Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EDIILITARE
Wif
1830 - 1832
0
DOCUMENTE WIENTRU
ISTORIA BUCURESTILOR
,..=
I
sL
I
PREZENTATE DE
HORIA OPRESCU
BUCURESTI 9 M AI 1936
www.dacoromanica.ro
INCEPUTURI EDILITARE
1830 1832
LUNA BUCLIRE$TILOR"
9 Mai 9 Iunie 1936
www.dacoromanica.ro
IN LOC DE PREF AVA
Arhivele Bucureyfilora vor sa insemne o noui metoda in studierea isto-
riei Bucurestilor. Metoda in sine e veche, dar aplicarea ei la istoria Bucuresti-
lor e oarecum noua. Si anume, Arhivele Bucureyfilor" inteleg sa se consacre
exclusiv documentarii, adica sa puns la dispozitia tuturora, specialisti $i ne-
specialisti, materialul istoric, din care cu vremea sa se poata intruchipa o
icoana cit mai complecta a trecutului acestui oras. Material obiectiv, suscepti-
bil, deci, de interpretari, adaugiri §i amplificari.
Astfel, se va oferi un cimp deschis tuturor acelora ce vor voi sa
retraiasca istoria Bucurestilor, si s'o scrie, fara a pluti in vag $i in reeditari
mai mult sau mai putin exacte. Cit mai multe istorii", de pene cit mai variate,
din cit mai multe $i mai deosebite puncte de vedere, iata rezultatul pe
care nadajduim noi sa-1 produca publicatia aceasta de documente. Deci, tot atitea
istorii" cite puncte de vedere pot exista. Scriindu-se cit mai multe istorii" ale
Bucurestilor, interesul in jurul trecutului capitalei Rominiei Mari se va men-
tine continuu viu. Caci fiecare volum nou de documente va aduce, odata cu
parfumul propriu al trecutului, $i surpriza aceasta fara seaman, de a constata
rind pe rind ca, gi odinioara, cei in drept s'au preocupat de mersul orasului,
au inteles sa-1 intocmeasca in chip cit mai potrivit pentru viata in comun $i in
parte a cetateanului, si au cautat sa creeze o traditie orasaneasca, sau sa dea
un impuls puternic traditiei ce ameninta sa se stings. Prin publicarea de
lucruri noi despre Bucuresti, suscitind gi intretinind interesul, cel putin al locui-
torilor lui, vom reusi, poate, sa facem ca acesti locuitori sä adauge, la dragostea
instinctive pe care o au pentru cetatea zilelor lor, si sentimentul ca exista o
traditie a orasului, sentimentul de solidaritate intre generatii $i intre lucruri, sen-
timentul de intrecere si de continuitate. S. se creeze, astfel, acel suflef al orayului,
care sa traiasca autentic in tot cetateanul, umil sau de frunte, haladuind cu bucurii
$i intristari inlauntrul cercului magic al hotarului Bucurestilor. Suflef al orayului,
integrat §i totusi distinct de sufletul neamului ! Prezent in toate actele existentei
cetateanului, prezent in toate actele Rominului de pretutindeni, prezent in existenta
III
www.dacoromanica.ro
neamului insusi ! In felul acesta numai, trecutul orasului vorbeste si traieste in
fiece gind si act al prezentului, it indrumeaza, ii da sprijin si4 consoleaza.
Sufletul acesta al orasului trebuie sa aiba, ca o components puternica si orga-
nics, jucind rol de chee de bolts, istoria trecutului acelui oras. Iar capitala tarn,
prin destinul ei framintat, va putea oferi o components bogata si rodnica
acestui complex care este sufleful orasului.
Arhivele Bucureifilor" vor publica materialul strict documentar (docu-
mente, marturii contemporane, stampe, planuri, etc.) pe baza caruia sa se scrie,
an cu an, cite o frintura de capitol din marele roman care este existenta ora-
sului Bucuresti. Roman cu mult dinamism, cu multa reculegere, cu tempeste,
prabusiri si victorii. Cu pagini de indoiala, de atria.' raciune si doliu. Cu pagini
de triumfuri, de organizare si evlavie. Cu vials, intr'un cuvint !
Volumul intii din aceasta colectie prezinta un miraj de stampe, vederi si
oameni din orasul de altadata. Volumul acesta, al doilea, prezinta o parte din
cele dintii masuri edilitare luate la not dupa pacea de la Adrianopol, pace ale
careia bune consecinte s'au rasfrint in mare parte si asupra orasului Bucuresti.
Am evitat sa publicam aici studii si note copioase in legatura cu documentele.
Am evitat sa identificam, chiar elementar, strazile si alte locuri ale carora numiri
vechi suns asa de ciudat si strain urechilor noastre de astazi. Am evitat sä
colaboram cu documentele, pentru un motiv foarte simplu, care este si o adinca
dorinta a noastra : anume, de a !Asa loc liber, specialistilor si nespecialistilor,
ziaristilor sau simplilor cetateni traiti de totdeauna in acest oral, in aceeasi
strada sau, chiar, in aceeasi casa, spre a contribui, cu lamuririle lor, cu adau-
girile si nedumeririle lor, cu explicatdi, amintiri si critici, la creiarea unui interes de
public pentru problems si in jurul problemei. Sa ajunga astfel tot cetateanul
sa-si cunoasca orasul, mahalaua si strada in care de zeci si sute de ani s'a pe-
rindat atita viata.", si pe care atitia nici n'o banuiesc. In felul acesta, cit mai multi
vor a vea curajul sa se ocupe si preocupe de istoria Bucurestilor, tot cetateanul
sa participe la intelegerea si desgroparea unui trecut atit de interesant. De
pilda, cu acest prim volum documentar, va lua cunostinta de existenta unor
largi si chibzuite preocupari edilitare. Si citi, trecind pe strazile de astazi ale
orasului, nu vor visa la podurile de lemn de odinioara, la batacurile si lacurile
nenumarate, cu rost si fara rost, izvorite din mila lui Dumnezeu, la capriciile
Dimbovitei si la generalul Kiselef, care, in serviciu comandat, a stiut sa spri-
jine si sa imboldeasca initiativa si chibzuirea bastinasilor, atita vreme traiti
supt amorteala Orientului !
Am inceput cu aceasta perioada asa numita a Regulan2enfului Organic,
pentruca atunci se incepe, sistematic, organizarea edilitatii bucurestene. Dar,
mai ales, pentruca documentele pe care arhivele si bibliotecile ni le
ofera, sint in mai mare cantitate, mai sistematizate si de un interes ex-
IV
www.dacoromanica.ro
ceptional. Si, in plus, pentruca la promulgarea Regulamenfului Organic, erau Inca
in fiinta anumite aspecte mai vechi ale orasului, pe care noua orinduiala avea
sa le modifice. Constatarea contemporana.' a starilor de atunci va ajuta istoricilor sa
inteleaga si acele aspecte mai vechi, pentru care documentele lipsesc sau nu
sint concludente. Pe masura, insa, ce publicatia va inainta, vom da paralel gi alte
documente mai vechi, pentru ca, cu vremea, Arhivele Bucureyfilor" sa constituie un
tezaur pretios, nu nu mai pentru istoria Capitalei, ci si pentru istoria neamului,
pentruca una se integreaza in cealalta, avind cauzalitati gi finalitati reciproce.
Insemnam aici si munca staruitoare a celor dinaintea noastra. Nu incepind
de la Gion, ci de la miscarea Pro Bucureili, ce dateaza de citiva ani, si care a
dus la crearea Nluzeului Municipal", a societatii Bucureilii Vecbi",§i insfirsit, la
acest lucru atit de nou si interesant, care se cheama Luna Bucureyfilor".
Toate, pe alte, drumuri ajutindu-se reciproc, se apropie cu mijloace gi sco-
puri diferite de viata orasului Bucuresti. Cit despre Arhivele Bucureililor" ,
nadajduim ca ele sa ajunga auxiliarul indispensabil pentru cunoasterea si lute-
legerea vietii orasului Bucuresti, in mersul ei evolutiv, din trecut catre
prezent. ti5i vom patrunde incet, incet, Intr'un trecut cit mai departat, Inca
nebulos pentru profani gi incomplect lamurit pentru specialisti.
.Arhivele Bucureililor", vrem sä. fie o piatra." de hotar pentru viitoarele
studii despre Bucuresti, gi pentru constiinta de bucurestean" a locuitorilor lui.
Nu insistam asupra importantei materialului publicat astazi. Atragem
atentia numai asupra catastifului cu numele tutur or negustorilor si mese-
riasilor din Bucuresti, de acum o suta gi ceva de ani. Deci, nu catagrafii de
boeri, cum s'au publicat pins nu de mult. Caci nu numai acestia intereseaza. istoria!
In volumele viitoare vom da, nadajduim, catagrafia nominala a Intregei popu-
latii de acum o sura de ani a Bucurestilor, spre a se vedea cine a muncit si a
baut, atunci, apa din Dimbovita baltoasa si capricioasa.
Primarul general al Municipiului Bucuresti, d-1 Alexandru G. Donescu,
va bine merita, credem, de la toti cei ce respira in cuprinsul orasului. Caci
numai prin intelegerea aceasta larga, Arhivele Bucureililor" §i-au deschis fi-
lele incapatoare, dornice sa adaposteasca trecutul inca inedit al orasului, spre a-1
face cunoscut, apreciat gi, apoi, iubit, ca o legenda adevarata si tot atit de
frumoasa.
V
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Din simpla enuntare a titlului dosarului sau lucrarii de unde au Post re-
produse documentele date mai departe, se va vedea clar $i continutul intrinsec
al documentelor. De aceea, aceastes tables de materie va fi succinctd, $i va cu-
prinde, pe linga indicatia depozitului ()data pentru totdeauna $i eventuale
note, pe cari necesit5 tile tipografice nu le-au ingaduit ses apares la locul cuvenit.
In prealabil, citeva cuvinte despre felul in care e publicat volumul de fats.
Am p5strat gruparea pe materii a documentelor, adica, aproximativ, felul
in care erau grupate pe dosare, nadajduind sa usurdm astfel, intr'un anumit
fel, lectura, Farce ajutorul a nenumarate $i obositoare note de trimitere.
Indicele general va fi dat °data la cloud volume, mai ales ca materia se
leaga strins. Aici, in locul indicelui general,am dat numai explicarea citorva
cuvinte mai putin cunoscute, necesare pentru intelegerea textului.
Transcrierea documentelor a pastrat ortografia originalulului.
Pe de alts parte, am tinut sa redam cit mai multe documente in intregime,
tocmai spre a nu se pierde, de multe ori, pitorescul expresiei $i felul in care se
mica mecanismul administrativ de atunci, ca formular, initiative $i stil.
Documentele nr. I XXII (p. 1-29) constituie inceputul urbanismului siste-
matic bucure$tean. Ele sint scoase din dosarul nr. 1/1830 at Municipiului
Bucure$ti, dosar pastrat acum la Arhivele Statului. Titlul dosarului : Dela primith
des d. slugerul Pefrescul, in pricina infrtzmusefarii polifii (Cf. $i nr. LXXXI LXXXII,
p. 100-101). Textul rominesc reprodus de noi reprezinta numai traducerea con-
temporanal a originalului nemtesc, existent simultan in dosar, text nemtesc scris
si semnat de inginerul Moritz von Ott $i arhitectul Josef Hartl. Singurd piesa
nr. XXII n'are corespondent nemtesc la dosar, semnatura lui Hartl fiind puss
direct pe textul rominesc, cum se poate vedea $i din fascismilul nr. 2. Dease-
meni piesa nr. II are textul rominesc semnat direct de Moritz von Ott, posedind,
insa, allturat. $i textul nemtesc. Celelalte semnaturi date de noi pe textul pub-
licat, precum $i data in cursive, provin din originalul nemtesc.
VII
www.dacoromanica.ro
La p. 24, alineat 12, se ceteste Mafacbe Voinescu.
Regulamenful, de care se face mentiune in notele documentelor I XXII,
este cel publicat supt nr. XXIII.
Documentele nr. XXIV LXLV (p. 52-88) sint scoase din dosarul nr.
168/1831 al Vorniciei din launtru (acum la Arhivele Statului, Administrative noi,
rosu). Titlul dosarului : Dela penfru mufarea macelcirillor fcierii vifelor, si a pescciriiilor,
precum ci penfru piefele cc sinf a sa infocmi aici in polifia Bucuresfilor.
La p. 82, legenda cliseului se ceteste Geani Orosan si Ion Gardescu serdar.
*
Documentele nr. LXV XCIX (p. 88-116) sint scoase din dosarul nr.
2/1830 al Municipiului Bucuresti, dosar pastrat acum la Arhivele Statului. Titlul
dosarului : Dela penfru infocmirea Sfafului Oroscine.sc, a orindueli lucrdrilor sale,
ci orindueli obsfesfi ce Sc cumunicarisesc Sfafului, si alfele.
Anexa B, de care vorbeste doc. LXXIX (p. 99), pentru cheltuelile anuale
ale orasului, necunoscuta.' si nepublicata supt aceasta.' denumire, urmeaza, desigur,
sä. fie formats din piesele nr. IV, VIII, XII, XIII $i XXI, care contin tocmai
aceste cheltueli anuale.
La p. 113, rindul 13, se ceteste ciornele in loc de cironele.
*
Documentele nr. CCII (p. 117-130) sint scoase din dosarul nr. 112/1832
al Secretariatului Statului (dosar pastrat la Arhivele Statului, Administrative).
Titlul dosarului : Dela dupd raporful Marei Vornicii din lciunfru, cu proecf afingcifor
de sfafurilc orosenesfi du prin orasele Prinfipafului.
Regulamenful (nr. C) e reprodus si in : Regulamenful Organic... Bucuresti
1847, (citat mai sus), p. 159-170, cu diferente de ortografie $i de lexic (speci-
ficate in note. Tot in note s'au aratat si adaosurile acute cu creionul pe textul
votat de Obsteasca Adunare). Dupa acela§ dosar, dam $i alte informatii. La 5
VIII
www.dacoromanica.ro
Noembrie 1832, Gheorghe Filipescu, marele vornic din launtru, trimite lui Kise_
lef, regulamentul, fiind primit de toate madularele Sfatului Administrativ".
Kiselef it trimite OWtetii Aduna.'ri, cu ofisul nr. 761, §i marele vornic it pre -
zinta Adun'arii. La 26 Noembrie, Ob§teasca Adunare it trimite Secretariatului Sta-
tului, foarte copios amendat. far la 3 Decembrie 1832, marele vornic din launtru
cete,te, in Ob§teasca Adunare, ofisul nr. 826 al lui Kiselef, pentru promulgarea
regulamentului in forma definitive publicata aici, cu toate amendamentele ad-
mise. In dosar, regulamentul e insotit §i de traducerea in frantuzete. Precedat
de proclamatia lui Kiselef, regulamentul e tiparit in 1500 exemplare, in tipo-
grafia Curierului P,ominesc.
Pentru intocmirea celui dintai Sfat Ora.§a.'nesc al Bucure§tilor, cf. Const.
Moisil, Primal Sfal Orcipnesc al Bucureililor in Buctirevcii Vechi", 1935, p. 136-154.
IX
www.dacoromanica.ro
ILUSTRATII
pagi na
Plane in culori
1. Dorobant calare al Agiei 1
www.dacoromanica.ro
CUVINTE RARE
XIII
www.dacoromanica.ro
Dela =--- dosar
De loc = imediat
Ndimirea = inchirierea
Namestie = cladire, dependintd
N arturi = preturi oficiale, fixe
Neamuri (la) = neamuri boieresti, scutite de dari
Nizam = porunca, regula
Ofis = decret
Opis = inventar
Orfanotrofia = asez5.mintul ingrijirii orfanilor
Ot = de la, din
Otcupuri = vechile monopoluri ale statului
Otnosenie = poruncl, raport, circulars
XIV
www.dacoromanica.ro
Pliroforisi (a se) = a se informa
Po = cite
Politie = oras
Predlojenie = propunere, ordin
Presudstvia = pretoriul
Protimisis = preferinta
Prunturi = prunduri
XV
www.dacoromanica.ro
DOROBANT CALARE AL AGIEI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
D (3 'two inn ente
www.dacoromanica.ro
1
Martie 24.
www.dacoromanica.ro
lei
3. Santul ce se incepe de la podul de supt Mihaiu Voda si merge
pe la Sfintii Apostoli, lungimea lui 795 stinjeni, largimea 4 palme,
adincimea 5 palme, care face in scobit stinjeni 248, po talere 8 1984
La doi stinjeni trebuie 13 talpi, in suma 5174, po talere 3 . 15522
La fiescare 2 stinjeni 8 grinzi, in suma 3184, po talere 3 9552
La fiescare stinjen una oca piroane, in suma 795 oca, po talere 4. 2385
Dulgheria de stinjen po talere 5 3975
Ridicatul pamintului 300
33718
4. Santul care incepe de la Icoana si Batiste, a caruia lungime
este 1400 stinjeni, largimea palme 6, adincimea 9 palme, care fac 1268
stinjeni in scobit, po talere 8 10144
La fiescare stinjen trebuesc 24 talpi, po talere 3, in suma. 17150 . 51450
La doi stinjeni cite 8 grinzi, in suma 5600, po talere 3 16800
La tot stinjenul cite una oca piroane, in suma 1400 oca, po talere 3 4200
Dulgheria la stinjen po talere 5 7000
Ridicatul pamintului 1142
90736
5. Santul care sa incepe de la mahalaoa Vladichi, de linga Podul
Calicilor, a caruia lungime este 950 stinjeni, 6 palme largimea si 5
palme adincimea, care fac in scobit stinjeni 545, po talere 8 . . . . 3560
La fiescare doi stinjeni trebuesc 14 talpi in suma 8075, po talere 3 24225
La fiescare doi stinjeni cite 8 grinzi, in suma 3800, po talere 3 . . 11400
La fiescare stinjen cite una oca piroane, in suma 950, po talere 3 2850
Dulgheria, po talere 5, de stinjen 4750
Ridicatul pamintului 300
47085
Pentru santurile prin care au sa s5. scurga lacurile in canalurile cele
marl, sd socotesc stinjeni 2000; sapatul for po talere 2 4000
Adunar ea
Santul cu n. 1
Ipac cu n. 2
.... . .. . . . . . . . .. 67297
6 7297
29394
Ipac cu n. 3 , 33718
Ipac cu n. 4 90736
Ipac cu n. 5 47085
$anturile cele mici 4000
272230
www.dacoromanica.ro
lei
lar pe urmA fiindcA trebueste ca sa sä faces pod pe ulitele acelea unde
va fi trecerea canalurilor, ca sä nu sA strice ghizdurile canalurilor, de
cares, prin socoteala ce s'au facut, trebuesc 1858 stinjeni de pod, carii
po talere 91, fac .............
Pentru aceste poduri este osebita socoteala argtatoare de numirea
. .... 168988
ulitilor.
441218
N. 5. Moritz von Ott, Ingenieur 1.
II
1830, Marfie 30.
1 Textul nemtesc des data de 5/17 April 1830, dar n'are num5r.
www.dacoromanica.ro
stinjeni
Dc la Podu lui Sarban-Veda pa deal in sus 113
De la acest deal pa din dosu gradinilor gi caselor Podului Sarban-
Veda in mahalaoa Flamanda, merge linie dreapta 430
Din linia aceasta §i pana in dosul hanului ghinararului Varlam, pana
la locul ce s'au hotarat a sa face piata pentru adunarea caralor . 568
De la piata aceasta merge prin ulita catre streaja Spiri 424
Din streaja Spiri sa intoarce spre streaja de la Isvorul Tamaduirilor,
inergand pand la Dambovita 510
De la Dambovita merge hotarul pe la moara Vladichi, in mahalaoa
Sfantului Elefterie, pana la Podul-de-pamant 342
De la Podu-de-pamant merge linie dreapta pana in gradina lui Procopie 281
De la gradina lui Procopie pan& la streaja Podului-de-pamant . . . 26
De la streaja Podului-de-pamant, apucand in sus, ulita cea dintai,
in dreapta 120
De la ulita aceasta merge drumul drept pana la streaja din Ulita
Targovisti 492
De la streaja Uliti Targovisti merge ulita drept pand la streaja Podului
Mogosoai . . 402
9800
Moritz von Ott, Ingenieur 1.
III
1830, Aprilie 2.
www.dacoromanica.ro
Canalul ce merge ping la haznea
talere
La 1350 stinjeni in lung, 20 palmaci in larg $i 14 adincu, boltit, cu
lucru si materialu, po talere 45 stinjenul, face 60750
La 1000 stinjeni, ipac po talere 40, face 40000
La 1500 stinjeni, ipac po talere 36, face 54000
La 4960 stinjeni, ipac po talere 34, face 159460
silnjeni
1270, pentru Podu Mogosoai ;
550, de la SfIntul loan pins la Dorobantie;
1550, de la DorobAntie pins la capul Podului Tirgului-de-afard;
370, de la haznea ping la Podul Calicilor;
700, de la Podul Calicilor;
250, de la Podul Calicilor ping la Podul Beilicului ;
750, pa Podul Beilicului;
1100, sa mai adaoga pentru olane de fier unde este trebuinta." ca
sa sa puie indoit.
6510, suma stinjenilor olanilor de fier.
6510, stinjeni olane de fier, cumparatul lor, pusul lor, stricatul si
dresul la loc al caldarimului, po talere 118 stinjenul, face 768180
Ci§mele
Ca sa sa puie pin podurile cele marl, din suta in suta stinjeni, cite o
cismea, care ti ebue sa s5. faca de piatra i cu galarie de her inprejur,
sint trebuincioase ca sa sä fac5. 50 cismele, fiescare po talere 4000,
face in sums 200000
Suma peste tot . . 1353140
5
www.dacoromanica.ro
Ca sa sa aduca apa de la Cretuleti, este in zadar cheltuiala, fiindcd
sint putine izvoarale, §i apa care au venit ping acum de acolo, erea
apa numai de la heleteu, iar nu de la izvor. Asemenea apa aceasta
poate sa sa aduca de la Colintina, pe la Baneasa; de va fi voia sa
sa aduca, poate sa sa aduca printr'o masina, la care sa face cheltuiala
mare §i este supusa dregerii totd'auna.
Inprejurul politii Bucure§tilor mai sint izvoar5.' unul la Marcuta §i
altul la Filaret; iar izvoarale acestea slut mult mai jos decit podurile
politii. Mai este tin izvor in dreptul Tarts etilor, care este dapdrtat
peste 14.000 stinjeni; iar gi izvorul acesta trebuie intiiu cercetat si
cumpanit, ca sa fie cu folos.
IV
1830, Aprilie 2.
Socotealei pentru frebuinfa a vase soseie, isfarat din sireji,
pin malialale.
talere
Fiware §osea sa fie in lung de stinjeni 300, §i larg de stinjeni 6.
Pentru sapatul §anturilor, indreptarea, asemenea si pentru pietr4 de
o palms de gros, face la 1800 stinjeni, po talere 30 stinjenu . . . . 54000
Cheltuiala pe fiecare an, ca sá sa tie in stare buns, po talere 1000 fiecare
§osea, face 6000
Hartl, Architekt.
Moritz von Ott, Ingenieur.
N. 3.
2 Aprilie 1830 2.
6
www.dacoromanica.ro
V
1830, Apri lie 2.
Hartl, Architekt.
Moritz von Ott, Ingenieur.
N. 14.
2 Aprilie, 18302.
1 Lipse*Ee.
2 Tex Eul nernEesc are nr. 12, iar Regulamentul nr. 10.
www.dacoromanica.ro
VI
1830, Apri lie 2.
stinjeni
La fiescare simitier este trebuinta de un loc in lung de 100 stinjeni,
larg 80 stinjeni; pentru acest loc este trebuinta der ingradire de scinduri
de brad, cu bolamaci, asemenea §i lucru for :
Pentru simitieru din streaja Podului Mogo$oi, afara, trebuie o ingra-
dire in lung 360
Ipac, la Tirgul-de-afara 360
Ipac, la Podul-de-pamint 360
Ipac, in deal la Filaret 360
Pentru Papi§taA afara din streaja Podului Mogwai 360
Pentru Protestanti, tot la locul acesta 360
Pentru Armeni, afara din streaja Tirgului-de-afara, pa Drumul
Focanilor 360
Pentru Ovrei, tot la locul acesta 360
2880
talere
2880 stinjeni, ingraditul cu scinduri de brad, bolamaci, cuie §i lucru
dulgheresc, pa stinjen cite talere 24, face in sums 69120
La fiecare simitier cite dooa porti, adica §aisprezece porti, po talere
200 fiecare, face 3200
Sase beserici cu clopot, cu bolter i casele ingropatorului, fiecare po
talere 9200, face in suma' 64400
Suma peste tot . . . 136720
8
www.dacoromanica.ro
VII
1830, Aprilie 2.
Socoteala pentru carele trebuincioase de scosul mortilor.
falere
Un car pentru acest fel de trebuinta, cu fier inbracat i vapsitul lui,
face cheltuiala lei 600
0 pereche cai cu hamurile for 350
Suma cheltuelii pentru un car . . 950
S'au hotarit pentru tot Bucurestii, zece cars, care face in sums pentru
zece cares cu cai §i hamurile for 9500
Pentru dresul carelor 9i hrana cailor, asemenea si un vizitiu, pa zi
cite talere 4, sä aduna cheltuiala intr'un an 14600
Suma . . 24100
Hartl, Architekt.
Moritz von Ott, Ingenieur.
Nr. 13.
2 Aprilie 1830.1
VIII
1830, Aprilie 3.
9
www.dacoromanica.ro
IX
1830, Aprilie 3.
Trebuintioasele osele care irehue sa sa face pan mahalale
in politie, asemenea caldariim.
I
4)
foatd suma:
.. e
0 -1' 4 .) 14,
Podul-de-pamant. 41'
a8
fzti ' .1.-;
.0)
- 74
Ealere
ij; cid) 4.!
..--
g 0,... - ,-.
..i.,
E
'r. F,-,) '5' f.
Ulita Targovistii.
De la Biserica Sfintilor Voevozi pana' la gradina
lui Scufa 250 7500 7500
Ulita Fierastraului.
De la locul al lui Beizade Caragea, 'Jans la
streaja 460 13800 13800
Drumul Vitanului.
De la streaja pang la Biserica Tarchii. . . . 750 22500 22500
Mahalaoa Dobroteasa.
De la streaja pada pa supt deal catre Vacare§ti,
deasupra Podului lui Sarban-Voda, catre via
logofatului Belu 550 16500 16500
10
www.dacoromanica.ro
,
Mahalaoa Dobroteasa.
r, 5
De la capul eoselii lui Sarban-Voda. pgria." la
Drumul Giurgiului
0
0
li
(0
CA
530 15900 15900
La mahalaoa Barbatescu.
De la capul soselii Podului Calicilor pgna la
Biserica BArbg.tescu
1C4
00
CA
450 13500 13500
Dealul Spirii.
De la streaja Spirii Veche pins la streaja
Spirii No&
00
4)
. Ln
1210 510 15300 15300
1210 4590 307100 307100
Hartl, Architekt.
3115 Aprilie 1830.'
1830, Aprilie 3.
Socoteala pentru citeltuiala locurifor unde are sit' sa care gunoiu,
care sal fie cu sanfuri inprejur, i cu hada in care sa fie scrisii orin-
duiala cum are sit' sa urmeze; sanfuriie sii fiie adincimea de o
jumittate stinjen, hirgimea iarits de o jumatate slinjen.
1830, Aprilie 3.
stinjeni
S'au ga'sit cu cale ca s. fiie afara.' din politie patru locuri insemnate,
care s'a fiie inprejur, adica." :
Afarg. din Podul Mogosoi, la gropile de nisip in dreptul
Tirgovistii 800
Afar& din streaja Tirgului-de-afara, la mina stinger, p. Drumu Focsanilor 800
Afara.' din streaja Podului Beilic 900
Mari' din streaja Podului Calicilor 900
Suma . . 3400
1 Textul rominesc nemtesc Ears, numSr.
11
www.dacoromanica.ro
talere
Fie§care stinjen, pentru sapatul anturilor, latul §i adincul cite patru
palme, po talere 2 6.800
Opt pork, fie§care poarta cite talere 200 1.600
Opt tablii cu stilpii lor, cu zugravitul §i scrisul, po talere 30 una 240
Suma . 8.640
XI
1830, Aprilie 3.
stinjeni
incadrati lei
Cumparatul locurilor nu poate sa sa hotarasca de la noi.
Caldarimul Pietelor
Locul unde este acum PuFarie are 1091 stinjeni incadrati,
din care trebue sa s5. a§tearna cu caldirim stinjeni . . . 1.022
Fie§care stinjen incadrat po talere 30, face 30.660
Pentru stricatul zidurilor Pu§cariei, poate, in loc de cheltu-
iala, sa sa vinza caramida §i molozul; daca s5. va lua coltul
inpotriva Dorobantii §i pravaliile ca sint lipite la Pu§carie,
atunci sa mareste locul pietii cu stinjeni incadrati . . . 700
Fie§care stinjen incadrat po taleri 30, face 21.000
Pentru Podul Mogo,oii, locul Niculescului, la Biserica Alba,
are stinjeni incadrati 2.882
Asemenea §i maidanul dumnealui carnaraului Iancu Ghica,
in dosul De,liului, are stinjeni incadrati 1.760
Care face, stinjen incadrat po talere 30, la amindoa locurile 52.570
La Podul-de-pamint, locul supt Mihai Voda, asemenea §i
locul stolnicului Petrache, care face stinjeni incadrati. . . 2.250
Fie§care stinjen incadrat po talere 30, face 67.500
12
www.dacoromanica.ro
srinjeni Ealere
XI I
1830, Aprilie 3.
