01 Memoriu DALI Giulesti 115

Beneficiar: SECTORUL 6 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI
Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.
LISTA D E SEM NAT URI
ELABORATOR GENERAL - S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.
Director General ing. Mihai Danut MARGARITA
ELABORATORI DE SPECIALITATE – S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.
 SEF PROIECT Arh Ciprian STRAT
 ARHITECTURA Arh. Ciprian STRAT
Arh Cristina STRAT
 STRUCTURI Ing Ana Maria POPA
Ing. Alin APOSTOLESCU
Ing. Monica CIOCHINA
 INSTALATII: Ing. Madalina GALATEANU
Ing. Octavian SAVA
 EXPERTIZA: Ing. Dan ANASTASIU
 AUDIT: Ing. Ciprian-Petrisor DRAGUSIN
REABILITARE TERMICA A IMOBILULUI MULTIETAJAT , CALEA GIULESTI, NR.115, BL. 1, SECTORUL 6,

MUNICIPIUL BUCURESTI Pag. 1 / 32
C UPRIN SUL V OLUM ULUI
A. PIESE SCRISE
FOAIE DE CAPAT
LISTA DE SEMNATURI............................................................................................................................................1
CUPRINSUL VOLUMULUI.......................................................................................................................................2
DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII..........................................................4
1. DATE GENERALE.............................................................................................................................................4
1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII.......................................................................................................4
1.2. AMPLASAMENTUL (TARA, REGIUNEA, JUDETUL, LOCALITATEA)...................................................................4
1.3. TITULARUL INVESTITIEI........................................................................................................................................6
1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI..................................................................................................................................6
1.5. ELABORATORUL DOCUMENTATIEI...........................................................................................................7
1.6. NUMAR PROIECT............................................................................................................................................7
2. DESCRIEREA INVESTITIEI...........................................................................................................................7
2.1. SITUATIA EXISTENTA A OBIECTIVULUI DE INVESTITII..........................................................................7
2.1.1. STAREA TEHNICA, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR ESENTIALE DE CALITATE IN
CONSTRUCTII, POTRIVIT LEGII:..................................................................................................................................10
2.1.1.1 REZISTENTA MECANICA SI STABILITATE.......................................................................................................10
2.1.1.2 SECURITATE LA INCENDIU............................................................................................................................11
2.1.1.3 IGIENA, SANATATE SI MEDIU INCONJURATOR...............................................................................................11
2.1.1.4 SIGURANTA SI ACCESIBILITATE IN EXPLOATARE..........................................................................................11
2.1.1.5 PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUI...........................................................................................................11
2.1.1.6 ECONOMIE DE ENERGIE SI IZOLARE TERMICA...............................................................................................11
2.1.1.7 UTILIZAREA SUSTENABILA A RESURESLOR NATURALE.................................................................................11
2.1.2 VALOAREA DE INVENTAR A CONSTRUCTIEI.....................................................................................................12
2.1.3 ACTUL DOVEDITOR AL FORTEI MAJORE, DUPA CAZ.........................................................................................12
2.2. CONCLUZIILE RAPORTULUI DE EXPERTIZA TEHNICA/AUDIT ENERGETIC............................................................12
2.2.1 PREZENTAREA A CEL PUTIN DOUA OPTIUNI.....................................................................................................12
2.2.1.1 EXPERTIZA TEHNICA.....................................................................................................................................12
2.2.1.2 AUDIT ENERGETIC........................................................................................................................................14
2.2.2 RECOMANDAREA EXPERTULUI/AUDITORULUI ENERGETIC ASUPRA SOLUTIEI OPTIME DIN PUNCT DE VEDERE
TEHNIC SI ECONOMIC, DE DEZVOLTARE IN CADRUL DOCUMENTATIEI DE AVIZARE A LUCRARILOR DE INTERVENTII
..................................................................................................................................................................................19
2.2.2.1 RECOMANDAREA EXPERTULUI...........................................................................................................19
2.2.2.2 RECOMANDAREA AUDITORULUI ENERGETIC................................................................................20
3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI............................................................................................................22
3.1 DESCRIEREA LUCRARILOR DE BAZA SI A CELOR REZULTATE CA NECESARE DE EFECTUAT IN
URMA REALIZARII LUCRARILOR DE BAZA..................................................................................................23
3.1.1 DESCRIEREA LUCRARILOR DE BAZA / ACTIVITATI PENTRU CRESTEREA PERFORMANTEI ENERGETICE A
BLOCURILOR DE LOCUINTE SUNT:.............................................................................................................................23
3.1.1.1 LUCRARI DE REABILITARE TERMICA A ANVELOPEI.......................................................................................23
3.1.1.2 LUCRARI DE REABILITARE TERMICA A SISTEMULUI DE ÎNCALZIRE:.............................................................26
3.1.1.3 LUCRARI DE REABILITARE TERMICA A SISTEMULUI DE FURNIZARE A APEI CALDE DE CONSUM:.................26
3.1.2 DESCRIEREA LUCRARILOR CONEXE:................................................................................................................27
3.2 DESCRIEREA, DUPĂ CAZ, A LUCRĂRILOR DE MODERNIZARE EFECTUATE IN SPATIILE
CONSOLIDATE/REABILITATE/REPARATE:....................................................................................................28
3.3 CONSUMURI DE UTILITATI:........................................................................................................................28
3.3.1 NECESARUL DE UTILITATI REZULTATE, DUPA CAZ, IN SITUATIA EXECUTARII UNOR LUCRARI DE
MODERNIZARE:..........................................................................................................................................................28
3.3.2 ESTIMARI PRIVIND DEPASIREA CONSUMURILOR INITIALE DE UTILITATI:.........................................................28

4. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE...........................................................................28
4.1 GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI:.............................................................................................28
5. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI CU TVA.............................................................................29
5.1 VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL............................29
5.2 ESALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI:.....29
6. INDICATORI DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE...............................................................29
6.1 ANALIZA COMPARATIVA A COSTULUI REALIZARII LUCRARILOR DE INTERVENTII FATA DE VALOAREA DE
INVENTAR A CONSTRUCTIEI:.....................................................................................................................................29
7. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI..............................................................................................29

8. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI............30
8.1 NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE EXECUTIE.....................................................30
8.2 NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE OPERARE......................................................30
9. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI.............................................30
9.1 VALOAREA TOTALA (INV), INCLUSIV TVA (MII LEI)...........................................................................30
9.2 ESALONAREA INVESTITIEI (INV / C+M):..................................................................................................30
9.3 DURATA DE REALIZARE (LUNI).................................................................................................................30
9.4 CAPACITATI (IN UNITATI FIZICE SI VALORICE)....................................................................................30
9.5 ALTI INDICATORI SPECIFICI DOMENIULUI DE ACTIVITATE IN CARE ESTE REALIZATA
INVESTITIA, DUPA CAZ......................................................................................................................................30
9.5.1 INDICATORI FIZICI:...........................................................................................................................................30
10. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU....................................................................................................31
10.1 CERTIFICATUL DE URBANISM.................................................................................................................31
10.2 AVIZE DE PRINCIPIU PRIVIND ASIGURAREA UTILITATILOR (ENERGIE TERMICA SI
ELECTRICA, GAZ METAN, APA-CANAL, TELECOMUNICATII ETC.)........................................................31
10.3 ACORDUL DE MEDIU..................................................................................................................................31
10.4 ALTE AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU SPECIFICE TIPULUI DE INTERVENTIE.......................31
B. PIESE DESENATE
PIESE DESENATE ARHITECTURA
PIESE DESENATE INSTALATII TERMICE
PIESE DESENATE INSTALATII SANITARE
PIESE DESENATE INSTALATII ELECTRICE
PIESE DESENATE INSTALATII GAZE

D O C U M E N TAT I E D E AV I Z A R E A L U C R A R I L O R D E
INTERVENTII
1. DATE GENERALE
1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

Titlu proiect: “REABILITARE TERMICA A IMOBILULUI MULTIETAJAT , STRADA
CALEA GIULESTI, NR. 115, BL. 1, SECTORUL 6, MUNICIPIUL BUCURESTI”
Titlu actiune: “ELABORARE DOCUMENTATIE TEHNICO-ECONOMICA: AUDIT
ENERGETIC, EXPERTIZA TEHNICA SI DOCUMENTATIE DE AVIZARE A
LUCRARILOR DE INTERVENTIE LUCRARI DE ARHITECTURA SI SERVICII
CONEXE”
1.2. AMPLASAMENTUL (TARA, REGIUNEA, JUDETUL, LOCALITATEA)

Ţara: România
Regiunea: București - Ilfov
Localitatea: București
Sector: 6
Municipiul Bucureşti are o suprafaţă
de 228 km pătraţi (0.8 % din suprafaţa
României), din care suprafaţa construită este
de 70%.
Oraşul este aşezat la 44°24'49"
latitudine nordică (ca şi Belgradul, Geneva,
Bordeaux, Minneapolis) şi 26°05'48"
longitudine estică (ca şi Helsinki sau
Johannesburg), în sudul României la o
distanţa de 64 km nord de fluviul Dunăre, la
100 km sud de Carpaţii Orientali, şi 250 km
vest de Marea Neagră.
Bucureştiul este situat în Câmpia
Română, având o altitudine maximă de 96.3
m şi este străbătut de două râuri, Dâmboviţa
şi Colentina. Cele două văi formate în jurul
râurilor, împart oraşul în cateva zone, sub
formă de platouri cu meandre şi terase.
Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi
8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă
varietate peisajului din centrul oraşului.
Lunca Dâmboviţei a fost modificată
prin lucrări de canalizare.
Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune, transport şi
depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa care străbate zona mediană a Bucureştiului pe direcţia
aproximativă NV-SE, precum şi a râului Colentina.
Solul din centrul Bucureştiului s-a format şi dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani.
În zona oraşului şi a împrejurimilor, defrişarea excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei,

