Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
DOC8latin PRIVITOARe
LA ISTRIA ORAS8L81 B8C8Re5T1
(1634-1800)
www.dacoromanica.ro
GEORGE POTRA
DOCUMENTE
PR IVITOAR E LA
ISTORIH
ORMLIII
11CUReSTI
(1634,800)
www.dacoromanica.ro
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE RO MANIA
R 79717 Bucure§ti, Calea Victoriei 125
www.dacoromanica.ro
CUPRINSIJL
In troducere 7
Rezurnatul doeu mentclor 33
Documente 53
Indice 473
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
www.dacoromanica.ro
Dincolo de caracterul for pur tranzactional, in genere, stereotip,
contractele de vinzare-cumparare oferh insit, in totalitatea lor, imagini
dintre eele mai autentice si mai interesante pentru dezvoltarea, urbanis-
tich a orasului, pentru structura sa demografici, mai ales sub raport
profesional, pentru practicile sociale de epoch, pentru evolutia mentali-
thtii locuitorilor sal in diferite stadii istorice.
Urmarind cronologic actele de vinzare-cump5rare de case, putern
constata, treptat, spre mijlocul veacului al XVIII-lea, o restringere ur-
banh, o concentrare accentuate a constructillor, hi dauna intinselor locuri,
cu NTH, livezi, agriculture si numeroase acareturi. In mai toate documentele
anterioare anului 1750 casele sint, in majoritate, insotite tie mari terenuri,
cu imense grhdini de poini. La 15 iunie 1688, de exemplu, se vindea, iii
vecinhtatea manastirii Shrindar, o cash en pivnith i un loc lung de 15.
stinjeni ; la, 15 iunie 1696 o cash cu locul curtii, cu gradinh de point, en
pivniti si jicnith ; la 8 mai 1706, in mahalaua bisericii Dintr-o Zi, o cash.
cu loc, cu g,radina de pomi ; la 17 mai 1710, o cash cu un be de 55 1 2
stinjeni lungime pe 14 1/2 stinjeni l5time. Treptat, documentele orbese
din ce in ce mai rar despre livezile din preajma caselor vindute, =intim].
numai toate namestiile" (dependinte) necesare si, numai in cazuri excep-
tionale, despre gradini eu porni sau vie.
Paralel are loc gi o crestere considerabilh a preturilor de vinzare..
Astfel, este mentionath, la 17 august 1740, o cash din mahalaua BAIA"-
ceanu, vinduth cu 235 de taleri, iar o alta locuinth, cu pivnith, situate,
ling5, Ulita cea Mare, se vindea, la 26 noiembrie 1743, en 500 de taleri.
Asisthm deci la cristalizarea urbanistich a eentrului economic si adminis-
trativ al orasului, care se caracterizeazh printr-o masiva concentrare
a constructiilor. De aceea, dare sfirsitul seeolului al XVIII-lea, vinzhril
de case situate in perimetrul deja construit si, oarecum, compact al ora-
sului sint tot mai rare, iar atunci eind sint tranzactionate asemenea pro-
prietati, prctul for este foarte ridicat, in eomparatie cu toate celelalte
vinzari. Astfel, o phreehe de case mari da zid cu locul for gi cu tot.
coprinsul", situath pe podul ce trece prin fata Hanului Serban Vodh, se
vindea et 2 500 taleri (1784 septembrie 19), iar o cash si o pravalie, pe.
podul Mogosoaiei, costau, la 23 iunie 1799, nu mai puldn de 8 000 de taleri,.
o sninh foarte ridicata pentru acest sfirsit de veac.
Cresterea preturilor constructillor din zon a centralh a orasului tre-
buie push si pe seama prefacerii treptate a tehnicii de ridicare a acestorar
multe case fiind acum din chramida, desi casele de lemn reprezinth totusi,.
pink la finele veacului al XVIII-lea, marea majoritate a imobilelor din
Bucuresti. Asa se si explich de ce, atunci cind se fAcea evaluarea unui
imobil, se pretuiau lemnele constructiei respective, elementele de zidhrie-
fiind numai niste accesorii. La 8 iunie 1768 se vindea in mahalaua Pop,-
Coma o cash impreunh cu alte lemne de cash noun ". De aceea, uneori,.
cind se pretuiau casele construite pe locuri date cu embatic (chirie) de
catre mitropolie sau de unele mnahstiri, singurul element care intra in.
calcul era lemaxia. Asa, bunhoara, 0 cash cu pravhlie construite din.
lenin, pe locul manhstirii Plumbuita, cind a fost sh se vindh de respectival.
chirias, s-au pretuit lemnele la 230 taleri si a trecut in proprietatea,
mAngstirii (1764 noiembrie 22) ; de asemenea, a fost pretuith numai lem-
'Aria casei dasealului Dragomir, de la scoala sloveneasca de la mang,-
stirea Sf. Gheorghe Vechi, dup5, plecarea sa din invAtImint, la 30 fillies
1780.
9t
www.dacoromanica.ro
Documentele de vinzare-cumparare ne of era, prin structura for nota-
riala (vinzator, cumparator, martori etc.), informatii dintre cele mai
complexe privitoare la structura demografica, a ora*ului, a evolutiei aces-
teia, in trecerea timpului. Cu cit ureilm, de exempla, spre cumpilna vea-
eului al XVIII-lea, cei mai multi cumparatori, vinzatori *i, indeosebi,
inartori, sint mefteptgarii din diferite mahalale, alaturi de neglipitori *i,
la fieeare act, in eqii de la parohia respective (in genere cite doi preoti).
Astfel, la 10 februarie 1799, un Gavrilpostelnic, vinde unui Hagi Gheorghe,
casele ramase mo*tenire de la parinti, cladite pe locul mitnastirii Panteii-
mon, avind ca martori pe cei doi preopi de la biserica Olteni, tin eizmar,
in time ce printre vecinii mentionati in act, se numara *i o Florica
cizmiireasa.
Tudor mciteisarul, care la 1 septembrie 1781 vindea lui Iordache
Neculescu, fost mare medelnicer, o emit in mahalaua Stejarului, isi intarea
seninatura cu propria pecete inelarit, in timp ce majoritatea actelor de
acest fel, in care sint antrenate *i obraze boiere*ti, poarta, de regulit,
numai semnaturile si amprentele Vinzatorilor si rnartorilor, in loc de
peceti.
Dintr-o practice mult mai veche, dar destul de rare in secolul al
XVIII-lea, doua documente mentioneaza, in cuprinsul for si costul alda-
mapditi taleri 10, cheltuiala toata cu aldamaf i cu altele", probabil si
cu plata aceluia care a scris documentul, adica preotului Rarbu (1780
iunie 13). Documentul din 1785 septembrie 8 ne arata ca s-au cheltuit 7
taleri pentru aldamas, cu vecinii *i preotii, destul de mult la un pret de
27 taleri cit costa casa ce a fost vinduta ; probabil aldamasul 1-a platit
eumparatorul.
Destul de rar sint trecute *i eheltuielile de redactare a documentu-
lui : Si s-au facut si cheltuiala zapisului taleri 2" (1780 iulie 27).
Reconstituirea irnaginii urbanistice *i edilitare a ora*ului Rucuresti
sc completeaza, in cadrele acestui volum, eu acele acte de vinzare a
loeltilor de easel, care cuprind pretioase informatii topografice, atunci cind
se face delimitarea precisa a fiecarei proprietati.
Casele *i locurile de casil, constituie prilej de procese, determinate,
mai ales, de violarea dreptului de protimisis. Astfel, la 12 iulie 1785,
divanul judeca pricina dintre calarasul Banica *i cojocarul Anghel, pen-
tru rascumpararea unei case din mahalaua, Pow, Cozma, pe baza dreptului
de intlietate prin rudenie, Ranieri, fiind rude cu vinzatoarea casei, Marica,
in timp ce primul cumparator, care era silit sa, restituie casa, nu avea
iiiei un grad de rudenie cu partile implicate in proces.
Nerespectarea dreptului de protimisis ,si judecarea unei astfel de nein-
telegeri, ajunsa pina la hotarirea Departamentului de Sapte, este aratata
m mai multe documente (1782 octombrie 12 ; 1783 octombrie 5 ; 1784
iunie 1; 1791 februarie 13 si octombrie 8 ; 1793 februarie 25 etc.) unde se
*i rnentioneaza ca, strainii nu au voie sa cumpere bunuri nemiratoare,
exceptindu-se in acest sens, dupa cum vedem din unele documente, turcii,
grecii *i armenii care erau considerati raia, adica cetateni.
Cel care nu avea drept si era obligat sa dea inapoi bunul cumparat,
isi primea intreaga suma, de la cel care avea protimisis.
Neintelegerile pot deriva si din producerea unor documente falsifi-
cate in vederea -uzurparii unor drepturi firesti sau pentru invocarea ace-
luia*i drept de protimisis. Asa a procedat preotul Tudor de la biserica
10
www.dacoromanica.ro
Stejarului, care a prezentat Divanului un asezamint falsificat, din care
ar fi reiesit ca, Oprea croitorul, care isi construise o casa, pe locul bisericii
si apoi a instrainat-o, era dator sa o lase bisericii dupa moarte, nicidecuin
sa o vinda, Confruntinil ambele documente, Divanul stabile.te falsul, dar
acorda totusi preotului dreptul de rascumparare a acestei case de la noul
ei stapin (1783 octornbrie 30).
Unele documente din -volum yin sa confirme si imaginea pe care
ne-au lasat-o calatorii straini trecatori prin Tara Romaneasca, in viziu-
nea carora orasul Bucuresti era o asezare foarte intinsa, cu case rare si
numeroase gradini, livezi si, mai ales, vii. Inregistram astfel o serie de
vinzari de vii, toate situate in Dealul Bucurestilor, Dealul Lupestilor,
Dealul Vacarestilor si Dealul Cotrocenilor incepind cu sfirsitul veacului
al XVII-lea (1698 iulie 5 ; 1713 mai 25 ; 1718 iunie 7 ; 1721 noiembrie 1;
1734 decembrie 10 ; 1741 mai 21). Sint semnalate vii si in alte zone ale
orasului, precum in mahalaua Stejarului unde au be vinzari de vii la 23
innie 1753 si la 13 aprilie 1766, dar aceasta impreuna cu o cash',
La sfirsitul secolului al XVIII-lea se constituisera, in Bucuresti
anumite aglomerari urbane, centrale, subliniate chiar de multele docu-
mente privitoare la vinzarile de case, dar orasul mai avea Inca aspectul
unei imense gradini, din care se inaltau, pe toate colinele sale, de la Cotro-
ceni, pins la Dealul Vacaresti intinse terenuri viticole. La acea data dealul
Cotrocenilor ramasese cea mai intinsa zona viticola a capitalei, de vreme
ce numai aici sint semnalate, in documentele de fata, citeva vinzari de
vii sau de case cu maxi loturi viticole (1790 aprilie 23 ; mai 5 ; mai 10).
Consemniim, de asemenea, si uncle vinzari de livezi, chiar in perime-
trul orasului, cum ar fi vinzarea din 1 martie 1783 din mahalaua Brosteni.
Dezvoltarea orasului Bucuresti a fost in strinsii legatura si cu carac-
terul sau de mare vad comercial, de mare incrucisare de drumuri neguta-
toreF,iti, fiind, in timp, o adevarata pima turnanta intre Occident (Viena,
Lipsca), Rasarit si Poarta otomana, precum si un centru nodal pentru
comerlul din toate cele trei tari romanesti.
Fac obiectul multor tranzactii de vinzare-eumparare pivnitele si
prcivaliile. Cel mai timpuriu document referitor la o asemenea vinzare
este din vremea domniei lui Matei Basarab si se refera la o pivnita cu be
de doua pravalii si alt be de o pravalie, linga biserica Sf. Ioan (1645
ianuarie 25). Mai tirziu, la 12 iunie 1674, se vindea un loc de casa cu
linga biserica Adormirea Maicii Domnului, la 1699 mai 25, un docu-
ment consemneaza vinzarea unei jumatati de pivnita, la ulita", iar la,
24 ianuarie 1692 un document se refera la vinzarea unor case cu pivnit
de piatra, pravalii si cu loc, situate in Ulita cea Mare.
0 importanta cumparatura comerciala facea, la 21 martie 1715,
insusi mitropolitul Antim Ivireanul, in valoare de 1 350 taleri, si care
cuprindea o pivnita de piatra, cu pravalie deasupra si un han, toate situate
in Ulita cea Mare.
Sint negotiate si numeroase pravalii, in Piata Zarafilor (15 februarie
1716), in mahalaua Scaunelor (15 decembrie 1737), in Ulita *elarilor
(1754 septembrie 17 ; 1754 noiembrie 20 ; 1755 august 24 ; 1764 mai 3 ;
1765 decembrie 20), in Tirgul cel Mare, cu pretul foarte ridicat de 410
taleri (1764 februarie 20), in mahalaua manastirii Sf. Gheorghe Vechi
(1764 martie 8) sau in Hanul lui Constantin Voda (1767 ianuarie 1)..
Asemenea tranzactii semnalam piny la finele veacului (1785 decembrie 23 ;
11
www.dacoromanica.ro
1790 aprilie 23 ; 1792 martie 23 ; 1794 ianuarie 29 ; mai 11; 1796 decem-
brie 17 ; 1797 iulic 17).
Douil, documents se refera la -vinzarea unor .scaurre de came (mace-
larii), ambele situate in mahalaua Scaunelor, la 23 ittlie 1732 si la 5 fe-
bruarie 1745.
Circulatia bunurilor imobile inregistreaz,it tii cazuri de schiniburi de
proprietate. Asa, de exempla, la 29 septembrie 1729, un schimb de Ioeuri
intro manitstirea Stavropoleos si Grigorie Greceanu, lost serdar ; la 28 mai
1752, un schimb dintre mitropolie si *tefanache, fost mare medelnicer,
pentru o mosie la Darkti, si un loc in mahalaua Scaunelor, sau schimbul
dintre biserica Cretulescu, care di o cases gramaticului Nicolae si primeste
doug, mosii. Se semnaleaza dose schimburi in cadrul orasului. Astfel, in
1782 ianuarie 30, se des o cash din mahalaua Stejarului in schitnbul unui
loc mai central, din mahalaua Bradului, linga Livadea Vacarescului"
(grildina Ateneului Eorniln). De asemenea se face un schimb de case din
mahalaua Negutatorilor, pentru mahatma Otetarului (1794 iunie 5) sau
un schimb de case pentru o pra,valie (23 martie 1800).
Frecvente sint fnehirierile de locuri pentru constructii, de case sau
pravillii. In cuprinsul orasului, mitropolia si manastirile, care stapinea,u
intinse terenuri in zones locuibilit a Capitalei, practicau sistemul inchi-
rierii de locuri pentru cash (cu embatic"). Chiriasii acestor locuri, pe
care isi inaltau construotii (case, pravalii etc.), erau obligati fie la plata,
unci sume anuale in bani, fie in citeva oca de ceara. Asa, bunaoara, la 8
august 1726, mitropolia inchiria un loc stetp cu o chirie de 4 oca de ceara
pe an, iar la 13 iunie 1749, mitropolitul acorda dreptul unui preot de la
biserica Sf. Gheorgihe Vechi sa-si cladeasca, o cash pe locul undo, a lost
scoala sloveneascit", cu o chirie de o oca de cearii anual. Sint si cazuri in
care chiria era mixta, in bani si in ceara, ca pentru o pravalie a manasti-
rii Cotroceni inehiriata Cu 12 taleri si 2 oca ceara pe an (1774).
Acest sistem al inchirierilor de locuri pentru case era rentabil, incit
unii maxi proprietari din epocit, precum marele logofat Manolache Brin-
coveanu, vor ineerca mereu sit-gi rotunjeasca veniturile prin extinderea
suprafetelor date cu chirie. Mai mult,la 1 martie 1779, uzind de inalta sa,
calitate administrativit, acelasi Manolache Brincoveanu va obtine de la
domnitor dreptul de proprietate asupra unui teren mare, din mahalaua,
Popescului, pretinzind ca a fost proprietatea domnitorului Constantin
Brincoveanu, stramosul sari. Daces locul fusese viran altitdatit acum era
plin de case si de locuitori, iar proprietarul, reinstalat in drepturile sale,
obtinea itnportante venituri din chirii. Evident, hotarirea a fost in favoa-
rea marelui boier, iar locuitorii acestei intinse zone, din vecinatatea, mana-
stirii Sarindar, au devenit chiriasii marelui logofat (1799 martie 1). Trei
ani mai tirziu, la 7 octombrie 1782, domnitorul Nicolae Constantin Caragea,
intkeste drepturile de proprietate ale logofatului Manolache Brincoveanu,
stabilite anterior de Alexandra Ipsilanti. Patru ani mai tirziu, la 4 august
1786, profitind de scoaterea din divan a numitului boier, domnitorul
Nicolae Petru Mavrogheni anuleaza toate hotkirile anterioare Si iarta
pe toti locuitorii din mahalaua Popescului de chiria datoratg, fostului
mare logofilt Manolache Brincoveanu. Documentul in cauza este extrem
de interesant si prin faptul ca mentioneaza pe toti locuitorii acestei zone,
tare igi construisera case ping, la acea data, precizind, la fiecare caz, §i
meseria sau funcVia proprietarului.
12
www.dacoromanica.ro
Roliii figani constituiau *i ei obiectul unui foarte intins corned F;i
acest fapt se reflects *i in documentele noastre. Selma lam astfel dese
schimburi de tigani (intre manastirea Mihai Voda *i manastirea Babe le
(1656 aprilie 17) ; Intre manastirea Sf. Joan cel Mare *i logofatul Ia,ni
Cocoriiseu (1692 august 5) ; Intre manastirea Sf. Gheorghe *i Episeopia
Buzitului (1742 februarie 1).
Ur} alt schimb de tigani se face intre fratii Ianache Vacarescu mare
aga si Ivan Viicareseu vataf cu Theodosie mitropolitul Orli, ciiruia ii dam
Bona tiganci : Neaga *i Mira *i primesc pe Dragana *i Manea. In incheierea
actului intocrnit ei spun : Deci ni-am tocmit cu sfintia sa de am faeut
schimb, cap pentru cap, de am lasat tigancile noastre, ce scriu mai
sus, sa le sta'paneasea sfanta Mitropolie. Si sfintiia sa au lasat tiga,nii ce
semneaza mai sus sa-i stapanim noi" (1701 iulie 6).
Intre cei care cumparau tigani la inceputul veacului al XVIII-lea
se numara, intr-un document, insu*i. domnitorul Constantin Brincoveanu,
care, la 15 iunie 1708, curnpara,, cu 204 taleri, 12 -tigani.
Robii constituiau, Intr -o epoca cu mentalitati religioase caracte-
ristice, si obiectul unor danii pentru pomenirea sufletului. Astfel, la 1
august 1729, marele arena* Matei Cantacuzino daruia manitstirii Sf. loan
cel Mare un gala* de tigani (5 persoane), pentru poinenire, iar la 1 iulie
1730, aceea*i manastire primea, in dar, dot la Ca lita, sotia raposatului
vistier Matei Cimpineanu, trei tigani, pentru ca fiul sail, Constantin sa fie
inmormintat acolo *i sa i se faea toate pomenirile cuvenite.
Uneori, stapini mai milostivi donau anumite proprietati fo*tilor for
obi, pe care mai apoi ii s,i eliberau din robie. De pilda, Hagi Chiriac a
daruit, la 23 iunie 1753, fostei sale roabe, Stanca, i fiicei acesteia, Sofica
o casil din mahalaua Fintina Boului inpreuna *i cu o vacs cu vitel"
penult sufletul mieu *i a parintilor miei".
Tot o eliberare din robie face *i Maria, fiica logofatului Radu Gre-
cianu, care prin diata. sa (1726 martie 20) iarta de robie pe Debra tiganca
Ii pe fiul ei, pentru ca aceasta femeie a ingrijit-o in timpul indelungatei
sale boli.
Dezvoltarea negotului, circulatia intensa a marfurilor creau ei o spo-
rire continua a capitalului investit in aceste afacori. De aceea, chiar de
la finele veacului al XVII-lea se poate constata o penurie financiara,
care creste catre veacul urmator ii va fi deosebit de caracteristica pentru
prima jumatate a veacului al XIX-lea, in conditiile in care 'Inca nu existau
in tars institutii specializate de credite. Cei care se imprumuta in aceastil,
perioada sint, in mare majoritate, negustorii, iar cei care dispuneau atunci
de bani erau manastirile, mai ales.
Imprumutul se contracts cu sau faca dobinda, pentru o perioada,
delimitate de timp, dar aproape m toate cazurile contractul prevedea *i
un ziilog, o garantie, care, de regula, trebuia sa deprwasca cu mult valoa-
rea impnimutului. Astfel, la 24 mai 1680, Radu din Cartojani se impru-
muta, de la pitarul Grajdan cu suma de 170 taleri, punind garantde trei
pravalii t7i o pivnita , care pra'valii slat pre ulita care merge la scaunele
de carne". Surprinde, la acest document, num.arul foarte mare al marto-
rilor, in total 19 martori, ceea ce dovede*te Inca, neincrederea formall in
asemenea acte, in asemenea contracte.
Interesant este contractul de imprumut incheiat de Iorga crottorul
cu egumenul manastirii Nucetu, care prevede imprumutul unei sume de
13
www.dacoromanica.ro
100 taleri, fares dobinda, dar core in loc, drept zalog, o pravalie cu locul ei.
In cazul in care insa imprumutatorul ar incerca sa instraineze pravalia,
Buses zalog, se va ad5uga la suma imprumutata *i o dobinda de 10 12
(1711 aprilie 9).
Danii, le, domne*ti sau particulare, fmnizeaza si ele date .ocial-
economice dintre cele mai relevante. Astfel, dintr-un document emanat
din cancelaria domnitorului Radu Leon, aflam ca biserica Sf. Dumitru
(viitoarea mitropolie), etitorie a acestui voievod, a fost inzestrata cu averi,
a fost scutita de uncle dijme (stuparit, gostina, oierit, vinarici etc.).
Interesant este si faptul ca donatia, voievodala este insotita de un teribil
blestem, caracteristic pentru actele bisericesti (1667 mai 14). Intre cei
care doneaza averi rniscatoare si nerniscatoare se afla *i domnitorul Con-
stantin Brineoveanu care, la, 8 februarie 1696, facea danie un loc de casa
in Bucuresti lui Alexandru, fost mare postelnic. 0 donatie conseinneaza
si numele cronicaralui Stoica Ludescu, ce daruia, lui Chiriac, Para a se
specifica si motivele daniei, un loc catu-i Vine casa *i denaintea ei incii,
doi stanjeni, ca sa-i hie curtesoara", linga biserica Sf. Nieolae Selari,
pentru ca sa hie de acum inainte lui si feciorilor lui si nepotilor mosie
statatoare si casii lui de pomeana, pentru ca eu singur harazit-am de
bunrtvoea mea,". Din cuprinsul actului aflam ca Stoica Ludescu avea la,
Ulita Mare *i un loc pentru o iar eel daruit se invecina cu acesta,
(1674 septembrie 28).
Dona acte de donatie privesc direct pe Antim Ivireanul *i ctitoria
sa. Astfel, la 16 februarie 1715, mitropolitul Tarii Romanesti primea in
dar, pentru biserica ce-a construit-o, de la Chiriac Rudeanu, fost mare
singer, un codru de loc" din gradina parinteasea, din care a mai daruit
inainte si tatal sau Diicu Rudeanu fost mare logofat.
Slugerul Barbu Merisanu arata ca impreuna en raposatul sau pa-
rinte, vistierul Dr5gusin Merisanu, au daruit mitropolitului Antim locul
pe care a construit biserica, ca sa fie de pomeana pentru sufletul nostru
*i al parintilor nostri". Si ni s-au scris si numele in sfintul pomeanic al
besearicii, ca sii sa pomeneasca in veaci la sfintul jartvenic" (1715 fe-
bruarie 17).
La 20 iulie 1715 inregistram dania ctitoriceasca a mitropolitului
Antim catre manastirea Tuturor Sfintilor, din Bucuresti. Asezamintul
ctitoricesc al mitropolitului Antim Ivireanul cuprinde *i 32 de capitole
reprezentind tot atitea obligatii ale m5nastirii, de natures religioasa si
economics. In preambulul documentului, care enumera, intre altele, moti-
vele *i mijloacele prin care a ajuns la inaltarea acestui biserici, Antim
Ivireanul mentioneaz5, pentru intiia data in istoria culturii noastre, si
activitatea tipografica ca o munca rodnica din punct de vedere economic,
de vreme ce scria : Ca dintru ostenealele meale ceale multe, din tipciritul
c artilor, s, i din milosteniile induratorilor crestini ne-am invrednicit de am
inaltat din temelie besearica frumoasa aici in Bucuresti ". De aici se poate
trage si concluzia inedita in peisajul romanesc de la inceputul veacului al
XVIII-lea, ca tipariturile, multe la numar, realizate sau patEDnate de
Antim Ivireanul, an constituit atunci obiectul unei anumite cornerciali-
sari, deci al unei activitati de libriirie, fapt economic ce plaseaza inceputul
comertului organizat de carte in Varile noastre mult mai inainte de veacul
al XIS -lea, cind au fost intemeiate, tot la Bucuresti, primele librarii, in
sensul for clasic.
14
www.dacoromanica.ro
Sensul lucrativ al tipografiei reiese *i dintr-o precizare a agezamin-
tilui, prin care manastirea era obligati : Sii, se tie doao tipografii, una
greceasca gi alta rumaneasca, pentru folosul ob*tii gi pentru agoniseala
casei ". Putem spuue ca acest a*ezarnint fundeaza, la noi, ti inceputul
tipografiei comereiale, separate, din acest punct de vedere de stat gi de
initropolie, deoarece cartile tijArite din veniturile domne*ti sau din cele
ale mitropoliei se distribuiau, de regula, gratuit pe la biserici gi manastiri.
Valoarea practice a acestei prevederi este *i mai clar subliniati, de carac-
terul cu totul *i cu totul independent al maniistirii, care, dupa, precizarea
ctitorului ei, trebuie SS nu fie supt vreo stapanire patrier*ascii, nici supt
vreclnicie domneasca, nici supt stapanirea arhiereului tarsi, nici supusa
vreunui boiariu, nici vreunii manastiri veri mare, veri mica ".
lntre donatorii din veacul al XVIII-lea apare si un medic, doctorul
Spirea din Corfu, care Vasa, pe patul de moarte, la 17 iulie 1759, o parte
din averea sa bisericii Spirea Nona, deoarece ii era, dupil cum singur mar-
turise*te, ctitor.
Si alte nenumarate aspecte economice *i sociale sint mentionate in
documentele de danie sau a*ezilmintele de acest gen. De exemplu, la 22
februarie 1784, domnitorul Mihail Constantin Sutu daruia, lui Stefan
Prascoveanu, mare vornic de Tara de Sus, un loc in imediata apropiere a
Curtii domne*ti, pentru a-si face acesta o pivnitil. Dania este insotita
ins/ de o clauzA, care aduce lumini in anumite probleme economice :
sa -si face pivnita pa dinsul, iar nu eareiumet, fiind aproape lingo zidul
Curtii *i lingo ferestrile caselor domne*ti" (s.n. ). Clauza de mai sus
reprezenta deci o exceptie de la regula generalii, care presupunea ca
pivnitele sa aiba o dubla functionalitate economics : de pastrare *i de
vinzare a vinului *i rachiului. Documentul in cauzil mai cuprinde si o
clauza de naturit constructive : A*ijderea sa aiba dumnealui a lua aminte
ca la, facerea pimnitii, sa nu o rAdice nalta, mult in sus, ca sa dea
zminteal/ *i zilticnire la, vederea *i priveala foi5orului rosu al caselor
domne*ti".
0 danie originals facea, la 15 ianuarie 1786, episcopul Buzaului,
Cozma, manastirii Arge* : Si printr-aceasti adevarati carte a smereniei
noastre am inchinat sfintei manastiri Argeplui bisearicuta ce am facut-o
smereniia noastre din temelia de piatra gi cu livezile de pomi ce este dina-
intea caselor parintesti, inpreuna cu casele *i cu tot coprinsul dupre
inprejur".
Edificatoare pentru evolutia economics *i edilitaril a ora*ului sint
gi hotarniciile sau delimitarile de loeuri. Un foarte interesant document
din 10 iunie 1677, reprezint/ hotarnicia facula., de catre Toina judetul,
impreuna cu cei 12 pirgari, en preoti *i oameni batrini *i cu un trimis
domnesc, a locurilor vornicului Preda Brincoveanul, tatal domnitorului
Constantin Brincoveanu. Delimitarea *i hotArnicia locurilor respective era
necesarA, precizeaz/ documentul, deoareee, in vremea rautatilor" (ras-
coala seimenilor) acestea fusesera ocupate, fitra voie, de unii oameni, care
i*i construiseril case acolo *i i*i facuser/ gradini. Dupe intocmirea hotlr-
niciei *i delimitarea locului prin pietre pre seamnele ceale bOtrAne", s-a
Mut *i cartea" ormului, semnata de multi martori, care a fost data lui
Constantin vtori logofgt (viitorul domn avea atunci 23 de ani), ea s5,-i fie
mo*ie statatoare in veci, ohabnicg, precum an tinut ai mo*ii dumnealui".
Documentul este interesant 9i prin pecetea ormului Bucure*ti, care se
pgstreazI foarte dm* in tu* negru.
15
www.dacoromanica.ro
Multe documente din acest volum se refera la manastirea Nucetu,
care avea numeroase si diverse proprietati in Bucuresti. intre acestea $i
citeva hotarnicii, din 3 aprilie 1687, a locurilor manastirii din Bucuresti,
si din 24 mai 1714, a locurilor pravaliilor manastirii.
Uneori, in lipsa tuturor actelor doveditoare, hotarniciile se bazart
si pe marturisirile megiesilor, determinate de anumite cacti de blestem ale
mitropolitului tarii. A$a, s-a delimitat, de altfel, locul domnese (rata de
domnitorul Constantin Mavrocordat manastirii Sf. Spiridon, cartea de
blestem fiind din 1 august 1748, iar hotarnicia, din 13 august.
La 22 ianuarie 1776, titularul unei asemenea hotarnicii era marele
vistier, IenachitI Vadifescu, care inainta domnitorului rugamintea de a
i se delimita locul de casa cumparat de la Manolache Vatati, ce iaste
langit manastirea Sfantului loan, aici in Bucuresti".
0 adevarata hoUrnicie eadastrala si social-istorica, in acelasi timp,
este aceea, din 25 iunie 1777 (doc. nr. 225), prin care marele medelnicer
Mitraehe, si polcovnicul Constantin Niculescu, delimitau locurile parin-
telui Mireon din mahalaua Sf. Gheorghe Veehi. Cei doi imputerniciti
domnesti coroboreazil toate zapisele si alte documente anterioare cu situa-
tia de fapt de pe teren, trasind, cu lux de amanunte, in toate sensurile,
limitele proprietat eercet at e.
Uncle hotarnicii cuprind si date referitoare la istoricul economic al
proprietatii respective. Astfel, cu ocazia rezolvarii pricinii dintre egumenul
manastirii Vilearesti si Stan logofittnl, pentru un loc, se precizeaza originea
niultor mosii ale manastirii : Si arata numitul Albul logofat ca maniisti-
rea Vacaresti an fost avut si alte mo0i cu sate, i cu tigani de ale Canta-
cuzino, i de ale Billatenilor, carii pribejind din tarn, le dedesa, mariia sa
etitorul (Nicolae Mavrocordat), la manastire cu hrisoave domnesti, cum
s-a intimplat tii acest loc" (1777 noiembrie 20).
Caracteristice pentru angajarea orasului pe calea, dezvoltarii capita-
liste (de la sfirsitul secolului al XVIII-lea) sint si frecventele mezaturi si
falimente, acestea din urma fiind tipice pentru concentrarea, si centra-
lizarea, capitalului. Mentionam, astfell falimentul lui Theodosie liptcanul
din 1777 februarie 10, despre care aflam dintr-un document privind luta-
rirea de proprietate asupra unei case cumparate atunci de Manolache
Brincoveanu. Mai tirziu, la 12 noiembrie 1799, documentele mai amintesc
de falimentul lui Grigorie spiterul, ale carui case sint scoase la mezat.
Daca, in aceastI epoea fenomenul este oarecum sporadic, cu cit vom
urea spre mijlocul veacului al XIX-lea, arhivele Tribunalului comercial,
de exemplu, vor im.egistra tot mai numeroase si mai dramatice asemenea
procese. Ar fi extrem de interesant, pentru analiza dezvoltarii capitalis-
mului in Romania, realizarea unui volum documentar care sa inregistreze
si sa, comenteze cele mai importante falimente, din diverse categorii soci-
ale, de la inceputul veacului al NIX -lea, pina catre 1860.
Cadrul social-economic al acestui volum nu ar fi complet daca, nu am
aminti si documentele referitoare la organizarea in bresle a unor importante
categorii de mestesugari din Bucuresti, la finele veacului al XVILI-lea.
Astfel, la 2 noiembrie 1786, domnitorul Nicolae Mavrogheni acordit
argintarilor (cuiumgiilor) dreptul de a se organiza in rufet si stabileste, in
hrisovul emis atunci, organizarea si activitatea breslei respective (doe.
nr. 277).
16
www.dacoromanica.ro
Tot domnitorul Nicolae Mavrogheni va intgri, la 20 decembrie 1786,
si vechile privilegii 5i organizarea rufetului blitnarilor subtiri si a cojoca-
rilor grosi din Bueuresti (doe. nr. 280).
Cgtre finele veacului, domnitorul Alexandru Moruzi va intgri din
nou organizarea 5i drepturile blilnarilor, reluind 5i amplificind prevederile
anterioare (1795 ianuarie 29, doe. nr. 334).
Privit in ansamblu, volumul este 5i o veritabilg enciclopedie a mese-
riilor, a profesiilor din Bueurestii veacurilor XVII 5i XVIII. De aceea,
am 5i inclus in indicele general alfabetie §i denumirile tuturor profesiilor
ce apar in euprinsul fieeitrui document, ineercind astfel sg oferim citito-
rilor o imagine a structurii mestesuggresti a populatiei orasului.
Un aspect economico-social dar 5i de drept administrativ, care
apare clar din numeroase documente din a doua juingtate a veacului al
XVIII-lea, indeosebi, este dezvoltarea unui notariat domnesc", menit sit
intgreaseg, cu ocazia fiecilrei sehimbitri de domnie (si asemenea schimbari
erau frecvente la finele veacului regpectiv), drepturile deproprietate, pri-
vilegiile sau scutirile de angarale ale mgnastirilor sau ale altor asezgminte,
mai ales. Evident, asemenea documente au fost redactate si in trecut,
dar ele erau, aproape intotdeauna, legate de o amplificare a daniilor dom-
nesti fatg de asezilmintele respective. Acum asistam insit la o reluare
aproape stereotipa, sub fiecare noun domnie, a documentului initial,
noile contributii domnesti fHnd, in tot cazul neesentiale. Un asemenea sir
de hrisoave de intarire avea, de exemplu, mangstirea Sf. Spiridon, mitnas-
tire donmeaseg a Orli". Ea a primit asemenea intgriri de la domnitorul
Mihail Sutu, la 20 decembrie 1793 si la 17 februarie 1792 ; de la Divanul
Tarii Romanesti, la 5 iulie 1790 ; de la Alexandru Moruzi, la 5 aprilie
1793 ; de la Alexandru Ipsilanti, la 17 martie 1797.
Am mai inclus in volumul de fatit hrisoave de intgrire pentru mangs-
tirea spitalului Coltea (1783 deeembrie ; 1792 februarie 10 ; 1795 ianuarie
30 ; 1797 aprilie 9); pentru sehitul Sf. Elefterie (1783 noiembrie 22 ; 1793
innie 30); pentru milngstirea Vacitresti (1790 iulie 5).
Emanate de la acelasi activ notariat domnesc", ce constiLuia,
desigur, o important./ sursit de venituri pentru vistieria voievodalg, sint
qi alte numeroase intgriri sau scutiri pentru persoane particulate (1793
martie 18 ; septembrie 2 ; 1794 noiembrie 13 ; 1796 noiembrie 8 ; 1797
februarie 22 ; 1798 martie 1; aprilie 1798 ; 1799 aprilie 24).
Un fapt cu ample semnificatii economice 1-a reprezentat, desigur,
construirea 5i mutarea carvasaralei (Tama), prin hrisovul lui Alexandru
Ipsilanti, din 10 noiembrie 1778 (doe. nr. 230), in centrul orasului Bueu-
resti, pe locurile mangstirii Coltea. Documentul arg-umenteazg necesitatea
acestei importante constructii economize, intr-un ora5 aflat in piing
expansiune comerciarg, mai ales dupa pacea de la Kuciuk--Kainargi
(1774). In acelasi timp, manastirea 5i spitalul Coltea primeau anual de la
carvasara suma de 180 taleri, drept chide, ceea ce reprezenta un ajutor
financiar substantial pentru aceste asezgminte bucurestene. Preeizitm
cg toate intgririle domnesti ulterioare vor mentine aceastg prevedere refe-
ritoare la carvasara 5i la venitul anual vitrsat in fondurile spitalului gi
mangnstirii Coltea.
Multe documente cuprind in sine si pretioase informatii privind dgrile
la care era supusg populatia Tgrii Romgnesti in cele doug secole ce fac
obieetul volumului de fatg. Ditrile se refereau nu numai la .rani, dar in
documen to apar 5i cele la care erau obligati n.egustorii. Astfel, aflam cg, la
2 c. 245 39 17
www.dacoromanica.ro
11 octombrie 1748, negustorii ce stititeau in hanul bisericii Sf. Spiridon
elan scutiti, printr-o carte domneasciti, de cai de olac, de podine, de
schimbatul banilor", precum si de alte cheltuieli si de toate oranduelile
cite ar i5i peste an pe alti negustori dentr-alte hanuri, frog numai de
fum.grit" (doc, nr. 156).
Tot o carte donmeascil scutea mgnitstirea Sf. Joan eel Mare de
.,calul domnesc ", dare obligatorie pentru alte aseziiminte similare (1720
mai 5), in timp ce, dintr-un document de scutire pentru manastirea Nucetu,
declucem ca pivnitele erau, in genere, supuse la urmgtoarele dari : furnitrit,
camiingrit, vamg, vin domnesc (1725 septembrie 20). Dintr-un document
de la Grigorie Ghica aflitm si cuantumul vingriciului la anal 1662 : o
vadril de -yin din zece (1662 august 22).
Expresie a progresului economic din a doua jumittate a secolului
ail XVIII-lea, la Bucuresti, in documentele adunate de not in acest volum,
tint mentionate si douil fabrici (manufacturi) : una de hirtie, a mitropo-
liei, aflatg sub ingrijirea doctorului Constantin Darvari, alta de f idea,
,din dealul Bucurestilor, la Vacgresti", ftmdatg, de domnitorul Constantin
hangerli. Astfel, fabrica de hirtie este mentionata in mod expres in docu-
mentul de danie al mitropolitului Dosithei al Tgrii Roinitnesti cittre doc-
toral Constantin Darvari, cgruia i se multumeste, intre altele, si pentru
serviciile aduse atit la cumpgrgtoarea morii fabricii de hirtie, i la lucra-
rea hirtii citil s-au Meat ping arum la numita, fabrica" (1799 februarie 5).
In acelasi an, la 31 iulie, domnitorul Alexandra Constantin Moruzi
intgrea lui Ioan polcovnicul dreptul de a stapini fabrica de fidea de la
Vacgresti, pe care acesta o cumparase, pentru 1 410 taleri, din mezatul
averii fostului domnitor, Constantin Hangerli, ucis de turci.
Uri element de traditie in economia orasului Bucuresti 1-au repre-
zentat, intotdeauna, morile de apil, care apar in numeroase documente
de epocg. Asa, bungoara, la 25 august 1692, domnitorul Constantin Brin-
coveanu acorda mgngstirii Radu Vodit dreptul sit Lica pre seamy mana-
stirii o mount in apa Dimbovitii, din susul orasului Bucurestilor, pre locul
cloninesc daspre livadea domneascg impotriva morii nignastirii lui Mihai
Vodit". Citiva ani mai tirziu, manii,stirea Radu Voc15, primea si o carte de
stgpinire a imui vad de moar5, pe apa Dimbovitii, din sus de Gorgani"
(1696 august 7).
Sub o altit trecutit domnie, in vremea lui Antonie Vodit din Popesti,
nefunctionarea morilor mAngstirii Mihai Vodg a constituit obiectul unei
mari anchete domnesti, case maxi boieri fiind trimisi la fata locului sg an-
cheteze acest incident (1670 mai 3).
Morile de apt prezentau insa marele inconvenient Ca, in vreme de
inghet sau in timpuri de mare secetg, isi incetau aproape total activitatea.
De aceea, la 27 noiembrie 1793, domnitorul Alexandra Constantin Moruzi
cerea mitropolitului tgrii sg oblige pe toti egumenii mgngstirilor din Bucu-
resti Ca, in termen de 20-25 de zile, sit preggteascg, pentru iarng, si mori
cu cai, iar acestea sg rgming mereu in stare de functionare si in anii urmg-
tori. Au luat fiintg atunci, dupg, cam acesta documental, 14 mori cu cai
la principalele mgnitstiri din Bucuresti si la mitropolie.
Hanurile 2, aceste punete de mare interes comercial, sint mai putin
reprezentate direct in documentele din acest volum. Unele hanuri, precum
) "I ,
I George Potra, Hanurile bucurestene, Bucuroti, 1943; idem, Istoricul hanuritor bucu-
restene (Studiu gl anexA, lucrare in manuscris, 520 pag.).
18
www.dacoromanica.ro
al lui *erban Vodg sau hanul lui Piper (1777 iunie 25) sint abia amintite
cu ocazia unor delimitari de locuri de case. In schimb, cunoastem in cinci
variante foarte apropiate actul de intitrire a proprietatilor *i daniilor din
veniturile hanului lui Hagi Dumitrache Papazoglu (la 1786 noiembrie 21 ;
1792 iunie 12 ; 1794 ianuarie 8 ; 1797 octombrie 26 ; 1798 iulie 25).
Din analiza documentelor inserate in acest volum mai rezultil si
alte informatii disparate cu caracter economic, dar extrem de interesante
pentru caracterizarea vietii social- economise a ora*ului Bucures,,ti in
trecerea veacurilor. Astfel, in 3 august 1693, era scoasa la vinzare, cu 30
de piastri, cafeneaua, lui Aivazbac;a Mahmud, cafenea cumparatii, de egu-
menul manastirii Cotroceni. Cafeneaua fusese initial a ienicerului Hamic,
mort la Bucure*ti, in 1691, Mil mostenitori, *i trecuse in proprietatea,
statului (1691 decembrie).
0 carte domneasca din 1767 prezinta un interes deosebit pentru
istoria, comerciala a oritului, deoarece aminteste mutarea salvaragiilor
*i a ggitilnarilor in prilvaliile facute de donmitor la manitstirea Sf. Spiridon,
iar vinzarea postavului se stabile*te a se face numai la aceasta manastire
(1767 octombrie 15).
Inregistram *i o scrisoare comercialii din 17 decembrie 1766, pri-
vind cumpararea unei trasuri (carata") de la Sibiu, in care se descriu *i
caracteristicile constructive ale acesteia : §i to pohtesc ca sit pui silinta
sa o facii, frumoasit cu viipsealit sangipiie *i cu postav bun iar sangipiu ;
*i sa fie cu pervazurile cu our ".
www.dacoromanica.ro
Pentru istoria economics si edilitara a orasului Bucuresti sint preti-
oase toate datele privitoare la structura si costal diferitelor constructii
administrative, bisericesti sau particulare. Astfel, un adevarat deviz con-
struetiv, cu toate detaliile necesare, este raportul pe care epitropii manasti
rii Sf. Gheorghe Vechi 1-au redactat la 4 mai 1800 eu privire In reparatiile
de amploare ale unei prilvalii a aeestui asezilmint (doe. nr. 390). Intr-o
invoia15, de construetie, din 29 iulie 1797, avem chiar descrierea unei
pravhlii din mahalaua Sf. Nicolae *elari (doe. nr. 353). Cunoastem, de
asemenea, toate detaliile unei case de epoc5, (rasa preotesei Sanda din
eutea biserieii Sf. Gheorghe Vechi), dintr-o pretuie autorizatil, din 17
decembrie 1791 (doe. nr. 303).
Unii domnitori se ingrijeau indeaproape de aspectul edilitar 3i construe -
tiv al orasului. Astfel, domnitorul Constantin Hangerli, vizitind in luna
iulie 1798 mAnilstirea Cotroceni, etitoria lui Serban Cantacuzino, a consta-
tat starea de neingijire si de dilrilpgnare in care ajunsese acest frumos
bleak; bisericese si de culturii, al orasului si s-a adresat mustator egumenu-
lui manastirii, cerindu-i sit treacit neintirziat la repararea si infrumuseta-
rea manastirii, deoarece am va'zut domniia mea mhniistirea aciasta si
inprejmuirile iei darhphnate si la o stare ineilt poate in foarte putin5, vreme
s5, viie la mai rea stric5ciune". Pentru care continua documentul
voievodal iath iti poruncim cu toatit strasnieiia sa to apuci a drege
si a face mice meremet (reparatie) va fi de trebuintit, atilt la ale biserici,
eitt si la inprejmuirile biserici, ca sit BA admit treaba a nu o mai vedea
domniia mea la acest fel de stare" (1798 iulie 24, doe. nr. 371).
Tot in vremea domniei lui Constantin Hangerli are loc scoaterea
la mezat a locurilor Curtii gospod eei vechi, de aiei din Bucuresti" ( Curtea
Veehe), iar banii adunati s-au dat la facerea Curtii domnesti cei arse de
langa Mika Vod5". Documental la care ne referim vizeazil vinzaea ulti-
railor case stinjeni de loc, din fata podului care vine dare Mihil", pe
seams unui Nicola sin popa Panait", en suma de 860 taleri si 84 de bani
(1798 iunie 14, doe. nr. 369).
0 problems edilitara foarte importantil a fost, intotdeauna, alimen-
tarea cu apit a orasului. Citeva ecouri ale eforturilor permanente, mai
ales de la finele secolului al XVIII , pentru imbunAtiltirea aliment5rii
cu ap5, a Capitalei, rilzbat si in documentele de fatil. Asa bunaoar5, la
12 noiembrie 1786, sint amintite cismelele de la Curtea dom.neascA, de la
Poata Curtii, de la capAtul Podului Mogosoaiei cu apa adus5, de la Cretu-
le,sti. Din debitul acestor ape, domnitorul va d5rui douil m surf lui Ianache
Moruzi (1795 octombrie 27). La 1 iulie 1786, un inseris domnesc int5rea
lui Filaret, episcopul Rimnicului, dreptul si rivna de a aduce sapte masuri"
de apa potabila la metohul 40 de mucenici", care se afla pe locul Ateneu-
lui Roman de ast5'zi.
Un document domnesc din octombrie 1788 se refers, la inzestrarea
eu mosii a bisericii Izvorul Tamaduir ii, unde se afla haznaua apelor da
unde s5,' adapa, si s5, indestuleazA toata obstea".
Preocuparea pentru curAtirea apelor Dimbovitei, pentru evitarea
aruneArii resturilor orasului in apele ce treceau grin central capitalei,
so reflectil, in documentul din 7 august 1785, care cuprinde un adevarat
proces de poluare". Astfel, un locuitor din vecinatatea manastirii Radu
Voda, pe nume Vasile, era obligat, printr-un inseris, ca in termen de doua
zile s5 stoats tot gunoiul de grajd pe care II aruncase in apa Dimbovitei,
care alimenta moara manastirii.
20
www.dacoromanica.ro
III. Organizare si aetivitate eulturalfi
Din a doua jumatate a secolului al XVII-lea ora*ul Bucurekti a
coneentrat *i cele mai insemnate institutii de culturii, ale Tarii Romanesti.
Astfel, d.uprt citiva ani de sporadica aetivitate la Tirgoviate, sub domnia
lui Matei Basarab, a Academiei greco- latine, domnitorii *erban Cantacu-
zino *i Constantin Brincoveanu vor funda la Bucure*ti cunoscuta, Acade-
mie domneasca de la manastirea Sf. Sava, creata dupit modelul Colegiului
Cottunian al celebrei Universitati din Padova.
Tot la Bucuresti se va muta, incepind cu anul 1678, cind a ie*it de
sub teascurile mitropoliei Cheia intelesului, centrul tipografic al Tarii
Romane*ti, aici apkind, Intre altele, prima versiune integrals a Bibliei
in limba romans (1688) *i tot aici va activa, la mitropolie sau la manastirea
Sna,gov, iseusitul meter tipograf, miniaturist *i ierarh, Antim Ivireanul.
Organizata 4i reorganizata temeinic, in 1707, de domnitorul Constan-
tin Brineoveanu, cu sprijinul stolnicului Constantin Cantacuzino *i
marelui ckturar Hrisant Notaras, patriarhul Ierusalimului, Academia
domneascii, de la Bucure*ti s-a bueurat de sprijinul generos al tuturor
domnitorilor care au urmat.
Intre documentele prezente in acest volum se afla o serie de acte ce
acesta grija permanents a domnitorilor pentru organizarea si activitatea
Academiei domne*ti de la Sf. Sava. Astfel, la 1 septembrie 1741,
consemnam o lista de *coalele donmeati cele din Bucure*ti i cele dupin
ora*ele dupre Mara", ce s-au orinduit din porunca mii.rii sale preainaltatului
domnul nostru Io Mihai Racovit,a voevod". Este de fapt o lista cu lefurile
profesorilor, intre care figureaza dascalul eel mare la invat5tura filoso-
fea,425, in orasul Bucurekti", adica profesorul *i conduckorul Academiei
donmeati de la manastirea Si. Sava, apoi doi dascali carii dau mathima
la gramatieil", tot la, Academia domneasca, 5i un dascal ce invata la
italiineaseit". Acesta era, in 1741, personalul didactic al Academiei, la
care mai apar mentionati Inca doi profesori de limba slava, la biseric a Sf.
Gheorghe Veehi, i un dascal care invat5 carte greceasca pe copii do la
biserica Tuturor Sfintilor".
Mai tirziu, la 17 ianuarie 1749, domnitorul Grigorie Ghica, in docu-
mentul situ de reorganizare a *colilor constata crt. in Bucure*ti au lost din
trecut si shit *i in vremea lui don° *coale, una elineasca *i alta sloveneasca,
din care amaandoao sant de mare folds nu numai liteuitorilor Tarii Roma-
ile*ti, ci *i tuturor color streini carii vin pentru dragostea invataturii".
Ca si in vremea lui Constantin Brincoveanu, Academia donmeasea era deci
deschisa 5i frecventata nu numai de romani, ci *i de multi studio*i, din
intreaga Peninsula Balcanic5,, mai ales, aflatrt atunci sub stapinire otoinana.
Documentul in cauza nu se refers la o reorganizare de structura
Academiei domne*ti, ci numai stabile*te rnasuri mai feline pentru a se
asigura plata regulata a salariilor profesorilor. In acest sans, se hotar5,*te
ca banii necesari pentru plata, dascalilor de la cele doua *coli domnesti
s5 fie adunati printr-o dank anualii, de la toti preotii din tars, iar suma
adunata Pa, fie administrate de catre mitropolitul tariff, Neofit Cretanul.
De altfel, acesta este desemnat de domnitor i supraveghetor direct al
bunului mers al color doua *coil din Bucuresti.
La 23 octombrie 1752 (doe. nr. 161), domnitorul Matei Ghica intrt-
re*te mezamintul predecesorului situ in scaunul Tarii Romane*ti. Din
ambele documents rezulta ins5, o oarecare restringere tematica a invata-
21
www.dacoromanica.ro
mintului de la Academia domneasca, deoarece, nu mai Aint mentionati
si salarizati decit doi profesori : dascalul eel dintii al invataturilor celor
filosofesti" si dasealul al doilea de invataturile gramaticii". Lipseste
profesorul al doilea de gramatica si eel de italiana, ambii trecuti in li,-,ta
din anal 1741.
Si domnitorul urmator, Constantin Racovita, reintareste vechea,
organizare a Academiei domnesti, desemnind pe noul mitropolit al tarii,
Filaret, cu supravegherea invatamintului din Bucuresti (1753 octombrie
18, doe. nr. 164).
In a doua sa donmie, Constantin Racovita se arata cu aceeasi grija
fats de seoli si, reintarind prevederile anterio are, hotaraste ea : se scoata
de la bir manastirea Glavaciogul si sa sa dea asupra sf. parintelui mitro-
politul tarii si sfintiia sa din venitul manastirii sa dea lefile dascalilor si
eheltuiala bisericii domnesti ". Rrisovul domnesc aminteste si de uncle
nereguli in plata sistematica a salariilor profesorilor de la Academia dom-
neasca, care de multe on nu le-au fost viind rand a-si lua plata cate patru-
cinci luni" (1763 iunie 26, doe. nr. 186).
In 1764, domnitorul Stefan Racovita, care reintareste asezamintuL
referitor la scolile din Bucuresti, face si un interesant istoric al hrisoavelor
domnesti privind acest subiect (doe. nr. 190).
La 10 iulie 1765, printr-un nou asezamint, acelasi domnitor hotaraste
ca si manastirea, Dealul, din Tirgoviste sa contribuie din veniturile ei lay
lefile profesorilor din Bucuresti. In acelasi timp, domnitorul hotaraste sa
reinfiinteze si eel de al treilea post de profesor de la Academia domneasca,
pentru invatatunle gramaticii".
0 reorganizare si, totodata, o inaltare calitativa a invatamintului
la Academia domneasca va realiza domnitorul Alexandru Ipsilanti in anuL
1776. In volumul de fata, se afla inserata Cartea patriarhala si sinodala,
datata 11 iulie 1776, de la Constantinopol, prin care este reintarit, de catre
cei mai inalti ierarhi ai Bisericii ortodoxe, asezamintul domnitorului din
Tara Romaneasca. Cartea patriarhala cuprinae integral textul hrisovului
domnesc (doc. nr. 220).
In noua sa organizare, invatamintul de la Academia domneasca,
beneficia, pentru prima data, de vase profesori, din care doi pentru
gramatica, unul pentru matematica sau aritmetica, geometrie si astronomic,
Inca si istorie ; unul pentru stiintele naturii, unul pentru religie si unul
pentru limba latina si italiana". Limba de predare urma sa fie ca ,si in
trecut, elina, dar uncle obiecte, precum matematicile, puteau fi predate
si in limba latina sau in limba italiana, care din ele se va socoti mai
pretioasa".
Un numar de 60 de elevi urma sa fie intretinut, anual, din veniturile
scolii, dar aceasta nu insemna insa un acces nelimitat la invatatura,
indiferent de class sociara si rang, deoarece regulamentul scolar prevedea
ca elevii ce nu trebuiau sa fie mai mici de 7 ani sa fie de neam bun,
adica copii boierilor in lipsit, sau urmasii boerilor numiti mazili, sau strgini
grad".
Caracterul de class al Academiei domnesti reiese cu claritate din
precizarea referitoare la accesul cop iilor de tarani la scoala, care nu puteau
fi primiti la acest Inacamint, deoarece ei trebuie sa Ca se indeletniceasa,
cu pluga'ria si en pa,storia", rivna lor" fiind de toles, dupg pgrerea hriso-
vului domnesc, numai Intru lucrarea pgmintului si cresterea vitelor"..
22
www.dacoromanica.ro
Era limitata si pregatirea copiilor de negustori : Iar copii neguta-
torilor sau ai me*te*ugarilor cari dintre ace*tia ii vor trimite pentru inva-
tarea numai a gramaticii, asa incit plecind do la *coala sa intro fiecare la
meste*ug, ca *i parintii lor, sa fie indrurnati, fiecare, spre firea,sca lui
inclinare".
Durata inviltamintului era stability la nouil, ani, sistemul avind mai
multe trepte de studiu : in cei trei ani de la inceputul elevilor, clupa obi-
cei. c se exerseze numai gramatica, tot asemenea, s'A, se faca inceputul *i
la limba Latina. Apoi trei ani astf el exersindu-se incit sa invete elineasca *i
latineasca din autorii cei mai buni. Iar dupa implinirea a *ase ani, de aci
inainte trei ani sa se ocupe cu poetica si retorica, cu exercitii eline*ti *i
latine*ti, studiind totodata *i pe imitatorii lui Aristotel". Se introducea,
faculativ, *i studiul limbii italiene.
Paralel, elevii din ultimii trei ani de studii urmau sa invete si cole-
lalte discipline aritmetica *i geometria, pe de alta foarte bine istoria
politica *i istoria geografica, cari sint in mai sus zisele limbi, iar dupil
aceea sa se familiarizeze cu filosofia lui Aristotel, cu prey buna astronomic".
Pentru intretinerea scolii, astf el amplificate, domnitorul orinduie*te
o dajdie obligatorie pentru toate mandstirile din tare, care 0, acopere
marile *i diversele cheltuieli ale Academiei dornn.e*ti. Dajdia se extindea
*i asupra tuturor preotilor aflatori in Cara domniei sale, socotiti ea, la
trei miff cinci sute".
In secolul al XVIII-lea, secolul luminilor, asistam la o rapidia proli-
ferare a invatamintului elementar in Bucure*ti, de*i el nu este Inca definitiv
organizat printr-un regulament domnesc sau bisericesc. Documentele ne
pun la dispozitie citeva interesante puncte de reper in acest proces carac-
teristic pentru epoca respective. Astfel, in mezilmintul mitropolitului Antim
Ivireanul pentru ctitoria sa, manastirea Tuturor Sfintilor (manastirea
Antim), din 25 octombrie 1715, se stipuleaza crearea unei mici *con pentru
copiii nevoimi : ,,Si i, se hraneasca trei copii ce ar invata, carte *i dascalul
for sa-si is plata, ostenealei din manastire".
intarind acest mezamint, la 11 iunie 1717, domnitorul Than Mavro-
cordat, large*te indicatia initiala, facind, de fapt, trecerea catre organi-
zarea unei adevarate *coli pentru copii saraci : sa sa facil in toti anii den
venitul ace*tii sfinte bisearici oarecaremilostenii, adeca, sa inveate carte
copii saraci".
La 1 septembrie 1741, in vremea domniei lui Mihai Racovitg, era
chiar mentionat un dascal care invata carte greceasca pe copii... la bise-
rica Tuturor Sfintilor", cu un salariu de 5 taleri pe lung. Aici, la mana-
stirea Antim, va lua fiintg, prin hrisovul domnitorului Alexandru Ipsilanti,
din 22 martie 1797, *i un seminar pentru preoti: Sa fie *i coal de
inviWatur5, pentru cei ce va fi ca sa intre in treapta preotii din toate
.eparhiile tariff ".
0 *coall la manastirea Coltea este amintita in hrisovul de intarire
pentru aceasta manastire emanat de la cancelaria domnitorului Mihail
Constantin. Sutu, in decembrie 1783: (Mihai Cantacuzino) au facut *i
inprejurul mangstirii ziduri, si *coala si chilii...".
Putin cunoscuta este scoala de la biserica Joan Bogoslov, ctitorita
din veniturile hanului Hagi Dumitrache Papazoglu. In toate mezamiutele
privitoare la, han, incluse in volumul de fata, este mentionata si *coala
aceasta, destinatl copiilor din paturile de jos. Biserica ctitorita de Papa-
23
www.dacoromanica.ro
zogiu urina sa aibii, intre altele, doi preoti mireni, unul pgmintean, i
altul grec, i un dasedl en invdgiturd rontaneased, o.ezeitor deapururea aeolea
ea sit invete copii ntahalagiilor".
Din analiza scriitorilor documentelor ar mai rezulta ca, la, sfir-,dtul
secolului al XVIII-lea mai functionau mici scoli si pe lingo alte biserici
din Bucuresti. Astfel, la 24 februarie 1787, un document este scris de
Grigorie dasegl of Sfeti loan Nou", iar la 20 aprilie 1794, mai intilnlin
pe dascglul Enachi de la Sfintul Pandeleimon". Un Gheorghe dascitlu,
Virg a preciza asezgmintul religios respectiv, scria un act la 27 noiem-
brie 1792.
Alaturi de Academia donmeascg de la Sf. Sava, in Bucuresti a mai
functionat, paralel, Si koala domneasca de slovenie 3 de la Sf. Gheorghe
Vechi. Acest asezgmint se pare ca era foarte vechi, dar a fost rectitorit
si organizat in prirnii ani ai domniei lui gerban Cantacuzino si a existat,
ca institutie de invAtAmint, ping, in preajma anului 1848.
La inceput, gcoala de slovenie de la Sf. Gheorghe Vechi a fost desti-
natg preggtiii preotilor, dar si-a extins menirea Si asupra asigurgrii unui
personal permanent pentru ca.ncelaria domneaseg (logofeti si died).
Plata profesorilor de la aceastg scoalg, si, in general intreaga. sa intre-
tinere, era asigurata din vistieria domneasca. In epoca domniilor fanariote,
in care domnitorii se succedau la scurte intervale pe tronul Tariff Boma-
nesti, gcoala de slovenie cunoaste multe neingrijiri si lipsuri. Unii domnitori
incearcg sa amelioreze situatia acestei scoli, ca Si a Academiei dornnesti,
de altf el, prin trecerea cheltuielilor de intretinere de pe seama statului,
pe seama mitropoliei, care este obligati dupg cum s-a vazut hi
diferite etape, sit puny la dispozitia scolilor din Bucuresti venitul manas-
tirii Glavacioc, al manastirii Tuturor Sfintilor si chiar al manastirii Dealul
din Tirgoviste.
Dacg, organizarea didacticit a gcolii de slovenie este, in general, mai
putin cunoscutg, ne stau la dispozitie numeroase documente, incluw in
volumul de fats, pe baza carora putem reconstitui activitatea profeso-
rilor de la aceastg scoalg in tot secolul al XVIII-lea. Astfel, primul dascal
de slovenie care apace documental este gtanco, despre care ne aminteste
cartea mitropolitului Neofit Cretanul, din 13 iunie 1749, prin care dg, cu
chirie lui popa Teodor de la Sf. Gheorghe Vechi locul unde a fost scoala
si casa dascglului Stanco". Acesta a fost secondat de dascglul Lupu, pe
care it aflgra drept martor pe un zapis de vinzare din 21 iunie 1736. Dascglul
Lupu va activa la aceastg, scoalg si in afara ei ping cgtre anu11755.
Dupg moartea dascglului Stanco, la conducerea scolii a urmat gine-
rele san, popa Florea, un foarte priceput mester al scrisului slavonesc din
acest secol. Dascglul Florea cunoaste bine si limba greacg, fiind traducgto-
rul unei scrieri a lui Joan Cariofil in limba romans.
L-a urmat la conducerea scolii, fratele sau, dascalul Constantin, care
prin intensa sa activitate, va cistiga latmgvointa unor domnitori si va ob-
tine, pentru el si pentru ajutorul sgu, Dragomir, numeroase scutiri si in-
lesniri domnesti. Astfel, la 13 august 1775, domnitorul Alexandru Ipsi-
lanti fi acorda printr-un hrisov, scutiri de dgri si privilegii, fiind mentionat
in document alaturi de eel de al doilea dascal de slovenie, de curind intrat
George Potra, .5coala domneasca de slovenie de la biserica Sf. Gheorghe Vechi din Bucu-
resti, In Glasul bisericii", 20, nr. 9-10, 1961, p. 837-878. §i 21, nr. 3-4, 1962, p. 250-312.
24
www.dacoromanica.ro
In functie, Dragomir. Acesta va ramine insit, patina vreme la scoala, deoa-
rece la 28 februarie 1780 este indepartat, neurmind eelor euviincioase
trebi daseitlesti, ci abittandu-sit la nescolaresti lucruri, s-au lipsit din scoala
si cauta a da cu chirie area cast ce este pe pivnita si locul Mitropoliei''
(cast ce i-a fost puss la dispozitie de mitropolie). Inregistram intre docu-
mentele din volum si actul de pretuire a lemnelor casei lui Dragomir de
la Sf. Gheorghe Vechi i actul prin care acesta, la 14 septembrie 1780.
4leclarit ca a primit suma de 293 taleri, pretul casei.
Dascalul Constantin si ipodidascalul" situ vor primi, in continuare,
diferite scutiri si inlesniri donmesti, In 24 septembrie 1786, de la Nicolae
31avrogheni, la 15 mai 1793, de la Alexandra Constantin Moruzi. Un docu-
ment, din 5 februarie 1792, ne precizeaza si leafs dascalului slovenese,
Constantin, care era in sumil de 25 taleri pe lwaa. La finele secolului al
XVIII-lea, Constantin este urmat, dupit moarte, de calugarul Isaiia, reco-
mandat de mitropolit si =nit in acest post, in 1796, de doinnitorul
Alex an dru Moruzi.
Dascalii Florea si Constantin apar, in documentele de fats, si in cali-
t ate de scriitori de acte (1753 octombrie 18 ; 1758 decembrie 5 ; 1763 iunie 26 ;
1764 mai 30 ; iulie 22 ; 1767 octombrie 15 popa Florea i 1764 martie
S si 1765 iunie 7 dascillul Constantin).
Scriitorii actelor demonstreaza, intr-un fel, si gradul de raspindire
a stiintei de carte intr-o anumita etapil. istorica. Astfel, pentru secolul at
XYII -lea, mares majoritate a scriitorilor de acte sint logofetii, pentru ca,
in secolul urmator, eels mai frecvente acte de vinzare-cumparare, de exem-
pla, sit fie redactate de prectii din diferitele mahalale ale orakyului. Apar Insit,
chiar in secolul al XVII-lea, scriitori de acte si din alto profesii, precum :
Trandafir cantaragiul, la 15 august 1692 ; Fota zalariul, la 1 iulie 1695 ;
Dumitru., fiul lui Irimia F,; elar, la 15 mai 1698 ; Stan selarul, la 17 septem-
brie 1745, Hristea capitan, in 8 septembrie 1784 ; Sima sin Radu, sluga lui
Hagi Dumitrache Papazoglu, care redacteazit si semneazil, la 4 decembrie
1786, o chitanta pentru primirea simbriei do la proprietarul hanului ;
Tordache capitan, semnalat cu douii documente redactate de el (26 ianuarie
1787 si 8 decembrie 1788) ; Radu F,4alvaragiul (la 23 aprilie 1790).
tiinta de carte era mai larg raspindita in rindurile mestesugarilor
din Bucuresti. 3n acest sens este extrern de interesant documentul de pre-
tuire a casei filcute de preoteasa Sanda in eurtea bisericii Sf. Gheorghe
Vechi, din 17 decembrie 1791, care este semnat de opt mestesugari, in
frunte ea meimar-basa Ionita, semnalat, de altfel, si cu alts documente
autografe. Mai semnau atunci, dovedind suficientil stiintil de carte, calfa
Manole, Dumitrasco vataful de zidari, Jane eettusul de lemnari, inesterul
dulgher Vladul, Baden dulgherul, Ion mesterul de zidari si Iancul zidarul.
Mestesugarii sint semnati si intr-o invoiala de constructie, patronatil
de acelasi Ionita meimar-basa la 20 august 1797. In afaril de acesta,
mai apar si un Gheorghe lenmar si Dumitrache sitlaru eel mic".
Toate Amite date dovedesc, intre altele, ea in Bucurestii secolului
al XVIII-lea existau multiple posibilitilti de invatare a scrisului si cititului
in liniba romans, deli nu se constituise un sistern de institutii scolare.
Prezenta scolilor romanesti pe lingii aproape toate biserieile din Bucuresti
era atunci o realitate.
Bibliotecile, in devenirea for istoricii, au fost denumite pe drept
euvint de dare Nicolae Iorga ca adevarate icoane ale sufletului" unui
.25
www.dacoromanica.ro
carturar sau ale unei epoci intregi. De aceea, prezenta *i structura biblio-
teeilor reflectil, intotdeauna, o anumita stare culturala a fiecarei perioade.
Ce pret aveau cartile, material *i moral, la mijlocul secolului al
XVII-1er, rciese cu usurinta din mentionarea for in actul de inzestrare
Cu bunuri a bisericii Sf. Dimitrie din Bucure*ti, la 14 mai 1667.
Danii de carti consenmeaza *i actul doamnei Maria, sotia lui Serban
Cantacuzino, din 28 octombrie 1689, pentru ctitoria sa, din Bucuresti,
Biserica Doamnei.
insu*i mitropolitul Antim Ivireanul cind a ridicat *i a intilrit printr-un
act mitropolitan proprietatile, privilegiile si datoriilemandstirii Tuturor
Sfintilor din Bucure*ti, a facut mentiunea ea a inzestrat frumosul *i boga-
tul asezamint cu carti de multe fealuri", ceea ce reprezinta intemeierea
unei adevarate biblioteci, care sa cuprinda nu numai cartile de cult, ci
si multe alte carti de lectura si studiu.
Cea mai importantil biblioteca din Bucure*ti a fost insit intemeiata
la Academia domneascil de la Sf. Sava, incil din vremea. domniei lui
Constantin. Brincoveanu, stolnicul Constantin Cantacuzino numatindu-se
printre marii sai sprijinitori. Stim, din alte surse, ca, dupii construiren
noului local al Academiei donme*ti (dupa 1710), biblioteca a fost instahthi
in inaperi speciale *i organizatit pe baze *liintifice de catre un enno,eut
carturar al epocii, Nicolae de Porta, fost secretar brincovenese i canta-
cuzinesc. Un bibliotecar basil platit si insarcinat special cu organizarea car-
tilor, eu supravegherca circulatiei lor, apace abia in anul 1776, in wet-
mintul doinnitorului Alexandru Ipsilanti, aflat intre documentele din acest
volum sub forma care ne-o transmite cartea patriarhala *i sinodala de la,
Constantinopol. Aici se stipuleaza clar : Iar cartile se incredinteazil unui
bibliotecar cu credinta, cc este orinduit, avind a le pazi in sigurantia spiv,
a fi de folos celor de la *coalii, dindu-le sit se foloseasca de ele, in schimbul
unei adeverinte, luindu-le apoi iar inapoi" (1776 iulie 11).
Mai consemnam, tot in legatura cu biblioteca Academiei donme*ti,
si documentul de stramutare a cartilor de la Sf. Sava la mlintIstirefi Sf.
Gheorghe, la 16 noiembrie 1791.
28
www.dacoromanica.ro
foarte clar ca Pirvu Mutu a locuit, pink Ia data mentionatk mai sus, It
orasul Bucure.ti, in mahalaua Fintina Boului (doe. nr. 82).
Mai semnalkin, ca extrem de importantk din punet de vedere isto-
rico- documentar si juridic, pentru intarirea unor acte, prezenta genealo-
giei Cantacuzinilor, ramura lui Serban Cantacuzino voievod, in cadrul
actului emis de domnitorul Constantin Raeovitk pentru intarirea stXpinirii
unor tigani ce apartineau lui Toma Cantacuzino, logofitt ai doilea nepot
al domnitorului Serban Cantacuzino si fuseserk luati pe nedrept de boierii
Cretulesti. Genealogia pare a fi stabilita mai tirziu, deoarece are drept
final de ramurk pe ckpitanul Constantin Cantacuzino, fiul chminarului
Gheorghe Cantacuzino. Toma Cantacuzino, titularul actului, era, do fapt,
fiul lui beizadea Gheorghe Cantacuzino, unicul mostenitor al ramurei lui
Serban Cantacuzino voievod.
0 ultimk informatie cu caracter istoric si de ceremonial se referk
la paza Cur ii doinnesti din Bucuresti, regulament stabilit la 24 aprilie-
1749 de cktre domnitorul Constantin Mavrocordat. In baza acestui docu-
ment, aprozii din oras erau obligati sk asigure cu oameni, cu cal de calorie,
cu puscit ai sable, paza Curtii voievodale, avind in schimb scutire de toat
darile thrii (doe. nr. 157).
31
www.dacoromanica.ro
REZUMATUL DOCUMENTELOR
1. 1634 mai 20. Dumitru judetul Impreuna cu cei 12 pIrgari ai orasului Intaresc vatafului
Stanciu, fiul logofhtului Tudosie, stapInirea peste doua locuri cu case situate Hugh mArthstirea
Shrindar, pe care le eumparase cu 4 bani gata".
2. (1643- 16541. Dobre unchiasul, feciorul lui Mircea vataf de geadinari domnesti, Nein-
du-se chlughr la manastirea Arges, dAruieste acesteia un loc de cash cu pivnita In Bucuresti.
3. 1645 ianuarie 25. Duca ceausul, Impreung cu fratii lui, vind lui Constantin mare
postelnic, o pivinith si douh locuri pentru mai multe pravAlii ou 60 de ughi.
4. 1645 iulie 12. Matei Basarab voievod Inthreste lui Evstratie vistier al doilea, stApInirea
unor case cumparate de la Dumitrasco postelnicul.
5. 1654 iulie 5. Feciorli lui Oprea logolatul vind lui Albu fustasul un loc de cash, cu 22 ughi.
G. 1655 ianuarie 11. Constantin Serban voievod intareste manastirii Arges un loc de cash
cu pivnita din Bucuresti ce fusese Omit de unchiasul Dobre, fiul Jul Mircea vAtaf de gradinari
do nmesti.
7. 1656 aprilie 17. Marcu, nastavnicul manastirii Sf. Nicolae (Mihai Vodh), face schimb
de tigani cu mAnastirea Babele, dind pe tiganca Stana si primind pe Neacsa.
8. 1656 aprilie 29. Lila, impreuna cu fratele ei Radu, vind lui Constantin fost postelnic,
un loc de cash cu gradina si curtesoarh", cu 3 ughi si jumatate.
9. 1660 martie 13. Gheorghe Ghica voievod Intareste stapinirea lui *erban Cantacuzino
Worat al doilea, peste niste tigani cumparati de la postelnicul Papa, fiul lui Buzinca clucerul,
cu 190 galbeni.
10. 1662 august 22. Grigore Ghica voievod intareste manastirii Mihai Voda stapInirea
peste mai multe locuri care s-au pustiit" in vremea lui Mihnea Voda, si fiindch manAstirea este
shrach si fArA nici un venit", If dh dreptul sh is sf vinariciul domnesc.
11. 1663 aprilie 10. Grigore Ghica voievod intAreste lui Serban un loc de cash pe care 11
avea de mostenire de la Manea feciorul lui Rusan.
12. 1665 februarie 4. Eupraxia, sotia logofhtului Radu Dudescu, Impreuna cu fiul ei
Radu, vind lui Defta croitorul un loc de pravalie In Zfibunari, cu 40 galbeni.
13. 1666 februarie 17. Radu Leon voievod Intareste staptnirea lui Badea Post mare pahar-
nic, peste un loc de cash In Bucuresti, peste niste vii in dealul Izvorenilor si peste altele.
14. 1667 mai 14. Radu Leon voievod daruieste bisericii cu hramul Sf. Dumitru (viitoarea
mitropolie), vase de argint, chrti de cult, vii si vite si o scuteste de o serie de dad st angarale.
15. 1667 iunie 30. Tudor croitorul, feciorul croitorului Paraschiva din Bucuresti, vinde
negutatorului Iorga Corbu si sotiei sale Marica, un loc de cash, thigh Biserica Grecilor, cu 50
galbeni.
16. 1668 februarie 15. Radu Leon voievod Inthreste manastirii Sf. loan eel Mare locurile
pe care le dhruiserh domnitorli de mai lnainte, pe care stau tabacii acum, dar care, In decursul
timpului, fusesera Inchicate de diferiti oameni.
17. 1668 martie 1. Radu Leon voievod Imputerniceste pe egumenul mAnastirli Sf. Ioan
ccl Mare sh oblige pe toti care stau In casele manastirii sh-si plateasch chiria, cei ce nu vor urea,
sh fie scosi din case.
18. 1668 aprilie 20. §teran mitropolitul tarsi di carte de blestern pentru mahalagii care
tithuie sh marturiseasch adevarul In legatura cu locurile manhstirii Mihai Voda, Impresurate
de dIferiti oameni.
3 - c. 245 3 33
www.dacoromanica.ro
19. 1668 iunie 8. Dumitra, fiica preotului Dumitru, vinde marelui pitar Stole un loc de
casa Ilnga biserica Aga Nita cu 6 ughi.
20. 1669 mai 11. Antonie voievod intareste manastirii Mihai Voda stapinirea peste toate
locurile si dealul cu vii ce are In cuprinsul orasului.
21. 1669 iunie 14. Eguinenul Grigorie de in manastirea Banului vinde lui Theodor mum-
giul (luminararul) un loc de casA in Bucuresti, pentru 25 galbeni.
22. 1670 mai 3. Antonie voievod porunceste la case boieri sa cerceteze impreuna cu mes-
tell buni" cauza pentru care nu functioneaza morile manastirii Mihai Voda; sa is masuri urgente
pentru Indreptarea neajunsurilor.
23. 1670 decembrie 30. Theodosic mitropolitul tarn dA egumenului Athanasic carte cu
mare blestem pentru tots aceia care stiu sa marturiseasca adcvarul, in pricina baii lasate de
Istrate negutatorul, manastirii Sf. loan cel Mare.
24. 1672 ianuarie 4. Antonie voievod Intareste mitropoliei, ziditA de Constantin erban
voievod, stapinirea peste locurile ce are in oral si o scuteste de toatc darile, cum a lost si mai
Inainte.
25. 1673 iunie 3. Leica din Ghergheti cu sotia lul Anghelina vind un loc de casa staros-
telui Iorga, cu 25 ughi.
26. 1674 iunie 12. Mihu croitorul, fiul lui Ti lea din Tirgoviste, vinde lui Partenie, egu-
menul manastirii de la Brad, un be de casa cu pivnita, pentru 65 taleri; actele vechi nu be mai
are, fiindca an ars in timpul domniei but Grigore Ghica.
27. 1674 decembrie 12. Gheorghe Duca voievod intareste manastirii Sf. Roan Botezatorul
niste locuri de cask unde au fost tabacii, care, in decursul timpului, fusesera impresurate de unii
oameni MIA nici o drcptate".
28. 1675 aprilie 23. Stoica Ludescu logofat (cronicarul ) daruieste lui Chiriac ceaprazarul
un loc de casa lingA curtea bisericii cu hramul Sf. Nicolae $elari, In apropiere de Ulita Mare
(str. Lipscani de azi).
29. 1675 iunie 7. Locuitorii din mahalaua Sapunari, impreuna cu Tudorasco al doilea
vornic, Intaresc lui Stanila, feciorul lui Neagu Armeanu, stapinirea peste un loc de linga pirlul
Bucurestioara, pe care 1-1 impresurasera niste tigani.
30. 1676 iunie 18. Partenie, egumenul manastirii Radu Voda se intelege cu Stroe, fiul
negutatorului Mihai, pentru tiganca Musa, pc care o vinduse manastirii Gherghe, fiul lui Bebe
iuzbasa.
31. 1676 august 8. Mihul vAtaful, impreuna cu sotia sa Marica si fill sal Dumitrascu si
Iacov, vinde mitropoliei o familie de tigant pentru suma de 70 taleri.
32. 1677 ianuarie 8. Stan vornic al dollea arata ca din porunca marclui vornic Vilcu
a masurat local manastirli Nucetu, dupa cartea de hotarnicie data de Gherghina judetul.
33. 1677 februarie 5. Manu cupetul, fost staroste de negutatori, impreuna cu fiul sau
Lamba, vinde lui Slavu abagiul un loc de casA, alaturea cu local lui Radu Tiganescu, cu 57
taleri si jumatate.
34. 1677 iunie 10. Toma judetul impreuna cu cei 12 pirgari, cu preoti sf batrini si cu
omul domnesc" Tudosie vornic al doilea, aleg, hotarnicesc si impietresc locurile pe care le-a
avut vornicul Preda Brincoveanu care in vremea rautatilor" unit oameni, fara voia nimanui
au fAcut case si gradini pe ele.
35. 1678 aprilie 4. Gheorghe Duca voievod intareste lui Ianas fost mare jitnicer stapini-
rea peste un loc de cask In mahalaua Arhimandritului la capul podubul Cilibiului", pe care-1
cumparase de la paharnicul Matei Barsescu.
36.1680 mai 24. Radu din Cartojani, judetul Vlasca, se imprumuta cu 170 taleri de la
pitarul Grajdan, punindu-si amanet trei prAvAlii si o pivinitA ce se afla pe ulita ce merge la
Scaunele de came.
37. 1680 iulie 21. Ancuta, sotia lui Mihu logofat, impreuna cu copiii ei, vinde lui Stroe
vataf niste case cu loc si grading cu pomi, pentru 35 taleri.
38. 1680 septembrie 2. Radu Mustatea din Cartojani se Imprumuta cu 170 de taleri de la
pitarul Grajdan, cu care si-a rascumparat trei pravalii si o pivnita de in Hriza vistierul.
39. 1681 aprilie 17. erban Cantacuzino voievod intareste mai multor slujitori domnesti,
stapinirea peste niste locuri de cask, din mahalaua Sapunarilor, pe care be impresurase Rades
barbosul, declarind mincinos ca i-au fost daruite de Cernica vornicul.
34
www.dacoromanica.ro
40. 1684 ianuarie 17. Theofan shimonah daruieste manastirii Arges o chille din chiliile
bisericii pe care el a zidit-o din temelie in Bucuresti.
41. 1684 mai 11. Grajdan pitarul, fiul lui Mircea spatar din Preajva, vinde un loc de
sapte pravalii doamnei Maria, soda voievodului Serban Cantacuzino, pentru 130 taleri, loc pe
care aceasta 11 daruieste ctitoriei sale Biserica Doamnei.
42. 1684 mai 11. Tudora, fata lui Dobrc, vinde doamnei Maria, sotia lui Serban Cantacu-
zino, voievod, un loc de patru pravalli pe care cumparatoarea II daruieste ctitoriei sale Biserica
Boa mnel.
43. 1685 martie 10. Ion si Neacsu, fiii lui Ivan zabunarul, And lui Defta croitorul o pr.&
valie cu loc, Iinga pravalia lui Alexe sapunarul, cu 80 ughi.
44. 1686 noiembrie 14. Zota, fiul lui Mihalcea croitorul, vinde lui Serban Cantacuzino
voievod un loc de pravalie intre Stanciul Pustiul st casa Sot icai, sotia raposatului Macula negu-
tatorul.
45. 1686 decembrie 15. Dima slugerul daruieste manastirii Stavronichita, in deplina pro-
prietate dupa moartea sa, 3 pravalii din Bucuresti si o mosie de 468 stinjeni din judetul Ialomita.
46. 1687 aprilie 3. Portarii trimisi de ispravnicii orasului, din porunca domneasca, impre-
una cu diferiti oameni dimprejur hotarnicesc locul ce are manastirea Nucetu in Bucuresti.
47. 1687 aprilie 12. Constantin Hagiul, pircalab din Filipesti, daruieste Bisericii Doamnei
niste case cu pivnita si vinde In acelasi limp un loc egumenului de la manastirea Cotroceni.
48. 1687 aprilie 21. Popa Stoica impreuna cu sotia sa Grajdana vind doamnei Maria,
sotia voievodului erban Cantacuzino, un loc cu casa pe linga biserica ctitorita de aceasta.
49. 1688 ianuarie 1. Dionisie patriarhul Constantinopolului-da carte de blestem in lega.
tura cu o pivnita de piatra a lui Iane, ramasa de la unchiul sau Ghinea Matraca.
50. 1688 iunie 15. Gligorie, egumenul manastirii Sarindar vinde lui Manta portarul si
sotiei sale, Maria, o casa cu pivnita si cu locul ei, de lInga coltul manastirii, din sus, cu 54 taleri.
51. 1689 octombrie 28. Doamna Maria, soda raposalului Serban Cantacuzino voievod,
inching Biserica Doamnei, pe care a construit-o si a Inzestrat-o cu de toate: odajdii, argintarii,
dul, case, pravalii, locuri, manastirii Cotroceni, cu obligatia de a se respecta cele trei puncte
men tionate.
52. 1690 mai 25. $o[iica, sotia raposalului Macula, negutatorul, vinde lui lane, nepotul
lui Ghinea Matraca, o jumatate de pivnita la ulita, ca sa poata da lnapoi cei 200 taleri prctul
unei mosii pe care o cumparase, mai Inainte, stolnicul Constantin Cantacuzino, si acum nu-i
mai placea.
53. 1691 noiembrie 26. Dima vinde lui Deftea croitorul un loc de pravalii Una Manole
croitorul, dupd dorinta sotiei sale, Bana ca sa o grijesc pe is si pre barbatul ei", si a primit
70 de taleri.
54. 1691 decembrie I f.z.j. Mustafa ceaus, scrdarul Rusciucului, adevereste ca cafeneaua ce
poseda ienicerul Hamic, mort la Bucuresti, Vara mostenitori, trece in proprietatea statului. Din
ordinul lui Mchmed, aga ieniccrilor a venit si a vindut-o cu 65 de piastri lui Gavaz basa.
55. 1692 ianuarie 24. Aspra, sotia lui Gavrilasco paharnic, Impreuna cu fiii ei vind lui
Iane din Stancesti case cu pivnita de piatra si pravalii in Bucuresti, pe Ulita Mare.
56. 1692 mai 20. Tudorache vinde Radei si Alexandrei, fetele lui Stan Ti Used o pr.&
valie In Ulita Mare, linga pravalia manastirii Sf. Sava, cu 80 de lei.
57. 1692 august 5. lani Cocorascu logofat face schimb de tigani cu Nectarie, egumenul
manastirii Sf. loan, dind pc Anca si primind pe Despa.
58. 1692 august 15. Isac impreuna cu sotia sa Rivca vind jupinului Zaharia o casa, Vara
loc, cu 10 taleri.
59. 1692 august 25. Constantin Brincoveanu voievod (la vole manastirii Radu Voda sa
faca o moara, asa cum a avut si mai Inainte, pc apa Dimbovitei, inspre Livada domneasca, In
fata morii manastirii Mihai Voda.
60. 1692 decembrie 12. Constantin Brincoveanu voievod Intareste manastirii Sarindar
stapInirea peste mai multe locuri pre lunca despre DImbovita" pe care diferitl oameni, In vremea
lui Radu Leon voievod, si-au facut case si gradini.
35
www.dacoromanica.ro
61. 1693 februarie 15. Radu Golescu fost mare coins, ImpreunA cu Riede sale, Zoita si
Ancuta, daruiesc manastirli Sf. loan cel Mare, 20 pogoane vie la Vespesti, 50 of cu miei si 40
matcl de stupi, spre a fi pomenitA toatA familia lui, Bind si ctitori dupa Inaintasii lor.
62. 1693 iulie 12. Constantin Brincoveanu voievod Intareste stApInirea lui Cornea Brill-
loiu mare paharnic asupra unor locuri de casa din Bucuresti, de peste Dimbovita, de la podul
agal lui Iane In sus" pia In locul lui Matei Ciorogirleanu mare vistier.
63. 1693 august 3 (1104 zilhidge 1). Aivaz basa declara ca pentru locul cafenelei ce o
posedA In Bucuresti, egumenul manastirii Cotroceni i-a plata. 30 de piastri.
64. 1964 august 4. Constantin Brincoveanu voievod intareste stolnicului Davila Neamtu
stapinirea peste o casa cu locul ei, 1IngA terenul protopopului Theodor, pe care a cumpArat-o de
la Tudoran potcovarul, cu 45 taleri.
65. 1695 februarie 5. Constantin Brincoveanu voievod Intareste lui Vasi le mare capitan
de seimeni si jupinesei lui, Dospina, stapinirea peste 12 pogoane de vie In dealul Bucu-
restilor", pe care le cumparase cu 200 de taleri de la unchiul sau Patrasco.
66. 1695 iulie 1. Cltiva locuitori din mahalaua Macelarilor, In urma unei carp de blestem
data de mitropolit, marturisesc care este si pinA unde se Intinde locul unchiasului St Anna.
67. 1696 februarie 8. Constantin Brincoveanu voievod daruieste lui Alexandru Post mare
postelnic un loc de casa In mahalaua Oltenilor pre Maga locul Radului tabacul", pentru ca sail
faca casa si temei".
68. 1696 iunie 15. Iosif cAlugArul vinde lui Constantin logoratul casa cu loc, cu gradina
cu pomet, cu jicnita si cu toate dichisele" pe care le cumparase si el de la popa Ivasco. Logof A-
tul Constantin le daruieste bisericii Tuturor Sfintilor clAdita de mitropolitul Antim.
69. 1696 august 7. Negutatorii orinduiti din ordinul celor trei caimacami, dupA ce au
masurat un loc cu vad de moarA din mahalaua Gorganilor, dau manastirli Radu Voda carte de
stApInire.
70. 1696 noiembrie 8. Constantin Brincoveanu voievod reinnoieste Inchinarea manastirii
St. Ioan cel Mare, zidita de Andrei vistierul sf InzestratA si mai mutt de ginerele sAu banul Preda
Buzescu, catre mAnastirea Sf. Ilie din Rumelia, fiindcA din cauza multor raotati aid In tarn"
toate actele vechi ale manastirii au Post distruse.
71. 1696 noiembrie 10. Chirita portareasa vinde lui Ghiorghita pircalabul o casa, in
mahalaua Brosteni, cu 22 taleri.
72. 1697 mai 21. Constantin Brincoveanu voievod intAreste stapinirea lui Iane vataful
de aprozi asupra caselor ce are In mahalaua de la biserlca Aga Nita, cumparate de la Musat
logof atul.
73. 1697 mai 26. StoichitA Golumbeanutvaharnic face schimb de tigani cu jupinul Toma,
far pentru un copil de tigan plateste 13 taleri si jumatate.
74. 1697 iunie 5. Marco capitan vinde lui Radu beizadea, fiul raposatului Bias Voda,
o gradina cu 35 taleri, relulnd -o de la capitanul Patru Obedeanu care nu avea protimisis.
75. 1698 mai 15. Simion monahul, de la manastirea Radu Voda, da ginerelui sau Tana-
sie suma de 50 taleri pentru o jumatate de pravalie pe care nu vrea s-o stapIneasca ImpreunA
cu cumnatul sau Iorga.
76. 1698 iunie 22. Maria baneasa, sotia raposatului ban Barbu Milescu, face schimb cu
vistierul DrAgusin Merisanu, dlndu-i acestuia vine sale din Nucetul de Sus, judetul Olt si primind
de la el casele ce be are In Bucuresti.
77. 1698 iulie 5. Constantin Brincoveanu voievod Intareste lui Sterie lumInArarul sta-
pinirea peste niste case si patru pravalii pe care le-a cumparat de la jupineasa Paraschiva, sotia
capitanului Tudor Odivoianu, cu 400 taleri, clt si asupra a 12 razoare" de vie in dealul Bucures-
tilor.
78. 1699 mai 4. Ion Tarabuceanu vinde lui Radu beizadea fiul raposatului Inas Voda,
o casa in mahalaua Brosteni Intre garlele Dambovitii" si vecinA cu gradina marii sale" pe care
o cumparase de la Marco capitan.
79. 1700 ianuarie 20. Iorga, feciorul raposatului Duca staroste, daruieste lui Radu bei-
zadea, fiul lui Bias Voda, 300 de stinjeni din mosia Tatarani, pentru ca a intervenit la domnitorul
Constantin Brincoveanu de 1-a scutit de birul negustoresc", primind si 100 de talerl cu care §i-a
platit datoriile.
36
www.dacoromanica.ro
80. [ 1700). Mihai barbierul se Invoieste cu serdareasa Stanca sa plateasca acesteia o
chirie anuala de trei taleri pentru locul pa gunoi, linga Dambovita", ce a primit pentru a-si
construi casa.
81. 1701 iulie 6. Fratii Ianache Vacarescu mare alga si Ivan Vacarescu vataf fac schimb
cu mitropolitul Theodosie al Ungrovlahiei, caruia ii dau doua tigAnci: Neaga si Mira si primesc
pe Dragana si Manea, ai lui Oprea Gurban.
82. 1702 februarie 22. Plrvu Mutu zugravul Impreuna cu soda sa Tudora, And lui Radu
mare clucer de arie ci lui Iordache Cretulescu mare camaras o casa in Bucuresti, cu 45 taleri,
pe care si ei o cumpArasera de la Anca Trufasoala.
83. 1702 martie 21. Teodosie mitropolitul tariff intareste preotului losif si logofatului Stancu
stapinire peste un loc de pravalie, vecin cu gardul manastirii Stelea, pe care ei 11 primisera de
pomana de la preotul Bogdan.
84. 1702 iunie 6. Marina, sora calugaritei Ghervasia, vinde lui Mihai negutatorul pe
tiganca Rada, fiica Bogdanei, pentru 35 taleri.
85. 1703 ianuarie 6. Apostol Poenaru vornic vinde manastirii Horez o parte din casa
ce are linga apa Dimbovitei, 1mpreuna cu grading, grajd, l cuhnie pentru suma de 150 taleri,
far o alta parte, pretuita la 50 taleri, o face danie manastirii, pentru pomenirea lui si a Orin-
tilor lui.
86. 1703 seplembrie 15. Popa Mitrea de la biserica Dintr-o Zi vinde lui Iane cupetul o
casa din mahalaua bisericii cu tot locul cat iaste Ingradit", cu 47 taleri.
87. 1704 februarie 13. Marica, sotia paharnicului Staico Merisanu, daruieste nepotului
ei Barbu Merisanu paharnic, un loc de casa in mahalaua Popa Ivasco, pe care 11 avea ramas de la
raposatul el sot care 11 cumparase de la banal Radu Nasturel.
88. 1705 ianuarie 9. Dumitrascu, fiul lui Ion luzbasa de fustasi, vinde egumenului de la
manastirea Nucetu, cu 190 taleri, o pravalie pe care o primise drept zestre de la socrul sau
Lica din Gherghita.
89. 1706 mai 8. Serban cu sotia sa Visana And lui Neagu postelnic un loc cu pomet
si casa in mahalaua Dintr-o Zi, pentru 20 taleri.
90. 1706 iunie 12. Mate! Dobriceanu pitar vinde lui Stroie mare vornic o casa cu loc,
grading ii porni, In Bucuresti, pentru 18 taleri.
91. 1708 aprilie 12. Caplea, sotia lui Marin zugravul, 1mpreunA cu flit el, vinde Jul tefan
egumenul manastirii Glavaciog, casele pe care le are, pentru 45 taleri, ca sa alba pentru Inmor-
mintarea sotului ei.
92. 1708 aprilie 14. Ioan arhimandritul de la manastirea Horez vinde lui Grigorascu
mare ciohodar niste case in mahalaua Sf. loan cu 310 taleri, case pe care el le cumparase de la
Apostol Poenaru vornicul cu 200 taleri si be refAcuse cu cheltuiala manastirii.
93. 1708 aprilie 16. Constantin Brincoveanu voievod intAreste lui Constantin Greceanu
mare cApitan din Cerneti, dreptul de stapinire asupra caselor din mahalaua Si. loan, pe care
acesta be cumparase de la Gligorascu mare ciohodar.
94. 1708 iunie 15. Coanda Cornalanu capitan vinde lui Constantin Brincoveanu voievod
12 tigani, pe care-I avea de la vara-sa, Caplea Pardescul, cu pretul de 17 talerl fiecare tigan,
primind in total 204 taleri.
95. 1709 martie 29. Antim mitropolitul Tar!! Romanesti aprobA cedarea catre spatarul
-
Mihai Cantacuzino pentru 800 de lei - a locului pe care Coltea zidise o biserica de lemn,
014 da vote sa zideasca bolnita" si casa de streini" pentru Ingrijirea celor bolnavi.
96, 1709 iulie 1. Constantin Brincoveanu voievod Intareste lui Fotea fost plrcalab de
c-urte stapinirea peste casele lui lorga Perdecula, ce se afla in mahalaua Sf. Nicolae, Cu tot locul
for clt tine curtea Ci gradina.
97. 1709 octombrie 13. Stoica, sotia lul Dumitrasco comis, vinde lui Stroie vornic o cask
care fusese zalogita in mama ei de un oarecare Milos, pentru suma de 18 taleri.
98. 1710 mai 17. Rizea matasarul impreuna cu fratii sal, fill lui Die abagiul, vind un loc
jupinului Apostol, pentru suma de 70 taleri.
99. 1710 august 4. Constantin Farcasanu se 1mprumuta cu 60 de talerl de la Radu mare
sliver 0-1 pune amanet un loc ce are pe lInga acesta si Buicescu.
37
www.dacoromanica.ro
100. 1711 martte If.z.j. Hrizea matasarul ImpreunA cu sotia sa Armeanca vind egumenului
de la manastArea Nucetu o casa cu loc, pentru 15 taleri, care be fusese daruit mai Inainte de
logofatul Stoica Ludescu lui Chiriac ceaprazarul.
101. 1711 aprilie 9. Iorga croitorul Impreuna cu sotia sa Rada se Imprumuta cu 100 taleri,
Tara dobinda, de la Ignatie egumenul manastirii Nucetu, punind zalog o pravalie.
102. 1711 mai 24. Dima, gincrele lui Static din Stancesti, vinde jupinului Tudorache o
pravalie, alaturea cu locul lid Lica Farimita, pentru 80 thleri.
103. 1712 mantic 21. Constantin Brincoveanu voievod arata ca a refacut din te.melie
biserica Sf. loan, care era mica, Intunecoasa si WA de turn, acordIndu-i drept ajutor 100 bolovani
de sare de la ocna Telega.
104. 1712 ionic 1. Iorga croitorul, Impreuna cu sotia sa Rada si cu cele doua fete: Marica
si Stefana, wind lui Ignatie egumenul manastirii Nucetu, o pravalie cu 160 taleri.
105. 1713 mai 17. Diicul Rudeanu fost mare logofat daruieste mitropolitului Antim un
codru de loc din coltul gradinii noastrc despre pod".
106. 1713 mai 25. Matci diaconul, gincrele popei Bunea, vinde lui Lefter vornicul un
razor de vie pe dealul Bucurestilor, cu 8 taleri.
107. 1713 iulie 1. Constantin logoratul daruieste mitropolitului Antim un loc care sa
Invecineazil cu fostul teren al lob Dragusin Merisanu vistierul pe care s-a construit biserica Tutu-
ror Sfintilor, pe care si el it cumpiirase de la popa Ivasco.
108. 1713 august I. Neacsu staroste de negutatori, impreuna cu Jipa, fiul lui Ianut sta-
roste, vind lui Radu Dudcscu mare paharnic un loc de doua pravalii In Ulita Barbierilor.
109. 1713 august 10. Manca ceausul, impreuna cu fratele sau Dumitru pircalabul de la
Clinceni, vind mitropolitului Antim o casa cu loc din mahalaua Popii Ivascu, cu 25 taleri.
110. 1714 aprilic 8. Stefan Cantacuzino voievod daruieste lui Andonie capitan de sara-
geale", casele raposatului Voicu fost capitan de seimeni la coconii lui Constantin Voda" (Bob.
coveanu), din mahalaua Sf. Ecaterina.
111. 1714 mai 24. Sava portar al doilea, din ordinul domnului, Impretina cu preoti si
locuitori din mahala, delimiteaza locurile pravaliilor manastirii Nucetu fatii de cele ale manas-
tirii Sf. Sava, spre a nu mai fi pricing de neintelegere si judecata.
112. 1715 februarie 16. Chirca Rudeanu lost mare singer daruieste mitropolitului Antim,
pentru biserica ctitorita de acesta, o parte din gradina parinteasca, din care a mai daruit Inainte
si tatal sau Diicu Rudeanu.
113. 1715 februarie 17. Barbu Merisanu &Luger, fiul vistierulul Dragusin Merisanu, arata
ca locul pe care Impreuna cu tatal ski 1-au (lama mitropolitului Antim ca sa construiasca pe
el biserica Tuturor Sfintilor, i-a lost daruit, cind s-a Irisurat, de matusa sa Marica sotia lui
Staico Merisanu paharnicul.
114. 1715 mantle 21. 5erban, fiul lui lane Stanescul, vinde mitropolitului Antim o pivnita
de piatra cu pravalii deasupra si un han alaturea, toate pc Ulita cea Mare, pentru 1 350 taleri.
115. 1715 iulie 20. Mitropolitul Antim Ivireanul face o serie de danii manastirii cu
hramul Tuturor Sfintilor, construita de el si fixcazil 51 obligatiile ce trebuie sa le aiba manastirea.
116. 1715 octombrie 25. Lefter vornicul daruieste manastirii Antim vase razoare de vie
In dealul Bucurestilor.
117. 1716 februarie 2 tBuzitu?J. Maria Mileasca baneasa Impreuna cu gincrele ei Durni-
trascu Brailoiu darulesc un loc ce an In Tlrgoviste manastirii cu hramul Tuturor Sfintilor din
Bucuresti, cladita de mitropolitul Antim, in mahalaua Popa Ivascu.
118. 1716 mai 23. Nicolae Mavrocordat voievod da carte domneasca lui Atanasie, egu-
menul manastirii Sf. Ioan, cu privire la chiriasii manastirii din mahalaua Trimbitasilor, care
si-au construit case mai marl cu pivnita ti4 vind vinurile tor, sa li se darlme casele si sa-i
mute pe loc domnesc".
119. 1718 tunic 7. Ianache chitaretul din Bucuresti Sc Invoieste cu jupinul Oprea Florea
din Brasov In prIvinta unei vii cumparata de la Nicodim calugarul.
120. 1718 octontbrie 24. Dospina, vaduva lui Rodria capitan, vinde ginerelui sau, Staico
logofat partea ei din casele, gradina si curtea ce se afla in mahalaua Scaunelor, pe care lvinduse
lui Staico capitan, nerespectind dreptul de protimisis.
38
www.dacoromanica.ro
121. 1719 decembrie 4. Nicolae Mavrocordat voievod Intareste lui Tudorache fost mare
comis si lui Hrisant camaras n4te case lInga biserica Antim si alte proprietati din Cringu, judetul
Saac, foste ale paharnicului State Leurdeanu care nu-si putuse plati datoria.
122. 1720 mai 5. Nicolae Mavrocordat voievod scuteste manastirea Sf. Than cel Mare dc
a da calul domnesc", asa cum dau alte manastiri, fiindcA si mai lnainte s-a bucurat de aceasta
favoare.
123. 1721 noiembrie 1. Ianache slugerul fost cupet, prin diata ce face, lasA danie Mitro-
poliei casele, via din dealul Bucurestilor, haine si lucruri, ca dupa moarte sa i se faca pomeniri
si sarindare timp de trei ani.
