COMISIA MONUMENTELOR

ISTORICE-

g- CATEVA INDICATII
ASUPRA MANASTIRII

ShiS0015
DE

N. IOR.GA 1 !'117.1

www.dacoromanica.ro
COMISIA MONUMENTELOR ISTORICE

CATEVA INDICATII
-
ASUPRA '

MANASTIRII

SNAGOVUL
DE

N. IORGA

44* '

VALENII-DE-MUNTE r.

lqezantantul tipografic Datina Rornaneasca"

1926 1

www.dacoromanica.ro
 Cateva indicatii asupra Manastirii
Snagovul
Vederea se deschide asupra unui lac, pe care
paduri vechi i1 marginesc de o parte. Ape le de
otel albastriu se infioara de quit, prelungind
malul buruienos al unui ostrov rotund. Din el se
ridica, printre caramizi $i pietre risipite de infirm
vremii ce se joaca in vote cu cladirile trecatoare
ale oamenilor, un turn puternic, pe care anii 1-au
scrijelat adanc cu dungi de ruins. Dintre aceleasi
daramaturi se iveste armonioasa si clara o bi-
serica E mica, precum sunt mici toate cladirile
sfinte ale vechimii noastre, menita sa strange la
un loC pe credinciosii unui sat sau ai unei sin-
gure mahalele putin locuite. Aceasta a fost bi-
serica de manastire, Si calugarii vor fi incaput
numai bine in cuprinsul ei intunecat, care mi-
roase acum a muced $i mort, a -Walla si a mor-
mant. La inceput forma era o cruce al carui ma-
tter it alcaluia un pridvor cu stalpi rotunzi ; un
turn strajuia de-asupra pridvorului, altul se ridica
s'. inaintea punctului unde se umfla in dreapta si in

www.dacoromanica.ro
 1/4

stanga absidele captu§ite cu strane ; doua mai ma-

runte, care se vad in fresca inchinarii, se spri-
jiniau pe absida altarului. Poddaba o faceau doua
randuri de ocnite cele de jos, lunguiete, intregi,
cele de sus in arce ; in turn, ele mergeau de sus
pang jos, coprinzand in boltirea for ferestuicele
inguste, ca ni§te marl sprincene incondeiate, de-
asupra unor ochi maruutei.
Cine a fost ctitorul nu se poate spune, dar
de sigur ca el a fost un om din veacul al XV-
lea, care in Tara-Romaneasca, de altfel ca si in
Moldova, a dat operele de arhitectura religioase
cele mai frumoase in spatiul cel mai mic, §i fare
indoiala §i lucrurile cele mai originate ale me§-
tesugului cladirii la Romani. Piatra de pomenire
. a intemeietorului a cazut, s'a distrus, dace nu va fi
zidita undeva in incarcaturile reparatiilor de mai
tarziu ' Cronica tarii scrie Ins asa : Vlad-Voda
Tepee, Acesta a facut cetatea dela Poenari §i
a facut sfanta manastire dela Snagov". Tepe§ a
putut fi ctitor aici ca §i Matei Basarab la Cal-
daru§ani, ducand mai departe ceia ce altul ince-
puse ; caci manastirea capata daruri Inca dela
inainta§ul sari Dan, fiul lui Mircea. Ziditorul cel
vechiu pare a fi un boier Vintila, Inca supt Mircea.
Locul era bun §i pentru aparare, cand se ridicau
podurile §i navalitorii fare luntri, dupe fuga pes-
t Piatra cuprinsa in lespezi, in fata altarului, de la Mi-
tropolitul Serafim, din ultimii ani ai secolului at XVI-lea,
vine de la una din celelalte douA biserici.