13
www.dacoromanica.ro
XIII
1830, Aprilie 3.
Socotealn pentru ',dated podurilor de caldiirini din acele patru mar:
until ale politii.
falere
Pentru udatul podurilor sint trebuincioase 16 cares cu butile de cite
100 vedre, si sä sa puie in lucrare numai sapte luni, adica. vara .
Fiescare bute cu fier legates, costiseste talere 100
Doi boi, cumpdratoarea for 250
Tevile si celelalte lucruri trebuincioase 120
Este cheltuiala de fiescare bute si boi i caru 470
Adica, pentru 16 buti face 7.520
Hrana boilor, pdstrarea, asemenea salahori, face pentru fiescare car
pa lung talere 125; toata cheltuiala for pentru 16 buti la sapte luni 14.000
Suma peste tot . . . 21.520
XIV
1830, Aprilie 4.
Socoleala pentru pietrile hotaridor inprejurul BucureOilor.
falere
Imprejurul Bucurestilor s'au gasit stinjeni 9800. La fiescare 200 stin-
jeni ca sa sa puie o piatra de hotar, sint trebuincioase 49 pietre de
hotar, care trebuiesc sa sa aduca din muntele BuzAului, unde sa va
gasi piatra mai tare; fiescare piatral po talere 12, face 580
Adusu gi asezarea la locul lor, po talere 5, face 245
Suma . . 825
14
www.dacoromanica.ro
XV
1830, Aprilie 4.
Socoteala pentru podurile de Iemn can trehuie Fig sa facet- pa ulitile
uncle vor trece canalurile, pin care sa sa scurga apa din lacurile ce
sint in politie s: inprejurul politic:.
talere
La canalul care incepe de la Spitalul Filanthropii este trebuinta ca s5.
sa faca." un pod pin. ulita care merge catre streaja Ulilii Tirgovi§tii,
in lung stinjeni 390, fie§care stinjen socotit peste tot cite 91 lei, face 35490
Asemenea un pod trebuie sa sa face pin ulita ce merge catre Podul-
de-pamint, in lung 30 stinjeni, ipac de stinjen cite 91 lei 8100
43590
La canalul de la Icoana pima la Biserica Popii Chitu, merge pin gradini
§i curd, §i numai unde merge in curmezi.,u1 drumului on ulite, are
sa face 120 stinjeni in lung, po talere 91 stinjenu, face 10920
De la Biserica Popa Chitu pine la Dimbovija, afara din ulicioara ce
merge de la Balta.'retu catre mahalaoa Lucaci, trebuie sa faca peste
toata.' ulita pod, in lung 1200 stinjeni, po talere 91, face 109200
La canalul de la Filaret trebuie sa." sa face pod numai pe ulita unde
merge canalul in curmezi§, in lung 58 stinjeni, po talere 91, face . . 5278
Suma peste tot . . . 168988
Hart], Architekt.
N. 7. Moritz von Ott, Ingenieur.
4 Aprilie 1830.1
XVI
1830, Aprilie 4.
Socoteala pentru casele dumnealu: dvornicului Florescu, din dosul
Hanului lui Manuc, care s'au Wilma cu cale a fit pentru tahtul
politii plimintene0.
Pentru meremetul caselor acestora sint trebuin.cioase: invalitul de
iznoava, poarta, ingraditul, u0e, ferestrile, sobele, du§umele §i mere-
metul zidarii, care poate sal face in suma cu un pret de talere 22500.
Moritz von Ott, Ingenieur.
N. 17. Hart], Architekt.
4 Aprilie 1830.2
1 TexEul nerneesc are nr. 14.
2 Texful nernfesc are nr. 9, iar Regulamentul nr. 13.
15
www.dacoromanica.ro
XVII
1830, Aprilie 4.
XVIII
1830, Aprilie 4.
Socoleala pentru osiroave ¢i strimialura apii Dimboviii.
talere
1. In cotitura de la Mihaiu Voda, mai sus la Berarie, s'au gdsit
un ostrov de 300 stinjeni incadrati ; asemenea si mai jos, un ostrov de
75 stinjeni incadrati, care face 375 stinjeni incadrati, fiescare stinjen
de sapat po talere 3, face 1125
2. In dreptul podului Mihaiu Voda este un ostrov de stinjeni
400 incadrati, po talere 3 1200
3. De la baia Sfantului Ioan este Dimbovita cu 3 stinjeni mai
strimta, $i strimtatura merge pins la podul din mahalaoa Dudescului,
$i face in lung 240 stinjeni.
4. Din podul de la mahalaoa Dudescului sa strimtoreaza Dim-
bovita, pind ramine numai de 4 stinjeni, in lungime de stinjeni 260.
5. Linga Hanul lui Manuc, si mai la vale, ping. la podu care
merge in dreptul Dorobantii, la Macelgrii, $i sa large$te Dimbovita,
dar trebuie peste tot curatata.
6. La podu in curte la dumnealui dvornicul Aleco Ghica, sa lar-
geste Dimbovita ping la 7 stinjeni.
7. La podul ce merge peste girla pa. Podul Beilic, este un ostrov
de stinjeni 200 incadrati, care trebue sa.'pat si curatat de lemnele ce
se afla acolo, po talere 4 stinjenul, face . 800
16
www.dacoromanica.ro
falere
8. Din podul care merge peste girla pa Podul Beilicului Rind la
moara lui Rada'. Voda., este Dimbovita instrimtorata., 9i n'are nici la
un loc largime de 7 stinjeni.
9. De la moara Radului Voda pins la moara de la Vitan are
Dimbovita largime ca la 10 stinjeni.
Ca sa. fie Dimbovita peste tot larga de 10 stinjeni, incepind de la
moara Vlaclici, din mahalaoa Podului-de-pamint, pins la moara de la
Radu Voda, care face lungimea in stinjeni 4700, trebuie sa sape, in
toata" lungimea de mai sus aratati, de cite 3 stinjeni in largime, care
face peste tot stinjeni incadrati 12210, po talere 3 stinjenul, face . . 36630
Suma . . . 39755
Hartl, Architekt.
Moritz von Ott, Ingenieur.
N. 4.
4 Aprilie 1830. '
XIX
1830, Aprilie 4.
4 Aprilie 1830.2
3 17
www.dacoromanica.ro
xx
ralere
Cumparatul locurilor $i pretul for nu putem sal hotarim
Locul de la Caraula, asemenea $i locul cnejinii Cleopatrii Trumbescoiu,
are stinjeni incadrati 3626; locul acesta trebuie potrivit i cu moloz de
$ase palmaci de gros, asternut, i cu pietri$, fiescare stinjen incadrat po
talere 5, face 18 130
Ocolul locului acestuia sint 232 stinjeni, la fie$care doi stinjeni un copaci,
in patru rinduri sint trebuincio$i 464 copaci ; scosul for $i adusul, po
talere 3, face 1392
Facutul gropilor $i asazarea copacilor, po talere unul, face . . . . 464
Pentru canapele $i lavite . 150
Face suma pentru locul la Caraula 20 136
Preumblarea la Ci$meaoa lui Mavroghene are stinjeni incadrati 8480;
indreptarea pamintului $i a$ternutul pietrisului, Base palmaci de gros,
po talere 5, face 42 400
Pentru 892 copaci, scosul $i adusul, po talere 3, face 2 676
Pentru facerea gropilor i asazatul copacilor, po talere I 892
Pentru scosul $i adusul a 16068 copaci de cring, po talere 20 . 8.034
Sapatul gropilor $i asazatul, po parale 5, face 2.008,20
Pentru lavete $i canapele 150
Suma . . . 56.160,20
1 Texful romlnesc n'are num5r, cel nem(esc nr. 11 iar Repdameniu/ nr. 12.
18
www.dacoromanica.ro
XXI
1830, Aprilie 9.
Socoteala luminalii politii cu felinarai la ulitile cele mar:, i allele ce
slut asemenen de tram:Wits.
1830, Aprilie 9.
E 1) 6' 47
a 7,
o `61 To' 1
t: ;
Ulitile cele marl w co
F.
-4-441
,44 -11 cr,
N
7u. O o $.1
. z' .2
co XV L. C w0 V
D
°..-2
v 0 Q. 41
Pe ulitile tirgului
a".rban-Vocla, Liptcanii, Bogasieri,
Olari gi Scaunile Vechi 550 10 - 55 2200 11511 20
Pescariile 90 - 15 6 240 1255 32
Cavafii Mari 80 15 5 200 1046 20
Dela Foisor ping la Sf. Gheorghe cel
Nou 105 15 7 280 1465 4
Pe la Cojocari pins la Hanul Coltii
(este toonit) 40 15 3 120 627 36
Pe linga Carvasara 60 15 4 160 837 8
19
www.dacoromanica.ro
for cu unt de lemn,
pe zi cite 23 parale,
suma felinarelor pa
.
departarea 13 stinj.
cheltuiala felinare
0.
lungul uliCilor
fiescare ulitA
dupa stinjini,
0 3.0
,..,
'
CO cNi
. co
0:
0
40, talere
v ot
0;4 44
,11),
co ,-44 4) 4°
stinjini
".0 N
talere
oco .64 g -5 2.-2 :4-1 -0'
0, C E OY ).
20
www.dacoromanica.ro
.01
IS-
(1)
A T. o E
CO 0 I)
s4.1 v
Pe ulitile tirgului 0 ... SI .7)
0 00 co W .E
:
.,
C7 c")
7.7 1/)
43 Fr1 49 csi
.2 75 4)
.1 .. 11 Fi4)
7.) U
4) CO .4E' 113
.6
.. 1.co '44
71
- -
14)
"CI .1.11
4)
O. 43 411 CO 8 N
Q. E 79
C t:4
v0c a 0 .1' I. g j
Fro.
co
0.
0 -5 ti).71
21
www.dacoromanica.ro
XXII
1830, lank 4.
Uliti Ille car: au sA sa atearniii Cu caldiirann.
1830, Iunie 4.
sfinjeni seinjeni
Cele din prejurul Podului Targului-de-afara lungul laful inpairati
www.dacoromanica.ro
1/
4 SI 4.A, (/, : 1 .../A
%-a)IV °L. wys *- -717. ria
4A.ONI 'k00 )41 lqe** e /e#;,E.,31
1/
tx-,9:145 5-549 t-v,Avon, 2..
4,42'
.' 4' s./ --7411.4.4 A -,,,,,, ..71a-,, -,, .1 3,
a.."2,
i
CA, 1 t-An Z.LAm. ": n 9-tt c....vn-
, 4.1,-.4 -e, , ,.1
..:;17 ir,,
1.-4-..v ..." -1 r2,4--4 "" .A.01
-.,"4,54, ,r7917>.
c--"W
/r- X,5
47
_
"-t, Pr I I s
j
17 "4,4( ff"e et-t,
-
41m.A4 'VI
17,
e"/: X
i e I VP 01.4 1/ (./, e-.,1 ...) . ...L.p71
f'T-'41A 4--"il
1 \ 9ft. 5 X`I 1)1 '" Y>4 7 OkAl'i \ -0%-/L-f ''(5/
'DA-A' 2.1:4/ L.-.t-4/4 i
..,
A-41 =12-tio 1.A .. 4_ 3' X ".r i `-A-17 *-4' '
4 .---4.,
A,4-5 .. A A.91 C7-1-1-472 L 0:k (Z/L-- ArL°,.. )1) 4
A4 : "-tA jt. f -,Vqe ??S --L'. .4-4,0 0 .4, eg:Ar"' --)^-4;-,1 ^01 e:D474 t 4'
.
)41- .., /ti1/44- ,.., Z.--1 c -A en Cs51 e..ett-V.51-el-1 ,.1.7 -r_i a5
c: kCopn-
IA 'W'41
At9, ,e 31,/,,,-)
,
AA7
"A7YA,),,, av fr AA,ILA_) --A-
7
0%-f1-2, i
...,..4....4
N4
,-Vz..":
/1
AA .-1
4 A,
..
23
www.dacoromanica.ro
Impotriva mahalalii Armenilor, peste podul sfinjeni laful sEinjeni
care merge spre Vergul lungul inpAErati
www.dacoromanica.ro
Impotriva mahalalii Armenilor, poste podul sEinjeni sEinjeni
care merge spre Vergul lungul U npairati
Podul Mogosoi
21. De la stolnic Burche, pe langa vornicul Alecu Cre-
tulescu, sardarul Chiritg Caplescu, Dimache mei-
marbaa si logofat Athanase, pe la cipitan Sava,
sardar Ianache si pe la casele cocoanii Mariutii,
pans in Podu Mogosoi 291 3 873
22. De la Dimache meimarba§a, pe langa sardar Mi-
haiu Greceanu, Dmitrache Tufeanu, caminar
Pavel, postelnic Ionitd, slugerul Costache, Safta
Bresloaica, pang la casele clucerului Grigore Gra-
diV.eanul 356 3 1068
23. De la casele lui Cozone pang la casele caminaru-
lui Pavel 84 3 252
24. De la Biserica Alba pang la casele clucerului
Niculescu 90 3 270
25. De la logofatul Alecu Andronescu pang la casele
caminarului Vasilache Voinescu 67 3 201
25
www.dacoromanica.ro
Podul Mogo§oi stinjeni latul stinjen1
lungul inp5frati
25
www.dacoromanica.ro
Podul Mogo§oi sEinjen,i laiul sitnjeni
luncrul inpairki
Targul
44. Ulita Hanului $arban-Vod5., Lipscaniile, Bogasierii,
Olari, Scaunele-Vechi 550 31/2 1925
45. Pescaxiile 90 31/2 315
46. Cavafi 80 4 320
47. Pe linger Sf. Gheorghe pang la Foisoru ds. foc . . 105 4 420
48. Cojocarii pans la Hanu Coltii 40 3% 140
49. Hanu lui Zamfir 110 3 330
50. In dosul Bar;itii 85 3 225
51. Sarban-Voda, de la Lipscinii pang. la hatman Mihai to
Filipescu
52. Ulita NemteascA ........
53. La Sf. Dimitrie, ulita pa din dos
.
70
110
56
31/2
4
2
280
385
112
54. Ulita der la doftor Caracas 105 3 315
55. Cavafi cei mici 2% 55
56. La Sgrbii covaci .
57. In Zarzavagii
.. .. . .
.
22
85
145
3
3
225
435
58. Puscariia 12 2 24
59. Ulita pa dinaintea Baratii 82 3 246
60. Din Ulita Sgrbilor covaci pa la zidurile Curtii cei
vechi 34 27, 85
27
www.dacoromanica.ro
Targui sEinjeni laEul
sitnjeni
lungul Inpatrati
www.dacoromanica.ro
Targul sitnjeni stinjeni
lungul au inpatra(1
61.431
Hartl, Architekt.
XXIII
C. 18.30 1833.
www.dacoromanica.ro
Cantacozino, cu leat 1830, Martie, i un regulament al d. banului Baleanul, cu
leat 1830, Martie 2.
Drept aceea, comisia dinpreung.' cu dd. doctorii Costantin Estiotul §i Gro-
nau, i dd. arhitectoni Harten §i Ot, care de catre Ob§teasca Adunare a
Divanului s'au orinduit, luind cun.o.$tintele cele cuviincioase intr'aceasta insarci-
nare, au chibzuit cele urmatoare
CAP. I.
30
www.dacoromanica.ro
sanjeni
9. Dela podul morilor din Vitan ramine Dimbovita hotar pina
la cotitura din mahalaoa Caramidarilor 880
10. Dela cotitura din mahalaoa Caramidarilor merge spre dealul
Vacarestilor 492
11. Dela dealul Vacarestilor pine: la unpiscu unde este un putu 120
12. Dela acest putu ping la streaja Podului Serban-Voda . 485
13. Dela Podul lui Serban - Voda. pe deal in sus 113
14. Dela acest deal, pe din dosul gradinilor si caselor Podului
lui Serban-Voda, in mahalaoa Flaminda merge linie dreapta de . . 430
15. Din linia aceasta $i pina in dosul hanului gheneralului Var-
lam, pina la locul ce s'au hotarit a se face piata pentru adunarea
caralor 568
16. Dela piata aceasta merge prin ulita cdtre streaja Spirii . . 424
17. Din streaja Spirii sa intoarce spre streaja dela Izvorul Ta-
maduirilor, mergind pina la Dimbovita 510
18. Dela Dimbobita merge hotar pela inoara Vladichii in maha-
laoa Sfintului Elefterie, pina la Podul-de-pamint 343
19. Dela Podul-de-pamint merge linie dreapta pina in gradina
lui Procopie . . . . . 281
20. Dela gradina lui Procopie pina la streaja Podului-de-pamint . 26
21. Dela streaja Podului-de-pamint apucind in sus ulita cea din-
tiiu in dreapta 120
22. Din ulita aceasta merge drumul drept pina la streaja din
Ulita Tirgovistii 492
23. Dela streaja Ulitii Tirgovisti merge ulita drept pind la stre-
aja Podului Mogosoai ' 402
9800
31
www.dacoromanica.ro
7. Podul lui Serban-Voda
8. Podul Calitii
9. Podul-de-pamint
10. Ulita Tirgovistii
Si nimeni nu va fi slobod, pa jos, calare sau cu carul, a esi sau a intra
in ora$ prin alte locuri decit prin cele hotarite streji.
ArL 4. Aceasta de a sal pazi intocmai $i de a sa putea intimpina cu pri-
veghere, de neaparata trebuinta este ca toate celelalte uliti, care dau esire afara
din oras, sa se infunde, puin.du-si aceasta in lucrare farce prelungire; dar pentru
mai multa inlesnire $i ca sa se poata. pazi inchiderea for pentru totdeauna, la
capul cel din marginea ora$ului al fiecaria uliti, sa se clideasca negresit easa,
$i, neavind statul trebuinta de aceste locuri, sa vor da altor oameni, ca in
scurt soroc sa se indatoreze a cladi namestii pe dinsa.
SECSIA II.
5
33
www.dacoromanica.ro
Arf. 8. Asemenea regula intru toate sa va pa'zi .si pentru verice clgdiri
sa va preface, sau din nou sa va face, pe marginea Dimbovitii, cu osebire
numai ca fiecare sa fie dator a la'sa loc slobod pe marginea ei de trei si jumg.-
tate stinjini, pe partea dreapta, si toti atitia pe partea sting., care aceasta sa.
se pue numaidecit in lucrare, pe unde nu vor fi zidiri, ci numai garduri
si uluce.
Asemenea $i cite umblatori si grajduri, sau chioscuri, vor fi scoase pe
malul Dimbovitii, sa se tae, dupa, hotaririle ce sint date pentru aceasta mai
dinain.te; iar morile cite vor fi pe acest riu, in coprinsul orasului, de la o mar-
gine $i pina la alta al lui, sg. se tae, ca sa -$i dobindeasca riul curgerea sa cea
sloboda $i sa nu mai pricinuiasca innecaciune orasului.
Art. 9. Cite prunturi vor fi in Dimbovita, si alte adunaturi de gunoae,
care inchipuesc ostroave, de la gradina lui Procopie si pina la morile de la
Vitan, toate sa se curete, ca sg. poata curge apa sloboda in matca sa.
Largimea Dimbovitii sa se hotarasca in tot coprinsul orasului a fi de zece
stinjini, de aceea sa, se lase in toata largimea, de la o margine si pina la alta a
orasului, si, unde va fi strimtorata, sa se largeasca, dupa trebuinta, aducindu-sa
pretutindenea in latime de zece stinjini.
Aceasta curatire a Dimbovitii sa va striga la cochi-vechi, inaintea Obs-
testii Adunari, dupa cum s'au zis si pentru alte asemenea.
SECSIA III.
34
www.dacoromanica.ro
Adincimea lui va fi de Base palme, iar largimea de cinci palme, care sa
fie ghizduit cu podini, fundul a$ternut cu piatra si pe deasupra invelit cu po-
dini, insa podeala cea de deasupra sa fie numai stinjini 809, fiindca atita cade
in oral. In canalul acesta vor intra $i $anturile lacurilor din prejur, insa.: unul
ce este din susul Filantropii, cu lungime de stinjini 250, largime de patru palme
si adincimea iarasi asemenea, care sa -$i faca varsarea in canal linga streaja;
altul ce este de a dreapta $i de a stinga $oselii ce merge la Herastrau, a caruia
lungime este stinjini 30, largimea patru palme $i adincimea iarasi asemenea, sa
se verse tot la streaja, precum $i cite alte lacuri, afara dintr'acestea ce s'au zis,
sa vor mai afla in mahalalele din prejur, au a sa scurge iarasi in canalul acesta
cu $anturi.
2. Sa se faca alt asemenea $antu, incepind din gradina d. vornicului Barbu
Stirbei si mergind cu sapatura in josul curgerii acestui lac, prin $antul ce este
&cut pins la podi$ca cea din poalele gradinii d. baronului Stefan Meitani, $i
acolo sa va da in Dimbovita, in care intra $i lacul de la Ci$megiu $i cel de la
Gorgan; lungimea acestui canal este stinjini 700, largimea de cinci palme, iar
adincimea de patru palme, care sa face ghizduit cu podini pe delaturi, fundul
a$ternut cu podini sau piatra ; $antul acesta pe la alte locuri are sa fie dezvelit,
iar pe unde va avea trecere prin curti $i ulite, sa fie acoperit cu podini, si cu
toate ca canalul acesta sal face pentru ca intr'insul sa se scurgd toate canalurile
ce vor fi prin mahalalele din prejur, dar fiindca in unele locuri sa gasesc mo-
cirle $i cad mai jos de cit linia matcii Dimbovitii, care nefiind cu putinta a sa
scurge de tot in Dimbovita, 'Amine a sa face chibzuire, ca pe de o parte sa.' se
astupe acele gropi, cu pamint, iar pe de alta, cind Dimbovita i$i va dobindi
curgerea cea inlesnita a curgerii sale, ca sa vie apa ei mai jos de cit gropile
acelea, sa va da scurgere $i acelora iarasi in Dimbovita.
3. Sa se Each alt asemenea $antu, incepind de la podul de supt Minastirea
Mihaiu Voda $i mergind pe la Sfintii Apostoli, pe la Antim, pe la Sfintul Ilie,
spre Mitropolie, printre casa raposatei banesii Zoitii Bri3acovencii $i a medel-
niceresii Elenchii Cretuleaschi, $i d. in Dimbovita din dosul podului ce este in
gradina d. vornicului Alecu Ghica. Lungimea acestui canal este stinjini 795, lar-
gimea de cinci palme, iar adincimea de patru palme, din care stinjini ai lun-
gimii este sapat un $antu de stinjini 555, $i ramine ca sa se mai sape 240.
Ace$ti stinjini 555 trebuesc largili si curatati, iar ceilalti 240 sa se sape
din nou, care toata aceasta sums de stinjini 795 trebue$te ghizduita pe delaturi
cu podini, fundul a$ternut cu podini sau piatra iar de invelit pe deasupra,
numai acei stinjini 240 au trebuinta a sa acoperi cu podini, fiindca sint in ulite :
aceasta este Dimbovicioara, care fiind astupata, acum sä curates, dupes chipul
ce s'au zis mai sus; inteacest canal sa vor scurge prin $anturi $i toate celelalte
lacuri ce vor fi prin prejur.
35
www.dacoromanica.ro
4. Alt asemenea santu, incepind de Ia lacul ce este Ia Posta.' si din dreptul
Bisericii de la Icoana, si mergind pe ulita cea catre Caimata, tot inainte, prin
mahalaoa ce este intre Scaune si intre Coltea, trece printr'o ulicioara mica ce
este linger Biserica Scaunelor, in ulita care merge de la Pescarii la Biserica cu
Sfintii, de acolo apucal spre Pescarii, si dela Pescarii spre Hafta, de acolo pe
Podul Tirgului-de-afar., ping in dreptul portii lui Vrana, de acolo intra in ulita
ce merge spre Baltaretu, trece pe linger casele Baltaretului, apuca ulicioara cea
mica spre mahalaoa Udricanului, pe linger Biserica Udricanului si innainte pins
ese in ulita de linger casa medelnicerului Ionita Mitescu, de acolo la vale pe
ulita cea de dinaintea Bisericei Popescului, ping infra in Dimbovita. Lungimea
acestui santu este stinjeni 1400, largimea de case si juma.' tate palme, iar adin-
cimea de nog palme, care sa fie ghizduit cu podini, fundul asternut cu podini
sau piatra, pe deasupra invelit cu podini.
In canalul acesta vor intra si oricite alte lacuri vor fi prin mahalalele du
prin prejur.
5. Alt asemenea santu, incepind de la partea sting. a Podului Caliti, cind
esi din oral in mahalaoa Vladichi, drept prin gradinile Sirbilor, ping la bolta
canalului de supt Podul lui Serban Voda, pe linger Biserica Brostenilor, si der
in santul Tabacilor ; lungimea acestui santu este 950 stinjini, largimea case palme,
iar adincimea de cinci palme ; sa.' fie ghizduit cu podini, fundul asternut cu
podini sau piatra.", iar invelit nu trebue. In canalul acesta vor intra si toate alte
lacuri cite vor fi prin mahalalele din prejur.
Arf. II. Scurgerea acestor lacuri s5. va da prin contract la coche-vechi,
inaintea Obstestei. Adunari, incepind a se puree in lucrare mai intiiu scurgerea
lacurilor celor argtate la paragraful al 2-lea si al 4-lea al art. de mai sus, ca in
curgere de patru ani s5. fie toate ispra.vite.
Arf. 12. Pentru locurile cite ping acum au fost cu totul coprinse si
innecate de lacuri, sa fie datori stapinii for a ajuta, duper dreapta analoghie ce
le va cadea, la scurgerea lor, ca sa poat'a si ei pe urrna.' a s5. folosi din acele
locuri, sau, nevrind, sa vor curati si acelea, cu bani din veniturile orasului, si
vor rdminea atunci pe seama statului.
SECSIA IV.
36
www.dacoromanica.ro
alaturea, in marginile ulitilor, ca viind carale cele orinduite, sa-1 radice §i sa-1
scoata. afara.
Arf. 14. SA fie cel putin 50 cars cu cite 2 boi inchiriate prin contract,
care, inpArtite pe ulite, sa. fie datoare a umbla toatA zioa §i veriunde
vor ga.'si cit de putin gunoiu, on stirf de dobitoc, sa-1 radice §i sa-1 duca afara.
Arf. 15. Locurile cele hotarite pentru scoaterea gunoiului sint cele mai jos :
1. Pentru Podul Mogosoai i pentru mahalalele din prejur, la gropile de
nisip ce sint in capul Ulitii Tirgovi§tii, linga gradina lui loan Scufa ; lungi-
mea 200 §i largimea iarasi asemenea.
2. Pentru Podul Tirgului-de-afara §i pentru mahalale din prejur, la capul
numitului pod, in Drumul Foc§anilor, pe mina stings e§ind din Bucure§ti, in
dreptul locului ce s'au hotarit pentru ingroparea mortilor; lungimea lui stinjini
200 §i largimea iar4i asemenea.
3. Pentru Podul lui Serban Voda si pentru mahalalele din prejur, la capul
numitului pod, incepind de la streaja la vale, pe din dosul uneigradini a banului
Brincoveanu; lungimea lui stinjini 225 §i largimea iar4i asemenea.
4. Pentru Podul Caliti i pentru mahalalele din prejur, la capul numitului
pod, in deal, pe lacul din Drumul Craiovei, care este dincolo de via ghenera-
lului Varlam; lungimea lui stinjini 225 §i largimea iar4i asemenea.
Iar gunoaele mahalalelor Gorganul si Mihaiu VodA, sa vor duce iarasi la
gropile de nisip care s'au hotarit pentru Podul Mogosoai, fiindca le cade cu
apropiere.
S. se faca orinduiala ca fiecare orA§an sa plateasca un mic ce, pentru
mdturatul ulitilor §i in urml sa ingrijasca, pentru aceasta, stapinirea.
Art. 16. S. fie 16 cars cu buti, inchiriete iar4i prin contract, care,
inpartite pe ulitile cele maxi, sa fie datoare a cAra apa in toate zilele, §i a uda
caldarimul, maturind §i praful; care buti la capatiiul cel din cap sa aiba cite
un vas de tinichea cu gauri, ca printr'acel vas sa se verse apa din bute §i sa
se faca udarea caldirimului.
Arf. 17. Tot la aceste locuri de gunoae va fi indatorat fiecare oro§an,
cu carale sale, s5.-§i duca. §i baligarul grajdului, de dos on sau cel putin odatA
pe saptamina, incit sä nu i sa afle balligar in curte; iar cine va indrazni de
acum innainte a mai arunca gunoiu, on pe Dimbovita, on pe locurile ce sa
hotarasc a raminea slobode pe marginea cea d'a dreapta §i d'a stinga a ace§tii
girle, la vre un alt loc slobod din oral, sa va pedepsi stramic, ,Si sa va inda-
tora a plAti, la venitul casii orasului, un galben inpAratesc, ingrijind poli(ia
pentru aceasta, cu mare priveghere, de a sä plzi intocmai.