124. 1725 mai 4. Mai multi locuitori, din ordinul marilor boieri, merg si delimiteaza,
Insemnindu-1 cu pietre, locul logofatului Staico din mahalaua Scaunelor, alaturi de cel al vatasilor
de macelari.
125. 1726 mantic 20. Maria, flica lui Radu Grecianu logofat In tocmeste diata de averea
mobila §i imobila (case, mo0i, vii etc.) ce lasa dupa moarte si numeste §i epitropii care au datoria
sa urmareasca aplicarea acesteia.
126. 1727 august 24. Cara Mustafa I mpreuna cu sotia si fiii And Int Stefan cazacul si
sotiei sale Ilina o casa In mahalaua Popa Rusu, cu locul ei, pentru 10 taleri si jumatate.
127. 1728 decembrie 20. Radu tiganul, croitor, se obligA sa dea manastirii Sf. loan 2 taleri
vechi pe fiecare an drept chirie pentru locul din mahalaua Scaune pe care i s-a dat voie sa-si
faca casa si pivnita.
128. 1729 august 1. Matei Cantacuzino mare armas daruieste manastirii Sf. loan cel Mare
un salas de tigani pcntru pomenirea raposatei sale sotii Pauna.
129. 1729 septembrie 29. Egumenul manastirii Stavropoleos, dorind sa mareasca altarul
bisericii, da fostului serdar Grigorie Grecianu un lbc, In schimbul altuia aflat In hotar cu altarul.
130. 1730 iulie 1. Ca Ma, sotia raposatului Matei Cimpineanu vistler, fiica lui Draghici
Cantacuzino mare vistier, daruieste manastirii Sf. loan cel Mare, dupa dorinta raposatului sau
fiu Constantin, trei suflete de tigani, pentru pomenirea lui.
131. 1731 aprilie 4. Bucur seimen, din steagul capitanului Draghici, vinde dascalului
lanache casa ce o cumparase de la Dobre abagiul, aflata In mahalaua Brosteni, primind pentru
ea 3 taleri.
132. 1732 iulie 23. Leftera, sotia lui Grozea macelarul, vinde lui Neagoe macelarul un
scaun de carne din mahalaua Scaune, cu 29 taleri noi, pentru a-si plati datoriile ramase de la
sotul sau.
133. 1733 aprilie 12. Ioana, sotia raposatului stegar Andronache, vinde jupinului Tudor
un loc cu pomet in mahalaua Lucaci, pentru 6 taleri si jumatate, ca sa alba bani pentru pome-
nirea sotului si cumnatului ei.
134. 1734 decembrie 10. lordache logofat de visterie Impreuna cu fratele sau Constantin
postelnic, fill raposatului Asan Micsanescu mare sluger, vind mitropolitului Stefan un loc pe
care tatal for II cumparase de la Filotheu egumenul manastirii Sf. Ecaterina.
135. 1735 ianuarie 14. Preotul loan, fiul preotului Iane, impreunA cu sotia sa Dragana
vind logofatului Constantin, fiul preotului Bogdan, case cu pivnita si cu pravalie cu suma de
900 taleri noi.
136. 1737 decembrie 15. Despa, fosta sotie a raposatului Staico logofat, vinde lui Stefa-
nache mare clucer de arie trei pravalii de lemn In mahalaua Scaunelor, cu pretul de 350 taleri.
137. 1741 martie 15. Pirvu diaconul sf verii sal dau scrisoare la mina lui Afendule, fost
mare capitan de margine, ca nu mai au nici o pretentie la locurile pe care be stapineste de pe
urma raposatei sale sotii, fosta for matusa.
138. 1741 martie 16. Constantin Mavrocordat voievod da voie egumenulul Grigorie sa
is In stApInirea manastirii Mihai Voda, ca metoh, Biserica Alba, sa fie pentru calugari vatra
de Odere", In cazuri exceptionale.
139. 1741 mai 19. Patru marl boieri, din porunca domnitorului, masoara si hotarni-
cesc dealurile cu vii din Bucure§ti, care au provocat nelntelegere Intre mitropolitul Neofit si
egumenul Grigorie de la manastirea Mihai Voda.
140. 1741 mai 20. Marii boieri ai Divanului, dupa alegerea si hotarnicia fAcuta de doi
boieri, dau carte la mina mitropolitului Neofit ca dealul cu vine daruit de voievodul Radu Leon
este proprietatea mitropoliei si nu a manastirii Mihai VodA; Intarirea domnitorului.
39
www.dacoromanica.ro
141. 1741 tulle 12. Mat multi locuitori din mahalaua Biserica Alba marturisesc pe unde
au fost hotarele locurilor pe care mitropolia le are In Gura Vail, pe 111.'0 Putul Calicilor, pe
drumul Mehedintilor (Ca lea Rahovei de astazi).
142. 1741 tulle 22. Marii boieri, din porunca domnitorului, mAsoarA $i hotarnicesc locu-
rile mitropoliei care se invecineaza cu locurile lui Constantin Dudescu mare logofat.
143. 1741 seplembrie 1. Insemnare de lefurile ce se dau dascAlilor de Ia *collie domnesti
din Bucure$ti $1 din celelalte orate din Tara Roina.neasca.
144. 1742 ianuarie 2?. Mi hal Racovita voievod dA carte domneascA manastirii Sf. Loan
prin care-i scute$te o pivnita de fumarit, de camanarit, de vamA de yin domnesc $i de alto
calabalicuri".
145. 1742 'walk 2. Radu Cretulescu mare stolnic si Andronache Pa lada fost mare stolnic,
din porunca domnitorului, delimitcaza $i impietresc proprietatile mitropoliei din ores, in special
acelea care au fost darnite de voievodul Radii Leon, dar Incalcate de manastirea Mihai Voda.
146. 1742 seplembrie 17. Mihai Racovita voievod Intarote egumenului Meletie de la
mitnastirea Plumbuita ca sit tie, In mahalaua Balaceanu, o pivnita in care sa se vindA vinul
manastirii, Hind scutita de toate &Arne care se pun pe circiumi.
147. 1743 februarie 11. Mihai Racovita voievod intarote manastirii SArindar stApInirea
peste 11 suflete de tigani pe care Ii daruise Anton capitan din Buzau.
148. 1743 noiembrie 26. Constantin 1ogofat, fiul prcotului Bogdan ecicsiarhul, fiul salt
Mate' And lui Matci Condre o cast cu pivnita din Ulita Mare, en 500 de taleri.
149. 1745 februarie 5. Neagu macelarul vinde un scaun de came, cu parnintul lui, jupt-
nului Dimitrache, cu 50 de taleri.
150. 1746 mai 5. Barbu Vacarescu mare logont $i Constantin Briucoveanu mare clucer
hotArasc ca doi boieri sa cerceteze hrisoavelt $i sit aleaga locul din Livada domneasca pe care
Grigorie cgumenul spline ca. 1-a (Unlit Radu Leon voievod manastirii Cotroceni.
151. 1747 iunie 14. Maria Comaneanu vinde nepotului sAu, lanachi polcovnicul, o cast
In mahalaua Sf. loan, linga Dimbovita la podul de nuiale", pentru 250 de taleri, din care a pri-
ma 200 de taleri, tar 50 de taleri i-a dat dente nepoatei sale, Stance; cu adeverirca mitropolitului.
152. 1748 iunie 20. Grigore Greceanu mare vornic si Barbu Vacarescu mare vistier, din
porunca lui Grigore Ghica voievod, judeca pricina de neintelegere dintre postelnicul lonita
Brata$anu, ginerele raposatului doctor Dumitru, cu Deli Iane epitrepul copiilor lui Mihai, fratele
Mantic Ai.
153. 1748 iunie 23. Grigore Ghica voievod judeca pricina lui Matci Roset mare stolnic
cu privire la mo$ia Cordate lu, pe care acesta o daduse manastirii Cotroceni In schimbul caselor
din dosul Bisericii Doamnei a raposatului SArban voda Cantacuzino".
154. 1748 iunie 25. Grigore Ghica voievod Intarote biscricii Sf. Spiridon dreptul de
stapinire asupra unei pArti din mosia domneasca ce-i fusese daruita de Constantin Mavrocordat,
si porunce$te lui lane Dimboviceanu mare clucer sa o masoare si sa-i punt semne de hotar.
155. 1748 august 1. Neofit mitropolitul dA carte de blestem ciltre locuitorii de lingo
Poarta domneasca din sus, sa marturiseasea care este locul domnesc dat danie manastirii Sf.
Spiridon de Constantin Mavrocordat voicvod.
1,56. 1748 octombrie 11. Grigore Ghica voievod acorda scutire de uncle dart negustorilor
ce se vor stabili in hanul ce-1 are biserica Sf. Spiridon sf da porunca tuturor zapciilor sit aiba
grijil ca acct negustori de toate oranduelile sa fie nesuparati".
157. 1749 aprilie 24. Constantin Mavrocordat voicvod hotarilste cum sa se fact paza
Curt 11 domnesti de care zapcii din ceata ceausului.
158. 1749 mai 1. Nicolae Stirbei fiul raposatului Ilie Stirbei fost mare vistier, conform
diatei lasata de mama sa Despa, ditrule$te manastirii Sarindar 50 mate' de stupi $i 1 suflete de
tigani, pentru pomenirea lui $i a pArintilor sat.
159. 1749 august 31. Florea $i Lupu, dascali Ia $coala sloveneascA de la Sf. Gheorghe
Vechi, semneaza in condica mitropoliei pentru primirea salariului ce ii se cuvenea,
160. 1749 octombrie 1. Grigore Ghica voievod intAre$te manastirii Sf. Spiridon dreptul
de stapinire asupra a dottA case de lingo poarta Curti' domnesti din sus, pc care le Meuse pa
locul manastirii Stan barbierul, dar n-a respectat asezamintul incheiat.
161. 1752 octombrie 23. Mate' Ghica voievod intareste a$ezilmintul Elea de fostul dom-
nitor Grigorie Ghica in privinta purtilrii de grija pentru scoala elineascA si sloveneasca.
40
www.dacoromanica.ro
162. 1753 iunie 21. Polihron cdpitan de dragoni vinde lui Tanen Farfaraoglu bas-buluc-
basa din Curtea domneasca o casa in mahalaua Balaceanului, cu 250 de lei.
163. 1753 iunie 23. Itagi Chiriac ddruieste Stanc5i, fostei sale roabe si fiicei acesteia,
Sofica, o Casa cu grading, vie si natnestii, in mahalaua Biserica Stejarului, apoi o vacs cu vitel
si inca o casa din mahalaua Fintina Boului.
164. 1753 oclombrie 18. Constantin Racovita voievod intareste vechea orinduire ca das-
calii de Ia scoala elineascd si sloveneasca sa fie platiti din banii dajdiilor ce se string de la preo-
tii din tail ; purtator de grija numeste pe mitropolitul Filaret.
165. 1754 marlie 2. Smaragda Billaceanu, fiica rdposatului Ion BalAceanu, vinde lui
Nicolae Dudescu mare paharnic doud fete de tigan cu 30 de taleri.
166. 1754 marlie 22. Constantin Racovita voievod intareste Bisericii Grecilor o vie in
dealul Scgenilor si case cu hoc in Bucuresti, care fuseserd lasate danie de Athanasie staroste
de negutatori.
167. 1754 mai 15. Barbu Vacdrescu mare vornic da carte de judecata in pricina ce a
avut Neofit, fostul egumen al manastirii Sf. Spiridon, cu Stan barbierul pentru casele ce acesta
din urmil le Meuse pe locul manastirii.
168. 1754 seplembrie 17. Stein vataf de cepruzari vinde lui Stolen sAlar o pravalie (nu-
mai lemnele, fara hoc) in Ulita Salarilor, cu 120 de taleri.
169. 1754 octombrie 13. Toader si sotia sa Andreiana, vind lui lane cojocarul si sotiei
acestuia, Ilinca, o casa cu locul cat tine gardurile imprejur" in mahalaua Popa Rust], cu 64
de taleri.
170. 1754 noiembrie 20. Stefu vdtaf de ceprazari impreund cu sotia sa, Neacsa, vind lui
Panait salarul o pravalie, numai lemnele, cu 120 de taleri, jar pentru hoc cumpardtorul va plati
4 lei chirie pe an bisericii Sf. Nicolae.
171. 1755 februarie 21. Smaragda BAlaceanu, Inca raposatului Tonna Balaceanu, vinde
lui Nicolae Dudescu Bona salase de tigani, cu 200 de taleri.
172. 1755 iulie 14. Constantin Racovitli voievod intareste lui Toma Cantacuzino logofat
al doilea, nepotul lui Serban Cantacuzino voievod, stapinirea asupra unor tigani care fusesera
luati pe nedrept de boierii Cret.ulesti.
173. 1755 august 6. Constantin Racovita voievod renoveaza biserica Sf. Elefterie Vechi
de Ia Cotroceni innoindu-o cu toate Cate au fost invechite $i stricate" si-i claruieste mosia
domneasca numita Livadea donmeasca" din Bucuresti.
174. 1755 august 24. Preotii de la biserica Si. Nicolae Selari dau voie lui Panait salar
sa rascumpere cu 300 de taleri de la logofeteasa Marisa pravalia pe care le-o lasase, prin diata,
Matei sAlar.
175. 1757 iunie 12. Ion Trimbitas impreung cu sotia sa, Ana, vinde vladical Mireon chir
Grigorie o casa cu curte, grading si pivnita din mahalaua Popa Darvas, cu 200 de taleri.
176. 1757 seplembrie 13. Constantin Mavrocordat voievod intareste lui Constantin
Dudescu mare vornic stdpinirea asupra unui tigan pe care it avea de zestre de la sotia sa
Maria.
177. 1758 decembrie 5. Scarlat Ghica voievod scuteste pe Theofilact mare clucer de
arie de mice dajdii si orinduieli ce ar iesi peste an in tat* intarindu-i $i citeva privilegii de
mai inainte, fiindca de mic copil a slujit la curtea domneasca tot cu credinta 51 cu dreptate
ca si pArintii si fratii lui".
178. 1759 mai 1. Roman bacanul, chirias al unei pravAlii a manastirii Tuturor Sfintilor,
face invoiald eu egumenul Daniil de la acea manastire sa doneze 100 de taleri 51 sa plateasca
pentru pravalie o chide annals de 30 de taleri, cu dreptul de a face pe locul el o prAvalie bol-
tita, de piatra, si s-o stapineascii si copiii sal.
179. 1759 iulie 17. Doctoral Spirea, originar din Corfu, prin diata ce face lass o parte
din avere bisericii Spirea Nona al cdrui ctitor era, far o parte sotiei si cophilor.
180. 1760 aprilie 10. Sora, sotia lui Dutnitru brutarul, impreund cu fiul sat Pain vind
fiului sau Nedelco si sotiei sale o casts. in mahalaua Gorganului construita pe locul manastirii
Sarindar, cu pretul de 50 de taleri, cu conditia ca sa loculased in casa cit va trAi.
181. 1760 octombrie 1. Anastase Diamandi impreund cu sotia sa Anastasia vind lui Hagi
Stefan armeanul o casa pe locul manastirii Radu Voda, in mahalaua Sf. Gheorghe Vechi, pentru
200 de talerl.
41
www.dacoromanica.ro
182. 1761 ianuarie 28. Stef gni cojocarul vinde Mitropoliei casele pe care le-a cumparat
de in Bircii cojocarul, din mahalaua Popa Fierea, cu 300 de taleri not si cu obligatia de a fi
trecut in pomelnicul cel mare al Mitropoliei.
183. 1761 mantic 16. Foaia de zestre a llincai, fiica starostelui Niargarit, casatorita cu
Negoita Fusea [lima moartea caruia, calugarindu-se, s-a numit Elisaveta monahia.
184. 1762 mantle 23. Gheorghe Furtuna, ginerele lui Vlad si sotia sa Safta vind paharni-
cului Natal Carpenisanu o casa in mahalaua Brezoianului, cu 110 de taleri.
185. 1762 untie 5. Nicolau Udricanu vinde lui CalM laciltusul si solid sale Maria o casa
de lingo Baratie, pentru 190 de taleri.
186. 1763 iunie 26. Constantin Racovita voicvod intareste orinduirea dinainte ca das-
calli scolilor domnesti sa fie platiti din venitul manastirii Glavaciog, fixeaza salariile si doreste
sti se plateasca mai cu lesnire far de purtare de grija".
187. 1764 februarie 20. Marica, sotia raposatului Matei Condre, vinde logofatului Stan
Lirlateanu o pravalie in tirgul cel mare in rindul cojocarilor", pentru 410 de taleri. Pravalia
o cumparase sotul ei de la Cirstea cojocarul.
188. 1764 mantic 10 Doi boiernasi, din ordinal lui Radu Vacareseu mare vornic, cerce-
teaza si hotarnicesc un loc al mitropoliei, din mahalaua Totoescului (Lucaci) care fusese dat
danie de catre jupineasa Masa Blejoianca.
189. 1764 mai 3. Petre hagiul din Rusciuc vinde lui Mainea cavaful o pravalie, cu casele
dimprejur, in mahalaua Sf. Nicolae, pe Ulita Mare, cu 800 de taleri.
190. 1764 mai 30. Stefan Racovita voievod intareste asezamintul ca plata dascalllor
scoalei elinesti si a celei slovenesti din Bucuresti, cum si ajutorul dat bisericilor dotnnesti din
curtea acestor scoale, sa nu se mai plateasca de vistierie, ci din venitul manastirii Glavaciog
sl a Tutoror Sfintilor, care in schimb vor fi scutite de once da'idii.
191. 1764 iulie 22. Stefan Racovita voevod intareste stapinirea lui Badea Stirbei fost
mare vicstier peste casele din mahalaua Golescului in fats podului lui Haidam", cu tot locul
tor.
192. 1764 noiembrie 22. Mitropolitul Grigorie inainteaza domnului o anafora cu rezul-
tatul cercetarilor in pricina dintre Marin, staroste de barbieri si egumenul manastirii Plumbuita,
pentru o casa construita pe locul manastirii si cumparata de aceasta, dind dreptate manas-
tirii ; rezolutia domnului in acelasi sens.
193. 1764 decembrie 15. Mai multi martori declara ca Baha -Dimo [Papadima ?I si Manolc
Salonicheanul, cojocari, din cauza unei datorii ce aveau de plata, vind prin mezat cloua odai
si o camaruta in hanul Constantin Voda, lui Nicolae Lazar.
194. 1765 iunie 7. Ana Ghiurginca impreuna cu nepotul sou Mihalache vind lui Anton
Darstorean o casa in mahalaua Balaceanului, en 205 de taleri si cu obligatia de a plat chiria
locului, 9 taleri pe an.
195. 1765 iulie 10. Stefan Racovita volevod hotareste ca pe lingo manastirea Glava-
ciog sa fie scutia de dari si manastirea Dealul, ca din venitul for sa fie platiti dascalii de la
scolile domnesti far de a -si imparti gindul for la purtarea de grije pentru leafs ".
196. 1765 decembrie 20. Alitropolitul si marii boieri inainteaza domnitorului o anafora
in legatura cu pricina de neintelegere pentru patru pravalii si o pivnita (circiuma) din Ulita
Selari, ce fusesera puse.amanet la paharnicul Canela de care Manda, sotia lui Mihai Mantica .
197. 1766 mantic 6. Serban Greceanu si Constantin Cocorascu, din porunca domnito-
rulni Scarlat Ghica, avind si carte de blestem, delimiteaza locul de pravalii de la scaunele
de came, cele yacht", proprietatea Mitropoliei, de locul hanului Constantin Cretuleseu.
198. 1766 aprilie 23. Nccula din Varna inchiriaza de la manastirea Plumbuita o pravalie
pe timp nelimitat, pentru care urmeaza a plati, dupa 18 luni, cite 68 de lei pe an, in doua
rate jumatate din chide la inceputul anului, iar restul la jumatatea anului.
199. 1766 mai 12. Serban paharnic se invoieste cu egumenul Romanos de la manastirea
Plumbuita ca pentru cele doud pravalii ce se construiesc pe locul manastirii din susul porta
domnesti" sa plateasca o chirie anuala de 9 taleri.
200. 1766 decembrie 17. loan Chirul scrie din Bucuresti catre hagi Ram Luca din Sibiu
sa-i procure o trasura ( carats ") de la un master de acolo, la pretul de circa 54 de galbeni
cla instructiuni amanuntite de fain! cum 55 fie lucrata si trimisa spre Bucuresti.
42
www.dacoromanica.ro
201. 1767 iulie 25. Maria, sotia raposatului Andrei al doilea pitar, impreung cu feclorii el
vind marelui spatar Dumitrache Ghica casele ce au in mahalaua Biserieii Doainnei, cu
1 100 de taleri.
202. 1767 octombrie 15. Alexandru Ghica voievod hotaraste ca salvaragiii si gaitanarii
cu pravalii in tirg sa se mute in oclaile cc sant facute", la manastirea Sf. Spiridon, urmind
a plfiti chide si a fi seutiti de fumarit.
203. 1768 aprilie 10. State ceaustil impreund cu sotia sa Maria vind lui Iordache Mavrodin
fast inane vistier o casii pe Podul Mogosoaiei, in mahalaua Popa Cozma, cu 135 de laleri.
204. 1768 iunie 8. Popa Badea Cu sotia sa Voica vind lui Iordache fost vistier o casa in
mahalaua Popa Coma, cu 116 de taleri si jumatale, pe care o cumparasera de la Stan bru-
tarul.
205. 1768 iunie 12. Nita impreuna cu fiiea ei Maria vind lui Radu si solid acestuia, Vla-
dina, o casa in mahalaua Popa Darvas, cu 28 de taleri.
206. 1768 iunie 15. Stefan croitorul, impreund cu sotia sa Dina, din mahalaua Vladica,
vind diaconului loan a casa, cu 80 de taleri.
207. 1768 august 3. Nedelcu cazacul si solia sa Ioana vind lui Dumitrasco Racovita
mare vistier o east!' in mahalaua Gorganului, construita pe locul mdnastirii Sarindar, cu 80
de taleri.
208. 1768 august 3. Dumitrasco Racovita mare vistier daruieste nepoatei sale Elena,
casatorita cu Constantin cojocarul, easele din mahalaua Gorganului, cumparate de in Nedelco
cazacu cu 80 de taleri, pentru vitele trecate in foaia de zestre.
209. 1769 ianuarie 22. Nastasia impreuna cu fiul ei Tudorasco zdbunarul si cu ginerele
ei Tudor capitanul imprumuta bani ea sa negutiitoreasea, punind zalog pravalia ce are in
Zilbunari, pe Ulita Mare.
210. 1772 f.l.z.]. Maria Carpinea roaga pc un sluger sa-i dea o bucala de lemn glut,
iar ea ii va dam' o faramita (la lac" din fundul curtii.
211. 1773 august 3. Nita, satin raposattilui Velicu cdpitan, marturiseste in fata mitro-
politului ca pravalia ce a avut-o sotul ei pe locul manastirii Cotroceni o lash' dupa moarte
acesteia.
212. 1774 iulie 1. \larica logofeteasa vinde lui Paraschiva dulgherul o casa linga bise-
rica Sf. Hie, din mahalaua Golescului, comstruita pe locul mitropoliei, Cu 30 de taleri.
213. 1774 (1.1.z.). Ana (Nita), sotia lui Velieo capitan, marturiseste ca dupa moartea
ei lash manastirii Cotroceni pravnlia ce o are eh-Wail pe local acesteia.
214. 1775 februarie 1. Alexandru Ipsilanti voievod porunceste mitropolitului sil cerce-
teze $i sa arate prin anafora care este situatia scolii elinesti si slovenesti din Bucuresti.
215. 1775 martie 17. Alexandru Ipsilanti voievod Intareste anaforaua marilor holed
pentru intocmirea scolilor si a cutiei de milostenie, din venitul manastirilor.
2,16. 1775 august 13. Alexandru Ipsilanti voievod acorda scutiri de dajdii celor doi Mis-
call slovenesti de in seoala domneasca, precum si privilegiul de a tine cite o pivnit.a pentru
vinzarea vinului, aparate de orice fel de angarii".
217. 1776 ianuarie 22. Ianache Vdcareseu mare vistier se adreseaza domnului cu ruga-
mintea de a numi pe marele vornic al Tarii de Sus si pe Badea Stirbei fost mare logofat sa
aleaga loud easelor ce a cumptirat de la Manolache Vatati linga manastirea Sf. Ioan ; rezolutia
domnului.
218. 1776 marele 14. Nicolae fost mare pitar vinde lui Athanasie Dimu simigiul un be
de casa cu pivnita in mahalaua Popa Darvas, cu 80 de taleri, loc pe care el it prhnise In dar
de la unchiul sau, mitropolitul Grigore.
219. 1776 mai 8. Dumitrache medelnicer si Constantin fost logofat al doilea, cerceteaza
din porunca domnului, dreptul de proprietate ce are marele clucer Manolache Brincoveanu
asupra unui loc din mahalaua Popescului, lingd podul lui Serban \Todd' si inainteaza rezultatul
cercetarilor.
220. 1776 iulie 11. Carte patriarhala si sinodala prIn care se arunca mare blestem asupra
acelora ce nu vor pazi intocmai orinduiala scolilor intoemita in Tara Romdneasca de domni-
torul Alexandru Ipsilanti.
43
www.dacoromanica.ro
221. 1776 seplembrie ffz.J. Radu Golescu mare pitar vinde un loc de casa cu pivnita
de piatra, in malialaua Arhimandritului, lui Nicolae Dudescu fost mare vornic, cu 500 de
taleri.
222. 1777 februarie 10. Citiva boieri sI starostele de negutatori cer domnitorului sA luta-
reasca lui Manolache Brincoveanu fost mare cluccr, dreptul de proprietate asupra unei case
din hanul Serban VodA, facuta de Theodosie liptcanul caruia i se vinduse averea la mezat
pentru despAgubirea creditorilor.
223. 1777 mai 17. Maria Greceanu marturiseste in fata mitropolltului Grigorie ca locul
ce-1 avea de la raposatul ei sot postelnicul Ionita Greceanu, in mahalaua Fintina Boului, 1-a
dAruit cu 35 de ani in urm5 bisericii Tuturor Sfintilor.
224. 1777 iunie 7. Hristea ceausul impreuna cu sotia, cumnatul sau si soacra sa vind lui
Mihai logofAt povarnagiu un loc ce-1 primise de zestre, cu 29 de taleri.
225. 1777 tunic 2.5. Mitrache fost mare medelnicer si Constantin Neculescu polcovnic
mAsoara si hotarnicesc din porunca domnitorului locurile parintelui vladica Mireon din maha-
laua Sf. Gheorghe Vechi.
226. 1777 noiembrie 20. Divanul prezinta anafora domnitorului in legatura cu pricina
dintre egumenul manastirii Vacaresti si Stan logoiltul, pentru un loc ; rezolutia domnitorului.
227. 1777 noiembrie 21. Mai multi boieri aleg si hotarnicesc locul de in Fintina Boului
pe care stolniceasa Maria Greceanu ii dAruise manastirii Antim.
228. 1777 decembrie 11. Maria Cantemiroaia dAruieste lui IIagi Dimitrache Mehtupciu
fost mare sluger o bucata din locul ce are alaturea, pentru multe faceri de bine ce I s-au facut
si pentru pomenirea sufletului ei.
229. 1778 seplembrie 17. Anaforaua vorniciei care domnitor in pricina de neintelegere
dintre Magi Dimitrache Mehtupciu fost mare singer si Toma Calinescu ; Calinescu e obligat
sa astupe umblatoarea, iar Mehtupciu sa faca jghiaburi la cash'.
230. 1778 noiembrie 10. Alexandru Ipsilanti voievod hotArAste ca pe un loc sterp at manas-
tirii Coltea sA se construiascA carvasara, pentru sederea marelui vames si a negutatorilor, iar
mAnAstirea sa primeasca 180 taleri pe an de la marele vames.
231. 1779 martie 1. Panii Filipescu si Stefan, marl vornici, impreuna cu Scarlat Greceanu
mare logofat cerceteaza din porunca domnului dreptul de proprietate ce are marele logofat
Manolache Brincoveanu asupra unui loc din mahalaua Popescului si inainteaza anaforaua cu
rezultatul cercetArilor.
232. 1779 tulle 29. Mitropolitul Grigorie da carte de blestem lui Ioanichie egumenul
manAstirii Radu Voda pentru toti aceia care n-ar marturisi adevarul in legAturA cu locul morii
din mahalaua Gorgani, pe care 1-au impresurat locultorii vecini.
233. 1779 august 25. Constantin Nenciulescu fost logofat al doilea impreuna cu alts doi
boieri, din porunca domnului, aleg si delimiteaza cu pietre locul ce are Manolache Brincoveanu
lost mare logofat, in mahalaua Brosteni, dind cuvenita carte de hotarnicie.
234. 1780 martie 7. Marti boieri ai divanului inainteazA domnului anafora Cu rezultatul
cercetArilor ce au facut In pricina dintre Constantin Bratescu, ginerele lui Chiritii Doicescu
si Pant( Carpiniseann pentru un loc din spatele miinAstirii Coltea.
235. 1780 martie 10. Pulcheria (Profira) Bratasanu pAhArniceasa, fiica lui Antonache
mare ban, lasA dupA moartea sa spitalului Coltea casele pe care le are in Bucuresti, in mahalaua
Coltea, asa precum sant".
236. 1780 iunie 13. Radu ciohodar impreuna cu sotia sa Safta vind lui Tatu trimbitas
si sotiei acestuia, Maria, o casa din mahalaua Popa Cozma, cu 140 de taleri.
237. 1780 iulie 12. Ilinca PoenAreasa staristoaia vinde casa surorii sale, Elena (care,
locuind in judetul Vilcea nu se putea ocupa de ea), lui Serban fost copil din cask", cu 230 de
taleri, el avind drept de protimisis.
238. 1780 iulie 30. Marcie vornic da ordin lui Radu si Necula vtorli vornici sA pretuiasca
lemnele cases dascalului Dragomir ce este pe locul Mitropoliei, ca sA i sa plateasca.
. 239. 1780 tulle 30. Foaia de pretulre a caselor logofAtului Dragomir. Se amintesc pirtile
componente ale constructiel st se arata pentru fiecare to parte pretuirea. Valoarea easel se rldica
la suma de 293 de taleri.
44
www.dacoromanica.ro
240. 1780 septembrie 8. Badea Stirbel mare vornic si Dumitrasco mare vornic arata
domnitorului cercetarea ce au facut in legatura cu pricina de neintelegere dintre egumenul manas-
tirii Radu Vocla si mahalagii din Gorgani.
241. 1780 septembrie 16. Dascalul Constantin arata ca a primit banii ce a cheltuit cu
repararea pivnitei de linga scoala sloveneasca de la Sf. Gheorghe Vechi.
242. 1780 noiembrie 2. Marii boieri holarasc in pricina de neintelegere dintre Stana si
Ianache bacanul pentru chiria unei case din mahalaua Sf. Dumitru.
243. 1780 noiembrie 19. Ignatie egumenul manastirii Cotroceni cere domnitorului ca sa sa
cerceteze si dzspre locul din apropiere ce-I are de danie manastirea, cu ocazia alegeril locului
numit Livada domneasca.
244. 1780 decembrie 15. Dumitrascu Racovita vornic si Scarlat Greceanu logofat, din
porunca domnului, cerceteaza situatia locului domnesc din mahalaua Fintina Boului inaintind
anafora cu rezultatul cercetarilor; rezolutia domnitorului.
245. 1781 februarie 10. Lulea Filip arnautul daruieste manastirii Radu VocIA, dupa
moartea sa, casele si pravalille pe care le are in mahalaua Gorgani, pentru pomenirea lui si a
parintilor sai.
246. 1781 martie 23. Mitropolitul Grigorie scrie lui Dumitrascu Racovita mare vornic
ca -i trimite cartea de danie facuta de monahia Pelaghia (Pulcheria) Bratasanu catre manastirea
Co ltea, spre a o pastra Oita va fi numit un epitrop.
247. 1781 mai 25. Stefan Pirscoveartu mare vornic, din porunca domnului, cerceteaza
pricina de neintelegere dintre mitropolie si macelari pentru un loc de la Scaunele de came, pe
care mitropolia ii primise in schimb de la stolnicul Stefanache.
248. 1781 septembrie 1. Tudor matasarul impreuna cu sotia si copiii vind lui Iordache
Neculescu lost mare medelnicer o casa cu grading, In mahalaua Stejarului, cu 135 de taleri.
249. 1781 noiembrie 20. Alexandru Ipsilanti voievod intareste stapinirea lui Manolache
Brincoveanu mare logofat asupra unui loc de case sub dealul mitropoliei, ramas de la parinti
$i din care o parte fusese impresurat de egumenii de la manastirea Sfinta Ecaterina.
250. 1782 ianuarie 28. Radu Barbatescu vinde lui Scarlat Greceanu mare vistier, pentru
5 000 de taleri, casele ce-iriimasesera de la raposatul salt parinte Mihai Barbatescu, din mahalaua
Enci.
251. 1782 martie 2. Mitropolitul Grigorie roaga pe caimacamii tarli sa aprobe darimarea
unui grajd pe care sardarul Canache 1-a facut pe locul bail, proprietatea Mitropoliel; rezolutia
cai ma ca milor.
252. 1782 aprilie 5. Marin, fiul popii Serbu si sotia sa, Nita, vind lui Stefan salvaragiul
o casa In mahalaua David Ceaus, ce o aveau de mostenire, cu 130 de taleri si o pereche de
salvari.
253. 1782 iulie 13. Din porunca domnitorului, boierii divanului judeca pricina dintre
Ancuta gramaticeasa si ginerele sau, Negoita lost logofat al treilea, cu privire la casele si via
pretazute In foaia de zestre a sotiei lui Negoita, ca si la reparatul caselor; anaforaua cu hota-
rlrea judecatii este inaintatet domnului.
254. 1782 august 9. Marii boieri ai divanului judeca pricina dintre Ancuta gramati-
ceasa si ginerele sau, Negoita fost logofat al treilea, In legatura cu cele previlzute In foaia de
zestre a sotiei lui Negoita, cu reparatiile facute de acesta si o vie primita paragina", nu lucra-
toare; rezolutia domnului.
255. 1782 octombrie 7. Nicolae Caragea voievod porunceste marilor vornici sa aleaga
si sa delimiteze cu pietre locul marelui logofat Manolache Brincoveanu, din mahalaua Popescului,
dind si carte de hotarnicie.
256. 1783 ianuarie 12. Hagi Chiriac, starostele de negutatori, roaga pe domnitor sa dea
Intarire episcopului Filaret pentru casa ce a cumpttrat la mezat, fosta proprietate a lui Mares
zidarul care nu si-a platit lucratoril zidari si lemnari carora le-au mancat dreptul for "; mai
apoi episcopul daruieste casa lui Gheorghe logofatul pentru slujba ce ne face".
257. 1783 iunie 6. Costandina, sotia raposatului dascil Constantin, jeluieste mitropolitului
In legatura cu o casa din mahalaua Sf. 11 le, ce I s-ar cuveni dupfi socrul sau Voinea logofat de la
mitropolie.
258. 1783 octombrie 30. Din porunca domnitorului Mihail Sutm, boleril judeca pricina
de.neintelegere dintre Oprea croitorul si preotul Tudor de la biserica Stejarului, cu privire la
casa pe care Oprea a construct -o pe locul bisericii si a vindut -o.
45
www.dacoromanica.ro
259. 1783 noiembrie 22. Mihail Sutu voievod innoieste si intareste milele si scutirile de
dAjdii ale schitului Sf. Elefterie al mitropolici, pe care le dobindise de la Nicolac Caragea voievod.
260. 1783 decembrie [f.z.J. Mihail Sutu voievod intareste si innoieste toate daniile sf scuti-
rile date mAnastiril Coltea de Mihai Cantacuzino fast mare spatar si de alibi, pentru a se putea
intretine spitalul de acolo.
261. 1784 februarie 1. Marii vornici, prin anafora, arata ddmnitorului ca. vorniceasa
Anita Stirbei cere pe buna dreptate chiria neplatita de ani de zile de la aceia care au case pe
load el din mahalaua Golescu.
262. 1784 februarie 22. Mihail Sutu voievod daruieste lui Stefan PrAscoveanu mare
vornic de Tara de Sus un lac domnesc de linga poarta de sus a vechii Curti domnesti.
263. 1784 martie 3. Nicolae Basarab Brincoveanu mare vistier dA lui Hagi Dimitrache
Papazoglu un lac en pivnita de piatrA, in mahalaua Sf. Gheorghe Vechi, primind in schimb
doua locuri din mahalaua Serban Voda.
264. 1784 martie 9. Marcie vistier face cunoscut domnului ca a schimbat un lac al ski
cu pivnita de piatra" din mahalaua Sf. Gheorghe Vechi cu doua locuri ale lui Hagi Dimitrache
Papazoglu din mahalaua Serban Voda sc cere ca boierii vornici sa -i masoare sc sa hotarniceasca
locul din mahalaua Sf. Gheorghe; rezolutia domnului.
265. 1784 septembrie 6. Iordache fost mare stolnic vinde ierodiaconului Climent un lac
pe Podul Mogosoaiei, in mahalaua Popa Cozma, cu 230 de talerl.
266. 1784 septembrie 8. Dumitru vataful de traistari vinde fratelui sau Ifrim o casa din
mahalaua Brostenilor, pe lac mcgiesesc ", cu 27 de taleri.
267. 1784 septembrie 19. Gheorghe Margarit vinde gincrelui sau Anastase Ghetea o
pereche de cast marl de zid cu locul lor, pe podul de la Hanul lui Serban Voda ce merge in
jos spre Curtea domneasca, in mahalaua Balaceanu.
268. 1786 martie ff.z.J. Mihail Sutu voievod clA carte don-incased de intArirea lui Grigore
fost logofat al trcilea, ca epitrop si purtator de grija al manastirli Sf. Spiridon.
269. 1786 aprilie 23. Matei arhimandritul, egumenul manastirii Sf. Ecaterina, face
intelegere en Siete° sirbul, gradinar, ca acesta din urmA sa plateasca chirie 4 taleri pe an pentru
casa ce a construct -o pe locul manAstirii.
270. 1786 iunie 12. Sorica matasareasa si altb doi wind negutatorului loan Dionisiu o
portiune de lac din mahalaua Scaunelor, de doi stinjeni sc douA panne domnesti, pentru suma
de 620 de taleri.
271. 1786 iulie 1. Nicolae Mavrogheni voievod hotarAste in privinta apei pe care Filaret
episcopul Rimnicului o aduce la metohul 40 de mucenici.
272. 1786 august 4. Nicolae Mavrogheni voievod dA carte domneasca la mina locuitorlior
din mahalaua Popescului, ca sa fie in pace si nesuparati" de Manolache Brincoveanu fost
mare logofat care nu are drept sa be ceara chirie pentru locul pe care shit casele lor.
273. 1786 august 29. Nicolae Mavrogheni voievod hotaraste cum sa is sfirsit pricina de
neintelegere dintre Negoita fast logofat al treilea si Ianache fast logofat de vistierie, cu privire
la casele ce an primit de zestre de la soacra lor, Ancuta gramaticeasa.
274. 1786 septembrie 4. Catinca, sotia lui Ianache fost logofat de visterie, se invoieste
sa lase surorli sale Salta, sotia lui Negoita fost logofat al treilea, kimatate din casele ce le-au
Post date drept zestre de mama lor, Ancuta gramaticeasa, primind 2 500 de taleri, partea sa.
275. 1786 septembrie 24. Nicolae Mavrogheni voievod reinnoleste sl intareste dascAlului
Constantin si ipodidascalului de la scoala domneascA milele si privilegiile ce le-au avut date
de alti domnitori mai inainte.
276. 1786 septembrie [f.z.j. Departamentul de Sapte judech pricina dintre tiganii Radu,
Cabin si Oprea cu Manolache Brincoveanu fast mare logofat pentru casele ce au in mahalaua
Popescului, de unde au fost indepartati; rezolutla domnului.
277. [17861 noiembrie 2. Nicolae Mavrogheni voievod acorda cuiumgillor (argintarilor)
dreptul de a se organiza In rufet si be intareste cu privileghiu domnesc" vechile obiceiuri.
278. 1786 noiembrie 12. Nicolac Mavrogheni voievod dA lui Ianache Moruzi fost mare
vornic dreptul sa is pentru trebuinta easel sale o masura de apa de la cismeaua ce aduce apele
de la Cretulesti.
46
www.dacoromanica.ro
279. 1786 noiembrie 21. Nicolae 1Viavroglieni voievod Intareste orinduielile cc a lasat Hagi
Dimitrache Papazoglu cu privire la hanul din fata manA.stirii Sf. Gheorghe Vechi, zidit cu chel-
tuiala lui.
280. 1786 decembrie 20. Nicolae Mavrogheni voievod Intareste privilegiile ce au avut mai
dinainte rufetul blAnarilor subtiri si al cojocarilor grosi.
281. 1787 ianuarie 26. Marin copil din casa" primeste de la RAducanu Golescu fost
mare clucer un loc de casa cu patru stinjeni, pentru care plateste chirie 20 de parale de stinjen
pe an.
282. 1787 februarie 24. Barbu traistand si sotia sa Malina vind lui Gospodin tabacul
o casa, In mahalaua Brostenilor, cu 90 de talerl. Casa este luata do Dumitru trdistarul, pe baza
dreptului de protimisis si revinduta lui Hagi Dimitrache Papazoglu, cu acelasi pret.
283. 1788 octombrie frz.J. Nicolae Mavrogheni voievod hotAraste ca o mosie din judetul
Ialomita, a Ca litei Doicescu plecatA din Cara, sa fie daruita la haznaua apelor de la biserica
Izvorul Tamacluiril (Zoodohul Pighi).
284. 1788 decembrie 8. Fotin cojocarul Impreuna cu sotia sa Smaranda sf cu fiica sa
Anastasia vind lui Constantin bogasicrul o casa din mahalaua Otetarului, cu 380 de taleri.
285. 1789 mantic 1. Constantin Crctulescu mare vornic face schimb de locuri cu manas-
Urea Sf. Spiridon Vechi, pentru doua pravalii ce are in mahalaua *erban VodA si care erau
eladite si pe o portiune de loc al mandstirli. Adeverit de mitropolitul tarn.
286. 1789 noiembrie 30. Constantin fost vistier al doilea (la logofatului Asanache si jupl-
nesd Sanda, cu acelasi asczamint, locul luat cu chine de la manAstirea Radu Voda, in curtea
bisericii Ste lea.
287. 1789 decembrie [f.z.J. Sanda preoteasa, sotia raposatului preot Theodor de la biserica
Sf. Gheorghe Vechi, vinde postelnicului Antonie casa ce a facut-o pe locul scolii si al casei das-
calului Stanco.
288. 1790 aprilie 12. Caterina, sotia raposatului preot Stan, Impreuna cu fiul ei Grigore
vind lui Ion postavar o casa In mahalaua biserica Alba, pentru 155 de taleri, cu obligatia de g
da 17 parale chiria locului la mAndstirea Mihal Voda.
289. 1790 aprilie 23. Nicolae stolnicul vinde fratelui salt Ionita fost mare setrar partea
sa de vie si casele de la Cotroceni, adica jumatate din ce au mostenit amindoi, pentru 250 de
taleri.
290. 1790 aprilie 23. Constantin, fiul lui Todor margelarul, vinde lui Draghici cApitanul
o pravalie din mahalaua Scaune, cu 750 de taleri, cu obligatia CA daca se va vinde si pravalia
alaturata, numai biserica sa alba protlmisis.
291. 1790 mai 7. Maria, sotia raposatului vornic Pacu, vinde setrarului Ionita case razoare
de vie pe deal si sase pe vale, 1Inga Cotroceni, pe painintul manAstirii Radu VodA, cu pretul
de 100 de taleri.
292. 1790 mai 10. Dumitru, fiul popii Sima si mama sa, Maria sotia raposatului popa
Sima, vind setrarului Ionita trei razoare de vie pe deal si trei pe vale linga Cotroceni, pe locul
mAnastirii Radu Voda, cu pretul de 67 de taleri si jumAtate.
293. 1790 iulie 5. Divanul Tarii Romanesti Intareste manAstirii Sf. Spiridon Nou daniile
ce i-au fost (acute de domnitorii precedenti si care 1-au fost recunoscute si de Coburg, marele
comandir al tuturor ostirilor si obladuitorul tarn".
294. 1790 iulie 5. Divanul Tarn Romanesti intareste mantistirii Vacaresti privilegiile ce
1-au fost acordate de domnitorii de mai nainte" si care i-au fost recunoscute si de printul
Coburg, comandantul armatelor austriece din Tara Romaneasca.
295. 1790 august 25. Ecaterina, sotia lui NegoitA fost logolat al treilea, vinde casele din
mahalaua Cretulescu lui Stoica Urlateanu cu 5 700 de taleri, iar acesta, primindu-si banii, le
restituie lui Ioan fost logofat de vistierie, pe baza dreptului de protimisis.
296. 1790 noiembrie [1.z.]. Zamfira, fiica lui Toma cizmarul, Impreuna cu sotul ei Petre
And lui Parvan cavaful o casa situata pe locul Mitropoliei, pe Podul Calicilor, In mahalaua VIA-
dica, pe care a mostenit-o de la parinti, cu 130 de taleri.
297. f 1790 18001. Gherghina vaduva Inainteaza a sasea jalba domnului, In pricina de
judecata ce are cu Panait logofAtul care 1-a Impresurat locul si casa, pe nedrept.
47
www.dacoromanica.ro
298. 1791 f ebruarie 13. Catrina, fiica raposatului Nicolae gramaticul, se plinge marelui
Divan impotriva logofatului Stoica ce a cumparat de la sora ei o casa pe Podul Mogosoaiei taxa
sa respecte dreptul de protimisis; rezolutia Divanului.
299. 1791 aprilie 28. Dumitrana, sotia raposatului preot Apostol, Impreuna cu fetele sale
vind lui Stefan salvaragiul o casa cu loc in mahalaua Ceaus David, cu 590 de taleri.
300. 1791 iulie 24. §erban vornic al doilea ImpreunA cu fiii sai vind polcovnicesei Patina,
cu 600 de taleri, casele din mahalaua Gorgani, construite pe pAmintul Anastirii Sarindar, pentru
care china este de 20 de parale anual.
301. 1791 septembrie 10. Badea acelarul, din mahalaua Popa Rusu, se adreseaza doin-
nitorului cu rugamintea de a fi pus in libertate din Inchisoarea in care este tinut pentru datorii;
rezolutia domnitorului si rezultatul cercetarilor facute de Departament.
302. 1791 octombrie 8. Mitropolitul Cosma face cunoscut domnitorului, prin anafora, ca
are protimisis asupra casei construita de preoteasa Sanda, pe locul Mitropoliei, si pe care grey it
si ilegal o vinduse postelnicului Antonie.
303. 1791 decembrie 17. Dupti porunca domneasca se face pretuirea case' fAcuta de preo-
teasa Sanda in curtea bisericii Sf. Gheorghe Vechi.
304. 179 1 [ f.l.z.J. Mihail Sutu voievod intAreste lui Mihalache logofat de vistierie, care
slujeste la Curtea domneasca, dreptul de a fi scutit de o serie de dajdii.
305. 1792 ianuarie 25. Anafora intarita de Alexandru Ipsilanti voievod , pentru vinzarea
la mezat a unui loc de casa din mahalaua VOted, pe Podul Mogosoaiei, al Saftei Voineasca
si Maria postelniceasa din Tirgoviste.
306. 1792 ianuarie (f.z.). Mihail Sutu voievod intAreste stapinirea lui Manolache Brinco-
veanu mare logofat asupra locului parintesc de sub Dealul Mitropoliei, ce-i fusese recunoscuta
de Alexndru Ipsilanti In urma judecapi cu manastirea Sf. Ecaterina.
307. 1792 februarie 5. Mihail Sut.0 voievod porunceste boierilor epitropi sa dea dasca-
lului slovenesc Constantin cite 25 de taleri pe luna, drept leafA, incepind din septembrie trecut,
de chid n-a prhnit nici un ban.
308. 1792 februarie 10. Mihail Sutu voievod Innoieste si intareste manastiril Coltea
toate daniile si scutirile facute de domnitorii de mai inainte pentru spitalul manAstirii.
309. 1792 februarie 17. Mihail Sutu voievod intareste mAnastirii Sf. Spiridon milele si
scutirile pe care be primise de la domnitorii de mai inainte si, in special, de la Alexandru Ghica,
eel care a terminat-o, a tmpodobit -o si inzestrat-o precat au putut", adaugind si altele.
310. 1792 februarie 21. Manolache Brincoveanu mare logofat arata domnitorului ca pe
locul ce are in mahalaua Popescului multi nameni, Ora voia lui, si-au facut prAvalii, case si
acareturl pentru care nu vor sa plateasca chine. Se (IA ordin ceausului de aprozi sa-i oblige
a-si plat' chirla, ler cei care au vreun pretext, SA fie infatisati la marii vornici care le vor
cerceta pricina.
311. 1792 februarie 25. Mihail Sutu voievod innoieste scutirea de (FAH pentru un scaun
de came din cele patru pe care le tine casa fiului sau, Grigorasco Sutu.
312. 1792 martie 18. Mihail Sutu voievod intareste lui Dositei, episcopul Buzaului, mila
ce avea de a tine pentru casa epitropiei din Bucuresti patru liude, doi zidari si doi lemnari,
adusi din strainatate.
313. 1792 manic 23. Mihail Sutu voievod acorda manastirii Sf. Spiridon Nou din Bucu-
resti o serie de scutiri pentru scaunul de came ce are.
314. 1792 manic 23. Departamentul de apte da carte de judecata in pricina ce are
Sanda capitaneasa cu Apostol logofat al treilea, pentru o pravAlie pe care acesta o cumparase la
mezat; pricina a rejudecata de mitropolit; rezolutia domnului.
315. 1792 mai 31. Sanda capitaneasa se jeluieste domnitorului in pricina cu Apostol
zaraful, pentru o pravalie, arAtind ca acesta nu aduce la indeplinire hotarirea Departamentului,
iar zapciul nu -1 scoate la judecatA inaintea marilor boieri.
316. 1792 august 4. Tudor polcovnic si sotia sa, Nita, vind lui Vintila Prijbeanu fost
mare serdar o casa pe Podul Mogosoaiei, pe care vinzatorul o avea de zestre de la socrul sau,
Stanislav, copil din casa de divan, primind pentru ea 400 de taleri.
317. 1792 noiembrie 27. Balasa, soda lui Negoita, lass prin diata ginerelui sau, Atanasie
grecul si flied sale, Voica, bunuri mobile si 'mobile, spre a be stApini dupe savirsirea sa din.
viata.
48
www.dacoromanica.ro
318. 1793 martie 18. Alexandru Moruzi voievod scuteste pe Chirlja logoffit de divan,
fiul lui Gheorghe, de toate &Wine si orInduielile vistieriei si ale camarii domnesti.
319. 1793 iunie 30. Alexandru Moruzi voievod acorda schitului St. Elefterie, metoh al
mitropoliei, scutire de dart $i alte privilegii, Intarind vechile mile acordate de domnitorii de
mai inainte.
320. 1793 septembrie 2. Alexandru Moruzi imputerniceste pe beizadea Grigore Sulu sä
stapineasca in oral o pivnija, scutita de toate &Arlie pe care alte pivnite ar fi obligate sä le dea.
321. 1793 septembrie 30. Ianache Moruzi mare vornic inainteaza domnitorului anaforaua
In pricina ce are Casandra gramaticeasa cu Nicolae Falcoianu lost logofat al treilea, pentru un
loc de casa de pc Podul Calicilor, cu concluzia Ca locul gramaticesei a fost Inca lcat de Falcoianu.
322. 1793 oclombrie 5. Patina polcovniceasa, sotia polcovnicului Margar It, impreuna cu
fill ei vind lui State Petru lipscan, cu 600 de taleri, casele din mahalaua Gorgani, construite
pe locul manastirii Sarindar, platind o chirie anuala de 60 de bani.
323. 1793 noiembrie 27. Alexandru Moruzi voievod cere mitropolitului Tarii Romanesti
ca sa indatoreze manastirile din Bucuresti a infiinta morl cu cai, necesare In vreme de inghet
sau seceta.
324. 1793 decembrie 15. Mari! boieri cerceteaza pricina fostului mare logofat Radu Golescu
care cere ca cei ce au case pe locul sau sa-i plateasca chiria ce n-au platit-o unii dintr-ansii
dupe vremi". Cei ce nu vor plati la time tsi vor pierde binalele".
325. 1794 ianuarie 29. Maria Balaceanu $1 Dimitrie Polizu se judeca pentru un loc al
celei dintii pe care Dimitrie Polizu, ca chirias, cladise mai multe pravalii. Nemultumiti cu
hotarirea Departamentului de Noua $i a marilor vornici, ajung In fata Divanului domnesc care
da hotarirea definitive.
326. 1794 marlie 16. Filaret episcopul Rlinnicului harazeste lui Radu cintaretul, dascal
la Biserica 40 de mucenici, metoh al episcopiei, o casa ce fusese cumparata de la Hristodor
Niculescu.
327. 1794 aprilie 20. Manole Atanasiu blanarul impreuna cu sotia sa Anita vind lui loan
Botezatu croitorul o casa in mahalaua Brostenilor, sub zidul Curtii domnesti, cu 100 de lei.
328. 1794 mai 1. lane, fiul lui Neculae croitor, impreuna cu sopa lui Minca wind lui Ivan
buluc-basa o casa cu gradina, in mahalaua Slrbeasca, cu 110 de taleri, fiind obligat cumparatorul
sa plateasca Mitropoliei o chink de 5 taleri pe an , pentru loc.
329. 1794 mai 11. Marii boieri inainteaza domnitorului anafora in pricina de neintelegere
dintre Dimitrie selaru (dezmostenit de tatal sau Hagi Panait) si Stancu bogasierul pentru niste
pravalii de pe Ulita Selari; rezolutia dornneasca.
330. 1794 iunie 5. Maria, fata jupinesei Maria, impreuna cu sotul sau Constantin Ber-
lescu postelnicel fac schimb cu Hie Hagi Paraschiva, dind acestuia casa din mahalaua Negua-
torilor si primind de la el o casa in mahalaua Otetarului $i 600 de taleri.
331. 1794 iunie 8. Iosif neamtul is cu chink de la manastirea Cotroceni, prin arhiman-
dritul David, doua pogoane de loc, la Caramidarie cu dreptul de a -5i face casa $i gradina, pla-
tind anual cite 4 taleri de pogon.
332. 1794 iulie 26. Nicolae Falcoianu fost logofat al treilea da sotiei sale, Safta, casele
din mahalaua Antim, primind de la aceasta casa ce are de zestre in mahalaua Caimatei $i opt
pogoane de vie In judetul Saac, spre a-$i plati datoria care Hristea Gheorghiu.
333. 1794 noiembrie 13. Alexandru Moruzi voievod hotaraste In pricina de neintelegere
dintre Tudorache, fiul lui Hagi Tudor, $i egumenul manastirii Nucetu, pentru o pravalie pe care
primul o mostenise de la tatal sau.
334. 179 5 ianuarie 29. Alexandru Moruzi voievod Intareste orInduielile si obiceiurile
rufetului blanarilor sau al cojocarilor suptiri", deosebit de al rufetului cojocarilor bascalii sf
a islicarilor.
335. 1795 ianuarie 30. Alexandru Moruzi voievod innoieste si Intareste manastirii Coltea
daniile $i privilegiile date de inaintasii sai $I -i acorda In plus 500 de taleri anual, din venitul
ocnelor.
336. 179 5 februarie 25. Neagu sl sotia sa Catrina vind lui Radu Trlmbitasul si solid
sale, Dobrita, o casa pe Podul Calicilor, pe pamintul Mitropoliei, pentru 160 de taleri.
337. 1795 oclombrie 27. Alexandru Moruzi voievod darnieste lui Ianache Muruz fost
mare vistier doua masuri de apa din apa ce se aduce din izvoarele de la Cretulesti.
4 - C. 245 49
www.dacoromanica.ro
338. 1796 martie 14. Alexandra Moruzi voievod dA carte domneasca lui Filothei purtator
de grija la metohul episcopiei Rimnic, sA alba dreptul a Linea patru liude din dajnicii maha-
lalelor, care sa fie scutiti de orice dajdie si porunceste vistierului sA-i scoatA din catastihul
Vistierici si al Vornicici.
339. 1796 mai 10. Dima Athanasiu vinde lui Cane la fost ceaus agiesc o pereche de case
cu local tor, in mahalaua Popa Darvas, cu 1 300 de taleri.
340. 1796 iulie 15. Mirica (Marini* muscalagiul impreuna cu sotia sa Zmaranda vind
lui Voicu cojocarul o case fAcuta din pagiste", in mahalaua Calmata, cu 280 de taleri si cu
ohligatia de a plati 9 talerl pe an chiria locului.
341. 1796 septembrie 12. Nicolae Cazacu impreuna cu sotia sa Dobrita vind lui Cane la
Post ceaus agiesc o case cu local ei, in mahalaua Popa Darvas, cu 290 de taleri.
342. 1796 noiembrie 8. Alexandra Ipsilanti voievod scuteste pe Chirita logofat al Diva-
nului de dajdille visticrici, precum si de toate angaralele.
343. 1796 noiembrie [f.z.j. MAnAstirea Sf. Ioan face schimb cu vorniceasa Ecaterina Gre-
cianu, dindu-i in proprietate local de supt casele" din mahalaua Gorgan si primind de la ea
mosia Urscasca, de 553 de stinjeni, in judetul Buzau.
344. 1796 [f.l.z.j. Alexandra Moruzi voievod orinduieste pe Isaia ieromonahul dascal
la scoala sloveneasca de la Sf. Gheorghe Vechi, in local raposatului (lased' Constantin.
345. 1797 ianuarie 13. Iosif episcopal Argesului vinde, cu aprobarea mitropolitului
Dosithei, lui Vasile Ghica, ginerele lui Hagi Gheorghe, un loc en case pe el, in spatele Curtii
domnesti, pentru 2 700 de taleri.
346. 1797 februarie 22. Alexandra Ipsilanti voievod, la cererea ce i s-a facut, intareste
vechile scutiri de clajdii la 24 de negutatori paminteni din Bucuresti.
347. 1797 martie 20. Nastase tabacciul face asezamint cu Mitropolia ca pe local acesteia,
in apropiere de moara bisericii Sf. Elefteric, sa-si face o moara de tabac, platind chiria locului
100 de taleri pe an.
348. 1797 mantic 22. Alexandra Ipsilanti voievod, vazind ca manastirea Tuturor Sfin-
tilor, ctitoria fostului mitropolit Antim, nu poate a se chivernisi precum sa cuvine unit manas-
tiri", holaraste sa devina metoh al episcopici Arges, unde sA fie si scoala pentru cei ce vor
veni la hirotonie",
319. 1797 aprilie 9. Alexandra Ipsilanti innoieste si intareste privilegiile ce are manas-
tirea Coll.ea: a lua dijma de sare de la Ocna Slanic, judctul Saac, a Linea scutelnici dirvari,
lemnari, douA pivnite scutite de fumarit, a lua vamA de la tirgul din Lichiresti, incasarea vina-
riciulai de la locuitorii de pc mosia Bucov si a chiriei pentru carvasara de la marele vames.
350. 1797 aprilie 30. Exarhul mandstirii Radu Voda vinde polcovnicesei Evdochia Jianu
o case construita pe local de linga Poarta cea mars, cu 1 850 de taleri, urmind sa plAteasca
chink pentru loc cite 7 taleri pe an.
351. 1797 iulie 17. Mihai pescarul vinde lui Constantin abagiu o case cu local ei mos-
tenesc", in mahalaua Otetarului, cu 177 de taleri.
352. 1797 iulie 18. Alexandra Ipsilanti voievod intareste marelui vornic Radu Golescu
stapinirea peste o prayalie, in mahalaua Sf. Gheorghe Vechi, in fata Podului Tirgului de Afar*
cumparata de la mezat, cu 945 de taleri.
353. 1797 iulie 29. Ionita meimar-basa se invoieste cu Maria, sotia raposatului Dumi-
trache selar, sa-i construiasca o prAvAlie si dependinte, in mahalaua Sf. Nicolae Selari, cu tot
materialul lui, pentru 510 taleri gata la veriga".
354. 1797 august 2. Popa Ion vinde jupinului Ivan si soacrei acesteia, Safta, o case cu
loc In mahalaua Lipscanilor, cu 575 de taleri, cu obligatia pentru cumparator de a plati 45 de
bani pc an manastirli Sf. Pantelimon, pentru loc.
355. 1797 august 20. lonita meimar-basa, impreuna cu alti mesterl, se invoieste cu Maria
(Mariuta) sotia raposatului Dumitrache selar, sa-i construiascA o bina deasupra pravaliei pe
care tot ci o facusera, pentru 180 de taleri, cu tot materialul tor.
356. 1797 septembrie 5. Epitropii manastirii Coltea se invoiesc cu Radu Golescu mare
vornic pentru plata chiriei locului pe care se afla pravalia cc a cumparat-o la mezat, pe ulita
cc merge spre Curtea Veche.
357. 1797 septembrie 8. Alexandra Ipsilanti &A carte domneascA lui Filothei purtator
da grijA la metohul" episcopiei Rimnic, prin care innoieste si intareste dreptul de a jinea
Jude patru" de orice dajdie, pentru curatenia si infrumusetarea grAdinii.
50
www.dacoromanica.ro
358. 17.97 septembrie 28. Dumitrache Nicolau vinde lui Barbu Panita o casA, in maha-
laua Scaunelor, cu 350 de taleri si cu obligatia de a plati 5 taleri chirie pe an la mitropolie,
ca sa scap de datornici".
359. 1797 octombrie 3. Alexandru Ipsilanti voievod dA privilegii si scutIrl de dAri daseA-
lilor care predau la scoala sloveneasca de la Sf. Gheorghe Vechi.
360. 1797 octombrie 8. Dumitrascu Racovita mare ban scrie lui Dragomir fost vistier
al treilca sa vie sa-si plateasca chiria locului pe care are casele, in mahalaua Sf. Dumitru.
361. 1797 oclombrie 26. Alexandru Ipsilanti voievod innoiesle cele hotarite de Ilagi
Dumitrache Papazoglu cu privire la averea sa care urmeaza a fi administrata de clironomi,
stabilind, in amanunt, cum sa procedeze.
362. 1797 octombrie Mitropolitul Dosithci dA lui Matei gradinarul un loc de douA
pogoane si jumatate, in mahalaua BarbAtescu, ca sa-si pue samAnAturi de grading ", platind
chirie cite 6 taleri pe an.
363. 1798 ianuarie 17. Chiran cavaful impreuna cu sot ia sa Maria wind ginerclui tor,
Dinu, o casa in mahalaua Lucaci, cu 1 000 de taleri.
364. 1798 martie 1. Constantin IIangerli volevod intareste unci bresle de 24 neguiAtori
paminteni privilegiile ce le-au fost acordatc de alti domnitori dinaintea lui.
365. 1798 aprilie [f.z.]. Constantin Hangerli voievod scutestc pe ChiritA logofat al Divanu-
in! de dajdiile visticriei si de toate angaralelc, precum a avut si mai inainte.
366. 1798 iunie 1. Matei Cantacuzino mare sluger vinde satrarului Dumitru Polizu un
loc, in mahalaua Sf. Dumitru, unde sc afla binaua cumparatorului.
367. 1798 iunie 11. Constantin Hangerli voicvod acorda privilegii dascalilor de slovenie
de la scoala domneascd de la Sf. Gheorghe Vechi.
368. 1798 iunie 14. Dimitrie staroste inainteaza dotnnului o anafora cu privire la vin-
zarea, prin mezat, a 20 de stinjeni si a ball de la Curtea domneasca, catre clucerul Grigorasco
Ghica cu 4 940 de taleri; rezolutia domnului.
369. 1798 iunie 14. Starostele de negutAtori arata doinnitorului ca in urma licitatiei,
pentru vinzarea unor parcele din terenul fostei Curti domnesti, 6 stinjeni au lost cumparati
de Nicola, fiul lui pupa Panait, cu 860 de taleri; domnitorul intareste vinzarea.
370. 1798 iunie 15. Constantin Hangerli volevod innoieste si intareste milele si privilegiile
mAndstirii si spitalului Coltea, acordatc de care domnitorii de mai inainte.
371. 1798 iulie 24. Constantin Hangerli voievod porunceste eguinenului mAnAstirii
Cotroceni, Visarion, sa faca toate reparatiile ce sint necesare.
372. 1798 iulie 25. Constantin Hangerli voievod intareste cele aratate prin jail* de Hagi
Dumitrache Papazoglu, cu privire la indatoririle clironomilor sdi cArora le lasA mostenire hanul
din fata manastirii Sf. Gheorghe Vechi.
373. 1798 august 5. Grigorie Greccanu vinde lui Vintila Prijbeanu fost mare paharnic
o pereche de case cu locul tor, in mahalaua Biserica Dintr-o Zi, ce be arc de la raposat tatal
sau Alexandru Greceanu fost mare stolnic.
374. 1798 august 15. Dobre cazacul se invoieste cu Visarion, arhimandritul de la manas-
tirea Cotroceni, sa primeasca o jumatate de pogon pe mosia manaslirii, in Caramidari linga
inoara Mid", unde-si face cask urmind sä plateasca o chirie anuala de un taler si 20 de parale.
375. 1798 septembrie 6. Constantin Hangerli voievod intareste mila ce a avut-o slugereasa
Catrina Lacusteanu de a tine patru poslusnici scutiti de dajdie si o pivnita scutita de toate
oranduielile".
376. 1799 rcbruarie 5. Mitropolitul Dosithci daruieste doctorului Constantin Darvari,
pentru serviciile fAcute la fabrica de I-Artie cit si cu mestesugul dohtoricesc la oamenii
casiP , locul de sub prAvalia lui Pirvu bArbierul, in mahalaua Sf. Dimitric ce se mai numeste
si Balaceanu.
377. 1799 [rebruarie 23]. Petre Sufragiul impreuna cu sotia sa Maria vind lui Hristodor
gramaticul o casA situatA linga manastirea Antim, deoarecc el se afla cu sederea si cu slujba
intr-alte pAminturi".
378. 1799 martie 2. Citiva locuitori se angajeaza fatii de arhimandritul Visarion de la
manastirea Cotroceni sa construiasca podul clan josul morii Grozavesti", in anumite conditii
spre a fi ferit de venirea apei marl sau naboiala ghetii".
379. 1799 mai 20. Mitropolitul Dosithei dA adeverinVi lui Stanciu fost mare paharnic
ca si-a plata otastina pentru \dile ce le arc pe painintul mitropoliei.
51
www.dacoromanica.ro
380. 1799 iunie 23. Fratii Halepliu vind lui Theodosie Toma casa parinteasca, din
mahalaua Biserica Doamnei, pe Podul Mogosoalei, impreund cu o pravalie aflata In vecinatate
cu locul marelui logofat Scar lat Cimpineanu, pentru 8 000 de taleri.
381. 1799 iulle 31. Alexandru Moruzi voievod di dreptul lui Ioan polcovnic de seimeni
sa is in stapinire fabrica de fidea din dcalul Bucurestilor, la Vacaresti, fosta proprietate a
domnitorului Constantin Hanger li, pe care a cumparat-o de la sultan mezat cu 1 410 de taleri.
382. 1799 septembrie 13. Anghel capitan impreuna cu sotia sa Catrina vind lui Mihai
arnautul o cask in mahalaua Izvor, pe locul manastirii Radu Voda, cu 130 de taleri.
383. 1799 octombrie 1. Cinci boieri judecatori intocmesc o anafora in pricina de nelnte-
legere dintrc manastirea Tuturor Sfintilor si mahalagii vecini pentru cotropirea maul loc din
mahalaua Fintina Boului, proprietatea manastirii.
384. 1799 noiembrie 12. Panait Tigara starostele negutatorilor roaga pe domnitor sa dea
cuvenita aprobare logofatului Nicolae care a cumparat la mezat, cu 8 000 de taleri, casa din
mahalaua Scortarilor, a lui Grigore spiterul, pentru a-si plati datoriile ramase de la raposatul
sau tats, Necula spiterul.
385. 1799 decembrie 28. Teodor clucerul vinde un loc parintesc, in mahalaua Antim,
capitanului Tanasie Petrescu, pentru 1 500 de taleri, pe care i-a primit la facerea zapisului si
cla cumparatorului hotarnicia locului.
386. 1800 februarie 4. Anaforaua marllor boieri, cu intarirea domneasca, data in pricina
dintre Ionita islicarul sl cpitropii bisericii Sf. Gheorghe Vechi pentru o pravMie a bisericii pe care
o avea luata cu chirie, vinduta acum marelui vornic Costache Stirbei.
387. 1800 mantic 29. Cererea epitropilor bisericii Sf. Gheorghe Vechi dare mitropolit
si marii logofeti de a aproba schimbul unei case cu pravalie a bisericii data marelui vornic
Costache Stirbei, pentru 300 de taleri, ce da pentru innoirea altor pravalii a bisericii; anaforaua
marilor log of e ti.
388. 1800 mai I. Ionita islicarul vinde doctorului Constantin Darvari un cosar din pari,
invelit cu trestle, construit pe locul acestuia, pentru 25 de taleri.
389. 1800 mai 4. Mostenitorii raposatului mitropolit Filaret dau manastirii Caldarusani
mosia Portareasca, o pravalie In Bucuresti si prostichiul" si prlmesc, in schimb, mosia Dimieni.
390. 1800 mai 4. Anaforaua marilor vornici catre domnitor pentru reparatia facuti
de loniti islicarul unei pravalii a bisericii Sf. Gheorghe Vechi pe care epitropii bisericii voiau
s-o dea marelui vornic Costache Stirbei; cuprinde si pretuirea constructiel si adeverinta lui
Ionita islicarul de banil ce-a primit, pentru a nu mai avea nici o pricina de judecata.
391. 1800 iunie 19. Voicu croitorul vinde lui Gheorghe, fiul ltd Gheorghe, trei pogoane
de vie in dealul Vacarestilor, pentru 25 de taleri.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
The verso] :
Cartes judetului i a pirgarilor din Bucuresti.
Arh. St. Buc., M-rea Cimpulung, LXIII-12.
Original, stare bunA, hirtie groasA, cu filigran; intarit cu pecetea orasului in fum si cu
inscriptie romaneascl: nnami s[u]opilininop ; la mijloc dotal personaje (par femei)
una stand jos pe scaun, iar alta in picioare, In fata ei.
Vezi G. Ionescu-Gion, op.cit., p. 727..
53
www.dacoromanica.ro
2. [1643 1654].
tAdecii, eu Dobre unchesul de in oral ot Bucuresti, fecioriul Mircei
vatahul carele au fost de grhdinarii domn.esti, scris-am al mien zapis si fie
de mare credinta la sfanta manastire ot Arges si la 'liana phrintelui Leontie
arhimandritul nastavnicul sfintei manastiri si a tot soborul.
Cum sa sa stie eh am venit miren si am mers la sfhnta manhstire de
am cersut eu cu mare rugaminte de m-au calugarit phrintele Leontie arhi-
mandritul egumenul si m-am fagaduit eu. Inthi numele mi-a fost Dobre
iarh pre ehlughrie numele mieu s-au pus Dionisie. Si. am dat Joe sfintei
manastiri in oral in Bucuresti, Inc de cash cu pimnit[6], cu ingeadiF,m1,
carele am cumphrat de la Cazan in mahalaoa [indescifrabil].
gi o am dat aceasta mosie de a mea bunavoe pentru sufletul parin-
tilor mie (sic) si pentru a tot neamul mieu, cum sh fie sfintei manastiri
mosiia ohabnich, iar noa pomana in veac, on sa pociu lacui la sfanta manas-
tire on sa nu pociu, tot sh fie sfintei manastiri mosie in veac.
Iarh carele va vrea de in neamul nostru fie frate, fie sot, fie nepot
fiece rudh va fi si va vrea sa faeh altele sh fie blestemat de vladica Hristos
si sa sa lacuiasch cu Iuda si cu Arie si 318 svte Weft.
Si am pus si peeetea.
Pis measija ghenarie 25 dni, leat 7100 [ ?].
Dionisie
Mardarie
[pe verso]:
Zapisul cu locul de cash de la Bucuresti.
Arh. St. Buc., Episcopia Arges, XL-9.
Original, stare potrivita, hirtie avind' in filigran o coroana; doua semnaturi indesci-
frabile ; rapt in coltul de jos unde este cifra anului, se vede numai 7100 dar, sigur, mai
cra Inca o cifri.
I L. p. I
Eu Duca ceau§ul
X Eu Ianachie, fratele lui Duca ceau§
x Eu Dima, fratele lui Duca ceau§u
Draghici spatar, marturie
[indescifrabil J, martur
x Eu popa Manta
I L. P. I Eu Tatul cupetu, marturie
[indescifrabil], martur
[pe verso :
Zapisul Duca'i ceau§ cu fratii lui pentru pimni a ot Bucure§ti, cu
pravalii den sus.
Acad. R.S.R., XLIII-71.
Original, stare butA; trei pece0 inelare.
www.dacoromanica.ro
Io Matei voevod.
L. P.
5. . 11654 iulie 5.
fAdeca noi feciorii Oprii logofatul §i a jupuneasii Mariei, nepotii Mitrei
vornicul §i ai banului Draguin, anume Dragomir §i Ivan §i cu Stroe varu
nostru scriem §i marturisim cu acesta al nostru zapis ca sa he de mare
credinta la mina Albului fusta§ul si a jupuneasei lui, Dobrii, §i a feciorilor
cati Dumnezeu le va darui.
Cum sa se tie ca i-am vandut un loc de casa aicea in Bucure§ti, den
fundul pu§cariei spre soare-rasare, stanjani 9 §i den ujita despre Gherghina
judetul pang in Radul iuzba§a de fusta0, stanjani 13 §i alaturea cupuFaria
pre den sus pang in ulita, 'Ana unde se intimpina cu Radul iuzbap ai
pre unde se vor puree semnele, ca sa fie dumnealor mo§ge statatoare in
veci, for ai coconilor lor, pentru ca acest loc fost-au al mo§alor no§tri.
Derept aceia, i 1-am vandut noi de a noastra bunavoe derept bani
gata ughi 22.
Si cand am facut acest zapis fost-au boiari i oameni buni §i preoti
anume : Gherghina judetul §i Preda iuzbma §i Radul iuzba§a de fusta§i
§i popa Tatomir de la besereca Mitrei vornicul §i Spirea darabantul din
Tirgovi,,te §i Bogdan vataf §i Neagul §ufariul si Dragomir Warm Bolunul
§i Leca barbiiariul.
Si pentru credinta punem inelele Si iscaliturile. Si am scris eu vlitcum
gramaticos de la biserica donmeasca.
Am scris iulie 5 dni, lest 7162 [1654].
L. P. Eu Dragomir
L. P. Eu Ivan
I
L. P. I Stroe
L. P. Eu Radul iuzba§a
_.. I
L. P. Eu Preda iuzbap,
L. P. Eu Spirea darabantul
I
x Eu popa Tatomir
L. P. Eu Leca, vataf, barbiiar
I
L. P. Bogdan, marturie
I
x Eu Dragomir calara§
[Pe foaia a clonal :
Stanciul piri§ prin Stan pentru un taler. De nu va da banii pardi,
intr-o lung, sa dea, Stanciul de la casa lui. Marturii Alexi.
56
www.dacoromanica.ro
S-a scris iulie 5 dni.
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXLIX-1.
Original, stare bunk noun peccti inelare, In tug negru.
58
www.dacoromanica.ro
9. 1660 martie 13.
flIfilostiiu bojiiu Io Gheorghe Ghica voevod i gospodin vdsoe zemle
Uwgrovlahiscoe davat gospodstvo-mi ,siitc povealenie gospodstvo-mi cinsti-
tului boiarinului domnii meale urban Cantacuzino vtorago logofet si fecio-
rilor lui cati Dumnezeu i va &UM.
Ca sn -i fie ni*te tigani, precum Bojin tiganul 5i cu tiganca lui anume
Stana *i Cu copii anume Dumitru, i Stoica si cu 2 copile anume Dina i
Stanca. i Dumitru tiganul, fratele lu Bojin, cu tiganca lui anume, iar
Stana *i cu Till copil anume Radul si cu o fats anume ,Stanca. Si Radul
tiganul viorariul, fratele lu Bojin, cu tiganca lui anume Stancea si cu
tot sitla*ul lui.
Pentru ca ace*ti tigani si cu tigancele for si Cu copii lor, carii scriu
mai sus, fost-au ai Papei postelnic, feciorul Buzincal cluceriul, cumparati
de tata-s5u Buzinca clucer inca mai dinainte vreame. i tot i-au tinut pre
seama lui cu bun pace, iar5, sand au fost acum in zilele domnii meale,
iar4,' Papa postelnic el au vandut ace*ti ce scriu mai sus tigani boiarinului
domnii meale S5rban logofAtul, el de a lui bunitvoe, far5, de nici o sila,
derept bane gata ughi 190 *i cu zapis de viinzare den mana lui si cu boiari
mitrturie carii scriu in zapis, precum am viizut domnia mea si zapisul lui
la mina boiarinului domnii meale urban logofat.
Derept aceaia am dat *i domnia mea boiarinului domnii meale Sar-
ban logoifitul ea s5,-i fie acesti ce scriu mai sus tigani lui mo*ie ohabnici,
si feciorilor *i nepotilor Si stranepotilor.
I ne ot eogojdo nepoculeabimo porezim gospodstvo-mi sej ubo svedelelie
postavleaim gospodstvo-mi : jupan Manul vet ban, i jupan Preda vel vornic,
i jupan Stroe vel logofa i jupan Paan Filipescul vel vistier, i jupan Iordacht
vel clucer, i jupan Chirca vel stolnic, i jupan Coltea vet comis, i jupan Dra-
ghici Cantacuzino vel peharnic, i jupan. Badea vel postelnic. I is. Stroe vel
logofetu.
I na pisah, az Dumitra*co logofitt u Bucure*ti.
Measifa martie 13 d?li, i ot Adama vleat 7168 [1660].
L. P.
To Gheorghe Ghica voevoda [m.p. J.
Stroe vel logofilt
[pe verso] :
Cartea Ghicra Voc15, pre ni*te tigani ot Papa Buzincai.
Acad. R.S.R., XLIV-54.
Original, stare potrivita, patat si ros de umezeala; pccete aplicata, In cear5.
59
www.dacoromanica.ro
den Bucure$ti, unde iaste hramul marelui svint $i de ciudese* faca'torin
Nicolae din Mira Lichia si parintelui egumenului Gligorie $i tuturor calu-
garilor cati vor fi lacuitori la aceasta svinta manastire.
Ca sa fie svintei manastiri tot locul cu tot dealul cat an fost mai
denainte vreame, vii, insa den hotarul Lupestilor, de uncle iaste locul
viilor, de langa manastire in jos pre deal, pang in Ca lea Mehedintilor,
unde sue calea la, crucea, lu Alexandra Voda, cea de piatra.
Pentru ca acest loc de deal fost-au mai denainte vreame be domnesc
$i au fost $i vii, iara den zilele Mihnei Voda de cand rantetile, s-au pustiit
acest deal de tot, n-au ramas nici o vita pre acel loc, ci an ramas pazistea.
Drept aceaia, vazand domnia mea aceasta manastire, ce scrie mai
sus, slabil si saraca $i Mr de nici un venit, dat-am domnia mea $i am
miluit svanta manastire cu acest be de deal, cat au fost mai denainte
vreame vii, sa fie al svintei manastiri mo$ie statatoare sl tine vor vrea sa
faca" vii pre acest loc sa fie volnic a face, sa sa fac'," cu $tirea $i cu voia
egumenului $i a calugarilor de la manastire.
Si iara am mai dat $i am miluit domnia mea svinta manastire $i
vinariciul domnesc, ce se va face intr-acel deal sa is calugarii vinarici
den zeace veadre o vatha, precum iaste leagea $i obiciaiul tarii, ea sa fie
svintei manastiri de-ntarire $i calugarilor de hrana, iara domnii mele sa
fie pomeanil, in veaci, iaril, altu nimenilea, sa nu mai aiba treaba cu acest
loc de deal farit numai manastirea sveati Nicolae.
Si Inca, am intarit domniia mea aces sta carte a noastra $i en mare
blestem, care domn it va darui domnul Dumnezeu a fi domn $i biruitorin
Tarai Rumilne$ti in urma noastra, ca-1 rog en numele lu Dumnezeu sa
aiba a innoi si a intari mila aceasta, cum scrie mai sus, pre acela domnul
Dumnezeu sa-1 intareasca si sa-1 miluiasca intru domniia lui si sa-i fie cu
sufletul lui la rapaos.
Iar carele va calca si va strica aceasta mila a domnii meale, acela
sit fie blestemat de vladica Isus Hristos $i treclet si proclet $i anathema $i
afurisit de 318 sfinti carii sant intru Nicheia si sa aiba parte cu Inda si
cu Aria la un loc.
Si iata marturii punem domnia mea : paan Preda vel ban, paan Stroe
vel vornic, paan Chirca vel logofat, paan Mares vel vistiariu, paan Toader
vel spatariu, paan Badea vel cluceariu, paan Costia vel postelnic, paan Mihai
vel stolnic, paan Costandin vel comic, paan Draghici Cantacuzinu vel pa-
harnic, paan Patru vel slugeariu, paan Stoia vel pitariu. Ispravnic Serban
Cantacuzinu vtori logofat.
Si am scris eu Radul sin Gherghe logofilt ot Tirgovi$te. Measi,ta au-
gust, zile 22, de la Adam 7170 $i de la mintuirea lumii 1662.
Io Gligorie Ghica voevod [m. p.1.
Procit erban vtori logofat
Acad. R.S.R., XLIV-86.
Original, pergament, inflorit cu miniaturi ; iscalitura al monograma domnului; loc
pastrat pentru pecete aplicatil care nu s-a mai pus.
L. P.
Io Gligorie Ghica voevoda [m.p. 1.
Arh. St. Buc., M-rea Cimpulung, LXIII-40.
Original, stare potrivita, !Artie cu filigran; pecetea domneasck aplicata in cearil,
stricata de umezeala.
www.dacoromanica.ro
Si cind am filcut acest zapis fost-au mairturie jupunul Manole cupet
si Radul stegariul si Dima znunariul si Duca ceausul si alti boiari care-si
vor puree pecetile si isegiturile mai jos.
Si noi ne-am pus, pentru credinta,, inelul si iscntura.
Pis Vladil Grama cu invitita,tura tor.
Fevruarie 4 dni, Teat 7173 [1665].
X Eu Eprracsiia Dudeasca
Radul logofat
Arli. St. Buc., Achizisii noi, XLI-1.
Original, stare bunk hirtie eu filigran; frumoasa semnatura originals a lui Radu
Dudescu.
L. P.
I
63
www.dacoromanica.ro
14. 1667 mai 14.
fintru Hristos Dumnezeu binecredincios 6i preacinstit de Hristos
iubitor si singur stcipinitor Io Radu voevod cu mila lui Dumnezeu si en
dumnezdiascii ddruire, stcipinind si domnind peste toatei Tara Ungrovlahii,
incei si peirfilor de peste plai. Amlamlui si lecigarassului herleg, binevoit-a
domnia mea si cu a sa buniivoinici cu inima curatei si luminatei a domnii mete,
a proslcivi pe Dumnezeu carele pe mine m-a proslcivit si cu slavci m-a ineillat
pe tronul prea luminat rcip osafilor pcirinfi ai domnii mete, Jo Leon Stefan voevod.
_Tata ciciruote domnia Mea acest decit toate mai cinstit si prea frumos
si prea cinstit peste toatei cinstitele daruri, acest de fats hrisov at domnii mete
sfintii si dumnezeesstii bisiareci den orasul domnii mial[e] din Bucuresti,
caria iaste facuta si ingltatiti din temelia, ei de domnia mia, unde sa prgz-
nuiaste hramul sfintul si marel[e] m[u]cenic Dimitrie izvoritor de mir
si preotilor si diiaconilor si gram[g]ticilor carii sa afla, de slujasc sfintii
bisiareci, pre nume popa erban si Nica diiaconul si Vladil gram[g]ticul
si Ivasco.
Pentru ca aceasta sfintg si dumnezeiasea bisereca, ce scrie mai sus,
inaltindu-o si radicandu-o domnia mia din temeliia ei, adaos-am domnia
mia sfinta bisiareci cu stupi, en oi, cu. boi, cu vaci, cu rarn[a]tori, cu vii
0 en dichise de argint care sant de triaba sfintii leturghii si cu toate car-
til[e] care trebuesc bisiarecii, puind domnia mia ispravnic pre cinstitul
boiarenul domnii miale : jupanul Rad [u]l Cret[u]lescul vet logofgt de li-au
scris tot anume pe catastih.
i o am intarit domnia mia cu acest cinstit hrisov al domnii miale,
ca sa, hie bucatele sfintii bisiareci 0 ale preotilor si ale in pace
;;i ertate de dijma de stupi, de gostina de ramatori, de oerit, de vinarici
baramaticilor
si casele for ertate de bir de imprumut si de sambrie, de galben de fum, de
camitina, de paharnicie, de pimnititi, de schimbul banilor, de podvoade, de
mertici, de conace si de alte dajdii de toate cite vor fi preste an in tiara
domnii miale, de nimica val sau bantuiala sa n aiba pentru cit in-am milos-
tivit domnia mia de am ertat bucatele, sfintii bisiareci si casele preotilor
i ale gramaticilor de toate, cum scrie mai sus, ea sa se rapaose cu bung
pace in zilele vietii domnii miale, precum sant ertate si alte bisiareci si
preoti domnesti.
Asijdiria am ertat si domnia mia ca sa poata fi de treaba si de slujba
sfintii bisiareci in zi i i in neapte neprestaniu si sa roage pre Dumnezeu
pentru domnia mea si pentru crestinatate si sa aibil, a pomeni la sfinta si
dumnezeiasca leturghie pre domnia mia si pre ritiposatii parintii domnii
miale si pre alalti pre toti cei pristaviti domni mai denainte vreame.
i cin.e-1 va aduce Dumnezeu si cine eel floc rupt] miluiasca si sg,
adaoge la sfinta, bisiareci si miluind si va chema si acela ctitor inpreung
cu noi. Asijdirea floc rupt] domnii miale pre care-1 va alege domnul Dum-
nezeu a fi domn si biruitor acestui cinstit scaun al domniei Tgrii Rum
floc rupt] numele domnului si mantuitorului nostru Isus Hristos ce e in
troika davit, si aiba, a cinsti §i a floe rupt J intari acest hrisov al domnii
miale pre tocmearg, cum scrie mai sus, ca pre acela domnul Dumnezeu
si -1 einsteasca si si -1 miluiascg intru [toe rupt] lui si la acela veac sa se
afle judecata lui cu dreptii naintea lui Dumnezeu. Iar carele nu va innoi
nici va intitiri, ce va cillea sau va strica aciastg mild si ertaciune a domnii
noastre, acela sa, fie supt blestem, anathema si afurisit de 318 sfinti pgrinti
de la Nicheia, cinste si aibit en Iuda si cu afurisitul Ariia la un loc, amin.
64
www.dacoromanica.ro
Mita dar si mArturii am pus pe domnia mea : jupan [Ghe]orghe vet
ban si jupan Mares vet vornic si jupan Radul Cretulescul vel logoMt si jupan
Ianache vel vistier si pan DrAghici Cantacuzenno vet spItar si pan Necula
vet cliucer si pan Serban vel postelnic si pan Manolache vet peharnic si
pan Gheorghie Ghiatia vel stolnic si pan Gheorghie vel comis §i jupan Matei
vel slujer si pan Stoia vet pitar. Si ispravnic Radul Toms, Nasturel vtori
logofet.
Si am scris eu Goran Stanciovici logof5,t, in orasul Bucuesti.
Measifa mai 14 dni, in leat 7175 [1667].
Io Radul voevoda [m.p. J.
Arh. bis. Slobozia din Bucuresti, inv. nr. 78.
Original, pergament, rupt in citeva locuri; Impodobit cu initiale si o miniature in
culori ; peeetea atirnatil in cearil rolie, cAzuta.
66
www.dacoromanica.ro
Iata si m5,rturii am pus domniia mea : pan Gheorghie vet ban, i pan
Marek vel vornic, i pan Radul Cretulescul vet logofat, i Ianache vet vistier,
i Draghici Cantacuzino vet spatar, i Necula vel clucer, i Sarban vel postelnic
i Manolache vet paharnic, i G-hetea vet stolnic, i Gheorghie vel comis
Matei vet slugeariu, i Stoian vel pitar, i Toma Radul Nasturel vtori logofati
I va pisah, az Mihai logorcit va eta stol grada Biccuregi.
Measila fevruarie 15 dni, 7176 [1668].
Acad. R.S.R., MLXXXV-5.
Copie in condica manfistirii Sf. loan cel Marc, fost ms. 2 593.
68
www.dacoromanica.ro
I L. P. I Eu Gherghina biv judet, miirturie
[ indeseifrabil ] cApitan, martur
1 L.P. I Eu unchiasul Radul mitcelarul ot Bucureste, martur
[Pe verso :
Zapis Dumitri pentru locurile ot Bucuresti.
Acad. R.S.R., CD-7.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran; trei pece1i inelare fruinoase, in tu. negru.
70
www.dacoromanica.ro
22. 1670 mai 3.
1-S5, FA tie boiarii adevaratori ai parintelui Grigorie egumenul de la
manastirea lu Mihai Voda si ai parintelui Gherasim egumenul de la sventa
Catirina §i ai lui Dumitrasco capitan cu fratii lui, feciorii Ghiocai, boiarii
pre nume : Radul vornicul Popescul, i Valcul vel peharnic, i Ivaco vel
stolnic, i Stoia pitar, i Matei sardariul, i Ghidul parcalabul.
Ca sa caute ace§ti 6 boiari pentru morile manastirii lu Mihai Voda
den apa Drunbovitii, sa vazit den ce au nevoe de nu pot sa umble, den
morile feciorilor Ghiocai, au den morile manastirii sventa Catirina, an den
ce le iaste vina, sa caute acum pre apa mare si sa pue zi deaca va scadea
apa, iar sa mearga, sa vazil ins5, zioa aceaia la sventa Troita.
Deci de unde vor cunoa§te ea an aceale mori nevoe, sit tocmeasea
morile sa umble toate, sa n-aiba nevoe una de alta, ea sit poata, umbla
si morile manastirii iu Mihai Vodit cand vor umbla §i morile Ghiocai, insa
sa caute cu me§teri buni de mori, pre nume Franti me§terul, i Neagul de
la morile sventi Sava, i Stan de la morile Paraschii vel logofitt, precum von
afla ace§ti boiari cu ale for suflete, pre dirept sa, le tocmeasca morile Eii
zioa in mai 5. i aceasta este porunca domnii mele. S-a scris mai 3 dni
in anul 7178 [1670].
L.P.
I
www.dacoromanica.ro
si inainte alergatoriul botezatoriul Ioan si parintelui egumenului popa
Leontie si tuturor calugarilor cati vor fi ascultatori intr-aceasta sfinta
manastire.
Ca si fie sfintii manastiri ce scrie mai sus niste locuri de casse aici
in Bucuresti den sus de manastire unde au fost tabacii, care locuri sant
ale sfintii manastiri batrane si direpte mosii Inca mai denainte vreme,
date si miluite sfintii manastiri de ctitorii cei batrani si fiMd aceste locuri
inpresurate de multi vreme de unii si de altii.
Tara dupa aceia cand au fost in zilele raposatului Radul Leon voevod
iara parintele egumenul Tanasie carele au fost egumen atunce, el au fost
mers naintea raposatului Radul Leon voevod la divan de au spus de aceste
locuri ale sfintii manastiri cum sant direpte mosii ale manastirii si sant
Inpresurate de altii farce de nici o direptate.
Intr-aceia dumnelui raposatul Radul voevod au socotit denpreuna
cu tot divanul si au trimis den divan pre Tanasie vtori portar denpreuna
cu parintele egumenul Tanasie, de au mers la un Gherghina judet, carele
au fost judet aici pre targ, si la alti orosani batrani de aici den Bucuresti
sa faca adeverinta si sa caute pentru randul acestor locuri, sa vaza pre
unde au tinut manastirea mai denainte vreme si pre unde le-au fost samnele
cele batrane pre acolo sa tie manastirea. Dcci aceia Tanasie portariul
fost-au mers de au strans pre multi oameni orosani batrani inpreuna si Cu
Gherghina judetul si au umblat de au cautat de randul acestor locuri
ale acestii sfintii manastiri si au adevarat si au aflat pre unde au fost tinut
manastirea si pre unde au fost samnele cele batrane.
Lisa sa se stie de catra oral den podul ce trece preste Dambovita
spre manastirea lu Mihai voevod den capul podului dencoace pre langa
gardul Papei fost mare vistier pre vale in sus, pre laugh' gardul lui Pana
biv vel spatar si merge pren grading lui Dumitrasco logofat 'Dana in
gardul manastirii Sarindariul si merge pre den jos de crucea, preste parau
pana in apa INunbovitii, in vadul tailor. Si au pus pietre si semne
inprejur ca sa se stie mosiia sfintii manastiri, ce scrie mai sus, cats iaste
si pre unde sa tie, precum am vazut domniia mea si cartea raposatului
Radului Leon voevod si cartea orasului de adeverinta.
Derept aceia si domniia mea Inca am- noit si am intarit cu aceasta
carte a domnii mele si am dat domnia mea sfintii manastiri si parintelui
egumenului si tuturor calugarilor ea sa fie aceste locuri manastirii mosie
ohabnica statatoare in veac si de nimeni neclintit dupci porunca domnii mete.
lead dar martori punem domnia mea : G-herghe vet ban Craiovei, Radul
Cretulescul vet vornic, Radu Nasturel vet logofat, Valcul vet vistier, Mihai
vet spatar, Tudoran vet clucer, Latcar vel postelnic, Ventila vel peharnic,
Preda stolnic, Barbul vet comic, i Parvul Cantacozino vtori logofat.
Si am scris eu Dumitrasco logofat Copaceanul in orasul de scaun at
domnii mete in Bucuresti, in Luna dichemvriiu 21-a zi si in anul de la.
facerea lumii de la Adam 7183 [1674] si de la mintuirea fiului lui Dumnezeu,
anul 1673 ( sic ).
Arh. St. Buc., Miinastirea Sf. Loan cel Mare, XII-6.
Original, pergament; pecete aplicata in ceara albg, monograms §i iscalitura domnului.
75
www.dacoromanica.ro
28. 1675 aprilie 23.
Eu Stoica logofa Ludescul dat-am aceastl scrisoare la mina lui
Chiriiac ceprazariul.
Cum sa sa §tie ea i-am daruit un loc de casa in Bucurevti, ce iaste
langa curtea bisericii ce iaste hramul Sventi Nicolae.
Care loc sa trage din locul pravaliilor meale care am cumparat la
Ulita cea Mare. Lag loc cit ii tine casa vi dinaintea casii Inca doi stinjeni,
ca sa-i fie curti§oarl, sa-i fie de acum nainte lui §i feciorilor §i nepotilor
movie statatoare §i noaa de pomana, pentru ca eu singur harazit-am de
bunavoia mea.
i pentru credinta am isealit eu cu mina mea.
Leat 7183 [1675] aprilie 23 dni.
Az Stoica logofat Ludescul
Arh. St. Buc., ms. 457, f. 117.
Copie.
78
www.dacoromanica.ro
33. 1677 februarie 5.
tAdeca eu Manul cupet care am fost staroste, denpreuna cu fie-mieu
Lamba, scriem si marturisim cu acesta al nostru zapis ca sa fie de mare
credinta la mana jupanului Slavu abagiul.
Pentru ca sa sä stie ca, i-am vandut un loc de casa aici in Bucuresti,
care loc 1-am cumparat si en de la calugarul Stefan monah care au fost
ginere jupaneasii Ca lei Draguleasi den Targovi0e. Iar acum. 1-am vandut si
eu jupanului Slavu abagiul drept bani gata taleri 57 pol, ca sa fie dum-
nealui mNie statatoare in veaci, lui si coconilor dumnealui cati Dumnezeu
i va darui.
Care loc iaste alaturea en locul sventaia troita si alAturia cu locul
jupanului Tor& odobasa si alaturea cu locul Radului Tiganescul. Si iaste
in lat de in locul Radului Tiganescul pana in locul sventaia troita, stan-
jani 10 pol Si de la Iorga odobasa pana la locul logofatului Neagoe
Rates[cu] stanjeni 13.
Si 1-am vandut de a noastra bunavoe si cu stirea tuturor vecinilor
den sus si de in jos. Si am luat toti banii gata care scrie in zapis in mana
noastra. Si la aceasta tocmeala a noastra, fost-au boiari si preoti anume :
popa Teodor protopop si altii care-,si vor puree mai jos iscaliturile.
Si, pentru mai adevarata credinta, ne-am pus mai jos iscaliturile.
Si am scris eta popa Staico ot Sventai Gheorghie, cu invatatura lor.
Pis fevruarie 5 dni, lest 7185 [1677].
Manu starostea
Popa Teodor protopop
Gheorghie Rndescifrabil 1, martor [greceste]
fsemnciturci greceascd, imdescifrabile i
Neagoe logofat Ratescul, marturie
Costandin logofat, martor
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXVI-1.
Original, stare buna, Mrtie groasa cu filigran; scriere frumoasfi.
www.dacoromanica.ro
de acel loc. Mgiia sa trimes-au den divan omul mgrii sale la Gherghina
judetul si la alti batrani orosani, carii stiind foarte bine, de 1-au ales si
1-au si inpietrit preste tot.
Iar acum, cilnd au fost in zilele mgriei sale domnu nostru Io Duca
voevod, iar dumnealui Costandin vtori logofgt Brancoveanul mers-au la
mariia sa domnu nostru in divanul eel mare de au spus cum sad oameni
pre acel be fgrg de nici o intrebare. Mania sa i-au fgcut cinstitg cartea
mariei sale sd i-au si dat om domnesc pre Tudosie vtori vornic.
intr-aceia venit-au la not si am strAns oameni bgtrgni orosani carii
au stiut si cgnd 1-au inpietrit Gherghina judetul cu batrAnii orasului, iar
acum ne-am strgns Wit, anume Radul pitariul Bucuristeanul, i popa
Stoica eel bgtrgn de la Sti Nicolae, i Radul logofgtul Tiga'nescul, i Toma
biv vel arenas Bucuristeanul, i Bogdan sgtrariul, i Stanciul cagrasul of
SArbi, i Vladul vgtaf za fustasi, i Stanciul gradinariul eel bgtrgn care au
fost grgdinariu la Preda vornecul, i Rades bgrbosul eel bgtrgn, i Stanil
logofilt.
Deci not cu totii dacil am vgzut cartea mgriei sale domnu nostru si
cu sluga mgriei sale Tudosie vtori vornic mers-am si am aflat seirmile si
pietrile care le-au fost pus si Gherghina judetul cu atatia orosani, si urn-
bland din piatrg in piatrg, stgnjenitul-am ca sa se stie den piatra den
sus despre pgrul Ducgi diiaconul in jos pgnii in drumul care mearge
spre poarta Nicolai vistier, stanjeni 47, si iar pre Fang/ drum spre podul
lu urban Vodg pang in piatrg stgnjeni 35, si iar curmezisul den drum
pren grAdina Stanciului gradinariul, pgng inaintea casii lui Mihai stega-
riul, stanjeni 43, si iar den piatra den us,sa, lui Mihai stegarul curmezisul
plug iar in piatra den sus sta'njeni 40.
Si dupg ce 1-am stanjenit cu totii pre semnele ceale bgtrgne, fgcut-ant
si cartea orasului ca sa fie dumnealui, jupuneasii dumnealui si coco-
nilor dumnealor mosie stiltgtoare in veci, ohabnicg, precum au tinut si
mosii dumnealui.
Si &and am fgcut aceastg carte fost-au milrturii carii shut mad sus
scrisi si alti boiari cari-si vor pune pecetile si iscgliturile. Si pentru ere-
dinta pus-am si peceatia orasului.
Pis Vladil gramatic de la beseareca Domneascg den Bucuresti.
Iunie 10 diti, vleat 7185 [1677].
Eu popa Stoica of sti Neculai
Radul star §illarul, martor
Dionisie logofgt, martor
Andrei spgtar, marturie
Eu Coman ceausul, martor
Eu Stanciul chl[grasul], martor
Eu Toma biv vel armas, marturie
El Vladul vatal za fustasi
Eu Stanciul gradinariul, marturie
Radul logofgt TigAnescul, marturie
Eu Rules eel bgtrgn, marturie
Eu Bogdan sa'trar, marturie
Eu Stgni [1] logofgt, marturie
Colectia ySerban Flondor.
Original, stare foarte bung, hirtie groasa cu filigran, format mare; foarte clara peceteaf
orasului, In tus negru.
80
www.dacoromanica.ro
35. 1678 aprilie 4.
'Cu mita lui Dumnezeu lo Duca voevod ,Si dontn peste intreaga Tara
Romaneascci.
A dat domniia mea aceastd poruncd a domniei mete boiarinului donmii
meale lank biv vet jitniceariu, ca sa-i fie lui un be de case aici in orasul
domnii meale in Bucuresti, in mahalaoa Arhimandritului, presto Dam-
bovita de la capul podului Cilibiului, pre langa apa in jos, alaturea cu
ulita, pang in gklisoara care vine despre deal, pan unde da in apa cea
curgatoare. Pentru ea acest loo 1-au eumparat boiarinul domnii mele
Ianas jitniceariu de la Matei paharnie Barseseul, feciorul jupaneasii
Dobrii Barseasea, in bani Bata ughi [loc fiber J si un cal, precum am vitzut
domnia mea si zapisul de vanzare scris cu mana vanzatorului ce serie
mai sus si iscalit, inpreuna cu pecetea lui, intarit cu multi boiari marturii.