a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile bioclimatice actuale ale zonei dintre
cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin
erodarea humusului datorită acţiunii apei de suprafaţă.
Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu terase,
caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o drenează, zonă
alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite loessoide.
Deşi este aşezat într-o zonă de climă temperată, Bucureştiul este afectat de masele de aer continental,
provenite din zonele învecinate. Curenţii de aer estici dau variaţii excesive de temperatură, de până la
70°C, între verile călduroase şi iernile geroase.
Estul şi sudul oraşului au toamne lungi şi călduroase, ierni blânde şi primăveri timpurii.
Media anuală a temperaturii în Bucureşti este in jur de 10 - 11°C.
Cea mai înaltă temperatură medie anuală s-a înregistrat în anul 1963, de 13.1° C şi cea mai mică,în
anul 1875, de 8.3° C.
Din observaţiile şi analizele efectuate, rezultă că Bucureştiul are ani alternativi cu temperaturi joase
(1973, 1977, 1979) şi ridicate (1976, 1978, 1980).
Cea mai friguroasă lună este ianuarie , cu o medie de - 2.9° C iar cea mai călduroasă este iulie cu o
medie de 22.8° C. În general, variaţiile de temperatură dintre noapte şi zi sunt de 34 - 35 ° C, iarna şi de
20 - 30° C, vara.
Cea mai înaltă temperatură, de 41.1° C a fost înregistrată în data de 20 august 1945 şi cea mai joasă
temperatură de -30°C, în ianuarie 1888.
Zona centrală având cea mai mare concentrare de cladiri, străzi înguste, largi bulevarde şi câteva
zone verzi, are o temperatură medie anuală de 11° C, vânt sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %, mai mică
decât în alte zone şi cea mai lungă perioadă de vegetaţie, de 220 zile fără ger, pe an.
Zona mediană care cuprinde vechea zona industrială cu mici făbricuţe, gări (Gara de Nord este cel
mai mare nod feroviar), este definită printr-un grad mare de poluare, zile cu ceaţă, ploi abundente, câteva
zile însorite, având o temperatură medie anuală sub 11° C şi un volum de precipitaţii de 600 mm pe an.
Noua zonă rezidenţială (Băneasa,
Floreasca, Tei, Pantelimon, Balta Albă,
Berceni, Drumul Taberei), are o temperatură
medie anuală de 10.5° C, cu vânturi puternice
uneori , cu un grad scăzut de poluare
comparativ cu centrul, un grad de umiditate în
jurul valorii de 77%, cu frecvente apariţii ale
ceţii şi un volum de precipitaţii sub 550 - 600
mm pe an.
Zona periferică este influenţată de
construcţiile joase (1 - 2 nivele) cu suprafeţe
verzi şi mari zone industriale; această zonă
urbană este în mare măsură expusă vântului,
valurilor de căldură şi de frig, dar cu contraste
mici, o umiditate ridicată şi aer curat. Volumul
precipitaţiilor este sub 500 mm pe an.
Sectorul 6 este al doilea sector ca mărime
din cadrul Municipiului Bucureşti. Este
străbătut de râul Dâmboviţa, care odinioară se
revărsa din matcă, provocând mari inundaţii.
Reamenajarea cursului Dâmboviţei, prin ample
lucrări hidrotehnice, a dus la captarea apei într-un lac de acumulare, denumit Lacul Morii, cu o suprafaţă
de 241.5 hectare. Acest rezervor de apă asigură debitul curat al Dâmboviţei, previne inundaţiile şi
totodată reprezintă potenţialul de energie pentru centralele electrice.
Situat în Vestul Capitalei, cu o suprafaţă de 37 kmp (din totalul de 228 km ai Capitalei), echivalent a
3.690 hectare şi cu o populaţie de peste 360.000 de locuitori, Sectorul 6 se învecinează la nord cu
Sectorul 1 (de la Podul Cotroceni şi Calea Plevnei spre Giuleşti), la sud cu Sectorul 5 (de la Palatul
Cotroceni spre Drumul Sării şi Bulevardul Ghencea), iar în extremitatea sa vestică cu Judeţul Ilfov.
Principalele cartiere ale sectorului sunt: Drumul Taberei, Militari, Giuleşti şi Crângaşi.
Legătura Sectorului 6 cu celelalte sectoare ale capitalei se face prin următoarele artere principale:
Splaiul Indepedenţei, Calea Crângaşi, Bulevardul Timişoara şi Bulevardul Ghencea. De asemenea,
Bulevardul Uverturii face legătura cu comuna Roşu, iar Bulevardul Iuliu Maniu se prelungeşte cu
autostrada Bucureşti-Piteşti (E70).
B-dul 1 Mai este amplasat in Sectorul 6 al Municipiului Bucuresti.
Amplasamentul proiectului: Strada Calea Giulesti, nr. 115, Bloc 1, Sector 6, Municipiul
Bucuresti.
1.3. TITULARUL INVESTITIEI

Autoritatea contractanta: PRIMARIA SECTORULUI 6, str. Plevnei nr. 147-149, sector 6, tel./fax :
021.529.89.19 / 021.529.84.64.
E-mail: prim6@primarie6.ro
1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI

PRIMARIA SECTORULUI 6, str. Plevnei nr. 147-149, sector 6, tel./fax : 021.529.89.19 /
021.529.84.64
1.5. ELABORATORUL DOCUMENTATIEI

S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.
Str. Nucsoarei, nr. 1, Bl. 13, Sc. 3, Et. 5, Ap. 115, Sector 6, Bucuresti;
Tel: 0724.715.501;Fax: 031.42.452.66 / 035.88.15.116
1.6. NUMAR PROIECT

NUMAR PROIECT 16/2016
2. DESCRIEREA INVESTITIEI
2.1. SITUATIA EXISTENTA A OBIECTIVULUI DE INVESTITII
Descrierea functionala
Imobilul de locuinte a fost construit in anul 1961 si a fost dat in folosinta in anul 1962, fiind un proiect
refolosit si la alte tipuri de proiecte de locuinte. Cladirea este simetrica in plan, fiind un bloc cu
apartamente de 1 camera, 2 camere si 3 camere, cu regimul de înălțime S+P+7E+8E ( retras), iar ca
pozitie de ansamblu este o cladire izolata, situata la distante fata de alte cladiri, conform planului de
situatie.
- Aria construita este de 1411.00mp.
- Aria construita desfasurata este de 13496.00mp.
- Inaltimea maxima a cladirii ( de la CTA) este de 26.11m.
- Inaltimea utila a camerelor este de 2.58m.
In bloc exista in total 170 de apartamente din care 5 garsoniere , 83 apartamente de 2 camere si
82 apartamente de 3 camere.
SC 1
PARTER ETAJ CURENT 1-7
1G = 35.99 mp 1AP 2 cam = 56.01 mp
1AP 2 cam = 47.76 mp 1AP 2 cam = 56.01 mp
1AP 3 cam = 59.84 mp 1AP 3 cam = 71.95 mp
1Ap 3 cam = 61.90 mp 1Ap 3 cam = 73.53 mp
Sp Comun = 32.48 mp Sp Comun = 17.25 mp
ETAJ 8
1AP 2 cam = 65.52 mp
1AP 3 cam = 69.18 mp
Sp Comun = 39.46 mp
SC 2
1G = 41.33 mp 1AP 2 cam = 56.01 mp
1AP 2 cam = 54.61 mp 1AP 2 cam = 56.01 mp
1AP 3 cam = 63.17mp 1AP 3 cam = 73.53 mp
1Ap 3 cam = 59.84 mp 1Ap 3 cam = 73.53 mp
ETAJ 8
1AP 2 cam = 64.64 mp
1AP 2 cam = 64.64 mp
Sp Comun = 37.43 mp
SC 3
1G = 36.21 mp 1AP 2 cam = 56.01 mp
1AP 2 cam = 47.76 mp 1AP 2 cam = 56.01 mp

1AP 3 cam = 59.84 mp 1AP 3 cam = 73.53 mp
1Ap 3 cam = 59.84 mp 1Ap 3 cam = 73.53 mp
ETAJ 8
1AP 2 cam = 64.64 mp
1AP 2 cam = 64.64 mp
Sp Comun = 37.43 mp
SC 4
1G = 36.12 mp 1AP 2 cam = 56.01 mp
1AP 2 cam = 47.76 mp 1AP 2 cam = 56.01 mp
1AP 3 cam = 70.68 mp 1AP 3 cam = 73.53 mp
1Ap 3 cam = 59.84 mp 1Ap 3 cam = 73.53 mp
ETAJ 8
1AP 2 cam = 64.64 mp
1AP 2 cam = 64.64 mp
Sp Comun = 37.43 mp
SC 5
1G = 36.12 mp 1AP 2 cam = 56.01 mp
1AP 2 cam = 47.76 mp 1AP 2 cam = 56.01 mp
1AP 3 cam = 59.84 mp 1AP 3 cam = 71.95 mp
1Ap 3 cam = 65.19mp 1Ap 3 cam = 73.53 mp
ETAJ 8
1AP 2 cam = 65.52 mp
1AP 3 cam = 75.15 mp
Sp Comun = 37.30 mp
SUBSOL TOTAL
Sp Util subsol = 684.45 mp
SUBSOL RADET
Sp Util subsol RADET = 202.34 mp
Circulația pe verticală în imobil se realizează prin intermediul a 5 scari în doua rampe și prin
intermediul celor 5 lifturi amplasate în imediata apropiere a scarilor.
Subsolul este destinat spațiilor tehnice si acolo se regasesc camere tehnice, camere destinate
ghenelor, magaziI si o centrala termica Radet.
La parter se regasesc spatii de locuit – cate 4 apartamente pentru fiecare scara.
La etajele 1-7, la fiecare dintre cele 4 scari, se regasesc același numar de apartamente aproximativ
aceleasi suprafațe utile ale spatiilor interioare, cera care difera fiind suprafata
balcoanelor. Astfel, în in bloc, pe fiecare scara si la fiecare etaj se regasesc cate 4 apartamente de 2 si 3
camere.
La etajul 8 , retras, se regasesc apartamente cu 2 si 3 camere, cate 2 apartamente la fiecare scara,
precum si spatii comune – sala sedinte, spalatorii, uscatorii, camere troliu .
Accesul pe terasa blocului se face de la nivelul retras, fiind parttial terasa circulabile, partial
terasa necirculabila.
Structura blocului este din pereti portanti din zidarie simpla si plansee din beton armat monolit.
Anvelopa exterioară
Structura anvelopei exterioare opace este realizată din: zidarie de caramida cu goluri de 37,5cm
grosime .
Tâmplăria exterioară, din lemn la origine, a fost înlocuită parțial de către proprietarii
apartamentelor cu tâmplărie din PVC sau cu tâmplărie metalică.
Parapeții balcoanelor si logiilor sunt alcătuiți din panouri din beton armat prefabricat pe
structura metalica, si pe schelet metalic cu grilaj metalic si panouri din armociment, sau chiar parapeti
ziditi de catre proprietari. Unele balcoane sunt închise cu tâmplărie din PVC sau confecții metalice si
sticlă. Planșeele balcoanelor și loggiilor prezintă degradări nesemnificative.
Învelitoarea
Clădirea are acoperiș de tip terasă necirculabilă partial si circulabila pe anumite zone, cu
învelitoare bituminoasă protejata cu dale de piatra aflate in stare de degradare.
Evacuarea apelor meteorice de pe terasa imobilului se face prin pante de scurgere orientate către
receptorii de terasă și coloanele pluviale existente.
Utilități
Clădirea are asigurate următoarele utilități:
 alimentare cu energie electrică din rețeaua de joasă tensiune;
 alimentare cu gaze naturale din rețeaua municipală;
 alimentare cu apă rece de la rețeaua municipală;
 agent termic pentru încălzire de la punctul termic;
 apă caldă menajeră de la punctul termic;
 telefonie.
Instalații
Corpurile statice sunt de tip radiatoare vechi din fontă necurățate de mai mult timp sau radiatoare
noi din oțel, montate de locatari în apartamente pentru menținerea instalației în stare de funcționare.
Conductele de distribuție a agentului termic de încălzire din subsol, din țeavă de oțel, prezintă o stare
de uzură, cu puncte de rugină și zone cu izolația termică deteriorată, dar sunt în stare funcțională.
Conductele de distribuție apa rece si apa calda menajera din subsol au fost inlocuite de loctari si sunt
prevazute cu robinete de sectorizare si golire la baza fiecarei coloane. Conductele de distribuție apa rece
si apa calda menajera din subsol inlocuite de locatari nu au fost iolate termic si anticondens.
Instalația interioară de încălzire centrală din apartamente este veche, degradată, dar este funcțională
datorită intervențiilor locale de menținere a stării de funcționare.
Aceste intervenții nesupravegheate asupra elementelor de instalații, radiatoare, robinete, legături la
radiatoare pot provoca dezechilibrarea hidraulică a instalației.
Lucrările de reabilitare pentru distribuțiile instalației de încălzire centrală, apă caldă menajeră si apa rece
din subsol se impun, cu atât mai mult, cu cât durata maximă de viață a multor elemente de instalații este
depășită.
“Normativul privind executarea lucrărilor de întreținere și reparații la clădiri și construcții
speciale” Indicativ GE 032-97, Anexa 2 precizează că pentru țevi de oțel durata de viață este de 30 ani,
iar pentru izolații termice de 20 de ani.
2.1.1. Starea tehnica, din punctul de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate in
constructii, potrivit legii:

2.1.1.1 Rezistenta mecanica si stabilitate

(conform Legea 10/1995, cu modificările și completările ulterioare)
Structura de rezistenta a cladirii este realizata din pereti structurali din beton armat monolit .
Peretii exteriori sunt din caramida cu goluri (37.5cm).
Planseele sunt plansee din beton armat monolit cu centuri.
Infrastructura este realizata sub forma unei cutii rigide, compuse din planseul peste subsol, peretii
subsolului si fundatiile, toate executate din beton armat.
Infrastructura este realizata sub forma unei cutii rigide, compuse din planseul peste subsol, peretii
subsolului si fundatiile, toate executate din beton armat.
STAREA TEHNICA ACTUALA A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE
Fundatiile sunt vizibile, nu se observa degradari sau efecte ale unor tasari diferentiate ceea ce
conduce la concluzia ca acestea s-au comportat bine in timp.
Structura de rezistenta a blocului este realizata din pereti structurali din beton armat monolit .
Marea majoritate din spatiile existente sunt acoperite de finisaje recente si eventualele fisuri in
pereti nu pot fi observate.
Se observa fisuri in peretii din zona casei scarii si in pardoseala de la intrare in bloc.
Planseele sunt plansee din beton armat monolit cu centuri.In prezent nu se constata degradari.
In prezent se pot constata avarii nesemnificative in peretii despartitori, neportanti.
Pereții de închidere ai fațadei prezintă o serie de degradări legate de finisaj (tencuiala decojită) și
de structura (fisuri in peretii de inchidere). Cresterea eficientei energetice, cu refacerea fatadei va
imbunatati aspectul exterior al cladirii.
Tamplaria initiala a cladirii era alcatuita din toc si cercevele din lemn. O serie de locatari si-au
inlocuit tamplaria exterioara, initiala din lemn, cu PVC cu geam termoizolant. Prin proiectul tehnic se va
lua in considerare inlocuirea tamplariei in proportie ridicata in concordanta cu auditul
energetic intocmit.
Dupa finalizarea lucrarilor si anterior receptiei la terminarea lucrarilor, vor fi intocmite planurile
„as built” ale fatadelor reflectand situatia reala a tamplariei inlocuite. Acestea vor fi incluse in cartea
tehnica a constructiei, impreuna cu referatul proiectantului si celelalte documente care compun cartea
tehnica.
Procentul de tamplarie exterioara care va fi inlocuita, cu respectarea intocmai a prevederilor din
auditul energetic, nu va influenta solutia tehnica propusa.
Parapetii de la balcoane si logii sunt din: parapet din beton armat prefabricat cu fasii orizontale si
verticale montat pe structura metalica. Dupa finalizarea lucrarilor si anterior receptiei la terminarea
lucrarilor, vor fi intocmite planurile „as built” ale fatadelor reflectand situatia reala a tamplariei. Acestea
vor fi incluse in cartea tehnica a constructiei, impreuna cu referatul proiectantului si celelalte documente
care compun cartea tehnica.
Procentul de tamplarie exterioara care va fi montata, cu respectarea intocmai a prevederilor din
auditul energetic, nu va influenta solutia tehnica propusa.
Aticul cladirii este din beton armat si prezinta avarii moderate. Exista zone unde inaltimea
aticului este insuficienta pentru a permite termoizolarea si hidroizolarea corespunzatoare terasei
necirculabile.
Aticul se va inalta cu 40 cm din care: o caramida BCA cu inaltimea de 25 cm si o centura de
beton armat cu inaltimea de 15 cm.
Aticul va fi prevazut pe toata lungimea cu o balustrada din tevi rectangulare ce va asigura o mana
curenta la inaltimea de minim 1.00 m fata de stratul finit al terasei.
Clădirea are acoperiș de tip terasă necirculabila cu învelitoare bituminoasa.
Soclul este din beton si a suferit degradari moderate.
Exista trotuar de protectie de jur imprejurul cladirii. Trotuarul a suferit avarii moderate.
Rostul dintre trotuar si cladire nu este etans.

2.1.1.2 Securitate la incendiu

Construcția existentă are destinația de locuințe colective, gradul II rezistență la foc.
2.1.1.3 Igiena, sanatate si mediu inconjurator

Construcția existentă respectă normele de igienă, sănătate și mediu aflate în vigoare la data proiectării.
2.1.1.4 Siguranta si accesibilitate in exploatare

Construcția existentă respectă normele de siguranță în exploatare aflate în vigoare la data proiectării.
2.1.1.5 Protectie impotriva zgomotului

Construcția existentă respectă normele de protecție împotriva zgomotului aflate în vigoare la data
proiectării.
2.1.1.6 Economie de energie si izolare termica

Construcția existentă respectă normele de izolare termică aflate în vigoare la data
proiectării.
2.1.1.7 Utilizarea sustenabila a resureslor naturale

În conformitate cu Strategia Europa 2020 și în scopul utilizării eficiente a resurselor de energie,
prin directive Europene s-a prevăzut ca statele membre să ia măsuri de îmbunătățire a eficienței
energetice la utilizatorii finali.
Având în vedere că în România majoritatea clădirilor rezidențiale are un consum specific de
căldură și apă caldă menajeră dublu față de cele din Europa de Vest, potențialul de economisire a energiei
este estimat la peste 40%.
Prin proiectele de creștere a eficienței energetice se propune implementarea măsurilor de
eficientizare energetică în blocurile de locuințe, ceea ce va duce la o folosire optimizată a
resurselor energetice locale pentru încălzire, apă caldă menajeră, ventilație și iluminare.
Astfel prin proiect se propun:
- Soluții de izolare a anvelopei
- Soluții pentru controlul umidității interioare a spațiilor locuite
- Soluții de eficientizare a sistemelor de distribuție pentru încălzire și apă caldă menajeră
- Soluții de minimizare a consumurilor de apă
- Soluții de minimizare a consumurilor de energie electrică
- Soluții de iluminat eficiente energetic
- Soluții de contorizare diferențiată a consumurilor
Prin soluțiile propuse se urmărește:
- Reducerea costurilor de întreținere pentru încălzire și apă caldă menajeră
- Îmbunătățirea condițiilor de confort interior
- Reducerea consumurilor energetice
- Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie
2.1.2 Valoarea de inventar a constructiei

Nu este cazul.
2.1.3 Actul doveditor al fortei majore, dupa caz

Nu este cazul.
2.2. CONCLUZIILE RAPORTULUI DE EXPERTIZA TEHNICA/AUDIT ENERGETIC
2.2.1 Prezentarea a cel putin doua optiuni
2.2.1.1 Expertiza tehnica
Elaborator expert tehnic: numele și prenumele - ing. Anastasiu Dan.

Pe baza rezultatelor evaluării calitative şi prin calcul s-au stabilit următorii indicatori și au
rezultat următoarele clase de risc seismic pentru construcția studiata:
Indicator R/Clasa de risc seismică

Adresa clădire Structură corespunzatoare Clasa de risc
R1 R2 R3 seismic rezultată
Beton
Calea Giulesti armat 81 RsIII 75 RsIII 80.1 RsIII RsIII
In clasa RsIII cuprinde constructiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi
degradari structurale care nu afecteaza in semnificativ siguranta structurala dar la care degradarile
nestructurale pot fi importante.
Conform tabelului, cladirea poate fi incadrata in clasa III-a de risc seismic.

Valorile celor trei indicatori, masuri ale performantei seismice asteptate a constructiei, trebuie
considerate ca servind numai orientativ in decizia de incadrare a constructiei intr-o anumita clasa de risc
seismic.
Investigatiile efectuate au avut scopul de a identifica verigile slabe ale sistemului structural si
deficientele semnificative ale elementelor nestructurale. Odata identificate, aceste deficiente trebuie
ierarhizate din punctul de vedere al efectelor potentiale asupra stabilitatii structurii in cazul atacului unui
cutremur puternic si al riscului de pierdere a vietii oamenilor si de vatamare a
acestora, sau a pagubelor materiale.
In luarea deciziei de incadrare in clase de risc seismic, expertul a avut in vedere zona seismica in
care este amplasata constructia, precum si alte criterii privind alcatuirea constructiei, comportarea in
exploatare si la actiuni seismice, cum sunt:
- regimul de inaltime: S+P+7E+8E retras;
- vechimea constructiei (cca. 55 de ani);
- sistemul structural pereti din beton armat;
- conformarea structurala – gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire - R1;
- gradul de afectare structurala – R2;
- gradul de asigurare structurala seismica – R3;
- starea elementelor nestructurale (corespunzatoare)
Propuneri de soluții de intervenție:
2.2.1.1.1 Reparatia degradarilor aparute in placile balcoanelor si logiilor

Pentru degradarile constatate la placile balcoanelor si logiilor se vor aplica procedurile din
C149/87. Conform C 149-87 – “Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru
elementele din beton si beton armat” repararea fisurilor in placi se va derula astfel:
- pentru fisuri in placi cu deschideri < 1 mm se va curata suprafata si se va chitui cu pasta de
ciment. Pentru fisuri cu deschideri > 1 mm. acestea se injecteaza cu rasina epoxidica;
- pentru protectia armaturilor aparente: se curata suprafata de beton, se perie cu peria de
sarma si se aplica matare cu mortare folosite in medii umede.
- In zona degradata a placii (zona montantilor) se va folosi acelasi tip de mortar sau beton
epoxidic functie de amploarea degradarii.
2.2.1.1.2 Parapeții balcoanelor si logiilor

Blocul dat in folosinta in 1965 are parapeti din beton armat prefabricat cu fasii orizontale si
verticale montat pe structura metalica..
Se propun urmatoarele solutii:
Tinand cont ca parapetii din placi prefabricate de beton armat cu fasii orizontale si verticale au
suferit avarii semnificative in timp, se considera faptul ca tamplaria termoizolanta se va monta direct pe
planseul de beton armat, iar parapetii din placi prefabricate de beton armat cu fasii orizontale si verticale
pe structura metalica se vor desface.
Inchiderea balcoanelor cu tamplarie termoizolanta presupune montarea acesteia pe planseul de beton
armat, partea inferioara a tamplariei va fi opaca
2.2.1.1.3 Intervenții locale structurale pe fațadă
Constructorul care efectuează lucrările de termoizolare a fațadei are obligația de a sesiza inspectorul de
șantier și proiectantul în cazul în care, la pregătirea faţadei în scopul montării termosistemului, se constată
avarii în elementele clădirii, vizibile pe fațadă, constând în fisuri, crăpături, segregări, etc. Remedierea
degradărilor se va face pe baza unei comunicări date de proiectant vizată de verificatorul proiectului.
2.2.1.1.4 Intervenții la trotuarul de protecție

În cadrul fazei PTh se va detalia soluția de desfacere și refacere a trotuarelor de protecție în scopul
eliminării infiltrațiilor la infrastructura blocului de locuințe.
2.2.1.1.5 CONCLUZIILE EXPERTULUI TEHNIC:

Din punct de vedere al riscului seismic, in sensul efectelor probabile ale unor cutremure,
caracteristice amplasamentului asupra constructiei existente analizate in acest caz, expertul incadreaza
cladirea in clasa de risc seismic Rs III, care cuprinde constructiile care sub efectul cutremurului de
proiectare pot prezenta degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la
care degradarile nestructurale pot fi importante.
Proiectantul precizeaza inca o data ca expertiza a avut ca scop analizarea structurii de
rezistenta a blocului, din punct de vedere al asigurarii cerintei esentiale “A1”- rezistenta mecanica si
stabilitate”, in vederea posibilitatii reabilitarii termice a peretilor exteriori, inlocuirea tamplariei exterioare
si refacerea termoizolatiei si hidroizolatiei terasei.
In urma analizei facute expertul considera ca structura prezinta un grad adecvat de siguranta
privind ”cerinta de siguranta a vietii “, fiind capabila sa preia actiunile seismice, cu o marja suficienta de
siguranta fata de nivelul de deformare, la care intervine prabusirea locala sau generala, astfel incat vietile
oamenilor sa fie protejate.
De asemenea expertul considera ca structura are o rigiditate corespunzatoare cu un grad adecvat
de siguranta pentru “cerinta de limitare a degradarilor”, pentru a fi capabila a prelua actiuni seismice fara
degradari exagerate sau scoateri din uz.
Fiind o cladire incadrata in clasa a III-a de risc seismic, aceasta corespunde constructiilor care sub
efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradari structurale care nu afecteaza semnificativ
siguranta structurala, dar la care degradarile nestructurale pot fi importante.
Prin executarea lucrarilor de crestere a eficientei energetice clasa de risc si gradul de asigurare
seismica existent al cladirii nu se modifica.
De asemenea expertul considera ca structura si fundatiile sunt capabile sa preia sarcinile
suplimentare aduse de lucrarile pentru cresterea eficientei energetice a cladirii.
Fata de cele mentionate mai sus expertul considera ca structura de rezistenta nu necesita luarea
unor masuri de consolidare care ar putea conditiona realizarea lucrarilor de izolare termica prevazute
pentru cresterea performantei energetice.
Lucrarile de crestere a eficientei energetice, mentionate anterior, vor putea incepe dupa
intocmirea documentatiei necesare, in conformitate cu cerintele specificate in Legea nr. 50/1991,
republicata, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.
Nu sunt necesare lucrari de consolidare / reparatii care conditioneaza executarea
proiectului de reabilitare termica.
2.2.1.2 Audit energetic
Elaborator-auditor energetic: Numele și prenumele ing. Dragusin Ciprian - Petrisor