Arf. 18. La patru locuri afara din oraw, la capul ulitilor celor marl, sa
se La.' cite o piata.' mare, ca acolo sa se strings in toate zilele d'a rindul carale
ce vor veni dupe la sate cu lemne, fin, orz, carbuni, varza §i on ce alts felu-
37
www.dacoromanica.ro
rime de producturi, si lacuitorii orasului, ce vor avea trebuinta.' de acestea, sa
meargg acolo a le cumpgra, gi, cumpgrindu-le, sa aibg voe a le bgga in orasu,
chiar cu cargle acelea, ca sa le duca ping la casele for ; pentru care s'au chib-
zuit pietile ce sa insemneazg mai jos, $i fiecare piata va avea intindere ca la
12.000 stinjini patrati, insg:
1. La capul Podului Mogosoai, pe locul ce cade intre soseaoa care merge
la Hergstrgu si intre soseaoa care merge la Colintina ;
2. La capul Podului Tirgului-de-afara, in locul ce ping. acum era tirg
obstesc si sa numea Obor;
3. La capul Podului Serban-Voda, pe deal, inpotriva vii serdarului Cos-
tache al lui Mihalache Chirita.
4. La capul Podului Caliti, pe dealul ce este in susul strejii, intre via
gheneralului Varlam si intre via clucerului Chiriac.
Pentru mahalagii din Gorgan si Mihai Voda, care au esire din orasu pe Ulita
Podului-de-pg.mint, s'au socotit de prisos a sa face si alter piatg, ca unii ce pot
a sa sluji cu cea de la Podul Mogosoai, cazindu-le cu apropiere.
Ati. 19. ase piete mari sa se hotgrasca in orasu, pentru viiazare de
carne, zarzavaturi, poame, peste, malaiu $i on ce alter felurime de product care
priveste la indestularea obstii, inpartite duper osebirea isnafurilor sau vinza'to-
rilor, nefiind slobod nimeni de acum innainte a mai face asemenea vinzg.ri prin
alte locuri. Aceste piete sa vor cumpara cu bani, ca sa fie totd'auna obstesti
si hotgrite pentru o asemenea trebuintg, care sa fie la mai jos insemnatele locuri
ce cad indeminatece pentru toatg intinderea orasului, insa:
1. Pe Podul Mogosoai, la casa rgposatului clucer Aleco Necolescu, sau pe
locul camarasului Iancu Ghica, ce este din dosul casii clucerului Desliu; iar ne-
invoindu-sg cu acesta, pentru pret, sa caute alt loc inprejur;
2. Pe Podul Tirgului-de-afarg, la zidurile Doamnei Ancutii,lingg casa Bal.-
tAretului, sau nevoind stgpinul locului a-1 vinde, sa va gasi altul inprejur ;
3. Pe Podul lui Serban-Vodg, aproape de Mingstirea Sfintului Spiridon
Nou, in locul unde sa fgcea Dulapul, care loc este al sf. Mitropolii, si sf. Mi-
tropolie, din bung vointg., poate sä-1 darueascg obstii, ca sg, nu sa dea bani in
cumpgrgtoare de alt loc;
4. Pe Podul Calitii, la casa d-ei logofetesii Catinchi Barcaneaschi; jar
nevoind sa -1 vinzg, sa va ggsi alt loc inprejur;
5. Supt Mingstirea Mihai-Voda, pe locul stolnicului Petrache, ce-1 are luat
cu embatichiu de la numita mingstire; care piata va fi pentru mahalalele Po-
dul-de-pgmint, Gorganul si altele din partea locului; iar nevoind a-1 vinde,
sä va cauta alt asemenea loc inprejur ;
6. In tirg, a aria asezare sg fie in locul unde acum sa afla temnita, fiind
38
www.dacoromanica.ro
ca Puscaria are a sa face in Minastirea Sfintului Spiridon, dupes cum sa va
vorbi mai la vale pentru aceasta.
Arf. 20. La fiecare piata, pins a sa face cismelile in orasu, sa se faces
cite un putu ghizduit cu piatra pins in fund, ca sa fie apes indestula pentru
spalatul tarabilor de carne, de peste si legumelor, si toate aceste piete sa fie
asternute cu caldarim de piatra.
Arf. 21. Precupetii ce au obiceiti de es afar& din orasu si intimpind
carale cu producte, ca sa le cumpere ei cu un pretu, si pe urma sa le vinza la
orasani cu indoit, intreit, sau $i mai mult, sa se popreasca, si on ce felurimi
de producte vor veni spre vinzare, sa intre drept in pietile cele hotarite, ca sa
se cumpere de orosani cu pretul ce sa. va putea invoi.
Iar precupetii sa nu fie slobozi altfel a cumpara, farce numai dupes sapte
ceasuri turcesti ale zili, cite producte vor raminea nevindute de tarani la oro-
sani, pe acelea sä le cumpere precupetii.
Arf. 22. Trebuinta neaparata fiind a inceta cu totul de acum inainte de
a sa taia vite in orasu, sa se orinduiasca intr'adins loc de macelarii, pe apa
Dimbovitii, din josul morii Manastirii Radului-Voda, aria mori intr'aceste zile
i s'au taiat zagasul, pentru innecaciunea ce pricinuia orasului. Locul acesta s&
orindueste intr'o ograda mare a lui Ene, sapatorul de timple bisericesti, din
mahalaoa Apostolului, care ograda cade in rata casii lui Ene CApitanu, unde
este $i streaja Ulitii Dobrotesii, intre gradina slugerului Alexandru Vasca, ce o
desparte numai Dimbovita de aceasta ograda, si intre gradina lui *tefan
Grecu.
Arf. 23. Pescariile sa se radice din oral cu totul si sa se mute iarasi
din josul morii Minastirii Radului-Voda; mai la vale de Macelarii, tot pe apa
Dimbovitii, acolo sa-si aseze pescarii magaziile lor, si la fiecare piata,
spre vinzare in orasu, sa aiba voe a aduce numai atita sums, cat a sa vinde
pe fiecare zi, iar nu mai mult.
Arf. 24. Asemenea trebuinta fiind a lipsi si sapunariile din launtru o-
rasului, sa se indatoreze sapunarii ca de acum inainte sa-si lucreze meseria for
tot din josul morii Minastirii Radului-Voda, pe apa Dimbovitii, mai la vale
de Pescarii.
Arf. 25. Sa va popri de acum innainte cu totul de a sa mai ingropa
morti in orasu, ci toti de la cea dintiiu persoana pins la cea din urma, fall
osebire, sa se ingroape afara.' din orasu; si mai intiiu, pentru ai bisericii RA-
saritului, s'au chibzuit simetierurile (locuri de ingropare) ce se vad insemnate
mai jos:
1. La capul Podului Mogosoai, incepindu-si lungimea sa din dosul gradinii
caminarului Stefanica, spre Baneasa, in care gradina sa afla acum magazie de
fin imparatesc ;
39
www.dacoromanica.ro
2. La capul Podului Tirgului-de-afarA, dincolo de Obor, in Drumul Fo-
csanilor, pe locul unde pind acum sä facea Tirgul Mosilor ;
3. La capul Podului Serban-Vodd, deasupra dealului de la Filaret;
4. Pe locul cel ingradit cu scinduri de Joan Scufa, in dreptul gradinii
stolnicului State Pencovici. Acesta va fi pentru mahalagii din Gorgan vi Mi-
haiu-Voda, vi ceilalti care sint in prejma Ulitii Podului-de-pamint. Iar la capul
Podului Calitii nu sd face simiter, flindca.' nu s'au gdsit loc slobod vi urmeazd
a sluji vi pentru acest pod tot simiterul cel hotdrit la capul Podului lui Serban-
Vocla.
f. 26. Aceste patru locuri intiiu sa vor inprejura cu ingrddire de
scinduri, ping cind venitul orasului va ajunge in stare de a s& face inpreju-
rare cu zid, unde sa va face vi cite un paraclis, orinduindu-sA vi doi preoti
vi un cintdret, ca pe fiecare saptdmind, la zilele ce va gasi cu cale prea osfin-
tia sa Parintele Mitropolitul, sa. se savirseasca." sfinta liturghie, spre pome-
nirea celor ingropati acolo.
Fiecare din aceste locuri va avea intindere, atit in lung cit vi in larg, de
cite 200 stinjini.
Art. 27. AfarA din coprinsul acestor cite 200 stinjini in lung vi in lat,
celalalt loc rdmine slobod pe seama stapinului de movie, dar sa fie dator acel
stdpin de movie ca, cind va voi sA faces, in preajma simiterului, on cases, on
grading, sd se departeze cel putin 8 stinjini de ingradirea sau hotaru simiterului.
Arf. 28. Pentru locurile cele hotarite de simiteruri, cum vi pentru pie-
tile de afard si pentru macelarii, pescarii, sdpundrii vi locurile de gunoae, s.
se plateasca stdpinilor, spre despdgubire, cite lei 10 de pogon pe tot anul, dupes
mdsurd de obste a pogonului.
Arf. 29. Din acele cinci pla.'si in care sa inparte orasu Bucurestilor,
precum sä va vorbi mai nainte, prea osfintia sa Parintele Mitropolitul va hotdri
ca cinci biserici din fiecare plasd, cele ce vor fi cu venit mai bun, sA tie fiecare
cite o caruta cu cai (cind mai multe nu sa va gasi inteo plasd, spre a tinea a-
ceste cdrute) pentru ducerea mortilor pind la locul de ingropare, cu o dare
hotarita de lei doi vi jumatate pentru fiecare mergere.
Forma acestor carute va fi cu oarecare deosebire, dricul incheiat bine la
cite patru laturile vi zugravit cu vapseall neagrg, vi on in ce ceas sa. vor cere
la implinirea datoriilor, sa fie datori eforii bisericilor a le trimite indatA.
Pentru cei mai deosebiti oameni ce vor muri, va tinea fiecare episcopie
cite o caruta cu gatire vi cu podoaba mai deosebita vi cu dare hotarita de 20
lei pent. u fiecare cdlatorie, iar Mitropolia sa aiba." dog asemenea cdrute, mai
cu deosebire ins& decit celelalte vi cu dare hotarita de lei 6o.
Arf. 30. Pentru ingroparea celorlalte natii, chemindu-sd la Comisie efori
de la bisericile Catolicilor, Protestantilor, Armenilor vi Ovreilor, li s'au ardtat
40
www.dacoromanica.ro
trebuinta ce este a-si gasi locuri afara din orasu, si fiecare, precum s'au ales
locuri, sä insemneaza mai jos, insal:
1. Pentru Cato!ici, afara din streaja Podului Mogosoi, in dreptul hanului
clucerului Ionita erbanescu;
2. Pentru Protestanti, iarasi la mai sus numitul loc, aproape de al Catolicilor;
3.. Pentru Armeni, afara din streaja Podului Tirgului-de-afara ;
4. Pentru Ovrei, afara din streaja Ulitii Tirgovistii.
Fiecare din aceste locuri va avea intindere de cite 15 pogoane, si plata
chirii sa va urma si pentru acestea dupes cum sa coprinde la art. 28.
Ail: 31. Fiindca.' Puscaria sa cuvine a fi la un loc ca acela, unde si
paza celor inchisi sa fie sigura si sanatatea for sa nu patimeasca, dar si petre-
cerea sa o aiba pre cit omenirea povatueste mai intr'o milostivire, s'au chibzuit
ca sa se ridice Puscaria din locul unde au fost pins acum, si sa se pue intr'alt
loc, care sa. va gasi cu cale, unde sa se faca inchisoare, care sa fie si cu tarie,
dar si, pre cit sa poate, mai necumplita pentru vinovatii ce vor fi inchisi; sa
se faca asemenea si trebuincioasele oda.i pentru paznici, iar locul unde pins
acum au Lost puscaria cea veche, sa ramiie piata obsteasca a tirgului, pentru
vinzarea de producte.
Art. 32. Pentru cismele, sa va face la vreme ingrijire de a aduce in oral
apa de fintina., indestula, chibzuindu-s5. de catre Obicinuita Obsteasca Adunare
un venit, spre a lua sfirsit facerea cismelelor mai in scurta vreme.
SECSIA V.
Arf. 33. Pe acele patru ulite marl ale orasului, precum si in toate uli-
tile tirgului, sa se pue felinare incrucisate, intru departare de cite zece stinjini
unul de altul, aprinzindu-sa noaptea cu untdelemn, sau untura de peste, iar nu
cu luminari, si s'au socotit pe temeiu ca lumina for sa tie 12 ceasuri pe toata
noaptea, iarna si vara.
Aceasta sa va da prin contract la cochi-vechi, inaintea Obstesti Adunari.
Art. 34. Sa se faca trei piete obstesti pentru primblarea publicului :
1. Pe Podul Mogosoai, cumparindu-sa locul cel din dreptul Hanului lui Fi-
laret, al d. hatmanului Dimitrie Ghica, i al printesii Cleopatra Trumbetcoi, ce
este alaturat cu al hanului, ca sa se faca amindoua unul ;
1 Cunoasfem un sfudiu piforesc si inferesanf, din 1827, al lui Constantin Moroiu, dascidul de
legi de la scoala Sf. Sava, privifor la sfarea de afunci a pusc6riei s:, mai ales, a pusc5riasilor din Bu
curesfi (cf. Ovid Stanciulescu, Cerceteiti asupra regimului penifenciar romin... Cluj, 1933, p. XlVXV.11).
6 41
www.dacoromanica.ro
2. La capul Podului Mogosoai, in locul unde au fost gradina Chioscului
lui Mavrogheni;
3. Din josul Mitropolii, in Livedea lui Filaret.
Dar fiindca urmeaza a sa face intirziere la cumparatul locului celui ara-
tat la paragraful 1-iu, indata dupes scurgerea mocirlilor, sä se pue in lucrare
facerea celorlalte does plimbari, cu sadirea copacilor si celelalte trebuincioase,
si fiindca deocamdatd nu prisosesc bani, sa se hotarasca in anii dintiiu, pentru
inchipuirea plimbarii de la Cismeaua lui Mavrogheni si cea de la Filaret, lei
5.000 pe an, adeca cite 2.500 pentru fiecare, ca sa faces incepere la sAdiri Si
celelalte trebuincioase ale inchipuirii numitelor piete.
Arf. 35. Fiindca, dupes cuviinta, trebue a avea acest orasu un teatru, cu
actori destoinici, si neprisosind venituri pentru aceastA cheltuiala, sa se faces o
condicA, $i citi din boeri si negutatori vor voi sä dea ajutor, ca sa se adune
o sums de bani cu care sa se poata cumpA.ra locul, sa se faces zidirea si sa se
aduca la indeplinire toate cite trebuesc, sa se scrie intr'acea condica, la care
va ajuta asemenea si stApinirea locului, cu suma banilor ce va voi.
Arf. 36. Va fi un arhitect plAtit de stapinire, care sa fie cu luare aminte
spre a se savirsi intocmai cite prin contracturi sa vor da la cochi-vechi, cum
caldirimuri, scurgeri de mocirli si alte asemenea; dator fiind a merge adeseA,
ca sa vaza cu ochii lucrarea ce sa face la acelea, $i, pentru verice n.ecuviintes
va cunoaste, indata sa raporteze inscris la Comisie, spre a sa indrepta la vre-
me gresala ce s'ar fi putut intimpla din lenevirea sau iubirea de cistig a ace-
lor insarcinati cu contractul.
SA fie indatorat ca, pentru cite zidiri sa vor afla in orasu, crapate $i zmin-
tite de cutremur, care pot sa aduca prirnejdie cu surparea lor, sa dea de ,tire
comisarului plagii ca, prin porunca Agii, sa se indatoreze sta."pinii acelor zidiri
a le darima, cind nu sa vor putea drege intealt chip. Acest arhitect este ase-
menea insarcinat cu indatoririle cite privesc asupra-i dupes articolile 2, 5, 7, 8,
9, 10, 11, 16, 20, 26, 31, 34, $i dupes alte trebuinte ale stApinirii in coprinsul
orasului.
42
www.dacoromanica.ro
CAP. II
SECSIA I.
Art. 37. Tot orasul ping. in marginile lui sd se dea supt ingrijirea Agii,
impartindu-s5. mai intiiu in cinci plAsi, si fiecare plasa in trei popoaral.
La fiecare plasa sA se orinduiasca de catre stapinire cite un comisar, din
boerii cu ranguri, oameni ale§i, stiuti cu caracter bun si vrednici, ca prin-
teacestia impAnind Agia tot orasul, sa. se slujascl intru ale sale datorii.
Acestia vor pune in lucrare poruncile ce li se vor da prin Agie, si vor
fi insarcinati cu privigherea cea din toate zilele asupra strasnicii paziri a celor
ce se intocmesc printr'acest regulament, ca sa nu sa.. faces nici o abatere din te-
meiurile articolelor 1, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 21, 22, 23,
24, 25, 27, 29, 30, 33, 37, 40, 41 42, 43, 44, 45, 46, si de toata miscarea sa.' fie
datori a raporta pe fiecare zi la Agie.
Iar pentru paza bunei orIndueli in orasu, sg. va da la Agie, precum §i la
fiecare din comisari, numArul de jandarmi ce se va chibzui dupes trebuinta.
Arf. 38. - La fiecare popor sä se orinduiascA iarasi de catre stapinire cite
un epistat, din oameni alesi si cu destoinicie, care vor fi supt ascultarea comi-
sarului plasii, si insarcinati cu asemenea datorie catre dinsul intocmai ca si
comisarul catre Agie.
Arf. 39. -Rezidenta Agii, spre autarea trebilor sale, va fi pentru totdeauna
in casele cele din dosul Hanului lui Manuc, care pins acum era piatl obsteasca
a orawlui, pentru vinzare de came si legume.
Arf. 40. La fiecare plasa s5. va hotAri cite o cases la locul cel mai central
unde comisarul sa caute treburile politiii cite privesc asuprl-i; linga acel loc
sa va aseza in fiecare plasa si cite o guardie mare, unde sal se clAdeascA si
zidirea trebuincioasa, dupes modelul zidirii de guardie ce este pe locul hatma-
nului Dimitrie Ghica, iar m'arimea ei pre cit trebuinta va cere, §i cu un chip
mai iconomic.
Art. 41. -
Osebit de datoriile puse asupra dumnealui Vel AgA, comisarilor si
epistatilor, precum s'au vorbit la art. 37 si 38, vor priveghea cu luare aminte
§i acestea :
1. Pentru curAtenia ce trebueste a sa pazi totd'auna la pietele de vinzari
si alte locuri publice ;
43
www.dacoromanica.ro
2. Pentru regula ce se va chibzui de care doctori orasului, atit asupra
vinzarii lucrurilor celor de mincare, cit vi asupra altora asemenea ce privesc
la sanatatea obstii;
3. Pentru cumpene, masuri vi coturi ale vinzatorilor, ca sa fie totd'auna
drepte vi deopotriva; iar cel ce din vinzatori sa va dovedi cu urmare inpotrivA,
cit de putin, sa fie indata pedepsit cu strasnicie, pentru ca sa se precurme cu
totul abuzul ce au urmat pins acum intr'aceasta.
Arf. 42. Agia, prin comisari vi epistati, va ingriji asemenea cu deosebire
pentru cite privesc asupra masurilor vi intimpinarea focului; de aceia sa se
pue in lucrare
1. Sal fie la rezedenta Agii, precum vi in fiecare plash', la casa hotarita
pentru comisar, cite doh' pompe, vi fiecare pompa cu cite vase pompieri i
zece purtatori de ca'ngi, topoar5., doniti, vi cite doh' sacale ;
2. S5. se faca in fiecare plash', la locul cit sa va putea mai central vi cel
mai inalt, cite un foisor de foc, unde sa fie apururea doi paznici din
jandarmi, insa unul din pedestrime, care sa pAzeasca sus, vi altul cá-
lare, jos, vi cum va vedea cel de sus foc, undeva, sa spue calaretului la ce
parte de loc este arderea, ca sa mearga numaidecit a da de tire atit la comi-
sarul plavii, cit vi la Agie, spre a alerga intru intimpinarea focului. La acest
fel de intimplari, comisarii celorlalte plasi sal nu sal mute din locurile lor, ci
sa stea pe loc, aflindu-sa cu toata privigherea in coprinsul plasii sale fiecare.
Ad. 43.Toti cosarii orasului sa se dea supt ascultarea acelor cinci comisari,
imp5.rtiti pe plasi, vi comisarii sa fie datori ca in fiecare saptamina, Simbata,
sa-i trimita pe la toate casele, inpartindu-i pe mahalale, ca sa mature cosurile
bine, vi pentru osteneala for sa is plata dela stapinii caselor, insa dela casele
care sint cu un etaju, cite parale 5 de cosi, iar cele cu doh' etajuri, cite parale
10; iar cind, pentru vreunele cosuri, vor zice stapinii caselor ca n'au trebuinta
de maturare pe toata saptamina, acelea nu sa vor matura, dar cosari s5. fie
datori a merge pe la toate casele in fiecare saptamina.
Ari. 44. Agia s3 ingrijasca.' pentru cei ce yin din streinatate, ca sa se poarte
cu orinduiala buns, vi sa departeze de aici pe oameni fara capatiiu vi fara de
meserie, cind nu sa va putea incredinta de a for cin.stita petrecere.
Pentru ca sa se inlesneasca intru aceasta lucrare, sa indatoreze pe stapinii
hanurilor, birturilor, vi toate gazdele unde trag calatorii, ca, indata ce vor sosi
unii ca acestia, sa-i infatiseze la Agie, on pe ei, cu ravasele de drum ce vor
avea, sau numai ravasele, aratind vi pricinile pentru care sint veniti vi city
vreme au sa saza; iar cind vor pleca, sau sa vor muta la alts gazda, iarasi sa
dea de stire.
Sa ingrijeasca a popri toate relele ce sint inpotriva rapaosului salasluitori-
lor orasului, a risipi unirile necuviincioase, prin destoinice iscodiri.
44
www.dacoromanica.ro
De acum inainte, afara din oamenii cei in slujba de arme, nimeni altul nu
va fi volnic a purta arme sau unelte primejduitoare; precum $i sloboziri de pusci
si pistoale, in coprinsul orasului, sä fie cu totul poprite, pentru totd'auna, si
fares osabire atit zioa cit si noaptea, iar urmatorii inpotriva sa se pedepseasca
strasnic.
Pentru paza ce se cuvine a sä face noaptea, sa se intocmeasca streji de
jandarmi, carora sa li sa hotarasca pe toata zioa, la fiecare, pe ce ulita anume
au sa se preumble, de unde sa inceapa. pinal unde sä. mearga $i cu soroc de
ceas, care aceste streji sa inceapa cu priumblarea for indata dupes miezul noptii,
fiindca pins atunci oamenii cei mai multi sint destepti.
Art: 45. Toti stapinii sa fie datori a face cunoscuti la Agie sau la comi-
sarul plasii pe slugile si slujaicele ce vor tocmi, ca sa-i cerceteze din ce mahala
sint, ai cArora parinti, ce rude $i chezasi au, din ce nastere si lege sint, si sa -i
treaca in condica. Asemenea cind vor esi dela acei stapini, si on pe din afara
vor rdmine, on la altii vor voi sa se bage, iarasi stapinii ce-i vor scoate sa
fie datori a da de tire la Agie, sau la comisarul plasii, ca prin acest mijloc
sa tie Agia de unde sa -i ceara la orice intimplare.
SECSIA II.
Bagare de seama
Intre celelalte proecturi care nasc din dorire spre a sa infrumuseta ora$ul
Bucurestilor $i a sa asemana cu celelalte ora$e ale Europii, este unul a caruia
savirsire nu sa socote$te a fi peste putinta.
$tiut este tuturor ca prin mahalale nu numai casele sint prea rari, dar $i
multe locuri pierdute, ingradiri mari de curti, sau gradini far& nici un folos, $i
multe locuri slobode fara nici o trebuinta, unde fiecare arunc& gunoaele-; s'ar
putea dar, ridicindu-sa planul ora$ului, sa se deschiza prin mahalale drumuri
largi $i puse pe linie, Cara a se abate, decit numai unde va fi vre o zidire deo-
sebita ; iar cit pentru ca$cioarele cele mici $i inprejmuiri ca cele ce s'au zis mai sus,
cu lesnire sa socote$te Ca s'ar putea indupleca proprietari a le vinde cu un pre
ieftin, pe seama ora$ului, $i atunci, surpIndu -se acele cascioare $i inprejmuiri,
nu va mai avea nimeni voe a zidi, nici a face curti, decit dupa linia ce va fi
hotarita. Cu acest mijloc, pins a sa .indemna particolari ca sa faca zidiri pe
aceste ulite, s'ar putea sadi in toata lungimea lor, pe arnindoa partile, copaci,
care sa. inchipuiasca aleiuri; aceste ulite atunci ar5.tind o priveala frumoasa $i
multumitoare, va indemna pe multi a-$i face lacuinta acolo, cu mult mai bine
decit pe ulitele cele strimte $i strimbe, care acum se numesc ulite maxi. *i asa,
dupa o curgere de vreme, orasul sa va afla mutat in acele mahalale, $i soarta
Bucurestilor sa va asemana cu soarta tutulor ora$elor Europei, unde cetatea ce
sa zice veche, este cea mai urita. vedere, in vreme ce cetatea cea nob.* arata o
frumusete deosebita, un aer folositor, multumire $i sanatate celor ce lacuesc
intr'insa.
48
www.dacoromanica.ro
DOROBANT PEDESTRU AL AGIEt.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
TABLA LITERA A.
7
49
www.dacoromanica.ro
lei
1684488
50
www.dacoromanica.ro
/ 71,4 * 1
/
;( e'
2f,__,
2.---2_,
---
e
-01 7I.
e-' ,-4 "A `,<1 < -4.-,4.
-4 /--"-----
, S e
44 ;).,...,
.tee ee- cA ""' --- CW .6 t.
(. .3e-0
"'''
ArL) .1,-, 4 ,f '1
.-x...%...
gfr /
/ .4.- *
C''.4
./f-
./s
4. Pescaride aficinclu.sei in miflocul el-melee, paloarea pestelui este mai rea decal a carnii ",
scrie Vel Aga (texial la p. 52, sus),.
51
www.dacoromanica.ro
XXIV
1831, lanuarie 23.
Clare cinstitul Divan Siivirvitor,
De la Agie.
Inaltul Comitet al carantinelor, prin otnosenia de la 20 Ghenar, supt n. 137,
face cunoscut Agii ca dumnealui dohtorul de la vopseaoa neagra au aratat in-
naltului Comitet ca multele boale $i morti ce se intampla lacuitorilor de la acea
vopsea curge din pricing. ca pescariile aflandu-sa in mijlocul orasului, unde sa
face vinzare $i de peste inputit, din care mancand lacuitorii, sa bolnavesc. De
aceia scrie inaltul Comitet ca sg. faca Agia cuviincioasa punere la cale, pentru
care si Agia nu lipseste a face cunoscut cinstitului Divan, ca sa sa faca punere
la cale, spre a sa orandui $i pentru vinzarea pestelui vre un loc ce sa va chib-
zui de cinstitul Divan, precum gi pentru macelari s'au oranduit, ca sa lipeasca
putoarea din oral, din care poate in adevar sa sa pricinuiasca.' $i boale lacuitori-
lor, caci putoarea pestelui este mai rea decat a carnii, cand este mort $i statut.
1831, Ghenarie 23.
Vel Aga. N. 74.
[Rezolujie :]
PescAriile precum si mlicelarifie sA vor asAza 4n mahalaoa AposEo[lu]lui, unde ieste sEreaza
Uhtii Dobrotesii, tnEre gradina slugerului Alexandru Vasca si a lui $Eefan Green.
XXV
1831, Februarie 2.
De la Divan, calve Agie,
raspuns pentru pesceirii.
52
www.dacoromanica.ro
X XVI
1831, Februarie 6.
53
www.dacoromanica.ro
[Alfa rezolutie :1
S'au arAtat la Divan, In cunosEinta domnului Maior, si au dal rAspuns ca da vreme ce s'au facui
punere la cale apre mutarea mAcelarillor faerii vitelor in mahalaoa Dobroteasa, va ingadui jaluiforii
/Ana BA vor muta.
XXVII
1831, Februarie 6.
Dupa porunca cinstitului Divan, ce prin graiu s'au dat catre aceasta Co-
misie, pentru nizamul precupetilor i intocmirea ce ar fi de trebuinta a sa face
pentru taiatul §i vinzarea carnii, i a petelui §i a zarzavaturilor, §i pentru cars,
a nu mai intra in politiie, sa umble pa pod vinzind; facind Comisiia chibzuire,
sa alatura prin acest raport, care theorisindu-sa de catre cinstitul Divan, cele
ce vor fi de cuviinta sa vor hotara a sa §i pune in lucrare.1
1831, Fevruarie 6.
Costandin Ralet No. 59.
[Rezolutied
Masa 7: sa arate la Divan, ca sa sa dea hotArire.
XXVIII
1831, Februarie 6.
