sau fr spaii comerciale la parter (cu subdiviziuni ierarhizate dupa nivelul de
reprezentativitate proprietatile mai importante amplasate spre arterele principale, cele mai modeste
orientate preponderant spre arterele de circulatie secundare creind o imagine urbana relativ unitara),
funciuni hoteliere cu servicii conexe i funciuni instituionale (instituii publice administrative, de
cult , culturale, colare etc)

Imaginea urbana actual se caracterizeaza prin modelarea unor spatii urbane de tip piata sau scuar
(subzone verzi-spatii largi sau mai restranse, amenajate peisagistic ca zone de promenada/odihna
exemplificate prin Piaa Civic ca punct nodal de distribuie a circulaiilor principale, scuar-loc de
joac i scuarul Catedralei pe str. Progresului- prin destructurarea i nlocuirea fondului construit
anterior spre Vest, piaeta cu trepte spre faleza nordic prin obturarea str. Regina Elisabeta -23
August).
n acelai timp, fondul construit tradiiona a fost nlocuit cu construcii cu o scara i limbaj arhitectural
specifice edificiilor publice reprezentative din a doua jumtate a sec. XX (instituii publice
administrative,comerciale, hoteliere),de locuire etajat sau mixte-locuire cu comer, precum i
construcii pentru birouri- sedii de firme realizate in primul deceniu al sec.XXI, puternic contrastante
prin regimul de nlime.
Fronturile stradale sunt semi-continue sau discontinue, tesutul urban fiind marcat de prezenta unor
spatii libere, izolat rezultate prin demolarea i nlocuirea unor construcii anterioare. Acest tip de
imagine urbana a fost meninut n subzona IV-str. Progresului, aflat in imediata vecinatate a axei
comerciale principale, actuala str. Unirii (fost Regina Elisabeta-23 August), respectiv subzona conexa
functiunilor mixte de locuire cu spatii comerciale la niveluri inferioare sau instituionale.
Conceptia unitara arhitecturala (regim de inaltime, tratamentul anvelopantei cu limbaj decorativ
ierarhizat, materiale de constructii si finisaj etc) respecta, in toate subzonele identificate, principii si
reglementari ce au sustinut aceleasi directii de edificare, indiferent de succesiunea sau suprapunerea
perioadelor stilistice istorice, cu exceptia unor interventii izolate, inabile si agresive din prima decada
a sec. XXI.
Anvelopantele cladirilor istorice, cu cateva exceptii izolate, (datate la sfritul sec. XIX- prima
jumatate a sec.XX) sunt formate din planuri verticale in care predomina suprafetele nevitrate, cu o
ritmicitate controlata si ierarhizare pe registre a golurilor, ceea ce confera claritate si fermitate
volumelor precum si rigoare in modul in care acestea se raporteaza la spatiile publice neconstruite.
Interventiile de construire din a doua parte a sec. XX au respectat partial principiile stabilite prin
regulamentele urbanistice istorice, prin amplasarea constructiilor la limita prospectului arterelor
principale, in front continuu sau semicontinuu, cu respectarea distributiei functionale pe registrele unui
regim mic spre mediu de inaltime si cu ameliorarea si modernizarea imaginii de ansamblu.
Destructurarea partiala a fondului construit originar este o consecinta a lucrarilor de interventii din
ultimul sfert de sec. XX primul deceniu al sec.XXI, cu respectarea partiala a principiilor initiale de
organizare, prin inserarea unor constructii in aceeasi perioada si, mai ales, prin demolarea controlata
sau prabusirea unor constructii neintretinute corespunzator (imobile pe str. Progresului fost Sf.
Nicolae, Victoriei etc) sau inserarea unor noi constructii cu utilizarea unui limbaj architectural
contrastant, nespecific zonei (Teatrul Jean Bart-str. Progresului, imobil str. Decebal nr.4, imobil
birouri P+7 pe str. Victoriei-Progresului), in perioada 1990-2014.
10
4. ANALIZA IMOBILULUI CASA MOTOMANCEA
4.1. ISTORICUL IMOBILULUI
4.1.1.EVOLUTIE I ETAPE CONSTRUCTIVE ALE IMOBILULUI
Parcela de amplasament, cu geometrie
poligonal neregulat, este cuprinsa in structura
tramei stradale a intravilanului orasului
premodern incepand de la finalul sec. al XIX-
lea.

Imobilul CASA MOTOMANCEA (parcel i

construcie principal) a fost constituit n a
doua parte a sec. XIX i poate fi datat, prin
perioada constituirii, intre anii 1870- 1917.

Pn la data elaborrii documentaiei , prin

cercetarea de arhiv nu a fost identificat
permisiunea i datarea exact de construire a
casei-corp C1.

PLAN SITUAIE- IMOBIL STR. PROGREULUI

NR.28
Conf. Pr. DTAC - 2014- SC MISOLI SRL TULCEA

Imobilul este prezent n PLANUL ORAULUI

TULCEA-1909 (ing. V. Teodorescued. librriei
D.P.MALOSKITSKI), cu parcel nedefinit i o
construcie situat pe frontul nordic al str.
Frumoas, vis-a-vis de Casa Avramide.
Casa Motomancea nu este consemnat pe
frontul str. Sf. Nicolae.

PLANUL ORAULUI TULCEA-1909-detaliu

ing. V. Teodorescu ed. librriei D.P.MALOSKITSKI)

Frontul stradal nord-vestic al str. Sf.Nicolae

(Progresului) apare ca fiind constituit la
aliniament, inclusiv Casa Motomancea, fr
definirea parcelarului.

Se poate aprecia ca interval corect, de

edificare a corpului C1-Casa Motomancea,
perioada 1910-1916.

PLAN DIRECTOR DE TRAGERE-1917-detaliu

SGA- TULCEA- 5652 careu C-e

11
 Anterior lucrrilor majore de sistematizare i
restructurare a zonei centrale, pe parcela
studiat sunt prezente dou construcii- Casa
Motomancea, la aliniamentul str. Progresului
(fosta Sf. Nicolae) i cu extinderea spre Nord a
aripii nou construite n intervalul 1955-1962, i
construcia semnalat n 1909 (actual disprut)
spre str. Frumoas, n incint.