Drept aceia si domniia mea Inca am dat aceasta carte a donmii
mete boiarinului domnii meale Jana§ jitniceariul ca sa aiba a stitOni
acest loc cu buna pace, sa-i fie mosie veciniea lui si coconilor lui cati Dum-
nezau ii va darui ?i de nimeni neclintit dupii porunca domniei mete.
laid dar ?i martori punent domnia mea : jupan Neagoe Skuianul vet
ban, i jupan Badea Balkeanul vet dvornic, i jupan Chirca vet logofat, i
jupan Hriza vet vistiariu, i jupan Lascarache vet spatar, i jupan Stoian
vet cliucer, i jupan Iordache vet postelnic, i jupan Curuia vet paharnic, i
jupan Alixandru vet stolnic, i jupan Radul tirbeai vet comic, i jupan Ghin-
cea vet slujer, i jupan Patraseo vet pitar. i ispravnic Radu Ocaneanul
vtori logofat.
Si am scris eu Nedelco logofat in cetatea de scaun in Bueuresti.
Am scris 4 dni, measita aprilie, leat 7186 [1678].
L. P.
www.dacoromanica.ro
dumnealui s5, aib a-i darea banii la zi si sil-mi iau mosiile, iar nedilnd
banii la zi, sa-i fie dumnealui aceste mosii stata'toare, precum scrie cela-
lalt zapis.
Deci ciind au fost la zi, eu banii nu i-am avut, nici praValiile nu i
le-am dat, ci iar mi-au mai pus dumnealui zi de la Vaznesenie Inc A 3
luni inainte, iar de nu-i voi da dumnealui banii la zi, sa aib, a-si face
dumnealui si cartea ma'rii sale lu Vod5, pre aceste mosii si s5,-i fie mosie
staraoare ohabnic'a in veci.
Si pentru credinta pusu-mi-am mai jos si iscAlitura, ca s, sa creaza, ;
si marturii carii vor iscali mai jos.
Si am scris eu Fiera logoMt sin agai Jupei ot dol Ma'r§e, cu inva-
tatura, lui.
Measita mai 24 dni, leat 7188 [1680].
X Eu Radul Cartojanul
Az Dionisii logofat, martor
Udrea logofat sin Coltii, cliucer, martor
Eu Negoita postelnic, marturie
Athanasie monah, marturie
Az Ionasco, vataf za brasoveni, marturie
Az Enachi treti armas va'ziind Intre dansii tocmeala, de bunAvoe am
iscalit mai jos si puindu-mi si degetul
Apostol clucer, marturie
Az Draghiia capitan, marturie
Socol clucer, marturie
Az Neagul vataf za tem[nitA] am fost acolea &and §-au- pus degetul
Patrasco stolnic
Az Dumitrasco vataf, marturie
Preda logofat FAlcoian
Costandin pitar, marturie
Udrea cal,ras, marturie
Mihalache snd Corcodel stolnic ot Bucsani, martor
Fane, martor
Stanciul ot Ciocanesti
Eu Nedelco, marturie
Acad. R. S.R., CLX III-21.
Original, stare buns, hirtie cu filigran.
www.dacoromanica.ro
Si &gird am vgndut aceaste case fost-au marturie boiari carii vor
iscgli 1 mai jos. Si pentru credinta ne-am pus numele si pecetile mai jos,
ca sa sii creazg.
Pis iulie 21 dni, leat 7188 [1680].
Ancuta filmeaia Alihului
Si am luat eu Va4ile, fratele Ancutii, aceti bani toti in mina me.
Acad. R.S.R., CD-9.
Original, stare foarte bona, hIrtie cu filigran.
83
www.dacoromanica.ro
Fane martur
Az Ianachi armas, martor
Eu Nedelco sluga ceausului za aprozi, maxturiia
Ionasco rindescifrabil I
Acad. R.S.R., CLXIII-22.
Original, stare foarte bund.
86
www.dacoromanica.ro
L. P. I Eu Grajdan pitar
Eu Prodan abagiul, marturie
Ion croitoriul vecinul, marturie
Nicola cuiumgi, martor [grecege
[indescifrabilJ fost staroste, martor [greceste]
Az Dionisie [indescifrabil 1, ma[r]turie
Ghinea biv staroste, marturie
Acad. R.S.R., CLXIII -23.
Original, stare foarte bunft, Male ceratk cu filigran; pecete inelara, interesanta ;
caligralle foarte frumoasa.
www.dacoromanica.ro
Ghinea biv staroste, marturie
Dumitrasco clucer Rgtescul, martor
Az Dionisie [indescifrabil 1, martor
GrAjdan pitar, martor
Acad. R.S.R., CLXIII 24.
Original, stare foarte buns, hirtie ceratfi, cu filigran ; douA frumoase peceti inelare ;
caligrafie foarte frumoasti.
88
www.dacoromanica.ro
44. 1686 noiembrie 14.
tAdec5, eu Zota, feciorul Mihalcii croitoriul de aici den Bucuresti,
dat-am zapisul mieu ca sa fie de bun5, credintA la einstitA maim, mitriei
sale domnu nostru Io Serban voevod.
Cum sa, s5, stie c5, i-am vAndut mitriei sale un loc de prAvitilie aici
in Bucuresti intre Stanciul Pustiul §i intre casa Sofiiegi, in lat la ulitit,
sMnjeni 5 pitna" in jumgtatea, portii si in lung stitnjeni 7 pot, insit stitn-
jenul po taleri 8, care fac peste tot taleri 40.
Si mi-au dat m5,ria sa toti banii gata si deplin in miiinele meale.
Derept aceaia am vilndut si eu mitriei sale acest loc de a mea bun5,-
voe MO, de nici o silts §i cu stirea tuturor rudeniilor meale si a vecinilor miei
denprejurul locului, ca sit-i fie mitriei sale mosie ohabniell si stiltiltoare
in veaci.
Si mitrturii boiarii carii vor ise5,1i mai jos.
Si eu, pentru mai adevitratA, credint5,, mi-am pus peceatea si iscali-
tura mai jos, ca sit s5, creazil.
Pis noiemvrie 14 dni, vleat 7295 [1686].
Zota fiul lui Mihalcea [ grecete]
Badea vel dvornic, marturie
Radul NAsturel vet ban, mitrturie
Costandin BrAn[coveanu] vet sp5,tar, marturie
Crastea, vet vistiar, marturie
Ghinea biv vel cliucer, mArturie
Alixandru vel stolnic, martor
Papa vet paharnic, mitrturie
Stefan vet sluger, marturie
Danciul vel arenas, marturie
Cernica clucer, marturie
Arh. St. Buc., Episcopia Arges, XLV111-7.
Original, stare foarte Mina, Male cu filigran; frumoasil pecetea inelara, octogonala, a
lui Zola; o insemnarc greceascil pc verso.
L.P.1
Comisar, Dimitrie Geanoglu
Nr. 359
Arh. St. Bue., Achizitii noi, CCXCIII-51.
Copie, stare buns, htrtie verzuie.
93
www.dacoromanica.ro
50. 1688 Mule 15.
Adecit eu Gligorie igumenul dil la sfanta mitnastire S'arindarul,
inprenna cu alalti calugitri, scris-am *i marturisim cu acest al nostril zapis,
ca sit fie da, bun credintil la mina Mantii portarul si a fameii lui, Manila
of Bucuresti.
Cum sit sit *tie ca i-am viindut noi o casa cu pimnita *i cu locul, stAn-
jani 13, in lungul ulitii, despre coltml Sarindarului, diln sus, care ne-au
fost *i noao cumparatoare da, la Bratul aprodul si dit la farneaia lui,
Neaga.
. Deci i noi le-am vandut acest loc cu casa care scrie mai sus, da a
noastra bunavoe, drept taleri 54, ca sa-i fie mo*ie sta'tatoare in veaci.
$1 i-am tlat si zapisul eel vechi dil cumpitratoare.
i and am vandut acest loc, fost-au multi boiari si preold marturie
care-si vor pune iscilliturile mai jos. i noi, pentru mai adevarata credinta,
ne-am pus pecetile i iscaliturile mai jos, ca, sa sit creaza.
i am scris eu Ianache logofit cu invatatura tor.
Pis iunie 15 chti, leat 7196 [1688].
Grigorie veveios [grecote]
[trei semncititri grecoti, ilidescifrabile]
Acad. R.S.R., CXCV -28.
Original, stare foarte bunk hirtie cu Filigran.
95
www.dacoromanica.ro
52. 1690 mai 25.
tAdeca, eu jupitneasa Sofiica care am fost jupaneasa, a Maculei
negutititoriul de la Pitesti scriu si marturisesc cu acesta al mien zapis ca, sa
fie de buna credinta la mina lui Jane nepotul Ghinei negutititoriul Matraca.
Cum sa sa stie ca avitind noi o pimnitA aici in Bucuresti, la ulitl,
deimpreunA cu Jane si cu locul in lat sta'njeni floe Tiber] si in lung stanjeni
[toe liber ] . Care pimnita, au fost a unchiu-sau Ghinei negutatoriul Matraca
jumatate, iar jumatate au fost a Ghinei cojocariul varul Ghinei Matraca.
Deci baxbata-mieu Macula si inpreuna, cu frate-sau Paan au fost
eumparat aceasta jumatate de pimnititi si cu locul iar jumatate, partea
Ghinei cojocariul, Inca, mai denainte vreame.
Si tot o am tinut noi cu buna pace pitinA acum, iar &And au fost acum,
in zilele mariei sale domnului nostru To Costandin voevod, ajungitind eu la
lipsA dupa, moartea barbatului mieu §i ramaind eu cu 2 feate necasAtorite
si neavand cu ce le griji, am vandut mo§iia de la Ciumesti of 8ud Argesi
dumnealui Costandin stolnicul Cantacozino drept taleri 200, de am luat
bani de mi-am grijit featele.
Tar apoi dumnealui stolnicul neplacandu-i acea mosie sa o tie, pre-
cum o am vandut §i apucitindu-ma ca sd -i dau banii si eu neavand banii
de unde-i da si lane fiind mai volnic a cumpara aceasta jumatate de
pimnita, caci iaste de la unchiu-sau Ghinea cojocariul si caci tine si ceaia-
lalta jumatate partea unchiu-sau Ghinei Matraca, m-am tocmit cu dumnea-
lui de i-am vandut aceasta jumatate de pimnita drept bani gata taleri 100.
Si am luat acesti bani toti deplin in mina mia, ca sa fie dumnealui mosie
stititatoare, dumnealui si coconilor dumnealui caci Dumnezeu Ai. [Ii] va
darui, mosie ohabnicil in veaci.
Tar de s-ar scula cineva, cu vreo galceava au din nepotii lui Enache
vistier sau din featele meale sau din ginerii miei sa aib eu a o trage gAl-
eeava, iar dumnealui sa, tie aceasta jumatate de pimnita, cu buniti pace.
Si la tocmeala noastra fost-au multi boiari care sit vor iscali mai jos.
Si eu, pentru mai adeverit credinta, pusu-mi-am si deagetul in be
de peceate, ca sa sa creazA.
Si am scris en Pititru logofitit cu zisa ei.
Mai 25 dni, leat 7198 [1690].
En jupaneasa Sofiica
Serban vtori logofat, marturie
Eu Tanachie snci Gavriliti paharnic, marturie, ot Rafov
Az monah Athanasie, martor
3erban biv vel comis, marturie
Cazan cliucer, marturie
Az Andrei martor zet Mihalcii
Az Zota marturie sin Mihalcii
[pe verso ] :
Zapisul jupaneasii Sofiicai pentru pimnita ot Bucuresti.
Aril. St. Buc., Episcopia Arges, XLV III-12.
Original, stare foarte buna, hirtie cu filigran; dotta semnaturi grecesti, indescifrabile.
9G
www.dacoromanica.ro
53. 1691 noiembrie 26.
tAdecil eu Dima, care am tinut pre Bana sa'punitreasa, dat-am acesta
al mien zapis, ca sit fie de bung credinta la mina dumnealui jupitnului
Deftei croitoriul.
Cum sit sh *tie ca m-am tocmit cu dumnealui de i-am vandut un loc
de pravalie, care iaste acolea laugh dumnealui *i pe din jos pe lhnga Mano le
croitoriul. Pentru care loc au fost bhtut negot *i cu Bana, filmeaia mea,
inch fiind ia [ea] en suflet. Si s-au fost *i tocmit.
$i intiimplhndu-se de an murit fameaia mea, Bana, au lasat, cu su-
fletul ei, cum sh vhnz dumnealui acel be de pravillie, ca sh o grijesc pe ia
*i pre bitirbatul ei, precum *i in diiata ei marturisemte.
Iar dupre moartea ei, avut-am *i judecata pentru acest loc innaintea
sfintiei sale phrintelui mitropolitului Theodosie, cu rudele ei 0i cu rudele
lui Alexe, barbatul ei eel denthi. Si i-am ramas innaintea sfintiei sale
Si mi-au facut *i cartea sfintiei sale de judecata, ca sh tin toate cite mi-au
lhsat fameaia mea Bana in diath, cu bung pace.
Drept aceaia, dupre cum an lhsat ia, cu sufletul ei, en inch am vhn-
dut dumnealui acest Joe de prhvillie, care scrie mai sus, dirept bani gata,
taleri 70, care i-am luat tot i, deplin in mhinile meale, ca sh fie dumnealui
mo*ie stAtAtoare si ohabnich in veaci, dumnealui si coconilor dumnealui,
cati Dumnezeu ii va darui, pentru ch 1-am vAndut de a mea bunhvoe si
de nimenea silit si cu *Urea vecinilor din sus *i din jos. Iar de sa va scula
cineva cu vreo ghlciavh pentru acest loc, sit aib a o tragerea eu.
Si child am fhcut acest zapis fost-au si mhrturii carii mai jos an
ischlit.
Si eu pentru mai adevaratit credinta, pusu-mi-am mai jos peceatea
*i ischlitura, ca sa sia", creazil.
Si am scris eu Nicola logofht cu zisa lui *i marturisesc. Si mi-au fhcut
*i manila sa vodh carte de rhmas pentru acest be ce scrie mai sus.
Noemvrie 26 dni, leat 7200 [1691]
I L.P. I Eu Dima
Popa Phtrul protopop, martor
Az popa Tudor martor, of Agnita
Az Popa Antonie, martor
Az Badea phrehlabul, martor
Az Stefan parchlabul, martor
Az Grozea cojocar, martor
Az Popa Nhstasie, martor
Az Popa Pittru, martor
Az Milea diiaconul, martor
Dobran logofht, martor
Arh. St. Buc., M-rea Nucetu, XV-10.
Original, stare buns; pecetea inelara 1n tus negru; topic, cu multe greseli, in ms. 457,
f. 119v 120.
97
www.dacoromanica.ro
54. 1691 deeembrielf.z.l.
Camaradul Hamic din seimenii palatului imperial care a merit mai
nainte la Bucure,,ti, fiind Fara mWenitori, averea lui a trebuit sit treaca
Petemalului (tezaurul public).
Fiind. darn ca, eu am fost insarcinat prin epistola din partea domniei
sale Hamid aga, capul ienicerilor palatului, a lua aceastg, avere in pose-
siunea mea, pe seama Petemalului si fiindca ritposatul era proprietarul
binalii cafenelii lui din Bucuresti, care dore0e s-o cumpere camaradul
Ivaz [I], am ,$i vindut-o acestuia cu pret de lei 65, care 1-am si primit de
la, el integral, dindu-i sinetul de fatit, ca sit, nu fie suparat si urmarit
pentru pretul cafenelei.
Rebiul Alhar 1103 (decembrie 1691).
Mustafa
Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXX-1.
Original turcesc, stare bona, hlrtie cerata; traducere de D. Argenti si regest de
M. Guboglu.
98
www.dacoromanica.ro
Az Neac*ul [indescifrabil], miirturie
Eu Dragomir, miirturie
[pe verso] :
Zapisul jupgneasii Asprii dg, vgnzarea caselor of Bucureti.
Arh. St. Buc., Episcopia Arges, XLVIII-11.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran; doua semnaturl grecesti, indescifrabile;
o pecete inelara octogonala, interesanta, este puss deasupra numelor vinzAtorilor.
24 99
www.dacoromanica.ro
Deci, murind 'puma-so, si ramaind tiganul numai cu aciastit fata,
s-au ficut schimb, fiind tiganul nostru, si fari mums rIm5,ind fata. n-am
putut sit o dAspitrtim di tatil-situ, ci am facut acest schimb.
i mArturie cari vor iscili mai jos. $i eu, pentru mai adivitra,til cre-
dinP, am scris eu cu mina mea sit mi-am pus pecetea si iscillitura mai jos,
ca sit,' sit creazi.
Avgust, 5 dni, lent 7200 [1692].
[ semnaturd evreiaseci J
Eu Rivca
Matei coj ocar, martor
Az Eftimie logorg, martor
Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXX-6.
Original, stare hung, hirtie cu filigran, format mic; copie in ms. 691, f. 108.
100
www.dacoromanica.ro
din susul orasului Bucurestilor, pre locul donmesc dAspre livedea domneasdi
inpotriva morii manastirii lui Mihai Voditi, pentru ca aceasta moara a
manastirii Radului Voditi' hind facut5, mai sus injugatiti cu moara maras-
tirii lui Mihai Voda ce este pre mosiia mitinitistirii de care m5mitistire, iar
moara manastirii Radului Vod5, au fost pre movie domneaseI, data si
miluita de alti raposati domni mai dinainte vreme si tot an tinut shinta
manastire aceasta moara cu vadul ei en bunit pace pltin'A acum in zilele
domnii mele.
Deci cand au fost acum stricitindu-sil vadul manastirii lui Mihai
Vothti si vr5,nd s5,--si mute moara mai jos pre alt vad tot pre mosiia manas-
tirii, deci manastirea Radului Voditi- neputand Linea singura moara unde
au fost pitiniti acum si neavitind alt vad mai jos, fiind tot movie domneas4
venit-au pilintele Athanasie egumenul la domniia mea, cu mare rugaciune,
ca siti-i dau domniia mea voe Wit mute moara manastirii mai jos, inpotriva
morii manastirii lui Mihai Voda, s5, le facil injugate precum au fost si mai sus.
intr-aceia, domniia mea 17525,nd cum c5, vi alti raposati domni mai
denainte vreme an fost miluit la sfitinta manastire en acel vad mai din
sus, domniia mea Inca am socotit ca pentru siti s5; strice mila si
1.1
www.dacoromanica.ro
Si au aflat, cu sufletele Tor, mosia sfintii manastiri Sarindarul den
hotarul manastirii Sfintul Ioan despre Dambovita, stinjeni 3 si despre
manastirea Sarindarul, despre gradini, pina, in ulita care pogoara in jos
de care gradina Durii negatatorul, stinjeni 66, si grildina Durii iar iaste
locul sfintii manastiri pima in lac. Si au fost hotarit atunce si au pus seam-
ne precum au fost §i mai denainte vreame de la ctitorii cei batrini.
Si dupre cartea Radului voda Leon au dat si au miluit si raposatul
Gligorie Voda cu acest loc ce scrie mai sus la sfinta manastire. Iar apoi,
de la o seamy de vreame incoace, iar oamenii carei sint sezatori cu casele
for pre acest loc al sfintii manastiri, ei s-au facut stapini locului acestuia,
zicind ca iaste loc domnesc si n-au treaba calugarii.
Cind au fost acum, in zilile domniei meale, iar parintele Dionisie,
egumenul de la sfinta manastire Sarindarul, vazind ca ei impresoara mosiia
manastirii, venit-au inaintea domnii meale in Divan, impreuna cu alti
calugari de la sfinta manastire, de au jaluit si au spus cum ca acest loc
iaste al sfintii manastiri, dat si miluit de alti raposati domni mai denainte
vreame. Si au scos si cartea Radului voda, Leon, 'eat [loc liber J §i cartea
lui Gligorie Vocla beat 7180 [1672] si cartea Gherghinii judetml, cu pirgarii
si cu orosanii de alesul acestui loc al sfintii manastiri, si cum ca alt venit
nu iaste mai mult dupre acest loc decit numai dadea la sfinta manastire
den an in an de casa, cite oca de 1 de ceara, ca sa fie de treaba sfintii
manastiri.
intr-aceasta si domnia mea, vazind cartile acelor raposati domni,
mai denainte vreame acute sl intemeiate pre acest loc la sfinta, manas-
tire, domnia, mea Inca am socotit, impreuna cu toti cinstitii diregatorii
domnii meale si am trimis domnia mea den Divan pre cinstit boiarinul
domniei meale Diicul Rudeanul, vet logofat, ca sa mute pentru acest si
sa-1 rnasure precum scriu cartile acelor raposati domni mai denainte vrea-
me. Si aflindu-1 ca iaste locul sfintii manastiri mosie direaptit, 1-au tras
si 1-au masurat, den hotarul manastirii Sfintului Joan, den piatra in sus,
ahiturea cu Dimbovita,, spre Gorgan, pina unde s-au plinit stinjeni trei
si au pus piatra, si au pus den apa Dimbovitei pina, in lac, despre 'Oen].
Durii negutatorul, care iaste iar al manastirii, fiind si sluga domnii meale
Marco vazator In masuratoarea acestui loc, si au pus pietrile.
Dirept aceia si domnia mea, dupa alesul acestui loc, dat-am si aciasta
cartea a domnii meale sfintii si dumneziestii manastiri Sarindarul de aci
den Bueuresti, ca sa-i fie acest loc mosie statatoare in veci si sa ii [ia]
venitul pre tocmeala,, cum scrie mai sus.
Iata dar yi martori punem domnia mea : pan Ventila Corbeanu vel
ban, i pan Alexandru vel vornic, i pan Diicul vet logofat, i pan Mihai Can-
tacozeno vet spatar, i pan Matei Ciorogirleanul vet vistier, i pan Costandin
Stirbeai vet clucer, i pan Dumitrache Caramanlaul vet postelnic, i pan Cor-
nea Brailoiul vet paharnic, i pan [loc Tiber J vet stolnic, i pan Serban
Cantacozeno vet comis, i pan Costandin Ciorogirleanul vet sluger, i pan
Mihalcea Cindescul vet pitar. Ispravnic Serban vtori logofat.
Si am scris eu, Mihai al lui Stan logofat din Tirgoviste, in cetatea de
scaun in liucuresti, Luna dechemvrie 12, Teat 7201 [1692].
Costandin voevod [m.p.].
Diicul vel logofat, procitolt
Bibliotcca soc. de ist. si etnologic din Atena; catalogat dc Sp. Lambros In Neon
Ellinomismon", VIII (1911), p. 492, sub nr. 202.
Original.
102
www.dacoromanica.ro
61. 1693 februarie 15.
Radul Golescul biv vel comis inpreuna cu copilele meale Zoita si
Ancuta dat-am ace,ast5, a noastr5, scrisoare sfintii si dunmezeestii manas-
tiri de aici, den Bucuresti, unde iaste hramul sfitntului proroc inainte mer-
gator si botez5,tor Ioan.
Care manitstire mai int5,i, den temelia ei au fost f5,cutit si initiltata
de stramosii nostri Andrei vistierul, i Dumitru spatarul.
Deci cand au lost acum in zile[le] preluminatului domnului nostru
crestin Io Costandin Basarab voevod intitimpliindu-se mare stricaciune
sfintii manastiri. Deci hind; mariia sa fiind cu mare ositrdie cittra sfintele
biserici, pus-au fitgaduinta ea mai bunit si mai frumoasit, decat au fost
sa o faca, care lucru au si savarsit.
i stiind m5,riia sa ca noi santem den neamul acelor mai sus numiti
ctitori, nu ne-au litsat ca sit ne instreinam. i, din bunatatea si blandetile
marii sale, ne-au fiticut si pa noi partasi la cheltuiala zidirii acestii manas-
tiri. $i foarte peste putinit vreme s-au intamplat si sotii mele Marichii de
s-au dat datoriia cea obsteascit, de au odihnit cu parintii ei.
Deci eu socotind mai mult fobs si rapaos sit aiba sufletele noastre,
am inchinat sfintii manastiri viile noastre de la Viespesti in care sant
20 de pogoane ingradite, cu pimnite si cu case citte sant de treaba viilor.
i am mai dat 50 de of cu miei si 40 de mittaci (sic) de stupi ca sa,
fie sfintii manastiri de aditogire si pitrintelui Nictarie egumen inpreuna cu
alti parinti de hrana si de inbrileaminte. Numai si sfintii parinti care s-or
afla la manastire, datori sit fie a p5,zi candela de la morm5,ntul sotiului
mieu cu untdelemn ca sa fie nestinsa in veci. i sa aibil in toti anii a ne
face sate doaa sarindare, unul sotului mieu si altul mie cu odraslile mele. $i
sa faca in toti anii, cand an veni vremea in care s-au pristavit sotul mien
la luna lui ghenarie in 20 de zile, pogrebanie pe cum sa cade cu un arhi-
ereu, coliva cu inpartire de Mein.
Asijderea si dupit petrecerea mea, iar la vremea, aceia care va fi, sit
mi se faca si mie asemenea si asa sa urmeze sfintii parinti in veci.
Iar eine nu ar Linea in seamy acest dar si legaturi ce am Mout, au
din neamul nostru, au din parintii mana'stirii, sa fie sufletile aceluia datori
a da seamy inaintea domnului FIristos si WA fie sfitntul proroc si boteza-
torul Ion Ora's, amin.
i pentru mai adevaratit credintit am intarit aceasta credincioasa
scrisoare cu pecetea si cu iscalitura noastra si cu bone marturii, care s-au
fiteut la luna lui fevruarie 15 dni, Teat 7201 [1693].
Radul Golescul biv vel comis
Zoita Goleasca
Ancuta Goleasca
Acad. R.S.R., MLXXXV-165.
Copie In condica manfistirii, fost ms. 2 593.
103
www.dacoromanica.ro
62. 1693 iulie 12.
t Milostieiu bojieiu lo Costandin Basarab voevod i gospodar vsoe
zele Ungrovlahiscoe davat gospodstvo-mi siiu povelenie gospodstvo-mi
cinstitului si credincios boiarinului domnii miale Cornea Brailoiu vel
paharnic i cu feciorii lui, cati Dumnezeu-i va darui.
Ca sa-i fie lui niste locuri de case aici in orasul domnii meale, in Bucu-
resti, in prund priste Dambovitil, alaturea cu apa Dambovitii, insa de la
podul agai lu Jane in sus, pre marginea Dambovitii . pana in locul boiari-
nului domnii meale, Matei Ciorogarleanul vel vistiiar.
Care locuri fiind loc domnesc s-au fost pus pre dansul unii si altii
de an facut case si gradini si au tinut tine cat au coprins pre seama for
si an si vandut unii la altii. Iar cand an fost acum in zilele domnii meale,
iar boiarinul domnii meale, Cornea vel peharnic neavand be de case aici
in orasul domnii meale, in. Bucuresti, si vrand ca sa-si facia temei de case
precum au si alti boiari, tocmitu-s-au Cu oamenii cati au avut case pre
acest be domnesc den podul agai lu Jane in sus, alaturea cu locul lui
Matei vel vistiiar, pawl, unde sa coteste apa Dambovitii, de le-au cumpa-
rat de la dinsii, anume de la Costandin, feciorul lui Jane capitanul of
Targoviste, easa lui cu locul de langa podu den sus, in lung stanjani
floc Tiber] §i in lat stanjani [loc Tiber J, derept bani gata, taleri 12, cu
zapis de vanzare si cu marturii ; si de la jupaneasa [loc liberJ a Ghinii
capitan si de la feciorii ei, Istratie armasul, i floc liberJ casele for cu locul ce
iaste alaturea cu locul de la Costandin pre den sus in lung, iar de la
pod in sus pana in locul lu Matei vel vistiiar stanjani floc liberJ §i in lat
den eoltul gardulu [i] despre poarta lui vel vistiiar pana in apa Dambovi-
tii, stanjani floc liberJ si pren miljocul (sic) locului, iar in lat den ulita
pana iar in Dambovita, stanjani floc liberJ derept bani gata, taleri 100
Si cu zapis de la mina Tor, de vanzare si cu boiarii marturii, iscaliti in
zapis.
i de la Stefan capitan de neamti, casa lui cu locul ce iaste alaturea
cu locul de la jupaneasa [loc liberJ a Ghinii capitan pre den sus, in lung
den locul de la Ghinea capitan pana in locul lui Coman dascalul, stanjani
[loc Tiber J FA in lat, den locul Radului abagiul pang in Dambovita, stan-
jani floc liber 1, derept bani gata, taleri [loc Tiber 1, cu zapis de vanzare
gi cu marturii.
de la Radul abagiul, casa lui cu locul ce iaste alaturea cu locul de
la Stefan capitan in lung, iar den locul de la Ghinea capitan pang, in locul
lu Tangs bucgtariul, stanjani floc liberJ §i in lat, den locul lui Stefan capi-
tan pang, in locul lui Naan pitariul, stanjani floc liber 1, derept bani gata,
taleri 48, cu zapis si cu marturii.
i de la Coman dascalul, grgdina lui cu locul ce an tinut, in lung den
locul lui Stefan capitan pang* unde WA, coteaste apa Dambovitii, stanjani
floc liber J ;3i in lat, den apa Dambovitii pana in locul lui balk bucata-
riul si pang, in locul Radului abagiul, stanjani floc liber J, derept bani
gata taleri floc liberJ, cu zapis de vanzare si cu marturii.
i de la, Naan pitariul, casa lui cu locul si cu grgdina, in lung den
locul de la Ghinea capitan, pa'ntre locul Radului abagiul si algturea en
locul lui Matei vel vistiiar, pana in locul lui Bann eizmariul si a lui lank
bucatariul, stanjani floc Tiber] si in lat, den locul de la Radul abagiul
pana in locul lui vel vistiiar, stanjani [loc Uber J, pentru ca 1 -au cumparat
104
www.dacoromanica.ro
derept bani gata, taleri 40, cu zapis de la mrtna lui, de vanzare si Cu
mg,rturii.
*i de la lank bucrttariul, locul lui in lung den locul de la, Radul
abagiul pre lAugg, locul de la Coman dascalul pg,nri in apa Dambovitii,
stanjani floc liber] in lat, de la locul lui Coman dascalul piing, in locul
lu Banu cizmariul, stanjani [toe liber], derept bani gata, taleri 60, cu
zapis si cu marturii.
Si de la Banu cizmariul, locul lui in lung den locul de la Naan pitar
pang, in apa Dambovitii, stanjani floc liber si in lat, den locul lui Ianas
bucg,tariul piing, in locul de la Naan pitariul si Ong, in locul lui Matei
vel vistiiar, stanAni floc liber], derept bani gata, taleri 10, cu zapis de
vanzare si cu marturii. Care s-au racut aceaste cump.afatori priste tot,
taleri [loc liber preen/n am vazut domniia mea toate zapisele acestor
vrtraritori ce &ant mai sus zisi, de Vanzarea acestor case si locuri la mrtna
boiarinului domnii meale, Cornea vel peharnic.
FAcrtndu-se aceaste locuri toate ate scriu mai sus, inpreung, priste
tot, in lung de la Podul aggi lu Jane in sus, pang, unde sg, coteaste apa Dram
j
bovitii, in ca'pAtrtiul locului den sus, stAnAni floc libel si in lat la acest
cApAtrti de sus, den apa Dgmbovitii Ong, in. locul boiarinului domnii
meale, Matei vet vistiiar, stanjani [toe liber] si la mijlocul locului, iar in
lat den apa Dambovitii pang, iar in locul lui vel vistiiar, stanjani floc
liber i la capatrtiului locului den jos, despre Podul agai lui Jane, iar
in lat de la apa Dgmbovitii pang, in [loc liber] stanAni [loc ].
*i dupg, ce au cumparat boiarinul domnii meale Cornea vel peharnie
aceaste locuri toate si fiind loc domnesc, domniia mea inca i-am socotit
pentru direaptg, si credincioasA slujbg, ce slujaste domnii meale si titrai
si ca pentru sa-si facA temei de case aici in orasul domnii meale, in
Bucuresti, precum au si alti boiari, de i-am dat si 1-am miluit domniia,
mea cu acest loc cat iaste mai sus zis priste tot, ca sg,-i fie mostenire
statatoare in veaci, sa-si faca, ease si grAding, si ce-i va trebui.
Derept aceaia, am dat domniia mea aceastil carte a domnii meale
cinstitului boiarinului domnii meale Cornii vel peharnic, ca BA' aibh" a.
tinerea si a stapini acest loc de case priste tot, dupg, cum 1-am miluit dom-
niia mea vi dupg, cum au si cumpgrat de la cei ci-au avut case pre acest
loc, cum scrie mai sus, sg,-i fie movie ohabnicI dumisale si feciorilor si ne-
potilor si stram.epotilor neelittitg, in veaci.
Asijderea vi in urma domnii noastre, pre care vg, dg,rui domnul Dum-
nezeu a fi domn si biruitoriu tg,fai acestira, Inca -1 ruggm, cu numele lui
Dumnezeu, ca sg, aibg, a intari si a innoi mila aciasta si cu cartea domiaii
lui, ca si domnul Dumnezeu s5,-1 cinsteascg, si sg-1 miluiascg intru domniia
lui cu bung, pace. *i ca si ale domnii lui mile si direase ce ar face, sa fie
cinstite si in seam tinute si stataloare.
I neotcojdo nepocoleabim poriznim gospodstvo-mi. Sej ubocvedeatet
postavleaet gospodstvo-mi : pan floc Tiber] vel ban, i pan Alexandru vel
logofAt, i pan Diicul Rudeanul vel logofat, i pan Mihai Cantacozino vet
spAtar, i pan Matei CiorogArleanul vel vistiiar, i pan Costandin *tirbeai vet
cliucer, i pan Dumitrache Caramaau vet postelnic, i pan Mihalcea CAndes-
cul vel stolnic, i pan *erban Cantacozino vel corals, i pan Costandin vet
slugear, i pan Barbul Faxcgisanul vel pitar, vi *erban vtori logorat.
105
www.dacoromanica.ro
I napisah az M ihai vd nd stol grad Bucuresti, mestila iulie 12 dni,
valeat 7201 [1693].
L.P.
Io Costandin voevod [in.p.1.
urban vtori logoMt, procit
Acad. R.S.R., XLV-84.
Original, pergament, stare foarte bund; sigiliul aplicat In timbru sec; iscalitura
domnului, la Inceputul documentului, ca si initiala, frumos inflorate, iar In mijlocul
acestei Inflorituri, sterna Tarn Romanesti, purtind dedesupt data 1693.
www.dacoromanica.ro 109
tacozino vel comis, i pan Costandin Ciorogirleanul vel slujer, i pan Costan-
din Corbeanul vel pitar. Ispravnic Toma Cantacozino vtori logofat.
$i am scris eu Mihai fiul lui Stan logofat din Tirgoviste in cetatea de
scaun in Bucure;sti.
Jleasi/a februarie 5 dni, lest 7203 [1695].
Arh. St. Buc., ms. 705, f. 45v-47.
Copie.
110 www.dacoromanica.ro
67. 1696 februarie 8.
1-Carte a boiarinului domnii meale Alixandru biv vel postelnic si cu
feciorii lui ce-i va da, Dumnezeu.
Ca sh fie lui un be de cash aici in orasul domnii meale, in Bucuresti,
in mahalaoa ce sa chiama a Olteanilor, pre langh locul Radului tabacul, in
lung spre bisearica, sthajini 29 si in lat, din locul Radului tabacul, pre
liingh until, in jos phna in ceaialalta ulith ce mearge spre bisearica Taba-
cilor, stanjini 22. *i de acolea sa alatura en ulita care mearge la Meanie,
pana in gardul lui Jane copilul, fratele lui Neculae, stanjani 30. i de aco-
lea, in curmezis, panh in gardul lui Stroe tabacul, sthnjini 18, care sa fac
inpreunh, peste tot stanjini floc liber]
Pentru ca acest loc de cash, ce scrie mai sus, fiind be domnesc si
mai denainte vreame, s-au fost pus popa Negre de au Mout cash pre acest
be domnesc. Iar dupa aceaia, child au fost in zilele lui Gligorie Voda, au
fost vandut popa Negre casa lui, ce an fost facut pre acest loc domnesc,
Udrii sufariu. Si neputand Udrea sufarul chuta dä aciasta cash, hind si
el la lipsh, an lasat casa de s-au stricat si s-au dorovhit, far de cat numai
ce an rhmas numai locul domnesc, Far de nici o stapinire.*i. an fost tot pre
seama domneasca far de nici o sthphnire pan-acum in zilele domnii meale.
Deci, cand au fost acum, intamplAndu-se a veni boiarinul domnii
meale Alixandru biv vel postelnie aici in Cara si aflandu-se intru multe
slujbe ale tarai si ale domnii si pohtind loc de la domniia mea, aici in
Bucuresti, ca sh-si faca cash si temei si fiind acest loc domnesc sterp si far
de cash, domniia mea am trimis pre sluga domnii meale, Stan vel vornic,
de au strans oameni buni si vecini denprejurul locului, de au milsurat
acest loc in lung si in lat, precum scrie mai sus.
Drept aceaia si domniia, mea, dupa alesul acestui loc de cash, m-am
milostivit domniia men, da i-am dat si am miluit pre boiarinul domnii
meale, Alixandru biv vel postelnic, cu acest loc de case, ce scrie mai sus,
ca sh-si poata face cash si temei pre acest loc si stapaneasch pre
seama lui cu bung, pace de catra tot omul, in lung si in lat, precum scrie
mai sus, sh-i fie lui de mostenire si statAtoriu in veaci.
I neocogojdo nepocoleabim porizom gospodstvo-mi sej ubo sveditelie
postavleaem gospodstvo-mi : pan Cornea vel ban, i pan [loc liberJ vet vornic,
i Diieul vel logofat, i Mihai Cantacuzino vet spatar, i erban vel vistier, i
Costandin vet cliucer, i Dumitrasco vel postelnie, i Vergo vel paha,rnie, i
Radul vpl'stolnic, i erban Cantacuzino vet comis, i Torga vet slujer, i Cos-
tandin vet pitar. I is[pravnic] Toma Cantacuzino vtori logofht.
I na pisah az Isar logofat.
Fevruarie 8 dni, Teat 7204 [1696].
Arh. St. Buc., ins. 705, f. 81v-82.
Copie.
www.dacoromanica.ro
Cum sit sa tie ca am facut tocmeala, cu dumnealui de i-am N-andut
casele meale, de aici den Bucuresti, din mahalaoa noastra, cu tot locul
curtii, cu gradina cu pometul si cu pimnita din curte si cu jicnita si cu toate
dichisile ce sant pre Tanga case.
Care loc mi-au fost si mie de cumparatoare de la popa Dumitrasco
feciorul lui Vasilie [ indescifrabil J, pentru ca i s-au cazut dumnealui a
cumpa'ra fiind alaturea pre la'nga, locul dumnealui ce an fost cumparat
iar de la noi mai de nainte vreame. Si am luat acesti bani told gata si
deplin in mina mea.
Dirept aceiaia am dat acest zapis al mien ca. sa, adba a tinearea
dumnealui aceaste case cu tot locul curtii si al gradinii cu pimnita si cu
toate namestiile, precum am tinut si noi pang, acum, cu bung, pace. Sa-i
fie mosie statatoare si coconilor in veaci.
Si la, tocmeala noastra [s-au] intamplat boiari carii sa vor iscali
marturie mai jos. Si noi, pentru mai adeverita credinta, am iscalit cu mina
mea, ca sa, sa creaza.
Si am scris en Mihai logofat cu invatatura parintelui Iosif carii mad
sus sit numeale [numeste].
211easifa iunie 15 dni, 7204 [1696].
Eu monah Iosif
Eu popa Stoian, martor
Draghici Saulescul, martor
[pe verso j :
Zapisele pentru locul cu casa ce an dat logofatului Costandin de
pomeana, la bisearica Tuturor Sfintilor.
Arh. St. Buc., Episcopia Arges, XLVIII-15.
Original, stare potrivit5, patat si sters In unele locuri din cauza umezelii, hlrtie cu
fill gran.
69. 16 96 august 7
tNoi 4 negutatori anume : Ianos starostea, iManulcupetul siApostul
cupetul, i Jane cupetul, dat-am cartea noastra sfintei manastiri Radu Voda.
Ca sa aiba a tines si a stapini aicia in Bucuresti, din sus la Gorgani,
un loc de vad de moara, den mosia domneasca care i s-au dat schimb
pentru locul manastirii ce au fost la poarta domneasca din sus si s-au luat
pre seamy domneasca. Deci fiind pricing pentru acest loc, ne-au randuit
pre noi dumnealui Stroe vel vornic, i Vergul vel paharnic si Ianache Vaca-
rescul vel aga, caimacanii scaunului morii sale domnului nostru Ioan Con-
standin Basarab voevod ca sa cautam si sa masuram acel loc de vad de
moara ce arata mad sus si sa-1 izbranim de care mosia domneasca.
Deci noi, dupg, porunca dumnealor, am mers cu Manole vtori vornic
si am cautat si am masurat din jos de vad, din apa Dambovitii pa Tanga
podisor la deal paste ulicioara supt coasta Gorganului stinjeni 10 si la
mijloc, iar din apa Dambovitii din dreptul morilor manastirii Mihai VodA,
asupra Gorganului din sus, stinjeni 13. Si al treilea trasura, din stisul morii,
iar din apa Dambovitii la delcelus, drept paste ulicioara stinjeni 17. Si
112
www.dacoromanica.ro
lungul acestui loc iaste din jos de podisor ce vine despre Mihai Vodg pa
langa apa Dambov4ii in sus, stinjeni 40 mass. i la toate trgsurile s-au
tient semne, ca sg, sg, stie acest loc pa unde sg,-I tie mgngstirea Radu Vodit,
insg vadul infundat dupg, obicei.
Deci not dupg, cum am ggsit en tale si en dreptate si dupg porunca
dumnealor boerilor caimacani, am dat aceasta carte a noastra sfintei
manastiri Radu Vodg, ca sit stie pa unde sa stgpgneascg acest vad de
moarit.
Aceasta.
Avgust 7 dni, 7204 [1696].
Ianos staroste [in grece,ste
Ioan zeton [grecote]
Apostol al lui Lazar [grecege
Manole [grecote
Arh. St. Buc., M-rea Radu Voda, LXV-2.
Original, stare foarte band.
www.dacoromanica.ro
Si tot au lost aceasta, manastire Sveantai Ioan pe seama manastirii
Sveantai Ilie de au venit egumeni pusi de acolo si calugari de s-au luat
adetul pe an, dupe tocmeala ctitorilor boiari carii scriu mai sus, de atunci
sl pana, acum.
Dupa aceaia, de la o seama de vreame intamplandu-sit a fi multe
1i-total i aici in tarn, atuncea fost-au petit toate cartile de pre toate mosiile
ce au fost date manastirii lui Sveantai Ioan de ctitorii manastirii ce scriu
mai sus. Si au lost petit si cartile ceale de inchinaciunea
Deci cand au fost in zilele raposatului Ducai Voda, iar Leontie egu-
men de la Sveantai Ioan de aici din Bucuresti inpreuna cu alti calugari,
ei au fost mers inaintea Duda Voda la divan de au spus pentru aceasta
manastire Sveantai Ioan, cum iaste inchinata, acolo la Sveantai Ilie pro-
oroc. Si tot de acolo le-au venit egumeni si calugari de s-au luat hadetul
flupa obiceai, lard, de nici o opreala. Numai cartile ce au avut de inchina-
ciune au petit de raotati, pohtind de la raposatu Duca Voda ca sa li sii
innoiasca si sa li sa faca hrisov pe tocmeala ce au avut de la boiarii cti-
tori sfintii manastiri Sfete Ioan.
intru aceia raposatul Duca Voda vrand si cercand ca sa adevereze
pentru acel lucru, fost-au intrebat pe toti boiarii divanului si foarte bine
.au adevarat, cum ca iaste inchinata, la Sveantai Ilie prooroc ce iaste la
Rumele.
i intamplandu-sa atunci pe acea vreme aici si un parinte numindu-sa
Chiril mitropolitul de la Janina, care si acela insusi au marturisit ina-
intea pomenitului Ducai YOU', cum ca, iaste inchinata manastirea Svean-
tai Ioan la manastirea Sveantai Ilie prooroc. Si dupa ce s-au adevarat
ca au lost lucrul asa, le-au dat hrisoave la mana for precum am vazut
domniia mea si acel hrisov al raposatului Duda Vodit la mama parintilor
calugari de la aceasta sfitnta manastire ce s-au zis mai sus.
Drept aceaia si domniia mea Inca, am innoit si am intarit inchinaciu-
nea aceasta si cu acest cinstit hrisov al domnii meale, ca sa fie sfintei
manastiri Sveantai The aceasta manastire Sveantai Ioan, de inta'rirea si
ajutoriul si calugarilor de hrana si de inbracaminte, iar domnii meale si
raposatilor parintilor domnii meale vecinica, pomenire.
Asijderea si in urma domnii meale pre carele domnul Dumnezeu it
va milui a fi domn Tarai Rumanesti, Meta rugam cu numele dom_nului si
mantuitoriului nostru Isus Hristos sg-1 innoiasca si sit-1 intareasca acest
hrisov al domnii meale, pre aceasta tocmeala si asazare a sfintei manastiri
Sveantai The proorocu. Precum au tocmit si au asazat ctitorii sfintei mg-
nastiri Sveantai Ioan. Ca si pre acela domnul Dumnezeu sa-1 cinsteasca
si sg-1 miluiasca, si sa-1 intareasca intru domniia lui. i cinste sa aiba, de
la Dumnezeu la acela veac, si ertaciune de toate pacatele lui. Si ale dom-
.nului si direase ca aceaste sa afle cinstite si in seama tinute. Si in celalalt
veac ce va sa, fie la rapaos veacinic sit fie sufletul lui, amin.
Si am intarit acest hrisov cu tot sfatul si credinciosii boiari divanului
domnii meale : pan Cornea Brailoiul vel ban, pan Stroe Leurdeanul vel
dvornic, pan Diicul Rudeanul vel logofat, pan Mihai Cantacuzino vet spa-
tar, i pan Sarban Greceanu vel vistiar, pan Costandin Ciorogarleanul vel
clucer, pan Dumitrasco Caramalaul vel postelnic, pan Vergo vel spatar,
pan Radul Izvoranul vet stolnic, pan Sarban. Cantacuzino vel comis, i pan
iorga vet sluger, pan Costandin Corbeanul vel pitar ; si ispravnic Toma
' Cantacuzino vtori logofat.
114
www.dacoromanica.ro
Si s-au scris acest hrisov in orasul Bucurestilor, intru al noaglea an
al domnii meale de Isar logofetel den oras den Bucuresti.
Measila noemvrie 8 dni, leat 7205 [1696].
Acad. R.S.R., MLXXXV-2.
Copie In condica man5stirii Sf. loan cel Mare, fost ins. 2 593.
116
www.dacoromanica.ro
73. 1697 mai 26.
tAdieg eu Stoichita paharnie Golumbeanul dat-am scrisoarea mea
la mina dumnealui jupilnului Tomei ot Bucure*tii.
Cum sg sa *tie ca avand dumnealui un tigan cumparat de la unchiu-
mieu Preda cilpitan Zgtreanul, anume Barbul Buni, drept taleri 35 *i
apoi intgmpliindu-sg de i-au fugit tiganul de aici de In dumnealui, au
venit la mine de au luat o tiganca a mea *i au fiteut *i un copil Cu tiganca.
Deci af15,nduli dumnealui tiganul la mine, au venit la casa mea de
;1-au prins tiganul. Apoi i-au segpat tiganul. Deci neindurilndu-ne, ca sa
sit mai despartil silt ul, ne-am. voit am5,ndoi de a noastrg bunilvoe de i-am
dat schimb alt tigan pentru tigan, anume Petru feciorul Mircii tiganul,
care imi iaste i mie de zeastre de la FAlcoi.
Si pentru copilul de tigan, ce scrie mai sus, i 1-am plgtit dumnealui
Cu bani taleri 13 pol.
Deci drept aceaia i-am dat acest al mien zapis ca sg aibil a stgpitni
dumnealui acest tigan., ce iaste mai sus zis, en bung pace, ca sa -i fie
dumnealui stitt5,toriu *i coconilor dumnealui in veaci.
Si egad s-au fgcut acest zapis de tocmeala noastrg, fost-au multi
boiari m5,rturie carii vor iscgli mai din jos.
Si pentru mai adevarata credintg Si eu am seris cu mina mea *i am
ise11it din jos, ca sit sa ereazg.
Mai 25 dni, leat 7205 [1697].
117
www.dacoromanica.ro
75. 1698 mai 15.
I-Adeca eu Simeon caluggrul monah of sfanta mangstire a Radului
Voda, hramul sfintii troite, scris-am zapisul mien ca sg fie de buns ere-
dinta la mana gineri-mieu Iorgai si a fii-mea Radii.
Scriu si las en sufletul mien pentru pravaliia care o am fost cum-
parat de la Tudorachie postilvarul. Deci aceasta pravalie sand o am cum-
pgrat-o, o am cumparat ca sa o dau de zeastre fetelor amandurora, anume
fie-mea Radei si fie-mea Sandei, dupa cum scrie si in zapisul eel de cum-
paratoare.
Deci fiind fie -mea Rada data la easa ei si sgzind in pravgliia aceaia,,
viind vremea ca sa dau si pa fii-mea Sanda la easa ei. Iar sand au fost la.
logodna din toate ne-am tocmit, iar de partea de pravalie an zis ginere-
mien Tanasie cum ea lui pravalie nu-i tribuiaste, ci pohteaste bani sa i sa dea.
Deci cersind el bani, m-am sculat eu Simion calugarul inpreung cu
gineri-mieu Iorga si i-am dat bani gata taleri 50 in mama ginere-mieu lui
Tanasie pentru pravalie. Caci cii zicea el ea, lui ggleeava cu cumnatii nu-i
tribuiaste.
Drept aciasta am dat aciasta scrisoare a mea la gineri-mieu Ions&
si a fie-mea Radei si a nepotilor cati Dumnezeu ii va darui, ca sa le fie
pravaliia a for cu bung pace, de catra nimenea ggiceava 85, nici
de catra, cumnatii lui, nici de catra, cumnatele lui, caci ca asa m-am in-
durat si am lgsat en sufletul mieu.
i cand am facut acest zapis, fost-au oameni multi buni ma'rturii si
vecinii din sus si [din] jos care -ii vor pune iscaliturile mai jos, ca sa
Wa creazg.
i am scris eu Dumitru sin Irimii salar si marturisese.
Mai 15 dni, Teat 7206 [1698].
118
www.dacoromanica.ro
76. 1698 iunie 22.
tAdecg eu jupgneasa Manila bgneasa, care am fost jupgneasii, a ra-
posatului dumnealui Barbului banul Milescul, inpreung cu fii-mea Marica,
seriim si mgrturisim cu acesta al nostru zapis, ca sa fii de bung si mare
creflinVi, la milna, lui DrAgusan vistier Meresanul.
Cum sg sa stii cg am facut tocrnealg cu dumnealui, dg am fiticut
schimb de i-am dat viile no [a]stre de la Nucetul de Sus, in zgvoi, ot sud
Olt. Care vii sant algturea cu viile lui Staico biv vel pgharnic, fratele dum-
nealui, pe din sus, insg rozo[a]re 4, care ne stint sa noao aceaste vii de
cumpgrgto[a]re de la G-hiinea logofitt snci Pittru logofilt ot Fglcoi, care
i-au fost sg lui de cumpgrAto[a]re de la Stoica Revelescul sg de la Florea,
i Voinea, Naan, i Seriia, i Andrei.
Si iar i-am mai dat dumnealui 2 rozo[a]re de vie, care le-au fost
cumpgrat Ghinea logofilt de la Mihul sit de la soru-sa, Preda, careli
stint iar acolea in dealul Nucetul, unul la deal, altul la vale ; eel de la
vale iaste din partea lui Negut sg cu toatg mosgia a lui Tudor pgharnic,
ce sa" va aleage a patra parte de peste tot hotariul Nucetului de Sus,
insii precum scrie sg zapisul cel vechi al nostru de cumpgrgto[a]re, care
1-am dat noi la dumnealui, ca sa sh'-1 stgplineasea cu bung paace, ins
leggnd (sic) trei pgrti din viile Revelestilor, careli le-am dat noi de pomang
lui Stan, sluga no[a]strg, careli stint pre langg izvor, despre vali, despre
apus, pre lAngil, viile lui Tatomir si pre lgngg' [loc liber J.
Iar dintr-aceasta in colo, am dat tot sa fie pe seaama dumnealui
DrAgusin vistier, precum scrii zapisul eel vechi, pentru ca si dumnealui
ne-au dat noao caseli dg aici din Bucuresti, cu loc cu tot, care i-au fost si
dumnealui de cumpgrgto[a]re de la Matei postelnic snei Paan clucer Par-
descul, precum scrii zapisul lui Matei postelnic, care ni-au fost dat dumnea-
lui la 'Tana no [a]stra.
Si ne-am tocmit noi de a no [a]strg bungvoe sg ne-am asilzat sa
i-am dat dumnealui aceaste vii sg cu mosgia, pecum (sic) scrii mai sus, ca sa
li tie sg sa li stgpigneascil, cu bung paace dumnealui sa coconii dumnealui.
Pentru aceaia, ne-au dat dumnealui sg zapisul dumnealui la mana
no [a ]strg, ca sa tinem si noi sa sit stgpanim cu bung paace locul cu caseli.
*5, la tocmeala no [a]strg au fost multi boiari mgrturii, carii vor iscgli
mai jos. *i noi, pentru mai adevgrata credintg, ne-am pus pecetea sa iscg-
liturile mai jos intr-acesta zapis, ca sa sg creazg.
L.P.
Iunie 22 dni, leat 7206 [1698].
Eu Mariia bgneasa, inpreung cu fii-mea Marica
Dicul Rude[a]nul vet logofgt, mgrturie
Stroe vet vornic, mgrturie
*erban vel vistier, martor
,g'rban sluger tirbei, mgrturie
Ianache Vgegrescul vel agg, mgrturie
Barbul postelnic Golescu Et], martor
Popa cgpitan Drgggnescul, marturie
119
www.dacoromanica.ro
[pe verso :
Zapisul dumneei 'Marl banesei, care au fost jupane[a]sa banului
Barbului ilescu, rade vile of Olt, of Nucetul de Sus. Viia ce-i zic Baneasa.
Acad. R.S.R., LXXXVII 1.
Original, stare foarte bung, hirtie cu filigran; peccte inelarA., in tus negru, purtind
nurnele Marna".
80. [1700].
tAdica, eu Mihai barbier dat-am zapisul mieu la cinstita mana dum-
neaei cocoanii Stanchitii sardaresii.
Precum sa sa stie ca mi i-au dat dumneaei un loc ca sa-mi fac casa,
insa locul pa gunoi, Tanga Dambovita si sa dau chine dumneaei pa an,
taleri 3 si sa aib a sadea pan in zece ani pa acel loc si la soroc sa-mi iau
lemnile. Iar vrand dumneaei ca sa mil mai lase de la soroc innainte, sa
aib a purta chirie.
Pentru aceia, am dat aciasta adeverinta la einstita mana dumneaei,
ca sa sa creazit.
x Eu Mihai barbier, dinpreunit cu o so-Via mea, Stratica, adaverim
Si ne-am pus si degetile ca sa [sa] creaza
Eu Tudor croitor, martor
Eu popa Dumitrache, martor
Eu Voico barbiiar, martor
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Joan Bucliroti, XII-14.
Original, stare foarte bung, hirtie cu filigran, format mic.
www.dacoromanica.ro
parintelui nostru chir Theodosie mitropolitul Ungrovlahiei si la sfanta ti
dumnezeiasea Mitropolie din Bucuresti, uncle sa prgznuese sfintii si tocma
cu apostolii imparati Costandin si Elena.
Cum sa sa stie ca, avind sfintiia sa 1 tiganea si 1 tigan ai sfintei 1V itro-
polii la noi, anume Dragana tiganca, i Manea tiganul, feciorii Oprei Gur-
ban, care au fost inchinati la sfinta Mitropolie impreuna si cu alti tigani,
de Stroe Vacarescul varul nostru.
Si fiind si la Mitropolie 2 tigance ale noastre, anume Neaga, fata
Simanei tigance, si Mira fata lui Dumitru tiganul, ce li-au fost luat sfintiia
sa de la Caldarusani, care au fost iara ale lui Stroe Vgcarescul varu nostru
si n-au lost inchinat Mitropoliei cu ceialalti tigani.
Dcci ni-am tocmit cu sfintiia sa de am f5,cut schimb, cap pentru cap,
de am lasat tiggncele noastre, ce scriu mai sus, sa, le stapaneasea sfanta,
Mitropolie. Si sfintiia sa au 15,sat tiganii ce senmeaza, mai sus sa-i stapanim
noi. Si ap, ni-am platit unii de catrg all ii, de nu mai avem nici noi la sfin-
tiia sa, nici sfintiia sa la noi.
Si pentru mai adevarata eredinta am iscalit mai jos cu mainibe noas-
tre, ca sa sa creaza.
Julie 6 dni, leat 7209 [1701].
Ianachi Vacarescul vel aga
Ivan Vacarescul vataf
[pe verso] :
Zapisul lui Ianmhe Vacarescul vel agg i brat ego Ivan vataf pentru
schimbul unor tigance cu N itropoliia.
Arh. St. Bac., Sec%ia istoricA, mapa rilzleata cu doe. 1 726-1 849.
Original, stare foarte bung, !Artie cu filigran.
www.dacoromanica.ro
x Az Parvul zugravul Mutul
x Az Tudora
Vlaicu capitan, marturie
Ion cupet, marturie
Az Trifan zugravul, marturie
Acad. R.S.R., DXCIV-37.
Original, stare foarte bunti, hirtie cu filigran.
www.dacoromanica.ro
S-au dat la Mitropolie schimb de Manolache cupariul pentru locul
de la bae.
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXXIV-2.
Original, stare foarte bona, hirtie cu filigran; caligrafie splendicla; intercsanta $i
frumoasil semnAtura mitropolitului.
Copic In ms. 131, f. 64v.
tTheodosie mitropolitul
Adecg, eu Apostol vornicul Poenariul, dat-am acesta al mieu credin-
cios zapis la sfanta §i dumnezeiasca mangstire Hurezii, unde sa praznuese
sfintii i intocma cu apostolii marii inpgrati Costandin .5i Elena si la mana
sfintiei sale pgrintelui Joan arhimandritul §i la tot sgborul sfinte[i]
mangstiri.
Precum sg sa tie ca avgnd eu o casg aici in Bucure§ti, lgngg apa
Dambovitei, care casa mi-au fost §i mie cumpgrgtoare de la chir Par-
thenie, egumenul de la mgngstirea Radului Vodg, care casg o am eumpgrat
en be cu tot, precum scrie in zapisul eel de vgnzare, cu pimnit5,, cu grg-
dina si cu grajd §i cu cuhniia §i cu tot ingrAditul locului.
Deci, ajunggndu-mg pre mine vreame de slgbiciune §i de mare lipsg,
socotit-am dintru bun gandul mieu i cu toata vointa mea, pentru ca mai
126
www.dacoromanica.ro
Band eu la sfiinta mgngstire Hurezii pentru pomeang, stgnjini 300 den
Belciugatul si 50 de of cu miei, de ne-am scris numele pgrintilor si ale
noastre la sfiintul pomeanic, ca sa ne pomenim in veaci.
Drept aceaia, am socotit de am inchinat pentru cumparatoarea
noastrg ce au fost a acestii case, pret de taleri 50, iar pe ceaialt5, parte
de cumpargtoare, tocmitu-m-am cu pgrintele Than de mi-au dat taleri 150.
Si am. luat acesti bani toti si deplin in mginile noastre.
Drept aceaia, am dat acesta al nostru zapis, ca sa aibg a stapani
sfanta mAngstire aceaste case, cu tot locul for si cu ce scrie mai sus, in
veaci, si parintilor de la mangstire, case de odihn5, si movie ohabnica, iar
noao si parintilor nostri veacinicg pomenire.
Si la aciast5, danie si vgnzare a noastrg, fost-au sfintiia sa pgrintele
mitropolitul a toatg Ungrovlahlia, chir Theodosie si multi pgrinti egumeni
si boiari, carii isi vor iscgli numele mai jos. Si eu, mai pentru adevAratg
credintg, am intgrit mai jos cu peceatia si en iscglitura noastrg, ca sä sa
creazg.
_Mesita ghenarie 6 dni, leat 7211 [1703].
IL. P. I Az Apostol vornicul of Poinari
Eu Apostol vnuc vornic[ului]
Demaschin episcopu Buzgului
[donci semneituri grecegi, indescifrabile]
Arh. St. Buc., M-rea Sf. loan din Bucuresti, XII-17.
Original, stare foarte bunk hirtic cerata; pecetea inelara a lui Apostol vornicul,
in tub negru.
127
www.dacoromanica.ro
87. 1704 februarie 13.
128
www.dacoromanica.ro
88. 1705 ianuarie 9.
9 c. 24C 24 129
www.dacoromanica.ro
in jos, drept bath gata taleri 20. Si am luat toti banii gata deplin intru
mai [ni ]le meale.
Deci sa fie dumnealui 6i coconilor dumnealui cati i va darui Dumne-
zeu acest loc statator in veci.
Si sand am vandut acest loc cu pometul, intamplatu-se-an 1-a toc-
meala noastra multi boeri i oameni buni, mahalagi[i] marturie cari-hi
vor pune pecetile yi iscaliturile mai jos.
Si pentru mai adevarata credinta pusu-ne-am pecetile i iscaliturile
ca sa sa creaza.
Si am scris eu Duca logofat, cu invatatura lor.
Pis mai 8 dni, leat 7214 [1706].
XEu Sarban, i Visan[a]
Neacsul capitan, martor
Az popa Gheorghie, martor
Az Daniil [indescifrabil J, martor
Az Isar logofat, marturie
Az popa Toma, martor
Arh. St. Bue., M-rea Glavaclog, XXXIV-63.
Original. stare bunii, hirtie en filigran.
www.dacoromanica.ro
Ioan arhimandritul Hurez [eanul]
Costandin Stirbei vel ban, marturie
Serban vel logofat, martor
Radul Golescul vet clucer, marturie
Bunea Grajdeanul biv vet comis, marturie
Petru vel armas, marturie
[Pe verso j :
Zapisul parintelui egumen Hurezeanul pentru casele den Bucuresti.
Arh. St. Buc., M-rea Sf. loan din Bucuresti, X11-18.
Original, stare foarte buna, hirtie cu filigran; interesante semnAturile.
www.dacoromanica.ro
Cum sa sa stie ca avand eu niste tigani de la vara-mea, Cap lea Par-
deasca, care mi s-au venit in partea mea, afara den partea unchiu-mieu
lui Draghici Catunariul si a verilor miei. Si fiindu-mi acesti tigani de van-
zare, venit-am de a mea bunavoe de m-am tocmit cu mariia sa.
Si i-am vandut marii sale pe acesti tigani ce scriu in jos anume :
Manea tiganul, cu tiganca lui, Tudora si pe Dragomir, feciorul Manii,
cu tiganca lui, Stana si cu Bajan si pe fie-sa, Canna; si pe Ion,
feciorul Manii, cu tiganca lui, Iudita si pe fiiu -sau Stepan si pe Giurgiu
cu tiganca lui, Tiha si pe fiM-sau, Ionasco. Care sa fac peste tot, suflete
12. Si am tocmit cu mariia sa capul de tigan po taleri 17, care fac taleri
204. Si am luat acesti bani tori Bata si deplin de la mariia sa in mainele
noastre.
Drept aeeaia, am dat si eu acest zapis al mieu marii sale, ca sa sta-
paneascil mariia sa si coconii marii sale in veaci.
Si &and am facut aciasta tocmeala cu mariia sa, fost-au cu stirea
tuturor rudelor meale. Si marturie, boiarii carii sa vor liscali mai jos. Si
pentru credinta, am iscalit cu mana mea, ca sa sa creaza.
Si am scris eu Radul logofat end Radul sufariul cu bunavoia lui.
Pis iunie 15 dni leat 7216 [1708].
Canda (sic) capitan Cernaianul
Vasilie Cernaianul, martor
Draghici caminar, martor
Nicula caminar, martor
Serban Cantacozino vet vornic, marturie
Serban vet logofat, martor
Toma Cantacuzino vet spatar, marturie
Radul Golescul vet clucer, marturie
Ianachi Vacareseul vet paharnic, marturie
Patrasco Breazoianul vel sardar, marturie
Pang, vet comic, marturie
Iordache Cretulescul vel aga , marturie
Patru vel armas, marturie
Barbul Brailoiul vtori logofat, martor
Vasilie logofat Poenarul, martor
[pe verso] :
Zapisul Coandei pe 12 suflete de tigani.
Arh. St. Buc., Doc. munteneW, XXV 42.
Original, stare foarte bunt, !Artie cerata, cu filigran; foarte frumoas5 setnnatur5.
133
www.dacoromanica.ro
Drept aceaia, cinstitul si de bun neam War vel spatar dumnealui
Mihai Cantacuzino, intru duhul dant iubit fiiu al smereniei noastre, fiiiid
pornit de dumnezeiasca ravna, cu calduroasa inima si cu crestineasca si
bung socoteala, s-au indemnat dintru a dumisale dreapta, agoniseala sa
fats bolnita intru a dumisale veacinica pomenire si casa de streini, spre
odihna si mangaiarea intru Hristos fratilor nostri celor saraci carii pati:
mess de boale, vrand ca sa inplineasca cuvantul (celuia ce pentru man-
tuirea noastra au patimit Hristos Dumnezeului nostru celui adevarat),
carele au zis in sfanta evanghelie ca ce ati facut unuia dintr-acesti frati
mai mici ai miei, mie ati facut".
i cercand loc ca acela indemanatec de acea treaba, Ca sa ispra-
veasca acel de Dumnezeu placut lucru, aflat-au locul unde sa numeaste
al Coltei, intru care era si besearica de lemn in numele sfintei preacuvioasei
maicei noastre Paraschivii. i fiind besearica aceaia, cu loc cu tot, inchinata
(metoh sfintei Mitropolii din Bucuresti, unde iaste hramul sfintilor mari-
lor inparati si intocma cu apostolii, Constandin si Elena) de Coltea clu-
ceariul, au cersut voe si blagoslovenie de la raposatul staretul nostru chit
Theodosie mitropolitul tarsi, de au radicat intai besearica, de piatra,
in locul bisearicii cei de lemn, in slava veacinicului Dumnezeu si intru
cinstea sfintilor marilor invatatori si arhierei Vasilie eel Mare, Grigorie
Bogoslav si Ioann Zlatonst. i apoi au facut si case inprejur pentru odihna
celor neputinciosi.
i neapucand dumnealui Inca sa dea .in viata sfintiei sale altceva
schimb pentru locul acela sfintei Mitropolii, au socotit, din bunavointa
dumisale, de au dat in seama noastra bani gata, taleri opt sute, pentru ca
sa fie pomeana dumisale cu pricing dreapta desavarsit. Care bani i-am
prihnit cu dragoste si i-am luat deplin. i s-au randuit sa se cheltuiasca pe
alt lucru trebuincios al sfintei Mitropolii, pentru ca sa nu sä stings nici
pomeana celor ce au fost inchinat acel metoh, scriindu-sa si in sfantul
pomea[l]nec aciasta tocmeala pentru neuitarea. . -
135
www.dacoromanica.ro
mai sus, neavgnd alt ce lua. Si dupa cartea domnii meale, au fost mers gi
innaintea sfinl2ii sale pIrintelui Theodosie ce au fost mitropolit tarsi si
au [a]dus i pe duhovnicul tatIne-sIu, Manului, de an narturisit cum
ea asa au lAsat el la moartea lui, cum 0, apuce pe frate-situ, Iorga, Perde-
cula, s:1, pliiteascg sculele, ca n-au avut el treabit cu dinsele s'a, le dea
pentru datoriile lui.
Si sfintiia sa Inca au dat carte ca Wit stApitneascii aceaste case de
la Bucuresti, pentru aceale scule, scriind in carte de va veni cineva den
rudeniile Iorgai Perdecula, sa dea banii si sa -gi tie casele; iar nedind
banii, sit-si stIpilneascit casele cu pace.
Iar cand iaste acuma, sa scoala Necula, nepotul Iorgai Perdecula
sa 1 scoatit den case si banii nu va [vrea] sa -i dea si nice cum ca i sa
cade lui sa, le tie si an scos amAndooI cgrtile de s-au cetit innaintea domnii
meale.
intr-aaceaia, domniia mea am cgatat de am judecat Inpreung en
toti boiarii domnii meale si am dat aciast5, carte a domnii meale slugii
domnii meale, Fotei parcAlabul, ca (al aibl a Linea si a stapani aceaste
case ce scriu mai sus, in pretul acelor scule, cu bunI pace de cats. Necula,
nepotul Iorgai Perdecula, sa -i fie de mostenire in veaci, caci ca n-au
avut treabit Manul cu sculele fa,meii lui ce au avut de zeastre, fiindu-i
fitineae de a dooa, s'6, le dea plliteasca datoriile lui.
Si an eim.as Necula, nepotul Iorgai Perdecula de judecat denaintea.
domnii meale din divan.
I pac danest. I is. sawn, reci gospodstvo-nzi.
Julie 1 dni, lent 7217 [1709].
L. P.
I
Io Costandin voevod
proeit, vet logoflt
Arh. St. Buc., CXCVIII-76.
Original, stare bunk, hirtie cu filigran; pecetea Inelaril $i seinnatura domnutui, in
tu5 ro5u.
L. P.1
137
www.dacoromanica.ro
99. 1710 august 4.
Scrisoarea noastrg la mgna dumnealui Radul vel slugear.
Precum sa a stie cd, ne-am rugat dumnealui de ne-au fkut bine
de ne-au dat taleri 60 imprumut. Si pentru acesti bani i-am pus zglog
locul nostru elan Bucuresti care iaste dgnprewig, care loc iaste pe Maga
dumnealui si pe l'angg Buicescul. Si ne-au dat acesti bani toti gata in
mginile noastre.
Drept aceaia am dat si not aceastg scrisoare a noastra si am pus zi
cu dumnealui de acum pang Sventii Dimitrie. Si cgnd va fi atunci sg
meargem sa masurgm locul si indreptgndu-sg locul sa ne tocmim cu dum-
nealui sa ne dea toti banii si &Li dgm si alte zapisg, cat sg, va aleage locul.
Si pentru credintg, am iscglit mai jos, ca sg sg creazg.
Avgust 4 dni, leat 7218 [1710].
Costandin Farcgsanul
Toderasco- Ygreasanul
Iordache Faregsanul
Mihai cgpitan Frocgsanul, mgrturie
Acad. R.S.R., X II-245.
Original, stare foarte bums, Wale cu filigran.
www.dacoromanica.ro
i i-am vindut dumnealui pe bani gata taleri 80. *i acektti bani i-am
luat noi told in mlinile noastre.
Deci noi intr-aceaia am dat acest zapis al nostru, ca sl fie dumnealui
mo*ie stAtittoare in veci, dumnealui i coconilor dumnealui kti nepotilor
citi Dumnezeu ii va dArui.
i pentru mai adevaratl credinla am iscllit ai ne-am pus degetele
mai jos, si s2a, creaz5,
7119 [1711] mai 24.
Eu Iorga
Rada
Marica
*tefana
Popa Mihul of Sventii Nicolae, martor
[ semniiturci greceased, i ndescifrabile j
Arh. St. Bur., ms. 457, f. 118v.
(topic.
www.dacoromanica.ro
bung *i mare credinta la cinstita mana sfintii sale parintelui nostru chir
Anthim mitropolitul tarai *i al sfintii biserici al Tuturor Sfintilor care
iaste ziditil de sfintia sa aici in Bucure*ti.
Pe cum sa sa *tie ca avand noi un loc de casa aici in Bucuresti, cu
grading cu pomi cu tot, *i iaste cu casa cu pimnita. Ci locul 1-am dat cu
totul, numai locul, iar casa, pimnita n-am dat. Care casi, am facut eu, *i
pimnita *i locul 1-am cumparat eu cu bani gata i cu zapise de la popa
Ivasco care au fost tot dintr-acea mahala, care au fost preot mai inainte
aici in Bucure*ti intr-aceasta mahala. Si popii Ivasco i-au fost de cumpara-
toare si lui pe cum scriu zapisele cele vechi.
Care loc iaste de in bolovanii jupaneasii Marii baneasii Mi
'Anil in ulita despre Tudorachie spitar zis spitar Mihai i da incoace pang
in ulita dispre bisearica care sa face acum.
Deci cand an fost acum, sfintia sa pirintele Anthim mitropolitul,
care scrie mai sus, zidind sfintia sa aceasta sfinta si dumnezeiasca bisearica,
acolea pe locul lu Dragu*in vistiariul fratele lu Staico paharnic, fiind aproape
de acest loc care sa loveaite in.cap cu locul acela, eu Inca cu indemnarea
tuturor sfintilor *i a domnului Hristos *i a maicai sfintii sale, m-am indem-
nat impreuna cu fameaia mea Zmaranda, care scrie mai sus, de am dat
acest loc cat iaste *i am tinut eu, cu pomi cu tot, pentru sufletul men
i al fameii meale Zmaranda. Si ne-am scris la sfitintul pomeanic al sfintii
bisearici, noi si parintii no*tri, ca sa-i fie pentru pomenirea sufletelor noas-
tre, ea copii n-avem, pentru ca eu sant inchinat *i la darul calugarii au la
sfanta Mitropolie la Bucure*ti, an nude va pohti sfintia sa pirintele.
Ci sa n-aiba nici o galceava despre nici o parte, pentru ca locul 1-am
cumparat eu cu bani si cu zapise, *i le-am dat la sfintiia sa pirintele, iar
casa i pimnita n-am dat, ci sad iau dupa loc sa-1 dau cui voi urea eu.
Si am dat si acest zapis al nostru la cinstita mina sfintii sale parin-
telui, care scrie mai sus, sa-1 stapaneasca cu paace.
Si cand am facut aceasta danie si acest zapis au fost multi boiari
marturii care vor iscali mai jos.
Si noi, pentru credinta, am scris cu mina mea *i am iscalit mai jos,
ca sa sa creaza.
Julie 1 dni, leat 7221 117131
Eu Costandin logofat impreuna cu fameaia mea Zmaranda
Arh. St. Buc., Episcopia Arge, XLVIII-20.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.
www.dacoromanica.ro
Deci, locul unii prgvglii fiind dat mie de zeastre de jupgnul Manul
4i locul altii pravalii rdmg'ind pg seama Ja'pei snit Ianut starostea,
noi &I a noastrg bungvoe i-am vAndut dumisale locul acestor doao prgvglii
cat tine la ulitg, stgnjeni 3 pol si in lung de[n] ulitg, pang in locul Voicului
cgldgrariul, stgnjeni 8, tocmind acest loc paste tot drept taleri 75. Si dupg
tocmeala, ne-au dat dumnealui acesti bani toti, deplin in mginile noastre.
Drept aceaia, am dat si noi acesta al nostru zapis, ca sa fie dumi-
sale si coconilor dumisale movie stgtgtoare in veaci.
Si la aciastg tocmealg, fost-au multi boiari mgrturii, earii vor iscgli
mai jos. Si noi, pentru mai adgvarafg credintg, am iscglit mai jos, ca sa
sa creazg.
Avgust 1 dni, Teat 7221 [1713].
Neacsul starostea
Jipa sin, Ianut
[semnaturei indescifrabilii]
PItrasco Brezoianul vet sgrdar, mgrturie
S'arban [ °?] Ngsturel vet sluger, mgrturie
C[onstantin] Grgcean vet §atrar, martor
Draghici ciaus StrAnbeanul, mgrturie
[pe verso]:
Zapisul chir Neacsului, i al Jgpei pentru loc de 2 prgvglii ce au
vgndut.
Acad. R.S.R., XII-202.
Original, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.
www.dacoromanica.ro
Arh. St. Buc., Episcopia Arges, XLVIII-21.
Original, stare foarte bunk, hirtie eu filigran, format mic.
e. 245 145
www.dacoromanica.ro
Si pa cat am ales locul acestor trei pravalii, 1-am facut in trei parti.
Si am dat sa tie manastirea Nucetul stanjeni 2 si 7 palme pa pravalii si
acesti stanjeni i-am lipit iar pa laugh pravaliile manastirii Nucetului. Si
sa tie m.anitstirea Sventi Sava stanjeni 1 si 3 palme si ju.matate, lush' in
capul locului daspre bisearica lui Sventi Neculae.
Si precum le-am ales, le-am pus si seamne si le-am dat aceasta scri-
soare a noastra la mainile lor, ca sa tie pa cum le-am ales si sa nu mai fie
galceava intru dansii de acum nainte.
Aceasta scriem.
Mai 24 dni, leat 7222 [1714].
Sava vtori portar
Az popa Mihul of Sventi Nicolae, martor
Iorga croitoriul vanzator
Gligorie ceaprazariul domnesc
Dumitru striin, matasar
Stan croitoriul domnesc
Enache croitoriul zet lui Stan croitoriul
Eu Vladul logofetelul, snci Tanase postelnic, i-am iscalit cu voia for
Aril. St. Buc., M-rea Nucetu, XV-10.
Original, stare foarte bond, hirtie cu filigran; copie XV-16 $l In ms. 457, f. 121.
www.dacoromanica.ro
Barbul sluger sin Dragu*in vistier Mari*anul
Costandin Stirbei vel ban, marturie
Bunea vel vornic, marturie
Radul Dudescul vel logofat, marturie
Sarban Bj [Bujoreanu] vel vistiiar, martor
Radul Golescu biv vel vornic, marturie
Sarban vel clucer, martor
Mihai Cantacuzino vel comic, martor
urban vel pitar, martor
Radul Hrizea vel vornic Targoviste, marturie
Barbul Greceanul vel aga, marturie
Ilie* vel arenas, martor
[pe verso] :
Zapisul slugeariului Barbului snd vistier Dragu*in Merkanul pentru
locul ce-au dat de pomana, pre care s-au zidit bisearica Tuturor Sfintilor,
la, leat 7223 [1715] fevruarie 17 dni.
Arh. St. Buc., Episcopia Arges, XLVIII-25.
Original, stare foarte buns, hirtie groasii, cerata, cu filigran; pecetea inelarii, in tus,
a lul Barbu Merisanu.
www.dacoromanica.ro
Pre langa aceastea, mai marele manastirii si purtititoriul de grija
trebilor ei, sit fie egumenul cel dupa vremi, chivernisind si indreptand toate
veniturile ei, si pre calugari cu frica lui Dumnezeu si cu droptate, carele cat
va trai sa-si aiba cuviincioasa cinste si dupa moarte pomenirile ceale
obicinuite, precum s-au insemnat in condica.
inca sa mai fie si cinci epitropi din ceata negutatoreasca, obraze de
cinste, pre carii i-am pus si i-am asitizat, ca sa poarte grija pentru buna
ehiverniseala si adaosul casei si ca sa ia socoteala egumenului, pre an
de doao ori, pentru tot venitul si cheltuiala.
Si cand ar lipsi egumenu, ei sa aleaga pre altul, cu stirea luminatului
dome si blagoslovenia a preasfintitului mitropolit carele va fi dupa vremi.
Insa voesc ca aceasta sfanta manastire care am inaltat-o si am mfru-
musetat-o cu a mea cheltuiala, sa fie sloboda, singura siesi ei si legiuitoare,
singura stapanitoare, si nimanui supusa, Fara numai lui Dumnezeu si
sfintilor tuturor carora am si inchinat-o. Sa nu fie supt vreo stapanire
patriersasca, nici supt vrednicie domneasca, nici supt stapanirea arhiere-
ului tarai, nici supusa vreunui boiariu, nici vreunii manastiri veri mari
veri mica. Ci numai numele cel canonicesc al preafintitului mitropolit sa
se pomeneasca intru ia, dup5, randuiala cea bisericeasca. Iar manastirea
sa se stapaneasca si sa, se indrepteaze intru toate numai de egumenul si
de cei cinci epitropi cu un gaud intru toate, dupa randuiala ce am asazat
ceale 32 de capete.
Iara de va vrea cineva din cei de acum, sau din cei mai de pre
urma, ori din ce randuiala ar fi, sa supue aceasta sloboda a noastra manas-
tire altui obraz sau altei manastiri, sau va stramuta cevasi din ceale ce s-au
hotarat de a noastra bunavoe in ceale 32 de capete, unul ca acela sit fie
afurisit de Dumnezeu atottiitoriul, si proclet, si neertat si in lumea aceasta
si in cea viitoare, sa alba, parasi la zioa judecatii cei infricosate pre toti
sfintii, si procopseala sa, nu vaza in toate zilele vie ii lui.
Si pentru aceasta s-au facut acest arhieresc hrisov intarit cu
tura si cu pecetea smereniei noastre spre adeverinta, intemeiarea si nestra-
mutarea asezamanturilor si invataturilor noastre ce s-au zis mai sus.
Julie 20 dni, leat 7223 [1715].
Dat in scaunul Mitropoliei noastre, in Bucuresti.
Smeritul mitropolit al Ungrovlahiei, Anthim [m.p. 1.
i s-au scris de mine Nicola ierei notaresul Mitropoliei
Aril. St. Buc., Suluri, nr. 13.
Original, stare foarte buna, pergament lung alcatuit din doua bucati lipite; splendide
ornamentatil aurite: in partea de sus, intr-o ornamentatie florala, manastirea, Isus
Hristos, heruvimi; jos, o semnatura mare, minunat caligrafiata a mitropolitului
Antim, intr-un cartu5 aurit. Lipsa pecetea care atirna; se vad numai gaurile *nurului.
152
www.dacoromanica.ro
nu s5,' arat5, de s-au ficut vreun schimb, dar zice cu gura cum ca s-au
%cut schimb acest loe cu episcopia BuzAului, dAnd o vie de la Vespesti.
CereetAnd in zapisele sfintei minastiri s-au gitsit schimbu si iaste acest
zapis bun al sfintei episcopii Buz5u1.
Neofit igumen Sfinteanu".
Arh. St. Buc., Episcopia Arges, XLVIII-22.
Copie.
153
www.dacoromanica.ro
119. 1718 iunie 7.
Adeca eu Ianache cintaretul ot Bucuresti dat-am scrisoarea mea la
mina dumnealui jupinului Oprii Florea ot Brasov.
Cum sa sa stie ca cumparind dumnealui jupinul Oprea o .vie de la,
Nicodiin ealugarul, si rozorindu-sa acea vie cu o vie a mea, nu I-am inga-
duit ca sa, tie dumnealui acea vie, fiind eu mai volnec.
Deci intirziindu-se vremea si lucrind dumnealui acea vie, in-am sculat,
sa-i intorc banii jupinului Oprii. Si fiind multa pricing intre noi am fost
si la judecata inaintea, dumnealui capitanului Zamfir ot Ploesti. Deci dina-
intea, dumnealui capitanului ne-am [in]voit de bunavoia noastra precum
sa, tie jupin Oprea via ping la toamna si vinul ce sa va face intr-acea vie
sa-1 inpartim den doua, noi amindoi cu jupin Oprea. Si banii citi vor intra,
la lucrul vii de primavara ping la cules sa fie iar din doug. Asijderea si
banii care au dat dumnealui jupinul Oprea pre acea vie cind o au curnparat,
precum va fi scriind zapisul, sa aib a-i da la toamna dumnealui, cind von,.
urea sa intram cu hardaul in vie.
Si citi butasi va fi bagat si haraci si on alta cheltuialg cita va fi facut
dumnealui si aib eu a-i inturna cindu-i voi da banii dupre vie. Si sa -i
dau si dobinda acelor bani negutatoresti zeace la doi de an. Iar nedindu-i
eu banii in toamna, precum ne-am asezat, sa aibg dumnealui jupinul Oprea,
a stgpini via cu bung pace de catra mine, precum scrie si cartea dumnealui
capitanului cea de judecata.
Pentru aceasta am scris eu cu mina mea si am iscalit mai jos, ca ga,
sa creaza.
Iunie 7, 7226 [1718].
Az Ianache cinta'retul
Az popa Andonie ot Bucuresti
_4z findescifrabilj Marcea, martor
Acad. 11.S.R., XCVI-93.
Original, 'Artie, stare bona, format mie.
154
www.dacoromanica.ro
Si pentru mai adevarata credinta, mi-am pus si iscalitura mai jos,
ca sa sa creazA. Si marturii care mai jos sa vor
Si am scris eu popa Costandin, cu zisa dumniaei.
Octombrie 24 dni, leat 7227 [1718].
X Eu Dospina capittineasa, vanzatoare
Eu popa Nicola preot
Eu Mihalcea
Eu popa Datco ?]
jpe verso]
Zapisul soacra-mia Dospinii capita'neaschii za casile of Scaune.
7227 [1718] octombrie 24.
156
www.dacoromanica.ro
123. 1721 noiembrie 1.
tDe vreame ce intamplarea cea viitoare iaste nevazuta si insasi
ingerilor necunoscutil, pentru ca numai la Dumnezeu toate sant cunoscute,
drept aceaia si eu robul lui Dumnezeu, Ianachie, vazand ca lumea aceasta
iaste trecatoare si sfirsitul vietii meale sa apropie, socotit-am mai nainte
pitna imi sant mintile intregi si sitnittoase, de am facut asazamant cu hota-
rare printr-aceasta adavarata a mea diiata la care au fost de fata, si dum-
nealui jupanul Tanasie starostea de negutatori si alti negutatori, obraze de
cinste, ce sa vad mai jos iscaliti.
Pentru ca neavand eu alt mostenitoriu in urrna mea am socotit de
bunavoia mea si cu tot sufletul mien, de am lasat toate aceastea ce sit vad
insemnate mai jos, in seams cinstitului si preasfintitului mitropolit al
Ungrovlahiei chir Daniil si asupra sfintei si dumnezeestii Mitropolii din
Bucuresti, ca dupes petrecaniia mea siti ma grijasca cu pomeniri si cu sa-
rindare pans la trei ani.
Iar ceale ce am lasat sant aceastea :
1 contos rosu cu panted de vulpe;
1 contos negru-vearde, ponosit, cu spinare de singeap ;
1 dulama turungie de tabin ;
1 dulama de canavat ghiurghiulie, fitmeiasca, blanita eu floe fi-
ber], purtata ;
1 dulama de canavat vearde, blanita cu pacea de jder, cu nasturi
de Tarigrad ;
1 ghiordie de fringhie rosie blanita cu sandraci ;
1 zabun de sandal de Vinetiia, galben ;
1 dulama barbateasca vearde de tabin, on nasturi de sarma ;
1 roche de belacoasa turungie cu guile de sarma ;
1 belaeoasa rosie ; 1 cearsaf de fateale ; 1 iie cu matase rosie umpluta
cu fir ; 1 cearsaf, ponosit, cusut cu matasuri ; 1 iie cu sarma ; 1 iie cu
matase albastra umpluta cu fir ; 1 iie neponosita eu matase rosie umpluta
cu fir ; 1 fates de perina aleasa, cu alb ; 2 brasce rosii, unul mare altul mai
mic, cu flori de fir ; 2 perine mici cusute cu fir ; 1 mahrama fameiasca
dinainte cusut cu fir ; 1 peschir vargat imprejurul measii ; 1 masa de
panza vargata cu. alb ; 1 oglinda de ceale maxi.
1 roche de ataiia albastra, cu flori rosii ; 1 fats de perina alba var-
gata ; 1 alagea rosie vargata ; 1 peschir vargat ; 2 bucati de panza groasa ;
3 scoarte de Tarigrad ;
2 eoti de postav rosu ; 1 piireache de gure de sarma galbene ; 1 ma-
hramil de obraz mica ; 1 peschir mai lung ; 1 pareache de cereei de aur
cu robinuri ; 1 inel de aur cu robin ; 2 ineale de argint, poliite de Liptca ;
1 foae de cearsaf nesfarsita ; 1 mahrama fameiasca aleasa ; 1 mahrama de
matase cu tinte de fir ; 4 perine de Tarigrad pestrite ; 2 pungulite cu zapise ;
1 toe de sa albastru ; 1 pareache de cutite cu sedef ; 1 pareache de cutite
cu praseale albe ; 2 sabii on argint pe la munuche [minere] ; 4 sahane de
arama ; 13 tipsii de amnia ; 4 caldari si doao tingiri ; 1 caldare de rachiu cu
capacul si cu teava ei ; 3 tigai de arama ; 1 leghin [lighian] si doao ibrice ;
1 clondir de fier alb ; 1 solnita de fier alb ; 1 clondir mic de fier alb ;
1 ehipcel de fir alb ;18 talere de cositoriu si de arama ; 1 scatulca ; 1 cazan
mare si o funie.
Aceastea toate cate coprind intr-aceasta diiata le las cu sufletul mien
asupra sfintiei sale parintelui mitropolitului al Ungrovlahiei chir Daniil,
157
www.dacoromanica.ro
ca sa sa vanz5, si din banii ce sa vor agonisi sr, sa chieltuiasca pentru
sufletul mieu, la pomeniri $i la sarindare, liana in trei ani, taleri 200 ;
sa dea si la Campina unde iaste ingropat frate-mieu Stamate taleri 100 si
la Campulung unde iaste ingropata sotiia mea Sanda taleri 50.
Iar casele din Bucuresti (afara dintr-un loc de casa ce 1-am dat lui
Stan si 7 pogoane de vie din dealul Bucurestilor le-am lasat osebit sfintei
Mitropolii pentru ingroparea, ca sä mi sa pomeneasca numele la sfantul
jartvenic.
Las si la manastire la Co 'tea sa mi sa faca doao s'arindare, taleri 20 ;
las si la Sarindariu, taleri 10.
Iar pentru zapisele de datorie i pentru datoriile ce scriu in catastihul
mieu, pe urma dupa moartea mea, carei din datornici vor primi blestem
de la parintele cum ca nu sant datori, sa fie in pace, iar carii nu vor putea
lua blestem, sa dea banii pe cat vor scrie zapisele, p sa-mi faca ceale ce
am randuit.
Iar carele din neamul mieu, dupa moartea mea, s-ar scula cu vreo
judecata gandind sa strice aceasta diiata a mea, au mums -mea, an altei-
neva sa fie supt blestemul sfintilor parinti ce au fost la saborul de la
Nicheia si sa-i fie pilrA§ la infricosata judecata a lui Hristos, prea curata
maica sfintiei sale. *i sa aiba a dea seama pentru pacatele meale. Ca'ci
ca muma-mea vs -au luat partea ei i au fugit de m-au 15,sat pe mainile
striinilor.
Si pentru incredintarea acestii dieti, mi-am iscalit numele mien si
am pus peceatea mea mai jos, ca sa sa creaza.
Noemvrie 1 dni, 7230 [1721].
insa la vide din Bucuresti sant 9 pogoane, ci 6 pogoane sa fie ale
sfintei Mitropolii, precum le-am lasat, iar 3 pogoane le-am lasat lui Stan
pentru caci m-au cautat la boala mea.
L.P. Eu Ianachie slugear
'
158
www.dacoromanica.ro
lui logofatului Staico din mahalaoa Scaunilor, care sa-1 dovedim si sa-/
aleagem de catre locul vatasilor de macelari, anume Necula [loc liber J.
Deci, dupa porunca, am mers la acest loc si am strans preoti si alti
vecini mahalagii batrani de penprejur. Si thud de fata si vatasii de macelari,
ne-au dat Staico logofat scrisori ce au avut. Si vatasii de macelari Inca
ne-au dat si ei scrisori ce au avut.
Si citindu-le foarte cu amaruntul, am tras tot locul. Si dupit bune si
dreapte zapise ce au avut Staico logofatul, am ales sa -si tie locul dumnealui,
a patra parte. La care, alegandu-i partea de loc, 1-am si tras dupk obicei,
cum semneaza din jos anume trasurile. insa in fata despre pod, sa tie stan-
jani 7 si [loc fiber J palme. Si din dosul casilor, sa tie stanjani 8 si 2 pahne.
Si la mijloc, in fata despre Scaune, WA tie Banjiini 8 si o palms, insa opt.
.Si ss. sa tie si pe iang4 Canata[ °?]stanjani 7.
Si avand porunca ca sa si inpietrim la aceaste trasuri, ce scriu mai sus,
la toate am pus pietri, de am ales locul lui Staico logofat de catra locul
vatasilor de macelari.
Drept aceaia, i-am dat aciasta scrisoare a noastra ca sa tie si sa-1
stapaneasca acest loc, dupa cum 1-am ales si 1-am inpietrit, cu bursa pace
de catra vatasi de macelari, pentru ca acest loc au fost al lui Staico logo-
fat dat de zeastre de la soacra-sa, jupaneasa Dospina ce au fost a lui
Robe capitan de cazaci.
Aciasta scriem.
Mai 4 dni, Teat 7223 [1725].
Az popa Iordache of mahalao Popa Hierai, martor
Az popa Dobrin of Iana, martor
Az Neculae vtori vistier
Az Stoica vtori vornic
Eu Coman portar
Tudorache brutarul, martor [grecote]
Leondaris, martor [greceftel
Arh. St. Rue., Mitrop. T: Rom., CCXVIII-3; ms. 131, f. 213-213v.
Original, stare potrivita (rupt la incleituri).
159
www.dacoromanica.ro
Asijdere gi o carata a mea. Si aciasta sa sa vanza, sa sa dea milos-
tenie la fete sarace.
Si am si cinci cai telegari ; iar sit ea vanza, sa fie pentru pomenirea
sufletului mieu si al parintilor miei.
Am si o movie da la Greci, care movie imi iaste d& la parinti, ins& cu
zece suflete da tigani. Ci, aciasta movie si tiganii danpreuna o las en sufle-
tul mien la sfanta bisearica unde voi sa ma ingrop.
Am si o movie ce sa chiama Puranii. Si aciasta o las eu sufletul
mieu la sfanta Mitropolie (la aici clan Bueuresti, ca sa fie pentru, pomeni-
rea sufletului mieu si a parintilor miei.
Mai am si vile da. la &rata, pogoane 21, cu casile lor, cu crams, cu
slomn, cu toate dichisile danprejur. Aceste sa sa pretuiasea si s sa- dea
la Marica parealaboe, pentru taleri doao sate, care ii sant datoare. Si
pretuindu-sa §i cati bani va mai ramanea, sa fie pentru pomenirea mea si
a parintilor miei.
Si mai am noao pogoane da vie in dealul Badeanilor. Ci, aciasta vie
o las en snfletul mieu, nepoatii meale da sofa, Paunii, ca sfi ma pomeneaseii.
Si am o pareche da. cercei sate un pieior da bale (sic) §i eu luminile
da zmaragd. Care cercei sant la Ghiorghe hangiul zalog drept taleri doao-
zeci si doi, bani noi.
Si mai am o pareche da cercei cu luminile da balm, &ate- cu trei pi-
cioare, da margaritar, care sant la Stamate vamesul, zalog drept taleri
case,
s bani noi.
Si am noao siruri da margaritare la jupian Hriste, drept taleri patru-
zeci, zalog de pa cum scrie zapisul.
Si sa Fig dea taleri trei i jumatate vechi pentru casile elisearilui da
Mitropolie, cat am sitizut fora chirie.
Si sa sa dea Si Neacsului ficiorul, taleri doaozeci si un cal vinecior,
pentru simbriia lui. Iar pentru un ruman al dumnealui neanii, lui Costandin,
sa i sa dea un copil di tigani. Si doao vaci sa sa dea la fetile Ancutii. Iar
celelalte sa sa vanza pentru datorii. Care vite ate sant, le tie ate sant
Niacsul ficiorul.
Iar pa Stanca tiganca o las varu-mieu Matei Baleanul ; iar p& Dobra
tiganca §i pa un copil al ei, anume floc liber 1, o am ertat, pentru ea m-au
eautat la vreame boalii meale.
Iar pentru cate mosii i alte lucruri ce ar mai fi, au da la parintii
miei si au da la barbatul mieu, sa sa vanza, s& sa plate[a]sea, datoriile.
Si ce ar mai ramanea, sa fie pentru pomenirea sufletului mieu si al parin-
tilor miei si al socra-mieu, Sterii si al sotului mieu, pentru ca n-am putut
al le fac nici o pomenire.
Iar o masa §i un peschir be las parin[telui] Stavropoleos.
Deci, la aceste toate, mult, putin cat am, ce scrie mai sus, las epi-
tropi pa duhovnicul mieu, parintele Stavropoleos, chir Ioanichie §i pa
nenea Barbul Merisanul si pa neane Gligorasco biv sardar, sa sa chiver-
niseasea i sa-mi faca pomenirea sufletului mieu si al parintilor miei.
Iar care din rudele meale, an din neamul mieu, au din neamul
barbatului mica s-ar scula si ar strica s,i ar stramuta aciasta adavarata
diiata a mea si ar face altil suparare, unii ca aceia sa fie neertati §i sa fie
supt blestemul sfintilor parinti da la Nicheia i sa n-aiba unde veni daps
mine.
160
www.dacoromanica.ro
Si cgrid am facut aciasta adiiata, fost-au cu toata voia mea. Si o
am intdrit cu numele 5i cu pecete, mai jos, ca sa sa creaza, iscalindu-sa
§i alte obraze da cinste, pentru incredintare.
Si am scris eu, Iorga, cu zisa dumneaei.
L.P. Eu Mariia, fata Radului logofat Grecianu, adeverez
Eu popa Calini protopop marturie
Barbul Meri§anu vel clucer, marturie
Grigorie biv vel sardar, marturie
Barbul biv vel stolnic, marturie
Costandin Bdleanu biv vel comis, marturie
Radul vtori postelnic, marturie
Matei [indeseifrabil 1, marturie
[rezolutia mitropolitului la fnceputul documentului]
Daniil mitropolitul Ungrovlahiei, adiverez
Arh. St. Bur., Doc. munteuesti, XXV-48.
Original, stare foarte bun5, hirtie cu filigran; pecete inelara, in lug negru; Insotit
de o copie modernil din 1898.
161
www.dacoromanica.ro
127. 1728 deeembrie 20.
162
www.dacoromanica.ro
129. 1729 septembrie 29.
fScrisoarea noastra la cinstita mana dumnealui Grigorie Grecianul
vel sardar.
Precum sa sa tie ca ne-a dat dumnealui putin loc dan curtea dumnea-
lui, in lung stanjeni floc alb] §i in lat stanjeni floc alb] da am mai lungit
altariul sfintii biserici.
Deci cu acest loc am Meat cu dumnealui schimb cu alt loc da langa
gradina dumnealui, in lung stanjeni [loc alb ], in lat stanjeni [loc alb],
care loc ne iaste si noua, da schimb da la Mantheu egumenul of mandstirea
Codreanii, cu Hite suflete da tigani, dupa cum adavareazii, zapisul sfintii
sale.
Drept aceia am dat acest addvarat zapis al smerenii noastre dan-
preuna si cu zapisul da schimbul locului la mana dumnealui, ca de acum
inainte sa aiba dumnealui a-1 stapani cu bung pace a catre smerenia
noastra. Si sa-i fie dumnealui mNie ohabnica si statatoare in veaci, dandu-
ne i dumnealui zapis la mana noastra de stapanirea locului ce e mai
sus zis.
Si pentru intarirea zapisului am iscalit mai jos, ca sa, sa creaza.
Arh. St. Buc., M-rea Stavropoleos, XII-31.
Original, stare hunft, hirtie eu filigran; pe verso se af1:1 textul documentului cu
data de mai sus, prin care egumenul madastirii Codreani diiruiete manastirii Stavropo-
leos locut amintit.
165
www.dacoromanica.ro
131. 1734 deeembrie 10.
Adeca eu Iordache logofatul za vistierie, inpreuna cu frate-mieu
Costandin postelnicul, feciorii raposatului dumnealui Asan vel sluger,
dat-am acest al nostru adevarat zapis, ca sa fie de buns adeverinta,
la cinstita mina preasfintitului mitropolit al Ungrovlahiei chir Stefan.
Precum sa sa stie ca avind noi un loe aici in Bucuresti, alaturea cu
locul caselor noastre si alaturea eu local Sfintului Gheorghie eel Vechi,
care lee mai denainte vreame au fost al sfintei Mitropolii, fiind beserica
Sfintului Gheorghie mitropolie veache. Iar dupa vremi mutindu-sa Mitro-
polia uncle iaste si acum si local pre carele iaste Mitropolia zidita, fiind
mosiia a Sfintei Ecaterinei, s-au dat schimb la Sfinta Ecaterina acest loc,
pentru locul sfintei Mitropolii. Si 1-au stapanit Sfinta Ecaterina de atunci
'Ana in zilele raposatului mkii sale Joan voevod. Iar atunci pe acea vreame,
fiind igumen la Sfinta Ecaterina sfintiia-sa parintele Filotheu, au facut
locul vanzatoriu, care loc fiind alaturea pe linga casele noastre, dumnealui
raposatul parintele nostru Asan vel sluger, s-au tocmit cu sfintia sa si 1-au
cumparat preste tot, precum adevereaza zapisul eel de vinzare al sfintii
sale si pana acum 1-am stapanit si noi, iar arum, nemaitrebuindu-ne, 1-am
facut vanzatoriu. Si am mers la sfintiia-sa parintele vladica chir Stefan,
cazindu-sa sfintii sale a-1 cumpara si 1-am tocmit de bunavoia noastra drept
taleri as sute noi, intru care loc intra si pivnita, cea de piatra veche.
Numai dintr-aceasta vanzare, ne-am mai oprit si noi loc, alaturea
cu local nostru eel vechi al caselor, in lung stanjeni 17 pol F,4i in lat stan-
jeni 20 pol. Insa sa sa stie si stanjanii locului aeestuia precum merg si in
lung si in lat, duprecum s-au masurat cu stanjenul domnesc si dupa cum
it va inpietri sfintiia sa, din locul nostru eel vechi de la vale despre viia
domneasea, in lat alaturea cu podul, pada in poarta dascalului Serban can-
taretul domnesc, stanjeni 32 pol. i in lung, din poarta dascalului Sarban
in sus alaturea Cu. local Sfintului Gheorghe eel Vechi pang in locul jupa-
nului Panait, feciorul Nicai zaraful, stanjeni 40 poi, palme trei si din locul
Sfintului Gheorghie in lat la capatai despre locul jupanului Panait, 'Ana in
locul nostru eel vechi, stanjeni 14, palme cinci. Si iar din pod de la vale
despre jupinul Iamandi chiureiu-basa la deal, pana in local ce 1-am oprit
noi si 'Ana dinnaintea casii lui Ianache telal, stanjeni 10.