54
www.dacoromanica.ro
644- 7.y.' VA; /7-)
1 rP&P_
z
7' (3:
x4r: x ,4 342(4/12(.4-esof
4 44/1.
-re
V4 4 6 0 P1/'',4'.$ 'f 4'9 .'ela%..
cre-
9,4,4 bta
3
vt4 0.0/44, CAA- 4 J4 t oatr-.7....4- Jr.*, 1,14
-4,0t,4.rf-e#5 rtc.eref6-' 9
fripktL,...yet6 /i
( 4-g 94 may, a 691
a
e raj>. /41 cos
:/az,a' rff #xpe fi gki 4/4:TA. 24,._ v vi/ti,ALA
4 v.f 6 00 4,0 V? rozA3.7%fgy4 5
0) ettG-4
/
stls tea, tiL2 v (44
4,
4r 'yap
--
2
44;4 .A 41Z gcCO
/
q/eJt as97-"k zwuire, vt4 P-r---/c 0
P. 4,44 , zei -6i
a, eeee e3 ae4
1 `'
e-try z .
z
0 r2,
trAt
e cen4, tyje_,e
^.. 2.
.4,-1 h 7 1 1,', ?.., (A ee .41-; lit / -2( . ell G.G4)
4,4,44/2,-N..4/ a51-14fri./6
11,,,,,,,,04 .Ka ce..a-r 442 -62 y 4:1,4-441,,del'co,
?v" 1 ,/)' (..
,,e) .4, a3,..leti.v .5±.4/0r--ca ,,r4 arrwee-s
,1 z, 2 -11. /
to.e..-A
, -1'+'
; t,".;274 -Gt 'fle.:1-1 0-7,(4,1-el 04,1
'4 e,, 0,,,_
e 1/.
e(Oii). ? 9 969
__,,,- -
I.,
,vey' ...},-,,a-ze:xe4.
A1,"
A Is
,
1- 4-(4,49?),ose-4 , 4-1 2.4 Ada
4/- /te,
ree p caw, 44.47/1-eely
qe,
5. Mahalagii of mahalaoa Pupescului", cer strdmutarea zalhanalei (cu rezolutia si semnatura autografci
a lui Kiselef ; texIal la p. 53).
55
www.dacoromanica.ro
2-lea. Nici un precupet sa nu aiba voie a esi la marginea politii, sa cumpere
nici un fel de product din cele ce sä. aduc de afara spre vinzare. Iar dupa
sapte ceasuri turcesti, au vole si precupetii a cumpara, numai din pietile cele
orinduite ; caci carele va urma inpotriva, la intaia invinovatire sa." sal osindeasca
a plati talere cincizeci, streaf, iar al al doilea, sa sa certe cu dooazeci si cinci
toege la talpe, platind si streaf, iarasi talere cincizeci ; iar la al treilea invino-
vatire, sa nu mai fie ingaduit riici intr'un chip a fi precupet.
www.dacoromanica.ro
6-lea. La locul cel oranduit pentru junghierea vitelor, da trebuinta este a
sa face dooa cosara incapatoare, de cite cinci sute vite fiescare, facandu-sa din
vreme si ingrijirea pentru hrana acelor vite, ca sa sa afle in vreme de iarna,
rezerva, ca sa nu cerce politiia discoliile cele obisnuite, care pins acum au
cercat pe vreme de lama, alit de lipsa, cit si de came proasta si slabs.
Costandin Ralet
57
www.dacoromanica.ro
XXIX
www.dacoromanica.ro
Manastirii Radu Vodg, care locuri sint in marginea a pii Dimbovitii, si de acolo
sa aduci macelarii carnea pa la scaunile din politiie, spre vinzare; precum si
pescarii, peste, cit va fi de trebuinta spre vinzare pa fiescare zi, tot pa la locurile
pa unde sa vinde carnea, si ce va raminea nevindut zioa, sa-1 intoarca sara iar
la magazii. Si atit macelarii, cit §i pescarii, sa sa invoiasca cu stapinii acelor
locuri, pentru plata chirii ce sa va cuveni cu drept.
5-lea. Pentru pietile ce trebuesc a sa afla aici in politie, Divanul au
chipzuit ca trei pieti sint deajuns, daces se vor intocmi la locuri potrivite orin-
duelii ce sa cuvine, adica una spre Podul Mogosoai (luind Comisia in bagare
de seams un loc ce se afla linga Casa Po§tilor, daschis, sau care alt sa va gasi
des ajuns spre aceasta treaba) ; al 2-lea pa Podul Beilicului, locul numit La Dulap,
or alt asemenea, potrivit trebuintii ; pentru care sa sa faces intrebare stapinilor
lor, cu cit sa multumesc a li sa plati cu dreptul, chirie pa fiescare an pentru
acele locuri, §i sa s5. arate la Divan mdrimea locurilor acelora, care anume sint
stapinii lor, cu ce sa multumesc pentru chink, ca si Divanul sa faces cuviincioasa
punere la cale pentru intocmirea pietilor...lar. cea de al 3-lea va fi piiata unde
sa vindea carnea, adica pa locul cel de la Florescu.
6-lea. La aceste trei pieti sa vor inparti macelarii dupa numarul lor, citi
la o parte $i la alta, unde i§ vor aseza scaune pentru vinzarea carnii in politie,
i pescarii asemenea a vinde pestele, i zarzavagii a vinde zarzavaturile; precum
$i altii cu orice felurimi producturi, atat des afara, ce nu intra cu carale in
politiie, cit si de aici din politiie, tot la aceste pieti vor scoate de vinzare pa
fiescare zi, dupa trebuinta.
7-lea. Care din macelari i pescari i alti ce vor avea producturi de vinzare,
voind, pot sa-s faces Satre des lemn (iar nu des zid) la aceste pieti din launtru
politii, cu mijloc ca sa nu strimtoreze locul trebuincios pentru inleznirea pre-
umblarii oamenilor.
Si asa cu acest chip va pune in lucrare Comisiia cele dupa cuviinta, §i des
urmarea ce va face sa. aiba Divanul raspuns.
1831, Fevruarie 13.
No. 1142.'
XXX
1831, Februarie 13.
Divanul SidiviirOtor al Valais::
Cinslitei Agie.
Dupes chipzuirea ce s'au facut pentru mutarea macela."rinor, unde sal cuvine
a sa taia vitele, §i a pescarillor pentru tinerea pestelui, cu toate ca s'au mai
scris cinstitei Agii, dar §i acum de la Divan sa scrie cinstitei Agii, ca sa gra-
1 CiornA ; sA se compere cu fexful initial propus de Comisia indesfulArii, daf supf nr. XXVIII.
59
www.dacoromanica.ro
beasca a face cunoscut dumnealui contraciului carnii, i macelarilor, ca in cel
mai scurf soroc sá mute macelariile din locul unde sa afla, in mahalaoa Do-
broteasa, p5 locul preotului Popa Nicolae, i al slugerului Alexandru Vasca, din
josul morilor Manastirii Radului Voda, care locuri sint in marginea apei Dim-
bovitii, si de acolo vor aduce macelarii carnea spre vinzare, pa la scaune in
politie.
Asemenea si pescariile, din locul unde sa afla sa sa mute tot la pomenitul
loc de la Dobroteasa, unde is vor intocmi pescarii magazii pentru tinerea pes-
telui, si de acolo vor cara, spre vinzare, cit va fi trebuinta pa fiescare zi, tot
pa la locurile unde sa vinde si carnea, si ce va ramanea nevindut zioa, sa-1
intoarca. innapoi, sara, la magazii. Si atit macelarii cit si pescarii sa vor tocmi
cu stapini locurilor unde sint a sa muta, pentru plata chirii ce sa va socoti de
cuviintd. Dar 'Ana la sfirsitu acestii luni, negresit, sa sa afle toate mutate, caci
poate sa inceapa caldurile si sa sa pricinuiasca putoare in politie, des la mace
lariia taerii vitelor si de la pescariile unde sa afla acum.
Iar de urmarea ce sa va face dupes aceasta, sa aiba Divanul raspuns, spre
§tiinta.
1831, Fevruarie 13.
No. 1098.'
XXXI
1831, Februarie 16.
Catre cinslilul Divanul Saivirvitor,
De la Agie.
60
www.dacoromanica.ro
un pot face nici o urmare. pupa care fa'cinclu-se otnasenie dumnealui dvorni-
cului Filip, prin care sa facea cunoscutu porunca cinstitului Divanu, si &á ras-
punsu dumnealui dvornic, la 14 Fevruarie, supt n. 47, ca chemand pa toti cati
sant indatorati da taie carne, si dandu-le poruncA a sa muta acum, at raspunsu
ca ei, in puterea pontului al 7-lea, ce este legat in contractul cinstitului Divan,
cu coprindere si hotarare ca sa taie vitele de la trecutul Noemvrie I-iu si pada*
la Pastele viitor, tot unde au mai taiat si Oda atunci (unde si-au platit prin
invoiala si havaetul locului, facind acolo si gatirea pentru scaune) ; iar de la
Paste innainte pana la I-iu Noemvrie cu leat urmator, sa mute taerea carni pe
malul garli, din josul Bucurestilor, unde va arata Comisiia indestularii politii ;
si ca unii ce, in puterea pontului contractului, si-au platit havaetul locului,
si-au facut si cele trebuincioase spre taerea carni tot acolo, si zic ca nu sa pot
muta acum.
Pentru care si dumnealui socoteste ca, vreme de iarna fiind, nu sA poate
pricinui nici o putoare in politie, si ca bine ar fi ca sa sa lase tot acolo, pana
la Paste, dupa coprinderea contractului; iar cA.nd, inpotriva, nu sa vor mai in-
gadui, atunci sa vor sili de Care stapanire ca sa sa mute taerea carni la pome-
nitul loc, caci dumnealui mai mult nu-i poate sa-i sileasca, ca unul ce asemenea
zapise, dupa duhul contractului, au facut cu dinsii. tiSi, de urmarea ce au facut,
nu lipseste Agiia a rIportui cinstitului Divan. lar de punerea la cale, va avea
Agiia raspunsul cinstitului Divan.
1831, Fevruarie 16.
Vel Aga No. 158.
[Rezolulie .1
Masa 7 : ea cif easel la Divan.
XXXII
1831, Februarie 20.
De la Divan,
Caine Agile.
www.dacoromanica.ro
Tar pentru pescari, fiindca nu este de suferit putoarea ce sa pricinueste
de la peste si in aceasta vreme, sa.-i sileasca cinstita Agie ca sa sa mute, de
acum, la locul ce s'au aratat, urmind dupes cea de mai nainte poruncg a Diva-
nului, supt n. 803, fares a sa asculta ale for pricinuiri.
1831, Fevruarie 20.
No. 1366.1
XXXIII
1 Ciorn5
62
www.dacoromanica.ro
nealui vel aga.' sileste pa pescari a-51 muta magazine cu peste din t5.rg, dar, pana
nu sa va hotara numitele piete, este cu neputinta.
Iar pentru pietile de la capul podurilor, unde sa sa stringa producturile ce
sa." aduc cu cara, cind sa va orindui inginer pentru ma'suratoarea pietilor mai
sus pomenite, alegindu sa 5i acestea, sa vor da in cunostinta cinstitului Divan.
1831, Martie 11.
Costandin Ralet. No. 125.
[Rezolulie
Masa 7: sä arafe la Divan.
XXXIV
www.dacoromanica.ro
ramie si loc indeminatec pentru preumblarea celor intrebuintati. .Si deoclatg
cind sa vor aduna partile isnafurilor aici, la Divan, sa sa aduna si insemnarea
da masuratoarea acelor locuri, ca sa tie in ce chip sa sa faca punere la cale,
dupa orinduiala ce s5. cuvine.
1831, Martie 15.
No. 2072.1
X XXV
1831, Marlin 20.
Inscrisul macelarilor.
Fiindca din porunca stapinirii, s'au hotarit trei pieti aici in politiia Bucuresti,
pentru vinzarea amid i a pestelui si a producturilor de mincare, i un loc al
slugerului Alexandru Theodoru, a fi pentru taierea vitelor $i pentru tinerea
pestelui, si pietile, una la locul boerilor Neculesti, alta la Herasca, si alta la
piiata Florescului, uncle are sa sa inparta $i iznafu nostru al macelarilor, pentru
care piete ne legam $i not ca vom raspunde fiescare fo analogon ce ni se va
cuveni, la piiata ce ne vom asaza in parte cu vinzarea carnii, dupa pretu
tocmeli ce au facut cinstita Comisiie cu stapini acestor locuri. $i pentru mai
adevarata credinta, dam acest inscris al nostru la cinstita Comisiie, spre a fi
stiut ca aceasta legatura este pa zece ani.
1831, Martie 20.
64
www.dacoromanica.ro
1 1 1-1
Comisia A
politii si a indreptdri mAsurito r
De la Agiie
Dupes incredintarea ce des cinstita Comisiie a indestularii politii si a
indreptari masurilor, ca acest inscris este adevArat al celor ce sa vad iscaliti,
adevereaza si Agiia aceasta tocmeala, ca sA-si aibA urmarea intocmai.
1831, Martie 31.
Vel AgA
XXXVI
1831, Marfie 20.
Inscrisul precupefilor.
Fiindca, din porunca stapinirii, s'au hota."rit a sA face trei pieti aici in
politiia Bucuresti, pentru vinzarea carpi si a producturilor de mincare, unde
are sa sä imparta cu analoghiie si tot isnafu nostru al precupetilor, insa o
piiata la locul boerilor Neculesti, alta la Herasca, si alta la piiata de la Florescu,
la care piiete ne legAm si not ca vom raspunde fiescare fo analogon ce ni sä
9 65
www.dacoromanica.ro
va cuveni, la piiata ce ne vom asaza in parte cu vinzarea producturilor ce
vom avea de vinzare, dupa pretu tocmeli ce au facut cinstita Comisiie cu
stapini acestor locuri. $i pentru mai adevarata credinta, dam acest inscris al
nostru la cinstita Comisiie, spre a fi stiut ca aceasta legatura este pa zece ani.
1831, Martie 20.
XXXVII
1831, Martie 20.
Inscrisul pescarilor.
Fiindca din porunca stapinirii, s'au hotarit trei pieti aici in politiia Bucu=
re§ti, (pentru vinzarea carnii i a pestelui, si a producturilor de mincare, i un
locu al slugerului Alexandru Theodor a fi pentru ta'erea vitelor $i pentru
tinerea pestelui, $i piietile, una la locul boerilor Neculesti, alta la Herasca, si
alta la piiata de la Florescu, unde are sa sa. inparta. .$i iznafu nostru al pesca-
66
www.dacoromanica.ro
rilor, pentru care pee ne legam si not ca vom raspunde fiescare fo analogon
ce ni sa va cuveni, la piata ce ne vom aseza in parte cu vinzarea pestelui,
dupes pretu tocrneli ce au fa'cut cinstita Comisiie cu stapini acestor locuri. Si
pentru mai adevarata credinta, dam acest inscris al nostru, la cinstita Comisiie,
spre a fi stiut ca aceasta lega.'tura este pa zece ani.
1831, Martie 20.
Costandin, vatafu pescarilor,
si
Eu Dinu Vornicu Pescaru.
Eu Anghel Pescaru, adeverez.
Eu Dumitru Oltenasu, adeverez.
Eu Gheorghe Facueanu, adeverez.
Eu Bune, adeverez.
Eu Vasile Ciohodaru, adeverez.
Eu Stan Panaru Arnautu, adeverez.
Eu Neagu Stilniceanu, adeverez.
Eu Nicola Pescaru Sirbu, adeverez.
Eu Simiionu Pescaru, adeverez.
Eu Gheorghe Pescaru, adeverez.
Eu Mos Gheorghe Cirnataru, adeverez.
Eu Tudorache Pescaru, adeverez.
Eu Ivan Sirbu Pescaru, adeverez.
Eu Mitrea Pescaru, adeverez.
Eu Stan al mare, adeverez.
Eu Grigoriie Buturusi, adeverez.
Eu Mitu Pascaru, adeverez.
Eu Cheorghe Ciuperca, adeverez.
Eu Ivan Ciuperca, adeverez.
Eu Marin Pescaru Chelu, adeverez.
Eu Hristea Pescaru, adeverez.
Eu Eane Bucatica, adeverez.
Eu Stefan, adeverez.
Eu Jordan Sirbu Pescaru, adeverez.
Eu Petre Goldusi, adeverez.
Eu Petre Sirbu Canburu, adeverez.
Eu Nita. sin Paun Precupetu, adeverez.
Eu Gavril Pascaru, adeverez.
Eu Mano le, adeverez.
Eu Stoean, adeverez.
Eu Tudorache Pescaru, adeverez.
67
www.dacoromanica.ro
Eu Ilie Saqiu, adeverez.
Eu Gheorghe Minoiu, adeverez.
Eu Radu Cirnu, adeverez.
Eu Pascale Pescaru, adeverez.
Eu Costa sin Ilie.
Eu Toma, adeverez.
Eu Costandin Olteanu, adeverez.
Eu Necolaie, adeverez.
[UrmeazA adeveririle ea mai susl
XXXVIII
1831, Marfie 20.
Inscrisul lui Alexandru Theodora,
Ma leg printr'acest contract al mieu cu cinstita Comisiie a indestularii
politii Bucure§ti §i a indreptari masurilor, precum sa s5. §tie ca gradina mea
cu tot coprinsul ei, of mahalaoa Apostolilor, o inchiriez pe zece ani, pa an cite
talere dooa mii cinci sute, ca sa fie pentru taierea vitelor de trebuinta politii
Bucure§ti, §i ca sa tie pescari politii pe$tele acolo, lasindu-mi pa seama mea
numai o casa ce o am acolo, ca sa-mi vinz vinul i rachiul mieu, Para a fi vol-
nic altcineva§i a mai vinde; §i bani pomenitei chirii sa mi sa raspunza tot-
deauna la inceputul anului, toti. Iar la inplinirea sorocului inchirierii, sa mi
sa lase slobod locul in stapinirea mea, ca voind eu sa-1 oprescu spre a mea
trebuinta, sau sa-1 inchiriez cu alt contract, sa fiu volnic §i neoprit de catre
nimeni. Dar pins la aratatul soroc, nici cinstita Comisiie sa nu fiie volnica a
strica acest contract, caci eu o am gradina cu fel de fel de pomi roditori, de la
carei imi intimpinam hrana vieti, precum este vazut, §i acum ii supuiu stri-
caciuni cu totul Si pentru credinta am iscalit.
1831, Martie
Alexandru Theodoru, sluger, adeverez.
Gheorghie Poienaru, sardaru, martoru.
[Urmeaza adeveriril e]
XXXIX
1831, Marfie 20.
Inscrisul lui Constantin A. Niculescu.
Supui printr'acest contract la cinstita Comisiie a indestulari politii Bucu-
re§ti, locul nostru din Bucure§ti din mahalaoa Pitaresii, pentru op§teasca tre-
buinta de a sa face piiata pa zece ani, cu chiriie cite una suta galbeni inpa'ra-
te§ti pa tot anul, Insa cu aceste urmatoare conditii :
68
www.dacoromanica.ro
Liu. Locul despartit, unde acum sade o fameie vaduva, inteo cases, sa
ramie pentru trebuinta mea.
2-lea. Toate binalile ce sint pe acest loc sa fiie supt a mea stapinire, de
a le intrebuinta la orice voiu voi.
3-lea. Pomii din grading. sa sa lase precum sa afla., fares a sa taia din po-
runca stapinirii.
4-lea. Aceasta.' piiata sa fie daschisa numai de dool parti, despre Podul
Bisericii Albe, si despre Sfinta Episcopiie.
5-lea. Orice cheltu'all sa va face spre inbunatatirea acestii piieti, la soroc
ra'mlind acea inbunatatire, sa nu mi sa ceara nici o plata dela mine.
6-lea. Nimeni afara.' din mine sa nu fie volnic a vinde yin sau rachiu
pa ace]. loc.
7-lea. Banii chirii sa mi sa raspunza.' totdeauna la inceputul anului, toti.
8-lea. Intr'aceasta piiata sa sa vinza carne, peste, zarzavaturi $i alte pro-
ducturi de mincare.
9-lea. La inplinirea sorocului inchirierii, sa mi sa lase slobod locu in
stapinirea mea, ca voind eu sa-1 oprescu spre a mea trebuinta, sau sa-1 in-
chiriez cu alt contract, sa fiu volnic $i neoprit de catre nimeni.
Urmindu-sa, dar, mai sus insemnatele articole nestremutat, ma supuiu $i eu
indatoririi inchirierii, precum s'au zis; iar intealt chip, sa am a ma. cunoaste
slobod de orice legatura.
1831, Martie .
Costandin A. Niculescu
69
www.dacoromanica.ro
XL
1831, Marfie 20.
Inscrisul lui Nicolaie Vasilescam.
www.dacoromanica.ro
eu indatoriri Inchiriieri, precum mai sus s'au zis, in soroc de zece ani, dupe
care acest contract mi s'au dat si miie copiie dintr'insul, intocmai si adeverit,
spre incredintare.
1831, Martie
Nicolaie Vasilescu, sardaru.
71
www.dacoromanica.ro
XLII
1831, Martie 24.
XLIII
1831, Marfie 26.
(instil Saivirsitorul Divan al Valahiei,
Comisia indestulari politii Bucuresti $i a indreptiiri missurilor.
Pa. linger trei piete ce s'au ales aici in politie, care s'au facut cunoscut
prin raport cinstitului Divan, s'au aratat la Comisie §i dumnealui biv vel lo-
goat Manolache Arghiropolu, cu acest alaturat inscris, carele vazindu-sá de
catre cinstitul Divan, precum sa. va gasi cu cale asupra cereri ce face nu-
mitul boer, va avea Comisiia porunca.' de urmare.
1831, Martie 26.
Costandin Ralet No. 160.
[Rezolutie :]
5g sä araEe la Divan.
XLIV
18.31, Aprilie 3.
Cadre cinstitul Siiivirsitor Divan,
De la Agie.
Cinstita Comisie a indestularii politii au trimis aceste noaa contracturi, de
asezamintul ce au facut cu ma..celarii i pescarii §i precupeti, cum §i cu stapini
locului orinduit pentru mutarea numitelor isnafuri, ca de catre Agie sa sa tri-
72
www.dacoromanica.ro
mils la cinstitul Divan. Pe care si nu lipseste Agiia a le trimite, de a carora
priimire sa roaga a binevoi cinstitul Divan sa trimita raspuns inscris.
1831, Aprilie 3.
Vel Aga N. 322.
[Rezolutie:]
Masa 7 : sd al iniareascl copiile dl Divan ar al sA infoarcl toate la Comisie, ca cele adevlrate
contraciuri sA sEea in pastrarea Comisii, iar copiile inflrite ad sa dea silpinitorilor dl locuri.1
XLV
1831, Mai 5.
Cinstitei Marei Dvornicii din na'untru a Printipatului 1151irii Rominesti,
Comisiia indestularii politii Bucurest: si a indrepteir:: naasuriloe
Cu cinste sa.' face cunoscut cinstitei Marei Dvornicii ca Comisiia fiind
poruncita ca sa intocmeasca trei piete in politiie, pentru vanzarea carnii i a
pestelui si a zarzavaturilor, cum si a altor producturi de mincare ce nu sa aduc
cu carale in politiie, doaa.' s'a intocmit, luate cu chirie pa zece ani, una de la
dumnealor boeri Niculesti, aproape de Poste, si alta de la dumnealui sardar
Nicolae Vasilescu, la Sfinta Vineri, ce sa. numeste Herasca. Iar pentru cea de
al treilea, s'a hotarit a fi la locul dumnealui agai Iordache Florescu, ce s'au
cumparat cu bani obstii si s'au afierosit cinstitului Departament al Epitropii
Obstirilor, unde mergind unul din cileni Comisii cu dumnealui sardar Iancu
Gardescu, ca sa dea loc de pra'valii atit niacelarilor, i pescarilor, cit si precu-
petilor, nu sa ajunge locul ca sa ramiie si loc de curte caselor ce s'au hotarit
a fi pentru Maghistrat. Si luindu-sa in ba'gare de seams, s'au va.'zut o fasie de
loc a ra'posatului dragomanului Manuc, slobod, plin de gunoiu, alaturea cu
casele ce sint hotarite de Maghistrat (unde innaltindu-sa locul de gunoiu, sa
scurge apa si sa pricinueste mare strica.'ciune temelii zidului acelor case), precum
si o casa ce au fost cumpa.'rata cu talere dooa mii de Nicolae Brutarul, de la
raposatul logofat Costache Rasti, si prin anafora cu hotarire domneasca sa.' da
dreptate dumnealui agai Iordache Florescu a o rascumpara, care protimisis sa
coboara la cinstita Epitropie, precum va luoa cinstita Mare Dvornicie pliro-
forie si din harta ce sa ala..tura2, si de sa va gasi cu cale sa sä. is si aceste dooa.
locuri, adeca al raposatului dragoman Manuc, sa sa cumpere, si Nicoli Brutarul
sa i sa intoarca.' de catre cinstita Epitropie acei talere dooa mii, cumpara-
1 Din adresa aflafa mai deparee in dosar, se vede cl Divanul comunicase SplEariel al Agiei, in.
Eocrnirea celor Frei piece.
2 Lipse0e
10 73
www.dacoromanica.ro
toarea, atunci sa pot intocmi Si prgvglii de ajuns §i pentru mai sus pomenitele
iznafuri, rAmine §i loc de curie caselor ce sint hotarite pentru Maghistrat.
precum sa va bine chibzui de cgtre cinstita Mare Dvornicie, va avea Comisiia
porunca de urmare, caci iznafurile ce sint orinduite la aceasta piiatg ping acum
stau neasezate, din pricing cg. nici Comisiia nici Epitropiia nu tie ce urmare
sa faca, ping nu va avea dezlegarea cinstitei Marei Dvornicii.
1831, Mai 15.
Costandin Ralet No. 269.
[Rezolutie d
SA sA zicA dumnealui agAi Cosfandin Raki, ca sa inEre in Eirguire cu ch'p cuviincios penfiu
locul dragomanului Manuc ; iar pg at Nicoli BruEarului s6-1 facA zapf, ca un loc cumparaf pe seama
sfaEului.
1831, Mai 15.
Gheorghe Filipescu Filip [Lenj]
[.1/ta revolulied
SA sa cerce casa dragomanului Manuc, pentru vinzare.
XLVI
18.31, Mai 15.
74
www.dacoromanica.ro
tine minte pa.' din afara. locurile. Comisiia avand trabuinta pentru aceasta harta
§i insemnarea acelor locuri, spre a putea intocmi §i acele piete dupes hotarirea
cinstitului Savir§itor Divan, cu cinste sa roaga. cinstitei Marei Dvornicii ca sa
binevoiasca a orindui pa ingineru Hartin a da o curates §tiinta pentru acele
locuri. $i pa ling& aceasta, fiindca.' la acele locuri din anafara politii urmeaza.'
a sa face ganluri §i oare§care alte ingrijiri, de a nu sa strange apele din ploi
pal vremea ernii, de trebuinta este a sa face §i cheltuiala spre sivir4irea acestor
piete. 5i precum sa va gasi cu cale de catre cinstita Mare Dvornicie, va avea
Comisiia porunca de urmare.
.7)f
1831, Maiu 15.
Costandin Ralet No. 318.
fRezolulie .1
Si i sä faces raspuns, a sa Intreba ingineru Hartin des catre aceasta Comisiie, intr'a cui mina
anume au dat mai sus pomenitele planuri, si sa instiinfeze Vornicii.
1831, Mai 16.
Gheorghe Filipescu Filip [Lenj]
uanxK It . .j.."4/
7. En.tete" de adresd oficial6 irimisd Cinstitei Marei Dvornicii din nduntru a Printipatului Tarii Ru.
minesti" de Comisiia Indestulcirii poliiii Bucurestii si a indteptdrii mdsurilor".
XL VII
1831, Mai 21.
75
www.dacoromanica.ro
XLVIII
1831, Maiu 25.
Cinoita Comisie a indestuliirii politii Bucureoi
si a indrepteirii miisurilor.
DEPARTAMENTUL EPITROPIJ OBSTIRILOR.
Anul 1831, Motu 25.
N. 37.
Bucuresti,
XLIX
1831, Mai 26.
Cinoita Mare Dvornicie din lAuntru,
Biv vel aga Cosiandin Caniacozino.
Dupa cererea ce mi sa face de catre cinstita Mare Dvornicie, a trimite
planurile pietilor ce este sa sa alcatuiasca pa la capetele podurilor celor marl,
care, dupa aratarea dum. inginerului Hartin, sa afla la mine, nu lipsesc a
raspunde ca asemenea planuri nu sa afla poprite asupra-mi, fara numai, la
asazarea Comisii infrumusetarii politii, au dat $i dumnealui un schepsis, care
s'au si trecut in regulamentul acei Comisii a infrumusetarii, si pentru care poate
sa sä intrebe si dumnealui dvornic Barbul tirbeiu, avmnd deplina stiinta
pentru aceasta.
1831, Maiu 26.
Vel Dvornic No. 434.
[Rezo lutie 1
SA i sA faca inErebare. 1831, Maiu 29.