PLAN DETALIU DE SISTEMATIZARE- 1962

Detaliu Cartare stare fizic a construciilopr

4.1.2. PROPRIETARI
Primul proprietar cunoscut a fost Ioan Dobre, atestat documentar prin Ordonana de adjudecare (prin
licitaie public) nr.2 din 7 martie 1929 a Tribunalului Tulcea si transcrisa sub nr.730/1929 de Grefa
Tribunalului Tulcea, prin care Constantin Motomancea preia imobilul de la urmaii celui sus-numit.

Constantin Motomancea (1874 -1955) va deine proprietatea pn n

anul 1950, cnd aceasta trece, prin naionalizare, fr despgubire, n
proprietatea i administrarea statului-administraiei locale.
Personalitate cunoscut i recunoscut a vieii educative n Tulcea
perioadei interbelice, prof. C-tin Motomancea a profesat n perioada
1914- 1950 ca profesor la Liceul Carol I- fost Liceu nr.1,
actual Colegiu Dobrogean Spiru C. Harett, unde avea s rmn pn la
sfritul vieii. Din anul 1912, devine directorul liceului, pn n 1929,
cu mici ntreruperi.

PROF. CONSTANTIN MOTOMANCEA -1935

SURSA : https://mistereledunarii.wordpress.com/2013/12/12/destinul-trist-al-profesorului-constantin-
motomancea/

Dupa nationalizare 1950 casa a avut diferite functiuni printre care cea de sediul al militiei locale,sediu
de gradinita,sediul unui serviciu public al primariei perioada probabil de construire a extinderii corp
C2.
Imobilul a fost restituit in natura in baza prevederilor legii nr.10/2001 mostenitorilor familiei
Motomancea si a fost vandut in anul 2008 familiei Glca Grigore, actualii proprietari.

4.1.3. INTERVENII ASUPRA IMOBILULUI (parcel i construcii)

Asupra parcelei i construciei originare C1-casa n discuie i C3-veranda de acces (construit n
acelai timp, conform planurilor istorice) nu se cunosc documentar intervenii majore, cu excepia
extinderii prin adosare pe latura N-E a constrciei identificate cadastral C2 , n perioada 1951-1962 .

n perioada 1962- 1980, construcia originar pe parcel (amplasat spre str. Frumoas, consemnat n
planurile 1909 i 1962) a fost demolat.

n perioada 1951- cca 2005, construcia a funcionat ca spaii pentru birouri, sli de grupe pentru
nvmnt precolar (servicii publice instituionale), pentru care s-au efectuat modificri interioare a
spaiului existent (recompartimentri subsol, parter cu inserarea unui grup sanitar cu dou cabine), care
au adus modificri ale faadei secundare estice (nchidere parial de goluri).
12
 n anul 2006 configuraia parcelei studiate era
restrns la terenul de col delimitat de str.
Progresului i Decebal/Frumoas, pe care se afla
construcia C1-Casa Motomancea i C2-
vestibul- acces.
Vecintile imediate, la data restutuirii ctre
urmaii proprietarului din perioada 1929-1950,
erau imobilele aflate n administrarea Ageniei
Naionale a Produciei Agricole (N-E) i Agenia
Teritorial a Taberelor i Turismului colar

PLANUL DE AMPLASAMENT I DELIMITARE A

CORPULUI DE PROPRIETATE - 2006

Dup 2008 parcela a primit configuraia actual,

prin alipirea corpului C2-extindere, ridicat n
perioada 1950-1962 .
Pn la data elaborrii documentaiei , nu a fost
identificat data exact a construirii corp C2.

La data ntocmirii documentaiei DTAC i a

studiului istoric-arhitectural, imobilul n discuie
se prezint astfel : pe parcela cu carte funciara
nr.14930/N UTR Tulcea, in suprafata de
829,89 mp , se afla trei corpuri de contrucii
identificate C1-imobil monument istoric care
face obiectul prezentei documentatii, C2- imobil
construit ulterior si C3- accesul in imobilul C1.

Imobilul, cu funciuni originare de locuire, are

functiunea de birouri (prin reconversie
funcional n a doua jumtate a sec. XX )i este
realizata in regim S+P.

PLAN SITUAIE-IMOBIL STR. PROGREULUI NR.28

Conf. Pr. DTAC - 2014- SC MISOLI SRL TULCEA

In anul 2009, prin autorizatia de construire nr.138/10 604/22-04-2009, s-au autorizat lucrarile de
reparatii capitale, inlocuire invelitoare,refacere fatada,inlocuire tamplarie exterioara. Sau aplicat
lucrri de consolidare structural,tratamente de eliminare a apei din demisol, inlocuire a invelitorii din
olane cu tigla tip olana,nlocuirea tmplriei din lemn cu tamplarie din lemn stratificat cu geam
termorezistent, fr modificarea golurilor existente.

Pentru executarea lucrarilor din autorizatia de construire,a fost emis avizul nr.06/MI/CZMI 3 DIN 21-
01-2009,aviz care continea o serie de conditii care au fost respectate cu exceptia celor care faceau
referire la fatada.

Dintre lucrarile autorizate in anul 2009, nu au fost executate lucrari de restaurare a fatadelor.

