Istoria Romanilor in Chipuri Si Icoane Vol 2 PDF

Preul: Lei 2.50.
www.dacoromanica.ro
...r.
Ten
1r
,,,N
Mk, i
tIIThI
11.4,
t(
"11..
,11111117.
Hit.
11
1
-IT(
itiii,ildfrt,o1111
ATELIERELE SOCEC, BLICUREc,
www.dacoromanica.ro
11'1.11
I .1
N. ICIR.C4.A_
ISTORIA ROMMILOR
IN
CHIPURI I ICOANE
VOLUMUL II
BUCURETI
Editura Librariei SOCEC & Co., Secietate anonima'
1905
www.dacoromanica.ro
Acest al doilea volum din eIstoria Rominilor in chipurl i icoane' da alte conferinti
tinute la Societatea Femeilor Romtne in
1904-5, precum qi dou6. cercetari de un
caracter maT general, care mi s'ail parut ca
trebuie desfacute din carp de specialitate

pentru a fi puse in mtnile publiculuT celul
mare i bun, care cu primirea lul prieteneasca
incalzete inima unul scriitor i crete, peste
ateparile lul insuqi, sporul muncil ce se jert-
fete de dinsul.
Ca sa. se poata deprinde orTcine cu frumosul graiii cinstit i plin de omenie al stramoilor, am pus in urma acesteT carti o sumA
de scrisorT alese venite dela dinii. Ele se

pot intrebuinta ca o carticica de cetire pentru
cea maT veche literatura a noastra. Ma gindesc sa dati maT tarziii o carte intreaga cuprinzind astfel de bucatf alese din timpurile
al caror scris nu inriurete de ajuns

putin direct
literatura de astazi.
N. IORGA
www.dacoromanica.ro
cel
I.
VECHIUL MEVESUG DE CLADIRE

AL ROMINILOR
1030
www.dacoromanica.ro
Vechiul meteug de cladire al Rominilor
Bisericile i manastirile for

Teri le noastre n'aii avut numal un trecut
de fapte marl i de fapte bune, prin care
s'a aparat viata for i ii s'a asigurat rin-
ci gi un trecut de carturarie si de
arta. Ar grei foarte mult un strain si ar
face un mare pacat unul dintre al notri,
cind ar socoti ea la o data oarecare din
duiala,
1821, ori 1848, orI 1866

am fost smulsi din barbaria sufletulul, din
intunecimea mintii. AstazI ne gasim pe
veacul al X1X-lea
drumul mare al civilisatieI

europene, unde
,
sintem chemati a ni arata destoinicia ; alta
data, in scris, ca i in metqugul cladirii,
al zugravelil, al- lucrariI metalelor scumpe,
al cusaturilor de tot felul, aveam potecl care
nu erail Si ale altora i pe care nol le deschisesem pentru folosul nostru.
www.dacoromanica.ro
Vechiul metqug de cl5dire
Acest lucru trebuie sa se stie nu de cit1va

oamenT numal, cari se indeletnicesc in deosebi cu cercetarile istorice, literare sail artistice si cari scriil din cind in cind cite ceva,
mal mult sail mal putin pe intelesul altora.
Acesta nu e numal un obiect de stiinta, precum ar fi desfacerea in paturi a pamintului
pe care s'a asternut viata romaneasca sail

socotirea ploilor ce cad asupra-1, curentelor
de aer ce -1 zvinteaza. Un fapt ca acesta
originalitatea sufletulul romanesc trebuie
sa faca parte din simtirea neamulul. Oricine
trebuie sa se patrunda de dinsa, pentru ca

puterile tuturora sa fie crescute prin aceasta
innaltatoare constiinta.
Deocamdata va fi vorba de arta veche
a Rominilor, asa cum se infatiseaza in mul-
tele cladiri de biserici si manastiri ce s'ail

pastrat de la innaintasil nostri. Cladirile pentru locuinta oamenilor, chiar domnestile Curti
ale stapinitorilor de pe vremurl, nu mai sint

supt ochil nostri, .clecit doar in ramasiti srace si atit de ticalosite prin multe preschim-
bari si marl nenorocirl, incit din ele nu se

poate culege decit foarte putin. Pe cind nevoile 81ujbe'l dumnezeesti, sfiala, chiar a stealnilor, dusmanilor si necredinciosilor, fata, de
lacasurl sfinte, a crutat de peire acele citeva

sute de manastiri, de bisericl, care sint pen-
www.dacoromanica.ro
Vechiul ineteug de clildire
tru nol un izvor de mindrie, o comoara de

tiinta si o nepretuita mostenire de frumuseta.
I.
Pe vremea cind eram numai un popor

de citeva sute de miT de oamenT, fara alte
legi decit datina, Fara alti cirmuitori decit
judele i voevodul, teranT ei iniT in mijlocul
cite unul Tinut de terani, pentru preotii fail
deosebita cunotinta de carte, sfintiti pe la
vre-o manastire sati dincolo de Dun Are, in
Dobrogea, Bulgaria, Serbia de astazi, erati

numai biserici de lemn.
In satul Scheia din judetul Vasluiti se maT
vede o biserica de lemn. Ea are, ca once

biserica din acest timp, un ciubuc sapat care
o incunjura la mijloc, cadre de ferestre,

podoabe de zitnti. A facut-o, pentru ca sa
aiba unde asculta slujba, Vasile Lupu, Domn

al Moldovel, adapostit de groaza Cazacilor
in acest loc, care era pe atuncY, in 1650,
un ochiti de lumina in mijlocul marelul codru al Capotetilor. Dar stravecbile bisericT
de lemn erati mult maT simple decit aceasta.
SimAnati de s'gur cu acelea care se maT

\Tad prin partile muntoase ale RominimiT, i
mai ales in Moldova de odinioara sail linga
hotarele ei. Am vazut de acestea in drumul
www.dacoromanica.ro
Vechiul meteug de cladire
de la Agapia la Nearnt i in deosebite part1

bucovinene ; o alta a fost stramutath abia
dhunazi din Bistrita Ardealului, unde a fost
inlocuita cu o mare clddire de cardmida.

Sate marl i bogate, cum e Varna Cimpulungulul bucovinean, n'ati altfel de locurl
pentru inchinare.
Cind asemenea biserici nu se ieail dupsa
zidirl mal noun pe care le imith destul de

bine, ele nu sint alt ceva decit o imprejmuire
lunguiath. de sandurl, avind un mare acoperamint tuguiat i citeva fereti pe laturi ;
turnul lipsete sail e de tot mic, rashrind
abia din spinarea de indrilh a bisericutii ;

totdeauna clopotele sint atirnate intr'un turn
de lemn deosebit.
l'e cind nol nu tiam inch decit sd thiem

i sh potrivim lemnele, strainii ail facut in
terile noastre zidirl de chrhmida. Amintirea
for nu e legata insa de nici-un fel de urme.
Din manhstirea innhltata pe la 1200 de cavaleril teutoni coboriti din Ardeal la Cimpulungul Muscelulul, mAnastire inchinata Maicil
Domnuldi, nu s'a phstrat decit numele de

Cloaqter (german Kloster . manastire), care
se dh Inch unul loc din acest ora de munte.
Nici-un colt de ruine nu mal arath unde a

sthtut cetatea de pe Milcov, Milcovul, in
www.dacoromanica.ro
care a fost arzat de Ungurl, citiva ani mai

tirziti, un episcop catolic pentru partile dunArene. Cetatea Neamtului nu-0 trage obiria
de la Teutoni, cars, descAlecind i aid, ar
mai fi cladit un tcloater, : numele el sta.

in Iegatura cu al riului din apropiere, i
cele d'int5iil ziduri de aparare n'ail fost ridi-
cate aid innainte de anil 1360 70, cind s'a

intemeiat principatul moldovenesc.
II.
Cladirile noastre cele mai vechi apar intaiii in Tara-Romaneasca.
sail
Muntenia.
Aceasta pentru ca aid s'a prefacut tntaiu

vechiul Voevodat smerit in Domnia noun,
luptatoare si cuceritoare. Apol pentru ca
eMuntenii, luT Basarab-Voda, i aT urmailor
sai aveati in preajma for chiar o civilisatie
insemnata., de la care puteail lua indemnurl

i indreptari : civilisatia aceia a Slavilor de
la Dunare, crescuta din batrinul trunchii bizantin. Bizantinil zidisera insa foarte mu]t,
dupa pilda Romanilor de odinioara, i SirboBulgarii au imbogatit i eT moqtenirea artei
bizantine.
Dar innainte de a se aduce meterI de

peste apa cea mare de la Miazazi, fiul lul
Basarab, Nicolae Alexandru Voevod, caruia
www.dacoromanica.ro
al sal il ziceau in de obte Nicoara-Voda, a fa-
cut, prin aniI 136o, o bisericA in cetatuia

de la Arges, zidind-o chiar data cu aceasta
cetatuie. Turnul cel mare din fata, cu trel
rinduri strAba.'tute de trel ferestre, facea
parte in adevar din cingAtoarea zidurilor ;
de dinsul e alipita o bisericuta de clirAmida,
destul de lunga, dar foarte ingusta, luminata prin turnul acela, strivitor de mare
pentru dinsa. Lumea intra i pe o 1.1.ita din
dreapta. Zidirea se rotunjia numal la altar,
care se infatip insa, pe din afarA, cu
mu-
chile unuY exagon. Boltirile stranelor in

dreapta i in stinga lipsiaii. Asa cum era,
ea raspundea insa scopului ce se urmarise :
ingroparea Domnilor i facerea de rugaciunI
innaintea familiel si Curtii domne0.
Fara. indoiala ca meterii au fost SaI din
Ardeal, cari se puteati gasi chiar dincoace, la
Cimpulungul locuit in mare parte de dinii.
Alt1 lucrAtori insa, au
fost intrebuintati
pentru a face, peste citiva ant, supt acela0

urma0 al sal, o
Domn i cel doi
biserica a Mitropolitulul ce fusese arzat de
putina vreme numal, in aceasta tara nou'a.
Aid se intilnesc, in arlevar, pentru intaiai
data la nol, insuirile greoaie ale architectnrii bizantine,
www.dacoromanica.ro
Vechiul metevg de cladire
Cladirea e impartita in treI: un pronaos,

unde start femeile, un naos pentru barbatl,
cari se araza in strana boltita la dreapta
i la stinga, i un altar pentru partea de
taina a slujbeI. Astfel planul e al unel crud,
avind in pronaos cotorul lung, in altar virful
rotunzit, in strana, ramurile. Tot dupa datina bizantina curata, naosul sail nava, a corabia, sail biserica proprill zisa, e impartita
in treT prin doua rindurl de stilpl, cari o
ieau in lung; fiecare din rotunziturl, din abside are un coperi in forma de fes, o cupola, qi de-asupra se ridica o cupola mai
mare, ce se vede de departe, cu multele
ferestruici, care se deschid in mijlocul unor
firide. E o zidire destul de incurcatA i care
apasa.
Nicolae Alexandru-Voda e ingropat la Cimpulung, unde pa.na, atunci ortodoc01 n'aveau
decit un laca
de lemn in fata vechii i

trainiciT manastiri a catolicilor. Si aid se intilnete marele turn de cetate, cu trel rindurl de firide sate ocnite inirate, dar biserica
de la inceput s'a darimat i a fost inlocuita
supt Mater Basarab de o alt a, care i ea
are astazi o infatipre noua, datind de la

prefacerea el deplina, dupa anul 1821. Cti-
toria lul Nicolae Alexandru trebuie sa
fi
lost in alts parte, legata, de-adreptul cu tut--
www.dacoromanica.ro
10
Vechiul mete$ug de cladire
nul cel mare, prin care se intra in cetate.

Despre felul cum a fost alcatuita, nu se maT
poate spune insa, fireste, mic.
Tot asa necunoscuta va r5minea cea d'intfibi biserica dorrmeasca facuta in noua re-
sedinta din ses, a Bucurestilor, pe deal deasupra apeT, acolo unde se vede acum prinosul de evlavie a lul Mihal Viteazul biruitor.
Supt Vladislav saU Laicu, fiul si urmasul

lul Nicolae Alexandru, sosi dincoace de Dunare, pentru a propovedui calugaria cea
buns si harnica, a inchinatorilor neobositl,
a caligrafilor, miniaturistilor, legatorilor de
calugarul Nicodim din
cartY, zugravilor,
Serbia, fiu al until Grec macedonean si at

unei Sirboaice si care a capatat invatatura
lul la Atos. Dar aici, pe Sfintul Munte cel
noti, icoana a Sin iiuluT biblic, inHoriau, cru-
tate de razboaiefe launtrice ale Bizancului

si de raitele pradalnice tuticestI, o suma de
manastiri, in care calugari plini de rivna
adapostisera cultura bizantina, religioasa
innainte de toate. in toate se pricepea cite
un calugar atonit, si Nicodim a venit de
acolo cu o pricepere foarte intinsa si cu rivna
ce trebuia pentru a. o face roditoare,
www.dacoromanica.ro
Cala i biserica-olteana (Strehaia)

Dulia fotografli ale (1-1uT Em. Biliescu.
www.dacoromanica.ro
Vechiul metequg de clildire
11
el putu sa. dea Rominilor cele

d'intaiti tranastiri de carturari, pe care le
arza in partile Oltului, supt scutul ungur
resc, adaus pe linga al Domnilor notri,
Astfel,
cad Banil olteni cirmuiaU in numele regelul

vecin. Aceste manastiri sint : Vodita i Tis
mana De architectura for vine vorba a_um.
Vodita, ceva mai mare decit Sin-Nicoara,
era arzata chiar linga malul Dunarei,
ruinele el se Arad Inca in cuprinsul comunel

Virciorova, supt un deal innalt in fata muntilor sirbeti. Gdsindu-se in preajma Turcilor,
cari au venit mai tirzi5 pe aici, ea a fost

distrusa. Nid nu era greii, cad materialul
de bolovani era de tot inferior. Caramida
era intrebuintata numal la bolt1 i pentru
podoabP, aa cum, in timpuri mai noua, se
intrebuinta piatra la cladirile de cardmida.
Vodita avea un pronaos, un naos i un altar,
i infatia deplin forma crucil. Trebuie sa a
avut la mijloc un turn, din care n'a maT
ramas nici-o urma.
Tismana a fost prefacuta odata supt Radu
Paisie, la peste un veac i jumatate dupa

intemeiere, apol in veacul al XVI1I-lea ea
a suferit o a doua prefacere ; i Iiniile acestea au fost in sfirit stricate de o reparatie
din vrernea lul Stirbei-Voda, indeplinita in
chipul cel maT salbatec de nite meterl nemti.
www.dacoromanica.ro
12
inainte de 1855 chiar, ea era diformata prin

innadirea la dreapta a unei vemintarii fara
rct un rost. Dar se pare ca Inca de la inceput ea se impartia in trei trupurl de zidire patrate, avind fiecare cite o cupola
arzata pe pareti intr'un chip foarte complicat : un pronaos mal larg, un naos ceva maY
strins i un Ingust altar. fns faptul ca mormintul Sf. Nicodini se arata afara din biserica,
la dreapta, ar dovedi o prefacere foarte insemnata a cladirii celel vechi.

Dupa mintuirea TismaneY i alti Domni
ail zidit, cautind sa intreaca fiecare tot mai
mult pe inaintaii sal. Mircea-Voda a dat
terii sale doua manastirl ale Oltulul, una pe
malul vilcean, alta pe plaiurile Argeplui :
Cozia din codril de nuci, si Cotmeana sari
Cod meana.
Cozia traete
pana astazi, cuprinzind
in ea o piatra cu slovele rase de umbletul

credincioOlor, supt care se crede ca-l are
odihna batrinul ctitor, mort in 1418. Nimic
insa nu maY amintete vechiul laca din acele
timpurl de intemeiere a terii. Poate ca i

aid Radu Paisie, apol egumenul de supt
Mihnea Turcitul, Innainte de 1600, au dres
ceia ce ameninta sa cada ; oricum, ceia ce
se vede ast5z1 vine numai din timpul lul
www.dacoromanica.ro
Vechiul rhetevg de cladire
ig
Constantin-Voda Brincoveanu, care a fost

pentru Cozia un Innoitor din temelie. Biserica
de astazi face parte deci din alts dezvoltare

architectonics. Si inca mai mult Cotmeana, cu
totul prefacuta.
Dintre Domnil veaculul al XV-lea pang

la Radu-cel-Mare (1496), Vlad Tepe a facut
Snagovul, unde i se aratA mormintul. infa-
tiarea de astazi a bisericil, cu hramul Vovidenia sau Naterea Maicil Domnulul, e

insa a celor de pe la sfiritul veaculul al
XVI-lea, cind va fi Innoit -o Mitropolitul lul
Mihnea Turcitul, Serafim, care a facut la 1588
i bisericuta Bunet- Vestirl in acelai cuprins
de zidurl manastire0.
Tinganul lul Radu-cel-Frumos e astazi o
biserica de sat, cu totul noun. lar Glavaciocul,
al lui Vlad Calugarul, tatal lui Radu celMare, a suferit o reparatie din temelil, din
partea lul Constantin Brincoveanu.
S'a atribuit o foarte mare vechime bisericii Sf. Dumitru din Craiova, astazi pompos, risipitor si neintelegator reparata. Dar
ea nu poate fi mai veche decit insemnatatea Craiovel. Aceasta vine insa de la neamul boierilor Craioveti, boieril stapini ai
viitorulul ora, cari se ridica abia pe la 149o.
innainte de zisa reparatie, biserica, foarte
www.dacoromanica.ro
14
mare, avea o tnava, impartita in trei, trei

turnuri puternice, o prelungire pe laturi a
pronaosului, care se intimpina i la Tismana,
o podoaba de ocnite sail firide, i contraforturi. Acestea vin insa de-a dreptul din
Moldova i inriurirea architecturii moldove-
neti asupra celei muntene se simte abia,
cum se va arata mat departe, in vremea lui

Petru Rarq (1527-1546). Si impodobirea
cu doua rindurl de firide vine de la Moldoveni i ajuta deci la statornicirea unel date
relativ noun pentru acest monument, pe care
unit voiail sal-1 urce 'ana in timpurile aaziilor timparati romino-bulgari,, cari nici
et n'aii existat niciodata.
Pena la data de 1496 nu fusese deci in

Tara-Romaneasca desvoltarea fireasca a unui
stil architectonic propriu, care sail gaseasca
forma definitive in anumite cladiri, i frumoase i trainice. Sint mat mult incercari de
obirie deosebita i une on amestecata, iar,
pe linga aceasta, acute cu un material aa

de ieften i de slab, azvirlit cu atita pripa,
incit abia dace o cladire putea sa intreaca
suta de ant. Dupe acest termen, unele s'ail
dres, insa in as chip, incit nu mat samanil
cu ce fusese la inceput, iar altele, uitate, ail
cazut pe incetul in ruins.
www.dacoromanica.ro
Vechiul mqteug de clAdire
15
Cu totul altfel, i ca material, si ca plan,

ca potrivire cu imprejurarile teriT, i ca
originalitate i desavirsire, se intatiseaza cladirile moldovenestT, care ele cele d'intiiii
ni au asigurat un loc in istoria artel bizantine tirzii.
si
IV.
Dintr'un act ce s'a pastrat din fericire, se stie

ca Alexandru-cel-Bun, suit la 1399 - 1400
pe tronul moldovenesc, chemase la dinsul

mesterT de biserici din Polonia, care era
pentru Moldova, in ceia ce priveste mestesugurile, ce era pentru Tara Romaneasca,
malul drept al Dunaril.
innainte de dinsul, se poate banui ca Petru
Musat a zidit biserica din cetatea Siretiului,
una din Capitalele sale $i locul unde statea

de obiceiti mania Voevodulul, Doamna Marghita sail Murata. Tot atuncT, Marghita in-
sasi cladi in aceasta stapinire a sa biserica

SfintuluT Joan Botezatorul, pe care o incredinteaza calugarilor dominicani. Mai era aid
i o aka biserica a catolicilor, biserica MaiciY
DomnuluT, in care slujiail Franciscani, incunjurind persoana episcopuluT, asezat la 137o,
al Siretiului.
Nimic n'a mai ramas astazi din tustrele
www.dacoromanica.ro
Vechlui meteug de ciAdire
16
aceste lacasuri. Sus pe deal e Sfinta Troita,

biserica patrata, mica, avind naos si pronaos;
si care a trecut de sigur prin mai mutt de cit
o reparatie. Biserica actualA a Sf. Ioan, de
jos, din piaa., poarta caracterele sigure ale
architecturil muntene de prin anil 166o, si
ea are proportii necunoscute in vremea veche.
Se poate ca ea sa se fi innAltat insa pe locul
vechil manastirl dominicane. In sfirsit, Sire -
tenil din zilele noastre asigura ca episcopia

catolicA se gasia pe locul unde e acum scoala
de fete a Statulul.
Petru Mupt a mai facut
si manastirea
Neamtului, unde trebuie sa-si fi gasit si locul de ingropare. Dar nicl aicea nu sintem
mai fericiti : biserica manastirii s'a innoit din
temelie, peste trecere de aproape un veac,

de Stefan-cel-Mare.
Roman-Voda, fratele Itii Petru, a inte-
meiat oraul care-I poarta numele. Aid a

tacut cetate i deci biserica, unde a lost ingropata maica-sa, Anastasia. Poate ea locul
el trebuie cautat la Smeredova, unde se

mai vedeaii, panA in vremurl noua, ruine.
In sfirsit, Stefan, al treilea frate, n'a putut petrece in Hirlail tars sA-I aiba linga
Curti si un laca de inchinare. El a fost in-
locuit insa cu zidirea, din 1496, a lui Stefancel-Mare.
www.dacoromanica.ro
Vechiul metewg de cliidire
17
Alexandru a lasat din parte-T, doua c16.diri, una catolica, alta ortodoxa, amindoun.
in ruine : biserica de la Baia i m5nastirea
Moldovitei, pe
dealurl.
riul cu acelas nume, supt
E greil sa se spuie care a putut fi pla-
nul maretel zidirT, care se disloaca pe zi ce

merge maT mult in livada de copacl bAtrini
a caseT boieresti ', pustiT asazi, din Baia.
Ceia ce se poate cunomte si pretui sint proportiile marl, materialul, foarte ales, din c.a.
rAmid'ai bunk tare ca piatra, i podoabele
gotice, din piatra lucrat'a: se maT \Tad consolele, pe care se razimail arcele boltilor.
Din ruinele Moldovitei celel vechi, luala
de un ,ivoiii al muntilor, se intelege infaiti
pricatornia materialulul, care nu e maT bun
decit cel de la Vodita : bolovanl de rill trin-
titi in ciment. Se vede apol impn.rtirea in

pronaos, naos i altar. Cele trey incaperi
se urm-iii Para a face abside la strane. Dar
era un turn. Daca la Vodita s'a putut vorbi
acum zece anT de urme ale zugravelii, dungT
de alb Si rop, la Moldovita, cu toate ca

s'ati luat bucati de zid pentru Museul din
1 Asfazi Baia
e to
stliptnirea d -lui Al.
Cantacuziso-
P:4canu, de la iubirea ciruia pentru pima sa atirna p4strarea

monumentulul.
2
1030
www.dacoromanica.ro
18
Vechiul me.5te,ug de clAdire
Cernauti, se deosebesc pe pared i de-asupra unel uV chipurl Intregl de sfinti. Mai

inulte colori ail fost intrebuintate de zugrav,
dar in loc de our s'a pus galbenul ieften.

Alexandru-cel-Bun e acela care, Intemeind
Cara sa i in aceasta privinta, a stramutat

la Suceava, din Cetatea-Alba, odata cu moa-
tele Sf. Joan si episcopia de acolo, din care

facu Mitropolia Moldovei. Biserica mitropolitana o cladi el in satul Mirautl din fata cetatii, unde iaraV era din vechiii o biseri-
cuta. Dar lacarl Mirautilor a
fost facut
mult mat mare, potrivit cu scopul pentru

care era pregatit. De sigur insa ca astazi
trecind asupra reparatiel austriace, destul de
avem o zidire de-a luY Stefanproasta,
cel-Mare, i nici de cit lacarl de la inccput.
Tot el a facut, in sfirit, Bistrita, din a
caret cladire veche n'a ramas nimic in prefacerea frumoasa a lui Alexandru Lapureanu.
Supt urmaii lul Alexandru se pomenete
dese ori manastirea, bine inzestrata cu mo-
ii, a Pobratel, Sf. Nicolae din Poiana. Ea

fusese facuta. Intr'o padure din valea Siretiului, la sudul judetului Suceava de astazi.
Pobrata cea veche a avut insa soarta vechil
Moldovite. Nu i-am vazut ruinele, care se
zice ca s'ar fi aflind Inca Intr'o ripa.
Cu aceasta, am ajuns la Stefan eel-Mare.
www.dacoromanica.ro
Vechiul trieteug de clAdire
19
V.
El n'a cladit nimic in cel d'intaiil ani nesiguri aT Domniei lul. Nimic nu dovedete
ca biserica din manastirea Pingaratilor, biserica fare inscriptie, ar fi diti 1461. E sigur deci, ca pang la inceperea lucrarilor de
la Putna, in 1466, el nu incepuse impodobirea terii cu lacaurI, care-I sprijina gloria
tot aa de mult ca i amintirea biruintelor
ce a citigat in razboaie drepte.
Cel maT multi dintre acel ce ail vazut
stralucitoarea biserica manastireasca a Putnet, cu totul restaurata prin ingrijirea d -luI
Romstorfer, vor fi socotit c au innainte
chiar cladirea venerabila a luT Stefan -celMare, curatita numaT de urmele vechimil,
care unuia i altuia IT par urite. De fapt
insa, nu e asa. Pridvorul cel larg, cu trel
ferestre gotice inflorite in frunte, e de la Petru Rare abia ; turnuletul cu doua caturi a
fost innadit in veacul al XVII-lea; tot atunci,
supt Gheorghe Stefan, supt Eustratie Da-
bija, ale caror nume, ca einnoitoth, se pomenesc, in slove sapate, pe ua ce duce de

la pridvor in pronaos, s'aii sapat horbotele
de piatra, pecetluite cu bouri, care urmaresc unele din liniile boltilor, precum i cadrele in arce sfarimate, de o sculpture fru
www.dacoromanica.ro
20
Vechiul metqug de cliidire
moasa in stilul Renaterii, care incunjura

boltile mormintelor. Colacul, briul sail ciu-
bucul impletit, care incinge biserica pe din
afara, e 0 el not
qi
vine de la Munteni.
Numal zidurile vechi vor fi ramas in fiinta,

pastrindu-se astfel proportiile.
Cine vrea sa aiba innaintea ochilor cea

intaiu Putna, sail inchipuie o zidire trainica, dar nu truf4a, armonioasa, dar nu impodobita, gospodareascA, intr'un cuvint, pe
care o alcatuiesc pronaosul, naosul i altarul.
Forma e cea bizantina : a crucii; deci doua
boltirT in afara la strane i una la altar.
Materialul e caramida tare, foarte tare 0

deasa, arsa, din lut de la Baia. Podoabele
sint de piatra; dintr'o piatra care nu e niciodata poroasa sail cioplit cadrele ferestrelor: ele sint formate din linii drepte, care
se taie in coltur1, unele din cele de pe laturi se apleaca putin sus, rotunzindu-se, apropiindu-se unele de altele i sprijinind ast-
fel, de amindoua partite, o linie superioara

care e maT ingusta decit cea de jos. in acelai fel sint facute u0le. Tocmai aka lucratt
in Ardeal meterii de arta gotica, precum
se vede aceasta aievea in podoabele de piatea ale bisericil de la Feleac linga Cluj, zidita supt regele Matia Corvinul. Pe morminte apasa pietre care ab in mijloc fol de
www.dacoromanica.ro
-"Tr9g1RIVIMMrer-
ti
sok
el.... T.
Cule din Oltenia

Dupe, fotografIT ale d-lui Ern. Bibecu.
www.dacoromanica.ro
Vechiul meteug de c1 dire
21
acant sail alte desemnuri decorative ascutite,

severe, iar de jur imprejur o scrisoare sla-
vona, in care mersul slovelor e gotic, iar

unirea for arata o innalta pricepere pentru
arta decorative. Pentru cele mai marete dintre morminte, s'a adus de departe marmura alba, risariteana, foarte scumpa. De
piatra mai e partea de spre temelie, cadrul
de sus, supt acoperemint, *i legaturi in lung,
intre ele.
Pe din afara se vad rindurile caramizii,
mai trainice i mai frumoase decit orice tencuiala varuita on zugravita. Anumite rinduri
in lung sail in lat slut smaltuite : verde,
galben, mai ales. Alternarea caramidei roii cu cea smaltuita se face une on in coborid oblice. In sfirsit, sus de tot firidele poarta
la atingerea arcelor for discuri de smalt,
verzi, galbene, castanq chiar, care intati-
eaza chipuri de dobitoace fantastice, de

bouri cu steaua in frunte, de caiintraripati,
cu cununa. Sint puse cite trey sail cite una
la fiecare colt, dupe anume regule de potrivire a colorii. Alte discuri incunjura toata
cladirea in acele pail superioare. Ba ele se
urca, pentru a face o ultima cununa, pang

i la virful turnuletului.
Bolta turnului e laudata de oamenii de
meqterg, pentru felul cum ea se alcAtuiete
www.dacoromanica.ro
Vechiul meteug de c1adire
22
prititr'o urmare de patrate tot mal inguste.

Acoperemintul nu e unul singur, ci fiecare
parte din bolts. are unul deosebit. Toate se
mintuie cu spinari ascutite. Din mijlocul for
rasare turnul intr'o miscare gingasa, care
face sa se uite micimea lut Sindil1 aduse
din Ardeal, indata innegrite de ploy, acopar
totul, ca penele negre ale unei paserl de

prada.
Clopotele foarte frumoase, cu margenile
late si fu'ndul ingust, ca la o floare, incinse

cu slove de acelasl fel ornat ca pe piatra
mormintelor, sint prinse intr'un turn de
aproape, facut din aceleasi materiale si cu
aceleasY podoabe, solid infipt pe contraforturT.
Un zid simplu, cu meterezurl la colturi,
apara in sfarsit manastirea. El cuprinde si

chiliT, case egumenesti, case pentru Domn
i Curtea but Cetatea Hotinulut asa de bine
pastrata, ne lamureste asupra felulul cum s
zidia5 cladirile acestea profane si militarestt
Piatra, cararnizi rosiT, puse ca podoabe, in
deosebite potrivirl liniare, fac pareti1. Meterezurile sint rotunde, patrunse de feresti
dese, sus. Casele au feresti ca si ale bisericilor si cite o us impodobita tocmaY in

acelas chip : la Hotin, acolo, se vecle una in
care nu se mai mintuie arcele care se taie

pentru
a-Y
face cadrul,
www.dacoromanica.ro
t,`rd
Doamna Evdochia de la Chiev, a Jul Stefan-cel-Mare

(dupa o fresca de la biserica Sf. Nicolae cel 7r,
domnesc din Iasi)
Reproduccre flicutei cu cheltuiala ,Societeitirfenzeilor
romine.
www.dacoromanica.ro
Vechiul me.tewg de clildire
23
Astfel, unind elemente rasaritene cu elemente apusene, datine ale Grecilor cu ale
Sailor i Polonilor, bizantinismul cu arta
gotica, i potrivind acest amestec i dupa
canoanele ideale ale frumusetii i dupa nevoile reale ale climel Si naturiT teril noastre,
a priveghiat Stefan-cel-Mare la crearea artel
moldovenesti.
Acest fel de a zidi se vede de acum innainte
in toate bisericile epocel lul Stefan, i la

Sf. Gheorghe din Baia, careia-T lipsete numaT acoperiul, dar pe care o ameninta o
reparatie, i la Sf. Ioan din Piatra, cea maT
bine pastratA din toate bisericile acestuT
timp, aa de bine pastrata, incit nicT discurile cele luminoase nu s'aii clintit din locurile lor, i la Badauti, in Bucovina, nu de-
parte de rerdinta veche a Radautului
aid discurile stralucesc sus in virful turnulul , si la Patrauti, lacas i maT mic, ca
pentru un sat, i la marea cladire a Voronetului, ridicata in amintirea pustniculuT
i Daniil sihastrul ) , care e ingropat innauntru,
i la Sf. Gheorghe din Hirlaii, la Sf. Nicolae

din Iasi, astazi pastrat printr'o reparatie maT
ciudata decit multe altele si, in multe privinti, i la Papautil din Botoani, unde, ca
i la Piatra, avem clopotnita, i la cellalt
www.dacoromanica.ro
24
Vechiul meteug de clAdire
Sf. Nicolae, din Dorohoiti, i la Vo loyal,

unde ar fi fost odata biserica de lemn a luY
Bogdan-Voda cel d'intiiil, stramoul i inaceste doua,

temeietorul, si la Reuseni
biserici fail turn, i cea din urma., iarai
intr'o stare neateptat de buns. , i la Scinteia, unde ctitoria lul Stefan se arata $i
prin felul cum sint lucrate uile,i in altele
pe care nu le-am vazut sail in care amestecul lucrurilor noun, coviqqte. Tot aa ail
fost facute din nal manastirea Neamtulul i
biserica Mirautilor. Aceasta din urma se deosebete de forma obinuila prin aceia ca
i se alipete pe lature un turn al clopotelor
cu doua rtndurl. Acela0 caracter se vede i
la biserica Balinetilor din Tinutul Doroboiil,
innaltata de vestitul Logolat Tautu, la inceputul veaculul al XVI-lea, i la Parhautii
tovaraului de slat i de lupte al lul Tautu,
boierul Totruanu, care a cladit ceva mai
tirziti frumoasa lilt biserica de sat. Din potriva, ctitoria de la Dolheti (Tinutul Suceava) a Jul Sendrea, cumnatul lul Stefan,
are tipul cel mai sarac din aceasta. vreme.
Si biserica din Arburea a lul Arbure Hat-
manul, cu bolta -1 de mormint incheiaa printr"o mare floare gotica, poate fi adusa in
legatura cu acestea.
www.dacoromanica.ro
Vechiul metewg de clAdire
25
Un timp, nu se mai fac bisericl marl in

Moldova. E Domnia Jul Bogdan, fiul, a Jul
StefanitA, nepotul de flu al lul Stefan. Un
nou avint spre clAdirea de marete bisericl
se simte insa supt Domnia Jul Petru Rare.
Clklete el, cladete sotia Jul, fata de Despot sirbesc, Elena, clAdesc, daca nu fiil,
amindol nkte ticalosl, macar ginerele, acel
uciga plin de evlavie care a fost Alexandru
Lapuneanu. Iar dupA dinsul urmeazA o vA-
dita slabire in acest curent artistic, timp de

vre-o douazeci trelzecl de ant
De la Petru-Voda, avem Pobrata, unde a
fost ingropat i el i sotia sa, Elena, apol
Stefan Rare, fiul lor. Deosebirile intre tipul
vechiti i cel care se statornicete acum, se
vad foarte ]impede aid. Avem la inceput
un mare pridvor inchis, care era impodobit
in fatA cu patru ferest1 de un gotic inflorit.
!rare pronaos i naos este o &Amara in care
yin dupa, moarte ctitorii. Fereastra cea noua
se ivete acum, si ea se va intilni in toate
zidirile acestui timp.
Intrarea e laterals,
printr'o u0. pompoasd. Pompa, luxul se vede
i in bogatia mai mare a inscriptiilor. Inriurirea tot mai mare a goticulul se simte
i in nervimile de piatrA care se urca inchi-
puind bolta. Dar lipsesc de acum innainte

caramida aparenta, cea srnaltuita, briiele
www.dacoromanica.ro
26
florile discurilor. In schimb si innauntru si
afara, e un stralucit vesmint de zugraveala,

pe fond albastru, si coloarea aceasta dulce
stapineste pe toate celelalte. De-asupra usilor de trecere dintr'o incapere a bisericil la
alta sint prinse grinzi aurite, vApsite, sapate
in liniile acelea frumoase pe care le admiri
de obiceiti in miniaturile manuscriptelor.
Aceasta architecture se vede si in Moldovita cea noua, asa de minunat zugravitg, si
in biserica de la Humor, pe care un boier

a inchinat-o Domnulul sail Petru-Voda, puindu I si chipul printre ctitori. Ea se vede
la Voronet, unde Grigore, Mitropolitul

batrinului Rares, a facut pridvorul, a asternut toata zugraveala si a atirnat grinzile
i
aurite. Bisericile Doamnel Elena : Sf. Gheor-
glie si Ospenia din Botosani, tnvierea din

Suceava all suferit prefaceri marl : cele doua
d'intiiil mai ales prin alipirea cite unui turn

greoill pe vremea lui Mihai Racovita, la inceputul veacului al XVIII-lea; tustrele si-all
pierdut zugraveala si podoabele.
Alexandru Lapusneanu are, pe linga uritele lust pacate, merite mars( pentru arta Rominilor. El a ridicat cea mai mare si stralucita matfastire de pins atuncl, in Moldova
www.dacoromanica.ro
27
ca i in Tara-R omaneasa: Slatina, care se
afla astazi in judetul Suceava, aproape la

hotarul de spre Bucovina. Bistrita lul Alexandru-cel-Bun, care se darimase, a facut-o
din mil, de la pamint, puind *i aid ca i
la Slatina o carnarA pentru mormintele ctitorilor. In sfirit, el e acela care a dres,
impodobind-o cu un pridvor, biserica Raclautilor, i poate tot lul i se datorete prelun-
girea catapetezmeI de amindoua partile cu

aripi de zid i impgrtirea in treY a naosulul
prin doua iruri de stilpt
De acum innainte, ping. la Movileti, nu se
intimpina in Moldova decit Galata lul Petru

Schiopul i bisericuta lul Aron Voda. Cea
d'intiiii e mare, solids, cu un pridvor puternic qi poarta doua turnuri : mesterii rasariteni au inceput sa se amestece in cladirile
no astre .
Inca de mult el stapiniair architectura mun-
tean6, de la un timp numal in concurenta

cu architectii veniti din Moldova.
VI.
Radu-Voda de la 1496 merits sa fie numit eel Mare, macar pentru necropola domneasca ce a cladit pe detz/u/ de peste Ialomita, linga Tirgovite, i care pentru aceia
www.dacoromanica.ro
28
a i prima numele de manastirea Dealuldf,

pe cind, dupa viile ce o incunjurail, si o incunjura inca i astazi, i se ma't zicea Sf.
Nicolae din vii'.
Ceia ce a indemnat pe Radu a fost, pe
linga nefagaduita lug evlavie, i dorinta de
a intrece pe marele sau vecin, Stefan-celMare, care, el, 10 gatise de mult mormintul,
la Putna. Daca Radu n'a innaltat decit o

singura cladire, el n'a crutat nimic pentru a o
face de o desavirsita trainicie i de o innalta
frumuseta Unde Stefan pusese caramida" lipita
cu ciment, el a pus piatra taiata, prinsa cu

scoabe de fier ; unde acela impodobise cu piatra, el a pus podoabe de cea mal bung i maI
curata marmora ; unde Stefan facuse a se
schita citeva linii gotice, Radu a pus sa se

sape rabdator minunate horbote de sculptura maiastra ; unde se cetiail dincolo frumoase cirilice cu ascutiwri gotice, el a scris
pomenirea sa, [min meter dalmatini, cari
stateail supt influenza venetiana, in cirilice
ce sint infrumusetate,
ca i in cartile
muntene ce se tiparesc atunci, pe cind Moldupa liniile lungi,

dova n'avea tipografie,
rotunde ale maiusculelor italiene din epoca
Renaterit Coperipl avu in loc de indrila

g plumb amestecat cu cositoriii
Dealul e o cladire patrata, o ladita de
www.dacoromanica.ro
29
piatra si de marmura. De o parte si de
alta a usii, sint lungile table amintitoare,

acoperite cu slove. N'are decit doua inca
peri : pronaos si naos, cu morminte domnestl In toate partile,
dar, semn al nestatorniciei lucrurilor de aici, al ctitorulu'1
lipsete. De- asupra puterniculul pronaos
sint
ce nu pot Linea pared ca acetia ?
doua turnuri impodobite. Un al treilea se
razima pe bolta din mijlocul naosului. Un
asemenea turn era in stare sa.' cuprinda i
clopotele, si de aceia aid nu se pomenete
o clopotnita deosebita., ca in Moldova.
Al treilea urmas al lul Radu a fost Neagoe,

care s'a intitulat Basarab, Basarab al IV-lea.
El era tot asa de evlavios ca si Radu, Linea

si mai mult decIt dinsul la lucrurile frumoase
si se nascuse din neamul duman al neamului celuialalt. if trebuia si lui un lacag

de Ingropare, si el cladi deci biserica de la
Arge, vestita in toata lumea.
Si in architectura nouei zidiri de straludire se vede influenta Dealului. Au fost architectii Rasariteni, Armeni, cum se zice totdeauna ? N'aq crede; oricum, nu sint dovezi,
si nici macar probabilitati pentru aceasta.
Mesteril venetienl aveati cunostinta si de
datinile, de podoabele Rasaritului De sigur
ca la vre-unul din ei sail la vre-un Dalma-
www.dacoromanica.ro
30
Vechiul mWeug de clAdire
tin, inriurit de noua architecture liniara a

Renaterii, s'a indreptat Neagoe, care tri-
metea dese on la Venetia.
Meterul a pus un patrat de zidire innaintea absidelor de la strane i de la altar.

Pena aid nu e nimic neobinuit : aa sint
i bisericile moldoveneti. Noua sint podoabele, de mod& rasariteana.
in pronaos, doisprezece stilpi, dupe numarul Apostolilor, stilpi de sculpture aleasa,
intaresc bolta, care primete greutatea a
doua turnulete i a unui al treilea, mai mare,
la mijloc, pe cind al patrulea domnete pe
naos. Turnurile sint maiestru lucrate : ferestrele se deschid piezi la cele din fate, i pe
toate le tivete o horbota de marmura. Paretii, ,din partea lor, sint impartial in doua
pnntr un ciubuc, care e i acel ce margeneste ua de intrare. Sus, in tinde, sint discuri de sculpture in locul discurilor de smalt
ale lul Stefan. Jos se inirA piaci patrate,
iaraI de arabescurl, in care se deschid ferestrele. Pe patru stilpi frumoi, se razima
innaintea bisericil, jos, linga trepte, un coperis cu streina de zimtl. Acesta ar fi ca
un pridvora rupt din biserica din care ar

trebui sA face parte.
Ce a fost trecator, unic,
ce a ramas
din areasta biserica ?
www.dacoromanica.ro
Cu le din Oltenia
Dupa fotogratil ale (Hui Em. Bibeseu.
www.dacoromanica.ro
Vechiul me$tqug de cl6dire
Neagoe incepuse a
clAdi
31
si Mitropolia
cea nousa din Tirgoviste, care era de pu

in timp si Scaunul Mitropolitulul. Cladirea aceasta a fost mintuita abia supt Radu
Paisie, dar dui:A planurile ctitorulul cellist
d'intaiti. Se stie ca in timpurile noastre
architectul frances Lecomte de Noiiy, in serviciul Statulul romin, a dat jos clAdirea in-
treaga, in locul careia a tacut, in chip arbitrar, o alta. Cea veche se vede Irma intr'o
schita a lul Romstorfer, architect bucovinean.
Materialul pare sa fi fost cu mult mal pre

jos decit cel de la Dealu si d n Arges, si
podoabele n'ati apucat a se face in aceiasi

masura si cu aceiasi ingrijire ca in cel din
urma din aceste lacasuri, din causa mortii
lul Neagoe. Dar proportiile sint foarte marl
si liniile armonioase. Pe un pAtrat de zidArie
ca la Dealu se innalta Base turnurl mid si

la mijloc unul mal mare si mal puternic ;
mal de de mult ar fi fost chiar dou6sprezece
turnurl si turnulete. Reparatia de dupa prada
turceasca din 1595, cea din vremea lui Mater
Basarab si, in sfirsit, aceia care a fost orinduita de Constantin Brincoveanu n'ati schimbat esential cea d'intiiii infatisare a maretei
biserici. Era aid un pridvor inchis, un pro-
naos si un naos, si, ca si la Mitropolia din

Arges, biserica era impartita in trey printr'o
www.dacoromanica.ro
32
Vechiul meVevig de cladire
indoit5 linie de stilpi. Cea din urma din zidirile acesteT epoce *de avint in arts Intrecea
decT pe toate celelalte in ce privete scheletul insui, daca. nu i in privinta podoabelor, al caror timp, cum vazuram, n'a venit
nicTodat5.
VII
Radu Paisie Linea poate pe fiica luT Neagoe ; innainte de dinsul insa, Petru Rare i1
Maritase o fata cu unul din Domnii munteni
aT vremii sale. Venise vremea ca, i in invataturi i meteuguri, Tara-Romaneased sa
urmeze pe Moldoveni.
in adevar, ceva din architectura acestora

p5trunde la Munteni prin aceti and 153o.
Cine intra in Tismana, facuta din no5 de
Radu Paisie, fara ca el s5 fi primit lucrarT
de la innaintaii sal, are impresia ca ar fi
intr'o biserica moldoveneasca a lul Rare.
Si Tismana e nalt5, ingusta, cu oarecare
elemente gotice, cu o zugraveal5 desAvirit5,
facuta dupa canoane a caror intrebuintare

se vede acum India oars dincolo de Milcov.
Si roar lamurita e imitatia la paraclisul Cozier, datorit tot luT Radu. Aceasta cladire
suptirateck in toate apuseang, e innaltata

dupa chipul Moldovitei i are la inceput, ca
www.dacoromanica.ro
Vechiul meteug de cl6dire
8J
i aceasta opera, a lui Petru Rarq, cum s'a

spus, un mare pridvor deschis, care se sprijina pe stilpl, pridvor care vine i el de sigur de la clopotnite alipite, precum se vede
una la Mirautl. E apoi acelq fel de impodobire ca in Moldova : firidele arzate in

maT multe sirur1. Iara.1 gasim un singur
turn, foarte gingas. Chiar
materialul
se dovedete a fi cel ce era indatinat maT

de de mult in aceasta tars : caramizi puse in
lung i in lat, formind astfel figurl, in mijlocul fetelor sure de ciment i de piatra,
se intimpina aid ca si in zidurile Hotinulul,
reparat poate in acest chip supt Petru Rare.
Dar supt coperemint se vede un brill de

unghiurT roOT, facute din caramizi arzate
ala incit unul singur din colturi sa iasa la
iveala : e de acum innainte un motiv de decoratie foarte obinuit in bisericile muntene.
E pacat ca o alta' ctitorie a lul Radu

Paisie, Mislea, s'a darimat dupa un foc, izbucnit acum citiva anT, cad i ea ni ar fi
putut vorbi despre stilul de cladire moldovenese al acestuT harnic intemeietor de lacarri
sfinte.
Urmasul lul Radu a fost Mircea Ciobanul.
El a cladit pe celalalt term al Dimbovitei,

in fata vechiT cetati din satul Bucurestilor,
o biserica domneasca. Ea se pastreaza i
3
1030
www.dacoromanica.ro
34
astazi : Curtea Veche din piata Sf. Anton.
La inceputul veaculul al XVIII-lea, ea a suferit, de la Stefan -Voda. Cantacuzino, o repa-
ratie, care n'a atins decit ua i zugraveala.

In ceia ce privqte pe cea d'intiiii, florile mar
alese, aa cum se vad la Tismana, pe cadrul intrarii, au fost inlocuite cu podoaba

de sgpaturl rasaritene, mar bogate i mar
incarcate. Pridvorul de astazi e nou, i o noted
prefacere radicals s'a adus intregei zidiri

supt Stirbel-Voda, prin aniT 1850. Si astazi
insa, innaltimea bisericil inguste, impartirea
in cloud incaperl, turnul mic, arata ca si aid
s'a primit forma de la paraclisul Coziel.
Cu acestea tipul bisericil muntene era
fixat. Pridvor deschis, naos si pronaos, altarul, in sfirit, sint incaperile. E un singur turn de-asupra naosulul. Firidele in doua
caturI alcatuiesc podoaba pe din afara ; supt
strmina. alearga zimti1 roil. Caramizi aparente infloresc pareti1 exteriorY, unde nu
s'a fa.cut niciodata zugraveala. De la Ar-
ge s'a luat un singur element, ciubucul,
care poate fi simplu, indoit, intreit, liber

sau tivit cu zimtl. Asa se infatiraza Bucovatul cel vechiii de linga Jiu, zidire foarte bine
pastrata. Snagovul, curatit astazi de ponosul

tencuielilor, nu se arata altfel. Bucureqtenii
pot vedea acelea0 linii la Mihai-Voda, in
www.dacoromanica.ro
Case de manastire (Mamul)

(dupa Gion, Istoria BucureOlor).
www.dacoromanica.ro
Vechiul IneVeug de cladire
deal, unde reparatia unul egumen gree, la ince-
putul veaculul al XVIII-lea, n'a adus decit

uorl nol, de piatra sapata, la up de intrare.
Tot aa va fi fost i Radu-Voda, inainte de
a o Innoi Radu Mihnea, decY atuncY cind era
numal ctitoria lul Alexandru-Voda, bunicul
acestuT Domn ; astaz1 avem o zidire cu totul
stricata de o prefacere moderns. Tutana din

Arge, facuta cu cheltuiala lul Mihnea, ta-
tal lui Radu-Voda, va fi avind aceleali legaturl de liniT.
Si aid ded, architectura de caramida, i

ciment, architectura firidelor simple i a turnuletelor unice invinsese pe de o parte lemnul
sarac, iar pe de alta marmura aurital i vapsita cu albastrul lazuruldi. Ea era mal potrivita i cu clima noastra i cu nevoile
noastre.
VIII.
tntr'o tara i in cealalta, veacul al XVII-lea
n'a Innoit in privinta podoabelor.

In Moldova, intliul printre monumentele
noua e Sucevita (Bucovina). 0 acopere Inca
stralucitul vemint al zugraveliT exterioare.
Intrarea e laterals, i un pridvor cu stilpT, ca
la Mitropolia din Tirgovite, a fost alipit pentru
ca s'o apere. Se vad contraforturT si ferestre
www.dacoromanica.ro
36
Vechiul nieteug de clAdire
inguste, de jur Imprejur. Turnul e mic, sup-
tiratic. Intr'un cuvint, afara de acel adaos

al pridvorulul, o biserica a lul Rarq.
Sucevita fusese inceputa Inca de mult,
cind domnia Petru chiopul, dar ctitoril,
Moviletii, n'ati mintuit-o decit atunci cind
unul din el, Ieremia, era Domn, decl in cei
d'intiiii ani cart deschideau veacul nal. Cu
citiva ani mai incoace s'a sfintit alts biserica
de manastire bucovineana, Dragomirna. Aici
insa decoratia cea noua apare, podideqte

din toate partile. Toate uOle, toate ferestrele,
Intreg turnul, toate liniile boltilor gotice sint
numal trandafirai i floricele. Biserica e acoperita de un giulgiii de sculpture minunata.
Ctitorul a fost aici un meter caligraf i

zugrav, Mitropolitul moldovean Anastasie
Crimca. El a pastorit i supt Stefan Toma

al II-lea, i acest Domn, impovarat de pacatele batrinului Lapupean, a voit sail aiba,
la rindul sau, un maret loc de Ingropare.

El a ridicat Solca, pe malul unul riulet ce
se varsa In apa Sucevel, dar n'a domnit de
ajuns ca s'o mintuie, i legatura Solcai cu
Dragomirna e cam aceia care era Intre biserica Argelului i Mitropolia tirgoviteana.
Radu Mihnea, Domn i in Moldova, rep ara numal biserica din Hirlaii. Ginerele saii,
Miron Barnovschi, da la Toporauti o imitatie
www.dacoromanica.ro
.7;;?-.11-,::4,....-"a
.0
.e':
'
".
'111111%1
PrtisiN
1:11
" ti
Nat.ti1Mot.n,'vi
RikzF Duo;
D. D. L
.I.
ikli
UX011 I t
n
tilVTALATAILN:030,,
NUSSY
4,
,,,'KEimi
,,
YYX
Maria fiica luf Vasile Lupu, maritata cu lanus Radziwill

din Litvania (dupa un portret contemporan)
Reproducere famed cu cheltuiala ,Societcifir femeilor romine.
www.dacoromanica.ro
Vechiul metewg de clddire
37
a bisericilor lui Stefan, pentru adapostul

oaselor parintelui sa,u. Biserica Barnovschi
din Iasi, inchinata de acelasi Domn, a fost
cu totul schimbata si nu ni poate sluji la
nimic.
Lul Vasile Lupu, care -s`( incepe Domnia

la 1634, i se datoresc bisericile iesene Trellerarchil, sau Sfintii Voevozi, si Golia, dintre
care aceasta din urma a fost facuta pe temelia altei zidiri, de la sfirsitul veacului al
XVI-lea, a boierului Golea. Golia a fost
schimonosita de egumenil greci, si astazi
se vesniceste asupra el o reparatie dintre
acelea la care si schelele ajung sal putrezeasca. Trei-Ierarchii a iesit iarasi la iveala,
dar nu fara sal se piece ideilor artistice ale
omulul care la nol e dictatorul fara nici-un
fel de raspundere, si fatal de nimeni, al tuturor restaurarilor, d. Lecomte de Notiy.
Din partea d-lui Lecomte s'ati exprimat
parerile cele mai exagerate cu privire la
aceasta, biserica, in care d-sa descoperia elemente rasaritene de tot soiul si gotice, acestea
din urma imprumutate chiar de la e monumentele scoli1 renaneD (de la Rin). De fapt,
avem o cladire in stilul moldovenesc tipic ;
materialul fiind insa mai bun decit oriunde

biserica a
numai piatra tare si marmura.
putut primi doua turnuri, in loc de unul. fn
www.dacoromanica.ro
38
sapaturi se intilnete ca i la Dragomirna

ciubucul muntean de incingere, florile, cu
care se deprinsese lumea i mal d'innainte,
la u1 i la ferestre, in locul vechilor cadre
gotice de linil drepte sari de arce frinte. Si
zimtil obisnuiti in cladirile muntene se intimpira la monumentul in care Vasile-Voda
a voit sa strings cu once cheltuialA
ca
odinioara Neagoe la Arge tot ce se tia

i se putea mal frumos in architectura timpulul sail. Nu s'aii uitat firidele, care s'ail
croit insa aid poligonale, nici discurile de
smalt verde, care, inviate din vremea lui
Stefan-cel-Mare, au acum forma unor nasturl,
nicl modestele cadre gotice din acelai timp.
Cu o parte din aceste elemente, Vasile

a inzestrat i biserica sa din Tirgovite,
Stelea, pe locul unel cladiri mal mArunte a
tatalui sari. Ciubucele, turnurile cele doua
poligonale, resturl de smalt -se vad i aid
papa astAzi.
Urmaul lul Vasile-VodA, Gheorghe Stefan,
a incercat sa faca un lucru i mai frumos

in biserica manastiril sale de la Calin, in
muscelele Bacaului, i pans astazi avem supt
chi podoabele inflorite cu care meterii sal
ari fost
darnicl acolo, dar care nu se pot
asamana nici pe departe cu acele de la TreiIerarchil insi 1. Caracteristica e i aid floarea
www.dacoromanica.ro
Vechiul meteug de chidire
39
larga, infoiata, care se aplica pe toate nervii-
rile uOlor, ferestrelor i boltilor i e ca un

fel de pecete pentru acest timp.
0 gasim i intr4o noua manastire domneascA, la Cetatuia, pe unul din dealurile
lutoase din preajma Ia Olor. Aid, Duca-Voda,
fost boier at lul Vasile i al lul Gheorghe

Stefan, a Intins briie de frumuseta, a lipit
flori, a Incadrat in linii intretaiate ferestrele.
El a pastrat si cele doua turnurl ale modelulul not"
Mai este, indata dupa aceasta, Inca un

Domn al Moldovei ctitor in intelesul cel
mare. Stefan Petriceicu a facut linga tirgul
Siretiulul din Bucovina biserica Sint' Onufrie
a Manastirea ). Dar el n'a incercat podoabele mai de loc, i a dat numal o zidire
sail
oarecare. Tot el trebuie sa fie apoi acela

care a cladit, in cel mai curat stil muntean
din acest timp, biserica Sf. Joan, tot acolo
in Siretiii.
De acum Innainte, se mai intilnqte in Mol-
dova Incercarea Cantemirqtilor la Miera,

foarte saracacioasa. Supt cel d'intiiii tFanarioti), Grigore Ghica zidete Frumoasa, pe
un al treilea deal, linga at Galatel i Cetatuii.
Dar acum stilul e luat dupa cel apusean din
Polonia. Cam aa e i la Sf. Spiridon din

Iasi
al Racoviteqtilor.
, ,
www.dacoromanica.ro
40
Pe incetul se alcatuiete atuncI stilul modern
al bisericilor moldovene, adus in buns parte

din Polonia. lata ce-I formeaza. Stranele nu
mar au abside ; clopotnita e lipita de biserica,
face parte dintr'insa ; prin ea se intra ca prin-
tr'un pridvor. De la acesta se trece intr'un

pronaos, care nu e despartit prin nimic, nici
prin stilp1 macar, de biserica. Podoabele lipsesc. Cladirea e insa cu mult mar incapatoare
i luminoasa. Cetitoril din Moldova aT acestor
pagini nici nu-T pot inchipui altfel biserica.
IX.
Citva Limp insa, architectura munteana. da

lucrarl foarte frumoase, i adeca. papa dupa
jumatatea veaculul al XVIII-lea.
Matei Basarab, contemporanul luT Vasile
Lupu, bogat i el, dar mult mar putin trufa i foarte stringator, a facut multe biserici,
faca de cele doua singure zidirT ale
vecinulul i rivalulul sau. Bucuretenii au
avut de la dinsul Sarindarul, care s'a darimat facind loc until parc. Pe munte sus, in
Oltenia, el a durat Arnota, pentru ca sa fie
Ingropat acolo, linga tatal sau. Spre Apus,
el a fost ctitorul cel nou al StrehaieI, i ea
facuta odinioara de Craiove0. Dar a cladit din nou biserica din Ctmpulung.
www.dacoromanica.ro
rrrnr-
-r-rP,
-.:"1-111.11M1
1,
k.
7?,[0.:-.-147:tct"=,
1..,:
te
'
VA"
.,
e.
Mitropolia Bucure*tilor innainte de reparatie (dupa Gion, Istoria BacttreOlo).
www.dacoromanica.ro
Vechiul tnWeug de cladire
41
in Tirgoviste, a lul e Sf. Constantin,

care se ddrima. Doamna lul, Elin8, are ctitone la Herdstii din Ilfov. Urmasul sari,
Constantin Basarab, adeca mai mult evlavioasa lul Doamna Balasa, a cladit Mitropolia
din BucurestT, Sf. Vinerl din Tirgoviste,
manastirea cea noun a Jitianulni si biserica
din Dobreni.
in toate aceste cladiri e aceiasi forma.
Ea nu innoieste nimic fata de stilul, studiat
maT sus, de la sfirsitul veaculul al XVI-lea.
Este sail nu pridvor, care, cind este, trebuie
sa fie deschis. .Absidele stranelor pot lipsi.
Podoaba e numal din zimti, ciubuce si doua
rindurl de firide.
Tot asa zidesc Cantacuzinil prin aniT 166o,

cind erail bole& dovada biserica din Coianl.
in acelasi tirnp face dupa acest model biserica din Dragoslave, cea din Cerneti Grigorascu-Voda Ghica. Clopotnitele ce s'au pastrat sent marl, si cauta sa se apropie de
turnul manastiriY cimpulungene.
X.
a cdror
mama era fiica lul Radu-Voda Serban,
Serban Cantacuzino, ajunge Domn la 1678.
MaT inindru decit cel maT multi sapinitcirl
Unul dintre acestY Cantacuzini,
www.dacoromanica.ro
42
Vechiul metewg de cladire
din acest timp, bogat si puternic, el urea

salt faca la Cotroceni, unde se ascunsese
de urgia dusmanilor sal, o mareata biserica
de ingropare.
intrebuintind monumentele
contemporane, el se indrepta si catre minunea, de mult uitata, a Argesului. De

acoloif lua grupa de stilpi din pronaos si
aleasa podoaba de florl si chipurl a usii de
intrare si a ferestilor. Dar forma ramine cea
veche : pridvorul usor, luminos, pe stilpi
foarte frumos sapati, si paretii urmindu-se
in chip de cruce. Zidurile sint acum uniforme, varuite.
Ceva mat tirziu, Mihat Spatarul, fratele

int 5erban, facu dragalasa bisericuta de la
Coltea, in care stilpit pridvoruldi si cadrul
usit sint cel putin tot asa de bine sapate ca
la Cotroceni.
Dar ultima forma stralucita a stilulul muntean, in care se unesc atitea elemente, o da
Brincoveanu, care a raspindit pretutindeni
biserici noua si a ridicat din Orilla si praf
pe cele vechi, in cursul unei marinimoase
Domnil de peste douazec' si cinct de ant.
El a innoit la Mitropolia din Tirgoviste, la
Curtea Domneasca din acelasi oras, cladita
dintru inceput de Petru-Voda Cercel, fratele
lul Mihat Viteazul, la manastirile Govora,
www.dacoromanica.ro
5,S409447.4
.
4.;
ts 4-11
Pridvor cu stilpi sapati (Horez)

(dupa Gion, Istoria Bucurqtilor).
www.dacoromanica.ro
43
i la Tismana, la
Glavacioc, . a. El i Doamna lul, Stanca,
au fost cel d'intiiii ctitorl la Biserica dintr'o
zi, in Bucureti, la Surpatele, i mai ales
in necropola stralucita a Hurezulul oltean,
uncle n'avura norocul sh se odihneasca de
Bistrita, Cozia, poate
veci.
5i Brincoveanu a privit cu jind spre frumuseta veche a bisericiI din Arge. La Hurez el a pus, ca qi dincolo, un cerdacel
innaintea pridvorulul pe stilpi. Ocnitele de
sus cuprind roate de sculpturi. Briul care
incinge biserica are tot felul de impodobiri.
Cel doIsprezece stilpi al Apostolilor nu se
mai vad in pronaos, ca la Cotroceni, dar

doua turnurl se urmeaza. in lung. Iar lucrul
stilpilor pe cari se lash. pridvorul, doisprezece la numar, e cu adevarat stralucit. Co-
zia se apropie de aceasta frumuseth, din

care se gasesc elemente in toate cladirile
brincovene0.
Inspiratorul lul Constantin-Voda poate sa
ft fost acel calugar din Ivir, meter in toate
mqtequgurile, zugrav, sculptor, de bung
sama cintaret, turnator, sapator in lemn, tipograf, scriitor, cuvintator, acel Antim care
a innaltat Mitropolia cerii suind treptele jetuluT archieresc. Dupa moartea lul Brincoveanu, s'aii mai ridicat supt acei4 suprave-
www.dacoromanica.ro
44
ghere a lul Antim biserica ce-I poarta numele in Bucureti, biserica Sf. Apostoll in
aceiaql rerdint6., manastirea olteanA Dintr'un
lemn. La cite una forma, a fost cu totul

schimbata (ca la .Antim)), dar ceia ce a
rarnas la toate e decoratia sculptata.
Aceasta va stapini de acum in toate zidirile muntene, li va da tot interesul, toath.
noutatea i frumusetea.
Biserica de la Vacare0 a
liii Nicolae-
Voda Mavrocordat (mintuith. la 1722), o mi-
nune a timpulul, impune i astazi prin stilpii pridvorului deschis, prin stilpil paraclicari se insulul, aT caselor egumenet1,
trec cu cel din Hurez,
pot intrece. Aid

maT sint i stilpil din pronaos, frumoasa pai-1
durice de marmura, cu capitele corintice.

Zidurile sint destul de tail ca sa tie trei
turnurl, arzate ca la Arge, doua pe laturl
unul la mijloc.
Pantelimonul Jul Gricore Ghica (t 1752),
alta manastire din preajma Bucuretilor, a
trecut printr'o reparatie temeinica qi sty cu
mult in urma Vacaretilor. Iar bisericuta
archiereulul de Stauropolis (aa numita Stayi
ropoleos) din dosul masivului palat al PoteT
din BucuretI, privity de aproape i in deplina cunotinta a celorlalte monumente de
www.dacoromanica.ro
4Tit
4 1.
'4.-- - r
7-1
J.
,.
4-. .7.?".
li
. ,L,-C '....
er'"'
rIT -,)- 4 4.? e-z,.. ".& '1171%Op.-,1...

's
:: '. grrip--
.,
e,11.41:
..;,:,.,tak,,
.' ..
1,"'
fare
..
''
1..
.. 0
.
4
'
.11
_peel
Biserica Stavropoleos (dupa Gion Istoria Bucurestilor).
www.dacoromanica.ro
Vechiul mete ug de clAdire
45
arta munteana, place, dar nu uimete : orice se afla intr'insa este i aiurea, macar
aa, daca nu mal bine.
Cu aceasta, viata artel romaneti in acestalalt principat se incheie. Mal departe nu
se mal iscodete nicl macar un stil modern,
ca acela din Moldova, ci unit vor imita
crucea cu pridvorul pe stilpi qi un singur

turn, tar altil vor culege din formele bisericilor greceti. Slabiciunea materialelor facu
sa nu se poata face turnul deck din lemn,

pe care-1 acopere urita tinichea vapsita Anat.
Cutiemurul de la 1802, aratind primejdia
ce ameninta partile mai innalte ale cladirilor,
ajuta din parte-i la aceasta dating, care ar

trebui cit mai iute desfiintata.
*
innaintail notri, tbarbarii, , muncind sute
de ant i pe acest teren, ni -au lasat aceste

comorl. Not, cad nu mai putem urma o traditie de arta proprie, trebuie sa ni pastram
macar motenirea. Cine ar putea zice ca ni
facem datoria ? Uneorl lasam sa cada, alte
ori reparam,
de cele mai multe ori insa
aa, incit ruinam i frumuseta cladirii i
vistieria tern.
www.dacoromanica.ro
II.
IDEILE CONDUCATOARE
DIN VIATA POPORULUT ROMANESC
www.dacoromanica.ro
Ideile conducatoare din viaIa poporului

rornanesc.
Popoarele foarte innapoiate sint ca oamenii
cari traiesc fara contiinta : ele n'ail nevoie
de o ideie care sa le indrepte, sa le lumineze i sa. le duca, la o tints vrednica, pentru binele for i pentru binele omeniril. Ca
i acel oameni fara noroc sail vrednici de
mila, fiindca, nu qtiti sa-1 intrebuinteze noro-
cul, ele traiesc de azi pans mini. Nimic nu

leaga pe om de vecinil sal decit interesul
de hrana sari de petrecere, nimic nu leaga
o generatie cu alts generatie; la stingerea
fiecareia dintre dinsele famine numal o mo-
tenire de lucruri, i nu una de amintiri frumoase sail de innaltatoare ginduri. Sufletul

comun se nate numal in fara unel primejdil
de nimicire, gi el nu e atunci alt ceva decit
instinctul fi-esc de a se pastra pe sine, pe
care-1 ail i dobitoacele, in deosebi orl in
turma .
i in unele popoare imbatrinite, scazute ca

4
1030
www.dacoromanica.ro
50
ldeile conducMoare ale poporultif romilnesc
insusiri, apropiate de peire, se vede de catre
cugetatori, cu o indreptatita grija, slabirea

si stingerea ideilor conducatoare. Atunci interesul stapineste iarasi singur, ca in timpurile cind oamenl din acelasi singe, traind
pe aceleasi locurl, se sfasiail pentru prada,
sail pentru cistigarea unel placeri, sail pentru pofta de a fi unul mal mare decit cellaltl. Ideile conducatoare au darul sfint de a
apropia si a infrati pe oameni, mal presus
de rice deosebirl de fire, de situatie, de
bogatie, de vrista : ele se poate zire cal fac
parte din viata religioasa a popoarelor, si

sint adeca acea religie, ce are de preoti pe
cel mal marl, mal bunt si mal luminati oamenl
din fiecare generatie. Pe cind, din potrivk interesul e pizmataret si gilcevitor : el desparte
un popor in clase care se vrajmasesc
si
in aceste clase chiar, dintre care nu e om

care sa nu urmareasca mal multa putere si
placere
decit ceilalti,
egoismul cel rail,
iubirea patimasa de sine si numal de sine,

scapa din lanturile cuviintil si datinilor bune
si se rapede salbatec asupra bunurilor lumil.
in acest fel, societatea se face vijelioasa,
vesnic turburata, nelinistita la lucrul el, lip-
sita de siguranta in pastrarea roadelor lui

si impiedecata in cugetarea mal innalta.
Oamenii se simt tot mal departe unul de
www.dacoromanica.ro
Ideile conducatoare ale poporului r ornAnese
51
altul, legaturile ce sint siliti sa incheie, nu

mai sint decit false si trecatoare. La urma,
un popor bine intemeiat, incalzit de iubirea
intre al sal, disciplinat si viteaz sfarma lesne
pe cel care ajunsese lipsit de idel conducatoare, it robeste sii iea locul in rostul lumii.
In maturitatea for sanatoasa insa, toate
popoarele isi ail ideile conducatoare, cu atit
mai datatoare de izbinda si fericire, cu cit
patrund mai adinc si cuprind pe mai multi

dintre fratii de neam li de tara. Le-am avut
si nol, ca si popoarele celelalte ce s'ail impartasit de cultura. Le putem urmari din
cele mai vechi timpuri asupra carora ni s'ali
pastrat stiri, pana astazi. Le-am primit de la
parinti ca luminoase pietre scumpe imbracate in aurul curat al jertfelor, si sintem
datorl a le lasa urmasilor fara lipsa i neacoperite de ceata neingrijiril. Cu cit ele ail
stralucit mai tare, cu atita am ratacit mal
putin, am intimpinat mai putine primejdil,
am ajuns mal rapede si mai sigur pe drumurile grele prin care trece, batuta prin
multe felurl de furtuni i pindita de multe
felurl de peire, viata oamenilor. Cind lumina
for a slabit prin vina noastra, multi dintre

noT au ramas in urma, s'ail ratacit pe alte
plaiurl, sail cazura in mina hotilor stfaini, cari
se atineati in cale. Asa am ajuns sa nu mai
www.dacoromanica.ro
52
Idcile condue5toare ale poporului roninnese
avem astazi nici Bucovina, nici Basarabia,
si numal cel mar mare i mar nemteptat

dintre noroace a facut sa nu pierdem pentru
totdeauna frumoasa tara a JiiuluI, de la Se
verin pang la Rimnic, pe care douazed si

unul de ani (1718-39) au avut-o in mina
Austriacii. in acele timpurl neamul nostru
s'a strecurat tacut si infiorat de griji, ca
intr'o noapte grea fail lumina din cerurl:
nu s'a cintat atunci, nu s'a vorbit, nu s'a
scris decit arare oil, id si colo, fara, incredere si avint. Ca plumbul a apasat asupra
noastra grija pasului ce va trebui facut innainte prin acel intunerec negru ca moartea.
Si, daca ne-am innaltat iarasi, daca am
putut pastra ce mar ramasese din fiinta

noastra, daca am simtit iarasi supt picioarele noastre obosite calea cea buns. i neam intremat mergind pe dinsa, i ne-am
intors la veselia sigurantii, si cintecele, indemnurile, cuvintele de nadejde s'aii ridicat
iarasi tot mar limpezi, mar puternice, mar

dese din multimea calatoare, al carer drum
de veacurl nu se poate opri; daca de la o
vreme ne-am gindit si la cel pierdutl, cercetind despre dinii, descoperindu-I in departari si incercindu-ne a-I mintui dintre du-
aceasta se datorete numal iviril

din nal a ideil conducatoare. Cite unul din
mani,
www.dacoromanica.ro
Ideile conducAtoare ale poporului romAnesc
53
drumetii nenorociti a gAsit unde era piatra

cea scumpa, a curatit-o, si mina lui a ridicat-o cu evlavie si iubire sus de-asupra milioanelor de capete nenorocite.
Alaturl de adevaratele idel conducatoare
sint altele care prin viclenia sail nepricepe.
rea unora incearca sal li iea local. Ele sint
mai rele decit chiar intunerecul, care poate
opri pe loc si duce la mAsuri de siguranta.
Lumina falsa e insa, ca focurile nesigure care
flutura de-asupra mlastinilor ce inneaca. Am
avut si no;( astfel de luceferl al ratacirii si
pierzAril, si cit rail ni -au facut nu se poate

spune. Mai rail facatoare s'ail aratat acele
idel gresite care se pareati mai asemeni

cu cele bune, ce mingiiasera. si cAlauzisera. Si ceia ce e mai rail, e ca le avem
i astazi. Clase intregi de oamenl obisnuiti,
cite un cugetator chiar, cite un cintaret, se
indreapta dupa, ele si nu \Tad spre ce adincimY grozave se duc sail vreail sal ducal
pe altii. Si pentru a li arata zadarnicia, se
spun cele ce urmeaza. Din intreaga noastra
viata de sese sute de ani in aceiasl cultural,
si in aceleasi forme generale de Stat se va
desface si mai bine adevarul si greselile se
vor infAtisa cu atit mai neindreptatite si
vrednice de toata osinda oamenilor luminati,
cuminti si iubitorl de tars.
www.dacoromanica.ro
54
I.
intaia noastra ideia conducatoare a fost

ideia cresting. Cum s'a ridicat ea la aceasta
innaltime i la aceasta chemare, se intelege
lesne.
Cei mai departati stramoi ai notri, neamurile traco-ilirice, din Carpati i Balcani,
erali in adevar pagini. Dar cind Roma lui

Traian a stramutat Intre din0i coloni0i1 ei,
luati din toata Imparatia, citiva dintre acetia
ail trebuit sa fie cretini. Cit de putini sa

fi fost, ei ail trebuit sa invinga aid ca i in
alte parti, cad legea cresting avea in sine
insu0rile ce asigura biruinta : adeca., innainte
de toate, cea mai mare iubire de oameni.

Cind imparatil din veacul al IV-lea ail fost
0 ei
cretini, se mintuise cu paginismul

cel vechill, din care au ramas numai u-
nele serbatori si datine, al caror rost nici

nu mai sintem in stare a-1 lamuri cum
trebuie.
De acolo innainte, lumea romana a Rasaritului, careia i s'a zis in curind. lumea bizantina, a trait in cretinism si pentru erg-
linim. Lucrul de capetenie a fost dogma
credintii, cele mai marl adunari, soboarele,

cele mai puternice partide, acelea ce se alcatuisera pentru un punct de ortodoxie, ta1-
www.dacoromanica.ro
Ideile conductitoare ale poporulur romAnesc
55
macit de unit intr'un fel i in alt fel de altil ;
daca patriarchul nu s'a ridicat aa de sus

incit sa ajunp.-,A. un Papa al Rasaritului, cu-
vintul e ca imparatul el insq s'a facut in

parte un patriarch, purtind odaidil, presidind sinoade, hotarind lucrurile dezbatute.
Locuitoril imparatieT nu au mai lost mindri
ca erati e cetateni romani), ci au fost im-
pacati cu gindul ca sint adevarati hi drept

credincioi al Bisericil lul Hristos. Legea
civila, legatura de capetenie a trecutulul
roman, a ramas tot mal mult in umbra ;
acum legea e religia, cum marturisete i
limba noastra. Dumanul n'a mai fost dumanul Statulul, al stapinitorului, ci dumanul Bisericil, al lul Hristos rastignit pe cruce.
Literatura au fost cintarile bisericeti, laudele sfintilor, oratoria, predicele, filosofia,
dezbaterile dogmatice; abia cite o cronica

a mal trait pe linga dinsele, pastrind i
ilinta intimplarilor de la Curte, pe linga
cunoaterea luptel necurmate, innauntru i in
afara, pentru ortodoxie. Aa au trait o mie

de ani Grecil din imparatie. De la dinii
s'aU deprins a trai astfel cu sufletul Slavii :
Sirbi i Bulgari. De la acetia toil, am luat
i nol ca ideie conducatoare : totul pentru
Hristos. Orice am facut 'Ana dupa anul
1650 li-a cautat indreptatirea numal in le-
www.dacoromanica.ro
56
Ideile conducAtoare ale poporulta romAnesc
gea cresting, in iubirea pentru dinsa, in
jertfele pe care ea le cere.

Toata vremea noastra cea mai glorioasa,
aceia in care fruntea Domnilor romini a
stat neatirnata supt cununa de aur, aceia

in care s'a alcatuit si Domnia Terii-Romanestl si a Moldovel, in care s'au cistigat biruintile cele mai desavirsite si mai roditoare,
pentru care s fi curs singele neamulul
acestuia,
anil de la 1300 pans la
1500,
cel doua sute de ani al tineretii viteze, au

trait esupt acest semn'.
Trebuie sa se tie in sama ca aceasta
ideie cresting nu era strins margenita la ortodoxie. Poporul numia, in adevar, pe catolici eletini spurcatis i n'ar fi mincat macar din blidul lor. Netinerea posturilor de
catre catolici, felul for deosebit de all face
cruce, impartasenia cu azima $i Para yin,
sfintii cioplitI ca idoliT, cintarile latinesti,
toate acestea umpleail de dezgust si spaima
pe teranii deprinsi de veacurl in credinta

Rasaritului. Pada si un om cu asa de multa
invatatura ca Miron Costin scrie cu adinca
durere de inima despre catolicul din Croatia
Gaspar Gratiani, ajuns prin anii 162o Domn
al MoldoveY: tAcest Gaspar-Vocla nici-odata
post nu ail avut ; ce, pre ascuns, in toate
posturile minca carries
Cind, dupa infrin-
www.dacoromanica.ro
Ideile conducatoare ale poporulul ronfanesc
57
gerea Polonilor, pe can Gaspar I ridicase,

pentru t cretinatate ) , impotriva Turcilor, doi
dintre boierii s6.1 it ucisera, de mult nu mai
cuteza un boier sa apropie mina uciga0.

de unsul lul Dumnezeu, dar ceia ce nu se
putea face impotriva until Domn al terii,
pastrator al datinei posturilor, se putea face
impotriva eFrincului p pingaritor de lege ;
ca pe un FrInc 1-ail ingropat oamenii din
imprejurimi in biserica g Letinilor D , a Un-
gurilor din Trotu.

Cu
cinzeci de anY innainte,
Moldova
mai avuse un Domn de alta lege, pe Iacob Vasilic Heraclidul, ce se numia JoanVoda i caruia Cara -ii zicea t Despot , . Acesta
era un Grec din insule, dar apucase a trece

la luteranism i adusese in tarn pe episcopul socinian Lusinski, pentru care fAcu biserica cea frumoasa. din CotnarY, care se
surpa astail in rips, fara ingrijirea nimanul.
Nici el insa n'a cutezat s se infatieze ca
Domn de aka' lege, ci a primit coroana din
mina episcopului terii, la Iai, in biserica Sf.
Nicolae cel domnesc, cladita de Stefan-celMare, al carui chip mindru a privit de pe
parete aceasta parodie ce se saviria dupa
o jumatate de veac numai de la moartea lui.
Si el a stat la once prilej de serbatoare
in biserica noastra., insa lumea-1 bAnuia ca
www.dacoromanica.ro
58
Ideile conduditoare ale poporulul romanesc
nu qi-a parasit eresul, i Ureche scrie, in yea-
cul al XVII-lea, dupa amintirile ce traiau

Inca despre Despot: e Se arata blind si tuturor cuvios i aeve cretin derept, iara la
la taina eretic, i avea sfetnicl de al sal, de
o lege cu dinsul ; mai apoi i-ail ivit gi necredinta sa,. Moartea lui dupa citeva vorbe
de infruntare din partea capeteniei boierilor
rasculati, uciderea lul lara mila i fara.
sfiala, cad pang atunci Domnil fusesera dati
mortii pe ascuns, iar nu in vileag, Innaintea
otilor, de mina unul calau tatar, se larnurete prin pata eresulul ce statea pe fruntea
usurpatorulul. Se spune ca el ar fi luat i
policandrul de argint al manastirii celei noua
de la Slatina, in muntii Sucevel, i de aceia
nimeni nu s'a gindit sa-1 faca Ingroparea

cuviincioasa, de care se impartaisera pans
atunci i Dpmnii periti de moarte
E adevarat, ca mai toil Domnil au inga-
duit un cler catolic, ba chiar au primit cu

cinste la Curtea for pe episcopul de aceasta
confesie, caruia i se zicea in Moldova, unde
el a ramas mai multa vreme, piscup, (al
notri erail Vladic1, pentru popor ca i pentru carturarl). Latco-Voda al Moldovel a ingaduit intemeiarea in tirgul Siretiti a unel epis-
copii catolice, care n'a tinut multa vreme, ci

episcopit ei au ramas in Polonia. Si Laico
www.dacoromanica.ro
Ideile conducitoare ale poporulul romAnesc
59
Vladislav al Terii-Romaneti, de pe
aceiai vreme, s'a infatiat ca fill ascultator
al BisericiY romane i a facut juraminte pe
numele sfintilor catolici. Vlad Tepe, luind
o ruda catolica a lui Mateias Corvinul, a
facut profesie de catolicism, i fiul sail Mihnea a fost banuit ca ar fi 4 cazut in eresul
huliril Duhulul Sfint) ; de- aceia I-aii i
gonit mal cu invierunare boier '1, pe cari1
imputinase prin macel. Alexandru Vocla, fiul
lui Mircea; fiii A acestuia Mihnea, a datuit la
Roma un epitaf (aier), cusut cu our i matasuri dupa obiceiul raskitean. Petru Cercel
saii
era socotit de Iesuith cari lucrail i in Ardeal i in Polonia, ca un agent potrivit pentru
scopurile for de convertire. Petru Schiopul,
Do.= al Moldovel, in acest timp, s'a plecat

inaintea adevaruldi roman i, pe ctnd statea
in pribegie la Nemti, el vorbia intr'una de dorinta ce are de a merge sa sarute piciorul Sf. Parinte. Mitropolitul Gheorghe Movila cazu i el
in c eresul f luT Mihnea cu privire la purcederea
DuhuluY Sfint, primind vestitul adaos la Crez :
fllioque. Tot atuncY trecusera la catolici Mitro-
politul Moldovel, Anastasie, i Grigore episcopul de Roman,

amindoi Vladici cari-1
pierdusera. cirja. Atitia pretendenti se daii

drept bunt catolicY. Deci pana pe la 1600
www.dacoromanica.ro
60
Ideile conducatoare ale poporuluT romanesc
se vad adese on innaintari ale Bisericii romane pe pamintul nostru.

Dar trecerile acestea la catolicism sau
sprijinirea de ca'tre Domni a acestel religil
sine mai mult de natura diplomatica, Laico
e ingropat in biserica ortodoxa a Radautilor,
dovada ca Laico ar fi fost dus
0 nu e
dupa moarte la vre-o biserica a catolicilor.
Se arata la Snagov locul de odihna a lul

Tepe. Daca Mihnea-cel-Rati ar fi murit in
card, in loc A. fie ucis in Sibiiul -catolic de
la inceputul secolulul al XVI-lea, el ar
fi
fost aezat linga tatal sati. Alexandru-Voda

a fost inmormintat la biserica lui, ortodoxa",
din Bucureti. Pretendentii erati de legea acefor pe linga cari cer0ati. Iar Mitropolitul ecatolic, Movila a clAdit manAstirea Sucevitei,
0 nu s'a deosebit prin nimic, in toata pastoria lul, de cei ce statusera innainte de dinsul.
Deci temeiul era ortodoxia. Mai presus

de dinsa plutia insa in mintea tuturora, Para
deosebire, ideia maril comunitatl a cretinilor,
cari se pot intelege, cu toata deose.birea de

confesie i de rit, i au datoria sa se sfatuiasca i sa se ajute. Aceasta ideie fusese
impusa de primejdia unel cuceriri a tuturora din partea Turcilor. Acetia se infati-
qati in ochil Domnilor i boierilor noqtri a1a
www.dacoromanica.ro
Ideile conductlloare ale poporului rorniinesc
61
de ingrozitor, nu numai pentru dorinta lor

de a cotropi, pentru cruzimea i lacomia
lor, ci qi pentru cA, fiind pagini, ei tagaduiau adevarul adus pe lume de Hristos i
strigat de pe innMtimea crucii singerate,
pentru ca el amenintail necurmat nimicirea
legit cretine. Turcii i prietenii, ocrotiti1
lor, aceia sint dumanil omului care traiete
in acest timp potrivit cu idealul, cu cerintele morale ale timpulu1 sari.

Boierul Vlad, care se ridica la Domnie
impotriva lul Mircea-cel-Batrin, cu ajutorul
Turcilor, cade in curind, fiindca cine ar fi
putut sprijini cu inima neindoita pe omul paginilor ? Ceva mai tirziu, Radu Pleuvul, Dom-
nul Turcilor, e invins de fratele sail Dan,

Domnul sprijinit de cretini1 din Ungaria.
Alexandru-Aldea se crede dator a lamuri pe
torn; ca numai efrica, 1-a PAcut sA se supuie
Turcilor. 0 intelegere cu acetia aduce moar-
tea lui Vlad Dracul. Tepe se apdra i el

odata, ca, numai pentru ca e slab a fost silit sa paraseasca. pe cretini, dar pe urrna
cu ce bucurie vestqte el ca a iticeput lupta
cu dinii pentru eterivara lui, iar, nu mai
putin, pentru toata Cara creqtinilor dreptcredincio0,! Petru Aron al Moldovei se sfltuiqte cu toga Cara, pentru a se putea dezvinovati, oricind, innainte de a da bir Tur-
www.dacoromanica.ro
62
cilor. De la inceput, Stefan -cel-Mare se infa-
tiraza ca al doilea tluptator pentru crqtinatate), dupa moartea celuflalt mare Romin
i mare creOn al veacului al XV-lea, loan
rail zis totdeauna
Corvinul, caruia al no
Iancu-Voila. Pe DomniT munteni, Radu-celFrumos, cel dol Basarabl, Vlad Calugarul,
el II despretuiqte ca fapturI ale Turcilor. Dupa biruinta cea mai mare a vietii
sale, cea de la Podul Innalt, in 1475, Ste-
fan incheie astfel vestea de biruinta pe care

o trimese la totT domnil creOnY al lumii :
t Cind am vazut nol oastea cea mare, ne-am
sculat vitejqte cu trupul i armele noastre,
i li am statut impotrivil, i, cu ajutorul lul
Dumnezeil celul atotputernic i-am invins stranic pe acei dumanl al notri Si al creti-
natatiI intregi, i i-am prapadit, i i-am calcat in picioare). Solil biruitorulul pentru
crucea rasariteand merg prin orarle in care
se innalta de-asupra bisericilor crucea lafink care nu i se pare lul, ca Bizantinilor
din 1453, un semn de jignire i de dumA.nie, Gindul din urma al ha Stefan e A.

primeasca din nal, impreuna cu Apusul intreg, unit pentru credinta, lupta cu Turcil,
duvnaniI tineretelor sale, rapitoriT cetatilor
sale Chilia i Cetatea-Alba. Peste un veac
aproape, cuvintul de tcretin, e pe buzele
www.dacoromanica.ro
Ideile conduditoare ale poporulta rom5nesc
63
lui Mihal Viteazul, care scapa pe citiva anT

parnintul sail de robia paginilor. in tara
Moldovenilor, cad ucisesera pe Stefan Lacusta, nepotul de fiti al luT Stefan -cel -Mare,
pentru ca -1
stiail venit de la Turd,
11 ba-
nuiati prieten a1 for i chiar parta de lege

cu dinii,
cari gonisera pe Ilie-Voda
qi
Rare Turcitul,
Petru Schiopul parasete
Domnie i tara i fuge in Apus, pentru ca

sa nu i se turceasca baietelul.
De acum innainte iubirea de cretinatate
incepe sa maT aiba. un inteles. Cine tine la
cretini in Tara-Romaneasca 1nseamna ca
dorete cucerirea de catre Austriacl, iar, in
Moldova, prieten al cretinilor sail prieten
al Polonilor e tot una. Terile noastre nu

mai pot sta de sine, i numai putini dintre
boierl au o minte aa de inteleapta i cumpanita, incit sa judece ca, prin dibacie i
burial socoteala., poate trai maT departe i
cel slab, in loc sa fuga de supt o ghiara

supt alta. Un Miron Costin scrie despre rascoala lui Gaspar Gratiani cu Polonii : s De
laudat este fiecare Domn sa tie de spre partea cretineasca, ca aceasta Cara, cacT traiete in statul sail aa pada acmu, pentru
ten cretinet1 sta 'Ana astazi in rindurile
sale, insa cu intelepciune, nu fara socoteala
www.dacoromanica.ro
64
Ideile conducAtoare ale poporuluI romanesc
si Para temeiii, ca, in loc de folos terii, sa

aduca peire, cum s'ati prilejit si in vremile
noastre in citeva rinduri, de adusese a multi
nesocoteala si nebunia mare cumpana acestul
parnint, . Dar, mai tineri, maT focosi, mai
usurateci decit dinsul, ceT maT multi dintre
boieril aminduror terilor judecail altfel.

Pe vremea Movilestilor, Moldovenil erati
bucurosi de ocrotirea Polonilor, care nu li-a
adus nicT -un sprijin, nicl -o cretere in cuttura, ci numal un bir maT mult, si multe
ruinatoare tulburari pentru Domnie. Tot in
aceasta epoca de dupa MihaT Viteazul, cel
maT inimosi si mai viteji dintre Munteni se
plingeati ca Radu Mihnea, Domnul pus de
Turd, nu e in zadar fiul lul Mihnea Tur-
citul si ea-0 tine pe linga dinsul o sums

de rude turcesti, racind Cara de batjocura.
Sa li vie Domn de la imparatul crestin !
Peste citeva zecl de anT, acesti creVini inflacArati avura bucuria s vada marea inriurire pe care Ardealul o avu asupra terilor
noastre pans prin 166o.
De aid innainte, iargi cretiniT, spre cari
se innalta nadejdile, sint cuceritorii ce se
asteapta. Crestinatate si neatirnare se inia-
tura una pe alta: a fi cu crestinii inseamna

a fi supt crestini. Grigore Ghica, iubitor de
www.dacoromanica.ro
Ideile conducatoare ale poporuluI romanesc
65
crqtini, tradeaza i fat5. de Imperiall i fata.

de Po loni; el se face a trece la catolicism
i numete Leopold, dupd imparatul, pe un
fiu al sail ndscut in Imperiu, dar la urma
el nemerete totdeauna la Constantinopol,
unde i s'a i sfarit viata. Stefan Petriceicu,
boier Inca tindr, bun, dar cam slabut de
minte, face tot aa, insd din tabdra Polonilor el, maT putin dibaciti i mai cinstit, nu
mai nemeri drumul la Tarigrad, ci, dupd

1683-1684, cind se ivete pentru ultima
oara ca Domn trecator prin voia Polonilor,
el traiete in intunerec, ca o jertid a ideii

cretine. Si altii dintre Moldoveni, Hincul,
Durac, cari se ridicard impotriva lui DucaVoda, Hijdau, Dr5gutescul, viseaza tot cucerirea polond. Miron Costin i altil se ascund in Polonia, cum se ascunsese odata
un Nistor Ureche, i acolo Miron, ca un carturar, scrie Polonilor in versurl i in prosa,
aratindu-li in chip ispititor pretul ce ar avea
pentru diniY Moldova ; el pune odatd in
scris i conditiile in care boieril moldovenT
ar fi bucuroi sd se supuie regeluT. Cind
Polonil ataca la rindul for pe Turd, Sobieski
craseste in amindoud navalirile sale in Mol-
dova, la i686 si la 1691, oamenT bucuro0

ca, pot SA primeascd in Cara for Craiu crqtin. Moldova-de-sus famine in stdpinire po5
1030
www.dacoromanica.ro
66
Ideile conducatoare ale poporuluI romtinesc
lona, i toata mazilimea tinara, precum i
multi dintre boieril de aceiai vrista, alearga.

cu bucurie supt steagurile crohmitrilor, i
.horanjilor, regalI. Cel mai mare viteaz din
toata Moldova, Turculet, slujete la Poloni.

Pe atunci, Serban Cantacuzino, Domnul
muntean, intra in intelegere cu Nemtii, ca
sa li inchine Cara i, daces eT ar fi cerut
mai putin i ar fi vrut sa dea mai mult,
se ajungea la o invoialA. De pe la 1690
innainte apoT, i MoldoveniT i MunteniT in-
cep a cerca lucrurile la Moscova, unde se
ridica o mare putere cretina, cu un alt

imparat.
Acesta e insa ortodox, i acum incepe o

a treia perioada in desfaurarea ideil cretine. Ea se preface in ideie ortodoxci.
Chiar dupes ce Petru-cel-Mare, Tarul rusesc, se opri la Iaqi (171 I), in calea care
socotia el ca se va opri numai la Constantinopol i care fu intrerupta de infringerea
de la StAnileti, ochil Rominilor mai cAutara un timp cu incredere pe Austriaci. in
tot timpul DomnieT lul Brincoveanu, acetia
i1 pastreaza prietenil for in Tara-Roma:
neasca. La inceputul unui nal rAzboiii cu

TurciT, o partida munteand li des in mina
pe Domnul fanariot, turcesc, Nicolae Ma-
www.dacoromanica.ro
Ideile conducatoare ale poporului romanesc
67
vrocordat ; ei se bucura din toata inima cind
Austria pastreaza macar Oltenia, unde cirmui un timp ca Ban capetenia partidel, Gheor-
ghe, fiul lul Serban Cantacuzino. Dar administratia cea noun. a Olteniel nemultami
pe toata lumea, mat ales pentru ca nu Linea in sama datinile si exploata tara fara
crutare, pentru Vistieria imparateasca. In Mol-
dova Vasile Ceaurul incerca sa pregateasca

lul Mihal Racovita soarta lui Mavrocordat,
insa nu izbuti. In 1739, Oltenia fu data innapoi in minile Domnulul de la Bucurevi.
De atunci Austriacil i -au pierdut insuirea
de represintanti ai ideil cretine, ramiind
numal cu aceia de cuceritorl. Si el se in-
grijira a dovedi aceasta, raluind, in toate

formele diplomatice, Bucovina noastra, cu
Suceava i Putna, Scaunul i mormintul lul
Stefan-cel-Mare, la
()data la I 788-91 :
1775. El mat venira

Domnul
moldovean,
Alexandru Ipsilanti, se rasa prins de din0I,
jar unit boierl muntenl II chemara in tara

lor. Intre acetia era si poetul Vacarescu.
Dar la plecarea lor, in 1791, nimeni nu li-a
plins pe urma. Se tie ca, pe timpul razboiului Crimeit, am mai avut, in amindoua
-terile, o administratie militara austriack dar
bucurie pentru dinsa n'a mat avut, data aceasta,
chiar nimeni.
www.dacoromanica.ro
68
Ideile conducatoare ale poporalui romanesc
Dragostea pentru Ruq't a tinut mai mult,

de hatirul ortodoxieX lor, care incalzia de
o potriv4 pe teran, pe cleric,mai ales pe

cleric, care era bucuros sa iasa. innaintea
strainului pentru a-I stropi cu aghiazma mon-
dirul i a intinde crucea pacii buzelor din

cari iesia urletul lacomiei flaminde
i pe
boier. Ea se intinde de la 171I 'Ana la
183o, vre-o suta de ant.
In 1711, purtarea Ruilor fusese cuviincioasa, de la imparat pana, la cel din urma
osta. Rusil pierdura insa mult prin neizbinda,
aa de mult, incit pana i Tarul era sa fie

prins de Tura. A doua oars, in 1739, a fost,
din potriva, in Moldova act mai departe
n'ai.i trecut otile, jaful cel mai straric din
partea tuturora. La 1769-74, Ruii au stat
in amindoua terile sese ant, luind provisil,
ostai, darurl, petrecind cu boierimea, i la
urma eT lasara pe Austriaci a lua Bucovina..
in 1788 -92 --- al patrulea rasboiti et cauta
a pune in fruntea aminduror terilor pe Potemchin, amantul disgratiat al Tarinet Ecaterina a II-a. Dar nu pentru Potemchin-Voda
se jertfia toata, lumea la noi ! In 1806-12
apostolil i arhanghelil ortodoxiel ne anexara
silitt salt paraseasca prada, et

plecara cu Basarabia in gura. Nu pentru
formal si,
aceasta se jertfise Inca odata toata Rominimea
www.dacoromanica.ro
Idei le conducAtoare ale poporului ronlAnesc
69
de la Dunare in 1828-34, el strivira teranimea noastra, puind-o sa trap' arele ca

1
boil si lasindu-Y1 dupa cuvinttil uneia din cApeteniile otilor imparatesti, enumal ochil ca
sa plingas ; pe boierl it strunira si umilira in

tot felul, zvirlindu-li in aier prin cizma lul
Joltuhin islicul, semnul boieriel. Nu pentru
aceasta singeraseram jai-AO ! in 1853, Rusii
patrunsera din nal peste Prut ca sal ramiie,
i numal Europa, unita in potriva lor, II
arunca innapol, invingindu-i in Crimeia; ea
ni dadu innapoI Tinuturile de jos ale Basa-
rabiel. in 1877 am scapat /Ara indoiala. la

Plevna pe marele-duce Nicolae de soarta
generalulul Curopatchin, iar ca multamita .ni
se smulse si acea zdreanta basarabeana,

lucru ne mai pomenit in analele aliantelor
dintre State.
Ideia cresting in ultima el forma, ortodoxa, murise pentru vecil vecilor, si in mintea batrinului celul maT evlavios.
H.
in veacul al XV-lea mai ales, Europa apu-
seana incepu sa vada ceva in afara de hotarele impuse de religie. in cugetarea, simtirea si arta lumil vechl, ea descoperi o
bogatie, o frumuseta si un folos care-I fu
www.dacoromanica.ro
70
Ideile conducAtoare ale poporuldi romanesc
sesera ascunse pans atunci. Cercetari se incepura cu privire la acest trecut aa de indepartat, limbile clasice furd, studiate pretutindeni, in toate ramurile vietii sufletetY a
popoarelor noun se imita cu stracluinta anticitatea.
Micarea aceasta, care se dovedi nea.samd-
nat de roditoare i aduse cu dInsa altd literature, alta arta, la urma chiar, aka tiinta.
i un fel de filosofie necunoscut liana atuncl,
se putea intinde in Rasarit numal acolo unde
limba latina mai ales era bine cunoscuta, ca una
ce fusese de la inceput limba Biserici1 i a

Statulul. Dec, Ungaria i Polonia, spre marea for fericire, se impartdira de Renatere, nol insa, can intrebuintam limba slavona in dregatoril qi in slujba dumnezeiasca,
nu. Am pastrat Inca vre-o suta de and o literatura saraca, margenita la operele curat
religioase, i, acestea neputind fi originale,
la traducer1 ma1 mult sail mal putin bine
facute.
Inca o urmare a Renaterii era aceia ca
viata romans, mult mat bine cunoscuta decit cea greceasca, era admirata.' i imitate
in tot felul. Numele italiene, germane, francese, ungure*ti chiar i polone, se pretaceati
aa incit sa sune latinete ; localitatile geografice emu preschimbate in acela1 sens.
www.dacoromanica.ro
Ideile conducatoare ale poporului rom6nesc
71
Top cautaii sa-1 puie in legatura inceputu-
rile terii i neamului cu vremile stralucite

ale Romanilor sail ale Grecilor. Pans i TurciI ieira. coboritori al ILA Teucer din Eneida
lui Vergiliu, i nu li se mat zise astfel decit
Teucri ; Francesii, urma1 al Francilor, ar
fi avut de stramo pe un Francus ; Secuil

din Ardeal erati Seculi, Siculi, decl Sicilians.
Si cam tot de astea.

Unii feciori de boierl pribegi invatail insa
in Polonia, pe carts latineti care vorbiaii
innainte de toate despre Roma. El ail trebuit, fireqte, sa, faca apropierea intre numele
de (Rumin2, intre limba crumineasca D i,
Romani ; asamanarea de limba li se impuse
Inca de la inceput. Pe atunci nu se putea

face deosebire intre originea poporului i
originea limbil. Limba era invederat venita
din cea latineasca ; nol cu totii nu puteam fi
decit Latini. Si astfel de ()data se ridica
perdeaua greoaie de despret, de saracie i
umilinta care ne acoperia. Aureola Romei incunjura fruntea teranului robit, a boierimii
supusa tuturor poftelor turceqti. Ors ce-am
fi ajuns O. firn, era ceva aa de mare sa
avem o obirie romans 1
innainte de orlce aka sarcina, aceasta
obirie trebuia luminata. Si pentru nol, dar

mai ales pentru aces strains cars se deprin-
www.dacoromanica.ro
72
Ideile foonducAtoare ale poporului romAnesc
sesera prea mult a vorbi despre e b arb aria ,

Valahilor.
Inca de pe vremea luT Vasile Lupu, Grigore Ureche, ucenic al colilor latineti din
Polonia, scrie: rDe la Rim ne tragem 0 cu

a for cuvinte ni-I amestecat graiul, . Din
scriitorul italian Enea Silvia Piccolomini, din
veacul al XV-lea, el mai culege tirea ca

ar fi fost pe aid cindva un Flaccus, =Hat man rimlenesc,, pe care, firete, Enea Silvio
it crease el, pentru ca 'salt Minureasca numele de eValaht,. El se oprete insa. aici,
urmind apoi cu istorisirea pe romanete despre Domnit Moldovei, i numai despre et
Miron Costin, din generatia care urmeaza
pe a lut Ureche, tie mult mai mult : gasim la el, la un loc cu o multime de nelamuriri i grerli, mai toate elementele
trecutuluT roman. De i scrie numat despre
Moldoveni, acest boier inimos i carturar
cuprinde cu privirea in cercetarea celor d'intaiii inceputuri i pe
ceilalti Romin't
pana la Arominil Balcanilor. Pe tots it hotarete ca sint adevarati ItalienT.

Si iata cal un om care nu invatase la
Poloni, ci in Italia insap, la Padova, untie
mergeail mulct Rasaritenl, Constantin Stolnicul Cantacuzino, prinde a povesti
www.dacoromanica.ro
el, tot
Ideile conducAtoare ale poporuluT romAnesc
73
innainte de anul 1700, despre Traian i imparatii Romer, ce ail domnit i asupra Da-
ciei stramor0. Mai limpede, mar sigur qi

mar bogat deck Miron Costin, pe care nu
1-a cunoscut,' el vorbete despre cea d'intai5
intemeiere in aceste parti, pe care Moldoveanul o numise edescalecatul, sail coborirea i colonisarea cea d'intaiii.
in sfirk, spiritul Renateril e primit de
Dimitrie, invatatul al al lul Constantin Cantemir, prin lectiile unui Grec cu tiinta de
latinete i care invatase i el in Italia. Cetind cu sirguinta in tot cursul tineretelor
sale, el fu in stare sa scrie dupa, arzarea

sa, ca pribeag domnesc, in Rusia cea mar
intinsa, lucrare despre timpurile vechl ale
istoriei noastre, Hronicul Romtno-Ilioldo-Vlahilor. Pentru el nu mar e nici-o indoiala

ca sintem Latini, ba Inca nimic 1111 ne-a clin-
tit vre-odata de pe pamintul ciOgat de legiunile Jul Traian.

Aceti oamenl la cari se poate adaugi
i un harnic intregitor i compilator, Nicolucrasera mai
lae, fiul lul Miron Costin,
toil deosebi, fa'ra a se cunoate sari a se
razima unul pe altul, pornind toti de la acelai izvor, studiile zise umanistice, pe care
le incepusera oamenil Renaterii.
www.dacoromanica.ro
74
Ideile conducatoare ale poporulul romAnesc
Cetitorl pentru astfel de lucrurl era(' insa

de tot putini pe atunci : citiva boieri numai. Cetitorii obinuiti, ceva mal multi, cu
deosebire preoti, se multamiati cu cetirea
cartilor sfinte. Deci nici-una din aceste cronici nu s'a tiparit, i o bucata de vreme ele
au fost cu totul uitate.
Pe atunci insa, o parte dintre Rominii din
Ardeal trecusera, dupa indemnul lesuitilor,
la Biserica Romei, cu care se uniserd. El

isl pastrati limba de slujba, datinile bisericeti, insuratoarea preotilor, dar in dogma
era(' una cu Roma. Scolile catolice din Simbata-Mare, in Ungaria, din Viena i din
cetatea Papilor erati deschise acum invataceilor romini, can plecaU, cu deplina cu-
noatere a limbh latine, din Blaj, rerdinta

noulul episcop unit.
Din Viena si Roma se intoarsera deci

prin anil 177o-8o trel tineri calugari, Samuil Clain, Gheorghe, Sincai i Petru Maior,
cari n'aveati de loc hotarirea de a trai imbracati in rasa la manastire. Toti trel aveati
aceleai ginduri : sa dovedeasth originea remand, la cunoaterea careia ajunsesera innainte de a fi cetit cronicile moldoveneti
i muntene. Dar prin cartile pe care be alcatuira, el mersera mai departe decit acetia. Literele cirilice obiqnuite pana atunci
trebuiaU parasite cu incetul, limba trebuia
www.dacoromanica.ro
Ideile conducatoare ale poporulur romanesc
75
sa fie scrisa cu litere latine si astfel incit

totdeauna sa se poata recunoa*te cuvintul
latinesc de la inceput. in sfirit, sunetele
estraine,, vorbele estraine 2 trebuiati parasite macar in scris.
Un alt lucru nal e liparirea acestor cart;[.
Prin coll bisericett prin coli de Stat, prin
colile intemeiate dincoace de munti in cursul veaculul al XVIII-lea, de Domnii ziO
fanarioti, cercul de cetitoil se largise
foarte mult. Pentru tots acetI oamenl se
tiparira pe rind doua carti ale lui Petru

dintre care una fu confiscate, i
eDictionariul de Buda,. Acest dictionariii de
etimologil, aratind adeca, de unde vine fie-
Maior,
care cuvint, n'a putut sa aiba mare raspindire. Din potriva, toata lumea a cetit eIstoria pentru inceputul Rominilor in Dacia),
care a avut doua editil in vre-o zece ant

Aceasta a fost de acum innainte Biblia
idez? latine. Si dascalul Lazar din Avrig,
care a venit in 1817 la not de a intemeiat
coala nationals in Bucureti,
credea in aceasta Biblie.
cea
Supt inriurirea acestel micarY s'ai:i format
un numar de tined din Ardeal, ca loan Maiorescu, Papiu Ilarian, August Laurian, Simion Barnutiii. intemeiati pe mindria
www.dacoromanica.ro
76
Idei le conducAtoare ale poporului romAnesc
el au fa'cut micarea de la 1848 in Ardeal,

pe care au organisat-o dupa traditil romane
i au descris-o intr'o limba latinisata. Tots
au trecut, innainte sail dupa. 1848, dine oace
si au stapinit invAtamintul. Joan Maiorescu
e intemeietorul colilor craiovene, Laurian
at celor din Bucure0 i apol al colilor
Moldovel intregi, Barnutiti, al coliT de drept
din Iasi. Cei din tars, un Gheorghe Asachi

in Moldova, un Ion Radulescu, zis Eliad,
in Tara-Romaneasca, au crezut, cu toata puterea sufletulul lor, in originea latina pe care
a i cintat-o, in versurl frumoase, cel d'intiiii, care i el invatase la Roma, dar n'ati
primit ideia prefaceril limbil pe latinete,
ba nicl chiar scrierea cu singurele litere latine. Eliad e autorul until sistem de scriere
mixt, care a dainuit citva timp i a fost
primit i in Moldova.
Astfel se ajunse la anil 186o, cind acum
flinch o Rognie units. Academia Romina
din Bucuresti fu infiintata. Cea d'intiiii grija
trebuia sa-1 fie formarea limbil literare, ca
i cum limba literara n'ar fi fost de mult
formats, Inca de pe vremea tipb.'riturilor biserice0, famiind sa se adauge, firete, potrivit cu timpul, neologisme tiintifice. Laurian i elevul lui, Massimu, capatara grija
www.dacoromanica.ro
Ideile conducatoare ale poporulul romahesc
77
dictionariulta. El aparu in dou'a volume mari,

si stirui o adinca uimire, Limba era curiititii,
luindu-i-se jumatate din cuvintele el. Celelalte erati cu owl schilodite, ca sa li se
vada mai bine originea latina.

Pe atuncl se invata in $coli istoria Rominilor a 1111 Laurian, care incepea cu Romul
i Remu si dadea anil dupa fundarea Romei. in Ardeal stapinia $tiintifice$te canonicul blajean Timoteiti Cipariii, care, de $i
un bun cunoscator a1 limbil vechi i un intelegkor al desvoltarii el fire$ti, scria intr'o
ortografie de parada, $i mai mult cu vorbe
stramor$ti
5coala latina n'a putut merge mai departe in ceia ce prive$te limba. in studiile
istorice ea s'a pastrat Inca multa vreme, de
i slabita. Iar ceia ce a ramas mai mult din
ea, a fost parerea ca nol sintem Latini, ca
avem spirit latin, ea, sintem frati bunt cu
tot' Latinil. De aid urma neapArat iubirea
pentru Franca, sora noastra mai mare : vorElibirea limbil el, imitarea acestel limbi
ad insa voia mai bine imitarea limbil italiene
primirea in romane$te a oricarui
cuvint frantuzesc, in $tiinta ca $i in literature, hranirea literaturil romane$ti
g ince-
patoare, cu cea francesa, emigrarea la Paris. in latinismul lul Laurian trebuie sa se
www.dacoromanica.ro
78
Ideile conducatoare ale poporuluf romanesc
caute, nu numai originea franco-rominei in

care a scris un Mihail Zamfirescu, dar si a
mode' literare francese, careia un Bolintineanu,
un Alecsandri chiir i au slujit toata, viata
lor, si a ideilor politice si culturale care au

domnit zeci de ani la no'; in sfirsit, si a tuturor imprumuturilor nesabuite si caraghioase
pe care esora mat mica, s'a crezut datoare srt
le faca la sora ma' mare,.
Primirea exuberanta pregatita la Bucuresti
studentilor italieni, ovatiile in mijlocul carora d. de Gubernatis i-a facut intrarea la
precum astfel de ovatii
Bucuresti
cheltuit si cu cite un astfel de om ca c sarul s Pe-
ladan sari ca d. Leo Claretie, ziarist, nepovisita la

tut unui scriitor bine cunoscut
Roma a unui grup romanesc ce cuprindea
toate elementele comicului, calatoria din
urma, bogata in nemultamiri, care s'a fault,
nu in Italia, ci.prin Italia pentru a se ajunge
is Roma, toate sint ultime urmarl ale curentului latinist decazut. El a inceput deci
cu Samuil Clain si s'a mintuit cu Badea
Cirtan.
Dar, daca to uiti bine, vezi si alte forme

ale aceleiasi
in istoria romaneasca, in cugetarea Rominilor despre et Mill, in politica for a fost,
www.dacoromanica.ro
Ideile conducatoare ale poporului rornanesc
79
pans in anit nouazeci, o ciudata ilusie, care

ni-a ajutat la multe, dar la mult maT multe
ni-a stricat.
Ajunsesem a ne crede de o
sama cu parintii nostri Romanil
uitasem
de mult cit putem inteadevar. D. Hasdeti

spunea, intr'un curs la Universitate, ca de
fapt noT sintem in stapinirea unul Imperiu ;
in numele luT Traian, August Laurian afisa
pe paretii tuturor scolilor primare ale Romanie1 o harta a DacieT de mine, si poetul
Macedonski hota"ria
(A
Roma noastrA e 'n Orient :

Constantinopol capitalA.
Dar iata ca un nou curent se ivise. El

se lupta intai5 cu imprejurari foarte grele,
oprit in loc de alte curente, amestecat une
on cu ele. Amestecul ajunse la o anumita
data asa de puternic, incit curentul initial
parea pierdut. 0 alts generatie, pornind
de la alte consideratit, 1-a inviat si a represintat ideia conducatoare cea buns, atita timp
ingaduit puterile. ApoT iarasi s'a
cit
parut ca biruinta se apleaca in partea curen-
tuluT grandoman, fara contiinta de trecutul, de viitorul, de chemarea noastra, gata

a se inchina la top idolil neamulul strain.
www.dacoromanica.ro
80
Ideile conducAtoare ale poporului romanesc
Apol el s'a intarit din noil, si el chiama astazi la sine pe toti oameniI iubitorl de tars
si de neam, pe toff oamenil cinstiti si cuminti, pe toti oamenl de isprava.
SA urmarim si dezvoltarea acestel idel
conducatoare.
Asachi si Eliad nu trecusera cu totul in

legiunea latinistilor, dar nici unul, nici altul
n'a mai pastrat de la o vreme legaturile

cu poporul for si au ajuns rapede a nu-1
mai intelege si a nu-1 maT putea calauzi.

Asachi tiparia reviste cu text frances in fata
celul romanesc si nu maT raspingea nici-un
neologism frances. Eliad profetisa, facea
comentaril ale Bibliei, se asamana cu Firis-
tos, si indata prinse a biigui intr'un fel de

romino-italiana pe care n'o maT cetia nimenl.
Alti scriitorl, cari fata de dinsii eraU niste

tinerl, lucrau insa, mai ales in Moldova, pe
o alta temelie. Adevarata cercetare a trecutului o incepura, mai in acelasi timp, Munteanul Balcescu, care trai putin, si marele
Moldovean Mihail Kogalniceanu. Cronicile,
documentele, care erati si minunale indrep-
rare de limbil f i pastritoare ale cugetiirit

adevarat romitnefir a trecutulu, iesira la
iveala. Al. Russo, Vasile Alecsandri scot la
lumina poesia poporului. Pornind de la cu-
www.dacoromanica.ro
Ideile conducatoare ale poporului romanesc
81
notinta acestor izvoare, se injglieba o literature. noua, care numara, in aceia1 generave, si pe cumpatatul i clasicul novelist Costachi Negrut (Negruzzi). inteo generatie
urmatoare, se adauge la dinsa Alexandru

Odobescu. Dintre si mai tineri, scolari ai
Germaniel anilor 186o, intorsi in tail, intemeiaza i Convorbirile literare,. Slavici 6.
graft"' firii teranului ardelean. Miron Pornpiliu tipareste cintece ardelenestl. Gane
spune pe intelesul tuturora povesti din Moldova. Ispirescu tese din non firul basmelor
muntene, si minunatul povestitor Creanga
infatiseaza satul moldovenesc. Alecsandri se
alipeste la micare, dar nu cu totul, pastrind unele pacate si lipsuri ale trecutului.
insA un tinar care invatase prin toate terile
romanet1, in Moldova, la Cernauti, la Blaj,
care statuse la Viena in mijlocul studentilor romini de pretutindene, care fusese suflerul lui Pascali la Bucureti, un tinar moldo
vean din pragul Bucovinel, cu multe cunostint1 generale i cu cele mai adinci cunostintl romane0 ce se pomenise pans
atuncI, Mihail Eminescu, aduna in sine toata
bogatia de cugetare si simtire a neamului

i pe o innalta gams de modernitate cintA,
in cel mai frumos graiii romanesc. Acel
care calauzise din capul locului micarea, d.
6
1030
www.dacoromanica.ro
82
Ideile conducAtoare ale poporulul romanesc
T. Maiorescu, recunoscu de la inceput pe

fruntaul literaturil noun.
(Convorbiriles au avut vre-o douazeci de

ani de stralucire. Apol revista se stramuta
in Bucureti, i multi dintre cel mai insemnati colaboratorl aT ei intrara in politics, fare
a putea face sa invinga aid alt spirit. in
Bucuresti terenul rAmasese at altora, iar in
1a1 dupe plecarea (JunimiT) se instals socialismul tCo n temporanului . Generatia tinar6.
priini cu cea maT mare bucurie activitatea

critics, a d-lui Dobrogeanu-Gherea, care indrepta literatura romAneasca spre ideale care
nu sint i acelea ale poporuluT romanesc. In
acela1 timp se ivia, printr'o intelegere gre-
ita a unor anumite modele, dar maT ales

printr'o adoptare a spiritulul bulevardier
frances i prin amestecul in literatura al
multor Evrel scepticl, o nou'a literatura satirica, fAra indreptatire, fare tinta, fare crutare, ridicindu-se din noroiul pornografiei numal
pentru a muca prin insulta personals. In jurul

unel biete reviste ciudat scrise, se adunasera
tinerI cell ziceati decadenti, cintareti aT ticaloiilor sociale i aT ratacirilor bolnave, in
care poate cadea simtirea omeneasca. Glasul
limpede al celor trel fruntai noT, armonicul povestitor i patrunzatorul critic social I.
www.dacoromanica.ro
Idei le conducAtoare ale poporuluT romanesc
83
L. Caragiale, infloritul stilist, bogat in icoane

noua, Delavrancea si poetul atit de intim qi
de simplu Vlahuta, nu era ascultat decit in

unele cercuri. Revista pe care o cauta mai
Inuit publicul, Revista Nouti, a d -lul Hasdeil,
nu facea alegere si nu cerca sa determine

nimic, in nimic.
Lucrurile s'aia schimbat astazi. Inca ()data
revarsat asupra scriitorilor comorile trecutulul si comorile poporulul. Atingerea intre
Rominil din toate partile s'a facut zilnica,
sincere, de un mare folos pentru cugetarea

lor. Universitatile sail innaltat mai sus decit
vechiul rol de a pregati profesori, i vreaii

sa indrepte viata timpulul. Zidurile dintre
'literature si ramurile vecine se darima si ingAduie o simtitoare imbogatire a celel d'intail.
Trel reviste ale- celor mai tinerY, ,Samanatorul , cLuceafarul (Fat-frumos , lupta in
acelas sens, i ele au dat literaturiT de astazi pe
un Iosif, un Sadoveanu, un Goga, un Sandu,

un Ciocirlan, un Cerna, un Vilsan.
$i acum miscarea nu se opreste aid, Toata
via ta romaneasca e prinsa de dinsa, i, cu
toate inpotrivirile de astazi, ea va izbuti sa
preface tot. Originalitatea el binefacatoare
sta intr'aceia ca ea nu nascoceste, nu adauge
www.dacoromanica.ro
84
Ideile conducatoare ale poporulur romanesc
i nu falsifica nimic, dar nu lass sa-i scape

din vedere nicl-una din insuirile, din putintele de desvoltare ale neamului. Puterile
adevarate de asfazi, motenirea cea buna a
trecutului, tot ce are poporul romanesc irr
stapinirea i la indamina sa trebuie a fi intrebuintat. Scopul nu mai e acela de a ne
asamana cu unit sail cu al ii, de a ne intrece
cu Romanii de odinioara sail de a ne tinea
pe urma Francesilor. Nu voim a fi un Stat
modern oarecare, de o precocitate i indrazneala care sa uimeasca lumea. Dorintile noastre sint mult mai modeste, dar mult mat
uqoare de talmacit in fapta sigura: avind contiinta de ceia ce sintem, simtindu-ne Romint
mult mai mult decit coboritori al Romanilor
i chiar decit cetateni al Romaniel, voim, in
cea maii strinsa legatura cu tot ceia ce a

fost sanatos in trecut, sa cladim cu mijloace
romaneqt1 civilisatia romaneasca pentru W'
Rominii.
www.dacoromanica.ro
m.
DEZVOLTAREA
HOTARULUT TERIT-ROMANESTT $I MOLDOVET
www.dacoromanica.ro
Dezvoltarea hotarului
Teril-Romaneti 1 Moldovel.
I.
Tara-Romaneasca a numit Romlnul, gi numete Inca, tot Tinutul pe care-1 locuiqte el,
acela in care-T pune munca de plugar sail in
lungul i in largul caruia 41 mina, turtntle.
Acest. pamint putea fi supus in parte, odinioara,
Bizantinilor, Bulgarilor, Ungurilor,
Tatarilor i Ruilor din Haliciti, iar astazi

Turcilor, Ruilor, Austriecilor i Ungurilor,
paese divino per sette destini,
in sette spezzato da sette confini,
co targ diving prin ate ursite
In sapte sfarmate de apte hotare,
cum cinta poetul despre alt popor, al sail,

care a isbutit insa a-I face la loc unitatea
dar el ranationals i in forma politica,
minea tot t Tara-Romaneascas.
Pang. pe la anul 130o, aceasta Tara nu
www.dacoromanica.ro
88
Hotarul Teril-Romaneti i Moldover
daduse Inca un Stat. Rominit trAiati numat
supt stapinirea uoara a cnezilor
sail ju-
zilor, mat sus cle can erail Voevozil. Citiva

dintre acet at Terit-Romanett : Ioan, Farca,
Litovol, Seneslati, la dreapta qi la stinga Oltulul, sint pomeniti inca Innainte de anul 1250.
Se vede din cele spuse in intarirea de catre

Papa a unlit privilegiu regal unguresc pentru
cavaleril Ioanitt, can erati ispititi sa se aeze
la not, ca pamintul cnezilor i voevozilor oltent mergea de la Tara Hategului pans in Dunare, i se pomenesc i pescadile de la Celeiti
aceasta stapinita
i cetatea SeverinuluT,
de Ungurt. Dincoace de Olt, din potriva, nu
se inseamna nicI -o localitate i nici-un hotar.
Pe acea vreme UnguriT aveail in mina for
o parte din parnintul ce era sil fie mat tirzill
Moldova. Districtele Bacati i Putna de astazt
erati atuncl ungurett, avind locuitorl ungurl,
aduT din Secuime i din alte parti, preoti
ungurl i capetenii ostaqti pentru regele

UngarieT. Capitala acestel provincil era Milcovul, cetate arzata pe dui cu acela1 nume,
rerclinta a episcopului catolic.

In partile de sus ale Prutulul i Siretiulul
se intemeiase Cara ruseasca a Galitiet sail a
HaliciuluT. Pana departe in jos, cursul acestor
riurt era in mina regilor Rusiet-Mici sail

Rusiel-Roii. Cind regatul rusesc se desfacu,
www.dacoromanica.ro
Hotarul Terii-Romaneti i Moldove
8)
rasariti pe urma lul, stapinira nesigurl,

potrivit cu vitejia for si cu imprejurarile timpulul in care traiail. Supt inriurirea galitiana,
o suma de sate se intemeiara, cu acele nume
rusesti in - '6141 (corespunzator lul out,- owce),
ce se afla Inca raspindite peste toata
Bucovina, peste judetele Dorohoi5 si Botoani si partea de sus a Basarabiel.

Sesul de peste Siretiu ajunse pe la 1240
in mina Tatarilor Hordel de aur. El n'aveail
nici-o administratie a suptqilor lor, ci se multamiail a stringe de la dinsii birul si a prirni
darurl. In atirnarea Tatarilor se poate sa fi
fost si o buna parte a Terii-Romanesti, tot
sesul adeca: Braila, Ialomita, judetele celelalte de la DunAre. MaT mult sau mal putin
neatirnate, oricum, scapate de coplesirea
tatareasca, eraii plaiurile. Cele oltene aveau
in fruntea for jug, dintre cari cel maT marl

purtail numele de Voevozi. De la anume juzi
vechi cred ca vin numele judetelor Mehedinti, Vilcea $i Romanati, toate dincolo de
Olt: in adevar, se zice judetul Mehedintului,
al Vilcei, al Romanatului, si Mehedint e un
nume de persoana, ca si Vilcea, venit din
Vilcul (Lupul), ca si Romanati, asemenea
cu care sint unele nume sirbesti (Ruvarat,
Herligovat, s. a). in principatul de mal
tirziil al Terii-Romanesti si in Moldova-de-jos
www.dacoromanica.ro
90
Hotarul TeTii-Romaneti i Moldovei
judetele sint numite dupa riurl : Arges, Olt (in
Oltenia insa tau e un judet al Oltulul, dar

este unul al Jiiulul, destacut apol in Jiiul
de sus: Gorj si cel de jos: Dolj), CovurluiU,
Plana. In Moldova-de-sus insa, numirea vine
de la rase: Backi, Neamt, Suceava, Roman,
Botosani, etc. Moldovenil nicl nu le-ati numit
judete, ci Tinuturl. Aceasta ne face a crede
ca acele judete n'au avut nicl-o data o insemnatate mai mare decit aceia a unel stapinirT peste citeva sate. Aici par sa fi fost
mai molt cetati ungurestl (Milcovul, Bacaul),
cetati domnesti (Rornanul), tirgurl galitiene
(Siretiii, Suceava) i tovarail de sate, in felul
cum ail fost cele din Cimpulung, care aveati
drepturile for deosebite si platiati un singur

bir Domnului.
H.
Pe la 1300 30, VoevoziT din Arge izbutesc a dobindi i Oltenia. indata, el isi
ieati titlul de tMari-Voevozi, si arata ca stapinesc ttoata Tara-Romaneasca*. Aceasta
vadeste limpede gindul lor, ca nu recunoateati
adeca, pe tot pamintul romanesc, alt Voevod
de o sama cu el, alt cirmuitor neatirnat. El

ieati in armele for vulturul imparatesc al
Bizantulul (dar cu un singur cap, nu cu doua,
www.dacoromanica.ro
Hotarul Teril-RomaneW i Moldovei
91
ea in sterna bizantina). In hainA, in pecetea

cu doua chipurl imparateti linga un porn,
el se infatiraza cu aceasta autoritate imperialA asupra Rominilor.
Pe la 136o tim sigur ca el aveati i
Braila i Cimpulungul i Argeul si Slatina

(privilegiul catre Braoveni din 1368). Peste
douazecl de ani el trecusera prin BucuretI
i ajunsesera.' la Giurgiu, pe care-1 intarisera.
Severinui li-1 dadusera. Ungurii, dupa multe
framintarl. in fata Nicopolel turcetI, la care
rivniaii, el cladisera Turnul lor, caruia-1 zicearr
e Neco poia cea Mica*. Ba, supt Laico, el luara
o clips Vidinul, iar supt Mircea pusera mina

pe Silistra i pe toata. Dunarea-de-jos, precum i pe porturile dobrogene ale Marii. El
moitenisera deci i pe Tarii bulgareti de

la Apus i pe despotic bulgarl de lingO Mare,
Dobrotici $i Ivanco.
Cuceririle Turcilor It aruncara insa innapoi
peste Dunare. in acela1 timp, o coborire a

Rominilor din Maramure lua e Voevozilor
celor Marl a toata Tara-Romaneasca, partea
rasariteana a Tinuturilor romaneti, pe care
ei i le pastrail pentru dinil.
Bogdan, Voevod maramureran, trecu

dincoace de muntl pe la anul 1360. Sail
din Baia, arzatl printre noT Inca de pe la
www.dacoromanica.ro
92
Hotarul Terii-Romane.,5tr i Moldovei
1 zoo, ii primira bucuro1. Voevodul unguresc,
din provincia regala, intemeiata din noti, de
citeva zed de ani, Sas, fiul lul Dragos, fu
batut, i paminturile lui luate, pans la Milcov.
Dincolo de Siretiti, se ajunse la oraul cu

acest nume i la Suceava, care traiail de sine
statAtoare.
Tatarii esului ail cautat A, se impotri-veasca. Dar ei ieisera slabiti din luptele
cele lungi cu Ungurit Rominii i-au dat peste
Nistru. Aceasta apa ramase ca hotar, dar

cele mai multe parti fury luate mai mutt
pustii din minile lor.
Greutatea cea mare era insa cu Voevozil
Terii-Romaneti. Findca el stateati sus, in
capitalele ]or de la Arge i Cimpulung,
oamenil luT Bogdan Voevod li ziceati Mun-
tenT. Acesta nu cutezase a lua acelai titlu

ca Basarab i urmaii luT. El venia dintr'un
pamint romanesc, unde impartirea se facea
clupa niuri. Venia intr'un Tinut udat de
riul Moldovei : el it numi dar, etara Molclove1,. Insa pe aceasta Cara, intelegea el i tot
astfel i urmasit lul, s'o intinda cit mai departe in dauna Terii-Romaneti.
Pentru aceasta se intrebuinta nesiguranta
i slabiciunea acestei teri intre moartea lul
Laico i intarirea in Domnie a lul Mircea,
deci prin anil 7 370 90. Pe de o parte se
www.dacoromanica.ro
Hotarul Terii-Romaneti i Moldover
93
ajunse la Milcov. Alexandru-cel-Bun era pe

pamintul sail pans la riul Putna, in anul
1432, cum dovedete o scrisoare de stir'

ardeleneasca. Fiul lul Alexandru, Ilie, face
o danie unor mosneni din Vrancea. Deck

nu incape nicl-o indoiala ca innainte de ,5tefan - cel - Mare Moldova-0 atinsese hotarul
sud-vestic. Vama se lua la Agiud pentru

marfa ce trecea la Munteni, dar aceasta numai pentru ca Agiudul era cel din urma tirg
al Moldovel in aceste parti. MoldovenT si
Muntenk isi facura. cetatT la hotare : a celor
d'intii5 se chema Craciuna i era arzata

chiar pe riul Milcov. Bacaul fu intarit, i aid"
statu un timp, prin anil 148o, Alexandru
cel Noil sail Sandrin, fiul lul Stefan-cel-Mare,.
pazind hotarul. Linia de aparare munteana

rasa in prada dumanului Rimnicul-Sarat i
Buzaul i se indrepta dupa cursul TeleajinuluT, unde Domnil din al XV-lea veac fa-cura Teleajna ; ceva mai departe era intarita
Gherghita, care apara Bucurqtii, si eT, de
alminterea, o cetate intarita, precum Teleajna
tinea straja de spre Tirgovite.

Dincolo de Siretiul Moldovenil se intinsera
iute pins, in punctul unde acest riil, intorcindu-se spre Rasarit, poate alcatui hotarul
sud-ostic. Ca Birladul era loc de vama, nor
este alts dovada decit faptul ca la Birlad
www.dacoromanica.ro
94
Hotarul Terii-Romaneti i Moldovei
se vamuiau, pe acest drum de negot, marfurile ce mergeau in Tara-Romaneasca. La

Chilia i Cetatea-Alba, pe Dunarea-de-jos i
pe limanul MareT-Negre, fusesera Genovesil,
i in cea din urma cetate el ramasera pins

dincolo de 1400. Domnil munteni stapiniail
insa, ca Bulgaril de odinioara, i un mal i
cellalt at acestul curs de jos
at Dunaril.
Moldovenil luara, in acelaI timp de slabiciune a fratilor lor, i acest t parnint 'Asarabesc), si aceasta Basarabie. Roman-Voda
iI zicea : Domn pana la Marea-cea-Mare).
Alexandru-cel-Bun inlatura orke urma de
stapinire straina si el lass urmailor s1T qi
cele dona cetati. Mircea al Teril-RomanetI
se impotrivise in zadar, ravAlind odata in
Moldova in potriva luY Iuga: moartea lul
facu din Alexandru-cel-Bun i dinurmaiI sal
cel
Domni al Rominilor. I n toata period' neatirnaril, rMaril Voevozi a toata Tara-
RomAneasca s au ramas de aid innainte pe

planul al doilea.
Dupa moartea regelul unguresc i polon
Ludovic-cel-Mare, fiicele sale Maria i Hed-
pe Sigisvigia, avind de soil cea

mund din Luxemburg, cealalta pe Iagelo
botezat cu numele de Vladislav, ill impar-Ora, nu fail cearta, mostenirea. Fiecareia-I lip-
www.dacoromanica.ro
Hotarul Terii-Romanetr i Moldovei
95
siail banit, ostasili si aliatiT. Amindoua terile
noastre se folosirl de aceste imprejurari.

Laico stapinise, credem, si Tara Hategului;
pentru a-1 rasplati si cistiga in chip statornic, insusi Ludovic desfacuse Tara Oltulul
de peste munti, cu cetatea intarita a Fagarasului, si i-o daduse cu titlul de duce.
El aduse acolo boieri de-ai sal, al caror urmasi traiesc si pada astazi. Hedviga adause
pentru Mircea si citeva sate, mai mult romanesti, de cealalta parte a Oltulul, dintre care
cel maT insemnat era Amlasul sail Amnasul.
Numal Sibiiul si-a pastrat posesiile romanesti,
Salistea, Rasinarii si celelalte. Pentru apararea
for se ridica cetatea Turnului-Rosu. Cetatea
Branulul, pe care o cladise regele Ludovic,
trecu si ea in stapinirea Muntenilor. Mircea si
fiul sail Mihail si-ail tinut pircalabii acolo. Si
trebuie sa se tie in seams ca el aveail deci

si cirmuirea, nu numal asupra colibafilar
d'imprejur, ci si asupra satelor ce alcatuiati
Inca de la inceput domeniul Branulul.
Toate aceste stapinirl insa nu se puteati
alipi pentru totdeauna cu Tara- Romaneasca,
fiindca erail la mijloc muntii. Tot asa s'ail
dovedit netrainice si posesiile capatate de
Domnil moldoveni in Ardeal. Stefan-cel-Mare
dobindise acolo Ciceul, in valea Somesului,
www.dacoromanica.ro
96
Hotarul Teril-Roraneti i Mo Wove
i, departe, pe Tirnave, intr'un loc unde nu-I

putea folosi la nimic, Cetatea-de-Balta. Petru
Rare primi ca zalog Bistrita, i izbuti dupes
153o sa-$T puie pircalabii acolo, luind de la
orarni censul regal. Rodna, cu minele el

cetatea Ungurawlui, Reteagul eraii tot ale
Moldovenilor. Si sa se adauge o sumedenie
de sate care se tineati de Ciceil sail de alte
asemenea puncte daruite ! fn atitea rinduri
Secuii au ascultat bucuroi de Domnil no-
tri. Stefan facu chiar la Vad rerdinta unul

episcop romanesc, asemenea cu acela pe care
MunteniT it arzara la Gioagiil.

Dar piedeca fireasca sfftrima visurile de
stapinire ardelene ce se puteati nate. Ardealul se poate stapini on tot, on de loc. Daces;
feudele i donatiile romaneti s'ar fi tot intins, ajungind a cuprinde 0111 i mai mart
din tars, daces s'ar fi citigat Saii, ar fi ieit
lucrul altfel. Aa insa, Inca de pe la 145o
Tara-Romaneasca pierdu stapinirile ardelene,
in locul carora Domnil ei primira citeva sate
ca Gioagiul, Vintul-de-jos, 'Vurperul, care
i ele ieira din mina for catre 155o. Dupa

aceasta data, nici Moldovei nu-I mai ramase
nimic in Ardeal.
Mult mai temeinica fusese intinderea acestel
din urma Teri in sus, pe vaile Prutulul i

NistruluT. Prutul pornete de la Apus, i el
www.dacoromanica.ro
Hotarul Terir-RomAnetr i goldovel
97
se arcuiete larg, innainte de a curge drept

spre Dunare. In arc se cuprinde o minunata
tars de vechi pacluri gi de vaT roditoare,
care era plina de sate, odinioara ruseti i
romaneti. Acum le stapinia, prin anii 1380,
Polonia, care invinsese i inlaturase pe cnezil ruteni al Galicia Acest Tinut marginaq
era numit de Poloni Cara SepenicultA, Sipenitultii i o cirmuia un staroste de hotar. Petru
Muat, Domnul Moldovel, o lug ca Wog pentru
citeva mil de galbeni, i puse oamenil sal

in cetatea Tetinei de linga CernautT ; tot
()data fu dobindit astfel i Hotinul, care fusese pana atuncl cetate polona (numele
amintete pe acelea de Sniatyn, Obertyn,

din Pocutia).
Lul Alexandru-cel-Bun i se zalogi apol
Cara de peste Prut pang la Nistru, o dunga

lata de pamint i mai bine locuit, cu cetatile Sniatinul i Colomeia. Pentru aceasta
noua stapinire cad Polonil nu-T platira
datoriile, i pierdura zalogul s'ati dat multe
lupte pang in anil din urma a1 lul Stefan

i apol, iarai, supt Petru Rareq. Nu atita
infringerea acestul Domn la Obertyn, cit su-
punerea Moldovel in 1538 de catre Turcil

pe cari-I chemasera. Polonil, hotari. Numal
foarte putin din pamintul de peste Prut ramase al Moldovel.

1030
www.dacoromanica.ro
98
Hotarul Teril-RornanWT i Moldova
De la 1538 incepe rapedea scadere a

hotarelor MoldoveI. Ele fusese incoltite ins
i mai de innainte, iar pierderile Terii-Rorn5neti sint i maT vechi.

Anume, dupa Mircea-cel-Mare, Turcii incearca iaraY sa cucereasca tam EI nu iz-
butira, i atunci intrebuintara, la rindul lor,
un sistem de aparare i de exploatare pe

care-1 intrebuintasera Romani.' fats de Dad
i Bizantinii fatii de Slav .'. EY luara qi intarira
cetatile de pe malul sting al Dunarit Giurgiul,
care se chema acum Ierkoki, nu mal fu cAp5-
tat de RominI pana la 1595, cind it avuram

numai o clips. Turnul ajunse cetatea turceasca Cule (= turn). Severinul ni-1 luasera
innapoI Ungurii, indata dupa moartea lui

Mircea, qi Turcii it smulsera de la Ungurl
in anul 1523. Dupa douazed de ani, portul
&Mei era luat de Turd gi prefacut in cetatea Brad. In jurul fiecarei cetati se alegea o mare bucata de pamint, zece, douazecl de sate, qi se facea din ele raia, pentru
hrana ostailor.
Sistemul fusese inceput de Mohammed al
II-lea, cuceritorul Constantinopolel. El il puse
in aplicare qi fats de Moldoveni. Dupa trei
incercari zadarnice, Chilia qi Cetatea-Alba
www.dacoromanica.ro
Hotarul Teril-Romanetr i Moldover
99
cazurA in stapinirea turceasca la 1484, supt

Baiazid, fiul i urmaul lul Mohammed. $i
aid marele Soliman duse la capat opera inceputa de innaintaii sat frivingind pe Petru
Rare i supuind Moldova, el prefacu Tighinea, veche cetate moldoveneascA la Nistru,
In Benderul turcesc, i raiaua celorlalte doua
cetati se ridica, aa de sus, incit ajunse sa

cupnnda toatA jumatatea de jos a Basarabiei. Peste cincizeci de ani, Tataril, cari
ajutail la razboiti pe Turd, fura adu1 in
acest Tinut, pe care eT it numira Bugeac i
in care status pAnA la 1774.
SA se maT adauge ca la 1551, cind se
turci Ilie-Voda Rare al MoldoveT, TurciT
adauserA la paminturile for Ciubarciul de la
Nistru,
de-asupra Cetatil-Albe, partea de
jos a Galatilor, uncle-0 pusera vameii de

aid zicatoarea : es'a dus la Badalan), adeca
la Turd, la dracul, pe care pAnA astazi o

intrebuinteaza Galatenii
qi
Renil, maT
jos, pe Dunare, caruia iI pusera numele de

Tomarova.
Schimbari in hotarele celor doua ten nu

se maT intimpina in tot veacul al XVII-lea.
Nimic din cucerirea ardeleana nu ramase
dupg. Mihal Viteazul. Moldova se desfacu in
aceiai intindere pe care o avuse
www.dacoromanica.ro
pana
100
Hotarul Terii-Rom5ne0i
Moldover
a tuna. 0 cercetare de hotar, facuta de boar)

Buhus, cu aItT doT boierI, din partea Moldovei si de viitorul Domn ,Stefan Cantacuzino, cu doT tovarasi, din partea Terii-Romanesti, aduse la 17(36 incheiarea singurel
conventiT de hotar intre cele doua teri, care
sa fi iesit la iveala. Ora acum. Ea incepe
astfel: tHotarul terilor, pe unde au fost de

veac, pe acolo trebuie sa stea neclatit, iar
Siretelul, de 1-a mutat cineva din matca luT,
trebuie sa-1 dea iar pe unde a fost.. Actul

nu cuprinde mar departe decit masuri pentru
taiarea padurilor, pasunatul vitelor, stapinirea
mosiilor ccumparate, (arendate) peste hotar,
lucrul viilor si mersul carelor. Se vede ca
tinta era, sa se impiedece cit mar mult legaturile, pentru a nu se ivi gilcevi.
NicT despre partea Turcilor nu se va face
vre-o schimbare. Din timp in timp, se adevereste hotarul de catre raiele i Domnit
platesc pentru ca sa vie un om imparatesc
eu dreptul de a face sa se dea innapol inca1carile, dese i neaparate, ale vecinilor. Supt
Mircea Ciobanul, dupa 1544, s'a lalcut cea
alegere a hotarulul BraileT, i hotarnicii, Banul Teodosie i boierul Coada, luara
in cercetare toata granita atunci s'a taiat

cdrumul Banului2. Stim ca au facut tot astfel
Alexandru Mircea Mihnea Turcitul innainte
www.dacoromanica.ro
Hotarul Terif-RomAneOf i Moldovei
101
de anul 1600. Hotarnicia savirita pentru

acesta din urm6. s'a i pastrat : ea priveqte
raiaua Giurgiului i a Turnulut Alte ase
menea lucrari s'ail facut in 1667, cind era
Domn Antonie-VodA din PopetY, in 1717,
supt Ioan-Voda Mavrocordat, i in i 764. Re-
zultatul dezbaterilor s'a pastrat pentru cea

d'intaitl i pentru cea din urma, care, aceasta,
privete intregul hotar t de la Adacalesi,
pana in
insula de linga Virciorova
Braila. Hotarnicia din 1717 a fost adusa la

indeplinire abia peste vre-un an, dol, supt
Nicolae Mavrocordat. E pacat ca actul incheiat
cu acest prilej s'a pierdut, pentru ca, dupa

spusele cronicii lui Nicolae-Voa, incalcarile
fusesera aa de marl, cum nu se mal pomenise. Turcil din raiele se folosiserA de peirea
lui Brincoveanu in 1714, de a lui Stefan
Cantacuzino, de prinderea lui Nicolae Mavrocordat i de imprejurarile razboiului, thluind pentru raiaua Brailei tot pamintul Oda
in apa Buzdului la Apus, i in jos pada la
gura Ialomitei, adeca. judetele Rimnicu-Sarat
i Braila, intregi. Si in Ialomita
si Ilfov pa,
trunsera TurciT de la Silistra, luind iintregul
mal sting al DunariT, cu bAltile pana la Greaca.
Dar prin anil 176o se cApata innapoi, pentru un adaus la tribut, marea moie a Sultanului din judetul Braila : Odaia Vizirulul,
www.dacoromanica.ro
Hotarul Teril-RomAneW i Moldova!
102
in Moldova, acelasT Nicolae -Voda, n'a avut
insa atita noroc. in aceasta tara, Polonil is1

facusera, pe vremea razboiului cu TurciT,
o stapinire foarte intinsa, care cuprindea
cetatea Sucevel, Cimpulungul bucovinean,
cetatea Neamtului, cetatea Sorocel la Nistru,
cetatea Hotinulul si multe tirguri, sate si manastiri. Cind se facu pacea la 1698-9, eT trebuira O. dea innapol tot ce cistigasera, capatind in schimb numaT cetatea Camenitei, pe
care de vre-o douazed de anT li-o luasera.

Turcil.
in timpul razboiulul ce se tncheiase acum,

Constantin Cantemir, Domnul Moldovel, incercase sa iea Soroca innapoT, cu ajutor turcesc,
dar nu izbutise. Rapirea de pamint
moldovenesc o incercara si Tataril: eT trecul peste hotarele vechi ale Bugeaculul si

se asezara 'ana supt tirgul ChisinauluT, cu
turmele, robiT si familiile lor. El stateau acum
pe amindoua malurile Biculul pans. in Nistru,
si aveati Tinutul Lapurei basarabene, pans

la copacil batrinT aT vestituluT codru chighe-
cean. Si astazi numele de sate tatarestY se

intimpina papa la aceasta linie a BiculuT. in
partile PutneT, era o strasnica hotie, pe care
o infrina numal Miron Costin, numit, de si
era boier mare, staroste al acestuT Tinut
primejduit. De fapt, in mina Domnulul era
www.dacoromanica.ro
flotarul Terif-RomPineti i Moldovei
103
numal o parte din judetele de jos ale Moldovel, cum e astazi, adeca fara Msarabia.
Delimitarea de la 1703 n'are nici-o insemnatate, fiind ca tot Nistrul ramase hotar i
de acolo innainte intre Turd i PolonT.
Turcilor li parea insa foarte rail pentru
pierderea Camenitei, pe care o priviall ca o
cheie a Poloniel. Rascoala lul Dimitrie Cantemir, Domnul Moldova care trecu la Rui,
II intari in credinta ca el trebuie sa aiba,

neaparat o cetate in aceste parti. Se mai
intimpla lupta pentru tronul polon intre Au-
gust de Saxonia, vechiul rege, sprijinit de

Rust, s,i regele cel noil, Stanislav Leszczyfiski,
ocrotit de Turd. Se puse la cale o mare

expeditie pentru aducerea in Scaun a Craiulul Stanislav, adapostit la Bender, dar o tile se oprira la Hotin in vara anulul 1713,
i comandantul lor, Abdi-Pap, lua in stapifire Hotinul, ca Paa al cetatil. De la Dom nil ricvri se cerura, salahorl i cara, pentru
dezgroparea din ruina i intarirea din noil
a cetatit Nicl -o staruinta nu mai folosi, i
in curind o raia intinsa fu hotarnicita pentru hrana luptatorilor pagini din Hotinul
imparatului. Numai ()data, in urma noului
razboiil al Ruilor cu Turcii, la 174o, mai
intrara pircalabi rominl in Hotin, dar el
trebuira s-1 paraseasca indata, cu toate si-
www.dacoromanica.ro
104
Hotarul Terii-RomAneti i Moldovei
lintile lui Grigore Matei Ghica, Domnul

de atunci. Vizirul care-V facuse acest bine
cu Moldova fu schimbat, i Tatarii Lipcanl,
deprini de mult a sta in Hotin, cerura sa
se dea iarai cetatea in minile unui Paa.
NumaI un an de zile ail mai statut al notri in vechea cetate. Hotinul ramase insa
totdeauna in inima noastra, i la 1775, cind
Austriacil ni luara Bucovina, Domnul de atunci
al Moldovei, alt Grigore Ghica, se gindi
daca n'ar putea capata, cu acest prilej, ca

despagubire, Hotinul !
Si Soroca fusese amenintata de aceasta

soarta. TurciT, cari statusera pana la 1699
in Camenita, i 1 cerura, aceasta cetate, tagaduind o plata care Vistieria turceasca. Peste
un an, el capatari insa ceva mult mar bun,
Hotinul, de undelf putea5 vedea adapostul cel vechiii.
In sfirit, Tatarii capatara Inca din 1712
un adaos de pamint pentru paunatul vitelor lor, dincolo de vechiul hotar al lui Halil-
Pap. El avea treizecI si cloud de ceasuri

in lungime, adeca de la un capat al Basarabiei pa'na. la cellalt, i doua in latime, prin
urmare iarai 'ana la Bic. 0 intarire formala li se dadu in 1720-22, o a treia,

dupa ce el se Incumetase a trece i aceasta
granita, la 1729, apol multe altele in a
www.dacoromanica.ro
Hotarul TeriI-Romanetit i Moldova
105
doua jumatate a veaculul acestuia. Din harta

lul Riga, tiparita pentru Alexandru-Voda
Callimachi, intr'un timp cind Tataril se imputinasera, dar hotarele tatareqtY ramasesera
aceleaqi ca din vechime, se vede ca granita
pornia de la Bender, urma un timp cursul

BtculuT, cadea apol pe al Botnei, i cauta
in sfirsit, printr'o linie aproape dreapta, Calmatuiul, care se varsa in Prut.
IV.
Venim acum la ultimele despoierl suferite de not din partea cretinilor si ocrotitorilor de peste Carpati si de la Rasarit.
in Ardeal si Banat, Austria a mostenit,
cind a luat aceste provincil, in anil 1699
i 1718, vechea stare de granita din vremea principilor unguresti si a begilor de
Orova, atirnatori de Pap. Timisoarel. 0
adevarata hotarnicie nu se facuse. intelegerea din vremea lul Neagoe Basarab, incheiata de niste nemesT al Hategului din partea UngarieT, toil Romini, iar, de spre MuntenT, de citiva boierl de linga hotarul oltean,
din Baia- de-Arama i alte locurl, a fost
adusa . de sigur de interesele unor maras-
tirl ce stapiniaii inunti in hotarul teril. Ea

privqte, in adevar, numal granita Ardea-
www.dacoromanica.ro
106
Hotarul Terii-RornanetI i Moldovel
lulul de catre Oltenia ; de aceia au i fost

ale ST pentru hotarnicie de o parte numal
Hategani qi de alta numaT OltenT.
in 1699, cind Austria lua. Ardealul, se
fdcu insa o buns, hotarnicie generala, care
sluji drept basa celorlalte. Ea a fost dusa

la capat de unul dintre cel maT priceputi
topografi pe cari-T avea imparatia, invatatul
general Marsigli, un Italian din Bologna.
In pacea de la Pojarevaci sail Passarowitz, in 1718, Austria trecea peste acest hotar i lua Oltenia toatd. Ea-i rdmase pdnd.' la
noua pace din Belgrad, in 1739. In aceasta
se prevedea i alipirea la Oltenia, ajunsd
iardi a noastrd, a Orovei-Vechi, dacd, in
ceia ce nu s'a facut ,

Turcil ar putea aduce sd curga pe lingd
dinsa Cerna, riul de granitd. La restituisoroc de un an,
rea Olteniei sau g Valahiel Midi fatd. de Turd

se orindui o alta comisie pentru hotare, care-1
mintui lucrul abia in 1741. Se maT intrebuintard,
cu acest prilej, mai multe hotarnice de-ale

particularilor ; o descriere a granitei in judetul
Buzaii o alcdtui mai tarziii, la 1769, Logofatul
de Vistierie Stefan. Delimilatorl au fost comi-
tele Kolowrat i Mehmed-Efendi, ale caror

nume se inseamna pe crucea de piatra, poate
pdstratd i pdnd astdzi, de la Riul Vadulul,
spre Sibiiii.
www.dacoromanica.ro
Hotarul Terii-Romaneti i Moldova
107
Prin anil I760, Austriacii prinsera din nou

gustul incalcarilor. Pe de o parte, el urmariati iarai stapinirea Olteniei, care li se fagaclui de Turd prin conventia military din
1771, iar pe de alta el incepura a Innainta
cu pajurile for in Secuime. Astfel facura in
partea Oituzului i Beretcului, supt cuvint ca
aicl Moldovenil ar fi usurpat inca din 1710.
Pe la Top lita se arata i astazi vechiul ho-
tar. intaiii era vorba numai de un singur

munte,
eMuntele-MicD, dar
apoi lacomia
crescu impreuna cu izbInda. Energicul guvernator ardelean, Buccow, caruia i se datorete toata aceasta schimbare de hotar, facea
socoteala la 1761 ca pamintul incalcat
vorba sa fie ! de Moldoveni' face caproape
doua comitatei! Cind, la 1773, regele Romanilor losif veni in Secuime, el gasi-caTilucrul
era tncheiat, i intr'o scrisoare din Reghinul
Sasesc catre mama-sa, Maria-Teresa, el se

exprima astfel : cAm vazut Ciucul i Gurghiul, cu toate pasurile in Moldova i o parte
din terenul noii-ocupat, care e un adevarat

pustiti, acoperit cu ceT mai frurnoi copaci
de pe lume, dar can putrezesc fiindca n'avem
la ce-I intrebuinta2. Si aid II scapara gindul
ca s'ar putea face un schimb cu Moldovenii.
Austria iqi capatase partea la intaia spircuire a Poloniei, i-I lipsia un drum drept
www.dacoromanica.ro
108
Hotarul Terii-Romaneti i Moldovei
prin pasurile Carpatilor, catre noua provincie
a Galitiel. Hotarul de Miazazi al unel ape

aa de neinsemnate cum e Ceremuul nu i se
parea indestu15.tor, pe cind ce bun ar fi fost
Si'retiul de sus, iar mal jos la Apus apaMoldovei!
in aceste granite s'a inteles intaiu raluirea

Bucovinei , al Carel nume 1-ail pus de alminterea numal Austriacil, atuncea, pentru ca Moldovenil nu-1 intrebuintail fata de aceasta parte
de sus a teril lor. De aceia au innaintat in

1774 ofiteri'l imparateti pang. la Roman. Pe
urma insa, el ail trebuit sa se opreasca la hotarul
mult mar raii al riuletului Suceava, i Inca

i acolo interesele unor proprietarT de moii
i au facut sa nu poata lua totdeauna ca norms
cursul Sucevel. Acelai motiv a facut ca ju-
detul Botoanl are i o parte dincolo de

Siretiii, pe cind, in schimb, Dorohoiul nu
ajunge 'Dana la aceasta apa.
Iata de almintrelea cuvintele chiar ale luT
Iosif, care meniail Inca din 1773 despoiarea
consacrata in 1775: e De sigur ca, daca s'ar
da innapol catre Moldoveni aceste parti
(secuieti) care sint destul de intinse, dar, cind
nu e cultura i nu sint locuitori, fara mare pret,
s'ar putea dobindi acel colt care e cuprins intre
Transilvania, Maramure i Pocutia i s'ar

face un lucru foarte folositor. Rog pe Maria
Ta a spune principelul Kaunitz s se gin-
www.dacoromanica.ro
Hotarul Terif-RonAneOf
Moldovei
109
deasca la acestea,. . Si principele Kaunitz

s'a gindit, iar astAzI nol vedem Suceava lul
Stefan-cel-Mare, farce s'o avem.
Ultima pierdere se stie ca a fost a Basarabiel in 1812. Rusia vorbi Turcilor numaY de Basarabia pe care o stiati acestia,
si
la urma li smulse for adeca noua
,
tot parnintul dintre Nistru si Prut, care lua
de aicl innainte acest nume. Europa ni-a dat
Inapol la 1856 districtele Cahul, Bolgrad si
Ismail. Erail cele mai rele pentru nol, din
punctul de vedere al poporatiel, care era

alcatuita in mare parte din colonist( de
toate limb ele. Pentru Europa, interesul "era
insa ca Rusia sa nu aiba gurile Dunarii.

Cind Ruil au smuls de la bunul i credin:
ciosul for aliat, in clipa chiar a biruintii, care
face mal marinimos, aceasta suvita de pamint,
in care e ciudat ca statea cinstea unel
impAratii aa de marl, Europa se ingriji numal
ca nol sa fim iarasI la Dunarea-de-jos, fiind
stramutatl in Dobrogea Turcilor. Dar astfel
am ajuns iarasi la Marea Neagra, la acea

Mare Neagra, pe care o vedeaiI Muntenil
lul Mircea Batrinul i cu care se mtndriail
in titlurile lor, la 1400, Domnil vitejI al tinerel Moldove.
www.dacoromanica.ro
N.
VIATA SUFLETEASCA A POPORULUT ROMIN.
www.dacoromanica.ro
Viata sufleteasca a poporului romin.

Viata sufleteasca inseamna innaltarea gindurilor i desfavrarea simtirilor in fiinta
omeneasca. Este o vats sufleteasca obinuita
care n'are insemnatate i in care nu se oglindesc limpede insuirile de capetenie ale unul
neam. Este insa
o alta, care se ridica
maT presus de nevoile i nacazurile, de bucuriile banale din fiecare clipa : viata simtirilor care n'ai1 nimic egoist, simtiri paminte0, dar nu simtiri de terna, i viata acelor
ginduri care cauta spre innaltimi lamuririle
tainelor lumiT, traiuluT, fiinfiI celor ce ni ating
simturile. Fiecareli traiete deosebit sail in
legaturl de tot restrinse viata obinuita a

sufletulul, pe cind viata sufleteasca superioara
e aproape aceia0 pentru cel ce traiesc la

un loc intr'o singura societate. Deci ea e
viata sufleteasca a societatil, la care iea parte
fiecine dupa insuirile lul i dupa inriurirea
pe care, in puterea lor, e chemat s'o aiba

asupra altuia. Trupul societatiT e Statul, sail
1030
www.dacoromanica.ro
114
Viata sufleteasca a poporuluf romin
ceia ce-1 poate inlocui, hrana i-o iea din

rodul munch nationale, mina eT de aparare
e oastea, inima eT e invatamintul ; exists
deci i o inima, o minte a tuturor.
Cine o cerceteaza nu trebuie sa se opreasca
la carp. Aceasta ar fi o istorie literara in

cel mai ingust qi mai neindestulator inteles
al cuvintuluY. Cartea pornete dintr'un suflet,
sing-ura ea, sail impreuna cu alte cgrti, cu
alcefape sociale, si acest suflet trebuie cercetat i inteles. Viata sufleteasca a poporulul
engles din vremea Elisabetel e Macbeth al

lui Shakespeare, dar nu intimplarile din el.
Cu mult mai mult infatiraza acesta viata
Shakespeare insui, cu tot ce s'a pastrat de
la dinsul : el e decT viata sufleteasca a poporului engles. Dar nu i in cutare insuiri deosebi-
toare, cutare accidence din fiinta la Nu

vom cunoate bine aceasta viata, daca ne vom
opri la un singur scriitor, ort-cit de mare

ar fi el, ori-cit de mult ar cuprinde intr'insul
pe ceilaltT. Si acqtia mai micT trebuie cunoscuti, pentru ca scrisul for dovedete ca
a fost i cine sapi primeasca, sa-T indemne
i rasplateasca. Cartile bune qi cartile rele,
cele ce au pret ori-cind i ori-unde qi acelea
care ail avut pret numaT pentru citiva oamenT inteun anumit timp, au interes intr'o
asemenea cercetare. Ea nu e, cum se vede,
www.dacoromanica.ro
Viata sufleteasca a poporulul roman
115
o istorie literara, cad in aceasta nu se tine

same decit de aceia ce este frumos, intelept,
insemnat, pe cind dincoace are interes orice a fost i a inriurit. Gradul de inriurire
trebuie tiut iaraqi; cercetatorul e dator sa

afle, pe cit se poate, i care all fost cercurile sail stratele sociale care s'ail impartait
prin eetire sail numal prin auz de o anumita
literature. Pentru viata sufleteasca a Rominilor din timpurile noastre de aid nu ajunge
sa se studieze Alecsandri sail Eminescu sail
ceT citiva prosatorl de fiunte, nu ajunge sa
se urmareasca directiile bune, care pot fi
une orl numal la inceputurile for qi margenite la o inriurire slabs; e de nevoie sa se
.tie ce au cetit ceilalti, de ce au cetit alte
lucruri i intru cit cetirea for a inriurit asupra
ufletului atitor oamenl ce ail trait i el in

acel timp. Curentele gregite i cele rati-faeatoare au stapinit i ele suflete i, dace
niinenl nu se gindegte a le lauda i a pune
o vorba buns pentru dinsele, cunotinta for
nu poate fi decit foarte folositoare pentru
a se intelege sufletul i inima unel societati.
In acest inteles intreg vom infatia desfaurarea vietil sufletetI a poporulul nostru.
intr'un studiil precedent a fost vorba numal
de ideile conducatoare, aid se vorbegte
diespre tot mediul ideilor 1 sentimentelor.
www.dacoromanica.ro
J16
Viat,a sufleteasca a poporuluT romin
Atunci s'ail cautat numaT stelele ce indreptaii
sail de la care in deosebite imprejurari s'a

cerut o indreptare : aid privirea cauta, intreaga
intindere a ceruluI de gindurI si simtirl
boltit asupra vietil din fiecare zi a tuturora.

L
i aid trebuie sa pornim de la constatarea ca mal multa vreme, sute de anY, am

trait innainte de toate in legea cretina. De
la dinsa ni-am That indreptare, si intre cartile el sfinte am trait.
Ea ni-a fost singura literature, dace nu
tinem same de viata deosebitk traind inltr'o anume fantasie originals, pagina, foarte
bogata, a poporulul. Pe cind teranul raspundea la fiecare din intrebarile cele marl
cu un intreg manunchiu de poveti inflorite
de care era fermecat si care-1 multamiail :.
poveti de sfinti al BisericiI, de sfintl pe
cari Biserica foarte de demult ii invinsese,
poveti de zine, de frumoase fiintl mai presusde 'Lne, carturarul, tirgovetul, boierul
cetiail la cartea sfinta.

Pentru aceasta el era pregatit prin qcoala._
Alta scoala, nu era atuncY decit a manastirilor i bisericilor. Calugarii aveall nevoie de
slujba ; manAstirea avea nevoie necontenit de
www.dacoromanica.ro
Viata sufleteascA a poporului romin
117
preinnoirea calugarilor ; teril ti trebuiail Vla,

did ; in bisericile cele marl se cereaii das-
cali cu bun meteug de cetire i cintare.

Pentru cetire i pentru cintare deci, pentru invatarea limbil slavone, care era limba bisericeas ca,
au fost cele d'intiiii colt ale noastre.
Ce se invata in ele, se tie din marturil mult

mai tirzii, dar care se potrivesc foarte bine qi
pentru anil 1300 sail 1400, cad nol nu ne

gAsiam atunci in epoca unel dezvoltari simtite.
Se incepea cu invatatura pe de rost a

rugaciunilor cuprinse in Orologhiu sail Ceasloy : preotul, dascalul trebuiaii sa. le tie
bine. Venia la rind apol cartea de cintari

pe opt glasurl, aa-numitul Octoih, tot aa
de neaparat pentru pregatirea slujbaOlor bisericii. Cu Psaltirea, din care iara0 se in-
valail bucati pe de rost, se ajungea la o

i teratura mai innalta, maT bogata, care ar
atingindu-i toate
-fi putut vorbi sufletului,
simtirile qi multamindu-1 toate avinturile ;
numal cit Psaltirea ce se intrebuinta in qcoala
noastra cea maT veche, era cea slavoneasca.

Se ajungea apol la evanghelie, pe -care, Inca
la 1834, un om crescut in vechile datini,
Barbu Stirbei, care a fost apol i Domn, o
numete, cu gindul la invataturile copilariel,
de sigur, temeiti al studiilor, 6 ca una ce
coprinde moralul maT curat, propoveduit de
www.dacoromanica.ro
118
Viata sufleteasa a poporuluf romin
insuT Mintuitorul nostril, . Se trecea la Apos-
tol, la unele par41 din Biblie. Deocamdata

insa, totul pe de rost.
in colile ungureti de astazi in Ardeal, copiiI Rominilor sint primiti din capul locului cu
lectia in limba maghiara. Bietii nevinovati
pling, se deznadajduiesc, dail sa fuga de la

chinurI, iar pe urrna, cu minunatele insuirl de adaptare ale vristei lor, se trezesc
ca incep a pricepe i a rupe ungurete. Slavona era strecurata in sufletele stramoilor
notri cu acela1 sistem. Scolarul de la Ungurl va putea vorbi numal cu greil ungurete, indata ce viata-1 va aduce innapoi intre
Rominii sal ; i copiil acelor timpurl nu pu-
teail, de sigur, sa cuprinda o limba strains

destul de grea in aa fel incit s'o poata.
intrebuinta. Si nici n'aveail de ce s'o intrebuinteze aiurea decit in Biserica. Acolo insa
nu se tinea predica.
Ce e drept, se cereaii cunoscatori de slavonete pentru cancelaria Domnilor, unde
zilnic se faceati acte de intarire i de danie,
care nu puteail fi scrise decit in limba cea
invatata : aceasta regula n'a fost parasita de.
cit tirziil de tot, i pans la 1590 n'aveam
un singur rind romanesc venit de la scriitorii
sat' .ftisariY, de la logofetii sail grarnaticiY Voevozilor. Asemenea hrisoave insa samanaii
www.dacoromanica.ro
Viata sulleteasca a poporului romin
119
intru toate unele cu altele, i tim CO pentru

ajutorul cul le scria, erati i formulare, la
care ramineati sa se adauge numele i unele
amanunte privitoare in deosebi la actul ce

se alcatuia. Insa Domnil scriail tot slavonete atitea scrisori catre vecini, unde trebuia sa se dea in aceasta limbs, cuvint, de
cuvint, cuprinsul celor spuse de stapin cu
gura lul: aid trebuiati cunotinti mal temeinice i mal intinse, i formularul nu putea
sluji la nimic. Mal tirziii se gasesc dictioflare, dar la inceput e indoielnic daca s'a
avut acest ajutor.
Slavoneasca aceasta a scrisorilor e foarte
pocitO : mal nici-odata nu se vede un rOvm
corect intru toate. E de aceimi frumuseta ca
qi latineasca in care se aqtern alte scrisori
de acest fel, qi de care nu se poate sa nu

zimbeti. Nici atita qtiinta a limbil invatate nu
se putea dobindi macar in coala bisericeasca ;
erat deci qi alte coli, pentru slavona i caligrafie, din care ieiail scriitorii domneti.
Astfel de coli nu erail insa deschise oricul

i nu aveail decit un ucenic, doi: erail inse0
locuintile caligrafilor Curtil i dascOlilor de sla-
vonete. Si aid invatatura, mqtqugul se
treceau de la om la om, din mina in mina,

potrivit numai cu nevoile foarte inguste ale
societAtii.
www.dacoromanica.ro
120
BoieriT nu tiail carte ; el nu scriail, nu

cetiail, nu intelegeail limba Bisericil i a Sta-
tului. Starea lor de barbarie desAvirita nu

se poate asamana decit cu a nobililor din
cele maT adinci timpurl ale evuluT mediu
european, un veac al X-lea sail al XI-lea. Legea
o tiail de la parintT, de la preot, cu prilejul

spovedaniei ; el o vedeaii i-T invatail tainele.
Domnil erail de cele maT multe on tot ma

de innaintatl. Carturarul era cine trebuia sa
tie carte pentru a trait: popa, dascalul, logolatul.
0 imbunatatire trebuie sa fi venit prin

cu femeT din alte neamuri, de
cAsatoriile
peste Dunare sail qi de peste Carpati. Doamna
Clara a luT Alexandru Munteanul, Doamna

Calinichia, mama luT Mircea, trebuie sa fi
dat copiilor for o creqtere maT buna., qi mijlocul pentru aceasta era, pe linga invataturile mameT, chemarea unul calugar sail preot
cu carte. De cind Sirbul Nicodim, Grec dupa
tats, de alminterea, trecuse Dunarea ca sol
de cultura i intemeiase cele d'intaiil manastiri invatate, Tismana i Vodita in Oltenia,
astfel de calugari se gasiail : el trecura. in
curind i dincoace de Olt, dincolo de Milcov chiar. Alte orT, Doamnele sail jupane-
sele straine aduceail de la inceput arturari
www.dacoromanica.ro
Viata sufleteasca a poporulur romin
121
din tara lor. Ceva maT tarziu, coboritoarele

neamuluT Despotilor sirbetT, Despina lul
Neagoe Basarab, Elena lui Petru Rareq da-
dura o crqtere buns i baieplor i fetelor.

Tinarul Teodosie trebuie sa fi fost o mica
minune de invatatura a timpuluT sau, dar
moartea-i veni innainte de a putea sa foloseasca tiinta sa neobiruita.
Aqa a fost papa pe la anul 155o. in tot
acest timp nu putea fi alta viata sufleteasca
decit a intelepciunii fireti, raspindita prin
cuvinte, dovedita prin fapte, pastrata prin
traditil care nici nu erati puse in scris pentru toata lumea. Ce se poate inchipui maT
ingust decit creterea unor societati prin
religia singura, i Inca prin religia invemintata in graiii neinteles ? Poporul era maT
bine impartit decit boieriT, de i de alminterea era un necontenit schimb intre boierime i popor.
II.
intimplarea aduse dupa 155o o mare revolutie.
Inca din' timpurl destul de vechT, pe la

1450, unul sail maT multi clerics din partile
maramurerne talmacisera Psaltirea, Evanghelia qi parti din Vechiul Testament pre-
www.dacoromanica.ro
123
Viata sufleteascA a poporuluT romin
cum si multe rugaciuni in romaneste. Anume

miscarea eretica a Husitismulul, ivita in mijlocul catolicilor din Boemia, ajunsese pans.
la Unguril din Miaza-noapte, pans la Po lont
si atinsese o parte dintre Romini : ereticit
acestia insa aveati
si
eresul blind si bine-
facator, eresul de credinta si de iubire,

eresul de fratie pentru toil oameniI, si pentru
cel umill si fara carte, de a face ca or'ice

crestin sa inteleaga cuvintul lut Dumnezeu si
s se
mintuie
de-a dreptul prin el, si nu
mijlocit, prin preot. Miscarea a fost insa rapede oprita in loc. Talmacirea romaneasca
s'a furiat numai cu frica, pe ascuns de ierarchi, cari n'ar fi ingaduit-o. Putini, nespus
de put-int o aveati in mina. Si chiar aceia
nu puteau s simta multa placere la cetirea
unul grail aspru i cu totul nedesavirsit :
toata frumuseta Evangheliilor blinde si Bibliet posomorite se pierduse prin prefacerea
intr'o astfel de romaneasca.
lath' insa ca predica lul Luther, in multe
privinte urmasul luY Huss, patrunse biruitoare
pang la hotarele noastre. Iesise o Biblie
minunata in limba germana, si orYce German
din orIce 'Atli era ispitit de dinsa, dadea

jos sfintii din biserici si cinta frumoase imnurt
noua pe limba poporuluT intru marirea lut

Dumnezeii, Cara sfintt. Sasii aveati Romint
www.dacoromanica.ro
Viata sufleteasca a poporului romin
123
supt ascultarea tor, i el simtith datoria de

a talmaci pentru dinOi la 1544 catehisinul
lul Luther. Carticica n'a patruns insa nici
dincolo, cu atit mat putin dincoace.
Peste patrusprezece ant, un diac de cancelarie, care era i preot, Coresie sati Coresi,
Romin din Tara-Romaneasca, fugia in Ardeal
de frica ucigatorului de boierl
clerics,
Mircea Ciobanul. El se adaposti la Braov,
unde Sail erau cu totii luterani
voiaii,
ca i frat I for din Sibiiii, s aduca pe Romini la dreapta credinta. El erail insa, nu
numal nite cretini rivnitori, ci i nite negustori vestiti. Honterus, care li predicase
reforma legit, li adusese i tipografia.
El se gindira astfel sa ni dea &III sla-
voneti de tipar, intrebuintind pe Coresie.

Carti slavone ieOra maT multe pans la moartea tip5ritorului muntean i dupa aceia chiar.
Dar tot odafg, cu Evangheli a din 15 6o, se

raspindesc i cele d'intaiii carti bisericeti in
limba noastra. Coresi nu-0 dadu osteneala
sa
le traduca din nal, lucru pentru care
poate nici sa nu se fi priceput. Se mArgeni

sa tindrepte) talmacirile husite, apropiin-
du-se de limba timpulul sail i teril sale

muntene. Dupa Evanghelie iei, in maT multe
editii, Psaliirea. Inca din 1564 el mat dadea

la tipar i o Evanghelie cu inviiidturd, cu-
www.dacoromanica.ro
424
Viata sufleteascA a poporulur romin
prinzind predict asupra textulul de evanghelie
ce se ceteqte in fiecare zi. Aceasta era o

traducere din nal, o compilatie, dupa, un
.original unguresc. Altil se gasira tot in Ardeal, insa data aceasta dintre ArdelenT chiar,
ca sa dea o alta Evanghelie de acest fel,

adeca lamurita, dar fara nici-un amestec
eretic intr'insa. CitYva clerici tradusera i o
parte din Vechiul Testament.
Asemenea carat erati menite mat ales s5.
fie cetite de acel preotT ardeleni pe cari guvernul unguresc, care sprijinia reforma luT
Calvin, iI silise sa paraseasca., odata cu legea
veche, gi limba cea sfinta slavoneasca. ET aveati
in fruntea for i un episcop pe care ortodoxiT
nu voiail sa-1 recunoasca: Gheorghe de Sin-
giorz e cel d'intaiii in irul acestor Vladici

cu de-a sila. Dar Rominii nu se incredintasera de loc ca parintil i strabunii for ar fi
trait in ratacire, i indata ce cirmuirea nu
neat apasa asupra preotilor, viata religioasa
urrna ca i mat innainte. Nicl-una din cartile
eretice nu s'a tiparit in numar mare qi n'a

fost prea mult ceruta sail prea bine pastrata.
Dar totui ele patrunsera i dincoace, in
Moldova i Tara-Romaneasca. Evanghelia cu
invatatura ortodoxa fusese tradusa, dupa, o
carte slavona imprumutata, de insui Serafim,
www.dacoromanica.ro
Viata sufleteasca a poporuluT romin
125
Mitropolitul muntean ; cel din Moldova a

primit-o i el. Cind Petru Schiopul, batrin,.
cuminte i evlavios Domn al Moldovel, fugi

in Apus, el duse papa in adapostul sail tiroles din Innsbruck, din Bozen, Psaltirea luI
Coresi qi Aj5ostolul, Faptele Apostolilor, tiparite de acelaqi.
in ceasurile lungi de dor i de cainta,.
Petru-Voda., incunjurat de atita strainatate

va fi deschis volumele grosolane cu slovele aspre i se va fi ming-fiat qi imbArbatat cetind. Tot sufletul omenesc zace in Psal-
tire, cea mai buns invatatura de mild, de

iubire i fratie a oamenilor se desface din.
scrisorile Apostolilor catre cel d'intaiii cre-
dincioqi al legit celei noua. Si ceia ce se

petrecu atunci cu Petru chiopul se va fi petrecut cu aticia dintre clericii, boieriT i chiar
jupanesele noastre. Nu e oare un rasunet dine
aceste imnurl ale dureriT care nu se poate impaca in tot cuprinsul pamintului in aceasta amin-
tire a celor mai strarice nenorocirl pe care oface in romaneqte batrina calugarita Teodosia,
mama lui MihaY- Viteazul ucis de dugmani ?
Si in alt scris romanesc din aceasta_
vreme, in ravapl de plingere al boierilor
iubitorY de creqtinatate catre capetenia lor

fireasca, fugarul Domn biruitor Radu Serban, nu se vede un avint de minie inpotriva_
www.dacoromanica.ro
126
Viata sufleteasca a poportilui romin
celor intele1 cu pAginil, o sete de mintuire

care amintete pagirii din Psalms I)?
De acum innainte indriiznircim a scrie in
limba noastrii. RomAnete se inseamna nu.mele qi faptele mortilor pe pietrele de mormint ; romanete se aqtern testamentele sail
diatele qi scrisorile de la o ruda la alta
ruda, de la un prieten
la prietenul sail;
Domnil invata in romanqte pe solil for ce tre-
buie sa vorbeasca i ce trebuie sit incheie.

Pina i hrisoave se dail in limba teril. in
manastirile de la nob i in cele din Ardeal,
calug.arii invatati, can tiail slavonete, ca
un Varlaam Mitropolitul Moldovel, traduc
fel de fel de carp in romanete : carti de
lamurire a Evangheliel, cal-0 de canoane
in care se cuprind legile. Tipografiile din
Ia.T i Tirgovite
daii la lumina, pe cind
erail Domni Vasile Lupu i Matel Basarab,
dar fail amestecul lor, citeva cartl roma:

neqt1 pe lingsa multe slavone. Dosoftel, urma al lul Varlaam, prefAcu Psaltirea in
versurl roma'neti, precum o prefacusera atilaa de cind se ivise Reforma, qi peste citiva
ani vedem pe un boier 'muntean ea citeaza
Psaltirea in aceastel traducere. Vie file Sfintilor
incep a se tipari, i in ele, aa cum le & Do1) Vezi-le In Convorbirde literare pe 1900 0 1901.
www.dacoromanica.ro
Viata sufleteasca a poporuluT romin
127
softei, se gasia o intreaga literature, de povestirl, care representaii atunci, cu un adaos de

curatie i de sfintenie, ceia ce represinta romanele i nuvelele in timpurile noastre.
in Ardeal iaraV eraii principi calvinT i
iarai al notri sint pui s tipareasca in

romanete cartile Bisericil i alte legs. Vine o
vreme cind in mar multe forme toata Biblia std
la indamina credincioOlor, *i ea era ceruta aa
de mutt, inch cel mar bogat i mar mindru stapinitor romanesc de prin aniT 168o,
erban Cantacuzino, dadu carturarilor sal sar-
cina de a prelucra o singura Bib lie mare,

in aceiai limbs, in aceia1 ortografie. Un
stralucit monument de limbs aparu astfel la
1688, una din operele neperitoare ale literaturiT noastre.
5i curentul urma mar departe, dind sufletplui cretin necontenit hrana, nou'al. Carti le
de slujba apar in romanete, supt Constantin Brincoveanu, alaturi cu midi povestirl
morale, ca Floarea Darurilor, cu cartY de

invatAtura i sfaturT, ca invayeitura de fafite
Mine iPildele filosofeiti. Ba chiar in 1713 iese
la iveala, primita, cu bucurie i cetita aka de mult
incit nu s'a pastrat Oa la nor nici-unul din

exemplarele palate i rupte: Alexandria, povestirea fantastica despre faptele marelul Alexandru Machedon, biruitorul oamenilor, duhurilor
www.dacoromanica.ro
128
i iiganiilor lumil. Cartea se cetia aa de mult

i in manuscript, incit invatatul boier Constantin Cantacuzino Stolnicul trebuia sa probozeasca, intr'o carte serioasa de istorie, pu-
blicul carturar pentru acest pacat. Un boier

invatat ca Udrite Nasturel, fratele Doamnei
Ilina a lui Matel Basarab, tradusese din slavonete acel Varlaam fi Ioasaf, care e plin
de cea mal aromita intelepciune a Rasaritului. Dioptra sag Oglinda, morals, in parabole, circula in toate partile. In carticele
ce se chemail Albind se cuprindeail fel de
fel de istorioare placute. Fabulele lui Isop
sau tIsopiile,, t Minunile Maicil Domnului,
se imprumutail necontenit pentru cetire. Predid se tipariail in romaneqte sail gasiail atita
raspindire in manuscript ca ale stralucitului
Mitropolit muntean Antim din Ivir. Dimitrie
Cantemir, invatat flu de Domn, crezu chiar
vremea potrivita pentru a infatia cetitorilor
in tipar alegoria sa morals Divanul sag
gilceava in /elej5tuluI' cu lumea. Daca n'a
tiparit lsioria ieroglificd, in care facea supt

nume acoperite satira politica a timpulul
el n'a ascuns-o de nimenl. In sfhit, pe un

Limp cind cronicaril moldoveni Costinetii,
venind dupa Grigore Ureche, i Munteanul
Constantin Cantacuzino atingeali probleme
marl ale trecutulul i dadeati indemnari nea-
www.dacoromanica.ro
Viata sufleteasca a poporului romln
129
mulul in dill scrise pe larg romanete,

acelai Cantemir se gindia sa tipareasca in
Ifronicul sau o istorie completa a tuturor

Rominilor. Moartea singura 1-a oprit de la
aceasta.
Cea d'intaiii coal innalta in terile noastre
s'a intemeiat in Iai pe vremea lul Vasile

Lupu. indemnatorul a fost Mitropolitul Varlaam, sprijinitorul un Romin instrainat, mare
om in noua sa patrie, Petru Movila, Mitropolit al Chievulul gi aparator plin de izbinda
al ortodoxiel in timpurile sale. Dascalii notri
venira de la coala din Chiev a lul Petru.

El trebuiati sa dea Domniel carturaril de
care era nevoie, cunoscatori de slavonete
qi greceqte. City ail mai scris de acum innainte o slavoneasca mai curata fusesera la
coala Trei-Ierarchilor, i un colar al acesteia
a fost Nicolae Milescu Spatarul, care tia

destul de bine latinete pentru all lua locul
in cercurile carturarilor din Apus i care a
fost apol introducatorul tiintelor acestul Apus
in Rusia i unul dintre cei d'intaiti exploratorl sistematici al Siberiel.

in Tara-Romaneasca o coala de acest fel
a fost aezata de Serban Cantacuzino in bi1030
www.dacoromanica.ro
130
serica Sf. Sava, care avea, ca multe altele

din BucuretT, i chilil, gata sa primeasca
ucenict In ceia ce privete scopul, nu e nicl -o
deosebire fats de arzAmintul moldovenesc

al TreT-Ierarchilor. Si aid ca i acolo programul era cel obinuit in colile Iesuitilor,
cu attta schimbare numal ca in loc de limba
latina cea greceasca veche era intrebuintata
pentru predarea tuturor materiilor, in toate
clasele.
Cu venirea in fruntea terilor noastre a

unor oamenl cari, daca nu eraii totdeauna
de neam grecesc, primisera la Constantinopol
o cretere cu totul greceasca, se facu, in a

doua jumatate a veaculul al XVII-lea, o
schimbare in ortnduiala colilor, i ea se
pastry i maT departe. Slavona se desparti
de greceasca; menirea fiecarei colT fu alta.
Slavonete invatail cel ce se pregatiati pentru bisericT i pentru cancelaria domneasca,
pe cind la qcoala elineasca mergeati copiil
de boierl, can voiau s capete o cretere

potrivita cu starea parintilor lor. De la un
tamp Ins intrebuintarea vechil limbl religioase scazu foarte mult, qi se ajunse indata
la prefacerea in romanqte a tuturor cartilor

de slujba. Scoala slavonA decazu rapede.
Din potriva, cea greceasca lua numele impunAtor de Academie i fu pusa supt con-
www.dacoromanica.ro
Viata sufleteascA a poporultif romin
131
ducerea unor Greci vestiti

, in tot Rasaritul
pentru cunostintile si scrierile lor. Ucenicil
stateati in incaperl frumoase in Iasi, la manastirea Sf. Sava, inchinath. Sf. Mormint, iar
in Bucuresti peste putin in chiliile stralucitei
manastiri a Vaarestilor, intemeiata de Nicolae Mavrocordat pentru a i se venici numele
in toate chipurile. invataceil de azbuche se

stringeati in jurul unui dascal mal fail pla.tit,
la Sf. Gheorghe din Bucuresti si la Sf. Nicolae cel domnesc din Iasi.
Fiul lul Nicolae-Voda, Constantin Mavrocordat, se gindi sa faca si scoli pentru limba
Latina ; in Iasi se zice ca le-ar fi ySi deschis
pentru fiii de boierl i mazill. in Bucureqa
planul lul fusese a face un colegiu al Iesuitilor.
in a doua jumAtate a veacului al XVIIIIea in sfirsit, incep a se intemeia col qi

prin celelalte rage ale principatelor. Numanil for creste necontenit ; Alexandru Ipsilanti,
Domn muntean, iea masuri ca once oral

maT insemnat sa-si aiba o scoala. Multe din
Icolile din provincie aveali si dascal de gre-
ceste. De la o vreme, invatarea stiintilor

60.0. un loc mult mal mare, si prin staruintile Mitropolitulul Moldovel Iacob al II-lea
intreg invatamintul sufere o schimbare spre
modernitate in aceasta tars.
www.dacoromanica.ro
132
In sfirit de la 175o innainte tot mai multi

preceptor) de francuzeqte se arazA in capitalele noastre, i mai toata boierimea tiara
ajunsese a ti, mai bine sail mai rail, limba
in care pe atunci se infatiqa cea mai mare
parte din viata de cultura a timpulul. Inca.
innainte de i 800 se raspindi deprinderea de
a se trimete tineril i in strainOtate, in Germania
i in Franca, adeca, in aceasta din
urma tail, la Paris. 0 masura pe care a

ieail pe rind mai multi Domni din aceasta
epoca e aceia de a nu se primi in slujba
decit ace) boierI tined cari i-ar fi implinit

dupa cuviinta, anii de coala la Academia
greceasca. Iar cunoscatorul de frantuzete se
putea aqtepta firete la o innaintare mai rapede.
Numarul oamenilor luminatl, cu dorinta,
cu nevoie de a ceti e, deci, mult mai mare

in aceasta vreme. Totui in Cara se tiparete foarte putin pentru sufletul lor. Marea
opera literara, a veaculul al XVIII-lea e
talmacirea din nal, dupa greceqte, deci in
chip mai adevarat i mai sigur, a cartilor
bisericeti. Scoala munteana, intemeiata de
Antim, innoita de harnicul episcop al Rimnicului Chesarie, sprijinita pe rind de toti
MitropolitiI i episcopil, da. la lumina lucrarl
ingrijite, a caror limba nu e insa mai fru-
www.dacoromanica.ro
133
tnoasa decit limba talmacirilor celor vechi.

Pentru intaia oar iese de supt teascurile
rimnicene culegerea intreaga a Mineelor,
in care vietile Sfintilor sint orinduite dui:4
zilele in care se praznuieste pomenirea fiecaruia. Acestea vor fi fost foarte mult cetite
an toate stratele societatii. Alte carti insa
priviati numai slujba sari cuprindeail dezbateH de dogma, combaterl a credintilor celorlahe, si nu puteail fi intelese de oricine.
Cind Rusul Paisie Veliciovschi, care in-
vatase destul de bine limba noastra, facu

la Dragomirna, la Secu si in sfirsit la
Neamt scoala cea mare de calugArie harnica si luminata dirt Moldova, produsele
tipografiei lul, dese si foarte insemnate,
privesc i ele mai mult clerul, dacA se scoate
is o parte cea de-a doua culegere complete

de Minee, iesita aid.
Rare or se mai tipAresc altfel de cArti :
cite o editie noua din Alexandrie, cite o
carte de retete. Nimic de literature si nimic
de stiinta. Boieril carturari puneail sa li se
prescrie vechile letopisete sail cronici, care
erail urmate numai in chip foarte slab pe

vremea lor, sail cite un cronograf in care
se dadea istoria lumiT in povestiri de vieti
omeneti care incepeau cu Sfinta Scriptura
qi se mintuiail, trecind prin Roma si prin
www.dacoromanica.ro
134
Bizant, cu Sultanil turceti. Poetil sint pu-
el alcatuiesc stihurile for pentru a fi

invatate pe de rost i cintate. tntimplator,
Ienachi Vacarescu, care avea nevoie de
tini ;
exemple pentru gramatica sa, a pus in scris

1 a tiparit unele, prea putine, din versurile
sale. La un c volum de poesil, nu se putea
gindi nimeni : tiparirea lul ar fi jignit
tighemoniconul, boieresc al autoruluI, care
putea face versurl numal in gluma i pen-
tru anume scopurl de inchinare catre o

Doamna sail catre Maria Sa Voda. TiganiT,
cari prindeati toate stihurile ce zburail in
aier, formai' biblioteca poetics vie, antolo-
gia cintatoare a teril.

Se cetiail atuncl cArti straine: grecetT
dar i printre acestea nu se putea gasi
Inca nimic noti; potrivit cu parerile i gusturile timpulul, latine, italiene i francese.
CantacuziniI avusera. in TaraRomaneasca o
minunata biblioteca, ce se risipi in lumea

mare la caderea for in 1716, i din care
se gasesc din timp in timp volume razlete,
cum e cartea de teologie latina pe care de
curind a capatat-o Academia Romina si pe
care Constantin Stolnicul Cantacuzino o
rascumparase de la ostail notri intorT in
1683 de la asediul Vienel. Biblioteca Mayrocordatilor s'a irosit tot ma, intr'una din
www.dacoromanica.ro
135
zilele de mare restrite a lui Constantin-
Voda : numal catalogul ni s'a pastrat. Daunag s'a gasit o parte din biblioteca, foarte
bogata, a luT Costachi Conachi poetul, om
care avea nevoie de o asemenea biblioteca
pentru a scrie versurile sale, in care i masura i inspiratia i podoabele i tonul acela
de lunga cainare sint luate din literatura
francesa a timpulul. koala greceasca. din
Brapv stapinqte astazi biblioteca Brincovenilor de dupa 1714, dAruita el de Grigore
Brincoveanu, cel din urrna din linia directs.
Cartile lul Nicolae Canta, dintre Cantacuzinii moldovene0, adunate de el i de in-
o foarte frumoasa.
colectie. Se cautail mai ales populariski
naintaii sal, alcatuiail
tiintifice, calatorii, opere istorice. Nu lipsiail
insa nicT romanele, cele bune, cum e Corinne a doamneT de Stael i cele upratice,
ca Aveniures de Fauolas. Une off venia cu
ele cite un negustor ambulant, Grec din
Viena, alte on se facea comanda in Ardeal
sail, pentru Moldova, la Lemberg. Cutare
negustor aducea i carp de la bilciul vestit
al Lipscal, i aa i se intimpla i vre unuia
boieriT ce calatoriail in strainatate. La 1719
Inca, Matei Cretulescu pomenete in testamentul sail gun atlanta [atlas], care 1-am
fost cumparat cind am fost la Viena, drept
www.dacoromanica.ro
136
Viata sufleteasca a poporulu1 rornIa
zloti nemteti 48, si pe care-I daruiete lui

Nicolae Mavrocordat, i in acelai testament
el arata ca avea in biblioteca sa nu mai

putin de 124 de &Ili, gfilosofeti, gramaticeti, politiceti, bisericeti, istoricqti, latineti, italieneti, iprod, prod [si. altele
i altele] ; care mai multe dintr'acestea le-
arn cumparat cind am fost la Viena pentru

treaba acestor 2 copila0 ca sa invete grecqte, iar mai virtos latinete i italienete,.
Mate( nu uita cu acest prilej s se roage
a i se invata copiil qi mai departe, estrainindu-i pentru carte,.
IV.
Pentru ca o literature nationals sa
se
poata ivi, lipsiati 'Inca unele conditil. Boieril
acqtia n'aveati un ideal i nu gasiati pe ce

sa se sprijine ca sa-1 poata descoperi. El ar
fi cumparat mindre carti de afirmatie romaneasca, dar nu se gasia cine sa cuteze a le
scrie. ET ar fi luat carti de cintece romaneqte, dar cine printre dinqii, fruntaq cu locul
in Divan, s'ar fi incumetat sa le scoata ?
in stirit unde se puteau tipari astfel de lucruel, cind in principate erail numal tipografiile episcopate sail metropolitane sail mana-
stireVI, care nu puteau pune supt teascurl
www.dacoromanica.ro
.(. :-.04
:..,-.,L,
.
Tirgul de la Brapv la inceputul veacului at XIX-lea (dupAlo acvarelii)

Reproducere fcicutti cu cheltuiala ,Societcifil femeilor romine
www.dacoromanica.ro
137
decit anumite lucrurl, sail tipografia trecatoare
a vre unul Grec venit la not pentru afacerl,

a vre unul boierina care Linea sa nu-1 primejduiasca banul ?
Mintuirea veni de la Rominii de peste

munti: ei creara in jumMate de veac viata
sufieteasa moderns a Rominiei intregl.
De mult, Braovenii, negustori i melteugari instariti, aveau o coala pe ling d. biserica tor, a Sf. Nicolae din Scher. Cind,
dup6. 1700, se intemeie o Episcopie a Rominilor unity cu Roma, nevoia unor coli
pentru pregatirea de preoti luminatl se
simti indata. Episcopul Petru Pavel Aaron
are meritul cel mare ca a deschi3 in Blaj
cele d'intAiii patru coli romaneti nationale,
la jumatatea veaculul al XVIII-lea (1754 i

urm.); ele se compuii dintr'o coars primara,
un colegiu latin i doua seminaril, cele d'intiiu eoli de preotie pe care be aveati Rominii. Dupa ele se indreptara. toate cele-
lalte, care rasarira mar mutt in veacul al

XIX-lea pe acest parnint ardelean.
Nu treceail mai mult de douazed de ani

i imparatul iubitor de lumina Iosif al II-lea
/am in tot Ardealul i in tinuturile romaneti
din Ungaria coli ale Statulul pentru popor,
colY de romanete i nemtete, pe cind cele
blajene erati de romanete i latinete. Gheor-
www.dacoromanica.ro
138
Viata sufleteascA a poporuluT romin
ghe incai, rivnitorul istoric din acest timp,

a dat acestor coli cea d'intlia a for organisatie.
Din unele i din altele, din scale cele
noua ale Neunitilor cari i el iI capatasera.

episcopia, la RAqinari, apoi la Sibiiii, ieira
dincolo de muntY o multime de Romini cu
tiinta de carte. Gindurile for erail marl :

razimindu-se pe trecutul roman al neamulul,
el voiall Si-! dea innapoi toata puterea, toata
stralucirea ce i-se rApise. Cetiau cu multa
dragoste, incet, 1-A1)&5:tor, cu lumina in suflet.
Se intimpla peste citva timp, la inceputul veaculul celul nou, ca universitatea din
Pesta capata privilegiul de a tipari in tipografia el carts cu litere cirilice, deci qi cart/
romaneti. Cartile de coala, cartile pentru
biserica puteati aduce un venit bun. Un corector romin, care a fost intiiii Samuil Clain,
apol, Oda la 182 I, Petru Maior, fu chemat
pentru a supraveghia tiparul. Prin potrivirea
fireasca, a lucrurilor ieira atunci cu litere
frumoase, pe hirtie bunk in conditii tipografice necunoscute 'Jana. atuncl la nol, nu
numal cartile de care fusese vorba la inceput, ci sfaturl pentru economia cimpulul, calendare elegante i chiar card de ale lul
Petru Maior, ca Dictionariul din Buda i vestita
scriere, gIstoria pentru inceputul Rominilor in
www.dacoromanica.ro
139
Dacia' ,.in care vremea noun ii gasi evanghelia.
Apeluri calduroase vestiati iqirea la iveala a

scrierilor nousa, care se raspindiati prin prietenT, protopopi, inspectorT, functionari in toate
colturile RominimiT.
In cab.toriile lor, negustoriT i boieriT notril
cunoscura tipografia din Buda. C2rtile cele

netede de acolo 25 inceput a gasi tot
mal multi cumparAtort Atunci un Braovean,
Zaharia Carcalechi, se gindi a lua asupra 0
editura castilor rornAne0 ce iqia5 la Buda.
El planui o biblioteca nationals, raspindi

apelurY i maT cAlduroase decit pins, atunci,
lauds pe boieril ce sprijinia5 literatura, se

oferi a li da operele la lumina. Fara dinsu
poate ca Alexandru Beldiman, care a cintat in accente de jale turburarile aduse de
GrecT in 1821 (tJalnica Tragedie s), nu i-ar
fi tiparit traducerile, corecte, dar red, din

frantuzqte. Din Ungaria veniati de acuma
calendare, povestirl despre intimplarile din
Europa, istoril i geografil, ba chiar, cum vazu-
ram, cite o lucrare poetics.

Un Ardelean din partile Sibiiulul, Gheorghe Lazar, trecuse la noT Inca innainte de 18 2 I ,
*ca dascal al copiilor unel doamne din Bucure0. Invatase tedlogia, dar era i inginer.
Pe atunci in Moldova-0 avea coala de in-
www.dacoromanica.ro
140
Viata sufleteasca. a poporului romin
ginerie (Inca din 1812) tinarul Gheorghe

Asachi; boierii munteni voira sa aiba la rindul
for o astfel de coala, si tocmira pe Lazar. El
facu aritmetica si geometrie buns in tainita
de la
Sf.
Sava,
dar indeplini pe alaturi
ceva i mal bun, pentru care nu fusese platit i nu era in stare sa-1 plateasca nimeni :
el stramuta in
mijlocul claselor luminate
din principat ideile ardelene.

Cind plea, peste citiva anT, ca sa moara
acasa, Lazar rasa, un urmas in Ioan Eliade
Radulescu. Acesta i Asachi pregatira i mai
departe publicul romanesc. ET IT dadura carti,
reviste, ziare, poesil, disertatii gramaticale,
nuvele, tot ce nu avuse pans atunci i trebuia
sa aiba. Vre-o douazeci de anT ei stapinira

terenul, i printr'o literature din care numal
o mica parte are o valoare estetica, el pregatira calea pentru adevaratii scriitorl cari
trebuiati 01 vie. Sufletul contemporanilor for
a fost hranit insa de dinii, i atunci se vazu
India oars la noT o legatura trainica i plina
de incredere Intre autorl i scriitorl.

Nici Eliad, flu de negustor, nici Asachi,
fill de preot nu faceati parte din boierime,
Dupe 184o, tinara boierime apare in fruntea
rnivarif literare. Si Balcescu i Odobescu i
Kogalniceanu i Alecsandri st Negruti i
Russo sint fiT de boier ; ofiterimea ostiril
www.dacoromanica.ro
Tirgul de la Braov la inceputul veaculur al XIX-lea (dupe o acvarela)

Reproducere facutci cu cheltuiala Societcitif femeilor ravine.
www.dacoromanica.ro
Viata sufleteascA a poporuluf romfn
14 t
noua prinde gust pentru literatura. Cele d'intiiil saloane se deschid acum : mal ales in Mol-
dova. A fost un timp fericit atuncea : flea a

se inlatura literatura strains, ea e subordonata acum celel romane0, care gasete representanci in toate ramurile. City vreme
ail trait i lucrat acet1 scriitorT, clasa bogata nu s'a instrainat de curentul literar.
Prin anii 187o-8o publicul nostru a primit o intregire. Ardealul i Ungaria, care
ascultail de Cipariu, urmaul marilor ArdelenY, Bucovina, stapinita de Aron Pumnul, sedespartira din comunitatea limbiY literare.
Convorbirile literare, i d. Maiorescu ail
dus lupta pentru distrugerea cetatuilor de
isolare, qi resultatul a fost unificarea geo-
grafica a mediulul literar romanesc.
in acela0 timp, literatura se apropia de

anumite strate superioare, luminate prin
coals., ale poporulul, ca invatatoril qi pre otiT maT ales : un nemargenit fobs pentru
dezvoltarea fireasca i sigura a vietii noastre-
sufleteti. Ea pierdea insa aproape cu totul

boierimea.
Motivele nu se pot hotari urr. Ele Par-
a fi insa cam acestea. Pe de o parte, cercul, pazit odinioara cu sfin%enie, care incunjura aris-
tocratia noastra de singe, s'a rupt de
www.dacoromanica.ro
pc-
142
la t 88o incoace. Succesul in politica i averea au dat dreptul de intrare in mijlocul urma-
silor adevaratel boierimI. Multi dintre acqtia

chiar ill pierdusera caracterul romanesc prin
deasa emigrare in strainatate, iar noii venial
nu eraU totdeauna Romint Sufletul limpede
romanesc al boierimil disparu in acest Valmalag de prefacere, qi ramasera numal
forme goale, intre care i aceasta. forma
a limbil francese, a literaturil upare i up-
ratece francese. Iar scriitoril din partea for

se inchisese in icturnul de filde, al artei
pentru arts, despretuitori pentru public, indiferenti fata de soarta neamulul in limba
caruia scriati, sau nelamurici in privinta celor
mal bune mijloace prin care el poate fi
ajutat, nesiguri de adevAratele lui nevol
sufletetl.
*
Scriitoril cinstiti i destoinicI s'aU pref6.cut : el chiama astazl pe totl la comunitatea

vietiI .sufletetY, cea d'intaiU si mai mare ne-
voie a noastra. Si bucuria for e nemargenita cind zilnic se vede ca. aceasta chemare
a for e ascultata.
www.dacoromanica.ro
VI.
ROSTUL BOIERIMIT NOASTRE.
www.dacoromanica.ro
Rostul boierimii noastre.

I.
Boierimea nu e dintre cele maY vechi arzaminte ale noastre, nici dintre acelea care
ail pornit in adevar din sufletul nostru.
In vremile a caror amintire nu s'a pastrat
decit in chip cu totul neindestulator, in fruntea
poporulul nostru nu stateau boierl, ci alt1
cirmuitori i indreptatori, cari nu parasisera
intru nimic haina i firea teraneasca. Ef aspundeail celor doua nevoi marl ale oricarel
societatl : impartirea dreptatil i calauzirea in
apkarea terit
7uzi sail cnezI tineail Scaun de dreptate,

incunjurati de c oameni batrinY,, de 4, juratl,
din sate. Numele de
4 cnez s
e luat de la
Slavi, cellalt e, cum se vede, curat romanesc.

Stapinirea unul jude se intindea asupra maI
multor sate, i, fiindca satele erau foarte risipite atunci, ea cuprindea prin urmare un
Tinut intreg, care se chiarna astfel judet. Hota-
rele i numele acestor vechl judete nu s'ail

schimbat nici pans in zilele noastre, i, cind
10
1030
www.dacoromanica.ro
146
Rostul boieritnir noastre
zicem judetul Vilcei, judetul Romanatulut,

judetul Mehedintulut, pomenim Inca pe acei
jurt at Rominimit, cari s'ail chiemat Vilcea,
Romanat i Mehedint.
Jude le era statornic. Nu tot atita sigurania
putem avea in ceia ce privete statornicia
mat marelui sail, caruia i se zicea cu cuvintul
slavonesc Voevod, care inseamna capetenie
de c:qtire. Cnezt intilnim in multe locum, i
in vremile for bune i in cele rele ; Voevort,
din potriva, se cunosc numai putint. Unul
statea in Ardeal, altul in Cara munteana de

dincoace de Olt, citiva jurt cu putere de
Voevod s'ail ivit in Oltenia; dupa ce Ardealul
a intrat in stapinire ungureasca, Voevozia de
acolo a scazut i s'a pacato0t, ajungind pe

aceiai treapta cu cnejia sail cu judecia. Si pe
aceasta vreme judele nu mat era alta decit

un biraii de sat, un Vataman sail pircalab
(cuvintul d'intaitl se intrebuinteala in Ardeal, fiind luat de la Unguri, al doilea e rusesc i domnqte in Moldova, cel de-al treilea e obinuit la Muntent i insemna la inceput capitan de cetate).
In veacul al XIV-lea, cind s'a intemeiat
Tara-Romaneasca
i apot i Moldova,
nu
mat erail decit Voevozi i cnezi in Ardeal,

cazutt de o potriva cit se poate de jos, iar,
dincoace, locul juzilor il luase cite un singur
www.dacoromanica.ro
Rostul boierimir noastre
147
Voevod, care izbutise a rapune pe tots ceilalti i a-1 inoteni pe rind: Voevodul din
Arge, pe plaiurile muntene, iar in vaile riurilor Suceava qi Moldova Voevodul din Baia,
stramutat apoi in oraul Siretiulul i in cetatea Sucevel.

Mai toate arzamintele noulul Stat mol-
dovenesc au fost luate de la Munteni, iar
Muntenil, din partea lor, be imprumutasera.

de la Bulgari (nu atit de la Sirbi). Nici acetia
in urma nu le nascocisera insa de la dinii,
neavind pentru aceasta priceperea i cultura
ce ar fi trebuit. Ele veniail, printr'o inceata
decadere, de la Bizant, adeca qi ele, ca multe
lucruri din trecutul nostru, de la Roma veche,
insa numal pe aceasta lungs cale de imprumut.
Boieria se afla printre aceste arzaminte

imprumutate. Si numele de boieri' i numele
multor boieri i indatoririle celor mai multi
dintre diniI yin de la Bizantino-Bulgari.
Cel d'intaiii Domni munteni aveaU pe
Tinga din01 boieril ce urmeaza :
Un Ban. Bania era aceia a Severinulul,
Tinutul unguresc dela Apusul terii. .i cetatea Severinulul i Banul de acolo gi moneta
zisa. (ban, a dregatorului acestuia ostarsc
yin de la Unguri, cuceritori de pamint rornanesc i in aceasta parte. De pe la 1300,
Domnii Terii-Romanqti, cari inlocuisera pe
www.dacoromanica.ro
148
Rostul boieritnif noastre
stapinitorii olteni de pe plaiurile Vilcel i

Gorjulul, capatara qi Mehedintul $i partile
esului, cu pescariile de la Celeiu, care fusesera ale regeluY unguresc. In aceasta parte
e'l cirmuiail ca Domni, dar 41 ziceail Bani
ca sa multameasca pe puternicul for vecirt.
Avind insa necontenit de lucru dincoace de

Olt si, pe de alts parte, trebuind sa asi-
gure bine o aqa de pretuita stapinire ca a

Severinuldf, el arzara acolo un Ban mic
in numele BanuluT celul mare, care era Voda.
insui.
Era lucru firesc ca i Domnul nostru sa.

aiba un Logofat, ca si TariY bulgareti i
imparatii BizantuluY, Roma noun, Numele
sau grecesc it arata ce trebuia sa fie : ace}
care ccuvinteaza, innaintea Domnulul sE
care ccuvinteaza, in numele lul, acela care
aude pentru Domn i prin care vorbeteacesta. Domnul avea, intre drepturile sale,
nemargenite ca numar i intindere, i pe
acela de a intari prin (carp domneti, sad
dresuri, (de aid cuvintul drepitor, funccionar) orice stapinire asupra pamintului..
Aproape in fiecare zi se dadeail asemenea

carp, si ele porniail de la Logofat, care
avea supt poruncile sale pe top diacil sail
scriitoril de hirtiT.
Vornicul e stapinul iCurtiii (dvor in-
www.dacoromanica.ro
Rostul boierimii noastre
149
seamna in slavoneste Curie) i dregatorul

judecatilor. Domnul a strins puterea juzilor
de odinioara, el e acum singurul izvor de
-dreptate ; spre Scaunul lul e deschisa calea
orisicui, chiar si a celul mai de jos si
mai nenorocit. De cele mai multe ori, el

insusi asculta si hotareste, la Curte, pe un
cimp de cdreptate,, ca acela de la Suceava,
unde a fost intimpinat S, tefan-cel-Mare de
Cara care si-1 voia Domn, sail si in deosebite rase ale Domniei lui, unde vine i
pentru aceasta impartire a hotaririlor. Lamuririle le da insa Vornicul, si atunci, cind
Domnul are mai putina pricepere si indrazneala, el poate fi acela de la care pornete
in adevar hotarirea.
Ca al treilea boier poate fi privit Postelnicul. Numele lul aminteste pe al dregatorului roman intitulat firaefectus cub i culi. El
se chiama ca sta linga fiatul Domnului,

in camara, in odaia luT. Aceasta inseamna
mai pe inteles ca Postelnicul tine tainele
Domniei. In sama luT sint legaturile cu
strainii i de la un time cu stapinii de peste
Dunare : Turcil. La porunca lul e Userul,
care lasa intrarea la Domn.
Vistierul sail Vistie.rnicul s'ar putea lupta
pentru locul al treilea cu Postelnicul, a carui
chemare a fost aratata. Cum it arata nu-
www.dacoromanica.ro
150
mele, acest boier are grija Vistieriei. Odata.

era una ingur5, i pentru tars i pentru
Domn. Vistierul se ingrijia ca birarii i
dijmarit sa strings, bind i dijmele i purta
de grip. cheltuielilor Cm-tit sau cheltuielit
de oaste. Mat pe urma, el avea apot
in
sama lui stringerea i plata karaciului pe

care Cara -1 datoria in fiecare an, la April,
haznalei imparatiel turceti.
Cind s'a facut insa despartirea Imre veniturile Domnulut i ale terit. adeca abia
in al XVIII-lea veac, cele d'intaiiI trecura.
supt ocirmuirea CcimaraiuluX domnesc, ne-
aparat un boier mult mat putin insemnat

decit Vistierul.
Pentru ajutorul Vistierulut intaiu, al Vistierulul i Camaraplut pe urma, sint Carna-
ra0 de ocnci, cari ingrijesc de aceasta ramura a veniturilor domneti, vamepi de la

toate hotarele, cari ieail in arenda acest
drept al Voevodului, vama de hotare, dar
nu i vama din launtru, a tirgurilor (zis6. in
Moldova pirccildbie sail mortasifiie), ccimd-
natz? puV intaiu pentru dijma de ceara,

(numele lor, slavon, vine de la camen,
epiatras de ceara), dar mat pe urma strin&off at veniturilor de la circiume.
Pentru oti acuma este Sptitarui. E cel
care poarta spats, spada Domnulut linga
www.dacoromanica.ro
151
acest stapin in zilele cele marl de ()vete

alaiurl. La razboiii plecau intaiu numal
stratornicz?, al caror nume, alcatuit din
grecqte qi bulgdreqte, inseamna general.
Pe urma insa, purtatorul spate domneqtI la

Curte purta spata terii in lupte.
Tarziii de tot, adeca tocmal supt Mihal
Viteazul, se mai aclaug-i in sfirit un dregator militar, Aga. MihaT intrebuintase i
ostav turd, beliii, qi pentru a-1 stapini tre-
buia un Turc, al caruI titlu e acesta de
Agd, obiqnuit la Constantinopol, unde ininseamna once ofiter al Seraiulul. Dupd

moartea lul Mihal be0iiI se risipira, dar locul de Aga ramase : acuma-1 capaiati boierl
de tara. Matel Basarab a fost intaiu Aga
pe linga all Domni. Se pare ca grija Aga's(

era sd pazeasca, persoana sfintita a Voevodului. La urma, sarcina sa era numai aceia
de a pazi linitea in oraul de reqedinta,
ajungind astfel un Prefect de politie. .Feitrarul are paza fatrilor, a corturilor deci i
a tunurilor, iar asupra tururor osIndelor e
Armaful, capetenie de calal.
Domnul mai avea linga el trel boierl,
cari indepliniau numal functil de Curte. Mal
bine ar fi sa se spuie ca, el eraii chemag

sa le indeplineasca, de oarece cite un biet
Voevod fara statornicie, faro. avere, lard'
www.dacoromanica.ro
152
ragaz, nu putea sa alba gindul numal la

acele marl petrecerl domneti in care-0
aveati firete locul dregatorii de ceremonil
i de alaiurl.
Pdharnicul da Domnulul sa bea. El are

grija pivnitilor i a viilor domneti. El va
fi strins poate vindriciul,
veche dijma
pe care o datoriau Domniei toti stapinii

de vii.
Stolnicul (de la slot, masa) da Domnulul
sa minince ; camarile Curtil sint in sama
lut i la dinsul yin carele care-sl revarsa
incarcatura in hambarele Domnulul. El e

ajutat pe urma de Illea'elnicer, care pune
masa, de Clucer, pazitorul depositelor de
hrana, de Su/ger, macelarul Curtil, avind
grija carnurilor, de 7iinicer, care ingrijqte
de jilnica grinelor, de Filar, care tine cuptoarele de pine.
Iar Cornisul, al carui nume vine de la
comes al Romanilor, comite sail conte, are

in sama lul cail domneti, povodnici i telegarl, cari niciodata n'ail fost multi, cit
timp Domnia noastra a fost neatirnata i
razboinica.
La inceput insa alcatuirea aceasta era

foarte nedesavirita. Cite un Logof at, un Vornic, un Spatar sari un Stratornic, unVistier erail
totdeauna. Ceilalti puteail lipsi, i in adevar
www.dacoromanica.ro
Rostul boierimil noastre
153
lipsesc in cele mai multe din marturiile de

boieri aduse la car file de hotarire ale Domnilor. tncetul pe incetul s'aii adaus apoi dregatoriile ajutatoare, ale caror nume sint de
cele mai multe on romane0
arata deci
ca si functia for a fost orinduita intaiii
supt inriurirea strains, poate, dar nu dupa
modele straine, gata facute.
II.
Moldovenii au primit toata ierarchia boiereasca munteana. Schimbarile pe care i
adus sint numai de o insemnatate

mica. Cele mai vrednice de luare aminte
sint acestea:
in Moldova se simtia nevoie de doi Vornici pentru judecatile cele multe : aceasta
s'a intimplat indata ce tara si-a atins hotarele firesti si a ajuns sa cuprinda un mai
mare numar de locuitori. Tara-Romaneasca,
cellalt principat, nu era, de sigur, mai mica,
dar aici Banul oltenesc din Severin, stramutat apoi la Craiova, dupa ce Ungurii au
luat innapoi cetatea, ca s'o lase sa cads in

mina Turcilor, Banul acesta, stapin cu multe
drepturi asupra teril apusene, Linea i jude-
cata lui deosebifa, de la care numai rare

on se facea apel la Domnul din Arges,
Tirgoviste sau Bucuresti. In Moldova, fusese
www.dacoromanica.ro
154
Rostul boierimiI noastre
un timp, intre Alexandru-cel-Bun i Stefancel-Mare, o impartire in cloud a principatului, o Tara -de -sus, cu un Domn qi o Tarade-jos, cu altul. Cele doud impArtiri aveali
contiinta de acest trecut deosebit i in
multe lucruri nu samdnail desavirit. Astfel
s'ati facut doi Vornici, numiti dupa numele
acestor cloud Teri.
Spataria n'a pdtruns in Moldova deck
dup5. anul 1 600; cel d'intaiii care va fi aezat-o, dar deocamdata ca o boierie mai putin insemnatd, va fi fost Radu Mihnea, Domn
de obirie munteand i care domnise intaiti
dincoace de Milcov. Pe lingd aceasta, el
era un om pompos cdruia-i placea sa. aibd
o Curte cit de mare, cit de stralucit imbrdcatd, i (lac:lea petreceri cimparateti,, dupd
moda Constantinopolei Turcilor, in care tra-
ise citva timp si pe care o cunotea foarte

bine. Stratornici pentru o0 nu s'ail pomenit aice nici-odatd. in schimb jucall un rol
mare in Moldova, dupd, arzarnintul lul
Alexandru-cel-Bun si Stefan -cel -Mare, boierii
din cetati, cdpitanii lor, cari se ziceati pir

cdlabi; cei mai insemnati dintre ei stateati
la Hotin de-asupra Nistrului, la Roman, cetatea lui Roman-Vodd, la Neamt, o i mai
veche cetate, la Chilia de pe Dundre i la

Cetatea-Albd, de la limanul Nistrului, care
www.dacoromanica.ro
155
faceati zid la Miaza-zi impotriva celor mal

primejdio1 dtynani. AItl pircalabi, ca aceia
din Bazar', din Craciuna, nu se aduc innainte
ca marturT in cartile domne0. In sfirit, la

Suceava, unde statea Domnul, nu era un
pircalab, ci numal un Portar, pazitor al portilor.
Cit timp Suceava a fost o capitals, s'a

pastrat Portarul el printre boieril cel marl.
Cind insa, de pe la 156o innainte, Domnia
a trecut mal mult la Ia1, unde nici-odata
n'a fost un pircalab, ci numal un Vataf-Mare,
ca
in mice cetate neintarita, Portarul de
Suceava qi-a pierdut rostul. Acuma insa, an
de an navaliati in Moldova Cazacil, ca un

un blestem dumnezeiesc, ajutindu-se cu doritorii de Domnie, ca sa prade Moldova.
Cazacil aveati in fruntealor un Hatman. ah,
Hatman cazacesc, statu in IV grin 1577-8,
ca boier al lui loan Potcoava, Damn cu

hapca al terii. Dupa citiva anT se gasi de
cuviinta ca Moldova sa-i aiba statornic Hat-
manul. Pentru a nu se face Inca un boier

mare qi a se 'Astra vechea rinduiala a dregatorilor, ce se pazia acum cu sfintenie, tinindu-se, de pilda, pircalabi de Roman dupa
ce de mult nu maT era in Roman o cetate,
se adaogi Hatmanulul qi demnitatea de
Portar al Sucevel.
www.dacoromanica.ro
156
Numai dupa. t 65o Moldova i-a avut Aga :
de buns sama supt inriurirea unor Domni

can veniati de peste Milcov si nu voiati sa-
schimbe in tara cea noua. infatiarea Curtil
cu care eraii deprini. De la i 600 innaint'e,

Tatari stateall in Basarabia de jos, neam
neinfrinat i salbatec, care nu tia de hotare.
Aid trebuia decl o paza statornica, si pentru
a se da capeteniei strajerilor, care trebuia sa
fie un bun otean, un titlu in stare sa impuie
vecinilor pagini, el fu numit cu cuvintul turcesc care inseamna general: Serdar.
Moldova avea mult maT bune i maT multe
vii domne0i decit Tara-Romaneasca: la Cot-
nari, la Hirlati, la Hqi, la Iasi, la Tecuciii,

la Odobe01 erati podgoril vestite. Aid
Paharnicul era tin boier mult mai pretuit
i mult maT impovarat de lucru decit la
Munteni. El avuse odinioara ca ajutor pe
filoscar (de la placed); pe urma sarcina acestuia trecu asupra CupariuluY (de la cupii).
Un Mare-Pivnicer statea la Cotnari, avind

grija dealurilor domneti.
Bania fu stramutata in Moldova abia

dupa 1700, supt eFanarioti,, prin urmare si
ea ajunse numal intru citva la inaltimea boieriel celel marl.
www.dacoromanica.ro
157
Schimbari se adusera boerimil romAneqtY,
unificat6 acum aproape cu totul ca nume i

atributii, din trel puncte de vedere, i anume :
indoirea, intreirea, inmultirea sarcinilor, apoi
imitarea datinelor turceti.
Mai tirziii in sfiqit se intemeie ling& boierimea mare cu titlurl o boierime midi de
munca i de citig.
Inca de timpuriii incep sa apara boieri

de mai multe trepte. Chiar din veacul al
XVlea cutarui boier i se zice prolovisiier
pentru a se deosebi de alti Vistieri mai
mid, Vistieril al doz./ea. Domnil din veacul
al XVI-lea, mai ales cel din Tara-Romaneaset, dar i cel din Moldova, cari aveati totul
o boierie mai bine orinduita, pun in mai-tut-file hrisoavelor innaintea dregatoriei sfetnicilor for calificativul slavon tVel,, adeca velichi,
mare. Mai tirziii Ins., pe la 1700, printr'o.
imbogatire qi prefacere a rangurilor, Moldova intelegea alt ceva prin boierl mart
decit aceia cari aveati o asemenea calificatie.
Dimitrie Cantemir, inv5tatul Domn care a

scris pe larg despre toate imprejufgrile moldoveneti de pe vremea sa, deosebete intiiii haler& de sfat, opt la numar, cel mat
marl, apol hoierit de Divan, Stolnic, Comis
www.dacoromanica.ro
158
Clucer, Serdar, Sluger, Pivnicer, Pitar, Satrar,
Arma, User, Aga i pe linga eT un boier

al doilea, Postelnicul, un boier at treilea,
Logofatul, i un capitan al clarabanilor sau
trabantilor pentru paza Domnulul; Vamepl
i Caminarul se adauga la aceasta treapta.
Fel de fel de boierT cu titlurT de cal doilea
i al treilea, facapol eboierimea a douap. Iar
intre boierina0T ce inchid iragul, se afla Cuparul, Camararl-cel-Mare, vatafil de aprozT,
.carip azesc i chiama la Divan, cel de copil,

fiaja Domnulul, Pivnicerul, toate felurile de
Carnarqi (de dulceti, d'innuntru, de lumini,
cu grija luminatuluT Curtii). Candidati de
boierina0 sint apol aceia, mal mult tiaerl,

can start supt poruncile vatavilor i
-kart numele dupa at boierilor, cu un diminutiv : PaharniceT, Stolnicel, Armari, . a.

La inceput se indoiesc dregatoriile care
cer mal mult lucru: Logofetia, Vornicia, Postelnicia qi Vistieria. Apol se urmeaza cu mal
toate celelalte, pentru a se ridica tot mai

multi la cinste, pentru a se imparta0 cit
mai larg de rangurl i slujbe boierimea de
tars cai cea straina,
a favoritilor dom-
ne0I. Pe vremea lul Vasile Lupu era in Mol-
dova numaT o demnitate de o singura

treapta: Spataria.
inmultirea slujbelor qi titlurilor vine din
www.dacoromanica.ro
Rostul boieri mil noastre
inmultirea
urmailor
de
159
boieri cari nu
puteail fi lasati sa. cada intre terani, dar qi

din alte motive. De sigur ca era acum, in
nite tell mai bine locuite, cu mutt mai mutt
de lucru ca innainte. Dar inriuria pe linga
aceasta privelitea orbitoare a vietii de Curte
constantinopolitane, care venia de-a dreptul
din bizantinismul cel aa de roditor in slujba1 netrebnici i in titulary nevrednici. Dom-
nil ce veniail in Scaunul moldovenesc sail

muntenesc cunoteail mult ma( bine stralucirea Curtis imparatqtY i credeail de datoria for sa se apropie de dinsa, innaltindu-se
astfel, pe aceasta singurr`cale ce li stAtea
deschisa, in ochil supuilor tor.
Cind, dupa Domnii crescuti in Rasarit,
venira altii, de natere din acel Rasarit si
prefacuti cu totul de dinsul, atunci slujbele
turceti venira cu numele for chiar. eFanariotil, all inmultit peste orice masura i
cuviinta dregAtoriile Para de folos. insa if
indemna la aceasta i grija ce aveail pentru
atitia: casnici straini cari veniail cu dinii
i cari, daca nu puteail intra in Sfatul politic
sail in Divanul de judecatori, eraii bunt pentru asemenea trebi ca tinerea ibricului de
spalat sail pAstrarea luminarilor de sail.! Curtile din Iai i BucurqtY all acum un numar
de boieri de moda turceasca, cari sint: P cr-
www.dacoromanica.ro
Rostul boierimiT noastre
160
tarbaa, muhurdarul, pentru pecete, divicta-
rul, pentru calimari, becerul, pentru bucktarie, icT- ciohodarul pentru ghetele i papucil
Mariei Sale, caftangiul pentru hainele aceluiai stapin, mabeingiul pentru odaia de lucru i toate hirtiile lui, ciamaOrgiul, pentru
albiturile lui Voda, cafegi-bap, pentru cafeaua princiara, erbecciul pentru erbete, buhurdangiul pentru mirodeniile de odaie, de
barbs sail de rufe, cibucci-bai, pentru ciubuc, ibrictarul, pentru ibric, pechirgi-baa,
pentru pechir, ciohodarul cel mare, pentru
paza., sofragiul, pentru sufragerie, berber-baa
pentru barbs, cavas-baqa pentru cava01 de

straja, samdangiul pentru luminAri, si Inca
citiva.
Acum insa. pang i boieriile cele mart sint

inmultite. Tara-Romaneasca. are ca si Moldova
dot Vornici; i se &II i dot Logofeti, Meindu-se o Tail-de-sus la Rasarit i o Tail-de-
jos la Apus. Ba mat infilneqt1 un VornicMare al treilea i al patrulea Mare-Vornic,

chemati in rangurT de un bun cirmuitor, Alexandru Moruzi. Inca. un Mare-Vornic are
Cutia Milelor, din care se dart anumite aju-
toare la fete alese, dar cu avert scapatate.

E in stirit un Vornic de Politie, care iea
o parte din sarcina Agai. Ca al treilea Logofat se adauge cel de obiceiuri, creat pe la 1 7 74,
www.dacoromanica.ro
--"
!'!
teSerersr .z
Mihal-Voda Stitt' al II-lea, Domn in Moldova (1819-21) (dupa Gion, Istoria Bacuregilor 1.
www.dacoromanica.ro
pentru a pastra datina.
161.
Muntenil atiacum
un Hatman, acel al Divanului, mai mare peste
.5i
aprozi si dregatorii cel marunti al judeckti-
lor. Postelnicul tot se mai numeste, dar

acum intimpinl si un Logork al Pricinilor
Straine. De toate, sint acuma sese clase, bine.
borarite, si e aproape cu neputinta ca omul

cel mai vrednic si mai muncitor sA innain-
teze de la treapta a sesea, in care se in-
gramadesc zapciii putin pla,titi, cari iese innaintea oaspetelui strain in nadejdea bacsisuluT, papa la treapta intaiu, undo se rasfata
trufai, in ]argul lor, cel mai marl din bore
rime, ap numita protipendadA, care nu mai
cuprinde insa numal cinci membri, cum spune.
numele, ci nu mai putin de eisprezece in

Tara Romaneasca.
Cele ese clase ale boierilor nu cuprind

ins numal pe cel ce se afla in slujb4, ci
Inca si pe cel cari au avut slujbe. NumaruI
acestora e foarte mare. Domniile se schimba
des, si, in rapedea for preurmare, o multime
de oameni ajung sa guste cinstea dregAtoriilor. "'Ana la moartea for el ramin boieri.
Fiji for vor fi privitl ca feciori de boieri,
urmaii tneamurlD, si nu vor putea fi pust
intr'un rind cu locuitorii obisnuiti al tent

Boierii nu pot fi batuti decit de Domni, cu
topuzul, care ucide une off, dar nu necinsteste
tt
1030
www.dacoromanica.ro
162
Rostul boierimif noastre
nici-odata ; el nu pot fi uciI prin treangul
hid al spinzuratorii, ci numal prin sabia stralucitoare a ostailor ; in ceia ce privqte da-
toriile catre Stat. ti nu platesc nici birul,

nici chiar dijma, afara numal de anul cind
un Domn iT incepe stapinirea. fn schiznb,
Domnul poate sa-1 cheme totdeauna la rAzboiii, ca i pe Curtenil Moldovel, cari i el
se ridica de-asupra teranilor, ca i pe Roif
de tall al Muntenilor, ca i pe slujitorii cari

star.' cea maT mare parte din timp acasa i
raspund catre Vistierie un bir scAzut, pentru
slujba ostaeasca ce fac terii, in sfiqit ca i
ost41 p15.titi: darabantil sail dorobantit, numitt dupA. trabantii ardelenT, sail seimenil.
Pe incetul se injghebA astfel, prin perin-
darea in slujbe, prin inmultirea fireasa a

familiilor ridicate de increderea sail iubirea
Domnului, o class boiereasca. 'aria el nu
statea numal in drepturile ce s'ail aratat maT
sus, in faimA, in amintirl frumoase, in odoare
strinse din neam in neam, ci maT ales in moii,
iar, de la o vreme, in moii i in oamenl.

Iv.
innainte de a fi o Tara,-RomAneasca sail
o Tara a Moldovel, erail moii i moieri,
char moli mid i moierT terant Domnil
schimbara aceasta stare de lucruri de fil-
www.dacoromanica.ro
163
teasca saracie, daruind dregatorilor, boierilor paminturi pustiT, paminturl fara stapin,
de care erail destule, i paminturi confiscate.
Aceste pAminturt ajungeail prin danie urice,
adeca erail de acum innainte scutite, ca 0
paminturile manastire0. De aid nu se lua
gloabii sail amenda, nict prifias pentru vitele

ratacite, nici ,s-ugubind pe cei cu -pAcate, nici
su/g-ig sail igs, pentru vitele thiate, nici dijme
pe ot, pe albine, pe mascuri, nict dare pe

vii, rinaricad, nici cibleirilul sau i chilele pe
recoh5., nict dajdea pe produsul pescuitului.
Ureadnicil, dreg-dtori?, a'e)s-uhruainarit n'aveall
ce cauta aici ; birarit singurt iii ridicail birul sau it primiail din mina pircalabilor sail
vornicilor boiereti.
Daca ar fi fost mat multa statornicie, s'ar
fi alcAtuit foarte rapede, i intr'o tars i in
cealalta., o proprietate mare, care putea fi

aparatA de impartire cum s'a facut mat
tirziu
prin calugarirea silita. a celor mat
mulct copii. Razboaiele verice cu strainii
de la multe hotare, dar mat ales multele
razboaie launtrice pentru Domnie all impiedecat aceasta,mat mult in Tara-Romaneasca
insa. decit in Moldova. Au ramas, cu deosebire la Munteni, mulct boieri neastimparatt,
bunt in razboiii, dar cu mult mat ill in pace.
De la o vreme insa, teranul n'a mat putut
www.dacoromanica.ro
161
Kostul boierimil noastre
Linea pe umerl povoara birulul. El si-a trecut
deci moia tut cea mica boierului vecin. in

Moldova, lucrul s'a facut pe nesimtite, far&
vinzare in reguld ; dincoace de Milcov, vinzarea formala s'a savirqit in cea mai larga
rnasurd, cu citva timp innainte de Mihal Viteazul. Boierii izbutira a stringe astfel bogatia de pamint a terii, i Buzetii Jul Mi-
hai ajunsera a stapini peste
treT
sute de
moil. irnprejurarile furs i maT departe prielnice stringerii la un loc a pAmintului; dupa
peirea teranului sarac, urm'a si aceia a celui
insfarit, i Constantin Cantacuzino din TaraRomaneascd, fratii saT, Iordachi i Toma,
din Moldova putura sa-T facd astfel vestite
averT de lanurl i muntT.
Nici prin aceasta vinzare insa, sateanul
nu scapa de greut birului. Boierul veni
atuncT innaintea lul ca ajutator si ilia birul
asupra sa, un an, mai multi anY, gramadincl
datoria asupra vecinulul saIi maT sarac. La
urra, el cumpara pe acesta, ca om, din-
du-1 wee orI pe linga suma datoriel i cite-
va' sute de aspri, moneta cea mica de argint a timpuluT. De aid innainte, teranul
nu maT avu nimic a face cu Domnul: el
d'adu boierulul i dijma pe care o (Muse
Domniei i munca pe care panA atund o.
cheltuise pe tarina sa i pentru folosul sail,
www.dacoromanica.ro
165
Boierii cari au avut pamint s'ati pastrat

in dregatorli aproape neintrerupt. Cel putin
el au facut parte din unele partide ce se
luptaii intre ele
Cantacuzinil cu Balenii
in Muntenia de pe la 166o la 168o

li
au cirmuit in zilele de biruinta ale partidel
lor. Dimpotriva citi s'ail razimat numai pe
bani sail pe sprijinul unor Domni, ail trecut
rapede pe la Curte pentru a se intoarce in
Rasarit sail pentru a peri in nenorocire ori
saracie.
A fost deci pans la Regulamentul Organic doua felurl de boierie : boieria functiei,
care nu aducea si pamintul, 4i boieria pamintului, care trebuia sa aduc6 functia. Boieria cea d'intaiti n'are nicl o insemnatate ;
urmaii ei nu se mai gasesc astazi in stratele de sus ale societatil. Dad. vre-un Domn
fara ruine, ca Nicolae Mavrogheni, a fa.-
cut boieri pe cine au vrut i pe cine n'aU

vrut, daca un alt Domn, innainte de dinsul,
Matel Ghica, a facut in citeva lunl o sumedenie de boieri de cea din urma. treapta,
aceasta n'are nicl-o inriurire asupra dezvoltarii boierimii noastre. Prin asemenea masurl nu se urmaria alt ceva decit capAtarea,
in schimbul sumel platite la Domnie, a
drepturilor legate de insuOrea de boier.
www.dacoromanica.ro
106
v.
O parte din boieril cel nol e intrebuintata in Curti le de judgcaa, depariamentele,
intemeiate dupa 1774 mal ales : este acuma
la Munteni, pe linga vechiul Divan domnesc,
un Departament de Opt, unul de Septe,
unul de Patru (la Craiova), altele pe linga

Spatarie, unde se judeca procesele localnicilor cu strainii.
0 alts parte intra in rindurile ispravnicilor, cirmuifori at judetelor, in rindurile sameilor, stringatori de birurl in acelea0 ju-
dete. Odata once boier era ispravnic, cind

Domnul II dadea sA isftrdveasca ceva, sa
faca o judecata, o hofarnicie, un drum, o
calatorie razboinica de ostal, o suprave-
ghere de cladire, de pod, De la un timp

insa, acest mijloc de administratie nu se
mat Om potrivit. Boieril nu mat primiati
bucuroi asemenea sarcini, i et erail acum
mart i tart.
Constantin Mavrocordat se gindi atuncl
la mazilt, la neamurile saracite ale boieri-
lor, care nu mat puteail ajunge la boierie.

In Moldova, ca 1. in Tara-Romgneasca, li
se uqura plata birulul, fiind supui la o
dajde mat urara, dar in schimb el trebuwww.dacoromanica.ro
167
iau sa se supuie la orice cererT ale DomnieT:
aceasta ramase de acum innainte claiina.

Dar in acela1 timp, pentru cirmuirea zilnica a judetelor se facura isfireivniciile, dup4
modelul dat de Austriaci in Oltenia, cu
vorniciile statornice. Moldova 41 avu qi ea

ispravnicil: cite doi de judet. innainte tineril
boierI incepeati pe linga un ocrotitor maT
b5.trin i treceati apoi rindurile boierinailor
pentru a se urca in sfirit rich de sus.

Acuma ei incep cu un loc de ispravnic,
care invata minte i aduce bans; in acelai

timp, fiindca s'a raspindit obiceiul de a se
da fara slujba titlurile boierilor celor maT
mici, ei sint cinstitT cu astfel de titlurl. Barbu
Stirbei, Domnul de maT tarziti, a inceput

astfel Caminar i ispravnic la Vlaca.
VI,
Regulamentul Organic din 1832 intelegea

sa faca din boierimea noastra un fel de nobilime ruseasca. Se prevedea scutirea de
dart, impartirea in clase, titlurl in legatura

cu orice functie i o parte hotaritoare in afacerile StatuluT.
Regulamentul n'a trait insa dectt vre-o

douazeci de anT i a facut loc epocel luptelor constitutionale din care s'a desfa'cut Statut
_romin de astazi.
www.dacoromanica.ro
168
Am vazut ca tinara boierime de la 1830-40

a inceput epoca noua. din literatura noastra..
mare sail mica (BraAceia1 boierime
tianu, Rosetti, faceei parte din boierimea
mica) , a stapinit un timp i cimpul politic.

Asta,zi nu mai este ap. Clasa cea noua, ridicata din mijlocul locuitori or oraelor mai
ales, in parte insa i dintre sateni, clasa
numeroasa i energica, iea repede de tot
locul boierimil.
Acesteia it rarnine insa o mare parte din

proprietatea rurala, numele i traditiile bune
(celelalte pot fi uitate). Aceasta motenire
impune insa qi o datorie. Boierimea romaheasca nu are datoria de a conduce risipa
vietii sociale, ci de a sprijini din rasputeri,
cu once jertfe, agonisirea prin munca a culturil neamului de viata cdruia e strins legata
viata ne2murilor lor.
Dintr'o istorie a literaturii ungure0 extrag
aceste rinduri
,La adunarea d etala din 1825, Paul Nagy
vorbi in potriva aristocratiei instrainate i,
accentuind datoriile magnatilor, li impunea
sarcina de a ocroti literatura nationala ridicind o Academie de tiinti i arte. Dupa
cuvintare, se ridica tinarul comite Stefan
Szechenyi, atuncI capitan de cavalerie, i
www.dacoromanica.ro
169
palid de etnotie, in mijlocul adincil taceri,

oferi solemn venitul sail pe un an intreg :
6o.000 de florinl. . . Cu lacramile in ochi se
innalta apol bAtrinul baron Avram Vay, cu
oferta de 8.000, contele Gheorghe Andrassy,
cu 10.000 i contele Gheorghe Karolyi cu
q.o.000: el fura deci cel patru intemeietori).
Academia Romina a facut-o insa Statul,

deci contribuabilul, saracul. A imbogatit-o
intliU un Grec, Zappa. Citiva, foarte putini,
boierl i -au dat ceva dufiti moarte. Cartile
romaneti se vind Inca intre saraci. Revistele
cele bune, nu cele ce ceresc i lingursc,

gasesc banul cu care se tiparesc la preoti,
la invatatori, can n'ail nici-un bulgare de
pamint, la studenti, can abia ail o haina sa
puie pe eT, la functionarii ce traiesc de azi
pe mine.
E o datorie de onoare pentru purtatorii
celor mai vechi nume romaneti sa nu mai
fie aa. Si cuvintele frumoase singure nu mai
folosesc, cad prea all fost spuse des.
www.dacoromanica.ro
VI.
FARMACIA IN TARILE ROMINE
www.dacoromanica.ro
Farmacia in terile romine.

1.
Numele ce se dail la Rominii de pretutin dent loculuT de unde se impart mijloacele

pentru alinarea durerilor trupulul i acelul
-care face impartirea dovedete vechimea farmacieT in terile lor. Dar el arata in acelaT
Limp ce erati cei d'intiiii efarmacith. Spicer,
spiterie vine de la sfieziario, speziaria, forme
italienetY vulgare pentru speziale i trafleo
di spezie. In coloniile italiene aezate in
preajma noastra, in Crimea, a carer coastA,
cu
stralucita el capitals, Caffa, se afla in
mina Genovesilor, vindea astfel i leacurl,

in 1381, Anton spiterul, cAnthonius spetiarius,. Colonitii genovesT din Pera Constantinopolei aveail i la 1403 spiterul lor.
Dar eT desaceaii in acela timp cu medicamentele
care erati toate simple, fabricate
t fructe 1611.gata, i nu cornpuse anume
www.dacoromanica.ro
174
Farmacia in Teri le Romine
rite, (fruits-confits, confetti), qofran, zahar,

scortipara, sosuri (salsa) qi erbet, precum
1 vinuri straine. Numele de sAeziario vine
de la specie, species, supt care se intelegeau
in evul mediu mai ales mirodeniile, plantele
colorante, condimentele
deci, innainte de
toate, piperul --, care se aduceati din Orient,
din Indii, prin Asia Mica i Egipt. Inca in
secolul al XVIII-lea un dictionar italian explica ast-fel cuvintul speziale: ecel ce vinde
speciile i compune medicamentele ordonate
de medic., i adauga cuvintul latin : aromatarius : vinzator de mirodenii.
Speciile se zic pe frantuzete epices, iar

i spiterie erail
la inceput acela0 lucru, deposit de marfuri
ipicier e bAcanul. BAcanie
coloniale.
Dintre cele doua atributii ale espiterului*,

s'tramoii notri pretuiali mai mult, mult mai
mult, pe acea mai putin innalta. De leacurl
invatate ei n'aveail nevoe, fiindca, erail babele cu buruienile lor. Dec( pentru mirodenii,
vapsele vegetale i zaharicale rasAritene s'ail
intemeiat in orarle romh.netT mai mad,
tspiterii,, de tspiterii, veniti din Crimea
genovesa.
Cind Domnul Moldovei sail' al Terii-Ro-
m4nqtf, cind vre-o rud4 a lul, cind vre-un

boier mare erati bolnavi, babele nu erad
www.dacoromanica.ro
175
intrebate singure, ci se chemau medics sail,

cum se zicea atunci, cu un cuvint slavon
luat pe calea literara, vracI. Unil eraii din

Ardeal, Sal, altil din Crimea, Frinci', sail
chiar din Italia (Stefan -cel-Mare a fost cu-
rarisit de un medic din Venetia), altil din

Constantinopolul turcesc sail de la Hanul
Tatarilor, Evrel (mai ales Evrel spanioll i
portughesi), ba odata vine, pentru Stefancel-Mare, un medic din Germania, de In
Nittnb erg.
El sosiail cu o mica farmacie, dar ea era

foarte neindestulatoare. Stefan cel-Mare era
silit sa trimeata un om anume la Venetia

ca sa faca acolo ieacurile pe care i le prescrisese medicul sail venetian.
Vedem data' pe un barbier-medic din

Ardeal, ca amina cura de ochi a lul Alexandru-Voda Lapusneanu, pentru ca are nevoie
de unele ierburl care cresc in luna lul Maui,
cind se va in toarce din Bistrita Ardealulul,
aclucindu-le. Alta data acelai Domn trimete
acolo
la Bistrita ca sa i se aduca enite
unsorl de chi,. Pe acest timp, Brarvul, care

imprumuta media Domnilor munteni, avea
spited, pe cars -I intitula arornatarius sail, cu
numele apusean cad multi Brarveni in-
vatau 0 calatoriail in Germania. , ajothecarius 0,' pe nemtqte, Abetecker. Aceasta
www.dacoromanica.ro
176
ar fi facut in romanete apecci, dar cuvintut

nu s'a luat, fiindca n'aii venit negustoril.
Cite un Domn adesea -orl bolnav, ca Petru
Schiopul, Linea in chip statornic medicul sail
pe linga el, dar de un farmacist venit din
Ardeal nu se pomene0e.
In sold, in razboaie, in pribegie, RominiT
aflaii ce e o apoteca, saseasca, polona sail
germana, dar nu li se parea ca aa ceva
ar putea fi stramutat i la el. De la o vreme

i vechea spitarie-bacanie inceta. Turcil gonisera pe Ita Hera din coloniile for rasaritene.
Dupa ce se facusera stapinI i peste terile

noastre, el impusera pe incetul obiceiurile
for in multe lucrurl. Dar la din .'i1 cine vinde
coloniale, bacalul, n'are i ierburl i siropur!
i prafuri. Acestea privesc pe medic, pe
hechim, care e i farmacist. Decl avuram i
nol vinzatorl de zaharicale, condimente i

aromate, carora, dupa cuvintul turcesc, Moldovenil li zisera: bacall, iar MunteniI : dccad, pe cind leacurile ajunsera a fi doftorii,
fiindca be prescria i le prepara tot
e dof-
to rul 1 .
II.
fntemeiarea spitalelor deschide o epoca
noua pentru farmacia in lerile romane0.
www.dacoromanica.ro
Farmacia in Teri le Romtne
Cel
177
a fost intemeiat in Domnia
luT Brincoveanu. Cuvintul sj5ital e grecescul

crrrraXt, dar Grecil au reprodus numal in limba
for pe italienescul osj5edale, i el au cunos-
cut aceste arzaminte ale iubiril de oamenT

i mileT prin spitalele italiene, adeca venetiene. Supt o influents italiana i venetiana
dea s'a facut intiiul spital romanesc, al Coltel,
in care s'a arzat i o e spitarie D cu a felurite leacurl i felurl de buruiene tamaduitoare Brincoveanu avea la 1702 dol media grecT, Pandele qi Ianachi, gi unul efrantuz), care era hirurg, sail, cum se zicea
atunci, c girah, . Pe linga dinil insa Domnul platia de o bucata de vreme pe Jacob
Pylarino, de loc din Smirna, dar care invatase in Venetia i putea fi socotit ca Vene-
tian; el a scris in latinegte o carte despre

vaccina. tDoftorul Iacov, aduse de sigur
cu dinsul i un sfiiter, un
spicear zice
condica de socotelT a luT Brincoveanu; espi-
cearul, merse cu Voda., care era bolnav, in

alatoria la Adrianopol din 1703.
Nu se poate spune daca urmail lul Brincoveanu au avut qi el = spicearii, for ; orlcum, eT eraii numal aT Curtii. Ca spiteri al
Curtil in Moldova erati la 1763 un anume
Toma i Antohi.
1030
12
www.dacoromanica.ro
178
Dar in aceasta epoca razboaie se poarta

pe pamintul nostru, i ele aduc otiri apusene, germane in Tara-RomAneasca. a Spite-
rul, i cdoftorul, neamt, espiterul, i t doftorul, grec cu diploma din Germania nu

apar Inca, dar la 1752 Grigore-Voda Ghica,
Intemeind la Bucureti spitalul Pantelimon,
adauga., pe lin0. medid, un a spiter pentru
facerea i lucrarea doftoriilor 3 , i chiar un
erborist, tun om anume, ce tie i cunomte
ierbile cele de treaba doftoriilor, care la
vremea for sA fie dator, dupa semnarea doftorului i a spiterului, a le culege i a le
duce la spiterie2. Spitalul Sf. Spiridon, intemeiat la Iai putin mai tirziri, ii avea i
el spiteria. Craiova avu i ea, ()data cu spitalul, spiteria spitalulul.
Peste citiva ani se face Inca un pas. Speculatorl, can capata5 prin stAruinte un monopol de la Domnie, intemeiara spiteril particulare. Cea d'intiiii apare la Bucure0, in Hanul
Serban-Voda, i o tinea un Armean, Hagi Chiriac Arbut. El ovindu apol prin 1776 until medic, care pare A. fi fost Frances, Joan afant.
Pe atunci domnia. in Moldova Grigore

Alexandru Ghica, i intre multele sale facerl de bine, inspirate de curentul filantropic, filosofic al Apusului, e i orinduirea 'celul
www.dacoromanica.ro
Farmacia In Teri le Romine
179
d'intii5 medic de oral. Odata cu * doftorul

obstil,, milostivul Domn crew si tspiteria
Nth, in Iasi, pe care toti urmasii sai o
lasara cu veniturile el. In Tara-Romaneasca
aceasta sarcina. o aveail medicil de spitale.
Si, pe cind in Iasi espiteria obstii, era asigurata. ca. nu va avea concurenti, cele din
Bucuresti se inmultira asa de tare si asa de
liber, incit luminatul Domn Alexandru Ipsilante trebui sa li impuie la 178o controlul
arhi-iatrulia, adeca mediculul primar al spitalelor, pentru ca A nu mai Arida deck
preparate proaspete si bune, si dupa reteta
mediculu '1. Inca si in acest timp, adevaratul spiter avea cunostinti medicale asa de
intinse, incit la nevoie el putea sa fie numit ca urmas al doftoruluT sail egerahului,,
ale caror retete le tacuse papa atunci.

In Martie 1785, Alexandru Ioan Mavrocordat, Domnul Moldovei, iea masuri noun
pentru espiteria obsteasca a politii, din Iasi,
care va fi (in fata ulitilor,, adeca la strada.
In August urmator, el uneste spiteria aceasta
cu a spitalulul Sf. Spiridon, dind farmacis-
tului cu aceste indoite atributii leafa de 25

lei pe luna si orinduirea scutiril de vama
pentru t doftorii, .
Acum eraii iarasi si spiteri cu spiterii particu-
www.dacoromanica.ro
180
lare; ceY munteni nu sint cunoscuti; asupra celor
din Iasi avem destule tir1. Cel mai multi.

erail Nemti, sau i cite un Evreil botezat.
Seria o deschide Anton Feyrman saii Faierman, care facea parte din categoria dint
urrna ; Il aflam i in 1763 i in 1758 chiar.
El avea drept vecin pe medicul Lockmann,
qi fiul acestuia, Ioan, se facu spiter. Si fiul
lui loan se intilnete ca spiter, in 1819.
A fost o adevarata dinastie de spiteri ierni
Lockmann : cel din urma a murit daunazi,
foarte batrin.
intre eT rasare qi un Italian, Venetianul
Alexandru Venier, care Incepu a servi terii
supt Mihal Sutu cel d'intiiii, cu calfa i alte
trel slugi, i care era in picioare la masa
sa de lucru in 1816 ca Serdar, adeca boier
de treapta a treia. Contimporanil saT munteni erail Safant, de care a mai fost vorba,
Germanil Miller, Ruth, Frith, Roth, Mihaly
si Grecii Nicoli, Gioanu, Andrei. De la
1800 se adaugi i Levantinul Iosif Raimondi,
al carui frate ajunse functionar la consulatul
prusian. Iosif i1 avea Inca farmacia la i8i6
BoieriT de pe Podul Mogoraii ii tocmira
deosebit un farmacist in persoana Germanulul Lorenz Dampner.

Din documentele tiparite daunazT de d. dr-
www.dacoromanica.ro
181
Angelescu se vede ce schimbki s'ail mai intim-
plat pAns la data de prefacere a Regulamentului Organic. Unele sint numal de persoane. Farmacia lui Venier o iea Grecul
Costachi Desila. El vazu intimplarile de rascoala i nenorocire de la 1821, i ii suferi
urmarile, ca i colegul sau Iosif Leiter. Un
alt coleg , Polonul Iacob Verojenschi, se
adause in 1826. in Bucurelti, pe vremea

ocupatiei ruseti inceputa la 1828, se abilita
ca farmacist, in 1829, Mihai Eckhardt.
Mai insemnata e crearea de farmacii in

judete. BotoaniT, in Moldova, par sa fi inceput. Grecul Joan Vasiliu avea acolo spiteria sa Inca d'innaintea anulul 1821. La
1827, doctorul D. G. Samurcassi ceru sa
se ingaduie de Domn intemeiarea unel a
doua, pentru ca, din nebagare de seams.
i graba lucratorilor, erati sa se apropie
de up. mormintului doua cucoane, avind
spitariul pus in doftoriile rinduite, in loc de
un dram extract de nuci sadea, cu adaogire
un dram extract masalarita, din care, dupa
rinduita masura, indata
ce au luat cea
au inceput samnile otravei ce are masalarita,
adica ametiala, tremur, dureri cumplite qi
altele Incas Cel d'intiiii farmacist din Piatra
fu Iacob Garocinschi, cel d'intial din Falti-
www.dacoromanica.ro
182
cent', Gheorghe Vasilicovschi, amindoi Galitieni; in Birlad boierii recomandase pe

Grecul medic Nicolae Lafari, dar Domnul
numi pe Germanul Kraus. Alt, din Huffy,

incepu abia supt Mihal Sturza. in TaraRomaneasca abia de la 183o la 1840 apar,
pe linga farmacia din Ploiesti, a lul Kraus,
altele, conduse de Germany, may mult Say,
i de cite un rar Ungur, ca Borocskay,
Benes, sail Slav, ca Tucik ; in Buzati, Giurgiu,
Slatina, Piteti.
Noua i ultima schimbare a fost intemeiarea colii de farmacie romaneti i patrunderea elementulul romanesc bine pregatit in
aceasta, ramura folositoare.
www.dacoromanica.ro
VII,
UN ORA? ROMANESC: BOTOSANIT.
www.dacoromanica.ro
Un ora romanesc : Botopnii.

eBotosanii , inseamnA tirgul lui Boas. Baas
e un nume care trebuie pus araturi cu Bonfas,
cu Moth's, cu Crasn'als, cu Hasn4. Finala
-61 se adAugea la unele nume de oamenl

pentru a face nume noun. Cele de mai sus
vin de la Bontea, Motea, Crasnea, Hasnea
sail de la formele, si mai vechi; Bontul,
Motul, etc. Boas vine deci de la Botea sail
Botul. E un nume care se afla in toate Ortile romAnesti: in Cara Birsei, in Banatul
timisean.
Boas a fost sirtimo,ru/. De la el s'a inceput
vita locuitorilor satulul care s'a prefacut mai

tirziil, destul de tirziil, intr'un lirg. El cu
21 lul a intemeiat acel sat. Asezat intr'un

loc oarecare, departe si de apa cea mare
a Siretiului si de apa cea mare a Prutulul,
intr'un Tinut care n'avea alts bogatie decit
www.dacoromanica.ro
Un oral ronninesc: Botopnif
186
a vitelor, ce gasiail paune innalta i grasa

pe povirnivrile dealurilor de lut ce se introloca aid, satul Botaanilor nu facea sa
se prevada prin nimic un viitor mare. Dar
unul din drumurile cele marl de negot ale
Moldovel lul Bogdan intemeietorul, lul Alexan dru-cel-Bun i lul Stefan-cel-Mare il atingea.
inteun timp cand acest sat mare n'avea

nicT-un fel de insemnatate, TatariT din Crim,
rapezindu-se asupra Moldovel, prin vadurile
rail pazite ale Nistrulul, ii preacura in cenqa
bordeiele, casutele de lemn, acoperite cu
indrila i stuf. Vechea cronica a teril scrie

e in anul 6947 [1434 Novembre in
28, au venit Tataril i ail pradat papa la
astfel :
Botopnis. Numele 4Botoani, a venit firete
din acel de la inceput, Botasani1,.
Satul se ridica intaiii prin arzarea vremelnica a Domnulul in cuprinsul luT. Pe atunci
stapinitoril teril aveau obiceiul de a strabate,

in primavara si varA, toata Cara, fie pentru
a-T indeplini o datorie: impartirea de dreptate i apsararea de dgmani sail de facatoriT
de rele, fie pentru all face placerea cea

mare a vinatulul. Nu putem spune ca. Stefan-
cel-Mare a stat in Botoara. El e totqi

acela care a cladit, la 1496, chiar in preajma
www.dacoromanica.ro
Un ora rornanesc: EkAopinii
187
oraplui de astazi, frumoasa biserica a Papan-
tilor, care a fost ridicaa din ruins. in timpurile noastre abia. Si pang astazT se cetete, In frumoase litere gotice, inramurite
ca frunzele de spin, aceasta inscriptie deasupra uiT de intrare :
tIo Stefan Voevod, cu mila lul Dumnezeti Domn al terii Moldovel, fiul lul Bogdan
Voevod, am zidit acest hram Intru numele

SfintuluI parintelui nostru arhierarhul i facatorul de minuni Nicolae, in anul 7004 [1496],
iar al Domniel lul al patruzecelea curgator,

luna Septemvrie in 30).
Aceasta inseamna a Papauti1 au avut

vre-o legatura. cu Stefan, i aceasta nu poate
fi alta decit alegerea satuluI ca loc de
popas i de odihna din partea vestitulul
viteaz. Daca ne gindim ca la Hirlaii el avea
o iubita, pe acea Marie, care i-a dat un fiU,
Petru Rarel, vom intelege rostul Papautilor
in mijlocul chiar al unui drum pe care Voda
nu-I va fi facut tocmai rar : in adevar, e cam
tot atita cale de la Suceava la Papauti city
este de la P5pauti la Hirlau. Ceia ce era
atund un drum de tars, este i astaz1 unul.

In 1496, Botopni1 trebuie sa fi fost Inca un
sat, care se vedea de la Papauti, dar nu se atingea cu acesta din urma, strins in jurul bisericil
www.dacoromanica.ro
188
Un orn romAnesc: Botopnii
si clopotnitei lul Stefan. Peste citiva ani insa,

,Stefan navalia in Pocutia si o lua pentru citva
Limp ;
granita de Nord a terii era, oricum,
mai bine statornicita decit pins atuncea. Apol,

cu citiva ani in urma, Moldova pierduse cetatile cele marl i vechl de la Dunare qi MareaNeagra: Chilia si Cetatea-Alba. Aceasta aduse
ridicarea peste putina vreme a Renilor i

Galatilor, tot la Dunare. Negotul de odinioara nu era intrerupt astfel. Botopnii, arzati pe drumul Suceava-Iai, se putura dezvolta in schimbul de mat-furl dintre Polonia
i Turcia, adeca dintre Apus i Rasarit.
La 1528, Petru Rares, care abiall incepuse Domnia, scrie din e tirgul Botoanilor2.
Nu trebuie s6. uitam ca inainta0 sal, tefa-
nita i Bogdan Orbul, statusera adesea la

Hirlaii, pe care-1 numiail tirgul Bahluiulu1).
Dupa ce invinse pe Sasii din Ardeal la Feldioara, in 1529, Petru e iaraV in Botoani.
De aid scrie_ el, la 29 Julie, o scrisoare de
cumplite amenintari catre Braoveni, enoua
nu tocmal iubiti, , carom li fagaduiete ca,
de nu se vor supune Craiului sprijinit -de
dinsul, (0 pe copiil votri ii voiu pedepsi

cu fier si foc). La 31 lulie, el zguduie apol
i pe Sasii din Bistrita. La Botoani se intoarce Petru i dupa asediul Bragovului, in
www.dacoromanica.ro
Un oral romanesc: Botoanii
189
iarna lul 153o. Si la 1531 it gasim aice,

in anul cind se batu cu Polonil la Obertyn,
i chiar in anul mortii, 1546.
Se pare O. el darui noul tirg, intemeiat

poate cu privilegiu de la dinsul, pentru a tinea
iarmaroace, bilciuri, Doamnel sale, Elena,

fata lul Ioan Despotul sirbesc. De acum inainte oraul fu cirmuit, pe de o parte, ca
toate celelalte, de un oltuz i doisprezece
pirgart, iar, pe de alta, de Vornicil Doamnel.
Elena se crezu indatorita a face biserici

de piatra, acolo unde nu fusese decit bisericute de lemn. Ea obipuia i mai departe
a sta aid. De aceia fiul ei Hie a poruncit qi
el din Botoant. Supt al doilea flu, Stefan,
ea innalta pe rind, pentru pomenirea el 0 a
sotulut el snort, biserica Sf. Gheorghe intairt
i apoi a Ospeniel. Ele fura facute intocmal
dupa biserica lul Stefan-cel-Mare din Papauti,
cu un turnulet la mijloc i intrarea pe lature.
Discurl de small verde, galben, arzate in

briurl, le impodobiaU. Aveau i o clopotnita
de o parte, care s'a darimat apot 0 a lost

inlocuita prin altele. Dar inscriptiile, de toata
frumuseta, au trecut neatinse prin marile
primejdil i prefaceri. La Sf. Gheorghe se
eetete ceia ce urmeaz : Elena, fiica de
Despot, Doamna raposatului Petru Voevod,
www.dacoromanica.ro
190
Un oras romAnesc: Botosanif
a zidit acest hram intru numele SfintuluY

marelul mucenic Gheorghie in tirgul Bototianilor, in zilele Domnulul Io Stefan Voevod;
i s'a savirsit in anul 7049 [154 I= r 55 I], luna
lul Octomvries . Pe cind Ospenia, mai noua,
zice: cCu vrearea Tatalui i cu ajutorul
FiuluI i cu savirirea SfintuluI Duh, iaa
eii, roaba stapinului mien, Domnulul Isus
Hristos, Elena, fiica de Despot, Doamna luT

Petru Voevod, fata lul Ion Despot Imparatul,
bine am voit, cu buna aplecar.e a mea si

gindul mien cel bun, a zidi acest hram, intru
numele Adormiril Precistel stapineY noastre
de Dumnezeil NascAtoare i pururea Fecioare1 Mariel. Si s'a savirit in anul 7060
[1552]. Avgust in 15). Poate C. numele sa-
tulul Manastirea Doamnel linga Botopni

amintqte Inca o cladire a Elenel.
Cind Elena fu ucisa, dupe, moartea fiulul
Alexandru Lapuneanu cel

el celuT mic,
grozav, sotul RuxandeY, fiica RareoaeY, statu
qi el uneorl la Botoant Linga acest oraq,
la Verbia, pe apa _Niel, intre dealurile golite
de toamnA, se dadu la 1561 lupta nenorocita
in potriva lul Despot, care venise sa. iea Mol-
dova de la Lapuneanu.
Cu plecarea din tars a lul Bogdan fiul Ruxandef in 1571, se mintui Insa. prosperitatea veche
www.dacoromanica.ro
Un oraq rornAnesc: Botopnif
191
a Botoanilor, pe care o intemeiase Petru

Rarq, nascut in Hirlati, i o ingrijise intregul
luT
neam, pins ce se stinse.
Botoanil avura deci dupa sateanul Botaq

un al doilea parinte, pe Petru-Voda. In alte
imprejurarT, daca Botoanil ar fi astazi un
mare ora de Romini, de Romini harnicT i
luminati,
in mijlocul luT, chiar innaintea pu-
terniceT cladiri a Ospeniel, ar trebui & se

ridice icoana de marmura sari bronz a sin guruluT fiti al luT Stefan -cel -Mare care a avut
in el o scinteie din sufletul marelul parinte.

II.
Petru 5chiopul, fiul unel fete a lul Rarq,

pomenqte data despre decaderea Botoanilor, puind-o in sama Evreilor de la hotarul
polon, can stricail prin uneltirile for iarmaroacele terii. Niel el insa, nici urmaii saT
liana la Vasile Lupu nu se intimpina in Botoani, pe unde trecu numal, in vremea lul
MihaT Viteazul, fugarul Sigismund Bathory.
NicI -o carte oraeneasca nu ni s'a pastrat

din acest timp, precum s'aii pastrat astfel
de zapise din tirgul de jos al Birladulul.
Radu Mihnea invie la inceputul veaculul al
XVII-lea Hirlaul, din care-i facu un Scaun
de Domnie, dar el rasa' in parasirea cea

veche Botoanii.
www.dacoromanica.ro
192
Un ora romanesc: Botoanii
Vasile Lupu se gAseste, in adevar, de

doua ori la Botosani, dar aceasta n'are nic1 -o
insemnatate pentru oras, care nu-t datoreste nimic. La t Curtea domneascAz. din
acest oras statea numal preotul bisericil
domnesti (Sf. Gheorghe). Lungul razboiti din-
tre Turd si Poloni, care pustii partea de sus

a MoldoveT, impiedeca multa vreme cistigul
negustorilor botosenent, cari erati ArmenT i
RominT. Totust din aceasta vreme de sAracie
e scrisoarea prin care ceT dot Vornici al Botosanilor recomanda Sasilor din Bistrita Ar-
dealului, la 25 Ianuar 1706, interesele unul

Armean din orasul lor, anume c Avan Baronce , .
Iata acest rAvas, care prin frumuseta limbiT

kit cinstite si cumpatate intrece asa de
mutt jargonul de cancelarie ce se intrebuinteaza in zilele noastre :
c Ai nostri cinstitt si bunt prieteni, dumnalut giudetul i dumnalul harmintasul de la

cetate Bistritei, sanatate si tot bunul poftim
dumilorvostre de la milostivul Dumnedzail.
Pricina acetil scrisorl a noastre, intaiii ca
sa cercam de buna sanatate si viata a dumilorvoastre ; a doua, iar va poftim pentru

cest negustor anume Avan Baronce, carele
este de aid de la ora de la Botasent : yenind acolo la Cara dumilosvoastre, si avind
www.dacoromanica.ro
la
Batrin negustor de pe la 1800

(dupli Gion, Istoria Bucurestilor).
www.dacoromanica.ro
Un ora romAnesc: Botoanir
193
datoril la nite negustori ce traesc acolo,

poftim sa aiba dreptate, s5 i se faca plats
pe zapis ce are. Ce not Inca la dreptate,
c:e'r hi pofta dumilorvoastre, gata ne vom
afla in slujba, c5, neplatind baniY acestui
negustor tine s'a hi dator, apoY s'a da tire
Mariei Sale lul Vod5, i sa face zeberala,
ca ace negustori au boi aice.
Ce poftim dreptate sa hie, i milostivul
Dumnedzad sa fie cu dumneavoastra.
j' A dumilorvoastre bunt prieteni:
Vornicii de Botarni.
1706, Ghenar 25.
La at notri cinstiti i bunt prieteni, dumnalui giudetul i dumnaluT harmitaul de la

cetate Bistritii, cu burial s5natate s sa dea.
III.
in hotaririle pe care avead dreptul sa le

iea, orarnil se numesc ttirgovetil rorninl i
armeni, Evrel nu erad Inca, i cele don5
neamuri cretine, de i deosebite prin rit si
dogma, putead till in linite until linga
cel.alt, sprijinind prin munca for de negustori i meteri puterea i bogatia ors ului.
Citeva cuvinte asupra acestor straini, printre
cei mat vechi de la not, i pe cari Rontinil
nail avut nici-odata de ce sa-T =sea.
13
1030
www.dacoromanica.ro
194
Un orai romanesc: Botopnif
Alte nume de Armeni de aici, in veacul al

XVIII-lea, se intilnesc in epitafele, foarte in-
florite, cu o bogatie de cuvinte in adevAr

rasariteana, din cele doua bisericT de legea
lor, noua St. Treime i biserica cea veche,
Sf. Maria. Nu tim inceputurile acestor frumoase i puternice cladiri de piatra, aa de
bine ingrijite i pana astazi, de i avem dovada ca Sf. Maria era in fiinca la 1669. Unit
din enoria0 for ingropatt supt acele lespezt,

insemnate cu ciudate lespezi straine, sint din
alte orar ale Moldovel, ca Neamtul, i de

sigur cet d'intai5 inaintat al for n'ail venit
de-a dreptul din Galicia, unde se oploisera pe
la I 3 50, dupa primejduirea regatulul asiatic
al Armeniet-Mici ; el s'aii stramutat aid din
oiae moldovene cu negocul mat vechiti decit
al Botoanilor : Suceava, Siretiul, Romanul,
de pilda I. Alti Armenl din aceia ce zac
supt acele epitafe, sint din Basarabia, iar

destul din Constantinopol i din Asia vecina
chiar, din cutare Tinut al Armeniel Mari,

rataciti dui:A agonisita mal uoara i mal
manoas6. in Moldova noastra umilita i scazuta, pe care el o numesc iterioara Buhdan,
(Bogdan), ca stapinit lorr Turcit
1 Una din biserici posedii, cum Simi zomu-nica 4. prof. IacQ-
beanu, o Evanghelie, ifoarte frumos scrisip in Crimeia, In .aunt

803 al erel armeneri (1353).
www.dacoromanica.ro
Un ora romftesc: Botoanii
195
Pe la 1530 colonia armeneasca era de

.sigur acum intemeiata in Botosanl, caci acesta
era tirg, si tirg moldovenesc pe acea vreme

,nu se putea fara Armenl. 0 biserica armeneasca de zid insa nu se cradi pada" ce Ro
rninil nu sl avura una. Deci numal dupa I 55Q,
cultul armenesc a putut primi cele doua cla.diri de astazT. Si ele imita biserica luT Stefancel-Mare. Clopotnita insa li-a lipsit multa
vreme, fiindca aI nostri nu ingaduiau ca un

ustfel de turn stapinitor sa se inalte si pentru
ca sa arate locul unde paginiT, NI at gcapisteas lor.
IV.
Cirmuirea era, in acest veac al XVII-lea

tot asa in al XVIII-lea, tot dea vecht.'
Dar Vornicit stAteall in numele Doamnel,
stringind veniturile pentru dinsa, 'facind "jticlecatile, pazind linistea si buna orinduiala
i scriind ravaSe' try numele corastata*, al
gtirkuluID. El erati alesl de obiceili difitte
boierinasii din Tinut: cel pe cari-f cunoastem
faceat parte dirt -fainilitle-Stoica,' Sbldan,
Pancu, Burghele, Bursitnescu, -Calina.sui sail
'Callimachi. -Une orfin locul for stated numal
tin dregator, un 0-eatitic, dupA. -numelg sat
slavoilec.
in al doilea rind puterpa o cineat in Mirth.
www.dacoromanica.ro
196
cel mai batrini i mai cinstiti dintre negustori, alcatuiti intr'un Sfat de doisprezece
pirgari care avea in frunte pe oltuz. Fotii

soltuzicAci se acea alegere, tara sa putem
spline cind anume i in ce imprejurari
pastrail un loc de cinste printre tovara01 lul
si ei iscaliail in marturil innaintea acestora,
chiar i innaintea preotulul de la biserica
domneasca, unde nu mai stateail in jiltul
for aurit ca o catapiteazma Domnil, Doamnele si semintia lor. Pe hotariri qi pe adeverinte qoltuzul facea sa se apese cu fum
pecetea lb-guild, care intatia un paun, ping.
ce la urma acest herb fu inlocuit cu icoana

Sfintului Gheorghe luptatorul, care-i avea
hramul la biserica domneasa. a Elenel Rarq.
Diaci se intimpina une off, dar cea mai frumoasa scrisoare ramine totui a preotilor
can erail de obiceiil in numar de doT. Un
protopop botoqanean se pomeneqte inca din
1719, iar cel d'intaiil doT- diaconi, in mahalaua Tatarailor, se ivesc abia la 1742 sr
1757.
Mai presus de coameniT bunT' de rinct

stateail slugile domneqti care indepliniail saii
indeplinise cindva cite un rost ca acela de

vatav, de stegar sail de chehaie (locotenent
al apitanului). Pina tirziil se pomenete
clasa Curtenilor.
www.dacoromanica.ro
Un oras romAnesc: Botosanir
197
Breslele aveau staroti, iar cutare boier

cu pamint prin imprejurimY is1 tines e names-
nicul,. Albotetil, Stroicqtii, BraiestiT, IsaceqtiT, Gafence01, Burgheletil, Izmenetii,

PanculqtiY, CiudinestiT, Flondorqtil, GhergheletiT, Calmartii de la Stancestl, din
cari au rasarit Domni MoldoveY, veniau
adese on la tirg, pe care-I umpleati de freamatul insemnatatiY for de dregatori i ostal.
Cite un Grec, care avea toate drepturile

asigurate in vechime cretinilor, fa'ra deosebire de neam, 41 Linea bdedlie supt straina umbroasa, :cu andrama*, a unel casute
de lemn, pans se facu o intreaga ulita a

tBacAliilor,. BoieriI el in01 fAceail, pentru
ciqtig, dugheni pe locurile lor, aa incit se
pomenesc la 1776 in cuprinsul tirgului, lung
de 1 20 de stinjeni i lat de 28o, dughenile

Vistiernicesel Catrina Catargiu i Stolnicesel
luY Constantin Kogalniceanu. Si acesta era
Tirgul Boilor, unde vame01 Domnulul isY

aveati
cerdaculs.
Mijlocul tirguluT se cuprindea intre cele

doua biserici ale Doamnel, precum este i
astazi. incolo se intindeati mahalale, care
erail multe, tirgul intinzindu-se pans foarte
departe, cu bune casute curate i cu livezi
intinse de pomY roditorY, papa la rddiurile
de padure din imprejurimi. Una din aceste
www.dacoromanica.ro
Un oral romanesc: Botopnil
mahalale se nutria a Tatarailor, ca i toate

acele parcl ale vechilor orar moldovenett
unde fusese arzate de Domnie salarle Tatarailor tnvins1, poate ale Tiganilor adu1
de Tatarl i ramai acuma in sama i in

folosul Voevozilor biruitorl. Veniail apol: Mo-
rarqtil, numiti dupa vestitele mori de fain&

de grit], pe care astazi le ail in stapinire
EvreiT bogati, stapini al intregil vieti economice de acolo ; Vrabienii, al caror stramo
i intemeietor trebuie sa fi fost un anume
Vrabie, apol mahalalele adunate in jurul loculul de tirg, deci: a Tirguldi impartita
apol in Tirgul-Not] (sail al Fainii), in deal,
i Tirgul-Vechiti
i in jurul bisericil Sf.
Gheorghe. Armenil 41 aveati mahalaua for
deosebita. MaT ttrziil sail facut trel ocoale
pentru BotopnY si imprejurimI: al Tirgului,
al Cimpului i,- la Apus, al Siretiulul. Ocolut
cel larg -care incunjura oraul, cuprinzind

paune pentru vitele tirgovetilor, fu incoltit,
spircuit i daruit de Domnie, pana nu mat
ramase nimic dinteinsul.
Ca mijloace de invataturk se tie foarte
putin. PreatiT tineati neaparat coala de diaci
i, din partea lor, Armenil aveati dascall deosebicl, de la cari deprindeati macar a-T face
iscaliturile in limba stramoilor. Dintre aceti
ArmenT unit al/eau totu0 nume curat roma, .
www.dacoromanica.ro
Un ora roniAnesc: EkAwnil
199
neti, ca acel Nicolae Minciund care iscalete
la 1673 linga Chircor (Grigore) Hanglur i

Agopa (Iacobas) Co lotil, ca Axintie Haul
de la inceputul veaculul al XVIII-lea, sail
ca batrinul Hagi-Lebada. Cel
dascal
romin pe care-1 cunosc, e Costaco din 1758.
coala luT incepu a se zidi pe la 1762.

V.
Veacul al XVIII-lea nu se vestia maT bun
pentru negotul Botoanilor de cum fusese

vremile dintre 1600 i 1700. TotusT oraul
avu parte, la inceputul lul, de o noua ingrijire i impodobire domneasca. Mihal Racovita, de loc insa din Tara-de-jos, drese amin-
doua bisericile Doamnel Elena Rare, si li

facu cite o clopotnita noua, alipita de zidirea
din veacul al XVI-lea. Fiul sail Constantin facu
la rindul sail o reparatie maT uoara la Papauti i cladi acolo i case pentru locuinta de
calugari. Cad el prefacu biserica lul Stefancel-Mare intr'o manastire, i o inching patriar-
chiei din Antiohia. De acum innainte Greci

statura in fruntea eT, acel egumenT tElini
de neam,, cari zac la un loc in acela1 mor-
mint, supt o piatra puss de un urma romin al lor.

Razboaiele dintre Rust i Turci, pierderea
Bucovinel, noul razboiil intre Turd, de o
www.dacoromanica.ro
200
Un oral romAnesc: Botopniii
parte, iar, de alta, i Ruii i Austriacil, veniti

acum din Bucovina, nu folosira orauluT nostru
mai mult decit vechiul razboiti turco-polon

de la stiritul veaculul al XVIIlea.
Numarul negustorilor i meterilor romini
scade de la o vreme. Linga locuitoril mahalalelor,
carili cauta de ogoarele qi de
vitele lor, se intilnesc insa de la o vreme
boierina1 cari s'ail arzat statornic in Botoani, unde duc viata ticnita a mazililor sail
indeplinesc sarcini mai mid in dregatorii.

Intilnim astfel in curtiie boiereti ale oraului
membri ai neamurilor Gheuca, Dimachi, Bucanescu, Catargiu, Stihi, Racli, Miclescu, Braniqteanu, Roset, Fote, Si lion, Crupenschi, Donici, Cananaii, Hrisoverghi, Muste, Gulea. loan
Kogalniceanu, bunicul lul Mihail, s'a cununat
cu Smaranda Banta la manastirea Papauti lor,
i el e inmormintat la biserica Sf. Paraschiva.
Boierimea null mai afla loc acuma in jurul
Curtii domnet1, i, decit sa-1 caute un rost
la tara, ea gasete ca e mai bine a stapini

viata socials din tirguoare gi tirgurl. Peste
cttva timp, certe intetite pentru inriurire i
putere vor incepe intre aceste Case boiereqti
ce nu incap unele de altele.
Armenil sint in scadere. Ce e dreptul,

se mai vorbete cite data de t tirgovetii
www.dacoromanica.ro
Un ora romAnesc: Botoanii
201
armenix., dar el au parasit acum tot negotul

cel mic. indeletnicirea for de capetenie e cre-
terea vitelor, pe care be vend ingrate peste

hotar, in Po Ionia intiiii, apoT mai tirziii in
Galitia i Bucovina Austriacilor, unde sent
acum multi oamenT cari au nevoie de hrang
buns i sAtioasa. Aceti Armeni bogati ail
mijloacele ce trebuie pentru a face ca Domnil, unul dupa altul, sa li intareascA privilegiile: scutirea de olacurl, havalele qi an-
garil, pe de o parte, iar, pe de alta,
sca.-
derea desetineT, dijmeT albinilor i por-
cilor , obiruite.
Citva timp se intimpina i destui Greci,

pe cind i ispravnicil sent adese ori de neamul lor, ca Antohie Caragea. Bacani maT
ales, eT yin pans gi din atit de departatul Trapezunt. Societatea greceasca din Botoanl e
imbogatita i impodobita qi de egumenul
grec de la PApAutt, care nu va fi venit chiar
singur din Cara lui.
De la inceputul veaculul, Hotinul nostru
e o cetate turceasca. De acolo vin la bilciurl
i negustorT musulmanT, qi, daca li se aduce
vre-o pagub5, Pap trimite, cu cererT de rasplatire, pe vre-un dregator al sail, ca mumbair de pedeapsA 5i implinire.
www.dacoromanica.ro
Un ora romAnesc: Botoanil
202
Inca innainte de a se preface Moldovade-sus intro provincie-model a Austriacilor,

Evreil incepura sa se lase in jos asupra
orarlor noastre. Colonia evreiasca din Botoani IsT avea Inca de prin anil 174o-5o
toata. rinduiala eT. Evreif aveati un staroste,
cb."pitani de breasla, o ccoala,, adeca sinagoga, in fruntea careia statea cintaretul,
cpevecul i credinciosul breslil jidoveti,,
dascalul, i, in sfirqit, un haham sail eve -
de haham. Oaspeti1 cel nol, farce

bani i farce gust de munca, pregatiti insa
in toate privintile pentru o stoarcere nemiloasa, veniaii cu cartea for evreiasca, in
care-1 ispraviau zapisele, cu elegea, lor,
chil i,
care hotaria in atitea casurl de drept altfel decit cobiceiul pamintuluis romanesc, cu
datinele for de viata de familie timpurie:

tobiceiul ce au Jidovil a sa insura la 15
ani), ceia ce li asigura pentru viitor i numarul
Boierimea stapinitoare era incercata de

dini1 in tot felul, ca sa ajute interesele citigului for : eT se ajungeau, spun hotariri domneti din acest timp, cu dregatoriT, i, pentru
ca s izbuteasca talejveriulp, dAdeail bucuros
ernizda,, adeca mita. Ca A. scape de dajdea
negustorilor hrisovoliti (cu hrisov, cu privi-
pe care o platiau a1tT locuitorl maT
www.dacoromanica.ro
Un ora
rounAnesc: EkAclanii
203
nol al teril, el se inscriail la consulate, facinduse sutizp (italieneste: suddito, supus) sail
tiriani (nemtete: Untertha;z, supus). Astfel
avem plAcerea de a intlini pe tRifca Jidoafca
a lul Iancal, ca... supusa. francesA. Numele
acestor Evrel sint, ca si aiurea pe acest
timp, numal personale sau amintesc pe al

tatalul, mamei, sotulut data se afl5, si un
Cerbul, care vrea s5. zicA: Hirsch.
Temeiul vietil or5enetI sint cele patru

tirgurY. DouA din ele, al Sf. Ilie si al Sintamariei-Micl, folosesc, in ceia ce priveqte
vama, bisericilor domnetl, care sint acum
patru la numar: cele dou5 ale Rarevaiei,

P5p5util lul Stefan, care a fost cuprins5 in
ora, i o a patra care nu se maT poate
statornici astazi cu siguranta. La aceste iarrnaroace preoth sint aceia cari fac i priv5liile de lemn. Pe cmnd orMeniI au i cheltuielile i ci*igul la celelalte doua bilciurl:
de Sf. Vinere .i de Sf. Teodor.
Actele, multele acte de invoiala pAstrate
din acest timp vorbesc i de alte biserici:

de Sf. Nicolae cel Sarac, care era de lemn i
fu zidit in piatfa abia la 1808, de Biserica

Alba, linga care era cimitirul. Toate celelalte biserici (Sf. Spiridon : reparata, c. i8o8,
Vovidenia : 1834, Sf. Dumitru : 1833, Trel
www.dacoromanica.ro
Un ora romanesc: Botopnii
204
Ierachii, reparata in 1833, Dumineca Mare :

c. 1838, Sf. Ilie : 1809, Roset : 1826) sint
maT noua, innaltate dup6 1800.
Se pomenesc vechile piece saii etirguri,
maidane pentru pravaliT i pentru vitele celor
sositi la iarmaroace : Tirgul Noti, Tirgul
Tirgul Vitelor, Tirgul Cailor, Tirgul
Fainii. Dintre strade apar : Ulita Mare, Ulita
Veche, celelalte neavind un nume deosebit.
Cladiri mal insemnate nu emu, i numkul
sigur al locuitorilor nu se poate gici.
VI.
alAtorii ce au strabatut pe acest timp

lasat in treack citeva rinduri
i despre vechiT Botopni innaintea copleiril
de ca tre EvreT.
Moldova,
In
1762, abatele Boscovich, un invatat
italian, care calatoria impreuna cu fostul amba-
sador engles la Constantinopol, gasi la Botopni 400 de case (ceia ce pare cam putin)
qi dna bisericT (adeca. : Papautii, Ospenia,
Sf. Gheorghe, Sf. Spiridon poate i biserica
armeneasca). El inseamna un mare numar de
pravaliTI, 4i in ele, ca i in case, grinzT i
mobile de vechiti stejar lustruit, care-I piacued. In acest tirg, urmeaza calkorul, se vede.
icT i colo, i cite un geam la ferestre. Si
www.dacoromanica.ro
Un ora romanesc: Botopnii
205
gazda din Botoani, casa unde fu primit adeca.,
se arAta mai buns decit in alte popasurit.

in 1768, baronul de Tott, agent frances
pe lined Hanul Tatarilor, se abate pe la
Botopni, care-I fusese descris ca tunul din

orarle cele tnal insemnate ale Moldovel, ca
un pamint al Pagaduintii, unde se puteali lua
de ale mincarii pentru tot drumul ce mai
raminea de facut,. El gasi insA numal frica
de Turd i pustiul. antra in casa unut boier,
care se intoarse in trasura cu ese cal pentru
a-1 primi cu toata cinstea. Era pe atuncl vreme
de iarna, razboiti cu RuOi, rataciri de Tatarl

hamesiti i de spahil desfAcutI din oastea
Pari ce pazia la laY. (Manastirea,, 'lianastirea lui Constantin Racovita, Papautil, nu

mai putea sa incapa oamenil ce se adapostiserk cu averile lor, intro zidurl. I se spuse
drumetului ea toff locuitoril, c7-800,, qi-ar
fi cautat acolo scaparea, El auzi chiar etipetele femeilor i copiilor, harhatul unel multimi ingramadite,. Trel ienicerl paziati pe
toil ingrozitii acetia ; boieril din partea locului dezbateati asupra primejdiei; cel de
afara n'aveati pine, i a cereati cu strigAte
desnadajduite. De Tott, un Ungur foarte
indraznet, voi A vorbeasca egrecete, aces1 Reproducere in Uric-and, XXVI, pp: 309-1o.
www.dacoromanica.ro
Un oral rorn6nese: Boto.5anir
206
for nenorociti, ca sa-T indernne a se infoarce

acasa la el, dar strinsoarea si zgomotul ajunsera aa de ameninVitoare, incit fu bun bucuros sa poata iesi pe poarta, aruncind aspriT
de argint cu pumnul ca sa i se faca loc

In 1805, iata acorn doctor ul engles Neale
care ajunge la Botosani. Strada mare e citeva
pravalii arzate dupa moda turceascap Negustorul, imbracat grecete, sta pe margenea,
pe prichiciul ferestrel, cu picioarele supt

dinsul, si trage din ciubuc. Acura sint EvreT
destui: Neale gazduieste chiar intr'o circiuma
evreiasat. Era nunta tocmal in sara aceia,

i strigatele sari, mat bine sa zicem, urletele salbatece ale invitatilor ne facura sa nu
putem inchide ochiT pana'n ziva, cind carutalil notri. tot EvreI
venira sa ni spuie
ca e vreme de plecare0.
Astfel apucara. Botoanil inceputul veaculuT
al XIX-lea.
VII.
acesta eT trebuiati sa aiba o scurta,

dar foarte insemnata inflorire. Ceia ce i-o
In
I V., pentru acele citeva ceasuri de petrecere in BotosanY

de Tott, Memoires sur les Tures et lei Tartares, ed. Maestricht,
II, p. 124 si aim.

2 Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en Turquie,
trad. de Ch.-Auguste Def., II, Paris, 1818; .pp; 12-3.
www.dacoromanica.ro
207
aduse fu, de alminterea, nenorocirea Molclovel intregY, pierderile el de paminturl,

care schimbaral in partite de Miazanoapte i
Rasarit
deci tocmal unde stateati Botoanil i vechile drumurl i vechile centre
de negot.
Cind Suceava ajunse in mtnile Austriel,
dupa." ce, de maT bine de jumatate de veac,
Hotinul era o cetate turceasca, BotoaniI
trebuira sa citigre. Satul Burdujedi se facu
in cit'iva ani un tirgurr prin navalirea linga
noul hotar bucovinean a Evreilor contrabanditi. Aceial Evrel, despre intaia infatiare
a carora s'a vorbit mai sus, i pentru negot
cinstit i pentru contrabands, copleisera
foaste rapede Botoanit
La 1812, Basarabia era pierduta la rindul
el. Prutul ajunsese hotarul rasaritean al terit
laiI erati prea aproape de aceasta apa pentru
a fi i de acum innaiate.,locuI spre case se
revarsa. marfurile. Situatia Botoanilor insa
era mutt maT bung.. Evreil botoanenT, unitY
prin legaturi de inrudire i prin legaturl de

afacerl Feu cel din Bucovina i din Basarabia,
ajunsera in acest ora un ferment de viata

economics.
ET erati sa riea. in stapinire motenirea

Armenibr, 'in decadenta acum. Deocamdata
insa se. putu crede ca Rominii vor pastra
www.dacoromanica.ro
208
Un ores romAnese: Botosanir
oralul lor, a carui poporatie se ridica repede
pans la 12.000 de oamenl. Biserici se fac

i se dreg pretutindeni, de la i800 innainte, toate indreptindu-se scum dupe modelul
dat de Mihai Racovita in reparatiile lui.
Bresle, ca blanarii, particularT din negusto-
rime, epitropi qi preati, cite un boier, precum ail fost Mavromati i Costachi Roset,
care intemeie i o coala de psaltichie, ridica
in citiva anT de zile foarte innalte clopotnite
i mindre, innalte, luminoase zidirl de piatra,
cum se pot vedea, in acest numar
i in
aceste proportii, numai in putine orate ale

MoldoveT. Si Armenil, can fusesea opriti
intaiii, dpatar6., in 1816, de la Domnie voia
de a-0 face co clopotnita de piatra foarte
mare', ba Inca i au ceasornic. Botoqanil
monumental) de astazi s'ail alcatuit mar ales
atunci, intre 181z qi 1834, intre pierderea

Basayabiel i Regulamentul Organic.
*
41-
Aceasta lege constitutive dadu tuturor oraqelor aceia1 situatie. Pan& la Regulament insk
Botoanif avusera drepturi de care nu se bucura
nici-un alt ora. Inca de is 1820, eT capataserI
un efor qi a Casa obileasa (un fel de Consiliu
Comunal), de ese epitropi: doT boier1, doT negustorT moldoveni sari greci i doT i frunta1 s at
www.dacoromanica.ro
tin oral romAnesc: Botopnir
209
orawlui. Mat tirziil epitropii fura alqi, cite dot,

de negustorit ortodoc0, de Armeni i de Evrei,
fara a mat pomeni dot represintantY at boierilor.
Se facura atunct planuri mart de edilitate :

pavare de strade, deschiderea unet piece,
impodobirea et cu un havuz, facerea unlit
planuri care se indeplinira mat tirziti
numai, i pe incetul.
Aceste incercari sint insa destul de interesante i pline de invatamint pentru ca sa
se impartarasca i cetitorilor celor multi
povestirea despre zbuciumarile e constitutionale , ale ormului, aa cum o dadeam acuma
citIva ani in altA scriere '.
spital,
eDupa acordarea de catre Mihai Sutu a

unet epitropii pentru veniturile menite imbunatatirit stradelor, epodurilor, oraului, se
alese pentru a dispune de mica Vistierie

orarneasca un boierina, Anghelachi Climent, care capata i intarirea hrisovulut,
dupa tulburarile de la 1821, din partea
noului Domn, loan Sturdza,
intarire ce nu
ni s'a pastrat. Administratia lut tinu pans

la 1824, dar cobtia, nu se declara de loc
multamita de felul cum impartise el la nevot i la trqeturile,, neaparate pentru acel
I Sturlit 1i documente, V, pp. 673-8,
11
1030
www.dacoromanica.ro
210
Un oraq romtinesc: Bbtnqanir
timp, sumele stiinse. I se dadu ca urrnm

Spatarul Iordachi Canta, care era ajutat de
Banul Joan Braniteanul: el nu fu insa casier,
ecasa.,,
decit un an de zile, pans la
i-iii
Februar 1825, fiindca muri, lasind socotelile

incurcate. Eforul, ceforosp, Alecu Cal limachi, nepot i var al Domnilor Moldovel, mai
era apol suparat si de zgomotoasa opositie, pe
care o faceail la plata dajdilor Evreii botoaneni, condui de un elocvent barbat, care
se numia Leiba sail Laba Faibiu acesta
terming insa facind declaratia solemna caa

de acum innainte, ca unul de este en'astilt
i crescut, in Botoani, va fi, cu tot talentul
sau oratoric i ziaristic (Para putinta de manifestare, din nenorocire), un simplu tpatriot', fara galagie.
tin Mart 1825, Domnul porunci sa se recunoasca. de efor, tefoross, Alecu Ca llimachi, sa, se aleaga nol epitropi, sa se strings,
actele qi sa. se incheie socotelile, mult dezbatute, ale trecutuluY; in sfirit, sa, se faca
in mijlocul orawlui loc indestulator pentru
o plats, sail tun pliat,. Deci, supt ingrijirea
lul Scarlat Miclescu Aga, Vomit. de BoloIs. ani'
in lipsa lul Callimachi , se facu o
intrunire la alt boier din Botoan1, Alecu

Ralet, i aid se alesera noil epitropi, dintre
negustorii nesupuqi unel protectiT straine,
www.dacoromanica.ro
tin oral ronnAnesc: IkANanif
21i
nu suditI, dindu-li-se ca eprezedent, pe boierul Costathi Roset. Manolachi

Iorga era sa strings, cm un cinstit batran
i vechl eargovet,, t docomenturile risipite,
ale oraului. Ca taxildar i plistrator al Arraiele
chive, i se alipi un Armean, Garabet Bolfos ;

un Greco-Romin, Iani Vasiliu, qi alt Armean,
Stefan Goilav, eraii numiti epitropi clucrAtab>, iar calitatea de e ostenitori la trebuin-
tile targuldf, era data lul Tudurache RacalBaa, starostea bacanilor . adecA, i lul Andronic Zaharia. Sorocul cirmuiriI for era de
un an.
tin 1827, Sfatul epitropilor era astlel alaituit: eprezedent, era tot Roset, Manolachi
Iorga se intimpina iaraY, dar, pe linga trel
Armeni, gasim pe Die Iconomul, un preot
batrin, foarte duqmanit prin pamflete de adversaril sal politics, i pe Vasile a DiaconitiI. Aceasta epitropie, fara indemnul eforului i al Cirmuiril, se arata dornica de a
aduce in adevar imbunatatiri oraqului, care
avea pe atuncl o populatie de cel putin
12.000 de locuitorl i vedea prosperitatea

crescindu-l. In acest an 1827, se incuviinta
de aceti consilierl comunali, al timpului
cumpararea de pompe pentru foc : ttulumbep,
de sacale, infiintarea unul corp de scutelnici,
care s poata
fi
intrebuintat in cas de in-
www.dacoromanica.ro
212
Un oraq romAnesc: Botoanii
cendiu : 4 tulumbagil, sacagil, cangeri, topo-
ra1, hornarl i clopotari,, fara a uita pe pazi-
torii arzati in clopotnita Ospeniei i pe cari

i-am apucat i ell, soldati de artilerie acum,
trimbitind semnale de pe innaltimea aceluia*I vechiii turn al Doamnel Elena Rare.
EY cerura mijlocirea Jul Alecu Callimachi,
pentru ca sa li se dea iarai pe sama satul

vecin, al
Baicenilor, de unde sail poata
i reparatoril podurilor. 0
adunare generals, a tuturor starilor de lo-
lua maturAtorii
cuitorl, a razai, tirgoveti,
ii ukase Inca
innainte de intrebarea venita de la Domnie

in privinta tulumbelor i sacalelor, dorinta
de a Inzestra cit se poate mai bine tirgul

cu aceste mijloace de asigurare fata de cel
mai mare &Tian al vechilor noastre tirguri,
ce dispareati din cind in cind intr'o limbs
de part. GIndul for mergea insa i mai departe, qi pentru India oara. locuitoril unul
ora romanesc, dintr'un principat sail dintr'altul, simtiati nevoia de a-0 avea un frumos tpliat, central, ca in Bucovina invecinata, de a impodobi epliatul, insui cu un
thavuz,, de a inlatura eprapastia glodurilor,,
care opria adesea, primavara i toamna, mersul obipuit al afacerilor, prin Inlocuirea lem-
nului din epodurf,, cu piatra. EY 10 mai

aratati dorinta de a se Intemeia, din call7
www.dacoromanica.ro
Un ora romAnesc: Botoanir
213
midi trainica, un spital pentru cel putin trel-
zeci de bolnavl, ca sa nu piara, ca pang
acum, bolnavil grad, de toate enatiile,, pe

strade. in sfir0t, pentru a inlatura jacurile
legate Inca, i intr'o astfel de epoca mal
buna, cind guverna un Domn patriarhal i
blind, Incunjurat de boierinai ce aveati pe
buze cuvintul de epatrie,, de organisatia i
moravurile administrative ale noastre,oraenii fruntai cari tineail epitropia se gindiail
la rascumpararea Capitaniei, politiei am zice
nol astazl, de la Statul nesatios pentru cel

marl i cel mid al sal. Strabunii ncqtri, al
Botoanenilor ce au ramas la Botoani, sail
ne-am razletit de acolo, erail in stare s

faca i ejartfiri de bani,, sa primeasca a li
se tanaloghisi, pe eacareturi,, a li se impune proportional pe imobile, dart neobinuite. Pentru mai multi siguranta ca, banil
acetia nu vor fi luati decit in sums hotarita i nu vor capita decit intrebuintarea
folositoare interesulul tuturora, fiecare nape,
cretina,, eretica sail paging, Romini, Armeni i Jidovl, aveati voia de a Implini canalogul,, cotisatia, prin agentii sal... natio-
nall, prin ceia ce erail odinioara la bresle

Evreil i Armenii erail i aid o breasla,
ca Si croitoril
cismaril
g ceau0i,. Un
casier, va fi pus de fiecare din cele trel
www.dacoromanica.ro
214
Un oraq romanesc: Botwnil
enatil,, qi el nu vor deschide casa incredintata, loin decit in puterea unui rAva iscalit
de toil epitropil, cell vor da sama de doug
ori pe an. SA adaugim, pentru a cApAta o
ideie i mai innalta de aceti tirgoveti moldoveni. de la 1827, ca leafa nu era cunoscuta pentru epitropi i casierl, cari nu erati
slujba1 qi simbriai, ci parinti desinteresaV
al. obtil.
tTotu1, daca nu pofta de a1 crete yeniturile, mindria de a sta in frunte, facea

pe multi sa doreasca epitropia: anume, invinil de la 1824 nu se indurati sA ramiie
pe din afara. Partidul era alcatuit din oamerit ce nu eraii nici negustori arzati de
multa, vreme in Botoanl, nici vechi boierl
aT Teril -de -sus, ci mai mult caftAniti aT ulti-
melor vreml de prefacere i de parvenire

i capitalit1 cari aveati i mobil tinute in
arena i banl de imprumutat i-0 asigurasera
averea i persoana luind protectia austriaca,
fiind de mite oil BucovinenT de drept i

Moldoveni de locuinta. El se adunara i alcatuira in Novembre 1827 o e ecstructie de
inchipuire a epitropiei> potrivit cu litera hrisovului qi cu esocotinta, grupArii, pe care
o &dear", firete, ca col:IteascA,.
Proiectul e vrednic de luare aminte: el
e liberal, egalitar in ceia ce privete cna-
www.dacoromanica.ro
Un orpg rom6npsc: Bqtoqanif
ca i in ceia
ciale. Epitropil vor
tiile,
215
ce privet starile sofi, nu epte ca Liana
atunci, ci opt, i anume luati i dintre Evrei,

ca in fericita Bucovina, uncle-0 aveai torinzile, fratii Manoli, conducatorii partidel. Deci:
dol boierI, doT negustorl cretini adeca,
doT Arse explica, tmoldoveni i greci,

menX si doT ejidovi,. ET nu vor avea nicT
un tprezedent,, de i, in teorie, initiativa
era sa porneasca tot de la boierT. EpitropiT
nu se vor indeletnici decit cu amanuntele
lucrurilor hotarite in principiu5 =organisite,,
de tadunarea obteasca,, maT larga decit
corpul electoral de astazi al comunel. Aceasta
va fi chemata de cite oil va fi ceva noil de

statornicit, qi innaintea ei, dupa anul for de
slujba, epitropiT vor veni sa-s1 dea seama.
Casierul va fi unul, negustor, fara specificare de tnatie p, ales i raspunzAtor la capatul anulul. El nu va da nimic, in afara
de cheltuielile zilpice, fara imputernicire de
la toti, epitropit Tot in asemenea conditii,
i se vor da pe sama documentele, dar din
pecetea tirgului el va primi numal jumatate,
cealalta jumatate aflindu-se in pastrarea unui
negusto; armean anume ales pentru aceasta,.
NicT slujbaqi noT nu se vor putea pune fara
stringerea adunarii. Iscaliturile lamuresc @supra compuneril partidului: e Anghelachi Cli-
www.dacoromanica.ro
216
Uu oral romanesc: Botwnir
ment mazilitul, Raclin, tot din vechea epitropie, dol PisoschevT, probabil din boierif
ePisovschi, de la inceputul secolulul al XVII-
lea, un Herescu, ruda cu Mitropolitul bucovinean, de origine boiereasca foarte noua,

un Petrachi Virnav, neam al traducatorului
din frantuzqte i greceste. Paharnicul loan
Braniteanu, poate din alts semintie decit

acea cu care s'aii stins mai deunazY BraniteniT ce aveaii mosie in judetul Roman,
linga Mircetil lul Vasile Alecsandri, Dimachi,
rucla cu un Vornic de BotoanY din veacul

at XVIII-lea, boierinai ca Negrut, Cocota,
Teohari, Oatu, Popovid i negustorul Sirghevici. (Manoletil, puneati lucrurile la cale,
ca nite oamen't bogati i cu trecere, dar
nu iscaliaii. Proiectul era facut poate pentru
maY tirziii, dar chiar de atunci porni catre
Ctrmuire o plingere impotriva epitropilor,

cari ar fi facut cu banil cobtei, ceia ce
facuse pe vremea obladuiril oarr enilor lul
Anghelachi Climent. Postelnicul lancu Cana* fiul lul Stefan, si nepotul de fill al
MarieY Callimachi,
un tinar ce invatase la
Berlin
duse jalba la Voda, i Domnu I
dadu sarcina de a cerceta. Varul sail de al
treilea, Alecu Callimachi, se simti insa, jig-nit,
ca efor, i ceru ca in adevar sa se faca, o

ctrcetare, dar la ea sa participe i aItI dol
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Un orag romAnesc: Botopnii
217
boierI din partea locului: Braniteanu, pe

care nu-1 va fi tiut ca s'a iscalit in jail*
i Aga Scarlat Miclescu. Ioan-Voda incuviinta. aceasta, i acet1 trel cercetatorI trebuiad
sa. inceapa ceia ce se zice astazi e ancheta,,
in unire cu ecei intal fruntai, al orasulul.

Se incepuse pe atunci staruintile pentru
innoirea hrisovului: pecheul destinat Dom-
nului fu o suta cincizeci de galbeni sail un

ceasornic: e care din doai va voi a priimi
Mariia Sa.. Agitatia partidei de opositie pornise chiar din apropiarea soroculul de intarire a constitutiel oraaneti. Callimachi pornise staruintile, prin Vistierul Ghica, i la
Vornicul lordachi Draghici, mina dreapta a
stapinitotuluI, se credea ea s'ar fi indreptat,
in schimb, autoril plingeril i proiectuluI de
reforma; ceia ce fu contestat de lordachi,

care califica.' spusele lui Sirghevici i Anghelachi drept simple efloncaniturb, vrednice de o grabnica i aspra probozire.
Callimachi, care se afla la moia sa de
la Stanceti, era poftit de Ghica sa vie la
Iasi, pentru a se intelege impreund, ce e
de fdcut fata de lupta dusmanilor lui. El
veni prin Februar 1828, i hrisovul, in care
se schimbase punctul de capetenie privitor la
corpul de alegdtori, primindu-se alegerea a
cite doT epitropT de fiece natie, fu iscalit de
www.dacoromanica.ro
218
Un ora rotriAnesc: Botoanii
Domn in aceia0 lung, lasindu-se data de

Januar inA Megerea, de vreme ce se amestecau acun-t qi Jidovii, dadu insa un resultat
favorabil autorilor planulul de reorganisare
dirt 1827. La 27 Februar boieril din Botoan multamiaal pentru indurarea domneasca,
cerir4 in acela0 timp, sa nu se tie in seams
proectele inelatoare ale nemultamitilor . Ba,
mar mult, sa savirrasca o reforma in sensul
invers, dind dreptul de alegere numai la

isistima boereasca de Botoant,, care sa
poata vota si in lipsa, prin ravaq. Dupa, cererea lor, Domnul invoi sa se trimeata un
diac, care sa, vada i ce- e cu g constituctia, in
potriva careia se plingeati boieril; el casa

alegerea ai hotari s se faca o alta, in toata
forma, la care sa, iea parte i boierii, cel
mar indrituiti la conducerea afacerilor.
Peste citeva, zile, Alecu Callimachi precisa lucrurile, numind pe cel ce pusese la
cale demonstratia : Climent, tun Pisotehi),
si Manoletits can ar fi lucrind rrxai ales prin
suditi: Evrel i Armeni. Inca odata, Voda

strica alegerea lut Climent, i pentru purtarile lui rele din trecut. Apot, prin porunca
de la 7 Mart, el, osindi aspru purtarea, eforilor razvatitort, aminti, mincatoriile for din
trecut, i hotart ca epitropil boiet1 sa fie
alelY din noti, ai anume dintre boierit, ince-
www.dacoromanica.ro
Un ora ronAnesc: Botoanif
219
pind cu Alecu Callimachi, ale caror nume se

insemnail in porunca, fiind acestia (oar/lira
cunoscuti intru burxele cugetath. Pentru vii-
tor, opositia era astimparata, puindutse inr

naintea ochilor ce ar pindi schimbari pri,
velistea putin placuta a tizgonirii din oral -.
Indata dupa aceasta, Rusii trecura Prutul.
gVechiul regim,, in care-si gasise un loc unic
in organisatia municipals a Botosanilor, disi Regulamentul Organic dadu alte
forme vietii orarlor.,
paru,
tncheiere.
Construirea de linii ferate, aducerea de-a
dreptul a marfurilor din strainatate, dadura
lovitura cea mai grea acestui nal Botosani,
din ce in ce mai mult evreiesc. Drumul cel
mare spre Apus trecu din Iasi prin Pascani
spre Cernautul bucovinean si Lembergul Galitiei. Mai tirziu, o a doua linie Para viitor
de altfel urma valea Prutului, legind Dorohoiul de Iasi, fara sa atinga Botosanii.
Acestia se gasira la capatul unei linil secun-
dare, care nu ducea macar pans la Hirlaii

si Tirgu-Frumos.
0 alts causa a decaderil fu distrugerea
prin conventii comerciale, nechibzuite poate,

9rIcum nenorocite, a marelui negI cu vitele,
www.dacoromanica.ro
220
1.1n ora romanesc; Botopnii
bogAtia de capetenie a Moldova-de-sus. Cu

agricultura de asfazi, facuta necontiincios i
salbatec de arenda0 evre 'l, nu se poate heani
un oral de 30.000 de suflete. Aceast5 poporatie, pe dou5 treimT evreiasca, se infunda

deci tot mai adinc in sAracie i degenerare.
Autorul acestor rindurl ar fi dorit totui s5
incheie cu cuvinte de speranta aceste pagini
consacrate ormului s5u de naltere.
www.dacoromanica.ro
ANEXE.
VECHT SCRISORI DOMNESTT SI BOtERESTI.
www.dacoromanica.ro
I.
Scrisoarea lui Stefan-eel-Mate dtip'a lupta

,de 1a Podul Innalt (i475).
Prea-strAlucitilor, prea-puternicilor
si de bun
neam dome al Cresting AOI intregi, orreuT i se
va arAta sail i se va spune aceasta scrisoare a

noastra. No!, Stefan-VodA, din mita lui Dumnezeti
Domn al Teri! Moldove!, va trimetem smerita

noastrA inellinaciune si vrerea de bine. Stiti D-voas-
trA cum a preacrudul si paginul imparat al Turcilor de multA vreme umbla dupa peirea Crestina-
tAtif intregi si zi de zi se cugeta Inca in ce chip

ar putea aduce supt puterea sa si pierde Crestinatatea. De aceia va dAm de stire ca in Boboteaza trecutd acel imparat al 3Turcilor a trimes
asupra ndastrA marea lui ostire blestemata, -a Tur-
cilor, in numar de o suta si dougzeci de mii de

oamenI, si cu dinsa avea pe eel mai de aproape si
mai marl si mai iubiti robi ai lui drept cpitan!.

Adeca : Soliman, Rasa, Vizir si beglerbeg, Cu toatA
Curtea acelui imparat si cu toata Rumelia si cu

Domnul din Tara-Rennaneasca, cu toatl puterea sa.
www.dacoromanica.ro
24
Scrisoarea Jul Stefan -cel -Mare
Si Isa-beg, All-beg, Schender-beg, Duna-begul,

Iacub-beg, Valti (?) Ulu-beg, Sarafaga-beg, domnul Sofiel, $1 Stura-beg (?), Piri-beg, Tunis Isac- beg
(fiul luT Isac-beg) Vizirul, cu totT spahiii lor, cari
era(' totT prea-puternicl $1 VoevozT in oastea aceia.
Cind am vazut noT oastea cea mare, ne-am ridi

cat dupa cuviinta cu trupul nostru $i cu armele
noastre, $1 li-am stat impotriva, $1 cu ajutorul Jul
Dumnezea cel atot-puternic am infrint stra$nic 13,2
ace! vrajma$T a! no$tri $1 a! Crestinatatii intregT,
$1 j -am prapadit, $1 au statut striviti supt picioarele noastre.
Data in Suceava, in ziva de Sf. Pavel, 25 Ia

nuarie 1475.
(Traducere dupa o forma germana a scrisoriY, bparita In ale
mele Acte ,ri fragmente, III 1, pp. 91 2. Originalul a fost scris
In limbs. slavona. In alte forme, italiene, scrisoarea urmearl
printr'un adaus, alcatuit de soliT trimisY de tefan lit Italia pen
tru ajutor.)
II.
0 scrisoare a lul Vlad Tepe catre regele

Ungariel Matia Corvinul (1462).
Maria Ta Doamne. in alte scrisorI ti-am fost
scris cum Tura, du$manii eel cruzi a! Crucli lut
Hristos, trimesesera la noT sal for cel marT ca
sa nu rug tinem pacea $1 legatura facuta intre
Maria Ta $1 no! $1 O. nu mal serbam nunta, ci
sa ne alipim numaT de din$11 $1 sa mergem la
www.dacoromanica.ro
Anexe
225
Poarta imparatuluT aceluia al Turcilor, adeca. la

Curtea luT. Iar, daca nu ne vom lasa de pacea Si
de legatura si de nunta Marie' Tale, nic! TurciT
nu vor %inea atunci pacea cu Doi. Mai trimesesera
$i pe un sfetnic de frunte at Ymparatului turcesc,
anume Hainza beg de Nicopol, ca sa hotarim granita la Dunare, pentru ca, claca acel Hamza-beg
ar putea sa ne aduca in vre-un chip, cu siretenii,

on pe juramint, ori cu alt mestesug, la Poarta,
bine, iar, de unde nu, sa caute a ne prinde si a ne
aduce prins. Dar cu ajutorul lui Dumnezeil, pe
cind mergeam spre hotarul acela, am aflat despre
?iretenia si viclesugul lor, $i noi am fost aceia
can am pus mina pe acel Hamza-beg, in Tinutul
si in Tara Turceasca, supt o cetate ce i se zice
Giurgiul : deschizind Turd! cetatea la strigatele
oamenilor nostri, cu gindul ca sa intre numaT ai
lor, al nostri, amestecindu se cu dinsil, au intrat,
$i au dobindit cetatea. Pe care am si ars-o indata Si am ucis pe oame iii si femeile, marl si
midi, cart locuiau de la Oblucita si Novoselo,
unde se varsa Dunarea in Mare, pa'nd la Rahova,
care se afla chiar linga Chilia, din jos, si Ona la
locurile Sam ovit si Ghighen (Ghighiul bulgaresc),
in numar de 23.884 de Turci si de BulgarT, fara
eel ce ail ars prin case sau ale caror capete n'ati
fost infatisate dregatorilor nostri. Maria Ta sa tie
ca deocamdata acestea le-am savirsit in paguba
lor, a celor cart ne tot indemnat cu staruintile

15
1030
www.dacoromanica.ro
226
Scrisoarea lul Vlad Tepc$
lor sa lasam pe cre$tinr $1 sa ne dam de partea

lor. Deci Ca $tfi Maria Ta ca am cdlcat pacea cu
dinsit, nu pentru vre-un fobs al nostru, ci pentru
cinstea Marie Tale $1 a Coroanei Mariei Tale
$i pentru pastrarea CrestinAtatii intregi $1 pentru
intarirea legit catolice. Ceia ce vazind el el am
facut, $i art parAsit gilcevurile $1 certurile pe care
be aveau pAnd acum in mice parte, $i de spt e

tara $1 Coroana Marie Tale $i de spre alte 'Atli,
$1 $1-aii aruncat toata turbarea asupra-ni. Cum se
va deschide vremea, adeca pr;mdvara, au de gind
s vie du$manepte, cu toata puterea lor. insa va
dud n'au, cdcl $1 vadurile lor la Dundre, afara

de Vidin, am pus sa le arda, sa be nimiceasca
$i sa le faca pustif. Pentru ca pe la vadul Vidinuld nu prea pot strica, ci eI ar voi sa-sI aduca
corabiile de la Tarig-rad $i Galipole, pe Mama, in
DunAre. Deci, Maria Ta, daca. voia Mariel Talt

este sa al lupta cu dinsii, atunci stringe -%Y toata
Cara $1 tot poporul, $1 ceI de pe jos $1 Wadi,
adu-i in aceasta Tara-Romaneasca a noastra $i
binevoieste sa to bati aice cu dinsit. Iar, daca nu
vrel s vii Maria Ta insutl, atunci fiI bun de-II
trimete oastea intreagg in partite ardelene ale Marie! Tale, Inca de la Sf. Gheorghe. Daca Maria
Ta nu vrei sa -ti dab insa toata oastea, atunci dd
numab cit ti-e voia, macar Ardealul $i Secuimea.
Ci, daca Maria Ta voie$tI sa-mf dab vre-un ajutor,
atunci Maria Ta s fit bun a nu ne zabovi, ci s
www.dacoromanica.ro
Anexe
227
ni spill' cu adevarat gindul MarieI Tale. Pe omul

nostru, care aduce scrisoarea, de data aceasta s
nu-1 lntlrzii, ma rog, Maria Ta, ci s mi-1 trimell
indarat, indata si lute. Pentru ca nicT cu un chip
nu voim sa lasam in drum ce am inceput, ci sa

ducem literal la capat. Cad', daca Dumnezeil ccl
a-tot puternic va asculta rugaciunile si dorintile
crestinilor si si va apleca auzul cu bunavointa
spre rugaciunile sarrnanilor sal' si ni va da astfLl
de biruinta impotriva paginilor, dusmanI aT Crucii
lul Hristos, va fi cea mat mare cinste $i folos si
ajutor sufletesc pentru Maria Ta si Sfinta Co.

roana a Marie Tale $i pentru toata Crestinatatea
cea adevarata. De oare ce nu voim sa fugim innaintea salbataciet !or, ci sa avem, in once chip,
lupta cu (Hush Ia-, daca, vom avea, fereasca Dum-
nezeu, o izbinda rea si va peri terisoara noastra

aceasta, nice Maria Ta nu veT avea folos $i inlesnire din asa ceva, pentru ca va fi spre paguba
Cre$tinatatif Intregi. De alminterea, sa crezi ce-ti
va spune acest om al nostru, Radul Farma, ca si
cum am grad nol de fata cu Maria Ta. Din ceta-
tea , 9 Fevruarie 1462.

(Traducere dupI scrisoarea latmd, publicitl In I. Bogd. n.
Wad repef, pp. 78-81.)
www.dacoromanica.ro
Cuvintarea lul Isleagoe-Atoda
228
CuvIntarea lui Neagoe-Vodg, cel de

al patrulea Basarab, catre fiul sail wort,
copilul Voevod Petru (catre 1520).
0 fiul mien Petre, latA
surguciul
si
cg-tr triznit coroana,

diademele, pentru ca tu erai stilparea
mea cea inflorita, de care pururea se umbria Si

racoria ochii mieT, iar acum stilparea mea s'au
uscat, si florile s'au vestejit si s'au scuturat, si
ochil mieT au ramas arsi si pirliti de jalea infloririi tale. 0 iubitul mica Petre I eu gindiam si
cugetam sa fit Domn, si s veselesti batrinetele
mele oarecind cu tineretele tale, si sa fir birui
for pAmintului, iar acum, fiul midi, te vAz zacind sub pamint, ca un trup at fiestecaruia sAzac
Intr'o vreme lint eraT drag, iar acum te-am urit.
tntr'o vreme imi era mild de tine, iar acum nu-mi
este mils. Intro vreme erai bogat, iar acum esti
sarac. Intr'o vreme, fatul mien, te vedeam pre
pAmint, iar acum eu te vaz supt pamint. in pu-
tinea vreme te aratasi ca o
floare frumoasa
innaintea ochilor mieT, si numaT decit te pusesi

supt pamint. Ell poftiam sA ma vezi tu pre mine
supt pamint, dar te vazuiu eu pe tine ingropat.
0 fatul mien, cad nu ma acoperi mat bine pe

mine pamintul decit pre tine, si mA lasasi la
fu vremea sA se odihneasca de catre tine, tu atunci n'af nicl -o grija
bAtrinetele mele I Cind
www.dacoromanica.ro
Anexe
229
de mine, ci m'ar lasat O. fie totdeauna inima

mea arsa si aprinsa de jalea ta, si ochil mieT sa
fie la batrinetele mele tot plinT de lacrami, ziva
si noaptea. p fiul mien, mar bucuros as fi dat
traiul si zilele mele ca s fir to vid Ed itT gatiam haine domnesti ca sa te imbracr cu dinsele
yi sa te impodobestr, ca sa veselestf inima mea,
si sa usuci aceste lam-Aral din ochil miel, iar
acum trupul tau se dezbraca de hainele care
i am gatit, si se imbraca in pamint, dintru care
ail fost luat, dupa cum zice Dumnezeu : din pdmint WI ,Si iar in pihnint te vel intoarce, iar
sufletul tau vede alte vederT, si nu stiu, dintre
acele vederi ce va fi vazind sufletul tau, mi[os
tivi-se-va Dumnezeu sail' rmbrace sufletul tau
cu mila sa? Ci ma tern ca s nu fie sufletul tau
ramas cumva nesatul de fata luI Dumnezeu,
pentru pacatele mele. insa dupa acestea toate
iata ca tr zic : Sroala., fatul mien, scoala, ca an
venit si oasele moasa-ta la tine, ca sa se odihneasca si ele linga tine, pentru ca si tie iv'
este muma ca si mie, si impreuna cu dinsele am
trimis si podoabele tale, coroana si surguciul
tau, la Pandocrator, ca sa se impodobeasca. cu
dinsele, ca doar s'ar milostivi Domnul Duninezeti spre noT, si v'ar darui cununiile cele ce
nu vor trece nicr-odata. Iar diademele sa se puie
la vesmintul PrecisteT, ca sa se milostiveasca
spre noT, si sa va acopere supt vesmintul el la
www.dacoromanica.ro
230
Scrisoarea boierulul lul Neagoe-Vocla
infrico$ata judecatA, $i sA va dea viata cea de
vecT care nu va trece nici-odata.

(lorga, Irtoria literaturit religioase, pp. 6o-t.)
Iv.
Scrisoarea unui boier muntean din vremea
luf Neagoe Basarab (cea mai
veche scrisoare romaneasca ; 1521).
Inteleptulul, de bun neam $1 cinstitului $1 de
Dumnezeii daruituluT, dumisale Hants Bergner
din Brasov, multA sAnAtate de la Neacsul [Lupa]
din Cimpulung l.
kijderea, (Tail $tire DomnieT Tale de lucrul Tur-
cilor, cum all auzit eu c imparatul an ie$it din

Sofia, $i aimintrea nu e, si se-au dus in sus pre
Dunare. Afijderea, sa stn. Domnia Ta ca all ve
nit un om de la Nicopoe, de mie mi-au spus cat
au vAzut cu ochii 10 a all trecut cele corAbif

ce $tiT $i Domnia Ta pre DunAre in sus. Afijderea, sA $til ca bag din toate orasele cite 50
de oarnenT, O. fie in ajutor in corabii. Afijderea,
s $tiT cum se-au prins ni$te me$teri din Tarigrad
care vor treace acel; corAbiT la locul cela strim-
ul ce stiff: $i Domnia Ta. A#jderea, spur Dom1 FinK aicY traducem originalul slavon ; alte cuvinte traduce
e tip'iresc In cursive.
www.dacoromanica.ro
Anexe
231
niel Tale de lucrul lul Mahamet -beg, cum am auzit de bolarf ce sint megias si de genere mieu
Negre cum i -au dat imparatul slobozieluf Maahamet-
beg cum pre is 1= undej r va II voia grin TaraRunigneascg, iarg el sA treacg. Afijderea, sA stif
Domnia Ta ca. are &fel mare si Basarab de acel
lotru de Mahamet-beg, mai virtos de Domniile

Voastre. Afijderea, spuf Domniel Tale, ca mai
marele mien, de ce am inteles si eu, eu spuiu
Domnier Tale, iarg Domnia Ta esti intelept. Si
aceste cuvinte sg t'ti Domnia Ta la tine, sl nu
tie oameni multi. Si Domniile Voastre sA va, pg.
zitT cum stiti mai bine. .,Si Durnnezei sa to bucure.
inteleptului fi CinStitUila fi de Duninezeg chiruitulut, dumisale Hanrif Bener din Briziov.

(Dia lorga, Brafovul 1i Rominii, pp. 283-4.)
V.
0 scrisoare a lul Petru Rare catre Braoveni (25 Octombre 1529).

Petru Voevod, cu mila lul Dumnezeti Domn al
terli Moldovel. tnteleptilor prieteni, cu adevgrat
iubiti noug. Am venit aid impotriva viclenilor
Marie! Sale domnuluf loan, Craiul unguresc, ca
sa vg, supunem supt paza Marie! Sale, ceia ce,
cum am vazut, voi nu vreti. Noi socotim cg doar
www.dacoromanica.ro
232
Scrisoarea ha Petru Rare
ati fi avind de gind sa va hraniti cu pietre. Deck

sd stiti bine : N'am venit ap pe cloud trel sdptd.
mini, ci vom sta pand ce va vom indupleca .51
vom face ceia ce ni este vointa. *i la intorsul
nostru innapoi vom arde cu part de foc aceasta
Tara a Birsel, si vom lAsa Tinutul gol si pustiu,
i la primavara iard0 fagAduim a veni cu razboid,
si vom pune iarasi sa se cake samanaturile voastre,
cind se vor fi ridicat, pentru ca iarasi un an intreg sA fiti WI de hrand. Poate ca vol, in nebunia si prostia voastra cea mare, credeti ca,
fiiindcA stati intre pietre, puteti si roade piatra.
Dar cu acestea va prapaditi numal viata, si vett
raminea in dqert, pentru ca nol oprim pe Secul,
supt pedeapsd, O. nu vg aduca, nici O. va vinda
griti sad alt fel de hrana. Vom Linea necontenit
straja in mijlocul lor. Deci va sfatuim ca, la vederea acestel scrisori a noastre, sa trimeteti fdra
zabava la nol sese oameni ale0, pentru a ne intclege, si va dam credinta noastra ca -i vom lasa sa
vie innapoi cu bung pace. Dat supt Prejmer, 25
Octomvrie 1529.
/nteleptilor judelul si juratilor din Brasov, prietenii nostri lubiti intru adevar.
(DWt originalul latin, netipirit, In Arch. BrawvilluT ; cf.
Iorga, intireptlfrr iri Intregirt, I, Brafovul ; din cAnalele Acadcrnief Rominea, pp. 34-5.)
www.dacoromanica.ro
Anexe
233
VI
Testamentul Domnulul muntean, apoi

moldovenesc Petru chiopul, scris In
strainatate i pribegie la Bozen (Malt' '594).

Io Petru Voevod, care am fost Domn in Moldova, rnarturisesc cu aceasta scrisoare a mea, intaiti cAtre cinstitul $i de Dumnezeti iubitul 11110rat Area - cretin $i catre marele archiduce Ferdinand
si catre toata Cara Marie) Sale, $1 la boleti $i la

udetT, rnarturisesc iarag cu aceasta scrisoare a
mea, pe care cu mina mea am scris-o, cum ca,
atundi end eram in cetatea Tulin, a imparatului
prea-crestin, in anul 1592, m'am imbolnavit $1 am
chemat pe fata mea $1 pe ginerele mien $i pe un
nepot at mieu de sora, anume Gheorghe Hatmanul, $1 i-am rugat sa alba grija de fiul mieu, sa
se ingrijeasca de dinsul dui:a ce voiti muri. Si
i-am dat o scrisoare sa fie epitropf in toate celea : intaiti o hirtie ce am dat-o fete mele, daca
va sta la un loc cu [fratele el] Stefan Voevod,

s'o tiie pe socoteala lui $i, daca ea nu va voi sa
stea cu dinsul, sa nu-1 dea ei nimica. A$ijderea,
mai intaiti fiica mea $i ginerele mien s'atl dus iarag
de linga mine, Para voia mea : $1-ail scos hirtie

Para voia mea $1 s'att dus. Si ceia ce aveau in
mina lor, de la Doatnna mea, string in treIzecr
de ant ce am stat laolalta cu dinsa, $i, pe linga
aceasta, $1 8.000 de galbeni ro$ir, toate le-ail luat
$i pe toate le-au impartit cu fratele 10'; .i, altele
www.dacoromanica.ro
234.
Testamentul lur Petru chiopul
mi le -au adus Innapo!, insa cele mai multe au

rArnas in mina lor ; si ea li-am dat toatA zestrea
fete mete : clad poverf de aspri pentru o casa si
pentru o grading, afara de zestrea el, si Inca si
alte 2.000 de galbenf de aur, apol si alte 200.000
de aspri : o pareche de brAtare cu juvaiere scumpe.
Acuma mgrturisesc cu aceasta hirtie a mea, ca

ei O. nu alba nici o slujba la casa mea si la copilul mien. Al doilea, si Hatmanul Gheorghe, si
acela a plecat filrg de voia mea, si la nevoia
mea n'a stat pe Rugg, mine, si s'a dds. Si, dacti
va veni pe urma si va spune ca are sa arate

scrisoarea mea, sa nu
se tie nici intr'o soco-
tealg hirtia nici luT, precum nici fete! mete, pentru
ca m'ati trgdat si n'ail stat pe Rugg mine, saii la

strimtorarea mea, precum nu se cade sa pargseascg pe parintele for in vreme de nevoie, el pe
cari if pusesem s cirmuiasca casa mea. Ci acuma,
in anul acesta 1594, copilul mien sa fie vrednic a
stapini el insusT toate cite se intimpla sa le ma!
avem. Iargsf mgrturisesc acuma cu adevgrat ca
toatg averea ce-am putut sa am, s'a cheltuit, dupg
cum mgrturiseste si o insemnare a mea, unde sint
scrise toate anume ; si, iargsi, dacg si am ceva
astgzi, mult-putin, orf in minile copilulu!, or! in
sineturi care sint scrise pe numele mien, acele

toate sint ale luT Stefan Voevod, O. stiti aceasta,
pentru cg el a fost Domn in Tara MoldoveT, chid
i-a dat steagul Sultanul Murad, si a tinut Domnia
www.dacoromanica.ro
Anexe
235
cinci am, cum stie toatg lumea. Acuma mi am

pus pecetea, si-am -scris aceasta scrisoare cu mina
mea insasi ; sg stiti aceasta.
Io Petru Voevod.
VII.
0 scrisoare a lul_MihaI Viteazul catre

scull sal la Praga (1600).
Bane Mihalceo si to Vistiar Stoico, dau-vg in
stire pentru omul cinstitulul imparat cel trimes
la noi. Noi de toate bine pre rind am inteles, si,
ce porunca ne-au trimes, noT Inca am socotit cu
credinciosii nostri ce sint pre lingg noi, si oameni batrini ce sint mai priceputi aicea, de stiu
de toate rindurile, ce cum este pre intealte tgri,
si cum a fost tocmeala mai de innainte vreme. Ce
noi, cum a fost porunca impAratului si cum a fost

scris in cArtile Mari' Lui la noi, ce ni va fi pohta,
noi sa dAm in stirea tmparatiel lul de toate, ce

intre aceia noT deci, ce ne-au fost pohta, am scris
tot in aceasta carte ce-am, trimes la dumneavoastra. $i -am scos si porunca imparatului si fg-
ggduiala ce ne-au fost trimes la noT, de o am

trimes si aceia la dumneavoastra. Ce yeti vedea
porunca impgratului si fagaduiala cum ne-ail scris,
si veti vedea si pohta noastra ce-am pohtit de la

cinstitul ImpArat. Ce, de yeti fi facut vol vre-o
tocmeala cu Imparatul mai innainte ping va veni
aceasta porunca, aceia la voi ; iar vol sa cautati pre
www.dacoromanica.ro
Scrisoarea lur Mihar Viteazul
236
aceasta pohta ce am pohtit nor. Sa
[= daca] va fi
bine tocmeala ce atr facut intr'un chip, vol sl lasatr

s fie cum atl tocmit ; lar, sl vA va 'Area CA este
mar buns aceasta tocmeala ce am trimes acum, $i
pohta ce-am pohtit, iar vor sl merge sA grAiti
impAratulur, $i facet! tocmealA pre aceasta pohta
$i tocmeaIA ce-am trimes acum la vor.
Ca, sA va zice el impdratul cAtre vor ca ati tocmit vor i air facut tocmealA, iar vor avetY cuvint
a-r dare raspuns, de vets zice : adevar fAcut-am tocmeala, ce dumneata a! trimes credinciosul Marie!
Tale de credinta, $i cu aceasta porunca si fagitduialA a imparAtier Tale, iar dumnealur au socotit,
pre porunca Marie! Tale, $1 ne -au scris s graim
MAriei Tale ce e pohta Domnier lui.
Ci tocmitr pre aceasta poruncA $i pohta ce pohtim nor, sa nu vet! fi tocmit vor alts tocmeala mai
buna. Si nevoitT de pripitr cum mar curind, ca

este vremea aproape acuma, cum vedetr $i dumneavoastra $i cum stip, $i rindul cum este incoace.
Si, in vreme ce vet! tocmi pre aceasta tocmealA,
vor cum mar curind de olac sA-mi trimeteti omul,
cu carte de olac, sa-mr dap in $tire Domnier
Mele. Si am dat invAtAturA $i Jur Pandazi LogoPat : ce va va spune $i din gurA, aceia vA dau in
$tire.
S'i
fig saatog. Amin.
Scris Ghenarie 26 de tile, .r600.

(Duph. Iorga, Documente firivitoare to Petru ).S'chioptel gi la
Mihat Viteazul, In cAnalele Acadernid Romlnes, XX, p. 476.)
www.dacoromanica.ro
Anexe
237
VIII.
Testamentul lui Radu-Voda erban (162o).

in numele Tat Alui i al Fiului i al Duhului
dint, sfintei gi neimpArtitei Troite, amin. Eu Radul
Voevod, nepotul lui Basarabil Voevod, carele am
Post Domn Tarii-RumaneSi, dati a ti tuturor cu
aceasta carte a mea i marturisesc i las cum, la
vremea de apoi a mine-mea, Dumnezeu o ierte,

Doamnei Marie!, au lasat cu gura dumniaiel, toate
moOile, cite sint din spre parte dumnialei i din
spre a parintilor Dumniaiei, nepoata-sa i feti!

noastre AncAi, iar, dupa moartea sa, de ne-ar
darui Dumnezeu noul i alta fata de cununie dereapta, ca sa fie pre toate aceste mai sus zise
surori amindoua. Deci, timplindu-mi-se 1 mie a
intrare pre calea a toatd lumea i-a trecerea din
aceasta via in ceialaltd, nu am vrut sa trec porunca mai sus zis pA.rintelui mien,
ca nici mi s'a
cazut din cuvintul dumnialei a le0. Las i eil ca

pre acele zise mai sus mo0i, Anca i Elina, carea
in vreme de bAtrinete ne -au daruit Dumnezeu din
cununie dreapta, ca sa fie amindouA surorl. insd
cu aceasta tocmealA, ca, pAnA unde va fi Doamnamea i sotul mien Doamna Elina vie, s le biru-
lasca ea i s se hraneasca dintre aceste moil,

lar, dupa moartea Doamnel mele, sa fie cum a
lasat mums -mea, Dumnezeu o ierte, i cum am
lasat i eu. 1 a4a tocmesc i las cu blestem ca
www.dacoromanica.ro
238
Testamentul lui Radu erbari
aceastl tocmeala sd fie neschimbatoare, carea o
am intarit cu pecetea mea. Iar tine o va strica

aceasta tocmeall, sa fie blestemat de 318 pdrinft,
$1 s lAculascA cu Iuda $i cu Arie. Si marturif
inca am pus, ce$ti mai jos scri$1: Dionisie Pa
liolog, Mitropolitul de la Tirnov, $i jupinul Tejar
Gal din Beciu, $1 jupinul Regheni Iana$ din Sibif,
si jupinul Rofar doctorul din Beef, $1 Dragomir
Postelnicul, $1 Radul Postelnicul, $i Seman Postelnicul. Scris in Beciu, luna Fevruarie in 28 de zile,
anul 7128, iar de la Nafterea Domnului nosh u
Isus Christos 1620.
(Din Iorga, Socottlele Sib iiulut, in eAnalele Academiel R,
mine,, XX, p. 20I.)

IX.
Testamentul mamef lui Mihai Viteazul

(8 Novembre 1602).
In numele Tata' lui ,Si al Fiulzd fi al Duhului
Stint. Amin. Eu roaba Domnului Isus Hristos,
calugarita Teofana, muma raposatului Mihail Vo-
evoda din Tara- Romaneasca, vietuit-am viata

ace$tii lumT de$arta, cum zice si prea-infeleptu/
Solomon, de$arta de$artelor $1 de toata de$arta
$i in$elatoare $i furatoare de suflete, $1 am petrecut lume$te destul in tot chipul in viata mea,
pang ajun$ $i la neputinta bAtrinetelor mele $i
la slgbiciunea mea, in sfinta manastire in Cozia,
www.dacoromanica.ro
Anexe
239
la lacuita Sfinte Troite si la rapausul raposatului

Mircel Voevoda, $i traiiii de ajuns de Iuaiu $i
sfintul cin calugaresc, derept plingerea pacatelor
mele. Adis ma ajunse $1 vestea de sfirsirea zi-
lelor drag flute mieu Mihail Voevod si de sa

racia Doamna sa $i a coconilor Domniei luT prin
%erile straine. Fuiu de plingere si de suspine ziva
si noaptea. Dup' aceaia cu vrearea $i cu ajutorul
Domnului din cer si cu rugaciunea cinstitilor pa
parinti in zi $i noapte, si plingerea mea $i suspi
nele saracieT for de terile straine, doara Sfincia
Lul din naltul Cerulut au auzit, si sail milostivit
de i-ad scos din terile straine in tam de moste

nie, si mai virtos ail cugetat la sfinta manastire
in Cozia, pentru batrina si jalnica for maica. Si,
daca se adunara unit cu alp, mare plingere $i
suspine fu intru eI, de jalea fiu-saa Mihaii-Voli,
$1 pentru patima for ce-au patit prin terile strain
Doamna Stanca si fiu-saCi Ion Nicola-Voda. $1 fie-
sa Doamna Florica. Fu dupa aceia intrebare inti u

ele, tine cum au petrecut. Grai Doamna Stanca :
(cum am patit noT, maica, sa nu pats nime de ruda
noastrap. Dark' Molitva Ta, maica, cum ai petrecut ?
Maica zise : ccu mutt foc, de moartea fiu-mieu $i
de jalea Domniilor Voastre...."

(Urmeazi o danie atre mildisttrea Cozia, unde a fost ingri
jtta bine batrina ; Onciul, to Convorbirile literare, an. 1901, 1 9.
7i6-17)
www.dacoromanica.ro
240
Scrisoarea boierilor lui Radu Serban

X.
Scrisoarea boierilor lui Radu erban pribeag catre Domnul for (1614).
Prea milostive Doamne, sa fi dumneata sanatos.
Rugamu-ne Domniel Tale ca Domnului nostru cela
milostivul. Pentru care lucruri stiff dumneata, cind
ne-am despartit de dumneata, in ce credintA ne -ai
lasat, in aceia sint si /Ana acum, si de citeva on am
trimes de am dat in tire dumitale, si cu mare
fried, ca sa nu pierdem capetele de acest Domn

turc [Radu Mihnea]. i dumneata pAna acum niciun lucru adeverit nu ni trimiti, ce numai nAdejde.
Ce not intr'aceastA nAdejde cadem la lucruri foarte
grele, ca intaiti in tara noastra acum strigA hogea,
c5.-1 tine acest Domn fratif si surorile in casa cu el Si
sint Turd. Si robii can' au scapat de prin catarge si
de printr'alte robii, rnacar de la Mihai Voda, Domnul tine este in Cara, el il da Turcilor, si alte multe
nevoi care nu le-am scris. Acum intelegem ca are
Turcul end sa puie in tiara noastra Pasa, a0j

derea Si in terile ce sint vecine cu not. Deci, data
vom cadea no! la aceia sa rAralie in taz a noastra
Pa0. si manAstirile i bisericile noastre O. fie meceturi Turcilor i coconif nostril sa-I faca ieniceri
i fetele noastre sa le iea TurciT for muieri, cum
fac intr'alte Jeri ce sint supuse lor, deci no!, din
zilele lui Mihai-VodA, de cind ne-am supus i ream jurat crestinilor, pentru aceia ne-am jurat gi
www.dacoromanica.ro
Anexe
241
ne-am supus no! suet impAratul cre*tinesc, ca sa

nu cadem no! la un lucru ca acesta. Drept aceia
am tarpit (sic) no! marl cheltuiele *i robii *i arsuri
*i singe vgrsat pentru cre*tini, ca st. avem cAu-
tare la nevoia noastra. Ce mult ne miram, au

dumneata nu fad *tire imparatului de nevoile
noastre ? Ce, de este vina din dumneata ca nu fad
in *tire impAratului sA ne caute la nevoile noastre,
Dumnezeil it! va fi platnic, cum to -al jurat cu nor.
Ce trebuie*te dumneata plecat $i cu lacrami de la
nor sA aduci aminte imparatului nostru. Noi cA,
macar sA [--.. dacl] n'am fi nor avut nic! -o tocmealg,
cu cre*tinii *1 acum a striga mila 1mi:drat-id Sale,
incA s'ar cAdea sg, ne caute, fiind noi cre*tini, ca

sA nu raminem paging. C cT inima noastrA nu se
poate suferi cu paginii. Cad *i an, cind am venit
cu Tura asupra lu! Batur [Bithory, Gabriel],
*i
atunce numal ce a*teptam sA auzim de dumneata

*i de ceva oaste cre*tineasca; no! ne grijisem ca sA
fun vrAjma*ir for cel mai mad, cum am facut *tire
dumitale. Ce ne rugAm dumitale, &A in *tire imparAtiei Sale, el acum este vreme bunA, $i sintem
toti gata a sluji impArAtiei Sale, *i dumitale, cum
verf intelege dumneata *i de la LogofAtul Oancea.
MAcar sA [= de] nu ne-am impreunat no! cu Logoatul, iar, dac' a venit sluga LogofAtulul, toate pe
rind i-am flcut in *tire cu omul nostru, cum stati
lucrurile de incoace. Care nu sintem noi indoiti
cA nu vor veni in *tire dumitale. Ce ne rugAm sA.
16
1030
www.dacoromanica.ro
242
Scrisoarea lul Gheorghe Stefan
fie cu taina acest lucru. Ca, de s'ar intelege, totT

ni-am pierde capetele. Sa fil dumneata sanatos,
amin. Scris April, 29 de ,pile.
t NoT tots boieriT din card, $1 de la slujitorl, plecat ne inchinam dumitale.
(Iorga, In Conv. literare, an. 1900, pp, 272-3.)
XI.
Scrisoarea lei Gheorghe Stefan catre principele ardelean Gheorghe RakOczy al

II-lea (1657),
j- Luminate $i cinstite Craia $i noua de bine
facator, milostivul Dumnezea A. to crute pre
Maria Ta cu buns pace $1 sanatate, impreuna cu
tot binele, intru multi anT.
Cinstita cartea MarieT Tale dintru mina cestuT
po$t al MarieT Tale cu cinste o am priimit, $'am
cetit cu drag, s'am dat lauds milostivului Dumnezeil,
intelegind
de buns sandtatea
MarieT
Tale. De cite ni seri' Mariia Ta, pre amaruntul

inteles-am. Pentru rindul Tatarilor, adevarat este
cum zicT Maria Ta. ail penteacela lucru, precum am $i maT scris Marie! Tale ca el ni sint paginT
sintce [. pentru ca] eT, unde leati astazT un ban, mine
cer zece ban! , a$a $i acolea ei are vrea a ingloti

obiceaid. Iar avem nadejde pre Dumnezea,
dupa raspunsul ce li -a! raspuns Maria Ta, sa
1ntoarca obrazul intr'alt chip, sa mai lase dintr'a
lor. Or vedea $1 el ca sint $i altil oameni, ca. eT,
www.dacoromanica.ro
Anexe
243
unde li sluji norocul in Tara Lepsca, dupa cum

a fost voia lul Dumnedzeti, el socotesc a or supune toata lumea si gindesc ca altii in lume nu-s
()amen!, ce-s numaT el oamen!. 'all Maria Ta
foarte al raspuns bine, sa cunoasca ca nu-T lumea numal cu dinsii. bra pentru Ciogolea, pentr'
aceia si noT am socotit ca el se are in prietesug
cu dinsii; ce oarece din lucrul lor, tot va adeveri
Ciogolea. Pentru rindul lucrulul de spre Tarigrad,
de pomenirea maziliel, semnezl Maria Ta cum

sa fie sanatate si sa fim intr'un bun gind, si
cuvintului nostru sa-I fim marturl, si juramintului
sa-I fim plinitori. Pentru datorie, sa plinim si sa
nu purtam pre Maria Ta cu cuvinte, cad este

Maria Tale cu scandala. De care lucru ma mir
ce oih mar zice card Maria Ta, neavind eredinta eii catra Maria Ta. Iara, sa nu hiil crWin,
ce sa hill Jidov, si de legea mea sa hiti scapat
si la ziva cea de savir0t, unde ni este a raspunde toti, cinesi dupa lucrul sail, si n'a hi faOde, acolo sa him cu lucda cel vinzator Domnului sail, carele stim ca locul lul va fi cu eel
multi rai, si sa nu ne aflam la locul cel cu bune
raspunsurl, si sa nu auzim blagoslovenia lul
Dumnezeii, carea toti crqtinii spre-acea nadajduiesc sa o auzd si sa o 0 vaza, de nu mi-I
atita inima rea cit nu pociii nice odihni, nice
a minca cu folos ; si, de as avea prilej, si n'a$
plati de istov a Maria Tale datorie, cit mai de
www.dacoromanica.ro
244
Scrisoarea lui Gheorghe Stefan
ca sl nu hia auzit atita ponos de la

Maria Ta, carele nice la o sanatate nu ma
aduce. Ca, de as avea zece ban! in casa mea,
trimite-i-as si aceia tot spre istov de datoria.
aceia; carea doar Maria Ta socotesti ca ea din
ciinia mea si din fara-de-omenia mea pestese
si iptarziez Mariel Tale, de nu platesc. Eu
necum spre ce as mai arata catra Maria Ta .cu
alt juramint ceva, ce, cum aratam mai sus, tot
sirg,
asa zicem ; ce nevoia noastra vedem ca nu se
crede innaintea Marie! Tale. Ce doar n'am hi

nice not cu obraz de marmure sail de hier,
ca pre-
un hier sail pre un marmure cu atita gloats de

atinsaturi s'are hi sfredelit, darn inima noastra in
ce chip n'are hi vatamata de atita ponos ? Ce

numai pentru mare nevoie si lipsa ce ni este, si
la Maria Ta n'avem credinca,
pentr'aceia sinteni
obiduiti; iara obrazul mien s'a facut mai gros
decit pamintul de atita suparare. Ce, preste
scurta vreme, tot om nevoi si om face cum pm

putea, si om plati si MarieT Tale. Pare-ni ca dintru cuvint ce-am avut la Maria Ta si intealte
parti, unde ni-am dat cuvintul, nu ni-am scapat.
Iara numal de este ponosul Mariel Tale, si ne
afli Maria Ta scapati din cuvint, numai pentru
acesti ban!, socoteste-ne Maria Ta nevoia sr
greul, ace n'avem, ca n'am hi nice not bucurosi a hi in toate zilele infruntati si preobrazitf,
ca ni s'a facut grea la inima ; ce n'avem ce
www.dacoromanica.ro
Anexe
245
face, pentru multa nevoie. Iara volnic e$ti Maria
Ta a zice cum a hi voia Marie! Tale, a ni e$ti

Maria Ta ma! ales. Ce pentru nevoie cauta-ni
a auzi toate. Pentru rindul du$manuluT, scrisuni -au $i boiarii nostri ;
iara pentr'acela lucru s
stii Maria Ta ca, pana nu se va surupa, nu va

putea hi odihna noun. Ce iata cum imbla lucrul
lui : acmu ni se pare oborirea lul, mai apoi iara
se scoala. Ce $1 lasat-am de n'am vrut sa mai
facem cheltuiala dupa cel rind d'intaiii. Acme
iara$I vedem ca Turcii au inceput a indemna spre
acel lucru, precum stir Maria Ta. Dec! $1 noi am
dat invatatura boiarilor no$tri, de vreme ce vet/
vedea ca vine lucrul sa sa faca acea treaba

de istov, sa nu hie amagituri, ce, numai Baca. or
vedea treaba istovita, atuncea, pentru banii ce s'ati
juruit, sa faca cum or putea, sa tea cu camata,

sa se plateasca de asupra terii, ca ban! sa trimitern, nu avem. Pentru eel vo[i]nid de cart! a
cercetat Radul Asliu, unul au fost mars cu boiarii acolo la Maria Ta, iara unul a fost aicea ;
ce cu dreptul am fost scris Marie! Tale pentru
sa nu se indoiasca $i altir. Pentru rindul calului, zici
Maria Ta ca nu poftest! Maria Ta acel giugan, ce

pofte$ti unul alb carele au spus Marie Tale Voina
ca au fost stind at doile cal, $i 'nca sa fie zis
ca 'ntr'un rind au mars in grajd
$1
1 ail
vazut,
iara al doilea rind 1 -au fost ascuns. Ce, sa nu

hie cretin, ce s hitt proclet, de am dat in la-
www.dacoromanica.ro
Scrisoarea Jul Gheorghe Stefan
246
tuff vr'unul din cal, iard a4a cum zice Capita.n-
Pap nu am : am un cal,
Cadir-Aga, alb, carele inca la Suceava mi 1 -au daruit, carele Ma-
ria Ta ar ti. Si eti zati numaT doT cal am avut

acmii, de incalecam eti pre din0 : acel
Cadir-Aga, gi cel sur-alb, moldovenesc, de la
Comisul, ce I-am trimis Muriel Tale. Ce acma nu-
acesta am ramas de treaba mea : am car

citIva in grajd, ce numaT nu mi-s de treaba mea.
maT cu
Gheorghe .,Stefan-Vodd.
(Din Iorga, Studir # doe., IV, pp. 51-4.)
XII.
0 scrisoare a lui Vasile Lupu (1654).

t Io Vasilie Voivod scriem la fratele nostru,
la Gheorghie ce a fost Hatman, multa sanatate.
Alta, de veT vrea sa [initrebT de noT, cu ajutorul lur
Dumnezeti ne ailam cu sanatate gi in pace. Venit-am gi noT caram (sic) in Tarigrad, in II zile
a Jul Iunie, i cu ajutorul lur Dumnezeii gi cu
ruga PrecisteT, Maria Sa Vezirul foarte ne -au primit
cu bine, 0 a doua zi ne -au impreunat cu cinstitul
imparat. Si ne-ad zis cinstitul imparat sa edem aice
la Septe-Turnuri, unde se chiama, i edem acum.

Tara. cu mila luT Dumnezeti de la totT prietenil avem
socotinta [criptograme]. Dar sa nu thci vole rea,

c'am grait cu capichehaialele MarieT Sale Craiulul Si
www.dacoromanica.ro
Anexe
247
cu dumnealui Elti-Hasan-Pasa si cu dumnealui Dzul_

ficar-Aga, carele este dragomanul Marie Sale CraiuluT, ca sa scrie carti la Maria Sa Craiu, pentru dum-
neata, si am scris si eti la Maria Sa Craig, ca

sa te slobozeasca, ca. nu estl nice-un vinovat :
deer pare a Maria Sa Craiti te va slobozi. Dece
vin' in Tara Munteneasca, la dumnealui la Cos -
tantin -VodA, ca dumnealui ni este ca un fiu ;

dece, de acolo veT veni cu oameni de-a dumisale aice in Tarigrada. Dece Dumnezeti este
bun. Ti as scrie si de altele ce s'ati lucrat ; ce
stiu ca le ver sti. Ce n'am ce-IT scrie ; numai
Maria Sa Hanul a trimis pre un Aga cu nor

aice la imparatie, si a scris foarte bine pentru nor.
Dece avem nAdejde de pre mila lui Dumnezeii, sA
nu ne lase de tot, ce sa-sl aducA aminte de nor.

Atita scriu, si Dumnezeu sA te scoata, iaru sa
ne vedem unul cu altul, ace pentru pacatele nostre ne-a certat Dumnezeti. Dece numai sa-T mul%Amim si s ne rugAm SfintieT Sale,
ca nu ne
va lasa. Si hiT sanatos. Scris din Tarigrad, Iunie

20 zile.
Io Vasilie Voevoda.
La iubit fratele nostru Gheorghe, ce a fost Hatman, sA se dea cu cinste, intru minile dumisale.
(Din Iorga, Studir Sri doc., V, pp. 3o-r, No. xL.)
www.dacoromanica.ro
248 0 scrisoare a lul Constantin-VodA Brincovennu
XIII.
0 scrisoare a lui Constantin-Vocla Brincoveanul (1712).

Io Costandin Voevod. cu mila la Dumnezef2
Domn al Terd-Romaneytt.
BoiaruluT DomnieT Me le Costandin Buzescu, O.-
natate. Cartea, ce al trimis ail venit, si, ce scrii,

am inteles. Pentru bir ce ni scrii, ca-ti este cu
grew, si te rogi sa te maT usuram cevasT, de aceasta
ni se pare ca, pe acest1 douazecT de galbenT e$ti

cu nepotu-ti ii Costandin. insa, de se va putea,
tot te vom maT usura. Pentru ne$te TiganT de la
Mimi' Postelnicul Corbeanul, ce scrii, am inteles.
De care lucru dumneata zicT ca sint aT dumitale,
Mihal Postelnicul zice ca. sint aT lul. Ce noT prin
scrisorT, nefiind de fata, nu putem ispravi; far de
cit, dind Dumnezeti sa te ma! scoli cevasi, veT veni
intr'acoace, si-ti veT ispravi. Ce, de vor fi al dumitale, ti-I veT lua, iar, de vor fi al lul, $i -T va Linea. NumaT ni pare raii de dumneata cad ne scrii
ca esti tot slab $1 neputincios. Ci, dind Dumnezeg sa te mai scoli cevasi, sa cam vii intr'acoace,
ca. n'aT venit de mutt. Aceasta, $i fiT sanatos.
Maize, .r.r sue, anul 7220 11712].
BolaruluT DomnieT Me le Costandin Buzescul, cu
sanatate s se dea.
(Iorga, Studit 1i doc., V, p. 311, n 73 ; cu facsimile.)
www.dacoromanica.ro
TABLA CUPRINSULUT
Pag.
I. Vechiul meteug de clA dire al Rominilor .
II. Ideile conducAtoare din viala poporulul romanesc

III. Desvoltarea hotarulul TeriT-RomanetI i Moldovel
IV. Via* sufleteasca a poporulul roman

V. Rostul boierimii noastre
VI. Farmacia in terile romine
VII. Un ora romanesc: Botoanif
47
89
112
143
171
183
ANEXE
I. Scrisoare a lul Stefan-cel-Mare
223
224
228
II. 0 scrisoare a lul Vlad Tepe
III. Cuvintarea lul Neagoe-VodA

IV. Scrisoarea until' boier muntean din vremea lul
230
Neagoe Basarab
V. 0 scrisoare a Jul Petru Rare catre BraovenT 231

VI. Testamentul Domnulul muntean, apol moldo233
vean Petru Schiopul . . . .
235
VII. 0 scrisoare a lul Mihal Viteazul
237
VIII. Testamentul lul Radu-VodA Serban
238
IX. Testamentul mamel lul Mihal Viteazul . .
X. Scrisoarea boierilor lul Radu Serban . . . . 240
242
XI. Scrisoarea Jul Gheorghe Stefan
246
XII. 0 scrisoare a lul Vasile Lupu
248
XIII.0 scrisoare a lul Constantin-VodA
...
www.dacoromanica.ro
VA
Pretn1 Lei 2,50

o'
.
-41
www.dacoromanica.ro

Istoria Romanilor in Chipuri Si Icoane Vol 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Romanilor in Chipuri Si Icoane Vol 2 PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Preul: Lei 2.50.

ATELIERELE SOCEC, BLICUREc,

1904-5, precum qi dou6. cercetari de un

caracter maT general, care mi s'ail parut ca

trebuie desfacute din carp de specialitate

de scrisorT alese venite dela dinii. Ele se

al caror scris nu inriurete de ajuns

VECHIUL MEVESUG DE CLADIRE

Vechiul meteug de cladire al Rominilor

Bisericile i manastirile for

1821, ori 1848, orI 1866

drumul mare al civilisatieI

Vechiul metqug de cl5dire

Acest lucru trebuie sa se stie nu de cit1va

pe care s'a asternut viata romaneasca sail

trebuie sa se patrunda de dinsa, pentru ca

tele cladiri de biserici si manastiri ce s'ail

ale stapinitorilor de pe vremurl, nu mai sint

bari si marl nenorocirl, incit din ele nu se

lacasurl sfinte, a crutat de peire acele citeva

Vechiul ineteug de clildire

tru nol un izvor de mindrie, o comoara de

Pe vremea cind eram numai un popor

Dobrogea, Bulgaria, Serbia de astazi, erati

vede o biserica de lemn. Ea are, ca once

o incunjura la mijloc, cadre de ferestre,

aiba unde asculta slujba, Vasile Lupu, Domn

SimAnati de s'gur cu acelea care se maT

hotarele ei. Am vazut de acestea in drumul

Vechiul meteug de cladire

de la Agapia la Nearnt i in deosebite part1

dhunazi din Bistrita Ardealului, unde a fost

inlocuita cu o mare clddire de cardmida.

zidirl mal noun pe care le imith destul de

lunguiath. de sandurl, avind un mare acoperamint tuguiat i citeva fereti pe laturi ;

turnul lipsete sail e de tot mic, rashrind

abia din spinarea de indrilh a bisericutii ;

l'e cind nol nu tiam inch decit sd thiem

Domnuldi, nu s'a phstrat decit numele de

Nici-un colt de ruine nu mal arath unde a

Vechiul meteug de cladire

care a fost arzat de Ungurl, citiva ani mai

mai fi cladit un tcloater, : numele el sta.

cate aid innainte de anil 1360 70, cind s'a

Cladirile noastre cele mai vechi apar intaiii in Tara-Romaneasca.

Aceasta pentru ca aid s'a prefacut tntaiu

insemnata., de la care puteail lua indemnurl

Dar innainte de a se aduce meterI de

Vechiul meteug de cladire

al sal il ziceau in de obte Nicoara-Voda, a fa-

cut, prin aniI 136o, o bisericA in cetatuia

care se infatip insa, pe din afarA, cu

chile unuY exagon. Boltirile stranelor in

pentru a face, peste citiva ant, supt acela0

Vechiul metevg de cladire

Cladirea e impartita in treI: un pronaos,

de lemn in fata vechii i

are astazi o infatipre noua, datind de la

toria lul Nicolae Alexandru trebuie sa

lost in alts parte, legata, de-adreptul cu tut--

Vechiul mete$ug de cladire

nul cel mare, prin care se intra in cetate.