Certificat de atestare: seria UA 01731 gradul I, specialitatea AE I+CI
În cadrul auditului energetic se propun două pachete de soluții de reabilitare a blocului de locuințe ce
dezvoltă două variante de termoizolare a fatadelor:
2.2.1.2.5 Solutii de modernizare energetica a cladirii:

 S1.1 - Izolarea termică a PERETILOR EXTERIORI se va realiza cu polistiren expandat
ignifugat (EPS) de minim 10 cm. Clasa de reactie la foc a materialului va fi B – s2, d0.
Polistirenul va fi aplicat pe suprafata exterioara a peretilor existenti, va fi protejat cu o masa de
spaclu subtire de minim 5 mm grosime, armata cu plasa tip tesatura deasa din fibra de sticla si
acoperita cu tencuiala decorativa acrilica de minim 1,5 mm grosime. Aplicarea suportului pentru
tencuiala decorativa (masa de spaclu) se va efectua folosindu-se toate accesoriile metalice
necesare prevazute de furnizori (profile de colt, profile de rosturi, profile lacrimar). In
conformitate cu standardul de cost 1061/2012, caracteristicile tehnice ale polistirenului expandat
ignifug folosit pentru fatade trebuie sa fie urmatoarele: minim 80kPa - efort de compresiune la o
deformatie de 10%- CS (10) si minim 120kPa – rezistenta la tractiune perpendicular pe fete-TR.
Fixarea pe pereti a placilor de polistiren se va realiza cu adeziv si dibluri (cui plastic) speciale
pentru montarea termoizolatiei. Clasa de reactive la foc a sistemului compozit de izolare termica
in structura compacta va fi B-s2,d0.
Avantajele polistiren expandat ignifugat:
- greutate redusă, uşor de prelucrat şi manipulat;
- izolaţie termică bună ce reduce necesarul anual de energie;
- bună capacitate de difuzie: nu permite trecerea apei, dar permite trecerea vaporilor deapă, lăsând
peretele sa respire;
- durată lungă de viaţă, nu se descompune sub influenţa microorganismelor;
- nu este considerat sursă de hrană pentru dăunători.
- produs reciclabil, nu degajă fluoruri/cloruri;
- deşeurile rezultate sunt reprocesate integral;
- nu afectează sănătatea; inodor, neiritanat pentru piele.
 Izolarea termică a zonei de INTRARE IN SCARA (WINDFANG). Peretii holului de intrare in
bloc (in windfang) comuni cu spatiile incalzite, se curata, si apoi se termoizoleaza la interior cu
placi de vata minerala bazaltica rigida, de minim 8 cm, cu clasa de reactie la foc A1 sau A – 2s1,
d0 (inclusiv adeziv si dibluri fixare). Finisajul va fi alcatuit din tencuieli executate pe suport
armat din plasa fibra de sticla, gletuit si vopsit lavabil alb. Sistemul compozit va avea clasa de
reactie la foc A1(A2) – s1, d0. La dibluirea termosistemului din zona intrarii se va tine cont de
dispunerea retelelor ingropate in pereti (electrice, coloane apa). Se vor inlocui dozele, si se vor
remonta lampile si intrerupatoarele.

 Izolarea termică perimetrala a FERESTRELOR (spaleti laterali, intrados buiandrugi si partea de
sub glaf) la ferestre se va face cu polistiren expandat ignifugat EPS de 3 cm pe toata latimea
spaletilor , inclusiv adeziv, plasa de armare, profile metalice cu plasa pe spaletii laterali si profile
lacrimar la intradosul buiandrugilor. Clasa de reactie la foc a materialului va fi B – s2, d0 , efort
de compresiune a placilor la o deformatie de 10% - CS(10) - minim 80kPa si rezistenta la
tractiune perpendicular pe fete-TR – minim 120 kPa.
 Bordarea cu fasii orizontale continui de vata minerala bazaltica rigida a PLANSEELOR. Ca
masura suplimentara in vederea evitarii propagarii incendiilor pe verticala la nivelul fatadei se
propune bordarea cu fasii orizontale continui de vata minerala bazaltica rigida de minim 10 cm si
cu latimea de 30 cm. Fasiile vor fi dispuse in dreptul planseelor cladirii (dispuse peste parter si
etajele curente) si vor avea clasa de reactie la foc A2-s1,d0. Rezistenta la compresiune sau efortul
la compresiune a placilor la o deformatie de 10% - CS(10/Y) va fi de minim 30kPa; Rezistenta la
tractiune perpendicular pe fete- TR va fi de minim 10kPa protejate cu o masa de spaclu subtire de
minim 5 mm grosime armata cu plasa tip tesatura deasa din fibra de sticla si acoperita cu
tencuiala decorativa acrilica de minim 1,5 mm grosime.
 Izolarea termică a SOCLULUI. Deoarece nivelul parterului este destinat spatiilor de locuit,
izolarea termica a soclului se necesita. Izolarea se va executa cu plăci rigide de faţadă din
polistiren extrudat ignifugat de minim 8 cm.
Termoizolarea soclului (de la cota -0.60/CTA si peste cota trotuarului de garda ce se va
reface) se va realiza cu polistiren extrudat ignifugat (XPS) de 8 cm (efort de compresiune a
placilor la o deformatie de 10%- CS(10) minim 200 kPa, rezistenta la tractiune perpendicular pe
fete- TR minim 200 kPa si clasa de reactie la foc B – s3,d1). Placile vor fi aplicate pe suprafaţa
exterioară a pereţilor existenţi (soclului) si vor fi protejate cu o masă de șpaclu subţire de minim
5 mm grosime, armate cu plasă tip ţesătură deasă din fibre de sticlă. Fixarea termozolatiei de
perete se va realiza cu adeziv si dibluri peste cota trotuarului. Racordarea soclului la
termosistemul fatadei se va efectua prin prevederea unui profil lacrimar de soclu conform
detaliilor din documentatie.
Portiunea finita vizibila a soclului va fi tratata cu tencuieli siliconice mozaicate, rezistente
la apa.
 S1.2 - Izolarea termică a PERETILOR EXTERIORI se va realiza cu vata minerala bazaltica de
minim 10 cm. Clasa de reactie la foc a materialului va fi A2-s1,d0. Vata minerala va fi aplicat
pe suprafata exterioara a peretilor existenti, va fi protejata cu o masa de spaclu subtire de minim 5
mm grosime, armata cu plasa tip tesatura deasa din fibra de sticla si acoperita cu tencuiala
decorativa acrilica de minim 1,5 mm grosime. Aplicarea suportului pentru tencuiala decorativa
(masa de spaclu) se va efectua folosindu-se toate accesoriile metalice necesare prevazute de
furnizori (profile de colt, profile de rosturi, profile lacrimar). Principalele caracteristici tehnice ale
materialului (vata minerala bazaltica) de 10 cm grosime sunt: rezistenta la compresiune sau
efortul la compresiune a placilor la o deformatie de 10% - CS(10/Y) va fi de minim 30kPa;
Rezistenta la tractiune perpendicular pe fete - TR va fi de minim 10kPa.
 Izolarea termică a zonei de INTRARE IN SCARA (WINDFANG). Peretii holului de intrare in
bloc (in windfang) comuni cu spatiile incalzite, se curata, si apoi se termoizoleaza la interior cu
placi de vata minerala bazaltica rigida, de minim 8 cm, cu clasa de reactie la foc A1 sau A – 2s1,
d0 (inclusiv adeziv si dibluri fixare). Finisajul va fi alcatuit din tencuieli executate pe suport
armat din plasa fibra de sticla, gletuit si vopsit lavabil alb. Sistemul compozit va avea clasa de
reactie la foc A1(A2) – s1, d0. La dibluirea termosistemului din zona intrarii se va tine cont de
dispunerea retelelor ingropate in pereti (electrice, coloane apa). Se vor inlocui dozele, si se vor
remonta lampile si intrerupatoarele.
 Izolarea termică perimetrala a FERESTRELOR (spaleti laterali, intrados buiandrugi si partea de
sub glaf) la ferestre se va face cu polistiren expandat ignifugat EPS de 3 cm pe toata latimea
spaletilor , inclusiv adeziv, plasa de armare, profile metalice cu plasa pe spaletii laterali si profile
lacrimar la intradosul buiandrugilor. Clasa de reactie la foc a materialului va fi B – s2, d0 , efort
de compresiune a placilor la o deformatie de 10% - CS(10) - minim 80kPa si rezistenta la
tractiune perpendicular pe fete-TR – minim 120 kPa.
 Izolarea termică a SOCLULUI. Deoarece nivelul parterului este destinat spatiilor de locuit,
izolarea termica a soclului se necesita. Izolarea se va executa cu plăci rigide de faţadă din
polistiren extrudat ignifugat de minim 8 cm.
Termoizolarea soclului (de la cota -0.60/CTA si peste cota trotuarului de garda ce se va
reface) se va realiza cu polistiren extrudat ignifugat (XPS) de 8 cm (efort de compresiune a
placilor la o deformatie de 10%- CS(10) minim 200 kPa, rezistenta la tractiune perpendicular pe
fete- TR minim 200 kPa si clasa de reactie la foc B – s3,d1). Placile vor fi aplicate pe suprafaţa
exterioară a pereţilor existenţi (soclului) si vor fi protejate cu o masă de șpaclu subţire de minim
5 mm grosime, armate cu plasă tip ţesătură deasă din fibre de sticlă. Fixarea termozolatiei de
perete se va realiza cu adeziv si dibluri peste cota trotuarului. Racordarea soclului la
termosistemul fatadei se va efectua prin prevederea unui profil lacrimar de soclu conform
detaliilor din documentatie.
Portiunea finita vizibila a soclului va fi tratata cu tencuieli siliconice mozaicate, rezistente
la apa.
 S2 - Izolarea termica a PLANSEULUI PESTE SUBSOL se realizeaza ca urmare a faptului ca
imobilul este prevazut cu apartamente la parter. Se incepe cu desfacerea si distantarea
instalatiilor pozate pe pereti si tavan cuprinse in capitolul de lucrari conexe, repararea si curatarea
suprafetelor prin periere si spalarea acestora.
Izolarea termică la intradosul planşeului peste subsol se va realiza cu plăci rigide de
polistiren expandat ignifugat (EPS) de 15 cm grosime protejate cu masă de şpaclu armată.
Specificatia materialului conf. HG 1061/2012 va fi : efort de compresiune a placilor la o
defeormatie de 10% - CS(10) – minimum 70kPa. Retelele electrice si coloanele existente in
subsol se vor distanta prin coliere/agrafe adecvate, astfel incat termosistemul sa se execute fara
discontinuitati. Termoizolatia fixata cu dibluri si adeziv si va fi protejata de tencuieli executate pe
plasa de fibra suport. Clasa de reactie la foc a sistemului compozit de izolare termica va fi B-s2,
d0.
Finisajul subsolului se va executa cu spoieli cu lapte de var la pereti si tavane.
 S3 - Termoizolarea planseului peste ultimul nivel (terasei) se va realiza cu polistiren expandat
ignifugat (EPS) de înaltă densitate de 20 cm grosime cu clasa de reactie la foc C – s2, d0.
Protectia termoizolatiei se va realiza cu un strat de sapa armata cu plasa sudata (Ø5/100/100).
Grosimea sapei armate va fi de 5 cm; sistemul compozit va avea clasa de reactie la foc minim C –
s2, d0. Principalele caracteristici tehnice ale polistirenului expandat ignifugat EPS de înaltă
densitate de 20 cm grosime sunt: efort de compresiune a placilor la o deformatie de 10% - CS(10)
- minim 120 kPa; rezistenta la tractiune perpendiculara pe fete - minim 150 kPa. Hidroizolatia
terasei se va realiza cu membrane bituminoase termosudate avand urmatoarele caracteristici conf.
HG 1061/2012:
o forta de rupere la tractiune > 450 N/5cm longitudinal, > 400 N/5cm transversal
o Stabilitatea la cald minim 120°C , flexibilitate la rece - 12° C
o rezistenta la perforare statica >15 kg
o impermeabilitate >60 kPa
o grosimea stratului de autoprotectie > 4,0mm.
 S4 - se refera la inlocuirea tamplariei exterioare existente la camere de locuit si balcoane, inclusiv
a celei aferente accesului in blocul de locuinte.
Lucrarile pentru inlocuirea tamplariei se vor desfasura in conformitate specificatiile din
plansele desenate (tablouri de tamplarie) respectandu-se standardul SR EN 14351-1+A1”Ferestre
si usi. Standard de produs, caracteristici de performanta”.
Inlocuirea tâmplăriei exterioare camere si balcoane, inclusiv a tâmplăriei aferente accesului
se va realiza cu tâmplărie performantă energetic cu tocuri şi cercevele din PVC cu clasa de reacție
la foc C-s2, d0 în sistem pentacameral, cu ranforsări din profile metalice galvanizate. Geamul
prevazut va fi termoizolant dublu (4-16-4 mm), cu o suprafaţă tratată cu un strat reflectant având
un coeficient de emisie e<0,10 şi cu un coeficient de transfer termic de maxim U=1,30 W/m²K
(R=0,77m²K/W). Ferestrele vor fi prevazute cu grile higroreglabile. Profilele din PVC vor
indeplini cerintele specificate in SR EN 12608 privitoare la urmatoarele clasificari:performanta in

functie de zona climatica (S - severa), posibilitatea reciclarii, rezistenta la impact (I).

o In conformitate cu HG. 1061/2012 tamplaria exterioara utilizata trebuie sa indeplineasca
urmatoarele caracteristici tehnice:
o Comportarea la incovoiere din vant – clasa B2
o Rezistenta la inchidere – deschidere repetata: ferestre- minimum10 000 cicluri, usi-
minimum100 000 cicluri
o Etanseitate la apa: minim clasa 5A
o Permeabilitate la aer: clasa 3
o Numar minim schimburi de aer: 0.5 schimburi/ora
o Izolare la zgomot: in functie de categoria strazii – min 25 dB
o Cerinte constructive pentru tamplaria exterioara termoizolanta din profile PVC cu glaf
exterior:
o Profil cu 5 camere,culoare alba;
o Clasa A;
o Armatura otel zincat;
o Grila de ventilatie mecanica;
o Geam termoizolant 4-16-4,low-E;
o Feronarie oscilobatanta cu inchideri multipunct;
 Glaf exterior;
 Inchiderea BALCOANELOR si/ sau a LOGIILOR. In conformitate cu expertiza tehnica,
parapetii balcoanelor de pe toate fatadele se vor desfiinta (elemente prefabricate de beton armat si
confectii metalice), iar inchiderile balcoanelor se vor realiza cu tamplarie pvc cu geam termopan
iar la partea inferioara se va aplica panouri Weiss.
 I1 - dotarea instalatiei cu corpuri noi de iluminat economice de tip LED si montarea senzorilor de
miscare pentru iluminatul din casa scarii si acces in cladire;
 se prevad robineti de golire la baza coloanelor de alimentare cu apa rece;
 termoizolarea conductei de recirculare ACM;
 izolarea termica a conductelor de apa calda si apa rece;
 Se vor prevedea robinete de golire, robinete de izolare si cate un robinet de echilibrare montat pe
conducta de retur la baza tuturor coloanelor;
 Se va prevedea un robinet de echilibrare montat pe conducta de retur inainte de contorul de
energie termica. Toate conductele de agent termic se vor izola termic;
 In vederea executiei termoizolatiei pe fatada, conductele de gaze se vor demonta in zona afectata.
Dupa exectia termoizolatiei, conducta de gaze se va remonta in afara termoizolatiei, respectand
diametrul si traseul initial.
2.2.1.2.5 Soluții de reabilitare a instalației de încălzire și apă caldă menajeră (I1) - (Varianta 1 și 2)
Ținând seama de starea actuală a instalațiilor de încălzire și apă caldă menajeră se recomandă executarea
de lucrări de intervenție la distribuția agentului termic pentru încălzire aferentă părților comune din
subsol ale blocului de locuințe și suplimentar, conform solicitărilor din caietul de sarcini, lucrări de
intervenție la distribuția apei calde menajere.
Soluții de reabilitare a instalației de încălzire – conform Cap. 1.2.1. din cadrul Raportului de Audit
Energetic
Aceste lucrări cuprind:
 înlocuirea totală a distribuției instalației de încălzire centrală de la subsol cu conducte noi, pe
același traseu și cu aceleași dimensiuni;
 izolarea conductelor de distribuție agent termic încălzire înlocuite;
 montarea unui robinet de echilibrare termohidraulică pe racordul termic de la rețeaua de
termoficare;
 montarea de robinete de sectorizare la baza coloanelor, a robinetelor de presiune diferențială la
baza coloanelor și a robinetelor de golire;

 montarea de robinete cu cap termostatic pe racordurile tur ale corpurilor de încălzire;
 probarea și spălarea instalației de încălzire.
Soluții de reabilitare a instalației de distribuție pentru apă caldă menajeră aferentă părților comune ale
blocului de locuințe – conform Cap. 1.2.2. din cadrul Raportului de Audit Energetic
Aceste lucrări cuprind:
 izolarea conductelor de distribuție apă caldă menajeră, înlocuite de locatari;
2.2.1.2.6 CONCLUZIILE AUDITORULUI ENERGETIC:

Analizele energetice si economice prezentate in tabelele 1.2 si 1.3. pun in evidenta performantele
fiecarei solutii de reabilitare si a fiecarui pachet cu solutiile cumulate.
Analizele sunt prezentate conform Metodologiei de calcul al performantelor energetice a
cladirilor Mc 001/3-2006, completata cu Mc001/4-2009, in lei.
Din punct de vedere tehnic si economic solutia optima recomandata de auditorul energetic este
Pachetul P1 (S1.1+S2+S3+S4+I1).
În urma intocmirii auditului energetic al clădirii s-a evidentiat necesitatea luarii de masuri de
interventie in vederea scăderii consumurilor energetice și cresterea performanței energetice a clădirii. In
expertizarea si auditarea energetica s-a urmarit determinarea eficientei termice a fiecarui element de
anvelopare al clădirii in ansamblu ei. În acest sens au fost luate in considerare mai multe solutii de
reabilitare termica sau pachete de solutii, recomandarea fiind conform capitolului de mai jos.
Alegerea solutiei a tinut cont de urmatorii factori :
- Incadrarea in prevederile legislative actuale ;
- Incadrarea în bugetul stabilit ;
- Eficienta tehnico-economica a solutiilor luate in considerare cu alegerea celei optime;
- Asigurarea rezistentelor minime impuse pentru fiecare element de anvelopa;
- Asigurarea indicatorilor globali specifici ;
- Scaderea consumurilor specifice sub cele maxime impuse prin lege;
- consumul anual specific de energie pentru încălzire înainte de reabilitare este de
206,19kWh/m2an
- consumul anual specific de energie pentru încălzire după reabilitare va fi de 66,39kWh/m 2an
- economia anuală a consumului de energie pentru încălzire rezultă prin diferența celor doua;
astfel, economia de energie în valoare absolută este de 139,80 kWh/m 2an, iar în procent aceasta
reprezintă 67,80% care este mai mare decît 40%.
În concluzie, prin măsurile propuse se va realiza reducerea cu minim 40% a consumului de
energie pentru încălzire (reducerea va fi de 67,80% > 40%), aspecte precizate în raportul de audit
energetic.
206,19 – 66,39 = 139,80 kWh/m2an
139,80 / 206,19 *100 = 67,80%;
În concluzie, reducerea consumului anual specific de energie pentru încălzire conform zonei climatice
este sub 90 kWh/m2an, aferent zonei II.
În concluzie, auditorul energetic recomandă aplicarea pachetului complet de soluții de

reabilitare energetică a blocului de locuințe, P1-1, denumit Varianta 1, a cărui componentă a fost
descrisă mai sus.
2.2.2 Recomandarea expertului/auditorului energetic asupra solutiei optime din punct de vedere
tehnic si economic, de dezvoltare in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii

2.2.2.1 RECOMANDAREA EXPERTULUI
Odata cu lucrarile de interventie pentru cresterea performantei energetice a blocului de locuinte,

se vor lua toate masurile si se vor efectua toate lucrarile necesare asigurarii cerintelor esentiale definite de
legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare.
Lucrarile trebuie executate de echipe de muncitori calificati sub indrumarea unui cadru tehnic si
sub supravegherea dirigintelui de santier, atestat de MLPAT.
Pentru toate lucrarile executate se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse.
Executia lucrarilor va fi condusa, de cadre tehnice cu experienta, care raspund direct de instruirea
personalului care executa operatiile si de respectarea fiselor tehnologice privind executia lucrarilor la
inaltime.
Lungimea diblului de prindere a termoizolatiei se va alege astfel incat acesta sa patrunda minim
7cm in stratul suport. Nu se accepta utilizarea ca straturi suport, de sustinere a termoizolatiei, straturi de
finisaj adaugate ulterior care descarca indirect (de exemplu prin frecare mortar beton) pe structura de
rezistenta. Stratul suport, de sustinere a termoizolatiei, trebuie neaparat sa fie un strat ce descarca in mod
direct pe structura de rezistenta.
Programul de control al executarii lucrarilor de interventie cuprinde inspectia in urmatoarele faze
determinante:
- inspectia suprafetelor exterioare ale anvelopei blocului de locuinte pregatite in vederea aplicarii
sistemului termoizolant;
- inspectia suprafetelor exterioare ale anvelopei blocului de locuinte privind modul de
fixare/prindere a sistemului termoizolant corespunzator specificatiei producatorului.
Zona periculoasa din imediata apropiere a blocului care se reabiliteaza termic va fi marcata cu
indicatoare de avertizare si va fi supravegheata de personal instruit.
La inceperea executiei va fi afisat in loc vizibil, pe toata durata lucrarilor, un panou pentru
identificarea investitiei, conform Ordinului MLPAT nr.63/N din 11.08.1998.
Cu 10 zile inaintea inceperii lucrarilor de crestere a eficientei energetice va fi anuntat
Inspectoratul in Constructii Bucuresti, pentru luarea in evidenta si aprobarea programului de faze
determinante.
Toate spargerile care sunt necesare pentru inlocuire tamplarie sau refacere izolatie terasa se vor
face manual, pentru a nu da nastere la vibratii suplimentare, deranjante pentru structura si locatari.
Constructorul va respecta programul de odihna al locatarilor.
Constructorul va lua masuri pentru inlaturarea imediata a molozului rezultat din desfaceri de
tencuieli, straturi de terasa, etc. curatind in fiecare zi spatiile de folosinta – comune. Nu este permisa
depozitarea straturilor care se desfac in gramezi pe terasa.
Prin proiect nu se vor modifica pozitia si dimensiunile golurilor din fatada.
In executie nu se vor face spargeri privind parapetii ferestrelor, a peretilor de inchidere sau
desfacere a tamplariei catre balcon, decat in baza unei documentatii tehnice avizate (certificat de
urbanism, avize, autorizatie de constructie).
Executia lucrarilor de izolare terasa se va face tronsonat, functie de dotarea constructorului, pe
zone care sa poata fi protejate in cazul aparitiei unor intemperii, care ar putea afecta finisajele
apartamentelor situate la ultimul etaj.
Executia lucrarilor de izolare a terasei se va face dupa ce au fost demontate toate echipamentele
(panouri publicitare, echipamente de telecomunicatii, etc.) existente pe terasa. Demonatrea si remontarea
se va face de catre personal autorizat.
In executie nu se vor face modificari legate de pozitia ghenelor de ventilatie, a coloanelor de
scurgere si a pantelor terasei.
Executantul va intocmi un proiect tehnologic, verificat cuprinzand si sistemul de ancorare a
schelei de fatada.
Prin lucrarile de crestere a eficientei energetice nu vor fi afectate cladirile invecinate.
Constructorul care executa lucrarile de crestere a eficientei energetice este obligat sa ia toate
masurile de protectie a vecinatatilor (transmisia de vibratii puternice sau socuri, improscari de materiale,
degajare puternica de praf, sa asigure accesele necesare, etc.). Montarea schelei se va face astfel incat sa
nu afecteze cladirile invecinate.
2.2.2.2 RECOMANDAREA AUDITORULUI ENERGETIC
Recomandari:
Sunt recomandate si urmatoarele masuri conexe in vederea cresterii in mod direct sau indirect a
performantei energetice a Blocului de locuinte:
 masuri generale de organizare:
 adaptarea si reglarea sistemului de incalzire al blocului de locuinte la necesarul de caldura
redus ca urmare a executarii lucrarilor de interventie la anvelopa blocului de locuinte;
 scaderea consumului de energie pentru apa calda de consum si iluminat;
 mentinerea/realizarea ventilarii corespunzatoare a spatiilor ocupate;
 informarea administratiei si a locatarilor despre economisirea energiei;
 intelegerea corecta a modului in care cladirea trebuie sa functioneze atat in ansamblu cat si
la nivel de detaliu;
 desemnarea unui reprezentant pentru urmarirea executiei lucrarilor de reabilitare termica;
 stabilirea unei politici clare de administrare in paralel cu o politica de economisire a energiei
in exploatare;
 incurajarea ocupantilor de a utiliza cladirea corect, fiind motivati pentru a reduce consumul
de energie;
Aceste lucrari de modernizare si/sau intretinere au efecte pozitive indirecte asupra consumurilor
termo-energetice ale cladirii studiate, ele neputand fi cuantificate prin aplicarea metodologiei
actuale de auditare energetica.
Avand in vedere costul relativ ridicat al modernizarii termotehnice, care majoreaza in final
valoarea cladirii, se considera rational si oportun ca modernizarea energetica sa se realizeze pe
fondul unei structuri de rezistenta cu un grad ridicat de siguranta.
Prin urmare, conform concluziilor expertizei tehnice lucrarile de reabilitarea termica, in vederea
cresterii eficientei energetice, se pot executa intrucat nu sunt conditionate de efectuarea unor lucrari
de consolidare a cladirii.
Este de dorit ca in timpul, dar mai ales dupa executarea lucrarilor de reabilitare termica, sa nu se
produca evenimente nedorite, care sa compromita actiunea de modernizare in vederea cresterii
eficientei energetice a blocului. Pentru aceasta solutiile propuse, dar mai ales executarea lor trebuie
sa se faca cu cea mai mare responsabilitate.
 In concluzie, conform analizei si solutiilor cuprinse in Expertiza Tehnica si Audit Energetic se
pot realiza urmatoarele etape de proiectare.
În baza auditului energetic realizat la acest bloc auditorul energetic consideră că creșterea
eficienței energetice a blocului, prin aplicarea pachetului complet de soluții P1 (S1.1+S2+S3+S4+I1),
conform caietului de sarcini ce se va întocmi la faza PT.h., este justificată atât din punct de vedere tehnic
cât și economic.
TABEL 5.1.1. Conform Raport de Audit Energetic
N Soluţii/ Cons Cons Cons Consum Econo Econ Dura Costul Durata Costul
r. Pachet um um um specific mie omie ta de investiţ de energi
C soluţii specif specif specif total de relati viaţă iei recupe ei
rt moderniza ic ic ic (kWh/m² energie vă de Ns (LEI) rare econo
. re incal acm ilumi an) totală energ (ani) a misite
zire (kWh nat (kWh/ ie investiţ (LEI/k
(kWh /m²an (kWh an) (%) iei Wh)
/m²a ) /m²a NR
n) n) (ani)
1 Cladire - - -
reala 206,1 64,43 11,14 281,76 - - -

9
2 S1.1 29 2
122,7 64,43 11,14 198,36 4.103,4 0,30 20,00 56.323, 3,05 0,04
9 3 39
3 S1.2 29 3
122,0 64,43 11,14 197,65 6.607,1 0,30 20,00 01.556, 3,55 0,05
8 9 93
4 S2 1
196,5 64,43 11,14 277,87 3.717,7 0,01 20,00 23.545, 6,00 0,09
0 7 28
5 S3 9 1 5,42
179,3 64,43 11,14 254,96 4.508,0 0,10 20,00 46.487, 0,08
9 6 71
6 S4 17 3
156,4 64,43 11,14 231,98 5.545,1 0,18 15,00 12.198, 6,22 0,12
1 9 43
172,2 867499 117583
7 I1 63,76 9,95 246,00 0,127 10,00 3,26
9 ,32 ,08 0,014
8 P1 49 8
(S1.1+S2+ 66,39 63,76 9,95 140,10 9.552,6 0,50 21,25 56.137, 5,99 0,081
S3+S4+I1) 6 89
9 P2 50 9
(S1.2+S2+ 65,72 63,76 9,95 139,43 1.915,3 0,51 21,25 01.371, 6,28 0,085
S3+S4+I1) 6 43
Solutii recomandate pentru instalatiile aferente cladirii (I1)
 inlocuirea totala a distributiei instalatiei de incalzire centrala de la subsol cu conducte noi;

 izolarea termica a conductelor de distributie agent termic incalzire inlocuite;
 montarea unui robinet de echilibrare termohidraulica pe racordul termic;
 montarea de robinete de sectorizare si golire la baza coloanelor si a robinetelor de presiune
diferentiala, montate tot la baza coloanelor, care realizeaza autoreglarea termohidraulica a retelei
de distributie din bloc;
 izolarea termica a conductelor de distributie apa calda menajera, inlocuite de locatari;
 montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie atât pentru încălzire,
cât și pentru apă caldă de consum (acolo unde acestea lipsesc);
 repararea/refacerea trotuarelor de protecție în scopul eliminării infiltrațiilor la infrastructura
blocului de locuințe;
 izolarea anticondens a conductelor de distributie apa rece, inlocuite de locatari;
 înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din spațiile comune cu corpuri de
iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață, aferente părților comune ale
blocului de locuințe;
 înlocuirea circuitelor electrice în părțile comune – scări, subsol etc;
 refacerea finisajelor interioare aferente spațiilor comune din bloc (casa scării);
3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI
Implementarea măsurilor de eficiență energetică pentru blocurile de locuințe va duce la îmbunătățirea

condițiilor de viață ale populației, prin:
 Îmbunătățirea condițiilor de confort interior
 Reducerea consumurilor energetice
 Reducerea costurilor de întreținere pentru încălzire
 Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie,
conducând la utilizarea eficientă a resurselor de energie, în conformitate cu Strategia Europa

2020.
PRINCIPALE ACTE NORMATIVE ȘI REFERINȚE TEHNICE ÎN VIGOARE, APLICABILE LA

PROIECTAREA PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE /ACTIVITĂȚILOR
PENTRU REABILITAREA TERMICĂ A BLOCURILOR DE LOCUINȚE:
 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu

modificările și completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al documentației

tehnico- economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții;
 Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, cu modificările și

completările ulterioare;
 Ordonanța de urgență nr. 18/2009 privind creșterea eficienței energetice a blocurilor de

locuințe, cu modificările și completările ulterioare
 Norme metodologice de aplicare a OUG 18/2009
 Hotărârea Guvernului nr. 622/2004 privind stabilirea condițiilor de introducere pe piață a

produselor pentru construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr. 1061/2012 pentru completarea și modificarea HG nr. 363/2010

privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiții finanțate din fonduri publice,
cu modificările și completările ulterioare - Anexa nr. 2.4. - "Standard de cost privind
reabilitarea termică a blocurilor de locuințe".
 Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor. Indicativ: MC 001/2006, cu

modificări și completările ulterioare;
 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor.

Indicativ: C107/2005, cu modificările și completările ulterioare;
 Soluții cadru pentru reabilitarea termo-hidro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente,

indicativ SC 007/2002;
 Cod de proiectare seismică - Partea a III-a Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor
existente, indicativ P 100-3/2008;
 Cod de proiectare. Evaluarea actiunilor zapezii asupra constructiilor, indicativ CR 1-1-3/2012;
 Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor, indicativ CR 1-1-4/2012;
 Normativ privind proiectarea, executarea și exploatarea hidroizolațiilor la clădiri, Indicativ:

NP 040/2002;
 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P 118-1999;
 Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza

performanțelor de comportare la foc aprobat cu ordinul MTCT-MAI nr. 1822/394/2004, cu

modificările și completările ulterioare;
 SR EN 13499:2004 - Produse termoizolante pentru clădiri. Sisteme compozite de izolare termică

la exterior pe bază de polistiren expandat. Specificație;
 SR EN 13500:2004 - Produse termoizolante pentru clădiri. Sisteme compozite de izolare termică

la exterior pe bază de vată minerală. Specificație;
 SR EN 14351-1+A1:2010 - Ferestre și uși. Standard de produs, caracteristici de performanță;
 SR 1907-1/1997 - Instalații de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripții de calcul;
 SR EN 13501-1+A1:2010 - Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție.
3.1 DESCRIEREA LUCRARILOR DE BAZA SI A CELOR REZULTATE CA NECESARE DE

EFECTUAT IN URMA REALIZARII LUCRARILOR DE BAZA
3.1.1 Descrierea lucrarilor de baza / Activitati pentru cresterea performantei energetice a

blocurilor de locuinte sunt:
 Lucrări de reabilitare termică a anvelopei
[ ART. 4 alin.(2) ] conform OUG nr.18/ 2009
[ CAP. 3.2 Punctul 10. I. Lit. A. ] conform POR 2014-2020_Axa prioritară 3.1_Clădiri rezidențiale
 Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire
[ ART. 4 alin.(3) ] conform OUG nr.18/ 2009
[ CAP. 3.2 Punctul 10. I. Lit. B. ] conform POR 2014-2020_Axa prioritara 3.1_Clădiri rezidențiale
 Lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum
[ ART. 4 alin.(3^1) ] conform OUG nr.18/ 2009
[ CAP. 3.2 Punctul 10. I. Lit. C. ] conform POR 2014-2020_Axa prioritară 3.1_Clădiri rezidențiale
3.1.1.1 Lucrari de reabilitare termica a anvelopei
Izolarea termică a fațadei - parte opacă
Lucrări eligibile în sensul OUG 18/2009 [ART. 4 alin.(2) lit.b)]

Lucrări eligibile conform POR 2014-2020_Axa prioritară 3.1_Clădiri rezidențiale [CAP. 3.2 Punctul 10.
I. Lit. A.b)]
 Izolarea termică a pereților exteriori cu polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime,

protejat cu o masă de șpaclu de minim 5 mm grosime;
 Bordarea cu fâșii orizontale continue de material termoizolant cu clasa de reacție la foc A1 sau
A2 - s1,d0 ( vata minerala bazaltica) dispuse în dreptul tuturor planșeelor clădirii, cu lățimea de
minim 0,3m ( acolo unde este posibil) și cu aceeași grosime a materialului termoizolant B - s2,d0
utilizat la termoizolarea fațadei si anume 10cm;
 Bordarea golurilor cu polistiren expandat ignifugat de 3 cm; vor fi prevăzute glafuri noi din tablă
vopsită în câmp electrostatic;
 În zonele de racordare a suprafețelor ortogonale, la colțuri și decroșuri, se prevede dublarea
țesăturilor din fibre de sticlă și folosirea unor profile subțiri din aluminiu sau din PVC.
 Toate aerisirile de la bucătării, existente pe fațadă se vor menține, proteja și se vor prevedea grile

noi în golurile existente, la nivelul fațadei reabilitate.

 Rosturile dintre tronsoane ( unde este cazul) se vor închide cu un cordon de material termoizolant
și lire tip „Ω” din tablă zincată sau alte materiale adecvate.
 Termoizolarea soclului se va face cu polistiren extrudat ignifugat de 8 cm, conform
caietului de sarcini ce se va întocmi la faza PT.h. ce se va întocmi la faza P.Th.+D.E. Acesta se
va cobora sub nivelul terenului cu minim 50cm pentru evitarea formarii puntilor termice la placa
de pe sol.
 Plafonul și pereții din windfang (spațiu neîncălzit), adiacenți apartamentelor și casei scării, vor fi
termoizolați cu vata minerala bazaltica de 8 cm, protejat cu o masă de șpaclu armată, finisată cu
vopsea lavabilă.
 Izolarea la intrados a balcoanelor de la etajul 1 cu polistiren expandat ignifugat de 10 cm grosime
Lucrări eligibile în sensul OUG 18/2009 [ART. 4 alin.(2) lit.c)]

I. Lit. A.c)]
Exista mai multe tipuri de parapeti pentru balcoane :

1. Parapet din panouri de armociment pe structura metalica si mana curenta metalica ce se vor
desface si se inlocuieste cu un parapet nou.
2. Solutie parapet din panou prefabricat din beton armat pe structura metalica ce se va desface si se va
inlocui cu un parapet nou.
Inchiderea balcoanelor cu tamplarie termoizolanta presupune montarea acesteia pe parapetul metalic
existent. Acest tip de parapet a fost proiectat pentru o sarcina orizontala de 50 kg/ml iar prin montarea
tamplariei cu fixarea ei pe parapetii metalici creste suprafata expusa actiunii vantului.
Tinand seama ca montantii parapetilor metalici, in cea mai mare parte neprotejati prin grunduire sau
vopsire periodica, au fost sub actiunea intemperiilor o lunga perioada de timp, pentru a se putea
executa inchiderea balcoanelor este absolut necesara inlocuirea acestor parapeti cu o solutie noua,
care sa constituie suport pentru tamplaria de inchidere propusa.
3. Parapeti ai balcoanelor care au fost ziditi de proprietari, existand sau nu vechea structura metalica a
balconului inglobata in zidaria executata. Datorita faptului ca nu se poate sti in acest moment cum a
fost executata zidirea atat din punct de vedere structural, pentru a putea sustine tamplaria
termoziolanta propusa, cat si din punct de vedere termoizolant, se propune desfacerea acestor parapeti
ziditi .
Nota: Acolo unde constructorul constata faptul ca structura metalica existenta este intr-o stare foarte
buna, sau parapetul zidit de proprietari este suficieet de gros si corect realizat din punct de vedere
strutural pentru a sustine tamplaria termoizolanta propusa, constructorul va notifica in scris
proiectantul pentru schimbarea solutiei.
Toti parapetii se vor inlocui cu: panouri termoizolante tristrat cu vata minerala ignifuga la mijloc, pe
tamplarie din PVC.
Izolarea termică a fațadei - parte vitrată:
Tâmplăria deja înlocuită de proprietari nu întrunește cumulativ cerințele prevăzute în standardul de cost
(tâmplărie clasa A, profil cu 5 camere, armătură din oțel zincat, grile de ventilație, etc.) și cerințele
impuse de NTPEE - 2008 (cu privire la evacuarea gazelor arse și asigurarea aerului necesar arderii la
bucătării, precum și evacuarea infiltrațiilor și scăpărilor de gaze care se pot acumula în casa scărilor),
prin urmare nu respectă cerințele esențiale (prevăzute de Legea 10/1995) fiind considerată
neconformă cu legislația și normele în vigoare. Din acest motiv se propune înlocuirea în totalitate a
tâmplăriei blocului de locuințe.
Lucrări eligibile în sensul OUG 18/2009 [ART. 4 alin.(2) lit.a)]

I. Lit. A.a)]

 Izolarea termică a fațadei - parte vitrată, prin înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a
celei aferente accesului în blocul de locuințe, cu tâmplărie termoizolantă pentacamerală și geam
termoizolant low-e, pentru îmbunătățirea performanței energetice a părții vitrate, tâmplărie dotată
cu dispozitive/ fante/ grile pentru aerisirea controlată a spațiilor ocupate și evitarea apariției
condensului pe elementele de anvelopă;
 Înlocuirea tâmplăriei la accesul în bloc se va realiza cu respectarea NTPEE-2008 privind
asigurarea ventilării casei scării pe care este montată coloana de alimentare cu gaze naturale la
bucătării sau centrale de apartament.
Lucrări eligibile în sensul OUG 18/2009 [ART. 4 alin.(2) lit.c)]

I. Lit. A.c)]
 Izolarea termică a fațadei - parte vitrată, prin închiderea balcoanelor si loggiilor cu tâmplărie
termoizolantă pentacamerală și geam termoizolant low-e, tâmplărie dotată cu dispozitive/ fante/
grile pentru aerisirea controlată a spațiilor ocupate și evitarea apariției condensului pe elementele
de anvelopă;
 Prin închiderea balcoanelor si loggiilor vor fi asigurate măsurile de ventilare corespunzătoare a
încăperilor care au acces în balcon. Pentru balcoane la bucătării sau pentru cele în care se află
montate centrale termice murale sau se evacueaza gaze de la centrale termice murale se vor lua
măsuri de prelungire a kitului de evacuare gaze arse până la exterior și de acces aer necesar
arderii.
 Ventilarea naturală a balcoanelor se va face prin prevederea de grile fixe în tâmplăria de închidere
a balconului.
 Partea inferioara a parapetului balcoanelor, pana la inaltimea de 90cm deasupra placii de beton,
va fi realizata din panou termoizolant cu mijloc din vata minerala ignifurga.
Izolarea termică a terasei:
Lucrări eligibile în sensul OUG 18/2009 [ART. 4 alin.(2) lit.b)]

I. Lit. A.b)]
 Izolarea termică a terasei necirculabile se va face cu polistiren expandat ignifugat de înaltă

densitate de 20 cm, ce va fi aplicat după decopertarea straturilor de lestare și va fi protejat cu 2
membrane termosudabile dublustrat cu protecție din ardezie la exterior.
 Izolarea termică a terasei circulabile se va face cu polistiren extrudat ignifugat de înaltă densitate
de 20 cm, ce va fi aplicat după decopertarea straturilor de lestare și va fi protejat cu 2 membrane
termosudabile dublustrat cu protecție din ardezie la exterior
 La aplicarea noului strat de termo-hidroizolare, între cele două straturi, cel existent și cel nou se
vor prevedea aeratoare pe toată zona, câte unul pentru cca. 50 mp terasă.
 În scopul reducerii efectelor defavorabile ale punților termice de pe conturul planșeului de peste
ultimul nivel se va uni termo-hidroizolația terasei cu cea a pereților exteriori.
 Racordarea termo-hidroizolației terasei se va face atât cu termo-hidroizolația verticală a aticului,
cât și cu cea a pereților etajului tehnic sau a coloanelor de ventilație existente pe terasă.
 Pentru protecția stratului termoizolant, la partea superioară a aticului va fi prevăzut un șorț din
tablă zincată, cu grosimea de 0,5 mm.
 Termoizolația pereților exteriori de fațadă va fi ridicată pe toată înălțimea aticului terasei.
 Termoizolarea aticului (atât partea verticală cât și cea orizontală) se va realiza cu termosistem cu
polistiren expandat ignifugat de 10 cm.
 Înălțarea gurilor de aerisire și a ventilațiilor existente pe terasă.
 Acolo unde inaltimea aticului este prea mica, el va fi intai suprainaltat pentru a se putea asigura
realizarea termo-hidroizolarii corespunzatoare.

Izolarea termică a planșeului peste subsol:
Lucrări eligibile în sensul OUG 18/2009 [ART. 4 alin.(2) lit.d)]

I. Lit. A.d)]
 Pentru rezistențele termice minime prevăzute pentru planșeul peste subsol la clădirile
existente (R’min>2,90 m²K/W) se propune izolarea termică la intrados a planșeului peste subsol
cu polistiren expandat ignifugat de 15 cm grosime, aplicat prin lipire, protejat cu o masă de
șpaclu armată.
 Intorcerea termoizolatiei pe verticala peretilor / grinzilor minim 60cm cu polistiren expandat
ignifugat de 10cm pentru evitarea crearii de puncti termice la nivelul placii dintre parter si subsol
 Pereții și plafonul din ghenele de la subsol vor fi termoizolați cu material termoizolant ( vata
minerala bazaltica) din clasa de reacție la foc A1 sau A2 – s1,d0 de 15 cm grosime, protejat cu o
masă de șpaclu armată, finisată cu vopsea lavabilă la nivelul placii spre parter si cu vata minerala
bazaltica ( din clasa de reactie la foc A1 sau A2-s1,d0 de 10cm grosime, aplicat prin lipire,
protejat cu o masa de spaclu armata pe inaltimea de 60cm de la placa spre parter, atat pe pereti cat
si pe grinzi.
3.1.1.2 Lucrari de reabilitare termica a sistemului de încalzire:
Lucrări eligibile în sensul OUG 18/2009 [ART. 4 alin.(3) lit.a)]

I. Lit. B.a)]
 înlocuirea totală a instalației de distribuție încălzire centrală între punctul de racord și planșeul
peste subsol, cu conducte noi, pe același traseu și cu aceleași dimensiuni;
 izolarea conductelor de distribuție agent termic încălzire înlocuite;
 montarea unui robinet de echilibrare termohidraulică pe racordul termic de la rețeaua de
termoficare;
 montarea de robinete de sectorizare, a robinetelor de presiune diferențială la baza coloanelor și a
robinetelor de golire;
 montarea de robinete cu cap termostatic pe racordurile tur ale corpurilor de încălzire;
 probarea și spălarea instalaţiei de încălzire.
3.1.1.3 Lucrari de reabilitare termica a sistemului de furnizare a apei calde de consum:

Lucrări eligibile în sensul OUG 18/2009 [ART. 4 alin.(3^1)]
I. Lit. B.c)]
 izolarea conductelor de distribuție apă caldă menajeră, înlocuite de locatari;
3.1.2 Descrierea lucrarilor conexe:
Lucrări eligibile în sensul OUG 18/2009 [ART. 4 alin.(4)]

II.]

Lucrări eligibile Lucrări

Nr.
în eligibile Descriere lucrări conexe
Crt.
sensul OUG conform POR
18/2009 2014-
repararea elementelor de construcție ale fațadei care prezintă
ART. 4 alin. CAP. 3.2 Punctul 10. potențial pericol de desprindere și/sau afectează
1. (4) II. lit.b. funcționalitatea blocului de locuințe;
lit.a)
ART. 4 alin. CAP. 3.2 Punctul 10. repararea acoperișului tip terasă, inclusiv repararea sistemului
2. de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei;
(4) II. lit.c.
lit.b)
demontarea instalațiilor și a echipamentelor montate aparent pe

ART. 4 alin. CAP. 3.2 Punctul 10. fațadele/ terasa blocului de locuințe, precum și remontarea
3. II. lit.d.
(4) acestora după efectuarea lucrărilor de intervenție;
lit.c)
refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenție, respectiv

ART. 4 alin. CAP. 3.2 Punctul 10. reparații interioare la glafuri, șpaleți și înlocuirea glafurilor
4. II. lit.e.
(4) interioare la ferestre;
lit.d)
montarea echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor

ART. 4 alin. CAP. 3.2 Punctul 10.
5. de energie atât pentru încălzire, cât și pentru apă caldă de
(4) I. lit.D.a.*
consum;
lit.g)
ART. 4 alin. CAP. 3.2 Punctul 10. desfacere și refacere trotuarelor de protecție în scopul eliminării
6. (4) II. lit.g. infiltrațiilor la infrastructura blocului de locuințe;
lit.h)
înlocuirea instalației de distribuție a apei reci și/sau a

CAP. 3.2 Punctul 10.
7. ART. 4 alin.(4) colectoarelor de canalizare menajeră și/sau pluvială din subsolul
II. lit.h.
lit.i) blocului de locuințe până la caminul de branșament/ de racord;
înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent din

CAP. 3.2 Punctul 10. spațiile comune cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică
8. ART. 4 alin.(4) I. Lit.D.b. ridicată și durată mare de viață, aferente părților comune ale
lit.j) blocului de locuințe;
CAP. 3.2 Punctul 10. înlocuirea circuitelor electrice în părțile comune – scări, subsol
9. II. lit.a. etc;
CAP. 3.2 Punctul 10. refacerea finisajelor interioare aferente spațiilor comune din
10.
II. lit.k. bloc (casa scării).
*Conform Legii 121/2014 privind eficiența energetică, art. 10, alin. (4) si (5):
(4) În cazul în care încălzirea/răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate din sistemul de alimentare
centralizată cu energie termică, este obligatorie montarea contoarelor de energie termică în punctele de
delimitare/separare a instalațiilor din punctul de vedere al proprietății sau al dreptului de administrare.
(5) În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, este obligatorie
montarea contoarelor până la 31 decembrie 2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru
încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație. În cazul în care utilizarea de
contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punct de vedere al costurilor,
este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate
imobiliară în parte.