13
4.2. ANALIZA ARHITECTURAL CONSTRUCTIVA A IMOBILULUI
4.2.1. PREZENTARE SINTETIC A IMOBILULUI
Imobilul (teren si construcie) Casa Motomancea este amplasat in zona central-istoric a aezrii
moderne , pe frontul nordic al str. Progresului (fosta Sf. Nicolae), pe insula de parcele construite
prezentat anterior.
Amplasament pe parcela a construciei i componena imobilului
Pe parcela in suprafata de 829,89 mp si cu nr. C.F. 14930/N-UTR Mun. Tulcea, constructia Casei
Motomancea ocup 211,15 mp, compus din C1=203,33 mp i C3=7,82 mp (amprenta la sol a ambelor
corpuri unitare), conform Planului de Situaie 2014.
Regimul de nlime este difereniat- corp C1-demisol si parter,corp C2-parter,corpul C3- parter
(acces cu scar exterioar).
Construcia C1-Casa Motomancea ocup limita Nord-estic a parcelei, la aliniamentul str. Progresului.
Construcia C2 extindere (nu face obiectul studiului) ocup limita Nord-estic a terenului, prin alipire
pe faada lateral N-V a casei studiate,
Conditii de teren
n zon terenul este plat, fr denivelri, cu o pntuire uoar 4-5% pe direcie NV-SE , de la limita
spre imobilul de pe strada Decebal (fostul sediu al OCOT) catre strada Progresului.
4.2.2. - CASA MOTOMANCEA-Corp C1+C3
Tipologie
Date geometrice generale (conform Extras de C.F Plan amplasament si delimitare a proprietatii)
Regim de inaltime D+P
Ateren= 829,89 mp
Ac C1+C3=211,15 mp
Ad = 406,66 mp
Planimetria general a construciei este specifica functiunii originare de locuire reprezentativa de
nivel mediu, cu spatii organizate pe principiul diurn-nocturn n volum unic i distribuite pe dou
niveluri (demisol utilitar-spaii personal deservire, anexe aferente locuirii principale, parter- spaiu
familial ), n dublu tract fa de axul construciei, marcat prin holuri centrale de distribuie.
Proiectul originar a suferit modificri dup execuia construciei (a doua jumtate a sec.XX, dup
naionalizare i reconversia funcional ca instituie public) prin configurarea, prin
subcompartimentare, unor spaii necesare noilor funciuni.
Demisolul este amplasat pe tot
perimetrul construciei
Accesul se face din exterior, la
nivelul incintei spre N-V, prin
nivelul inferior al corpului C3.
La nivelul holului de distribuie
cobort, se accede pe pachetul
descendent de trepte .
Partitia originar a fost,
conform tipologiei de gen,
dedicata zonei de locuire a
personalului de deservire i
serviciilor conexe locuirii -
buctrie, spltorie, depozitare,
cu acces la curtea de serviciu
(probabil delimitat) la nivelul
incintei, posibil cu cabine
pentru private.
PLAN DEMISOL releveu - SC.MISOLI SRL Tulcea- 2014 Ulterior,la o dat neprecizabil
documentar, s-au amenajat dou cabine de grup sanitar moderne, adosate la zidul posterior. Probabil,
prin raportare la configurarea spaiului central, culoarul a fost submprit de o u.
Actual, avnd n vedere reconversia funciunilor , subsolul este funcional ca spaii pentru arhiv.

14
 PLAN PARTER - releveu
SC.MISOLI SRL Tulcea- 2014

Distribuia planimetric a
parterului nlat se caleaz pe
structura demisolului patru
sli majore, cu acces n dublu
tract fa de holul axial.

Accesul la nivelul principal este

asigurat prin vestibulul (corp
C3) deservit de scara
monumental exterioar.
Funciunile originare (locuire
familial), neidentificabile astzi
erau distribuite pe principiul
diurn-nocturn sau printi-copii.
Actual spaiul interior este
amenajat ca birouri, cu
amenajarea unui grup sanitar
centrat.
Se menine segmentarea holului central prin u dubl.
Finisajul originar (pardoseli din lemn, eventuale vopsitorii policrome la perei i tavane sau aplicaii i
profile stuc,curente n epoca edificrii etc) a fost nlocuit sau distrus prin intervenii trzii de
refuncionalizare i igienizare a construciei.
Pardoselile sunt din duumele de lemn, actual cu urme de vopsitorii suprapuse, foarte degradate.
Starea general este de uzur pronunat, inclusiv a tmplriei interioare i exterioare din lemn
(ferestre,ui).
Anvelopa superioar orizontal
(pod,nvelitoare) este compus
pe conturul construciei, la
limita corniei (fr streain).

Conformarea general a
anvelopei este cu distribuie n
patru pante principale a apelor
pluviale i se asigur colectarea
i ndeprtarea apelor pluviale
(jgheaburi,burlane metalice) la
nivelul incintei.

Podul circulabil neamenajat

este accesibil, pentru intervenii
i ntreinere, prin podul
construciei C2, adosat la zidul
Nord-vestic (n incint).
PLAN NVELITOARE- releveu
SC.MISOLI SRL Tulcea- 2014
arpanta din lemn, pe scaune, este conformat corespunztor geometriei planului construciei.
Courile de fum din zid, cu cte dou canale corespunztoare sobelor originare, se ridic peste nivelul
coamei nvelitorii
nvelitoarea originar din olane, a fost nlocuit cu material nou ceramic pstrnd frontoanele
decorative, din teracot tencuit subire, la atic (posibil s fi existant un astfel de accent i pe faada N-
V, demolat la data adosrii corpului C2).
15
 SECIUNE - releveu
SC.MISOLI SRL Tulcea- 2014

Volumetria corpului C1 este

caracteristica tipului de
construcie de locuit cu nivel de
reprezentativitate mediu
unitar, compact, cu regim de
nlime D+P ( niveluri cu partiu
similar cu difereniere prin
nlimea liber a ncperilor),
este adaptata conditiilor de
teren.
Accesul la parterul nalt este
asigurat prin prezena corpului
C3, cu vestibul i scara, cu valene
monumentale prin amplasamentul centrat i
tratamentul decorativ.
Volumul general este completat , la nivelul
aticelor, de doua frontoane decorative.
Volumetria actual (D+P)-h max=6,17m,
hcorni= 4,76m
Volumetria simpla a cladirii nu a fost
modificata in timp.

VOLUMETRIE-1904-carte postal Casa Motomancea

SURSA :https://mistereledunarii.wordpress.com

VOLUMETRIE- 1977 VOLUMETRIE- 2013

SURSA : https://mistereledunarii.wordpress.com/2013/12/12/destinul-trist-al-profesorului-constantin-motomancea/
Anvelopanta verticala este
complexa, cu goluri dispuse
ritmic, axate si in registre
ierarhizate, marcate prin profile
orizontale pronunate.
Compoziia general este
controlat simetric, cu trei travee
marcate cu goluri ritmate
desfurate pe dou registre
majore- soclul cu goluri demisol,
parterul nlat cu ferestre i ua
principal.
FAADA PRINCIPAL sud-vest -
releveu -SC.MISOLI SRL Tulcea- 2014
16
 Soclul (registrul inferior al
demisolului cu ferestre
dreptunghiulare de mici
dimensiuni, dispuse n goluri
uor arcuite en pannier) susine
registrul parterului cu goluri
drepte inalte pentru accesul
principal i ferestre.
Registrul superior (parter) este
ritmat de pilatri cu capiteluri,
goluri cu ancadramente de stuc i
mici frontoane compozite.
FAADA LATERAL sud-est-
releveu - SC.MISOLI SRL Tulcea- 2014

Nivelul constant al corniei

decorative este marcat cu
profile pronunate susinute de
un rnd de denticuli-consolete.
nvelitoarea se oprete la nivelul
faadei, fr streasin.

Registrele sunt delimitate prin

profile pronunate i tratament
difereniat al paramentului.

FAADA SECUNDAR nord-vest -

releveu -SC.MISOLI SRL Tulcea- 2014

Fatada lateral nord-vest,

compus iniial aproape simetric
cu aceea opus (conform
principiilor de compoziie
aplicate constant simetrie
arhitectural i decorativ) a
primit accesul secundar,de
serviciu spre curte - sub scara
exterioar este modificat
semnificativ n urma
interveniilor de adosare a
corpului C2.
FAADA LATERAL nord-vest -
releveu -SC.MISOLI SRL Tulcea- 2014
Accentele frontoanelor decorative, montate centrat pe faade (conform acelorai principii arhitecturale
preluate din limbajul academismului francez) mai sunt prezente pe faada principal i pe aceea
lateral de sud-est, la strad, marcnd axele compoziionale, fie din opiunea originar fie demontate
pe parcursul existenei construciei.

Sistem constructiv
Sistemul constructiv-structural al construciei este constituit din fundatii continue din piatra cu mortar
de var hidraulic, ziduri exterioare portante din crmid la parter, cu zidarie din piatra cu mortar de
var-ciment captusit la interior cu caramida la demisol, ziduri portante si neportante din caramida la
interior pe cele dou niveluri.

17
Planeele originare au fost din lemn (grinzi din lemn sau metalice, podine i umplutur uoar).
Planeul peste demisol a fost consolidat cu plac din b.a., planeul peste parter a fost la rndul su cu
elemnte din lemn (grinzi, podine i umplutur uoar).
Spaiile interioare, iniial nchise cu plafoane din lemn cu tvnuial pe ipci, au fost refcute cu plci
gips-carton cu glet, racordate cu scafe la suprafeele verticale, pe contur.
arpanta acoperiului este din lemn, nvelitoarea original din olane fiind nlocuit cu elemente
ceramice (olane portugheze, cu umeri).

Materiale de constructii i finisaj

Materialele de construcie originare sunt cele uzuale n epoc piatra, crmida, lemn, mortar de var
de construcii. Ulterior s-au aplicat materiale moderne (beton, mortar de ciment etc) pe poriuni, n
zone cu extinderi trzii sau reparaii.
Tencuieli si zugraveli, vopsitorii
- exterior tencuielile originare, cu mortar de ciment i praf de piatr,ultimul strat, sunt acoperite de
straturi succesive de zugrveli de calitate slab, actual exfoliate
- interior- tencuieli curente pe zid de crmid, cu glet i vopsitorie-zugrveli de bun calitate,
executate la ultima intervenie de amenajare -2013.
Tamplarii
- exterioare - tamplaria ferestrelor este din lemn stratificat, cu vopsitorie de ulei cu
pigment,cudeschidere interioara,cu supralumina si geam termorezistent.
- usa principla de acces este din lemn,in doua canaturi cu deschidere interioara,cu
supralumina.
- sunt montate gratii din fier la o singura fereastra pe fatada nord.
- interioare - ui noi din lemn , duble cu dou canaturi la slile principale, tmplrie PVC maron cu
strat fonoizolant la spaiile anexe
Pardoseli
-sli birouri -pardoseala din parchet laminat.
- grupuri sanitare- gresie ceramic.

Componente artistice
Decoraiuni exterioare
Nivelul decorativ exterior este omogen, dar inegal n urma interveniilor anterioare anului 2008(an al
trecerii n proprietatea Glc), ierarhizat pe registre. Caracteristice sunt cele dou frontoane din terra-
cotta (prefabricate i tencuite subire), montate centrat pe faadele mai reprezentative- la str.
Progresului i la faada principal,marcnd accesul axat- corp C3.
Temele decorative, compuse elaborat i distribuite echilibrat (panouri de stucatur exterioar din
teracotta la ancadramentele ferestrelor parterului, consolete, capiteluri compozite de filier corintic cu
volute la coloanele angajate i la pilatri , profile trase de delimitare a registrelor i de corni, nuturi
orizontale trase i bosaje desenate la soclu, .a.m.d) utilizeaz un limbaj stilizat cu motive variate
(vegetale-frunze de acant,ghirlande, antropomorfe-mti de mici dimensiuni, motive geometrice etc).
Decoraiunile interioare
Nivelul decorativ interior este limitat la prezena racordurilor de planuri orizontale cu cele verticale-
scafe simple, pe conturul ncperilor.

Stare fizica generala

Imobilul, in ansamblul su,a fost reabilitat (consolidare a structurii, tratamente interioare de eliminare
a umiditii, amenajare i finisaje ) n anul 2010-2011,cu excepia fatadei.
Fatada prezinta fisuri de suprafata, deteriorari ale elementelor decorative, burlane deteriorate ingropate
in cornisa si in brau.
Toate spatiile sunt incalzite cu un sistem centralizat (CT mural independent) dar s-au pastrat cosurile
de fum pentru a nu afecta imaginea imobilului.
Intreg trotuarul de beton este fisurat si este necesara refacerea lui in totalitate.
Fatada este deteriorata in proportie de 30% dar este acoperita cu diferite straturi de vopsele si varuri
lavabile acum scorojite.
18
4.3.CONCLUZII ASUPRA IMOBILULUI
Pe parcela n discuie se menine amplasamentul originar al construciei, cu faada lateral sud-estic
la aliniamentul str. Progresului (fosta Sf. Nicolae). Iniial independent, actual se prezint cu extensia
cu corpul C2, adosat la calcan pe latura N-V.

Corpul C1-Casa Motomancea pstreaz volumetria originar compact, cu excepia accentului pe

faada principal- corp C3- vestibul la parter cu acces pe scara cu valene monumentale.
Planimetria interioar, de tip celular cu distribuie axial prin sala central-hol la ambele niveluri,
simetrice ca partiie, cuprinse n acelai volum cu cerine de reprezentativitate medii .
Interveniile de reconfigurare a planimetriei spaiului interior nu sunt datate documentar, dar cel mai
probabil au intervenit dup 1950, dup naionalizarea imobilului i utilizarea sa ca spaii pentru
servicii administrative , ulterior pentru nvmnt precolar. Modificrile planimetrice (amenajare
grupuri sanitare la ambele niveluri) au fost posibile dup realizarea sistemului public de alimentare cu
ap curent- canalizare n zon i branarea imobilului la acestea .
S-au meninut configurarea geometric a golurilor la faada principal i la faada lateral la strad.
Sunt modificate sau eliminate goluri pe faada posterioar i lateral n incint ,prin adosarea corpului
C2.
Componentele artistice - decoraiunile interioare i exterioare sunt inegale ca valoare.
La exterior se pstreaz integral faadele principal i lateral la strad, dar se pstreaz parial nivelul
decorativ al celorlalte dou (posterioar,lateral N-V).
Limbajul arhitectural decorativ ncadreaz conformarea general a construciei n curentul eclectic
de factura academismului francez (frecvent aplicat la sf. Sec. XIX-nceputul sec.XX), prin concepia
spaial unitar,echilibrat i cu respectarea principiilor arhitecturale clasice (simetrie, ierarhizare,
ritmicitate, echilibru n distribuirea elementelor decorative).
Dezechilibrele locale produse prin pierderea unor componente afecteaz n mai mic msur imaginea
de ansamblu. Mai puternic vizibile sunt interveniile de asigurare a proteciei prin grilaje la ferestre i
modificarea golurilor existente pe faada secundar, prejudiciat de acestea.
Starea general-structural a construciei este bun ,n urma interveniilor de consolidare, reabilitare i
amenajare interioar desfurate n perioada 2010-2012.
Instalaiile interioare-electrice, sanitare , de nclzire sunt funcionale.

5. CONCLUZII I RECOMANDRI
5.1.ATITUDINI DE INTERVENIE
Analizele anterioare cu privire la zona de amplasament i asupra imobilul situat n str. Progresului
nr.28 Tulcea, aplicate pe criterii istorice, arhitectural-urbanistice i structural-constructive n vederea
reabilitrii i reintegrrii imobilului n circuitul urban al zonei protejate, permit concluzia c fa de
acesta este necesar o atitudine de intervenie major pentru consolidare, restaurare a tratamentului
decorativ exterior, ceea ce corespunde opiunilor proprietarului, temei de proiectare i se ncadreaz
n prevederile PUG-Municipiul Tulcea, reactualizat 2014.
Interventiile, cu opiuni difereniate de pondere i tehnologie, sunt aplicabile cu nivel ridicat de
urgent, astfel:
- interventii propuse 1. Asigurarea colectrii i ndeprtrii apelor pluviale la nivelul trotuarului de
gard cu refacerea acestuia (refacerea dalajului cu o conformare adecvat condiiei de monument a
construciei i incintei; refacerea sistemului de burlane, cu opiunea evacurii apei sub nivelul
trotuarului cu rigole vizitabile) ; 2. ndeprtarea umiditii la ziduri ,n zona inferioar, prin aplicarea
unei tencuieli sicativante; 3. Restaurarea paramentului, cu aplicarea unor msuri de restaurare a
componentelor artistice i a tratamentului exterior la faade, cu completarea elementelor lacunare
recomandabil, agreat de proprietar cu obligaiile ce i revin conform statutului de monument istoric i
interveniilor n zona protejat;
Toate lucrrile subterane i de spturi sub nivelul strzii se vor executa cu asigurarea asistenei
specializate arheologice
Toate lucrrile de consolidare/ restaurare a componentelor artistice se vor executa cu personal
specializat n intervenii de gen i cu msuri de asigurare a stabilitii elemnentelor existente

19
5.2.ELEMENTE DE REGULAMENT- extras din RLU-PUG Municipiul Tulcea-2014
C ZON DE TIP CENTRAL CU FUNCIUNI MIXTE
Zona central se situeaz in mare parte in limita zonei protejate, a valorilor istorice si arhitectural-urbanistice,
suprapunandu-se atat peste nucleul istoric cat si peste zone acror valoare este rezultat din calitile arhitectural-
urbanistice ale fondului construit aparinand unor diferite etape dar conservand amprentele unei lungi evoluii istorice. De
asemenea, zona central grupeaz acele zone considerate strategice pentru evoluia pe termen mediu si lung a mun. Tulcea,
care se gsesc in proximitatea centrului istoric si a cror dezvoltare constituie o prioritate.
In aceste arii este incurajat concentrarea unor funciuni urbane cat mai diverse, care s contribuie la dezvoltarea
economic a municipiului si la promovarea unei imagini urbane de calitate.
Tipuri de subzone funcionale:
CA Subzon de tip central cu funciuni complexe situat in interiorul Zonei Centrale
CA1a/CA1 Subzon central cu funciuni complexe cu cldiri de inlime mic -max. P+2 in interiorul Z.C.P.
CAa Subzon de tip central cu funciuni complexe in care se menine configuraia esutului urban tradiional coninand
cea mai mare parte a zonei construite protejate. In aceast zon se gsesc marea majoritate a monumentelor de arhitectur
din municipiul Tulcea (atat cele inscrise in Lista monumentelor cat si cele propuse a fi inscrise) si cuprinde cele mai
importante si reprezentative cldiri de cult, publice si foste cldiri rezideniale de mare valoare istoric, arhitectural si
memorial, adpostind acum diferite alte funciuni sau meninandu-si integral sau parial funcia de locuit.
ART. 1 CONDIII DE AUTORIZARE A LUCRRILOR DE CONSTRUIRE:
(4) CAa+CBa - Pentru orice intervenie pe parcele situate in zonele construite protejate se va solicita avizul M.C. -
D.J.C.C.P.C.N. Tulcea.
(5) Pentru orice construcie ce se amplaseaz in zona de protecie a unui monument istoric, intr-un sit arheologic sau in
zona de protecie a acestuia se va solicita avizul M.C. - D.J.C.C.P.C.N. Tulcea.
(6) Pe parcelele situate in interiorul limitei determinate a sitului arheologic se va efectua cercetare arheologic preventiv.
Pe parcelele situate in interiorul limitei zonei de protecie a sitului, lucrrile se vor efectua in regim de supraveghere
arheologic.
(8) Pentru a se menaja oportunitile de dezvoltare, teritoriul pe care se va elabora P.U.Z. in cazul unor parcele care se
gsesc in bordura unei artere propuse spre lrgire se va delimita prin Avizul de Oportunitate care va sta la baza elaborarii
PUZ.
(9) Sunt exceptate de la obligativitatea elaborrii P.U.Z. lucrrile de amenajare interioar, imprejmuirile si lucrrile de
desfiinare a construciilor existente, precum si lucrrile de reabilitare / consolidare / restaurare care nu modific
dimensiunile si forma volumului construit.
(10) De asemenea, sunt exceptate de la obligativitatea aprobrii P.U.Z. lucrrile a cror autorizare este reglementat printr-
o documentaie de urbanism aprobat anterior si aflat in termenul de valabilitate.
II. UTILIZARE FUNCIONAL
ART. 2 UTILIZRI ADMISE
(1) CA Funciuni publice reprezentative de importan judeean, municipal si sedii ale unor organisme naionale si
internaionale.
(3) Instituii, servicii si echipamente publice (administraie, invmant, sntate, cultura, culte, sociale, etc.).
(4) Centre culturale, muzee, spaii pentru expoziii (altele decat showroom);
(5) Servicii de interes general, servicii manageriale, tehnice si profesionale.
(6) Servicii financiar-bancare si de asigurri.
(7) Sedii de companii si firme in cldiri specializate pentru birouri.
(8) Servicii pentru cercetare-dezvoltare.
(9) Servicii de formare informare.
(10) Centre comerciale, galerii comerciale, comer specializat.
(11) Alimentaie public.
(12) Hoteluri si alte faciliti de de cazare.
(13) Locuine individuale si colective.
(14) Construcii aferente echiprii tehnico-edilitare pentru deservire local.
(15) Spaii plantate, locuri de joac pentru copii.
(16) Parcaje la sol, supraterane si subterane.
(17) Cldiri de cult
ART. 3 UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI
(2) Se admite conversia locuinelor in alte funciuni compatibile cu locuirea(comerciale, alimentaie public si servicii
profesionale) numai in cazul meninerii unei ponderi a acestora de minim 50% din aria construit desfsurat, atat pe
ansamblul subzonei, cat si pe fiecare operaiune urbanistic.
(3) Schimbarea destinaiei apartamentelor, prin integrarea de activiti pentru servicii specializate si profesionale private cu
grad redus de perturbare a locuirii si avand un program de activitate de maxim 10 ore pe zi (intre 8 si 18), cum ar fi:
cabinete medicale, birouri de avocatur, notariale, consultan, asigurri, proiectare, reprezentane, agenii imobiliare etc.
(6) Cazinourile - in conditiile prevazute de legistatia in vigoare.
ART. 4 UTILIZRI INTERZISE
(3) Comer en-gros.
(4) Centre comerciale si galerii comerciale de mari dimensiuni (mall).
(5) Spaii de comercializare/reparaii/intreinere/depozitare a ambarcaiunilor.

20
(6) Showroom-uri auto in construcii special amenajate, service-uri si vulcanizri auto
(7) Showroom-uri de mari dimensiuni.
(8) Staii de carburani.
(9) Spaii de depozitare si platforme de depozitare exterioare.
(10) Platforme de precolectare a deseurilor urbane.
(11) Activiti de producie, distribuie si depozitare desfsurate pe suprafee si in cldiri de medii si mari dimensiuni.
(12) Dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile faadelor, desfigurand arhitectura cldirilor si deteriorand finisajul
acestora.
(13) In zonele de tip Ca este interzisa amplasarea in curi a panourilor publicitare de mari dimensiuni (care altereaz
vizibilitatea cldirii).
(14) Activiti poluante de orice fel, cu risc tehnologic, care degradeaz cadrul natural existent si conduc la dispariia
vegetaiei.
(15) Sunt interzise activiti care intr sub incidena prevederilor H.G. nr. 804/2007privind controlul asupra pericolelor de
accident major in care sunt implicate substane periculoase.

III. CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A CLDIRILOR

ART. 7 AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE SI
POSTERIOARE ALE PARCELELOR
(1) Cldirile se pot amplasa in regim de construire discontinuu (izolate sau cuplate) sau in regim de construire continuu
(insiruite).
(2) CA3 Cldirile se pot amplasa doar in regim de construire discontinuu (izolate sau cuplate).
(3) Cldirile in care se desfsoar activitatea unor instituii publice (invmant,administratie etc) se pot amplasa doar in
regim de construire discontinuu (izolate sau cuplate).
(4) Amplasarea construciilor se face respectand urmtoarele condiii:
- Dac parcela se invecineaz pe ambele laturi cu cldiri existente, viabile realizate din materiale durabile sau cu valoare
arhitectural urbanistic si retrase fa de limitele laterale ale parcelelor, noua cldire se va amplasa in regim de construire
izolat.
- Dac pe una dintre limitele de proprietate cu parcela vecin se gseste calcanul unei construcii viabile, realizat din
materiale durabile sau cu valoare arhitectural urbanistic, noua cldire se va amplasa in regim de construire cuplat alipindu-
se
la calcanul cldirii existente. In situaia in care construcia existent are un regim de inlime mai mic, se va prelua
inlimea acestei cldiri pe o lungime a alinierii de minim 3,0m. Dac diferena este mai mare de dou niveluri racordarea
se va realiza in trepte.
(5) CA1+CA2 Dac pe ambele limite de proprietate cu parcelele vecine se gsesc construcii viabile, realizate din
materiale durabile sau cu valoare arhitectural urbanistic, noua cldire se va amplasa in regim de construire insiruit
alipindu-se la ambele calcane ale cldirilor existente. In situaia in care construcia xistent are un regim de inlime mai
mic, se va prelua inlimea acestei cldiri pe o lungime a alinierii de minim 3,0m. Dac diferena este mai mare de dou
niveluri
racordarea se va realiza in trepte.
(6) CA1+CA2 Distana minim fa de oricare dintre limitele laterale ale parcelei va fi de 1/3 din inlimea la cornis a
cldirii, dar nu mai puin de 3,0m.
Aceast prevedere nu se aplic limitelor de proprietate pe care se realizeaz cuplarea construciilor.
(7) CA1+CA2 Distana minim fa de limita posterioar a parcelei va fi de 1/3 din inlimea la cornisa a cldirii, dar
nu mai puin de 5,0m.
(10) CA1+CA2 Pentru parcelele avand funciuni publice care se invecineaz cu o cldire avand funciunea de locuin sau
lcas de cult distana minim fa de oricare dintre limitele laterale ale parcelei va fi nu mai puin de 5,0m iar distana
minim fa de limita posterioar a parcelei va fi nu mai puin de 7,0m.
ART. 8 AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEASI
PARCEL
(1) Pe aceeasi parcel se pot amplasa maxim dou construcii principale distincte (cu excepia cazului in care parcela este
ocupat exclusiv de instituii publice).
(2) Construirea a mai mult de dou construcii principale distincte pe aceeasi parcel este condiionat de intocmirea unei
documentaii de urbanism de tip P.U.D. (de parcelare) avizat si aprobat conform legii.
(3) CA1+CA2 Distana minim intre dou construcii distincte amplasate pe aceeasi parcel va fi egal cu 2/3 din inlimea
la cornis a celei mai inalte dintre ele, dar nu mai puin de 5,0m.
(4) CA1+CA2 Distana de mai sus se poate reduce la nu mai putin de 3,0m, dac pe faadele opuse nu sunt accese in
cldire si/sau dac nu sunt ferestre care s lumineze incperi in care se desfsoar activiti permanente sau de locuit.
ART. 10 CIRCULAII SI ACCESE
Accese carosabile:
(1) Sunt construibile numai parcelele care au asigurat posibilitatea unui acces carosabil cu o lime de min. 5,0m direct
din drumul public.
(2) CA - Pot deveni construibile dup aprobarea unei documentaii de urbanism de tip P.U.D. si parcelele care au asigurat
accesul prin servitute de trecere, legal obinut,pe o singur parcel cu acces la drumul public.
(4) Pentru funciuni altele decat locuirea este obligatoriu ca accesul carosabil si pietonal s se fac direct din drumul public
(nu prin servitute de trecere).
21
(5) Se va solicita avizul poliiei rutiere / administratorului drumului pentru amenajarea acceselor carosabile.
(6) Caracteristicile acceselor carosabile la drumurile publice (limi, geometrie,racorduri etc) trebuie s permit intervenia
vehiculelor de pompieri, conform normelor specifice.
(7) CA1+CA2 In cazul fronturilor continue la strad, se va asigura un acces carosabil in curtea posterioar printr-un pasaj
(gang) dimensionat astfel incat s permit accesul autovehiculelor de pompieri.
(8) Pentru toate curile interioare neacoperite cu aria mai mare de 600 mp si inchise pe toate laturile de construcii, situate
la nivelul terenului sau al circulaiilor carosabile adiacente ori la o diferen de nivel mai mic de 0,50 m fa de aceste
circulaii, se prevede asigurarea obligatorie a acceselor carosabile pentru autospecialele de intervenie in caz de incendiu,
cu gabarite de min. 3,80 m lime si 4,20 m inlime
Accese pietonale:
(9) Dac exist activiti de lucru cu publicul, accesele pietonale pe parcel si in cldirile respective vor fi conformate
astfel incat s permit circulaia persoanelor
cu dificulti de deplasare.
(10) Acolo unde este posibil, se recomand realizarea unei accesibiliti pietonale cat
mai mari a parcelei, prin crearea pasajelor si deschiderea curilor cu funciuni
atractive pentru pietoni.
(11) CA1+CA1a In cazul cldirilor amplasate in regim de construire continuu (insiruite) acestea vor avea asigurat un acces
in partea posterioar a parcelei de minim 2,5m sau se va asigura un accesul in curtea posterioar printr-un pasaj.
ART. 12 INLIMEA MINIM/ MAXIM A CLDIRILOR
(1) CA1+CA2 Se admite mansardarea cldirilor existente , cu un singur nivel, cu condiia ca aceasta s nu fie o fals
mansardare si s se inscrie in volumul unui acoperis cu pant de maxim 45 grade, numai cu acordul asociaiei de
proprietari si al proprietarilor direct afectai.
(2) CA1+CB1 Inlimea minim a construciilor va fi de 7,0m la cornis, echivalentul a 2 (dou) niveluri supraterane P+1.
(3) CA1+CB1 Inlimea maxim a construciilor noi va fi de 10,0m la cornis,echivalentul a 3(trei) niveluri supraterane
P+2.
(4) Prevederile de la alineatul anterior nu se aplic in cazul edificiilor cu caracter de unicat foisoare, belvedere.
(14) In situaia in care construcia este alipit pe limita de proprietate unei construcii viabile, realizat din materiale
durabile sau cu valoare arhitectural urbanistic, cuun regim de inlime mai mic, se va prelua inlimea acestei cldiri pe o
lungime de minim 3,0m. Dac diferena este mai mare de dou niveluri racordarea se va realiza in trepte.
(15) Pe parcele pe care, conform P.U.G., se permite amplasarea de accente inalte, pot fi realizate cldiri cu inlimea mai
mare de 30,0m. Amplasarea acestor accente se va face printr-o documentaie de urbanism tip P.U.D., insoit de studiu de
insorire si ilustrare de arhitectur.
ART. 13 ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCIILOR
(1) Aspectul exterior al cldirilor trebuie s exprime caracterul si reprezentativitatea funciunii.
(2) Finisajele trebuie sa corespunda exigentelor actuale inand seama de caracterul general al zonei si de arhitectura
cldirilor din vecintate.
(3) Se interzice modificarea aspectului cldirilor existente prin tratarea diferit a finisajului parterului de cel al nivelurilor
superioare.
(4) Pentru firme, afisaj si mobilier urban se va asigura coerena pe arterele principale pe baza unor studii si avize
suplimentare.
(5) CAa+CBa se va evita folosirea materialelor nepotrivite zonei (perei cortin pe suprafee mari, placaje de faad din
materiale plastice etc), precum si a culorilor aflate in evident disonan cu caracterul zonei.
(6) Se interzice realizarea unor mansarde false.
(7) Se va evita folosirea culorilor tari (violet, roz si alte asemenea).
ART. 14 ECHIPAREA EDILITAR
(1) Este obligatorie racordarea construciilor noi la toate utilitile disponibile in zon.
(2) Autorizarea construciilor noi este condiionat de asigurarea racordrii la reelele de ap, canalizare si energie electric
si de capacitatea acestora de a permite racordarea de noi consumatori. In mod excepional, este permis asigurarea
utilitilor in sistem local, cu condiia asigurrii posibilitii viitoare de racordare la reeaua public.
(3) Este interzis autorizarea executrii construciilor care prin dimensiunile si destinaia lor presupun cheltuieli de
echipare tehnico-edilitar ce depsesc posibilitile financiare ale investitorilor.
(4) Se va asigura evacuarea apelor meteorice in exces printr-un sistem de canale funcional care s deverseze apele
meteorice in reeaua public.
(5) Se va utiliza un sistem de colectare a apelor meteorice separat de cel al apelor uzate menajere.
(6) Se va asigura in mod special evacuarea rapid si captarea apelor meteorice din spaiile rezervate pietonilor, din spaiile
mineralizate si din spaiile plantate cu gazon.
(7) In cazul cldirilor amplasate pe aliniament scurgerea apelor pluviale se va face prin racordarea burlanelor pe sub
trotuare la canalizarea public.
(8) Se interzice montarea suprateran pe domeniul public a echipamentelor tehnice care fac parte din sistemele de
alimentare cu ap, energie electric, termoficare,telecominicaii, transport in comun, a automatelor pentru semnalizare
rutier.Montarea acestor echipamente tehnice se execut in varianta de amplasare subteran, sau dup caz, in incinte sau
nise ale construciilor, cu acordul prealabil al proprietarilor.
(9) In mod excepional, este admis amplasarea suprateran a echipamentelor tehnice