Gheorghe Filipescu Fi lip [Lena
1 Copie
76
www.dacoromanica.ro
L
1831, Mai 27.
Nezoktie
SA sä aerie Comisii ca, infelegindusa cu Deperfamenfu Epifropii Opsfirilor, ai3 cearl sfiin(A
de foaE5 inprejurarea urmafa in pricing acei binalei, si, dupA siiinfa ce va luoa da la acesf &per
famenf, sA sA insfiinfeze la Marea Dvornicie,
1831, Maiu 29.
Gheorehe Filipescu Filip [Lenj]
[NM remlutie :J
Si; sit cerceteze and s'an fi cuf binaoa, in ce vreme.
LI
1831, Mai 29.
www.dacoromanica.ro
orinduit da catra stapinire, in cunostinta Agii nu este, de aceia, cinstita
Dvornicia, pentru indapliniria bunei orindueli dupes articulile din regulament,
sa binevoiasca a pune la cale, cu dare in cunostinta Agii, cu cine din arhitectoni
are a sa intalege in asemenia trebuinte, ce in toate zilile neincontenit yin si la
Agiie, din intrebuintati haladuitori ce vor a zidi din nou $i a preface. Si oricum
sa va pune la cale, Agiia sa alba raspunsul cinstitii Dvornicii.
No. 365.
Vel Aga
Stolnacealnic, Costache Moraitu
[Reza Julie d
SA aleagii Agiia un arhifecfon ai sit fecal arafare la Dvornicie, a sa orindui.
1831, Junie 1.
Gheorghe Filipescu Filip [Lenj]
[Alia rerolufie
SA sa cheme aga, a i sa face infrebare.
LIT
18.31, Mai 30.
78
www.dacoromanica.ro
LIII
1831, iunie 4.
www.dacoromanica.ro
s5.-i priimeascg, precum sa si face dovadg. din sinetu ce are sluger Baldovin la
mina, dupes care au dat $i copiie la cinstita Marea Dvorniciie.
La leat 1829, Martie 6, facind Depertamentul ara..tare cinstitului Divan
judecgtoresc, cu cerere ca sa -1 indatoreze pe Nicola Brutar a-§i radica binaoa,
dupes hotarirea stapiniri, sau, nepriimind, sa sa volniceasca Depertamentul prin
cinstita poruncg a o dargma, s'au dat in cercetarea cinstitei Marei Logofetii
de tara de sus, de unde oranduindu-sa Leontie maimarbasa a pretui acea bina
in starea intru care sa afIa acum, si cu Freturile ce sa." urma materiialurile pa
vremea cand s'au facut, au $i pretuit-o incg de la trecutul leat 1830, Martie,
adunandu-sa toata suma lei 7171, parale 35, si de atunci pang acum nici o
urmare nu s'au facut.
A sa pretui acum de iznoava, nu sa poate, caci de a sa face acum o acest
fel de bina, dupes vreme urmeaza a sa cheltui indoit; iar la starea intru care
sa afla acum, fiind slabita de cutremuri, §i zidurile facute slabe dinteuntaiu,
nu face nici pretul cel pretuit de maimarbasa.
Aceasta este toata pliroforiia ce au luat Comisiia din inscrisurile ce sant
la cinstitul Depertament al Epitropii Obstirilor, pentru care va binevoi cinstita
Marea Dvorniciie a da o hotgrare, atat pentru acei lei 1650, pretul acelui loc,
ce dupes aratarea dumnealui stolnicului Geani sa afla la casa rgposatului sames,
cit si pentru rgdicarea binali, in ce chip are a sa urma.
1831, Iunie 4.
Costandin Ralet No. 361.
fRezolutie
SA sA ciLeascS la Sfatul Administrafiv.
[Alta rezdulie :]
SA stea la pAstrare, pinA cind sA va intocmi Maghistratul.
Filip [Lenj] 1831, Avgusi 3.
LIII
. 1831, lunie 6.
Cartea cinstitei Dvornicii supt no. 1092, rgspuns la otnoseniia Agii supt
no. 364, intru asezarea unui arhitecton spre indaplinirea articolilor din regle-
ment, sa scriie Agii ca sa faces alegere, pa care din arhitectoni din Bucuresti va
cunoaste des dastoinic a inplini sarcina cia puss da catre stapinire, dupes regle-
ment, sa.-1 faces cunoscut cinstitei Dvornicii; cu cinste priimindu-sa, Agia §i
80
www.dacoromanica.ro
raspunde cinstitei Dvornicii ca asupra ace§tii inclatoriri chibzuind, nu am
putut gasi alt mai destoinic spre inplinirea acestii indatorire decit pa arhitecton
Hartin, iar mai virtos ca ceilanti arhitectoni ce mai sint sa afla insarcinati cii
alte slujbe pe afara, cum : Popu inginer, cu orasu Braila. gi Iuji arhitecton cu
carantinile, care este peste putinta de a putea a sa insarcina §i cu politiia Bucu-
reti, unde in tot ceasul trebue sa fie de fats, de a nu sa. face zaticnire celor
ce voesc a zidi sau a preface cea mai mica bina.
Deaceia, §i dupa voia ce mi sa da da catre cinstita Dvornicie, 1-am §i
orinduit inplinitor acestii datorii ce sa pune asupra-i, §i dupa datoriie nu lip-
sescu a face cunoscut.
1831, Tunic 6.
Vel Aga No. 527.
Stolnacealnic, Costache Moraitu
[Rezolulie d
Sa.sA fac rAspuns cA priimiEA ieste de Dvornicie orAnduir:a numiEului, caruia sAI dea in cu
nofinia indatorirea sa.
Filip [Leni] Iunie 10.
LV
1831, Iunie 7.
11 81
www.dacoromanica.ro
LVI
1831, Tunic 30.
Caire cinstita Agiie,
Departamentu Epitropii 01iiritor.
S'au primit otnosaniia cinstitei Agii, de la 26 ale urmatoarei luni, supt
no. 849, si s'au va.'zut cele coprinzatoare, ca un comisar de la comisiia vapseli
albastri, mergind ca sa vizitariseasca piiata of Florescu, citiva din precupeti si
alti i-au aratat ca un orinduit din partea acestii Epitropii ia cite talere unul des
la carale oi carutile ce yin la aratata piiata, gi cere cinstita Agiie stiinta ce
havaet este acesta gi pa ce temei sa ia. La care raspunde Depertamentu ca la
arAtata piiala sa urmeaza necurmat cheltuieli cu meremeturi, facindu-sa acum
din nou 9i trei plimbatori, asemenea 9i altele ce cere trebuinta, dupes poruncile
stapiniri ce sant de mai nainte date, care toate acestea sa fac iarasi cu din
veniturile pieti, neavind Departamentu slobozeniie a cheltui din alti bani; si are
orinduit ingrijitor pa un logofat Gheorghe Catacat, vtori epitrop, om batrin 9i
cinstit, cu frica lui Dumnezeu, carele tine catastih curat, atit des venituri, cit $i
des cheltueli, fares nici o banuiala. Si pentruca bani chiriilor ce sa ia dupes la
pravaliile ce s'au putut face Ora acum in piiata, nu sa ajung la curgatoarele
cheltueli, s'au orinduit numitu vtori epitrop de la Departament, ca sa ia cate
taler unul si des la cei ce sa intimpla des vin in piiata cu card maxi, pline de
felurimi de lucruri, des si le vind, pentru chiriie de loc, cu multumita Tor, Para
a sa urma vre un catahrisis. 1831, Iunie 30.
De care $i nu lipseste Departamentu a face cunoscut.
Geani Orosan Joan Gardescu, sardar.
111417
LVII
1831, Julie 10.
Cinsiiia Mares Dvornicie a irelsillor din leiuntru a Printipainlui
Tigkri-Rumine0i,
Comisiia indestularii poliiii Bucure0ii a Indreprairii masurdor.
Cu cinste priimind Comisia porunca cinstitei Marei Dvornicii, de la 6 ale
urmatoarei, cu no. 3027, alaturata cu jalba slugerului Alexandru Theodorul, au
luat in bagare de seams gi cele ce sa jalueste numitul sluger, si cele ce sa. po-
82
www.dacoromanica.ro
runce§te de catre cinstita Marea Dvornicie; pentru care pricing aducindu-sa
macelari la Comisie, §i facindu-li-sa intrebare pentru care cuvant nu s'au a§azat
cu tierea cirnei pa locul numitului sluger, ce prin porunca stapiniri s'au facut
contract, ci au luat de sine-§i alt loc, alaturea, al potropopului Nicolae; intru o
glasuire raspunsera.' ca acest loc al slugerului Alexandru este baltos §i nu sal
putea indemina la taerea carnii, acum vara, cu cit mai virtos iarna. Iar locul
potropopului fiind mai bun, fara sa tie noroiu vara, precum al numitului sluger,
§i silindu-i cinstita Agie ca sa sa mute cu tierea cirnii la locul hotarat, au tot
dat zi dupa zi, de la Sfantul Gheorghe §i ping acum, ca doara sa va usca locul
numitului sluger, §i vazind ca §i ping acum sta.' baltos, siliti au fost de au luat
locul numitului potropop, si ca aster iarna, cind s'au facut contractu numitului
sluger, fiind pamintul inghetat, nu sa cunwea ce fel de loc este, iar acum,
vazindu-sa, cunosc ca.' nu sa pot sluji pa dinsul.
De cercetarea ce au facut, Comisiia nu lipse§te, dupa porunca, a da in
cuno§tinta cinstitei Marei Dvornicii, gi precum va gasi cu cale, va avea gi Co.
misiia porunca de urmare, caci macelari cer a li sa intari contractu ce 1-au
facut pa zece ani pentru gradina potropopului Nicolae, unde acum sa tae carne.
Costandin Ralet
Bucureti, 1831, Iulie 10.
No. 462.
Rezolutie
Sa sä dea in cunostinEa Agii, frimiEindusa copie atiE dupA jalba slugerului Alexandru, ciE si
clupA acesE raporE at Comisii, Ca chibzuind cele cu drepEate si dA cuviinEA, sl arate Vornicii, ca sA sA
dea hofArire.
Filip [Lenj] 1831, Iulie 11.
LVIII
1831, Sepfembrie 10.
83
www.dacoromanica.ro
De aceia, fierbinte ne rugam cinstitei Mari Dvornicii, ca sa porunceasca
unde sa cuvine, a sa osebi §i pentru acest coprins, din macelari §i pescari §i
zarzavagii, a ne scapa de acest necaz ce patimim.
Ai cinstitei Marii Dvornicii
prea plecate slugi,
Noi toate mahalalele din coprinsu vapseli verde
Pezolutie:i
SA sa facA poruncA la Agile, ca sA sa Infeleaga cu Comisiia indesfulArii, si fund de neapAraf
frebuincioasA aceasfa plata, mahalagiilor de la Mihai V oda, sA chibzulascii si sA urmeze dupa porunca
Vornicil, de la 10 lunie, cu no. 1504.
G. GrAdisfeanu 1831, Sepfemvrie 15.
cep4.
O(4.
0 Arof 41 ga A- 4 4,4-) 460,"2
ze , e4
g
a. a7
'1A
10. Ai cinstitei Math Dvornicii prea plecate slugi, not toate mahalalele din coprinsu vapseli verde".
LIX
1831, Seplembrie 10.
Pa temeiul orighinalului cu no. 4902, care s'au trimis jalba a vase mahalale
ce cad cu apropiiere de podu Tirguiui -de- Afara, prin care cer a li sa a§eza un
scaun de came, fiindu -le cu dapartare pietile cele orinduite ;
Intelegindu-sa Agiia cu cinstita Comisie a indestulari politii, sa priime§te
raspuns ca s'au indatorat isnafu macelarilor a orindui un scaun la locul unde
84
www.dacoromanica.ro
au fost $i mai nainte, in preajma acelor mahalagii. Si da punerea la cale ce
s'au facut intru aceasta, nu lipseste Agiia cu cinste a da in cunostinta cinstitii
Dvornicii.
Vel Aga 1831, Septemvrie 10.
No. 1675.
Rezolut ie :1
SA sea la deli. Septemvrle 11.
G. Gradi*feanu
LX
1831, Sepfembrie 21.
Rezak: tie :J
SA *tea la dell. Sept. 21.
85
www.dacoromanica.ro
LXI
1832, Februarie I.
(Rezolutie I
SA 31 faca porunca la Agiie, sä cerceteze, si dupa poruncile ce sAnt date, sd facia cuviincioasa
punere la cale.
Filip [Lenj] 1832, Fevruarie 1.
ea.4.4,W
64,1tt
11. Jar despre Ulila Batisiii sa remdi nesupcirat penfru acel putinu ioc", scrie Grigorie Mavrodogla.
86
www.dacoromanica.ro
LXII
1832, Februarie 4.
Cinsiiii mar: Dvornicii din launtru,
Aglaia polilii.
LXIII
1832, Februarie 18.
87
www.dacoromanica.ro
LXIV
1832, Februarie 18.
LXV
1831, Decembrie 2.
88
www.dacoromanica.ro
f_./
0t)t
,
,
61.,vg7- cif:4140N ALA
444.,
git6.4q,0ce,;,./4.".
ti)
p ;'e" 070 t 94 y/00
, f Ah A 4 .,,,4A .171
89
www.dacoromanica.ro
Si pentruca totdeodata cu daschiderea cantelerii urmeazi a fi $i scriitori
dupa regulament, s'au $i hotarit, insa :
Costache Pencovici
ajutori secretarului.
Stefan Horezeanul f
LXVI
1831, Decembrie 9.
90
www.dacoromanica.ro
ping va da cinstitului Sfat hirtiile trebuincioase, dar neavind oameni,
aflindu-sg trimisi toti cinovnici la cinstitul Sfat, deaceia sg dg in
cuno§tinta. spre a fi tiut ca toatg raspunderea pentru orice, de astgzi
inainte, s'au depgrtat de asupra-m. Pentru care cu cinste voiu avea
Si raspuns.
Costandin Ralet
Nezolutie
SA sA facA raspuns a ingriji ping sa va infocmi canfeleriia.
C. Canfacozino.
/
cato-0 ff'ffiC
13. En=tite" de adresd oficialci: Cinstitei Mani Drornicie din launtru, Sjatul Oroyeinesc".
LXVII
.1831, Decembrie 9.
91
www.dacoromanica.ro
LXVIII
1831, Decembrie 9.
LXIX
1831, Decembrie 10.
Dvorniciia Mare din laiuntru a Printipatului Tarialtumeneeli,
Sfatului Orovenesc al politii Bucure4itilor.
Spre indaplinirea poruncii Dvornicii, de supt no. 8305, sa scriie acelui Sfat
gi acum ca, intelegandu- sa cu dumnealui aga Costache Ralet, fostul prezedent
al Comisii indestularii politii, i cu ceilalti madulari, gi priimind de la dumnealor,
cu opis $i in dele, toate hartiile, $i on ce alt va fi avut supt a dumnealor
ingrijire intru lucrarile acei Comisii, sa sa sileasca a le pune in lucrare $i in
cuviincioasa indeplinire, fiindca cu dasfiintarea Comisii indastulatoare, toate
indatoririle ce au fost puse asupra-i, deacum inainte raman pa sarcina acelui Sfat.
1831, Dechemvrie 10.
Pentru Marele Dvornic din launtru, Filip Lenj No. 8495.
Seful secsii, G. Gradi$teanu
Nezolutie
Sa sA facA urmare infocmai, fAcandu-sä ai raspuns de urmare.
LXX
1831, Decembrie 10.
Dvorniciia Mare a trehilor din Iiinntru a Tiairi Rutniinevti,
Sfatulni Oriiienesc al politii ItncureOrlor.
Fiindca duper regulament, Sfatul OraOnesc este dator a ingriji si pentru
indestularea politii cu producturi da viiata, drept aceia sa pune innaintea acelui
1 Ciorra ; e desigur, regulamenful sfaturilor oraaeneafi, daf mai deparfe. Vezi gi Nr. LXXII,
de la p. 94.
92
www.dacoromanica.ro
Scat ca sa priimeasca, de la fosta Comisiie indastulatoare a politii Bucure§tilor,
toate hartiile atingatoare de indestularea politii, §i cu osebire cele pentru griul
ce sa, cumpara, prin oranduiti stapiniri, §i sa da la brutari ora§ului pentru in-
destularea politii.
Care toate, priimindu-sa la Sfat, cu opis supt iscalitura, sa indatoreaza
Sfatul ca sa le savarseasca intocmai dupa a for coprindere, avind in vedere ca
sa fiie producturi cu indestulare §i calitatea cuviincioasa, dupa punerea la cale
ce este facuta. ca sa nu sa intample lipsa in politiie. $i da urmare sa. alba
Vorniciia raspuns.
1831, Dichemvrie 10.
Pentru Mare le Vornic din launtru, Filip Lenj No. 8500.
Seful secsii, G. Graditeanu
Mezolutied
Sii sii puiie in pAsfrare, acindu-sa urmare infocmai.
LXXI
1831, Decembrie II.
93
www.dacoromanica.ro
LXXII
1831, Decembrie 13.
Dvorniciia Mare din Iiiinntru a Printipainlui -Raniine0,
Sfairdni Orovenes al poliiii Bucuretilor.
Vazindu-sA coprinderea rAportului acelui Sfat, de supt no. 3, s'au scos izvod
dupA regulamentul intocmitor de toate acturile ce sa ating de indatoririle 8i
veniturile acelui Sfat, care izvod, iata sa alaturd pa linga aceasta, adeverit cu
iscalitura si pecetea acestii Dvornicii, pe care it va avea Sfatul drept povatuire
pa vremea viitoare.i
1831, Dechemvrie 13.
Marele Dvornic din launtru, Gheorghe Filipesco. No. 8608.
Seful secsii, G. Gradisteanu
Rezolutie :J
Anexul sit sa alAfure ling' celalf regulamenf, iar aceasfa la dela canfelerii.
1831, Dechemvrie 20.
LXXIII
1831, Decembrie 16.
94
www.dacoromanica.ro
LXXIV
1831, Decembrie 30.
Cinstitei Mare Dvornicie din launiru.
Dupes ce, des catre cinstita Mare Dvorniciie, ni s'au trimis in copiie dupes
anex, intocmirea Sfatului Oro$A.'nesc, $. c.1., cetind cu bagare des seams si vazind
ca la acest Sfat este intocmit a fi $i un comisar, orinduit &es catre stapinire a
sa afla dá fata la toate satuirile $i privighetor asupra tuturor lucrarilor
Sfatului, art. 8-lea", am adastat sil-I vedem orinduit. Dar vazind ca nu sa.
arata, $i intelegind din coprinderea articolului des mai sus ca.', farce acest comisar
al stkpinirii, lucrArile Sfatului nu au intreaga.' dastoiniciie, cerem des la cinstita
Mare Dvorniciie raispuns cu da.'zlegare.
1831, Dechemvrie 30.
Prezedentul Sfatului, No. 56.
Stefan sardar.
hAvv-qg l'a8ovzo'cvou.
Rezolutie
SA sA ErimiEfi acesE raport innapoi Maghistratukii, scriinciuisa cA asemenea raporE urmeazd a
fi cu iscalifurile Euturor mAdularilor.
Filip [Lenj] [1832] Ghenarie 2.
LXXV
1831, Decembrie 31.
Onstite: Marei Dvornicii din Iiinnirn.
La socoteala ce au paradosit cinstita Dvornicie a politii de stingerea veni-
turilor acsizurilor, intre alte raspunderi ce trece cu artile cinstitei Marei
Dvornicii $i ale vistierii, trece $i lei 1312 raspunsi cu cartea cinstitii Marei
Dvornicii de supt no. 7381, la cinstita Vistieriie, pentru alti atitea ce s'au dat
executorului Curtii Administrative, pentru cumpargtoarea mobililor la casa Ma-
ghistratului, bez lei 94, parale 20, ce trece cu deosebire pentru spalatu si curatirea
acestor odai.
Pentru care, cu cinste roagl Sfatul pa cinstita Marea Dvorniciie a sa tri-
mite copiie dupes socoteala ce au dat executorul pentru aratati bani, ca sa sa
vaza pa ce s'au dat acesti bani.
1831, Dechemvrie 31.
No. 60.
Prezedentul Sfatului, C. Cantacozino.
Gh. Bibescu.
Stefan Sardar.
Gheorghe Paapa.
loan Raducanu.t
1 CiornA
95
www.dacoromanica.ro
,
f o RA
ey)
o tA
/7° ,2 t)s.(.1
, az,
--9/Y7!h t-4-, ir) 'e--1e, ivy L %W. FAQ ,,,,, 6" '91'4A '-"OfC 1.4° 117, C,57 % q.,t F:
A h ,44 tle4 A NA, I
, Vki
114147 AA71 reciavl tAr. 4,),:" _14 *41. ---4
,._,
t 4 7 U4.4
.2V
l C " '- f I, A /1# a 6 e ',c, " ,c, )1 / L" ,.A.,ze iit.a r 4--
/43
I
. c .e, mrA; , , .-"/4:!, 4
0\ --,4
14. Adresa Sfatului Ordsenesc trimis6 Marei Dvornicii, ford semmitura presedintelui (textul la p. 95, sus).
LXXVI
1832, ianuarie.
Dvornidia mare din iiiiuntru a Priniipaiului Tkiri-RumMesii,
Cinstitului SfaI Orosainesc din politiia Bucurestilor.
Potrivit cu cererea cinstitului Sfat prin raportul de supt no. 60, iata sa
alatura pe linger aceasta copie dupa.' insemnarea executorului Curti Admi-
nistrative, dupa care i s'au slobozit lei una mie trei sute doisprezece, pentru
cumparatoarea mobililor la Casa Maghistratului.
1831, Ghenarie
D. departamentului, d. Filip Lenj No. 48.
Stolnacialnic, N. Picleanul
I Rezolutie id/
Sri sri cheme Matei Puica 0 35 sri indaforeze a da toate mobilile cats prin socoteala sA arafA
clifre cinstifa Vornicie din latinEru,
96
www.dacoromanica.ro
(Anexa la adresa de mai susl
ialere parale
13 97
www.dacoromanica.ro
40 o masts pentru comisar.
15 o pareche calimari.
16 o pareche sfesnice, ipac.
12 doo scaune, ipac.
70 un dolap, ipac.
1312, adeca una mie trei sute doisprezece.
Intocmai dupa orighinal, N. Picleanul
LXXVII
1832, lanuarie 3.
LXXVIII
1832, lanuarie 4.
98
www.dacoromanica.ro
iata sa intoarce cinstitului Sfat inapoi, fiindca asemenea raporturi, dupes
orinduiala formalitati, urmeaza a fi cu iscaliturile tuturor madularilor.1
1832, Ghenarie 4.
D. depertamentului, d. Filip Lenj No. 50.
Stolnacialnic, N. PIcleanul
Nezolutie :J
Sa stea la dela
LXXIX
1832, lanuarie 19.
Care cinstita Mare Dvorniciie din Iiinntram,
Withal Oro$iinesc.
LXXX
1832, lanuarie 21.
Cinsine: Marei Dvornicii din leitiniru,
Simla OroOnesc.
Cu cinste supune Sfatu in cunostinta cinstitei Marei Dvornicii, rugindu-sa
a porunci unde sa cuvine ca sa sa sloboaza pa toata luna lemnele trebuincioase
1 E vorba de Eexful dat aci supt nr. LXXIV, p. 95.
2 Ciorna. Din adresa de mai sus rezulfa cA Regulameniul, publicaf aicisupt nr. XXllI, era redacfat
si aprobat pinA la sfirsiful anulut 1831; in acest seas va frebui cefifa data aproximativA pusA de
not la p. 29. Anexa A este publicafa la p. 49-50, iar anexa B no esEe publicafa in Regulamentul.
99
www.dacoromanica.ro
pentru cinci focuri la casa Sfatului, cu plata cuviincioas5. .Si de punerea la
cale ce sa va face, va avea Sfatul raspuns.
1832, Ghenarie 21.
No. 27.
Prezedentul Sfatului, C. Cantacozino
Gheorghe Bibescu
Stefan Sardar
Joan Raducan
Gheorghe Papa I
LXXXI
1832, lanuarie 22.
Dvorniciia Mare din likuntru a Prinvipatului
Cinstitului Sfai Oroseinesc al politii Bucureoilor.
LXXXII
1832, lanuarie 28.
Cinstitului Sfai Oriisenesc al poliiii Bucurestilor,
Slugerul Costache Peirescu.
Asupra celor ce mi s5. scrie de catre cinstitul Sfat supt no. 44, cu cinste
raspunzu c5 toate hartiile eke au fost asupral-m, din vremea lucrarii Comisii
infrumusetarii, le am gata, asteptind numai ca sa vie vre un om din partea
cinstitului Sfat, a le priimi.
1 Ciornii
100
www.dacoromanica.ro
Ci sa binevoiasca a orindui pe cine va socoti, ca sä i le fac teslim, in-
preuna cu foaie.
1832, Ghenarie 28.
Slugerul C. Petrescu Bucuresti.
[Rezolutie:]
La dela
LXXXIII
1932, lanuarie
Dvornicia Mare din lAuntru a Printipatului
Cinstitul Sfat Oro$finescaa al politii Bucure$tilor.
Unul &titre madularii acelui Sfat, dumnealui serdar Stefan Joan, prin
adresul sau catre Dvorniciie de la 22 ale urmatoarei, face cerere ca sa sa gra-
beasca orinduirea comisarului din partea stapinirii, fiindca-1 cere regulamentul
negresit a sa afla de fata la toate sfatuirile $i a avea priveghere la toate lu-
crarile Sfatului, $i ca, fara de comisar, sfatuirile 8i lucrArile Sfatului nu au in-
treaga destoinicie.
Dupa a caruia propunere, facindu-$i Dvornicia cuviincioasele bagari de
seamy asupra regulamentului, vede catavas neasemanare la cererea numitului
cu duhul regulamentului, caci deli prin art. 38 al paragrafului 4-lea, sa vor-
beste pentru un asemenea comisar, dar nu 1nsa a sa orindui ca sa lucreze in-
preuna cu madularile Maghistratului, ci numai a sta de fat la cercetarea soco_
telilor inpreuna cu comisiia orinduita, care are a sá incepe la I-iu lunii lui
Dechemvrie. Atuncea dar stapinirea, dupa povatuirea regulamentului, are in-
grijire a orindui pa. acel comisar, ca sa sa indeletniceasca inpreuna cu comisia
intru cautarea socotelilor. Iar cantarea cea du peste an a trebilor urmeaza. a
sa face de catre singuri madularii Sfatului, asupra carora s'au statornicit obstea
toata incredintarea, prin chemarea celor mai multe glasuri. Drept aceia cinstitu-
Sfat va da numitului sa inteleaga ca sa." cuvine a sa margini intru indatoririle
sale, asemlnat numai cu ceiace regulamentul povatuestel.
Marele dvornic din launtru, Gheorghe Filipescu
Anul 1832, Ghenar.
No. 711
Seful secsii, G. Gradisteanu
Primit, Fevruarie 1.
[Rezolutieq
SA stea la dela.
C. Cantacozino
1 Adresi Sfatului Orasenesc e data aici supt nr. LXX1V, p .95.
101
www.dacoromanica.ro
LXXXIV
1832, Februarie 5.
LXXXV
1832, Februarie 5.
102
www.dacoromanica.ro
vgd dati mai mult din banii ob§tii, spre a sa pune la loc in veniturile o-
rasului.
Prezedentul Sfatului, C. Cantacozino 1832, Fevruarie 5.
Gh. Bibescu No. 69.
tefan Sardar
Gh. Papal
[Anexa la adresa de mai sus]
LXXXVI
1832, Februarie 9.
Dvorniciia Mare din lainnirn a Prinfipaiu lui Ta'ri-Romine0i,
Cinstitulni Sfai Oroviinesc din poliiiia Buccaretilor.
Potrivit cu coprinderea raportului acelui Sfat de supt no. 69, s'au facut po-
runca eatre executorul Curtii Administrative, Mateiu Puica, ca sa vie la cinstitul
Sfat, pentru cautarea §i desfacerea socotelii, §i spre §tiintg.' cinstitului Sfat i sa
rgspunde.
Pentru Marele dvornic din launtru, Filip Lenj
Anul 1832, Fevruarie 9. $eful secsii, G. Gradi§teanu
No. 896.
1 Clorna
103
www.dacoromanica.ro
LXXX VII
1832, Fevruarie 11.
Oast:lulu: Slat Oroveinesc.
AGIJA POLJTII BUCURESTILOR
No. 16.
Anul 1832, Fevruarie 11.
Vel Aga
In pSsfrare,
I Rezolu fie :J
511 sa poffeascil cinsElta Vist'erie a da Sfafului pliroforiie penfru ce s'au indeninat Sfaiul a plgfl
banii polcovnicului Alecu, clod penfru asemenea despagubiri sinf bani la Comisiia cfarfirurilor, si
clod aceasia suma nu prive*Ee la chelfuelile penfru care slut infocmite venifurile orasului.
LXXXVIII
1832, Fevruarie 22.
Dvorniciia Mare din laluiribru a Printipainlui Tiari-Rannineoi,
Cinsiiiului Sfai OroOnesc al politii Bucureoi.