Deci, sa aibrt sfintiia sa a stapani acest loc cu buns pace de titre noi
si de care tot neamul nostru, pentru ca 1-am vindut de bunavoia noastra
si nesiliti de niminea si am luat toti bani deplin si gata in miinile noastre,
dind sfintii sale si zapisul eel vechi de cumparatoare.
Drept aceaia si noi, pentru mai bursa intemeiare, am intarit zapisul
acesta, cu pecetile si iscaliturile noastre, ca sit sa creaza.
Dechemvrie 10 dni, Teat 7343 [1734].
166
www.dacoromanica.ro
teals, cind s-au inpartit Costantin postelnicul cu fratele dumisale Iordache
logofatul, cazut-au acest loc numai partea logofatului Iordache, insa
osebit, dupa cum trasurile din jos arata, anume.
Mai 3 zile, leat 7243- [1735].
Trasura dintii
Au tras din ceale doao pietri ce le-am pus din jos si de marginea
podului si in capul bolovanilor locului curtii dumnealui Iordache logo=
drept in sus pe podul until ce mearge la Targul din launtrul, pang la cea-
lelalte doao pietri, ce le-am pus iar de marginea podului si linger bolovanul
portii locului dascalului Serban s-au gasit stanjeni 33 pol.
A d000 trasura
Au tras din ceale doao pietri curmezis spre scoala, insa, si pe din jos
alaturea pe linger ulucile curtii dascalului Sarban, pang in locul al bise-
ricii Sveatai Gheorghie, s-au gasit stanjeni 15. Si am pus piiatra, in capul
locului dascalului Serban linger bolovanul ulucilor.
A treia trasura
A tras dintr-acea piiatra pe din susul scoalei si pe linger locul bese-
ricii lui Sveatii Gheorghie, pins in locul jupinului Panait sin Nicai zaraful,
stanjeni 26 pol, palme una. Si am pus doao pietri, insa la sfarsitul gardului
lui Sveatai Gheorghie si linger gardul locului [lui] chic Panait.
A patra trasura
A tras din ceale doao pietri in jos alaturea, pe linger gardul locului
[lui] chir Panait pang aproape de grajdiul postelnicului Costandin, am
gasit stanjeni 14 pol, palme una. Si am pus piiatra linger gard si de catre
locul lui chit. Panait si de catre locul postelnicului Costandin, insa dupa
cum arata dinsul aproape de coltul grajdului din jos.
A cincea trasura
Au tras dintr-acea piiatra alaturea pe linger locul postelnicului Cos-
tandin si pe din jos de pimnita de piiatra ce iaste pre acest loc, am gasit
stanjeni 13 poi, palme una. Si am pus piiatra din jos de phnnita, insa,
inpotriva garliciului pimnitii.
A sasea trasura
Am tras dintr-acea piiatra spre vale, tot pe linger locul postelnicului
Costandin si aproape pe din sus de marul eel mare, pana, in gardul ulicioa-
rei ce mearge la beserica, la Sveatai Gheorghie, am gasit stanjeni 13 si am
pus doao pietri linger gard.
A saptea trasura
Am tras dintr-aceale doao pietri curmezi§ iar pe linger locul postel-
nicului Constantin, papa din josul coltului grajdului [lui] Ianache telalul,
am gasit stanjeni 8, palme 1 si jumatate si am pus piiatra in coltul grajdului
din jos.
A opta trasura
Am tras dintr-acea piiatra drept pin curtea si aproape pe dinaintea
caselor lui Ianache telal, pans in bolovanii curtii locului dumnealui Ior-
dache logofat, am gasit stanjeni 10, palme una pol. Si am pus piiatra langa
bolovani, si cum zicem mai sus, aproape pe din susul caselor lui Ianache.
A noaolea trasura
Am tras dintr-acea piiatra, spre pod, tot alaturea pe linger bolovanii
curtii dumnealui Iordache logofatill ping la ceale doao pietri ce sa numesc
la trasura dintii, care sint puse de marginea podului, am gasit stanjeni 10,
palme doao si jumatate. Si la aceaste pietri s-au incheiat tot locul si Cu.
trasurile si cu pietrile.
167
www.dacoromanica.ro
i cind am tras si am pus aceaste zise pietri, au fost de fats dum-
nealui Costantin postelnicul si despre partea sfintii sale mitropolitului
trimi5i Stefan logofatul, i Voinea logofatul si despre partea besericii
Sveatai Gheorghie pre omul popa Cahn, i dascalul Lungu scolasul.
Vladul logofatul sin Tanasie vtori portar trimis de dumnealui Miha-
lache ye! portar, de am tras si am inpietrit acest loc, cum din sus arata.
Arh. St. Bile., ms. 131, f. 109-110v.
Copic.
168
www.dacoromanica.ro
136. 1737 deeembrie 15.
fAdica, eu Despa, sotiia dumnealui Jane Boldescu cupet of Buzau,
ce am fost mai nainte sotie raposatului Staico logofat despre mania sa
doamna, dat-am zapisu mieu la mana dumnealui Stefanache vel clucer
za arie.
Precum sa sa stie ca i-am vandut dumnealui trek pravalii de lemn, pe
locu nostru, in fata Scaunilor, in orasu Bucurestilor, in taleri 350. Care
pravalii au fost cumparat raposat sotul mieu Staico logofat, loc de la
dumnealui Mira, vel medelnicer, in taleri 125 si am facut casele cu chel-
tuiala noastra din temelie. Si i-am dat dumnealui si zapisu vatasilor de
macelari, caredupa,
' ce am cumparat locul la leat 7229 [1721] si Mad ames-
tecat cu ei, 1-au inpartit cu ei cum sa vede.
Si i-am mai dat dumnealui si o carte de hotarnicie, care s-au hotarat
si s-au inpietrit mai in urma, precum arata in scris anume. Si am stapanit
de atunci si pana acum tot cu pace ani 17, dupa, cum s-au inpietrit si sa.
vede locul.
Iar cat pentru zapisu dumnealui MITA medelnicer, de intamplarea,
vremilor, au fost pierdut, ci nu i 1-am dat. Ci dar, unde sa va intampla de
sa va gasi, sa nu sa tie in seamy acel zapis, ca acest loc mi 1 -au lasat rapo-
sat sotul mien la moartea dumnealui. Si 1-am vandut dumnealui de a mea.
bunavoe, sa stapaneasca cu pace. .
www.dacoromanica.ro
ce are sfinta Mitropolie danie de la rgposatul Nadu Leon voevod si are 0
mitniistirea Mihai Vodit iar danie de la raposatul Grigorie Ghica voevod,
intro care dealuri sit intindea egumenul mai mult, neurmind seamnelor ce
scriia hrisoavele si intra in dealul Mitropoliei.
Pentru care pricing dind jalbg sfintiia sa peasfintitul mitropolit
la mariia sa preainaltatul domnul nostru, Io Costandin Nieolae voevod,
mariia sa ne-au orinduit pre noi ca sa meargem acolo, sit cautgm si sa ade-
verim care sint hotarele si seamnele ceale adevarate, dupg cum scriu in
hri soave.
Deci mergind noi acolo, au fost despre partea .sfintii sale piirintelui
mitropolitului, eclisiarhul Onufrie al sfintei Mitropolii si Climent ieromo-
nahu dichiul, si protopopul Emanuil. Asijderea si despre partea manastirii
Mihai Vodg, au fost doi din epitropii mangstirilor, anume arhima.ndritul
Chenadie, proigumenul Cozii, si sfintiia sa Cozma proegumenul Marginenii
si Theofan dichiul manastirii Mihai voevod.
Si asa, am cetit hrisovul manastirii Mihai Voda, care era de la Antonio
voevod, intru care scriia seamnele hotarului mangstirii Mihai Vodg, unde
zicea sa aibit, a stgpini mangstirea Mihai Vodit din hotarul Lupestilor in
jos sere deal, pang in Ca lea Mehedintilor, care tale sue drept la crucea lui
Alexandru Vodg, cea de piiatra. Si de la crucea lui Alexandru Vodg iar in
jos, adeca pe drumul acesta yang in hotarul cel de piiatra al sfintei Mitro-
polii, unde an fost hotarit de Constantin vedit *erban, care hotar iaste.in
Gura Vali, unde sa numiia si putul Calicilor. Si din piiatra hotarului in
sus, pang in locul unde au fost viia arhimandritului si din viia arhimandri-
tului iar in sus pang in gardul mangstiriiMihai Vodit.
Deci Bind aceaste seamne toate, atit drumul ce sa numiia al Mehe
dintilor, cit si piiatra lui Costandin Voda, si putul astupat din vremi, cu
aceaia sa intindea parintii citlugari de la Mihai Vodit presto aceaste seamne
ale hotarurilor.
Iar dupg ce am mers noi acolo, pe Cum mai sus s-au zis, si cercetind
cu aniaruntul, Inc a si cu carte de blestem la cei dupg acolea, am descoperit
si am dovedit ca drumul Mehedintilor acela an fost dupit cum scriia in
hrisoavele lui Mihai Voda, cit urcit drept la crucea lui Alexandru voevod.
Si eercindu-sa si in Gura Vali, s-au gasit si piiatra care s-au zis ca au fost
hotar pus de Constantin voevod si mgcar ca piiatra era rupta, si incit si
inpresuratit supt o talpg, a unii case.
Asijderea si putul care WA numiia ea au fost al Calicilor, fiind astupat,
s-au cercat si dovedind din oamenii de acolea locul unde au fost, an sapat
si s-au gasit. Si dupa aceasta cercare s-au cunoscut ca aceale seamne dintr -a
eel loc, sint seamnele ceale adevgrate ale hotaralor. Dar egumenul de
la Mihai Voda tot nu sa odihniia pe aceale seamne dintr-acela loc, ci zicea
ca sint mai jos. Si ass, si noi i-am zis de an mers egumenul insusi din-
preunit cu pgrintele epitropul Macarie proegumenul mangstirii Radului
Vodg, sa ggseascg si sa arate de stie intr-alt be acest feliu de seamne ce
scriu mai sus.
Si mergind si cgutind si ei, au dovedit si au adevarat ca aceastea sant
seamnele ceale adevgrate, la acel loc unde am adevarat si noi, iar alto
seamne n-au putut sa gaseascg. Si intorcindu-se egumenul dinpreung cu
epitropul, au venit la sfintiia sa pgrintele si la noi de ne-au spus, ca acelea
sint semnele ceale adevarate si s-au cerut si ertaciune pentru gresala ce
facea.
172
www.dacoromanica.ro
Deci noi asa am izbritnit pentru ca sa nu mai fie pricing de acum
innainte la acest hotar, de s-au pus altil piiatra intreagit in Gura Vii in
locul pietrii ceii ce s-au gasit fArimate, si unde au fost putul s-au pus truce
de piiatrA, scriindu-sa', si pricina putului care au fost intr-acel loc.
Drept aceaia dar am dat si noi aceastil carte a noastra, preasfintitului
pitrintelui nostru mitropolitul t:Irii chir Neofit si a tot soborul sfintei Mitro-
polii, ca sa MIA a stilpini sfinta Mitropolie de acum innainte dintr-aceale
seamne in jos dealul cu viile, dupit cum cuprinde hrisovul r4osatului Radii
vodil Leon, eel de danie pentru aceastea, iar parintii cillugAri de la milna,sti-
rea lui Mihai Vodit, sit nu sa mai intinza din seamnile aceastea in jos, pentru
ca asa am ales cu dreptate.
Mai 19, leat 7249 [1741].
Iordache Cretulescu vel dvornic
Matei Cantacuzino biv vel ban
Nicolae Roset biv vel logofitt
Antonache vel clucer
Aril. St. But., Mitrop. T. Bum., 1-5.
Original, stare foarte bunit.
www.dacoromanica.ro
Radul Comaneanu vet comis
Dumitrasco vet aga
Toma vel medelnicer
Sculi vet sluger
M[ihai] Roset biv vel sluger
B [arbu] biv vel sluger
Pavel vel pitar
Stefan Vaeareseu vtori logofat procit
frezolufia domnului J :
Io Costandin Nicolae voevod nailostiiu bojiiu gospodar zemli Vlahiscoi.
Aceasta hotarire ce au facut dumnealor cinstitii si credinciosii velitii
boeri ai Divanului domnii meale, pentru pricina dealului cu viile ce au
avut sfintia sa parintele mitropolitul si cu egumenul de la manastirea
lui Mihai Voda, dupa aleagerea si hotarirea ce au facut boerii cei orin-
duiti de domnia mea, adeverindu-sa si printr-aceasta carte de toata
obstimea velitilor boeri ai domnii meale, s-au cunoscut ca iaste buna si pe
dreptate. Pentru aceaia dar intaritu-o-am si domniia mea, cu pecetea si
iscalitura domnii meale.
Mai 21, leat 7249 [1741].
Costandin voevoda [Inp.].
L.P.
I I
175
www.dacoromanica.ro
Eu Radu postelnic, am marturisit
Eu Hrizea, postelnic mahalagiul, am marturisit
Eu popa Matei of mahalaoa, bisericii Albe, marturisesc
Eu popa lane of biserica Alba, marturisesc
Eu popa Lapadat, marturisesc
Eu Visa, am marturisit
Eu Ivana, am marturisit
Valea parcalabul din mahala an marturisit cg, au auzit din batrini
el an fost drumul Mehedintilor pe acolea, tot pe Gura Vali, iar Calicii
i-au pomenit si ei tot acolea jos in Gura Vaii cu sazamintul lor, unde s-au
gasit si putul ce sa chiami, al Calicilor.
Arh. St. 13tic., ms. 128, f. 25-25v.
Copie.
www.dacoromanica.ro
Asijderea si boiarii Leurdeni au aratat hrisovul raposatului [toe
liber] de la, leat Poe liber] si linga locul boiarilor Leurdeni, locul Radului
cupariul tii locul lui Costandin Brailoiul, care 1-au fost cum.parat de la
Otetele,sani si locul lui Dositheu Brailoiul care au fost al Paraianilor,
dupa cum au aratat hrisovul raposatului [too liber] de la leat [loc fiber]
si iarii i alaturea locul Ditcului Rudeanul biv logofat, cu hrisov de la
raposatul Antonie voevod de la leat 7178 [1670]. Care aceste hrisoave
toate aratand ea au fost aceste locuri harazite de mai sus pomenit ii rapo-
satii domni acestor boiari, numindu-le tot locuri domnesti.
Si vazandu-le noi aceste hrisoave, n-am putut mearge asa in dreptu
locului, precum cerea sfintia sa parintele mitropolitul, de vreame ce sit
Vida aceste locuri toate si sa coprindea in hotarul sfintei Mitropolii. Care si
sfintia sa preasfintitul mitropolit vazand una ca aceasta an lasat aceasta,
socotealg, jos si s-au invoit sfintia sa cu toti boiarii cei cu hrisoavele inaintea
noastrg, ca sa sg, pue pietri unde mai jos va insemna. Si au facut mare
cercetare ca sit dovedeasca drept ce loc sa fii fost acea piatra ce sit
numes,te in hrisoavele Mitropoliei, piatra drept Calici. Si multa cercetare
fiiandu-se si cu carte de blestem, s-au aflat Spirea mahalagiul si Visa
satia lui Alixandru de au marturisit cum di au fost piatra in curtea lui
Tudori postavariul si CUM CA ar fi zis Alixandru barbatul Visai, sa sg,
fereasca de acea, piatra, fiind hotarul sfintei Mitropolii. Si s-au fost mutat
easa dupre acel loc pentru ca era china mai mare la Mitropolie.
Aseamene marturisind de acest hotar si unchias Costandin ca si el
au auzit den gura lui Alexandru caruia i-au fost hotarul inaintea usii.
Asijderea an marturisit si Sandul mahalagiul, i Hrizea, i preotii de la
biserica Alba, popa Ilie si popa Matei si Velea parealabul inpreung, cu
alti multi mahalagii, cum Ca asa au auzit, ca piatra in curtea lui Tudori
au fost si calicii mai la vale den Gura Vali, cu sazamantul for i-au pomenit
si putul Calicilor acela iaste unde s-au pus crucea de piatra.
Uncle mergind cu totii acolo, dupa, marturisania Tor, si aratindu-ne
locul si vazind noi cg, au trecut toate locurile boiarilor Cate sant cu hri-
soave domnesti de nu sg, calca, s-au pus o piatrg, in coltul culla Diicului
logofat Rudeanul, IMO, pod, insa decurmezis, care cautg,de acolo drept
la piatra ce s-au pus in curtea acestui Tudori postavariu.1, nude s-au
dovedit ca au fost piatra drept Calici. Si tot Tanga aciasta piatrg, den
curtea, lui, s-au pus alts piatra alaturea care cauta drept prin crucea de
piatra la piatra den Gura Vali, care cruce o au radicat preasfintitul mitro-
politul tarii chir Neofit, scriind in. cruce si pricina ce au avut cu manas-
tirea Mihai Vocla, pentru dealul cu viile, in locul unde au aratat dumnea-
lor boiarii hotarnici, ca au fost putul Calicilor.
Deci noi intr-acestasi chip asazilm lucrul si pietrile puindu.-le cu
slugs domneasca Costandin vtori portar pre la locurile care mai sus arata.
Am dat aceasta carte de adeverinta la maim, preasfintitului mitropolit
chir Neofit, ca.sg, sa stie pg, unde s-au asazat sg, fie hotarale locului aces-
tuia al sfintei Mitropolii, adeverind cartea aceasta cu iscaliturile noastre.
Measita iulie 22 dni, lest 7249 [1741].
Matei Cantacuzino biv vet ban
N. Roset biv vet logofat
Costandin Dudescul vel logofat
Grigorie Greceanul vet vistier
12c. 245 24 177
www.dacoromanica.ro
Antonie vel clucer
Barbul Vilcarescu vet paharnic
Andronache Palada vet stolnic
Toma G. vel medelnicer
[pe verso]:
Cartea de hotarnicia mo5ii Mitropolii din Bucure5ti, de ca,tre partea,
Dudescului, 7249 [1741] iulie 29 (sic).
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., 1 -8.
Original, stare foarte bunA.
178
www.dacoromanica.ro
144. 1742 ianuarie 22.
f Milostiin bijiiu Io Mihai Racovita voievod, i gospodin davat gos-
podstvo-9ni sie povelenie gospodstvo-mi parintelui igumenului chir Daneil,
nastavnecu.1 de la sfanta, manastire Sventai Ioan.
Ca s5, fie volnec, cu aciasta carte a domnii meale, sa, aiba [s]cuti
o pivnitg aicia, in orasu domnii meale, in Bucure§ti, de fumgrit, dg, cam:g-
ni-11dt, de vamg, de yin domnesc si de alte calabalicuri oricgte stint la pivnite,
pentru ca m-am milostivit domniia mea de i-am ertat aciasta pivnitg, de
toate cite scriu mai sus, ca sa-i fie pentru viinzarea vinurilor sfintii
manastiri.
Drept aceaia, porancesc domniia mea §i voao, fumarilor, i camg,na-
rilor, i vame,ilor, i voao celor ce inpartiti vin domnesc pe targ, dacg, yeti
vedea cartea, domnii meale, iar voi toti sa vg, feriti de aciasta pivnita, ce
scrie mai sus, di tine i-ar face vreun val peste cartea domnii meale, unii
ca aceia vor petreace scarbg, §i certare de Care domnia mea, ca a §a iaste.
porg,nca domnii meale.
I is. saam, reaci gospodstvo-mi.
Ghenarie 22 dni, lest 7250 [1742].
L.P.
Io Mihai voevoda [m.p. J.
Arh. St. Buc., M-rea Sf. loan din Bucuresti, XXI-14.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran; pecetea inelark octogonal5, In tus rot:_
www.dacoromanica.ro
i la aceasta hotarnicie, bind mai intii orinduiti de mariia sa Cos
tandin voevod, raposatul Matei Cantacuzino biv vel ban, dinpreuna cu
mine Andronache Palada biv vel stolnic de am mers si am pus cruce de
piiatra hotar, in locul uncle s-au dovedit ca au fost putul Calicilor, scriind
in eruce si pricina si de la cruce din sus am pus piiatra in Gum Vali in
locul pietrii ce s-au gasit inpresurate supt o talpa a unii case, fiind la
punerea pietrii si dicheul manastirii lui Mihai Voda, anume Theofan. Care
piiatra mai denainte vreame au fost puss hotar de raposatul Costantin voe-
vod Serban ctitorul sfintei Mitropolii, pe cum arata de aceasta piiatra si
hrisoavele manastirii Mihai Voda si in hrisoavele sfintei Mitropolii. i din-
tr-aceasta piiatra drept la deal pa darapatura drumuhli celui vechi ce sa
nurneaste al Mehedintilor, care drum mearge pintre viia raposatului Gheor-
ghie Ghiorgiul biv vel medelniceriu, Nina deasupra in capatiiul viei undo
da iar in drum, care drum tae pe drumul Mehedintilor d.eacurmezis si
mearge pe deasupra dealului in jos pentre vii si s-au pus piiatra in curme-
zis. i dintr-aceasta piiatra nainte pe drum, pana in piiatra ce s-au pus
hotar de catre manastirea Radului Voda, fiind de fata in locul egume-
nului, dicheul Parthenie al manastirii Radului Voda si cu Vasilie sluga,
carele luind acest Vasilie groaznic blestemul sfintii sale parintelui mitro-
politului tarii chir Neofit, inaintea noastra, an aratat cu mina lui unde au fost
hotarul cel vechi al Mitropolii de catre mosiia manastirii Radului voevod.
Si sapind intr-acel loc, s-au pus hotarul in faspintii si de acolo drept
inainte, iar in raspintii s-au pus piiatra, unde sa hotaraste cu mosiia ma-
nastirii Radului Voda si cu mosiia maicilor de la, schitul Hagi Dinei. Si de
acolo iar drept pre linga lac, pe drum in jos, pitna in drumul Giurgio-
vului si s-au pus piiatra, care piiatra cauta pa acest drum al Giurgiovului in
jos asupra Bucurestilor tot pe drum pana in capulVaii si s-au pus piiatra.
i de la aceasta piiatra inainte pe drum spre Bucuresti pana In stil-
pul Armeanului in capul Troianului linga hilesteul lui *erban Voda. Si
de la stalpul Armeanului, scrie hrisovul, pe drum in jos spre oral, pana in
piiatra drept caramizii si negasindu-sa aceasta piiatra, am pus alta si
dintr-aceasta piiatra nainte tot pe pod, pana in piiatra drept crucea rapo-
satului Leon Voda, care piiated, negasindu-se dupa urmarea hrisovului,
am pus piiatra linga pod in dreptul crucii. i de la aceasta in curmezis
nainte am pus iar piiatra, care piiatra in locul zidului sfintei Mitropolii
despre clopotnita si de la aceasta in sus drept la deal la poarta sfintei Mitro-
polii s-au pus piiatra si de la aceasta pre deal in jos pre linga gardul manas-
tirii lui Rana, pana iar in piiatra de catre Preda dvornicul, de unde sa in-
ceapa hotarul sfintei Mitropolii si s-au pus piiatra.
i de la aceasta pa apa Dambovicioarei in sus, pang la piiatra din
capul podului Turcului, care negasindu-se dupa scrisul hrisovului ce
arata ca au fost, am pus alta. i de la aceasta inainte pe pod, pang la
o piiatra din dreptul Mitropolii, care iaste in curtea dumnealor boerilor
Dudesti, lingd, pod. i de la aceasta piiatra inainte, hind pricina pentru
locul cu casele boerilor, am statut cu hotarniciia, pana ce de iznoava au
facut in stire sfintiia sa parintele mitropolitul marii sale lui Costandin
Voda. i mariia sa an orinduit mai multi boeri dinpreuna cu noi, ca sa
indreptam pricina aceasta.
i dupa luminata porunca marii sale adunindu.-ne cu totii, am pus
de s-au citit hrisovul sfintei Mitropolii. i de la aceasta piiatra din curtea
dumnealor boerilor Dudesti, scriia pe tale in sus pre Una, crucea doamnei
Mircioaei pana in piiatra drept Calici.
180
www.dacoromanica.ro
Si facind mare cercetare, nu s-au putut afla nimic ca sa poatit *ti
unde au fost crucea doamnei Mircioaei *1 calea care mergia, pe ling5, truce
ping, in piiatra drept Calici. i cetindu-se si hrisoavele boiarilor ce avea
pentru locurile cu casele hArOzite de raposatii domni, arittind aceeale hri-
soave ca au fost tot locuri domne*ti, iar nu al Mitropoliei.
Deci vazind *i sfintiia sa parintele mitropolitu una ca aceasta, au
Lisat aces socotealii jos, care cOuta, dupg, cuprinderea hrisovului sil traga
drept la, piiatra din Gura Viii. Si s-au invoit sfintiia sa cu boerii cei cu
hrisoavele *i de la piiatra aceasta am mers tot pe pod drept inainte,
pima ce s-au trecut toate casele boerilor cite au fost cu hrisoave, pOn.g in
coital curtii Diicului Rudeanul biv vel logorat. k$i s-au pus piiatrg, linga
pod *i de la acia,stg, piiatra in curmezi*, drept in crucea lui Tudori posta-
variul, unde s-an dovedit, cu carte de blestem, ca au fost piiatra drept
Calici, care o numea*te in hrisov, s-au pus doao pietri, insO una in locul
aceiia ce au fost ;,4i au lipsit, *i alta tot intr-acel loc ahlturea, care cauta
drept prin crucea de piiatrg, la piiatra din Gura Vail.
Deci intOmplitindu-sa de s-au bolnitvit dumnealui banul Matei Can
tacuzino, dintru care boalil *i sfir*itul s-au dat sl intimplindu-sg, si mini
sale lui Costantin. Vodil schimbare, au rilmas prima acum de nu s-au gout
carte de la not de adeverinta hotOrniciei acestiia. Pentru care dar sfintiia
sapArintele mitropolitul Facind in *tire mg,riei sale prealuminatului *1
domnului nostru Io Mihai Racovitit voevod, mariia sa an oranduit
pe dumnealui Radul Cretulescul vel stolnic, dinpreung, cu mine, fiind fost
en atuncea dinpreung, cu raposatul Matei banul Cantaeozino la punerea
hotarOlor.
Si dupa luminata porunca marii sale, am mers de iznoavg, cu dum-
nealui inpreunit, de am vAzut toate hotarille aceastea pe unde sint puse,
pe cum mai sus aratA. Drept aceaia dar intr-acestmi chip incungiurind
toate hotarale piing, la locul de uncle am inceput, am dat aceastg, carte a
noastr5, de adeverinta la mina sfintii sale prea,sfintitului mitropolit chir
Neofit, ca sit &A *tie pe unde s-au a*ezat sg, fie hotarille locului sfintei
Mitropolii, adeverind cartea aceasta cu iscaliturile noastre.
Measita martie 2 dni, 7250 [1742].
Radul Cretulescul vel stolnic
Andronache Palada biv vel stolnic
Aril. St. Buc., Mitrop. T. Horn., I-9.
Original, stare foarte buns.
183
www.dacoromanica.ro
149. 1745 februarie 5.
tAdeca eu, Neagul macelariul dat-am zapisul mieu la mana dumnea-
lui jupanului Dimitrache.
Precum sa sa stie ca au luat un scaun de carne, cu pamantul lui,.
drept taleri 50, adeea ei[n]eizaci. De a mea bunavoe 1-am dat, ea sa -1 sta-
paneasea dumnealui cu bung pace de catra mine si de eltre copii miei
si de catre rudile mea [le].
i pentru mai adavarata eredinta, am isealit mai jos, ca sa sa ereaza.
Fevruarie 5 dni, leat 7253 [1745].
Eu Neagul macelaliur (sic), pentru mai [a]davarata eredinta, am
isca [lilt
Eu Ghinea, intre scaunul Ghinii macelariului
Eu Manea macelariul din jos
[urineazci un text in limba greacii, pe fates si pe verso]
Arh. St. Bue., M-rea Sf. Spiridon Vechi, VIII-2.
Original, stare blind.
185
www.dacoromanica.ro
ticai, in care adevereaza cum ca acele pravalii au lost cate patru ale ei
i surorile ei, la moar-
f.,;i ale surorilor ei, fiind date cla zestre da la parinti.
tea lor, lasandu-le Marii, is le-au vandut drept acei taleri patru sute vechi,
cu care bani au facut surorilor pomenire si au plait si datorii.
Deci noi, pentru ca sa adevaram mai bine, ale cui au fost pravaliile,.
s-au facut s:,i carte cla blestem da la sfintiia sa parintele mitropolit asupra
inprejurenilor vecini da Tanga aceste pravalii si pa altii care vor fi stiind
ale cui au fost pravaliile sl eine au luat chiriia.
i din porunca sfintii sale parintelni mitropolit mergand Emannil
protopop al Bucure*tilor, Cu cartea de blestem, pa la acei vecini inprejn-
reni, toti au ,marturisit cum ca pravaliile le stapanea numai Manila si le
lua si chiriia, precum si marturiia fietecaruia, supt iscalitura, s-au luat
in scris in dosul cartii de blestem.
i (WO aceasta am adus fata inaintea noastra si pe Duntitliksco,.
vel vames tii pe starostea Costandin boltas, marturiile ce au fost zi, lane
carte boerii judecatori.
i intrebandu-i ce .;tiu pentru acea marturie ce au fost zis lane, iar
dumnealor au tagaduit cum ca nici inaintea boerilor judecatori fats n -au
fost, nisi ca au marturisit nici intr-un fel. Ci mai vartos ca ;;;i clumnealor
au marturisit acum inaintea noastra, cum ca pravaliile stiu ca le stapanca
Mariia ;;i le lua ;;;i chiriia. i mai vartos dumnealui vel vames au marturisit
si aceasta ea ar fi auzit den gura Marii si dintr-a Manii miltilsaru ca au
lost sate 4 pravaliile ale surorilor date cla zestre da la parinti, iar nu
ale fratilor.
i inca au mai marturisit ca Mariia, cat au trait intro viiata ei, au
vazut facand in toate simbetele parastasuri si pomeniri cu arhierei, nelipsind
surorilor ei.
Deci, dupa zapisul da cumparatoare al doftorului Dumitru si dupl.
diiata Marii, sora lui Mihai, i a Manticai, §i dupa marturisaniia dunmealui
Dumitra§co vel vames, i a dumnealui starostii Costandin. §i a vecinilor ce
sant inprejuru acelor pravalii, s au cunoscut ea Deli Jane au umblat tot
cu me§tepguri.
Pentru aceia a§a am gasit tii noi a fi cu cale si cu dreptate si am.
hotarat ca copii doftorului Dumitru sa stapaneasca aceste 4 pravalii cu
locul ion, cu buna pace, de acum inainte da catre copii lui Mihai fratele
3rIanticai §i da catre tot neamul for §i sa-i intoarca copii lui Mihai §i chirlia
pravaliilor ce au luat intr-acei ani 3 pot.
Aceasta scriem.
Iunie 20 dni, 7256 [1748].
Grigorie Greceanul vel vornic
Barbul Vacarescul vel vistiier
Aril. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXIX-1.
Original, stare bona, hirtie format mare, en filigran.
186
www.dacoromanica.ro
Mad jalba, la domniia mea dumnealui Matei Boset vel stolnic, zi-
and ca sant acum 8 ani, de &and an fost facut un schimb cu egumenul
de la manastirea Cotroceanii, anume Daniil, eland mai sus numitul boiariu
manastirii Cotroceanii 400 de stanjani de movie de camp la Cornate lu
dupa balta de la sud Elhov. Si egumenul de la mai sus zisa manastire,
pentru acevti stanjeni de mosie i-au fost dat casile dinnapoia bisearicii
Doamnei a raposatului S'arban voda Cantacozino de aici den Bucurevti.
Care case au fost ale raposatului arhiereu chir Climent Odriianul vi la
moartea sa le-au fost lasat la aceasta bisearica, uncle s-au si ingropat fiind
bisearica supusa manastirii Cotroceanii.
Si s-au stapanit casele 8 ani. Care case, fiind vechi, stricate si dara
panate, fara da, ingradiv si fara da alte nameastii, s-ar fi apucat de ar fi
,fires vi pivnita vi casile, facand si ingradivul Inprejur si alte Inprejmuiri
carte i-au fost dar trebuinta, cheltuind pana la 500 de taleri. Iar domniia
sa Costandin Voda, 1 le-au luat de supt stapanire-i vi le-au dat in seaama
unui preot mireaan grec, anume [loc libel. 1, puindu-1 epitrop. Si au luat
de la manastire si i-au dat-o Innapoi. Si au ramas pagubas si de case si
de cheltuiala ce an facut-o si de venitul mosai de 8 ani.
Domniia mea dar, dupa jalba dumnealui vel stolnec, chemand pa
igumenul Cotroceanul, chir Grigorie vi stand de fata, innaintea domniei
meale in divan, fiind si sfintiia sa parintele mitropolitul tariff, chir Neofit
si toti cinstitii vi credinciosai deregatorii domuii meale, cei maH, am in-
trebat domniia mea pe igumenul Cotroceanul, chir Grigorie, cum au curs
pricina si cu ce mijloc s-au facut schimbul si peste atatea ani s-au stra-
mutat si s.:au intors de la unul la altul. El an raspuns ca schimbul &and
s-au facut, stie, ca Inca vi el iaste iscalit in zapisul schimbului ce s-au dat
la mana dumnealui vel stolnic, hind pe acea vreame dicheu. Si cum car
schimbul s-au Mout cu voia igumenului Daniil vi cu a tuturor parintilor
calugari cati sa afla lacuitori la manastirea Cotroceanii, vtiind ea de la
casele acealea nu avea manastirea nici un venit si nici un folds.
Iar de la moviia ce i s-au dat de la dumnealui vel stolnic, fiind mosie
de camp, cunovtea ea, va avea pururea folds vi bun venit, precum au vi
avut cat au stapanit. Pentru aceaia, s-au Mout schimbul de bunavoe.
Iar la Intoarcerea schimbului, nici i-au fost cu voe, nici s-au ames-
tecat, fara cat atata stie ca chiemandu-1 domniia sa Costandin Voda
i-au poruncit ca toate ceale ce sant ale bisearicii arginturi, odajdii si
alte odoara sa, le aduca si sa le dea toate in seama mai sus zisului preot
ce-1 pusease ettrop, inpreuna si cu casele vi cu niste pravalii de aici den
Bucuresti si cu niste movii ale bisearicii, &and si cartea domniei sale la
inana preotului, ca sa-i fie toate acealea pa seaama. Care carte, insumi
domniia mea o am vazut-o, oranduind domniia sa ca sa stranga tot
venitul. Si acel venit sa fie pentru chiverniseala parintilor calugari ce vor
veni aici de la manastirea Sfetagorii (fiindc5, manastirea Cotroceanii iaste
Inchinata la c. (sic) de manastiri de la Sfetagora) si sa gazduiasca,
intr-aceale case. Si preotul capuiasca, sa-i hraneasca gi sa-i chiverni-
seasca. Si igumenul, dupa porunca ce zicea ca i s-au dat, ava an si Mout.
i an ramas vi manastirea pilgubasa de movie si de venitul
Intreband domniia mea pa, igumenul : dar aciasta oranduiala ce o
au facut domniia sa, Costandin Voda, fost-au prin rugaciunea si cearerea
parintilor sfetagoreti, au n-au fost ? Si pe acest preot ce s-au pus epitrop,
187
www.dacoromanica.ro
despre partea egumenului iaste pus, au ditspre tine ? Raspuns-au egumenul
ca nici au fost acea oranduiala prin rugaeiunea sff cearerea parintilor, nici
au stint si nici pa preot el nu 1-au. pus, fiindca nu e cameo sfetagoret, ci
un preot da mir, Iani of floe liber J.
Am intrebat domniia mea in divan : dar din ce pricing s-au indemnat
doinniia sa, fratile Costandin Vodil, de a au facut aciasta oranduiala I
Sfintiia sa parintele mitropolitul au dat seaama zicand ca mergand dom-
niia sa la acea bisearica, in zioa praznicului ce sit praznuiaste Vovedeniia,
si suindu-se si in case vazand ca sfantul oltar al sfintei bisearici iaste in
gradina caselor, ar fi zis domniia sa ca acolea fiind case de mahala sff
aproape de oltariu, iar nu chilii calugaresti inprejur, nn i sit eade a lacui
mirean intr-aceale case, ca pot sa, faca neeuratii inprejurul oltariului. Nici
n-au egumenii voe sa faca aceale afirosite si date danie la manastiri, a le
vinde si a le darui cuivas, fiind lucruri Inchinate lui Dumnezeu.
Si aciasta, cu adevarat bine au zis domniia sa, dupa cum si pravila
opreaste pa igumeni ca nicidecum ca din ceale afirosite si inchinate la
manastiri, sit nu cuteaze nici a vinde, nici a ditrui, Inca, nici a schimba pa;
fiestece. Iar cand vreun lucru manastiresc ar fi mai mic sff en putin venit,
or mosie de va fi, or vie sau verice sff va gasi a face schimb cu alt lucru
mai mare si mai Cu mult si bun venit si ar fi mai de mare folos mAnAstirii,
statornic sff neelatit, slobozease pravila a-1 face schimb and, i cand va
gasi lucru ca acela precum zicem mai sus, a da putin pe mai mult sff sta-
tornec.
Deci, dar adeverind domniia 'Ilea de la igumenul Cotroceanul, chir
Grigorie, cut si de la altii, ca mosiia ce an dat dumnealui Matei Roset
vel stolnic schimb manastirii pentru casele acealea, iaste mai de mult
folos si adaos sfintei manastiri, iar de la case nu avea nici un fel de
venit sff vazand domniia mea ca egumenul, pentru mai bun folosul si aju-
toriul manastirii, trage mai mult a lua mosiia decat casele si de vreame
ce acea oranduialit ce o Meuse domniia sa, fratile Costandin Vodit, n-au
fost facut-o prin rugaciunea si cearerea parintilor calugari sfetagoreti
nici preotul acela epitropu n-au fost pus de egumenul Cotroceanul ci 1-au
fost pus domniia sa si fiind sff om striin, mirean din alta eparhie.
Asa am socotit si am gasit en tale, inpreuna cu sfintiia sa parintele
mitropolitul tariff sff cu toti cinstitii sff credinciosai velitii boiari, mai mult
pentru folosul mai sus pomenitei manastiri, ca da va vrea Matei Roset
vel stolnic sit priimeasca casele, caci ca sff ceale ce cheltutw si dresease si
Meuse, s-au stricat Intru stapanirea acelui preot sff sit dea acei 400 de
stanjeni de mosie iar la manitstire, precum Meuse intai schimb.
Sa, affba volnicie a le stapani sff manastirea sa stapaneasea acei 400 de
stanjeni de mosie de la Cornatel ce i sa dedease pentru case, en bung
pace. Iar parintii calugari ce sa vor intampla a veni aici eu trebile lor,
fiindea sant aici manastiri metohuri ale manastirilor Sfetagorii, vor salt-
slui la metohurile lor. Iar pentru oltarul bisearicii, fiindea oltariul razbate
in grildina caselor, acel boo sa, ramite iar al bisearicii si sit traga garclul
gritdinii si ramite oltariul bisearicii afara den gradina.
sff
Drept aceaia dar, vrand dumnealui Matei Roset vel stolnic de au
priimit casele, i-am dat domniia mea cartea aciasta a domnii meale ea sa,
si le tie si sa le stilpaneasea cu bung pace si sa-i fie statornice si neelatite.
188
www.dacoromanica.ro
I itaco danest porecem gospodstvo-mi. I is. sam rece gospodstvo-mi.
lunie 23 dni, leat 7256 [1748].
IL. P.
Io Grigorie Ghica voevod [m.p. J.
procit vel logott
Acad. R.S.R., LXIX. HO.
Original, stare bund, hlrtie eerata; interesante peeetea inelara si seinnatura domnului,.
in ttis rosu.
190
www.dacoromanica.ro
155. 1748 am6ti4 1.
192
www.dacoromanica.ro
L. P.
I
I L. P.
198
www.dacoromanica.ro
Drept aceia le-am dat aceasta scrisoarea noastra la mina ei i a fiica-
si, intarind-o cu pecete si cu iscalitura noastra si cu maxi vrednici do
credinta.
Iunie 23 dni, 1753.
I L. P. I Hagi Chiriac adeverez
Popa Joan ot mahalaoa Stejarului, martor
Eu popa [indescifrabil] ot tarn, martor
[P.S.J.
i i-am mai daruit o cask mai din sus ce este in mahalaoa Fantanii
Boului, cu voia mea.
Si am scris eu Grigorie ot dumnealui vel spatar, cu zisa dumnealui
Hagi Chiriac.
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXVII-1.
Original, stare bunk hlrtie cu filigran.
Copic In ms. 131, f. 178v-179.
www.dacoromanica.ro
[pe verso]:
Fete le de tigan ce s-au. cutup /rat de la dumneaei Smaragda
B5,1/ceanca.
Martie 31, 1754.
Acad. R.S.R., XI-83.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran; pecete inelarA In tus, avind la mijloc
blazonul familiei, sus literile M.N. iar jos A si P.
i aceale zeace pogoane de vie i casele de aici, din Bucuresti, cu locul for
le lasa bisearicii pentru pomenirea sufletului lui. Dar diiata nu si-au fAcut.
Iar dup5, moartea lui T/nasie starostea s-au sculat un Dimitrie co-
misul, nepotul lui, de au luat si vide si casele supt stApAnirea lui si n-au
ingaduit pe bisericg sa stApAneascl.
Pentru care pricing &And jalba la domnia mea preqii de la aceasta
biserica a Grecilor, cum ca,' acest Dimitrie nu-i ingklueste sa st/paneasca,
dupa jalba for i-am or/nduit la sfintia sa p/rintele mitropolitul tariff, chir
Filaret, ca s/ le is seama cu Dimitrie comisul. Si dui)/ cum va gasi sfintia
sa cu tale sa ne faca stire cu anafora.
Deci sfintia sa aduc/nd pe am'andoa5, partile fat/ inaintea sfintii
sale, unde fiind si popa Antonie duhovnicul mortului, i popa Procopie,
i un Zamfir bogasieru pe care puindu-i sfintia sa la groaznic blestem, an
marturisit cum ca la moartea acelui Tanasie starostea flind acolo [au]
auzit din gura lui cum c/ casele si vile be lasa, bisearicii Grecilor. Dup5, a
ca,rora mIrturisanie ne-au flout sfintia sa p/rintele mitropolitul anafora
pentru toat'l pricina aceasta.
Dupe care anafora cercet/nd si not pricina aceasta cu amanintul si
cunosc/nd a fi adevarat5, marturisaniia mai sus numitelor marturii Rind
si duhovnicul la mijloc unul din marturii c/ruia i s/ tine marturisaniia
tocmai ca si o diiath. Si mai Vartos c/ mai pe urm5, c/nd sa afla Tgnasie
starostea la scApatare si la mare lips/ incit si pe -Mita cerea, Dumitru
comisul n-au avut nici un fealiu de mill spre dansul ca sa -1 caute si sa -1
ajutoreaze cu cat de putin chiverniseall, bine au 15,sat aceale lucruri bi-
202
www.dacoromanica.ro
sericii ffind de folos §i de ajutoriu sufletului sau, pentru ca el au vrut
mai intai sa sa grijasca de ceale sufletesti decit ceale pamantesti.
intru aceia si domnia mea am dat aceasta carte a domnii meale sfin-
tei beserici ce sa numeaste a Grecilor, i preotil or de la aceasta sfanta be-
serica ca sa alba de acum inainte a stapani aceale zeace pogoane de vie din
dealul Scitenilor, i carele de aici din Bucuresti, cu locul lor, cu buna
pace de eatra Dimitrie comisul sau veri de catra alt neam a lui Tanasie
starostea.
intr-alt chip sa nu fie ca asa iaste porunca domnii meale. I i saam
receh gospodstvo-mi.
Martie 22 dni, 1754.
Io Costandin voevoda [m.p. 1.
procit vtori logofat
[pe verso]:
Trecuta in condica de Vasilie logofat
Martie 13, 1756.
Colectia prof. Petre Nistor.
Original, stare foarte buna, hlrtie groasa, ceratA, cu filigran; pecetea domneasca,
In tus rosu.
203
www.dacoromanica.ro
visteriul Pascal, far-de §tirea §i voia egumenului celui ce au fost atunci,
au fost cumparat pravalia. i &Ind egumenu lui Stan bgrbieriul, pa casa
lui taleri 90, au rgmas a mangstirii, iar pe pravalia lui Pascal vistierul an
hotarat sa §az5, banii la mangstire. i &and va veni dumnealui, atuncea sg-i
dea egumenu banii. Dar au raspuns egumenul ca si acei taleri 92 i-au dat
Radului capitan §i au luat zapisul acei prgvalii, de cumpgratoare.
Deci, acum viind Pascal vister §i e§ind la divan, am cercetat judecata
§i dovedindu-sa cg cumpargtoarea visteriului Pascal iaste mai nainte, pans
a nu fi Neofit egumen la mgnastirea Sfantului Spiridon §i chiria §-au luat
tot deplin, hotargm ca Neofit egumen sa aiba, a-§i hia banii, acei taleri
92 innapoi de la Radu capitan, iar Pascal vister sg-§i stapaneasca pravalia,
dupa cum au cumparat-o da, la Stan barbier.
Aciasta scriem.
Mai 15 dni, leat 1754.
B [arbu] Vac [arescu] vel vornic
Arh. St. Buc., M-rea Sf. Spiridon Vechi, VII-2.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.
204
www.dacoromanica.ro
169. 1754 octombrie 13.
tAdeca eu, Toader, cu sotiia mea, Andreiana, dat-am al nostru ade-
varat zipis (sie ) la mana dumnealui Jane cojocar, i a jupanesii dumnealui
Ilincai.
Precum sa [sa] tie ca, am vandut dumnealor o casa, drept taleri 64,
care casa iaste in mahalaua Popii Rusului. Si o am vandut cu stirea preo-
tilor den mahala, i a vecinilor dupa inprejur. Care casa ne-a fost $i noao
de cumparatoare de la Stefan cazacul.
Sa o stapaneasca dumnealor i coconii dumnealor, cu pace de catre
noi si de catre tot neamul nostru. Ins'a casa, cu locul cat tine gardurile
inprejur.
Si &and s-au facut acest zapis, au fost preotii den mahala, i vecini
dupa inprejur, care mai jos sa vor iscali. Si pentru mai adevarata credinta,
ne-am pus si iscaliturIle yi degitile, mai jos, ca sa [sa] creazil.
Octomvrie 13 dnil leat 7263 [1754].
x Eu Toader, cu sotiia mea, Andreiana, va[n]zatori
x Eu Costandin, brat Andreiana, martor
Eu popa Cozma, martor
Si am scris eu, popa Mainia, cu zisa dumnealor i martor
f adaos pe marginea din stinga :
Si am dat dumnealor ysi zapisile cele vechi.
Arh. St. Buc., Doc. muntene§ti, XXV-66.
Original, stare potrivitA, hirtie cu filigran.
www.dacoromanica.ro
Vlad vtori vornec
Eu Grigore vataf, martor
Costea vtori vornec, martor
Ivan vtori vornec, martor
Eu Nan vataf de §alari martor
Eu Petre ceprgzar, martor
Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXIX-13.
Original, stare build.
206
www.dacoromanica.ro
domnii mele Toma Cantacuzino vtori logofat, fiiul raposatului Gheorghie
beizadea al raposatului domnii sale urban voevod Cantacozino.
Ca sa alba a tinea §i a stapani pe Radul tigan cu fratii lui i cu feciorii
for cati sa, va trage din Dragne tiganul Stangacescul, cu buna pace de care
dumnealor boiarii Cretulesti. Pentru ca hind acest Radul tigan, cu fratii
lui, supt stapanirea dumnealor boiarilor Cretu lesti de multi vreame si
acum dovedindu-i Toma Cantacozino vtori logofat in tiganiia dumnealor,
eu esit la judecata inaintea dumnealor velitilor boiari, cu dumnealui Cos-
tandin Cretulescul vel ban si nici o scrisoare sau dovada n-au avut, fara
numai au zis Ca de c'a'nd au dat domniia sa raposatul Nicolae voevod pain-
telui dumisale raposatului iordache Cretulescul biv vel vornec toata casa
Tomei spatar supt stapanire, prin hrisovul domnii sale, au gasit si pe acest
Radul tigan cu fratii lui in tiganie. i cu aceia i-au stapanit 0,115, acum.
Dar Toma logofilt au aratat un catastih de hnparteala fratilor al
domnii sale raposatului '5,rban Voda de la leat 7177 [1669] i o carte
si o foae de la leat 7222 [1714] a unui Procopie logofetelul, ce 1-au avut
raposatul beizadea Gheorghie, ispravnicel peste mosii i tigani, fiind dum-
nealui dus in Tara Ungureasca. In care carte scrie acel Procopie catra,
beizadea Gheorghie, pentru Patru lacatusul, feciorul lui Dragne tiganul
Stangacescul, aratand intr-acea foae si neamul lui Patru, din tine sa,
trage ci al cui fecior iaste. Si aducandu-se si Radul tiganul fata 1-au intrebat
dumnealor velitii boeri, al cui fecior iaste si din tine sa trage si pe tata-
sau, pe mosa-sau cum i-au chemat. i tot asemenea au spus, dupa cum
si in foaia lui Procopie logofetelul arata, pe cum ca el iaste fecior lui
Patru tiganul lacatus, nepot lui Dragne Stangacescul. i cautandu-se §i
la catastih s-au gasit ca, Dragne iaste tigan al domnii sale urban Voda.
Dupa care cercetare si judecata ce au facut dumnealor velitii boiari
si neavand dumnealui Costandin Cretulescul vet ban nici o scrisoare sau
dovad5, ca sa arate inpotriva catastihului si a foii lui Procopie logofetel,
au hotarat prin cartea dumnealor ca sa is Toma logofat pe Radul tigan
cu fratii lui i cu feciorii lor, cal sa vor trage din neamul lui Dragne
Stangacescul.
Care carte vazandu-o si domniia mea si cunoscand ca bine si pe drep-
tate au judecat dumnealor velitii boiari, am intarit-o si cu pecetea domnii
mele. i am [dat] si aceasta carte a domnii mele Tomei Cantacozino vtori
logofat ca sa alba a lua pe Radul tiganul cu fratii lui i en feciorii for cati
sa va trage dintr-acel Dragne tiganul Stangacescul. stapaneasca, cu
buna pace de acum inainte de care dumnealor boiarii Cretulesti.
Intr -alt chip sa nu fie, ca asa iaste porunca domnii mele.
I is. saam receh gospodstvo-mi.
Julie 14 dni, 1755.
To Costandin voevoda [m.p. ].
L. P.
www.dacoromanica.ro
fiu mai mare
capitan Costandin Cantacuzino
I I I
www.dacoromanica.ro
si sa nu sapustiasca un sfant lams dumnezeesc ca acesta, acest mijloc am
gasit si printr-acest cinstit si domnesc hrisov am dat si am inchinat sfintii
acestii biserici mosiia domneasca, adica care sa numeste Livadea domneasca,
din Bucuresti, toata si cu cat apnea din mahalale, al cariia mosiie latul ii
merge din apa Dambovitii din potriva manastirii Mihai Voda, merge pan-in
marginea lacului de langa casa unui Enache si da cu un cap in Podu
Mogosoai si merge pa langa pod pan-unde sa hotaraste cu mosiia manasti-
rii Sarindar si la capul din sus, laturis, sa hotaraste cu mosiia manastirii
Cotroceni, iar in cap sa loveste cu mosiia sfintii Mitropolii, de la moara
din fund si cu mosiia manastirii Sfantului Sava, insa afara din alte danie
de niscareva locuri ce vor fi avand mai dinnainte alte manastiri sau alt-
cinevasi cu carti domnesti, fiindca aceasta mosie nici este inchinata de 8.1ji
domni nicairi, nici avea domniia vreun folos de la dansa.
Drept aceia, am inchinat-o domniia mea acestii sfintei biserici,
dandu -i atat biserica, cat si mosiia asupra cuviosului ehir Ioanichie, egu-
menu manastirii Cotroceni, ca si dupa vremi orice egumeni sa va afla la
aceasta manastire, sa aiba, a strange venitu ce va fi dupa aceasta mosi-
oara, on dijma de va fi, on din chiriia caselor ce sant pe dansa, precum
dau si altii ce au case pe alte mosii manastiresti.
Si cu acest venit sa aiba a purta grija ca oricand sa va mai strica
cevasi, sa dreaga la loc si totdeauna sa pazeasca, sfanta biserica cu preoti
nelipsiti ca sa slujeasca sfintele dumne[ze]esti slujbe si ierurghie [liturghie]
neincetat rugandu-sa milostivului Dumnezeu pentru ertarea pacatelor
domnii mele si ale parintilor domnii mele si pentru sufletele celor [ce]
in urma noastra, din mila lui Dumnezeu, sa vor invrednici obladuitori
domnii acestui crestinesc scaun al Tarii Rumanesti si vor intari si vor pazi
si domniia for mila aceasta.
Si pentru ca sa sa pazeasca nestramutat, am intarit domniia mea
hrisovul acesta cu toti cinstiti si credinciosi boeri cei mari ai divanului
domnii mele : pan dumnealui Dudescu vel vornic, pan dumnealui Cretu-
lescu vel ban, pan dumnealui Brancovean vel spatar, pan Dumitraseu vel
logofat, pan Mihai Cant[acuzino] vel vistier, pan dumnealui Candescu vel
clucer, pan Latcarache Geani vet comis, pan Matei Cant[acuzino] vel
paharnic, Iorgache Micsunescu vet stolnic, Iorgache Caragea vet pitar, vel
sluger floe fiber], §i ispravnic Dumitrasco Racovita vel logofat.
Si s-au scris hrisovu acesta intr-al doilea an de domniia domnii mele
aici in orasu scaunului domnii mele, Bucuresti, de Radu Velescu logofat
za divan, la anul de la zidirea lumii 7263 [1755], iar de la nasterea dom-
nului mantuitorului nostru Isus Hristos, 1755 avgust 6.
Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, CXI-3
Copie, stare foarte bunk hirtie cu filigran; pe verso o Insemnare In limba greaca.
14 c. 245
209
www.dacoromanica.ro
Precum [loc rapt] intgmplandu-i moarte lui Matei sglar sin Stase
sglar si la moartea lui au litisat pravaliia lui danie sfintei biserici, prin
dliata.
Care pritvglie sa v5,zu pusg zglog cu zapisele ce le vgzum de cumpg-
ratoare, la dumneaei jupgneasa Marica, a dumnealui logofgt Radu de vis-
terie, drept taleri 200, cu dobanda lor, care sg Meuse peste tot taleri 400.
i apucAndu-ne dumneaei pg noi preotii, ne -au dus inaintea prea-
sfintii sale p'grintelui mitropolitului ca sa platim acesti bani.
Sfintia sa cu cercetat si vilzgnd c5, datoriia este bung ca sa plgtim
acesti taleri 400, sfintia sa iar au fgcut mi [j ]locire cgtre numita datornica
de ne-au ertat taleri 100 dintr-acesti bani si au ramas bani buni taleri 300,
adeciti trei sute.
i noi neavgnd acesti bani ca sa -i dgm si neavand de unde, ne-am
invoit cu acest negutgtor anume Panait salar, care acest Panait avAnd o
prityglie pa locul sfintei biserici, insa, lemnele ale dumnealui, iar locul [al]
bisericii, cu chirie p5, an taleri 4, care n-avea sfgnta bisericg vreun folos
mare de la acest loc. Ne-am invoit noi preotii prin stirea sfintii sale pgrintelui
mitropolitului cu numitul negutgtor ca sa dea acesti taleri 300 si sa rgs-
cumpere pravgliia ce o ligsase rilposatul Matei sglar de la dumneaei logo-
fetea sa Marica si dumnealui jupgn Panait sglar sa stgpgneascg locul cu bung
pace de ciitriti sfAnta bisericg, i eit i cgconi i va dgrui Dumnezeu milosti-
vul, i neamul dumnealui care va fi, insg si de care noi preotii, i si de
ceialalti frati preoti ce vor fi pg urma noastrg, fiindc5, acest zapis s-au
fault cu stirea si pre cinstita voe a preasfintii sale pgrintelui mitropoli-
tului, intgrindu-1 si sfintia sa cu iseglitura sfintii sale, iscglindu-ne si noi
preotii sfintei biserici i alte obraze de cinste.
Avgust 24 dni, 1775.
Popa Dimitrie ot Sfete Necolae din Sglari
Popa Gheorghie ot tam
Popa Todiras of Sfe[te] Necolae
Popa Toma schevofilax, mgrturie
Popa Ioan hartofilax, mgrturie
Popa Grigorie, proin, mgrturie
Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXIX-11.
Original, deteriorat de umezeala, lipit pe o alts hirtic.
www.dacoromanica.ro
Si o am vandut-o sfintii sale in bani gata in taleri 200, adica talere
doaa sute. Si ace0i bani i-am luat toti deplin in mainile noastre. Si o am
vandut-o de a noastra bunavoe, nesiliti de nimenea, cu §tirea preotilor
din mahala i a mahalagiilor ce sant vecini, i din sus i din jos, care mai jos
sa vor iscali.
Drept aceasta, am dat acest adevarat §i credincios zapis al nostru
la cinstita mina sfintii sale, ca sa aiba a stapani de acum inainte cu buna
pace de catre not i de carte tot neamul nostru sfintia sa si tot neamul
sfintii sale, nepoti, stranepoti cati Dumnezeu vadarui. Si 0, fie sfintii sale
movie ohabnica vi statatoare in veci.
Si pentru mai adevaratiti credintit ne-am pus pecetea vi isealiturile
mai jos, ca sä sa creaza.
Iunie 12 dni, 1757.
I L.P. I Eu Ion Trambita§, inpreuna, cu sotiia mea anume Ana, van-
zator
X Eu Ilinca matu§a Anii, vanzatoare
Patrawo [indescifrabil j vornec, martor
Eu popa Fotino ot Darira§, martor
Popa Trandafir ot tarn, martor
Eu popa Costandin ot tam, martor
Eu Stan Seima copilulul (sic)
Si am scris eu popa Anghel cu zisa for si martor
Colectia Serban Flondor.
Original, stare bunk hirtie cu filigran; pecete inelarii, octogonala, foarte frumoasd.
L.P. I
211
www.dacoromanica.ro
177. 1758 deeembrie 5.
10 Scarlat Grigorie Ghica voevod bojieiu milostiiu gospodar zemli
Vlah iscoi.
Obladuitorii cei de Dumnezeu alesi si inaltati la treapta cea inalta
si proslgvita a domniei spre stapiniri de pH si de politii, dupa cuviincioasa
si netagaduita datorie ce au cats indreptarea si otcarmuirea cea bung si
de folos asupra supusului sgu norod, cade-li-sa cu adevarat si ii sa cuvine
a urma la toate si pentru toti dupg canoanele legii si ale drepta'tii, precum
domnul Dumnezeu voiaste si ne si porunceaste.
Dar pre lingg aceale multe fapte bune si dreapte ce sgvgrsesc intru
oblgduirea sa cats supusul sgu norod, mai sant si alte osebite bungtgti
si sint si acelea folositoare sufletului intru pomenire veacinicg si numelui
intru laudg necurmata, can sa vgd si sa cunosc de toti chiar si aiavea ca
sant placute si lui Dumnezeu si oamenilor, placute lui Dumnezeu de la
carele li sa socoteaste intru dreptate, placute oamenilor de la carii ii sa
pricinuesc lauda, mgrire si pomeniri necontenite.
Adeca cAnd si spre slugile sale carii sa cunosc ca sa arata cu credinta
si eu osardnica nevointa asupra slujbei intru care sa afla, a-i cauta si a-i
rnilui cu ceale din domnestile for mile si daruri si cu priveleghii de asidosii
si de scuteal'a'. i Inca pre unul ca acela si mai apropie inmultindu-i mila
si cinstea ca sa-1 facg pilda si altor supusi spre a sa ara'ta si aceia cu cre-
dinta si cu slujba plAcuta inaintea domnilor sat.
"Unul dar ca dintru aceia flind si boiariul domniei meale Theofilact
vel cliucer za arie, carele de mica virsta sa s-au aflat slujind domnilor si
Curtii tot cu credintg si cu dreptate ca si parintii si fratii lui a caruia
dreaptg si osgrdnica slujba si de domniia sa unchiul domniei meale Cos-
tandin voda Mavrocordat cunoscandu-sa (precum si de not acum), s-au
fost milostivit domniia sa de i-au Mcut hrisovul domnii sale fgcandu.-1
asidotos pre el si toata casa lui.
Care hrisov vazandu.-sa si de domnia mea si si cunoscandu-1 pre el
ca si acum sa aflg la trebile si poruncile domniei meale cu osgrdnieg pri-
veghiate, fiind procopsit si cu stiinta invgtaturii
Domniia mea incg m-am milostivit asupra dreaptei slujbei lui, hota-
rAnd printr-acest cinstit hrisov al domniei meale ca el si toata casa lui sa
fie in pace de tot fealiul de dgjdi si oranduiale oricate s-ar intampla sa
iasa peste an in targ. De nici unile nici un val si nici o supgrare sa nu aibg.
Asijderea si ale lui dreapte bucate sa fie in pace si nedajnice, vinul
cit va face in ville lui de vingrici, stupii si ranagtorii de dijmarit ; sa scuteas-
ca gi de oerit of trei sute, i de vacarit vite treizeci. i sa tie si zeace oameni
carii sa fie in pace si ertati de toate dajdiile vistieriei. i sa scuteasca si o
pivniVa aici in orasul domniei meale Bucurestii, de fumarit, de cgminarit,
de vama domneascg i ageascg, de yin domnesc, de ortul vg,ta'sa'sc.
Pentru care poruncim domniia mea si dumneavoastra boiari i alti
zapcii ce yeti fi orAnduiti cu acest feliu de slujbe, ce scriu mai sus, sa
citutati sa va feriti de casa si de bucatele mai sus numitului credincios
boiar dom[niei meale] Theofilact vel cliucer za arie, nimeni de nimic
supgrare sa nu-i faceti.
i am intarit domniia mea hrisovul acesta si cu iscalitura domniei
meale si eu domneasca peceate si cu toti cinstitii si credinciosii boiarii cei
man ai divanului domniei meale : pan Costandin [toe §'ters] vet dvornic,
pan Costandin Cretulescu vet ban, pan Costandin Brgncoveanu vel logofat,
212
www.dacoromanica.ro
pan Stefan. Vacgrescu vet spatar, pan Mihai Cantacozino vel vistier, pan
Nicolae Dudescul vel cliucer, pan Alexandru floc ters] vel postelnic, pan
Iordache vel comis, pan pan Pantazi Cgmpineanul vet paharnie, pan Sandu
Bucsanescu vel stolnic, pan Ianacache vel sluger, pan Ionit'a Guliano vel
pitar. Si ispravnic pan Costandin Brancoveanul vel logolgt.
Si s-au scris hrisovul acesta in anul dintii al intiiei domnii al domniei
domniei meale aici in scaunul orasului domniei meale Bucurestii, in anii
de la zidirea lumii 7267 [1758], iar de la nasterea domnului Dumnezeu si
mantuitoriului nostru Isus Hristos 1758 in Luna dechemvrie 5 dni, de popa
Floru dascalul slovenesc, de la domneasca scoala 01 Sventi Gheorghie
Vechi.
Io Scarlat Ghica voevoda [m.p.].
I L.P. I Costandin Bra'neoveanu vel logofat procitenomn
Andrei vtori logorat procitoh
Trecut in condic5,
Stanch.' logofgt
Acad. R.S.R., LI-8.
Original, pergament, stare foarte buns; ornamentatii aurite; interesanta semn'atura
domnitorului.
1 Dr. Spirea (Spirache, Spiridon) Cristofi, din Corfu, poate bolnav si bAtrin, semneaz5
foarte tremurat. A murit In 1765 sl a fost inmormintat In biserica pe care a ctitorit-o.
Vezi V. Gomoiu, Repertor de medici, farmac4ti, veterinari, BrAila, 1938, p. 88, 382, 405;
N. Iorga, Inscripfii din bisericile Romdniei, vol. I, p. 336; Fr. Sultzer, Geschichte des Transalpi-
nischen Daciens, vol. III, p. 52-53.
215
www.dacoromanica.ro
180. 1760 aprilie 10.
Adic5, eu, Sora, sotiia lui Dumitru brutar, dinpreunil cu fii-meu,
P5,un, dat-am zapisul mieu la mina fii-mien, Nide lco, i sotii, dumneaei
Ioni.
Precum s5, s5, stie ca i-am vAndut o casa, in mahalao Gorganului, pe
locul sfinti mAnktiri Siirindarului si cu tot coprinsul cas[ei].
i am vindut -o de a noastrA bunilvoe, nesiliti de nimea si cu stirea
preotilor, i mahalagii si din sus si din jos, inski am tocmit-o in drept
taleri 50 tocma. i eu, Sora, muma lui Nide lco, s5, saz in cas5, pin-oi muri.
i pentru mai adev5,rata, credint5,, ne-am iscalit mai jos, ca sa [sl]
creazil. i ne-am pus si degitile.
Aprilie 10 dni, 1760.
X Eu Ion, adeviinzgtoriu (sic)
X Eu Sora, sotiia lui Dumitru, vAnzgtoare
X Eu P5,un, ficiorul lui Dumitru, i al Sorii, v5,nzAtor
Iordache biv treti vistier, martor
X Eu Dima, brut[ar], martor
Popa Manole ot Gorgan, martor
Popa Gheoca ot tam, martor
X Dumitru brut[ar], martor
X Stoian cArcium[ar], martor
X Stanciu brut[ar], martor
P5',trasco vtori vornic, martor
Stan Roat5, cA,pitan za cai [ v ], martor
Eu Nica logorat, martor
X Eu Mihai iuzbasa, martor
Eu D. logoMt za dv[ornicie], martor
i am scris eu Tudorea logoMt, cu zisa lor, martor.
Acad. R.S.R., CCLXXXI-28.
Original, stare potrivit5, hirtie en filigran.
217
www.dacoromanica.ro
fadaos j:
Miticar ca pe aceaste case mi-au mai fost dat un armean, ca sh i
le vitinz, taleri 350, pe cum arath, zapisul lui, ce l-am dat la phrintele, dar
eu acei taleri 50 i-am lasat sfintei Mitropolii, ca sa mh, pomeneasch
scriindu-mi si numele in pomea[l]nicul eel mare.
Stefan Hristea, vAnzAtor [grecege J
Gheorghie ierei, martor [greceVe
Eu Dimcea, martor [grece,ste
*hrban coj [ocarul], martor
i am scris eu Musat logofht of Mitropolie, cu invhthtura lui teRtini
si martor.
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXVIII-7; ms. 131, f. 215.
Original stare foarte bona, hirtie cu filigran.
219
www.dacoromanica.ro
184. 17G2 martie 23.
Adica eu, Gheorghe Furtuna, zet Vladul, inpreung, cu sotiia meat
Safta, dat-am zapisul nostru ca sg', fie de bu.ng, credinta la mana dumnealui
Matei paharnic Carpenipmul.
Cum sat sat §tie ea i-am vandut dumnealui o casa a noastra ce o am
avut aici, in oraFpr Bucure§tii, in mahalaua Breazoianului, casa cu locul ei,
cu grading., cu curte §i cu tot coprinsul ei, du.pa, cum sat vede, pe loe
donmesc, far de chirie. Care coprins 1-am avut §i noi de la numitul mai
sus al mien socru §i 1-am stg,panit multi ani cu pace. Iat acum 1-am vandut
dumisale de a noastra bunavoe, nesiliti dg. nimeni, in bani gata, taleri 110.
Deci, Mind ace*ti bani toti, deplin in mainile noastre, am dat §i noi
acest al nostru incredintat zapis ea, de acum innainte, sat aiba dumnealui
a stgpAni acest loc si casa cu bung, pace de catre noi, dumnealui *i co-
conii, nepotii, strgnepotii in veaci. Si cind am facut aciasta, toemeala, an
fost cu stirea tuturor vecinilor §i din sus si din jos.
Si pentru mai adevitrata credinta, am intarit acest zapis cu numele
vi degetile noastre si cu boeri marturi, care mai jos sat vor
Martie 23 dni, 1762.
x Eu Gheorghe Furtura, vgnzator
x Eu Safta, sotiia lui Gheorghe vanzatoare
Scarlat Falc [oianu] postelnic, martor
Popa Gheorghe ot tam, martor
Pavel eupet ot tarn, martor
Stefan, copil din casa, martor
x Marna, sotiia mea
Iordache postelnic Carpenkan, martur, cand au iscalit
Scarlat Farcs4 [anu]
Mineul paharnic, martor
Velicu Caloianu, martor [greceste]
Si am scris eu, Radu paharnic Ratescul, cu zisa for si slut §i
mgrturie
Acad. R.S.R., A1XVIII 43.
Copie.
299
www.dacoromanica.ro
187. 1764 februarie 20.
Adica, eu Marica, ce am fost sotiie raposatului Matei Condre, dat-am
zapisul miieu la maim dumnealui logofatului Stan Urlateanu.
Precum sa sa *the ca i-am vandut dumnealui o pravalie, ce iaste in
targul eel mare, in randul cojocarilor, care pravaliie mi-au ramas si
miie de la numitul sotul miieu eel dantai. $i fiindca am avut trebuinta da
bani la nunta copilii cei mici, care am avut-o facuta cu numitul, sotul
miieu, i-am vandut-o dumnealui, drept bani gata, taleri 410, adica patru
cute si zece.
Care pravaliie, ne iaste *i sotului miieu de cumparatoare de la Carste
cojocarul, ce iaste pa locul sfintii manastiri a Radului Voda *i iaste intre
pravaliia jupan Radului Polente cojocarul *i intre pravaliia jupan Cos-
tandin Safa.
Si i-am vandut-o dumnealui da a mea bunavoe, nesilita da nimene
*i cu *tire tot neamului miieu, ca sa o stapaneasca dumnealui cu pace,
dumnealui *i coconii dumnealui, eati Dumnezeu ii va darui, fiindca ne
iaste si neam.
Si pentru mai adevarata credinta, am iscalit mai jos, ca sa creaza.
Si i-am dat dumnealui si zapisul eel vechi da cumparatoare.
Fevruarie 20 dni, 1764.
Eu Marica vanzatoarea
[ indescifrabil ], marturie
Costandin Safa, martor
Colectia George Potra.
. Original, rupt la Indoituri.
224
www.dacoromanica.ro
189. 1764 mai 3.
tAdeca eu Petre hagiul of Rusciuc dat-am zapis [ul] mieu la mana
jupan. Mainii cavafu.
Precum sa sa §tie ca i-am vandut o pravalie aici in randul altor
pravalii de cavafie in mahalaua Sfantului Nicolae in Mita cea Mare, insa
cu casile din dos, cele de sus §i cele dedesubt 'Ana in zidul hanului lui
Zamfir. Si iaste pravaliia cu casile, precum s-au zis mai sus, cu pamint cu
tot §i ulicioara care merge in dos iaste iar a pravalii.
Si am vandut de a mea bunavoe §i nesilit de nimeni aceasta pravalie
si cu casile §i cu parnint, ce s-au numit mai sus, drept taleri opt sute. Siam
luat ace0i bani deplin in mana mea.
Drept aceia i-am dat acest credincios zapis la mana dumnealui ca
sa-i fie mo§ie statatoare dumnealui §i coconilor dumnealui.
Si cand s-au facut acest zapis, an fost si alti negutatori si alti oameni
marturi care mai jos sa vor iscali. Si eu, pentru mai adev[a]rata credinta,
am iscalit mai jos, puind si pecetea pentru intarirea, ca sa sa creaza.
Mai 3 dni, 1764.
I L.P. Eu Petre hagiul vanzator
I
15 - e. 245 225
www.dacoromanica.ro
buna vietuire. Carora urmand *i cei mai denaintea noastra, blagocestivi
domni carii au otcarmuit trebile prealuminatului scaun al tarii ace*tiia,
au mazat doao *male, una elineasca *i alta sloveneasca, care amandoaa,
sant de mare folos nu numai lacuitorilor carii, ci si tuturor streinilor carii
yin pentru dragostea invataturii.
Deci din voia atotputernicului Dumnezeu viind noi acum domn
carii Rumanesti, ne-am in*tiintat de la sfintiia sa parintele mitropolitul
carii, chiar Grigorie, pentru oranduiala ce au aceaste scoale, cum ca mai
nainte thud obiceaiu de sa da plata dascalilor de la vistierie i fiindca vis-
tieria avea multe trebi de implinit, de multe on n-au fost luind leafa cite
patru-cinci luni.
A*ijderea i besearicile din elate avand de luat cheltuiala pentru unt-
delemn, tamae, ceara de la vistierie, neputand lua sa lipsiia de podoaba
lor, au fost gasit cu tale dumnealor velitii boiari ca sa scoata de la bir
manastirea Glavaciogul i sa sa dea asupra mitropolitului *i din venitul
manastirii sa plateasca i lefile dascalilor *i cheltuiala besearicilor. i cu
anafora in*tiintand dumnealor pe domniia-sa Costandin voevod Mavro-
cordat, *i domniia sa Inca, cunoscand cuviincioasg izbavirea dumnealor,
au fost intarit *i cu hrisovul domnii sale care mai in urma s-au intarit *i de
raposatul fratele domniei meale Costandin Mihai Racovita voevod *i en
hrisovul domniei sale ce sa vazu de noi.
Dar fiindca, in zilele domniei sale raposatului frate, unul din dascalii
elinesti nemultamindu-sa numai cu taleri 30 po lung leafa sa, i s-au fost
oranduit de domniia sa de i s-au mai sporit leafa cu taleri 20, care bani taleri
10 s-au luat din partea celuilalt dascal si taleri 10 ce lua dascalul al treilea
ce au lipsit. *i au ramas un dascal cu taleri 50 *i altul cu taleri 30, care *i
acesta acum nemultum.indu-sa numai cu taleri 30 leafa sa, ne-au adus aminte
sfintiia sa parintele mitropolitul gi pentru manastirea Tuturor Sfintilor,
cum ca pentru datorie szi lipsa, neavand nici visteria de unde sa is dajde
s-au scos de la bir Inca din zilele domniei sale Costandin voevod Mavro-
cordat. Ci fiindca, iaste far de bir sa ajute la leafa acestui dascal pe lung cu
taleri 10.
Deci si domniia mea cunoscand ca iaste cuviincios acest ajutor, ca *i
dascalul sa sa multameasca *i manastirea Inca pentru aceasta sa, nu mai
intre in dajdea vistieriei, printr-acest cinstit *i bine inchipuit hrisov al
domniei meale izbavim si horarim ca sa fie aceasta mai sus zisa, sfanta ma -
ngstire Glavaciogul gi manastirea Tuturor sfintilor in pace *i ertata de toate
dajdile.
i orinduim vreadnic ace*tii purtari de grija iara*i pe sfintiia sa
parintele mitropolitul, fiind *i cu voia arhieriei sale *i a toata cinstita
boerime. Ca sa ailia arhieria sa, prin epitropul arhieriei sale, a strange tot
venitul acestor doao manastiri *i dintr -acela sa imparta simbriile pe fie-
care lung, adeca, la un dascal elinesc pe luna taleri[loc Tiber] si celuilalt ta-
leri floc libel.] i dascalilor slovene*ti unuia taleri 15 *i altuia taleri 10. *i
cheltuiala besearicilor donme*ti taleri 20 pentru untdelemn, tamae ai
ceara, care sa fac toata suma intr-un an taleri 1620. insa atata dascalii
sa sa afle cu priveghiare pentru procopseala invataturii ucenicilor, cat *i
preotii donme*ti pentru podoaba besearicilor.
i pentru ca sa sa pazeasca nestramutat *i in toata vreamea acest
lucru cuviincios ¢i folositor sufletului *i vietii cre*tine*ti, am intarit domniia
mea hrisovul acesta cu insa*i credinta domnii meale Io Stefan Racovita
voevod *i cu credinta preaiubitilor domniei meale fii Mihai voevod, Costan-
226
www.dacoromanica.ro
din voevod §i cu tot sfatul cinstitilor si credincio§ilor boiarilor celor marl
ai divanului domniei meale : pan Toma Cretulescul vel ban, pan Dumitraro
Racovita vet dvornic de Tara de Sus, pan Radul Vacarescul vel dvornic de
Tara de Jos, pan Costandin Candescul vel logofat, pan Athanasie Ipsilant
vel spatar, pan Mihai Cantacozino vel vistiiar, pan Antioh Muruzi vel pos-
telnic, pan Raducanul Cantacozino vel cliucer, pan Dimitrie vel paharnic,
pan G-heorghie Caragea, vet stolnic, pan loan Roset vel comis, pan Miha-
lache vel pitar, ispravnec pan Costandin Candescul vel logofat.
Si s-au saris hrisovul acesta in anul dintai al domniei domniei meale,
la leat 1764 mai 30 dni, de popa Florea dascal slovenesc.
Io Stefan voevoda [m.p.J.
Costandin Candescul vel logofat procitoh
Arh. St. Buc., Diplomatice, nr. 36.
Original, stare foarte buns; hirtie groasa, cerata; frumoase ornamentatii aurite;
pecete inelara, octogonala, In tus rosu.
229
www.dacoromanica.ro
Gheorghe starostea, martor
Cosina Cara-Mihai, martor
Baba-Dimo Petru, martor si nestiind sa scrie 1-am subscris eu Theo-
dosie Plameniu si martor
Radu logofatu starostii, martor
State Porfili, martor
Arh. SI. Buc., M-rea Vilcaresti, XXXVI-1.
Copie romaneasca dupd o copie greceasca ce s-a facut dupa originalul prezentat la
Arhivele Statului.
231
www.dacoromanica.ro
Dar ne instiintam de la dascalii mai sus numitelor *coale cum di mai
nainte vreame pre cand li s-au fost dand leafa de la vistierie, cu multele
trebi si deosebitele cheltuieli ce are vistieria, de multe on s-au fost pagu-
bind dascalii de simbriia Tor. Iar de &and s-au scos manastirea G-lavaciogul
de la visterie si s-au dat supt stapanirea sfintiei sale parintelui mitropoli-
tului spre plata lefii dascalilor au fost odihniti si multamiti pans acum. Iar
mum li sa zatieneaste si acea lesnire de luatul lefii, aratandu-le sfintiia sa
mitropolitul ca din pasurile manastirii ce i-au pricinuit intamplarea vremii
si din inmultirea dobanzii ce sa da la datoriia ce iaste, nu sa ajunge venitul
a da si simbriia dascalilor asa cu lesnire ca mai nainte si deplin pe fiecare
luna.
De care si domniia mea cercetand ne-am pliroforisit de la sfiintiia sa
parintele mitropolitul iarasi intr-acestasi chip, dupa jalba ce ne aratase
dascalii mai sus numitelor scoale.
tnsa domniia mea stiind trebuinta si folosul acestui lucru sfant *i de
mantuire, *i din multa ravna ce avem spre savar*irea unui bine ca acesta,
pre MO alte multe griji in care ne aflam, bine vrem domniia mea ca cu
oare*icare prilej sa-si is dascalii simbriia for mai cu lesnire, ca sa poata
da invataturile ucenicilor, Mr de a-si imparti gandul for la purtarea de grija
pentru leafa. i ca sa-i usuram de aceasta grija turburatoarea *i zaticni-
toare lucrului Tor, si ca sa mezam iarasi cuviincioasa buna ortinduiala, oran-
duim vrednec purtatoriu de grija ace*tii trebi iarasi pre sfintiia sa parintele
mitropolitul chir G-rigorie ca pre eel ce iaste pastoriu si parinte duhovnicesc
a toata implinirea cea cu numele lui Hs, carea se pastoreste de arhieria sa,
hind si cu voia arhieriei sale. Ca *i de acum inainte aceasta manastire Gla-
vaciogul sa fie tot supt iconomiia sfintiei sale, seatita de toate dajdiile si
oranduialele vistieriei si in pace cu toate daniile si domne*tile ei mile, pentru
darea simbriei dascalilor.
Dar pentru neajungerea pang la implinirea simbriilor si pentru eh am
socotit domniia mea ca ar mai fi trebuintil de un al treilea dascal la scoala
elineasca pentru invataturile gramaticii, ne-am milostivit domniia mea
de am mai oranduit iarasi supt purtarea de grija a arhipastoriei sale *i
sfanta manastire Dealul, carea *i aceasta sa fie iariisi seutita de toate dajdiile
vistieriei *i in pace cu toate bucatele si domne*tile ei mile. Si sfintiia sa sa
a*aze epitropi parinti iscusiti, oameni cu frica lui Dumnezeu, sa stranga
venitul acestor doao sfinte case, luindu-le seama en amaruntul pe tot
anul, ca si dascalii sa-si aiba simbriia for cu lesnire *i Mr de scrideare, si si
sfintele acestea manastiri cu prisosul sa sa usureze de povara datoriilor.
i sfintiia sa pe toata luna sa imparts simbriile dascalilor, din carii
la doi dascali ce dau invataturile filosofiei sa dea de luna sate taleri [lee
liber] la unul, i la al treilea taleri floe liber], i scoalii slovenesti unui dascal
taleri floc liber J, i al doilea taleri floe Tiber].
A*ijderea sa dea *i la amandoao besericile domne*ti de aici din Curte
pentru untdelemn, tears si tamale, pe luna taleri floe , carii sa fac
pe luna banii dascalilor i ai besearicilor taleri floc Tiber], iar intr-un an taleri
[loo liber].
insa *i dascalii sa sii afle cu priveghiare spre procopseala ucenicilor
la invatatura cartii. i pentru ca sa sa pazeasea nestramutat acest lucru
cuviincios §i folositor sufletului si vietii cre*tinesti, intarim domniia mea
hrisovul acesta cu insa*i credinta domn. Io *tefan Mihai Racovita voevod
si cu credinta preaiubitilor domniei meale fii Mihai voevod, Costandin
voevod.
232
www.dacoromanica.ro
Si marturii pusem dom [niia mea] pe toti cinstitii si credinciosiiboiarii
cei mari ai divanului domniei meale : pan Toma Crqulescu vel ban, pan
R adul Vacarescul vel dvornic, pan floe liberJ vel logofat, pan Athanasie
Ipsilant vel spatar, pan floc liber J vel vistier, pan Thoma Rafail vel pos-
telnic, pan Ionitil Guliano vel cliucer, pan Dimitrie Fotachi vel paharnic,
pan Iordache Caragea vel stolnic, pan Ianacachi Roset vel comis, pan Miha-
lachi vel pitar.
I i saam reci gospodstvo-mi.
S-au scris la leat 1765 iulie 10 dni, de popa Florea dascalul slovenese
of Sf. Gheorghie Vechi.
Io Stefan voevoda [m.p. J.
Sarban vtori logofat proeitoh.
Arh. St. Buc., Diplomatice, nr. 39
Original, stare bunii, hirtie groasa cu filigran; fruinoase ornamenlat.ii aurite; pecete
inelara, In tus rosu.
L.P. I
234
www.dacoromanica.ro
197. 1766 martie G.
Din lunainata porunca mariei sale preainaltatului nostru dome
Io Scarlat Grigorie Ghica voevod fost-am orinduiti ea sa tragem locul
de pravalii, de aici din Bucuresti, de la Scaunele de came ceale vechi
ale sfintei Mitropolii §i ale sfintei manastiri sfintul Ioan de la Foc§ani
§i ale dumnealui banul Costandin Cretulescul.
Deci mergind acolo in fata locului §i adunind pre toti vecinii §i ce-
tindu-le scrisorile ce au avut fie§tecarele, fiind la mijloc §i cartea prea-
sfintiei sale parintelui mitropolitului, de blestem, §i cerind ca sa ne
arate pietrile ce an fost hotara ale sfintei Mitropolii, ce au fost hotorit
in zilele marii sale Nicolae Voda ot leat 7236 [1728] ghenarie 15 dni §i
aflindu-se doi preoti de la beserica Scaunelor, anume popa Nicola §i
popa Stavru care au §i ei o pravalie acolea, §i au primit carte de blestem,
cum ca tot acolo au fost si piatra cea veche in coltul pravaliilor unde iaste
§i acum. Si am cercetat ca sa se mai gaseasca §i alti davati sa §tie piatra
unde an fost mai nainte §i sa is cartea de blestem §i nu s-au mai gasit
altii sa §tie mai bine decit acei doi preoti
Drept aceia vazind §i noi ca acea piatra din coltul pravaliei preotilor
s-au dovedit prin carte de blestem ca este hotar bun §i adevarat, dupa, a
for marturisanie, am tras intii locul sfintei Mitropolii in fata despre ulita
pre ling5, pod, puind sfoara dintr-acea piatra am tras in jos spre Bucure§ti-
oara §i s-au inplinit stinjeni doaozeci ai sfintei Mitropolii, dupa cum scriu
in cartile ceale vechi de hotarnicie, §i au venit pins in casa pivniti a lui
Petre cojocaru zet lui Ilie margelarul, ce i-au dat-o zestre, cazind toatI
tinda circiumei pa locul Mitropoliei. Si am pus piatra undo s-au inplinit
stinjeni, linga talpa casii de marginea podului.
Alta piatra am pus din josul u§ii grajdului lui Petre cojocarul ce este
din dosul casii, in marginea stilpului u§ii grajdului, fiind fata Si vechilii
preasfintiei sale parintelui mitropolitului chiriu chir Grigorie, 'anume,
sfintiia sa parintele arhimandrit chir Mihail proegumen §i sfintiia sa' parin-
tele arhimandrit chir Samoil, dicheul sfintei Mitropolii Tirgovi§tii §i parin-
tele chir Athanase iconomul gi Mu§at logofat §i doi vtori vornici anume
Tudor §i. iladul.
Si pentru aceasta hotarnicie ce au facut, precum sa coprinde mai
sus, am dat aceasta carte de adeverinta la sfinta Mitropolie §i la cinstita,
mina a preasfintiei sale parintelui Mitropolitului, ca sa tie §i sa stapi-
neasca acest loc, ce arat5, mai sus, stinjeni 20 pe cum iaste inpietrit, cu
buna pace de c'atre vecinii cei din sus §i cei din jos, fiind dreapta §i
adeva'rata mo§ie a sfintei Mitropolii, dupa dreapte gt adevarate scrisori
ce are.
Si am intarit §i noi cartea aceasta cu iscaliturile noastre mai jos
sa se creaza.
Martie 6 dni, ot leat 7274 [1766]
*erban Greceanu vel medelnicer
Costandin Cocora'scul biv vel sluger
235
www.dacoromanica.ro
198. 1766 aprilie 23.
tAdica eu, Necola ot Varna, dat-am zapisul mieu de buns credinta
la mana parintelui egumenului de la sf [Antal manastire Plumbuita.
Precum sa sit stie ca m-am asazat cu sfintiia sa si me-au dat prava-
liia care au tinut-o Gheorghe, ginerile Parvului bacanu, cu acest aseza-
mant : de acum pang la optsprizece luni sa n-aiba sfintiia sa a cere de
la mine nici un ban pentru chirie. Iar plin[in]du-sa sorocul acesta, sa aiba
sfintiia sa cere chirie de la mine, pe an, cate taleri 68, adica saizeci
si opt.
Care bani sit aiba sfintiia sa a-i lua jumatate la inceputul anului 1i
jumatate la o jumatate de an, fitra nici o pricing. Si cat imi va fi voia meat
sa aib a sadea in pravalie tot cu aciasta chirie, ce scrie mai sus. Si cele
ce voi face eu in pravalie, i danafara WA fie tot de la mine, fiindca am
facut cum me-au fost mie voia, stricand alte lucruri.
Si pentru mai adevarata credinta, m-am iscalit mai jos, ca sa sa
creaza.
Aprilie 23 dni, 1766.
X Eu Nicola [indescifrabil, grecelste
Si am scris eu, popa Antonie ot Sf. Dimitri
Eu popa Sion ot Sf. Dim.itrie, martor
Arh. St. Buc., M-rea Plumbuita, XV-51.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran, format mic.
238
www.dacoromanica.ro
au ramas de s-au savarsit sfintul acesta lacas cu ajutoriul lui Dumnezeu,
prin silina domniei meale, unde sa cinsteaste si sa praznuiaste hramul
sfintului si facatoriului de minuni Spiridon al Grimithundei.
Si intre altele ce s-au socotit si s-au facut de folosul sfintei mamas-
tiri, facut-am domniia mea si aciasta pentru liudi : floc liber 1, *alvaragii,
i gaitanari, carii Linea in targ pravalii streine si sa negutatoriia cu postav
de tarn, pre care it cumpara de la postavarii de tara, si-1 vindea ei din
pravalii cu bucata si cu cotul, facea si haine, dulami, salvari, de le vindea
Bata.
Acestea, din porunca domniei meale, s-au adus fata innaintea dum-
nealui Dimitrachi Ghica vel spathar si a dumnealui Badea Stirbei vel
vistier. Si fiind intrebati de le da, mina ca sa-si lase pravaliile de acolo
din targ si sa WA, mute la odaile ce sant facute la manastirea aciasta,
prihnira, cu totii Wa sa, mute cu toata marfa for si acolo sa-si faca, negu-
tatoriia lor.
Drept aceaia, si domniia mea am facut mila cu dansii, intai, pentru
chiriia pravaliilor, de s-au tocmit pe usor ce sa dea pe an de odae, care
tocmeala s-au trecut in foaia epitropului manastirii, unde sa cuprind si
alte venituri.
Asemenea mila am facut domniia mea ca, sate pravalii vor Linea ei,
sa fie scutite de fumarit.
Si fiindea aratara cum ca li sit face mare nedreptate de catra neguta-
torii streini de la, Moldova si din alte tari, carii yin de cumpara postav
de acesta de Cara, ca dupa ce yin aicea pentru postav, umbra pen mahalale,
pe la cei ce lucreaza postav si cumpara fall a le da si for in stire.
Pentru care, hotaram domniia mea [cal toata vanzarea si curapa-
rarea postavului de tara sa fie la numita manastire, iar nu la alts parte,
nici in targ, nici prin mahalalele, nici altundevasi; ca oricarele sa va
prinde vanzand postav on in targ, on prin mahalale, on fiesiunde, afara
de la numita manastire, acel vanzator si acel cumparator sa sa cearte
amandoi cate cu 100 de beate pe talpe si sa dea si taleri 50, gloaba rufetului.
Ci, oricarele va avea postav de vanzare sa-1 dud, la manastire si
oricarele va fi musteriu, WA, mearga acolo sa cumpere si totdeauna acestea
sa, sa protimiseasca, a cumpara postav de la cei ce-1 lucreaza, decal alti
negutatori streini, insa, cu pretul ce vor da acei streini, iar nu mai jos. Si
din postavarii pamanteani ce lucreaza, postav, carii vor vrea sa, aiba
-pravalii de a vinde si a Linea postav la numita manastire, sa fie volnici a
prinde pravalii, tocmindu-sa, pentru chirie cu epitropul manastirii si sa,
fie si aceia iarasi aparati de fumarit, precum si acestea.
Si pentru a sa pazi ca sa, nu sa intample vreo primejdie de pag[u]ba
la vreo pravalie, poruncim domniia mea dumitale vel spatar, sa sa faca
raspantie de straja noao in poarta manastirii, unde sa sa pazeasca, zioa
si noaptea streaja, ca, sa nu sa intimple spargere vreunii pravalii : ca toate
aceastea fiind spre podoaba si folosul sfintei manastiri, am dat domniia
mea acestor negutatori postavari priveleghiul acesta al domnii meale,
intarit cu insasi credinta domniei mele Io Alexandru Ghica voevod si cu
a preaiubit domniei mele fiiu Grigorie voevod, ca sa li sa pazeasca, aceastea
ce sa cuprind mai sus, nestramutat.
Pentru care pohtim domnia mea sipealti frati domni carii, dupa vremi,
sa vor milui de domnul Dumnezeu cu domniia carii acestiia, au din fii si
neamul domniei mele, au din altii, sa intareasca si sa pazeasca mila aciasta,
ca si ale domniilor sale priveleghiuri si mile sa sa pazeasca, iar mai
239
www.dacoromanica.ro
vartos sa sa proslkveasca la rugaciunea ce face sfknta bisearica in toate
zilile, zicand : Pre cei ce iubesc podoaba casii tale, doamne, to pre aceia ii
proslavesti cu dumnezeiasca puterea ta.
Si mkrturii, toti cinstitii boeri ai divanului domniei mele : pan Tana-
chi Hrisosculeul vet ban, pan Dumitra,sco Racovita vel dvornic de Tara
de Sus, pan Nicolae Dudescu vet dvornic de Tara de Jos, pan Dimitrachi
Ghica vel spatar, pan Parvul Cantacozino vel logofat, pan Badea Stirbei
vel vistier, pan Ianachie vet postelnic, pan Ianache Vacarescul vet cliucer,
pan Nicolae Stirbei vel paharnic, pan Ianachie Muruz vel comis, pan Ior-
dache Caragea vel stolnic, pan Alexandru Greceanu vel sardar ; ispravnec
vel vistier.
S-au scris hrisovul acesta in anul dintai al domniei domniei meale
aici in orasul Bucurestii, la leat 7276 [1767] octomvrie 15, de popa Florea
dascalul slovenesc.
Io Alexandru Ghica voevod [m.p. J.
240
www.dacoromanica.ro
Insa eu State vanzator sa aib a ispravi gardul cel din mijloc ce
iaste inceput si sä trag vi 2 pletere la gardul de dupa casa, ce merge pa
ulita spre mahala, pentru ca asa ne-au fost asazamantul.
Eu State ceaus denpreuna cu sotie mea Maria vi cu copii miei anume
Marie, i Costandin, i Dragnea, vanzatori
Eu Ichim zet State, martor
Popa Stefan, martor
Popa Ivan, martor
Popa Stoica, martor
Popa Badea, martor vi vecin
Stan odobasa, martor
Eu Radu vecin, martor
Murat cantaret, martor
Toader tamplar, martor
Eu Radul Talpos, martor
Eu Dan calaret martor
Si am scris eu Dobrin logofat, cu zisa vi invatatura lui State ceaus
si a sotii lui Marie, marturie
Arh. St. Buc., Credit. Func. Urban, nr. 630.
Original, stare bung, patat de umezeala; cu o copie moderna.
16 c. 245
241
www.dacoromanica.ro
205. 1768 iunie 12.
Adica noi care mai jos ne vom iscali dat-am acest zapis al nostru la
mana dumnealui Radu i a sotii dumnealui Vladina.
Precum sa sa stie ca i-am vandut o casa in mahalaoa Popa Dkvas,
care casa am rascumparat-o de la baba Sanda Curutoae, dupe cum va arata
si cartile de judecata.
Si i-am vandut-o de a noastra bunavoe, nesiliti de nimenea, si i-am
vandut-o drept taleri 28, adica doaazeci si opt, sa fie casa dumnealui sta-
tatoare §i a tot neamu dumnealor, despre noi si despre tot neamu nostru,
casa cu loc cat tine prinprejur, dupe cum arata gardurile.
Si cand s-au facut acest zapis au fost preotii mahalalii i mahalagii
care s-au intamplat. Si pentru mai adevarat5, credinta, ne-am pus si degi-
tele in loc de pecete, ca sa sa creaza.
Iunie 12 dni, 1768.
Eu Nita i fii-mea Maria, vanzatori
Eu popa Costandin ot Darvas, martor
Eu popa Nicolae of tam, martor
Eu Carstea vgtaf, martor
Eu Dobre cal[darar], martor
Eu Serban brutar, martor
Eu Anghel findescifrabil 1, martor
Si am scris eu popa Nicolae ot tam cu zisa dumnealor, fiind fata si
martor
Golectia Serban Flondor.
Original, stare bung.
242
www.dacoromanica.ro
x Eu Stefan croitor l vanzatori
X Eu Dina sotiia sa
Eu Alexie tipsier, martur
Eu Draghici Mean, martur
Eu Costandin brutar, martur
Grigorie, martur
Eu Antonie cizmar, martur
Eu Tudoran postavaru, martur
Eu Dumitru cojocar, martur
Eu Costandin dascal, martur,
Eu Draghici Wan martor
Eu Sandu sin Draghici, martur
Antiohie logofat am scris cu zisa for §i martur
[pe verso ] :
Din totalu loc al acestor case a trecut in posesia d-lui C. Lupescu
base stinjeni, cu act intarit de sf. Mitropolie la 22 fevruarie 1860, n.4.
Al. Mecescu
Gref. Tribunal Ilfov secsia III
Din nemiwatorul coprins aici §i din eel cu leatu 7282 [1774] a trecut
prin cumparatoare in posesia d-lui Costache Lupescu ,case stinjeni loc,
prin actul legalizat la nr. 190 in 14 mai 1860.
I. Marinescu
Colectia Matei Cazacu.
Original, stare foarte buns.
243
www.dacoromanica.ro
i am scris eu, Radu logofat de la vistierie, cu zisa i invatatura for
chi martor
Acad. R.S.R., CCLXXXI-30.
Original, stare foarte bung, hirtie cu filigran.
244
www.dacoromanica.ro
la pretuiala,, peste bani [loc liber], cu dobanda cat sa va face, sa ni-i in-
toarca noaoa.
Si [loc liber j sa stapineasca pravaliia cu tot locu ei si cu toate names-
tiile ei, sau sa sa vanzA, la mezat, sa is floc liber] intai banii cu dobanda lor.
Si pentru credinta, ne-am pus numele si pecetile mai jos, sa sa creaz5:,
iscalindu-se si alti vecini marturii, pentru incredintare.
Ghenarie 22, leat 7277 [1769].
X Eu Nastasiia, platnica
x Tudorasco sin Nastasii, platnic
xEu Tudor capitan zet Nastasii, platnic
x Tudor cojocaru, martor
Si am scris eu, 1VIusat logofat, cu invatatura for si marturie
IN verso] :
Aceasta copie de zapis iaste scoasa din cuvant in cuvant, dupa zapisu
cel adevarat al celor aratati in zapis. Si fiindca zapisu cel adevarat ce iaste
dat supt zaptu dumnealui biv treti logofat Apostole saraf, inpreuna si cu
alte scrisori pentru pravaliia ce i-am vandut prin mezat, fiindu-mi tre-
buincios acest zapis ca sa-mi cant judecata ce am cu cumnata-mea, 1-am
cerut la dumnealui de mi 1-au dat si pana a ne izbrani judecata, i-am dat
dumitale aceasta copie intarita si cu alte marturii de credinta.
Si pentru credinta, mi i-am pus numele si degetu mai jos, in loc de
pecete.
1793 mai 30.
X Eu Sanda capitaneasa, adeverez
D.M. findescifrabil, grece$tej
Acad. R.S.R., CXXIII-118.
Copie, stare foarte bunk, hirtie cu filigran.
245
www.dacoromanica.ro
211. 1773 august' 3.
Dupa jalba ce au dat la Divan egumenul chir Neofit ot manastirea
Cotrocenii ea avand manastirea o pravalie data de alt egumen, capitan
Velico barbata-mieu si den porunca Divanului trimitandu-ne la preao-
sfintia sa parintele mitropolit ca sa cerceteze.
$i viind falai cu egumenu inaintea preasfin.tii sale, mi-au poruncit ca
in ce chip voi sti de randul acestii pravalii, in frica lui Dumnezeu, fiind
blestem la mijloc, sa dau marturisanie in scris.
Asa stiu §i marturisesc ca am cumparat lemnile cu barbatul mien si
nelasand vecinii pa barbatul mieu ca sa faca pravalie, s-au dus barbatul
mieu Velicu capitan cu Mano le hierariul la egumenu ce era atuncea ca sa-i
dea voe sa faca pravalie, fiind locul manastirii. $i au zis raposatul cat va
trai sii stapaneasca el, iar dupiti moartea noastra, sa ramaie leamnile danie
sfintei manastiri. $i cat vom trai, sa avem [a] da pa an chirie pentru loc
cite taleri 12 si 2 oca, ceara si untdelemn oca 2.
$i barbatul meu traind o au dat de zestre fiicii noastre Palma. Asa
stiu si marturisesc cu sufletul mieu.
Avgust 3 dni, 7281 [1773].
x Eu Nita,, sotiia raposatului Velicu capitan, adeverez
Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXX 7.
Original, stare foarte Mina, 'Artie cu filigran; in partea superioara pecetea inelara
a mitropolitului, in tub negru.
www.dacoromanica.ro
Asemenea si pentru koala sloveneasca, cati dascali era, pang la cati
ucenici avea, ce invatatura le da, si leafa dascalilor de uncle si cate cat li
sa da.
Dupa aceasta sa faci preasfintiia ta cercetare da starea da acum la
ce randuiala sa afla, atat elineasca, cat si sloveneasca, cati dascali sant si
dit sant buni invatati si da Wit silesc spre procopseala ucenicilor, cati ucenici
au si ce invataturi le paradosesc anume, cum am zis mai sus, sate cata
leafa sa da dascalilor, de undo anume si de au scoale la ce locuri anume.
De toate cercetand preasfintiia ta, cu anafora sa instiintezi domnii
mole.
Tolico pisah gospodstvo-mi.
1775 fevruarie 1.
biv vtori logofit
Arh. St. Buc., Diplomatice, nr. 51.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran.
251
www.dacoromanica.ro
Ai marii tale fierbinti rugatori e5tre Dumnezeu,
Grigore al Ungrovlahiei
[indescifrabil J episcop Buzau
Chezarie episcop Ramnic
si plecate slugi
[zece semncituri indescifrabile I
Nicolae
PanA Filipescu
Ianeu Vilearescu vet vistier
[rezolutia domnului 1:
Io Alexandru Loan Ipsilante voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli
Vlahiscoi.
De vreme ce din manastiri unele au trebuinta de a sa drege si a
sa indrepta atilt iele cat si mosiile Mr, pentru ca sa aiba mijloc de indreptare
sa sa adune de la toate acestea intr-acest an dupe anafora, sunlit de 9 575
care s-au oranduit dupe analoghia si puterea a manastirilor de tarn, iar
la cele inchinate cu seilderea ce sa cuvine.
Si facilndu-sa eatastih sa sa arate la domniia mea spre a sit intar.