I '

www.dacoromanica.ro 1
 5

carilor manastirii, se gasiau inaintea zidurilor

Inane si groase pe piatra carora se linciuriau
apele line cu funduri adanci si miloase. Poate
ca aici s'au adapostit boieroaicele $i copiii cand
Sultanul Mohammed al H-lea insusi a venit sa
vada ce viteji cresc pe acest pamant salbatec.
Daca Tepes a slat aici, si sangele a irebuit
sa curga, sangele care era pentru sufletul acesta
tiran ca un vechiu yin ce incalzeste inima si iu-
'este mersul gandurilor. Blandul Neagoe a pre-
facut-o apoi, $i de aceia nu numai chipul sau
cu copilul Teodosie alaturi, dar ei marile scene
care pe zidul vechii intrari infatiseaza pe Maica
Domnului In doua ipostase, opera de loci% fru-
museta, cu figuri marl, gesturi nobile si males-
tra grupare ; probabil $i chipurile sfintilor ostasi
i
din strane $i, sus in bolli, cele doua scene sa-
cre ; ceva din pictura catapitesmei de zid e
` poate tot de atunci. Asezata langa Bucuresti,
manastirea a primit insa, din cand in cand, trupuri
de boieri mad, fiind socotita ca un loc de in-
gropare al decapitatilor politici. In zilele cumpli-
tului Mircea-Voda Ciobanul se umplu spatiul dinire
sprintenele coloane rotunde ale pridvorului, adau-
gandu-se icoana Domnului, a Doamnei Chiajna, a
copiilor lor, precum la locul obisnuit al ciitorilor
taranul se substituise, dupa cat se pare, Doamnei
lui Neagoe. Si acum, pe langa boierii morli de
moarte buna supt cucernicul Voevod, se asternura
pamantului jertfele nemiloaselor razbunari dom-
-

www.dacoromanica.ro
Stt.
f.

nesti. Astfel se odihnira aici pe rand cu ajutorul

calailor lui Mircea Ciobanul si lui Alexandru urma-
sul acestuia, toji fiii lui Dragomir Postelnicul si ai
sotiei lui Marga. Dupa uciderea celui d'intaiu
mama cuprinsa de durere parasi placerile zadar-
nice ale lumii si imbraca vesnicul doliu al ca-
lugariei, numindu-se de-acum inainte monahia
Eufrosina. Ea se ingriji ca fiecare dintre copiii
ei iubiti sa fie acoperit, dupe dating, cu o piatra
frumos sapata in care i se pomenia Vara niciun
fel de plangere chipul mortis. Apoi candva
cad pe groapa ei n'a lasat sa i se insemne clipa.
plecarii cake ai sal pe cari-i doria de mult
batrana calugarija muri zambind, cad i se va fi
, -

parut ca zareste prin negurile sfarsitului omenesc

stralucirea intalnirii voioase cu fiii cositi in tine- .

reta for plina de indrazneala. Ea se culca la

picioarele celor patru morli tined ca o sluga
care e gata sa se destepte si sa ajute pe .acel
ce sufere, si lespedea ei suptire, ingusta, pome-
neste numai ca acolo se odihneste in sfarsit o
mama piing de durere pang la moarte", o mama
ai carii patru fii au fost Waft, si o calugarija 1.
Cateva zile dupe uciderea Turcilor din Bucu-
resti, Mihai Viteazul imbogali si el cu un truck
descapajanat gropnija Snagovului. Oamenii dom-
nesti adusera la manastire ramasijele sangerate
Cgramida a fost furata sau spartA la o reparatie groso
lairs, cand s'a pus in locul vechii pardoseli uratul mozaic de
ciment. .

www.dacoromanica.ro
rt ) - ,
 v

ale lui Dima, fost Stolnic supt Stefan-Voda Surdul

si tradator fats de Domnul cel nou.
Apoi liniste se facu in lark si manastirea nu
mai primi astfel de daruri domnesti. Ea imba-
tranise putin, din iimpurile lui Mircea papa in
acelea ale lui Matei Basarab, care-i dadu o ri-
valii in Caldarusani, ce fusese pang atunci numai
un schit in mijlocul sesului. Cladirea tragica a
lui Tepes si a lui Mircea Ciobanul, mandra ma-
nastire domneasca, pentru care se culesese dijma
pe atatea mosii si se pusesera de o parte banii
vamii dela Prahova si vamii din Braila, vazu Ire-
', cand aiurea norocul ocrotirii si al daniilor.
Veni Ins o zi cand Snagovul, care primise pe
molt' ce cazusera aiurea de urgia domneasca .13-1

si adapostise pe intemnitatul episcop Cozma supt

Matei Basarab, fu insusi lacasul unui omor din
porunca stapanitorului. Origore-Voda Ghica ba-
nuia pe Postelnicul Constantin Cantacuzino, om
Miran de vre-o saptezeci de ani, vestit de bogat,
de invatat si de bun, ca-i saps Domnia. Dorobantii
venire noaptea de-1 ridicara din asternut, intr'o
Sambata spre Dumineca. Un radvan duse pe prins
intre arme la Snagov, unde limtrea manastirii it primi
pentru a-1 trece spre moarte. Mosneagul asculta
a doua zi lilurghia cazut in genunchi ca unul ce
stia pe ce drum se afla si ce aproape ii este
sosirea. El isi marturisi pacatele si primi im-
pArtasania inaintea altarului care e patat astazi
de praful daramaturilor. Acolo unde astazi flo-

www.dacoromanica.ro
, ,
 8

' rile galbene bogate in raze se bucur5 de feri-

cirea prim5verii calde, se ridicau zidurile in care
calugarii Ivi aveau chiliile, tar oaspetii, odd de
primire de care-vi aduceau aminte cu recuno-
*Unfit. Ele inchideau o curie pietruita in care se
aflau cele dou5 bisericute ale Bunei-Vestiri vi
Adormirii Maicii Domnului, precum vi trapezaria.
V
Cand se fecu sears, in apropierea cinei, la care
el nu mai era s5 iea parte, Marele Postelnic fu
zugrumat de un scalp, la 20 Decembre 1662 ;
vtreangul se stranse vi albul cap cazu pe piept,
pe cand clopotele din turnuri sunau rug5ciunile
mortilor.
Sicriul fu avezat in biserica supt lespezile cii-
reia se odihniau jerifele Domnilor celor vechi,
tradatorii din alte timpuri vi cei ce muriser5 de
jalea mortii lor. 0 fats de Domn, Ilinca, voila
batran5 a bAtranului Postelnic, vi toti fiii ei, vase
la miner, cAp5tara voia sa -vi iea mortul. In a-
cest loc au slat ei catevi vase, lang5 tat51 culcat
pe perna somnului fere tulburare vi lang5 maica
plecara in genunche. Ii vezi, pare-c5, stand pe
lespezi, de-asupra oaselor fare capete : Draghici,
_ menit mortii de dame, Serban, care era sa fie t

Domn vi sa moara tanar, cu banuieli de otravire,

Constantin, care era sa fie vi el zugrumat, la
cele Sapte Turnuri, din Constantinopol, Mihai,
al carui cap uvuratec va cadea in Adrianopol,
de aceiavi urgie turceasca, Matei vi Iordachi,
can furs culevi Inca in floare, de o moarte bun5,

www.dacoromanica.ro
 I

care zambeste tinerilor ca o labile. Si luntri se

strecoara acum pe lac, ducand spre malul de sus,
catre Ploiesti, cake manastirea Margineni, sicriul
acoperit cu stofe scumpe $i alaiul de ingropare.
Cate nu se schimba inaintea zidurilor neinte-
legatoare ! Inca treizeci de ani st Snagovul cer-
nit de atatea amintiri e acum un roiu de harnice
albine. Un strain a venit de departe, de foarte
departe, unde stand spinteca pamantul si se az-
varl izvoare despletite, cu tandari de piatra in ,
spa for nebunii, unde nu sunt zari intinse, de
verde dulce si our curet supt cerul albastru, unde
lacul nu se zbate de multamire intre trestiile
inane. Antim din Ivir era un mester de predica,
un mester de scrisoare, un mester de tipar, un
mester de zugraveala, un suflet curet si o vo-
inta neobosita. Constantin Brancoveanu, acel
Domn stralucit prin binefacerile sale, I-a primit
ca pe un trimes ceresc, si i-a dat in mans Sna-
govul. Totul se schimba in cuprinsul si mire ho-
tarele manastirii ; pamantul dadu mai mull, oa-
menii isi facura mai deplin datoria, iar mai bine
decal toil Antim insusi, In chiliile lui, buchile
frumoase, zugravite si turnate de dansul, se ape-
zara in tipare $i insemnara pe hartie carti pentru
slujba, carti pentru indreptarea vietii. lite acolo
unde se soreste soparla verde, peste cararnizile
calde, va fi stat adese on inteun jilt, caruia tot
el ii va fi adaus sapaturi alese, parintele, privind
apusul rasfrant in ape linisiita. Cina s'a mantuit, ry

www.dacoromanica.ro
 10

calugarii inchisi in chilii se pregillesc de odihna

care va fi prea rapede intrerupta de slujba tai-
nica a miezului noptii, argatii mans pe malul din
fatA vitele ce se intorc la adapost cu un pre-
lung ragilt de chemare, chiuiturile for isi ras-
pund dela o cArare la alta. Printre salcii se ri-
dica fumul albastru al mamaligii de sears si un
caval rAsuna dela Marla. Soarele a trecut de
pragul care pentru not e noaptea, si razele lui
din urma, rosii in cer, se indulcesc trandafirii in
apa lacului pasnic. Antim priveste cu ochi umezi
aceasta frumuseta care-i prinde sufletul intreg,
sufletul lui de poet, cu multe rOsunete ; el se
ridica si face semnul crucii spre multamire si
binecuvantare.
Antim ajunse Mitropolit si lua cu dansul zilele
cele bune ale Snagovului, $i aceasta straveche
mOnastire ajunse pe mana calugarilor greci.
Locuitorii ei se imputineaza, fiindca hrana for
nu trebuia sa imputineze veniturile 1,Locuillor
Sfinte ; chiliile se ruinarei, biserica tot ass, pans
ce se repara intr'un chip care e o batjocura, si
; cocotandu-se un turn nepotrivit in locul celui care
a trebuit sa fie, dupe canonul neschimbat al fru-
musetii.
Acea Mai buns a stoarcerii prin calugarii '

greci care a fost secularisarea, duse lucrul mai

departe. In locul hotului in mantle de arhiereu,
venit ca sa strata placerile pantecelui si mull& rri

mirea gramezilor de aur, veni acum hotul in u-

www.dacoromanica.ro
Woc

TO"

Snagov : Biserica.

www.dacoromanica.ro
I
77.

---- ro"-

Snagov-: lacul.

www.dacoromanica.ro
 c,

11

niformil de puscarias, inchis ca sa-si ispaseasca

pacatele printr'un traiu de pedeapsa. Un pod m4-
calor uni malurile pentru nevoile inchisorii : °data
el lash' in adancuri un convoiu Intreg din ei, pe
care lanturile-I trasera in fund : Crucea de lemn
de pe malul din fete, area unde stau, iertati acum,
cei pe cari oamenii, can nu pot ierta, ii pedep-
sisera. Biserica mai cuprindea odoarele vechi :
ele au fost luate insa cand ruina ameninta sa se
surpe asupra preotului si credinciosilor. Zidurile
din prejur avura o soaria si mai rea, Inchisoarea
se stramuta aiurea, si cladirea pe care ea o pan-
garise se dadu la Omani. Reparatia Snagovului
s'a facut daunazi de asezamantul nou al Casei
Bisericii : inlauntru sf pe laturi, insa pustietatea,
care mosteneste pe toti, n'a fost Inca scoasa din
drepturile ei. .4

Manastirea Snagovul se lipsi"spune pisania

dela 1707 din podoaba ei cea d'intai, pentru
mullimea anilor", si ajunse cu totul darapanata. ti

4.

www.dacoromanica.ro
14, . :Ac. .
 ,

www.dacoromanica.ro
 Inscriptiile din ManAstirea Snagovul.
1) Vechea pisanie pe o piatra a§ezata acum
inaintea altarului, Tanga aceia care, dup6 traditie,
acopere ramkitele lui Vlad Tepee.
Traducere din slavona:
In numele tuluror celor laudati ai lui Dumne-
zeu §i intru lauda cuvioasei Maice de Dumnezeu
nascatoare, cinstita si slavita ei Buna-Vestire,
care e Inteleapta gi povestita bucurie a loata
lumea, s'a ridicat ai zidit acest cinstit $i milostiv
dant hram din temelie, cu celelalte case de lo-
_ cuinta §i mici chilli de cel de pe urma intre ar-
hierei sfantul Mitropolit Serafim, cand a fost
alungat din Scaun, cu osteneala de buns voie
$i cu cea care e dela Dumnezeu data a lui avere,
In zilele blagocestivului lo Mihnea Voevod §i
mamei lui, Doamna Ecaterina, fiind Domn in tara
Moldovei lo Petru Voevod, anul curgator 7096,
iar dela na*terea lui Hristos 1588."
Aceasta pisanie nu prive0e manastirea cea
mare, singura pastrata asiazi, si al careia hram
e Vovedenia, ci una din cele doua bisericute ce
erau odinioara pe langa &Ansa si din care una

www.dacoromanica.ro
 14

era inchinata Adormirii Maicii Domnului gi alta

Bunei Vestiri. Serafim fu Mitropolit in tot cursul
celor doda Domnii ale lui Mihnea Turcul.
3) Pe paretele de ditre altar al zidului ce des-
parte pronaosul de naos :
Traducere din grece0e:
Aceasta biserica, de multa vreme fiind stricara,
ajunsese a fi, sa zicem, ticalo§ita cu totul.
,Si ctitorii cei de mull, nu se ingrijiau de loc,
nu pot sa *Hu pentru ce,
Ci, cu voia lui Dumnezeu fiind pus in Scaun,
mai ales prin grija Fecioarei,
Prea-cucernicul Caragea loan, Domnul, dumne-
zeiescul al Daciei toate,
A pus arhiereu pe un om vrednic §i prea bun
la fapte,
A carui chemare cu totul vrednica. .... a fost
oranduiala.,
Care §i 'mpodobind, a 'naljat-o, facand acest
frumos templu, ,

lar cei ce vedefi pe acesta'n minune, pomenili -1

in veci . . ..

1815, 5 Iulie.
Ctitorii: de o parte, Neagoe, Doamna Despina
§i Teodosie ; de alta, Mircea Ciobanul, Chiajna
§i copiii for : Petru, Radu §i Mircea.
, 4) °raffle (sapate in zid).
a) Costea Duca ; 7247 (1738-9).
.

www.dacoromanica.ro
[WI., °
 15

In altar :
Traducere din slavoneste :
Am scris eu Badea Oramatic din Dobrosasti,
in zilele lui lo Antonie Voevod, lunie 29 de zile,
in anul 7178 (1670)".
c) Eu zugrav Neagul Calfa.
5) Pe o piatra de mormant : -

Traducere din slavonesle :

In pridvor :
A raposat robul lui Dumnezeu Parvul Marele-
Vornic a toata Tara-Romaneasca si a partilor A

dela Dunare, in anul 7020 (1512), luna lunie 3

(?) zile, Sambata, la ceasul al 4-lea din zi ; ves-
nica lui pomenire. ,

De sigur ca acest Parvu e Craiovescul, fiul

lui Neagu $i fratele Banului Barbu. Supt Vlad
Calugarul, el e, in adevar, Mare-Vornic dela
1487 la 1496, adeca pang la sfarsilul Domniei.
Tot Vornic-Mare it gasim supt Radu-cel-Mare,
urmasul Calugarului. Supt acelasi Domn in 1505
el nu mai avea dregatorie, ci era numai Parvul
dela Craiova", Craiovescul. Si supt Mihnea,
Parvu se intampina apoi, tot ca Vel Vornic ca $i
supt Vladula, $i chiar supt Neagoe, dar numai
la inceput. Parvu ingropat la Bistrita e deci al
doilea Parvu, precum Barbu Banul mort la
Viisoara era al doilea, iar cel din 1542 era al
treilea Barbu. . -. r

r.
www.dacoromanica.ro
1
 .1 .

, 16

6) Pe alta :
A raposat robul lui Dunmezeu monahul loan
Marele-Logorat, in zilele blagocestivului si de
Hristos iubitorul lo Basarab Voevod, in anul 7022
(1514), luna lui Fevruar 4. , _

Vlad Caluglirul avuse ca Logofat pe Stoica

ginerele sail, care femme §i supt cumnat, Radu-
cel-Mare. Acesta incepe cu el (1500), dar in 1501
are pe Barbul Craiovescul. Peste putin el marita
pe sora sa Caplea cu Bogdan, §i ace3ta e Mare-
Logofat in 1505 §i in tot restul. Domniei. Mihnea-
cel-Rau pune in locul lui Bogdan pe Tudor,
Bogdan e Mare-Vornic supt Vlahura, iar Logo-
fetia o are Oncea. Neagoe incepu cu loan, care
se calugari indata §1 muri. II gasim ca Stolnic
supt Mihnea §i VIM* §i ca Logof61 la 29 Sep-
tembre 1512.

7) Pe alta : ,

A fost taint dumnealui Udrea de cake Mircea

Voevod in satul Once0i ; a fost fiul lui Drago-
mir Postelnic §i al jupanitei lui Marge, in anul
7061 (1552), luna lui Noiemvre 14.
.Once§lii aceOia trebuie sä fie cei din Vlwa.
Molivul Medi lui Udrea a fost trAdarea.
8) Pe alta :
A fost raid dumnealui Barbuda de ciiire A-
lexandru Voevod in ora*ul Bucure§ti, *i a fost

www.dacoromanica.ro
V V jitan..' --' i7
 17

fiul lui Dragomir Postelnicul ai al mamei lui mo-

nahia Eufrosina, Luna Septemvrie 4 zile, in anul
. 7078 (1569).
E frate cu cel dela no. 5. Marga se calugfirise
ca Eufrosina. Molivul uciderii lui a fost legfitura
cu Radu Drfigoiescul, duvnan al Domniei. -
9) Pe alta :
(A fost falai) dumnealui Cracea de cake
Alexandru Voevod in oral la Bucure0, a fost
fiul lui Dragomir Postelnic at al mamei lui, mo-
nahia (Eufrosina)....
10) Pe alta :
. A fost falai dumnealui' Radul Stolnic de cake
Alexandru Voevod, §i a fost fiul lui Dragomir
Postelnic §i al mamei lui monahia Eufrosina, in
anul 7078 (1569), Luna Septemvrie 4 zile.
11) Pe alta :
A rfiposat roaba lui Dumnezeu monahia Eu-
frosina dupii moartea a 4 fii, cari au fost Mali;
ve§nica ei pomenire I Prea-intristata mama pang
la moarte I
Piatra se afla Inca la locul ei in toamna anu-
lui 1903. In Octombre 1904 n'am mai aflat-o.
12) Pe alta :
(A rfiposat) preasfintitul.... Mitropolit Sera-
fim.... in zilele lui lo Mihnea Voevod....

www.dacoromanica.ro
 t
.
18

Odobescu mai celia §i anul 7098. In anul 7096

in adevar Serafim era in vials. In 1591 (7099)
Mihnea nu mai era Domn.
13) Pe alta : t

A fost falai dumnealui (Dima Stolnicul) de

Mihail Voevod, in anul 7103, luna lui Noiemvre
ziva 23.
Astazi nu se mai cunosc literele de la inceput
pe care Odobescu le-a cetit. Mihaiu ucisese cu
cateva zile innainte pe Turcii din Bucure§ii. Dima ,-
fusese Stolnicul lui Stefan Surdul.
. 14) Odobescu mai are piatra de mormant a
Logofatului Stoica din Craciani, mort supt Ale-
xandru Ilias la 7 lunie 7136 (1628). Ea nu se mai
afla acum, de si am vazut-o Inca in 1903.

k
, 15) Pe un potir : ' -

Dram. 229. Ghioca zlatarul. t Anthim tipogra-

ful, 1694 (cifre).
6

16) Icoane dela Nicolae din Enos, 1798-1806,

asezat in Bucure0.
17) Pe dvere:
. t

Aceste dvere facutu-s'au cu osardiia Sf toata

cheltuiala smeritului Nicodim ierodiiac sni (fiul lui)
Stefan Grecean biv Vel Sluger, harazindu-le

www.dacoromanica.ro
''- lZ7',1' '
 19

la sfanta maniislirea Snagov, pentru a sa po-

menire la leaf 1790, April 23. .

&Spat:
Nicd. ierod. 1790.
E un traducator de carti religioase care statu
apoi (papa prin 1811) la manastirea Cald5rusani.

ti

www.dacoromanica.ro
 I '

MezAmantul tipografic
Datina Pontaneasca"
Valenii-de-Munte
(Prahova)

www.dacoromanica.ro
k