22
aferente reelei de distribuie a energiei electrice, fr afectarea circulaiei publice,cu respectarea reglementrilor tehnice
aplicabile si a condiiilor tehnice standardizate in vigoare, atunci cand amplasarea subteran a acestora este imposibil sau
nefezabil din punct de vedere tehnico-economic, cf. Prevederilor art. 45 din Legea nr. 123/2012.
(10) Se va asigura posibilitatea racordrii la sistemele moderne de telecomunicaii.
(11) Este interzisa postarea pe arbori a cablurilor de electricitate sau de telecomunicaii,a elementelor de semnalizare de
orice fel.
(12) Se interzice amplasarea reelelor de telecomunicaii pe stalpi de iluminat si de distribuie a curentului electric, pe
plantaii de aliniament, pe elemente de faad ale imobilelor.
(13) Reelele existente de telecomunicaii vor fi reamplasate subteran.
(14) Lucrrile de bransare si de racordare la reeaua edilitar public se suport in intregime de beneficiar.
(15) Se vor respecta normele de protecie sanitar si tehnologic privitoare la amplasarea construciilor fa de reelele
edilitare importante, in special fa de liniile electrice aeriene. Amplasarea construciilor si realizarea amenajrilor
inproximitatea acestor reele vor trebui avizate de ctre administratorii acestora.
(16) Se va asigura un iluminat adecvat funciunii si asigurrii securitii circulaiei in zon.
(17) Reelele uzate care produc pierderi de ap si implicit umezirea pmanturilor se vor inlocui tot in varianta subteran.
ART. 15 SPAII LIBERE SI SPAII PLANTATE
(1) Spaiile libere vizibile din circulaiile publice se trateaz ca grdini de faad.
(2) Spaiile neconstruite si neocupate de accese, trotuare de gard, alei, platforme etc.se inierbeaz sau planteaz.
(3) Este interzis desfiinarea sau reducerea suprafeei spaiilor verzi publice.
(4) Se va acorda o atenie deosebit spaiilor libere publice si semi-publice, prin amenajri specifice: terase, spaii pentru
repaus etc.
(5) Pentru parcelele cu funciunea preponderent de locuire procentul minim obligatoriu de spaiu verde plantat in
interiorul parcelei este de 30%.
(6) Pentru parcelele cu alt funciune decat cea de locuire procentul minim obligatoriu de spaiu verde plantat in interiorul
parcelei este de 20%.
ART. 16 IMPREJMUIRI
(1) Se recomand neimprejmuirea parcelelor din zonele ansamblurilor de blocuri existente si a celor cu acces public
nelimitat.
(2) Se interzice realizarea de imprejmuiri opace ctre domeniul public. Se recomand imprejmuiri transparente sau semi-
transparente, cu inlimi mai mici de 1,80m.
(3) Imprejmuirea construit pe limita de proprietate ctre vecini va respecta prevederile Codului Civil cu privire la
prezumia de coproprietate asupra despriturilor comune.
(4) Se interzice folosirea sarmei ghimpate, precum si a suprafeelor din policarbonat, PVC si alte materiale plastice sau
care imit materiale naturale.

Aprilie 2016 elaborat,

Arh. Margareta MIHILESCU
specislist atestat MC nr.327 S

23