Banii sa sa adune la Mitropolie si facandu-sa de care noi oranduialit pentru
dregerea shoalelor si plata dascalilor, iar luatul si datul sa sa lucreze grin
mana orandu4ilor purtatori de grija, dupa alegerea preasfin.tii sale parin.-
telui mitropolitul, a iubitorilor de Dumnezeu episcopi si a cinstitilor bla-
gorodnicilor si credinciosilor boerii domnii mele epitropilor. Care purtatori
de grijil in totu anul sa dea socoteala curata la mai sus numitii epitropi si sa
sa arate la noi catastih lamurit.
inplinindu-sa anul dintai intru care vor lua savilrsit si socotelile
intrarilor si cheltuielile manastirilor, care din poronca domnii meale sa
caute si catagrafia mosiilor si averilor la'cele inchinatemanastiri sa se oran-
duiasca o parte pentru cheltuielile shoalelor, ce sant sa sa faca pe an. Iar
de la celelalte dupa cc sa va vedea venitul pe fiestecare an, sa sa implineasca
celelalte cheltuieli ale shoalelor.
Catra aceasta oraduim sa sa faca incepere zidirii si dregere celor tre-
buincioase salasluiri ale shoalelor, cu mijloc dupa cum WA va putea da aceas-
ta data. Iar pentru plata cea pe an a fiestecaruia dascal si pentru inva-
tatura a fiestecarora chip de mathime si pentru hrana ucenicilor celor
scilpatati vom orandui anume in cinstitul domnescul nostru hrisov ce sa va
da pentru aceasta.
Aprilie 28, 1775.
Arh. St. Buc., Suluri, nr. 36.
Original, stare bund, hirtie cerata, groas5, format sul, din doua buc5ti lipite.
254
www.dacoromanica.ro
zis, 1-am tocmit si 1-am vandut acest loc drept bani gata taleri 80, adica
optzeci, care bani i-am luat pe toti deplin in mina mea.
Si semnile locului iaste dupe cum arata, dejur imprejur urma garduiui
care au fost, precum am stapanit si eu.
Si 1-am vandut de a mea bunavoe si cu stirea preasfintii sale parinte-
lui mitropolit, dS,ndu -i si zapisele cele vechi ce am avut pentru acest loc.
Deci sa aiba a-1 stapani acest loc de acum inainte cu buna, [pace]
si sa-i fie statator dumnealui si nearnului dumnealui, ohabnic in veci.
Si pentru mai adevarata credinta m-am iscalit mai jos, ca si sa creaza.
1776 martie 14.
Nicolae biv vet pitar.
Zapisile vechi ce i le-am dat pentru acest loc sant acestea : leat 7248
[1740] mai 15, un zapis al lui Vasile i Stoiana sotia lui cu care au vandut
acest loc lui Ioan Trambitas
1757 iunie 13, alt zapis al lui Joan Trarubitas i Ana sotia lui, cu care au
vandut acest loc preasfint[it] parintelui mitropolit.
Golectia crban Flondor.
Original, stare buns, hirtie cu filigran; pecetea inelaril a mitropolitului Grigorie.
256
www.dacoromanica.ro
1 Cazan ceaus Aceste case cite 4 sant pe un loc, care loc
1 Tudor furdagiul dintr-un zapis vechi, spalat de apa sa dovedi,
1 Costandin zet odagiul ca au fost al Paraschivei lautariul, si cum ca
1 ipac a lui Costandin iaste be domnesc.
In Bucuresti loc fara stapan nu poate fi, ci trebue a fi dat de domn
dupa vremi la naanastiri sau la boer ; deci stapanii imprejurasi ce sant, ni-
meni dava nu face : sa cunoaste ca iaste loc al boerilor brancoveani.
Usebirea a patra, ce au vandut casele cu locul lor, ca stapanire de
la parintii lor.
1 A Voicai ce au fost a lui Ivasco seirnean, si sa vazu zapisul dres, de an
pus cu slova streina, Si zice : cu local ei.
1 Tudorii salvaragiul ce o au cumparat in anul trecut, la leat 1775, de la
Anghel i sin ego, §i zice in zapis : el i-au vandut casa Cu tot cuprinsul ei.
1 Tudor furdagiul, au cumparat locul in taleri 60 de la Anghel croitoriul,
iar Anghel ca au fost locul lui n-are sa arate, fara numai zice : ca i-au
fost data de zeastre, dar nici foaie de zeastre n-are.
1 Stoian capitan ce au cumparat casa cu locul ei de la Tudorache vorni-
celul la leat 1771, iar Tudorache insusi marturisi ca nu stie al cui iaste,
pentru ca mai nainte au fost un lac si dupil vremi astupandu-sa, an
facut el locul zapt.
1776 mai 8 dni.
D [umitrache] medelnicer
Costandin biv vtori logofat
Colectia erban Flondor.
Original, stare foarte Mina, hirtie cu filigran, cerata, in-folio.
260
www.dacoromanica.ro
de Dumnezeu cinstitori lgirbati se d'amese *colii, sau in bani, on in lucruri,
*i se chivernisesc de epitropi bine *i cu iubire de Dumnezeu. Iar cartile se
incredinteaza unui bibliotecar cu credinta ce este orinduit avind a le pazi
in siguranta spre a fi de folos celor de la *coals, dindu-le sa se foloseasel
de ele, in schimbul unei adeverinte, luindu-le apoi iar inapoi.
Acestea dar, astfel, poruncindu-le inaltimea sa gi lucrind pururea cu
nestramutata vointa, orinduit-au efori pe preasfintul mitropolit al Ungro-
vlahiei si pe cei doi de Dumnezeu paziti episcopi al Buzaului *i al Rimnicu:
lui, *i de acum in veci, precum *i pe cei de bun neam boeri aiprea luminatei
inaltimi, de la marele ban pins la marele postelnici, cari sint datori a sup a-
veghea ca cele ale *coalei, de epitropi si epistati dupa chipul orinduit O. se
implineasea, a*a ineit nimic dintr-aceste cu vedere sa nu se treaca. Aseme-
nea ob*teasca *tire a mitropolitului, a episcopilor si boerilor cele trebui-
toare cheltuieli ale *coalei se fac, de cari are *tire inaltimea sa, care porunr
ce*te cele cuvenite.
Datoria dascalilor este a triinite indata inaltimii sale instiintare despre
starea *coalei *i a elevilor *i a lectidor si apoi asa sa pazeasca si st impli-
neasea toate rinduielile cari intr-insul s-au poruncit. Luind dar in fiecare
an socoteala si infati*ind catasti*ele impreuna cu condicile inaltimii sale,
cu prisosinta se vede acolo sau venitul orinduit sau daniile din eari inalti-
mea sa chibzuie*te sa orinduiasca dupa trebuinta, sau sa-i tie pentru nevoia
acestei *con, sau facind ajutoare pentru elevii saraci, intarirea tuturor
acestora *i neschimbata for implinire o dg, inaltimea sa de Dumnezeu iubi-
torul eu hrisov domnesc care toate aceste le cuprinde.
Iar pentru mai indelungata la dainuire *i cei dupa inaltimea sa Cu
scaunul Ungrovlahiei invredniciti domni nestramutate sa le pazeasca toate
cele in hrisov cuprinse, ca folositoare ob*tei socotindu-le *i intru slava dom-
niei celor iubitori ai Ungrovlahiei domni.
Astfel dar, se intareste *i de acest al nostru patriarhicesc *i sinodi-
cesc pecetluit hrisov, toate. Deci invrednicirea inaltimii sale prea bung,
fiind *i de rivna sfinta fiind insuflata, pentru ob*te este folositoare, precum
bine se arata *i scrie in acest de fats, sinodiceste. Intru duhul sfint impreuna
cu fratii nostri si conslujitorii din inima parinte*te pe inaltimea sa de Dum-
nezeu iubitoare a binecuvintam si Dumnezeu sa-1 pazeasca pe prea strain-
citorul sau trop, ferit de boa16, vesel, sanatos si cu viata lungs, cu dainuire
neclintita *i tarie neclatita, in fericire, si cu implinirea tuturor celor de
Dumnezeu mintuitoare cereri intru cresterea si imbunatatirea binecuvin-
tatei tari si folosul obstii neamului.
De aceia dar despre aceste de Dumnezeu inbite fapte ale inaltimii
sale bune nadejdi avind *i instiintati si asigurati *i de alte multe indreptari
si alte multe folositoare lucruri pentru nefericitul nostru neam, din fireasca
lui inclinare catre aceasta *i din crestineasca lui dragoste, rivna a aratat
intru orinduirea si marirea *colii acesteia, precum in capitalele mai sus ara-
tate, cuprinse in hrisovul domnesc al inaltimii sale, se vede.
Intarirea nestramutata si neschimbata in toti vecii *i in viitor pururea
sa aiba. Iar cei ce vor fi pe vremuri Stapinitori, precum *i crestini fie clerici
sau mireni, mic sau mare, tinar sau batrin, dregatori si puternici din orice
stare *i treapta va fi, sau cei de pe vremuri epitropi ce vor chivernisi la
*coala, sau altii, de vor cuteza sa strice si st sellimbe ceva din cele de mai
sus scrise capitale, sau sa leneveasea intru implinirea acestora, sau neintre-
rupta dainuire si fiinta sa opreasca, pricina stricarii, mic*orarii, si de*arte
lucruri sa se faca, sau direct sau indirect, sau Cu cuvint-ul sau cu fapta sau
261
www.dacoromanica.ro
printr-alt chip on cale, unii ea ace*tia ca ni*te du*mani ai folosului ob*-
tesc i ai unirii, afurisiti sa fie de sfinta si de o fiinta *i de viata datatoare si
nedespartita treime a unei fin a lui Dumnezeu, si blestemati kti neiertati
Ki dupa moarte nedeslegati. Pietrele *i fierul sa se topeasca, iar ei nicidecum.
Sit mo*teneaseci lepra lui Ghezi si spinzuratoarea lui Iuda, sa ratticeasca *i sa
tretnure pe pamint ca *i Cain, sa se deschida pamintul t;ti ad-i inghita pe ei
ca pe Dothan *i pe Avir, minia lui Dumnezeu sa fie peste capetele acestora
si partea lui ca a trildatorului Iuda si cu a iudeilor ce au ucis pe domnul,
xi cei ce 1-au rastignit pe el, averile *i lucrurile §i agoniseala for di fie in desa-
vir*ita nimicire *i distrugere, ca valul sa, se lupte impotriva vintului si ca
un virtej sa se invirteasea in aer *i toata agoniseala for sit fie hrana *i hrtt-
pirea hotilor ; domnul Dumnezeu sa trasneasca casele for *i din durere in
durere sa each 8i sa sufere ziva *i noaptea, ingerul domnului sa distiuga
toate ale for *i sl-i izgoneasca pe ei in tai*ul sabiei *i chip de mintuire sa
nu fie, numele loc ca o injurie si blestem inaintea tuturor sa fie, intr-o
singurit generatie sa se stingy pomenirea for *i nici un folos sa nu vaza in
toata viata for din tot ce luereaza, sa fie cu desiivir*ire distru*i de viata
aceasta din dreptatea sfinta, sa fie lipsiti de viata pururea nemuritoare gi
de vecinica fericire, ci vecinicului blestem sa fie supu*i *i de focul Gheenei
mistuiti i i de blestem *i legatura nedespartiti, sa aiba *i blestemele celor
trei sute optsprezece de Dumnezeu purtatori parinti de la Nicheia *i a ce-
lorlalte sfinte sinoade carii von straluci in ziva infrico*ata a judecatii.
Deci pentru intarire s-a faeut *i aceasta de fata a noastra patriarhi-
casca, sinodiceasca pecetluita carte cOjnica de adeverire, a celor date intru
orinduirea din temelie a *coalei din Ungroviahia.
In anul una mie *apte sute *aptezeci *i *ase Luna iulie 11 zile.
Sofronie eu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Constantinopolei Romei
celei noun si patriarh ecumenic.
Avram eu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al sfintei cetati a Ierusali-
mului *i a toata Palestina.
Al Efesului, Meletie
Al Halchidonului, Parthenie
262
www.dacoromanica.ro
i 1-am vandut acest loc in taleri 500, adica cinci sute, bani gata,
care bani, i-am luat toti deplin, in mana mea. lima locul cat scrie mai sus
ocolul, cat au fost ingradit, casile cu pivnita, dupe cum sa vad, afara din
locul ce iaste de frati, de luiim chirii dupe dansul.
Deci, sa alba, dumnealui a sta,pani acest loc cu bung pace de catre
mine si de catre tot neamul mieu, dumnealui, coconii dumnealui, cati Bum-
nezeu ii va dkui.
*i pentru mai adevarata credinta, am iscalit mai jos, intkind si cu
pecetea mea, ca sa, el, creaza.
1776 septemvrie.
L.P. I Radu Golescu vel pitar, adeverez
C [alinic] episcop Buzaului, marturie
Dumitrache biv vistier, mkturie
Acad. R.S.R., III 127.
Original, stare foarte bunk hirtie cu filigran; frumoasa pecetea lui Radu Golescu,
in tus negru.
263
www.dacoromanica.ro
223. 1777 mai 17.
Eu Manila stolniceasa Greceanca dau marturisanie in frica lui Dum-
nezeu i inaintea preasfintii sale parintelui mitropolit al Ungrovlahiei
chirio chir Grigorie, pentru un loc ce iaste la Fantana Boului, care loc an
fost bun al raposatului sotului mieu Ioan.nita stolnic Grecianu ramas si
dumisale de la parintii dumnealui Ene portar, i Mariia portareasa. Si ingro-
pandu-sil, parintii raposatului sotului mien la sfanta manastire Toti Sfintii,
atat raposatul sotul mieu stolnic Ioanita cat si eu, ne-am indemnat dan
ravna dumnezeiasca si le-am dat danie numitii sfintei manastiri, de sant
acum ani 35, care din vreme in vreme incepand a sa impresura acest loc
de mahalagii inprejureni si sfintiia sa parintele egumen, chin Neofit, vrand
ca sa-1 descopere si negasind la manastire carte de danie, fiindca au vrut
Dumnezeu de am trait pana acum, dau aceasta marturisanie cu sufletu
mieu, pentru acest loc, ca iaste bun al sfintei manastiri, cara de nici o pricina.
1777 mai 17.
I L.P. I En Mariia stolniceasa Greceanca, adeverez
Grigorie arhimandrit Deleanu, marturie
Popa Toma eclesiarh, marturie
Popa Joan hartofilax, marturie
Popa Ioan protopopa, martor
Grigorie milostiiu bojiiu arhimandrit i mitropolit Ungrovlahii.
Viind si inaintea noastra dumneaei stolniceasa Mariia Greceanca in
frica lui Dumnezeu asemenea marturisanie dete, dupa cum in jos anume
sa arata.
Si spre incredintare, adeverim si noi,
Al Ungrovlahii Grigorie epiveveois greceste]
1777 mai 18.
[pe verso] :
Adeverinta dumneaei stolnicesii Marii Greceancai pentru local of
Fantana Boului, din Bucuresti, care loc este danie sfintei manastiri dat
de dumneaei, fiind ingropati socri[i] dumneaei aici la sfanta manastire,
anume Iene portaru si Mariia portareasa
Arh. St. Buc., Episcopia Arge, XLVIII-50. 1
Original, stare foarte bund, hirtie cu filigran; pecetea inelara a Mariei Greceanca, In
tu4 negru; o semnatura greceasca indescifrabila.
270
www.dacoromanica.ro
i dupa jalba dumnealui slugerului ni sa porunceste de catre inal-
timea ta ca sa cercetam la fata locului si sa indreptam. i fata fiind atat
slugeru Dumitrache cat si Toma Calinescul vataf de paharnici, fiul Marii
Calineascai, cat pentru umblatoare au aratat inaintea noastra ca va astu-
pa-o, iar pentru strasina ca sa o scoata d-asupra pravaliilor nu-1 ingadueste,
fiindea eurgand picatura streas;inii aduce stricaciune invelis[ului] prava-
liilor ce le are. Care aceasta trebuia sä nu fi ingaduit pe numit sluger dintru
inceput papa a nu-si pune temelia casilor langa pravaliile Calineascai,
iar nu tocmai acum dupa ce s-au cheltuit si an ispravit toata zidirea casilor.
Ci noi, dupa obicei, fiindca toti cei ce au case si pravalii, pentru
ca sa nu curga picatura in curtea vecinul[ui] situ, isi pun jghiaburi. Pen-
tru care si noi asemenea gasim cu cale, dumnealui slugeru sa-si pue jghiab.
Dar pentru locsoru acela ce zice ca i 1-au inpresurat, isi va cauta cu deose-
bita judecata, sand va veni de afara numita jupaneasa.
Noi asa am gitsit cu cale, iar hotararea cea desavarsit ramane a sa,
face de catre inaltimea ta.
1778 septembrie 17.
Pang vet dvornic
Stefan [indescifrabil ] vel dvornic
trecut in condica,
treti logofat
18 c. 245 273
www.dacoromanica.ro
Stefan vel dvornic
indeseifrabil J vel dvornic
Colectia Serban Flondor.
Copic de epoch, stare foarte bunfi, Mate cu filigran.
274
www.dacoromanica.ro
233. 1779 august 25.
Din luminata porunca marii tale preainhltatului nostru dornn Io
Alexandru Ioan Ipsilant voievod, hind noi or-anduiti prin pitac domnesc,
impreunh cu Poe fiber j si Roe Tiber j vtori vornic, ca sa alegem si sa inpie-
trim locul ce are dumnealui biv bvel logofht Manolache Brhncovean, aici
in Bucuresti la mahalaoa Brostenilor, duph luminata porunch strAnsu-
ne-am cu totii in fata locului, unde cercethnd aceste locuri duph zapise, duph
sthphnire, pentru mai buna pliroforie, striingAnd si pe toti mahalagii
vecini duph-nprejuru acestor locuri, si dupil multa cercetare ce ani fAcut
spre a nu sh nhphstui nici o parte fiindch semnile din vechime ne fuser
fora cunostinth prin prefhcutul vremilor, s-au aflat Mihai cazacul cm
bhtrhn si unchias Chitul shracul amandoi din vecini si tiitori de minte pe
unde au fost coprinsul locurilor boerilor brhncoveni, si dandu-le cartea prea-
sfintii sale phrintelui nostru mitropolit, au luat-o amAndoi insusi si en
cartea in mAnc.i, an purees inainte §i noi duph ei. Si ph unde ne-au aratat ca
an fost coprinsul acelor locuri, am Eicut semne si am tras cu stiinjenul
domnesc, duph cum mai jos pe anume vom arata. La care trhsuri si semne
ce s-au &cut, fata fiind toti ceilanti vecini si rezasi, cu totii s-au multhmit
§-au rhmas odihni-ci, care semne si numar de stanjeni shut acestia :
1. Trkura locului din deal ; s-au pus sfoara din podul ce an fost
peste matca Dambovitii cei vechi care trecea drumul eel vechi in Brosteni,
din dreptul casii CArstii dhrvar al armasului Theodosie si am mers phnh
in raspantie undo an venit stanjeni 72 poi i palme 2 si din raspantie pa
'MO drum alhturea cu o truce Oda unde fusese gardul viii Micsunescului,
si au venit stanjeni 40 poi si doah palme ; si iar din gardul viii Micsunescului
drept in jos spre matca Dambovitii cei vechi si pe match in sus spre rhshrit
phnh in dreptul casii lui Dumitru trhistar unde sa coteste matca Dambovitii
cei vechi spre Badul Vodh, si au iesit stanjeni 73 palme doah, iar de acolea
apuch pe match in sus si merge iarhsi phnh in podul ce an fost pe matca cea
veche in drumul Brostenilor undo am aratat mai sus ca 8-au pus sfoara
inthi. Si 'Ana acolo an venit stanjeni 84 palme 2, si sh face toath suma tra-
surilor acestui loc 271 , si am pus pietri.
2. Trasura locului de al doilea ; s-au pus sfoara din malul Dambovitii
cei vechi ce cade spre rashrit din fundul grAdinii Hristii chpitan si de acolo
am mers spre apus si am trecut peste un drumusor non ce s-au fhcut acum
de marginea acestui drum, langa coastele gradinii lui Dumitrache copilul
din cash, unde an venit stanjeni 38. Iar de acolea pa lhngh drumusoru
acesta alhturea cu gardul numitului Dumitrache spre amiazhzi si trece
peste gardul lui Gheorghie Bktiu armkelul alhturea cu o fantanita ce
este in gradina lui si prin dreptul unui put mare alaturea unei salcie, phnh
la fundul gradinii numitului armkel si phnh in coltul gradinii Simii bru-
tarul, au iesit stanjeni 45, unde iar s-au pus piatrh. Si de acolea drept spre
rasarit paid in fundul gradinii Simii brutar pe unde iar trece peste drumu-
soru eel non, §i prin fundul gradinii lui Petra slujitoriul spathresc, pa langa
o fanthnh ce este in fundul acestii grhdini, si iarki prin fundul gradinii
babii Dobrii Baduleasa piny la o shlcioarh ce este in malul matcii Dambo-
vitii cei vechi. Si au venit stanjeni 23 poi si iar s-au pus piatrh.
i de acolea pe match in sus spre miazknoapte pang, iarki la tra-
sura dinthi de MAIO,' gradina Hristii capitan ; *i s-au ghsit sthnjini 49.
3. TrAsura locului al treilea, sa incepe din coltul gardului babel
Dobrii Baduleasa §i taie drumuletu de curmezi§ §i (15, prin coltul co§ariului
275
www.dacoromanica.ro
ce este lipsit de casa babei Marii si merge drept la radacina unui nuc, iar
de la nuc pa langa gardul Badului calaras spre miaza-noapte pana in fun-
dul livezii in malul Dambovitii cei vechi undo au exit stanjeni 107. i da"
acolea pa matca in sus spre rasarit 'Ana uncle sa coteste acea mate5, la apus
in dreptul unii salcii ce este inpotriva casii Buesanescului, in care lade
Martin slujitor spataresc si pana in nucul Brancovenilor, care nuc are si o
gheba si impotriva plopilor dumnealui Mandl Popescu ; si iarasi pang,
in gradina babii Dobrii Baduleasa, stanjeni 122 pol, iar de la nuc tot drept
pa Tanga gradina babii Dobrii alaturea cu un visin si cu un mar, si merge
iar5si la nucul uncle s-au pus sfoara intai la coltul gardului babii Dobrii
despre drumusor, si s-au gasit si la aceasta, teasur5, stanjeni 42.
Intr-acestakd chip adeverindu-ne din, marturiile razasilor, din seri-
smile vechi, din stapanire, din insusi marturia acelor doi ce an luat cartea
de blestem, si mai vartos dintr-a insusi rezasilor, multumire si odihna du.p5,
acestea toate adeverindu-ne am pus pietrii si am stanjenit pa cum mai
sus arata ca sa le stapaneasca dumnealui cu bung pace de acum inainte
1779 avgust 25.
Costandin Nenciulescu biv vtori logofat
Coleclia erban Flondor.
Original, stare foarte bunA, hirtie cu filigran.
I
Pulheriia Brat [4anca]
L.P. I
Grigorie arhimandrit Deleanul, 1Mtrturie si scrijitor aeestii &Atli de
danie, dupit zisa dumneaei Pulherii Brgit[4ancgi]
[pe verso] :
Diiata riiposatii Profirii Britt'a§anchi.
281
www.dacoromanica.ro
239. 1780 iuli e 30.
Foaia da pretuirea, casilor logofittului Dragomir ce din luminata
porunca marii sale lui Vodit ne-am rinduit not ce mai jos iscaliti, cum
arata"
se amintesc partite componente ale constructii si se arata pentru
fiecare in parte pretuirea
pretuirea casei se ridica Ia suma de 293 taleri
isecilese : Nicolae vtori vornic, Radu vtori vornic meimar-basa. Ion vataf ul
de zidari, Dumitru zidaru, Dumitru lemnar, Vladul lemnar, Doice lemnar
[mai jos]:
Din luminata porunca marii tale, dumnealui ceaus da aprozi ne-au
chemat si ne-au aratat luminatit porunca inaltimii tale pentru aceasta
pretuire ca sa arittam ce fel de pretuire s-au Mout, ca in vremea da acum,
on ca in vremea cind s-au facut namestia. Si am aratat ca aceasta pre-
tuire s-au facut ca in vremea cind s-au Flout namestia, iar nu ca in
vremea di acum, ca namestia iaste noun, facuta da acum doi ani, si tot
o cheltuialit mergea si atunci si acum.
1780 avgust 21.
iscalesc cei de mai sus, in afar de cei doi vtori vornici.
[pe verso]:
Pentru casa ce s-au luat de la logofatul Dragomir of Sfente Gheor-
ghie eel Vechi.
Aril. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXLVI-8.
Original, stare foarte bund, hirtie cu filigran; copie in ms. 131, f. 149.
Preahrilltate doamne,
f.litluesc mitrii tale cu sfanta milnAstire are loc de danie aproape
de Livedea domneascil, care A% inpresoarA de unii altii.
Ci fiinda, din luminat6 porunca m'Arii tale s-au ofanduit boieri ca
s aleagit Livedea domneascA, ma rog sa fie porunca mArii tale tot crate
dumnealor, ca sa cerceteze si pentru acest loc al m5,nAstirii. Si ce va fi
mila marii tale.
Ciltre Duinnezeu rugittor de fericitil siingtatea nArii tale,
lgnatie egumen manui tirii Cotroceni
rezolitlia domnulitij :
Dumneavoastra boerilor ce silnteti orAnduiti pentru Livadea dom-
neascil, mergand la fata locului WA, faceti cercetare i pentru aceasta.
1780 noiemyrie 19.
vel logof At
286
www.dacoromanica.ro
244. 1780 decembrie 15.
PreainnalVate doamne,
Cu preaplecata noastra anafora instiintam marii tale ca ni sit
porunceste prin pitac ca te-ai instiintat manila ta cum ca aicea in Bucu-
resti, in mahalaoa de la Panama Bou lui, in jos, este un be domnesc, pe
care unii, altii au inceput a-1 inpresura si a face pa dansul case.
Pentru care, ne oranduesti mariia ta ca sa mergem la numitu Mc,
ca sa facem cercetare cu deamaruntul, atata prin vecini inprejureni, cat
§i intr-alt chip, cum vom socoti. Si dupe ce vom face cercetare si vom dovedi
bine cat este coprinsul locului aceluia, sa punem si semne. Si sa cercetam
si pentru casile ce sant pa acel loc, ale cui sant si &ate si sa instiintrun
marii tale.
Vei sti, mariia ta, ca dupa porunca am mers acolo in fata locului si
intiti am adus pa toti vecinii ce sa vecinesc eu acest Mc, de am facut
cercetare scrisorile si cartile ce au avut fiistecarile. i intai scoase, de ne
arata egumenul de la manastirea Cotraceni condica manastiri cea pecet-
luita cu pecetea gospod, intru care sa vede trecut un hrisov [din] anul
1755 avgust 6 al marii sale raposatului Costandin voda Racovita, pentru
acest loc si scrie chiiar asa, ca da danie §i inchina aceasta mosie domneas-
ca la o sfanta biserica de lemn, ce era in sat afara de manast [irea] Cotriti-
ceanilor, care biserica au fost prima in vremea razmiritii, iar de la, vremea
rizmiriti incoace s-au stricat de tot.
Mosiia domneasca, adica ce sa numeste Livedea domneasca din Bucu-
resti toata si cu cat apuca din mahalale al caruia mosae latul ii merge din
apa Damboviti dinpotriva manastirii Mihai Voda 'Ana in marginea lacului
de langa easa unui Ianache si da, cu un cap in Podu Mogosoai si merge
pa lang5, pod pan-unde s5, hotaraste cu mosiia manastiri Sarindaru. Si
la capul de sus, laturis, sa hotaraste cu mosiia manastiri Cotraceni, iar
in cap sa loveste cu mosiia sfintei Mitropolii, de la moara din fund si cu
mosiia manastiri Sfintei Savi, insa afara de alte danii da niscareva locuri
ce vor fi avand mai nainte alte manastiri sau alti cinevasi cu earti
domnesti, fiindca aceasta mosie nici este inchinat5, de alti domni mai
nainte nicairi, nici avea domniia vreun fobs de la (Masa.
Si atata biserica de lemn, cat si mosiia aciasta o da asupra eg;urne-
nului de la Cotraceni ca sa-i stranga venitu, chiriile dupe case si sa aiba a
purta grip' ca cele stricate, dup5, vremi, sa dreaga, si totdeauna sa pazeasca
sfanta biserica cu preoti nelipsiti si sa slujeasca sfintele si dumnezeestile
slujbe.
Si mai zice egumenul ca acest hrisov 1-au innoit si cu hrisovu marii
sale Stefan voevod si s-au prapadit. Care nici in condica cea, pecetluita
nu este trecut.
Ne aratara §i cei ce sad pa acest Mc, o carte domneasca, cu Teat
1759 fevruarie 12, a raposatului marii sale Scarlat voda Ghica, facuta mai
in urma hrisovului cu ani trei si luni cinci si intru care scrie asa : tutu-
ror celor ce s-au facut case in Livedea domneasca, din susu Gorganului,
sa fie in pace, nimini nici un fel de suparare sa nu le faca, pentru ca acea
livede era ceair de treaba cailor domnesti, iar dupe ce s-au mutat pasunea
cailor in livedea Cotracenilor, de sus de manastire, livedea aciasta, ce este
din susul Gorganului, ramane maidan slobod si asa, din an in an, multi
din cei ce nu avea case, cat §i altii din striinatate viind, s -au Mout case
287
www.dacoromanica.ro
acolo. Si cercetind mirii-sa si vazand ci pin-a nu si strica acele case,
intr-alt chip nu si poate a mai fi ceair pi cum au fost.
Care lueru nefiind priimit la vointa mina sale a li si face acelora o
pagubi si o stritimutare ca aceia, milostivindu-se, printr-aciasti carte
domneasci le-au dat volnicie si for si altora cati vor vrea sa vie, ca uncle
iiu vor fi case acute, sa-si faci si ei si sa-si faci si biserici si cu toti
sa sazit Cu liniste si cu odihni, neavind de titre niminea de nimic supi-
rare si nici un fel de inpotrivire, nepomenind in cartea aciasta da hrisovul
mitirii sale riposatului Costandin vodi Racoviti.
Am intrebat pa egumenul Cotraceanul dupi ce s -au inchinat aceasti
mosie cu hrisov, avut -au vreo stipinire, luat-au vreo chirie de la eine-
vasi ? Si no ariti ca po vremea aceia cind s-au inchinat aciasta tnosie la
acea biserici de lemn, sfintiia sa au fost dichiu la ministirea Cotriceni
si 1-au oranduit egumenul ce era pe acea vreme ca s [i] f [le] inscrise toate
castle dupi aciasti mosie qi sa asaze eu totii, puind la orind.uiali chiriia
fiisteciruia ce sa dea pi an.
Si stringandu-se atuncea toti cei ce au case pi aciasti mosie, nici-
decum nu 1-au ingilduit nici in scris sa is casile lor, nici asezimint sa
faca pentru ,chirie. Si vazand nesupunerea for si egumenul ce era pi acea
vreme i-au lisat nesupitirati. Lae care rispunseri si cei ce ,sad pe aciasti
mosie ca ei niciodati chirie nu an dat, nici supirare nu an avut do nimi-
nea, ci ca un loc domnese slobod ce au fost, cu voe s-au Mout case si.
namestii si in urmil li s-au dat si carte domneasci a riposatului Scarlat
Vodi de apirare.
Ci, pentru aciasta, de vreme ca biserica de lemn ce era la Cott% -
ceni, la care era inchinati aciasti mosie, biserica s -au stricat din vremea
razmiriti si egumenul nu an avut nici o stipinire si acestiia ce sid pi aciasti
mosie cu cartea mini sale rip [osatului] Scarlat Vodi, all fost pin-acum
nebintuiti si nesupitrati de niminea, eerem is buni milostivirea mini tale.
Am cercetat [locul] biserici si din josu Gorganului pin-in hotarul
manastiri Sarindarului Si pan-in apa Damboviti, undo sit hoth'reste cu local
morii min stiri Radului Vodi. Si ficind catagrafie si cercetare caselor
ce stint pi acest loc, vizum ci n-au nici o carte sau vreun hrisov domnese
de stipinire, dar ne aritari ca" a avut biSerica Gorganul cirti si hrisoave
domnesti si di[nj vremea razmiriti s-au prapadit, si an fost nesupitrati si
nebintuiti de nimini pin-acum. Care pe acest loc sint ca la cincisprezece
case, ale preetilor de la biserica Gorgamilui cele mai multe ; din care case
ce sint pa acest loc, are si dumnealui piharnic Iordache Caragea dodo
case, una de mostenire si una de cumpiritoare de pirintii dumisale. Ci si
pentru aciasta de vreme vede ca glut pa locul di pan prejurul bisericii
Gorganului si zic preoti si oameni cei mai bitrini ai mahalali ci an avut
cirti si hrisoave domnesti si s-au peApitidit, rimane iarisi la mila mini
tale, cum Dumnezeu to va lumina.
Am vrut sa intrim in cercetare pentru semnile ee stria in hrisovu
de danie al riposatului mini sale Costandin vocli Racoviti, adeci la,
capul mosii unde zice ca da caPul aCestii mosii in Podul Mogosoai si merge
pa lingi pod 1)6n:A unde sa hota'reste cu mosiia manastiri Sirindaru si du
cat apuci din mahglale. La care, vazand not ci nu vom putea descoperi
si dovedi, n-am intrat in cercetare, pentru ca nicidecum n-am putut dOvedi
de a Sti cinevasi cind s-au Meat aciasti hotarnicie ce scrie in hrisov, 'nici
innaintea hrisovului, nici dupi hrisov, sau sit stie semnile acestea ce scrie
in hrisov. Pentru ci si de am fi vtut si facem cercetare dupi hrisov, vedem
288
www.dacoromanica.ro
ca, despre toate partile la acest semnt de loc cg, is pe denainte pe acest
loc cu case boere*ti, neg,u.Vatore*ti, locuri si gradini boere*ti si mang,sti-
re*ti ce le au din vechime cu stapanire, unii cu zapise de cumparatoare,
alti cu carti si hrisoave domnesti si mahalalile toate sate sant din Fantana
Boului pang, in Podu Targului de Afara, au hrisovul raposatului marii
sale Costandin voda Mavrocordat. Care mahalale, fiindea au fost inchinate
la [de] mariia sa la manastirea Sfantului Spiridon cel Vechi si s-au ras-
cumparat.
Ci, noi, dupa cum ni sg, porunce*te prin luminat pitacul marii tale,
am hut in scris casile ce sant pa acest loc, ce cu cartea raposatului marii
sale Scarlat Voda sant nesuparate. Ci, de cercetarea *i dovedirea ce am
facut, arata'm innaltimi tale.
Iar hotararea cea desavar*itg, ramane a sa face de titre innalti-
mea ta.
1780 dechemvrie 15.
Dumitrasco Racovita vornic
Scarlat Greceanu logofat
[rezolulia domnului j :
Io Alexandru loan Ipsilant voevod i gospodar zemli Vlahiscoi.
De vreme ce in urma hrisovului raposatului domn Costandin voda
Raeovititi sa gg,se*te iara*i domneasca hotarire a raposatului domn Scarlat
Ghica voda la mina mahalagiilor, dupe care s-au *i urmat *i ii s-au pazit
mila *i priveleghiul acesta al for pang, acum, ne-am milostivit si domniia
mea de le-arn innoit si le-am intarit mila aciasta cu domneasca noastra
pecete, ca [sa-] si aibg, odihna lor, nesuparati de chirie, nisi de alt nimic.
Dar fiindca in cartea domnii sale Scarlat Vodg, sa cuprinde ca sg, faca
si o biserica, care n-au facut *i fiindea intr-aceasta vreme, dupe indestu-
larea bisericilor ce sa afla cu ajutorul lui Dumnezeu facute, nu este tre-
buinta bisericil a face, hotaram *i poruncim ca, in locul biserici, sa aibg, a
face podul din potriva mahalali du peste Dimbovita, din josul morilor,
cum au fost mai nainte, fiind *i for trebuincios, ca si ob*tii. La care *i
domniia noastra vom da ajutor la ce nu va ajunge *i sg, fie datori ca in
toata vremea numitii mahalagii sa poarte grija in vremi a-1 *i drege
cand fa va strica.
Care *i ei, pentru mila ce am facut cu dan*i, au priimit a face podu
*i a-1 pazi, dupe hotararea domnii mele.
1781 mai 26.
L.P. i
19 c. 245 24 289
www.dacoromanica.ro
*i sit prknue*te hramul sfintei troite *i a sfintii sale pitrintelui arhimandrit
egumenului sfintei manitstiri, chir Ioanichie *i tuturor calugarilor ce ant
la aceasta sfitntit manastire.
Precum sa sit *tie ca de este vreo patru ani de zile de &And am Mout-
eu ni*te case *i prilvrtlie pe loc sfintei msanitstiri ce are din sus de morile
manitstirii de la Gorgan, in apa Dimbovitii, care case sant *i pe locul
caselor ce am cump5,rat eu de la un Faun brutar. Si and le-am fitcut
n-am luat voe de la sfanta mitinitstire, dup5, cum este obiceiul pimantului.
Si acum din porunca domneasca era s'a ma a*itz cu sfiluta, mitnitstire
pentru chiriia locului pe care stil, aceste case *i pravalii, dar am socotit
ca este mai bine a le inchin la sfilnta mitnitstire pentru sufletul mien *i
al parintilor miei *i a tot neamul mieu.
Si a*a din a mea bunavoe Si nesilit de nimeni, am inchinat aceste
case *i pravalii la sfilnta mitnitstire, ce s-au zis mai sus, *i cu acest ava-
mAnt adecit cat voi avea eu viat'a s'a' le sta'pa'nese fitir5, a nu da chirie la
mitnitstire pentru loc, iar dupit moartea mea siti rama'e aceste case *i prit-
bune ale sfintei manastire, pentru pomenirea, sufletului mieu tie at
parintilor miei, fiind mums -mea ingropatil, la sfanta manitstire.
i nimeni din rudeniile mele sau mitcar soru-mea sa n-aib5, amestec
cu aceste case ,si pravalii fiind fitcute cu banii miei *i din dreaptil, munca
mea, ca neamului mien, la moartea mea, le voi da din cele ce voi avea.
Si &And de acum inainte poate sa sa intimple sa caz la vreo datorie
sau altiti intinplare, sfinta manitstire sit nu sa supere nimic pentru daniia,
ce am fitcut. Si eu cat de acum voi teal a ail) a purta grijit casilor *i
pravaliilor ca &and siti va strica a le dreg, ca sa rAm'ae la sfiinta mitnits-
tire *i sa, nu p15,tesc chiriia locului. Iar dup5, moartea mea sa ramie aceste
case si pravalii bune *i ohabnice ale sfintei manastiri pentru pomenirea,
sufletului mieu *i al parintilor miei *i a tot neamul mieu. $i am dat .si po-
menic la sfanta manastire pentru pomenirea mea. i poarta ce este satit't
la aceste case *i pravalii pe care umblu se merg *i la casile ce am cumpii-
rat de la un Mum brutar sit nu sit mute cat voi avea eu vista, iar dupa,
moartea mea sa sa despartit locul acestor case *i pravalii dinpotriva zidu-
rilor drept la pod, ca sa sa fac'a deosebita poarta caselor ce am cumparat
de la acel Faun brutar. 5i fiindca casile *i pravaliile ant fitcute *i pe locul
morii *i calva pe locul caselor de la Faun brutar *i acel loc p5, cut stit
casile .si pravaliile tot ale mitnitstirii a fie, iar din casele aceste cut loc
este, tine d5, celelalte case ce le-am cumparat de la acel Faun brutar,
cu care mitnitstirea treala nu are.
Si pentru mai bung intemeiere, am iscalit cu mina mea ca sa s5',
creazit. Si am rugat *i pa alte obraze de cinste de s-au iscalit marturii
pentru mai buna incredintare Si intemeiere.
1781 fevruarie 10.
Filip Lulea, adeverez [grece,9te]
Cosma episcop Buzau, marturie
Durnitra*co Racovita vel dvornic, marturie
Scarlat Greceanu vel logorat, marturie
Badul biv treti logofitt am scris fiind cu bun5,voia chir Lolii Filip
si sant martur
Arh. St. Buc., M-rea Radu Voda, LXV-4; LVIII-39 §i In ms. 256, f. 170v.-171v.
Original, stare foarte bunA; §i copie.
290
www.dacoromanica.ro
246. 1781 martie 23.
Cinstite blagorodnice si al smerenii noastre intru duhul sfant prea-
iubite fiiu sufletesc dumneata pan Dumitrasco Racovitit vel dvornic,
molitva si blagoslovenie trimitem dumitale.
tinstiintarn dumitale pentru ca fiind la not cartea raposa,tei Pe-
laghii monahii Bratasanciti, de daniia caselor la manastirea Co ltii, o tri-
mitem la dumneata, ca la un ctitor ce esti al acei mitnastiri (prin mina
logofittului Andronache) si va fi la dumneata panit sa va asseza epitrop.
De aciasta instiintam si s5, fii dumneata blagoslovit.
1781 martie 23.
Al dumitale catre Dumnezeu rugator si parinte sufletesc,
Grigorie al Ungrovlahiei
Acad. R.S.R., CCCLXXIX-11.
Original, stare foarte bung, hirtie cu filigran.
291
24
www.dacoromanica.ro
Precum sit sa stie ca avand eu aid. in Bucuresti, o casa in mahalitoa
Stejarului, care casa o am si eu de cumparatoare de la Sava logofeteasa
vaduva, cu zapis cu leat 1775 noemvrie 3.
Deci acum avand trebuinta de bani, am facut-o vanzatoare si am
Intrebat pe toti mahalagii i vecini si nu s-au aflat nimini sit o cumpere,
fitra decat mai sus numitu boer. Si i-am -vandut-o drept bani gata taleri
135, adecil o suta treizeci si cinci.
Care casa este cu ingradirea ei, cu pomi, dupa cum se vede. Si. locu
este fitra, de chine dupa cum aratit $i alte doaa zapise mai vechi, unul al
lui Hagi Chiriac ce-1 di' la mina Stanchii dar fiindu-i roaba, cu leat
1753 iunie 23 si alt zapis al Stancai ce-1 dit la mama lui Petco paharnic,
sotiia Savii, cu leat 1766 aprilie 23.
Deci sa aiba dumnealui a stapani, dupe cum aratit mai sus, casa
cu pomi ai cu toatit ingradirea ei, dupe cum am stapitnit-o si eu, cum si
toate cele ce sant in casa, adica, paturi .i laviti, dupe cum sil vede.
Ci sit o stapitneasca, atat dumnealui cat si coconii dumnealui, nepo-
tii, stritinepotii dumnealui cati Dumnezeu ii va darui, cu buns pace de
catre mine si de catre tot neamul mieu.
Si child s-au Heat acest zapis au fost si alte obraze de cinste carii
mai jos sa vor iscali.
Si pentru mai adevaratit credinta, am intarit acest zapis cu iscitlitura
si pecetea mea, ca sa sa creaza. insit i bani daplin i-am luat in mama mea.
1781 septemvrie 1.
L.P. I Eu Tudor matilsar vanzator ditnpreunit cu ficiorii, vanzator
I
293
www.dacoromanica.ro
De unde, puind sfoara drept, au mers pe Mug:A mulumacul (sic )
gradinii lui Tanasie saraf, pan grAdina lui. i din mulumac, au mers cu
sfoara tot pan gradina lui Tanasie, pe langa colt ul plimbririi lui si pe
Tanga trandafirii ce sant in gradina lui cea mica. Care acea gradinita
a lui Tanasie saraf, de. la coltul plimbarii lui si pane in ulucile lui ce
merge spre grkdina lui Costandin baiiasul, au dovedit, prin marturii, ca
Taste tot din locul casilor dumnealui logofatului Brancoyeanul si, dupe
vremi, s-au cuprins de casa lui Tanasie saraf si an Mout acea gradinita.
15i de acolea, din ,grAdina lui Tanasie saraf, an mers cu sfoara iarki
drept pan gradina lui Costandin bAiasul si din gradina acestui babas,
au mers cu sfoara pan coltul gradinii lui Vasilie portilrelul de leaf ; pe
langiti dud, pan gradina lui Gheorghe zabmiarul i pe langa ,zidul casilor
color noaa ale lui Altantop ceaus, pang in Weil, in malul Dambovitii
cei marl si au pus piiatrA.
Deci, atat gradina hii Costandin badiasul, i din
.
ce stapaneste
Glieorghe-zabunarul, cum si gradina lui Altrintop ceaus, an dovedit, larasi
prin marturii, .CA siacestiia s-au intins, dupe vremi, de s-au facut aceste
geddini tot din locul .casilor dumnealui logofatului Brancoveanul..
Pentru care; dupe trasura sforii ce au venit pang in piiatra aciasta
.ce s-au pus intr-acele Ala; ill malul Ditimbovitii cei marl, s-au facut sfori
cinci si un stAnjan ; sfoara de cite stanjani saisprezece si palme doarl, fac
stanjani optzeci si doi, palme doaA.
i de acolea din piiatra, au pus sfoara pe malul Dilmbovitdi, in sus,
pane in Dambovicioara cea mica, unde da in Drimbovita cea mare, an pus
piiatra in niste fachiti si s-au Mout sfori sase [adicA] stanjani o sutri
unul si jumiltate..
Dintr-acea piiatrit au pus iarki sfoara pe malul Dambovicioarii in
sus, pang in podul de supt dealul sfintii Mitropolii, O' in coltul gardului
curtii dumnealui vel logofilt Brancoveanul, unde au pus iar piiatra si au
exit sfori zece, stanjani trei, ce fac stanjani o mita saizeci si cinci si jumatate.
De acolea din malul Dambovicioarii, de lAnga pod, din coltul gar-
dului curtii dumnealui logofatului, din piiatra ce s-au pus, au mers cu
sfoara pe langA drumul de supt dealul sfintii Mitropolii, pe linga crucea
de piiatrit, pans iar in coltul gradinii lui TAnasie saraf, uncle au inceput
dintaiasi data a trage cu sfoara din radacinile bolovanilor ce s-au gasit
si an pus piiatrA afara daspre drum. i au exit si acolea, sfori patru,
stanjani zece si o palms, ce fac stanjani saptezeci 4i cinci si. o palms.
Care sit face teasura de jur inprejur a tot locul acesta, stanjani patru
sute doaazeci si patru si palme trei.
Au mai tras locul acesta si prin mijloc, puind sfoara din piiatra
ce s-au pus IMO, gardul grAdinii lui Costandin baiasul si pane in malul
Dambovicioarii cei mici, au exit sfori cinci, stanjani sapte si palme trei,
care sa face si aciasta trasura du prin mijlocul locului, stanjani optzeci
§i opt si jumatate 8,i o paling.
Deci, pe aceste semne si pietri si dupe sums stAnjanilor ce su aratil
mai sus, sa aiba dumnealui logofatul a stilpani cu bung pace si de catre
nimeni nesuparat.
i pentru intarirea stapitnirii locului acestuia, am dat acest cinstit
hrisov al domnii mole la mainile dumisale vel logofat cu care poruncim
sa i sa pazeascit nestramutat stApAnirea, de vreme ce, dupe marturii si
dovezi vrednice prin cercetare si judecata dreapta, i s-au dascoperit sta.-
panirea locului acestuia, precum 1-au avut mai nainte.
294
www.dacoromanica.ro
Si am- intarit hrisovul acesta cu insu §i credinta domnii mole Io Alex-
andra Ioan Ipsilant voevod §i cu credinta preaiubitilor domnii mele fii,
Costandin voevod, Dumitrawo voevod §i cu tot sfatul cinstitilor §i credin-
ciosi boerilor celor mari ai divanului domnii mele : pan Nicolae Dudescul
vet ban, pan Para Filipescu vel dvornic de Tara de Sus, pan Grigorie
Fravoveanu vel dvornic de Tara de Jos, pan Grigorie Bileanu vet logofit
de Tara de Jos, pan Gheorgache Mavrocordat vet spathar, pan Scarlat
Greceanul vet vistier, pan Theodorache .Negri vel postelnic, pan Istrate
Cretulescu vet clucer, pan Radul Golescul vet paharnic, pan Dimitrachie
Filcoianul vel stolnic, pan Scarlat Ghica vel comic, pan Costandin Suciul
(sic) vel sluger, pan Costandin Nenciulescul vet pitar. Si ispravnic, pan
Grigorie Bileanul vet logolit.
Si s-au scris hrisovul acesta intru al ,5aptelea an dintru intada domnie
a domnii mele, aici in orapl scaunului domnii mole, Bucure§tii, la anii
de la zidirea lumii. 7290 [1781], iar de la naterea, domnului Dumnezeu
gf mantuitoralui nostru 18118 Hristos, 1781, in luna lui noemvrie 20.
Io Alexandra Ioan Ipsilant voevod [nz.p. J.
L.P.
Grigorie "Baleanu vet logofht procitok
Arh. R.S.R., Suluri, 98.
Original, pergament, stare bums (rupt coltul din slinga sus); pecetea inelara, ovoid.
In tus rosu; chenar inflorat pe margini. iar deasupra, frumos desenata sterna tarii
cu cele 6 initiale ale domnului, pe 3 rinduri, In jurul stemei.
297
www.dacoromanica.ro
Si dumnealui sa aibit a [o] stapani Cu bung pace de care noi,
dumnealui i copii dumnealui, cati Dumnezeu ii va darui, ca sit-i fie
mode ohabniciti, statittoare. Si i-am dat si zapisul eel vechi de cumparittoare.
Si cand s-au fitcut acest zapis, fost-au preotii mahalalii i alte obraze
de cinste, .case mai din jos 85,' vor iscali. Si pentru mai adevarata credinta,
am iscalit, puindu-ne §i degetele in loc de pecete, ca sa s5, creazil.
Aprilie 5 dni, 1782.
x Eu Marin sin popa Sa,rbul, i sotiia mea, Nita, adeveram
Popa Murat, brat, martor
Acad. R.S.R., CXXX-8.
Original, stare foarte bund, hirtie cu filigran.
299.
www.dacoromanica.ro
150, 110 raman sit dea Ancuta lui Negoita clan cheltuiala ce s-au legat
ia[ea] prin zapis, dupa cum sa vede in condeiele ce sit arata
mai sus ;
15 sa scad pentru un diiamant ce s-au pierdut de la ghiordan, in
vremea sand au fost sculele oprite la Negoitit logofat, sau sit
puie asemenea diiamant la be si-si va lua aeesti taleri 15 de la
soacra-sa innapoi.
135,110, ritman bani asupra Ancutei sa dea lui Negoita.
Mai cere Negoitit logofatu de la soacra-sa taleri 330, cheltuiala ce
au facut la viia care i-au dat-o zestre, zicand cit au fost pitragina, iar nu
lueratoare, dupa cum scrie foaia de zestre si au cheltuit el acesti bani in
trei ani, ca sit o aduca pe rod. i osebit de cheltuiala, zice ca, si dan pogoa-
nile cate i-au pus in foaiia de zestre, lipsesc cinci ciozvarti. Soacra-sa ras-
punse pentru pogoane ca sant tocma, cum §i pentru cheltuiala lucrului ce
cere, zice ca, nu este datoare, zicand ca pang cand au pus-o in foaiia de
zestre, an lucrat-o dup5, puterea ci, ca o vaduvit, iar in anul care i-au dat-o,
numai au sapat-o, dantr-a.nsa, iar nu toatit.
i fiindca Negoita, gineri-sau, dupa ce s -au luat viia, zice ca, nu s-au
apucat sa o lucreze, ci au lasat-o intr-un timp de n-au lucrat-o nicidecum
si pentru aceia, zice ca, acum ii gitseste iei [ei] pricinit ca an fost pitragina.
Ci, mitcar ea Negoita in vreme cand au luat viia supt zaptul lui n-au facut
pitrit asupra soacrit-sii si nici cand an intrat in Meru viei, n-au cerut s5, fi
facut vreun fel de simfonie pentru cheltuiala lucrului, dupa cum an facut
simfonie prin zapis pentru cheltuiala ulucilor si dresuf casilor, ci au tacut
si an intrat in lucru. viei.
Dar cu toate acestea, s-au gasit cu tale ca prin luminata porunca
innaltimei tale, sa sa, traga viia cu prajina dealului (sic) si cittit va esi
lipsa, sa inplineasca Ancuta, soacra-sa, dupa foaiia de zestre.
Asemenea sa, sit cerceteze in fata locului prin marturi prejureni de
acolo ca sa sa," cunoasca la ce stare sit afla viia in anul care s-au dat de
zestre, adicit la leatu 1778, cum si de va fi fost lucratoare dupe obiceiul
care sant priimite viile ce sit dau de zestre. i dupa area alegere dan
fata locului, sa va face hotarare pentru cheltuiala ce cere Negoita.
Pentru dasfacerea dan case, care cere si Negoita si Ancuta a sa &As-
face, de nu vor putea sa sa invoilascit a mai sadea inpreunil, sa MIA a
pretui casile iei intre iei, unde 0, fie fata intre dansii si alti doi dan
rudenii sau dan cunoscutii lor. i care dan amandoao partile va da pret
mai mult, peste care pret ceilalta parte nu va mai putea a da, acela
va lua casile intorcand banii pe jumatatea pretului la ceilalta parte.
Iar pentru cheltuiala, ce zice Negoita ca ar fi cheltuit la acele doao
case in care lade el si o cere, de sa vor dasface dam case cu intoarcere
de bani, sit aiba a i sit plati ditn olocliron pretul casilor carte lucruri vor
fi facute de el statornice intr-acele doao case. Dar pentru analogon ce
core el mai mult de jumatate pentru doao case ce sant daspre fata
locului, zicand ca sant ale lui, de vreme ce in foaiia de zestre chear asa
scrie ca da casile din Bucuresti de pe Podu Mogosoaii, insa doao case
daspre fata podului §i cu altele ce va mai fi, pe jumatate, i cu beciurile
dedesupt, i pivnita iarasi pe jumatate si locul casilor, i gradina iarki
pe jumatate, care parte ii va placea, are dreptate a avea numai tin hrisis
in cats vreme vor *Idea inpreuna in case, iar nu cand sa vor dasface
din case sa is analogon mai mult dan pret, cum zice el, cad ea in foaia
de zestre la toate ale casii sa coprinde tot pe jumatate, adeca pentru cele
300
www.dacoromanica.ro
de sus case pe jumiltate §i pentru cele de dedesupt tot pe jumaate ; cum
i pentru locul casilor, i grAdina iarki pe jumiltate. Si nici caci ca-i este
jumtitatea lui departe in fata podului, nu i siti adaog:I la pret, spre a lua
analogon mai mult decilt pe jumiltate de parte.
Noi asa am ales §i judecb,m. Iar hoax:Area ritimitine a sit face de care
innWtimea ta.
1782 iulie 13.
D. biv vel clucer
Ianache [ °?] vel paharnic
Theodorache Stirbei
Hristea biv vel medelnicer
[semmiturci greceasca, indeseifrabilci]
Hagi Dumitrache biv vel sluger
Grigore Manole [?] [grecWeJ
trecut in condicA
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, 1-58.
Original, stare bun5, hirtie cu filigran frumos.
20 c. 245 305-
www.dacoromanica.ro
eareia ii traia*te preoteasa *i acum *i are *i feciori. Si mutandu-sa popa
Anghel la bisearica ot Prundu, a intrat in casa aceasta, un popa Iordache
in locul lui la biserica Sti Ilie. Si popa acesta Ilie [Iordachefl murind, au
ramas preoteasa de sa afla *ezatoare la chiliile ot Sti Ilie de pomana 6i casa
socra-mieu o au dat-o de umbla cu chirie i chiria o ia ea.
Care preacinstite parinte fiind acea casa pa locul sfintei Mitropolii
*i au slujit sfintei Mitropolii *i avand eu 3 copii facuti cu feciorul Voinii
logofitt taut aceasta casa eu si copii miei. Si preoteasa dg, pricing, ca ia
[ea] an dres casa *i sa face stapana, cer dreptate de la sfintia ta, precum
*i alli cre*tini afla indreptare de la preasfintia ta.
A preasfintii tale prea plecata Costandina sotia raposatului dascal
Costandin snei Voinii logofilt ce au fost la Mitropolie.
[rezolufia ] :
Cucernicilor clirici, dg, vreme ca acea casa iaste pa locu Mitropolii
sa cercetati aceasta pricing, *i de are dreptate jaluitoarea, la cerirea ce
face, sa ne aratati.
1783 iunie 6.
[pe verso] :
Rava*u de jalbit al Costandinii sotia raposatului dascal Costandin
sin Voinea logofat Mitropolii.
1783 iunie 6.
Arh. St. Buc., Mitrop. T. Rom., CCXIX-4.
Original, stare foarte buns, Male cu filigran.
L. P.
L. P.
311
www.dacoromanica.ro
261. 1784 februarie 1.
Preainnaltate doamne,
Dumneaei vorniceasa Anita tirboaica au jaluit marii tale zicand
ea, avand dumneaei un loc aici in Bucuresti, in mahalaoa Golescului, pe
care sant si case, acei ce sant *ezittori pe acest loc nu sa supun a-si plati
chiriia pitmantului dupe cum plittesc si altii ce sant sezatori pe louul dum-
nealui biv vel logofat Nicolae Dudescu care este alaturea cu locu dumneaei,
adicil de stanjen po parale 25, si cere dreptate a i sa plati si dumneaei de
la chiriiasii acelui loc iarits asemenea de stanjen po parale 25, insa de la
incheerea pacii si pana, acum.
i din luminatit porunca inaltimii tale oranduiti fiind noi spre cer-
cetarea acestii pricini, am adus inaintea noastra si pe vreo cativa din cei
ce sant sezatori pe acest loc si intrebandu-i da ce nu sa supun a plati
chiriia locului si la dumneaei vorniceasa da stanjen po parale 25, precum
platesc si acei ce sant sezatori pe asemenea loc a dumnealui logofat
Dudescu, raspunsara ca ei din vechime chirie cu stanjen n-au platit nici-
decum, ci au platit de toata casa po bani floe liber J. i asemenea cer sit
plateasca si de acum inainte, pentru care instiintam inaltimii tale ca acest
loc fiind lost supt stapanirea raposatului spatar Radu Golescu, parintele
dumneaei numitei vornicesii.
i in domniia marii sale Nicolae voda Mavrocordat, pribegind numi-
tul boor Golescu, i s-au luat cu porunca tot avutul pe seama domnii. 51
mariia sa Nicolae Voda harazind acest loc la &Mita, manastire Coltea, s-au
tot stapanit acest loc de manastire pana in domniia marii sale rap [osatului]
Alexandra voda Ghica. Iar atunci, facand cerere dumnealui rap [osat]
biv vel vornic Nicolae tirbei, boerul dumneaei vornicesii pentru acest
loc ramas de la raposatul spatar Radu Golescu care era luat de catre
domnie si ditruit la numita manastire, iarasi cu poruncil domneasca i
s-au dat intru stapanirea dumneaei si cu aceasta, prefacandu-sit stapiinirea
acestui be la multe parti, inca fiind si vreme de razmirita, n-au putut sa-si
caute, ramaind pagubasa, dumneaei vorniceasa si de toata chiriia cea dupe
dreptate care sa cuvenea sa ia de la acesti chiriiasi.
Drept aceia fiind ca dupa, cercetarea ce facum, dovedim ca chiriiasii
dumnealui biv vel logovat Dudescu, ce sant sezatori pe loc dumnealui ce-1
are alaturea cu al dumneaei vornicesii, dau chirie pe an de stanjen po
parale 25, macar ca dupa toata, dreptatea sa cuvenea ca, si chiriasii dumnea-
ei vornicesii asemenea chine sa plateasca, de vreme ce ei nici un fel de
apodicsii in scris pentru plata chirii n-au, nici de la mama, dumneaei
vornicesii, nici de la raposatul vornecul.
Dar noi facum pe dumnealui paharnicul vechilu de an primit inain-
tea noastra ca sa, le ia chirie pe an de stanjen numai cate parale 20. 15i
deosebit 1-am hotaritt ca sa piarza si toata, chiriia ce sa, cuvenea sa ia de la
inch.eerea pacii si IAEA acum. Pentru care, gasim cu cale ca de acum
inmate sa aiba, a plati acesti chiriiasi la dumneaei vorniceasa de stanjen
pe an cate parale 20.
Jar care dintr-acesti chiriiasi, ce sant sezatori pe locu dumneaei vor-
nicesii, nu sa vor suferi a plati aceasta chirie nesupuindu-sa la hotararea
aceasta, sa fie luminata porunca innaltiniii tale ca aceluia sa i sa pr etu-
iasca casa cu lemnari si zidari *i cati bani sa va face dupe pretuire, s5- i
312
www.dacoromanica.ro
dea dumneaei vorniceasa si sa ramaie stapana atat pe bina cat si pe
pamant. Iar hotararea cea desavarsita ramane a sa, face de inaltimea ta.
1784 fevruarie 1.
Stefan vel dvornic
Ianache vel dvornic
GolecLia George Potra.
Original, stare buna, patat de umezeala, hirLie cu filigran.
vel logofat
trecut in condica divanului
[pe verso] :
Cartea domneasca pentru locu pivniti la poarta din sus, domneasca
of Bucuresti.
Acad. R.S.R., CCCXXXVI-44.
Original, stare foarte bund, hirtie cu filigran; pecetea domneascd, octogonalii, in tus;
rosu.
vel logofat
Acad. R.S.R.. XCVII-29 a.
Original, stare foarte bun5, hirlie cu filigran; pecetea donineascii, octogonala, Iu tus.
rosu.
320
www.dacoromanica.ro
271. 1786 lune 1.
10 Nicolae Petru Mavrogheni voevod, bojiiu milostiiu gospodar zemli
Vlahiscoe.
Dat-am acest cinstit hrisov al domnii meale preasfintii sale iubi-
toriului de Dumnezeu parintelui episcopal Rimnicului chir Filaret, pentru
apa ce aduce cu cheltuiala preasfintii sale pentru trebuinta metohului
sfintilor 40 de mucenici de aid din Bucuresti.
Ca sa sa stie preasfintiia sa stapanitoriu pre aciasta apa, orice va vrea
sä faca cu ia [ea], fiind afara din apa ce sa aduce pentru obste. Si ca unul
ce preasfintiia sa au fost eel mai intai osarguitor pentru aducerea acestii
ape pentru obste. Si mai vartos, fiind cunoscuta de toti ravna preasfintii
sale ce are spre cele bune si de folos si de podoaba politiei, it insarcinara
a fi cu priveghere si a avea purtare de grija deapururea ca sa nu sa intam-
ple vreo sminteala urloaelor si sa faea mumbasirlac suiulgiului de a le
cerceta adese si a le drege unde sa vor strica, ca sa nu conteneasca atat
ale obstei fantani, cat si apa preasfintii sale, ce din deosebita matca, cu
cheltuiala preasfintii sale, au laraurit-o.
Care apa, mergand insine domniia mea, inpreuna cu preasfintiia sa,
acolo in fata locului, am oranduit pe Hagi Dimitrache Papazoglu, i Panait
Hagi Nicul, epitropii ce sant oranduiti asupra acestor fantani, de au mers
Inpreuna cu suiulgiul Mitrea. Si masurandu-o, au exit noao masuri pline
de apa, din care doao masuri, cu vointa preasfintii sale, s-au adaos la apa
fantanilor celor de obste, una, pentru ca si aciasta apa a preasfintii [sale]
sa aduce tot pe urloaele obstii si a doao, ca ne-am socotit cum ea poate
spre luna lui august, de seceta a mai scadea. Si asa au ramas ale preasfintii
sale aid laraurita, sapte masuri, dupa aciasta forma ce s-au pecetluit in-
tr-acest hrisov cu pecetea domnii meale.
Deci, pentru ca sa stapaneasca preasfintia sa aceste sapte masuri
de apa neclintit si nebantuit de niminea, facind orice va vrea cu ia, ca un
stapan si pentru a avea purtare de grija si pentru ale obstii fantani, ca un
mai mare nazar si epitrop, intarit-am hrisovul acesta cu insusi iscalitura
domnii meale, adeverindu-1 si cu credinta preaiubitilor nostri fii : [roc
liber 1, i cu a dumnealor cinstitilor si credinciosilor beeri : pan Dimitrache
Ghica eel ban, pan Stefan Parscoveanu vel vornic de Tara de Sus, pan Iana-
che Vacarescu vel vornic de Tara de Jos, pan Grigorie Baleanul vel logofilt
de Tara de Sus, pan Nicolae Filipescu vel logofat de Tara de Jos, pan floc
liber] Sutul vel spathar, pan Nicolae Brancoveanul vel vistier, pan Costan-
din Filipescu vel postelnic, pan floc liberJ vel clucer, pan [roc liber] vel
paharnic pan floc Tiber J vel stolnic, pan floc liber] vel comic, pan [toe
fiber] vel sluger, pan floc libel vel pitar. Si ispravnic pan floc libel 1.
Si s-au scris hrisovul acesta in anul dintai al domnii domnii meale
aici in orasu scaunului domnii meale, Bucurestii, la anul mantuirii 1786
iulie in 1, de Petrache Ghiurca Ramniceanu.
Io Nicolae Petru Mavrogheni voevod [m.p.1.
L.P.
I I
I c, 245 24
321-
www.dacoromanica.ro
272. 1786 august 4-
Milostiiu bojiiu lo Nicolaie Pettit Mavrogheni voevod i gospodar
zemli Vlahiscoe.
Dat-am aceasta domneasca noastra carte la mainile tuturor mahala-
giilor ce sa insemnara numele lor in jos, carii sad cu casile lor in mahalaoa
Popescului, ca sa fie in pace si nesuparati de care dumnealui biv vet lo-
gofat Manolache Brancoveanul, a nu putea niciodata dupa vremi sa le
ceard chirie pentru locul pe care le sant casele si imprejmuirile lor.
Pentru ca esind acesti mahalagii inaintea domnii mele cu jail*
ne-au aratat ca acest loc fiind dinceput slobod, domnesc, s-au odihnit cu
linigte pa dansul totdeauna, 'Ana in domniia domnii sale Alexandru voda
Ipsilant, si nu i-au suparat nimeni de nimie, iar de atunci incoace au ince-
put dumnealui logofat Brancoveanul a sa face stapan pa loc 5i a-i apuca
de chirie. Si au cerut la aceasta dreptate de la domniia mea, ea sa nu fie
supusi la plata, de chirie ce n-au pomenit neam de neamul ion, pentru care
ne-au aratat si zapise ce au de cumparatoarea caselor, prin care in unile
scriu acei vanzatori ca le-au vandut cu locul lor, iar in cele mai multe
arata $i dovedeste ca locul este domnesc.
Am intrebat i pa dumnealui logofat Brancoveanul cu ce cauta sa
stapaneasca acest loc, si au raspuns ca neamul dumnealor 11 are de la dom-
niia sa raposat Costandin voda Brancoveanul, aratandu-ne pentru aceasta
numai niste carp de hotarnicie facute far de nici un temei i dreptate.
Deci fiindca din Insusi carpe si scrisorile ce ne-au aratat dumnealui
logofat Brancoveanul sa dovedi ca locul acesta au fost domnesc slobod,
si fiindca toate lucrui'ile domnesti sint inparatesti, date asupra domnilor
numai ca un amanet pe care nu sa cade domnii a le risipi incoace i incolea,
de sau si dat de raposat dome Costandin Voda la casa brancovenilor, ran
i far de tale s-au dat.
Si iata printr-aceasta carte a domnii mele hotaram ea toti acestia
mahalagii cat sad pe locul acesta de la carii cauta dumnealui logofat Bran-
coveanul a lua chirie, sa, fie cu totul slobozi i nebantuiti ea sa nu poata%
dumnealui cu nici un cuvant a-i supara si a be core chirie, dupa cum nici
o data mai nainte n-au platit.
7. 1 saam receh gospodstvo-mi
1786 avgust 4.
Mahalagii ce vcid pe locul dumnesc in mahalaoa Popescului
Fota mehterul crestinul
Hristea Paicul
Costandin ceaus armasesc
Stan craioveanul
Dumitru cojocarul
Barbul logofat
Costandin hagiu
Nedelco masalagiu
Filip ceaus portaresc
Ion jamblaru gospod
Ionita Moldovean
Ilinca vaduva
Nastasie tamplar
Niculae
Tasiica
322
www.dacoromanica.ro
Dumitru herarul
Stoian capitan
Nica croitorul
Tudor §alvaragiu
Petco capitan de la beciu gospod
Necula croitor
Dutu brutarul
Sacaioglu
Petre argintar
Creata
Despa vaduva
Stanca vaduva
Stefan paharnicel
Tudora vaduva
Gheorghe
Cristina sarba
Copie scoasa din cuvant in cuvant dupg condica Divanului intocmai
cu aces adevarata carte, care pentru incredintare o adeverim cu iscalitura.
[indescifrabil ] vel logofat
Colectia erban Flondor.
Copie de epocA, stare foarte but* hirtie cu filigran.
www.dacoromanica.ro 325
sant orice va vrea, sa faca cu ele, fara de a nu sa bantui intru nimic de
catre mai sus numitii.
1786 septemvrie 18.
Ian [ache] Vac [arescu] vel dvornic, marturie
327
www.dacoromanica.ro
case, asijderea gitsim cu cale sa famlie dumnealui nesup'Irat, iar hotleA-
rea dIsitvArsita rilnane a sA, face de catre inaltimea, ta.
1786 septemvrie.
[indescifrabil J
[indesoifrabil ] stolnic
rimiescifrabill Cantacuzino biv vel arma*
Andonie [indescifrabil]
tree ut [in] condica
[rezolutia domnitorului] :
lo _Yicolae Petru Mavrogheni voevod zemle Vlahiscoe gospodar.
Mkar ca s-au fost dat cartea domnii mele acestor mahalagii, cum el
locu sa fi fost domnesc, slobod, dar pe urrnA 'land jalbA dumnealui biv
vet logofitt Manolache Bancoveanu si orAnduindu-se la Departamentu de
apte s-au cercetat cu amlruntul prin sineturi vechi si adeverinte temeinice
*i prin mitrturii si s-au adeverit cA, este locu stramosesc al dumnealui dupe
cum pe larg printr-aceastA anafora ni sa arat5.
Cu cale dar si cu dreptate fiind cercetarea Departamentului o inthrim
4i hotgrIm si domniia mea a st5pami dumnealui biv vel logofilt dupes semnile
ce ni sa arata printr-aceastit anafora, cu bung pace.
1786 noemvrie 15.
L.P.
I
vet logofitit
329,
www.dacoromanica.ro
e*i din ucenicie, sa *aza un an tot la mina aceluia* meter care 1-au invatat
me*te*ugul, platindu-i stapanul simbrie pe acel an, precum sa va gasi cu
tale de catre cuiumgi-ba*a *i de proisti ai rufetului lor.
A*ijderea i calfile baralii sa nu fie slobozi a e*i de la o pravalie *i
sa sa prefaca la alta far-de *tirea i longea rufetului lor, ca sa sit cunoasca
pentru ce sfar*it va sa iasa de la acea pravalie *i sa mearga la alta. Cum
§i eeilalti ine*teri sa nu-i priiineasca far-de dovada ca on prin voe sau cu.
qtirea rufetului au e*it de la me*terul sau.
Deci, fiindca aceste ponturi i oranduiala ce be punem domniia mea,
sant toate spre a lor folos i buna inlesnire a ali*verkului, sa fie dar i ei
datori a be pazi, ca sa lucreze dupa tocmeala ce vor face cu mu*tiriu, iar
nu calp ai cu in*alaciune, nici sit ceara la lucru pret peste oranduiala.
Pentru ca de sa va dovedi ca au metahirisit viclepg qi in*alaciune $i
au precupit lucrul peste oranduiala, nu numai vor pierde priveleghiurile
acestea, ci li sa va face *i pedeapsa. Si langa dan*ii sa va pedepsi mai greu
cuiumgii-baba al rufetului, i acei batrani proisti pentru nepurtarea de grijiti
la ceia ce sant indatorati.
Si intarim hrisovul acesta cu insu i credinta domnii mele Io Nicolae
Petru Mavrogheni voevod si en credinta preaiubitilor domnii mele fii,
Costandin voevod, Petru voevod *i cu tot sfatul dumnealor cinstitilor si
credincio*i boerilor celor mari ai divanului domnii mele : pan Dumitrache
Ghica vet ban, pan Nicolae Brancoveanul vet vistier, pan Stefan Praro-
veanul vet dvornic de Tara de Sus, pan Ianache Viicarescul vet vornic de
Tara de Jos, pan Grigorie Baleanul vel logofat de Tara de Sus, [p]an
Nicolae Filipescul vel logofat de Tara de Jos, [p]an Costache Mavrogheni
vet spathar, [p]an Costandin Filipescul vel postelnic, [p]an Joan vel clucer,
[p]an Vasilache vet paharnic, [p]an Alexandru Vacarescul vel stolnic,
[plan Costandin Racovita vel comis, [p]an [lot liber ], vel sluger, [plan
[loc Tiber] vel pitar. I ispravnic [p]an Nicolae Filipescul vet logofat.
I s-au scris hrisovul acesta intru intaiul an dintru intaia domnie a
domnii mole aici in ora*ul seaunului domnii mele, Bucure*tii, la anii de la
na*terea domnului nostru [Isus Hristos] leatul [lot ], in Luna lui noem-
vrie in doa zile, de Gheorghe logofatul za divan.
Io Nicolae Petru Mavrogheni voevod [m.p. J.
L.P.
Nic[olae] Fili[pescu] vel logofat, procit
Trecut in condica Divanului.
Arh. St. Buc., Achizitii noi, MMMXLI-13.
Original, stare foarte Mind, hirtie ceratA; pecetea inelarA, octogonala, in tus rosu
frumoadi semnatura domnului.
330 www.dacoromanica.ro
de Dumnezeu *i pururea fecioarii Marii, a cariia bunavestire sa praznue*te
la domnescul nostru scaun din Curtea Veche i acela*i dar ajutor si putere
a preasfintii stapanii noastre au binevoit *i insu*i puterea sa au lucrat prin
osardiia i cheltuiala noastra de s-au adus intru podoaba acei din vechime
obicinuita si dupa pravila stare a domnii, unde sa afla sfant si dumnezeescue
sau laca*, cinstindu-sa in numele sau *i intru podoaba politii i indestula-
rea ob*ti Bucure*ti, apele ot Cratule*ti, facandu-sa ci*mele curgatoare, atat
innauntru curti i afara, din poarta, cat *i in deosebite locuri si parti ale
politii, iar mai vartos afara la camp de marginea Bucure*tilor, in locul ce sa
nume*te la capataiu Podului Mogokmi, am radicat o infrumusetata zidire,
facand chio*cul cu odai i cu toata podoaba sus *i jos *i cu havuzul, precum
este de fats vazut, unde pot ajunge i toti lacuitorii politii de merg pe jos,
fiind aproape *i isi fac priveala lor.
Care, atata aciasta infrumusetata zidire, cat E3i toate apele le-am afio-
risit (sic) la insu*i Dumnezeu, carele au lucrat *i an savar*it aceste, al caruia
ajutor it cerem, ca *i la osebite ape ot Giule*ti, iara*i puterea sfintii sale sa,
lucreze prin osardiia *i cheltuiala noastra, a le aduce §i pe acelea intru mai
multa indastulare.
Deci, fiindca dintr-acestea ape ot Cratule*ti care s-au adus, am bine-
voit *i din insu*i proerisis a domnii mele am cugetat ca sa aratam har
catre dumnealui cinstit *i credincios boerul domnii mele, Ianache Moruz.
biv vel dvornic, intro cinstea si indestularea casii dumnealui *i a tuturor
oamenilor dumnealui, cum *i a inprejura*ilor mahalagii, am dat dar dumi-
sale aciasta a noastra domneasca carte, ca sa aiba una masura de apa, care
masura de apa sa fie dumnealui volnic a o metaherisi la casa dumnealui.
Pentru care, hotaram ca nici odinioara sa nu i sa inputineze, nici sa
i sa is aciasta masura de apa, ci totdeauna sa o aiba intreaga *i far-de nici o
scIdere, atat dumnealui cat va avea viiata de la Dumnezeu, cat *i dup'a
savar*irea dumnealui sa ramae la casa dumnealui ve*nica si nestramutata,
ca un har ce dintr-a noastra osteneala *i cheltuiala i-am facut, dupa volni-
ciia ce am avut pa a n[o]astra dreapta lucrare.
Drept aciasta, poruncim i dumneavoastra ipitropilor ce veti [ft]
dupa vremi asupra cismelilor (sic) din Bucure*ti, cum *i tie suiulgi-bap,
si me*tirilor suiulgii si voa scutelnicilor ce santeti oranduiti pentru *antul
ci*melilor, nu numai sa va feriti a face, dupa vremi, vreo scklere la numita
masura de apa a dumnealui *i Inca cu ajutorul cel cuvincios sa aiba a da
me*teri suiulgii cand va avea o trebuinta de vreun meremet *i de curatenie_
i am adeverit dumnealui harul acesta i cu insukd domneasca a.
noastra carte.
/ i sam reeeh gospodstvo-mi.
1786 noemvrie 12.
Io Nicolae Petru Mavrogheni voevod im.p. j.
I L.P.
vel logofat
Acad. R.S.R., CXCVII-12.
Original, stare foarte bunA, hlrtie cu filigran ; sigiliul domnului, octogonal, In tu§ rosur
foarte interesantA semnatura domnului.
331.
www.dacoromanica.ro
279. 1786 noiembrie 21.
lo Nicolae Petru illavrogheni voevod, bojiiu tnilostiiu go8podar zemli
Vlahiscoe.
A*azarnanturile gi intoemirile cele eu tale gi cu dreapta oranduiala
acute la orice pricing acelora ca ni*te bune i drepte ce sant priimite lui
Dumnezeu gi oamenilor, sa cuvine lor mai bun& adeverire qi intarire dg'
catre domnii gi obladuitorii ce li s-au incredintat de la Dumnezeu stapa-
niri cia sari gi dl noroade, ca nu cumva, dupe vremi, stramutandu-se gi
cazand dan oranduiala lor cia bung', sa ramae in strambatate.
Oa eat mai vartos cele ce sant spre folosul gi ajutorul sfintelor *i dum-
nezee*tilor laca*uri, unde neincetat sim proslave*te numele marelui Dum-
nezeu *i de unde toti a*teptam mila *i ajutorul, datori sintem a le intari
ca sa sa pazeasca nestramutat.
Drept aceia dar, fiindca Hagi Dimitrache Papazoglu, prin jalba da
rugaciune au aratat domnii mele, cum ea zidind aici in ormul domnii mele,
Bucure*tii, pe locul sau ce-1 are luat cu schimb de la dumnealui cinstit gi
credincios boerul domnii mele, Nicolae Brancoveanul vel vistier, inpotriva
bisericii vechi a Sfantului marelui mucenic Gheorghie, purtatorul dg' biru-
int& un han cu cheltuiala dan insu* a lui stransoare *i cu toate cele dan prejur
trebuincioase, acest han inpreuna cu mo*iia sa ce o are cumparata in jude-
tul Ilhovului, care sa nume*te Balce*tii, i Sule*tii, stanjani doinne*ti patru
sute cincizeci, ca ni*te drepte ipostatica ale sale, le-au hotarat a ramanea
in urma, dupa petrecaniia vietii lui, la frate-dau, Fotie Papazoglu *i la
nepota-sau, Diiamandi Fotiu, sa, le stapaneasca ca ni*te clironorni ai lui,
ei Si mo*tenitorii lor, far -dg' a nu avea insa voe nici sa le zalojasea, nici sa le
vanza, spre a nu intra la streine obraze.
Si tine va indrazni sa cumpere, on sa priimeasca amanet i sa dea bani
pentru acest han sau pentru vreo parte dantr-ale hanului, acela sit-gi piarza
banii i simfoniia lor sa rarnae a Cheri si intru nimic nesocotita, pentru caci
din venitul hanului, adiea dan chirii, au randuit sa fie datori numiti cliro-
nomi ca sa dea, pe tot anul, la aces de la Patmon sfanta i dumnezeiasca
manastire a sfantului slavitului apostol i evanghelistul Ioann Bogoslov,
cite taleri una suta, ca sa sa faca in tot anul obedenie dg' ob*te, cu liturghie
ai pomeniri la zioa hramului sfantului marelui mucenic Dimitrie izvora-
torul da uair, cu cherodosie, cu masa dg' ob*te parintilor, i celor de la invA',-
taturd, ucenici ai scoalii de acolo.
Si pentru ca sa i sa faca niunitului hagiu i liturghie in toate sapta-
manile o data, adica sambata, la biserica sfintelor moa*te acelui dantru
sfinti parintelui nostru, Hristodor. Iar la *coala de acolo, a numitii mamas-
tiri Sfantului loan sa dea, deosebit, pe tot anul, cate taleri dog sute cinci-
zeci, inpartindu-i la cinci sarguitori ucenici saraci, sate taleri cincizeci,
spre ajutorul la silinta gi truda invataturii *i a procopselii lor.
A.,ijderea, pe tot anul, sa mai dea la manastirea da calugarite a prea-
efintii stapanii noastre ce sa nume*te Izvorul vietii, sate taleri cincizeci,
din care sa is preotul liturgos cate taleri cinci, pentru a pomeni numele sau
§i a neamului sau, iar ceilalti sa-i inparta maicile calugarite ce lacuesc
Intr-ansa, analogon.
SI mai trimita inca cate taleri zece, care 0, sa dea preotilor de la
Sfanta Pe*tera *i de la momtele Sfantului Hristodor, ca sa pomeneasca
s*i ace*tiia tot acele nume.
.332
www.dacoromanica.ro
Care aciasta toata sums, ce sa aduna taleri patru sute zece, sa aiba
datorie netagaduita, mai sus numitu frate-sau si cei dupe clausal clironomi,
ca negre*it sa-i trimita pe fierare an la sfanta manastire a sfantului apostol
si evanghelistul Joan Bogoslov, grin Marta celor ce sa afla in ¶arigrad, mai
ale*i cojocari ce sant epitropi la aciasta sfanta manastire *i la *coala de acolo,
care epitropi au a-i trimite la aciasta manastire, unde sa sa inparta cum
mai sus randue*te.
Si pentru ca sa sa paze,asca aciasta randuiala mai cu intemeere, spre
purtarea da grija de a sa trimite pe tot anul nelipsit, au ales *i de aici dantre
negutatori, cojocari ce sant cu hrisov domnese *i au randuit *i pe ace*tiia
epitropi. Care epitropi de aici, pentru aciasta afieroma in vremea cuviin-
cioasa sa sa ajunga en cei ce sant da cinste negutatori de la Tarigrad si
epitropi ai numitii sfinte manastiri *i *coala, avand datorie si purtare da
grip, ca sa sa trimita, pe tot anul, aceste afieromata.
Ultra aciasta indatore*te pe numitii clironomi si pe cei, dupe vremi,
diiadohi ai for sa sa sileasca pentru numitele ipostatica, adica hanul si
mo*iia, ca sa le tie intregi *i 0, le meremetiseasca dan veniturile lor. Iar
da sa va intampla, fereasca Dumnezeu, elan vreo intamplare dan cele maxi
si far-da veste sa sa strice, si sa sa sfarame, datori sa fie numitii clironomi
a le lucra *i a le intemeia la be cu din veniturile for ce is de la dansele pe
tot anul.
Asupra caruia mazamant *i hotararea aciasta a sa ce au facut numitul
hagiu, ca un volnic si stapan pe ale sale drepte ipostatica, dan insu*i cugetul
sau, nesilit de nimeni, facut-au cartile sale da incredintare, una la mana
clironomului sau, Fotie Papazoglu, si alta la numita sfanta manastire of
Patmon, iscalite cu insu*i mana *i pecetea lui, in care an iscalit *i au pecet-
luit si insu*i fratele sau, numitul Fotie Papazoglu *i alti negutatori vred-
nici credintii marturie, care le-au aratat da le-am vazut si in*ine domniia
mea, cu leat 1785 aprilie, coprinzatoare da toate acestea pa larg, adeverit
hind *i da preasfintiia sa parintele mitropolitul taxi", chir Grigorie *i de
dumnealui cinstit si credincios boerul domnii mele, Scarlat Grecianul
biv vel logofat. Asupra carora au fost dat si domniia sa Mihai Sutu voevod
hrisovul domnii sale da intarire, unul la mainile clironomului sau, pentru
buna stapanire a acestora cu urmarea mazamantului ce-1 indatore*te si
altul sfintii manastiri de la Patmon si *coalii de acolo pentru a priimi acest
etision pe tot anul nelipsit *i dupe petrecaniia lui de la clironomi lui, dupe
care au cerut *i de la domniia noastra intarire pentru a sa pazi asazamantul
sau.
Deci, *tiute fiind aceste ipostatica ca cu buna stapanire sant drepte
ale sale, far-da nici o pticina *i vazand domniia mea mazamantul acesta al
lui cu cale si cu buna oranduiala flout, pazind si clironomilor lui dreptatea
*i a sufletului sau pomenire vecinica cu ajutorul ce au facut catre aceste
sfinte si darnnezee*ti lacapri, mai vartos,la ni*te locuri cuviincioase *i la o
manastire si *coala ca aciasta ce este vrednica de ajutor, unde nu sa, chel-
tue*te in zadar, ci la trebuinte *tiute si vrednice da laude si da pomenire,
unde datori santem cu totii pentru cia di ob*te procopseall a neamului
nostru cre*tinese ce ese de la acia *coala.
Pentru aceia dar, ca un mazamant cu cale care nu sa inpotrive*te nici
la pravili, nici la hotararea testamentului ce este pentru afieromata, nici
la vreun obicei al pamantului *i care s-au fost facut de fats *tiut, 1-am Ina-
rit si noi, spre a fi bine pazit intru toate, atat da catre vericine altii, cat
i da catre insu*i clironomii numitului hagiu, care au fost unit la aciasta
333
www.dacoromanica.ro
voe *i hotarare *i au iscalit inpreuna, far d-a nu putea in urmg a cerea nici
un fel (11 dava sau urmare inpotriva, spre paguba *i scaderea numitii ma-
nastiri *i a *coalii.
i am dat acest domnescul nostru hrisov la mginile numitului hagiu
Dumitrache *i la mainile lui Fotie Papazoglu, fratele *i clironomu lui,
carele, dupe moartea fratelui sau, sa aiba a face zapt hanul si mo*iia intru
dasavarksita stapanirea lui, sa le tie *i sa le stapaneasca in bung pace *i
nesuparat, atat el cat *i fii i clironomi lui, pgzind insa intru toate *arturile
si mazamantw.ile, cate sa coprind mai sus, neclintite, Band pe tot anul
acest mai sus aratat suma de etision intreg i far -dg, nici o scadere.
Care etision, macar *i impartindu-se stapanirea hanului; dupe vremi,
la mai multe maini de mo*tenitori ai for i prefacandu-se mgnastir ea *i
*coala de la Patmon, sa n-aiba cu acia pricing vreo scadere *i paguba dg,
afieromata aciasta, ci dan chirii st-si is manastirea i *coala, aciasta sums
da bani toata, daplin, nici sa poata clironomi cu vreun fel dg, pricing, on
cuvant ca s-au stricat vreo parte dintr-ale hanului *i trebue cheltuiala
la meremet, on cu altfel dg, cuvant, a scadea *i a pagubi manastirea st
*coala dan randuita sumg dg, bani, ci totdeauna, dupe vremi, sa sa dea
daplin. Care bani sa aiba a sa inparti intocmai dupe orgnduiala st hotararea
numitului hagiu far-de nimic schimbare, fiind datori pgrintii de la numitele
biserici sa faca acele sfinte liturghii *i slujbe intocmai precum au rgnduit
intru pomenirea sufletului sau.
La care, am binevoit st not dar a ne inpartg*g cu pomenire E3 i facere
dg, bine catre ajutorul *coalii sfintii manastiri *i pe langg oranduita sums de
bani al mai sus numitului etision, dan venitu lui numitului han, afierosim si
domniia mea furnaritul a toate pravaliile hanului acestuia care este venit
al cgmarii domne*ti, sa alba a fi acel fumarit rung de la domniia mea la
numita *coala of Patmon, far -dg, a sa amesteca fumarii domnes,ti intru nimic.
Care furnarit in vreme strangandu-se pe tot anul dg, vechili *i epitropii ai
sfintii mangstiri *i. ai *coalii ce sant aici, sa -i trimitg pe tot anul ne strg-
mutat, iarg*i prin *tirea celor thin Tarigrad, negutatori, cojocari dg, cinste
si epitropi.
Cum *i cand sa va intampla a muri vreunul dan negutgtorii cei
*gzatori intr-acest han st dantr-al lui singur proeresis i bungvoe va lasa in
diiata lui ceva* mill i ajutor la numita sfanta manastire *i *coals, sg, nu
sa opreasca acia danie dg, catre boerii epitropi ai cutii sau (la catre altii
cu vreun fel dg, cuvant, ci sa sa dea nepoprit *i daplin.
A*ijderea facem *i care numitu hagiu harul *i mila aciasta ca Hris-
tea Gheorghiu, purtgtorul dg, grija al hanului acestuia, ce este negutgtor
strein venit acum dan streinatate far -dg, a avea vreo pricing dg, dajdie,
sa fie apgrat dg, toate dajdiile ii ofanduelile vistierii *i ale camarii domne*ti,
scutind *i ale lui drepte bucate ce va avea : stupi, i famatori dg, dijmgrit *i
vinul dg, vingrici. Cum *i o pivnita a numitului hagiu dan dub', pivnite ce
sant la han, sa fie scutita dg, fumgrit, dg, cgmanarit, dg, vamg, dg, vin
domnesc, dg, ortul vatg*gsc *i dg, toate obiceiurile pivnitilor. Care aciasta
pivnitg, nu Intra in fumaritu hanului ce 1-am afierosit domniia mea.
A*ijderea sa fie scutiti si doi hangii, doi dulgheri *i doi zidari pentru
trebuinta *i meremetu hanului, pe carii aceitiia ggsindu-i far de pricing,
dg, dajdie st far de nume in vistieriia domnii mele, ci cercetandu-i dumnealui
vel agg st fiind cu adevarat streini, sa be dea adeverinte la maini, ca sg, is
pecetluituri domne*ti pe numele 1i chipu lor.
334
www.dacoromanica.ro
C'ittre aciasta, fiindc5, numitu Hagi Dimitrache Papazoglu, i frate-
silu, Fotie, s-au aflat si sa af15, negutAtori da cinste si la locul for parintii
for neam da negufator mai ales si mai diti cinste si ei de cand sa afM aici
in 1:)im'A,ntu tarii, pururea au fost si stint cu negutatorii ale capanului,
au fost asAzati grin cArti domnesti, ce le vitizum domniia mea, la oranduiala
boerilor art neam, ne-am milostivit domniia mea asupra for si le-am intarit
oranduiala mila aceia ce an cNistigat printr-acest hrisov ca sit fie §. tiuti
cum ca, stint asazati la oranduiala boerilor da neam si ca sa lj sa Ozeasca;
si for privileghiul intocmai ca si celorlalti boeri 1.5, neam.
Le mai aditocrbIm domniia mea si aciasta, mild, ca in vreme &And dupe
trebuint5, sit va intampla a sa pune pe boeri si pe neamuri inprumutari
sau ajutorinte sau verice, ei si atunci intro nimic 0, nu fie supArati. Asij-
derea si ciind sa% va intAmpla, dupe vremi peste anuri (sic), zaherele, angarii
sau alte cereri, acest han sa" fie apIrat sj netAntuit.
Si am intArit hrisovul acesta cu insusi domneasca noastrii iscalitura,
§i pecete si cu mArturiia preaiubitilor domnii mele fii, Costandin voevod,
Petru voevod si a dumnealor cinstitilor si credincios (sic) boerilor celor mari
ai divanului domnii mele : pan Dimitrache Ghica vel ban, pan Nicolae
Br:Incoveanu vet vistier, pan Stefan Prascoveanu vel vornic de Tam de
Sus, pan Ianache Vkilrescu vel vornic de Tam de Jos, pan Grigorie BAleanu
vel logorat de Tara de Sus, pan Nicolae Filipescu vel logofat de Tara de Jos,
pan Costache Mavrogheni vel spathar, pan Costandin Filipescu vel postelnic,
pan Ioan vel clucer, pan Costache Racovit5, vel comic, pan Vasilache vet
paharnic, pan Alexandra Vackescu vet stolnic, pan [oc Tiber] vel sluger,
pan [loc liber ] vel pitar. Si ispravnic, pan Nicolae Filipescu vel logofIt.
Si s-au scris hrisovul acesta in scaunul Bucurestii, in logofetiia diva-
nului domnii mele, (1.5, Ianache logota za tain`g, la Teat 1786 noemvrie in
doilzeci si una.
Io Nicolae Petru Mavrogheni voevod [m.p.1.
L.P.
Nicolae Filipescu vel logof5,t, procil
Acad. R.S.R., CI -27.
Original. pergament, stare foarte blind; sigiliul domnese, octogonal, In tus rosu ; foarte
frumoasa si interesanta semnatura domnului. in fruntea documentului, sterna Orli,
In negru, Inconjurata de un chenar auriu, In jurul cdruia sint literele: Io. Nc. Pt. Mg.w
(toate litere mari, in tus rosu), iar pe marginile documentului, chenar inflorat, auriu.
336
www.dacoromanica.ro
i cand din breasla for sa va intampla a muri vreunul in scapataciune
sau vreunul de vreo boala, indelungata, on din slabiciunea batranetilor
trecut, nu va fi vrednic de a sa, chivernisi sau de alts intkaplare, de la
Dumnezeu, va &Idea in lipsa desavar*ita, atunci din cutiia aciasta sa sa
dea ceia ce sa cade, ca mortul sa siti ingroape cu cele trebuincioase, dupa
randuiala cre*tineasea, *i saracu sI sa ajute dupa datorie. insa, acia cutie
sa nu sa, daschiza, de altul, ci iar de fatil, fiind innaintea acelor *ase ce an
pus pecetile, sa sa daschiza i luand banii ce va fi trebuinta, iartt*i sa, sa
pecetluiasca la loc. Si de nu vor fi cei dintai care an pus pecetile, sa, fie
altii in locu for a pecetlui cinci sau *ase de isprava din blanari, i cojocari.
Cazaclii, i alti negutatori ce aduc marfa de Tara Cazaceasca, din_
Brasov *i de la Liptca, insa raele ai preaputernici inparkii, sit nu fie vol-
nici a o dezlega, ci, intai sa dea *tire chiurciu -basi, carele cu *ase proesti
sa mearga, ca, sa fie fats la darhiderea math *i puind pretu ce sa, cade,
prin tocmeala ce vor face intre dansii, fiestecarele, dupa, acel pret sa cum-
pere *i sa ia cats le va fi de trebuinta.
Marfa de Rumele sa nu fie volnici negutatori cei ce o aduc, nici sa o
dezlege ei Mr-de *Urea chiurciu-ba*i *i a celorlalti proesti, nici sa o lucreze
ei aici sau sa o vanza, cu blana *i cu pielea,, ci intai sa dea *tire chiurciu-ba*i
sa, mearga dinpreuna cu ceilalti proesti sa o tocmeasca, *i &and pretul, sit o,
ia toata, cu radicata.
Asijderea *i cazaclii, cum *i liptcani, insa raele ai preaputerniciL
inparati[i] tot cu radicata sa o vanza la breasla blanarilor, iar sa, nu fie
volnici a lucra ei marfa aici. Vulpile, jderi, pisici *i alte maruntai de cojo-
carie sa nu fie volnici nimeni a strange, farti, numai de o va strange *i_
cumpara pentru trebuinta, sa a-si face lui si haine de purtat. Tar intr-alt
chip de sa, va amesteca la marfa ce este a blanarilor *i-1 va dovedi chiurciu-
ba*a cu isnaful sau, sari ia pe seama camkii domne*ti acea marfa.
Bogasieri sa, nu aiba, voe sa cumpere sau sa lucreze marfa, cojoca-
reasea, nici sa, tie in pravaliia sau in casa lui haine blanite, nici sa blaneascl
ghiordii sau tilivichii sau giubele sau verice alt pentru negutatorie, sau a.
scoate in targ sa vanza, ci cu totu sa, fie popriti a nu sa amesteca intru.
nimic la me*te*ugul cojockii.
Niciunul din blanari sa nu fie volnic a merge sa lucreze la vreunuL
ce Mr-de a-i fi me*te*ugul cojocariia, ar cumpara marfa pentru negutatorie,,
cad dovedindu-se i sa va face pedeapsa, afara numai &and va cumpara
cineva marfa pentru a sa trebuinta, *i inbracaminte.
Cand va veni marfa, adica sangeap, cacom, latca, dihor, pisici, i
alts marfa mai urara, sa aiba, blanarii a o inparti cu toti ; iar de nu le va
ajunge spre a lua fierare cat Ii este trebuinta, atunci 0, is doi blanari
'Ana la cinci la suta da sangeapi, ca cu acest mijloc sa sa poata chivernisi
toti.
Har*iile de la mocani *i pieile de la scaune, care vor fi da trebuinta
me*te*ugului cojocarii, sa sa protimiseasca intai cojocari pamanteni ai
breslii a cumpara, apoi ce va ramanea, sa ia *i streini, insa, cojocari paman-
teni sa aiba a da foae la chiurciu-bap de cata, suma de piei le va fi trebuinta
in tot rufetul peste an. Care acea suma, sa o cumpere cu pretu ce vor da
streini si celelalte sa sa vanza In streini.
Asijderea, fiindca s-au fost jaluit in ani trecuti toti i*licari, asupra
cojocarilor basealii, ca, nu urmeaza, a cumpara marfa, de cojockie groasa,
numai ceia ce le este trebuinta, me*te*ugului lor, adica harsii negre de el-
ciula dupa in mocani si piei de blane de cojoace dupa, in macelari, ci de in
c. 245
33T
22
www.dacoromanica.ro
o seams de vreme incoace, s-au apucat de string i marfa suptire, ce le zic
st5rpituri, care este de trebuinta meOeFigului iOicarilor gi o precupesc
vAnzgnd-o printr-ascuns p5, la streini ; altile le vand din prIvalii de-a
mini)", la muterii. Iar cele proaste, ce le ritimitin, le vitnd for cu prat mare.
Si. au cerut i licarii ca sa aiba dreptate la aciasta, spre a fi opriti.
A carora jalbit ai cerere hind cu tale, dupit cercetarea ce s-au f5,cut,
am ii§itizat acest pont in hrisovu acesta al domnii mele, ca, cojocarii
baralii sa aiba a strange §i a cumpitra on de la mocani, on de la miticelari
numai marf5, ce lucreazit ei la me§teugu ce au, precum mai sus sA arat5.
Iar marfa suptire, care este de me§teugu iglicarilor, s5 fie opriti numiti
cojocari bacalii, de a nu mai cumpAra nici de la mocani, nici de la alt ni-
meni cele ce sitnt obilnuite de be string pentru iglicari. Iar carele sit va gAsi,
sit ,tie ca acea marfl sii va lua pe seama camarii.
Cei care vor fi sa iasa de le stApAni, ca derhizit pravalii, sa n-aib5
voe de sine§i, far-de voia stApAnului i far-de voe de la chiurciu-bma i de
la rufet, ca s5,-1 cerceteze intai de este vrednic a avea pravalie §i a sit numi
muster i de tie meOevig des5vAr§it. Iar dup5 ce va lua voe i s5, va vedea
ca este destoinic la aciasta, sa dea intai taleri do5zeci, dupa cum le-au
fost obiceiu, ins5 taleri zece chiurciu -baii si taleri zece la cutie. Si. aga va
darhide pravalie.
Ucenicu sa, nu fie volnic sa iasa de la stitpAn p5,na, la soroc, cat ii va
fi tocmeala, nici s5,-1 priimeascA alt nimeni din cojocari. A§ijderea si dupit
ce-§i va inplini uceniciia, inc5, sa nu fie volnic sa iasa, nici s5,-1 priimeascl
nimenea pang nu va sluji i stitp5nit-sau, cu simbrie, un an, cum le-au
fost obiceiu.
Cilnd sit va intilmpla a veni nirareva cojocari streini du printr-alte
pitirti, sa nu fie volnici a d4chide pravalie aici, piing nu-si vor lua intai
bir de la samara §i p5,na nu -1 va cerceta chiurciu-bap i rufetu. Iar &mit
ce gi vor lua bir gi s5, va cerceta, de va fi vrednic cu me*te§ugu pe deplin,
atunci, cu stirea chiurciu-b410. a rufetului, sa alba, voe a dArhide pra-
valie, Band psi banii cutii.
Si aib5 chiurciu-bap, dinpreunA cu tot rufetul lor, purtare de grij5
in toate vremea a cerceta i a g5,si pe toti cei ce ar urea s5," p5gubeasc5, vama
domneascit dintr-acest rufet al for si pe carele it va dovedi Intr-aciasta
fapt5, sa aib5, a-1 da la vel vame§, ca sa -ti plitteasc5 -yam, obicinuitA, pa
deplin §i inca sii i fac5 §i certare, ca s5 fie spre pilda altora.
Chiurciu-baba sa aib5 purtare de grij5 pentru blinile de once fel,
care fac cojocari[i], ca nu numai curat s5, le lucreze, ci nici mici sI nu fie,
fitandu-le intocmai dup5 mAsura §i stafnu eel cuviincios, ferindu-se de a
nu be face mici §i proaste sau putrede, an nepotrivite sau necusute bine,
pentru ca" nu numai vor pierde priveleghiul acesta, ci sa vor gi pedepsi.
Deosebit, zicem mai cu stranic5 porunc5, pentru pretu a toate feluH-
milor de blane, sii sa fereascl oricare bl5nar a nu cere pret mai mult peste
ceia ce s5, cade, dup5 nlravul ce au avut, ci numai cu pret drept sa-si
vama marfa, pentru caci (15 aciasta sa va face cu danadinsu cercetare in
toat5 vremea de fat5 §i pa supt cumpIt. Si p5, care blanar it vom dovedi ca
an cerut §i an luat pret mai mult, peste ceia ce s-au clzut, nu numai c5-1
va pierde, ci sa va §i pedepsi foarte.