Dupes multele jalbi ce s'au dat din partea orosanilor politii Bucurestilor
ca.' inalt exceler4a sa domnul deplin inputernicit prezedent, Sfatul Adminis-
trativ Extraordinar al acestui printipat luind in vedere ofisul inalt excelentei
sale, dela 31 ale trecutului Ghenar, cu no. 54, ce i s'au trimis intru aceasta, au
alcatuit al aturata pa linga aceasta publicatie, §i prin jurnalul incheiat de la 16
104
www.dacoromanica.ro
ale urmatoarei, au hotarit C3. prin cinstitul Sfat Ora$enesc sa sa ob$teasca in
tot coprinsul politii Bucure$tilor.
Drept aceia sa face cunoscut cinstitului Sfat ca, priimind pomenita publi-
catiie, fail de intirziere sa orinduiasca a sa ob$ti in auzul tuturor haladuito-
rilor de orice treapta, dinteaceasta politie, $i de punerea in lucrare sa aiba
Dvorniciia raspuns.
Anul 1832, Fevruarie 22.
Mare le Dvornic din launtru, Gheorghe Filipescu No. 1071.
Publicatie
Din vreo citeva jalbi ce s'au dat catre sta'pinire, aratatoare de feluri de
auziri de$arte si farce nici un temeiu, asupra raspunderilor la care sa indato-
reaza.' oro$ani ace$tii capitals, sa face cunoscut cá, oameni pro$ti $i farce destoi-
nica judecata, sa nevoesc a sa face cunoscatori alcatuirii Organicesculul Regu-
lamenf, §i tilmacesc, catre altii, feluri de $tiinte, care sint nu numai cu totul in-
potriva pomenitei alcatuiri, dar Inca $i intru o a$a de mare osebire, incit macar
nici aproape de adevar nu sa. pot socoti.
Deci, spre odihna oro$anilor despre orice asemenea auzire, $i dupA care
sa inceteze fie$care a sa mai plange fill a cunoa$te da ce, sa di in cuno$tinta
publicului ci cfartiruirea miletireasca sa prelunge$te numai pi acea vreme cit
o$tirile imparate$ti sa. vor afla aici, ca tot felul de angarale sint desfiintate cu
totul si pentru totdeauna, si ca tot oro$anul, care nu ar avea vre un drept de
nedajnic, alt nimic nu este dator sa raspunza, decit numai la Vistierie : de va fi
negutator sau meter, darea pentru patents; de va fi mazil, dajdia mazalului, si
de va fi muncitor, orinduita capitatiie, $i, la veniturile Sfatului oro$anesc, hotarita
zeciuiala.
La aceste raspunderi, care acele amandooa socotindu-sa in sine, este vazut
catre toti ca.' este o dare foarte nesimtitoare, si apoi iara$i toti oro$anii, farce
osebire de treapta, sa indatoreazi la o foarte putina dare, hotarita odata pentru
totdeauna, si cu sorocire de raspundere p5. o vreme marginita, care are sa sa
intrebuinteze pentru inaintarea a$ternerii cu piatra a tuturor ulililor, $i va fi
cu tot rapausu ora$anilor de ob$te. Peste aceastea sa cunoasa cu totii ca orice
alts risipire de cuvinte este o da$arta auzire si cu totul netemeinica.
Seful secsii I-a, G. GrA.di§teanu
14 105
www.dacoromanica.ro
LXXXIX
1832, Februarie 23.
Cinstilului Slat Or4iinesc al polaii Bucureoi.
DEPERTAMENTUL VISTIERII PRINTIPATULUI
TARII-RUMINE5TI.
Anul 1832, Fevruarie 23.
No. 390. secsiia a 2.
La otnosa'niia acelui Sfat cu no. 87, acest depertament cu cinste
raspunde ca urmarea cu cei sloboziti din veniturile orasanesti, prin
Vorniciia orasului,lei 1459, parale 22, polcovnicului Aleco, s'au facut
dupes otnosaniia Marei Dvornicii din launtru, de la 20 Septemvrie
anul 1831, no. 5568, catre acest depertament, in care sa cuprinde ea
dupes predlojaniia domnului prezedent supt no. 3123, ce au priimit
Sfatul Administrativ, sa sa dea pomenita sums numitului, din veni-
turile orasanesti, pentru naimirea casii sale da catra Agie gi dresul
stricaciunii ce s'au facut la dinsa pentru svalna polcului Ecaterino-
bulschi.
Vel Vistier
Secretarul, Manolache Serghiadi
[Rezolutied
SA sa scrie cinsfifei Marei Dvornicii cS, de sS va gasi cu cale, 55 sa infoarcA SfaEului acegti
bans de la Cvartirnai comisie, neprivind la folosul obstii.
C. Canfacozino
Cg-fet78,1P rt.01.41,
XC
1832, Marfie 3.
Porund care anovnici Sfatualuii.
Ti sa face cunoscut ca indatoririle cu care esti insarcinat de catre Ma-
ghistrat sint acestea de mai jos. De aceia sa le pazesti intocmai $i cu cea mai
mare bagare de seams, raportuind pa toata zioa Maghistratului pentru orice
neorinduiala vei cunoaste ca sa urmeaza; iar inpotriva urmind, to vei departa
cu necinste.
1832, Martie 3.
Prezedent, C. Cantacozino
Gh. Bibescu
Gheorghe Papa
Loan Raducanu
106
www.dacoromanica.ro
[Anex la adresa dinnainfe].
1-iu. Indata ce vei vedea ca se clade§te vre o zidire din nou, sau a &a
preface, cum §i ingradirea cind se va face, sa dai de §tire Sfatului, ca sa urmeze
dupes regulament.
2-lea. Vei fi cu ingrijire a-§ avea fie§care, farce osebire, curtea curates,
scotind gunoiu afara, far& 1)101 a indatora pa nimini, decit in scris sa raportueW
Sfatului pentru orice neoranduiala §i necurateniie.
3-lea. Vei fi cu ingrijire pentru piine, carne, luminari i alte producturi, a
fi cu inbil§ugare §i bune, dupes probes; asemenea §i pe§tele sa fie, proaspat §i
sarat, bun §i cu inbil§ugare.
4-lea. Sa nu ingadue§ti pa. precupeti a cumpara producturi §i altele, mai
nainte de §apte ceasuri turce§ti din zi.
5-lea. Vei fi asemenea cu ingrijire ca, pe la locurile pe unde s'au a§ezat
felinare, sa sa aprinza in fie§care sears, iar inpotriva s5 raportue§ti.
6-lea. Vei 1ngriji pentru cumpene, masuri §i coturi, a le avea vinzatori
drepte §i pecetluite.
7-lea. Pietile ce sint hota.'rite pentru vinzari de producturi §i altele, s& fie
totdeauna curatite §i fares murdalic.
8-lea. Precupeti ce sint oranduiti pe la piete, e§ind cu vinzarea prin tirg,
numaidecit sä raportue§ti Sfatului.
9-lea. Sa priveghezi pe la bariere, §i vazind ca.' sa is de catre capitani ceva
din orice fel de product, pa data sa in§tiin.tezi la Maghistrat.
Asemenea s'au facut cinci :
n. 123, Aleco Costiescu, ro.
n. 122, Aleco Lupescu, verde.
n. 124, polcovnic Costi, galben.
n. 125, pitar Jane, albastru.
n. 126, Grigore, negru. I
XCI
1832, Marfie 9.
Vornicia Mare a irebilor din lirmuntru,
Cinstitului Slat Oraivinesc al poliiii lincure0i.
La raportul acelui cinstit Sfat cu nr. 121 ce au trimis Vornicii, pentru lei
una mie patru sute cinzeci §i noo, parale doozeci §i doo, dati postelnicului
Alecu drept chiriia caselor lui luate de catre Agie, Vorniciia pune in cunoWnta
zinstitului Sfat ca nu sa poate intoarce Maghistratului aratati bani, fiind sloboziti
1 Clorna
107
www.dacoromanica.ro
prin predlojAniia domnului prezedent, cu nr. 3123, coprinzAtoare a sa. despagubi
pomenitul Alecu pentru acestiia din bani venitului orasului.
Mare le vornic din launtru, 1832, Martie 9.
Gheorghe Filipescu
Seful secsii, G. Gradisteanu
XCII
1832, Marfie 27.
Vornicii Mare din Iiiuniru a Tiiri-Romine$ii,
Cinsiitului Sfat Orak$einesc al poliiii Bucure$ii.
XCIII
1832, Aprilie 8.
Raspuns la Marea Dvorraicie.
La cartea cinstitei Mari Vornicii de supt no. 1884, ce s'au trimis Sfatului, ca
in pricina indestularii obstii sa privegheze a-si inplini macelari $i brutari
108
www.dacoromanica.ro
contracturile lor, precum vi asupra precupetilor, a nu si ingadui sa cumpere
producturi des viiaVA mai nainte dl vase ceasuri turce$ti din zi, cu cinste sl
raspunde ca intocmai sA va urma de catre Sfat.
1832, Aprilie 8.
No. 225.1
Prezedentul Sfatului, C. Belul
Gheorghe Papa
XCIV
1832, Mai 3.
Vorniciia Mare din liiiuntru,
Cinstitului Slat Oriivalnesc.
Fiindca in ingrijirea acelui Sfat sint feluri de indatoriri ce sA ating de faceri
de caldirimuri, $osele i indrepari de ulite, $i alte asemenea, care urmeaza a
avea de multe on trebuinta de un cercat vi cu buns $tiintai engener, $i dumnea-
lui capitanul de ingineri Blarembergu este insArcinat cu asemenea indatoriri ale
statului, deaceia Vorniciia, nu lipse$te prin aceasta a da in cuno$tinta Sfatului,
ca on cind va avea trebuinta de niscareva chibzuiri sau planuri de caldirimuri,
poduri vi alte asemenea in politie, sa pohteasca pa dumneclui pomenitu inginer,
spre a intimpina dupes cuviinta savir$irea celor intimplAtoare trebuinte.
1832, Mai 3.
Pentru Marele Vornic din lAuntru, No. 896
Filip Lenj
Pentru $eful sectii, Treti logofat, I. Mehtupciu
[Rezolulie ii
XCV
1832, lunie 22.
Dvorniciia Mare din launiru a Tiirii-Rumineoi,
Cinstitului Sfai Oroviinesc al politii Bucureoilor.
S'au vazut coprinderea raportului acelui Sfat supt nr. 412, fAcind cererea
ca de acum inainte sa. o adresariseasca d'a dreptul cAtre Comisiia vapselilor,
pentru pricini atingAtoare de Sfat. La care sA des rAspuns ca este primitA $i
1 CiornA
109
www.dacoromanica.ro
Dvornicii aceasta chibzuire, §1 de acum inainte pentru pricini de dregeri de po-
duri, curateniia lor, a Damboviti, §i altele asemenea, sa sa inteleaga cu comi-
siile vapselilor, caci s'au dat in cuno§tinta §i dumnealui vel aga a porunci co-
misarilor spre a fi ascultatori la cele ce li sa va scrie de catra." acel Sfat.
Mare le Dvornic din launtru, Gheorghe Filipescu
Anu 1832,Iunie 22.
Nr. 1458.
Sardar C. Bobescu
[Rezolutie :]
Sa sfea la delis.
Gr. Calinescu
XC VI
1832, Julie 8.
Vorniciia Mare a irebilor din launtru,
Oust:flan: Slat OrrElantesc al poliiii Bucure0i.
www.dacoromanica.ro
cum $i a indeplini regularizatiia in pastrarea si trimiterea hirtiilor in deosebi-
tele cantelarii si tribunaluri.
Toate aceste lucrari trebuesc ispravite mai naintea I-iu Septemvrie, epoha
intru care voiu pune in lucrare o revizie, ca sa iau pliroforie despre intreaga
bung orinduiala ce ar fi asazata.' in fiescare cantelarie.
Nr. 416.
'sea lit, d. Ghingral Kiselef 28 Iunie 1832.
Intocmai dupa orighinal,
Pentru d. seful secsii, D. loanides
XCVII
1832, Ocfomvrie 2.
Cinstitului Sfat OriWinesc.
$EFUL SECSII 2-LEA
AL
MARII DVORN1CII DIN LAUNTRU
No. 2447.
Anul 1832, Ocfomvrie 3.
Orasul Bucuresti.
XCVIII
1832, Oclombrie 20.
www.dacoromanica.ro
lerii, s'au socotit ca nu ar putea fi da. prisos a sal trimitc, §i la cantalariia ace-
lui Sfat, alaturatele intr'adins alcatuite instructii cu deslu§ire asupra aceWi
pricini, care dupa o cetire cu luare aminte §i indreptarea lucrarilor ce sä vor
fi urmind acum, cu neasemanare vor sluji drept pravila in viitorime, intru buna
orinduiald a hirtiilor.
1832, Octomvrie 20.
Gheorghe Filipescu No. 8059.
Seful secsii, C. M. Manu
[Rezoluliel
Sit sa urmeze fnfocmai.
l'abipytoq licicora.;
112
www.dacoromanica.ro
zi sa insemneaza si in hartiile ce intra, indata), Si numarul hartii, in rigle cu co-
prinderea in scurt a; cu deosebita coloana lasata pa marginea in care iscale$te
pomojnicu cind sa dau la mass, si altul iarasi in care sä inscriu cele ce es,
iara$i cu luna, zioa, numeratiia ai coprinderea pa scurt, si acelea$i luni, zile si
numeratii ce s5. inseamna in hartiile ce es, trecandu-sa $i in ciorna, sa intorcu
ciornele, pomojnicului mesii, iara."$i supt iscaiitura sa pa colona lasata pa mar-
ginea acestui reghistru, amandool aceste reghistruri, dupa forma de supt litera A ;
iar pentru darea sau priimirea hartiilor catre tine privescu, sa tie condicute
mici, in care sa insemneaza numarul hartii $i. luna i zioa in care sa. dau, supt
iscaliturile priimitorilor inpotriva, la margine.
4- 7 7 antel'117"
poz-4 a 11
214-
414
wel$
elfr 0-41; ;/: qt..: 4..11,
,
yga.;972 la
'04'6; g a:
s
frrea. 9 i 4o.- .C17, sios/s, .(.
stiren /17,4;A:...pd ak"../a2.-
15 113
www.dacoromanica.ro
Arf. 8-lea. Fiescare masa trebue sa aiba un jurnal supt numire de
reghistru mesei, in care pa fata d'a stanga sa inscrie hartiile ce sa priimescu la
masa, trecandu-sä in rigla cu numeratiia deosebita inceputa de la 1-iu, cu luna
i zioa priimirei, cu numarul hartii si cu coprinderea pricinii pa. scurt ; iar pa
fata din dreapta, inpotriva fiescariia hartii intrate, lucrarea hartiilor ce urmeaza
a esi de la masa., cu deosebita for numeratie, si luna i zi, care trebuescu a fi
acelea ce sa insemneaza in ciorne de reghistrator, si cu coprinderea pricini iaras
pa scurf; iara in rigla de la sfarsit a acestii fete sa insemneaza numerile acestui
reghistru, unde sa trec raspunsurile ce sa priimescu la fiescare lathe esita de la
masa, spre a sa gasi cu lesnire, toate acestea dupa forma de supt litera B.
Arf. 9-lea. Inlauntru, pa usa dulapului unde sa tin delele, trebueste a
sta lipita. o lista cu numeratiia si titlu fiescariia deli, dintr'acele nesavirsite si
in lucrare, spre a sa putea ga'si cu lesnire cind sa cauta.
Arf. 10-lea. Toate hartiile Cate es de la masa trebuescu a fi lucrate dupa
duhul rezolutiilor ce sa dau Inscris d'asupra fiescariia.
Arf. II-lea. Reghistrurile de intrarea si esirea hartiilor, cum si jurnalul
mesii, sa urmeaza cu numeratiile for totdeauna pa un an ; apoi de la Ghenar
1-iu, anul nou ce intra, puindu-sa osebit cu delele cele savarsite, sa incep altele
dupa aceiasi forma, s i cu numeratiia inceputa de iznoava de la 1.
Arf. 12. Datoriile amploiatilor sant acestea : saful sa privigheze de obste
asupra bunei orandueli in cantalarie si sa. nu inga.'duiasca pa lucratori a nein-
griji de insarcinarile puse asupra-le, sau a nu sa afla in cantalarie la ceasurile
cuvenite. La toate hartiile, dupa cetire cu loare aminte, sa scrie rezolutia supt
al sau condeiu, sau iscalita.' de in.sus, si insfarsat, sa iscaleasca insus hartiile cate
vor fi lucrate dupa ale sale rezolutii.
Secretarul sau stolnacealnicul sa alcatuiasca ciornile dupa duhul rezolu-
tiilor, si sa &ca.' cuviincioasele bagari de seama. Saful, cand va vedea ca rezo-
lutiile nu sant potrivite cu inprejurarile, ca sa sa indrepteze, sa privegheze mai
de aproape asupra lucrarilor mesei, sa suptiscaleasca hartiile ce es din cantalarie
si sa adevereze supt a sa iscalitura copiile hartiilor ce se afla in cantalarie, cind
cere trebuinta a sa." da afara.
Pomojnicul sa tie reghistrul mesii, dupa articolu al 8-lea, oranduiala delelor,
dupa art. 5, 6, 7, 9, §i sa ajute stolnacealnicului la alcatuirea dupa trebuinta.
Reghistratorul sa tie reghistru hartiilor da intrare si esire, si condicutile har-
tiilor ce sa dau afara, dupa articolul al 4-lea.
Scriitorii sa aiba buns si ceteata. scriere, sa prescrie ciornele si alte hartii
intamplatoare, cu loare aminte, sa coasa delile, asa'zind si hartiile intr'ansele, si
sa fie supusi ca..tre stolnacealnic si pomojnic.
Gheorghe Filipescu
eful secsii, C. M. Manu
114
www.dacoromanica.ro
LITER A A
luna, No. Primitorii
Coprinderea in scurt a intrarii
zioa ligrtii ha rtiilor
z
ITER A B
[siinga]
luna,
7
T1 zioa Coprinderea hartii intrata, in scurt
; primirii
[dreapia]
luna,
De au venit
zioa Coprinder ,a Milli esia in scurt
raspuns
isirii
z
LITERA A
LITERA B
zioa Savirsite
0 0
7--
7,3
in care Coprinderea deli 0 sau
-r3 al--
6 sa... incepe ci
nesavirsite
Z z
115
www.dacoromanica.ro
XCIX
1832, Decembrie 23.
SECRETARIATUL STATULUI
Anul 1832, Dechemvrie 23.
No. 2464.
Bucure0i
; r,\-
37,6L1nAlLyil
116
www.dacoromanica.ro
C
1832
SECSIA I.
1 ,,,A.ceasfi legiuire inchipuia, in cea dinEiiu alcafuire, anexul cu no. 2, si s'a prescris aci in-
focmai dupS cum s'a indrepfaf de c5fre Obsfeasca Adunare din anul 1832". (Nofa la regulamenful fit:4dt).
117
www.dacoromanica.ro
putin lei 300, $i carii, fiind asezati de doi ani in ora$, vor fi dat inscris la
sfatul oro$anesc, macar cu 6 luni mai inaintea alegerii, ca au hotarit sa se supue
la toate indatoririle oro$ene$ti ce vor fi puse asupra locuitarilor paminteni ai
ora$elor, fa'rce nici o alts mijlocire streina, ca sa poata.' deopotriva a dobindi
dreptatile ce sa cuvin haladuitorilor acelui ora$.
Arf. 5. Cadere de a sa.' alege madular al sfatului oro$anesc sa aiba numai
pamintenii, carii vor fi a$azati cu lacuinta in ora$u unde sa face alegerea, vor
fi in virsta. de 30 ani $i vor avea un acaret nemi$cator, la pret de lei 8000, iar
in orasul Bucure$ti, de 20.000 lei. Iar la ora$ele Braila $i Giurgiu, de nu sa va
putea indeplini aceasta.' trebuinta.' numai cu paminteni, apoi sa vor putea alege
$i din streinii ce vor lacui inteaceste °rase si vor avea toate celelate cerute
calitati de alegere, $i carii sa vor lepada de orice protectie straina pentru cite
privesc la sfatul oro$enesc.
Arf. 6. AlegAtorii, adunindu-sa.' fiecare in mahalaoa sa, sa." vor indeletnici
intru alegerea deputatilor, supt privegherea preotilor mahalalelor, si pa. potriva
numa'rului lacuitorilor, vor alege pre cei mai cinstiti dintre din$ii, $i pe cei mai
vrednici de credinta ob$tii.
La Bucure$ti, deputatii sa vor luoa unul din 30 de alegatori, la Craiova
unul din 20, $i la celelalte judete unul din 10; iar la intimplare de a fi mai
putini numarul intr'o mahala, sa. vor inpreuna alegatorii unii mahalale cu cei
din alts mahala, spre a sa indeletnici la alegerea deputatilor.
Numarul deputatilor nici inteo vreme nu va putea fi mai jos de 15, iar in
Bucure$ti de 40, ca sa poata a sa indeletnici intru alegerea madularelor sfatului
oro$enesc. Spre a fi alega tor sau deputat sau madular al sfatului oro$enesc,
nu sa va face nici un fel de deosebire la rang.
Arf. 7. Deputatii, intr'aeesta$ chip alesi din fiescare mahala, sa vor a-
duna indata la casa sfatului si vor face alegere de patru madulari, iar in Bucure$ti
de cinci, a acestui sfat oro$enesc. Deputatii vor fi alesi pa trei ani.
Arf. 8. Foile de alegatori, osebite pa. fiecare mahala, sa vor face in luna
lui Iulie de catre sfatul oro$anesc, sa." vor publicui $i sa vor adeveri de catre
ocirmuitorul judetului, carele in toat'a luna lui Avgust va primi reclamatiile ce
i sal va putea face, atingatoare de dreptul inscrierii acestor foi ; iar in orasul
Bucure$ti, aceasta indatorire sal va pune asupra Vornicii de politie, si asupra Agii.
Sfatul oro$enesc, intocmindu-sä cu acest chip, este dator sa tie cu scum-
patate foae de toti lacuitorii orasului, cari vor fi destoinici a fi madulari ai sfa-
tului, dupes alaturata tabela supt litera A.
Arf. 9. Alegerea madularelor sfatului oro$enesc prec urn ci a depolafilor
alegaforil sa.' va face dupes cele mai multe glasuri unite.
Arf. 10. Aceste alegeri sa vor face la inceputul lunii lui Octomvrie, $i
1 Adaos cu crelonul.
118
www.dacoromanica.ro
sd dau in cunostinta Marelui Vornic al trebilor din lduntru, care supune la in-
tdrirea Domnului pe unii din madulari, a fi prezedentul sfatului ; iar casieru 85.
va hotdri de cdtre insusi deputatii, carele din 4 madulari sa. fie.
Arf. 11. IntArirea sa va da indata, daces alegerea va fi facutd intru adevdr
dupes cele mai multe glasuri de deputati alegdtori.
Arf. 12. Dupes aceasta, prezedentul §i madularile alcdtuind sfatul orose-
nesc intra intru indatoririle for dela zi intiiu de Noemvrie.
Arf. 13. Alegerea si intdrirea a cinovnicului $i a scriitorilor s5. face de
cdtre prezedentul sfatului orosenesc.
Arf. 14. Toate cite se ating de datoriile sfatului orosenesc, privesc ase-
menea si asupra prezedentului, carele supune la cercetarea chibzuirea sfatului
toate pricinile cite se ating de ocirmuirea oroseneasca...
Arf. 15. La intimplare de neunire intre cilenii sfatului orosenesc,
chibzuirile iscalite de cele mai multe glasuri sa aduc intru savirsire. Iar de va
fi glasurile inpartite deopotrivd, chibzuinta cu care sa va uni prezedentul, sa va
pune aceia in lucrare.
Arf. 16. Maiduldrile au sedere in presudstvia sfatului orosenesc, gi fies-
tecare dintre dinsii poate parastisi presudstvii pricinile atingAtoare de insarci-
ndrile sfatului.
Arf. 17. Casierul ingrijaste pentru sume, a le priimi, a be paistra, a slo-
bozi dintr'insele dupes porunca sfatului, iscalitd de mdduldrile sfatului, $i a in-
atisa socoteli la.'murite ; iar scriitorii alca..tuesc cantelaria sfatului orosenesc.
Arf. 18. Cinovnicul aduce intru sa..virsire poruncile date lui, on in scris
sau prin graiu de cdtre sfatul orosenesc.
SECSIA II.
Pentru datoriile sfatului orosenesc
Arf. 19. Datoriile sfatului orosenesc sint :
a) pentru veniturile orasului.
b) pentru cheltuelile orasului.
c) pentru p'astrarea sumelor ce vor intra la sfat, si darea socotelilor.
d) pentru cisluiri obstesti, ce s'ar putea intimpla intre ldcuitorii orasului,
si pentru inplinirea lor.
e) pentru sigurefsirea 1 indestuldrii orasului.
f) pentru apararea negotului.
g) pentru ingrijirea a tuturor lucra.'rilor de hrand, ce sa aratd in urmatoarele
de mai jos trei articole :
1 Asigurarea", in regulamenful kiparit.
119
www.dacoromanica.ro
1-iu. Dupa ce sa va intocmi o corpora %ie de brutari si macelari, si le vor
hotari la vremi orinduite pretul piinii si al carnii, urmat dupa cisnia ce s5. va
face in cuget curat, care dupa ce sa va intari si de ocirmuitoru judetului, iar in
Bucuresti de Sfatul Administrativ, sfatul orosenesc va da nartul acelor preturi
lui politmeister, ca sa ingrijasca a sa pazi intocmai.
2-lea. Spre a Indemna mai mult pe sateni ca sa aduca producturi spre
vinzare, sfatul orosenesc are dreptul a priveghea ca sal depa'rteze tot felul de
strimtorari ce li s'ar putea face din partea dorobantilor politienesti, a vamesilor
sau a precupetilor, si, la intimplare de vre un catahrisis, pentru precurmarea
acelora sa va intelege cu politia sau cu ocirmuirea judetului, precum va cere
trebuinta.
3-lea. Spre da'partarea a tot felul de catahrisis, dad politia ar gasi niscai
producte stricate le va ridica pe temeiul art., dupa cercetarea ce sa va face
intru aceasta cu unul din cilenii sfatului, carele, la intimplare de vre o asu-
prire din partea politii, va raportui sfatului orosenesc, spre a face cunoscut
stapinirii.
h) in sfirsit, datoria de a ingriji pentru trebuintile orasului Intru ceiace sa
atinge de instrumenturile de foc, de incaperile scoalei, de inchisoare, de cfar-
tiruri militaresti, de masurile de sanatate si de infrumusetarea orasului, de
fintini, poduri, luminarea orasului, caldarimuri, si toate cite privesc la binele
cel de obste al lacuitorilor, care trebue a sa face, sau a sa Linea cu din veni-
turile orosenesti, sau prin vre o cisluire noa, toate acestea sint atitea indatoriri
si atributii date Intru Ingrijirea sfatului orosenesc.
SECS1A III.
Pentru venituri
SECSIA Iv.
Pentru cheltuelile si darea socotelilor
Arf. 22. Madularile sfatului oroenesc, alegindu-sa la inceputul lunii lui
Octomvrie, sa vor aduna dinpreuna cu ocirmuitorul judetului, prezedentul de
tribunal, iar, in Craiova, prezedentul Divanului Sivil, §i deputatul judetului,
precum §i in Bucure0, cu parintele Mitropolitu, prezedentul lnaltului Divan,
Vornicul Politii §i deputatul judetului Ilfov, ca pins la 20 ale lunii sa revizu-
iasca toate priimirile §i cheltuelile urmate in curgerea anului de ca'tre cele din
nainte madulari ale sfatului, si lucrarile cele savirsite, sau incepute, sau cele ce
au sa face pe anul urmator, §i cheltuelile trebuincioase pentru cele noes lucrari,
§i intr'acesta. chip : 1-iu, vor incepe a sa indelefnici 2 la socotelile anului trecut
gi vor alcatui, de va fi trebuinta, jurnal pentru toate cheltuelile ce nu vor fi
indestul dovedite; 2-lea, vor intocmi bugetul anului urmator, in care buget vor
insemna toate veniturile §i cheltuelile, avind drept temeiu coprinderea art. 20.
1 Mijlocirea", In reqularnentul iiparii.
2 Adaos cu creionul.
10 121
www.dacoromanica.ro
Arf. 23. Inteacestas chip alcatuindu-sa bugetul in luna lui Octomvrie
a fiescaruia an, sa va trimite, prin ocirmuitorul judetului, catre Mare le Vornic
din launtru, spre a-1 intari si a-1 intoarce inapoi la zi 1-iu de Noemvrie, ca
sa-1 puie in lucrare.
Art. 24. Sfatul orosenesc, dupes bugetul ce sa va intari, va urma cu
scumpa'tate cheltuelile in tot cursul anului.
Arf. 25. Sfatul orosenesc va putea face cheltuelile ce nu vor fi aratate
in buget, pins la lei 300 pentru celelalte orase, si la lei 1000 pentru orasul
Bucuresti, dupes insusi a sa hotArire, alcatuind insa mai intiiu jurnal, carele sa
va iscali de catre m'a.dularele sfatului, aratind intr'acest jurnal trebuinia pentru
care sa face aceasta cheltuiala; iar daces cheltuiala va trece peste suma de mai
sus, atunci chibzuirea sfatului orosenesc sa va r5portui, prin ocarmuitorul ju-
detului, catre Mare le Vornic din launtru, spre a sa da slobozenia Dornnului,
intemeiata pe raportul ce-i va face Sfatul Administrativ asupra pricinii.
Arf. 26. Sfatul orosenesc poate luoa cheltuelile extraordinare din sumele
ce sa vor priimi dupes obstestile chibzuiri, si dupes voia stapinirii, potrivit cu
paragraful c al arf. 20' §i cu paragraful cel din urma al art. 25.
Art. 27. Casierul este dator a 'Astra sumele ce vor intra la sfatul
orosenesc.
Arf. 28. Va plati toate cheltuelile, cu porunci inscris de la sfatul oro-
senesc, pe care le va inscrie in condica supt iscalitura celor ce vor priimi banii.
Art. 29. La inceputul fiescaria luni, prezedentul $i madulariile sfatului,
inpreuna cu politmeister, vor face revizuire tuturor banilor ce sa vor afla in
cases, si vor adeveri cu iscaliturile suma ce sa va gasi.
Arf. 30. I.a sfirsitul fiescaruia an, si anurne in cursul celui intiiu trimestru
al anului urmator, va trimite la Marea Vornicie din launtru condica de socoteli,
dinpreuna cu cercetarea ce sa va face dupes chipul aratat la art, 22, I/ cu kale
documenfarile ce vor privi la acesfe socofeli.1 Marea Vornicie, de va gasi acele so-
coteli fa'r5. de orinduiala, poate sa le trimita in cercetarea Controlului.
Arf. 31. Toate cheltuelile orasului sa." vor potrivi in fiescare an de a nu
covirsi veniturile anului, nici sa faces orasului niscai datorii.
Arf. 32. Cheltuelile pentru meremeturile din oral s5. vor face on prin
contracturi incheiete de catre sfatul orosenesc, sau prin orice alt mijloc icono-
micesc, cu ajutorul arestantilor oraselor, si supt ingrijirea unui orosan ce sa va
alege de catre sfat; iar ceia ce sa va atinge mai cu deosebire de infrumusetarea
orasului Bucurestii, sfatul se va asernana cu regulamentul ce s'au facut pentru
aceasta de la 30 Martie 1830, si alaturat pe linga Requlamenful Organicesc.
1 Addos cu creionul.
122
www.dacoromanica.ro
SECSIA V.
Rindueli ob§te§ti
Arf. 33. Sfatul orosenesc ieste dator a apara negotul din lAuntru din
fiescare oral, de verice asupriri $i strirntorAri, din partea oricui s'ar putea urma.
Arf. 34. Cind, din intimplare, sä vor arAta jelbi din partea ob$tii, sau
din partea numai a unei fete, pentru strimtorAri si cereri de nelegiuita vam5,
sau de orice alte havalele, sfatul orosenesc va cere legiuita indestulare.
Arf. 35. Daci cererea sfatului nu va fi bagat.a in seams, sfatul arata
ocirmuitorului judetului, $i daca si acesta nu va face indestulare, atunci si a-
dresariseste catre Mare le Vornic din launtru.
Drept aceia, la nici o asemenea intimplare, acest fel de jelbi a mai
multor lacuitori dintr'un oras nu sI vor putea priimi de catre nici o drega-
torie, de nu sä vor infatisa de catre insusi acest sfat orosenesc, afarA numai
cind jelbile sä vor da inpotriva sfatului.
Arf. 36. Dupes rinduelile acestui regulament, toate pricinile ce privesc
la paza bunelor orindueli $i odihna obptii, privesc la politie, $i toate celelalte
atingatoare de iconomia orasului privesc la sfatul orosenesc.
Arf. 37. Po litia si sfatul orosenesc trebue sl se ajutoreze intre dinsii,
intru toate cite privesc la paza bunei orindueli si linistirea obptii.
Arf. 38. Punerile la cale a sfatului orosenesc sal vor priimi mai intiiu de
catre otcirmuitorul judetului, si in urma sa vor aduce intru slvirsire prin po-
litmeistru; iar in Bucuresti, acele puneri la cale sA intaresc de Mare le Vornic,
$i prin Aga sl aduc intru slvirsire.
Are. 39. Ocirmuitorul judetului are totdeauna cIdere a sa.. instiinta de
toate cite sa lucreaza de catre sfatul orosenesc, si a-i face bagArile de seams
la ceia ce i sa va pArea inpotriva enteresurilor orasului ; $i de va socoti de tre-
buinta, va raportui de aceasta Marei Vornicii, carea, din parte-si, va cerceta
pricina dupes deslusirile ce i si va da de catre sfatul orosenesc.
Arf. 40. DacA, la intimplare, stapinirea va socoti de trebuintl a s5.
chema Adunarea Deputatilor, sfatul orosenesc o va face cunoscuta aceasta prin
publicatie, ins in Bucuresti dupes porunca Marei Vornicii, iar in celelalte
orase dupes a otcirmuitorului judetului.
Arf. 41. Slujbele sfatului orosenesc fiind cea mai multA parte dupes a
orosanilor bung incredintare, $i ca drept o datorie pus 'a asupra lacuitorilor celor
mai de frunte a fiescaruia oras, si carii, dupes al for caracter obstesc, nu sa pot
rAsplati prin plats de leafs, ieste cu dreptul de a statornici folosurile ce sal
cuvin celor ce vor inplini aceasta sarcina cu un chip cinstit si laudat. Drept
aceia, fiescare mAdular al sfatului orosenesc, de orice treapta va fi, va avea
123
www.dacoromanica.ro
dreptul si cadere de noblete, in toati vremea ce sa va afla intru indeletnicirile
slujbii lui ; iar fiind negutator, va fi aparat de plata patentii, iarasi in ca.' vreme
sa va afla slujind ; $i de sa va alege in trei ani de rind, si-s va urma datoriile
slujbei lui cu destoinicie, va fi aparat de aceasta.' plata in toata viata lui, si sa
va inscrie in rindul negutatorilor de treapta dintiiu, $i mai cu osebire va do-
bindi dreptul de a fi ales ma.' dular la judecatoriile de corners.
Cei care, prin a for destoinicie, vor ara." ta slujbe insemnatoare, vor dobindi
titluri de noblete, sau numai pe obrazul sau, sau si pe obrazul fiilor lui, dupa
legiuirile articolului 351 din Organicescul Regulamenf. Madularile ce vor fi din
partea 1 nobilitatii, de vor fi alesi gi pe al treilea an, $i vor inplini slujbele for
cu rivna in curgere de trei ani deplin, vor dobindi cadere a sal innalta in ranguri.2
Arf. 42. Aceste leguiri, ce dasputerniceaza regulamenturile cele ce pri-
veste la orasele Giurgiu gi Braila, i cele ce sa atinge de veniturile orasului
Bucuresti, vor inchipui anexul al 2-lea al Regulamenfului Organicesc.
Prezedentul Obstestii Adunari, f Otcirmuitorul Mitropolii, Neofit Rimnic
Secretaru, Manuil Baleanu
Secretaru, Nicolaie Filipescu
Ajutori, Loan Viisoreanul 3
TABLA LITERA A
LITERA (A)
Lista de lacuitorii orasului Bucuresti, cu ara..tare de virsta for $i de
acareturile ce au.
N. N. 26 N. N.
124
www.dacoromanica.ro
LITERA (A)
Lister de lacuitorii orasului judetului cu aratare de
virsta ce au si acareturile.
N. N. 27 N
CI
1832, Decembrie 2.
din orasul Bucuresii, care alcAftlia anexul II al Organicescului Regulamenf, precum si regulamenful
asupra oraselor Giurgiului si Brailii, i legiuirea afing5foare de venifurile capifalie.
a Rindurile insemnafe cu punfuri alatuia art. 1 al legiuirii din anul 1832, asupra opririi
amploiafilor de a sA face confraccii de ofcupuri".
3 In festal fipArif Iipsesc foafe acesfe semngfuri. (Nota la p. 124).
125
www.dacoromanica.ro
in anexul alAturat pe lingal aces re- les amendemens indiques dans l'annexe
gulament ; y jointe. Le reglement ci-dessus men-
Drept aceia, pomenitu de mai tionne, tel qu'il a ete amen& par
sus regulament, asa precum s'au in- l'Assemblee, est sanctionne, conform&
dreptat de cAtre Obsteasca Adunare, ment aux dispositions de l'article 49
sa intareste, potrivit cu rinduelile ar- du Reglemenf Organique, et aura force
ticulului 49 din Organicescu Regu- de loi a l'avenir.
lament, i va avea putere de pravilA
p. vremea viitoare. No. 826.
Bucharest, ce 2 decembre 1832.1
CH
1832.
Liicuitorilor du prin ora,e.
126
www.dacoromanica.ro
to.
ea/ uu .0er 8,4,4.0; (ye: ,".z../..," Qt
,0., v tit,
4l A r,
ILSAy ED alvto a
ti.) 4
f :64,4. 2,7,,,.. 4.1 I, 7.. .;,feet
G
., en. 44
tt 4 i'1,4 II 4.4..f fa/77%0414 RA' f asceerokk, a ullr ,a;r..e./ess7a ,,,,z, 44.'
67 I ./.// w..."
eV
5 4/ 61. A ,7 l r Ts Csi, kA e' q &I Ce.
Zi"
16 ta.4, AAA ga Ai ri tiO A EP I 14.4 et.4
/ _Q 41-44' der AA - p fa:
if
/5.,..4.,..,,,,,, ....it dits.77.1 d/"11
tt et/e 1,4 CA..490,7, AAA 115CA-, etv It 44 a- fca ice.:/a ' ... /X' /41.4/ jprrt p.se..r< /wwd 4_
Itt.4 OiwlSt 44 , t-,A ltA at/ at ag A.4461) , 411oLue a J7 /1'.,7e.ratra e.r.fa< 7.7,77.--
AAD ,r../.19,El. 1.-4,144 EA AA-74"2 ..t.m.k. [or ir.71;r.e.& ale, set.7/=s-nJ "me 77'
12,(e4.ax.x-71.'
iza , A, t
0.7A 1 ,14.4.7 A r: CI ffdri, ;Lag el I Avi e.1 le,. "es, elor.c....mx,TY 4., olts-Rti stt zsG-usvts
,, a r_it;12 a. ,4,4
q ; "A i 6 la4 AeIA 4 - de 6,,,a. ......#,.....,,7 f.,.. a ..r.,Z,,Es- Zr,
Id
..,/, axt 1,c.,,..evuo,cok)7rec,04.' 30.43-g, ca.4,,,,,,.. ce, 71,
&,.,,,., a..7,x,t,Z,,, ,-/- , /6.&.,/.
8Y
Cid ,,,
a4 , 44 - d-
J ft 71eL2
L 'e
It: 17LILLA,16.1 l'anceil=. d am< e &Zee.
/
Cue >VI Ins.z:r.44E24s`t pet eaer.-- .
I,
4.1 e-4)
1404..es 2.4 f A4..# Jews Ole> Ar.ktorma 04., vi.:Zte.
4k
O par.4.- 7/701.4ve of MI/ Ail' s.gerti7J sh ) vale,. e ° irf A: i.,,,,, /4.1,701-
,.e7t, a s I . EA7 0E3 E1 I:i 72.4- &ea- 1.12 d....... 6,..e... al.:, llVsnoua /or / 0.1.& dr VAS Ifsi&12
.9f 114.41;\,,ItAro 14Ae r / 4"-r<"4cee.c..) ialua e.1,02, ' IV' Ite.co lif sre.2 I/Re.n.e. .
I,R
6/
W UAW "Litt/. 0r e .4)
tip ouky e evrs,e1e:1 e6 vner ,./.7- LA 1,041 /OW
,
Oa/ al( /CC X4yai
kV hi i /44 :VLZ-A- 74
LA it.4( .4,,
,..,
7r y
A4A-riPek Veit' a` tr.fr-ove
eit
GJ
19. Proclamafia adresata de Kiselef, leicuilorilat du prin oreyse" (feria la p. 126, 129).
Is LP
t4 M*Ptrneseuvr...
_ _- .., ,
sace.ca
j ,,,,A,,dee.,. '41
127
www.dacoromanica.ro
&g 7* 61.4,
4).
//I Ur f,Vas A.4 V V at ,-4
4 ,y.
/4 /,,,.. )444. 024.c...66,12 .feceiv rszets efierl
10 4 st.,
$' 4 30 4 MA Ca of.A. t( ea I o a. 0:
/4.44.1."4"424-, Ca X2.4en-74-- 060-4V:,"
gi g a,
v47/
atx
f axa-- 6I a tz
e-1,7 h e.41-
e.-Cli 3 i
a444-4404,,,,e- <1.07 7 l'AC' 44er, cr. 1,7760./..3-
4 g") A\
sr
,COa-)i a ,10 V7, 44.A./ A
=4 -- c7i.s/z.,-,.s..,,,,"d
..,, , CX107100,,KA 41 -
.144 A.41
-a
7 4
4
AGA ER LAN ,,7. 06 /5.zo-rnie:e4 ,fl Let / g.0.71 UOJ 'MOCA
4 eq.] Itu,i,
eilA A V Ca L;f4. Ill a* ,
.1 eta /z,13A _ a; ',, az` vn du/cum 411 'ore", ce" e'veux -
t2.2 43 it4L it 04 vt, 4:44_4
/474 AI e-.14 I- 01.4 tAli A40,4 ; a t:re,&-rvi 6..r V0443 4 unsvvr:g4,47.-e-ca
IA
of 11 5#1 °,'''
CGS A-o PAS) P4 tiff 044 'fr, ear .t.loevras-ri tt e ca a4.9 ateata,
,4P r gap OAAA-titit,a 441i". IP; 0-- d e01711114,),, as n4r. du 4,a oara9az e21-
V
00
r tya r 7 ki A 4 /IA
C41-
rviza
I.' 4
veeilin- gay if /5/.
'
144;440 4 et* 4,17S a' 42,, -.71%--; a,,Penrei d
4
,44,, for re Li( PA(12 Aistv4 "14 .4( ;21-1,70 _jest' 4 Jul., ern.ce, .:e 0.1 4.101!".1 43 A ter
er,,4
k,1. RA? at I
AA 6oa .....E.,_ ....... f 4.4f....,,,,, 4:7;,- a",..974e.9...,,,...." de ?tr., ex ter-ArffeeZZ icCe
p7--
dtP ag , rictit41' -zf.f.lt-- 06 ea7Z- .l c. .,-nite-4,-.. Wo.
7)
ptt.fAx_ /t 44 KA/ tt.22 ag Zeg I a 47,-,..44 A.,........,_ (A,L, 4.4'6 eat.t.t. ( 'Ze&c:w ele
i iri ci;I:kitie ta/ h6ita- g;:rI afetVg..14j2,-1-, attd cieriStJ Z erm7a4,Lfor.aVe /jai)
1 fOci
1
0,, "Ita 4/(4, 7,
Ln ea A.,1&.4..ei, 1, etzr.....--t- ,.;,,,'. ?WA. .1.%sra-,nred
3 a kr c 0.4 gt 0 (4.0 Cy, Ciit CU ,4.1. al Lt "SeZ1 ea. / wamarza lea /7.;22J 4,--11u.aza -
J "4 er
n
.t-, 1 4-7-0
p;'eutit7alLs It .x.t. i I ..9' . * 1 1.4. ei-joacha e29.7 14.4 revn XreSttlit De 44144,....44,
/ .2 ,:44
444
4.4 fili AA 44 V. 7 4 7.4 7 4. 4.4
,,_
vy A 4,
12, am.444444441- ..24. dieseee,a 9'
4._).t, r, ,,A,P t7g '/)L (f v6,1'5,19;44 , Acia&on
2 HAr . -ma r.. 1 ' ......"..c /cc/Ole-es 06,-,.--
r-e44 to
, 7V14'pk.... ta/ 4tiit
.
4.
ek, , Pa,S
ezu a ..,au RA ,/,,A. a Ait 4 ; .04 1 7.;:sno>rizaye 6/5 4e, ect447;, ee.
7
4
4 ..,.....4_ 444 di/ CIA- Dr 14.4 ermidg.:Trie-sar qt. 4, f/rit11.2.-nriifr1 !. e., ../.,,4,:
garil 1; 3 0; WU,
44 ti,4-- 9 ' ff.& Gr.~7.
dir.i e.seWt"
i
au,. do-1ns )4 Nia6 i. 74
oc.;:d,sa ; '.,-.7.4-ney,....1
4tf-22 )1'C.4 t4 tiA- 7
7c)
047
74
OD 6/tor et,,
ta, 7., M.9 410
.A V, 0.44 .1.,i e .rrlo-r7VAL, ith ety. c e ""j,-a..
20. Aceea,Fi proclamafie, confinuarea,
123
www.dacoromanica.ro
de pravila pa vrernea viitoare pentru Ce reglement, discute et adopts
toate orasele Printipatului. par l'Assemblee Generale Ordinaire,
Orosanilor, vos va ieste incre- aura force de loi a l'avenir pour
dintata de acum inainte ocirmuirea in- toutes les villes de la Principaute.
teresurilor voastre cele mai de aproape I Habitans des villes, c'est a. vous
Sfaturile orosenesti, alcatuite de ma- qu'est devolue desormais la gestion
dulari alesi de voi $i din sinul vostru, de vos interets les plus chers ! C'est
sint insarcinate a ocroti negotul cel aux conseils municipaux, composes de
din launtru al fiescgruia oral; a priimi magistrats choisis par vous et parmi
plingerile ce se vor cunoaste da drep- vous, a proteger le commerce interi-
te, si a cere indreptarea lor ; a ingriji eur de chaque ville, a accueiller les
ca lucrurile cele de intiia trebuinta plaintes qui seraient reconnues justes
sa sa afle pururea prin tirguri cu in- et a reclamer le redressement des
bilsugare si de buns felurime, si ca torts qui y auraient donne lieu ;
preturile for sa file bine cumpinite; maintenir constamment l'abondance
a priveghea pentru dregerea ulitilor des objets de premiere necessite dans
sau pardosirea for cu piatra, spre in- vos marches, et en surveiller le prix
lesnirea comunicatiilor ; a contribui et la qualite ; a entretenir les voles
spre tinerea bunei orindueli $i a fi de communications, par la reparation
cu nepregetata ingrijire asupra ve- ou be pavage des rues; a concourir
niturilor $i cheltuel lor orosenesti, au maintien du bon ordre, et a veiller
spre a se putea intimpina neaparatele aux recettes et depenses, a l'effet de
voastre trebuinte. subvenir a. vos besoins les plus urgens.
Acest asezamint mintuitor, afara Independemment de tous les bien-
din facerile de bine ce va asigureaza, faits qui resultent de cette salutaire
daschide un drum nou la rivna tutu- institution, elle ouvre une noble car-
rora treptelor de orosani, pentru ca riere a l'emulation de toutes les clas-
negutatorul si chear meseriasul ieste ses: le commercant, l'industriel, l'ar-
deopotrivA chemat a sa inpairtasi de tisan meme est desormais appele a
acest drit. Indatoririle madularilor y concourir.
maghistratului, fiind dupl incredin- Les fonctions municipales etant
tarea cea catre dinsii a cetAtenilor, en grande partie de confiance, ne
nu sint priimitoare de nici un fel de sauraient etre susceptibles d'aucune
plats; dar credinta ce printr'aceasta retribution ; mais l'estime publique
marturiseste opstea catre persoanele dont elles sont be temoignage le plus
lor, cinstea care izvoraste dintr'aceas- certain, la consideration qui les en-
ta, drepturile ce dobindesc din aceasta vironne, les prerogatives qui les ac-
insaircinare, u§ureaza foarte osteni- compagnent sont autant d'allegement
toarele indatoriri ce sint puse asupra- aux soins penibles qu'elles imposent,
le, incit sint vrednice ca fiescare din autant d'encouragement que chacun de
orosani sa sa sileasca in tot chipu a vous doit se montrer jaloux de meriter.
17
129
www.dacoromanica.ro
le meritarisi. Habitans des villes, un pouvoir
Orosanilor, o ingrijire parinteasca tout paternel veillera desormais sur
va priveghea de acum inainte asupra vos besoins ! Montrez-vous les justes
trebuintelor voastre! Aratati-va ca appreciateurs de cet immense avan-
stiti sa pretuiti, dupes a sa vredniciie, tage, penetrez-vous de toute l'impor-
aces t nemArginit folos! Patrunde-va -ti tance des suffrages que vous allez
de marimea drepturilor ce vi sa dau, emettre : que vos choir ne tombent
a alege pururea persoane vrednice de que sur des individus revetus de votre
cinste si de credinta obstiil Cu acest confiance, dignes de votre estime, et
chip vb.' yeti arata dastoinici de in- c'est par la que vous vous montrerez
nalta si pArinteasca ingrijire care pri- dignes de toute la sollicitude qui veille
vegheazA asupra soartei patrii voastre. aux destinees de votre patrie.
Le President plenipotentiaire des divans, aide-de camp, general
Kisselef
w
CIA (A 6,0 < $14 (AA 14.44 A4.1'3.9 .1444' e..4i4A,4-A 44c aircernd 041 1,416. , anyourirevr &ere
,SNi atfe .ct, il_
radcu av aut G.s tale* e/ e a.avvc; dl Svre, &CA J un 0J et 301/n3
Li 0 eA
V,0074
nvq,
A.4
4
4 y 4:4,41
57,
6 ,,ou.) 4.) r6.1 ,476.ete.;411
aczilm iLUA
s,
cr4,1-,
7f A/14, 4 141,i1C tt-e Grn owanatir 10.: e.4,02"
LAa
701,7714 G 4.1.4
V fj,
4;4( A.,o0 9'
a
,
I-"L
-2'
Mi V4 ,
,
C444- ernie.,047; n1-1 01 ye.71 pet vecct
19 ("-
44.P1a 44444 RA 0,419; `71.1 Vfr ;.)34 4,44 -"'Leet'Z' e';"7-11
11.1, t-sravnt fez,
e/ .1.a. a?, ,,d;
4,44- 4 0 /I trtA/,to VA 6 4 e. y el. a 04 *-k. a 4/0 t..0 ,cen./e.:Itze eet tr"...7.44 c.077600 .-"et.
4
x4%4141.6 e RA, le tA 4(//;54)jfA ote)r ere, ole istri,yse eJ e '-(771"" /dm-,
03 06. r`, fk, rii0
"I& 62,tA (AA 01 6(' 1 (L* 06
6 mi 4-v-z P'7ene .1
ItA
tri ,,,
y-41 .CCA--
(..1
6'41 Et4
4 /
rea-C.G.t.
a e 1 anrorf
K et crepe'
L.1(A/c,,,.(G:e
tac".
%, X, a (' a A., vn.4K /S....,
le.tes le.t 'oat, `")._
130
www.dacoromanica.ro
CAPITANUL DE BARIERA
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CIII
1832.
Poi: Ma Bucure0iior.
Anul 1832.
131
www.dacoromanica.ro
No. corert
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa priv ileghi a ti
Lipscani No. 1
Anastase Nicolau of Sfanful Necolaie la neamuri
din Saari
Joan sin Vamesul Anasfase of fam fecior de boer
Paraschiva Hagi loan of fam
Iliie Ioan of fam
Theodosie Dimitriu of fam
Necolaie Gheorghe of fam
Mihaiu Ioncul of Curfea Veche la neamuri
Ioan Necolaie Naum of Sfanful Dimifriie asidof
Cosfandin Trandafir of Udricani
10 Iancul S'ardarul Raducanu of Negufifori fecior de boer
Grigorie Aposfol of Sfanful Necolaie
din Salari
Chiriac Manovici of Sfanful Dimifriie
Stepan sin Chircor Agimolu of Ploesti, sud
Prahova
Stepan sin Varian of tam
Ghiumus sin Stepan of tarn
aerie Dimitriu of Curfea Veche la neamuri
132
www.dacoromanica.ro
corenE
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
mahalaoa privileghiati
z
Bogasierii cu m'argelarii i
mgfasarii, mamularii i
bohceagii. No. 3
Hagi Tudorache sin Tudor of Otefari la neamuri
Necolaiie sin Voicul of Sf. Gheorghe Nou
Ivan sin Iliie of Co ltea
Tudor sin Costandin of Sf. Gheorghe Nou
Necolaie Costandin of Popa Chi Eul
Pare sin Dumitru of Sf. Gheorghe Nou la neamuri
Dumitru sin Mirea of fam
Dumitru sin Necolaiie of fam
60 Dumifru sin Mincul of tam la neamuri
Mihaiu sin Nedea of tam
Lefferiie sin Dimcea of Olari
133
www.dacoromanica.ro
1
No. corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
134
www.dacoromanica.ro
Numirea la.'cuintilor F'elurimea acestor
Numele patentarilor
- mahalaoa privileghiati
135'
www.dacoromanica.ro
.4.,
a
.
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
o''
Numele patentaril or
6 ma privileghiati
Z
136
www.dacoromanica.ro
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
mahalaoa privileghia ti
z
18 137
www.dacoromanica.ro
W
corent
Numirea lAcuintilor Felurimea acestor
.
0
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
6
Z
138
www.dacoromanica.ro
I
Numirea la.'cuintilor Felurimea acestor
Nu mele patentarilor
mahalaoa privileghiati
z
139
www.dacoromanica.ro
....
o
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
u Nu mele pa tentarilor
c;
mahalaoa privileghiati
Z
Brawvenii No. 6
Marin Hagi Andreiu of Sf. Gheorghe Nou
Ionita Sotir of tam
Scarlat Dache of tam
Mann sin Dumitru of tam
Gheorghe Petre of tam
290 Costandin Joan of tam la neamuri
Mihaiu sin Ivan of tam
Buie sin Dumitru of tam
Apostol Protopopescu of tam asidot
Radu Theodor of tam
Hristea Parascheva of tam
Mateiu Theodor of tam
Petre Mincul of tam
Cosfea Ilie of Caimafa
Cotul Pascul of Sf. Gheorghe Nou
Sureccii cu Capanlgi
i Gelepi No. 7
300 lanache Pancul of SEelea
Mincul Pantazi of tam
Zahariia loan of Razvan
Anastase Stefan of Popa Hera
loan Pantazi of tam
Sebe sin Sebe of Flamanda
Gheorghe Iconomul of Bafisfe la neamuri
Dimcea brat lconomul of tam asemenea
Ghioca Iconomul of tam
Hagi Gheorghe Hagi Ghioca of tam asemenea
310 Dinul Barea of Ceaus David
Nacul sin Decul of Precupeti Vechi
140
www.dacoromanica.ro
..a
Numirea Licuintilor Felurimea acestor
02
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
c;
z
141
www.dacoromanica.ro
I
No. coreni
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
Bacanii No. 8
Stefan Toncul of Sf. Gheorghe Nou
Iancul Sfoian of tam
Pena Sfoian of tam
Tanase Lascar of Sfanful Necolaie
Aposfolache Bahar of tam
Necolaie Ianule of tam
fefan Dumifru of tam
380 Necolae Theodor of tam
Gheorghe Panaiof of tam
Jacul Curfe of tam
Dumarache Gheorghe of tam
Pefre Pandeli of tam
Necolaie Dumitru of Sfanful Gheorghe
Vechiu
142
www.dacoromanica.ro
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
143
www.dacoromanica.ro
I
l'No. corent
Numirea lAcuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
mahalaoa privileghiati
144
www.dacoromanica.ro
Numirea llcuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
19 145
www.dacoromanica.ro
No. coreni 1
m...=
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor privileghiati
mahalaoa
Z
146
www.dacoromanica.ro
Numirea llcuintilor Felurimea a cestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
147
www.dacoromanica.ro
No. corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentaril or
mahalaoa priv ileghiati
z
148
www.dacoromanica.ro
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Nu mele patentarilor
mahalaoa privileghiati
z
149
www.dacoromanica.ro
INo. corent
Numirea Micuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor privileghiati
mahalaoa
z
150
www.dacoromanica.ro
I
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
151
www.dacoromanica.ro
No. corenf
Numirea lAcuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
mahalaoa privileghiati
152
www.dacoromanica.ro
corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
20 153
www.dacoromanica.ro
No. corent 1
....
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor privileghiati
mahalaoa
154
www.dacoromanica.ro
...
g
E Numirea lacuintilor Felurimea acestor
8 Numele patentarilor
O
mahala oa privileghiati
Z
155
www.dacoromanica.ro
No. corenE
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
156
www.dacoromanica.ro
l0
0 Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele pa tentarilor
y
(5
mahalaoa privileghia ti
Z
Bucafari
Andreiu Birfasul of Hanul lui Manuc
Cosa Hiotul of Hanul Rosul
960 Sferie Anastasiu of tam
Gheorghe Enache of Curtea Veche
Sotirache Amvrasiu of tam
Dumitru Angheli of Sfanful Necolaie
Gheorghe Costea of Sfelea
157
www.dacoromanica.ro
L" Numirea ldcuintilor Felurimea acestor
8 Numele patentarilor
a;
mahalaoa privileghiati
Z
Cheresfegii
Ion Frangulea of Sf. Gheorghe Nou
Zmarandache Iliie of tam
Ene Nica of tarn scutit pt. militer
990 Costandin Gheorghe of tarn asemenea
Ioan Gheorghe of tam
Marin Necula of tam
Radu Ion of tam
Dumitru Radu of Scaune
Dragomir Cheran of tam
158
www.dacoromanica.ro
Numirea lacuintilor F'elurimea acestor
Numele patentarilor maha la oa privileghiati
z
Tufungii cu Tabaccii
i Ciubuccii No. 11
Hrisaf Dimitriu of Sfanful Gheorghe
Vechiu
Dumifru Theodor of fam
Hrisfea Necolaie of tam
Necolaie Barbul Mustacov of Lam
Dumifru Pefre of Sfanful Necolaie
din alari
Mihalache Manul of Lam
1010 Gheorghe Theodor of Curfea Veche
Ianach. Afhanasitz of fam
Chircor Carabef of tam
Pefre Hagi Ionita of tam
Costandin Moshul of Cratulescu
Hagi Dumifru Sfavropoleos of aitari
Necolaie Barbul of Curfea Veche
Rahel Armeanul of Lam
Hagi Carabef Dandanaolu of Lam
Cosfandin Necolaie of Sfantul Gheorghe
Vechiu
1020 Hagi Samoil Armeanul of Olari
Rahel Armeanul of tam
Aleco Manciu of tam
Leciul Drajolu of Lam .
159
www.dacoromanica.ro
No. corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele paten tarilor
mahalaoa privileghiati
z
Tab accii
Ciubuccii
Vasile Ciubucciu of Cratulescu
'gnat Ilie - of Zlatari
Mihaiu Ruse of Scaune
Mogardici Ciubucciu of fam
Cafegii No. 12
Capif an Nicola Gheorghiu of Mihai Voda
Iosif Lascar of Zlafari
1040 Parascheva Grecu of HanuCampinenci
Lambru Divani sin Gheorghe of Popa Darvas asidof
Sava Dimifriu of Hanu Rosu
Cosfi Ioan of Hanu Zamfir
lanache Nicolau of Hanu Colii
Necolaie Sarmaegiu of fam
Hagi Adur Varian of Minfuleasa
0 vaghim Haivanfolu Ovanez of fam
Duminica Dobrovici of Razvan
Chiorc Carabef of Sfanful Gheorghe
Vechiu
1050 Ar fin Chelu of fam
Arlin Dervis of Hanu lui Manuc asidof
Ionita Gheorghiu of fam
Filipache Grecu of Hanu Cosfandin
Voda
Maxim loan of Gorgani
Tanase Nabliotul of Biserica Doamni
160
www.dacoromanica.ro
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
Macelarii No .13
Pascul Feibes of Sfantul Gheorghe
Vechiu
Haim Avraam of tam
David Moise of tam
Toma Stavar of Sfantul Visarion
1080 Iordache sin Iordache of tam
Manciul Mincul Sfarostea of Popa Ivascul
Ion Gheorghe of Batiste
Tudor Barca of tam
Miu .,Stefan of tam
Dumifru Tudor of Ceaus David
Manciul Sandul of tam
Ianache Dumifriu of tam
Rizea Ion of tam
Nedelco Mogos of tam
21 611
www.dacoromanica.ro
No. corent
N umirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
mahalaoa privileghiati
Z
162
www.dacoromanica.ro
.
71
Numirea 15.cuintilor Felurimea acestor
oh'
o Numele patentarilor
O
mahalaoa privileghiati
Z
Pescarii No. 14
Ene Neacsu of Popa Patru
Dinu Panaif of Popa Rusul
Ion Mafeiu of Popa Soare
Iordan Cosfache of Oborul Vechiu
Dobre Dima of Pante leimon
Stan Mihai1.5 of Iancul
Sfroie Radu of tam
Iordache Durnifrascul of Popa Nan
Petre Tudorache of tam
1140 Gheorghe brat Tudor Voicul of tam
Ionita Vasile of tam
Neagul Vasile of tam
Gheorghe Lixandru of Ceaus Radul
Gheorghe Dragomir of tam
Gheorghe Costandin of Earn
Dinu Costandin of tam
Vasile Dinu of Hagiu
Ivan To lea of tam
Stefan Ion of tam
1150 Sian Oprea of De lea Veche
Mano le Popa Mihaiu of tam
Mandache Jipa Vornicelu of tam asidof
Costandin sin Costandin of tam
Hera Barbul of tam
Gheorghe Ion of tam
Mifrea Ruse of tam
Gheorghe Manea of tam
Necolaie Ion of Popa Rafru.
Tudor Voicul Sfelniceanu of Popa Nan asidof
1160 Costandin Radu of Sf. GheorgheNou asemenea
Costandin LogoWul sin Panait of Razvan
Toma Tudorache of Dobrofeasa
Marin Ion of Otefari
Tudor Radu of De lea Veche
163
www.dacoromanica.ro
.II
No. corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
2
PrecupeIi cu Varari si
Pastramagii No. 15
Gheorghe Joan of Sf. Ioan of Mosi
Dragne Marin of Iancul
Gheorghe Necolaie 135m5nf of fain
1190 Mateiu Dragomir of tam
Dinu Roman of tam
Pefre Preda of Popa Nan
Necolaie Dumifru of tam
Marcul Grigore Ramurescu of fain
Ghita Anghel of Panteleimon
,,Stefan Anghel of tam
Stan Enache os fain
Necolaie Dumifrache of fain
Cosfache Ion of fain
1200 Vlad Dragoiu of tam
164
www.dacoromanica.ro
coreni
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele pa tentarilor
mahalaoa pri vileghia ti
z
165
www.dacoromanica.ro
W
Ci
O
m aha la o a
Z
166
www.dacoromanica.ro
corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
mahalaoa privileghiati
167
www.dacoromanica.ro
I
MIli No. coreni
Numele patentarilor
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
mahalaoa privileghiati
z
168
www.dacoromanica.ro
corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
Z
21 169
www.dacoromanica.ro
Io. coreni
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
170
www.dacoromanica.ro
ni
'cl
Numirea la'cuintilor Felurimea acestor
o''''
0 Numele patentarilor pri vileghiati
(3
mahalaoa
Z
171
www.dacoromanica.ro
....
a
0,, 1
172
www.dacoromanica.ro
corent.
Numirea lalcuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
173
www.dacoromanica.ro
INo. coreni
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
Giuvaergii cu Ceasornicari
No. 18
Dovlef Sarchez of Sfantul Gheorghe la neamuri
Vechiu
Ovanez Agop of tam
Boroh Leibul Ovreiul of Sf. Dimitrie Nou
Ovanez Vecin of tam
Afgustin Gheorghe of tam
Anton Ovanez of tam asidof
Arlin Hagi Aceadur of tam
Gavriil of Sfantul Dimitrie
1550 Iancul $5trarul Costandin of Arhimandrifu fecior de posfel=
Tatios Sorope of Sfantul Necolaie nicel
Ovanez Daniil of tam
Nita Ceasornicaru of Scorfari la neamuri
Carabef Babic Hotichi of Arm:ni
ParEolomeiu orope of Curtea Veche
174
www.dacoromanica.ro
Iii
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Ow
Numele patentarilor
6 ma privileghiati
Z
175
www.dacoromanica.ro
1:1
Calpaccii
Chivul Gheorghe of Sf. Gheorghe Nou
lancul Gheorghe of Sfantul Joan Nou
Cosfea Dumitru of tam
Petre Gheorghe of faro
Mihaiu, tovaros Iancului of tarn
Velicu Voicul of Curtea Veche
1610 Preda Ion of tarn
Gheorghe Manciu of tam
Stan Radu of tam
Grigorie Velicu of Earn
Marin Necolaie of faro
Dumitru Necolaie of tarn
Tudor Nicola of tarn
Panait Nedelcul of tam
Margarit Mincul of tarn
Ionifa Ion of tam
1620 Ivan Tudor of tam
Ianache Andreiu of tam .
176
www.dacoromanica.ro
I
corenE
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
Ieicarii
Necolaie Isfrafe of Sfanful Dimifrie posfelnicel
Iancul Tanase of Sf. Gheorghe Nou
1630 Ionita Ianache of Sfanful Dimifrie asidof
Pefre Sfoica of Sfanful Dimifrie
Tudorache Ion of fam
Hagi Aleco Toma of fam
Ionita Dumifru of tam
Necolaie Raducanu of fam
Mihaiu Simion of Lam
Vasile Nicolau of Lam asidot
Bobe Tudor of Popa Darvas scutif pentru mi.
lifer
Cavafii cu Cizmari i
Panfofarii No. 20
Ivan Gheorghe of Sfanful Necolaie manzal
din alari
1640 Tanase Cernea of Dobrofeasa
Iliie Radu of tam
Mateiu PeEcul of Sfanful Necolaie
Pefre Dumifru of tam
Anghel Pefcul of Lam
Hrisfea Nedelcul of fam
Cosfache Cosfandin of Lam
Iliie Pefre of tam
Ionita Radu of fam
Sfancul Dumifrache of fam
1650 Dimcea Dumifru of fam
Radul Mann of Lam
SEoian Mateiu of tam
Necolaie Hrisfea of Razvan
Vasile loan of tam fecior de posfel-
Tudorache Hrisfea of tam nicel
Costandin Dumifru of tam la neamuri
Necolaie Dumifru of tam asidot
Toma Sfoian of fam fecior de neam
Necolaie Vasile of fam manzal
1660 Ionia Paun of tam
23 177
www.dacoromanica.ro
I
INo. coreni
Numirea lAcuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor privileghiati
mahalaoa
178
www.dacoromanica.ro
I
corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Nume le patentarilor
mahalaoa privileghiati
z
I
Cizmari $i Panfofarii
Neculcea Dobre of Sfanful Necolaie
Agop Carabef of Razvan
Mihaiu Pavel of Popa Hera
Velicul Ivan of tam
Ionita Necolaie of Sf. Gh. Vechiu asidof
Ivan Iliie of Sfantul Dimifrie
Mafeiu Craioveanu of Dobrofeasa
1710 Dumitru Carciumar of fam
Vlad Sfanciul of tam asidof
Neacsul Holfeiu of fam
lonita Bofezaful of tam asidof
Dobre sin Dobre Buica of tam
Craciun Ene of fam
Necolaie Simion of tam
Visan Ion of tam
Radu Boboc of tam
Sfoica Manul of tam
1720 Tanase Stan of tam
Andreiu Iacov of Lam
Necolaie Dunaj:fru of Aposfol
Dinu Tutoiu of tam asidof
Tone Donciul of tam
Dumifru brat Trifu of tam
Ion Tanase of tam
Manole Cosfea of tam
fefan Ian cul of tam
Ion Vasile of tam
1730 Gheorghe Mafeiu of tam
Banica Pavel of Foisor
Andreiu Negoita of tam
Cosfache Chiriiac of tam
Pefre Gheorghe of Sarbi
Mafache Necolaie of Sfaicul
Alexe Manole of tam
Ignaf Ivan of tam
179
www.dacoromanica.ro
..
No. corenl
iNumirea lacuintilor Felurimea acestor
. Numele patentarilor
mahalaoa privileghiati
O
Z
180
www.dacoromanica.ro
corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
181
www.dacoromanica.ro
77o. corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa priv ileghiati
z
182
www.dacoromanica.ro
..,
corent
.
G
Bumbgcarii cu Lumgnarari
dg cearg si. Pgplomari
No. 21.
Ivancea Anghel of SE. Gheorghe Nou
Anghel Ion of tam
1870 Stoian Mihaiu of tam
Dumitru Tgnase of tam
Savul Dobre of tam
Tudor Petre of Sfantul Gheorghe
Vechiu
Hrisfea Gheorghe of tam
Ion Pun of tam
Naidin Anghel of Sfanful loan Nou
Alexe Joan of Olari
Gheiu1 Ortac of Sfgrxtul Gheorghe
Vechiu
Chirul Vasile of tam
1880 Iliie brat Chirul of tam
loan Pena of Sfanful Necolaie asidot
Gheorghe Netcul of Sf. Gheorghe Nou
Nitul Radu of tam
Dragan Nicola of tam
183
www.dacoromanica.ro
corent
.4.,
Q
E Numirea lacuintilor Felurimea acestor
u Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
C.
Z
Paplomari (sic)
184
www.dacoromanica.ro
Numirea lalcuintilor Felurim ea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
0
Z
Boiangii cu Menghenegii si
Basmangii No. 22
Sfanciu Dima of Sf. Gheorghe Nou
Tanase Hrisfea of fam
Sfetcul Donciul of Sf. Gh. Vechiu
Vasile Gheorghe of fam
loan Petre of Razvan
1920 Costandin Marin of tam
Velciul sin Velciul of Scaune
arban Velicu of Colfea
Gheorghe sin Gheorghe of Sfanful Joan Nou
Raducanu Costandin of tam
Necolaie Ianaclae of tam
Ion 'gnat of Curtea Veche
Dumitru Paraschiv a of Sf. Dimitrie Nou
Tonciul Stan of Santa Ecaterina
Costandin 'arban of Sfanful Iliie
1930 a."rban Ion of Popa Darvas
Anghel Mihaiu of Silivesfru
Eristea Toncea of Caimata
Pantazi Chiriiazi of Santa Vineri
Iliie Sfavri of Gorgani
Ivan Tudor of tam
fefan Radu of Livedea Gospod
Stan Ionif a of Crafulescu
Joan Jifcul of tam
Iliie Petre of tam
1940 Ene Voicul of Sfantul Visarion
Staicul Mihaiu of Gherghifa, sud
Ilfov
Necolaie Mihaiu of tam
Basmangii
Costea Nicolau, epitropu of Schitul Magurea=
nului
Stavri Manole of tam
Tudorache Gheorghe of tam
Iordache Radu of tam
24 185
www.dacoromanica.ro
corenE 1
.....
186
www.dacoromanica.ro
corenf Numirea la.cuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
Arginiarii No. 25
Cahn Marin of Sfantul Gheorghe
Vechiu
Mihaiu Popa Ion of tam
Pana Sarban of tam
Avraam Leibul of tam
Dumitru Necolaie of Popa Hera
187
www.dacoromanica.ro
corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
mahalaoa privileghiati
z
188
www.dacoromanica.ro
coreni Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
mahalaoa privileghiati
z
189
www.dacoromanica.ro
corenE 1
111111
Numirea lAcuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
Franzelari
Cosfandin Gheorghe Hioful of Sfanful loan Nou Posfelnicel
Gheorghe Dimifriu Popescu of Manfuleasa
Necola Pandele Hioful
of SEejar
Tudorache Sfoian of Gherghifa, sud Il= fecior de posfel=
fov nicel
2100 Dobre brat Tudorache Sfoian of fam asemenea
Cosfandin Sfavrul of fam
Lipierii
Vasile Adam of Foisorul d5 foc
Vasile, fovaros lui Vasile Adam of Paid.
Vasile Manole of Pesc5riie
Pavel Despul S5rbul of Scaune
Spirul of Podu Calici
Vasile Joan of Gorgani
Costea Papa Gheorghiu, ze. of Sfanful Gheorghe
ciuitorul Vechiu
Fain arii
Costea Joan of Vifan
2110 Vasile Dumitru, epitropu of Podu.da.pamant
Chirica Afhanasiu of Vifan
Anastase Pantazi of fam
Ianache Mihale of fam
190
www.dacoromanica.ro
I
corent Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Nu mele patentarilor
o mahalaoa privileghiati
Simigii No. 27
Necolaie Lan of Sf. Gh. Vechiu
Anastase Hrisfea of Ste lea
Cosfea Hrisfea of Popa Hera
Nicola Zisul of Sf. Dimifrie Nou
Pascale Lazar of fam
2130 Hrisfea Manafu of Popescu
Tanase Moldoveanu of Dobrofeasa
Ignaf Sarbul of Sarbi
Dumifru Necola of Popa Cozma
Mincea Ion of fam
Anton Sarbul of Udricani
Gheorghe Caromfil of Olfeni
Ioanez Aceadar of Olari
Velicu Vasile of Gorgani
lancul Tanase of Mihaiu Voda
2140 Ianache Ciuta of Sfaniul Gheorghe
Vechiu
Manflaul Joan of Curfea Veche
Hrisfea Dumifru of Sf. Gheorghe Nou
Ianache Alexiu of Sfanful loan Nou
Tanase Hrisfea of Scaune .
191
www.dacoromanica.ro
No. corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
lz
Lumanarari da seu, cu
Sapunarii No. 28
1 Adaus pe margine : s'au mai scris si la sureccii". In locul lui Jipa, filers, e frecut
Ianache Ispas.
192
www.dacoromanica.ro
I
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
25 193
www.dacoromanica.ro
4..
.
09
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
8 Numele patentarilor
ti mahalaoa privileghiati
Z
194
www.dacoromanica.ro
corenE
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
maha la oa privileghia ti
z
195
www.dacoromanica.ro
corent
lii 1
196
www.dacoromanica.ro
I
..a
corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
vo''''
Numele patentarilor
O
mahalaoa privileghiati
Z
Ceaprazari
Gheorghe Pefre of Sfantul Necolaie asidot
Ispas Pefre of tam
Enciul Popovici of fam
Nacul Mincovici of fam
197
www.dacoromanica.ro
..
corent
. Numirea lacuintilor Felurimea acestor
O'
v Numele patentarilor
(3
mahalaoa privileghiati
Z
lbri*iragii
Hrisfea Dragomir of Popa Rusul
Hagi Babic sin Amira of Olari
Lazar Carabef of Popa Rusul
Hagi Babic Cioban of Anthim
Ovanez Mandica of tam
Mogardici Mandica of tam
Sarchez Babic of Popa Rusul
Agop Alexan of Mantuleasa
2380 Acic Ovanez of Popa Rusul
Mardiros Buiuclau of Razvan
Arlin Nazaret of Hanul lui Zamfir
Hagi Sarchez Caracas of Manfuleasa
Barbierii No. 30
Mirica Sfarosfea of Biserica Doamni
Nica Ene of Sarindar
Dinu Moise of Biserica Amzii
Dan Mihaiu of Crafulescu,
Zamfir Patrascul of tam
Nistor Dumitru of tam
2390 Dinul Tudor of Popa Darvas
Mihalache lanache of Biserica Amzii asidof
Costandin Anghel of Popa Cozma
ISarban Dan of Sfanful Vasilie
198
www.dacoromanica.ro
corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
mahalaoa privileghiati
z
199
www.dacoromanica.ro
ii:
o Numirea 15.cuintilor Felurimea acestor
u Numele patentarilor privileghiati
e5
mahalaoa
Z
din Tabaci
Lixandrul Bofezatul of Popescu. asidof
Ionita sin Ionita of Olteni
Barbul Cosfandin of Biserica Eni
2460 Zahariia zef Manea of Sf. Ioan Mic
Necolaie Ion of Scor1ari asidof
Dumifrache Necolaie of Gherghita, sud
Ilfov
Necolaie Panaif of Sfanful Necolaie
din 5alari
Tanase Pascul of Popa Darvas
200
www.dacoromanica.ro
corent Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Nu mele patentarilor
mahalaoa privileghiati
Z
Bragagii cu Halvagii i
Serb eccii No. 31
Costea Polizul of Sfantul loan Nou
Dumitru Tanase of tam
Dumitru Panaiot of Popescu
Barbul Gheorghe of Sloboziia
Toma David of Dobroteasa
2470 Dinu Ion of Sarbi scutit pentru mi.
Petre Radul of Popescu liter
Dinca Iliie of tam
Zisul Steriie of Sfantul Gheorghe
Vechiu
Gheorghe Dumitru of Razvan
Dumitru Ene of Popa Hera scutit pa trei ani
Nitul Dragomir of tam
Stamate Haris . of Silivestru scutit pa trei ani
Anastase Ene of tam asemenea
Dumitru Petre Grecu of tam asemenea
2480 Ene Tudor of Scaune
Gheorghe Sterile of SE. Gheorghe Nou scutit pa trei ani
Dumitru Cozma of tam
Ene Sterile of tam
Tudor Gheorghe of Sfantul Gheorghe
Vechiu
Nicola Stan of tam
aerie Dumitru of Sfantul Gheorghe
Vechiu
Costandin Ene of tam
Ene Sterile of Curtea Veche
Sterile Necolaie of SE. Dimitrie Nou
2490 Gheorghe sin Gheorghe of Curtea Veche
Sterie Apostol of Zlafari
Zisul Costea of Cratulescu scutit pa trei ani
Costandin Hristea of Biserica Doamni
Ene Gheorghie of Coltea
Costandin Necolaie of Sfantul Ilie
Anastasie Iancul of Vladica scutit pa trei ani
Grigorie Vlad of Mihaiu Voda asidot
Hristea Tanase of Gorgani scutit pa trei ani
26 201
www.dacoromanica.ro
-,.
c
2 Numirea lacuintilor Felurimea acestor
8 Nu mele patentarilor
ei
mahalaoa privileghiati
Z
202
www.dacoromanica.ro
corent
1:1
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
e"
Numele patentarilor
d mahalaoa privileghiati
Z
1
Tufeccii
Mihalache Nedelcul Colfeanu of Sfanful Joan Nou scufif penfru mi=
Gheorghe Melenco of Scaune lifer
Pascale Ivan of Curfea Veche asidot
Pefre Sfoicovici of tam asemenea
Barbul Marin of Razvan figan al dumneaei
Vranoaiei
riseccii
Izdrail Iosif of Sfanful Necolaie
din Salari
Cilibon Sasan of Sfanful Joan Nou
2560 Bagdasar Demerfas of Caimafa
Sfoicul Slavul, cufifarul of Sfanful Spiridon
203
www.dacoromanica.ro
corenE
Numirea la."cuintilor Felurimea acestor
Num ele patentarilor
mahalaoa privileghiati
Dogarii No. 34
Sandul Radu of Sfantul Necolaie
din ,alari
.Stefan Stan of Razvan
Tache Marin of tam
Radu Marin of Popa Hera
Costea Necolaie of tam
Neagul Marin of Scaune
Grigorie Ion of tam
Radu Petre of Colfea
2570 Tudorache Voicila of SE. Gh. Vechiu
Radu Costandin of Earn
Dinu Carsfea of Curfea Veche
Grigorie Catrina of Sfantul Dimifrie
Sandul Necolaie of Popescu
Costandin Sian of Earn
Stamate Iordache of Sarbi
Costandin Marin of tarn
Paraschiva Penciul of Staicul
Iliie Dumifru of tarn
2580 Ion Udrea of Sfanfa Ecaferina
Preda Mihaiu of tam
Florea Andreiu of Santa Ecaferina
Soare Hrisfea of Popa Cozma
Conran Sandul of Sfantul Visarion
Ion Radu of tarn
Stan Fotin of Popa lva§cul
Marin Ion of Boteanu
Grigore Dumifru of Bati§te
Nica Costandin of Precupeii Vechi
2590 Stoian Ra Al ot Sf. Ioan of Mo§i
Necolaie Radu of Popa Patru
Gheorghe Dima of Ofefari
Marin Dumifru of Popa Hera
Pefre Udrea Epure
. of Sfanfa Vineri
Tanase Jalea of Negutatori
Stan &Ian of Sfanful Stefan
Iancul Ion of Popa Soare
Stan Radu of tam
204
www.dacoromanica.ro
corent Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor privileghiati
mahalaoa
z
Tabaci cu Traisfari
No. 35
Pavel Dumitru of AposCol
205
www.dacoromanica.ro
1
corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privi legh i a ti
z
2O5
www.dacoromanica.ro
,,,
corent
c
Numirea lAcuintilor Felurimea acestor
O'')
0 Numele patentarilor mahalaoa
c;
privil eghiati
Z
207
www.dacoromanica.ro
lil
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
o2
t) Nu mele patentarilor
e3
mahalaoa privileghiati
Z
Traistari
Ion Hrisfea of Brosfeni
Ionifa Radul of fam
Cosfandin Dumifru of fam
Mircea Negoifa of fam
Gheorghe Dumifru of fam
Dumifru zet Vasile of fam scutif pt. milifer
Hrisfea Aposfol of tam
2720 Iordache Radul of fam
Ivan Dragul of fam
Petcul Gheorghe of fam
Ghifa Marin of fam
Alexandru Ion Fifion of Cesmea asidof
Cosfache Marin of Sfanful Elefferie
Florea Draghici of fam
lanache Ispas of Panfeleimon
Dumifru Joan of Hagiu
Jordan Ivan of Sfanfa Troifa
2730 Ion Sfaicul of Staicul
Dumifru sin Dumifru of Foisor
Ion Jibleanu sin Ion of Caramidari
Hrisfea Pan a of Aposfol
Parvan Manciul of Biserica Alexe
Ion Florea of Hagiu
Mihul Sfoica of Brosfeni
Posfavarii cu Gaitanari
No. 36
Tanase Coman of Delea Nona
Necolaie Alexe of fam
Tudosiie Chiriiac of Delea Veche posfelnicel
2740 Pefre Tudor of Hagiu
Barbul Dumbrava of Ceaus Radu
Grigorie Hrisfea of Popa Nan asidof
Joan Gheorghe Anagnosfi of Biserica Alba da
schif
208
www.dacoromanica.ro
I1...
0 Numirea lacuintilor Felurimea acestor
1 Q.
Numele patentarilor ma halaoa privileghiati
z
Calclararii cu Pofcovarii i
Laufarii No. 37
Hagi Ivan Sfoica of Sfinful Gheorghe
Vechiu
Mihale Stoian of tam
Gheorghe Pavel of tam
2770 Necolaie Simion of tam
Culcea Cheregiu of tam
Ca lin Stan of tam
Nicola Stoica of tam
Ghetul Caldararul of Curtea Veche
Tone Necola of Popa Soare
Hagi Chirul Hagi Ivan of Sfanful Gheorghe
Vechiu
Tanase Gheorghe of Curtea Veche
27 209
www.dacoromanica.ro
No. corent
't
E Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele pa tentarilor mahalaoa
o privileghiati
Z
210
www.dacoromanica.ro
W
.
'
o Numele patentarilor
Numirea lacuintilor Felurimca acestor
O
mahalaoa privileghiati
Z
211
www.dacoromanica.ro
corent
Nun -Ikea lacuintilor Felurimea a cestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
Latthrii
Mitrache Vafafu, epitropu of Scaun e al Manasfirii Mar=
gineanu
Marin Vatafu sin Cahn of tam al Manasfirii Mar-
. gineanului
Ion Vafafu sin Marin of tam asemenea
Radu Marin of tam al dlui vornicului
GrigoriieFilipescu
212
www.dacoromanica.ro
W
:1
213
www.dacoromanica.ro
'''
I E
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
I u
<5
mahalaoa privileghia ti
Z
214
www.dacoromanica.ro
II
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
o,.,
8 Nu mele pate ntarilor
O
mahalaoa privileghiati
Z
215
www.dacoromanica.ro
corent
Numirea la'cuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
216
www.dacoromanica.ro
coreni 1 Numirea llcuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor privileghiati
mahalaoa
28 217
www.dacoromanica.ro
cored
Numirea ldcuintilor Felurimea acestor
0 Numele patentarilor mahalaoa privileghiati
z
218
www.dacoromanica.ro
W
Zidari
Barbul Sava of Dobrofeasa
Spiridon Cosfandin of tam
Necolaie Toaca-Bani of tam
Sarban Zamfir of tam
219
www.dacoromanica.ro
I
...,...
coreni
.46'
220
www.dacoromanica.ro
1
coreni
CI
t.,°)
0 Numirea lacuintilor Felurimea acestor
0 Numele patentarilor
O
mahalaoa privileghiati
Z
221
www.dacoromanica.ro
I
corent
Numirea lacuintilor Felurimea acestor
Numele patentarilor
mahalaoa privileghiati
Tamplari
Olangii cu Caramidari
Nitul Ion Popovici Bofezaful of Sfanful Elefterie asidof
Nedelcul Sfoian of fam
Mihaiu Sarban of tam
222
www.dacoromanica.ro
kp
Q
o
L4 Numirea lacuintilor Felurimea acestor
O
U Nu m ele patentarilor
0 mahalaoa privileghiati
Z
Piefrarii
Neculaie Costea of Panfeleimon
Toma Pietrarul of Caramidari
3260 Iancul Theodor of Scaune
Jane Pare of Iancul
Tanase Costea oE Vladica
Costandin Anastase of Biserica Alba da
schif
Tonga Busioc of Sloboziia
Dinul Sandul alvaragiu of Sfantul Visarion
Costandin Gheorghe of Biserica Alba da
Hristea Ivan schit
of Sf. Spiridon Nou
Anasfase Aposfol of Biserica Alba
5indrilari
3269 Necolaie Negoita of Dichiu
223
www.dacoromanica.ro
Imprimata in atelierele Tipografiei de Arta. gi Editula
Leopold Geller, Bueuregti
Strada Campineanu 47. Telefon 3.82-68
www.dacoromanica.ro
A apiirut
Balcure,tii Vechi
Documente iconografice
Vederi, scene piloref.ti, tipuri si costume, scene
istorice (sec. XVII, XI III, XIX). Strinse si reproduse
prim ingrijirea d-Iui Adrian C. Corbu. Cuviintul
introductiv de d-I Iforia Oprescu.
les
les
www.dacoromanica.ro