3.2 DESCRIEREA, DUPĂ CAZ, A LUCRĂRILOR DE MODERNIZARE EFECTUATE IN

SPATIILE CONSOLIDATE/REABILITATE/REPARATE:
I. lit.D.c.]
NU ESTE CAZUL
3.3 CONSUMURI DE UTILITATI:
3.3.1 Necesarul de utilitati rezultate, dupa caz, in situatia executarii unor lucrari de modernizare:
NU ESTE CAZUL
3.3.2 Estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati:

NU ESTE CAZUL
4. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE
4.1 GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTITIEI:
GRAFICUL DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE (LUNI)
Durată execuție lucrări

Nr. Anul 1
Denumire lucrare
Crt.
luna 1 luna 2 luna 3 luna 4
1 Organizare de șantier
2 Izolare termică pereți exteriori
3 Înlocuire tâmplărie exterioară
Izolare termică și hidro planșeu superior și
4
terase
5 Izolare termică planșeu peste subsol
Lucrări conexe lucrărilor de intervenție + lucrări
6
suplimentare
Lucrări de reabilitare a sistemului de încălzire și
7
apă caldă menajeră
8 Recepție

5. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI CU TVA
5.1 VALOAREA TOTALA CU DETALIEREA PE STRUCTURA DEVIZULUI GENERAL

A se vedea documentatia Anexata.
5.2 ESALONAREA COSTURILOR COROBORATE CU GRAFICUL DE REALIZARE A

INVESTITIEI:
A se vedea documentatia Anexata.
6. INDICATORI DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE
6.1 ANALIZA COMPARATIVA A COSTULUI REALIZARII LUCRARILOR DE

INTERVENTII FATA DE VALOAREA DE INVENTAR A CONSTRUCTIEI:
Nu este cazul.
7. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI
(Sursele de finanțare a investiției se constituie în conformitate cu legislația în vigoare și constau în

fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/ bugetul local, credite extern e
garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile și alte surse legal constituite. conform
HG 28/2008, )
Prin Programul Operațional Regional 2014-2020 ratele de co-finanțare aplicabile pentru

cheltuielile eligibile sunt:
 60% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor - Fondul European de Dezvoltare Regională
și Bugetul de stat;
 40% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor - UAT și Asociația de proprietari.
UAT, în calitate de solicitant, are obligația de a asigura resursele financiare pentru acoperirea tuturor
cheltuielilor aferente proiectelor ce compun cererea de finanțare (cheltuieli eligibile și neeligibile), în
condițiile rambursării a maxim 60% din cheltuielile eligibile din FEDR și de la bugetul de stat, respectiv
recuperării ulterioare a cotei părți ce revine fiecărei asociații de proprietary din valoarea proiectului
respective (cheltuieli eligibile și neeligibile).
8. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA

INVESTITIEI
8.1 NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE EXECUTIE
30 locuri
Locurile de muncă se mențin.
8.2 NUMAR DE LOCURI DE MUNCA CREATE IN FAZA DE OPERARE

Nu este cazul.
9. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI
9.1 VALOAREA TOTALA (INV), INCLUSIV TVA (MII LEI)
A se vedea documentatia anexa.
9.2 ESALONAREA INVESTITIEI (INV / C+M):
A se vedea documentatia anexa.
9.3 DURATA DE REALIZARE (LUNI)

4 luni
9.4 CAPACITATI (IN UNITATI FIZICE SI VALORICE)

Total general: 170 de apartamente din care 5 garsoniere, 83 apartamente cu 2 camere si 82
apartamente cu 3 camere .
- Aria utila locuinte= 10760.16mp
- Aria utila totala = 12606.97mp
- Aria construita este de 1411.00mp.
- Aria construita desfasurata este de 13496.00mp.
- Inaltimea maxima a cladirii ( de la CTA) este de 26.11m.
- Inaltimea utila a camerelor este de 2.58m.
9.5 ALTI INDICATORI SPECIFICI DOMENIULUI DE ACTIVITATE IN CARE ESTE

REALIZATA INVESTITIA, DUPA CAZ
9.5.1 Indicatori fizici:
1. durata de execuție a lucrărilor de intervenție: 4 luni;

2. consumul anual specific de energie pentru încălzire corespunzător blocului izolat termic, 66,39 kWh/m 2
(a.u.) și an;
3. economia anuală de energie: 492993,52 kWh/an, în tone echivalent petrol, 41,08 tep;
4. reducerea anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră echivalent CO 2 51,28 tone CO2/an.
10. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU
10.1 CERTIFICATUL DE URBANISM
Pentru obiectiv s-a obținut Certificatul de Urbanism nr. _______ din ______________ , eliberat de
Primăria Sectorului 6, Municipiului București.

10.2 AVIZE DE PRINCIPIU PRIVIND ASIGURAREA UTILITATILOR (ENERGIE TERMICA

SI ELECTRICA, GAZ METAN, APA-CANAL, TELECOMUNICATII ETC.)
. Pe baza Certificatului de Urbanism s-au intocmit si depus documentatii pentru obtinera tuturor
avizelor si acordurilor specificate in acesta,
Avize și acorduri privind utilitățile urbane și infrastructură:
 Alimentare cu apă;
 Canalizare;
 Alimentare cu energie electrică;
 Alimentare cu energie termică;
 Gaze naturale;
 Telefonizare;
 Salubritate.
10.3 ACORDUL DE MEDIU

Punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
10.4 ALTE AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU SPECIFICE TIPULUI DE INTERVENTIE
Pe baza Certificatului de Urbanism s-au intocmit si depus documentatii pentru obtinera tuturor
avizelor si acordurilor specificate in acesta:
 Acord ADPDU Sector 6;
 Aviz Brigada Rutieră.
Intocmit, Verificat,
Arh. Ciprian STRAT ing. Mihai Danut MARGARITA
Arh. Cristina STRAT
Ing. Structuri Ana Maria POPA
Ing. Structuri Alin APOSTOLESCU
Ing. Madalina GALATEANU
Ing. Octavian SAVA
PIESE DESENATE
Conform Borderou piese desenate pentru fiecare specialitate:
Arhitectura:
1. Plan de situatie si plan de incadrare in zona scara 1:500 si scara 1:2000 A.01
2. Plan parter-existent scara 1:100 A.02
3. Plan subsol-existent scara 1:100 A.03
4. Plan etaj 1-7-existent scara 1:100 A.04
5. Plan etaj retras (etaj8) scara 1:100 A.05

6. Plan terasa - existent scara 1:100 A.06

7. Fatada principala - existent scara 1:100 A.07
8. Fatada secundara – existent scara 1:100 A.08
9. Fatada lat.stanga/fatada lat.dreapta/sectiune –existent
scara 1:100 A.09
10. Plan subsol-propunere scara 1:100 A.10
11. Plan parter - propunere scara 1:100 A.11
12. Plan etaj 1-7 -propunere scara 1:100 A.12
13. Plan etaj retras (etaj 8)-propunere scara 1:100 A.13
14. Plan terasa-propunere scara 1:100 A.14
15. Fatada principala – propunere scara 1:100 A.15
16. Fatada secundara – propunere scara 1:100 A.16
17. Fatada lat.stanga/Fatada lat.dreapta/sectiune-propunere scara 1:100 A.17
Instalatii termice:
1. Plan subsol situatie existenta scara 1:100 IT01

2. Schema coloanelor situatie existenta scara % IT02
3. Plan subsol situatie propusa scara 1:100 IT03
4. Schema coloanelor situatie propusa scara % IT04
Instalatii sanitare:
1. Plan subsol situatie existenta scara 1:100 IS01
2. Plan terasa situatie existenta scara 1:100 IS02
3. Schema coloanelor situatie existenta scara % IS03
4. Plan subsol propunere scara 1:100 IS04
5. Plan terasa propunere scara 1:100 IS05
6. Schema coloanelor propunere scara % IS06
Instalatii electrice:
1. Plan Subsol situatie existenta scara 1:100 IE01
2. Plan Parter situatie existenta scara 1:100 IE02
3. Plan Terasa situatie existenta scara 1:100 IE03
4. Plan Subsol propunere scara 1:100 IE04
5. Plan Parter propunere scara 1:100 IE05
6. Plan Terasa propunere scara 1:100 IE06
Instalatii gaze:
1. Plan parter situatie existenta scara 1:100 IG01
2. Plan parter propunere scara 1:100 IG02


01 Memoriu DALI Giulesti 115

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01 Memoriu DALI Giulesti 115

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beneficiar: SECTORUL 6 AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

LISTA D E SEM NAT URI

ELABORATOR GENERAL - S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

Director General ing. Mihai Danut MARGARITA

ELABORATORI DE SPECIALITATE – S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

 SEF PROIECT Arh Ciprian STRAT

 ARHITECTURA Arh. Ciprian STRAT

Arh Cristina STRAT

 STRUCTURI Ing Ana Maria POPA

Ing. Alin APOSTOLESCU

Ing. Monica CIOCHINA

 INSTALATII: Ing. Madalina GALATEANU

Ing. Octavian SAVA

 EXPERTIZA: Ing. Dan ANASTASIU

 AUDIT: Ing. Ciprian-Petrisor DRAGUSIN

REABILITARE TERMICA A IMOBILULUI MULTIETAJAT , CALEA GIULESTI, NR.115, BL. 1, SECTORUL 6,

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

C UPRIN SUL V OLUM ULUI

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

3.3.2 ESTIMARI PRIVIND DEPASIREA CONSUMURILOR INITIALE DE UTILITATI:.........................................................28

7. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI..............................................................................................29

REABILITARE TERMICA A IMOBILULUI MULTIETAJAT , CALEA GIULESTI, NR.115, BL. 1, SECTORUL 6,

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

1.2. AMPLASAMENTUL (TARA, REGIUNEA, JUDETUL, LOCALITATEA)

REABILITARE TERMICA A IMOBILULUI MULTIETAJAT , CALEA GIULESTI, NR.115, BL. 1, SECTORUL 6,

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

1.3. TITULARUL INVESTITIEI

1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI

1.5. ELABORATORUL DOCUMENTATIEI

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

1.6. NUMAR PROIECT

2.1. SITUATIA EXISTENTA A OBIECTIVULUI DE INVESTITII

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

1AP 2 cam = 47.76 mp 1AP 2 cam = 56.01 mp

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

REABILITARE TERMICA A IMOBILULUI MULTIETAJAT , CALEA GIULESTI, NR.115, BL. 1, SECTORUL 6,

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

2.1.1.1 Rezistenta mecanica si stabilitate

REABILITARE TERMICA A IMOBILULUI MULTIETAJAT , CALEA GIULESTI, NR.115, BL. 1, SECTORUL 6,

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

2.1.1.2 Securitate la incendiu

2.1.1.3 Igiena, sanatate si mediu inconjurator

2.1.1.4 Siguranta si accesibilitate in exploatare

2.1.1.5 Protectie impotriva zgomotului

2.1.1.6 Economie de energie si izolare termica

2.1.1.7 Utilizarea sustenabila a resureslor naturale

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

- Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul și consumul de energie

2.1.2 Valoarea de inventar a constructiei

2.1.3 Actul doveditor al fortei majore, dupa caz

2.2. CONCLUZIILE RAPORTULUI DE EXPERTIZA TEHNICA/AUDIT ENERGETIC

2.2.1 Prezentarea a cel putin doua optiuni

2.2.1.1 Expertiza tehnica

Elaborator expert tehnic: numele și prenumele - ing. Anastasiu Dan.

Indicator R/Clasa de risc seismică

Conform tabelului, cladirea poate fi incadrata in clasa III-a de risc seismic.

Elaborat: S.C. TOTAL DESIGN ENGINEERING S.R.L.

Propuneri de soluții de intervenție:

2.2.1.1.1 Reparatia degradarilor aparute in placile balcoanelor si logiilor

2.2.1.1.2 Parapeții balcoanelor si logiilor

2.2.1.1.4 Intervenții la trotuarul de protecție