Acestea toate, ate oranduim mai sus pentru numitul rufet al b1.54-
narilor §i al cojocarilor, strmnic poruncim ca sa aiba chiurciu-baba, din-
preun5 cu ceilalti proesti ai rufetului, a be pAzi nu numai ei, ci §i pentru
toti caci s5 af15 in numArul rufetului cu me*te§ug, sa aibl purtare de grijI
338
www.dacoromanica.ro
in toata, vremea spre a le cerca ca sa le urmeze, ca unii ce ei au a raspunde
si a da seama pentru toti ceilalti. Iar cand vreunul, inpotriva porunci, va
urma cevas, on va face blana mai mica din masura cea hotarata, putrede
si nepotrivite, on va cere si va lua pret mare, peste ceia ce s-au cazut,
on va mistui vama domneasca, acei proesti si cu chiurciu-basa, ca niste
insusi vinovati vor avea a sa pedepsi si ei far-de a nu avea cuvant si pri-
cina, de indreptare ca n-au stint, sau sa arate pa cel vinovat de a ramanea
ei indreptati, caci pentru aceia sant oranduiti proesti, sa-si cerce si sa-si
povatuiasca rufetul in toata vremea si oameni rufetului sa fie alesi si
stiuti si pentru aceia li s-au facut de catre domniia mea aceste priveleghiuri
la cite scrie mai sus.
Cati, dar, lucreaza aceste mestesuguri, aceia au a sa cunoaste de bla-
nari si cojocari la breasla si ei au a cunoaste de mai marile for si povatuitor
pa chiurciu-basa si a sa sti pe sinesi fiesicare dintr-ansii ca, sant legati in
breasla si supusi chiurciu-basi a da ascultare in toata, vremea, iar pa cei
nesupusi, sa alba chiurciu-basa a-1 arata, ca sa sa pedepseasca de catre
domniia mea.
intarim dar, hrisovul acesta cu insusi credinta domnii mele, Io
Nicolae Petru Mavrogheni voevod si cu credinta prealubitilor domnii mele
fii : Costandin voevod, Petra voevod si cu tot sfatul dumnealor cinstitilor
si credinciosi boerilor celor marl ai Divanului domnii mele : pan Durnitrache
Ghica vel ban, pan Nicolae Brancoveanu vet vistier, pan Stefan Prasco-
veanul vet dvornic de Tara de Sus, pan Ianache Vacarescu vel vornic de
Tara de Jos, pan Grigorie Baleanu vel logofat de Tara de Sus, pan Nicolae
Filipescu vet logofat de Tara de Jos, pan Costache Mavrogheni vel spathar,
pan Costandin Filipescu vet postelnic, pan Costache Racovita vet comis,
pan Ioan vel clucer, pan Vasilache vel paharnic, pan Alexandru Vacarescul
vet stolnic, pan floe Tiber J vel sluger, pan [Toe Tiber J vel pitar. Si ispravnic,
pan Nicolae Filipescu vel logofat.
Scriindu-se hrisovul acesta intru intaiul an dintru intaia domnie a
domnii mele, aici in orasul scaunului domnii mele, Bucurestii, de Ghcorghe
logofat za divan, la anii de la nasterea domnului Dumnezeu si mantuitorului
nostru 1786, leatul 1786 dichemvrie in doazeci.
Io Nicolae Petru Mavrogheni voevod [m. p. ].
L.P.
Nicolae Filipescu vet logofat, procit
Trecut in condica
P. Slat [ineanu]
Acad. R.S.R., LV-5.
Original, pergament, stare foarte bunA; sigiliul domnesc octogonal, in tus row; fru-
moasa semnAtura domnului. In fruntea documentului sterna Orli cu chenar frumos,
avind pe margini majuscule: Io N. P. M.; chenar inflorat.
Adica, eu Marin, copil din casa, care ma voi iscali mai in jos, dat-am
credincios zapisul meu la cinstita mama dumnealui coconului Raducanu
Golescu biv vet clucer.
339
www.dacoromanica.ro
Precum sit se tie ca trebuindu-mi mie loc sa fac cases, ma am rugat
di dumnealui da mi-au daat un loc in mahalao dumnealui : stangeni
patru. sit am a da chirie pa, an di stanjen cite parade doozeci, pa acesti
stanjeni. i la implinirea anului sit am a-i da chirie cu multumita, dupes
cum in am legat cu zapisul mieu. Iar sand nu voi da cumva chirie sa
aiba, dumnealui a ma trage la judecata si cata cheltuiala sau zeciuiala
sit va face, sa fie des la mine.
i pentru mai adavarata credintil ma am iscalit puind si degetul in
loc des pecete, spre incredintare. Aciasta.
1787 ghenarie 26.
x Eu Marin copilu din casa, adeverez
Gheorghe Ioan [indescifrabil, grece0e I
i am scris eu Ianache capitan, cu zisa lui si martor
(pe verso J :
Zapisul lui Marin copil din cases pentru casa ce au facut-o pa locul
Golescul [ui].
Colectia George Potra.
Original, stare foarte bunil, hirtie cu filigran.
341
www.dacoromanica.ro
284. 1788 decembrie 8..
Adicg en Fotin eojocaru, inpreun'a §i cu sotiia mia, Zmaranda, i cu
fiica noastra Anastasiia, i cu toate rudele noastre, care mai jos s'a vor
iscali, dat-am bun §i adevarat zapisul nostru la mana dumnealui jupan
Costandin bogasieru.
Precum sa sa §tie ca avand noi o casa a noastrA aici in mahalaoa
Otetarului, am vAndut-o mai sus numitului negutator, pre bani gata,
drept taleri trei sute optzece tocma. Si am vandut-o de a noastra bunavoe,.
nesiliti de niminea §i cu k;tirea tuturor rudelor noastre, i a preutilor maha-
lalii, i cu [e]a vecinilor de inprejur. Si casa este cu locul ei, dupa cum
arat6, ulucile i i gardurile de inprejur.
Deci, aciasta casa iaste Eicut5, de mine de iznoava, iar locul de zestre
al sotii mele, dat de eaposatul jupan Jane croitorul, socra-mieu. Dumnealui
jupan Costandin §i dumneaei, sotiia dumnealui, i coconii dumnealor,
citti Dumnezeu le va darui, aciasta casa sa o aiba supt stap'anirea dum-
nealor ohamnica mo.,ie in veci, ata despre noi, cat §i despre tot neamut
nostru. Aciasta.
Si pentru bung ri adevarata credinta, ne-am iscalit numele §i am pus.
§i degitele, in loc de pecete, ca sa sa creazg.
1788 dechemvrie 8.
Ego Fotin [indescifrabil, greceole]
Alexi Joan [indescifrabil, grecotej
[semniiturci greceascii, indescifrabild
x Eu Andronache condoragiul, dinpreunI cu sotiia mea, ad'avgrim
§i cu copii dinpreung §i [in] loc da pecete, punem degitele
Eu Costandin sin Anastasii, martor
Si am scris [eu], Iordache capitan, cu invatatura dumnealui chir
Fotin §i martor
Popa Costandin, mahalaua Otatar
Popa Gheorghe of tam
Radu logofat, martor
Eu Tudor herarul, martor
Ego Joan [indescifrabil, greceste
Dimitrie [indescifrabil, grece?te
Acad. R.S.R., CCV-220.
Original, stare foarte bun& hirtie cu filigran.
[mai jos] :
Adica eu Ion dat-am scrisoarea mea la mama parintelui iecumenului
de la nanastirea lu Mihai Vodit.
Precum 85, sa tie ca cumpar5,nd eu o casa, in mahalaoa Postavarilor
o mo*ie Mihai Voda, *i and am cumpa'rat, n-am intrebat pa pArintele
egumenu, nici zapisul iscillit de ram, parintelni iecumenului. i s-au scu-
lat parintele sa-mi intoareil casa inda,rat, fiindea, nu 1-am in*tiintat &Ind
am cumpitrat. i am cazut la [indescifrabill cu rug5,ciune la plrintele
iecumenului (sic) *i mi-au flout bine *i mi-au dat protimisie sa, stapa-
nese casa cu bunA pace. i fiindca, mi-au Dent bine, am dat eu de buniti-
voia mea taleri 2 pe an chiria pe an, pa-, aceasta easa. i eu sa, am 0, platesc
la soroc f5,r5, nici o pricing,.
i pentru mai adevarata credint5, mi-am pus si degetul in loc de pe-
cete, ea sa se creaza.
Eu Ion postAvar adeverez
[indeseifrabil] arhimandrit Mihaliotis veveios igrecote]
[pe verso] :
Zapisul casi Maguranului
Arh. St. Buc., Achizitii noi, XXXV-3.
Original, stare buns, hirtie cn filigran.
346
www.dacoromanica.ro
291. 1790 mai 7.
Adica eu care mai jos tug voi iscali, dat-am zapisu meu la mana
dumnealui satrarului Ionia.
Precum sit sa st4e] ca pentru datoriile ce au ramas si am plait ale
raposatului sotul meu, i pomenirile sufletului, me-au ramas case razoare
-de viie pa deal si 6 pa vale da la raposatul langa Cotraceni, alaturea cuviia
dumnealui Iamandi, fiiiu raposatului, pa pgmantu lui Radului Voda
cu otastina.
Si facand dumnealui vanzatoare acia vie tot dumisale, sgtrarului,
am facut si eu asemenea vanzatoare aceasta viie a mea tot la dumnealui,
satrarul, cu pomi, i obratiia ei, taleri 100, adica una mtg. Si am priimit
acesti bani deplin de la dumnealui satrarul. Si sit alba dumnealni si coconi
'dumnealui a stapani cu bung pace de care mine si de care tot neamu meu.
Si pentru credinta am iscalit mai in jos, inpreuna cu alti martori, ca
sa sa creaza. insit aciasta viie este paragina.
1790 mai 7.
Iamandi Pacu, adeverez
Eu Mariia, sotiia raposatului vornic, vanzatoare
Eu Pauna, nepoata raposatului vornic, martor
Thanichie ieromonah, martor [ grecege j
Costandin Ioanis Darvasi [indescifrabil 1, martor [ grecqte
Am scris eu Chiriiac cu zisa lor.
Acad. R.S.R., C-60.
Original, stare foarte bung, hirtie cu filigran, format mic.
347
www.dacoromanica.ro
293. 1790 iulie 5.
De la Divanul Printipatalul Tara liotnanoti.
Fiindcii mitnitistirea Sfitntului Spiridon Nou, de aici din politiia
Bucurestilor, are priveleghiuri domne*ti, care le-au arittat de 8-au vitzut
la, Divan, ins5, hrisovul domnii sale Mihai voda Sutul, cu leat 1783
dechemvrie 20, fkut dup5, alte mai vechi priveleghiuri ale domnilor de
mai nainte, ca mitnitstirea WA fie sloboa a tkii, MIA a nu putea cinev
s5, o inchine sau sit o supuie undeval, purtittor de grijil sit fie mirean, trei
preoti di mir, un diiacon, doi cantketi, doi citeti scutiti si drepte bucatele
for scutite d5, vinarici si dijmArit ; dooitizeci si no5, de poslu§nici argati
i slugi scutiti ; doo5, mii of sa scuteasca la vremea oeritului, i doo5, mii
ocA sire s5, ia de la ca.mitra.5i d5, ocne ; bucatele ce va avea milnitstirea
de vitnzare, vama s5,' nu plAteasc5,; din judetul Teleormanului §i din po-
porul Caracal, Leul *i al Racovitii sud Romanati, sa ia mitnitstirea de la
cei ce plittesc vinarici, cite doi bani de vadrit tii pitirpkul, dupa obicei ;
i vama din baltile cele *tiute din sud Ialomita, i din sud Romanati, sa o
ia mana'stirea, cum au luat §i mai nainte ; §i un scaun de came aici in
Bucureti s5,4 scuteascrt d5, mice dau alte scaune.
Deci, fiindcit miiriia sa preainnilltatul printip marele comandir al
tuturor ostirilor si obladuitorul tkii au binevoit a sa p5,zi priveleghiurile
numitilor trei domni, Alexandru voda Ipsilant, Nicolae voda Caragea si
Mihai vod5, Sutul, s-au dat de la Divan aciasta, carte nanAstirii Sfitntului
Spiridon Nou, cu care intitrWe Divanul toate mai sus arittatile privele-
ghiuri §i alte onIndueli ce le-au avut, spre a si le avea intocmai dupit
coprinderea hrisoavelor si citrtilor domnesti.
Pentru care, sit porunce0e si la told cati sa cuvine s5, fiti urmAtori,
spre a sit pitzi priveleghiurile numitei manastiri, ca s5,1i is milile ei in
vremea cea obicinuitA.
1790 iulie 5, Bucureti.
Enzenberg f [cid] m [are]al
Cozma al Ungrovlahiei
Aftenie [indescifrabil, greceste
Iosif al Ramnicului [firece?tel
[indescifrabil J
*erban [I] eel vistier
Mitrofan [I] eel vistier
Merkelius
Acad. R.S.R., CCCXCVI-13.
Original, stare foarte buns, hlrlie cu filigran; pecetea aplicata In ceara rosie, sus, In
coltul din stinga.
www.dacoromanica.ro 349
295. 1790 august 25.
1-Zapisul mieu la mtna dumnealui polcovnic Stoicai.
Precum sa sit stie ca casele dupt Podu Mogosoie, din mahalaua Cre-
tulescului, binaoa cu panatnu lor, inst junatate fiind zestrea mea si jumt-
tate ce le-am rtscumptrat prin sotul mieu Negoitt treti logofa de la soru-
mea Ecaterina, care si dumneaei tot de zestre le-a au avut de la muma
noastrt, dumneaei Ancuta griimaiceasa, fiind aratndoao pArtile intr-un
invalis.
M-am invoit cu dumnealui mai sus numitul si le-am vtndut dumisale
in taleri 5 700, adict cinci mie sapte sute tocma, inst. attt partea mea din
case, cat si cea cunaptrata, de la soru-mea. Din care bani vtnztrii caselor,
ce mai sus numesc, am plait datoriia, cea de taleri 2 310, care cu do-
btnda for Nat la moartea rtposat sotului mieu s-au fault taleri 3 000
tocma.
Si am scos casele de supt jalojire ce le pusese rtposat sotul mieu la
dumnealui Velcea treti logora, luind si scrisorile toate Cate au fost amanet
si zapisul datorii.
Iar taleri 2 700 au rtmas bani buni mie, care deplin i-am si luat
in liana mea de la dumnealui Si 0, inplineste cu cei dati la datorie si
cu cei de mine luati toatt suma banilor vanztrii de taleri 5 700 tocma,
pecum mai sus artt.
Deci, de acum innainte st sttptneasct dumnealui si tot neamul
dumnealui aceste case cu tot coprinsul locului for de jur inprejur eu bunt
pace despre mine si despre tot neamul mieu, pentru ca deplin am priimit
in mtna mea toti bani ce mai sus arat.
Si am viladat cu a mea buntvoie si de nimenea Witt. Am dat dumnea-
lui si scrisorile, i zapisile vechi toate, &Ate au fost la mine scoase de supt
loj ire.
Si pentru credintt me-am pus numele mai jos, iscalindu-st si alte
vrednice obraze, mtrturii, ca sa sa creazt.
1790 august 25.
I L.P. I Safta, sotiia rtposat [ului] Negoitt treti logoftt si fiica raposat-
[ului] Nicolae grtmatic, i a dumneaei Ancutli grtnaticesii, vanzttoare.
Niculae polcovnic ce am isetlit-o cu zisa dumneaei si martor
[ sentn jihad indescifrabilci]
frezolulie J :
Dupes protimisis ce are dumnealui Ioan biv logoftt zcv visterie, ca o
ruda ce este, fiind juptneasa dumisale sort cu vAnzttoarea, viind si f 0-
etndu-mi cerere ca st-mi intoarct bani, ne-am invoit de a noastrt buntvoe
si mi-am priimit de la dumnealui toti bani cal sit vad in fata zapisului,
taleri cinci mie sapte sute deplin. Si deosebit, mi-au dat si alti taleri doot-
zeci, dobandt la taleri doot mie cinci sute, care si ei stilt sari dau in
vaInzttoarea.
$i fiindct i-am dat dumnealui si toate scrisorile cele vechi ctte le-am
priimit de la numita vanzttoare, rtmtne sa-si sttptneasct dumnealui
eagle cu bunt pace, dupt cum si dumnealui mi-au dat adeverintt la
mtna mea et au luat casile pc seama dumisale, iar nu ca sit be instreineze
In vericine cu vreun orice mijloc.
350 www.dacoromanica.ro
Si am iscglit.
1791 ghenaric 28.
Stoica Urlateanu polcovnic, adeverez
Barbu Oggrleanu [ ?] sluger, mgrturie
Panaiot cgpitan za lefegii, mgrturie
Ionitg Ganea sardar, martor
furmeazei patru rivduri, in grecotel
Arh. St. Buc., Doc. muntenesti, 1-69.
Original, stare foarte buns, }Artie cu filigran frumos; interesantA pecetea inelar5,
octogonala, in tus negru a Saftei logofeteasa.
351
www.dacoromanica.ro
297. [1790-18001.
Preatnaltate doamne,
Cu lacrimi, cu a *asilea jalbg, iarki supgram auzul ingltimii tale
pentru pricina de judecata, ce avem cu un Panait logofgt de aici pentru
un loc ce-1 stapanesc de *aizeci de ani. Ci fiind, milostive doamne, ca acest
loc de casii, an fost dat de pomang de un Negoitil trambicer i fiind si loc
domnesc imprejurul, am pus cu. mare nevointg gunoi de am astupat. Si
de atunci pAng acum 1-am stapanit cu bung pace. Iar acum sculAndu-s5
mai sus numitul cu mare jar si silnicie de ne-au scos din casa tieglo*ii,
vrand sa ne tie casa.
Ci fiindea, acest loc 1-am dat de zestre o bietii ticilloasii de fatg ce
am avut, luind in casgtorie pe un armean botezat i numai in acest loc
s-au bucurat, nemaiavgnd altceva dupg sufletul mien. Si cu acesta poate
sg sa pricinuiascg i spargere de casa, de in care aceasta am *i preoti
batrani marturi din doao mahalale. Mai vgrtos ca, de nu vom avea, mila
mgrii tale spre a ne afla dreptul nostru in preafericite zilele mgrii tale, not
santem feriti cu tot *i sa, avem mila mitrii tale.
Roaba mitrii tale, Gherghina, vgduva cu doao fete *i un fecior, ticg-
loasele, din mahalaua Popii Ivaru.
Acad. R.S.R., XX-129.
Original, stare foarte bun:.
355
www.dacoromanica.ro
ca sa ma pedepseasea, ca intai cu hotii am vazut moartea innaintea mea cu
ochii, dupa aceasta intamplarea pradaciunii de carte hoti, cum *i moartea
vitelor de la sohat.
Si osebit de acestea, iarki alts paguba mi s-au mai intamplat ca
dumnealui Costandin Neculescu biv vel stolnic, puindu-ma de am dat
seu oca 1 000, care neavandu-1 eu, 1-am cumparat de aiurea cu taleri 670
*i dumnealui mi 1-au platit cu taleri 500. Si dintr-aceasta mi sä trag toate
pagubile *i saracia.
Prisoseasca miles marii tale asupra la atatea suflete eu milostivire
ca sa mi sa dea luminata carte *i veeinica pomenire va fi marii tale, cum si
intru fericire raposati parintii marii tale. Si cum va lumina Dum_nezeu pe
mariia ta.
Datoriile ce, pe uncle sant sit dau :
Taleri ; bani
500 la jupan Hristea Gheorghiu
200 Stoian nalban-ba*
100 Fratila macelar
100 Iordache macelar
100 Badea cioban
70 Petre macelar
70 Gheorghie macelar
60 Mu*at logofat
84 Hera cojocar
34 Mann ot Lehliu
50 Hagi Vartan, armean
50 la Dragne
1 418
Robul marii tale,
Badea macelar ot mahalaua Popa Rusul.
frezolutia domnului] :
Poruncim domniia mea, durnneavoastrit, boerilor judecatori ai De-
partamentului sa theorisiti jalba aciasta *i pricina lui gi cu anafora sa
aratati domnii mele prin zapciu eel oranduit.
1791 septemvrie 10, Bucure*ti.
biv vel sardar
Preainaltate doamne,
Ascultand aceasta jail* ce o vitzum plina de tanguieli *i de ar fi
a*a, adevarat i s-ar cuveni ajutor de pasuialit. Dar chemand fats pe part-
tul sau, inprumutatorul Hristea capanlau, sa prinse ca-1 va dovedi de toate
ea sant minciuni. N-au avut nici o intamplare de primejdiie sau de paguba
ci numai umbla sa-i manance banii.
Sa zise jeluitorului de catre judecata ca sa-§i aduca gi pe ceilalti
datornici, ca sa ne indestulam cu ce suma mai iaste dator. Si ca sa sa puie
la o cale de niscareva soroace pans I i va goni (sic) prilejul. Si de sant peste
zece zile, nu sa mai iuvi (sic).
Cu toate acestea, in*tiintam marii tale ea ei sant intrati in judecata
de mai innainte *i de atunci s-au dat jeluitorului sorocul eel dupa pravila
de luni patru. Peste care mai trecand alte luni patru, nici un ban n-au
dat.
356
www.dacoromanica.ro
Tata, si acum, numitul inprumutator da la sinesi ii mai fAgildui soroc
de un an, Inca si de un an si jumatate, numai sa-1 sigurivseasca, on cu ama-
net sau cu cheza§ platnic. Si luarn de la dansul raspunsu ea nici are lucru
de amanet, nici cheza§ platnic, ci numai sa cures (sic) cu un cuvant ca ori-
cand va avea, atunci ii va plati. De aceasta, instiintam.
Si cea desavarsita hotarare sa va face de catre mariia ta.
1791 octomvrie 13.
Beoran Ciucu [1] paharnic
M. stolnic
Cd. [Costandin] Clenes [Calinescu] stolnic
S. Areaz sardar
Scrisul, Teodor
Mad. R.S.R., XCVII-104.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran.
www.dacoromanica.ro 357
de lemnari si de zidari ca s5, pretuiasca, binao casii. Si citi bani sip vor face,
sari raspunzil Mitropoliia ca o stapina a locului, iar Aluitoriul iii va cauta
banii de unde i-au dat, de vreme ce n-au urmat dupit orinduialI E}i obiceiu
pilmintului, ca sa fi venit mai intii la Mitropolie s5, cerceteze si cind ar fi
Limit as,tezitinint cu Mitropoliia §i i-ar fi dat voe, atunci sa fi cumpkat.
1791 octomvrie 8.
Al inirlirnii tale titre Dumnezeu fierbinte rugAtor §i smerit pkinte
sufletesc
Cosma al Ungrovlahii
frezolutia dominion :
Ricind §i domniia noastr5, cercetare diosebit si citind si insine pece-
ltuitul rAposatilor mitropolit, ne-am pliroforisit curgerea pricinii intocmai
dupri, cum ni sa aratI de c5,tre preasfintiia sa parintele mitropolitul. Si
dreaptA iaste cererea preasfintii sale, in vreme ce preotesa au 'hotarit a-gi
vinde casa si au dat-o aceasta si in scris.
Deci poruncim domniia mea ca Wa meargA, la fata locului vatas de
lemnari, i zidari ea sa o pretuiasdi drept in starea de MUM §l citi bani va
face sa'-i ritspunz5, Mitropoliia §i sit is in zaptul sau casa cu locul. Iar jalui-
toriul sA-gi caute banii sai la preoteasa, sau nevrind preoteasa a o vinde
si va odihni intr-insa hesup5,rat5,.
'1791 octomvrie 11.
biv vet siirdar
Arh. St. Buc., ms. 131, f. 157v-158.
Copie.
359
www.dacoromanica.ro
304. 1791 [fiz.].
tMilostiiu bojiiu Io Miliail Costandin Suptl voevod i gospodar davat
gospodstvo-mi s jilt povelenie gospodstvo-mi lui Mihalache logofat di Vistie-
rie, carele aflandu-sa slujind Curtii gospod, intre logofctii Vistierii, an avut
mike prin hrisoave si carti gospod a fi aparat de toate &Wile Vistieriei,
atit el cit si toata casa lui si drepte bucatele lui scutite de dijmarit si vina-
rici si o pivnita aici in orasul tfnnii meale Bucuresti, scutita si aparata
de famarit, de camanarit, de vama, de yin domnesc, de ortul vatasasc si de
alte angarii ce dau alte pivnite. Si un om a tinea pentru poslusaniia casii lui
carele si acela sa fie nesuparat de rindul dajdiilor Vistieriei.
Drept aceia dar am intarit domniia [mea] milele acestea si porun-
cim de toate cite sa coprinde mai sus sa i sa pazeascii, intocmai, clap iaste
porunca domnii meale.
I sam, reoeh gospodstvo-mi.
1791.
L.P.
I I
360
www.dacoromanica.ro
Jar hotarare,a cea desavarsita ramane a sa face de catre inaltimea ta.
1792 ghenarie 25
indescifrabil J Joan Cretulescu
indescifrabil] sardar
Mihalache Florescu
Joan [indescifrabil
biv treti logofat
lo Alexandru loan Ipsilant voevod bojiiu milostiiu.
.Poruncim domnia mea staroste de negutatori sit faci mezatul acestui
loc, urmind precum mai jos sa coprinde.
1792 fevruarie 28.
www.dacoromanica.ro 361
Care anafora, cercetandu-o si insu*i domniia sa si luind seams la
toate cu deama'runtul, an vazut ca iaste facuta dupg dreptate *i cu deplina
cercetare. Si au intaxit *i insu*i domniia sa dreptatea dumnealui logofg-
tului, spre a stgpani nesuparat acel loc ce i sa inpresurase da egumeni. Cum
*i celglalt loc al casii dumnealor pe cat s -au dovedit oil an avut mai nainte.
Si macar ca aceale case ce apucase da le Meuse unii, altii cu volniciia ce
dedeasera egumenii faril de a nu avea nici o treaba cu locul dumisale, era
sa sa strice Mfg de a nu le intoarce dumnealui vel logofat nici un ban, fiindca
dupa dreptate, zice domniia sa, ca sit cadea sä hotarasca pe egumenu mama' s-
tirii a intoarce cheltuiala fierarula pi:ilia la un ban, ca pe unul ce ii volnicise
ran pe loc strein.
Dar dumnealui logofat wand ca sa nu sa pagubeaseit atatea oameni,
au cerut de au randuit cu porunca domniei sale doi boeri, insa pa dumnea-
lui vel dvornic Stefan Praroveanu *i pe dumnealui biv vel stolnic Dumitra-
che, de an mers in fata locului cu vataful da lemnari, i de zidari, de au pre-
tuit aceale case *i din bunavointa dumisale le-au intors fieraruia bani,
dupa pretuire, care s-au facut toata suma, taleri 655, 108 bani, precum in
foaia pretuirii cea iscalita da dumnealor ace*ti doi boeri anume arata.
Si ma, dupg ce *i-au priimit fierare banii sai, vrind dumnealui
logofatu ca sa-i ramie locul slobod si sa-1 curateasca pentru trebuinta
dumisale, an *i stricat aceale case *i an ramas tot locul supt zaptul dumisale.,
precum 1-au avut *i mai nainte.
A*ijderea, tot pe acest loc al dumisale mai fiind si alta casa a unii
Marii Barjoaicii, care, iarki cu volniciia ce ii dedease egumeni de mai
nainte, o Meuse *i era a sa pretui inpreuna cu cealelalte case, dar dumnealui
Iogofatu mai nainte s-au invoit si s-au asazat cu &Ansa de i-au dat taleri
patru sute *i priimindu si numita Marie ace*ti bani, cu bunavointa sa au
dat si zapis la mina dumnealui, de stapanire, precum 1-au aratat, de 1-an
vazut si domniia sa, cu leat 1781 noemvrie 9. Si a*a, aciasta, casa nu s-au
mai pretuit de dumnealor boeri. Ci, cu aciasta invoiala prin zapis, an fg-
cut-o zapt dumnealui logofat.
Deci, in urma, dumnealui logofat vrind ca acel loc sa-1 si deosibeasca,
cu seamne, spre a nu mai avea, dipa vremi, pricini si gilcevuri cu mangs-
tirea sau en vreunii din vecini, au dat ruggciune domniei sale ca sa-i rin-
duiasca doi boiari alegatori. Si domniia sa, cu pitac, au rinduit pe dumnea-
lor cinstiti si credincio*i boerii domniei meale Pang Filipescu vet ban,
fiind atunci vel dvornic de Tara de Sus *i Stefan Prgrovanu vel dvornic
de Tara de Jos, carii, urmind poruncii in scris, supt iscaliturile dumnealor
an aratat ca mergindla fata locului spre mai bung descoperire a seamnelor
celor vechi, an pus de au sapat in coltul ulucelor lui Tanase sarafu ce iaste
linga drumul ce mearge pe supt dealul sfintei Mitropolii ; unde an fost bolo-
vanii curtii dumnealor *i an gasit radacina bolovanilor ; de unde puindu-se
sfoara drept, an mers pa Tanga bulumacul gradinii lui Tanase sarafu pin
gradina lui *i din bulumac an mers cu sfoara tot pin gradina lui Tanase pe
langa coltul plimbarii lui *i pe linga trandafirii ce sant in grgdina lui cea
mica.
Care acea gradinita a lui Tanase sarafu de la coltul plimbarii lui si
pina, In ulucile lui, ce mearge spre grgdina lui Costandin Maw, an dovedit
prin marturii ea iaste tot din locul caselor dumnealui logofatului Branco-
veanu si, dupa vremi, s-au coprins de casa lui Mime sarafu *i an facut
acea gradinita.
362
www.dacoromanica.ro
, i de acolea din gradina lui Tanase sarafu au mers cu sfoara iarki
drept pan gradina lui Costandin baimu *i din gradina acestui baimu au
mers cu sfoara pan coltul gradinii lui Vasile portarel da leafs, pa langa dud,
pan gradina lui Gheorghie zabunariul *i pa langa zidul caselor celor noao
ale lui Altin-Top ceam ;pina in salcii, in malul Dambovitii cei mari *i au
pus piiatra.
Deci, atat gradina lui Costandin baimu, i din locul ce stapane*te
Gheorghie zabunariul, cum *i gradina lui Altin-Top ceaus, au dovedit
iarki prin marturii, ca *i ace*tiia s-au intins, ,dupa vremi, de *i-au facut
aceste gradini tot din locul caselor dumnealui logofatulur Brancoveanu.
Pentru care, 'dupa trasura sforii ce au venit pina in piiatra aciasta
ce, s-au pus intr-aceale salcii, in malul Dambovitii cei mad., s-au facut sfori
cinci i un stanjan, sfoara de sate stanjani *aisprezec.e si palme doaoa, face
stanjani optzeci si doi, palme nooaa.
.§i de acolea din piiatra, au pus sfoara pe nialul Dambovitii in sus pina
in DaMbovicioara cea mica, uncle a in Darabovita cea mare, an Pus piiatra
in niste rachiti *i s-au facut sfori *ase, stanjeni o suta unul si jumatate.
Dintr-acea piiatra au pus iarki sfoara 'Pa malul Dambovicioarii in
sus pina in podul de supt dealul sfintei Mitroplii, Tana' in coltul gardalui
curtii dumnealui vel logofat Brancoveanu, unde au pus iar piiatra. i au
e*it sfori zeace, stanjeni trei, ce face stanjeni o suta *aizeci si cinci si juma-
tate.
De acolea, din malul Dambovicioarii, da linga pod, din coltul gar-
dului curtii dumnealui logofatului, din piiatra ce.s-au pus an mers cu sfoa-
ra pe linga drumul de supt dealul sfintei Mitropolii, pe linga crucea da pi-
atra, pina iar in coltul gradinii lui Tanase sarafu, unde an inceput dintaimi
data a trage cu sfoara din radacinile bolovanilor ce s-au gasit. i an pus
piiatra afara daspre drum. i au e*it si acolea sfori patru, stanjeni zeace si
o palma, ce face stanjeni *aptezeci *i cinci si o palms. Care, sa face trasura
da jur inprejur a tot locul acesta, stanjani patru sute doaoazeci *i patru
*i palme trei.
Au mai tras locul acesta si prin mijloc, puind sfoara din piiatra ce
s-au pus pa linga gardul gradinii lui Costandin baimu *i pina in malul Dam-
bovicioarii cei mici, au e*it sfori cinci, stanjeni *apte *i palme trei, care sa
face *i aciasta trasura du prin mijlocul locului stanjeni optzeci *i opt *i
jumatate si o palma.
i ass intr-acestmi chip, dupa marturii si dovezi vreadnice, prin
cereetari de judecati, dovedindu-se si descoperindu-se locul dumnealui
eel adevarat dupa dreapta stapinirea ce an avut-o casa dumnealor mai na-
inte *i fiind bune si dreapte seamnile, i pietrile ce s-au pus *i suma stanjani-
lor ce au e*it, an dat la mainile dumnealui hrisovul domniei sale da intarirea
stapinirii coprinzator da toate aceastea, care le-au vazut domniia sa si
s-au pliroforisit insusi da ceale dreapte *i adevarate.
Deci fiindca toate acestea s-au lucrat si urmat prin cercetari vread-
nice, cu mijlocirile si cu oranduelile dreptatii *i-au luat savir*irea for cu
domeasca intarire prin hrisov. Care hrisov, fiind cu buna orinduiala a
dreptatii si vreadnic de toata pliroforiia si indastularea domniei meale, dupa
care au *i stapanit si stapine*te dumnealui pan& in zioa da astazi fara de
nici o pricing, dupa seamnele hotarniciei ce s-au facut, ca un kc parintesc
ce 11 are cn stapinire de buna credinta.
Am dat si domniia mea la mainile vel logofat Manolache Branco-
veanu acest domnescul nostru hrisov, prin care intarim toate ate sa coprind
363
www.dacoromanica.ro
mai sus, ca -F,41 aibg urmarea si stapilnirea deplin, WI de strgmutare
intru nimic.
Si am adeverit hrisovul acesta cu insusi iscglitura si peceatea domniei
meale, Io Mihail Costandin Sutu voevod si cu credinta preaiubitilor 'dom-
niei meale fii : Ioan voevod, Grigoriie voevod, Alexandru voevod si cu
mgrturiia dumnealor cinstitilor si credinciosilor boerilor domniei meale :
pan Pang Filipescul vel ban, pan Ianache Vgcgrescul vel vistier, pan Dumi-
traseo Racovita,' vet dvornic dg Tara dg, Sus, pan Ianache Moruz vel dvornic
thl Tara dit Jos, pan Manolache Cretulescul vet logofitt di Tara dg, Jos
pan Alexandru Manu vel spatar, pan Grigorie Sutul vet poszelnic, pan Joan
Florescu vel cliucer, pan Theodorache Iuliiano vel paharnic, pan Drgghicean
Otetelisanu vet stolnic, pan Alexandru Sutul vel comis, pan Dumitrache vel
sluger, pan Mihalache vel pitar. Si ispravnie, pan Manolache Cretulescul
vel logofgt dg, Tara dl Jos.
$i s-au scris hrisovul acesta in anul dintii dintru a Joao domnie a
domniei meale aici, in oralzml Bucurestii, la leat 1792 in luna ghenarie [toe
liber 1, de Costandin dascalul slovenesc de la scoala domniei meale cea
sloveneaseg of sveateli Gheorghie eel Vechi.
Io Mihail Sutu voevoda irn.p. J.
L.P.
Manolache Cretulescu vel logofgt, procitoh
364
www.dacoromanica.ro
Poruncim domniia mea, dunme,avoastra boerilor epitropi, sa aveti
a da de la cutie dascalului Costandin slovanu ace*ti taleri 25 pit tuna,
unTandu-i-sa de la zi intai de septemvrie.
1792 fevruarie 21.
vel logof 'at
Arh. St. Buc., ms. 19, f. 180; lipseste cuprinsul jalbei dascalului Constantin.
365
www.dacoromanica.ro
vaduri sa o vanza, cum s-au zis mai sus si sa nu aiba nici o opreala (la nimeni.
insa da vor da camarasii pretul ce vor da altii pa sare, sa aiba a o lua ei.
Iar cand sa va intampla a nu sa vinde ocnile, ci ar ramanea pa seama
domnii, da s-ar pune camarasi in credinta, manastirea tot sa aiba a-si
lua acea mila da la ocna, precum scrie mai sus, iar nicidecum sa nu fie lipsita
da acea mild.
Iar cand sa vor invechi si nu a va mai putea sa sa scoata sare pa
acea gura da ocna, sa aiba a a face alte guri da ocne noa tot acolo pe acea
mosie Slanicul si tot sa ia sfanta manastire dijma, sa fie sfintei manitstiri
dijma aceasta statatoare si neschimbata in veci.
Iar pentru purtarea da grija. a cheltuelii ce va sa sa cheltuiascii la
cautare,a bolnavilor streini, au fost pus mai sus numitul ctitor ,patru is-
pravnici, ei sa aiba a lua bani da la sfanta manastire dupa dijma da sare
da la ocna Slanicului, sa i cheltuiasca la doftorii si la altele ce vor trebui
la cautarea bolnavilor. Si pentru cati vor fi ostenitori da vor purta grija
la aceale cheltuieli, domniia mea Inca i-am ertat sa aiba pace (la toate daj-
diile vericate ar esi paste an, da nici unile nici un val si nici o banuiala
sa nu aiba
Asijderea au fost pus si patru negutatori jurati inpreuna en starostea
care va fi, ca sa aiba a lua in toti anii seama acestor ce s-au zis mai sus
ispravinici, da tot venitul si da toata cheltuiala eata sa va face pa an
la trebuinta acelor bolnavi. Iar da s-ar intampla moarte acelor ce s-au zis
mai sus ispravnci, sa aiba a sa pune ispravnici unii dintr-acei patru negu-'
tatori jurati, iar nu dintr-altii streini.
Asijderea si cand va muri vreunul dintr-acei patru negutatori jurati,
iarasi sa-si pue ei altul in loe, pa care vor socoti asemenea lor, sa fie tot
daplin patru si dupre daniia dijmei da sare ce au inchinat acel raposat
boer ee s-au zis mai sus si pre toate asazamanturile ce au facut la la (sic)
aceasta sfanta, manastire.
Asijderea sa aiba a Linea sfanta manastire lude doozeci scutelnici,
i lude doozeci darvari, carii sa fie scutiti da toate angarelile ce es peste an
in tax* i patru lemnari si si acestiia sit fie scutiti da toate podvoadele, ca
sa fie pentru poslusaniia sfintei manastiri, numai sa dea intr-un an, ughi
doi.
Inca sa aiba sfanta manastire doo pivnite a be scuti da fumarit, i da
toate alte angarii.
Si iar sa aiba a lua da la targul ce sa face la Lichiresti din zioa da
dumineca mare pana in ceilalta duminica, vama ce sa va face da la fies-
tecare negutator, dupa vechiul obicei, din toate sa ia oameni manastirii
Coltii, iar vamesii amestec sa nu aiba.
Si iar sa aiba sfanta manastire ca sa ia vinarici da la toti cei ce au
vii pa mosiia Bucovul si platesc vinariciul ce sa coprinde din hotar pada
in hotar, dupa cum si alte carti asemenea aceasta arata, insa partea juma-
tate cu garduraritul afara din popoarale dumnealui vet armas, iar ceilalta
parte sa sa dea la &Amara domnii mele.
Si sa scuteasca pa tot anul cra oerit, of cinci sute, cu pecetluit domnesc,
i dijmarit si vinarici pa drepte bucatele manastirii si in toti anii sa aiba
a lua acesti taleri doo mii cinci sute in locul dijmii da sare, da la ocna S16-
nicul.
Pentru ca aceste asazamanturi si mili le-au avut sfanta manastire
atat la alti frati domni da mai nainte, i da la domniia sa fratele nostru,
dome Alexandru Ipsilant voevod, i da la domniia sa raposatul fratele nostru
366
www.dacoromanica.ro
domn Alexandra Ipsilant voevod, i da la domniia sa raposatul fratele
nostru domn Nicolae Costandin Caragea voevod cat si da la domniia mea
din domniia dintai, precum din hrisovu domnii mele of 1783 dichemvrie,
ne-am adeverit.
Langa aceasta, preotii da la aceasta sfanta manastire sa fie scutiti
si aparati da orice dari vor da alti preoti. Si sa [sa] scuteasca si da dijmarit
si vinarici pa drepte bucatele lor, i cate o pivnita, aici in Bucuresti aparate
da famarit, da camanarit, de vacua da vin domnese si da alte angarale.
Numai si preotii napristan si necurmat sa pazeasca slujbele sfintele
sfintelor biserici, atat la biserica cea mare, cat si la paradise si oranduiala
saracilor bolnavi dupa la spitaluri. Iar da nu vor pazi, ci din lenevire sa vor
zatieni la orice, mils aceasta sa nu sa tie in seams.
Osebit da aceasta, sa aiba a lua sfanta manastire da la vet vames,
pa tot anal, Cate taleri una suta optzeci, pentru casele ce sant carvasara,
caci neflind cea mai da trebuinta adeca carvasara pentru saderea vamesului
celui mare, care carvasara trebue in mijlocul targului sg, fie si umbland
carvasaraoa din be in loc le era foarte peste mana atat vamesului, i tuturor
oamenilor carvasaralii, cat si negutatorilor ce vin cu marfa cu povari grele.
Care aceasta neindemanarea vazandu-o fratele nostru domn Alexan-
dra Ipsilant voevod si vrand sa, faca a sa sti unde sa fie carvasaraoa spre
a veni si negutatorilor mai cu lesnire, au poruncit ca sa sa gaseasca un loc
ca acela. Si gasindu-sa un loc sterp al acestii sfinte manastiri in mijlocul
targului si wand domniia sa ca sa faca venit manastirii, au priimit si epi-
tropul sfintei manastiri da au zidit si au Meat case cu magazie si cu toate
cele trebuincioase. Si asa, pentru folosul manastirii si ajutorul spitalului
au legat prin cartea domnii sale, ce o vazum, cu leat [toe liber] noemvrie
in zece, ca in toata vremea sa fie nestramutat aceste case carvasara si sa,
is manastirea, pa tot anul, acei Cate taleri 180.
Care, si domniia mea, asemenea am legat si am hotarit prin hrisovu
domnii mele din domniia dintai ca sa sa dea sfintei manastiri pa fiescare
an nelipsit acesti bani ce sa coprind mai sus da la vel vames Fara da nici un
fel da pricing.
Drept aceia dar, si domniia mea, dupa ce domnul Dumnezeu ne-au
miluit cu stapanirea si domniia, dintai a acestii tari bine am voit da am Innoit
si am intarit toate aceste mill si asazamanturi, ce sa coprind mai sus, precum
si acum intru al doilea domnie cu care ne-au Invrednicit domnul Dumnezeu,
asemenea be innoim si le intarim ca sa sa pazeasca si sa sa tie si de acum in-
nainte nestramutat, sa, fie pentru cautarea bolnavilor si ajutorul sfintei
manastiri. Tar domnii mele si raposatilor intru fericire parintilor domnii me-
le, spre vecinica pomenire.
Asijderea si in urma domnii mele pre carele Il va alege domnul Dum-
nezeu a fi obladuitor tarii acestiia, Inca 11 poftim si-1 rugam, in numele lui
Isus Hristos, si intru cinstea sfintilor ierarsi ce sa praznuesc intr-aceasta
sfanta manastire, ca Si cinsteasca, sa innoiasca si sa intareasca acest hrisov
al domnii mele, ca si ale domniilor sale mili si hrisoave sa fie in urma da
altii pazite.
Si am intarit hrisovu acesta cu insusi credinta domnii mele To Mihail
Costandin Sutul voevod si cu a preaiubitilor domnii mele fii : Ioann voe-
vod, Grigorie voevod, Alexandra voevod, marturi puind pa toti dumnealor
cinstitii si credinciosi boerii cei maxi ai Divanului domnii mele : pan Pang
Filipescu vet ban, pan Ianache Vacarescu vet vistier, pan Dumitrasco
Racovita vet dvornic di Tara di Sus, pan Manolache Brancoveanul vet
367
www.dacoromanica.ro
logofat da, Tara da Sus, pan Ianache Moruzu vel dvornic da Tara oil Jos,
pan Manolache Cretulescu vel logofat da Tara da Jos, pan Alexandru
Manul vel spatar, pan Grigorie Sutul vel postelnic, pan Joan Florescu vel
clucer, pan Theodorache Iuliano vel paharnic, pan Drgghicean Otetelisanul
vel stolnic, pan Alexandru Sutul vel comis, pan Dumitrache Lacusteanu
vel sluger, pan Hagi Mihalache vel pitar. Si ispravnic, pan Manolache
Brancoveanul vel logofat.
Si s-au scris hrisovul acesta la intaiul an dintru a doa domnie a domnii
mele aici, in orasul scaunului domnii mele, Bucuresti, la ani da la facerea
lumii, leat 7300 [1792], iar da la domnul si mantuitorul nostru Isus Hris-
tos, leat 1792, februarie in zece, da Ioann logofat za taina.
Io Mihail Sutul voevoda [m.p.J.
L.P.
I
370
www.dacoromanica.ro
A*ijderea si pana la doo mii vedre yin *i o suta vedre rachiu, and
va face trebuinta, manastirea sa aduca la aceasta mo*ie yeti des unde ii
va da indamana, sloboda sa. fie *i des ca*marit (sic) sau des vama suparare
la acel yin *i rachiu sa nu aiba.
Cincisprezece sala*e des tioani domnesti, ce sant dati danie ace*tii
sfinte manastiri, sa fie bine dati.
Acestea toate fiind mai dinnainte date *i afierosite des ctitori, cum
*i des ceilalti frati domni ce an statut in urma intarite, intocmai *i domniia
mea le dam *i le afierosim sfintei manastiri a le avea pa daplin.
Si osebit de acestea, si aiba mai sus numita manastire mils ca de
la toti cei ce au vin in poporul Leu *i al Racovitii, of sud Romanati, si
platea pana acum vinarici cate cinci bani la domnie, des acum innainte
sa ia vinaricerii domnesti numai cite trei bani des vadra iar ceilalti
cate doi bani gi parparul, dupes obicei, sari ia sfanta manastire.
Precum *i un scaun des came sa aiba a Linea aici, in orawl Bucu-
re*ti, pe locul manastirii (mai ales ca locul manastirii fiind cam la margi-
nea Bucure*tilor, este *i cu lesnirea mahalalelor ce sant dapartate des targ),
scutit gi aparat des vama, des erbarit la cite vite va taia, i des fumarit,
i des vitaf des macelari *i da toate darile si obiceiurile ce dau alte Beaune.
(Care aceasta mils des vinarici dintr-aceste doo numite popoara din sud
Romanati, cum *i acest scaun le-am adaos domniia mea miles sfintei minis-
tiri din ceilalti domnie a domnii mele), ca aceste mai sus aratate mili sa
fie manastirii des ajutor, iar. domnii mele vecinica pomenire.
Si am intarit hrisovul acesta cu insu*i credinta domnii mele, Io
Mihail Costandin Sutul voevod si cu a preaiubitilor domnii mele fii :
Ioann voevod, Grigorie voevod, Alexandra voevod, gi cu tot sfatul cinsti-
tilor i credinciosilor boerilor celor mari. ai Divanului domnii mele : pan
Panes Filipescu vet ban, pan Ianache Vacareseal vet vistier, pan Dumitraro
Racovita vet dvornic da Tara di Sus, pan Manolache Brancoveanu vel
logofat di Tara di Sus, pan Ianache Moruz vel dvornic di Tara da Jos,
pan Manolache Cretulescul vet logofit da Tara da Jos, pan Alexandra
Manul vet spatar, pan Grigorie Sutul vel postelnic, pan Joan Florescul vet
clucer, pan Theodoraclie Iuliiano vel paharnic, pan Draghicean Oteteli-
*anul vel stolnic, pan Alexandra Sutul vet comis, pan Dimitrache vet sluger,.
pan Hagi Mihalache vet pitar. Si ispravnic, pan Manolache Brancoveana.
vel logofat da Tara da Sus.
Si s-au scris hrisovul acesta la intaiul an dintru al doilea domnie a
domnii mele aici, in ()raw Bucure*tii, la leat 1792, fevruarie 17, da loan_
logofat za taina.
Mihail Sutu voevoda [imp 1.
L.P.
I
371
www.dacoromanica.ro
310. 1792 tebruarie 21.
Preainaltate doamne,
fAvand un loc pi rintesc aicia in politiia Bucure*tilor, in mahalaoa
ce sa nume*te a Popescului, unde pe acest coprins de loc, afara, din *Aza-
torii din vechime tigani ai casii noastre, sa afla *i altii cu case *i namestii,
atat in dosul locului acestuia, cat si la fata podului, cum *i cu pravalii.
i fiind nesupu*i a-si plati chiria pamantului, dupa starea locului
fti a namestiilor, dupa atAtea cercetari ce s-au facut din porunci domne*ti,
.611 *i la fata locului cu boeri marl dvornici cu coprindere pe larg, Inca
din domniia marii sale Alexandru voda Ipsilant *i din cealalta, domnie a
math tale, ertandu-le *i chiria de anii de mai nainte trecuti pAna, la acele
cercetari *i iara*i nefiind multAmiti dintr-an*ii de a-si da chiria locului
ca ni*te oameni de adunatura, indaratnici, s-au unlit cu astazi en main
sa sa akiaze pentru plata chirii pAna la mazaliia marii tale.
i dupa venirea lui Mavrogheni gAsind parlej (cum si altii multi),
dupa ale for numai zise far dg. nici o cercetare de judecata de a sa
vedea cercetarile de mai nainte, s-au pus dupa al sau obicei de le-au dat
carte sa fie nesuparati de chirie.
i locul acesta 1-au fkut domnesc indaratnicindu-mi *i pa tiganii
*ezatori din vechime pe acest loc, pentru care mai in urmA de abia pliro-
forisindu-1 de curgerea pricinii, m-au oranduit la, Departamentul de *apte
spre cercetare, unde s-au mai cercetat *i in zilele marii tale. Care depar-
tament mai cercetAnd dupa dovezi *i cercetari de mai nainte si prin mar-
turii oameni batrani ce traia atunci cu *tiinta, in frica lui Dumnezeu,
s-au fkut hotarke cu coprindere pentru tot coprinsul locului acestuia cu
semnile lui, care anafora au intarit-o si Mavrogheni anerisinduli cartea
ce be dedese, intarindu-mi stapanirea veche. i neavand vreme a ener-
ghisi pentru chirie de turburarea vremilor, lipsirea mea de aicea, s-au
zabovit iara*i pang. acum.
Pentru care ma rog marii tale, Incai de atunci incoace sa, fie supu*i
de all plAti chiria parnantului, dupa starea locului, cu luminata porunca
a inaltimii tale oranduindu-sa un zapciu sa-mi faca implinire de chine
dupa foaia ce-i voi da in scris de numele acelora ce au case, *i chiria
dupa starea locului. Iar carii dintr-an*ii vor zice ca au iara*i a mai cerca
judecata, fie lurainata porunca marii tale tot catre acest zapciu a-i in-
fatip inaintea dumnealor velitilor dvornici spre cercetare. i sa faca
marii tale anafora de cercetare ce vor mai face *i dumnealor, de a mi sa
face izbranire de catre manila ta, ca din zabava trecerii de vreme *i ne-
plata chiriilor sa nu-mi pierz locul stramo*ese in mijlocul politii. *i cum
va lumina Dumnezeu pe mariia ta.
Prea plecatA
Manolache Brancovean
rezolufia domneasce J :
Io Mihail Costandin Sulul voevod i gospodar zemli Vlahiscoe.
tPoruncim domniia mea ceau* dg. aprozi ca pa; fie*tecarele, cati
sant *azatori pa acest loc, dupa foaia ce vei primi in scris de la dumnea-
lui vel logofat, da numele lor, sari apuci sa faca inplinire da chirie dupa,
starea locului *i a caselor, iar carele va zice ca, are a raspunde, sari infa-
.372
www.dacoromanica.ro
ti*ezi inaintea, dumnelor velitilor dvornici ca sa cerceteze xi asupra drep-
tatii izbranind, sa ne faca anafora.
1792 fevruarie 21.
L.P. I
vel logofat
biv vel pitar
Coleclia Serban Flondor.
_ Original, stare foarte band, hirtie cu filigran; pecetea domneascd, In lug rosu.
I L.P. I
vel logofat
374
www.dacoromanica.ro
314. 1792 martie 23.
Preainniltate doamne,
Din luminati porunca inniltimii tale, prin zapcia, dumnealui vita
za paharnicei, sa infitisari la judecati Sanda cipititneasa cu jalba ce au
-dat asupra lui Apostol treti logorat ca sit ia o pravilie, ce zice ca, cu cer-
.cetarea preasfintii sale riposatului pirintelui mitr[opolit] chir Gligorie sit
a mitrii tale intitrire, au priimit-o drept lipsa zestrilor ce i-au ripus-o
birbati-situ, iar Apostol, in vremea mactulului (sic) Mavrogheni, s-au
gisit musteriu di au cumpitrat-o de la mezat sit cere sa-si afle dreptatea.
Intrebindu-si sit eel parat, rispunse ca el priviliia au luat-o de la
mezat cu aceste sineturi, scotindu-ne intai o anafora a preasfintitului
riposatului pirintelui mitr[opolit] Gligorie, intarita si de inniltimea ta,
:cu aritare ca i s-au dat numiti jiluitoari numita privalie drept lipsa zes-
trilor ce s-au dovedit ci are si ia de la birbati-situ taleri 475,60, peste
care si mai vede incircati ca sa rispunzi sit datoria Mitropolii, taleri 150
sit pi la alti, ca la taleri 40-50.
Al doilea, un zapis al jilluitoari, cu leat 1788 iunie 23, intirit di prea-
sfintia sa pirintele mitr[opolit], i de iubitori de Dumnezeu episcopi si de
dumnealor veliti boeri, ce-1 di in mina logofitului Anastase, cu aratare
pentru ca sit nu i sa ia din mini praviliia, au priimit Anastase logofit sa
pliteasci taleri 200, ce sa zice bani domnesti si sit aiba a-si lua din chirie
iAna i sa va inplini bani.
Al treilea, o carte de socoteali a negutitorilor cumpaniti, cu leat
1788 septemvrie 22, ce din porunca judeciti s-au fitcut jaluitori cu un
Bristea ce 1-au avut chirias in numita privalie, prin care si arati, numai
atat, ca taleri 96 se gisesc asupra ei.
Al patrilea, o anafora a starosti za negutitori, cu leat 1788 noem-
vrie 17, care, dupi jalba Hristi papugiu si dupi alegerea dumnealor veli-
tiler boeri pentru datoriia Hristi, i a lui Anastase logofit, s-au strigat prit-
viliia la mezat luni 4 si au ritmas asupra lui Apostol treti logofit, in
taleri 830, care anafora este intariti si de mactulul Mavrogheni.
Al cincilea, zapisul Sandi, i al birbati-siu, cu leat 1788 dichemvrie
5, ce-1 di la mina lui Apostol, zicind ca avind a lua zestre si dind jalbit
sit datornici au priimit de bunivoia for de s-au vindut priviliia in mezat
Si Apostol sa o stipineasei cu pace.
S-au cercetat taleri 830, pretu mezatului, ce s-au ficut. Si zise
Sanda ci ea mai mult di taleri 70 n-au luat. Pentru care, am cercetat
cum s-au inpirtit acesti bani si mai ales din gura amindurora ci taleri
83 s-au luat de aga Hangerliu, pentru zeciuiala lui, taleri 40 i-au luat
telalu, taleri 20 starostea, taleri 3 logofitu starosti, taleri 200 logofitu
Anastase, taleri 127 Hristea papugiu, taleri 101 i-au luat sora birbatului
Sandi cipitinesi, care ficindu-si sun* si string taleri 644, rimiind
din suma vanzari, deschisi taleri 186. Pentru care, zicind Apostol ci
Sanda an luat acesti bani, iar Sanda rispunse ca mai mult de taleri 70
n-au luat.
Am cerut lui Apostol sa dovedeasci asupra Sandi acesti taleri 186
sit ne aduse o adeverinti citre not a Dinului ce sa afla atunci logofit
Agii, zicind ca Apostol bani ce i-au dat pe o privilie care an cumpirat-o
de la capitineasa Sanda, prin mina lui s-au dat, unde era sit cipitineasa
fati Magi pat, Apostol au numirat bani si din mina ei au luat zapisu,
375
www.dacoromanica.ro
dar Sanda de i-au luat bani sau de nu, el nu *tie, e i s-au dus *i datornici
ce avea sa ia, era fatit, si cui, ce va fi dat, nu *tie si ce-i va fi ramas,
iar nu *tie. Din care milrturie, nu s-au putut dovedi asupra Sandi acei
taleri 186.
Din cercetarea pricini ace*tiia, sa vede ca Sanda certandu-sa cu
barbata-sau, au cerut siguripseasea zestrea, dar inearcandu-sa *i cu
datoriia, barbata-sau, acei taleri 150, datoriia, Mitropolii, care in urmit
chemandu-sa bani domne*ti ci inearcandu-sa dobanda, s-au facut taleri
200. Iar dumnealor veliti boeri facand iconomie buna, au dat-o asupra lui
Anastase logofat, ca sit o tie pang *-o scoate bani *i sa, fie iar a Sandi.
Dar Hristea papugiu cerand ni*e bani da la logofitt Anastase, care
s-au ales in urma taleri 127 ; pentru care Anastase s-au tras de n-au dat
bani. i dand jalba Hristea, dupa randuiala vremi aceia, s-au silit dumnea-
lor veliti boeri de au hotarat ca sa o scoata pravaliia la mezat, macar ca
acea carte a dumnealor velitilor boeri nu sa vede in par, de unde sa
cunoa*te ca pricina acestui mezat au curs tot din Hristea papugiu *i a balm.
for ce sit zic domne*ti, iar nu de voia Sandi, cum sib pune in carti.
i bani mezatului s-au inpartit nu dupa cum sa cadea sa scoata
intai bani zestri (care nici sa pomenesc) *i apoi bani ce sa chiema dom-
ne*ti, iar celorlalti datornici ce va fi mai ramas, s-ar fi facut curama.
Deci, gasirn cu tale ca, acest fel de mezat, ce s-au facut cu sila si
fitra de nici o oranduiala a dreptati si fara luare aminte la zestre sau
patru copii a Sandi, sit nu sa socoteasca intru nimic, cum *i cumparatoa-
rea asemenea sa nu sa socoteasca de nimic, fiindca *i Apostol este vinovat
ca au cumparat lucru in care era zestre *i nu poate sa sa indrepteze ca
n-au *tiut, fiindca i sa cadea sa o *tie. i fiindca pretu este putin, van-.
zandu-sa la vremea razmiriti, acum la pace trebuia sa plateascii, mar
mu lt.
Ci dar, sit fie luminata porunca innaltimii tale ca 4, sit strige pra-
valiia la mezat. i danduli credinta Sanda ca n-au luat mai mult da ta-
leri 70, va lua intai ia (sic) din suma ce va e*i a mezatului, taleri 405,60
lipsa zestri *i taleri 130, dobanda in trei ani *i trei luni, fiind isterisita da
chiriia pravalii si apoi sa ia Apostol.
Iar de va prisosi ceva*i, sa, sa dea iar la epitropiia Sandi, ca ni*te
bani ai copiilor ei, fiindca blrbata-sau, dupa anaforaoa raposatului mar-
[opolit] si dupa alta anafora ce este in mina Sandi, a dumnealor velitilor
boeri, cu leat 1786 august 19, sa arata da barbata-sau de betiv *i prapa-
ditor, ci nu sa cade a sa da in mina lui bani.
Parerea noastra intr-acesta* chip este, iar hotararea cea desavar*ita
ramane a sa, face de titre innaltimea ta.
1792 martie 27.
Mitropolit al Ungrovlahiei
Iordache Ciufu T] sardar
Dimitrie Brezoianu sardar
Barbu [indescifrabil J sluger
taleri doi de scris.
Preainnaltate doamne,
tCu aciasta anafora a judecatii Departamentului, zapciul eel °ran-
daft, din luminata porunca innaltimii tale, au adus pe amandoo partile
376
www.dacoromanica.ro
fatiti ti innaintea noastra. Unde, dupg cercetarea cc fiticum, citind toate
cele mai denainte urmate asupra ace*tii pricini, vazum ca numai lemnile
acektii pravalii, adiciti binaoa an fost a acelui Tudorache, 8(01 Sandii,
iar locul este strein. Si Sandii, adevitirat, i s-au dat aciasta pravalie prin
anaforaoa raposatului preasfintit parintelui mitr[opolit] Grigorie, drept
lipsa zestrilor ei, dar insu*i ia (sic) atunci innaintea preasfintitului, sit
coprinde la anafora, ca au cerut *i s-au ineareat a 'Kati i toate datoriile
lui Tudorache, barbatu-situ, cele fitcute pang atunci. i cu acest *art au
luoat pravaliia in zaptul ei.
Iar ia nu numai vreo datorie n-au pliitit sau muicar incepere de vreo
plata n-au facut, ci insukd ia au mai sporit datoriia pritvalii, ca, dilndu-o
la un Hristea cu chirie, cu volnicie ca sit o *i meremetiseascg, din care mai
luind bani pit vremi viitoare, ca din chirie sit sii, plateascii, au indatorit
ci la acela prAvgliia.
Deci, inpreunandu-sit cele vechi datorii *i cu cea facuta de insu*i
Hristeai neavgnd alt mijloc de a le plati, judecata dumnealor velitilor
boeri, la leat 1788, iulie 30, au randuit a sit vinde pravaliia cu mezat. Si
8-au randuit cu dreptate, hind ca de era pravitiliia ei, dar *i datoriile era
iar4i ale ei, caci cele vechi datorii ia de sine au cerut atunci innaintea
ritiposatului mitr[opolit] *i s-au incarcat a le phiti. Iar cea de la Hristea
datorie o Meuse insukd ia.
Si cu toate ca de la mezat au rumas asupra lui Apostol logofat in
taleri opt cute treizeci, dar sit vede ca Apostul (sic) s-au fost tras atunci
din mezat *i au trecut la mijloc patru luni, sfiindu-sit pentru tateala vremii,
fiind vreme de razmirititi s,i lemnile pe loc strein. Tar starostea arititandu-1
cu anafora catre Mavrogheni, ea nu va [vrea] sit numere bani, Mavrogheni,
prin zapcilacul Agii, 1-au silit de au numarat bani MIA voia lui.
Tar dupa toate acestea, Mat din anaforaua starostii cea pentru
mezat, cum *i din deosebit zapisul Sandii, ce 1-au dat Meg de nici o saa in
urrna mezatului, vedem cO, insukd ia au voit ca sit sit vans pravaliia cu
mezat, nemaiputind suferi supararile datornicilor *i incareasile dobanzilor,
cum chear aka sit coprinde tacrirnl Sandii la anaforaoa starostii.
Dcci, in vreme ce insu*i ia, in cea dupa unnii, au ramas multumitg
a sit vinde cu mezat, precum s-au kd vandut *i Apostol cu zor an numarat
bani la Agie, adica acolo unde era poruncit sit facg bani teslim, care bani,
cum ca s-au numarat de Apostol la Agie, *i cum ca an e*it ace*ti bani
din mina lui, aciasta eurat sit dovede*te din insind marturiia ce sit arata
la aciasta anafora a Departamentului, ca an dat in scris Costandin biv
vtori vistier, ce era atunci logofgt agesc, carele mArtmise*te ca bani ce au
dat Apostol pe aciasta pravalie a Sandii, prin 'Mina lui s-au dat, unde
acolea litinga pat an fost fata gi Sanda, cum *i datornici ce avea sit ia de
la (lama ei Apostul au numarat bani *i din mina ei an luoat zapis.
Nu ritmitne dar supt nici o vinii, Apostol caci Sanda nu-ei va fi luoat
toti bani deplin de la Agie, nici este Apostul dator sit dea seams cc s-au
facut de la Agie bani Sandii *i tine i-au luoat, ca el i-au numarat unde
i -au fost porunca ;;i unde s-au cuvenit, adieu la zapciu. Si au luoat pritivaliia
cu bun temei, adica Si cu sinetul starostii *i cu zapisul ei, inpotriva citruia
zapis nici un cuvitnt de catigorie al Sandii nu poate fi priimit peste ani
trei *i jumatate ce an trecut de la zapis pang acum, in care vreme fiin d
judecatile de*chise, Sanda niciodata vreo judecatit cu categoric inpotriva
zapisului n-au pornit.
377
www.dacoromanica.ro
Si de s-ar fi intamplat vreo raspunere binalii intr-aceste vremi
trecute, on din pricina ostirilor, cum s-au intamplat si la .altebinale sau
de vreun foe, Sanda nieiodata nu. ar fi ajutat pe Apostul la paguba.
Ci, drept aceste mai sus aratate, cumparatoarea lui Apostul pe
aciasta pravaliie, fiind, cum zicem, cu mezat si cu zapisul ei, para ai ce-
rerea ce face acum, de la Apostol nu poate fi priimiti.
Tar hotitrarea cea desavarsitit ramane a sa face de catre innii1 imea ta.
1792 iunie 15.
Filaret al Ungrovlahiei
biv trei lOgofat
frezolulia domnulta J :
Io Mihail Costandin SOO voevod, i. gospodar zemli Vlahiscoe,
Din cercetarea ce am Mout si domniia mea eu divan pricinii ace*ia,
am gasit anaforaoa preasfintitului parintelui mitropolit dreapta si en
bung oriinduiala urmata,, cad Sanda dupe ce n-au urmat vreo incepere (15,
plata datoriilor, precum insusi s-a fost legat, cum sa, vede in anaforaoa
raposatului mitropolit, care este intarita si da not din ceialaltit domniie
si dupe ce au bagat si pravaliia in alte datorii, apoi si insusi au intitrit en
isdtlitura ei vanzarea ce s-au facut cu mezat §i an priimit si din banii
vanzarii in mainile ei, dupil cum toate acestea nu le putu tagadui nici
is innaintea domnii mole, dand la mainile cumparatorului anaforaoa eu
domneasca noastra intarire. Cu care aciasta s5, dovedeste ca nici o sila
n-au avut §i mezatu este bun si cumpar5,torul este stapan pe lueru ce an
cumparat dit la mezat, citruia da s-ar fi intamplat vreo paguba in vremile
razmiriti, nici un ajutor n-ar fi putut avea da la Sanda.
Deci, mkar ca nici cu cuvantul lipsii da zestre nu sa" poate ajuta la
para ei, in vreme cc dupe coprinderea ce sa vede la intarirea noastra din
ceialalta domnie, spre a-si dovedi lipsa ce an zis atunci ca are, n-au. avut
sa ne arate acum nici un sent cum ca este adevarata si cum ca an do-
vedit vreo lipsa cut zestre.
Dar cu toate acestea, pentru scapataciunea si ajutonil ei si a copiilor
ei, priimi Apostol logofat ca sit o ajute cu taleri una suta. Si deosebit da
aciasta, da va avea Sanda banuiala pentru bani mezatului ca nu s -au
dat toti la datorii, i s-au zis da catre domniia mea ca poate pentru
aceia sa dea jalba si sit-si caute cu zapcii agesti intr-a earora maini s-au
numarat bani.
Tar lui Apostol logofat i-am dat domniia, noastra intarire, ca sit stiti-
paneasea §i sit alba bung pace da dansa.
1792 iulie 23.
L.P.
vel logofat
378
www.dacoromanica.ro
315. 1792 mai 31.
Preainaltate doamne,
Cu lacrimi, jgluesc marii tale ea pentru pricina de judecata ce am
cu dumnealui Apostol sarafu, pentru o pravalie, la Depertament mi-am
:aflat dreptate. Dar oranduindu-ne i la dumnealor veliti boeri, vgz,
luminate Doamne, ca pe deoparte, Duman.. saraf, cu copiia ce au scos
dupa anaforaoa Depertamentului, ce mi s-au dat dreptate, umbla mij-
locind prin tine va fi avand ajutor, ca sit-mi acopere dreptatea i [bides-
cifrabil j nu ese.
Si pit da alta zapciul eel oranduit, dumnealui vataf da pitharnicei,
innaintea dumnealor velitilor boeri nu ne mai scoate, puind pricinit cit
uneori nu e parintele mitropolit gi alte on cit e din dumnealor veliti
boeri.
Si acum, dupit alta jalbit ce am mai dat iara i, i s-au poruncit de
ittre marlia to ca anaforaoa. Depertamentului, i a dumnealor velitilor
boeri, dinpreuniti §i cu jalba mea sa sit, aducit innaintea Innaltimii tale,
a sa vedea, ca sa i sii, dea porunca de urmare. Si nici dupit aceasta porunca
nu va [vrea] sit urmeze. Imi dit pricing de dreapta, banuiala ca are vreun
intere,s.
Ci, fiindeg, este mai bine de 3 luni da dud patimesc intr-aceasta
judecata §i de la dumnealor veliti boeri, dupg, ce de doao on am exit,
sfar§it.pricinii nu s-au dat, ma rog marii tale, sa fie luminati't porunca
a fi sco§i innaintea marii tale numai cu anaforaoa Depertamentului si
Cu jalba ce am dat, ca, dupa cum Durnnezeu. to va lumina, sit mi .sh
hotara sea.
Si va fi marii tale, nesavar§itg pomenire.
Roaba marii tale,
Sanda capitaneasa de aici
re,,oheliadomntaui]:
Zapciule, ce es;ti oranduit, sa aduci domnii mele anafora da la
dumnealor velitii boeri cu hotargrea ce an Mout dumnealor asupra pri-
cini ace§tiia, dinpreunii, si cu jalba aceasta, ca sa sa vaza da catre
domniia mea.
1792 mai 31.
biv vel pitar
Acad. R.S.R., CXXIII-131.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran; format mic.
380
www.dacoromanica.ro
1, o eamasa, un prosop, i un peschir las sori-mi, Catrini;
2 sitrindare sit sa dea la taring
1, un put, i o truce.
tAceste toate le las asupra gineri-meu, ca sit mi sit faca dupil cum
s-au asazat in adiiata, ci din rudile mele, a sotii mele sit n-aiba voe a
sa scula asupra lor. Tar carii sit va scula, sa fie supt blestemu [color]'
318 sfinti [indeseifrabil ], iar au cost si alte obraza, da fata, carii mai in
jos sa vede iscalit.
Eu Balasa, sotiia lui Negoita, am adeverit
Gheorghie Papa Dimitru, martor
Eu Negoitit seimeanu, martor
Eu Catrina, sora Balasi, martor
Eu popa Tanase duhovnic
Eu popa Ion
Eu popa Iunita
*i am scris [eu] Gheorghie dascalu, cu zisa, dumnealor si martor
[pe verso ] :
Aceastit copie fiind scoasa intocmai dupa diiata Balaii, muma
Voichii, sotiia lui Athanasie grecul, spre a fi crezuta, sa adevereaza da
ispravnicat.
1831 mai 11.
[cloud seurnaturi indeseifrabile ]
Arh. St. Buc., Achizilii noi, LXXVIII-1.
Copie, stare mediocra, hirtie verzuie.
383
www.dacoromanica.ro
I i seam reci gospodstvo-mi.
1793 aeptemvri 2.
L.P.
procit vet logofdt
M.I.M.B., inventar nr. 13 996.
Original, stare buntl; pecetea dornneasea, in tus rope.
25 c. 245 39
385
www.dacoromanica.ro
Costandin Ghiea vel logofat
senznoiturci, greeeaseci, indescifrabilci
Si am scris eu, Gheorghe logoEtt za divan cu zisa polcovnicesii Pauui
si sant si martor.
Acad. R.S.R., CCLXXXI 41.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran.
Gr. N. Mano
Anul 1862 lung octombre 4.
Nr. 81
Acad. R.S.R., LIII-33.
Copie moderns, stare foarte buns; sigiliul Arhivelor in tus verde, interesant, purtind
legends: Principatele Unite Arhiva Tarei Rornanesti".
Preainnaltate doamne,
Din luminaM porunca marii tale, prin zapcilku dumnealui viltafului
za, pnarnici s-au infati*at la judecata dumnealui btiv vel logofat Radu
Golescu (insa prin vechil Marin treti logofat) cu jalba ce au dat marii
tale pentru lacuitori cc au case pe un loc al dumnealui din mahalaoa
Golescului. De la cari cere dumnealui logofat Golescu ramas,sita chirii
pamantului ce nu i-au platit-o uni dints -an*i dupe vremi. Core a rascum-
para i binalile ale unora dintr-ankd care le-au cumparat Mr de a nu i
da du *tire *i dumnealui ca un sta4an al primantului ce este. Si cere
a li sa da *i nizam acelora ce au case intr-acea mahala ca sa, fie urmatori
da acum inainte la obiceiu pam'Antului, adica, sari plateasca chiriia la
vreme. Si cand vinde uni la alti, *i &And iii fac si isi prefac dintr-an*i
binalile, sa aiba si dumnealui de *tire ca sit nu mai tragil dupe vreme
judecati. Fats fiind kti trei din paMti, anu.me : Dobre unchea*, i Andrei
Grecu gi Tunase of tam, care ne ariltara, *i ci jalba ce au dat-o marii tale
dun partea op*ti mahalale, *i buiurdisita iara0. la acest departament ca
sa% RN, cerceteze.
Prin care vazum, aratand ca, ei isi *tin casele pe pamant ce s-au
stapanit d'a% mana,stirea Colti, si du biserica Sf-ului Ilie, care este in maha-
laoa Golescului, *i cei ce au fost pe locu biserici Sf-ului Ilie, platea chi-
riia Cate parale 15 pe an, iar partea manastirii Colti fiind luata, pa seama
dumnealor boerilor Brancoveni, era *i cei cu casele dupe dansul tot
oameni ai dumnealor boerilor Brilncoveni. Si uneori plAtea chiriia pamitn-
tului, iar alteori nu o platea, *i a*a ar fi sMpanit cu pace pan'A la veni-
rea marii sale Alexandru voda, Ipsilant, clnd atunci aratilndu-sa cu stapa-
nirea pe acele locuri raposat vornicu Nicolaie Stirbei, paxintele dumnealui
logofatului Golescu, *i umbland a le face incarcatura la chiriia pamantului,
dupe judecatile ce au avut atunci *i mai in urma la alti luminati domni
ar fi Mmas ca cei cu casele vechi sa sa urmeze chiriia iar care au fost
387
www.dacoromanica.ro
clan vechime, iar cei cu casile noon Y. sit invoiascit pentru chiriia pamitn-
tului. Si a§a n-au mai fost bantuiti. Acum fiindel-i apucit sa dea chiriia,
de la mariia sa Alexandra vodit Ipsilant si dit stanjen po cate parale 20
pretenderisi si ci sl-gi afle &I la judecatit dreptate.
Deci la jalba for le ceruram vreun engrafon la cele ce arata ca
s-au urmat prin judecati, gi -i vazuram numai cu ni,$te copii de citrti in
mama, care coprindea locurile acestea pe seama manastirii Co lti §i a bise-
rici Sf-ului Ilie, iar altceva§i nu avura sit ne arate. Dar vechilu dumnea-
lui logofatului Golescu dupe ce ne arata hrisov al marii sale raposata
intira fericire Alexandra vodit Ghica, prin care en sfat de ob0,e al diva-
nului s-au luat acele locuri de la numitele biserici, si s-au dat in stiipa-
nirea raposatului vornic, tata dumnealui logofatului Golescu, ca un loc
ce an fost clan vechime tot al dumnealui, apoi ne ari to vechilu §i o ana-
fora a dumnealor velitilor vornici cu leat 1784 fevruarie prin care sa,
vede ca an mai avut prigonire cu acWi chiriiasi si dumneaei vorniceasa
Anita Stirboaica, muma dumnealui logofatului Golescu. Si li s-an Meat
musaadea aparandu-i dit chiriia pamantului ce era sit dea da la incheerea
pacii si pana atunci, a§azandu-i ca sl -9i dea chiriia de acolea inainte
fiterare da stanjen po cate parale 20, adicit iar cu musaadea clan cat
sa pliroforisise ca, platea vecini la alti stapani dit pamant po cate parale
25 &A stanjen. Si apoi cand nu va urma-o nici aceasta, sit i sit pretuiasca
binaoa sa-1 izgoneasca.
Asa coprinde anaforaoa dumnealor velitilor vornici, dupe care am
cent paratilor dovada da i-au platit chiriia de la acea hotarare si pana
acum, §i nu avu sa, ne arate nimic. Deci cu dreptate este, and dupe
atatea musaadele ce li s-au facet, acum piarza binalile cum porun-
cesc pravilele pentru cei ce nu-§i plittesc chiriia pitmantulai in trei ani,
dar da vreme ce in jalba dumnealui logofatului Golescu nu o vazum cere-
rea aceasta facutit, ramitne ca sa aiba, dreptate pentrn cererea chirii da
la acea hotarare §i pang acum. Si pentru protimisis ce cere la cei care au
vandut far de a nu i da da Mire §i dumnealui, ca un stapan al pitman-
tului, pentru care si gasim cu cale, cu luminata porunca marii tale, ai en
mumba*aru cel oranduit sit sa aducil toti acei chiriia*i la casa dumnealui,
insa cate unul, unul, sa sa socoteascit pentru chiriie da la hotarfirea
dumnealor velitilor vornici si panit acum. Si pa cat nu vor avea dovada
da la mana dumnealui logofiltului da, plata chirii, sae de la omul dumnea-
lui logofatului, sa apuce zapciu si sa implineasca da stanjeni po cate
parale 20 pe an, cum §i la, cati vor fi cumparari far de iscalitura dumnea-
lui logofatului, care dovede§te ca i-au fost vanzarea fara, da
va intoarce dumnealui bani, si va ramanea stapan si pe binale ca §i pe
parnant. Iar cati din lacuitori va mai ramanea de acolea inainte §itzatori
pe acel loc sit li sa arate da oranduitu mumbay,r fiteraruia hotaritrea
aceasta a judecati, ca sit fiie urmatori a-gi plati legatura chirii de acum
inainte pe tot anal, ca sit nu mai lase sit treacit cei trei ani ai pravili,
ca atunci vor pierde s,i binalile.
Iar hotaratea cea mai desava'rOtit, pentru toate, rilmane a sa face
da, &titre mania ta.
1793 dechemvrie 15.
[senciturd indeseifrabild]
Stepan [indeseifrabilci, greeote
[indescifrabil J vel logofitt
Barba Ortuleanu [?] clucer
388
www.dacoromanica.ro
[ seninciturci indescifrabilci J
Costandin Otopeanu
treti logofat
trecuta in condicil,
Coleclia George Potra.
Original, stare but* htrtie cu filigran.
389
www.dacoromanica.ro
Barbu [I] CArleanu singer
Andonie Fotino
Iordache Budeanu. clucer
Preainngli ate doamne,
Cu aceastil alegere a judecittii departamentului, zapciu eel oranduit,
din luminat5, porunca ma'rii tale, au adus pe amAndooil partile fatg si
innaintea noastrg si dupil cercetarea ce Merlyn si not asupra acestii pricini,
vedem ca dumneaei Mariea BillAceanca face cerere ca WA WA, facg la acest
loc cat tine Polizul trei fete, adieg o fatg cere s5, sit facg cat tine binaoa
cea veche si sU-i plgteascit chiriia dupg urmarea cea veche, de stitnjgn
po parale 65, altg fatg, cere s5, sit facil la, binaoa cea noon, adieu la casa
ce au nadit-o Polizul lunga cea veche si sa-i plilteascit chirie pa stgnjgn
po taleri cinci si altg fatg, cere sg85, fac5, pe fata podului, unde iargsi
au filcut Polizul doog prgvalioare si sa i plgteascg si pe aciast5, fatil a
podului deosebitg chirie tot cute taleri cinci pe stignjgn.
A cgriia, cerere la dreptate nu poate fi priimita, de vreme ce a sit
face la un loc trei fete si a cere trei chirii nu este cu dreptate, fang nu-
nai zicem cg de vreme ce tot locul acesta sit cuvine a avea numai o fats,
precum asa au avut dintru-nceput si precum asa sit .urmeaz5,
la toate locurile ce au pe ansele binale cu chirie. i fiindc5,
Polizul au facut doog binale noon, una nadita Ring5, cea veche si alta
pe fata podului, adic5, acele doog prgvglioare, gitsim cu tale ca pentru
tot locul acesta sit plgteascg Polizul acum chirie noon, care fiind pe fata
podului locul acesta, peste tot za stanjeni cinci si jumittate, sit plgteasca
chirie de tot stAnjenul po taleri cinci, care pe stgnjgni cinci si jumgtate
fac taleri 27 pol.
La care aciast5, chirie sit cuvine a fi B5,15,ceanca multumit5, si nu
poate sit ceara mai multg chirie de la Polizul pe acest loc, Intai, caci
viizum c5,' asemenea chirie au tocmit numita 135,15,ceanca si cu altii ce
s-au innoit binalile tot pe acest loc al situ si a dooa, c5, de la insusi
BMgceanca ne adeverim ca chiriia acestui loc mai nainte era taleri noon,
iar acum zicem c5, i-a intreit, adicg taleri 27 pol.
15i cea desgvgrsit hotgrgre rgingne a sit face de cgtre innaltimea ta.
1794 martie 9.
Ianache Muruz vet vornic
Nicolae vel vornic
biv vet clucer za arie
Preainngltate doamne,
Dupg luminat5, porunca m5,rii tale, ce din divan mi s-au dat, adu-
cgnd zapciu eel orAnduit, vAtafu de visterie pe dumneaei Mariea Bg15,-
ceanca cu pgrAtul situ, Dimitrie Polizu, am mijlocit de a i sit face vreo
invoire, on cu vgnzarea locului a-1 cumpilra Polizul, sau cu alt asgzilmilnt
priimit de amgndoog partile. i n-au stAtut putint5, a sit asgza, ci am
urrnat celalalt mijloc, poruncit iargsi de cgtre mgriia ta si cu om de cre-
dintg rAnduit la fata locului i cu vgtafu de visterie s-au cercetat atgt
fata ulitii dupg locul dumneaei, cat si cea dinpotrivg, si mai malt decgt
pang la taleri cinci, chirie la stgnjgn pe an, nu s-au ggsit, Insit si aciasta
pe locul dumneaei, iar Inpotriv5, s-au gasit o pravalie prefilcutg acum de
curand si chiriia lgsat5, tot dupg asgzgmiintul vechi ce au avut mai nainte,
pe stiinj:tin po taleri trei.
390
www.dacoromanica.ro
S-au masurat i acel loc ce-1 tine Polizul i s-au grtsit fata ulitii stan-
jani 5 pot, din care pe stanjani trei calc5, binaoa ce au prefacut-o Polizul,
iar in stanjani 2 pol n-au facut nimic.
Deci, cat pentru rarnit0ta de chirie ce este neplatita de Polizul pe
ani trecuti, gasese cu cale ca, pe toti acei stanjani 5 pot sa, plateasca de
sand au prefacut binaoa pans acum, de stanjan pe an po taleri cinci,
cum 1-au judecat dumnealor veliti boeri Si zapciu eel oranduit sa faca in-
plinire. Iar pentru chiriia de acum innainte, la stanjani trei, pe care sta,
binaoa cea prefacuta, de vreme ce Polizul n-au purtat de grip, a lua
a*azitmant in scris de la stapana, locului cand au vrut sa prefaciti, am
gasit cu dreptate sa plitteasca chirie de stanjan po taleri apte pe an, la
care s-au multumit 0 el i la care sit cuvine a sa multumi gi dumneaei,
fiindca, s-au incarcat cu doi lei la stanjan mai mult cleat alti chiria0
care este indastul dupa stares F;ti a locului, nefiind vreo ulita mare. Iar
pentru. stanjani 2 pol, ce n-au facut nimic pe dan0i, sa plateasea F;; i de
acum Innainte tot cite taleri cinci pe an.
Iar hotararea cea desavar0t ramane a sit face de catre innaltimea ta.
1794 avgust 22.
Nicolae Filipescu vet logofitit .
frezolulia :
lo Alexandru Costandin .11uruz voevod, i gospodar zemli Vlahiscoe.
Dupa aciasta anafora dumnealor velitilor dvornici, neodihnindu-se
Manila Bitlaceanca, prin vechilul situ, an e§it la divan innaintea domnii
mele, fatirt cu Dumitru. Polizul, cerand ea on sa-0 radice Polizul binalile
ce au fkut pe locul sau, sau si -ii cumpere locul cu pretul ce au mai vitin-
dut acum intr-aciasta vreme alt be alaturea acolea.
Deci, fkand Si domniia mea cercetare pricinii, au intrebat pe Poli-
zul de an facut mai intai vreun a,55,zamant cu pluitoarea cand iii innoia
acele binale 0 de are vreun apodixis in scris si zise ca asupra lucrului
cand prefacea acele binale de prav5,1ii, viind jaluitoarea au cerut ca si -i
dea Cate taleri cinci pe stanjan, precum mai are inchiriiat si alt loc ala-
turea la altii si ar fi priimit si el sa-i dea, iar in scris vreun apodixis n-au
luat, tiindu-se nadajduit la vorba dumneaei, care aciasta o tagadui
vechilul Wilaceancai si zise Inca, ca indata atunci au si pornit judecata
pentru aciasta, precum aratit de vitzum anaforeaoa depertamentului,
ot leat 1787.
Dupe care, am intrebat domniia mea pe vechilul Balaceancrti, de
ce nu s-au facut urmare dupil hotararea acei judecati. Si zise ca mergand
sa masoare locul, Polizul nu an fost vrut sii, sa masoare tot locul, ci numai
acela pe care era acele do5, pritvalioare ce le facea din nou. Si cu aciasta
nici vreo chirie pans acum n-am priimit.
S-au mai intrebat vechilul Balaceancai de mai are alaturea acolea
intr- aceiasi fata, da ulita si alto locuri inchiriete si cu cats chirie be are.
Si zise ca de asta iarna, incoace au dat unuia trei stanjani de loc in pret
chiriiat de taleri dortzeci. Iar Polizul zice ca la nimeni alt nu are loc dat
in chirie cu mai mare pret cleat cite taleri cinci stanjanu.
Deci, macar ca Balaceanca en tacerea ce an facut, fiind anaforaoa
judecati ot beat 1787 in many -0 si nu au pornit vreo jalbrt, ea sa, sa fi
facut energhiia hotaritrii, sa intelege ca, au fost multumita la acel pret
da chirie. Dar, pentru ca nu are nici Polizul in scris vreun apodixis de
a*azainant dupa, obiceiul si oranduiala locurilor, iara0 face banuiala,
judecatii, mai vartos ca nici chiriia n-au platit-o intr-atittea ani.
391
www.dacoromanica.ro
De aceea, am hotAritt domniia mea, mai intiti sa duca zapciu eel
oeanduit, vittafu de visteric pe amAndoii pitrtile innaintea dumnealui vel
logoRit Titrii de Sus ca doar de li sa va face vireo invoire, on cu vanzarea
locului care este mai spre curmarea prigonirii, sau cu vreun alt atAzilmAnt
induplecat diispre amandoa pArtile. Iar and aciasta nu va sta, in putinfa,
atunci sa sit faeg, cercetare de insukti dumnealui vet logofAt cu vedere la
fala locului *i de BA va g'asi pe insusi aceiasi linie a fetii ulitii alte locuri
inehiriate cu mai mare pret decgt taleri cinci stAnjiinul, dupii acel pret
ce sit va dovedi mai mult, sa aiba §1 Polizu a plitti 135,1gceancAi pe toti
anii, de la insusi vremea ce s-au prefkut prAvaliile cu innoirea zidului,
pitnA acum.
Dupes care aciasta domneasa hotitrAre uriniind dumnealui vet
logofit, ne Elea ariltare printr-aciasta allturata anafora, ea nu s-au gAsit
pe aceiaRi linie a ulitii chirie cu mai mare pret detest taleri cinci stAnja-
nul *i ca pentru locul cut 3 stiinjilni pe care sta binaoa cea nog au ramas
multumiti amAndoit pgrtile a fi chiriia sate taleri *apte. La care anafora
a dumnealui neodihnindu-se nici Polizul, nici 135,15,ceanca, au e*it de
iznoava, la divan innaintea domnii male amii,ndo"a pArtile, Polizul cerand
scgdere ca 0, plateasa, dupil cum era chiriia mai nainte, iar Bglitceanca
ceritnd a fi indatorat sa-i plAteascl Polizul mai mult *i cleat acei taleri
*apte pe stAnja,n.
Unde, la aciasta pricinuire a tor, facand domniia mea chibzuirea
dreptItii, am gAsit cu cale *i am mai incIrcat pe Polizul, cu taleri unul
la stitiniAnul locului ce an flout binale noes, numai *i numai pentru ca
n-au grijit a-si face sigurantiia lui in scris, iar celelalte le intArim dupl
anaforaoa dumnealui vet logofAt qi zapciu sa urmeze.
1794 noemvrie 16.
L.P.
I I
vet logarat
Arh. St. Buc., Achizitii noi, LXXIX-7.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran; pecetea domneasca, inelara, in tus rosu.
Toate lucrurile *i facerile des bine Cate sa fac dupit urmarea bunit-
t4ii, nu numai ca slut *i sa zic bune gi aceia ce le saivar*.a'se au laud5,
des la oameni, ci *i de la Dumnezeu at5,t intr-aciastii, simtitoare ai vg,zut5,
lime c'ktiga dar *i ajutor, era gi dupa, petrecanie dintr-aceste vremelnice,
dobitndesc pomeniri vecinice si u*urare sufleteasa,.
Socotesc dar cii, intre aceste faceri des bine, cu cale gi cu dreptate
ieste i pentru slugile ce slujesc cu osardiei cu bunA credintA, stkAni-
tori for sa i miluiasca i i sa i diiruiasc6 stAp5ini cu stilpgne*ti mile pre fies-
care dupil sIrguiala slujbei gi cu credinta cu care s5, va arAta, ca sit fie
pentru pomenirea tor.
Drept aceia, fiindca daseMul Radu, citint'Aretul, ne-au slujit des
mica vii,rstg *i dupa ce au invAtat me*te*ugul psaltichii eilsAtorindu-sk
au slujit biserica sfintilor patruzeci des mucenici des aici dun Bucure*ti,
ce ieste metohul sfintei episcopii Minnie si cunoscutil fiind dreapta
392
www.dacoromanica.ro
slujba lui, am binevoit §i printr-aceasta carte a smerenii noastre ii hara-
zim casa ce o avem cumparata, da, la dumnealui Hristodor Niculescu pa,
locul acestui metoh, dand pa an la metoh cate o jumatate oca da ciara,
pentru chiriia locului.
Deci, sa aiba a tinea si a stapani aciasta easy cu locul, i cu celalalt
coprins al iei, inpreuna cu sotiia §i cu copii, ce le va da Dumnezeu, dan
neam in neam, cu buns pace §i nesuparati da catre nimini.
i spre incredintare, adeverim scrisoarea aciasta cu insusi pecetea si
iscalitura noastra.
1794 martie 16.
L.P.
I I
.396
www.dacoromanica.ro
1-au adus si inaintea noastri fatit cu Dumitru. sin Hagi Panait i cu Stanca
nnunit-sa. Si din cercetarea ce fileam asupra acestii pricini, eisim hotit-
rirea departamentului urmati fara dreptate. Mei de la vinzarea ce au
facut Hagi Panait pe acele doai pravalii si pana acum, fiind trecut peste
un an, si insusi Dumitru mirturisind inaintea noastri ca Ina; de atunci
au stiut vinzarea si au ticut pinit acum, au pierdut protimisis ce au avut,
fiindca acest Dumitru si eind n-ar fi fost lepidat de tats -situ de a 0,
mai numi fecioru lui, iarisi nu avea mai multi dreptate deck aplo ca
fecior al vinzitorului sit ceari" protimisis in vreme euviincioasi, adieit in
sorocul eel rinduit da treizeci da zile la cei ce stint de fat. Cu cat mai
virtos ca si chiar in vremea sorocului de ar fi ficut Dumitru aceasti cerere,
iarisi nu A, cuvenea si fie primiti, ca unul ce nu poate sa zica ca are
dreptatea cea fiiasci In vinzarea tatilne-siu, de vreme ce tats -situ lepi-
dandu-1 si neprimindu-1 de a sa mai numi feciorul lui, au ramas strein
si gol de toate dreptitile cele firesti, pentru ale lui blestemkesti fapte si
netemere de Dumnezeu, necijind pa tats -siu cu pagube, cu sudalmi
si cu pornire De ale ciruia fapte micar ca era in destul numai
sing,ur mirturiia tatilne-sau, dar vedem ca stint dovedite de tats -siu si
prin carti de judecati ce au tras Hagi Panait cu acest Dumitru fii-sau.
Ca si Mavrogheni cu intirirea ce face la anaforaoa celui de atunci boer
judecitor de la Agie, porunceste la vel aga ca si deosebeasci pe Dumitru
cu nevasta lui din casa tatine-siu, spre a-si avea tats -siu odihna sa,
facandu-i zapt ca si nu-1 mai supere.
Iar la ceia ce zic boerii judecitori ca cu diruiala de taleri cinci sute
ce, in urma vanzarii, au ficut Hagi Panait la fii-sau Dumitru, si dove-
deste ca 1-au ertat si ca vinzarea au ficut-o Hagiu din pizmi si din necaz.
Dar acestea le zic de la dumnealor, iar adeviru nu este asa, caci nici
1-au ertat, nici i-au daruit cevasi, de vreme ce pe Tanga cele scrise in
zapisul vanzarii paraponemata ale Hagiului asupra acestui fii-sau ne
arata Stancul de vizum deosebiti adeverinti scrisa, acum la 14 ale tre-
cutului mai, prin care chiar ap,sa scrie :
(M-am mirat cu ce minte s-au sculat fii-meu Dumitru sa riscumpere
priviliile in vreme cind 1-am lipsit din mostenirea mea pentru necuviin-
cioase faptele lui, cum sant dovedite prin cirtile de judecati ce am tras
en dansul. Eu aceste pravalii le-am vindut de bunivoia mea si sapte
pungi de bani ce am luat pa ele iar cu ei in casa i-am cheltuit, adica cu
sotiia mea, cu fii-mieu si cu noru-mea. Am plitit si datorii pe unde am
fost dator si ce au mai ramas taleri o mie i-am dat sotii mele ca si sa
chiverniseasci. Si mai mult nu am dat nimirora (sic). Iar ca sa scoala
acum fii-mieu peste un an si doai luni da cere pravaliile cu rascumpirare
de bani, ritu si fara tale si fara nici un cuvint. Caci eu cum ark si cum
sa arata si in carti, pentru ale lui netrebnice fapte 1-am fost lipsit si din
mostenire si si nu dea Dumnezeu la nici un pkinte acest fel de fecior.
Ci pravaliile si le stipineasei cumpiritora pentru ca le-am vindut de
a mea bunivoe. Si &And am vindut pravaliile si fii-mieu au fost de fatiti,
dar fiind pe acea vreme in blestemitii, trebuinti n-au fost de a-1 pune
sa iscaleasca, nesocotindu-1 ca un fecior al mieu).
Iata dar el din insusi aceasti de acum adeverinti a lui Hagi Panait
sa dovedeste ca nici 1-au ertat, nici i-au daruit cevasi.
Iar pentru ca nvai zic boierii judecitori ca isealitura mumii lui Dumi-
tru din zapisul vanzarii nu sa tine in seams caci hind sotie vinzitorului
i s-au cizut sa nu si inpotriveasci barbata sau. Iar acum, cu pricing cilu-
397
www.dacoromanica.ro
ggrii dgspgrtindu-sa de bgrbatu-sgu, rgmgne ia stapang §i vrgnd ea sa
rgscumpere, are dreptate.
Noi zicem c'g' este de fates vazutg nedreptate, intai, eget altul au
cerut protimisis §i altuia dau dreptate, fiindca cererea au filcut-o Dumitru,
iar nu mums -sa. A doao, cg Hagi Panait nu este caluggrit, ci este §i
astgzi mirean, cum nici insusi sotiia lui nu tAggdui. A treia, ca mgcar
de s-ar fi 1i caluggrit, sau macar de ar fi Si murit care este mai mult
decgt cgluggria, iarki nu ar putea sotiia lui sa cearg protimisis a ras-
cumpgra lucru care au fost al bgrbatg-sgu, iar nu a ei zestre §i care 1-au
vgndut barbatg-silu de stint acum un an si doag luni, 6,6 si ia putea sa
fad], cerere de protimisis iarki in sorocul eel rAnduit, dovedind insg cg an
din averea ei voe§te sa intoarcg bani.
Ci drept aceste mai sus argtate, nici Dumitru, nici mums -sa Stanca
nici o dreptate de protimisis neavgnd acum peste un an ;,;i doa'g luni.
Dupes dreptate urmeazg ca Stancul bogasieru sa §i stapgneascg acele
doag pravalii dupes zapisul de vgnzare al lui Hagi Panait, cu bung pace.
Iar hotgrgrea cea des'avgr§itg rgingne a sa face de cgtre ingltimea ta.
1794 iunie 7.
Vel logofgt
Vel logof
Vel dvornic
Vel dvornic
Vel logofgt
biv vel clucer za ane
frezolulia domnului J :
lo Alexandru Costandin Afuruz voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
La aceastig anafora care au fgcut domnii mele dumnealor velitii
boeri, nergmgind Stanca sotiia lui Hagi Panait odihnitg, au eFit la Divanul
domnii mele fates cu Stancul bogasierul, unde fAciind domniia mea cer-
cetare pricinii acqstiia, am ggsit bung judecata dumnealor velitilor boeri
la cuvantul de protimisis, mai vgrtos Dumitru nu are nici o dreptate la
cererea lui, pentru pricinile ce ni sa aratit.
Dar fiindcg Stanca, sotiia lui Hagi Panait, fgcu la Divanul domnii
mele o deosebitg provlimg, cum cg an avut vie a ei dg zestre care au
vandut-o bgrbatg-sgu §i cg acei bani dupes viia ei i-au cheltuit barbatg-
sgu la facerea acestor prgvglii §i pgng acum iaste lipsitg de vie, am porun-
cit domniia mea de s-au fgcut cercetare prin dumnealui vel logofat de
Tara de Sus, lui Hagi Panait bgrbatg-sgu de an avut adica, Stanca sotiia
lui vie a ei dg zestre §i de au vAndut-o.
De la carele ne-au adus dumnealui vel logofat adeverinta lui in scris
supt isegliturg-i, cum ca cu adevgrat cinci pogoane §i jum'gtate vie lucrg-
toare cu pgmgntul ei i o egscioarg, opron, crams §i cu vasile ei, au avut
sotiia lui la Urlati, care an vandut-o el cu adevgrat. i cum cg nu are
nici un lucru nemirator de a pune in Mc.
Dupes al cgruia tacrir, aysand Stanca dreptate dupe pravili, a-i
pune bgrbatg-sgu in locul vii alt lucru iarki nemi§cgtor §i neavgnd bgr-
batg-sgu nici vie, nici alt lucru nemirgtor, fgrg numai aceste pravalii,
am hotgrgt domniia mea ca cu acest cuvgnt al zestri sa aibg dreptate
Stanca, la una dintr-aceste doag prgvglii ale Varbttg-sgu.
i a§a oranduind domniia mea de s-au flcut cercetare la fata locului
prin masurgtoare de stanjeni §i prin vederea acestor doag pravalii, ni
398
www.dacoromanica.ro
s-au dat pliroforie ca amandoaa aceste pravalii, si la marimea locului si
la starea binalelor sant deopotriva, atata numai avand deosebire, adica
una din pravalii avand chip de curte in dos, iar alta avand alta bina de
doaa case i locu unde era sa-i fie curtea ei in dos. Din care prilvalii
insusi Hagiica au cerut sa is pravaliia cea cu curte vi sa ramie Stancului
ceilalta care are si osebita bina.
Deci asa hind pricina, s-au si invoit ei intre ei. Si pentru acea pra-
valie cu curte au intors Hagiica, Stancului taleri 1450, adica cu taleri
300 mai jos din jumatatea a taleri trei mie cinci, sute cump'aratoarea
amandorura pravaliilor, pentru cad ramane Stancului §i deosebita bina
in dosul pravalii lui, precum vazum domniia mea zapisul Stancului ce-1
da la mina Hagiicai, dupe care ramane Stanca sa-si deosibeasca cu uluce
prin mijloc pravaliia lui ce-i ramane cu binaoa din curte in dos, ca sa
poata si Hagiica Linea pravaliia ei cu curtea, fara de alta prigonire intre ei.
Si intr-acestasi chip sa le fie stapanirea. Adica Stancu salt tie pra-
valiia cea cu binaoa deosebita din dos si Hagiica pravaliia cea cu curte.
Atata numai cand Hagiica va vrea sa instreineze cu vanzare pravii-
liia la altul, sa sa protimiseasca Stancu a o lua tot cu acest pret de taleri
una mie patru sute cincizeci.
intr-acestasi chip dar intarim si poruncim sa sit urmeze.
1794 avgust 13.
L.P.
vel logofat
Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, XXIX-19.
Original, stare bung hirtie cu filigran; pecetea domneasck in tu§ row.
399
www.dacoromanica.ro
x Eu Costandin coj [ocarul], martor
x Eu jupaneasa Safta, sotiia raposatului Panait, martor
Eu R adu Odecila [ v ], marto[r]
[semnat urd grece,ased indescifrabild 1, martor
Si am s cris eu popa Dona of mahalaua Negutatorilor, cu zisa dumnealor
vi martor.
Acad. R.S.B., CXVIII-61.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran.
26 - C. 245 401
www.dacoromanica.ro
acele zapise care le vazum unul cu leat 1780 martie 15, de taleri 1 000 *i
altul de taleri 540 tot cu acel leat mai 3.
Si spre mai bung descoperire a adevitirului an adus la judecata si pe
un Soare, i Anastase negutatori da cinste, carii deters marturie ca Tudo-
rache este fecior lui Hagi Tudor *i ca au fost negutatori cu sermaia. Si din
pricina banilor ce an imprumutat tats sau pe Tudor loan care s,i pima acum
nu i-au mai platit, cum *i dintr-alte pagube ce i-au curs din intaraplarea
vremilor au ajuns la mare lipsa *i saracie, neavand nici hrana vietii cea din
toate zilele, avand i trei fete *i *ade pe u*i streine neavand casa.
