\,

.i]

t:

ri

tl
I

vrATA$rrAPrEr.E
DOMNULUI TARII ROMANE$TI
coNSTANTTN

volA nneucovpeNu
SCNSA DE

Pr. Acad.

NICULAE M. POPESCU
(1881-1963)

Lucratea apate cu binecuvintarea

iPS DR IRINEU PoPA

Mihopolitsl Olre"iei
Manhnt dr otoare al Aradenbi Ronnn
Edilura

o Editura Idaco . .dardinhar...

o2t t350.4572. 0722 .637 -470

idaco_traditional@yahoo.com

Iubite cititofiilc,
anul1915

Editor: Iuliana Mateescu

Coperta: Iuliana Mateescu
Foto cope.ta I: Intrare - Bis. Man. Hurezi, jud Valcea
Folo cop IV: Srema lanr Rom5nes ,s(ulprurainpid[a.
Menasrirea Hurezi
Graici 9i design: Mihaela Manoiu
Dsc.ie.ea cIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
POPESCU, NICULAE M,

viata fi faptele Domnului Tirii Romanetti

constantin vodi Brancoveanu / pa prof. acad. Nicolae M.
Popescu. - Otopeni : IDACO dar din har", 2015
Bibliogr
$BN 97a.606-92472.6-6
94(498. I )"1 7" Brancoveanu,C
929 Brancoveanu,C

Mulfumiri dlui Eugen Apostolescu. strdnepotul

Pr Acad Niculae Popescu, care a sprijinit aparitia
acestei luclari.

Multumiri d-lui tfon Magdan $i drui Dan Toader

pentru amabilitatea cu care ne-au pus la dispoztie
fotograEi din arhivele personale.

A Jost h gAndul meu sd scriu pe scurt $i pe inleles

1)iata Voierodului Constantin BrAncotecnu, pentru zittd

de Santdmdria Mare din anul 1914, cdnd s'du

implinit

dotl,i sute de ani de cAnd BrAncol.eanu afost tdiat de Turci

tmpreunii cu cei patru Jecioti ai sdi $i cu un boier. $i am

sc'riso. gAn ndu'md nu Ia c'irturarii neamufui trostnl
care o pot citi din cdrli mai mai Si mai bune, $i nu m am

altii core nu citesc iLecAt bLcrui proaste

$i cred numai in 'rafurile lufiii acesteia. Ci am s.'ris'o

gafiatit nici la

gdndindu md la cei mulSi dintre noi care se tnchind cu

credintd in biseicile Brancovednului Si aduc laudi lui

Dumnezeu din cdr;ile tipdrite de el sau dupd ale lui. Lor
li s? tnchind a.eastd cotttcrca. caci ei se a:Pamdnd cu
Branconeonu intr'aceea cd nu se tnspdimAnai in Jata
moryii cAnd e ltorba sd Fi apere motia $i legea lox cum
nu s a inspiinantat nici c.onstantin vodo Brancoveann.

gt (a

sdje cirirel

accstci

vici

maL le\nic@asa om

tmpdrfit'o in capete, iar Ia sJAr$itul cdrticelei am.fdctlt

o listi de titlurile acestor capete $i cm insemndt tn lald.
nnde se afld fiecare cap. Deci, dacd vei 1)rea 9i cite$ti

nwnai o parte din cdrticicti, dai decAt sd cauti partea

in aceasii listd $i sd deschizi ldJata unde te trimite.
^ceea
in'dunfful cirticelei ai sd gdse$ti chipui de ele
BrAncoveanului cu janilia lui. chipuri de'ale palatelot
zidite de el, cum qi lnchisodrea unde a Jost chinuit,
piatra mormAntului $i cu candela, care ii arde Si dcnm
Ia momAnt.
Pr. Acad.. Niculae M. Popescu

Tomosul de canonizare
al Srtntilor bAncoieni
.1

11

1992

Aceasla este proclamarea solemna a hotdrarilor

Sfanrului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in
Biserica sl. Spiridon Nou djn Bucure$ti, la data de
2l iunie 1992, r'n zi de Duminicd a Tuturor Sfrntilor.

De-acum inointe, pdnd kt sJdtgitttl

! eac&tilor, Binecaei\inciosul v oi.e! od
Constantifl Btancoveanu cu cei pata rti ai sdi,
Constontin, SJeJan, Railu, Matei i EJetuiclzl
Ianache, sdrte cinstili ca srtnfii in ceata
mattitilot ottodo$iei, pomenindu-I ca shibe
fi cannni de londd in ziua de 16 aurysL rtind.
insc?isj in siraxat in cdrfile de dt. preotm Vi
in calendarul Bisericii noastre,
Domnitorul Conslantin Brancoveanu alaturi de cei
patru hi ai sei, au fost martirizali la Istanbul, pe 15
august 1714, chiar de ziua Adormirii Maicii Domnullli
$i ziua de na$rere a Voievodului Brancoveanu, care la
acea dald implinea varsta de 60 de ani.

Popescu, Niculae M.
Jebruarie 1 881, DAfibovicioora,
jud. DAmbovila - 11 .febru ie 1963, Bucwesti)
Preot, i.stotic
(10

Membru corespondent (10 iunie 1920) $i membru

titular (5 iunie 1923) al Academiei Romane; repus

in drepturi ca membru titular al Academiei Romane
(3 iulie 1990); vicepre$edinte al Academiei Romane
(30 mai 1939 - 1 iunie 1943); pregedinte al Secliunii
Istorice a Academiei Romane (1941-1945). Discurs
de recepfie: Dimitrie Onciul (3 iunie 1945).

Studii liceale (1893-1902) li universitare (teologia

$i filologia clasica) h Bucure$ti, obfinand tcenfele in
1907 $i, respectiy 1908. $i-a continuat pregdtirea in
istorie $i bizantinologie la Universi[atea din Viena
(1910-1913), unde si-a sustinut qi doclora[ul in
istorie (1915). A fost diacon la menestirea Zamfira
(1908-1910), la Capela ortodoxe Romand din Viena
(1910-1913), Ia Biserica Cotroceni din Bucure$d
11913-1920), director al cancelariei Mit.opoliei
Ungrovlahiei 11919-1923), preot la bisericile Schitul
Magureanu( 1920- 1926) $i Bradu Boteanu (1926-

1933), director al seminarului ,,Nifon (1923 1924):

titular al Catedrci de istoria Bisericii Romane la
Facuharea de Teologie din Bucure$ri (i922-1946),
secretar general al Ministeft ui Cultelor (1931 $i
1939). A colaborat la publicafii ale vremii: ,,Amvonul",

Fola neddtdtd din arhi,a lamiliei

ti de NicaLde larga

Pr. Niculae Papescu aLdL

Foto din arhtua JamilieL 3A mai t 931

-Analele Academjei Romane",,,Aposrolul, ,,Biserica

Ortodoxa Romana", ,,Convorbiri Literare , ,,Glasul
Bisericii",,,Mitropolia Olreniei, .,Universut Literar"
.S a A Idsat contribulii releriLoare la istoria Bisericii

ti allii

ti a culturii medievale romane$ti: Vidla ti dctilritatea

discdlalui de cdntdrL Macarie ieromanahul l19OB);
Catagra|ia eparhiei Ungra'rlahiei in anul 1810 11914),
Dionisie, mitropolitlil Ungrorlahiei 11914): Nilon
Il. pdtriafhul canstLntinopolului 11914)-, Patriarhii
Tarigradului prin tl.rile romAnerti in redcul XVI (1914):
Viala ti laptele domnului Ttirii RamAne$ti Canstuntin
vodd Brancowdnu care d Jost tdidt de turci la Tarigrud
(1914), $tiri noi despre Macarie ieromandhul, dascdlul
de cAnfiri F1 directorul tipograiei din mdndstirea
Aildiruqdni ll91 6): MittopolitLtl Ungrovlahiel Dasitel

l0

Fiktti 11927): viata $i Japtele pirintelui

Grigorie

Dascdlul, mitropolitul Tdtii RomAne$ti 11765-22 ian.

l93q 11934): Gheorghe David, mitropolitul Moldovei
( + 1508 apr. I) (1936): Preoti de mir adotmiti in Dofinul
(1942): ChiriL Lucarius $i Ortodoxia romand ardeleani
11946); Petru Motild (1967) l.a A fosr Si aurorul unor
exercifii de paleografie romaneascd (sffiere chirilica)
(1932)- A tradus din ruse$te CuvAnfirile biserice$tii
ale nitropolitului Nicolae Rtuti[ki (3 vol., 1949-1952).
Membru al Comisiei Monumentelor Istorice (19231948).

Cateva cuvinte ale editorului

Prima aparilie a acestei mici lucrdri a

k a.ad. Niculae Popescu a fost in 1914, la 200 de
la maruflLrl Shnlrlor Brancoveni. Au primi(-o in
-t &laBucuresli.
cei, e parricipdu la marea procesrune
. co.regiului ce purta ramesilele pamentegti ale
Sfcoastanlin Brancoveanu.
A rceditat-o in 1915, apoi in 1927

ahin
Dic,tionar, Membrii Acndemiei RomAne 1 866- 1 999,
Dr Do.ina N. Rusu, Ed. Acad. Buc. I999

Si

ultima aparifie

1934. A sc.is-o cu sufletul. cu adancaveneratie

lErEu intreaga familie Brancoveanu. Cu tot sufletul

-n primir-o $i eu. ALunci am inFles cd poate fi un

d al iubirii pentru Brancoveni, sen[iment pe care-l

Fli avea dacd-i cuno$ti. dace inFlegi cd ei au fosl o

lmma a fimpului lol care rezbate $i astez, pand la noi.

in matea lucrare pe care Conslanrin Brdncoveanu a
inpLnrt-o pe pamiinr, si a.um cL .olr ar lLIi in vesnrcrc.
gmtem $i noi, popor roman.
Prjn Sfrntii Brancoveni Si cei ca ei, ai neamului
msaru, prin exemplul lor de vieluire $i jertfa purem
sa ne reintodr.pm la (eea re adlt.e h'an6 si pa.e
$fletului... de fapt reinroarcerea la frumos, in toatd
dimensiunea 1ui.
h)Iiana Mateescu

t2

Cap.

Nota editorului:

Dumnezeu a ingrijit intodeauna

de neamul nostru romanesc

Am facut mici indrcptiri de limba pentru a se ciri

rcxnrl ol u$urinF. mai ales de cei mai tineri, pulin
familiarizati cu limba romana arhaicd.

Tocul prezentat are ortograha specificd perioadei

in care a apirtrl fuc!"arca,

Am considerat ca cele cateva note de

fin mulrc chipuri $i in mulre randuri Domnul

zhl Du-nere, a cautat cu mila si cu indurare
l$, spre neamut nosrru romanesc. Dc ia

subsoi

adiugate pot fr de folos cititordui.

llEnnezeu ne'a venit intotdeauna ajutorul sdu cel

Fotogranib ce apar ii| lrrcrarc sunt altele decat

cele din oaiginal, tiparul de allnci nu mai permile
regodrcerea loa aonn- l3-am ales pe cele care
_mlprune
srEm !e,6d $i pot ctea
cu el, imaginea
gmt
prczentate.
vizJali a cdor ce
Aceasii carticica pr"inEa texn]l edifiei din

91

IEa puternic

mjjlocul nostru un lung

*r de berbati desevargi[i ca.e ne'au scepat din nevoi,
rle au facut cinste nepieritoare $i ne'au ardtat drumul
cd drept al vieFi celei bine placute atat oamenilor, cal
f tri Dumnezeu- Din $irul acestor bdrbali desavarsi!
fu parte $i Voevozii cei de demult, adica Domnii
Romenilot care ca ni$!e trimi$i de sus ne'au aparat
bgea $i mo$ia cand ne aflam in stramtorare din
Iricina altor neamuri vrejma$e. Oameni ale$iau fost, $i

5.

$i el a ridicat din

Hinre

credinle au avutl De biruiau pe pagani ei inillau

[.Elaciuni la Dumnezeu, de la Care vine toata biruinfa,
de erau biruili, nu blestemau, ci ziceau ce Dumnezeu

ia

pedepsit pentru mullimea pacatelor lor. Biruinfele

prin zidiri de biserici $i de mdnesdri,
b
rsde se inalfau rugiiciuni ciitre Cel Atotputernic, Si
I
I

-msemnau

15

14

voevozilor no$tri sd'$i ingenunchie cu rotul fara ori sa'$i

Iepede legea lor cre$tineasca, atunci ei alegeau mai
bine sa moard ln chinurj neinchipuite, decat sa faca
acest lucru urit de oameni Si de Dumnezeu. Din acest
Sir de Voevozi fdcatori de bine $i purtarori de credin[a
vie, care au suferit mucenicia, face parte $i Constantin
voda Brancoveanu, Domnul Tdrii Romane$ti. Despre
el vom spune acum. Se cade deci sa ara6m din ce
neam se trdgea, cum ne'a apdrat fara, ce b,serici $i
mandsliri a zidit, ce cdrli a tiparil, caF copii a avut,
olm a fost 6iat de turci pentru lare Si credinF $i cum
i cinste$te nLtmele tol nedmLrl cretrinesc,

Frescd - lamiLia Brdncowanl)

din Mandstirea Hurezi, jud. Vdbea

nenumardtele lacalur: dumnPzFe5ri care a.opera

pamantul farii noastre. insemneazd ce nu pulne au
fost izbanzile noastre asupra celor potrivnici noud. De
erau vremurr dp pdce )i linille rn ldr;. VoPVozii notrri
ingrijiau de norod, le fdceau judecdfi drepte, ridicau
fcoli, unde se lumineaze mintea, gi scoteau de sub
pare ce4i de slujbd, pe care ti acum citim in biserici,
precum $i ca(i povaluitoare de tot ce aduce bine in
vrala omulJl. lar cand vralmasll cer pulernrcr cereaLl

17

Cap.2
Pdrin$i qi tinere[ea lui
Vodi. Brdncoveanu
onstantin Brancoveanu era de neam de boeri
din satul Brancoveni, judepl Romanali, langa
Oll, unde parinrii lui aveau mosie dc la mosii
tatel lui il chema Papa Brancoveanu $i era din
neamul boerilor Brancoveni, neam vechi si inrudit
cu neamul Basarabilor, din care se trag aproape toli
Voevozii Tarii Romane$ti- Pe muma lui o chema
Slanca si era din neamul strdlucit al Cantacuzinilor,
vife veche de imperali Din fericita cds5torie a lui Papa
cu Stanca s'au nascut trei bAieli Si o fale. Dar parinfele
lor Papa Brancoveanu, care avea boeria de Postelnic,
fu omoft de seimeni, adice de osta$i, cand ace$tia se
sculara imporiva Domnului lot Constantin Basarab,
care a zidit miropolia din Bucuregti- Jalnica lui sofie
Stanca 1 a dus de 1'a ingropat cu cinste in biserica
neamului lor din B.ancoveni $i a remas sa ingrijascd
singura de copiii rama$i mici Si de avere Mateiu,
bdiatul cel mijlociu, a murit de tanar, iar cel mare, pe
care il chema Barbu, a intrat in slujba Domnului Tarii.

Frescd

Papa. Bdrbu (ffa?le Lui Constantin Bfincowanu)

ti Stancd BrdncoNeanu

t8
dar nici el n'a trait mult, ceci ducandu'se la Tarigradr i
s'a intampla! moartea acolo $i nefericita lui mumd i'a
adus oasele in [ara;i le'a ingropat Ia Brancoveni langd

latdl lui.
Ramanand numai cu Conslantin, copilul cel maj
mic, s[anca, muma Iui, s a ingrijit de i'a dat cregLere
buna $i cu frica lui Dumnezeu, l'a dat se invete carte
$i hind inzestra! cu bune insll$iri, a ieEit ndr ales,
plAcut la chip $i de$tept la minte. Iar cand a ajuns
in anii casetoriei $i a ales de sotie pe Maria, cdreia
ii mai zice $i Marica, nepoata lui Antonie Vodd din
Pope$ti. Dumnezeu le a binecuvantat casdloria cu
unsprezece copii, patru baieii $i $apre fere. Fiind
om de$tept Si cinstit. Constantin Brancoveanu este
chemar in slujbd dc Domnul DLtca VodA. Si riai l;irziu.
$i de Serban Vodd Canracuzino, cand ajunse domn,
$i care ii era Si unchiu dupe maica sa. Consrantin
arece din boerie, in boerie pane ajunge Marc Logofar,
adica boerul cel mai de seama din divanul domnesc.
vezandu'i desroinicia Si cuminlenia, Serban voda
il insdrcineazd cu slujbe grele de'ale domniej.
Cand a fost vorba sa inbvdrdtasce pe un Domn
spre Moldova. Constantin Brancoveanu a fosf ales
sd facd acest lucru. Cand s'a incheia! o lnvoiale cu
Ep4E4_lgIt".., Brancoveanu este printre boerii
' Taltg'ad Constantinopol

19

care se jura ca se vor fine

de cele scrise. $i tot el este
boerul, care indupleca pe un
general nemlesc sa iasA cu
ogtile din Tara Romaneasca.

Cand oamenii lui $erban

Vode, in drumul lor spre
Viena, sunt oprifi in Ardeal,
Brancoveanu este boerul

care mijloceSte sa ii se dea

drumul.
Deci in slujbele farii se
aratepriceput $i socotit, iarin
Yiala casnice era cumpatal,
$rangelot milos Si bland
cu toF. Iar Dumnezeu care
nu vrea ca lumina si stea
sub acoperi$, ci sd fie puse
in sfe$nic ti sa Iumineze
tuturot chema si la mai

mare cinste pe robul

Consranlin Brincoveanir

sau

piati

Ct'ucea de
de
la poable Dealului
P atri ar hi ei din B u c urc $ t i,

rillicat,i de Constantin
Brancaveanu - rtd.
buniculni sdu
Papa BrAncotleanu

a
:

21

Lup. J
Cum s'a ales domn Brdncoveanu si cum
s'a purtat el cu neamurile striine

ales domn nou, pe Constanfin Brancoveanu, zicand

ci este neam de'al vesdtului Mateiu vodd Basarab, cd
esre iscusit in treburile farjj $i cd este impodobit cu
muite buneteti, mai aies cu blandefe. lar Conslantin
Brencoveanu nu era acolo Ia Mitropolie cand l'au ales
Domn, ci era la curte langa ffupul lui Serban Voda. Au
Eimis deci boerii de I au adus la Mitropolie $i zisera
o) toli,i: Logokte, noi cu tolii pojtim sd ne rti Domn. lar
e1 zise: Dar cdmi trebue mie domnie? De rreme ce ca an
kinn sunt Ia casa mea. nu'mi trebue;te gifu Dofin. lat
et ziserd.a Ne rugdm, nu ldsa ldra ca s,i intre a\i oameni,
rdi, saunebuni, s,i o strice, ci primeFte domnitl $i 1
tuara de maini Si'1 impingeau de la spate; il imbracara

qr caftan domnesc qi il duserd in Mit.opolie unde ii

otira molirvclc de domnie. apoi ir serura15 rolim;na.
icand:]'i. mulgi ani!. in alaiu mare cu oaste $i cu toatS
boerimea, cu Domnul celare pe cal domnesc, s'au
mbonl apoi dF la \4lropolre la Currea DornnFas.a. Si
in biserica de'acolo s'a urcat Domnul in scaun, a finut
vorbire frumoasS, iar boerii tofi i'au jurat credinF pe
Sfanra Evanghelie qi pe Slanta Cruce. Si a$a s a ales
Domn al Tirii Romanestj, Constantin Brancoveanu,
cand era cursul anilor 1688, luna lui Octomvrie, in 29
de zile.

Damnitolul Serban Cantdcl)zin() ( 1610- 1688)

Domnil a Voda Brdn.ovednu 25 de anr 5r crnci

hrni. Domnip lunq; cum nLr mar avusesp p;n; dlunci

23

22

facut multe lupte cu sabia, a $tiut in schimb se se luple

cil incurcaturile grele care ne ameninlau atunci, $i s'a

Cotustantin Brdncoreanu ( 1 688- 1 71 4)

Dup,i o stnmp,i dinff-o carte grecedsai de pe rremea lui.

dupd Nr.ala? torgo -

l5totnromantlo nfhQutiSL|aon?

decal viteazul Mircea cel Balran, care l'a $i inffecut,

cd a domnit 32 de ani. Razboaie n'a avut Voda
Brancoveanu decat unul, cand, cu Turcii Si cu Tdtarii
au trecut in Ardeal, pe la Rucar, Si au batut stra$nic pe
Nem! la Zarne$ti, in pariile Braqovului. Dar daca n'a

priceput sa iasa biruitor din ele.

5i iala cum. Turcii erau de mllltd vreme in lupte
qr Nem[ii. in biruintele lor ajunsesera odate pane
la puternicul ora$ viena, dar n'au putut se'1 ia. $i
de atllnci s a inlors roata norocului in asa fel, ce de
unde pa-la drun,l 'or fLrcI erau birui.ort. acul-l in, Pp
Nem[ii sa'i bata, iar Turcii sa piarda din cuceririle lor
Si si se trdgd rol rrdar;1. Rom;.l|' .and aL \57u1 ,;
aor Nemtil sunt biruitori, au inceput sd se gandeasca
ca ar fi mai bine sd scape de peganul de Turc, la care
erau supu$i, $i sd se dea de partea Nemtilor cA sunt
areslini rl er. adr,a pdpisldsi). st sLTl :l mal on-Fnotl
decat Turcii. Ca Turcii le ce.eau birllri pesfe biruri, ii
socoteau pe Domni dupa plac $i se pufiall cu ei de
parce erau niste slugi de jos. Dar o invoiale temeinice
inrre Nemli $r Romani ru s'd pJtLIl la c. pPrlru ca
Domnii no$trj ziceau ca ei nu se pot da pe fafa, de
partea impafarului nemfesc pand ce nu vor vedea cd
Tur(ul esre indpdjuns rnlrirr Sr 'ucinal. rn.at sa nu
mai poata prdpidj $i pusLii lara noastra. lar iscusinta
cea mare al lui ConsEntin Voda Brancoveanu a stat
tocmai inff'acela cd nici cu Nemtii nu s'a strical, deqi
nu le primise invoiaLa lot $i nici credinla la Turci nu
' Paristdii catolici, greco-catolici (DEX).

24

25

$i'a pierdut o. Pe un general nemtesc, care intrase in

lare cu oaste, el a Stiut cu dibacie sa't scoala afara.
Tot aga de dibaciu a fost $i cu Tatarii, ca ei se nu'i
prade lara cand veneau sub chipul ca sa goneasce pe
Nemti sau ca sa taeaca in alte ldri. Dibacie multe ia
trebuit iarati ca si scape iara de pradeciunile osta$ilor
lui Tucheli Ungurul, pe care Turcii voiau sd 1 a$eze
rege in Ungaria.
Dar parilp erau lard numar la imparalra turrcas.a $l
la Nemii din partea Domnului Moldovei Si din parrea
unor boed din [ara. De cate ori n'a fost amenintat sA

i se ia domnia 9i chiar viafa! Dar degtep[eciunea

$i

istelmea lui Vodd Brancoveanu a fost mai puternica

decat parile du$manilor sai. Ba ceva si mai mult. Nu
numai cA el a putut sd scape din aceste greutdli, dar
a izbutit chiar sd pund domn la Moldova pe ginerele
seu Constantin Duca Vode Si se porunceasca acolo ca

la el acase. Iar penffu Ardeal fdcuse planul se merite

pe una din fetele sale, cu un prin! neaml tare iubit

acolo. Sr asa sa ajunga alorsrapanilor Sr in aceasla lara
locuita de Romani din/mo$i s[amo;i. Gandegte'te,
citltorule, ce gand mare era acesta, se fie tofi
Romanii la un locl inainte de Vode Brancoveanu
numai Mihai Viteazul avusese acest gand $i putuse
se'1 infapuiasce pentru cateva vreme.

Iar de Voda Brancoveanu, spune un carturar din

ynemea aceea, ca era bogat, frumos la chip $i la stat,

vorba lui era frumoasa, [avea] minte mare. rude

multe, hi. lpre drn desrul gineri $i nuro asemenca.
ainste mare boeria lui $i in domnia ce a domnit: in

Sr$it nimic nu'i

lipsea.

27

Bisericile gi alte clddiri ficute de

Vod'i. Bfancoveanu

!E$ia perinfilor lui, unde ii era ingropa! tol neamul,

hdA Brancoveanu larama de tot bisericula cea veche,
zifue de Matei Voda Basarab, care era foarte mica,
_mcepu
sd zideasca alla mai mare 9i mai frumoasa,
$
Eniland pe iubiiji sei fii, Constantin $i $tefan, sa

re$tinul $i pravoslavnicul Domn Constanrin

Voda Brancoveanu a ingrijir cu dragoste 5i
cu ravna c.e$tineasce $i fierbinfe de sfintele
leca$uri dumnezeesti. Tara inrreage este pline de
bisericile Si manestirile fecute de el. la mosiile sale
a zidit biserici; unde era o mdndstire ddramata. el
o dregea; unde era lipse de leca$ dumnezeesc, el
cledea cu mana darnica. Aproape nu se afla in lard o
case dumnezeeasca unde si nu se gaseasca $i daruri
de'ale Brancoveanului. La maneslirea Tismana cea
de demult, el a ddruir odoare de argint. ta Bisffifa
boerilor Craioveqti drese perlile stricate $i zidi din nou
lurnul, cand era numai boer, iar cand ajunse domn,
ii darui cdrti frumos legate $i alte odoare multe de
arginr. La mendslirea Afnota, unde este mormantul
lui Marei Vode Basarab, Brancoveanu fdcu o fanfane
ra sa fie de djuror locuitorilor drn sfanla miinaslirc.
iar domniei sale, de pomand in veci. [a manastirea
Strehaia innoi zidurile invechite. laa Ia Brancoveni.

caramida cea dintai la inceperea zidului; iar pe

FiEopolitul Teodosie 1'a trimis sd citeasce molitva,
A+e obicei. a temeliei. Si a$a fecu la Brancoveni
iSnasrire cu bolnile, adice cu spiEl, penlru care zidi
& biserice noue.
in ora$ul Ramnicu Sdrat a zidit din temelie
fopreund cu Mihai Cantacuzino, unchiul Meriei Sale, o
tgnastire mare $i cuvioasa. cuchilii$i cetate imprejur,
6 sa fie de apdrare ti scapare in vreme de r5zboi,
{i i'a pus hramul ,,Adormirea Maicii Domnului".
Aturile de inconjurare erau de opt metri de inalte $i
dr metereze pe la colfuri, iar in randul chiliilor era Si
o sala mare, boldta, sprijinia pe un slalp de piatra,
@e inchipuia pe puternicul Samson din Biblie. $i
csfe pdcat ce aceasra frumoase sala a fosl ddramald
arm calva ani. Iar menesrirea Mamu din valcea, cll
Irramul Sfanului Nicolae, facuta mai intai din lemn,
de neamul Buzeqrilor $i apoi innoitd de Stanca, muma
hi vodd, Mdria sa Brancoveanu a pus de a zidit'o
din temelie de pialra, i'a fdcut chilii frumos boltite, a
zrgravi!'o $i a inzestrat'o cu loate ce,e trebuincioase.

Cap.4

Frle

29

Tot VodA Brancoveanu drese si ingriji de mendsririle

de la Sadova $i de la Cura Motrului; iar manAslirea
Dintr'ufl lemn o mari $i o darui cu podoabe scumpe,
biserice$ti.

zugrivi de iznoave3 biserica

Domneasc5;
fiindce
se stricase zugrdveala
Currea
veche. O pardosi cu lespezi de piatrd $i o impodobi
foa.re frumos, cLr muhe chehuiala Tot atunci, a pus
de a dres $i a ing.ijit bine biserica Sfanrului Dimilrie,
@re era de tot stricate 9i cu bolta spar6, a deruil un
dopot la biserica Sfantului Nicolae Si a fdcut daruri la
biserica Sfanta Vineri, unde era ingropare nepoala sa,
anurle Stanca: iar mendsiirea Dealului a invelit o cu
a!-amd $i a zugrAvit'o pe dinduntru $i pe dinaiard $i ce
5a mai spunem cd Vodi Brancoveanu a zidit biserici
oe hecare din mosiile sale, asa de pilde Ia Potlogi, la
Si rot in acest ora$ puse de

Doicegti lange Targovi$te, la Mogogoaia langa Bucure$li

Pal(tul de

la Podoqi

in

partea de fara de dincoace de Olr, Vodd

Brencoveanu lacu adaose la vestiLa manastire de la
Arge$, cea zidjta de evlaviosul domn Neagoe Vode $i

drese manastirea Clavacioc din Vlasca, cea ridjcata

din vechime de Vlad Voda Calugerul. in Targovi$re,
innoi Mitropolia de aici, cea zidirii dinraiu dJNeagoe
Basarab, unde ineun[u] ei i$i gasira odihna de veci
Bala$a nore'sa, $i ginere'sau Scarlat Mavrocordat.

in roate pdrfile.
Chiarin Ardeal, Llnde avea mo$ii. Voda BrancoveanL.r
e Ecut muke biserici. ASa. in ora$ul Fdgara$ a zidit
o bisericA dupa datina noasr6, cu pridvor ;i cu turla
ar care erau clopotele. in aceasta biserica, cu hramul
Shnre, ,ro.lc Stanrul \i.olaF. sl{csc a-,zi o parr'
"i
&l ftali no$trii de dincolo, care s'au unit cu Papa de
b Roma Biserica $cheilor din Bra$ov il pomeneste ia
tpmelnic, iar la bise.ica cea veche din Ocna Sibiului
d esre ctitorul cel mare. Tot vodd Brancoveanu este
-tEaiul ctitor al schitului s1 al bisericii din Sdmbala-del5_S!IS_p3:lledzd .i a4 Lva"lghelia drrr r', ; at r rnC

' btoo"a

de la caper, Iucru nou, noutate. (DEX)

i1

30

Biserica $i cosele Rndnx.tEni

chiar de VodA. Chiar Si la mitropolia din Alba lulia,

cea intemeiatd de Mihai Viteazul, cand era domn
in aceasta parte de loc, Vode Briancoveanu a ddruif
odejdii arhie.e$ti, cum Si mo$ia Men$ani din Arge$.
in Bucure$li, surpandu'se biserica Sfanului
Ioan Grecesc de pe malul Dambovilei, Maria Sa
Brancoveanu a zidit'o din nou Si a infrumuselat'o cu
turnuri, cu pardoseale Si cu zugreve[ pe dinaunrru $i
i'a dAruit toate cate trebuiesc unei sfinte biserici. Azi
aceasd biserice nu mai este $i pe Iocul unde a fost, s a
cladit Casa de Depuneri. Tot in Bucuretti, a mai zidit
mindstirea Stanului Sava $i a isprdvit bisericaDoamnei

cu hramul Sfantul An[on. care fusese incepute de alt

domn, dar care a losl nu demult daramatd. Daruri a
facut si 1a mdnestirea Radu-voda; iar la Mitropolia din
Bucuresti a ridicat din temelie clopotnifa de la inrare,
cum ciiim in pisania ei, 9i a lacut pentru mitropolilul
Teodosip o minLrnara mrlr, de arhrcreu paslrala sl a7l
printre odoarele mitropoliei.
Dar mai ales, la doue lacaguri dumnezee$ti $i'a
aralat voda Brancoveanu dragostea sa frerbinte penlru
casa DomnulLli Dumnezeu. adicd ia Sf. Gheorghe
Nou din Bucuresti si la Hllrezii din iudeful Valcea.
Biserica Slantului Gheorghe era facure mai demult
de altcineva, dar era mjca si inlunecoasa; in jurul ei
se zidise, din zilele lui Antonie-vodA din Popefti. un
han mare, cu un singur rand de chilii cu bolte. Iar
cand a fost in al gaptelea an al domniei lui Constantin
Voda Brancoveanu, s'a apucat Mdria Sa, cll chelruiala
mare, de a mai fdcut un rand de chilii pe deasupra
celor dinrai, toate boltilejur imprejur, $i a facut $i case
patriarhale deosebite 9i alt rand de case egumene$ti
cum secade Treiani s'a lucrat la toate acestea. Iar dupA
zece ani Dositei, pariarhul Ierusalimului, s a rugal de
Brancoveanu sd se nevoiasce, sa facd $i biserica din
nou, ca este mica $i lntunecoasa 9, nu se potrive$le
cu hanlll mare li mandru din jurul el. Brancoveanu
fiind iubitor de faceri de bine, s'a indupiecat Si a

33

32

deramat din temelie biserica cea veche si a ridicat

in locJl er, cLr multa rhelrurala, o mJrp mara\rrre
minunatd Si lrumoase, care asemenea ei rar se putea
afla in lume. A zugrevit o, i a pus o minunata tample,
a pardosit'o numai cu marmura $i a daruit'o cu toate
cele lrebuincioase unei adevarate manastiri domnesti
$i i'a pus un clopot mare $i minunat, care atunci cand

Reprcducere de pe o litogre,ne reprezentAnd biserica

S.f. Gheorghe Nou din Bucuresti - sec. al Xlx4ea

era tras, suna deslusit: Brancoveanu. Iar la tarnosirea

aceslei sfrnte mandstiai a vrut Domnul Brancoveanu
sa laca alaiu mare, cum de mult nu se vazuse ln [ara
noasre. $i pentru asla a poftit cu scrisoare pe Hrisant.

patriarhul Ie.usalimului, $i pe aui sfin1i mitropolili $i

episcopi din alle pe4i, sa vinA la Bucure$ti, la sfintire.
gi adunandu'se toli la Mdria Sa, au hoterit sd Facd
sfinfirea la 29 Iunie, ziua Sfinllor Apostoli Petru 9i
Pavel, adicd la Sanpietfll, cum zicem noi de obiceiu. Si
a9a, in seara acelei zile au facut priveghere mare. atat
la biserica Sf. Gheorghe, cat 5i la biserica Domneascd
din curte. Dupd aceea, diminea[a, in ziua de SanpieLru
s'a impodobit Domnul cu toatA casa sa $i cu toate
boerimea, loarte frumos, $i a trimis doud carere
domne$d sa pofteasca pe sfinlitul Patriarh cu tot
soborul arhieresc, sd vind de la Sf. Gheorghe la Cufte.
Iar mulfimea norodului era fara numdr $i sosind
soborul, a ridicat Preasfinfitul Parriarh Hrisant
sfinlele moa$te cu evlavie Si punandu le in cap, au
mers toli pe jos. inainle era gloala multd de osta$i $i
de norod, apoi boerimea, apoi egumenii, calugdrii $i
preofii, veneau apoi arhiereii, Preafericitul Patriarh,
iar pe urma patriarhului mergea Domnul Constantin
Brancoveanll cu toli coconii lui ln podoabe domne$ti,
ti Cemara$ul cel mare, care de Ia Curtea Domneasca
pin; la St. Gheorghe imperlFa bani la seracr. rar mai
pe urme mergea Doamna Maria cu domnifele ei qi cu
toate soliile boerilor; $i a$a, in aceastd randuiald, au
mers tofi pe jos pana la Sf. Gheorghe. 9i facandu se
ocolirea, au inuat in biserice Si punand palriarhul

34

35

galbeni legafi intr'ansele. Toale acestea s'au facut

la 29 lunie. cand a fost cursul anilor 1707. Fosr'au
la aceastd tarnosire, pe langa arhiereii no$trii, un
parriarh $i $apte mitropolili, afard de o muliime mare
de.eirgiri si prpori. Accasra rninunara manAslirl' d
stat, a$a frumoasa, pana la cutremurul cel mare din
anul 1802, cand i s'au daramat turlele gi hanul; iar la
anul 1847, cand a lost locul cel mare din Bucuresti,
a ars impreJnd.u muhe alte casp. Brseriaa pe rdre o
vedem noi, azi, la Sf- Gheorghe Nou esre zidirl dupe

Fresoi in Biseica din Popeti

dupd

Canstantin BrAncowanu

N.lotgd . Donnii rcnint ddpa

porffete Si.fresce contemporane.... Sibiu 1930

moa$tele pe sfantul prestol4 a sdva$ir Sf. Liru.ghie.

Dupd slujba s'au suir cu tolii in casele patriarhale, unde
s'au ospetat cu mare cinste; iar Domnul a finur orafje,
mullumind lui Dumnezeu care 1 a invrednicit de a
sevargit $i a sfrnlit aceaste minunata manasire a Sf.
Mucenic Gheorghe. Apoi a impa4ir parintelui Patriarh,
precum Si tuturor arhiereilot mdrdmi frumoase cu
a

prestol

sfanta masA din ahar

(n

ed )

focul cel mare $i seamiind prea pufin cu aceea pe care

o rldiip.rcdincrosu' Domn Bran(oveanu
Djn leca$urile dumnezeesti, ridicate de dragostea
cre$tineasce a lui Constantin Vode Brancoveanu, a
rdmas unul a$a cum a ie$it din mainile darnice ale
cfirorLlursau. Nicidinrelevremirnlt I a ros$i nici mard
omeneascd nu l'a schimbat. Aceasta este minunata
mandstire de la Hurezi. din jud. Valcea, a$ezatd t'nrr'o
vale singuratica, in marginea unui codru, din care nu
se auzea decal cantecul dejale al ciufilor, care pe acolo
se numesc hurezi. $apLe ani de zile au lucrat la aceasta
vestite mendsljre, me$teri zidari, pierrari, dulgheri Si
zugravi. Dar urzitorul iscusit al intregii cledjrii a lost
me9terul Manea, care aici la Hurezj a iscodi! lrllmuseti
de clad,re cum nu se gdsesc altele decat la biserica
de la Curtea de Arge$. Biserica are un frumos pridvor

37
36

rezemarP
;n rurul biseri.r'au rrdical chil'i 'u cerda'F
."'.,Joi irru,i .u mLfia mdresrrre si a rnconjurar'o
o 'a n 'erare de
:; ;;;;, ,;; ;, .u ,u.nr,,. racand
uo*,", au porli ferecate in vremuri grele' penlru
naeusta Paate de tata'

"-;;a:.."
, -r".f,f"

in Bise.rca din Cotroceni

-i;an"or*nu

r.lescd

sec'

N. lotgd

xvlll

- Damnii rcmAni

*"roin
*
i$i' pirtret" ;i lres'e contemparane
d pd

sibiu 1930

pndnanP linda
ne stalDi lu,ralt , u o marc bogarie de
i'"-"i.Ji ""," oe\parrrta 'lp lo' ur bdrbalilor prinrr.Jn
mdrc 5l
,rno 6. atri sl6lpi merle5ugll sdpali Llsa ced
dc p:d ri
flori
'n
,"."i-.ti,a"

;;r, ir;;r,

"",n"na'e;aTbaiure
se (prUrnc(' pe bollr rrainr''
L,)oar'

sunt
cP inrrc'e inrhipuirea orneneas'a
perelli
Ioll
ca
ai" biserl(d. Caci nu numar
."i,-,rnr"o"ol,i 'u sfrnli 5i rcoane dupa orandurara(l
noastre drepl 'redln(ioase
.", ,".i " u blsericilgrancoveanu
a pus de a zugravit
i-rl-*nriaon.run,,"
l".r'o""a ," mestelll ( arP au lu'rat 5i pc lsprrvnirri
oeroare (elc tebuin'ionsP la 'ladire'
,ri"
pe ( trror'
^rl"n:,i,,
,r'-l,"ju'pl p",",tr" din r:rsarrr aLr rdgravrt
Doa'nna
,f,'.; o" conainn',n Vodd BIan'oveanu'l'rcunumar'
rn
.; ;";;; lu 'opiir lor' unsPreze(e
pe all pelele au
i-e"n inte prepoas" cu aur >i arqlnt:
pP
,ro,^u,,
o. boeril Blancoveni !i oomnii cdre se
',,lrtn.u,
neam. 'um rl pe boerri canraruzlni'
oin ,,
".,
cur" au [ott din neamul]or'
au"domn,,
"
Cans@ntin
o,r l"a nraatf aa" astir Sftn!ti lmptiratt
rFodosie'
., f[,i, o , ra'no,ir'o rrit;opolirul iarri' dc lalS
nrnd
i..*,*"i o" mulli arhrere' si patrnrr'
loqs la
;rnul
la
sa'
;;;;;i ;r-."," 'u'u r, "n'u pon"enlrea Slanlului
;"**"n,a
tulie .aid se prdznulette
daruile
t'*"p't. ,le I arul moasle lll<eser;
i;;;;;;u,a;, J*.* "e Iacov parIiarhLrl'l arrgradului:

39

5a

Mdndstirea Hurezi. jud. VdLcea

dar manastirea a fost cu totul gala din lucru, abia

dupa parru ani de la sfiniire. in jurul mAnasdrii s au
ridicat schituri, cum a fosr schiiul Sl. Ioan Botezatorul,

schitul SfinFlo. Apostoli Pet.u

qi

Pavel zidit de

egumenul Ioan de Ia Hurezi 5i schitul Sf. $tefan ridicar

de 9tefan, feciorul lui Vode Brancoveanu. Luminata
Doamna Maria, soia llli Voda, a ridicat cu cheltuiala
ei in partea de raserit a mdndsririi, biserica bolnifei,
adica a spitalului man5s rii, inlru slava Sfintei
Fecioare Credinciosul Domn Brancoveanu a dAruit
acesrei manisriri neTUme'arc mosi:, vri, vpriruri,
precum $i numeroase odoare bise.icesti A pus
egumen ia ea, pe piirintele Ioan Arhimandrilul, care a

Detaliu balus add

citefoi;orul

i Dionisie, MAn-

Huezi

pastorit'o, cu pace, aproape 30 de ani $i a dobandit

de la parriarhul l-argradulur (arte. cJm ' d min;stlrea
F.rc sravroprghic. ddr(a '1 arP ltPdba cu ea. ni.i
mitropolirul, nici episcopul $i nici domnul, ci numai
.alugar' ei .i .L' nearrul Lllrorulur au sd manLrlas.e
manastirea, cu toate ale sale. Fost'a in gandul
fericitului ctitor Brancoveanu. ca aceasta aleasa Si
bogafd manastire, de 1a Hurezi, sa fie loc de ingropare
pentru el 9i pentru tot neamul lui, dar soarta a hoterit
ahfel, cum mai departe se va arata, Si numai domnita
Ancula, ldla lui. sr'a gasil di.i a.a5ul de ve.i.
vode Brancoveanu avu grija $i de ldca$urile
dumnezee$ti din alare de lara noaslra. in Sfantul

40

41

Galata de Ia Tarigrad, a trimis ispravnici de a zidir din

Momdntul llti Constantin Vodi BrAncolteanu. MAn. Hurezi

al Athosului el ddrui bani la mdndstirea

Panrocrator, iar la menas rea Slantului Pavel. el
cheltui de se facu un rurn cu chilii, cum $i lrapeza $i
paraclis, intru clnstea Sfantului imperat Constantin.
Sr mai la todte marasrrnle. dtn dccst sfant munlc, a
dar ajutoare cand au venit pdrinfii de acolo cu capul
SlanRrlui Miha I Sindor.ht. de au laLL,t ruga, iuri
pentru starpirea lacustelor, care $apte ani de'a randui
adusFsFra lodrnele 5' srr],aciure acFctui pam:i-l
Penrruce fu vrerea lui Dumnezeu de'au pierit lacustele
din aaPl an. DomnJl d 'a(ur .urunr de aur.u ptprre
scumpe asupra capului Sfantului Mihail Sinadichi $i 1'a
a$ezat intr'o cutie lrumoasd de argint. Asemenea gi la
Munre

nou o biserica a Sfanrului Nicolae de la Mira Lichiei.

car_p drscsp si p"nrru .are i' rugase cdlinic. care era
pauiarhul Tarigradului, impreuna cu cre$tinii locului
aceluia. Iar in partea Basarabiei, la lsmail, pe malul
D-merei, a zidi! iardsi o bisericd inftu lauda Sfanu]ui
Mare Mucenic Gheorghe. Ca se in6mplase de arsese
brseflca de a.olo. rar ."egllnI locului. rmpreuna -u
arhiereul lor, au trimis cu multe rugeciunl la Voda
Brancoveanu sa $i face pomand, sa le zideasce
biserica, ca s5 nu remaie ei fera slujbele dumnezee$d.
Maria Sa le'a ascultal bucuros rugaciunea Si dupa ce
a dobandit voie de la vizirul urcesc, a trimis acolo un
boer de Ie a fdcut biserica, cu cheltuiala Mariei Sale
Si ce sa mai vorbim de ajutoarele trimise la
mdnestirile din Bulgaria, din Sarbia, din Grecia, de la
Arnauli, din ostroavele mari grece$ti qi de peste tof
rdsarirul. Vom spune numai ca, de cand esle neamul
romanesc pe lume, n'a fosi Domn roman mai mulr
pomcnil l.r \lujbplp bisprire)Li ca Voda BrAncoveanr
Dar nu numai Domnul Constantin Brancoveanu avea
marc ravna pentru zidirea $i infrumuselarea leca$urilor
dumnezee$ti, ci $i luminata lui Doamna Mada a lacur
mllhe zidiri $i biserici fi le'a impodobir frumos din
curata dragoste pentru credin!a cre$tineasca. intai,
in Bucure$ti, era o bisericuF de lemn loarre micd,

45

DomnuLui
Biseica balnilei Adotmirca Maicii
Brdncorelnu
Maia
Doamnei
ctitorie a
Hurezl
din catlntl camPlexului Mindsfirii

Mdndstitea SurPatele.

ctitorie a Daafinei Maia Brdncaiednu

45

44

de
Aceasta lapla esle vlednicii de insemnare filndca

veche Si s[ cat5, care se chema biserica Dintr'o zi'

Merla sa Doamna a strical de tot aceasd bisericule
de lemn 5i a fdcut alta de piatra in locul ei, foarte
isclsiLi 9i ginga$a $i a infrumuse[afo $i pe dinauntnl
d
si pe dinaf;rb. larinjudelul valcii. Iasatul surparele
ndicat o miinastioara, din piatra. loarte frumoasS' 'u
chilii Ei cune de zid imptejur, a daruit odejdii $i odoare
bisericeqti, mo9ii, vii Si altele' 9i a facut o sd fie ldcas cu
viala bund pentru celugariF, lntru slava Sfintei Troile'
Iar h mene$irca Viforata de hnga Targovi$te fiind
biserica inonecoasa $i nezugrevire, fdrd clopotnifa 9i
fara curte, numai cu cateva chilioare pentru calugeri[e,
Doamna Mada a mai largil ferestrele bisericii, a
zugrevit'o, a pardosjt'o cu piatrS. a inconiurafo cu zid
$i i'a fecut 9i clopotnila la anul 1713.
l-a Hurezi. luminala Doamnd a facut, cum am spus,
biserica bolnitei. adica a spilalului manaslirii.
Vodd Brancoveanu a zidit nu numai biserici
qi mendstiri, dar $i palate, case, fantani $i multe
atre dediri. in Targovigte, a pus de a curetit Palatul
Domnesc si 1'a zidit aproape din nou, isp,avnic
frind Mihai Cartacuzino, marele spatar Cand palatul
a fost aproape gata, ln ziua de Santdmiiria Mare
Brancoveanu a asculrat in[ai sfanta Li[urghie in
biseaica Domneasca $i apoi a $ezut la masa in Palatul
Domnesc de s a ospetat cu mitropolitul $i cu boerii'

15 de ant nu mal $ezuse domn in palalele domnestl

din Targovi$le. Turcii pusesere mai'nainte pe Ghica
voda stle derame, ca sa nu mai fie scaun domnesc
acolo, (a se temeau de domni sa nu se haineasca Si
Eind sub munle sd tuga rPpede in lara ungureasca
Dar constantin Baancoveanu neputand lasa pustiu
rm scaun vechi stramosesc Ai vestit ca acesta al
Tarpovistei, a ,ercal pe Tur( in mulle lelLlri 5i in
ld loc palarul
mu"ke rdnduri. pana I a dal lole sa laca
si sa sazd acolo c.ind va vrPa 5i avPa pdlaru' acesta
iin oun.u (are da spre apa lalomllei un ccrdacle
desci,i. cu stalpl frumoti. rar din biserlca curFl
putear Llr(a dea dleplul in palal print'o galene de
iemn. ung, palal. in gradina domneasca a pus de
s'a flcut crl multa cheluiala foigorul cel boltit' care
de
azi se numeqte Chindia. ta el s a lucrat doi ani
zile $i 1'a impodobit a$a, de perea loarte ciudat- Iar
duDa cc un l;c izbu.nise in TargovisrP. in ul(a cea
mJre, de alunsese pana la Curlea Domneasca $i
parte din
arsese biser;ca Sfanta Vineri precum $i o
cu mufta
casele coconilor sai, Maria Sa Brancoveanu'
de
sarcurnla. a inchelal largul ld loc. ingrijlndu se si
.rs"ele domnesti. Ldnga lalom,ta era o fantana veche
aorodoe oarasita; voda Brancovednu a pus de a
cr,rutiio $i a zidll o foarle ,rumos' Helesteul cel m'Ue

47

46

domnesc, de Ia llfoy din jos de Targovi$te, tusese

stricat de un domn mai vechii Brancoveanu l'a fdcut
din nou, mull mar lrlrmos de.dr cum fLrse.e inarnle
in Bucuresti, la Currea Domneasca, care se inlindea
de la biserica Curtea Veche peste toad piaF de azi
a Sfantulul An,on. a lacJr Voda B'aicoved']u o (asa
pe stalpi de piatra, cu trei galerii Si alLe doue randuri
de case, pentru Doamna sa Maria- Zidurile curfii
le'a dres Si le'a md indltat, facand $i oddi de piaffa
pentru osla$i $i Soproane pentru caretele domne$ti;
iar grddinile Curlii le'a ingrijit si a ridicat in mijlocul lor
un chio$c impodobit. ClopotniF cea domneasca de la
biserica Sf. Anton din Bucuresti, care fusese treznile,
Vode Brancoveanu a indtafo din nou, mai buna decet
cum lusese inainle Si i'a pus $i ceasornjc sus, cum n'a
mai fost mai inainte la alii domni.
Consranrrn Bran(oveanu a zrdit case nJ numal
la Targoviste $i in Bucure$ti, dar Si Ia multe mo$ii
de'ale sale. La Mogo$oaia, langa BucureSti, a cladit
un palal 'u mulle rn,dpPri ti podoabe. rarc uim-a
prin fmmuselea lui pe to!i, caii il vedeau. lar pe
perel| u.lera drr camPrc puscsP Br;nr oveanu sa se
zugraveascA, cum plecase el odata la Adrianopol, cum
il primise imparatrl turcesc $i cum se intorsese in iard
cu cinste mare. Multe a suferit acest palat din pricina
vremir Si a oame'r'o.. dar acum il drcgc.u pri.epere

priniul Bibescu. La Potlogi, mai jos de Titu, i$i facuse

iare$i un palat foarte mare, inchis cu ziduri de cetatePalatul acum e daramat, dar se cunoa$te unde au
iosr odeile si cum au fost imbracate cu podoabe in
chip de flori $i frunze. voda Brancoveanu, cand pleca
vara din Bucure$ti ]a Targovi$le, se oprea, pe rand
cateva zile, intai la Mogo$oaia $i apoi la Potlogi, unde
mai ales ii placea sa se odihneasca cand era obosit
de trebile domniei. Toamna, cand se intorcea de la

Palatul Mogo$aaid

Targovi$te la Bucure$li, se oprea iaragi la Potlogj 9i

la Mogosoaia. voda Brancoveanu se hotarise se Faca
un palar $i la Doice$li, langa Targovi$te, dar greutalea

4a

vremurilor 1'a impiedicar de la acesr lucru $i a$a a

fdcut aici numai o frumoasa bisericd cu chipul familiei
lui zugrevit $i a dres casele vechi inchinzandu le cu
riduri de (FlarF. lar pdldrul dp la Bran, ovcri. pc ' are
il mo$tenise stramogul sau Matei Basarab, I a facut ca
un fel de cetate de ap5rare, dar azi mr mai sunt acoio
decat cateva ziduri. in Ardeal la Samb5ta-dejos, unde
avea mo$re. Vodd Brencovearu r$i rrdi.d\e ldrdlr o

Cap.5
Ci4ile

de

slujbi

gi de

invildtura ficute cu

ajutorul lui vodi Brancoveanu

case mare. $i ce se mai spunem, ca pe Ia toate mo$iile

sale avea conace frumoase. a$a la Obile$ti la baltd, la
S.areni rnrre dcalufl. la P re$tr la vr'. la B"a$ov in ora$.

in alte multe pAr!.

Lucru folositor a lecut Constantin Brancoveanu $i la
Foc$ani. Aici era apa sdrata 9i saLcie, iar lumea o ducea
greu de tot din pricina asta. Vezand a$a, Mdria Sa a
pus me$teri fantanari de au adus apa bunA de beut cu
urloaele5, de la o fantana ca la doud ceasuri departe
dF oras. Si asa s'au indpslular .u apa. arAl oamen
din aceastd parLe, cat Si cei din Moldova, iar calatorii
se rugau de s5natatea Meriei Sale, cand dupa drum
iung qi osteniror i$i asramperau setea cu apa acestei
minlrnate f:ntani
$i

5 U'l"i

- b,,luo. (DEx)

Tipdtitui brancorene$ti - Noul Testament. 1703

- Constantin vodL Brdncowanu. 1914, W- 97

itupd N- Iorya

spunem acum ce a fAcut Constantin

Voda BrencoveanLl pen(ru.aflile de sluibe
biseflceas(a ir penrru carlrle de,nv;tarurd.
in terile noastre incepuse de mulle vreme sa se
tipdreasce cerfi de bisericd, dar niciodate in Umpurile
vechi nu s'au dperit a$a de multe ca in vremea lui
Vode Brancoveanu. Dumnezeu, care vede gandurile
bune ale omului. a scos in calea Iui Brancoveanu pe
un om muncitor Si plin de bunedl sufleteqti, care I'a
ajutat sd'Si indeplineasce cu prisosin!e, aceasre dorintA
vie a sufletului sau. Acest om a fosr calugarul Antim

5l

50

lvireanu, tipograful, care in toata viafa lui n'a facut

decat se intemeieze tipografii, sd lelmdceasci cdrfi
Si sa le dea in lipar. Voda Brancoveanu i a raspldtit
ostenelile, caci din me$ter tipograf 1'a lecut mitropolit
al lerii. Neamui nostru n a avut mulfi mitropoliti. cu
atata dragoste de bisericd $i de turma credincio$ilot
ca acest Antim MitropolitLrl. Voda Brancoveanu 1'a
ajutat cu ddrnicie, iar el a intemeia! tipografie noud
la mdnastirea Snagov, unde a fost Sapte ani sLa.e!.
a pus pe drum bun tipografla din Bucure$ti, care se
cam stricase, a inLemeiat alta dpografie la Riamnicu
Valcii. unde a fost episcop aproape trei ani, qi dllpe ce
a ajuns mitropolil, a mai intemeiar o ripografre $i in
Targovi$te. Din roare acesre tipografii, cu banii ltri Voda
Brancoveanu Si cu munca lur Antim, au ie$it la iveald
nenumarate carli de slujbe $i de invdleture. Iar tovaras
de ganduri Si de munca a avut mitropolitui Antim $i pe
episcopul Mitrofan de ia Buz5u, care singur ne spune
ca $r noaplea 'u.ra pPnrru carrile b scricesri. ce s'au
iparit, in acea vreme. r'n tipografia domneasca din
acest oras, Buzau.
Sd linem bine minte ce aceste ca(i de slujba au
avul un mare rost si iara cum: Pana in aceasta vreme,
in biserica noastre, se citea $i se canta dupa cartr

slavoresri Credin.iosii -lu intelegpdu nrmic. cacr

nu pricepeau limba asta strdinA, preotii cei mai de

Tipntituti brAncovenetti - Apostol. l7o4

alltpd N - lorga

Canstantin vodd bAnco'reanu.

191

4. pg - 141

demult o mai Stiau cate pulin, dar cei din vremea lu

B.ancoveanu nu o pricepeau deloc ca $i credinciosii.
Din pricina asta, nici poporul nu pleca de la bjserica
cu mult folos sufletesc Si nici slujbele nu se faceau in
toatd randuiala lor Carurarii de atunci, vAzand acest
lucru nelolositor 9i aducandu'$i aminte $i de vorba
ApostolulLli Pavel, care zice ca in biserica mai bjne
cinci cuvinte cu infeles, deca! zece mii neinlelese, s'au

52

apucat de au telmacit pe limba romaneasca carfile

sfrnte. gi a9a, in anul cand s'a fecut domn Constantin
Brancoveanu | 1688]. a ie$ir de sub ripar, penlru inleia
oatd. Biblia cea mare romaneasca bine telmicite
gi frumos lucrate. Dupd Biblie au urmat $i alte cerl
in romane$te. intei Psaltireo, care s'a dat preolilor
Si mirenilor ca sa invefe carte dupa ea; apoi Sfanta
Scripure cea noud, ceci decat toare ce(ile bisericesti
aceasta esre mai folosiloare de suflel 5i manruiloare.
Pentru slujba preoiilor s'a dperir Sf. Evanghelie Si un
Molitvelnic care cuprindea numai rugaciunile din altar,
iar pentru cantdrel s'a dat in romene$te octoihul.
Tot a$a, pe rand, ie$ire de sub tipar Sfintele Liturghii,
Molitvenicul cu slujbele din afard de altat cum $i
Ceaslovul cu randuiala slujbelor de toata ziua. Toate
aceste cdrfi s'au scos cu banii lui Voda Baancoveanu
$i ai mitropolitului Anfim, ale cdror nume se cade
5; nu le Stergem niaiodali din minlea noastra. caci
ostenelile lor au fdcut de inrelegem noi astezi to! ce se
.ire$rp in slanla biseri.a. Cei care au dal mai rarziu,
pe romanesle. carlile de slujba care ramasesera
netiparite, n'au intampinar greurefi mari, caci le era
calea netezite de cei mai sus pomenifi.
AfarA de ce(ile de slujbd au mai ie$it de sub tipar,
in vremea lui Brancoveanu, Si cerfi de invefaurd.
Unele din aceste ca4i erau facute ca sa lumineze

53

pe mireni asupra invalaturilor cregtine, iar altele ca

sb arate preotilor cum trebuie sa c6rmuiasci rurma
incredintatd lor $i a$a, pentru mireni s'a intoclnii
cartea nomitd invaldhltile C/etfineth, in care ni se dau
lamuriri despre credin[e, nedejde $i dragoste, despre
rostul omului in lume, desprejudecata de apoi, despre
iad Si rai, desp.e pacat, pocainF, milostenie' rdldare
$i alte multe invafdmri folositoare. Tot pentru mireni
a fos[ fdcutd atunci 5i carteafi]mitdFloarea Darwilor,
o carte foarte frumoasa si de folos, unde este vorba
de inve[ao]ri c.e$tine$ii puse fafa in faF cu faprcle
cele rele. A$a, buneoard, dupd ce ne invafa ce este
dreptatea, ne arate numaidecat ce esle nedleptatea:
dupe invdldtura despre adever vine minciuna, dupa
dragoste vine pisma, $i a$a mai deparre- Iar culn
pentru mireni au intocmit cele doua ca4i de mai
sus, tot a$a 5i pentru invatetura preolilor au facut
doud car[i. Una este numitd inv'ildtura Biseiceasca,
in care este vorba de cele $apte taine 5i de cele zece
porunci, de spoveclanie, de Tatil Nostru' de Crez fi
altele. A doua este chefiatd Capete de poruncd' adicA
de datoriile pe care Ie au preofii de indeplinit in sluFa
lor Tot atunci s'a tipdrit intaia data AliLndria, adicA
povestea despre impAraul Alexandru Machedon' pe
care cu lofii o $tim. Ce se mai vorbim de numeloasele
ce4i grece$li. care s'au tiparil aici, in [ara, in vremea

55

54

lui Voda Brancoveanu $i cu banii llil Spunem numai

cJ ld curtea Iul Voda Brancoveanu tratau un mare
num;r de arhiprei grecl de prin lari srraine. sarace St
asuprite de pegani. La no', ei tipareau cd(i greceSti
pentru neamul lor $i se luptau cu cuvantul gi cu scrisul
impotriva papista$ilot care atunci au facut pe o parte
din fratii no$tri din Ardeal de s'au unir cu Papa de la
Roma.
Dar nu putem sa trecem in dcere o fapta merea[a,
adevaral cre$tineasca, pe care
facut'o Vode

Brancoveanu. Deparle, in rAsarit, se aflau cre$tini

care ascultau de patriarhul de Antiohia, din Asia. Ei
slujeau in bisericile lor in limba arabeasci, dar fiind
oament seracr nu pulpau riparr ca(i 5i a$ ram6neau
tere slujba. Auzind acesr lucru, Voda Brancoveanu
s'a milostivit $i a pus pe meSterul calugAr Antim de
a sepat slova ardbeasce, cu multa cheltuiale, Si le'a
tiperir la Snagov doua ce(i in arabelre, adica Sfntele
Liturghii $i Ceaslol)ul. Apoi Vodd Brancoveanu le'a mai
dat bani de $i'au facut tipograie in fara lor, in oragul
Alep, unde au iperir o Psaltire arebeascd cu pecetea
f,nr Romiinctri$i cu numele lui Voda Bralcoveanu.
Mesterul cdlugda Antim era de neam dinr'o fard
depdrtatd, numitalviria, a$ezatain mun[ii Caucaz, intre
Marea Neagre $i Marea Caspica. Neamul lui de acolo
era tot a$a sarac li n'avea cerri. Cand Antim ajunse

Tipdntui brancovene$ti - Psaltirea arab,A 1706

- Constantin Vodd BrAncol)eanu 1914 W- 69
mitropolit, el rug5 pe Brancoveanu sa'l aiute ca sd faca
o tipografie in lara lui de na$tere. Voda Brancoveanu
i'a dat bani Si Antim a rrimis pe un iscusjt ucenic al
lui, care era roman, cu o tipografie tocmai in lviria,
in ora9ul Tiflis, li acolo a tiparit in limba Ivirilor mai
multe car!, dintre care noi cunoaqtem nllmai doud.
adicA htanghelia 9i Liturghierul. Cu aceste ce4i tiperirc
dtpd

N. lorga

56

in limbile

Romanilot Grecilor, Arabilor $i lvirilo(

Vode Brancoveanu Si'a catfgat slava nemuritoare $i a
fos[ socotit pe vremea lui. ca aparatoru] intregii lumi
cre$iin ortodoxe.
Iar pentru luminarea tinerimei, prin invaratura de
carte, Vodd Brancoveanu zidi $coale noue la biserica
SfSnlului Sava sl pLrse trei das(ali carP sa rnvele pe
copii Si pe tineti Sldntd Scriptur"d, scrierile Sfrnlilor
Parinti, filosofia $i alte multe lucruri folositoare. in
aceasta $coah, copiii cei buni $i seraci inveFu $i
aveau toate fdrd plate, iar cei mai pricepufi dintre ei
erau trimi$i in srainate9i, ca se invete carre inalrd la
gcolile mari de acolo.

Cap.6
Biietii si fetele lui vodi Brancoveanu

a vorbim acum Si de copiii lui

Vodd

Brancoveanu. Cdsetoria lui Constantin

vodd Brancoveanu cu Doamna sa Maria a
fost binecuvantad de Dumnezeu cu unsprezece copii,
patru bdiefi Si $apte fete. Parinfii erau mandri de
aceste odrasle ale lot crescute in frica lui Dumnezeu
$i in dragostea de neamul lo. romanesc Pentru
baieli, voda Brancoveanu a adus dascali vest4i de i'au
invefat carte buna $i multd. Atat de mult ina;ntasera
copir"a invalaLura. ca puredu sa fac" cuvdnlSri Sl s,
le rosteasca in biserici, spre marea bucurie sufleteasca

a tatdlui lor; iar cand a venil ln Bucure$ti un sol

englezesc, Voda Brancoveanu a rimis pe doi leciori

Tipdrituti brAncovenesti - EvangheLia din Snagotl. 1 697

dupd N. larga - Constantin vodd Branco|eanu, 1914, W. 87

ai sai, ce, mai mari, de i'au ie$it inainte la Vdcereiri 9i

solul a ramas incanrat de de$teptaciunea 5i purtdrile
alese ale tinerilor coconi.
Pe fiul cel mare il chema Constantin6 11683-17141
ti a luat in casdlorie pe Ana, o fata foarte frumoase,
6

constantin

$i Ana au

Rcn Arhiteb. Olteniei

avul un turpe care l_au borezat constandn

fi. 63-64- 195? 6.ed\

59
58

blandd $i infeleapte, a lui Bal$ Stolnicul de la Moldova

Au fecut nund mare Si frumoasa ln Bucure5li frind Si
sol de la Antiohie vode al Moldovei' Acest Constanlin
le.io.Lll B.en.OvednUlur. a ldl.ar inlrLl pon'enirea
bunicLrlui sau, Papa Postelnicu, o cruce de piatra ce
se vede Si astazi la poalele drumului care suie din
fJcasP
Dtata (pre I\,'lrtropol'e. pe lo' Lll unde bunl' ulsau
6moriide Seimenii razvral lri impo, ava domnJlui lar,r:
iar tatal sau ii lacuse palat in Bucure$ti, pe locul unde
acum se zidegte paialul Senatului
Pe al doilea fecior il chema Stelan? [1685-17]41'
el avea mare aplecare Ia inva[alura 9i s'a casatorit cu
Bdla$a, liica lui llie Cantacuzino de la Moldova' La
nun[a lot in Bucure$ti, a slujjt Gherasim, care era
pariarh al Alexandriei, $i a fost masa mare cu arhierei
qi nuntagi de la Moldova, in[e care era $i un so] al
domnului moldovean. Dar dupe doi ani de ]a casercrie'
s'a imbolndvil greu tandra Belaga 9i a raposal lasand
soplui 9i neamuriior ei necovarqitd jale Si intrislare
fira masuri. Aceasle nord a lui Vodd Brancoveanu

piatra
a fost ingropata ia mitropolia din Targovi$te $i
acolo
de
ruinele
printre
mormanfului ei se vede 9i azi
cu
logodit
Al treilea lecior se numea Radus $i era
sa
fala lui Anlioh Voda de la Moldova, dar n'a apucat
la
Turci
de
Tarigrad'
se casatoreascd, cdci a fost laiat
numai
era
Mateia$
il
chema
mic
9i
mai
cel
Pe feciorul
de 17 ani', cand l'au diat Turcii imp'eune cu cei trei
fr.rl, ai sat 5i (u latal lor. 'um mal deparle sc va arala'
Ddr podoabele.Fle mar s'Lflpe dlP casel lui Voda
Brancoveanu erau ccrc Saple l'le d'e salF' 5l Maria Sa
cins'e
a avut iericilea se le vada pe toaLe cdsatorite cu
mulla
zestre
si
dat
sr oate De la.asele lor La loale lc a
hema
o
aleasa, ca ld n.$le don"llle Pe lala 'ea male '
lLx
Ieclorul
Radll'
o
cu
domnrld Sran.a ti a.asalor'r
domneasci
veccl'e
o
llia$ Voda lar ld nunla lol a losl
ma;e. cum nu se maivazusein acelevremllri- Domnila
a
Stanca a remas veduve dupa 13 ani de cesnicie $i
jalnic
tatelui
al
murit $i ea puln inainle de sfar$irul
fosr
seu. Pe fata a doua o chema domnta Maria $i a
doamnd in Moldova, caci a lllat de sot pe Constantin
Duca Vode al Moldovei Nunta domneasca s'a facut
in lasi, nind de laF din partea ]ui Brancoveanu'

rffi
o',r
B,td,,
'
--*jfitvph.olt.n@
",
',
nt "',,
tl04drnlo'12 in

d p" drp du bor'

edr

r '' \42 a

R"

-;"'* o. " n"', et Rrv \'h'NtP otLe.'et

., h1-b4 din r9l2 rn ed ) Pd
r2 rnr ,' ''li
" Nt;;-;, * nd",6e rn .70 d\
RerA.hirele Olteniei

63_64

din 1932 (n' ed

60

jupaneasa Stanca, mama sa, gi alte obraze de cinste.

Tanera doamna Maria a murit de ciuma la Tarigrad
Si perintii ei i'au adus copila$ul in [ard ca se le fie de
mange,ere penrru marea in(risrare care ij cuprinsese.
Domnifa Ilinca, a treia fata, a fost inrai sotia Iui Scarlar
Mavrocordat, care moare dupA un an de la cesd[orie,
$i apoi s'a merirat dupa invdfalul Serban Grecianu_
Domni[a Safta, a parra fare, a avut de sol pe Iordache
Crelulescu $i ei sunt ctitorij bisericii Cretulescu din
Bucure$d. Pe a cincea fata o chema domnifa Ancu[a
$i a fost mdritata dupd Nicolae Ruser Postelnicul de
la Moldova, 6ind na9 Dumitragcu Racovifa, fratele Iui
Mihai Vodii Racovila al Moldovei, Si au finu[ numa
o saptamana incheiatd. Ancu[a este singura fara a
lui Voda Brancoveanu care a fost inmormantata la
menastirea lor, Ia Hurezi. Domni[a Bdlasa a fost a
$asea fata. Ea s'a mdritat dupd Manolache Lambrino,
care de mic crescuse la curtea lui Brancoveanu Si
era cuparul Marii Sale. A fosr na$, invetatul boer
Constantin Cantacuzino Stolnicul, in locul lui Hrisant,
parriarhul lerusalrmulul. care a(unci nu era in {ata
Cununia a citit'o Gherasim, patriarhul Alexandriei, $i a
lost masa mare cu veselie $i cu daruri la toli nunta$ii.
Domni[a Bdla$a Brancoveanca$i cu soful ei Manolache
lambrjno sunt ctitorii biseticii n!fiite Domnita B,ilaga
din Bucure$ti, unde i se odihnesc acum osemintele.

Pe fata cea mai mic5. anume domnita Smaranda,

a maritafo Vode B.ancoveanu dupa Constantin
Posrelnicul Bdleanut, berbat impodobit cu multe
daruri. Si aqa Vodd Brancoveanu a trdit sa serute
omunijle la doi baie[ 5i $apte fete.

Sefindtura lui Constantin Bfincoveanu - Manusok qlat in

muzeul Bisericii Si. Nicolae din $cheii Blato\uh1i

63

Cap. 7
Cum s'au purtat Turcii cu

Vodi Brincoveanu, cum l'au inchis

gi cum I'au chinuit
fost o invoiah veche inrre Turci Si Romani, ca
lara noastr5 se plercasca Tu.cilor pe hecare an
un bir qi in schimb se he hsa[i in pace se'$i
intocmeasca reburile lor. cum vor gesi ei cu cale.
Romenir s'au linul de invorala. dar Tur.ir nu, .a.i
Turcul ,,nu line niciodata cuvantul dat crestinului $i
nu se ruslneaze si l amiigeas.a''. cum a zrs un mdrc
invefat de'al nostru. Pe Domnii no$tri, ei i'au necins t,
pe multi i au scos din domnie dupa placul lot iar pe
alfii i'au omo.at. Bjrul Frii l'au marit Si au adeugat
$i alte dari Si angarale, ca nu pureau bietji Romani
sa le mai pridideascd. Mai ales in vremea lui Vodd
Br;ncoveanLt, llranla si jeluired turceasca nu mai
era de sulerit. in luptele cu Nemii, ostirile turce$ti
ffeceau pe la noi $i srricau fara, iar Domnul trebuia
s; le dea hrana. care. cal st sluJttori. si sa ngnjeasca
de drumuri bune. De trebuiau poduri peste Nistru,

la holarul Moldovei, Brancoveanu era silit se rimite

salahori $i care multe pentru lucru. Cand au de$ertat
ora$ul le$esc Camenila, Brancoveanu a trebuit sa dea
mii de salahori $i care penLru acest lucru. Aveau o$tire
sffaina in Bulgaria $j Brancoveanu trebuia s'o lnd din
hrana, incepeau vreo lup6, Brancoveanu trebuia se
dea bani de cheltuiale; le rrebuiau cai de vaneroare de
Ia Brancoveanu, ii cereau. $i nu era mUloc pe lume,
pe care sa nu'1 inrebuinfeze ca sa stoarce bani de
h Voda $i de la tara. Odate au poruncit Domnului se
rimitd in Basarabia $apte sute de care cu feina pentru
hrana ostirei. DupA ce au dus'o acolo, i'a venit lui
816n.ovFanu porunr a dp la rmparalia turcpasca, cum
ca sa cumpcre tara Inoastrai a(easta fajna. cincizeci
de mii de chile, cu cate 55 de lei chila Si sa dea banii
repede. in porunca zrcea ca s'a mrlostrvit imparalia
sA dca larii noastre areasla feind. cd a auzil ca este
foamete mare in [are. Dar ce mila era as!a, c.and f5ina
fusese luata din [ara fdra bani, iar acum era invechid
muceda $j stricate $i mai trebuja pliititd cu bani grei?
Asta nu era mila, ci rdulate Si tiranie ca sa scoa[a bani.
Altadara ir lrne porun.a lui Voda Brancoveanu ca se
meargd la oraSul Adrianopol, adice la Odriiu, cum ii
zicea atunci, se sarute mana imperaului turcesc, c:r
un supus ce'i este. Voda Brancoveanu s'a dus, dar
rostul po.Lrncl nu era aa sa'lr arate supunerea, ci ca

65

64

care sa nu vina cate doua, lrei porunci imperate$i ca

sa dFa lara bani. plocodne. vilP. carP. lucrari. Si orice

Poftret Vodi BfAncoleanu - ReroLuliile Valahiei.

Antan Maria del Chiaro

171

sd'i stoarca bani multi, frindca acolo a taebuit sa dea

daruri de scule $i de bani, mai mult de un milion de
lei, ca sa fie primit de lmparat $i ca sa nu fie parit cd
e hain. $i pe deasupra au mai m,rit $i birul Frii, ceci
lacomia paganeasca n'are satiu $i nu se uite niciodad
la nepulin[a supusilor 9i nu era an de la Dumnezeu in

avea qust sldp6nlrca tdl casca Iar )luiitorl' furcesli'

care veneau cu acesLe porunci trebuiau primiF ca
ni$te stdpani 5i daruiF ca ni;te domni chiar Voda
Brancoveanu se plange de asupririle lurce$ti $i zice
intr'o scrisoare a lui: ,,ne'au incarcal cu darile, cat
este pesLe putinF sdracilor 9i nu mai contenesc c:tl
cerutul'. cu toale astea, fara si cu vodd Brancoveanu
s'au strdduit cum all putul $i au fdcut mereu fafa h
roate cererile nedreple ale Turcilor Resplata la toate
aste sradanii vaveni de la Dllmnezeu, caci de la Turci
a venit numai omodrea lui Voda BrancoveanuEste o poveste veche romaneascd, care zice: odata
un topor fera coada, s a apucaL se taie o pddure
betrana. To! copacii erall ingrozili de moarte, dar
un stejar beiran ij inffeaba dace toporul este ajutat
de vreunul din ei. copacii rdspunsera ca nu, $i atunci
baranul stejar le zise se ne pe pace caci loporul
srngur nu lP va pulca lace nlml. Ddr mal larzill se
gasi un copac, care se lacu coade de topor $i atunci vai
ae padure, cazu intai beftanul slejar A$a s'a intampht
si cu Vode Brancoveanu. Cate vreme Turcii nu fura

aj,rrdli de nlctLlnul dlrlr'al noslll. ei nu purula se

doboare decal crcngi 9i lrunze, dar cand turd ajutati
de ca[iva Romani, ei putura doborl Ia pamanr falnioil

67

66

stejar, care era Voda Brancoveanu. Era un neam de

boeri in [ara, care era rudd de aproape cu Brancoveanu
si vdzusera mu[ binc de la el. ca ii socolca pe el ca pe
ccr mdi , redinciosr sfetntcr aisai. Ace'tl boerivroiau sa
ajunga ei domni in Tara Romaneascii $i ca se'qi umple
voia, incepura sa parasca pe Brancoveanu Ia Turci ca
s'a in[eles cu Nemiii $i cu Muscalii'o se se dea de partea
lor SI sd nu mdi fre supus Turcilor GroTavte rrarc. cact
lucru nu era adevdrat; dar Turcilor atata le'a trebuit
$i au $i facut planul se prindd pe Brancoveanu ti si'l
omoare. Si a$a, cand a losl in anul 1714, in luna Martie,
au trimis Turcii in ascuns pe un slujitor al lor, anume
Mustala Aga, sd prinda pe Vode Brancoveanu Si sd 1
aducd cu toatd casa lui $i cu roti ginerii Iui la Tarigrad.
Constantin Vode Brancoveanu era atunci in Bucuresti
qi nu $tia nimic de toale acestea, ba chiar se pregatea
de nunta fiului sau, Radu, cu fata lui Anrioh Vodd. ce a
fost domn in Moldova. Voda Brancoveanu trimisese pe
domnifa Bdla$a cu soful ei la Tarigrad, se aducd mireasa
care era acolo. Deci in ziua de 24 Manie. Miercurea cea
Mare din sdptemana Patimilot a venit pe nea$teptate
turcul Mustala Aga in palatul domnesc.
Voda Brancoveanuil pofti se $azd, dar turcul scoase
iute un petic de metase neagre, i'l aruncd pe umar
$i ii zise Constantine BrAncolme. potunca sultdnului
lo Murcali - rusj. (DEx)

ntrcesc este cd ale$ti mozil, adic'i dat ios din domnie Fi

trebuie sd pleci cu toatd casa ta' culeciotii $i c! ginerii tdi
la Torigrod. La aceste vorbe tot palatul s'a curemwatstugile au inceput sa tugd, Doamna Maria $i cu fetele
au inceput se se jeleasca 9i sd se roage hri Dumnezeu

de indurare, iar Voda a remas incremenit 9i n'a putllt

sa se impotflveasca. caci il luasela lara veste $i apoi
Turcii trimiseserd $i oltire ca s5 1 infrange. daca s'ar
imporrivi. o$tirea tadi iara$i nu putea face nimic' ceci
mai mari peste ea erau tocmai boerii care il periseta
pe
$i care acum se bucurau ca vezusera ceea ce le era
pecetluiasca
se
poFla lor Deci Mustafa Aga a incepul
cemdrile cu averi aie lui Vodd, iar pe el I 'a dat in paza

boerilor sd nu fuga. A doua zi, in Joia Mare' a sosit

in Bucure$ti $i turcul Rechiap, Imbrohoru|r cu ottirea
lui, iar boerii pari$i l'arl primit bine, i'au dar bani $i
l'au induplecat de a pus domn pe unul din neamul
lot chiar ln acea zi.lar in Vinerea Mare a Patimilot,
a fost rjdicat, cu mare urgie, nefericitd Brancoveanu
impreuna cu Doamna sa Maria, cu cei patru fecioli,
cu tofi ginerii, cu nora cea mai mare $i cu feciora$rl
ei, anume Constantin, precum 9i cu o mare parte din
averea lui si l'au trimis la Tarigrad insoti[ de Mustaf,a
Aga cu multime de Turci. Este in Tarigrad o temniF
ii;r,"h"-,- P".""".a trimisa de sullan in lan,e noa*rq or
inalte misiuni polirice. (DEx)

69

sfd cumpa,ar mos,i in Aldeal. el a ra\puns ci o parte

drn molii 'e aver acolo. mo$lPnlre de ld parinlii lui'
iar altele le'a cumparat. a$a cum au cumparat si a]!i
riomni romani $i chiar parigii 1ui, deci, nu cu gandul
de
sa se lepede de imparalia rceasce qi sa treaca
La
Ardeal
in
oan.a Nemtilo. .arP stapdnedu alunc'
inunrrirea ca a DUs biruri Srele pe lara. Brancoveanu
r rasoLlns. ca el este slngurLl domn carP a micsotal
hll,.r,le r.enumarare pc cale le plaleaLl iaranil' A'easla
pe
era foarte adevdral, cdci inainle [aranii pEteau bit
pe luna'
fiecare luna, ba caleodate $i de mai multe ori
EdXule, Fortdreata celor 7 turnuri itin Constantinapot,
sec-

xvlll

grozavA numita Edicule. adica $apte Turnuri; acolo, in

partea cea mai intunecoas5, au inchis pe Brancoveanu

cu toata casa lui 9i nu aveau voie sa aprindi nici

lumandri Si nici candele. Boerii pari$i Fi cu Domnul cel
nou au inceput apoi sa caufe averea lui Brancoveanlr
care mai ramesese in fard si sa facejalbe la imparaFa
turceascd, cd Brancoveanu a fost hain gi jefuitor de
fare, ca a pus biruri grele $i ca a sdraci! pe to[ iar el
s'a imbogafir peste masura; toate lucruri neadevarate,
dar scomite de pari$i, ca sa facd pe Turci sd'1 omoare.
Lajudecata turceascd, Vodd Baancoveanu s'a apdrat
spunand adeverul cum era. Dace l'au r'nvinui!, de ce

ca
iar Brancoveanu a dat o lege. ca faranii sd pldteasca
dreapta'
sr boerii. numar patru blrurl pP dr: lPge loarrP
ma' n'a'cdl'ld dari decat
,;c, oano ar.r ,j'nn,,

",ru
boeri, Apoi a mal holar'1. (a unLll dir a'esle blruri s'a
he Dl:rlrr dLrpa capetelc oe vite pe carc l" dre fiecare'
acea<ra lege sd nufil. Vdcartt ri era iarasi foane
dreapla, datca sa plaleasca he(dre om dupi averea
pp (are o a e furcll oa'.r au vaTul ca nLl pot se'l

oovedeas.a dc viTovat. au incepur sa l pund la cazne

cumolrre. ard' pe el cdt tr pe [e(ioni lul ca sd spun'
rrnde li 5unt binrr Se raspandrse Ia Turci veslea c:
Voda Brancoveanu are avere neinchipuit de mare' ca
de
la zece milioane de lei, 9i ii daduserd chiar nlrmele
VodA
ca
adevarar
Este
Aitin Bei, adice Prinful Aurului.
ltx
Brancoveanu a lost foarte bogat. dar bogeFa asra a

70

Cap.8

sta nu atat in bani ca asfezi, ci mai mult in sate, mo9ii,

case, odoare $j scule preFoase AvPrea nemlSCAIoare

nu o puteau lua Turcii; odoarele $i sculele pretioase

fusesera mai toaLe luate $i duse in patruzeci de care
la Tarigrad. unde pusesera pe tolr in uimire prln
mulEmea $i lrumusefea lo. 12 Doamna Maria s'au
gdsit intr'o culie, podoabe de aproape un milion de
lei si un inel cum nu se mai vdzuse altul in Tarigrad.
Se umpluse ora$ul de haine $i scule brancovene$ti Si
ajunsesere pana $i prin Moldova sa le vanda Turcii. Dar
bani n'augdsit Turcii, cu toate cerceterile lor, ti nici nu
erau, cdci Brancoveanu pusese banii pe care ii avea la
o banca din Venefia, in sum5 de doue suLe zece mii
de galbeni. in chinurile la care a fost pus, Brancoveanu
a merturisit ace$ti bani- Turcii i'au cerut, daa banca
n'a vorr sa'i dea. Sa Strlr cu lo!ii. L5 Brencoveanu nu
$i'a ingropat banii prin palatele lui, cum crede lumea
si asDzi- Astea sunt scornituri ldra rost, care l_i fac pe
oameni sa sape in zadar pe sub zldrlrt 5t sa slrice ce
a mai rdmas din li4ca$urile vestitului Brancoveanu.
Datoria noasrra este sa fim crcdlnclo$i. mun.iLori $i
strangdtori ca Voda Brancoveanu Si sA nll mai credem
ca de la el au ramas buroaie de galbeni rs(unse pe
sub ziduri.

Cum au tiiat Turcii Pe

vode Brancoveanu 9i pe feciorii

lui

,@f
J'

:i,::'.': HT;:i' ;l i:.'l#: JJ'"'ffI :1

iii"i a t''"' oe her r'au facui l.aietu'i la

inro$it in foc
marni, t au ars pe piepr cu clesre
(a nu mar pot scoale nimic de la el'
parasli din lara nu
,rnora,at ta f omoare mai ales cd
la acest lucru'
incetau sa inteieasca pe Turci
Santameria Mare' 15 Augusl

.,. fi"

.,1*i* "",,
Era

in ziua de

in bisericile
in lara credlncloqil inaliau rugdciuni
Sr
U.r^aor"unrtu, pentru manfirirea'litonrlui
vode
it."fa.a.**t lo; iar la Tarigrad' in rcmnild'
fierbinte' ln
ii cu loata casa lui rugaudin
Brancoveanu
-""."n,
chnuri $l
tri oe l4alca Domnulul sa'i scape
se deschid
i"rg*. ;"r'",, , ii por lrle grele ale temnrlei
"mai

sa'i umeze_
mulgi sluiitori turci le poruncesc
incerca6 cu lanFm'
tstoviti de cninuri Si de suferinle $i

9l

71

72

cu capul descoperi!, cu picioarele goale $i numai in

camasi VodA Brancoveanu cu Doamna Mariar':, feciorii
palru la numet ginerii, nepofelul Constantin $i boerul
Ianache Vacdrescu, sunl duti pe malul Bosforului, in
fafa unu, chio$c impodobit. in acel chio$c, imparatul
turcesc sullan Ahmed Sedea tolanit inlr'un scaun
scump, inconjurat de boeril sai, iar in lafa lor sta un
Ldldu Lu sdbid sLodsa Cand BrdnLorednu Lu di sdi au
ajuns acolo, imparatul ii zlsea Ghiaur Brancowne. etti
pedepsit la moarte
toh Jecioril tdi: Aff rc iert. dacd
spui unde ti'e averea $i dacA rc h$i de legea ta $i treci tn

legea turceascd.

Cand auzira aces!e grozave vorbe, Doamna Maria

cu
copiii cei mici incepurd sa planga cu amar, dar
Si
VodA Brancoveanu rdspunse cu hota)tie. irredrdte,
averea mea cAfi dJa'l lu d ldafa ni alto cum a,n 'nal
spu5 nu mot om lot de legPa 1cd f e>uneug d 4L mo
lat: in ?a mam not ut st am troil. ]n po vtcau ia mot'
pdmAntul ldrii meLe l am wnplut cu biserici crestineFti
i acum la bdtAneP sd md inchin in geamiile ltoastre
turceSti? Nu. impdrate! Mo$ia mi'am apdraL credinla
mi'am pdzit. in credinta mea rreau sa inchid ochii, eu
i .leciorii mei. Dumnezeu sd pldtedscd fecdruia dupd

l2Nu a fost identifica[A sursa acestor inlormali

Majoritarea
documenielor care vorbesc despre a.esi momenr. nu amintesc
de preznF Marii, a ginerilor iia neporcilo.

Scena

Jresci

martiriului Srtnlbr BrAncareni

h pronaasd

MAn. BrAnco-reanu Sdmbdta de Sus

taDLele lut- Aooi Voda BIan' ovea ru vo-bl 'opiilor sai

'a5a.
pPtdut lot t ? aveafi pe lumeo
tot fi1i , u cura1. am
asta pdmanteLscd- Nu ne'au fidi rimas decAt sufietele;
sd ni le pletdem $i pe ele. ci sti le d)cefi curate in fato

ft

MAntnitorului nosrru .lisus Hristas; sd sp'ildm picatele

nodstre cu sAngele nosf,'u- Cand auzi aceste vorbe,
paganul de imparat porunci sa taie inlai baielii, ca se
ieihlnul nrelu lor gimai mare. inlai iuard pe mandrul
Con.tantrn. leciolul ce, ma ma"e )i il ,rr(are sus. pe
scaunul de taiere Tanerul se inchina de ffei ori c!
credinF $i puse liniStit capul pe taietor sabia calAdui
ii reteza galul, iar VodA Brancoveantt zise- Doamneta! l\poi taiara capetele lui $refan cel invalat

fe.Joia

74

75

si cucernic $i lui Radu, acum mirele morlii 9i nu al

miresei salecare'1 bocea intr'ascuns. Candveni randul
lui Mateia$, cel mai mic feciot el incepu se plangaqi sa
se ascund6 la sanul mamei sale.rr Atunci Brancoveanu
ii porunci sd urmeze pe fralii sdi 9i copilul puse lini$tit
gatul supt sabia cd,dului. Patru feciori ca patru brazi
tineri, fala lui Voda Brancoveanu $i nddejdea casei lui,
zdceau acum in nesimfire la picioarele obiditutui lor
perinte. Paganii teiaraapoi capul lui Ianachevecarescu,
boerul de incredere $i visrierul lui Vode. [a urmd veni
randul lui Brancoveanu. Lini$dt Si hotarit Constantin
Vodd Brancoveanu se inchind Fi zise Doamne, fe voia
rdl $i puse garul pe taietor. Celad dete cu sabia; gatul
tui Voda se franse, dar nu se despicd dinlr'o lovilurd
drn rrupul chrnuir 5i alunct. o grozavie. cLlm scenaiF
fierest.Sul cand taie Iemne, a$a a harjait sabia cdliaului
pane ce capul neFericitlllui perinle seri in balta de
sange a copiilor sei. A$a se sfarli casa lui Brancoveanu,
Domnul Romanilor, cel bogat, credincios 9i dtept, l_n
anrtl 1714,luna lui August in 15 zile, cand Biserica
noasfta praznuie$te Adormirea Maicii Domnului,
Locmai in ziua cand Brancoveanu implinea gaizeci de
13

Doamna ltlaria nu era prezenta se afla ince intemniiata la

inchisoa.ea Edicule cu ceiial membrii ai familiei aresrali.
c-tin vadi Brancovennu, Panait 1 Panait 9i $refan lonescu, Ed.
$riinlifica.1967 (n ed )

ani, iar Doamna lui Maria igi prdznuia ziua nllrneluiCz mucenicii cel vF' hi s'a stdr$rl Brdncoveanu $i copiii
5ai Si ei sunt adevdrai mucenici ai neamului nostru
romanesc. Apoi paganii ie infrpsere caperele in vartul
srlifelor 9i Ie purrare prin oraS, iar rrupurile le tarira
in fafa palatului impdreresc qi le lasare acolo, pane
seara, ca sa le vade lumea. iar a doua zi le aruncara
ir mare. Ni$te credincio$i pescari le culesere din maae
$i le ingropard pe ascuns in mdndstirea din ostrovul
Halchi, lange Tarigrad.
Mult chinuita Doamna Maria impreune cu nurorile
$i cu singurul nepoiel Conslantin, scapat de la moarte
czr prin minune, fure inchise intr,un ora$ turcesc din
Asja ti abia dupa doi ani putura sa scape Si sii vina
tu Fre, dupd ce pldtird sume mari de bani. Iar c.and
a fost in anul 1720, Doamna Mada a adus in Fre,
pe ascuns, oasele lui Constantin Voda Brancoveanu,
b'a ingropaf cu cinste in biserica Sfenrul Gheorghe
Nou din Bucure$ti, $i a pus deasupra mormanlului
cindele, ca sa lumineze ve$nic locul unde odihnesc
oasele slevitrlui Domn al Romanilot Constantin Voda
Erancoveanu. Iarnoi sane rugem cu credinlaDomnului
Dumnezeu $i Mantuilorul nostru Iisus Hristos ca sa,i
deruiasca cununa cea neve$[ejitd a muceniciei, pe
care a giitit'o celor ce $i'au versat sangele pentru slava

76

77

nrmellli Lui. caruia I se cuvine cinste $i l_nchinaciune

in vecii vecilot Amin.

Cap.9
Pomenirea de doud sute de ani
a lui Vode Brancoveanu

(4n(u

candela .{l1td ]a monnantul lui

constantin vadd Brancarean\,l4 Biserica S.f. chearghe Nou

pomcnitp ve5nicA va h dreprul. a$a zrce

Psdlmistul si asd va fi pomenrrea tui Voda
l'Dl
\f-,, Br,ncovednu. cact de (end el )i leclorii lui au
primit cununa cea nevegtqita a muceniciei, de atunci
biserica mereu Si'a adus aminte de ei in rugiiciunile
sale. iar neamul romencs' le a pomenil cu cinste
numele Si i'a avut ca dreptar t'n viala sa. Dar niciodate
nu s'd ld.ut lui Voda Brdncoveanu o pomFnire mat
cucernicd ca in anul 1914, in ziua de Santemdr,a Mare,
c.ind s'au implinit doue sute de ani de la savar$irea
lui $i a feciorilor lui. in ziua aceea, din toate bisericile
brancovene$ti s'au inalfar rugaciunj la Dumnezeu
pentru sufletele lor, iar neamul romanesc a atut atunci
serbatoare de intdrire sufleLeasca. care este mai de
pre! decat puterea cea trupeasca.
in Bucure$ti, la biserica Sf. Gheorghe Nou, unde
esre mormantul lui Brancoveanu, a slujit Pinntele
Miropolit a1 Tarii $i a cirit rugeciunile pomeni.ii
deasup'a mormenrului. rar credtncio$ii in numar

79

ln\tiona aflata @ mormahtul lu

sl' ch"oqhe Nou
cnntrant-n voaa alra'"i,teanuia Bts?'ta
vorbitd
foarte mare au ascultal cucernic cuvantarea
cu
bucurie'
in cinslea Brancoveanului $i au primil
lu Jui a- partea Perintelui Mitropolit, o cerlicica!1
.1".n." ,'ata lu, Voda Br;ncoveanu La Milropolia drn
aLl sluJrr iareii
Bu' ure5tl :i la bl,elica Domri!d Balasa
pr"r.r-nri,i, arhlerei ln mrllo'ul popo'Lrlri adunal in

* a". t-".0".r-,i". de aceasta cartlcict

;crrm EdiIa

de lala

este o

pe ca'e o prezentam
1 9 1 5 adic' cea

reedilare a celei din

din 1914 imbunaleita de autor (n ed)

valuri; iar seara la Atheneu, d' I Nicolae Iorga, cel mai

mare callllrar al neamului nos[l], a vorbit cu adance
pricepere muumii venile acolo, despre felul cuminte,
Grm Constanrr-l Voda Br;n, oveanLl a \lapanlt lara
noastra in acele grele vremui.
ta manas .ea H,r"e7i din Vilrea, unde este ctrtorie
brancoveneasca, a slujit episcopul Ramnicului $i s'a
Fnur frumoase cuvantare de pomenire. in sfar$it, in
rcate bisericile brancovene$ti din tard, s'au savargir
parastase pentru acest neuitaL domnitot
Dar $i in alar5 de lara noasffa, credincioqii au
facut parastase pentru Brancoveanu, in aceasta zi
de 15 Augusl. in Ardeal, in oraSul Fagdrag, se Fne
Si azi, cum am spus, lslujba in] biserica claditd de
vode Brancoveanu. PreoIi $i credinciosii de acolo'
au sevar$it 9i ei cu mare cinsle pomenirea ctitorulul
bisericii lor $i au fecut planul sa innoiascd aceasta
biserica, care este semn vezut, de catd putere au avut
voevozii no$lrr ld lralrr romani de sub aIP stepanlri.
in Basarabia, in oraqul Ismail, Voda Brancoveanu
zidise o biserica cu hramd Sfanul Gheorghe. Aceasti
biserica a fost deramad mai demult de Tu.ci, dar
prestolul ei a ramas $i a lost mutat l_n biserica Sfantului
Dimitrie, tot din aces! ora$ lsmail. La Santemaria Mare
s'a slujit parastas pentru Brancoveanu la acest prestol
ftumos impodobir cu icoane; era de la[a consulul

8l
80

Ll mar loala
iar
romdn au lolr slllibdsil lul
dF
ticr prolii 5r 'antdrelir a'olo sL'nl
'I',"-r""t,..
cdrc nu \i rLr tr'rar rrmba ror
srulbd < a lar

il",;;;";;

";";;.;irr

romanedS.a, oe$l sunl supusl Mus'alllor

ons tantin

ca cine
Iar noua, Romanilor, se ne fre de invafdtura'

sufletul penEu
est; credincios Si muncitor $i i9i pune
pomenlre
va
avea
neamul lui si pentru legea lui,
veSnica.

B r an c ov eanu'

Desen calchiat de Pe

d$^xnx

oRIN'trrvMN

alarlSIad.

la

rc.rersul unei medaLil

lubitiarc dln 1713

bisPn'a Slanrulul Nlcolae dln Galala'

''a slurir
--.T,1;;";;'";"il" de vo'1a BIencovednL''Enurur'
De
panntPle mirropolrr-dr
;:;;;J;,",;"
vdporulul
ar olo' ohre'ri
I;;" il' .;;;';it"mdnJrclcpdlrrarhulul
chn larrgrad'
"_^]r^ nr, ', dor trlrnlsr
ra srars^Lrl
:"r.';,; il num'r oe 'r'o;n'io^:i
Brrnroveanulur
aLI vorbit inrrLl cinsled
"l.r.,rrrfri
!,r, a'",a.rrf no(,ru Ldt sl lrlmr)il palrl'rrhului'

Frescd

Biserica Mare Mandstirea Huren

din
t"'taica DomnuLui cu Pruncul - in cupola

pidtor

Brincoveanu
Balada lui Constantin
Brancoveanul Constantin
Boier vechiu ii Domn
De averi ce lot strangea
sulranul se ingrijia
si de moarle'i hotara'
i;ci vizirut il Para

intr'o ioi de dimtneati'

7r scLlrtarii lui de viala
Brancoveanu se scule'
Fala blanda el spela'

Ba;ba alba $i Pieptena'

La icoana se'nchina
cata
Pe fereastra'aPoi
Sl amar se sPtlrnanta'

coconi iubllll

CoxsrANlrN

BH-ANcovAN

168a

6rat

ul4

rd, Hirsch Patis

Bessemsr

-Oraqlr mei
trezltl'
Lasatl somnul va
Armele vlle gatrll:
Ca oe nol ne'a'nconllrrat
Paia cel nermPdcat'
marl' ..,
lenlcerl cu tLlnuri
de tarll
Ce spalg zrdurl 'at
Brne vorba nLl slar$la
Turctl n casa turuiia'
Pe toir PatrLl ml'i Prlndea
rnchrdea
5r'r ducea de'r

mare'
la Stambul, in $rnul
mate'
Ce se'nailalanga

unde zac lete domne$ir

imParaie$tl'
Si soli mari

Mult acoio nu zacea'

Ca SulBnul i aducea
Langa foi$orlrl lui'
Pe malul BosforulLll
Brancovene Constantln'

tratnt
eorer vecnlu' gnraur

Adevir e c'ai chitit'

Pan'a nu ii mazilit'

Domnie
Sa desparfi a ta
De a noastra'mParalle?
avut
C5. de muli ce e$d

batut'

Bani de allr ai
,
Fir'a'd li de mine rcama'
Fer'a vrea ca sd'mi dai
seama?"
la
- ..De am fost bun' rau
o

Dumnezeu singur $tie:

De am fost mare Pe
oamalnt,
sunrt
Lara acum de vezt ce
Brencovene'
..Constannne

85
84

Nu'mi grei vorbe viclenel

De !i'e mile de copn

5i de vrei ca s, mai fii

Lase legea cre$dneasci
Si te de n legea turceasce".
- ,,Face Dumnezeu ce'o
vrea!
Chiar pe toI de ne'i teia,
Nu md las de legea mea!"

sultanul din foisor

Derc semn lui imbrohor;
Doi gelali venia curand,
Sebiile fluturand,
gi spre robi daca mergea,
Din coconi i$i alegea
Pe cel mare $i frumos

Si'lpunea Pe scaun jos

$i cat pala rePezia,

Capul iute i rereza.
Brancoveanu greu ofta
$i din gure cuvanta:

,,Doamne, fie'n voia Tal'

Cei

gelal iara$i mergea

Si d,n doi i$i alegea

Pe cel ginga$ mriociu
Cu par neted $i gelbiu
Pe scaun ei il Punea

5i caPul i'l rapunea.

Brancoveanu greu ofta

Si din gura cuvanta:

"Doamne

fie'n voia Tal'

Sultanul se minuna
gi cu mila se'ngana:

-,,Brancovene Constaniin,
Boier vechiu 9i Domn

cre$tin.
Trei coconi tu ai avut,
Din trei doi !i i'ai Pierdut,
Numai unul ti'a ramas
Cu zile de vrei sa'l las,
Lase legea crelrneasce,
Si te da'n legea turceasci!"

"Mare'i

Domnul

Dumnezeul
Cre$tin bun m am ndscut
eu;
Cre$tin a muri vreul...
Taci, drigufa, nu mai

phnge,
Ca'n piept inima mi se
frange.
Taci Si mori in legea ta,
Ce !u Ceru'i capeta! '

lmbrohorul se ncrunta
GelaIi inajnta.
9, pe biandul coPilai,

Nici copii de saruat!'

Turcii crirnt se olena

Dragul ta[ei leciora$

arunca
Pamant il

sr oe dAnsul rabara:
H;rne miindre'i le ruPea'

siz eleiridrca

ofta
Brancoveanul greu
cuvanta
5r cu lacnmi
..,
fie n vota tat

Tnrp de Prete jupuia

Pieiea cu Paie'o umPlea'

Prin noroiu o tevSlia

o lega_
Si de Lln Paltin
Si riiand asa siriga:

-Doamne

Apoi el se nruneta

lnima ise desplca'

Pe copii se arunca'

li bocia, ii saruta

striga .,
5i turbat apoi
- ,.Alelei talhari Paganrr
Alelei, feclori de canlr
Trel cocont ce am avut'
Pe tolr lrei mr i ati Pierdut!
Dar'ar Domnul Dumnezeu
si fie Pe gerndul meu'
sa v6 ;tergeti Pe Pament

BrancoveneConsrangn'
hain'
G;raur vechru ghiaur

a:sca ochiia te ui[a'

;e'ri

cunostl tu Pielea

.,Caini rurUati

rurci

ta!'

llfti

rea:
met"
De !i manca 9i camea
cre$tn
murit
Sa SIil c a
Brancoveanu ConstanE

cum se Sterg noriila vant!

Sa n'avel loc de'ngropat

N. Alecsandn, Poezil PoF'bre)

Cuprins
Cuvant l_nainle al autorului .,lubite

Tomosul de canonizare
'Despre
autor.......... .

a1

cititorule -"-' "- 3

Sfinllor Brancoveni

Cateva cuvinte ale editoruIui.

9i

Voda Brdncoveanu

nerelea iui

....

,' _ 5

.--'-- - ""
. ........ "" " "" " - ,'-

cap. I Dumnezeu a ingrijit inlodeauna

rle neamulnostru romanesc... ........ ...-..........

cap.2 Parinfii

. .. .

.--

""

7
11

13

16

cap. 3 Cum s'a ales domn Brancoveanu 9i cum s'a

'.20
puitat elcu neamurile straine... .... ..

. """

cap. 4 Bisericile $i alte clAdiri fdcute de

VodaBrancoveanu........-.... . . ....

cap. 5 Ca4ile de slujbd $i de invafatura ficute cu

". 49
ajutorulluiVodi Brincoveanu....
. 5T
cap. 6 Biiiefii qi fetele lui Voda Brancoveanu

......

Porttet - Constantin Brdncoyeanu, sec. XVIII

N . lorga - Domnii ramdni dupd portete ti .fresce

dupd

contemporune.... Sibiu

930

"."."26

"
"

cap. 7 Cum s'au puftat Turcii cu VodA Brancoveanu,

cum l'au inchis $i cum l'au chinuit.........................62
cap. a Cum au teiat Turcii pe Vode Brencoveanu ii
pe feciorii lui ............. ............................................7t
Cap. 9 Pomenirea de doud sute de ani
a lui

Vodi Brancoveanu.........................................

l7

Balada lui Constantin Brancoveanu....................... 85