Deci dupa zapisul ce este in mana lui Tudorache, nu este lasatit
binaoa din copii in copii lui pana in veci. Si era sa ramie a manastirii dupg,
moartea jaluitorului. Care 'Ana a nu muri, intamplitindu-i-sa aceasta disti-
hie, avand si trei fete de varsta, gasim cu cale sa fie luminata porunca marii
tale titre starostea de negutatori ca prin *Urea egumenului sa vans binaoa
cu mezat *i din bani ce va esi, sa ia pe jumatate Tudorache pentru ajutorul
casittorii fetelor lui si jumatate sa ia manastirea, eaci au scris egumenu in
zapis sa fie a copiilor, iar nu sit fie a lui Tudorache feciorul lui, chiar pe al
lui nume. Si scriind copii, dupil pravila si coprind i nepotii lui Hagi Tudo-
rache, fetele acestui Tudorache. Si inert n-au scris dupa moartea lui Tudo-
rache jaluitoru, ci au scris dupe moartea copilului, care sa intelege al copi-
lului eel mai dupe urma.
Iar hotitirarea cea desavar*ita ramane a sa face de dare inaltimea ta.
1794 noemvrie 13.
fsemnaturei greceascd, indescifrabilii]
[semndturd indescifrabilci ]
loan findesaifrabil j sardar
Preatinitiltate doamne,
Pe aceasta alegere a judecatii depertamentului neramaind odihnit
,evghenie igumenu Nuceteanu, vatafu de aprozi, din luminata porunca
marii tale, au adus inaintea noastra pe Toma Colpovici, vechil cu adeve-
rinta in scris al numitului igumen, fats cu Tudorache sin Hagi Tudor,
unde dupa, cercetarea ce facum *i ph asupra acestei pricini, vedem ca nici
o dreptate nu poate avea Tudorache la cererea ce face, de a vinde cu mezat
binaoa acei pravaiii ce o au fiticut-o tats -sau pe pamantul manastirii Nuce-
tului, de vreme ce in mezamitintul ce au facut tats -sau cu manastirea nu
coprinde ca de i sa va intitimpla orilui on vreo distihie, sa aiba atunci
voie a -Si vinde binaoa, ci coprinde numai ea binaoa ce va face sa o stapa-
neasca el *i fii-sau eat vor trai, platind pe an chirie po taleri 20. Si. dup5,
moartea fii-sau, sa ramie a manastirii care in ani 22 ce sa vad trecuji de
la zapisul de mezInfint *i pana acum insu5i Tudorache marturisi ca pra-a
valia au avut-o data cu chirie cite taleri 100 pe an. Ci sa intelege ca s-au
folosit cu cite taleri 80 pe fie Bare an.
Deci dupa puterea zapisului de alezamant, dreptatea urmeaza a*a :
sa stapaneasca Tudorache pravalia 'Ana la moartea lui i dupa moartea
lui si ramie a manastirii, neavand voe cu nici un fel de mijloc de a o lustre-
ina la alts mini, impotriva mezamantului ce au facut tats -sau eu stapanu
pamantului.
Dar fiindea la pricinuirea ce zice Tudorache, el nu-i di mina de a
mai Linea aceasta bina in stapanireli, insusi igumenu viind inaintea noas-
tra, priori ca pretul ace*tii binale dupe halul i starea in care sa afla astazi,
-402
www.dacoromanica.ro
sa-1 raspunza manastirea la numitul Tudorache si sa ramae stapana pa
bina.
Dupa primirea *i multumirea igumenului, cu pitac din partea jude-
catii, am oranduit pe starostea de negutatori si impreuna cu doi vtori vor-
nici, i cu meemer-basa si cu alti mesteri lemnari si zidari, facandu-sa pre-
tuire binalii, dupa, starea in care sa afla acum, vazum ca taie suma peste
tot taleri sapte sute saptezeci *i trei. Ci acesti bani ramane sa-i raspunza
manastirea la Tudorache F,ti sa ramae stapani pa bina.
Care aceasta zicem sa sa urmeze nu pentru ca doar are Tudorache
vreo dreptate la cererea ce face, ci numai pentru caci este cu primirea si
multumirea igumenului.
Iar dreptatea, precum si mai sus am zis, urmeaza sa sa pazeasca
puterea zapisului de asazamant intocmai, adica sa tie Tudorache binaoa
in stapanireli pana la sfarsitul vietii lui si dupa moarte-i sa ramae pa seama
si in stapanirea manastiri.
Iar hotararea cea desavarsita ramane a sa face de care inaltimea ta.
1795 ghenarie 28.
[semneiturei indescifrabilii]
Vel logofat
Vel dvornic
Vel dvorpic
biv vel clucer za arie
[rezolutia domnului] :
lo Alexandra Costandin Muruz voevod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Nemultumindu-se Tudorache, sin Hagi Tudor, la anaforaoa dumnea-
lor velitilor boeri, au exit la Divan inaintea dornnii mele, fats cu Toma
Calpovici vechilul egumenului Nuceteanul. Uncle nu avu Tudorache nici
un cuvant vrednic de judecata a putea strica puterea zapisului tatane-sau,
care scrie curat numai pang la moartea lui sa sa urmeze asazarnantul acela,
far de numai pentru saracia si scapataciunea lui cerea voe a sa vinde la
mezat, da a sa ajuta din pretul ce ar eksi.
A caraia cerere neputand fi primita, da a face judecata pentru sara-
cia lui nedreptate *i cunoscandu-o aceasta, el sa intoarse si zise ca sa i sa
mai dea cevasi peste suma pretuitorilor si sa ramae pravalia pe seama
manastirii, ca de a o mai Linea el, putinta nu are.
Deci la aceasta cerere a lui facand domnia mea musaadea pentru
a lui scapataciune, hotaram sa-i mai dea egumenul alti taleri 127 peste
taleri 773 pretuirea binalii, en care sa sa lac& taleri noua sute si 81 ramae
pravaliia supt stapanirea manastirii. La care aceasta s-au multumit si
vechilu egumenului.
intr-acestasi chip am Mara anaforaoa dumnealor velitilor boeri
ca Band egumenul acesti taleri 900 sa ramae stapan desavarsit pe pravalie,
ca si pre pamant si zapciu sa urmeze.
1795 fevruarie 7.
L.P.
I I
vel logofal
Arh. St. Buc., M-rea Nucetu, XV-24. ,
Original, stare foarte bund, hlrtie cu filigran; pecetea domnului, In tu§ roqu.
403
www.dacoromanica.ro
334. 1795 ianuarie 29.
lo Alexandru Costantin 111nruz voevod i gospodar zemli Vlahiscoe.
intre alte rufeturi trebuincioase politii Bucurestilor, fiind si rufetul
blgnarilor, adicg cojocarii suptiri si avgnd hrisoave si carti domnesti de
oranduiala si obiceiurile rufetului lor, au cerut ca sg, li sa intgreascg si
prin hrisovul domnii mele.
Care, acest rufet, fiindcit dintru inceput an tinnt de cgmarg si mai
nainte an fost un rufet cu cojocarii bascalii si cu islicarii, iar de la o vreme
incoace s-au deosebit cojocarii bascalii, i islicarii, fgandu-sa amIndoaog
aceste bresle un rufet si an ritimas cojocarii suptiri deosebiti.
Mai intgi am orgnduit domniia mea pg, dumnealor cinstitii si credin-
ciosi boerii domnii mele, vel logofitt de Tara de Sus si vel camaras de
au Meat intrebare acestor bresle de voesc adica a fi osebiti si de aduce
osebirea lor vreo stricgciune. Si an rgspuns ca," cu voia amgindurora partilor
s-au deosebit, neaducandu-le nici o stricgciune.
Dupg aciasta theorisind hrisoavele ce le-au avut breslile acestea si
vazand obiceiurile si oranduiala lor intocmite cu bung oranduiala, am dat
hrisovul domnii mele deosebit isl learilor si cojocarilor bascalii pre obiceiu-
rile lor. Cum si rufetului cojocar ilor suptiri am dat acest domnescul nostru
hrisov deosebit si singur pg, rule lor, prin care intitirim toate obiceiurile si
oranduiala lor, ce sit coprinde mai jos, prin argtatile ponturi, ca sa li sa
urmeze intocmai, adicg :
1. Sit sit facg foae de chiurciu-bas[a] pentru cititi sa aflig, intr-aciasta
vreme la mestesugul sinegutgtoriia aciasta a blgnarilor, adicg, a cojocarilor
suptiri si matrapazi priimiti si alesi dg, rufet, carii ca sg, fie cunoscuti si
.stiuti de acum innainte, spre a putea numai ei a metaherisi mestesugul si
negutittoriia. aciasta. Iar altii de sinesi sa nu sa amestice a sa, face insusi
blgnari si cojocari suptiri. Sa sa arate acea foae la dumnealui vel camaras'
ca sa sit treacg la condica camitirii spre a fi stint.
2. Dintr-acestiia, carii vor fi mai de isprava, bgtrgni si cu praxis,
0, fie cinci proesti ai rufetului lor, ca cu dgnsii inpreung sa aibg, chiurciu-
bas[a] a-§i povgtui breasla lor si a purta grija peste toatg vremea a sg,
urma si a sa, pgzi cele ce orgnduim mai jos, anume.
3. Sg aibg chiurciu-bas [a] cu. acesti proesti dinpreung a cauta prici-
nile si judecgtile breslii lor, pentru ale mestesugului lor, i pentru ucenici si
6,1E, §i pentru cei ce vor face stricAciune lucrului cuivasi, i pentru cei ce
vor fi neurmatori la vreuna din cgte sant legati si hofargti a le pgzi printr-
acest domnescul nostru hrisov, de care &and va fi trebuintg strgnggndu-sa
la un loc chiurciu-bas [a] cu acei proesti, adicg, cand va fi in pricing blgnar
cu blgnar, sg, trimitg, sa chieme pg acel cu pricina si cand acela din sinesi
nu va urma a veni, dupg instiintarea ce-i va face chiurciu-bas [a] si cu cei-
lalti proesti prin trimis, atunci sg, aibg, volnicie a-1 aduce si far-de voe cu
neausul rufetului lor si sa -i is treapgd bani patruzeci.
Si hotgrand pricina aceia in scris, supt iscaliturile lor, dupg dreptate
fii dupg obiceiu mestesugului lor, pg cei ce va fi cu pricing de indreptat, sa-i
indrepteze, iar pa cei ce va fi cu vina, da va fi vina mai mica, F35,-1 faca cer-
tare si dojang, dupg, obiceiul rufetului lor, iar pg, cei ce va fi cu vina d& pe-
deapsg, sa, aibg a-i argta la dumnealui vel camaras, dinpreung cu alegerea
lor in scris, ca cercetandu-li-s1 vina, sa-i pedepseascg. Ins& pe unii ca aceia
404
www.dacoromanica.ro
vinovati, sa-i hotarasca a da *i cote oaresscare geremea la cutiia da milos-
tenie a rufetului lor, dupe masura vinei, in loc da pedeapsa.
4. SI aibil a Linea acest rufet dup5, obiceiu ce an avut, cum au *i
alte rufeturi, cutie in care sa sa stranga de catre oranduitul ceau* al chiur-
ciu-ba,ii in toate sambetile saptamanilor ate trei bani da fierarepravalie.
5. A*ijderea *i cei care dintr-an*ii va cumpara marfa de blanarie,
on parnantean on strein, sau samuri de la vreun negutator pamantean on
strein, sa aiba a da la cutie bani treizeci la suta da lei, atat cumparatorul
cat *i vanzatorul iar4i bani treizeci. Iar sand vanzatorul negutator nu
va vrea sa dea ace*ti bani la cutie, nimeni din blanari sa nu sa cuteze a
cumpara marfa de la acela pans nu va da acei bani la cutie, iar cumparand
inpotriva, sa dea seaama acel cumparator.
6. A*Ajderea sa stranga la cutie *i oareve geremele de la unii ce vor
fi hotarati, dupe cum am zis, pentru vinele lor, cum *i de la altii carei deo-
sebit le vor da mana a face de sine*i vreo milostenie *i vor vrea insu*i a
arunca la cutie.
7. A*ajderea sa stranga la cutie gi cei cite taleri zece de la cel ce va
e*a mester a darhide pravalie, precum mai jos sa coprinde. Care aciasta
cutie in care iaste sa sa stranga acest venit de bani, sa sii pecetluiasca cu
pecetea chiurciu-ba*ii, i a acelor proesti. i aga pe,cetluita sa sa pastreze in
seaarna proesto*ilor, purtand di grija ca sit sa stranga venitul ce este
oranduit.
i cand in breasla lor 85, va intampla vreunul a muri intru scapata-
chine sau vreunul din vreo boala indelungat5,, on din slabiciunea batra-
netilor trecute nu va fi vrednec a sa chivernisi sau de alts intamplare de
la Dumnezeu va cadea in lipsa desavar*at, atunci din cutiia aciasta sa sa
dea ceia ce sa cade, ca mortul sa si ingroape cu cele trebuincioase dupe
oranduiala cre*tineasca *i saracul sii sa ajute dupe datorie. insa acea cutie
sa nu sa daschiza de altul, ci iar de fata fiMd innaintea celor cinci ce au pus
pecetile sa sa de*chiza. i luind banii ce va fi trebuinta, iarki sa sa pecetlu-
iasca la loc. i de nu vor fi cei dintai carei an pus pecetile, sa fie altii in
locul lor, a o pecetlui iara*i cinci da isprava din rufetul lor.
8. Cazaclii eand aduc marfa din Tara Cazaceasca sa nu fie volneci
ei a o dezlega, ci intai sa dea dii *tire chiurciu-ba*ii, carele inpreuna cu acei
proesti sa mearga ca sa fie fata la daschiderea marfii. i taind pretul ce sa
cade, prin tocmeala ce vor face intre dan*ii fierare dupe acel pret sa cum-
pere i sa ia cat le va fi trebuinta.
9. Marfa de Rumele sa nu fie volnic eel ce o aduce nici si o dezlege
far-de *Urea chiurciu-bmii *i a celorlalti proesti, nici sa o lucreze aici sau sa
o vanza cu blana *i cu pielea, ci, intai sii dea da *tire chiurciu-bmii sa
mearga inpreuna cu ceilalti proesti sa o tocmeasca i taindu-i pretul, sa o
ia toata cu radicata.
A.*ajderea gd cazaclii, cum *i liptcanii tot cu radicata sa o vanza la
breasla blanarilor, iar sa nu fie volnici a lucra ei marfa aid.
10. Vulpile, jderii, pisicile si alte maruntai de cojocarie sa nu fie
volnici nimeni din alte bresle a cumpara *i a lucra, pentru a le vinde *i a be
face negutatorie, adica nici abagiu, nici bra*ovean, nici matasar, nici cro-
itor, nici armean, nici ovrei, nici bresla* slujator, nici slugi, nici alt nimeni,
far& de numai de va strange *i va cumpara pentru trebuinta sa, aid face
lui-i-si haine de purtat. Iar intr-alt chip de sa va amesteca in breasla ce
405
www.dacoromanica.ro
este a blanarilor vi-1 va dovedi chiurciu-bav [a] cu isnaful sau, sa o is prb
seamy ecimarii domnevti acea marfa.
11. Cei carei vor fi sa iasa dupe la stapani ca sa-vi davehiza
sa n-aiba voe da sinevi far-de voia stapanului vi far-de voe de la chiurciu-
bav [a] vi de la rufet, ca sa-1 cerce intai da este vrednic a avea pravalie *i a
sa numi meter vi de *tie mevtevugul desavarvat. Iar dup5, ce va lua voe si
sa va vedea ca este destoinic la aciasta, dea intai taleri zece la cutie,
dupe cum le-au fost obiceiu vi ava va deschide pravalie.
12. Ircenicul sa nu fie volnec sa iasa de la stapa'n pana la soroc, eat
ii va fi tocmeala, nici sa-1 priimeasca alt nimeni din rufetul lor. Avajderea
gi dupa ce igi va inplini uceniciia, inca sa nu fie volnic sa iasa, nici 45,-1
priimeasca nimeni pana nu va sluja si stapanului sau, cu simbrie un an,
cum an fost obiceiu.
13. Cand sa va intampla a veni nescareva cojocari suptiri streini du
printr-alte parti, sa nu fie volnici a devchide pravalii aici pan5, nu-vi vor
lua intai bir aici intre ceilalti cojocari si senet la mans ca va ceilalti. Tar
dupit ce i i va lua birul, de va fi gi vrednec cu mevtevugul pa deplin, atunci
cu vtirea chiurciu-bavii vi a rufetului sa aiba voe a devchide pravalie, dand
vi banii la cutiia lor.
14. SA, aiba chiurciu-bas [a] dinpreuna cu rufetul lui, purtare de grija
in toata vremea a cerceta, vi a gasi pe toti cei ce ar urea sa mistuiasca vama
domneasca dintr-acest rufet al lor. Si pe carele va dovedi intr-aciastA,
fapt, sa aiba a-1 da la vel vamev ca sa-vi plateasea vama obicinuita pa de-
plin vi Inca sa i sa faca vi cercetare ca sa fie spre pilda altora.
15. De sa va intampla vreunul din rufetul acesta a muri, atuncea
sa aiba, chiurciu-bag [a] a da in tire la dumnealui vel camarav, unde s-au
dat ca sa sa tie atat condica da hrisovul vi randuiala rufetului acestuia,
eat vi catastih da numele lor, ca sa scoata din catastih numele acelui wort
sau a vreunuia ce au lipsit. Si intrand altul in loc din cei ce vor eva me*teri,
iaravi sa sa arate la dumnealui vel camarav ca sa sa Indrepteze la catastih.
Asemenea vi altii ce sa vor adaoga, dupa vremi, la rufet vrednici gi pri-
imiti da rufet, aratandu -sa la vet camarav, sa va trece in catastih.
16. Sa urmeze vi sa pgzeasca lucru gi masura blanilor la mice fel da
felurimi dupe oranduiala ce au fost prin hrisoavele lor. insa blana intreaga
de carom, o suta patruzeci de tanele ; blana intreaga de nurci, vaptezeei
tanele cu cafalile lor ; blana intreaga de sangepi negri, cloaca sute doaoazeci
gi cinci tanele ; blana intreaga sangepi da Sibir, doao5, sute patruzeci tanele ;
blana intreag5, de sangeapi provti, doaoa sute i cincizeci tanele ; blana
intreaga de pantece de vulpe, vaisprezece tanele ; blana intreaga spinari
de vulpe, optsprezece tanele ; blana intreaga de carsaci, treizeci tanele ;
blana intreagA, de carsaci cu bogazurile lor, noaoazeci ; blana intreaga da
dihori pestriti,vaizeci ; blana intreaga da jder, optzeci tanele ; blana intreaga
zardavopacea, noaoazeci ; misada intreaga pacele de samur, o suta optzeci
vi doi, cu vapte favchii, blana intreaga de zardevolenii, o suta doaoazeci ;
balana intreaga da, veverit'a, doaoa sute tanele ; blana da ialamgicuri,
patru sute treizeci ; blana intreaga da vatrange, cloaca sute i cincizeci ;
blana intreaga pantece da sangepi negri, o suta doaogzeci ; blana de rani,
vaizeci ; blana de croc, lungul de palme cinci si jumatate, jar in poale de
vase palme. .Asemenea vi blana de ha'rvae tot aciasta masura sa aiba.
Toate aceste felurimi de blane nu numai sa aiba a be face pa numarul
ce poruncim, ci vi mari sa fie dupe masura cea cuviincioasa ; cum nici
putrede sa nu fie, sau nepotrivite, sau necusute bine, caci dovedindu-sa
406
www.dacoromanica.ro
cojocarii in vreun f el da viele*ug, sa vor pedepsi. Si eel ce va cumpara, sa
aiba a le numara, ea de va gasi lipsa din masura aciasta i cat de putin
mai mica, sa aiba a arata la dumnealui vel camara*. Si acel blanar care au
facut aces bland, intorcand banii cumparatorului, sa sa *i pedepseasca.
Cum si blanile ce le fac mici pentru panighiruri, sa fie volnici a le vinde *i
aici insa dupa pretul lor.
17. Asemenea cate oranduim mai sus pentru numitul rufet, stra*nic
poruncim ca sa aiba chiurciu-ba* [a] dinpreuna cu proesti ai rufetului, a le
pazi nu numai ei, ci pentru tori cati sa afla in numarul rufetului cu me*-
tepg, sa aiba purtare de grija in toata vremea spre a-i cerca, ea sa le urmeze
ca unii ce au ei a raspunde *i a da Seama pentru teti
Iar cand vreunul inpotriva poruncii va urma ceva*i, acei proesti
*i en chiurciu-ba* [a] ca ni*te insu*i vinovati vor avea a sa pedepsi ei,
far-de a nu avea euvant de indreptare sau sa arate pa acel vinovat, spre a
ramanea ei indreptati, caci pentru aceia sant oranduiti proesti cerce
*i sa -si povatuiasca rufetul in toata vremea. Si oamenii rufetului sa fie
ale*i *i ca pentru aceia li s-au facut de catre domniia mea privele-
ghiuri cu musaadea la &ate scriem mai sus.
18. Cali dar luereaza acest me*te*ug *i sant eunoscuti, ace*tiia au
a sa cunomte da me*teri blanari la rufet. Si ei a cu.nomte de mai marelelor
si poiratuitor pa chiurciu -ba[a] *i a sa *ti pa sine*i fie*care ca sant legati la
rufet *i supu*i chiurciu banii a da ascultare in toata vremea. Iar pa acel nesu-
pus sa aiba chiurciu-ba*[a] a-1 arata, ea sa sa pedepseasca de catre domniia
mea.
Si am intarit hrisovul acesta cu insu*i iscalitura *i pecetea domnii
mele gi cu credinta preaiubitilor domnii melefii : Costandin voevod, Dumi-
tra*co voevod, Nicolae voevod, Gheorghie voevod, marturi fiMd *i dumnea-
lor cinstitii i credincio*i boerii veliti ai Divanului domnii mele : pan Nico-
lae Brancoveanu vel ban, pan Ianache Vacarescu vel vistier, pan Manolache
Brancoveanu vel vornic de Tara de Sus, pan Costandin Caragea vel hat-
man, pan Dumitrache Manul vel spatar, pan Nicolae Filipescu vel logofat
de Tara de Sus, pan Costache Ghica vel vornic de Tara de Jos, pan Radu
Slatineanu vel dvornic, pan Manolache Gradi*teanu vel dvornic, pan Cos-
tandin Stirbei vel logofat de Tara de Jos, pan Lucache vel postelnic, pan
Dumitrache Hangerlau vel comis, pan Dumitra*co Racovita vel clucer, pan
Iordache vet paharnic, pan Grigorie Baleanu vel stolnic, pan Iordache vel
sluger, pan Grigorie vel pitar. Si ispravnic, pan Nicolae Filipescu vet logo-
fat.
Si s-au scris hrisovul acesta la al treilea an dintru intaia domnie a
domnii mele aici in ora* scaunului domnii mele, Bucure*tii, la anii de la
zidirea lumii 7303 [1795], iar de la domnul nostru Isus Hristos, 1795 ghe-
narie 29, de Badman Poenaru biv treti logofat, condicar.
Alexandru C. Muruz voevoda [m.p.1.
L.P.
I I
ILE I
vel logofat
Acad. R.S.R., LV-6.
Original, stare foarte bunA, lipit pe pinza de matase galbuie; frumoas5 semnAtura
domnului; hrisovul poarta dotul sigilii: unul mare, rotund, pentru anul 1795 si altul,
mai mic, octogonal, pentru adaosul din 1799, ambele in tus row.
www.dacoromanica.ro 411
[conf irmarea mitropolitului ] :
Dos itheu milostiiu bojiiu arhiepiseop i mitropolit Ungrovlahiei.
-I-Vilzandu-sa de smerenia noastra coprinderea acestui zapis de van-
zarea casii Neagului la Radu trambitaw ce este pit locul sfintii Mitropolii,
intarim smerenia noastra sit o stapaneasch numitu cumparator in pace.
$i pa tot anul sa alba a-si raspunde chiriia locului la Mitropolie po taleri
5 8i un ort tocma, in soroc, la inceperea anului.
Iara cand nu va fi urmator a plati chiriia la soroc, pa tot anul, ce Va.
ramanea rami-kita, atunci sa fie silit de Mitropolie sa-0 radice lemnele, sa.
'Amite locul sterp, sa-1 dea altui chiria$ bun ce va plati chiriia la vreme, farce
cusur, ca intr-acesta0 chip ne-au fost arzrimantul.
Aceasta scriem.
1797 (sic) februarie 27.
Arh. St. Buc., rm. 158, f. 30.
Copie.
412
www.dacoromanica.ro
Alexandra Const. Muruz voevoda ftn.p.1.
1 L.P. I
414
www.dacoromanica.ro
Eu Efrim logofkt, martor
Eu Ivan vecin am vitzut zapisu §i martor
Manila sin dumneaci crucereasa (sic) Mariuta Petreasca
i am scris eu popa Bogdan duhovnic ot mahalaoa Oetarului, cu
zisa dumnealor
Eu Antonie scriitor, vkzknd zapisul cel vechi, am scris intocmai.
Arh. St. Buc., Cred. Func. Urban, nr. 955.
Copie chirilica, stare foarte bund; scriere greoaie.
416 www.dacoromanica.ro
3114. 1796 [f.l.z. 1.
z7 c. 245 417
12
www.dacoromanica.ro
peste tot, ci 9i supusa la datorie, am socotit ca sa sa vanza aceste case §i cu
banii ce sa vor lua pa clansile, sa sa uureze manastirea de datorie.
i aka, cu §tirea presfintii sale parintelui mitropolit, le-am vandut
dumnealui mai sus numitului in bani gata taleri 2 700, adica cloak mii
§apte sute, insa casile cu locul for dupa cum sa afla i dupa cum sant facute
(la raposat parintele mitropolit Cozma, cu curte de uluce inprejuru-i eurtii,
cu cuhnie iar §i da uluce §i cu poarta, care acestea sant facute de noi.
Deci sa aiba dumnealui §i tot neamul dumnealui a stapani cu pace,
dupa cum si sfanta episcopie au stapanit 'Ana, acum; dupa cartea de clanie
a raposatului parintelui mitropolit Cozma, care o am dat la mainile dumiiea-
lui.
i pentru mai adevarata credinta, am iscalit zapisul acesta, puind
si pecetea. i am rugat si pa preasfintia sa parintele mitropolit de 1-an, in-
credintat cu iscalitura preasfintii sale, cat i pa sfintiia for frati epi,!eopi
de s-au iscalit marturii.
1797 ghenarie 13.
Iosif episcop Arge*, adeverez
[cloud semncituri grecoti, indescifrabile]
418
www.dacoromanica.ro
347. 1797 martie 20.
Adeverez cu acest zapis al mieu la sfanta Mitr[opolie] si la preacin-
stita dreapta preasfint[itului] parintelui mitr[opolit] chirio chirio Dositheu.
Precum sa s5, stie ca, dupa rugaciunea ce am facut preasfint[itului],
ea ad-mi dea voe sa-mi fac moara de tabac din josu morii of Sfeti Eletherie,
ce este a sfintei Mitr[opolii] si sa platesc chiriia pa an si dupa pliroforiia
ce am dat preasf[intitului] ca nu va pricinui nici o stricaciune nici la moara,
nici la alta parte, au binevoit preasfint[itul] de mi-au priimit cerirea. Si
printr-acest zapis mi-au dat voe sa-mi fac moara acolea, ins5, mai [in]tai
facand asazamant pentru chiriia vadului, ca pa tot anul sa dau la Mitr [opolie]
cite taleri 100, adeca lei o suta tocma. Care bani sa am a-i da in soroc
la inceperea anului. Si in eitita vreme imi voi plati chiriia la soroc, sa-mi
aib. moara in stapanire, luerandu-mi mestesugu.
Iar sand, dupa vremi, nu ma voi Linea de asazamant a da chiriia
la soroc, ci voi ramanea ram[asita], atunci sfanta Mitr[opolie], ca o sta-
pana [a] vad[ului], voe sa aiba a-mi sfarama moara, sa ramae vad sterp,
sa sa dea la alt chiriias bun cc va plati chiriia la vreme, fara cusur.
S5, sa stie si aciasta ca oricand, din vreo intamplare, voi eauta sa-mi
vanz acea moara, voe sa nu aib a vinde Nina cand nu voi da mai intai stire
sfint [ei] Mitr [ opolii], ca sa-si faca, asazamant pentru chirie cu mustiriu
comparator ce va fi.
Si pentru mai adevarata credinta am iscalit, puindu-mi numele, ca,
sa sa creaza.
1797 martie 20.
x Eu Nastasie tabacciu, adeverez
Arh. SL. Buc., ms. 158, f. 2.
Copie.
423
www.dacoromanica.ro
Osebit de aciasta, sa aibg a lua sfitnta manastire de la vel vames, pe
tot anul, cite taleri una sutg optzeci, pentru casile ce stint carvasara,
eitici nefiind cea mai de trebuinta adieg carvasara pentru FAderea vame-
sului celui mare ; care carvasara trebue in mijlocul tgrgului sa fie si urn-
bland carvasaraoa din loc in loc, le era foarte peste mans atAt vame-
vlui i tuturor oamenilor carvasaralii, cat si negutgtorilor ce yin cu marfg
cu povgri grele, care aciasta neindemgnare, inch din ceilalta domnie
ritzlndu-o, Ki valid a a sti uncle sit fie carvasaraoa, spre a veni si
negutititorilor mai Cu inlesnire, am poruncit ca sit a ggseaseg un loc
ca acela. Si gitisindu-sa un loc sterp al acestii sfinte milngstiri in mijlocul
tgrgului si vrand domniia mea ca sa fac venit manastirii, au priimit si
epitropul sfintei mitnitistiri de an zidit si au Mout case cu magazie si
cu toate cele trebuincioase. Si asa, pentru folosul nangstirii si ajutorul
spitalului, am legat prin cartea domnii mele ca, in toata vremea a fie
nestrgmutat aceste case carvasara si sit ia mitnitistirea, pe tot anul acesti
taleri 180, pe fiescare an, de la vel vames, far de nici un fel dg pricing.
Care toate aceste mili si priveleghiuri, ate sant numite mai sus,
le-au avut sfitnta mgrastire atrtt de la fratii domni de mai nainte, i din
ceilalta domnie a domnii mele, cat si de la frati domni din urmg, precum
si domniia sa, selefu nostru, Alexandru vodg Muruz, pentru mai bung
eitutarea, hrana si folosirea sitiracilor bolnavi ce sit aflg la spitalurile acestii
mgn5,stiri, au mai adaos mild de la domniia sa si alti taleri cinci sute pe
an, din venitul ocnelor, langa acei taleri doog mii cinci sute ce lua mai
nainte, ca pe tot anul sa ia taleri trei mie tocmai, la fiescare triminie cite
taleri sapte sute cincizeci.
Si au Inlesnit domniia sa si darea acestor bani, prin osebitit porunca
domnii sale, ca la vremea cea oriinduitit, far dit pricing si i sa dea orAn-
duiti bani, spre a nu avea epitropul lipsa da trebuincioasa cheltuialit a
spitalurilor. La care spitaluri, vitizgnd domniia sa stenohoriia bolnavilor
ca neavand o deosebita odae pentru unii care incep a a scula
mai vartos cei eu patima langorii, carii neosebindu-sa dintre ceilalti, la un
loc mai curat, sit poate a-i intoarce boala, precum si altii din alto patimi
asemenea neavand ra'suflarea si mutarea for la un loc mai carat.
Pentru aceia, au socotit domniia sa da trebuing si an poruncit
epitropului ca litingg acele cloog odgi marl spitaluri clg jos, sa ailig a tinea
si o al treilea odae curatg, en cateva paturi si en cele trebuincioase ca, din
cei ce sit mai adicg spre angtate din spitalurile mari, sg[-i] mute intr-
aeea deosebita odae, unde sg-si aibg iargsi citutarea for si curgteniia, pre -
cum si in spitalurile vechi asemenea a fie curititenie.
Deci si acum, invrednicinctu-ne domnul Dumnezeu cu al doilea
domnie a acestii pravoslavnice Tgri Rumgnesti, bine am volt de am innoit
toate milele ce sa coprinde mai sus, atat cele ce le-au avut mai dinnainte,
cat si cele ce s-au mai Meut in urmg, ca sit i sa pgzeascg nestrgmutat.
Si am adeverit hrisovul acesta cu insusi credinta domnii mele Io
Alexandra Ioan Ipsilant voevod si cu credinta preaiubitUlui domnii mele
fiiu Costandin voevod, marturi puind si pg du.mnealor cinstitii si eredin-
eiosii boerii cei mari ai Divanului domnii mele : pan Dumitrasco Raw-
vita vel ban, pan Enache Vitiegrescul vel vistier, pan Manolache Cretulescul
vet dvornec de Tara de Sus, pan Joan Damaris vet dvornec diti Tara de
Jos, pan Radul Golescul vet dvornec al obstirilor, pan Costandin Fili-
pescul vel logofgt de Tara de Sus, pan Stefan Vilegrescul vel logofgt de
Tara de Jos, pan Isar Ralet vel logofgt al obiceiurilor, pan Gheotghie
424 www.dacoromanica.ro
Mavrocordat vel spatar, pan Costandin Sutul vet postelnec, pan Th.eodo-
rache Iuliiano vel clucer, pan Iordache Slgtineanu vet paharnic, pan Gri-
gorie Paleologul vet stolnic, pan Iancul vet comis, pan Costandin Viiso-
reanu vet sluger, pan [loc liber j vet pitar. Si ispravnec, pan Costandin
Filipescul vet logofat de Tara de Sus.
Si s-au scris hrisovul acesta intru intgiul an dintru a doao donmie
a domnii mele aici in scaunul domnii mele, Bucurestii, la anii de la nas-
term domnului Dumnezeului nostril, Isus Hristos, 1797 aprilie in noon,
de Chiritg, logofetel da divan.
Io Alexandru loan Ipsilant voevod [ in.p. J.
I L.P.
Costandin Filipescu vet logofgt procitoh
Theodor Vgca[reseu] vtori dvornic
Trecut in condica Divanului,
Rgducan biv treti logofgt, condicar
Acad. R.S.R., CGCLX111-25.
Original, stare foarte Loma, hirtie cerata; pecctea mare domneascA, in tus rosu; fru-
moasa titulatura domnului si initiala S., in tus rosu.
425
www.dacoromanica.ro
pentru incredintare, am intkrit zapisul acesta cu insusi iscalitura
mea, intkrind si cu pecetea sfintii nankstiri, ca sk fie nestrkmutat acest
asitzkmknt, puind si alte mkrturii, obraze de cinste.
1797 aprilie 301.
Exarhul mAnkstirii Radu voevod, Chiril [indeseifrabil J adeverez
[grecqteJ
Daniil eromoiaah, martor [ greeepte
Nicolae [ indeseifrabil J, armas, martur
i am scris eu Gheorghitil logeat ot stkrostie, Cu. zisa si invAtAtura
sfintii sale pgrintelui exarh Radoliot si sknt martor.
[pe verso J : confirmarea, in limba greacti, din 22 noiembrie 1812.
Zapisul casii noastre ce o am cumpkrat de la sfanta milnkstirea Radu
Vodk, eu.
Acad. R.S.R., CCCLXXIV-175 si copie cu nr. 176.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran.
1 In inventor era trecuta cu datA gresita: 1795 aprilie 21). S-a rectificat.
426
www.dacoromanica.ro
352. 1797 iulie 18.
Preainnaltate doamne,
Mariia vaduva de aici, Inc a de la leat 1796 mai, prin jalba catre
mariia sa Aleiandru vodil Moruz au cerut sa-si vanza cu inezat o pravalie
a sa ce o are aici in Bucuresti, in mahalaoa Sfantului Gheorghe Vechi, in
fata podului eel mare al Targ,ului de Afara, ea sa sa plateasca de datorii.
Si fiind orandu.ita la Departamentu de apte spre cercetare, unde
cerandu-sa jeluitoarii a da indestulare cu ce tine aceasta, pravalie, au
aratat foaia zestrilor ei, cu beat 1788 fevruarie 12, iscalita de Tudora
matusa ei. In care foaie s-au vazut pusa si aceasta pravalie data zestre.
Din care dovedind judecata ca pravalia este bung a jeluitoarii, far de
nici o pricing, au ga'sit cu tale ca sa si-o vanza cu mezat, dupe cererea ei.
i au aratat cu anafora marii sale, care intarindu-sa cu pecetea gospod,
g-au dat poruncti, la starostie ca sa sa face mezatul acestii pravalii, dupe
coprinderea, anaforalii departamentului.
Dupa, care porunca urmandu-sa si scotandu-sa pravaliia la mezat,
s-au strigat de atunci panti, acum, Intru auzul obstii, dit este mai bine
de un an. In care diiastima de vreme, artardisind din musterii dupe
obicei, la pretul eel din urma, au ramas asupra dumnealui vel dvornic
al obstirilor Radul Golescu cu taleri 945, piste care pret nemaiara'tandu-sa
altul ca sa mai inalte, nici din cei ce li sa cuvin protimisis, nici din altii
streini, fiind si cu voia jeluitoarii, am haraciladisit mezatul acestii prit-
valii pa, seama numitului boer, drept aceasta suma taleri noaa sute patru-
zeci si cinci, insa, numai binaoa, fiind locul al sfintii mantistiri Co Ilea, Cu.
chirie pe an cite taleri doisprezece sli bani saizeci.
Pentru care, dupe oranduiala, s-au dat in tire si epitropului numitii
manastiri, ca de voeste a o lua pentru mantistire, sa dea la mezat. $i
s-au lepadat zicand ca nu-i trebueste.
Ci fiindca dumnealui dvornecu Golescu cumparatorul au cumparat
de la mezat numarand si toti banii la starostie, sa maga, inaltimii tale a
i sa da si luminata intarire la many de bung staptinire.
1797 tulle 18.
Al marii tale prea plecat sluga,
[indescifrabil J Tigara, staroste
[rezoluga doinnului J :
-lo. Alexandra loan Ipsilant voevod i gospodar zendi Vlahiscoie.
Fiindca si prin cercetarea ce s-au facut acum, din porunca domnii
mele, la judecata departamentului si a dumnealor velitilor boeri in pri-
cina ce au avut numita Marie cu cu.mnata,-sau. Ene, s-au ga'sit primita,
cererea ei di a avea voe sa-si vanza aceasta pravalie ce o are de la parinti.
Pentru care cer5,nd si insusi prin jalba catre domniia mea intarirca
mezatului acestuia, am dat dumnealui cinstitului i credincios boerului
domnii mele vet dvornec Radu Golescu domneasca noastra intarire ca
si stapaneasca cu pace ca un lucru cumparat de la mezat, dand si
ajutoru cutii dupe oranduiala.
1797 iulie 28.
L.P. I
427
www.dacoromanica.ro
Acad. R.S.R., CLXXXVIII-83.
Oripinal, stare fcarte bunk hirtie cu filigran; pecetea domneascii, In tus rosu.
429
www.dacoromanica.ro
Si din poruncrt domneasca viinzitndu-sa, numita pravalie cu mezat,
de la mezat au cumprirat-o dumnealui vornic cu intarire domneasca,. Care
cumpilrittoare a dumnealui vornecului au fost si prin *tirea mgngstirii.
Dar fiindca dumnealui vornec voe0,e ca sa strice si si-t prefacrt acea prit-
vMie, manastirea dupa pravili si dupi vechiul obicei al pilmantului, au
fricut cerere ca sa facrt dumnealui vornec nou asazamant cu manastirea
pentru plata chirii pamgntului, cu oare;dcare adaos peste suma eat platea
acum.
La care aceasta cerere, dumnealui yornic sa inpotrivea,
ceritild ca sa plilteascit gi dumnealui chiriia pilm'antului tot cite taleri
12 pot, eat plittea §i mai sus numita Mariia vitnziltoarea. Dar in cea dupa
urina, inmukd dumnealui vornic cunoscand ca, are manastirea dreptate de
a face de iznoavri, simfonie pentru chiriia pihnit'ntului si a da si oare;3i-
care adaos peste suma chirii cat sa platea pang acum.
De a noastra, bunitivoe ne-am multumit si ne-am in.voit intr-acesta
chip, ca peste taleri 12 pot ce sa platea chiriia pamantului pang acum,
sit aibit a mai da dumnealui vornic alit taleri 3 pot, cu card sa sa facii,
chiriia peste tot taleri 16, toenia.
Care bani s'et aiba a-i plati chirias;u1 eel care sa va gitsi F.5,zilnd in
pravalie, la fievare incepere de an, adicil la Sfete Dimitrie, incepitindu-se
anul de acum de la Sfete Dimitrie viitor. Si manastirea sa aibil a da ravas
de plata chirii la maim, acelui chiria:; pe numele dumnealui vornecului.
Drept aceia fiindc5, dupil, cum *i mai sus aratam, amilndoaA partile
ne-am multumit pe aceasta mai sus' aratata simfonie, am dat acest zapis
la milna dumnealui vornecului, cum si dumnealui vornec au dat manasti-
rii asemenea zapis ca acesta, ca sa, fie spre dovada., in toata vremea.
1797 septemvrie 5.
Arhimandritul Daniil si epitropul Coltii, adevereazil,
[indescifrabil] vet ban, nArturie
[pe verso] :
Zapisul p6rintelui arhimandrit Zehnos, pentru china pravalii ce
am luat-o.
Acad. R.S.R., CLXXXVIII-85.
Original, stare foarte buns, hirtie co filigran.
L.
P. I
431
www.dacoromanica.ro
X Dimitrache Nicolau
x Elenco sin ego Dumitrache
X Eu Paraschiva vAduva, vecina, am primit
X Eu Dumitru Fautar tiganul, vecin, martor
Popa Petre ot biserica Scaunelor Vechi, martor
Popa Calotit ot [tang m-am iscalit
Si am scris cu zisa numitului Dimitrache si mitrturie
Costandin logoRit
[confirmarea mitropolitului j :
Dositheu milostiiu bojiiu arhiepiscop i mitropolit Ungrovlahii.
Vitzindu-se si de smereniia noastrit coprinderea acestui zapis, inta-
rim sa-si aiba numitu Barbul stapinirea casii, chiriia locului
pa, an cite taleri cinci la sfinta Mitropolie, in soroc, la inceperea anului.
Iar cind dup'6 vremi nu va plati chiriia, ci va raminea rama§ita,
atunci sil, fie silit de Mitropolie a-si ridica lemnile, sa ramiie locul slohod,
ca sit sit dea la alt chirias bun ce va plati chiriia la vreme, fitrA cusur.
Si cind dup5, vremi, din vreo intimplare, va data sa vinza, numitu
aceasta casit, sa aiba datorie ca mai into sa dea stire sfintii Mitropolii
ca sa-si facI asilzAmint pentru chirie cu musteriul ce va fi cumpitrittor.
Si flinda, aceasta casa ne pliroforisim atit de la vinzAtor, cit §i de
la cumpArittor, ca sa afla veche si ditrilpitnatA, dup6 rugAciunile [cumpA-
ratorului] am dat voie sa si -o prefaca, cumpitrkoru cind va putea.
Aceasta scriem.
1797 septeinvrie 30.
L. P.
I
432
www.dacoromanica.ro
sirgui gi a sta neprestan spre invatiltura *i procopseala copiilor sholas-
nici *i pentru streini *i pentru parninteni.
A carora dar nevointa 5i stradanie nu le-am trecut-o nici domniia
mea cu vederea, nici i-am litsat intru uitare, ci *i acum intru a doao
domnie a domnii mele m-am milostivit *i printr-aceasta carte a domnii
mele hotarim ea ei, *i toata casa lor, in toata, vremea sa fie apitratit de
tot felul de dajdii, de nimic nici odinioara val *i supitrare sa nu aiba. A*ij-
derea si drepte bucatele for Inca sit fie scutite *i nedajnice, stupii *i ra-
matorii de dijmitrit, *i vinul de vinarici. Si sit tie *i cute o pivnitit aici,
in Bucure*ti, aparatil de fumarit, de citminarit, de vama, de vinu dom-
nese i agesc, de ortul vatafului de carciumari *i de toate once alte angarii
vor esi pu pivnite, on in credinta de va fi vinitriciul sau dijinaritul, on
darile pivnitelor, on de sa vor vinde sau macar vreodata de s-ar intampla
ca sa plateasca *i cei ce vor avea carti i hrisoave domne*ti. Iar mai sus
numitul dascal nici atuncea sit nu dea, ci totdeauna sa fie scutiti.
Asemenea pentru ajutorul casilor sa aibil, tii lude cinci streini scu-
titi de tot felul de dajdii *i orindueli ce vor esi pe ceialalti scutelnici de
la, visteriia domnii mele preste an in Cara, de nici unile nici un val *i
suparare FA nu aiba. Cum si la vremea oeritului sa aiba a scuti of una,
suta cinci zeci ; Inca sa aiba pe tot anul a lua cute una mie oca mare
(1e la ocna Telega din sad Prahova. Deosebit sa fie casa nutnitului dascal
aparatit de orice musafir *i de toate alte beelicuri, on vet portar ar fi sau
altul din boeri *i slujba*i, de catre nimenea suparare nicidecum sa nu aiba.
Pentru care poruncim domniia mea *i dumneavoastra ispravnicilor,
i dumneavoastra boeri sau slugi carii dupa, vremi yeti fi oranduiti cu
mice fel de dajdii si slujbe de toate cute scrie mai sus sa aveti a va feri
*i nimenea intru nimic val sau suparare sit nu le faca, pentru el dascalii
de la numita *coala pururea an avut aceste mili i i de mai nainte de la
alti frati pravoslavnici domni ce au statut obladuitori crekstine*tii ace*tiia
tari, i de la domniia mea din ceilalta domnie, cum *i de la fratii domnii
din urma, precum ne-am adeverit domniia mea din hrisoavele domniilor
sale ce sa vazura de noi.
Deci *i acum intru a doaa domnie a domnii mele inta'rim i innoim
printr-aceasta carte a domnii mele ca sa sa pitzeasca aceasta mill neelin-
tita, si nestramutata.
I i saam receh gospodstvo-mi.
1797 octomvrie 3.
vet logofat
Trecut in condica divanului, dupe hrisov
Itaducan biv treti logofat
Arh. St. Bue., Aehizitii noi, CLXX-4.
Original, stare bunk, hirtie en filigran; pecetea domneasek In tus rosu.
c. 245 433
28
www.dacoromanica.ro
Ci primind aceasta scrisoarea noastrit to vei scula si vei veni aicea
la Bucuresti, fiindea este trebuinta de a sit face asazamant pentru chirie
si despre noi.
De aceasta si fii dumneata sanatos.
1797 octomvrie 8.
C'e vei fi datOr din chiria anului trecut, vei plati, iar acum trebuie
sit to arati aici la noi, ca avem sa masuram si locu, ca sa vedem si sa ne
pliroforisim cat loc tii 8,i ce asaza'mAnt ai sa fad.
Dumitrasco Racovita vel ban
[pe verso I :
Leat 1797 octomvrie 8.
Cartea banului Dumitrasco Racovita pentru chiriia locului caselor
of Sf. Dimitrie.
Dumisale biv treti vistier Dragomir, cu sanatate.
Acad. R.S.R., CXXVII-121.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran.
436
www.dacoromanica.ro
Oritindueste si epitropi pa igumenul manastirii Sfantului Gheorghe
i al Sfintei Ecaterini ce, dupe vremi, vor fi si din negutititorii cumpanii
de aici, din Bucuresti, carii vor fi proestosi, ca sa, fie privitori st purtatori
de oTijiti, dupe moartea Hagiului, de urmeaza numitii clironomi ai lui
toate cele oranduite, cum si trimiterea numitilor bani la aratatele locuri.
Si &and nu vor urma clironomii sat, sa aiba putere a le lua seama si a
urma cele oranduite, ca cu acest mijloc, in toata vremea sit sa prizeasca
cele oranduite intocmai.
Asupra carora acestor mai sus numite asazitimanturi au facut
rugaciune domnii mele, numitul Hagiu, ca sa dam si not domneasca
noastra, intarire pentru paza st nestritimutarea a toate acestea,
dupe cum s-au intarit si de fratii domni Mihai Voda Sutu st Alexandru
voda Moruz, prin hrisoavele ce le-am vazut. In care scrie ca, vazand
buna fapta a numitului Hagiu, cu ajutorul ce din ravna, diunnezeiasca
au facut la manastirea si scoala de la Patmo si la Sfantul Mormant, au
afierosit si domniia lor din domnestile mili la manastirea st scoala de la
Patmo, fumaritul a tuturor pravaliilor hanului. Care strangandu-sa, sa
sa, trimita pe tot anul, inpreuna cu ceilalti bani la Patmo, tar fumarii
doninesti WA nu sit amestice intru nimic.
Cum si &and s-ar intampla a lasa vreun negutator ce sad intr-acest
ban, la moartea lui, prin diiata, cevasi mila st ajutor la acea scoaliti, sit
nu sa popreasca acea danie de eittre epitropiia obstii de aici cu vreun
fel de cuvant.
i numitul Hagiu, nu numai sit aiba priveleghiul neamurilor, fiind
asitizat la oranduiala boerilor dit neam ci, inch si &and, dupa trebuinta,
sa va intampla a sa pune pe boeri si pa neamuri inprumutari ori ajuto-
rinta sau alt verice, el si atunci intru nimic sa, fie nesuparat. dum cliro-
nornii lui si hanul sa fie nedajneci atat de dajdii, dit zaherele, diti angarii,
cat si de alt verice s-ar intampla sa iasa pe alte hanuri st pe obste.
Sa scuteasca, si vinarici i dijmarit drepte bucatele hanului si ale
acestor trei clironomi.
Asajderea st purtatorii de grijil ai hanului, anume Hristea Gheor-
ghiu, i Dimitrie Petco, sa fie nedajneci, scutind [de] dijmarit si vinarici
drepte bucatele lor.
Asemenea st doaoa pivnite ale hanului sa, fie scutite de fumarie
de, caminarit, de vama, de vin domnesc si de ortul vritasilsc.
Sa aiba si doi hangii, doi zidari, doi dulgheri, oameni streini,
scutiti, cu adeverinte st pecetluituri la matntle lor, de la Visterie.
Asajderea si la biserica ce va sa zideasca aiei, au oranduit ca sa
aibil liude zece streini, darvari scutiti, cu pecetluituri de la Visterie, pe
carii sa-i aduca din streinatate, ca sa fie pentru caratul lemnilor st poslu-
sanie la numita biserica.
La aceste orandueli ale hanului sa, nu se amestice nici parte biseri-
ceasca, nici parte mireneasca a le instreina sau a be stigmata in vreun
chip.
Pe Maga acestea,.mai indatoreaza Hagiul pa, numitii clironomii 1-ai
ea, dupe moartea sa, sa dea la cutiia milostenii de aici, taleri doaoa mie
cinci sute si alta suparare sau cerere cu vreun chip sa nu mai fac5,, ca sit
poatd inplini, clironomii toate oranduelile sale, atat aceste mai sus nu-
mite, cat si pomenirile i altele ce-i va mai orandui prin diiata sa, pe carii
ii indatoreste a le urma.
437
www.dacoromanica.ro
Deci, pliroforisindu-ne domniia mea pentru numitul ban si vii, ca
stint drepte ispostatica ale sale, al doilea, v*Az5,nd ca aF,Az*thriantul ce
face, iaste cu bunit oritnduial'a intocmit, ajutitind si pit numitele locuri
cu acel etision, inpktkind si pe cutiia milostenii de aici, odihnind si pe
rudele lui, cu acest mijloc neinpotrivindu.-a cu aciasta nici la pravili,
nici la vreun obicei al pamantului si vazAnd si hrisoavele fratilor domni,
am binevoit si domniia mea de am introit printr-acest domnescul nostru
hrisov atilt toate a:Azilmrtriturile lui, precum mai sus stint intocmite,
ca s5, sit pilzeascit, c'at si domnestile mile, care iara'si mai sus sit coprinde,
fia le aibit nestritmutat.
Si am adeverit hrisovul acesta en insu§i credinta domnii mele,. 10
Alexandru Ioan Ipsilant voevod si en credinta preaiubitului domnii mele
fiiu, Costandin voevod, marturi fiind si dumnealor cinstitii si credinciosi
boerii veli i ai Divanului domnii mele : pan Nicolae Brii,ncoveanu vet
logofilt de Tara de Sus, pan Dumitrasco Racovitil vet ban, pan Gheor-
ghie Mavrocordat, vet sphlar, pan Manolache Cretulescu vet vornic de
Tara de Sus, pan Ioan Damaris vet vornic de Tara de Jos, pan Radu
Golescu vet vornic al obstirilor, pan Scarlat Ghica vet vistier, pan Stefan.
Vileilreseu vet logofilt de Tara de Jos, pan Isaac Ralet vet logofilt al obi-
ceiurilor, pan Ioan Ruset vet hatman, pan Costandin Sutail vet postelnic,
pan Theodorache Iuliiano vet clucer, pan Iordache Slittineanu vet pahar-
nic, pan Nicolae Golescu vet stolnic, pan Iancul Negre vet coin is. Si is-
pravnic, pan Nicolae Brancoveann vet logofilt de Tara de Sus.
$i s-au scris hrisovul acesta la al doilea an dintru a doa domnie a
domnii mele aici, in orasul scaunului domnii mele, Bucurestii, la anii de
la zidirea lumii 7306 [1797], iar de la domnul nostru Isus Hristos, 1797
octomvrie 26, de Raducanu Poenar biv treti logorat, condecarul Divanului.
To Alexandra Ioan Ipsilant voevod [m.p. 1.
I L. RI
Nicolae Basarab vet logofitt procitoh
Trecut in condica Divanului,
Rklucann biv treti logontit, condicar
Acad. B.S.R., CI-25.
Original, stare foarte buna, pergament (lipit pe matase); pecetea domneasca, mare,
in tus rosu; chenar Inflorat pe ambele laturi ale hrisovului, iar deasupradesenate In
penita i Inconjurate cu chenar aurit capul de bour si corbul, avind, de o parte si
de alta, frumos desenate in culori variate chipurile sfintilor: Dimitrie (In dreapta
stemei) Fl loan Bogoslov (In stinga).
438
www.dacoromanica.ro
Si pentru semanAturile ce-si va pune, sa alba a da Mitropoliei de
pogon taleri 6, adieu case, p5, tot anul. Care bani sa aiba a-i raspunde,
in some, la sfanta Mitropolie.
Deci dar sa aib5, a sa apuca de lucru, sa-si faces gard inprejur sau
saLt si sa inceap6 a pune semintile.
Iar and dupil vremi, nu va vrea sa-5i plateasca numitu havaet
de mai sus, ci va rilmanea niscai raM4ituri, voie sa aiba sfanta Mitro-
polie a-1 sili ca sa-si radice bucatele i sa ramitie locul slobod ca s'a [sa]
dea altui chirias bun.
Aceasta scriem.
1797 octomvrie [f.z.].
L. P. I
439
www.dacoromanica.ro
364. 1798 martie 1.
.Milostiht bojiiu Io Costandin Gheorghe Hangeri voevod i gospodar
davat gospodstvo-mi.
Da vreme ce 24 negutatori paminteni, ce sant vechi breasla a scau-
nului domnii mele Bucureti, dand rugaciune domnii mele a li sa irami
priveleghiurile ce au avut di la alti frati trecuti domni, prectu-ns-au
vazut §i da carte domniia mea §i hrisovul marii sale fratelui Alexandra
voda Ipsilant, cu coprindere adica, ca platind §i drealita for dajdie, dupes
oranduiala vistieriei, sa li sa pazeasca §i milile, a scuti drepte bucatele
for da dijmarit, i vinarici, a i tinea §i cite o pivnita aparata des furniirit,
des caminarit, da vama, des yin domnesc §i da ortu vitarsc.
Intre care fiMd §i acest Nedelco brat Hagi Petre, i Gheorghe sin
Petre Hagi, ne-am milostivit domnia mea §i le-am intarit printr-aceasta
carte a domnii meale, atat aceste mai sus aratate mili, cat §i alte mili
ce sa coprind pentru dan,,ii in deosehit hrisov al domnii mele.
To lico pisah gospodstvo-mi.
1798 martie 1.
L.P.
I I
vel vornic
Acad. R.S.R., CXVIII-78.
Original, stare burd, hirtie cu filigran; pecetea donineasca inelara, octogpnala, In
tus rosu.
440
www.dacoromanica.ro
366. 1798 iunie 1.
Adicit eel mai jos iscalit incredintez cu zapisul mieu la cinstita mina
dumnealui vatrarului Dumitru Polizul.
Precum sa sit :tie ca eu avand un loc aici in Bucurevti, in inahalaoa
Sfantului Dimitrie, insa ce-mi este afierosit de raposata vary -mea Mariuta
Billaceanca, de stanjeni cinci vi jumatate. Pe care loc este binaoa dumnealui
mai sus numitului boor, in chirie, precum sit vede. Care afieroma este vi
prin diiata raposatii cat vi prin adeverinta dumneaei vary -mii Ilincai sora
mai sus numitei.
Si facandu-1 eu de vitnzare de a mea bunavoe, nesilit de nimenea, prin
bunit invoiala si tocmeala 1-am vandut dumnealui drept bani gata taleri
800, adich opt Bute, mai vartos dupa protimisis ce are avandu-vi binaoa
pit acest loc, precum arat mai sus. Care bani i-am primit toti daplin.
Drept aceia sit aiba a stapitni atat dumnealui cat vi coconii dumisale
cati Dumnezeu ii va darui, cu bung pace, nebantuiti de catre mine vi de
catre tot neamul mieu. Pentru care i-am dat vi toate scrisorile acestui loc
adieu o anafora intaritil de dome, i o adeverinta a vara-mii Ilinca Bala-
ceanca i alta adeverinta a preasfintii sale parintelui mitropolitul pentru
diiata raposatii. Si de a vti coprinderea acestui loc de unde si pada unde
este, sa insemnara suma stanjenilor mai jos.
Si pentru incredintare am iscalit insumi, ca sit sa creaza.
1798 iunie 1.
locul daspre pod este stanjeni cinci, i palme patru
lungul despre casa Zoitii ce este acum a paharnicului Hagi findes-
cifrabil J stanjeni unsprezece, i palme trei
fundul stanjeni noaa, palme una
lungul ditispre pravaliile lui Profir, stanjeni vase, i palme vase
1VIatei Cantacuzino vel sluger
finclescifrabil J ban, martor
Si am scris eu eel mai jos iscitlit cu zisa dumnealor si sant martor.
Mihai logofat de divan
Arh. St. Buc., Achlzitii noi, LXXIX-11.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran.
442
www.dacoromanica.ro
368. 1798 iunie 14.
Preainatate doamne,
tDupa, luminata porunca innaltimii tale de la 25 ale trecutii lunii
lui april, ce ni s-au dat la cinst[ita] anaforaoa dumnealui vel vistier Cos-
tache Ghica, i dumnealui vel vornic al obstirilor si dumnealui medelnicer
Arbut, prin care mi siti porunceste ca sa dau da, stire tuturor de obste, cu
publicatie pentru vAnzarea locului Curtii gospod, cei vechi, de aici din I3ucu-
resti, aratandu-le ca s -au dat de eatre innaltimea to vole fiescrtruia, ori en
totu sa cumpere acest loc sau dintr-ansul parti, sau si stanjeni mai putini,
precutn va vrea fiescare.
Urmator dar, Mad luminatii porunci, am oranduit telal de au stri-
gat la mezat acest loc al Curtii gospod cei vechi, intru auzul tuturor de
obste, in sorocu eel orAnduit al mezatulut, de zile patruzeci si artardisind
din mustirii, dupit obicei, fiescare pe cati stanjeni au vrut si in ce parte.
La pretul eel din urma, au ramas stanjeni 20, adiea, dooitzeci, cu binaoa
NUM asupra dumnealui vel clucer Grigorasco Ghica, stitnjenul po taleri
260. Piste care pret nemaiesind alt mustiriu ea sit mai innalte pe acesti
numiti stanjeni, s-au si haraciladisit mezatu pe seama mai sus numitului
boer cumpitirititor, drept acias to mina, taleri dooit sute saizeci sanjenul,
diu, care scotamdu-siti, telalacu dupa obicei, la leu po bani same, au rilmas
taleri 4 940, adieu patru mie noon sute patruzeci.
. Care bani, dupit luminatiti porunca innadtimii tale, s-au dat la facerea
Curtii domnesti cei arse, de langa Mihai tiodit, prin dumnealui vel vornic
al obstirilor.
Ci, fiindca dumnealui numitu boer an cumpitirat de la mezat, sit, roaga,
ini-dtimii tale a i siti da si luminata intArire pentru mai buna stitipanire.
1798 iunie 14.
Al marii tale preaplecata, slugit,
Diinitrie findescifrabil J staroste [grece0e]
Trecutil in condicil
frezolutia domnuluiJ :
Io Costandia Ghiorghi Hangeri voevod i gospodar zenali T'lahiscoe.
tFiindca locul Curtii cei vechi cu socotealii de obste, duph anaforaoa
velitilor boeri, s-au facut hotaritirea domnii mele ca sit sit vadiza si banii
ce va esi sa sit dea la facerea earth cei noon, din care loc vitinzandu-sa acesti
stanjeni doolzeci, cu binaoa bah, preeum sant numiti mai jos in anaforaoa
starostii, care i-au cumparat dumnealui clucer Grigorasco Ghica de la
mezat, fi-tcut din porunca domn.eascii, cu buna oritinduiaM, intaxim si domniia
mea ea sa st'Apaneasea dumnealui Cu buna pace, ca un cumparator de la
mezat, plititind si ajutorul cutii, dupil orinduiala.
1798 iunie 14.
L.P.
vel logofat
443
www.dacoromanica.ro
369. 1798 iunie 14.
Preainaltate doamne,
Dupa luminata porunca inaltimii tale, de la 25 ale trecutii lunii lui
april, ce mi s-au dat la cinstita anaforaoa dumnealui vel vornic Costache
Ghica, i dumnealui vel vornic al ob*tirilor *i dumnealui medelnicer Arbut,
prin care mi sit porunce*te ca sit dau da k;tire tuturor de ob*te, cu publicatie
pentru vanzarea locurilor earth gospod cei vechi, de aici din Bucure*ti.
Aratandu-le ca s-au dat de catre inaltimea to voie fie*icaruia, on cu totu,
sa cumpere acest loc. sau dintr-ansul parti, sau ni stanjeni mai putini,
precum va vrea fiesicare.
Urmator (Tar hind huninatii porunci, am oranduit telal de au strigat
la mezat acest loc al Curtii gospod cei vechi, intru auzul tuturor de ob*te,
in sorocul eel oranduit al mezatului de zile patruzeci.
Si artardisind din mu*terii dupri obicei, fie*ica,re pe cati stanjeni au
vrut *i in ce parte, an rilmas stanjeni 6, adicrt *ase, din fata podului care vine
critre Mihail, asupra unui Nicola sin popa Panait, strinjenu po taleri 151,
piste care pret nemaie*ind alt mu*teriu ca sa mai inalte pe ace*ti numiti
stanjeni, s-au tii haraciladisit mezatu pe seama numitului mu*teriu, drept
acesta F4111115, taleri una Rita cincizeci si unul, din care scoVandu-sa telalaeu
dupe obicei, la leu po bani *ase, au rilmas taleri 860, 84, adica, opt sute
*aizeci *i bani optzeci *i patru.
Care bani, dupa luminata porunca inaltimii tale, s-au dat la facerea,
Curtii domne*ti cei arse de langa Mihai Voda, prin dumnealui vel vornic
al ob*tirilor.
Ci fiindca cumparatorul au cumparat de la mezat, sa roaga inaltimii
tale a i sa da si luminata intarire la mina, pentru mai buna stapanire.
1798 iunie 34.
Al mririi tale prey plecat sluga,
Panait Steriu [ ?] staroste
[rezolutia doninului ] :
lo Costandin Gheorghie Han yeti voevod i gospodar zeinli Vlahiscoie.
Fiindca locul Curtii cei vechi, cu socoteala de ob*te, dupri anaforaoa
dumnealor velitilor boeri, s-au facut hotararea domnii mele ca sa vanzi si
banii ce va esi sA, sa dea la facerea Curtii cei noo.
Din care loc vanzandu-sa ace*ti stanjeni *asa, precum sant numiti
mai jos in anaforaoa starostii, care i-au cumprtrat Nicola sin popa
Panait de la mezat, fricut din porunca domneasca, cu !alma oranduiala,
intarim *i domnia mea ca sa stapaneasca numitul cu buna pace, ca un
cumparator de la mezat, plritind *i ajutorul cutii dupe oranduiala.
1798 iunie 14.
vel logofat
I L.P
444 www.dacoromanica.ro
370. 1798 iunie 15.
Io Constandin Gheorghie Hangeri voevoda i gospodar zemble Vlahiscoe.
Sfintei si dumnezeestii mangstiri de aici din orasu scaunului domnii
mele, Bucurestii, unde sa cinsteste si s, praznueste hramul Tresfetitele,
ce sa numeste Coltea, unde sint si spitaluri pentru odihna bolnavilor
streini, care iaste fileutg si ingltata din temelie de rgposat boer Mihai
Cantacuzino biv vel spatar.
Ca sa aibit a lua sfinta mgnastire in toti anii, de la ocna Slanieului
of sud Saac, toat5, dijma, de sare, din zece bolovani un bolovan, dupg cum
au luat, sit fie pentru cheltuiala si cautarea bolnavilor streini care sa vor
odihni in spitalurile ce au filcut la aciasta manastire.
Pentru c5, dupg ce au Mout si au inngltat numitul boer Mihai Canta-
cuzino biv vel spatar aciasta sfintg mangstire si au infrumusetat-o si au
dgruit-o err sfinte odoarg, &ate trebuesc, an facut si inprejurul mangstirii
ziduri si scoala da chilli de ajuns pentru odihna a multor streini. i pe liinga
acestea toate, au mai Eicut si ospitaluri ca s5, sa odihneasc5, bolnavii stre-
ini, precum toate tocmite si iscusite sa vad.
Deci, pentru cheltuiala, si cautarea bolnavilor ce sa vor odihni in
spitaluri, ca sa aiba, sa nu lipseascg la cele ce vor trebui sa sa mute la boala
for cu dohtorii si cu. altele, Inca din dumnezeiasca indemnare si din bun gaud
ce au fost pus in inima sa, asa au socotit si au inchinat sfintei mangstiri sa
ia toata dijma de sare de la ocna Slanicul, dupg" cum s-au zis mai sus, fiind
acea ocna domneasea pe mosiia dumnealui, ca sa, fie numai pentru cauta-
rea bolnavilor, iar nu si pentru alte cheltuieli, urinind sfintei scripturi ce
grgeste la sfinta evvanghelie ca bolnav am fost si strein si m-ati cautat,
ca sa sit invredniceasa, a auzi grasul (sic) eel dumnezeesc cam' va zice :
veniti blagoslovitii pgrintelui mieu de mosteniti inpargtiia cerului care
iaste gatita voo5, de la intemeerea lumii.
De care si domniia mea, dupg daniia dumisale, hind toate ocnele
arii Rumgnesti supt stapiinirea domnii, am binevoit intr-acestas chip si
am asgzat adicg, ca sa ia sfinta nangstire acea dijma de sare si de arum
innainte de la ocna Slanicul, in toti anii, dupe cum an or5,nduit boerul
ce scrie mai sus.
insI de vor vrea egmgrasi sa s5, invoiaseg cu ispravnicii mitingstirii
ca sa ia dijma de sare si sa dea taleri doog mie cinci sute pe an, bani vechi,
iar de nu vor vrea egmgrasii sa dea acea sum5, de bani, ce scrie mai sus. sa
fie volnici ispravnecii mangstirii sa radice acea sare de la ocna in toate lu-
nile, s5, o ducg la mice vad sa o vanza en orice pret vor putea, sau de-si
vor ggsi musterii, sa o vanzg. i acei musterii ineg sa o ducg pe la vaduri,
sa o vanzg, cum s-au zis mai sus, si sa nu aibil nici o opreala da nimeni.
MO, de vor da egmgrasii pretul ce vor da altii pi% sare, sa aiba a o
lua ei. Iar &and sa va inampla a nu sa vinde ocnele, ci ar ramanea pe seama
domnii de s-ar pune egmarasi in credintg, mangstirea tot sa aib5, a-si lua
acea mila de la ocna, precum scrie mai sus, iar nicicum s5, nu fie lipsita de
acea mild.
Iar &and sa von invechi si nu sa va mai putea a Si mai scoate
sane pe acea gun de ocna, sa, aiba a sa face alte guri de ocna noon tot acolo
pe acea mosie a Slanicului si tot sit ia sfinta mangstire dijma. Si fie sfintei
nigngstiri dijma aciasta statgtoare si neschimbata in veci.
445
www.dacoromanica.ro
Jar pentru purtarea de griji a cheltuelii ce va st si cheltuiascA la
cheltuiala bolnavilor streini, au fost pus mai sus numitul etitor patru
ispravneci, ca ei saaibit a lua bani de la sfinta manastire duprt dijma de sare
de la ocna Slinicul, sa i cheltuiasc5 la dohtorii si la altele ce vor trebui
la citutarea bolnavilor streini. Si pentru c 4i vor fi ostenitori di vor purta
grija la acele cheltueli, domniia mea inc5 i-am ertat sit aiba, pace de toate-
dajdiile oricitte ar esi peste an, de nici unile nici un val si nici o bintuiala
sI nu alba.
Asijderea au fost pus si patru negutititori jurati inpreuniti cu starostea,
ca sf't aibit a lua in toll anii searna acestor ce s-au zis mai sus ispravneci,
(15 lot venitul si de toatiti cheltuiala eart sa va face pe an la trebuinta acelor
bolnavi. Iar de si va intampla moarte acelor ce s-au zis mai sus ispravneci,
si aibil, a si pune ispravneci dintre cei patru negutatori jurati, iar nu dintre
alt streini.
Asijderea si cinch va muri vreunul dintr-acei patru negutittori jurati,
iaritsi ra-rt pue ei altul in hoc, pit care vor socoti asemenea lor, sa fie tot deplin
patru si pe daniia dijmii de sare ce au inchinat acel r5posat hoer, ce s-au
zis mai sus si pe toate asAzitimitinturile ce an fiticut la aciasta mitinitistire.
Asijderea si aibit a Linea sfinta mAn'astire lude doo5zeci scutelnici
streini si hide dooitzeci ditrvari, carii sit fie scutiti de toate angariile ce es
peste an in taxi, i patru lemnari si si acestiia sit fie scutiti de toate podvoa-
dele, Ca si fie pentru poslusaniia sfintei minitstiri, numai st dea intr-un
an ughi doi.
ine5 sit aibil, sfinta m5nitstire cloog pivnite a le scuti de fum5rit,
(15 ton to alto angharii.
Si iar sa aibi sfinta mitnristire a lua de la titirgul ce sit face la Lichiresti,
din zioa de duminica mare pant in ceilalth' duminica, vama ce s5, face de la
fiescare negutator, dupri vechiul obicei, din toate sit ia oamenii acestii
miinastiri Coltii, iar vamesii amestic sA, nu MIA.
Si iar sit aibiti sfinta ni5mtistire ca sit, ia vinitiriciul de la toti cei ce au
vii pe mo,siia Bucovul si plritesc vinariciu ce sit coprinde din hotar paint
in hotar, dupil cum si alte carti asemenea aciasta arat5 insiti partea juma-
tate cu gitirduritritul, afarit din popoarille dumnealui vel armas iar ceilalt5
parte pe jumatate, ce era piny acum a cilmitirii domnii mele, fiindcii, s-au
inehinat de titre domniia mea la, mitnitistirea Sfintului Spiridon Nou, nu
are a sit amesteca, vinaricerii domnesti, fir5 numai oritinduitii acestor doot
milniistiri si si uneascit amiindoi si luind cotu de la visterie pecetluit, FA,
amble s5 scrie sit miscare si sit ia si bani, dupiti coprinderea ponturilor
slujbii vin5riciului, din care milnitstirea aciasta ia partea pe jumatate,
precum sit coprinde mai sus, iar ceilalta parte pe jumatate, ce s5 lua pint
acum de domnie, s5 aibil a o lua manitistirea Sfintului Spiridon cel Non,
dupru hrisoyul ce-1 are. Si asa vinAricerii domnesti s5 nu sit amestice Intru
nimic.
Si sit seuteascrt, pe tot anul, de ocrit of einci sute, cu pecetluit domnesc,
i dijmarit si vinitirici pit drepte bucatele mitniistirii. Si in toti anii s5 alba
a lua aeesti taleri 2500 in locu dijmei de sare, ce s-au numit mai sus, de la,
oena Slitinic.
Asijderea si preotii de la aciasti sfintit mitinitistire sit fie scutiti de
orice vor da alti preoti si st scuteaseil si vintrici, i dijmarit pit drepte buca-
tele lor, i cite o pivniti aici in Bucnresti, apArata de fumitirit, de cAmina'rit,
de vamit, de yin domnesc si de alte angaxii. Numai si preotii napristan si
necurmat si pitizeascrt slujbele sfintelor biserici, atitt la biserica cea mare,
446
www.dacoromanica.ro
cat Si la paradise 5i oritnduiala saracilor bolnavi dupa la spitaluri. Iar de nu
vor pazi, ci din lenevire sa vor zaticni la orice, sa nu sa tie in seamy mila
aciasta.
Osebit de aciasta, sa aiba a lua sfinta manastire de la vel vame5, pe
tot anul, cate taleri dooa sute cincizeci, pentru casile ce sant carvasara,
caci nefiind cea mai da trebuinta, adick, carvasara pentru 5aderea vaine5ului
celui mare, care carvasara trebue in mijlocul targului sk, fie 5i umblind
carvasaraoa din loc in loc, le era foarte peste mitina, atat vaine5ului, i tuteror
oamenilor carvasaralii, cat 5i negutatorilor ce vin cu marfk, cu povitri grele,
care aciasta neindemanare Inca din domniia dintai vazandu-o domniia sa
selefu nostru, Alexandru vodit Ipsilant i vrand a sit 5ti unde sa fie carva-
saraoa, spre a veni i negutatorilor mai cu inlesnire, au poruncit ca sit sit
gaseasca un loc ca acela. i gasindu-sa un loc sterp al ace5tii sfintei mAnAR-
tiri in mijlocul targului 5i vrand 5i domniia sa ca sa faca venit mAnastirii,
au priimit 5i epitropul sfintei manastiri de au zidit O. au facut case cu
magazie i cu toate cele trebuincioase.
i a5a, pentru folosul manastirii 5i ajutorul spitalului, au le gat prin
cartea domnii sale ea in toata vremea sa fie nestramutat aceste case car-
vasara i,i sii, ia mankstirea pe, tot anul taleri 180, pe fie care an de la vel
vaine5 far de nisi un fel cl.k, pricing
Drept aceia 5i domniia mea, dupit rugadunea ce ne-au facut epitro-
pul ace5tii manastiri, i-am mai adaos Inc h taleri kiap te z eci, ca uncle lua,
mankstirea pang acum taleri o suta optzeci, sa ia de acum innainte, pe tot
anul, &ate taleri dooasute cincizeci, precum sa coprinde mai sus.
Care toate aceste mili 5i priveleghiuri cate sant numite mai sus, le-au
avut sfinta manastire atat de la frati domni de mai nainte, precum 5i dom-
niia sa, Alexandru voda Aluruz, pentru mai bunk cautarea, hrana, 5i folo-
sirea saracilor bolnavi ce sa afla la spitalurile ace5tii manastiri, au mai adaos
milk de la domniia, sa Si alti taleri cinci sute pe an, din venitul ocnelor, liinga
acei taleri (Tool miff cinci sute ce lua mai nainte, ca pe tot anul sa ia taleri
trei mie tocma, la fierare triminie cate taleri .apte sute cincizeci tocma.
$i au inlesnit domniia sa 5i darea acestor bani prin osebitit porunca domnii
sale, ca la vremea cea orgnduitA, far de pricinit sa i sa dea orancluitii
bani, spre a nu avea epitropul lipsa da trebuincioasa cheltuiala a spita-
lurilor.
La care spitaluri, vazand domniia sa stenahoriia bolnavilor, ca nea-
IT:And o deosebita odae pentru care incep a sa scula din boala, mai vilrtos
cei cu patima langorii, care nedeosebindu-sa dintre ceilalti la un.loe mai
curat, sa poate a-i intoarce boala, precum gi altii din alte phtimi, asemenea
neavind rasuflarea 5i mutarea for la un loc mai curat. Pentru aceia au soco-
tit domniia sa da trebuinta 5i an poruncit epitropului ca linga acele dock,
odai spitaluri da jos, sit aiba a tinea si o al treilea odae curata cu ciiteva
paturi 5i cu cele trebuincioase, ca din cei ce sa mai radick, spre sanatate din
spitalurile mari, sa-i mute Intr -acea deosebita odae, unde RAli aibk, iarai
cautarea for gi curateniia, precum 5i in spitalurile vechi asemenea sit fie
curatenie.
A5ijderea sa mai aiba sfinta manastire lude cinsprizece, dupit cata-
stihu visterii, pentru ckxatul lemnelor de incalzitul spitalului saracilor
bolnavi, afara din scutelnicii ce-i are manastirea deosebiti, care sant numiti
mai sus. I taleri 5apte sute cincizeci pe an, dit la cumpaniia neg,u.tittorilor,
care bani sk, sa, dea cu trei ciferturi intr-un an, la, fite5i patru buni, cate ta-
leri dock, sute cincizeci.
447
www.dacoromanica.ro
Care mili s-au adaos iardsi de domniia sa Alexandru vodd Muruz pen-
tru alt spital cu trei oditi ce s-au mai zidit din nou de doamna domnii
sale, Zoi Muruz, de mueri bolnave sdrace, de a fi deosebite da partea bar-
bdteased si de a-si avea cdutarea si odihna for Mr de stenohorie, precum din
hrisovul domnii sale, ce-1 vdzum, cu leat 1794 avgust 8, ne-am adeverit,
intarindu-sa toate aceste mili si da selefu nostru Alexandru voda Ipsilant.
Deci, invrednicindu-ne si pre not domnul Dumnezeu cu domniia aces-
tii pravoslavnice Thrii Rumdnesti, bine am volt de am innoit toate milile ce
sa coprinde mai sus, atilt cele ce le-au Mout mai dinainte cat si cele ce i s-au
mai Mcut in urmd, ca sa i sa pitzeascd nestramutat.
Si am adeverit hrisovul acesta cu insusi iscalitura si pecetea domnii
[nie]le si cu credinta preaiubitilor domnii mele fii, Mihail voevod, Alexan-
dru voevod, Nicolae voevod, marturi fiind si dumnealor cinstitii si credin-
ciosi velitii boeri ai divanului domnii mele : [p]an Dimitrache Ghica vel
ban, pan Necolae Mavrocordat vel spatar, pan Nicolae Basarab vet logofat
de Tara de Sus, pan Manolache Cretulescul vel dvornic de Tam de Sus,
pan Scarlat Ghica vel vistier, pan Costandin Filipescu vel dvornic de Tam
de Jos, pan Radu Golescu vel dvornic al obstirilor, pan Radu Slatineanu
vet dvornic al treilea, pan Costandin Stirbei vel logofdt da Tara de Jos,
pan Manolache GrAdisteanu vel dvornec al patrulea, pan Matei Fdlcoianu
vet logofat al obiceiurilor, pan Iorgache Sutu vel postelnic, pan Costache
vet hatman, pan Theodorache Iuliiano vel clucer, pan Grigorie Greceanul
vel paharnic, pan Dimitrache Papazoglu vel stolnic, pan Theodorache Cre-
tulescu vel auger, pan Iordache vel pitar. Si ispravnee, pan Necolae Basarab
vet logofdt.
Si s-au saris hrisovul acesta la intdiul an al domnii mele aici, in orasu
scannului domnii mele, Bucurestii, anii de la nasterea domnului Dumne-
zeu gi mAntuitorului nostru, Isus ilristos, 1798 iunie 15, de Chiritit logofdt
de divan.
Constandin lIangeri voevod [nt.p.
L.P. I
29 c. 245 449
www.dacoromanica.ro
ronomi §i sa adichiseased pa eeilalti, cum §i cele legate ca nn sa vor pazi,
aratandu-se de acum multe inpotriviri la scoposul sau ce are a face spre man-
tuirea sufletului sail. Si mai intai Apostol fugind de langa hangiu apoi
puind mijlocitori ca sa-1 desfaca §i sa-i dea de acum dreptul din elironomie
ce i sa va cadea.
Si dintr-acestea hind hagiu silit ca prin judecata sa sa desfaca, s-au
faeut amarunte cercetari din porunca domnii sale selefului nostru Alexan-
dru Ipsilant voevod la depertament §i la divanul domnesc in doua randuri.
Si cu toate ca Apostol sa intorsese in urma §i cerea a nu fi scos din
clironomie, dar hagiu neputand primi pentru pricinile ce mai sus s-au zis
§i hanul cu celelalte Iiind legate la locuri sfinte §i cu neputiuta de a sa,
dajghina, s-au facut cercetare veniturilor a toate acareturilor ce are hagiu,
dupe starea ce sa afla acum, §i au venit in partea lui Apostol a patra parte
taleri trei sute pe an. Si mad incareandu-sa hagiu cu alti taleri cincizeci,
au venit a lua parte lui Apostol din clironomie, dupe suma venitului, taleri
trei mie cinci sute.
Pentru care aceasta au afatat preasfintia sa parintele mitropolit §i
cu dumnealor velitii boeri la divan, ca un parinte are putere pe al Baal avut,
nu numai pa un nepot al sau sa-1 departeze din cliwnomiia sa, ci ined §i
pa fiiul sau eel adevarat, pe care it cunoa§te da nevrednec §i cu pricing da
vinovatie, iara§i are putere a-1 departa.
Si aceste acareturi fiind drepte ipostatica ale hagiului §i la al sau
avand putere a-1 lasa acolo unde i§i incredinteaza cautarea sufletului sau.
S-au hotarat4de domniia sa de an dat hagiu acei taleri trei mie cinci
sute lui Apostol, peste zestrea ce are data ca la taleri doad, mie §i sa fie
dasfacut, far da a avea sa mai faca la vreo clironomie a hagiului.
Si au poruncit ca sa sa radice da la mijloc orice engrafa vor fi asupra
ace§tii pricini.
Si asa, cu acest mijloc, inparta§ind pe rudele sale §i socotind a-si
pune la oranduiala cuviincioasa cele ce din ostenelile vietii lui au agonisit,
ca §i sufletul sau sa sa pomeneasca dupe petrecanie-si §i sa sa foloseasca
din stradaniia vietii lui §i §i rudele lui sa aiba dreptatea §i folosul acela ce
li sa cuvine.
Si intai au legat ca din venitul hanului i al viilor sa sa dea un etision.
pe an de taleri patru sute zece la ostrovul Patmo, carele 1-au pus in fapta,
da it urmeaza cu trimiterea acestor bani pe tot anul derand ineat va avea
viata, precum §i dupd petrecania sa, asemenea sa sa urmeze. Insa taleri
una suta la manastirea Sfantului Ioan Theologul de la Patmo unde are 0,
sa faca liturghie cu coliva cu chirodosie §i masa pentru ucenicii carii invata
la scoala, in zioa sfantului marelui mucenic Dimitrie purtatorul de biruinta
§i izvoratorul de mir. I taleri doadi sute cincizeci la scoala de la Patmo, care
sa sa dea la cinci ucenici obraze streine de alte tari, lipsiti §i scapatati,
pentru inlesnirea chieltuelii procopselii lor, da fie§care po taleri cincizeci,
i taleri cincizeci la Zoodohu Pighi, tot de la Patmo uncle sant calugarite
din care sa is taleri cinci preotul de acolo efimerios §i taleri zece preotul
de la apocalipsis a Sfantului Joan, ca sa sa pomeneasca in toate sambetile
numele ce i sa vor trimite. Precum §i cu deosebita scrisoare, supt iscalitura
sa, au incredintat la numitele locuri, de etision, spre a-1 urma pe tot anul
§i ale trimite acest ajutor de bani, pentru pomenirea sufletului sau.
Si ineat va avea viata sa aiba insu§i a stapani hanul cu vine, trimi-
tand §i la Patmo banii ce s-au zis mai sus.
450
www.dacoromanica.ro
Iar dupa petrecania sa le lava toate acestea asupra acestor mai sus
numiti trei nepoti vi la copii lor, cu aceste varturi ca nici sa vanza, nici sa
zalogeasca vreuna dintr-acestea, ci sa le tie intregi. Si din venitul lor sa
trimita pe tot anal numitul etision la numitul ostrov Patmo, prin cojocarii
cei mai alevi ai rufetului din Tarigrad, ce sant epitropi la acel ostrov. Si
acolo sa sa faca teslim toti deplin in mana dascalului ce va fi mai mare al
vcoalii de acolo, ca de catre el a sa dea, cum sa orandu.ese.
Care etision Dakar si prefacandu-sa stapanirea acestor acareturi
dupa vremi la mai multe maini de movtenitori, manastirea vi vcoala de la
Patmo sä nu aiba cu acea pricing vreo scadere vi paguba de aciasta afieroma,
afara numai &and din vreo intamplare sa va strica hanul sau parte de ale
hanului vi va fi multa trebuiata de chieltuiala, atunci sa fie datori movteni-
torii ca sa-1 faca vi sa-1 dreaga la loc. Si pang sa va drege, sa nu ia din veni-
turi nimic, nici clironomii, nici locurile celor oranduite, ca sa sa poata cu
lesnire a sa drege la loc. Si apoi iaravi sa sa urmeze aceste legaturi necurmat.
Iar la meremeturi mai mici, indatorevte pe numitii movtenitori sa
dreaga hanul din venitul lor, ca sa nu sa putrezeasea vi sa sa strice.
Sa tie vi un portar la han, cu o sluga, ca sa ia aminte pentru cei ce
intra si es vi pentru maturatul vi curatitul hanului i a grajdului vi pentru
paza da cele intamplatoare, carora sa li sa dea simbrie pe an dupe cum a vor
tocmi. Si chiriiavii care sad, sa fie datori scoate gunoiul lor vi sa mature
vi coturile unde sad, pe toata saptarnana.
Venitul hanului sa nu aiba voe nici odinioara sa-1 vanza cu totul,
cum nici chiriile a toate odailor, ci sa be dea insuvi in chirie pe la chiriiavi cu
tocmeala numai de un an, iar nu mai in multa vreme.
Si fiindea au cugetat si au fagaduit lui Dumnezeu, cu hotarat gand,
ca sa zideasca o sfanta biserica cu a sa chieltuiala pe loculce-1 are cumpa-
rat aici in oravu Bucurevtii, in mahalaua Brovtenilor, in numele celui sh-
vit intru sfinti vi intru tot laudatului apostolului Joan Bogoslov vi a sfan-
tului cuviosului Hristodor, au Mout vi pentru aciasta oranduiala ca iaravi
din venitul hanului vi al viilor sa sa maze de a fi totdeauna doi preoti
mireni, unul pamantean si altul grec, i un dascal cu invatatura rumaneasca
vazator deapururea acolo, ca sa invete copii mahalagiilor far de plata. Care
sa fie vi cantaret in numita biserica, dinpreuna cu alt cantaret grec.
Carora acestora sa li sa dea plata da simbrie pe an, precum sa vor
tocmi, unde sa sa faca de cloaca on pe an parastas cu arhiereu, cu chiro-
dosie vi mils pentru saraci, insa la cloaca sarbatori ale sfantului Ioan evan-
ghelistul vi bogoslovul.
Dupe savarvirea bisericii randuevte iaravi din venitul hanului vi al
viilor acest etision ce-1 aratam mai jos, ca sa sa trimita de clironomii lui,
insa taleri cincizeci la sfantul mormant, care sa sa trimita prin igumenul
manastirii Sfantului Gheorghe Non vi dandusa la epitropul sfantului mor-
mant sa ia adeverinta de bani si sa o aduca la clironomi, ca cu acevti bani
sa faca liturghie la sfantul loc Golgotha, in zioa Sfantului Nicolae, la vase
zile ale lunii lui dechemvrie, cu coliva si chirodosie. Si alti taleri cincizeci
la Sinaooros, uncle sa afla moavtele Sfintei Ecaterini, ca sa sa pomeneasea
pe toate sambetele numele ce sa vor trimite in scris. Care vi acevtiia sa sa
trimita pe tot anul prin igumenul Sfintei Ecaterini si asemenea sa aduca
adeverinta.
Oranduevte vi epitropi, pa igumenul Sfantului Gheorghe i al Sfintei
Ecaterini ce, dupa vremi, vor fi. Si din negutatorii cumpanii de aici din
Bucurevti, carii vor fi proestovi, ca sa fie privitori vi purtatori de grija dupa
451
www.dacoromanica.ro
moartea hagiului, de urmeazI numitii clironomi ai lui toate cele oranduite,
cum si trimiterea numitilor bani la aratatele locuri. Si c/nd nu vor urma
clironomii Kai, sa alba putere a le lua seams §i a urma cele oranduite, ca cu
acest mijloc in toatI vremea sa'sa pIzeasca cele oranduite intocmai.
Asupra cIrora acestor mai sus numite a§IzamInturi au facut rugIciune
domnii mele numitul hagiu, ca sa dIm §i not domneasca noastra inarire
pentru paza i nestr/mutarea a toate acestea, dupe cum s-au intarit §i de
frail domni Mihai voda Sutul, Alexandru voda Moruz §i Alexandru voda
Ipsilant, prin hrisoavele ce le-am vIzut, in care scrie ca vIzInd bursa faptI
a numitului hagiu, cu ajutorul cc din rIvnI dumnezeiascI au facut la mInIs-
tirea §i §coala de la Patmo 1i la sfIntul mormInt, an afierosit §i domniia
for din domne§tile mili la mInIstirea §i §coala de la Patmo, fumIritul a
tuturor prIvaliilor hanului, care strIngandu-sa sa sa, trimita, pe tot anul,
inpreung cu ceilalti bani la Patmo, Tar fumarii domne§ti sa nu WA amestice
Intru nimic.
Cum si cInd sa va intImpla a rasa vreun negutItor ce §ade intr-acest
han, la moartea lui, prin diiata, ceva§i mills §i ajutor la aciasta §coalI, sa
nu sa popreascI acea danie de cItre epitropiia ob§tii de aici cu vreun fel
de cuvant.
Si numitul hagiu nu numai sa aiba priveleghiul neamurilor, fiind mI-
zat for orsanduiala boerilor de neam ci, 'Inc/ §i &Ind, dup5, trebuintI, s/ va
intImpla a sa pune pe boeri §i pg neamuri inprumutIri, on ajutorintI sau
altverice, el §i atunci Intru nimic sa, fie n.esupIrat.
Cum si clironomii lui §i hanul sa fie nedajneci atIt de dIjdii, de zaha-
rele, de angarii, cat §i de altverice s-ar intampla sa iasa pe alte hanuri §i
pe obte.
Sa scAteascsa §i vinarici i dijmarit drepte bucatele hanului §i acestor
trei clironomi.
A0jderea §i purtItorii de grijI ai hanului, anume Hxistea Gheorghiu
§i Dimitrie Petco SA fie nedajneci, scutind [de] dijmArit §i vin/rici drepte
bucatele Tor.
Asemenea §i doao/ pivnite ale hanului sa fie scutite de fumgrit, de
csaminIrit, de vamI, de yin domnesc §i de ortul vatI§Isc.
Sa aiba §i doi hangii, doi zidari, doi dulgheri oameni streini scutiti,
cu adeverinte §i pecetluituri la Mlinile for de la visterie.
A§Ijderea si la biserica ce va sa zideascg aici, au oranduit ca sa aiba
liude zece streini, dIrvari scutiti, cu pecetluiri de la visterie, pe carii sa-i
aducI din strein/tate, ca sa fie pentru cIratul lemnelor §i poslu§anie la
numita biserica.
La aceste orIndueli ale hanului sa nu sl amestice nici parte biseri-
ceascI, nici mireneascI a le instreina sau a be strImuta in vreun chip.
Pe rang./ acestea, mai indatoreazI hagiu pa numitii clironomii lui Ca,
dupe moartea sa, sa dea la cutiia milostenii de aici taleri doaoI mie cinci
sute §i alt./ supIrare sau cerere cu vreun chip sa nu mai facI ca sa poatI
Inplini clironomii toate oranduielile sale, atIt aceste mai sus numite, cat
§i pomenirile i altele ce-i va mai orIndui prin diiata sa, pe cariiiiIndatore §te
a be urma.
Deci, pliroforisindu-ne domniia mea pentru numitul han §1 vii ca
s/nt drepte ipostatica ale sale, al doilea, vazand ca. 46zInaIntul ce face,
Taste cu bun' oranduiall intocmit, ajutInd §i p/ numitele locuri cu acel
etision, inp/rtkInd §i pe cutiia milostenii de aici, odihnind si pe rudele lui,
cu acest mijloc neinpotrivindu-sa cu aciasta nici la pravili, nici la vreun obi-
452
www.dacoromanica.ro
cei al pamantului si vazand si hrisoavele fratilor domni, am binevoit si
domniia mea de am intarit, printr-acest domnescul nostru hrisov, atat
toate asazamanturile lui, precum mai sus sant intocmite, ca sa sa pazeasea,
cat si domnestile mili care iarasi mai sus coprinde, sa le alba nestramutat.
Si am adeverit hrisovul acesta cu 1nsusi credinta domnii mele Io
Costandin Gheorghie Hangeri voevod, i cu credinta preaiubitilor domnii
mele fii, Mihail voevod, Alexandru voevod, Nicolae voevod. Marturi fiind
si dumnealor cinstitii si credinciosi boerii veliti ai divanului domnii mele :
pan Dumitrache Ghica vel ban, pan Nicolae Mavrocordat vel spatar, pan
Nicolae Basarab vet logofat de Tara de Sus, pan Manolache Cretulescu vet
vornec de Tara de Sus, pan Scarlat Ghica vel vistier, pan Costandin Fili-
pescu vel vornic de Tara de Jos, pan Radu Golescu vet vornec al obstirilor,
pan Radu Slatineanu vet vornic al treilea, pan Costandin *tirbei vet logo-
fat de Tara de Jos, pan Manolache Gradisteanu vel vornec al patralea, pan
Falc [oianu] vel logofat al obiceiurilor, pan Iorgache Sutul vet postelnic,
pan Costache vel hatman, pan Theodorache Iuliiano vel clucer, pan Grigorie
Greceanu vel paharnic, pan Dimitrie Papazoglu vel stolnic, pan Dimitrie
vet comis, pan Theodorache Vacarescu vel sluger, pan Iordache vet pitar.
Si ispravnic, pan Nicolae Basarab vet logofat de Tara de Sus.
Si s-au scris hrisovul acesta la intaiul an dintru intaia domnie
a domniei mele aici in orasu scaunului domnii mele, Bucurestii, la
anii de la zidirea lumii 7306, iar de la domnul Dumnezeu si mantuitorul
nostru Isus Hristos, 1798 tulle 25, de Raducanul Poenar biv treti logofat,
condecarul Divanului.
Costandin Hangeri voevod [m.p. 1.
L.P.
I
454
www.dacoromanica.ro
pentru ca s-au isterisit dg, chirie dg, trei ani. Si Inc a sg, dau la sfanta manast-
[ire] o gaing, la Craciun si zece 00 la Paste.
Si pazind aceste toate, sa fiu nesupgrat. Si pentru mai adevarata
credinta, am dat acest zapisul al meu. Asemenea am luat si eu de la sfanta
manastire.
1798 avgust 15.
x Eu Dobre cazacul, adeverez
Si am scris eu, Ion logofetelu, cu zisa lui.
Arh. St. Buc., M-rea Cotroceni, CXI-10.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran, format mic.
vel vistier
Treout in condica vistieriei,
findescifrabill logof at
Acad. R. S.R., LXV II -42.
Original, stare bung, hirtie cu filigran; pecetea domnului, octogonala, In tug ro§u.
Fiindea iubitu nostru fiu sufletesc dumnealui biv vet paharnic Stan-
emu s-au dat la sfinta Mitropolie otaktina vii dumisale ce o are pe pamintu
Mitropolii, in dealul Bucure0i, pe anii trecuti pans acum §i iaste plata, am.
dat dumnealui spre incredintare acest pecetluit ca sa fie nesuparat. Aceasta.
1799 mai 20.
L.P.
457
www.dacoromanica.ro
380. 1799 iunie 23.
Al Ungrovlahiei Dosithei epivevei [grecote]
Adica noi care mai jos ne vom iscali, dat-am credincios zapisul nos-
tru la maim dumnealui chir Theodosie Toma.
Precum sa" sa stie ca ramaindu-ne clironomie de la raposatul fratele
nostru Dumitrache casa cea parinteasca, ce este in mahalaoa Bisericii
Doamnii, cu locul ei ohavnic, pe Podu Mogosoai, i cu o pravalie tot d-acest
loc deosebit de casa mare, care casa sa vecineste despre o parte cu locul
dumnealui vel logofat Scarlat Umpinean si despre alta cu easele si
raposatului Tomitii Calicescului, iar in fats cu Podu Mogosoai.
Si invoindu-ne intre noi frati, nefiind siliti de nimeni, am vandut
dumnealui chir Theodosie Toma drept taleri 8 000, adica opt mie, care
bani luindu-i toti deplin am dat dumisale si toate sineturile casii cele vechi.
Ci de acum inainte are sa stapaneasca dumnealui casa cu tot locul
ei si pravaliia in bung pace, atilt dumnealui cum si tot neamul dumnealui,
de catre noi si de catre tot neamul nostru.
Si pentru mai buns credinta s-au iscalit intr-acest zapis si alte marturii
vecini, i alte obraze vrednite de credinta, puind si noi iscaliturile si pecetile
noastre, ca sa", sa creaza.
1799. iunie 23.
I L.P. Diamandache Halp. biv vtori vistier, vanzator
I
www.dacoromanica.ro '459
12
383. 1799 octombrie 1.
Preainngltate doamne,
1-Din luminatg porunca mgrii tale, prin vilt[aful] de pghgrnicei,
s-au infgtisat la judecata Ilarion monahul, vechil din partea sfintii sale
pgrintele episcop Argesiu, cu jalba ce au dat asupra unor mahalagii
de aici, de la mah,alaoa Fitntgnii Boului, prin care arata ca manastirea
Toti sfintii, ce este acum metoh sfintei episcopii Arges, are un loc in
numita mahala, dat danie de rap[osatul] stolnic Ionita Grecean si din
nepurtarea de grip, a iegumenilor, ce au fost dupg vremi, s-au fost in-
presurat acest loc de catra mahalagii inprejureni.
Cere dreptate, dupa sineturile ce are manastirea, sa -si afle drep-
tatea cu a a supune acei mahalagii sa plgteascg fiescare chiriia pg locul
cat va fi avand coprins dintr-aceastg danie. i spre dovadg ne arata o
adeverintg din leat 1777 mai 17, cu iscalitura si cu pecetea Marii stol-
nicesii Grecianca si cu cinci martori, Ina rap [osatul] mitropolitul Fila-
ret, afigndu-s5, pg acea vreme mireon, i de Grigorie arhimandrit, i
popa Toma eclisiarh si cu alte dooag marturii, adeverit si de raposatul
mitropolitul Grigorie, cu coprindere c5, Manila stolniceasa Greceanca au
dat marturie, in frica lui Dumnezeu si innaintea mitropolitului Ungro-
vlahiei chiriu chir Grigorie, pentru un loc ce este la Fiintgna Boului,
care loc au fost bun al raposatului sotului dumneaei, stolnic Ionip Gre-
cean, ramas si dmnisale de la pgrintii dumnealui. Jane portar si Manila
portgreasa.
5i ingrop5ndu-sa pgrintii raposatului sotului dumneaei la sfitinta
manastire Toti sfintii, atgt sotul dumneaei, cat si dumneaei s-au in-
demnat, din rgvng dumnezeiascg, si an dat danie numitei manastiri, de
ant acum 35 de ani, care din vreme in vreme, incepAnd a sa inpresura
acest loc de mahalagii inprejureni si sfintiia sa pgrintele iegumen numitei
manastiri, chir Neofit, vrand sa-1 descopere si negisind la manastire
cartea de danie, fiindcg au dat Dumnezeu de au trait pang atunci da
aciast5, marturisanie, cu sufletul dumneaei, pentru acest loc ca este
bun al sfintei manastiri, fgr-d5, nici o pricing.
I o carte de judecata a acestui departament, of leat 1777 mai 20,
prin care arata ca mai avand judecata iegumenu sfintei manastiri -Toti
sfintii, de-si cerea chiriia locului unde ant casele lor fgcute §i neputAnd
dovedi nici daniia, nici stgpgnirea acelui loc cu dgpling dovada, au
ramas cererea a iegumenului.
In urma acei cercetgri, au adus tot la acelasi departament acea,
adeverinta a dumneaei stolnicesii Marii Greceancgi, care sa Vede mai
sus si zic dumnealor boerii judecgtori ca vazand dintr-aciasta niarturie
inplinita dovada care lipsea de la intgia cercetare ce s-au fgcut la aciasta
pricing si doveditg dreapta danie care au fgcut fiiul Marii portaresii,
stapgnitorul locului, hotgrgse sa aibg a lua sfgnta manastire obicinuita
chiriia locului de la casele ce au fost fitcute pe acel loc.
Ne mai arata si o carte de alegere ce s-au facut la fata locului, a
dumnealor velitilor dvornici, scrisa din beat 1777 noemvrie 24, prin
care arata ca din luminata porunca marii sale Alexandru vodg Ipsilant,
fiind fost oranduiti spre cercetarea si descoperirea acestui loc si mergdncl
la fata locului, unde este acest loc la FInt'ana Boului si fiind fatit si
460
www.dacoromanica.ro
dumneaei Mariia stolniceasa, ceia ce au inchinat acest be inpreuni cu
rip [osatul] boerul dumneaei, stolnic Ionita Greceanul si stringand si
pe toti mahalagii ce au fost sazitori pa acest loc, i pe alti mahalagii ce
sit vecinesc cu acest loc.
Unde fiind fatit si Neofit iegumen si neputind dumnealor dovedi
intr-alt chip adevarul de la. dinsii (adeci, de la mahalagii), au pus de
le-au citit cartea de blestem, fiind scoasi, asupra lor, ca sa arate fieste-
care cum va sti adevarul, in frica lui Dumnezeu, local al ma'nistirei
este si de an dat vreodati chirie, sau al lor da mostenire este.
Si dupi ce au inceput cartea de blestem sa sit citeasei, intii un
Radu, copilul din easa, au scos un zapis de cumpitratoare al casii lui,
ce o avea cumparati de la un Duminica neamtul din Poarta, intro care
arata ca, deosebit din locul ce i-au vandut, stipitneste un pas de loc
si mai bine din locul manistirii Toti sfintii.
i vizand si ceilalti mahalagii ca s-au dovedit ca locul este bun al
ministirii, an inceput a arata a devirul, zicand cii, locul este al ministirii
Toti sfintii si au si dat chirie mai nainte lti sfinta manastire pentru
casele lor. i intai, Vasile cipitan, i Pandele ciaus de lifieii, i Neacsul
puscas, i Duminica neamtul din Poarta si o Catalina matusa au aratat si
semnele pe cat zic ca stiu ci au fost stapanirea manastirii pe acest loc.
i mergand dumnealor velitii dvornici cu totii, 1-au si ocolit acest
loc dupa aratarea lor si au pus de 1-au sforat si 1-au misurat cu stanja-
nul domnesc, fiind fati toti mahalagii, cat si numitul iegumen, puinclu-sa
si semne la fiestecare trisura, cu suma stanjanilor, precum cartea dum-
nealor mai pre larg arata.
Fatit fiind si unii din paratii mahalagii, s-au intrebat ce au a ras-
punde inpotriva si zisera ca fiind unii dintr ansii vinetici dintr-alte parti,
n-au pomenit sa fi dat chirie la nu.mita, manitstire, nici ca i-au suparat
cinevas pang acum, ci au cumparat unii de la altii case cu zapise, iar
alto scrisori vechi, zisera ca, nu au.
Devi, fiindca dupit sineturile ce sa vazu ca are sfinta manistire
Toti sfintii si prtratii nu avuri nici un fel de semn de sinet la mina lor,
sa dovedeste carat ca are acest loc dat danie in mahalaoa Fantinii
Boului si, dupi vremi, s-au cutrupit de carry mahalagii. i mai virtos,
ca din chear alegerea dumnealor velitilor dvornici, ce au mers la fata
locului si 1-au discoperit prin carte de blestem, ocolindu-1 cu trasuri si
cu suma cla stanjeni, puindu-i si semne, dupa, dreptate zicem si not ea
intocmai dupa aces alegere a dumnealor velitilor dvornici sa urmeze
manistirea cu stapanirea si licuitorii ce sant pe dinsul sa si indatoreze
a sa invoi cu mitnitstirea dupi, pilda altora locuri manastiresti vecine
cu acest loc si dupa coprinsul ce fiescare va fi avand.
Iar cea desavarsit hotara're, ramine a sa face de catre innaltimea ta.
1799 octomvrie 1.
Andonie Fotino
[trei semneituri grecesti, indescifrabile]
Iordache [indeseifrabil J pitar
s-au luat taleri trei [taxa].
Arh. St. Buc., Episcopia Argq, XLVIII-70.
Original, stare foarte buns, hirtie cu filigran.
461
www.dacoromanica.ro
384. 1799 noiembrie 12.
Preainilltate doamne,
Grigorie spiter, prin jalba care inAltimea ta, au arAtat cA dupe
moartea tats -seu rAmAind ineArcat cu grele, datorii si n.eavAnd alt mijloc
de platA cleat numai o casA' parinteascA, au cerut a i se da voe a-si
vinde cu mezat acea casI spre a se putea plAti de datornicii cars -i fac
mare siclet.
Cu care jalbA au fost oranduit la Departamentu de Opt spre cerce-
tare, unde cereetAndu-se s-au indestulat judecata din tacrirul situ, i al
frate-s6u, ca ar fi binaoa facutA de tatul for Neculi spiter, pe locul sfintei
manastiri VAcAresti. Si dupA cum au arAtat si chiar Gavril proigumenu
numitei mitnAstiri, ca este binaoa fAcutA de tatul lor, pe locul mAnAstirii
si neavand alt mijloc de platy voesc ca sit o vitnzA de mare stinahorie,
aflAndu-se datorie pArinteasca si din an in an sit ineareA cu dobilnda
banilor.
Si spre a se folosi cu pret mai indestulat, au gitsit judecata cu cale,
sit aibit voe a o vinde Cu mezat. Si au arAtat mArii tale cu anafora, care
intarindu-se cu iluminatA pecete, mi sit porunces,te dil cittre inAltimea ta
ca Sit fac mezatul acestii binale dupA obicei.
UrmAtor fiind luminatii porunci, am orAnduit telal de an strigat
la mezat aceastA casA din mahalaoa Scortarilor : Ma sus cu trei odAi
§i salt, cu douA pri[d]voare, jos cu spiterie, in fata podului, insA fArl
dohtorii, cu patru odai si tinda, cu curte, cu grajd, i cu Sopron si cu odaie
de cuhnie, pe locu sfintei mAnAstiri VAcAresti, chiria locului pe an talere 56.
Care strigAndu-se intr-auzul tuturor de obste, in sorocu eel orAnduit
al mezatului si atArdisind din musterii dupe obicei la pretul eel din urmA,
au 'Aram asupra unui Nicolae logofAtu cu talere 8000, peste care pret
nemaiesind alt musteriu ca sit mai inalte, nici din cei ce h se cuvin proti-
misis, nici de alti strain. Si fiindeA s-au multumit vAnzAtoru a i se da
en acesta, dAndu-s6 de stire si sfintei mAnAstiri VAcAresti. Si s-au lApAdat
zicAnd ca nu-i trebueste, s-au si haraciladisit mezatu pe seama numitului
musteriu, drept aceastA sums de talere opt mii.
Care bani s-au si numarat pe deplin la stA'rostie. De care, dupit ce
se va scoate telalAcu dupe obicei, la leu po bani 6, ceilalti se vor da numi-
tului vAnzator prin zapciu eel orAnduit ca sit sit plAteascA de datorie.
Ci fiinde6 cumpAratoru an cumpArat de la mezat, sit maga inaltimii
tale a i se da §1 luminatI intArire pentru mai bunt stApAnire.
1799 noemvrie 12.
Al mitirii tale prea plecatA slugl,
Panait Tigara staroste
[rezolutia domnului J :
lo Alexandra Costandin Moruz voevod i gospodar zemle lahiseoe.
462
www.dacoromanica.ro
385. 1799 decembrie 28.
-[Al Ungrovlahiei arhiepiscop Dosithei mitropolit, adeverez [greceste ]
tincredintez cu acest zapis al mieu la mina dumnealui Tanase
capitan Petrescul, ca, avand eu un loc parintese in mahalaua Anthimului,
da a mea bunavoe si cu stirea rudelor mele 1-am vandut dumnealui drept
taleri 1 500, adic5, una mie cinci sute, sa-1 stapaneasca dupa semnele
cele vechi, care sa, cuprind si in hotarniciia dumnealor boerilor yeti, vornici,
ce din porunc5, domneasca, an ales acest loc da, catra vecinii inprejurasi.
Si s-au gasit stanjeni da ai lu urban Voda, ins, noaaa, la fata porta,
saptezeci si opt si jumatate la mijloc si saptezeci la fundul daspre Ilie
mahalagiu si una suta treizeci si sase §i jumatate, lungul.
Dupg, care alegere, ramaind multumiti si vecinii, au dat inscris, supt
iscaliturile lor, puindu-se mart [ori] §i doi vtori vornici, Neaqul si Ia-
nache, carei an fost oranduiti la fata locului pentru alegerea locului.
Si priimind toti bani pa deplin in mina mea, am dat dumnealui
acest zapis, dinpreuna cu hotarniciia si adeverinta inprejurasilor (fiindca,
alte carti nu mai sant pentru acest loc), sa-1 stapineasca', in pace dumnea-
lui, copii si nepotii dumnealui, atilt da, catra mine, copii miei si da catra,
tot neamul mieu.
Si, pentru mai adivarata credinta, am iscalit, ca sa sa creaza.
1799 dechemvrie 28.
Theodor [indescifrabil] clucer, adeverez [greceste j
Elie Zaharia 01, martor [greceste]
trecut in condica Mitropoliei
Anastasie logofatul Mitropoliei
Arh. St. Buc., Episcopia Argm XLVIII-71.
Original, stare foarte buns, hirtie groasa cu filigran.
www.dacoromanica.ro 463
ca de sa va scula cineva din preoti ca sa-1 scoatit din casa sau din pivnita
sip aibit sa -i intoarca toata cheltuiala inapoi, fiindca asa le-au fost aseza-
mantul.
Deci, dupii, chiar zapisul de asezamant ce tine Ionita in mainile lui,
vedem cit este legat, cum de sa va scula cinevasi din preoti bisericii sa-1
scoatit din stapanirea binalii sa alba primi cheltuiala si sa iasa.
Care aceasta putere, fiindeil an lasat-o Ionita sloboda, la voia preo-
tilor, nu poate acum a sa inpotrivi la cererea ce fac cei de acum epitropi ai
bisericii, spre a-1 scoate din stapanirea acei binale, caci on preoti sau epi-
tropi bisericii, tot acelas cuvant si putere au spre a cauta dreptatile
bisericii. Care epitropi ce si afla acum la aceasta biserica, fiindca voesc
si cer ca sa is binaoa din stapanirea lui Ionita, au puterea aceasta dupa
insusi coprinderea zapisului, cum s-au aratat mai sus, si lui Ionita nu-i
ritimane nici un cuvant de inpotrivire la aceasta, decal toata dreptatea
lui ieste, iarasi dup5, zapis, ca sa i sa plateascit de epitropi cheltuiala ce
va fi facut la acea bina si sa iasa afarit din stapanirea ei.
Deci dar, pentru chieltuiala ce va fi fault Ionita la acea bina,
poruncim ca cu dreptate si in frica lui Dumnezeu, prin marifetu dumnealor
velitilor vornici sa sa pretuiasca la fata locului, de epistatul dulgherilor
si al zidarilor, in fiescare lucru dupa', starea in care sa va fi afland acum
si suma banilor, pa cat va iesi dupa dreapta pretuire, hotarim sa o pla-
teasca, epitropi bisericii daplin la Ionita si asa sa ramitie binaoa pa seamy
bisericii.
Din care suma a pretuirii nu are a sa scadea nimic, cu pricina ce
zic dumnealor veliti boeri printr-aceasta, anafora, ca s-au folosit Ionita
cote cu taleri 45, pe tot anul, ce au luat chirie de la altii mai mult peste
taleri 20 ce da si el la biserica, caci Ionita platind acei cite taleri 20,
chiria ce era tocmit sa dea pit an la biserica, era volnic sa o inchirieze el
la altii cu cat de multi chirie, precum nici Ionita nu are cuvant la ceia
ce zice, ca in vremea razmeritii, nu numai n-au luat nimic chirie, ci inea
s-au pagubit cu plata de la dansul la omul ce-1 pusese dinadins ca sa
nazi in casa sa o pazeasca a nu o darilma, caci on de au pagubit, sau de
s-au folosit si paguba si folosul al lui este.
intr-acestasi chip dar hotitrim si poruncim sa sit urmeze, cum 85,
coprinde mai sus. Si apoi epitropi vrand s5, fact vreun schimb, mai cu
bun folosul bisericii, vor arata la presfintia sa parintele mitr[opolit]
si la dumnealor veliti logofeti ca sii, fact anafora, care aceia ieste deosebit
in urma a sa deoresi, iar acum domnia mea judecam si hotarim numai
pricina intre Ionita islicaru cu epitropi bisericii.
1800 martie 16.
L.P.
vel logofat
tur meazci J :
Preainaltate doamne,
Din luminatit porunca inaltimii tale, ceaus[u] de aprozi au infa-
tisat inaintea noastfa pit Ionitit islicaru de aici, cerand ea in puterea
zapisului de asezamant ce are de la mama preotilor of Sfete Gheorghe
464
www.dacoromanica.ro
Vechi, iscalit si de epitropi bisericii, dupa acea vreme, sit fie nestramu-
tata de la mama lui o casa cu pivnita of mahalaoa Sfaaatului Dimitrie, a
caria binaua au fost a mai sus zisei biserici Sfete Gheorghe, iar locul
au fost al raposatei Mara Balaceanchii. Si acea jupaneasca Inc a de cand
traia, prin partea sa, de danie, 1-au daruit dumnealui vel vornicului Cos-
tandin Stirbei.
Care zapis aratandu-ni-1 Ionita islicaru, sa vazu cu leat 1786 octom-
vrie 26, iscalit atat de trei preoti ai Sfantului Gheorghie Vechi, anume
popa Stefan proestos, i popa Gheorghe si popa Nicolae, cat si de epi-
tropi ce au fost mai nainte la biserica, insa Matei Lacusteanul biv vel
capitan si Ianache Rahtivan. Prin care scriu preotii ea avind sfinta
biserica o casa cu pivnita ei dadasupt in mahalaoa Sf. Dimitrie, au dat-o
lui Ionita islicaru cu chirie in ani trei, drept taleri 30, ca pa fiescare an
sa dea acesti mai sus numiti bani, insa intr-acestasi chip ca putind ei
preotii a o drege, fiindca era da tot dazvalita si paretii stricati, i altele,
atunci sa aiba sa is aceasta mai sus numit chirie. Iar neputand preotii .
sa o dreaga si sa o inveleasca, dupa cum au vorbit, si sa va iacarca
numitul islicar si va, lua-o asupra-si ca sa o dreaga si sa o inveleasca,
atunci numitul sa aiba a le da pa fiescare an cote taleri 20, tocma, pina
la numit soroc da trei ani.
Si la implinirea sorocului de-1 vor vedea ei ca sa sileste, de a drege
casa i altele, atunci tot el sa aiba a o Linea tot cu aceasta urmare, dindu-si
chiria pa an taleri 20. Iar cat pentru chiria pamantului sit alba preotii
a o da, iar mai sus numit [u] sa nu sa supere, iar sculandu-sa cineva din
preoti ca sa-1 scoata din casa sau din pivnita, sa alba a-i Intoarce toata
chieltuiala inapoi.
Zicand parasul ca dupa coprinderea acestui zapis, fiind el urmator,
nu numai chiria au platit-o pa tot anul preotilor, ci si dumnealui vorni-
cului Stirbei, pe doi ani si mai bine, de &and s-au facut stapan locului.
Ci Inc a si casa i pivnita au dres-o cu a lui chieltuiala si ea in al treilea,
an 1789 judecindu-se cu epitropi ce vrea sa-1 scoata, i s-au dat cu hota-
rirea judecatii sa o tie iar el.
Care anafora sa vazu si de noi, coprinzand, cum ca, cat pentru
cererea ce o face jaluitoru sa o tie tot el, nu este primita, caci cu aceia
sa, robeste lucru bisericii numai cu acea Inchiriere asemanandu-se ca un
edic, iar pentru chieltuiala ce sa va dovedi ca au fost, sa cuvine sa i sa
plateasca, de-1 va scoate din carciuma, fiindca, intr-acei trei ani trecuti
de la razmirita, nu s-au folosit nimic dintr-ansa, caci Coate carciumile
era poprite cu porunca sa nu vanza yin.
Si cu acel cuvant, in locul acelor trei ani, au tinut-o pana an si au
stapanit-o nesuparat ani 13 si mai bine. Iar acum Toncea Mean si Hagi
Ionita epitropi bisericii, far de stirea lui si a preotilor au vandut aceasta
bina la mai sus numit boer stapanul locului si cere dreptate.
Fata fiind si numitii epitropi, raspunse ca pivnita sa afla la o stare
foarte proasta, lasand-o Ionita de s-au stricat, 'Meat aproape este sa
caza si ca el facea matrapazlac caci o da cu chirie pa an taleri 65 si da
preotilor numai taleri 20, iar taleri 45 ii ramanea lui.
Si ca mai avand sfanta biserica si alte doua pravalii, care pravalii
thud vechi, darapanate si nedandu-le mana ca sa le dreaga, cu. stirea
preasfintii sale parintelui mitropolit au facut-o nu j anzatbare precum zice
jaluitoru, ci schimb, pentru ca nu s-au pretuit carciuma ce este pa locul
dumisale si sa dea dumnealui vornic bani[i] pretuirii, ci au dat pretul
465
www.dacoromanica.ro
ceilalte pravalii ce au tocmit-o epitropi[i] sa o fad, noul pa locul bise-
ricii la poarta din jos, Band nu numai bina pentru bina, ci dand bina
noua pentru veche.
cu toate ca binaoa este foarte proasta cum si paretii pivnitii po-
varniti si proptiti in stalpi si nu fac acele lemne nici taleri 100, dar dum-
nealui vel vornic tirbei pentru ca s-au aflat a fi stapan locului, indemnan-
du-1 si preasfintia sa parintele mitropolit au dat taleri 300. i acum in
primavara silit este ca sa o dea jos sa o fad da iznoava, ca de nu o
va surpa, cade ea singura.
Deci, dup5, insusi zapis inchirierii sale, volnici an fost epitropi[i] a-i
lua carciuma de la mans, pentru ca an lasat-o de s-au darapanat, ne-
&Vaud vreun dres cu temei, ci numai niste carpeli. i bine an urmat de
au dat-o la dumnealui vornic stapanul locului si cu schimb, iar nu van-
zare, precum zice jaluitoru, fiindca dumnealui vornicu nu au dat pretu
binalii acestia ce este pa locul dumisale care dupa aratarea for nu face
nici taleri 100, ci i-au dat pretul ceilalte binale ce au tocmit epitropi[i]
cu mesterii sa o fad pa locul sfintei biserici, de la poarta din jos.
Care nu numai sa intelege chiar schimb, bina pa bina, ci de
mai mare pret spre folosul sf. biserici si prin stirea preasfintii sale parin-
telui mitropolit. Dar si chiar vanzare de ar fi fost, iarasi nu sa protimisaste
jaluitoru, nici alt nimeni decat numai stapanu locului.
i volnic este dumnealui vornic a o stapani si a face ce va vrea
cu &Ansa. Cum si pentru cererea ce face de a tinea tot el, nu are drep-
tate, ca nici in zapis nu scrie sa o tie in toat'a vista lui, nici au dyes -o
cu vreun temei, ci numai carpeli, care si de o dregea el cu vreun temei,
iarasi putea sa-1 scoata preoti intorcandu-i chieltuiala dupa coprinderea
zapisului si dupa coprinderea anaforalii ot leat 1789, intru care sa co-
prinde ea cu aceasta sa robeste lucru bisericii, fara a putea sa-si aiba
folosul dud va gasi alt musteriu sa dea mai multa chirie. i sa, radica
on totul stapanirea bisericii d-asupra lucrului sau, asemanindu-sa aceasta
ca un edit.
Pentru ca el platind acei taleri 20 pe an, poate sa o dea in urma
la altul cu cit de multa chirie si biserica sa fie lipsita da dreptul ei.
Care aceasta coprindere a anaforalii ot leat 1789 sa vede c5, s-au si urmat,
pentru ca el da taleri 20 chirie si lua taleri 65 si nici de dres nu o
dregea, pentru care ma'car ca pentru meremetul ca va fi facut nu s-ar
cuveni a-i plati, fiindca s-au folosit din chirie in treisprezece an si mere-
metul s-au invechit si acum este iarasi darapanata.
Dar, gasim cu cale ca prin dumnealor veliti vornici oranduindu-sa
maimar-basa cu dulgheri, i zidari In fata locului, sa faca doua pretuiri,
insa una dupa starea ce s-au aflat la leat 1786 cind i s-au dat cu chirie,
a cariia stare sa dovedeste atit din zapisul inchirierii cit si din anaforaoa
of Teat 1789, cum ca au fost chiar ass, adica pivnita cu casa ei deasupra
de tot dazvalita si preoti stricati i altele. i alts pretuire sa fad in starea
care sa af15, acum. i din pretul ce va prisosi la starea de acum, scazand
dumnealor ceia ce sa va gasi cu cale, pentru ca s-au folosit pe tot anul
cu cate taleri 45 ce an luat mai mult peste chirie, bani ca va mai rama-
nea sa i sa plateasca jaluitorului. i dumnealui vornic sa stapaneasca
cu pace.
Iar hotarirea cea desavarsita Amine a sa face de catre inaltimea ta.
1800 fevruarie 4.
466
www.dacoromanica.ro
Dimi [trie] ban
findeseifrabil J vet logofat
[indescifrabil J vel vornic
11 vet vornic
77 vel logofat
77 vet clucer
71 biv vet clucer za arie.
Colectia Al. Saint-Georges.
Copic. Condica de zapise (1699-1841) a families Darvari, doe. 17.
467
www.dacoromanica.ro
Preainaltate doamne,
Dupa luminata hotarirea marii tale ce este data la intarirea anafo-
ralii de judecata ce au avut-o numitii epitropi of Sf. Gheorghie Vechi,
Eland cercetare schimbului ce an Malt numitii epitropi cu dumnealui vel
vornic Costandin Stirbei, dand epitropi o bina de carciuma veche ce an
fost a bisericii si luind pretul ce au tocmit cu mesterii sa faca alta bina
noua pe un loc al sfintei biserici ce-1 are despre poarta din jos a Curtii
cei Vechi, ne-am pliroforisit ca schimbu este spre mai bun si mai mare
folos al sfintei biserici, pentru ca din taleri zece ce lua sfinta biserica
pe an, de la numita bina veche a circiumii, va sa is de la aceastalalta
bina noua intreita chine si mai bine, fiindca este la mai bun semn [°1]
si fiindca dobindeste sf. biserica, bina noua chiar pa locul sau, in loc
de bina veche dupa locu dumnealui vornicului.
Deci, dupa luminata hotarirea marii tale, nu lipsim a arata, spre
a sa iutari schimbul de catre maria to prin cea desavirsita hotarire a
inaltimii tale.
1800 martie 29.
I). Ungro[vlahia]
findescifrabil J vel logof
Scarlat Cimp[ineanu] vel logofat
Colectia Al. Saint-Georges.
Copie. Condica de zapise (1699-1841) a familiei Darvari, doc. 15.
468
www.dacoromanica.ro
389. 1800 mai 4.
Al Ungrovlahiei Dosithei veveios [grece?te]
tAdicit, eu Dorothei ieromonah, iconomu sfintei mangstiri Matra-
sanii, dinpreung cu tot soborul acestii sfinte manastiri, incredintam cu
acest zapis al nostru la mina dumnealui biv vel pitar Gheorghie Predescu,
i dumneaei pitgresii Sandei, sotiei dumnealui si fratelui dumneaei, Fo-
tache, nepotii prea sfintitului raposat proin mitropolit Filaret.
Ca sg, sa stiie ca rota fiind preasfintitul in viiatg, la leat 1787 iunie
13, au fost cumpgrat o mosiie anume Berilestii, in sud Ilfov, de stgnjeni
cinci sute doagzeci, de la dumneaei Bglasa postelniciasa, fiica raposat
polcovnicului Panait Mginescu, care mosiie au fost facut-o preasfintitul
schimb cu sfanta mitngstire Cgldgrusani, pa mosiia Dimiieni, ce au fost a
manustirii, de stanjeni cinci sute cinci, tot in sud Ilfov. ti au fost mai
dat prea sfintitul prosthichiu la msangstire si alti doog sute cincizeci
stgnjeni de mosiie, ce sa numeste la Pittarlage, in sud Saac si taleri
sapte sute, pentru scoaterea unor odoarg ale mAngstirii, cc au fost zglo-
jite la rgposatu mitropolit Gavriil, al Moldovei, precuin coprind si zapi-
sile acelor schimburi, dupg care au stgpitnit mangstirea numitele mosii
Berilestii i Pattrlagile.
Iar mosiia Dimiieni, dupg moartea preasfintitului raposat unchiului
dumnealor, prin anaforaoa dumnealor velitilor boeri, ce iaste intitritg vi
de rnitriia sa, preaingltatul si prealuminatul nostru domn, to Alexandru
Constandin Muruz voievod, inpreung cu altg periusiie, s-au dat asupra
dumnealor pentru plata datoriilor rgposatului.
Iar dupg aceasta, in trecutul an, viind de la Tarigrad, dumneaei
stolniciasa Zamfira, ce iaste sofa bung cu numita lasa vAnzAtoarea
Berilestilor, au pornit jalba, cergnd protimisis a rgscumpgra mosiia
Berilestilor, en cuv'ant cg au fost de la pgrinti si fiind instreinatit, n-au
stint de vanzarea mosiii. Pentru care, infatisindu-se si judecgndu-se si la
luminat Divanul mitrii sale lui Vodg. Din Divan, am fost orgnduiti cu
luminat pitacul mgriii sale la prea sfintitul pgrintele mitropolit, i la
dumnealui vel ban Ghica si la dumnealui vel vornic Filipescu, ca sa mij-
lociascit a su face inp6ciuire atat intre dumnealor eu stolniciasa, cat si
intre sfgnta mitngstire Cgldgrusani, pentru ca sa lipsascg si jurgmgntul
de la mijloc.
Deci, chipzuind preasfintitul si dumnealor boeri miijlocirea ce
s-au cuvenit a sit urma dupg dreptate, au ggsit cu tale de s-au luat stol-
niciasa numita mosiia Berilestii, cu intoarcerea banilor cumpgrgtorii
raposat pgrintelui Filaret, ce s-au dat dumnealor nepotilor preasfinti-
t-u.lui, invoind si pg dumnealor cu mgngstirea, de au dat in locul mosiei
Berilestii, la mgngstire trei sute si unul stInjeni de mosiie, ce sit numeste
Portgreasca, langa Dimiieni vi o pravaliie aici, in Bucuresti, pe ulita
ce merge la Sfgnta Vineri, care iaste cumpgratg drept taleri una mile si
cu pgmgntul de supt dgnsa a mgngstirii Sfentii Sava, unde sa da" chiriie
cute taleri vase pe an, pentru loc. i au rgmas si prosthichiul ce au fat
dat rgposatu, adieg mosiia of Pgtgrlage vi banii ce s-au dat pentru odoarg
a fi tot ale mgingstirii.
insg, fiindcg aceasta mosiie Portgreasca a fost a dumnealui pitaru,
data de zestre de rgposatu, cum si prg'vgliia fiind iargsi cumpgrata cu
Insusi banii dumnealui, ramgne ca pentru acestea sa -vi is dumnealui
_mosiie din hotaru ce sa numeste Fienii Stgvgroaii, care iaste iarlsilAngg
4G9
www.dacoromanica.ro
Dimiieni, tot de la raposatu, precum sa coprinde *i in anaforaoa ce s-au
facut de preasfintitul *i de dumnealor oranduitii boeri pentru aceasta
madea.
Drept aceia, de acum inainte, sa alba a stapani dumnealor aceasta
mo*iie Dimiienii, cu buna pace de catre sfanta manastire, in veac, cum
*i sfanta manastire sa stapaneasca numita, mo*iie Portareasca i numita
pravaliie *i prosthichiul.
Si pentru mai buna incredintare, am dat dumnealor acest adevarat
zapis, intarit cu iscalitura noastra *i cu pecetea sfintei ma'nastiri, cum *i
sfanta manastire au priimit asemenea zapis de la dumnealor, intarit cu
iscaliturile *i cu pecetile dumnealor, rugand *i pe preasfintitul parintele
mitropolit *i pe dumnealor boerii de an intarit cu iscaliturile zapisile
acestea, ca sa-*i aiba toata puterea *i tariia pe deplin.
Leat 1800 mai 4.
Dorothei, iconomu Caldurusanilor, adeverez
I L. P. I
Costantin Filipescu vel vornic
Dimitrie ban
frezolulia domnaluij :
lo _Alexandra Costandin illaruz voievod i gospodar zemli Vlahiscoie.
Dupe ad'tzamantul *i invoirea lor, dam *i domneasca noastra inta-
rire, ca sa sa urmeze *i sa sa pazeasca intocmai.
Leat 1800 mai 24.
vel logofat
L. P.
Lama de ziddrie
20 5000 caramida, pareti i sobile, mia cite taleri 4
11 20 cara, pamint
7 1000 oca yam
3 apa
20 lucru zidarilor
177, 19
1 40 pari obli
2 2 cara nude la un gard
2 4 ghiondalice salahorilor
182, 19
121, 26 a scade doug parti, fiind veche, razimata in proptele,
de a lacui om intr-insa la o vreme grea, cu putinta nu
.este.
60, 33 adica, saizeci si parale treizeci $i trei
Dupa, prea cinstit pitacu dumneavoastrI mergind in fata locului,
impreuna, cu lemnari i zidari, am facut aceastA preuire pivnitii dupl
locul dumnealui vel vornic tirbei, ce o tinu cu chirie Ionita, islicar. Care
471
www.dacoromanica.ro
pretuire s-au facut intocmai dupa starea intru care sa afla acum, ara-
tand dreptul adevar in frica lui Dumnezeu.
1800 mai 1.
Andrei epistat poly. [polcovnic] breslilor
Chircol rnWer, i Marin me*ter, i Marin ceati. s de dulgheri
Antonie vataf de zidari, i Ivan zidaru
[fiind in legaturci cu cele de mai sus, adaoga ,i adeverinla lui Ioniyi
4licaru] :
Taleri 60 i bani 99, dupa, pretuirea ce din porunca domneasca
s-au facut, dregerea casii ce am facut, avandu-o luata in chirie de la, preotii
bisericii Sf. Gheorghe Vechi, ra,maind i eu multumit pa, aceasta pretuire,
era a-mi lua mai sus numitii bani de la epitropii bisericii, dar i-am luat
de la dumnealui biv vel vornic Costandin Stirbei, prin oranduitul zapciu
ceaus de aprozi.
Si pentru ca sa sa tie ca, nu am a mai cere nimic nici de la epi-
tropi nici de la dumnealui vornic, dau aceasta adeverinta, ca sa fie Obit
gi m-am
1800 iunie 6.
Ionia islicaru
[se»inciturci greceascci, indescifrabilci]
Colectia Al. Saint-Georges.
Copie. Condica de zapise (1699-1841) a familiei Darvari, doe. 16.
472
www.dacoromanica.ro
INDICE*
* S-au cules cu aldin : nume de persoane, maha!ale, hanuri, man5stiri, biserici, etc.;
s-au cules cu VERZALE : tar!, regiuni, pigs!, orase, sate, Hurl, dealuri, most! etc.; s-a cules
cursiu : glosar. Nu an fost cuprinse In Indice cuvintele Bucuresti si Ungrovlahia care se
gasesc foarte des.
473
www.dacoromanica.ro
BERILESTI, mosie In jud. Ilfov 469 Bro§teni, mahala 114, 117, 120, 164, 275,
Berieseu Dina, postelnic 399 316, 317, 340, 393, 436, 450
Biseriea Alba, mahala 171
Biseriea Doamnei, mahala 238 Bueeanu Neagoe, logofat 162
Birsescu Mate!, paharnic (1687) 81 BUCSANI 63, 82
Illejoianea Bal !atm 223, 224 BUCOV, mosie 310, 366, 446
Bobe, vataf de dorobanti 57 Buesfineseu Sandu, vel stolnic (1748) 213
Bogdama, tiganca 126 Bueureteanu Radu, pitar 80 ; Toma, biv vel
BOITA, localitate cu lazaret (1766) 237 armas (1677) 80
Bojoaga Marin 62 BUCURESTIOARA (Cacaina) 76, 84, 110
Bojin, tigan 59 BUDEASA, localitate 62
Bojereanu Barba, biv vel singer, martor (1715) Bunea, vel armas (1695) 108 ; vel vornic, mar-
146 tor (1715) 148
Bojoreanu Serbian, vel vistier (1704, 1712, BUZAU 169, 178, 249, 258
1715) 128, 141, 148 liuzescu Preda, ban, ginerele vistierului Goles-
Boldesen lane, negulator din Buzau 169 cu Andrei (1696) 113
Bohm Dragomir, calaras 56 Buzinea, clacer (1660) 59
Doreen, preot, clisear domnesc 53
Bosnia, papistasul 220
BRAILA 370
Brai Iola Barba, vtori logofat 133 C
Ilrai loin Constantin 177 ; clucer 384
Brai loin Cornea, vel paharnic (1692.-1695)
95, 102, 104, 105, 107, 108, 109 ; vel ban Caimata, mahala 400, 414
(1696) 111, 114, 116 Ciildaru§ani, m-re 469
Itrai loiu Bumitraseu, vel capitan de Cerneti, CALEA MEHEDINTILOR 60, 69, 172, 173
ginerele Marie! Milescu 152 Calineseu Anthim, monah 185
BRASOV 154 Calineseu Toma, vataf de paharnicei 271
Bratii§anu lonifft, postelnic (1748), ginerele Wink, episcop Buzau (1776) 263, 303
doctorului Dumitru 185 Ca lila, fiica lui Draghici Cantacuzino vel
Braltalsanu Preda, logofat (1680) 82 spatar 163
Bratasanu Profira (Puiheria) paharniceasa, Canaehe, sardar 296, 297 ; Raducanu, fiul
Rica tut Antonache mare ban 276, 278, sardarului Canache 297
279, 280 Candeseu, vel clucer (1755) 209 ; vel logofat
Br: teseu Constantin, ginerele lui Chirita Doi- (1764) 227, 228, 229
cescu 276 Csindeseu Mihalcea, vel pitar (1692) 102 ; vel
Brezoianu, mahala 220 stolnic (1693) 105 ; vel comis (1694, 1695)
Brezoianu Dhnitrie, sardar (1792) 376 107, 109
Brezoianu Fiera, biv vel vistier (1746) 184 Canela, ceaus agiesc 413, 495 ; paharnic (1765)
Brezoianu Patrascu, vel sardar (1708, 1713) 233
133, 144
Caneles [Canela 7] Gheorghe 163
Brineoveanu Constantin, vtori logofat (1677)
80 ; vel spatar (1686) 89 ; voievod 100, 101, Cantacuzino Constantin, stolnic (1690) 96
101, 106, 107, 112, 113, 115, 116, 122, 132, Cantacuzino Draghici, vel paharnic (1660,
135, 136, 140, 272, 273, 274, 282, 283 1662) 59, 60 ; vel spatar (1667, 1668) 65,
Brineoveanu Constantin, beizadea, martor 67 ; amintit 163
(1704)128 Cantacuzino Iordaehe, vel Camara§ (1704) 128
Brineoveanu Constantin, vel clucer (1746) Cantacuzino Matel, vel armas (1729) 162 ;
vel logofat (1748) 190 ; vel spatar
184 ; biv vel bah (1741, 1742) 173, 176 ; vel
(1753, 1755) 201, 209; vel logofat (1755, paharnic (1752, 1755) 197, 209; amintit
1758) 206, 212, 213 (1798) 441
Brineoveanu Manolaehe, vel clucer (1778) Cantacuzino Mihai, vel postelnic (1669) 70 ;
255 ; vel logofat (1779-1783) 272, 275, 292, vel spatar (1681-1709) 85, 102, 105, 107,
304, 308, 311, 367, 371, 372 ; biv vel logo- 109, 111, 114, 116, 134, 278, 308, 365,
fat (1786) 322, 327, 328, 361; vel vornic 422, 445 ; vel comis, martor (1715) 146 ;
(1793, 1795) 383, 407, 411 vel vistier (1755, 1758) 209, 213 ; vel
Brineoveanu Nicolae, vel vornic (1777) 268 ; logofat (1763) 222 ; vel vistier (1764)
vel vistier (1783, 1784, 1786, 1793) 307, 227, 228
308, 311, 315, 321, 327, 330, 332, 335, Cantacuzino Palma, sotia lui Matei C. mare
339, 382, 383 ; vel ban (1795) 401, 411 ; vel arma§ 162
logofat de Tara de Sus (1797) 438 Cantacuzino Pirvu, vel logofat (1767) 240 ;
Brincoveanu Preda (1677) 79 vtori logofat (1674) 75
Brineoveanu Stefan, beizadea, martor (1704) Cantacuzino Rada, vel comis (1712), 141 ;
128 Raducanu vel clucer (1764) 227
474
www.dacoromanica.ro
Cantaeuzino Serban, vtori logofat (1660, CIMPINA 158
1662) 59, 60; vel postelnic (1667) 65, 67, 68; Cimpineanu Cants', fiica lui Draghici Canta-
vel spatar (1669, 1672) 70, 73; voievod cuzino 164
84, 85, 86, 89, 90, 94, 116, 207 ; vel postelnic Cimpineanu Pantazi, vel paharnic (1758) 213
(1694) 107, 109 ; vel comis (1692, 1696) Cimpineanu Pirvu, capitan 164
102, 105 111; 114 ; biv vel paharnic (1704) Cimpineanu Scariat, vel logoftit (1799 - 1800)
128 ; vel vornic, martor (1708) 133 458, 468
Cantacuzino Stefan, vel spatar (1712) 141; CIMPULUNG 158, 178
voievod 145 Climent, episcop Rimnic, rAposat in 1782,
Cantacuzino Toma, vel logofat (1694) 107, 305
110, 111, 114, 116 ; vel spatar (1708) 133 ; CLINCENI 144
vtori logofat, fiul beizadelei Gheorghe a Cocoralseu Vlad, vel logofat (1681) 85 ; lane,
lui Serban voievod 207 logofat (1692) 99, 100 ; Constantin, biv
Captemir Maria, nascuta Cimpineanu 270 vel sluger (1766) 235
CAPTARESTI, sat pe rful Neajlov 63 Codreni, manastire 163
Cara Mustafa, vinde casa in mah. Popa Rusu Colpovici Toma 402
161 Coltea, vel comis (1660) 59 ; clucer 134 ;
CARACAL 369 Duinitru 165
Caragea Constantin, vel hatman (1795) 407, Coltea, mahala 279
411 Coltea, mangstire 158, 254, 276, 278, 308,
Caragea Nicoiae Constantin, voievod 303, 304, 365, 422, 423, 429, 446
305 Coman, egumen la m-rea Sf. Ecaterina (1734)
Caragea Iordache (Iorgache, Gheorghie), vel 166
pitar (1755) 209 ; vel stolnic (1764-1767) Connineanu Hadu, vel comis (1741) 175 ; Maria
227, 228, 233, 240 184
Caragea Searlat, vel postelnic (1775) 253 Constantin, vel postelnic (1645) 54, 55 ; vel
Caragie Nicolachi, vel postelnic (1763) 222 spAtar (1715) 149 ; vel comis (1777) 270
Caramanlau Dumitraehe (Dumitrasco), vel Constantin, dascAl slovenesc 231, 253, 285,
postelnic (1692-1696) 102, 105, 107, 109, 326, 365, 417
111, 114, 116 CONSTANTINOPOL 93
Carpinca Maria 245 Costescu Constantin, vtori logofat (1712) 141
Carpinisanu Iordaehe, postelnic (1762) 220 Copneeanu Dumitraseu, logofat (1674) 75
Carpinisanu Mate!, paharnic (1762) 220 ; vtori Corbeanu Constantin, vel pitar (1694, 1696,
pitar, cumnatul lui Dumitrascu Doicescu 1697) 107, 114, 116 ; Vintila, vel ban (1692)
276 102
Carpinisanu Pang, cgsatorit cu Dumitrana Corbu luga, negutator 65
Doicescu 276 Corcodel Hada, stolnic din Bucsani 63, 82
CORFU 214
Cartojan Radu 82 CORNATEL, sat in jud. Ilfov 187, 188
CARTOJANI, sat in jud. Vlasca 81, 8 3, 86 Cornea, vel ban, martor (1704) 128
Catargiu Constantin, vel clucer (1763) 222 Cosma, episcop Buzau 290
Catunariu Draghici, unchiul lui Cerngianu Costandie, episcop Buzgu 416
Coanda capitan 133 Costescu Constantin, sAtrar (1767) 238
CAZANEST I 68 Costia, vel postelnic (1662) 60
Cazolis loan, venetianul, martor 137 Cotroeeni, mAng.stire si hiserica 91, 94, 106,
Ceaus David, mahala 297, 353 187, 208, 246, 386, 400
Cerngianu Coandg, capitan 132, 133 Cozma, mitropolit 342, 348, 349, 358, 417,
Cerngianu Vasile, martor 133 418
CERNETI 152
Cerniea, vornic (1681) 84, 85 ; clucer (1686) 89 CRAIOVA 131, 178, 251, 258
Chesarie, episcop Buzau 252 ; episcop Rfmnic Craciun, capitan erbar (1732) 165
296 CRANGU, sat in jud. Saac 155
Chirea, vel stolnic (1660) 59 ; vel logofat (1678) Cralstea, vel vistier (1686) 89
Cretuleseu, mahala 350
60, 81 Cretuleseu Constantin, vel spAtar (1748, 1752)
Chiril, mitropolit de Ianina 114 190, 197; vel ban (1758, 1763) 206, 212,
Chiritg, logofetel de divan (1798) 425, 440, 222 ; vel vornic (1789) 343
448 Cretuleseu lordache, vel cgmaras (1702) 124 ;
Chiru loan, negutator 237 vel agg (1708) 133 ; vel postelnic (1712)
Cineu lanache 237 141 ; vel vornic (1741) 173 ; biv vel vornic,
CIOCANESTI 82 raposat (1755) 207
Ciorogarleann Constantin, vel sluger (1692 - Cretulescu lstrate, vel clucer (1781) 295
1696) 102, 105, 107, 110, 114 Cretuleseu Manolache, vel comis (1775) 253 ;
Ciorogarleanu Matei, vel vistier (1692) 102, vel logofat (1712) 364, 368, 371 ; vel vornic
105 de Tara de Sus (1793, 1797, 1798) 383,
CIUMESTI, mosie in jud. Arges 96 421, 424, 438, 448, 453
475
www.dacoromanica.ro
Creluleseu Matel, biv vel paharnic (1780) 286 Draigia, capitan 82, 83
Cretuleseu Rada, vel logofat (1666-1669) Drfighici, vel spatar (1666) 63
63, 64, 67, 68, 70 ; vel vornic (1672, 1674) Magna, sotiia preotului Ion 168
75, 76 ; vel clucer (1702) 124 ; vel stolnic DragomIr, vel vornic (1645) 55 ; iuzbasa, fiul
(1742) 179, 181 ; vel clucer (1753) 201 lui Cernica vornic 84, 85 ; biv treti vistier
Cremleseu Theodorache, vel singer (1798) 448 434
C.,relesen Toa, vel clucer (1752) 197 ; vel Dragostin, fiul lui Patru iuzbasa 147
ban (1761, 1765) 227, 233 Dragota, judetul orasului (1667) 65
CRETULESTI, sat 331, 312 Drfigusin, vel paharnic (1645) 55 ; vistier 128
CR ICOV, riu :149 Druganesen Scarlat, vel stolnic (1783) 308,
Cumin, vel paharnic (1678) 81 311
Curuloae Sanda, vinde cash 242 DRUMUL BROSTENILOR 275
Cucar, negutator, ginerele lui Tatu (Tatov) DRUMUL FIERASTRAULUI (Herastrau)
negulator 58, 65, 68 190
DRUMUL MEI IEDINTILOR (Calea Rahovei)
179
D DRUMUL MOGOSOAIEI 190
Duca, voievod (1674, 1677) 74, 80, 81
Damaris loan, vel vornic de Tara de Jos Dudescu Constantin, vel logofat (1741, 1742)
(1797) 421, 424, 443 174, 176, 177 ; vel ban (1748) 190 ; vel
vornic (1752) 197 ; vel logofat (1765) 234
Danclu, vel armas (1686) 89
Dania, arhimandrit, egumen m-rea Coltea Dudeseu Evpraxia (Pracsia), sotia logofatului
430 ; egumen m-rea Cotroceni 187 ; mitro- Radu Dudescu 61, 62, 88
polit 157, 161 Dudeseu Maria, domnita, sotia lui Constantin
1110113, stolnic, neamtul 106, 107 Dudescu (1757) 211
Darvari Constantin, doctor 455, 468, 469 Dudeseu Mcolae, vel paharnic (1753) 201,
DArLean Stan, capitan 280 206 ; vel vornic (1755, 1757) 209, 211 ; vel
DEALUL IZVORANILOR 62 clucer (1758) 213; vel vornic (1767) 240,
DEALUL SCAENILOR 202, 203 253 ; biv vel vornic (1776) 262 ; vel ban
DEALUL VACARESTILOR 472 (1781) 295 ; biv ye! logofat (1784) 312
Deduleseu lordache, vistier (1704) 128 Dudeseu Radu, logofat (1665) 61, 62 ; postelnic,
Deleanu Grigorie, arhimandrit 264 martor 123 ; vel paharnic (1712, 1713)
Ilespa, sotia lui Ilie Stirbei 193 141, 143 ; vel logofat, martor (1715) 148
1111001. vel spatar (1645) 55 ; vel logofat (1704) DUMBRAVILE, sat 65
128 Dumineefi, neamtul de poartA (1777) 269,
111miaa, egumen m-rea Nucetu (1704) 145 461
Dint -o Zi. biserica 127, 453 ; mahala 129 Dumitraehe, biv vistier (1776) 263
Dionisie, egumen mrea Sarinclar (1692) 101 ; Dumitraseo, vel stolnic (1666) 63 ; stegar de
palriarh al Constantinopolului (1688) 93 aprozi.(1667) 66 ; vel age (1741) 175
Dimboviceanu lane, vel clucer za arie 190 Dumitsu, judetul orasului Bucuresti (1631)
DimbovIcioara, brat al Dimbovitei bucures- 53 ; medelnicer (1777) 263
tene 294
Dura, negutator, gradina lui D. (Cismigiu)
DIMBOVITA, judet 360, 401 (1692) 102
DIMBOVITA, riu 66, 71, 81, 101, 102, 104,
105, 112, 113, 123, 126, 131, 132, 262,
274, 275, 276, 282-284, 288-290, 294, E
297, 116, 425, 449
Doamnei, biserica 95, 187 ; mahala 86, 87,
458 EFES 262
Emanuil, protopop al Bucurestilor (1748)
Lobo* Mihal 58 186
Dobre, vataf za puscarie (1672) 77 Enii, mahala 295
Dobriceanu Matel, pitar (1706) 130 Enzenberg Carol, baron de (1725-1810),
Dobrin, arcariu 129 feldmaresal austriac (1790) 348, 349
Doicescu Calita, flica lui ChiricA Doicescu 341 Evstratie, vtori vistier (1645) 55
Doiceseu Chirita 278, 341
Doleescu Dumitrana 276 ; Dumitrascu 276
DOLJ, judet 369 F
Domnita Balasa, manastire 267
Dosithie, episcop Buzau '073
Dosithie (Dosithel), mitropolit 394, 417, 419, Farfaraoglu laneu, bas buluc-basa (1753) 197
432, 438, 456, 457, 458, 463, 468 Falatan Dumitru, martor 225
Dosithie, patriarh al Ierusalimului (1689) 95 FAGARAS 64
Drii95nescu, vornic (1800) 468 FALCOI 119
76
www.dacoromanica.ro
FA leoianu Callum 401 : Diraitrache, vel stol- Ghervasia, calugarita 126
nic (1781) 295) ; M.[atel I, vel vornic (1794) Ghetea Anastase 317
401 ; Mattel, vel logofat al obiceiurilor (1798) Ghlatia (Ghelea), vel stolnic (1667, 1668) 65,
448, 453 ; Nicolae, biv treti logofat (1793, 67 ; vel clucer (1669, 1673) 70, 73
1794) 384, 385, 401 ; Preda, logofat (1680) Ghica Costache, vel logofat (1793) 383, 386 ;
62, 83 ; S'earlat, postelnic (1762) 220 vel vornic (1795) 401, 411 : vel vistier 443
Fareasanu Barba, vel pitar (1693) 105 ; Con- Ghica Dimitrache, vel comis (1752) 197 ; vet
stantin 138 ; Iordache 138 ; Mihai capitan paharnic (1753) 201 ; vel spatar (1767)
138 ; Toderasco 138 238, 239, 210 ; vet ban (1775, 1783-86,
Faramitit Linea (Ulm) 99, 139, 141 1798) 308, 311, 321, 330, 335, 339, 453
Fiera, logofiit, fiul lui aga Jupa din Mirsa Ghica Giteorghe (1660) 59
82, 83 Ghica Grigorascu (Grigorie), vet comis (1748)
Filaret, episcop Rimnic (1783) 305, 321 190 ; vel logofat (1761) 219 ; vel clucer 443
Filaret, mitropolit 200, 202, 378, 460 Ghica Grigore, voievod 59, 60, 61, 74, 186,
Filipescu Constantin, vel clucer (1783) 308, 188, 189, 190, 191, 194-196
311 ; vel postelnic (1786) 321, 330, 335, Ghica Mattel, voievod (1752) 195, 197 ; vel
339 ; vet logofat de Tara de Sus (1797) spatar (1763) 222
421, 424, 425 ; vel vornic (1796, 1800) 453, Ghiea Scarlat, vel comis (1781) 295 ; vel logo-
470 Mt (1793) 383 ; vet vistier (1797-98)
Filipescu Nicolae, vel logofat (1786) 321, 330, 438, 453
335, 339 ; vel vornic (1793) 383 ; vel logo- Ghica Scarlat Grigore, voievod (1758, 1767)
fat (1794, 1795), 391, 407, 411 212, 213, 234, 235, 238
Filipescu Paan [Nona], vel vistier (1660) 59 ; Ghincea, vet sluger (1678) 81
Pane, vel logofat (1775) 250, 252, 253; Ghinea, vel postelnic (1681) 85 ; biv vel clucer
vel vornic (1779, 1781) 273, 283, 294, (1686) 89
295 ; vel ban (1782, 1792) 303, 364, 367, Ghindurii Gherghie, aprod 62
b71 ; Pirvu, vel vornic (1777) 268 Ghiurea Petrache Riimniceanuu, scrie doc.
FILIPESTI, sat in jud. Prahova 91, 92 (1786) 321
FITA, sat si manastire in Rumelia 113 Ghiurginea Ana. vinde cash' 230
Fintina Boultti, mahala 264, 268, 287, 289, 460, GIULESTI, sat 331
461 GIURGIU 72, 180
Floret', &scat slovenesc 193, 194, 197, 228, Giurgiu, Wan 133
233 Glavaciog, mAniistire 131, 222
Florescu loan, vel clucer (1792) 201, 240, 364, Gligorie, ceaprazar domnesc 146
368, 371 Golescu (Golesettlui), mahala 227, 246, 312,
FOCSANI 120, 178, 431 387, 388
Fota, zalariu, scrie si doc. (1695) 110 ; pirca- Golescu Aneuta, fiica lui Radu G. 103
lab de curie (1709) 135, 136 Golescu Andrei, vistier, socrul lui Preda
Fotachi Dimitrie, vel paharnic (1764, 1765) Buzescu ban 103, 113, 140
228, 233 Golescu Dumitru, spatar, fratele lui Andrei
G. 103, 140
Goleseu Nicolae, vel stolnic (1797) 438
G Golescu Radu, vet comis (1692, 1697) 103, 116 ;
vel clucer (1708) 132, 133 ; vel vornic
(1712, 1715, 1716) 141, 148, 152
Geanet lordache, stolnic (1753) 201
Geanit (Geani) Lascarache, vel comis (1753) Golescu Radu, vel pitar (1776) 263 ; vel pa-
201, 209 harnic (1781) 295, 312; biv vel clucer
(1787) 339 ; biv vet logofat (1793) 387;
Geannolo Constantin, vel paharnic (1775) 253 vel vornic al obstirilor (1797, 1798) 421,
Geanoglu Dimitrie, comisar al Vapselii de 424, 427, 429, 438, 448, 453
verde 90
Golescu Zoita, fiica lui Radu G. 103
Geneta, nume de fatal 434, 449 Golumbeanu Stoichita, paharnic (1697) 117
Ghenadie, egumen m-rea Arges 152 ; egumen Gorgan(i), bisericii, mahala 112, 216, 243, 274,
m-rea Sf. loan (Bucuresti) 416 282, 283, 354, 416
Gheorghie (Gheorghe), vel ban (1666) 63, 65, Grama (vezi VIAdil)
67 ; vel comis (1666-68) 63, 65, 67, 68 ; Gradisteanu Manolache, vel vornic al patrulea
vel paharnic (1669) 70 ; sufar 141 (1795, 1798), 407, 411, 448, 453
Gheorghttii, logofat de taina 215 Grajdan, pitar (1684), fiul lui Mircea spatar
Gherasim, egumen m-rea Sf. Ecaterina (1670) din Preqjba 81, 83, 86, 87
71
Gherghe, vel Ion al Craiovei (1674) 75
Griljdana, sotia preotului Stoica 92
Grajdanu Bunea, biv vel comis (1708) 132
Gherghina, judet al orasului 56, 65, 66, 68, Greaca Maria, vinde case 198
69, 70, 80, 101 Greceanu (Grecianu) Alexandra, vet sardar
GHERGHITA 78, 129 (1767) 240; biv vel stolnic 453
477
www.dacoromanica.ro
Greeeanu Harbu, vel aga, martor (1715) 148 Hotea, fiul lui Cara Mustafa 161
Greeeanu Ecaterina, vorniceasa 416 Ilrisoseoleu Enache (lanache)i vel posteluie
Greceanu Ene, portar 264 (1748) 190 ; vel ban (1767) 240
Greeeanu Constantin, vel capitan za Cerneti Irriza (Hrizea) Rada, vet vistier (1669, 1678,
(1708) 132 ; vet sAtrar, martor (1713) 144 1680) 70, 81, 83 ; biv vet clucer 123 ; vornic
Greeeanu DrAghiei 201 128 ; vel vornic ot Tirgoviste (1715) 148
Greceanu Grigorie (Grigore), vel sardar (1729) Hurez, manktire, 126, 127, 131, 349
163 ; vet vistier (1741) 174, 176, 177 ; vel
vornic (1748) 186, 190; vel paharnic (1798)
448, 453 I
Greceanu loan, medelnicer 454 ; lonittl, stolnic
461 tacos', clucer ot Cernaia 55
Greeeanu Ifaria, 161, 264, 268, 460, 461 IALOMITA, judet 89, 341, 348
Greeeanu Sear Int, vel logofat (1778-1781) Iamandi. chiurciu-basa 166
272, 273, 289, 290 ; vet vistier (1781, lannehe (lanachi, ranaehie), vet vistier (1666-
1782) 295 ; biv vel logofat (1786) 327, 1668) 63, 65, 67 ; treti arenas 83 ; pot -
333 ; biv vel vornic 453 covnic 184 ; vel sluger (1758) 213 ; vel
Greeeanu $erban, vel vistier (1694, 1700) 107, postelnic (1767) 240 ; logofat za tain6 (1783)
109 , 111, 114, 116, 123 ; vel logofat (1712) 311
141 ; vet medelnicer (1766) 235 lamis (haws), biv vel jitnicer (1678) 81 ; sta-
Greci, mosie 160 ; manastire 386 ; biserica 65, roste de negutatori (1696) 113
202, 203 lane, vataf za aprozi (1697) 115
Grigoraseo (Gligoraseo), vel ciohoclar (1708) IANINA 113, 114
131, 132 lanut, staroste de negutAtori 143
Grigorie, biv vel sardar (1726) 160, 161 Ibraew CilibI, negutator turc 155
Grigorie, egumen to -rea Cotroceni (1746) 184 ; Ibriam, odobas, vinde casa 198
la m-rea Mihai Vocla (1741) 67, 69, 71, 171 ; IERUSALIM 262
la Sarindar (1688) 94 Ignatie, egumen m-rea Nucetu (1712) 139, 141
Grigorie, mitropolit 209, 217, 229, 232, 234, ILFOV, judet 187, 332, 469
252, 254, 264, 274, 289, 291, 295, 296, Ines, vel armas (1715) 148
303, 314, 317 Imari, vel paharnic (1713) 222
loan, arhimandrit, egumen m-rea Hurezu 126,
Grigorie, spiter, fiul Neculi spiter 462 131, 132
Guliano lonita, vel pitar (1758) 213 ; vel clucer Ion (lonasco), \Tatar de brasoveni 82, 83
(1764, 1765) 228, 233 loaniehie, egumen m-rea Radu VodA (1779)
Guliano Town, vel paharnic (1748) 190, 201 274
GURA VAIl 172, 174, 176, 177, 179, 181 Iordache, vel sluger (1660) 59 ; logof6t za
Gurban, preot 340 visterie 166 ; vel stolnic (1765) 234
Iorga, vel sluger (1696, 1697), 111, 114, 116 ;
. Iorga Ismail, biv staroste (1715) 148 ; sta-
II roste de negutatori (1777) 263
losif, egumen m-rea Arges (1684) 85 ; episcop
Mgt Chirine, staroste de negutatori (1782) 305 Arges 416, 418, 456 ; episcop Rimnic 348,
Hagi Constantin, pircalab de la Filipesti :349
(1687) 91 Ipsilant(i) Alexandra, voievod 248, 252, 254,
Hagl Dutuitrache, biv vel singer (1782) 301 257, 263, 265, 268, 271, 275, 284, 285, 289,
Hagi Mehtupeiu, sluger (1783) 307 292, 295, 415, 418, 419, 421, 422, 425,
Hagi Mihalache, vel pitar (1792) 368, 371 427, 430, 432, 434, 438
Halepliu Innache, vel sluger (1748) 190 Jpsllant Athanasie, vet spatar (1764-65)
Humid Aga, seful ienicerilor de la palatul 227, 228, 233
sultanului 98 Isar, logofat, scrie doc. (1696, 1700) 111, 123
Hanger' Constantin, voievod 440, 441, 443, Iudita, tiganca 133
445, 448, 453, 455, 458 Iulinno Theodorache, vel paharnic (1792) 364,
Hangerli (Hangerliu) Dumitrache, vel comis 368, 371 ; vet clucer (1797-98) 421, 425,
(1795) 407, 411 438, 448, 453
Hangerli Nicolae, vet hatman (1793) 383 Ivasco, vet stolnic (1670) 71
Hanul Constantin Vothl 229 lzvor, mahala 459
Halm! Papazoglu Dimitrie 332 Izvoranu Rndu, vel stolnic (1696, 1697, 1700)
Hanul lui Piper 266, 267 114, 116, 123
Hanul Serban Vodii 230, 263, 313, 317
Hanul lui Zamfir 218, 225 J
Maya, sot* lui Cara Mustafa 161
Ilina lorgache 342
HOLBESTI sat In jud. Vlasca 63 Jianu Evodochia, polcovniceasa 425
478
www.dacoromanica.ro
L Manilla, protopop A orasului Bucuresti (1741)
171
Lasearache (Lajcar), vel postelnic (1674) 75 ; Manciuleseu Gheorghe, logofilt 395
vel spatar (1678) 81 Mareuta, manastire 110, 387
Lajearina, sotia lui Hristea ceaus 265 Margarlt, polcovnic 385
La-ice-anti Radu, biv vel vornic (1789) 343 MARSA, sat 82
Laeusteanu llumitrache, vel sluger (1792) 368 ; Meanies, fiul lui Cara Mustafa 161
Matei, biv vel cApitan 463, 465 MEHEDINTI, judet 369, 370
Leea, barbier 56 Mehmet aga, vinde casa in mahalaua Billii-
Lefter, vet sufar (1694) 108 ; vornic 142, 151, 152 ceanu 198
Lettere, sotia lui Grozea mAcelarul 164 Mehtupciu Hagi Maki-ache, biv vel sluger
Leontie, nastavnic m-rea Arges, 54, 57 ; egu- (1777) 269, 270
men m-rea Sf. Ioan 75, 114 Meletie, arhiepiscop at Efesului 262
Lenrdeanu State, paharnic 155, 156 ; Stroe, Meletie, egumen m-rea Plunabuita 181
vel vornic (1696, 1700) 114, 116, 119, 123 Merisanu Barba, paharnic, fiul lui DrAgusin
L ICHIREST I 310 vistier (1704) 128, 160, 161 ; sluger 147
Lipeanilor, mahala 428 lIerisautt Drilgusin, vistier (1698) 119
Lueache, vel postelnic (1795) 407 Merisanu Staicu, vel paharnic, fratele lui
Lucaci, mahala 165, 439 Dragusin 119, 128
Ludescu Stoiea, logofat (1672) 76, 138 Merkellus, consul austriac la Bucuresti 348, 349
Lulea Filip, arnaut 289, 290 MICESTI, sat in jud. Muscel 62
Lunge, dascal scolasu" 168 Micsineseu (Miquneseu) ' Iordache (lorgaehe),
Lupu (Luppu), dascal slovenesc 171, 193, 194 fiul lui Asan vel sluger, logofat de vistierie
(1734) 166 ; vel stolnic (1755) 209
WW1!, vel stolnic (1662) 60 ; vel spatar (1674)
M 75 ; calaras de Tarigrad 91, 92
Mittel Voila, manastire 57, 59, 66, 69, 71, 101,
Manolache, vel postelnic (1667) 65 ; vel pahar- 102, 171, 173, 175, 208, 287, 386
nic (1668) 67 Mihalachi, vel pitar (1764-65) 228, 333
_Menu, vel ban (1600) 59 ; staroste de negutatori Mihnea, vel stolnic (1645) 55
(1667) 65 Mihu, logoffit (1680) 82
Manu Alexandra, vel spatar (1792) 364, 368, Milescu Barhu, ban (1698) rAposat 119, 192
371 Milescu Maria, soiia banului Barbu M. 119,
Mann Ditnitrie (Dumitrache), vel postelnic 143, 152
(1793) 383 ; vel spatar (1795) 407 Mircea, spatar din Preajba 86 ; vAtaf de gra-
Marco, egumen m-rea Mihai Voda (1656) 57 dinari domnesti, 54, 57
Mares, vel vistier (1662) 60 ; vel vornic (1666- MimaiL episcop Buzliu 166
1668) 63, 65, 67 ; vel ban (1669, 1672) 70, Misoglu (Misolo) Stefan, vet spatar (1775) 253
73 Mitrache, biv vet medelnicer (1777) 267
Mitrea, preot la biserica Dintr-o Zi 127
Maria sotia lui Serban Cantacuzino voievod Mitrofan, egumen m-rea Sarindar 101
(1684) 86, 87, 95 MOLDOVA 239
Medea, sotia paharnicului Staico Merisanu MUICEANCA (REGHIGA) mosie in jud.
128 Ialomita 89
Maria,- copil din casa (1787) 339-340 ; sta- MUNTELE ATHON (ATFIOS) 95
roste de barbieri 228 ; zugrav 130, 131 Muruz (Moruz) Alex. Const., voievod 381,
Matei, vel sluger (1667-68) 65, 67 ; vAtaf de 382, 386, 391, 398, 403, 404, 408, 412,
trimbitasi (1780) 280 413, 417, 458, 459, 462, 463, 467, 470
Muruz Antioh, vel postelnic (1764) 227
Matei Basarab, voievod 53, 54, 55, 56 Muruz Ianache, Nel comis (1767) 240 ; vel
Matraca Glance 93, 96 vornic (1783, 1786, 1792-93) 308, 311,
Mavrocordat Gherghie (Gheorgaehe), vel spa- 331, 364, 368, 371, 383, 390 ; biv vel spa-
tar (1781) 295 ; (1797) 421, 425, 438, 448 tar (1795) 412
Mavrocordat Iordache, vtori logofat (1775) 253 MUSCEL, judet 62
Mavrocordat Nicolae, voievod 153, 155, 156 Mustajea Hada din Cartojaui, fratele lui Stan
Mavrocordat Nicolae, vel spatar (1798) 453 tichigiul din Bucuresti (1684) 83, 86
Mavrodin Iordache, biv vel vistier (1767) 240 Musa, tiganca 77
Mavrogheni Costache, vel spatar (1786) 330, Mutu Pirvu, zugrav 124, 125
335, 339
Mavrogheni Nicolae Petru, voievod 321-323,
326, 328, 330-332, 335, 339, 341 N
Mavru Ianache, postelnic 307
MAcelari, mahala 110 Nan, Vataf de sillari 206
Macula, negutator din Pitesti 96 Naum, vtori portar 67
Aiiiinescu Panait, polcovnic 469 Nasturel Constantin, vel ban 200
479
www.dacoromanica.ro
Nasturel Radii, vtori logofilt (1667, 1668) 63, Pandele, eeaus de lefegii 269
65, 67 ; vel logofAt (1672, 1674) 73, 75 ; Pangratle, cAlugar 63
vel ban at Craiovei (1681) 85, 128 Papa, postelnic, fiul clucerului Buzinca (1660)
Neaesu, proin staroste de neguttitori (1713, 59 ; vel vistier (1672) 73 ; vel comis (1681)
1716) 113, 152 85 ; vel paharnic (1686) 89
Neafpoe, vel clucer (1666) 63 Papazoglu, Hagi DImitrie (Dimitrache) 314,
Neagu, mester de fier 206 ; sufariu 56 ; vataf 315, 321, 332-335, 341, 434 ; vel stolnic
de temnitti 82, 83 (1798) 448, 499, 453
Nectarie, egumen in m-rea Sf. loan 103 Papazogiu Folk, fratele lui Ilagi Dimitrie Pa-
Necula, vel paharnic (1666) 63 ; vel clucer pazoglu 332-335
(1667 - 68) 65, 67 Parthenie, arhiepiscop at Ilalchidonului 262 ;
Neculae, vel pitar (1775) 253 egumen m-rea Braclu 74 ; egumen in-yea
Neculescu Constantin, polcovnic 267 ; biv vel Cotroceni 91, 95 ; egumen in -rea Raclu
clucer 356 ; biv vel sardar 396 ; Iordache, Voda 77, 78, 100, 126 ; preot in biserica
biv vel medelnicer (1781) 291 Grecilor 65
Nedelco, calaras 62 ; vataf de postelnicei 54 Patmo(a), manAstire 333, 334, -135, 436,
Negoeseu l'ani!, vet stolnic (1712) 141 437, 450, 452
Negolla, postelnic 82 Pfulure Uatei, paharnic 267
Negolla, biv treti logofat (1782) 298, 323-325, Paduroaie Zoita, stolniceasa 265
350 Pdliel, moara lui 454
Negri Theodorache, vet postelnic (1781) 295 Panugu, ligan 162
Negultitorilor, mahala 399 Piirdeseu Caplea 133
Nencluieseu Constantin, biv vtori logofat Piirdeseu, vel stolnic (1669) 70 ; Paan, clu-
(1779) 276; portar, vet pitar (1781) 295, cer 119
304, 318, 368 PATARLAGE,.mosie in jud. Saar 169
Neofit, egumen m-rea Cotroceni 246 ; egumen Patrasco, vel pitar (1678) 81
m-rea Sf. Spiridon (1754) 203, 204 l'alru. vel armas (1708) 13:3; vel silver (1662)
Neofit, mitropolit 171, 173, 178, 179, 184, 185, 60
191
Nica, zaraf 166, 167 PAO% Luca, negutator In Sibiu 237, 238
Nieodim. egumen m-rea Sf. Spiridon Vechi 342 Mural Pulraseu 58
Nicola, cuiumgiu 87 ; ierei notaresul" Mitro- Perdecula lorga, 135, 136
pollei (1715) 151 Persanu Draghici, postelnic (1703) 127
Nieolae, egumen in-rea Arges (1655) 57 Petro, capitan de la beeiu gospod" 323
Nienla, pircalab za curie (1672) 7d Petemal, tezaurul statului din Turcia (1691)
98
Nistor, ceaus za copii (1762) 221
Nucet, manftstire 90, 91, 129, 138, 139, 141, Petre, saraci-basa 256 ; sufragiu 456
145, 146, 401 Petra, vet armas (1708) 132
Piperea Dima, socrul lui Dunca staroste de
negulfdori 122
0 PITESTI 96, 98
141k:team' lanache, vislier (1688) 93 ; Neaesu,
Obedeanu nitro, capital' 117 biv logofilt za visticrie 267
Ocanetinti itadu, vtori logofat (1678) 81 PLOIESTI 151
Odivolanu Tudor, capitan 120 Plumbuita, infiniistire 182, 228, 236
Odobescu loan. negutator (1791) 353 PODUL CALICILOR (Calea Rahovei de azi)
Odrianu Climent, arhicreu 187 351, 384 411
OGREJENI, mosie in jud. Vlasca 400 PODUL CIL IBIULUI 81
Olfmeseu Goma, ,logofat, scrie doe. (1666) 63 PODUL LUI IIAIDAM 227
OLT, judo t 119 PODUL MOGOSOAllil 208, 240, 282, 298,
Olteni, mahala 111 300, 301, 305, 316, 331, 350, 352, 360,
Onufrie, egumen m-rea Marcuta 110 379, 458
Opined Stan, capitan 268
Otetellsanu Driighicean, vet stolnic (1792) PODUL TIRGULUI DE, AFARA (Calea
364, 368, 371 Mosilor) 289, 427
Otetarl (O(etitrului), mahala 265, 342, 353, PODUL TURCULUI 72, 180
399, 415, 426 PODUL VERGULUI (Calea Cd1firasi) 223, 224
Poamti Oprea, martor 165
Poenaru Apostol, vornic (1703), 126, 131, 132
Poenaru llinca, starostoaia 281
Palada Andronache, vel stolnic (1741-42) Poenaru Rilducanu, biv treti logofat, condicar
174, 176, 178, 179, 180, 181 (1795-1798) 407, 421, 425, 433, 438,
Paleologu Grigore, vel stolnic (1797) 421, 425 440, 442, 448, 453
Punk vet clucer (1708) 133 ; vet clucer (1765) Poenaru Vasile, logofat 133
234 ; postelnic of Bilrbatesti 53 Pogoniani, maniistire 202
480
www.dacoromanica.ro
Po !elite Radii, cojocar 223 Radu \Todd, milnastire 100, 101, 112, 113
Polihron, cApitan de dragoni 197, 198 118, 12(1, 126, 148, 216, 265, 274, 282
l'olizu Dmititru, negutator 389-392 ; satrar 289, 343, 347, 386, 425
441 Ratan Thoma, vel postelnic (1764 1765) 228,
Popa Cozma, mahala 240, 211, 280, 305, 316 233
Popa Ilarvas, mahala 210, 'z42, 254, 413 Rahtivan lamella 465
Popa therea (Fierea), mahala 159 Ralet Isaac, yel clucer (1793) 383 ; vel logofat
Popa Ivaseu, mahala 128, 144, 152, 352 at obiceimilor (1797) 421, 121, 438
Popa L mahala din Tirgoviste 152 Rateseu DunJtra clucer (1684) 88
Popa Radu, mahala 380 Ilateseu Nempte, logofat (1677) 79 ; pitar
Popa llusu, mahala 161, 205, 356 (1692) 100
Popeseu Radii, vornic (1670) 71 Rateseu Radii, paharnic (1762) 220
Popeseului, mahala 255, 272, 301, 322, 327, 372 Revelesen Stoica, vinde vie 119
Post:marl, mahala 345 RIFOV, sal si mosie in jud. Prahoya 96, 98
PRAIIOVA, judet 245, 133, 442 RIAINIC 178
Pritseoveanu (Priseoveanu) Grigore, vel vornic Roatal Stan, capitan de cal 216
(1781) 295 ; Stefan yel logofat (1775) 253 ; Rodna, capitan 151
vel vornic (1777-1786) 268, 273, 291. ROMANATI, judet 348, 369, 371
293, 308, 311, 313, 321, 330, 335, 339, 362 Ilomanos, egumen to -rea Plumbuita 228, 236
Preda, yel vornic (1660) 59 ; ye! ban (1662) 60 Roset lanachi, vel comic (1761, 1765) 228, 233
Predeseu Fotache 469 ; Gheorghe, biv yel lloset loan, vet comis (1764) 227 ; Ruset
pitar 469, nepotii mitropolitului Filaret (Rosen) 101111. vel batman (1797) 438 ;
Prejbeanu 9int115, biv vel paharnic 453 lon101, vel ban (1752) 197
Procopie, logufetel, ispraynicel peste mosiile Roset Mulct, yel stolnic (1748) 187, 188, 190 ;
si tiganii lui Gh. Cantacuzino heizadea vel vistier (1752) 197
207 lloset llihni, biv vel singer (1741) 175
Procopie, preot la biserica Grecilor (1754) 202
Roset Nieolste, biv vel logofilt (1711 1712)
173, 176, 177
Psintenos lonital, ginerele clucerului Udrican llosu Gheorghe, manor 165 ; preot la biserica
(1777) 265 Sarindar 53
Pawn', mosie 160 Hudeanu ChiSar, paharnic (1666) 63
Paro..nie Ion 198 Iludeanu Chirea, biv vel singer, Hui lui Diicu
Pustitt Staneiti 89 Rut:leant' logofat 1 16, 147
PUTUL CALICILOR (punct topografic pe
Calea Rahovei) 172, 174, 176, 179 lludeanu Dlien, yel logofal (1692, 1691, 1698)
102, 105, 107-109, 111, 114, 116, 119;
biv vel logofilt (1713) 142
11 Budeanu Ion, martor 296
Iludeanu lordaelle, clucer (1791) 390
Raemita, vtori portar (1695) 110 Rosana, femeie 62
Raeovita Constantin, yel comis (1786) 330, RUSCIUC 225
335, 339 RUSH DE VIDE 370
Itaeoyi la Lund traseu, vel logofilt (1755)
209 ; vel vornic (1763, 1764, 1767) 222,
227, 240 ; vel vistier (1768) 243 ; vel clucer S
(1775) 253; vel vornic (1780, 1781) 281,
289, 291 ; vel paharnic (1783) 308 ; vel SAAC, judel. 155, 202, 308, 317, 349, 365,
vornic (1792) 361, 367, 371 ; vet clucer 408, 422, 434, 419, 469
(1795) 407, 411 ; vel ban (1797) 421, 424, Sandu, zaraf 183
434, 438 Saeuianu 1 eagoe, vel vornic (1669) 70 ; vet
Raeovitil llihai, voievod 178, 179, 181, 182, ban (1670) 81
183, 199, 201-203, 206-208 Signmari, biserica 76, 77, 84
Ilacovita $tefan Mlhai, voievod 225, 227, Sarindar, manastire 53, 94, 101, 102, 148,
229, 230, 232, 158, 182, 183, 193, 243, 272, 288, 354,
Radu, vel comis (1645) 455 ; copil din case 385, 386
da divan" (1777) 269 ; fiul lui Inas Voda Sauleseu Drughiel. martor 112
117, 120, 121 ; iuzbasa de fustasi 56 ; Seaune (Scaunele de carne), mahala 110, 154,
vet logofat (1645, 1666) 55, 63 ; logofat 159, 319, 320
.de vistierie (1768) 244 ; vel singer (1710) Selusis Nfistase, martor 127
138 ; sufariu 86, 87, 133 ; trAmbitas 411, Seortari, mahala 462
412 Scull, vel singer (1741) 175, 176
Rath' Leon. voieyml 63, 64, 66, 67, 69, 75, Serezli Pauluzi, biv vel singer (1784), 314, 315
101, 102, 173 SI. DinaHrie (ce-i zice si Balaceanti"),
Rada, tritnbitas 411, 412 mahala 285, 411, 455
481
www.dacoromanica.ro
Sf. Ecaterina. mahala 145 ; manastire 292, 386
SI. Gheorghe, biserica 344 ; mahala 216, 265,
314, 315, 427 ; manastire 86, 87, 386 Serban, biv vet comis (1690) 96 ;*vel logoiat
SI. Hie, biserica 306 ; mahala 305 *(1708) 132 ; vet postelnic (1666) 63 ;
Sf. loan, mahala 185 ; manastire 99, 103, copil din casa" 281
113, 114, 132, 156, 254, 386 Serban Constantin, voievod 57
SI. Nieolae, Nieolae-Salari, biserica 204, 209 ; Serban Vodii, mahala 285, 314, 342
mahala 135, 225, 428 'Stefan, capitan de nemti 104 ; vel singer
Sf. Pantelimon, manastire 439 (1686) 89
Sf. Saga, infinaslire 189, 190, 208, 287 Stefan, mitropolit (1668) 67, 68 (1734) 166
Sf. Spiridon, biserica 189 ; manastire 191, 203, Stein, Vaal' de ceprAzari (1754) 204, 205
204, 318, 342, 343, 348, 374, 386, 446 'Stirbei Anila, fiica hit Radu Golescu spatar 312
Stejarului, biserica 306 ; mahala 198, 199, 292 Stirbei Baden, vel sluger (1753) 201 ; vet vis-
Sfingennu eofit, egumen (1716) 153 tier (1763) 222 ; biv vel vistier (1764) 227,
SIBIU 238 229 ; vet vistier (1767) 239, 240 ; biv vel
Slanona, tiganca 162 logorat (1776) 254 ; vel vornic (1777,
SLAT INA 178 1780) 268, 281
Slav, ligan 63 Stirbei Barbu, vel sluger (1795) 233
SLANIC, localitatea 423 Stirbei Constantin, vet clucer (1692 96, 1704)
SLAN1C, ocna de sare 308. 309, 310, 365, 102, 105, 107-109, 111, 128 ; vel ban
408, 409, 422, 423, 445, 446 (1708, 1712, 1715) 132, 141, 148 ; vel
Slatineanu Iordaelle, vel paharnic (1717) logolat de Tara de .Jos (1795, 1798, 1800)
421, 425, 138 407, 411, 418, 453, 463, 466-468, 471-472
Slatineanu Radu, vet vornic al treilea (1795, Stirbei Ilie, biv vel vistier, tata IuiNicolae
1798) 407, 448, 453 Stirbei 193
Socol, clucer (1680) 82 'Stirbei Nieolae, vel paharnic (1767) 193, 240
Sofronie, egumen m-rea Sarindar (1743) 182 Stirbei Radu, vet comis (1678) 81
patriarh ecumenic al Constantinopolului Stirbei Sfirban, singer (1698) 119
257, 262 Stirbei Theodorache (1782) 301
Spano Gheorghe, cojocar 62
Speteanu Salta, cornisoaia 266 T
Spinare lean, martor 165
Spirea (Spirache), doctor 214, 215 Tabaci, biserica 111
St:oleo, logofat despre maria sa doarnna" 169 Tattoos Hadu, martor 241
Stan, vataf de macelari 118 ; vataf de zlatari Tatomir, preot In biserica Alitrei vornicul 56
53 ; vel vornic (1696) 111 Tato (Tatov), 'regulator 54, 55, 65 ; trimbilas
Stand:Mei Govan, togofat (1667) 65 280.
Stavroniellita (Stavro-Niehita), manastire 90 Trunalseseu Innaehe 265-267
Slavropoleos, manastire 214, 386 Tinasie, portar al doilea 61 ; staroste de negu-
Stavru, vel pitar (1748) 190 tatori 157
Stalneeseu lane 148, 149 Taralmeeanu Ion 120
STANCE$TI 98 TATARANI, mosie 122
Stanislav, copil din casa dA divan" 379 Tega, biv logorAt za vistierie (1764) 224 ,
Stelea, manastire 125, 343 Teisanu Constantin, clucer za arie (1686) 90
Stoic (Stolen, Stolen, Stole), vet pitar (1662, TELEGA, ocna de sare 140, 433 , 442
1667, 1668) 60, 63, 65, 67, 68 ; vel clucer TELEORMAN, judet 348, 369, 370
(1678, 1681) 81, 85 Theodor, protopop in Bueuresli (1694). 106
Strambeann Constantin, vet vistier (1753) 201 Theodosie, mitropolit 71, 72, 85, 97, 124-128,
Strambeanu Dralghtei, ceaus 144 134, 136
Stroe, vel vistier (1645) 55 ; vel logoffit (1660) Theolilact, vet clucer za arie (1758) 212
59 ; vet vornic (1662, 1696) 60, 112, 128 Tiha, tiganca 133
Strugariu Gheorghe 266 Timothei, egumen m-rea Sf. loan 156, 162, 163
Suelu Constantin, vet sluger (1781) 295 Tinganu, manastire 349
SULESTI, mosie in jud. Ilfov 332 TIRGOVISTE 56, 60, 62, 74, 79, 84, 102,
Sulu Alexandra. vet postelnic (1752) 197 ; 107, 110, 120, 129, 148, 152, 178, 276,
vet comis (1792) 364, 368, 371 278, 360
Tirgu de Atari 125
Sulu Constantin, vet postelnic (1797) 421, Toader, vet spatar (1662) 60
425, 438 Toma, biv vet armas 143 ; judet al orasului
Sulu Grigoraseu (Grigore), vel comis (1783) .(1672, 1677), 76, 79 ; vet meldelnicer (1741)
308 ; vet postelnic (1792) 364, 371 175, 176, 178
Sulu lorgnette, vet postelnic (1798) 448, 453 Toplieeanu Neagu7 vet pitar (1712) 141
Sulu Milani Constantin, voievod 306, 307, Totoeseu (mai apoi Lucaci), mahala 223, 224
308, 311, 313, 315, 318, 360, 361, 364, Trambita Ion, vinde casa In mahalaua Popa
365, 368, 372-374 Darvas 210
482
www.dacoromanica.ro
Trambitast, mahala 153 clucer (1712) 141 ; vel clucer (1767) 210 ;
Tri fan, zugrav (martor, prieten cu Pirvu Mutu) vel vistier (1775, 1776) 252, 253, 254 ;
125 vel vornic (1786) 319, 320, 321, 326,
Tru lapse Alma, vinde casa 124 330, 335, 339 ; vel vistier (1792) 364, 367,
Tudor Bag' Tudorache, negulator 401, 402, 403 371 ; vel spatar (1793) 383 ; gel vistier
Tudora, so1ia zugravultd Pirvu Mutu 124, 125 (1795, 1797) 407, 411, 421
Tudorache, biv vel comis (1719) 155 ileareseu Ivan, viltaf (1701), fratele lui Ia-
Tudoran, biglar 58 ; vel clucer (1674) 75 ; nache 123
vel pitar (1669) 70 Vficilreseu Alaria 453
TUNARI, mosie 122 Valealresen Itadu, logofdt la vel vistierie (1697)
117 ; vel stolnic (1752) 197 ; vel vornic
(1764, 1765, 1775) 223, 224, 227, 229,
233, 234, 253
Vdedreseu Stroe, (1701) var cu Ianache si
TARA ROMANEASCA 56, 60, 64, 67, 69, Ivan 124
83, 100, 113, 114, 133, 146, 149, 189, 190, Vilefireseu Stefan, vtori logofat (1741) 175 ;
196, 201, 208, 221, 226, 231, 253, 296, vel clucer (17 18) 190 ; vel logofat (1752,
309, 311, 325, 365, 381, 386, 408, 422, 1753) 197, 201 ; vel spatar (1755, 1758)
424, 445 206, 213 ; vel logofat de Tara de Jos
TARA. TURCEASCA 93 (1797) 421, 421, 433
TARA UNGUREASCA 207 Vdedresett Theodoraee, vtori logofat (1797)
TAR IGRAD 157, 194, 219, 333, 331, 436, 421 ; vtori vornic 425 ; vel sluger (1798)
450, .469 453
Tarigadeanu Nica, martor 137 Vitearesti, mat-id:Aire 267, 348, 386, 462, 472
Tura, tigan lautar 431 VALCAN, schela, jud. Gorj 370
Tehan (Cehan) Coast. Mud, voicvod (1763) 221 VAlcu, ye! sluger (1669) 70 ; vel paharnic
Tigara Panait, staroste de negutatori (1799) 462 (1670, 1672) 71, 73 ; vel vistier (1674) 75
Tigdneseu Radu, logofat (1677) 79, 80 Veleseu Iladu, logofat za divan (1755) 209
Veleea, biv vet pitar (1799) 457
U Ventilfi, vel paharnic (1674) 75
Vella) (Vergu, Vheryo), vel paharnic (1696)
111, 112 ; vel spatar (1696) 114 ; vel pahar-
Udrea, logofat, fiul lui Coltea clucer 82, 83 ; nic (1697) 116
sufar 111 Verfolui, mahala 165
Udriean, bisericA 266 Verioti Anastasie 125
Udj4ean Nieolau 220, 221 Viespestl (Radii Golescu dilruieste rn-rii Sf.
Udritzte, logofat (1683) 88 loan ville de la ...) 103
L Pita Basealiilor 266 I lisoreanu Constantin, vet sluger (1797) 421,
Tula Barbierllor,143, 244 425
Ulita Scaunelor 110 Aline, flica lui Simion monah 118
tlita Sillarilor 204, 205, 233 Alsatian, egumen m-rea Cotroceni 448, 457
Llita Zarafilor 314 Vlsinei, mahala 360
Lrldleanu Stan, logofat (1764) 223 ; Stoiea, V ILCEA, judet 280
polcovnic 351 Viildeseu t4erban, biv vet comis (1700, 1704)
123, 128
Vladicr (Viddiehi), mahala 242, 351
V Vladil Grama, gramatic, pisar (1665, 1667,
1677) 62, 64, 65, 80
VALEA BUDEASCIII 62 Vilidilii, grarnaticos" de la biserica domneasca
VALEA MEILOR, In jud. Prahova 434, 449 (1654) 56
VALEA NEGOVANILOR, in jud. Prahova l'iadu, trimbitas 74
434, 449 VLASCA, judet 81, 86, 400
VARNA 236 Vlaseenn, l,igan 211
Vnsilly vel capitan za seimeni 107, 108, 109 Voieu, capitan de seimeni (1714) 145
Va-tati Manolache 254
Vilearesen Alexandra, vel stolnic (1786) 330, z
335, 339
Viiegreseu Rarbu, vel paharnic (1711, 1742)
174, 176, 178 ; vel logofitt (1746) 184 ; Zithunari, mahala 61
vel vistier (1748) 186, 190 ; biv vet ban Zaharia, condoragiu 230 ; egumen m-rea
(1752) 197 ; vel vornic (1753, 1754) 200, 204 Nucetu (1677) 78
A neureseu Constantin, vel logoffit (1719) 156 Zlitarl, manastire 386
Viteilreseu Enache, vel vistier (1797) 424 Zaugoel lane, sirb, vinde case 116
Vaeiireseu Manche, vet aga (1696, 1698) 112, Zatreann Peire, capitan, unchiul lui Golum-
119, 123 ; vet paharnic (1708) 133 ; vet beanu Stoichita 117
!.'483
www.dacoromanica.ro
GLOSAR
abagiu mestesugar, producator de aba (pos- calaslasie, calaslasis = situatie, stare, mere
tav de Tina groasa) cavaf = pantofar, cizmar,
acarel = constructie (de cele mai multe on cazacliu = negustor cazac care facea negot
din lemn) in apropierea unei cleidiri prin- cu vinuri, blanuri etc.
cipale ; (vezi nameslie) camanarif, c'dmindril = dare ce se lua pentru
acheros nevalabil, nul, fare putere legala butoatele cu bauturi alcoolice vindute in
adalmas (aldAmas) bautura si gustarea circiumi sau la bilciuri
care se dadea en ocazia unei cumparari ceair = loc de pasune, in special pentru cal
sau vinzari ceaus = curler, functionar public, capetenie
add dare, impozit, indatoririle chicasului de surugii, de vinalori domnesti
fats de slapinul mosiei cervis = grasime de oaie pentru bucat arie
adialu (vezi diulii) testament cesni = calculul pretului maximal de vinzare
afieroma prinos, dar, ofranda la piine, came etc.
afieromala daruild, oferita cetvirld, cezvirld = sfert din totalitatea carnii
afierosi(a) a chirui unui miel, oaie etc.
alisveris vinzare, negot, afaceri Meier = camara
canelie neglijen4a, nepasare, indolenta, lipsa chembric(d) = pinza de bumbac vopsitil si
de interes lustruita
anafora raport catre domn, citre caima- cheri(a) neluata in consideratie, anulata ;
cam, holarire judecatoresca sa ramaie a cheri si intru nimic nesoco-
analogon proportional tita"
angarii sarcini, greutati ma teriale, bir, chinovar = tits (rosu sau negru)
necaz, belea ellen = membru al Sfatului oasenese, at
anerisil, aneros = anulat, desfiintat, suprirnat Divanului
aplo simple, vulgar cin (cinuri) = fac, totalizeaza, hotar ; tagma,
apodeixis, upodixis = dovada categoric, stare socials sau profesionala
argea mica constructie de scinduri in care einovnic = mic functionar de stat
se asaza, vara, razbotul de tesut ciohodar, is-ciohodar = mic slujbas domnesc ;
alcirdisi(a) = a licita, a supralicita ; aclar- bas-ciohodar = cap etenie (mai marele) pest e
disind licitind ; atardisita = licitata slujitorii curtii doinnesti
avael (havael) = impozit, dare, taxa, venit ciric = sfert de pogon, jumatate din cistig ;
baslic cistig legalura de piei
balac = baltoaca, groapil cu noroi si ap'd cisla = cots -parte dintr-o sums platita in
beizade, beizadea = flu sau Meet de domnitor comun
beslii, beslii ostasi turd cismigiu-basa = seful cismigiilor
bezeslen han clironom moslenitor, clironomie moste-
boccea, bohcea, bohcealic = legatura cu dife- nire
rite obiecte, legalura en saluri si basmale, coajnice (coajnife) = doeumente vechi wise
de foi de tutun pe piele
bogasier = negustor de bogasiu (stofa scumpa
din Orient, intrebuintata la captuseli), cocioabd = unealta casniea
negustor de manufacture condoragiu = mestesugar ce lucreaza, vinde,
bogaz, bogazuri = stofe scumpe conduri (pantofi en toe Malt, impodobili
buiurdisi = a transmute oficial o hirtie cu broderii)
buiurdizma = ordin, porunca de executare cordovan = piei tabacite, fine, pentru bleat-
cacom (bland de cacom) = hermina taminte de lux (ea in Cardova)
cafas = balcon cosorobi, cosoroabe = birne asezate orizontal
calp, calpi = fats ; bani calpi = bani falsi deasupra peretilor cases
calpacciu mestesugar care lucra calpace coslande = moneda de argint care a circulat
(cactull marl, bombate, negre) in turtle romAne in sec. XVIIXVIII
canavid pinza rare de matase, din care se cupef = negustor
facea u a nterie curama = colecta, s-ar fi facut curama",
capan = depozit de alimente pentru trupele cotizatie, contribu tie
turcesti cusur, cusurul = restul de plata dintr-o datorie
capanlli negustorii capanului, aprovizionarit baneasca
Constantinopolului culnie = tesatura de rnatase si bumbac
capuchehaie insarcinat eu afaceri al domni- dava, davaoa = pricing, proces, contestatie
torului In Poarta davagealic, davalaldc, duvafealac = pica, plin-
carvasara vama, locul vamil, birou vamal gere, pretentie
calagrafie = inventar, recensamint davagiu = piris, reclamant, pagubas
calahrisis = abuz, incalcarea legalitatii davalie = reclamalle
484
www.dacoromanica.ro
decinaea = dincolo, de partea cealalta (a havoc! (ve7i avael )
unui riu, mosii etc.) hoard = sinagegti
dedind = hoc de mostenire hrimatichi = de hani pricing hrimalichi"
dela = dosar, actiune judicial% proces hrisis = uzufruct, folosire, intrebuintare; a
delcelus = delusor avea numai tin twists"
delnifd = fisie Ingustd si lung' de teren huzmel, uzmel venitul unor dad sau al
desugubind = amend% rdscumparare in hani ocnelor, vdmilor. venitul general al Orli
sau teren in caz de omorirea cuiva din incasarea ddrilor
diafendepsi(a) = a apdra in proces iamac = om in serviciul unui Ink slujbvs
diafora = pricing, neintelegere, cearta, litigiu iangan, iangin foc, incendiu
diastima = interval de titnp icioglan = copil de cask paj
diataxis = poruned iemac, imac ajutor al purtatorului de steag
direct(vezi adiatd) in oastea seitnenilor
discolie = piedica, dificultate, anevointd, gre- iliiacon = pintece, coaste, (anatomic) de la
tante solduri
distihie = nenorocire iminigii=mestesugari care fAceau sau vindeau
edicliu = slujitor inferior la curtea donmeascit iminei (papuci cu vfrful ascutit)
efimireas = trecitor ipac = la fel, idem, asemenea
embatic, embatichiu = form% contract de In- ipolipsis = stimd, consideratie, vazti
chiriere sau arendare a unui teren, prtivdlie isbrdni (a se) = a termina, a Uchida
etc. iscal = am iscalit ; iscala = semndlura
embodisi, empodisi = a impiedica, a opri isnaf breas15, corporatie de mestesupari,
emfitisis, ernfitensd = contract pe termen lung negustori
engra fa, engra fon, gra fon inscris, act, do- isteriseascu sti se termine, lihideze ; isterisi
cument oficial (a se) a se lipsi, a termina
epislasie, epislat supraveglicre, functia de islicar = lucrtitor sau negustor de islice (d-
supraveghetor ciuli de bland sau de postav)
ergalii = scule, unelte, instrumente iu:basa = cdpetenia unei garzi
elision pe an, anual izbranire rafuire, lichidare, achitarea da-
everghesie = binefacere toriei : a iz.bnini a achita
examinii rat' pe o jundta Le de an (sase luni) iznoavd din nou, de la capit, iznovi(a ) a
exorlisi(a) = a pltiti, a achita, a lichicla o incepe din nou
datorie, a expedia, a tritnite hide (liude ) oameni in serviciul unui pri-
exorliticon = lichidarea unei dalorii vilegiat, sculiti de bit.
exoprica = averea femeli in afar' de zestrea ei rnadea, madeld = problem', chestiune, pricing,
ferpol (ferport) = sechestru, blocarca unor litigiu
marfuri, obiecte modem = metal, aliaj care imitd argintul
filigene = cesti de cafea neagra, Ord toartd maralel, merarel mijlocire, procedeu, pri-
/*urn cos de fum, horn cepere, talent
fuslas = soldat din garda personal' a domni- marchilcut = negustor de mdruntisuri si mgr -
torului, inarmat cu sulitd furi alimentare
gaildnar = mestesugar care lucreazd gailarte mdrgelar = negustor de margele
(fire de metal sau siret folosite ca orna- martalogi paznici ai hotarelor tarli
ment la imbrActiminte) masalagiu = cel care face sau poarld masalele
geremea, girimea = amendd (MAU pentru luminat strada si cur(ile
gevrea = batistd brodata cu matase si fir boieresti)
ghermesnt = stofd de mdtase sau atlaz matapraz = inseltitor, amagitor (pl. mala-
ghiordan = colier, salbd, lank de git prazi )
giubele = haind largd, imblhuita cu samur, measifa, mesila = hind
purtaitd pe deasupra antereului de cdtre mehleri, turd mehleri = muzicanti
boieri meimar-basa =starostele zidarilor si lemnarilor
goslind de rimatoti = dare pe porci mendere, mindire saltea umplutd cu pale,
gros puscdrie cuverturd
grosi = monede de argint meremet reparatie, imbundtatire la o chiclire
halea, boieri halea = boieri in iunctie mertice = mdsurd, norm' pentru cereale, egald
haraci, haraciu imparatesc = tribut anual pld- cu aproximativ 1-2 ocale ; dijmd care
tit sultanului de catre 'Arne supuse tur- se lua la mori pentru mAcinat
ciler metaharisi, melahirisi(a) = a obisnui, a nitre-
haraciladisit = adjudecarea unui imobil, te- buinta, a folosi
ren, cumpArat de la mezat ; haraciladisit mezai = licitatie public'; sultan-mezal li-
meza tul citatie din ordinul sultanului
halale = acidente, nenorociri miriie = visticrie . .
havalect, havvalele = corvoadd, Indatorire, In morluz, mufluz = a da faliment
hani sau in naturd pus' asupra birnicilor mumgiu = lumindrar (care face lumindri)
485
www.dacoromanica.ro
nuunbasarlac, mumbasarlic (a face ... suiul- polcovnic = comandant de pole (regiment),
giului) executarea, indeplinirea unei a- )lonel
numite porunci, sau incasarea unei dari politie = oras, capitals
banesti pomojnic, pomosnic = functionar a dminis-
nuimbasir = slujitor donmesc, incasator (a- trativ
gent) si executor pentru indeplinirea unei poslusanie = slujba, corvoada
anumite porunci urgente poslusnic = servitor, slujitor boieresc sau ma-
musadea, nuisaade preferintil, autorizatie, nastiresc, scutit de bir catre stat
concesiune povarnd = instalatie rudimentary de fabricat
noun bir ra chin
Wahl bani in numerar, pesin povarnagiu = eel .care face rachiu intr-o po-
narneslie = acaret, cladire, constructie, de- varna
penclinta pracsis, praxis = practica, experienta, pri-
napreslon, napristan =indata,pe loc, itnediat, cepere
nu maidecit, neincetat prislav = eel care anunta poporului stirile ofi-
nart pret oficial hotarit de stapinire, taxi ciale
nlislav, nlistavnic administrator al unei mil- proelet = blestemat
nastiri proeresie, proeresis = voic, bunavointa
nazar = favoare ; nazir inspector, supra- proesli = notabili, reprezentanti
veghetor, guvernator al unei cetati proM = fost, mai inainte
nefer soldat, ostas din armata turca, ar- pronomion = privilegiu
naut proslichiu, prostithie = decadere
neflie (rochie de a tlaz neflie) = verde inchis protimisis = drept de preferinta, prioritate
noiam porunca, ordin, dispozitie provalisi(a) = a propune, a scoate inainte
oeina mosie, proprietate provlima = problems, chestiune, afirmatie
°bristle loc ingradit, plantat cu pomi, in rdpsti, rdpusti(a) = a fura
poalele unui deal cu vii rdzvald = rilscoalti
odobasd grad militar inferior ; capitan de riza-pazar = pret de plata, de tirg, stabilit
oda (jumatale de companie) prin tocmealii, de comun acord
ogeac corp de osteni rufel = breasla, corporatie
oginji resturi de pale, de fin ruget = bacsis, mita, atentie baneasci
olocliron intreg, tot sacnasiu,. sagnasiu = camera mica la etaj,
onuis oar, insa balcon inchis
or! moneda cu valoare mica (circa 36 de sadea = de un singur fel, neamestecat
bani) ; orlul vatasesc salvaragiu = lucrittor care face sau vinde
osleie instrument de prins poste salvari (pantaloni foarte fungi, cu Mere-
of de la tituri)
ofostinac oktpliiii (-Mina pentru vie arendatii, samalagea = adamasca, stofa vargata de Da-
dare de yin masc, tesutti din bumbac si matase =
oleii parinti Damasc ; alagea = stofa vargata
olnosenie adresa, raporl, porunca sames = easier, socotitor, slujbas financiar
paces, puede (de samur) bland de la picioa- sarmagiu = 'nester care facea sirme
rele unui animal cart = ordine, intelegere, obligatie, rinduiala,
!Wilimar stilp de privdor sau de prispa regulti, cuviinta ; sartuljudecatii
palmd Imitate de milsura liniara divizionarti, saturate = dari nedrepte, belele
de circa 25 cm satrage, satrange = saluri
paraclosi(a) = a preda ceva, lectii la scoala schevofilax = demnitar bisericesc, pastrator
parapanernala plingere, parapon al tezaurului unei manastiri
parmaci stilpi folositi la prispe, pridvoare semnt (semnt de loc) = cuprins ; seinntul
pericrghie bagare de seams, luare aminte, tirguh'i
atentie, curiozitate sfanith = moneda de argint, austrigca, valo-
perilipsis rezumat rind circa 2 lei
peris1asis imprejurare, ocazie sfini = porci
perinsie avere (zestrala) sigorifsi, sigurifsi(a) = a se asigura
peschir ccarsaf simfonie, sinfonie = intelegere, acord
pesternene = stergare, prosoape sincatavasis, singatavasis = reducere, rabat,
pis am scris bunavointa
pilac ordin, porunca scrisa, dispozitie sine! = act, document, ravas
pleumbare, plimbare privati, closet (vezi sistisi(a) = a recomanda pe cineva
umbldtoare) sonar = papura, rogoz
piirecsusiol, pliresusiolita imputernicire stenohorie = strimtoare, saracie, nevoie, anan-
pliroforie informatie, stire, lamurire ghie, intristare, descurajare
pliroforisi(a) = a se informa, a se lamuri strdgdni(a) = a amina fara rost, a iMpiedica,
pogribanie, pogribanie = slujba si ceretnonia a tiiragana, a purta pe drumuri
inmormintarli sad, sudsloo = judet
48.6
www.dacoromanica.ro
sudit = locuitor aflat sub protectia unei triminie = perioadd de trei luni, trimestru
puteri straine tropos = mod, fel
sufar = bucatar, Intendant tufecciu, tufecgiu = armurier, puseas, lefegiu
uh, sug = masura de lungime, austriaca, echi- din garda doinnitorului
valenta cu 0,316 m
suiulgi-bass = seful suiulgiilor, fintinarhor tulumbagi-basa = seful tulumbagiilor (pompk-
sultan-mezat = licitatie publics, din ordinul rilor)
sultanului, facutd in Divanul tarn ughi = galbeni, monede de our
tabanale = loud unde se tdbacese pieile umbldtoare = privata, closet
tacmin, tahmin, telunin = aproximatie vadea = termen de plata, scadentd, soroc
tacrir = interogatoriu, declaratie, raport, re- vechil = reprezentant, mandatar intr-un pro-
latare oficiala, nota ofieiala, nota diplo- ces, avocat
ina ti vet mare ; biv vel Post mare
lamazlic = cireadd, turma verhovnici = fruntasi
telal = crainic la licitatie, negustor ambulant viranea = teren viran, maidan, ruine rdinase
de haine vechi de la o casa arsd
telal-basa = starostele crainicilor sau negus- vtori = al doilea
torilor ambulanti zabit = comandant, guvernalor, paznic ; za-
terzi-basa = staroste de croitori bind tirgulul, zabillicu agiei
tescherea = adeverintd, certificat, autorizatie,
permis de caldtorie, pasaport zcibunur = mester care luereaza zabnne (haine
teslim = predare a unui lucru, hani (lat.' in de lama, lungi pinii la genunchi)
mind zapciu = agent fiscal, slujbas la vistierie
thisia = jerlid zapis = document, dovadd scrisii, act
tiriplic = fir de matase sau de bumbac rdsucit :apt = luare cu forta, confiscare, sechestrare
si mercerizat, folosit la brodat sau la zaraf-basa = starostele (seful) zarafilor
impletit zardovolenii, zadovolenie muttumire, satis-
tolico pisuh gospodstvo-mi = asa am scris factie
(poruncit) domnia mea zarf, zarfuri = suport metalic lucrat in fill-
(Matra = hotar gran, in care se pune ceasca de cafea
treapact = amends pentru deplasarea a gentului zet = ginere
executor, alergatura zmreduit = binluit, molipsit, da boala ciu
ireli = al treilea zurbalic = rdscoald, luptd, harts
www.dacoromanica.ro
Redactor MIRCEA SUCIU
Te11110TedRCIOT : SILVIA DEOCLITEAN
COpertfl : A UREL PETRESCU
c. 245 T. P. INFORMATIA,
str. Brezoianu nr. 23 25,
Bucuresti
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro