nr.

6(167)
i uni e20i t.i ,eel ei

redlntel
lO A a

lllllffillffiililil[il
ftilililnil
Sinaxarrominest:lloisfin[i nenimen*tlioalele lnhniucuatistaplastie*
rom6ni: Uhimul pima
parastas,
cilrstirc
Repoftaj: Sepierdvalorile delattlareaGaHeii 38 Stopcadru:tutigtiictitoti
liste&stribuni dinfarasfintil
Popasuriduhovnicegti: cahndar iunie:Sfintul
ae$in:19
fllinistimZunfin, ApostdludaTadeu,grabnk Ytcmii:lrbtdulqlceru
Pulstd
podmbamiryiiedi

W WI A f. u m eac r e inte .com

 Cu totii am fost oripilali atunci cdnd am
aflat de ororile nazismului, care prevedeau
agresareainsdgia fiin1eiumane,prin defini-
fie. Eugenie,genocid,experimentemedica-
le pe oameni vii, legi gi reguli rasiale/rasis-
te, excluziuni de tot felul. privarea omului
de sentimentulreligios - toate au constituit
un arsenalde agresiunecu metodS.Ordo-
nat,precis.germanic...
"Iar astdzi, un nou mod de a privi lucruri-
le se insinueazi in vieJile noastre. $i in cul-
tura noastrdde zi cu zi, in modul nostru co-
tidian de afi.Este vorba desprenoile reguli,
acceptatede oameni mai ugor decdt acum 70
de ani, ba chiar dorite de mulli dintre seme-
nii noqtri.Noile reguli se instituie,mai in-
tdi, prin schimbareasensului cuvintelor. Ui-
tali-vd. bun[oar5, la acestecuvinte: familie,
patrie, iubire, Dumnezeu.Ce tip de realitdli
defineauacestecuvinte pdnd adineaori,in is-
toria recent6, qi ce mai definesc ele acum?
Pentru omul euro-atlanticdin 2017, fa-
milia poate fi orice: doi birbali in puterea
vdrstei, trei femei ,.trecute" gi un copil in-
sSmdnlatin vitro, un cetilean gi o caprd, un
om singur (sologamie - e ultimul rdcnet in
materie de smintealdl) qi - de ce nu? - un
b[rbat gi o femeie.
La fel, patria nu mai reprezintaacum o
realitate geograficd,istoricS.comunitardgi
mistic6. Patria, adicl sistemul de valori, a-
partenenlegi identitali, s-a mutat in zona
de preferin{e,s-a aciuiat pe FB. in obice-
iurile de consum gi intr-un peisaj/mediucu
carerezonezi,careare unfeng shui aparte...
Iar iubirea?Sex in toatd regula!Acum
wwulumacaedintei.com
1700 de ani. Fericitul Aueustin rosteame-
morabilele cuvinte: ,,Iubelte gi fE ce vrei!",
neputAndu-se gdndi la pervertireatotal1 a
acestor cuvinte. Pentru cd omul, dacl iu-
begte, nu poate trece de anumite^limite, nu
poate face rdu, nu poate pdcdtui. Ins[ acum
afldm de la contemporanii noqtri c5,,iubi-
rea e totul", gi in numele ei se poate incilca
orice regul[, orice obignuin]i, orice tradilie
verificatd ca fiind benefici omului. Iar iubi-
rea la care aceitia se referd e una trupeascd,
frri margini gi con{inut, fbrd final. lubirea
ca atraclie puri - astavor sd spun5, de fapt,
acegti orizontali ai trdirii umane.
Despre Dumnezeu, ce sd mai vorbim?!
E o asemeneababilonie in capul contempo-
ranilor nogtri, inc6t disculia se poate iniin-
de la nesfArgitfhrd nici o concluzieclard. ci
numai bblmdjeli ambalate intr-o precarita-
te metafizicd.
Aqadar, schimbdnd cuvintele, sensullor,
tu (om politic, legiuitor, agent de influen!5,
formator de opinie, artist ori profesor) prac-
tic rescrii, redefinegti o realitate. $i asta chiar
schimbd oameni, modificd la greu caractere,
fo{eaz6 noi seturi de valori. Valori? Da, poa-
te... Dar nu cele mdntuitoare,in orice caz.
inchei gdndindu-mdla ZiuaCopilului, o
forml planetard de solidaritate cu cei mici,
cu modul lor inocent de a fi. $i nu pot sd
nu-mi amintesc de copiii ostatici ai binelui
,,corect politic" care b6ntuie in Nordul Eu-
ropei qi nu numai. Vdntul rece al inghefu-
lui inimii se lasd ugor, ugor peste toatd Eu-
ropa. Iar mie, ca p6rinte, mi se face pur qi
simplu fricd...
{-U]!{EA CjREDIIVTEII iunie2017 3
NURATATI
AL8.LEA
NUMARI
Segisegte
inrefeaua
dechiogcuri,
supermarketuri
giinpangare
SIIIAXARROMAiIESC

Noi sfinti romdnr

Ultimuiparastas,
primacinstire

q,
i. .
--. ".

6 iunie 2017 / Ll,'t{EA CI{EBINT!{

 LaFutnaa avutloc,s6n.bdtir 3 mai 2g17,urtirnur parastas
pen-
tru MitropolitullacobFutneanul paisie
;icuvio;iisila, 9iluatan.
Astfel,ace;titrditoricre;tinigi-auincheiaitraseulo**n*r., nur-
tere,via{5,rnoarte,ponnenire a lor,din neam?nneam.pentrui}
qioua zi (14rnailaavutrocprocramarea sorernnra canonizdrii
Sfiri{ilorputneni:eitireatomosurilorde canonizare, prezentarea
icoanelor, ?ncl"linareala sfintelemoagtegicintareatroparelor.

www.lumeacredintei.com
LUl,lEA CREDIIiJEI / iunie 2017
 neprefuit pe care Dumnezeu
um inic a a c e e a d e ingrijit de infiin{area SPita-
neuitat a inceput cul-a fEcut poporului romdn 9i lului,,sfdntul Spiridon" din
Bisericii Ortodoxe. Intrat in
Sfdnta Liturghie, s6- Iaqi (1757) qi a primei qco-
vdrqitd de Preafericitul Pd- viata monahaldde la 12 ani, li rurale din Moldoya, in sa-
rinte Daniel" Patriarhul Ro- a aiuns egumenal Mdndsti- tul Putna (1759). ImPreunl
mdniei, qi ierarhii Prezenli,rii Putna, EpiscoPde RddS- cu SfAntullacob, la Putna9i
inconjurali de un sobor de u!i, Mitropolit al Moldovei la Sihistria Putnei au viefu-
preoti $i diaconi. DuPd ter- (1 7 5 0 -1 7 6 0 ) 9 i a strdl uci t it Sfinlii Cuviogi Sila, Pai-
minirea in6l{6toarei sluj- tuturor prin dragostea 9i sie gi Natan.
be, credincioqii s-au Putut iertfa pentru oamenl, Prln
idvna pentnr Hristos 9i Bi- CUVIOSUL SILAs-anAs-
inchina la sfintele moa$-
te, care au fost aqezalePe seric6, prin demnitate cre$- cut in anul 1697 gi aintrat
o scen[ special amenajatd tind Si neinfricareintru aPd- din copil6rie in viata mona-
l6nsd Biserica Voievoda- rarea adevdrului gi a binelui. hald,la Schitul Ordqeni din
16.bar cine au fost cei care Rug[ciunile 9i activitd- Botoqani. In jurul anului
s-au invrednicit de o aseme- tile sale au fost indrePtate 1714, Cuviosul Silq a venit
nea cinste din Partea oame- in primul rAnd spre binele la Sih[stria Putnei. In 1753,
tamitiei, creiterea gi educa-
nilor, dar mai ales din Partea SfAntul Iacob Putneanul l-a
lui Dumnezeu? Aflim chiar lia copiilor gi ajutorarea s[- r6nduit sd poarte de grijd
racilor si a celor in nevot' pdrinlilor sihaqtri de aici.
din pagina oficiald a Mdnds-
tirii Putna. Este al doilea mare ctitor al ascultarepe care a imPli-
MAndstirii Putna gi ctitor la nit-o pdnd in 1781. Simlind
S F A NT ULI ER AR H IA- mai multe biserici qi mdnds- cd se apropie de trecereadin
COBPUTNEAT{UL, MitroPo- tiri. A tipdrit primul Abece- aceastdviat6, s-a retras qi a
litul Moldovei, este un dar dar dinMoldova (1755), s-a mai trait in aceasti lume doi
www.lumeacredintei.com
iunie2017/ LUb{EA CRED1NTEI
ani, intru rdbdarea neputin- C U VIOS U LN AT A N S -A Moldova. Sub ascultarea
lelor trupului pi in rugdciu- ndscutin anul l7 17, in zona Sf6ntului Iacob, colabora-
ne, cu smerenie gi cu mul- A i n tra t i n vi a-
Pa q c a n i l o r. tori din toatecinurile biseri-
lumire. Pe 23 aprllie 1783, 1amonahalSla Mdndstirea cegti gi straturile sociale au
Cuviosul Sila qi-a dat su- Putna. Aici a fost rasoforit lucrat impreund spre brne-
fletul in mdinile Mdntuito- cu numele Natanail, a fost le comunitilii gi spre mdn-
rului Hristos, dupd o-via!5 hirotonit ieromonahgi i s-a tuirea 1or.Imoreun5-lucra-
in care s-a striduit sd Il slu- dat ascultareade ecleziarh. rea lor reorezinld,un model
jeascSintru totul. Sfdntul Natan a ar5,tatmultd de comuniune intre ierarh
osdrdie in cele doud ascul- gi monahi, intre cler gi po-
DespreSFANTUL PAlstE tdri pe care le-a implinit in por, in ascultare qi in dra-
tradilia spune cd era ca un via{a monahald: cea de du- goste, care a binepl5cut lui
stdlp de foc, sprijinind pe hovnic qi cea de copist de Dumnezeu.
to l i c ei din jur c a un p o r S - manuscrise gi alcdtuitor de Sfdntul Sinod al Biseri-
{uitor adevdrat. El pnml- pomelnice.Atrecut la Dom- cii Ortodoxe Romdne, in qe-
se de la Hr is t os . P i s to ru l nul pe 26 decembrie1784. din{a din 6-7 iunie 2016, a
cel Bun, darul cel mare ai Sprijinindu-se unul pe hotlrdt canonizar ea Sfdntu-
inainte-vederii.care.adiu- a1tu1.in rug6ciune gi in as- lui Iacob Putneanul gi a uce-
g d ndu- s ela noianu ld e r r:- cultare. lucrdndu-qi fiecare nicilor sdi, Cuvioqii Sila,
tuli, l-au fbcut sd fie cunos- talantul dat de Dumnezeu, Paisie gi Natan, vietuitori
cut gi cinstit de c6tre:trr:c: Stdnrul Mitropolit Iacob gi la Putna 9i SihdstriaPutnei,
u n adev .dr atpas t t ' r P : . ^ Si i n l i i C u v i o q i Si l a, P ai - cu zilelede prdznuirede 15.
. ; ^.
d e cem br t el7E + . (- . -.:.:-l s re 5 i N a ta n a u re ugi t sd respectiv16 mai.
Paisie s-a strAmutat. ." Dl: e :. ri e o p a g i n ds fd n tdi n i s-
la cele vesnice. :L:,11:secoluluial 18-leadin N i c o l a eF I L I P

Lf lZlA C!r,iDIN'f'lril / iunie 2017

REPORTAJ

Sepierdvalorile
ldsatede strdbuni
Dupace ne-amrisfSlatprivirea cu bijuteriile
sculpturale de laTirguJiu,am trecutpe la Hobi-
{a,acasila Srincugi,*poi r"}-ar"n coyrtinr.latdyu-
m u ls p r eSa i ad e A ra m5d, e u n d ea m l uatcatea
M u n l i l oCr e rn e$i .i p e n truci d ru mu sl pr eHer cu-
l a n et r e c ep ri n tr-u sd
n tu cn u mi tB re b ina,dupd
ceam parcurs c6{ivakilometripe toseauamirgi-
niti de c]marede verdea{a, am ajunsin falaunei
colinepe caretroneaza c bisericiimpundtoare,
i a rl 5 n g de a ,a se me n euan e i ,,ce n u ;5r ese' io
bise-
riculdde lemnabiaseziregteprintrecrucile
cin"ritirLll{."!i.
Ajung*1":d l&lrgaea,rn-atrecutun
fior, pentru ci md aflamin falaunuimonument
istoricextrernde valcnos, dar,din p$cate,aflat
in paragini.,,Ne pierdemvai*::ile!', a fostgdn-
dul eanern-acutrernurat din toati fiinlamea,

iunie 2017 i LUI4EA CIREIIN l.LI wwwlumea(tedintei.com

 a previzut
UnEpircop insl ca fiumuselea acesteia ingrijorafi vdzSnd cum bise-
ruinarea sd fie asemeneaunei umbre ricu{a cea veche din cirnitir
monumentuluiistoric pe pdnzawemii. se degradeazdpe zi ce tre-
Oamenii sunt vorb[- ce. Nu este lucru u5or sd fie
Ca orice drum ce duce refi gi-n simplitatea lor iqi consolidati, pentru cd, fi-
inspre rdcoareamunfilor, laudd vaffa satului pi bi- ind monument istoric, doar
gi drumul ce leagd Baia de serica cea noud, dar sunt cei autorizafi pot interveni
Aramd de Biile Hercula-
ae este unul care te fasci-
neaz6. Lisflnd ?n urmd Rdul
Bulba" $oseauamirgini-
ti de pOlcuri de pddure te
duce in sarul Brebina. Prin-
tre crucile cimitirului gi r.e-
getatta destul de inahi, o
bisericuli din lemn iEi atra-
ge inevitabil atengia.Biseri-
cula cu acoperigde gip da-
teaz[ din anul 1757 ;i nu e
de mirare cI trecereannilor
gi-a pus amprenta assme-
nea multor monumente rs-
torice de la noi. Ar fi pacar

LUlt{L;\ CRII}lNT!l / iunie 2017 ll

REPORTAJ
pe alocuri,;i totu$i...ne ui-
tdm neputinciogi la un ldcag
de sute de ani uitat, ca mul-
te altele de acelaqifel.
Acum vreo 20 de ani,
cdnd incb se mai sluiea in
bisericu{h,afldndu-mdaco-
lo cu wednicul de pomenire
Episcop Damaschin, aces-
ta mi-a detaliatcAtde ane-
voios este sb intervii pentru
a ajuta la conservareaunui
astfelde monument:,,Scri-
erile de specialitatespuncd
s-a reparat tn anul 1864, pe
cand se transformasein rui-
n5. apoi in anul 1868,1922,
1934.1958.iar de atuncia
rimas agacum se vede.Cu
wemurile de acum (zdm-
beEtevlldica. degi astai
se intdmpla foarte rar). nu
gtiu dacdcinevaigi va mai
aminti de ldcagulacesta,m6
tem sAnu asistdmneputin-
cioqi Ia degradarealui. Se
pierde zestreade la strd-
buni...". Abia acum imi dau
seama c6tb dreptate avea in-
{eleptul Episcop!
12 iunie 20l7 / LLi\,1llA {, RLltNl
;*
0 bisericufi
asemeneade curpenqi tencuiald.
unei(ase psemnede la intervenliile
lirine$i
Bisericuta cu bramul
Sfin{ii Apostoli Peku 9i Pa-
vel, chiar dac6estedeterio-
ratA.emanAo cdldurdqi un
iz ancestralde exceplie. Bi-
serica,de forma unei nave,
estejoasS, cum se fEceau
conskucfiile in wemea a-
ceea,iar acoperiqulestedin
pindriln autenticd. A fost
construitd din bdrne groase,
cu tencuialSdin var 9i nisip,
pe o fundalie solidd de pia-
trd, gi, spre deosebirede bi-
sericile construite mai tdr-
ziu, aceastaeste lipsiti de
hrrle, avdnd doar doud cruci
trefl ate, carc mar cheaz6.ld,-
cagulde cult.
ln momentul in care
am inffat in ea, am trdit
senzalia c[ pSgescintr-o
cisu[d fardneascd, uitatd
in timp. La intrare,ldcaqul
are un mic pridvor, sprijinit
pe patru stdlpi de lemn,
care incd mai poartd urme
l:rt
ulterioare.Degi perelii
pridvorului sunt brdzda{i
de crdpdturi, in cele paffu
medalioanein caresunt
picta{i Sfin{ii Apostoli Perru
Ei Pavel.Sfantul Andrei qi
Sfdntul Toma se pbstreazd
vie culoareaalbaitrd,
care emandprospe{ime.
in pofida sutelorde ani
cares-auscurspeste
timp. Compartimentarea
este cea tipicd bisericilor
ortodoxe: pronaos,naos qi
altar. Din cauzaploii, care
s-a infiltrat de-a lungul
anilor. gi perefii interiori
au suferit deteriordri;
aceeagicromaticd,in care
predomind albastrul, dar,
din pdcate.in stadiuavansat
de degradare.Prin drape-
ria, care tine loc uqilor im-
pirdteqti, am zdrit o Sfhn-
tI Masd din piatrd masivd,
cu o frumoas6 cruce in re-
lief sculptatdpe parteadin
faJi a piciorului acesteia.
www.lumeacredintei.com
Tot in altar se mai pSstreazi
inCdun Liturghier, tn Octo-
z/zgi un Ceaslov. E tot ce a
mai rdmas.
Enigma grilajuluide
fierdinugabisericii
Din motive nu tocmai
ortodoxe, cineva a avut ne-
inspirataidee de a pune
un grilaj de fier in fala uqii
de la intrareain bisericd.
Stdndde vorbd cu o6rintele
www.lumea(redintei.cor
Vasile Ganfu, am in{eles cd
incd din perioadainterbe-
lici bisericulaa inceput sd
fie tinta hofilor, fiind p[-
gubitS de toate broderiile
qi p6nzeturile, dar qi de un
rdnd de vegminte preoteqti,
care in 1929 at fost inlocu-
ite cu altelenoi, prin bund-
voinla enoriaqilor.Acesta
insi nu a fost singurul jaf,
in anul 1990 furdndu-se
din altar SJbnta Evanghelie
l,l,ll\,194{'R L ail\T?r i / iunie 2Ol7
qi un potir din argint aurit.
Dar cea mai durd interven-
1iea holilor. consemnatd
chiar pe ultima fild a Litur-
ghierului. a fost aceeadin
1998, c6nd au sipat in pro-
naos, av6nd informafia cd
acolo ar existao comoard
de aur. Abia acum am in{e-
Iesde ce sltenii au ferecat
ugabisericii qi p6nd unde
poate aJungelsplta pentru
nigte oameni lipsili de cele
sfinte.
Am iegit din bisericu{i,
zdbovind in pridvorul a cd-
rui panoram[ cuprinde un
imenspeisaj submontan.
Contrastul dinhe frumuse-
lea locului gi bisericufa care
std s5 cadl esteuriag. Md
trec fiori la g6ndul ci multe
astfel de minundlii se pierd
sub privirea neputincioas6
a oamenilorgi sub ignoran-
ta celor carear trebui sd re-
staurezeqi sd conserveast-
fel de valori.
Mariana
BORLOVEANU
t3
ManistireaZamfira
podofua mdngdierii
La20 de kilcmetride Ploie;ti,pe drunrulna{lonal'lA,seaflSloca-
celebrScf,ndvapentrr*livezilenesfir;itede
litateaLipdne5ti,
Acunrau rinrasdoarcArnpuri
rvleri. nelucrate" lnsi inaintede a
ajungela aceste fntinderisterpe,pe lajurn*tatea localititii,tre-
cdtoriipot vedeadin nraSiniun indicatormareceindearnnila
st*nga,spresf$ntaa;ezaremor":aha|* de la Zamfira.".
Scurt
istoric
Marrocordat (1721-1743), intre anii 18559i 1857,la
M6ndstirea Zamfua este la inifiativa gi pe cheltuia- mai bine de un secol de la ri-
legati intrucdtva de Mdn[s- laZamfireiApostoli, vdduva dicareaprimei biserici,Mi-
tirea Ghighiu, deoarecea unui om de incredere al lui topolitul Jdrii Rom6ne$i
fost ctitoriti (biserica veche, BrAncoveanu,qi a nurorii a- Nifon inal{a in apropiereave-
careastAziestecapelacimi- cesteia,Smaranda.A fost ri- chii biserici una nou5, mai
tiruiui, cu hramul IndlJarea dicati pe rm vast teren donat mare. Sfbntul ldcaga fost zu-
Domnului ) de arhimandri- de doamnaZamfua, care era grdvit de c[tre doi tineri fra1i
tul Eftimie de la Ghighiu, in plin de livezi ce se pdstrea- putin cunosculi la aceawe-
wemea domniei lui Nicolae zdqiazi. me, Nicolae qi Gheorghe

iunie2017/ LUIUIA CItEfltNTal


jui' :,tii:
i=i
Grigorescu. PentruNico-
lae Grigorescu(in vArsti de
18 ani), aceastdlucrarede la
Zamfira a fost primul exer-
ciliu de amploareal picnrii
monumentale.Totugi, lipsa
de experienJide la aceawe-
me a marelui pictor a dus la o
gravderoare,ce-i va fi de lb-
los mai tArziu.Realizasecll-
purile sfinlilor gi coroanelein
ulei, iar celelaltep64i in fres-
cd, neblnuind cd frescaseva
deteriorain trmp mai repeJe.
Ultima restaurarea :i-
sericii mari a durattrer ar-r
gi ainceputin anul 19St. ;a
unnare a cufiemurulu:ii:-
www.lumeacredintei,co-
4 martie 1977. O dati cu a-
ceasti restaurares-aureme-
diat qi intervenliile st6ngace
care au avut loc asuprapic-
turii lui Grigorescu,cu oca-
zia unor restawSri anterioare.
Picturapoatefi considera-
ti unicat,intrucdtestesingu-
ra erecutati in fresci de c6-
tre Nicolae Grigorescu,fiind
e\ecutat6!al6turi de cele ale
iconostasului,intr-un timp
tbane scurt,de un an qi doui
lLxi
Obgteamdndstirii numd-
r! in prezent 40 de viefui-
:rrafe.degila inceputulse-
;.rlului 20 num6ru1lor era
i-Ul4lrA alRL.ill\'1}:tl/ iunie2017
b't
dublu, dupd cum consem-
na istoricul Iorga: ,,80 de fi-
inle despdrfitede lume, care
li se pare zgomotoasd gi in-
ctrcalil'. Scddereanumdru-
lui lor se daloreazdin mare
parte Decretului nr. 410
din 1959 al lui Gheorghe
Gheorghiu-Dej, cdnd via{a
monahald a fost intreruptd,
iar maicile alungate.Abia
in anul 1970 mdnistirea a
fost redeschis[, mai intdi ca
monument istoric; incet-in-
cet a ajuns sd fie locuitl de
maici, iar abia din 1989 a
fost reinviatdcu adevdrat
vietuirea monasticd.
POPASURT
DUHOVilICESTI
Linigtea
sufletului
De cumvirezi ladreap-
t4 intrdndpe vastele-i dome-
nti,Zanfuate primegte cu o
shanie incetinire a timpului,
o liniqte binemeritatii, sepa-
rfndu-te bruqc de toate cele
wemelnice. Insd dupd por-
file de lunn frumos cioplite
de mAini indemdnatice(care
sunt parte din corpurile de
chilii ce inconjoari sfenh bi-
serici), simqi gi mai accentuat
aceasti senzafie.E un ames-
tec mintmat de s6rguinJi si-
lenJioasd,de smereniegrafi-
oasd,de determinarebldnd5,
efort gi rdsplatS.Se nagteast-
fel, in chip discret, respec-
tul gi dragosteapentru obgtea
care locuieqteaici.
De afar6,biserica nu pare
foarte mare, ins6 in interi-
or e spafioasd"parcd deschi-
zAndu-sepentu a cuprinde
cdt mai mulfi credinciogi. La
stand, maici mult rugdtoa-
re igi poarti chipurile lumi-
noaseqi plecate, iar duhov-
nicul. ieromonahul Damian
iunie 201 7 / I-UlvlnA CRIIDINTEI
Bulz, slujegtela altar Sfhnta
Liturghie cu un timbru b16nd,
daxferm... birbdtesc,adev6-
rat continuator al marelui du-
hovnic trecut la cele veqni-
ce, pdrintele Gawiil Stoica
(ani de-a rtndul colaborator
de seami al,Lumii Credinlei).
Am aflat ci a fost instruit ca
monah gi preot la M6nisti-
rea Crasna...Multe inalte
fele bisericegti s-au format in
aceasih[strie prahoveanS.O
redutabilI 9coal6a Ortodoxi-
ei pragmatice.P5rintele Da-
mian aduceun echilibru mult
necesarvieqiide obgte,prin-
t-o inalti tdire spirituah.
Predicile sale sunt mereu pl5-
cute gi pline de tilc, asffel ci
de fi ecare dati capteazl rapid
atenlia credinciogilor.
Familii numeroasevin la
Zamfua, in fiecare dumini-
c5, pentru a ascultacuvdnti-
rile pline de in{elepciune ale
pdrintelui, dar qi pentru ru-
gdciune gi purtru frumuse{ea
picturii interioare, care ofer6
pelerinului o starede bucurie
gi pace liunfic[.
Dupe in[lJatoarea sluj-
bd a SfinteiLiturghii, perin-
tele Damian ne-a vorbit de-
spre r5zboiul nevdzut gi mai
cu seamddesprecel dintre
noi, fi-ind lipsili de rdbdare9i
de mi16.Nu mai avem timp
s[ ne intoarcem privirea cite
semenulnostruaflat in nevoi,
fiind prea ocupafi cu grijile 9i
,,urgentele"noaste zilnice,
cu garderobecaretrebuiesc
mereuiruroite qi alte c[utiiri
degartelegatede trup. Apoi a
finut, aqacun obiqnuiegtein
fiecare duminicd, o slujbi de
dezlegare,pentru credincioqii
caf,ese strdngin numdr mare.
Am vdzutvenind aici pentru
acesterugdciuni oameni cu
diferite probleme, in scaune
cu rotile sau cu diferite boli,
tinjind dupd ajutorul minu-
nat al lui llristos qi al Mai-
cii Sale.
La ie$ireadin bisericd, in
fiecare duminic5- maicile au
grijd sd-i r5sfele pe rdbdatorii
credinciogi care au luat parte
la slujbe cu cea mai dulce
ii aromati colivd, dar gi cu
alte bunitifi preparatechiar
de ele.
Pe lAngdacesteminu-
natedaruri pe carepelerinul
le poateintAlni la M6ndsti-
reaZamfira, aici mai poate fi
vuitat qi muzeul cu icoane,
cdrEi,vegminte qi obiecte bi-
sericegtivechi, cu mare va-
loare de patrimoniu.
lcoana
MaiciiDomnului
Am ldsat in mod intenlio-
nat menfionareadespresftn-
ta icoanAfhcdtoarede minuni
de la Zamfira pentru fi nalul
articolului. tocmaipentru cd
o vdd ca pe un element cen-
tral al aqezdmannrlui. Aici
Maica Domnului esterepre-
zentat4prjnh -o icoand nease-
mrritii, care ocrotegteintreaga
obgtea sfhntului l[ca6 de pe
Valea Teleajenului qi pe tofi
cei ce vin s[ seroagela ea.
Nu se cunoaqtecine a
pictat-o qi nici cdnd, dar a-
vdnd in vedere stilul cu in-
fluenfe din Biserica apusea-
n5, estefoarte probabil sd fi
fost realizatl in secolul 19,
atuncicandexistao tendin-
{i de,,emancipare"gi imitare
a Occidenhrlui pe toate latu- Avem c0teva mdrtu- de icoan6, la inceput nu pu-
rile socialegi religioase.Mai- rii, iar una in acestsenseste teau, av6ndreactii violen-
ca Domnului estereprezen- chiar de la o membrd a ob- te gi zbierAnd, dar, dupd ce
tatl cu un chip cald, primitor gtii. Maica Iuvenalia,tr5- stAteauo weme in fap icoa-
z6mbitor qi senin,d6ndpu." ind diverseispite la incepu- nei, plecau acasl liniqtili,
increderecredincioqilorce rul venirii sale la mdndstire, devenind ascultdtori de pe-
vin sb i seroase.Labaza dupace se ruga la icoand- rin1i.Multrioamenis-auvin-
icoaneisuntrJprezentatr.de .J'Iaica Domnului, tu mi-o decat de diferite boli duod
la st6ngala dreapta-SfEntul iei ;i pe asta"-, imediat ii ce s-aurugatcu credin{dla
Vasilecel Mare. Sfinta Fr- dispareaorice greutatede sfhntaicoanS,ce-gi aqteaptd
loteia, SfhntulHaralambiesr pe suflet.Uneori sim{eaca o pe mai departerugdtorii
SfantullerarhNicolae.\lu.te zgdrierurdde gheardpe spa- binecredinciogi,cu marea
minuni a ardtatMaica Don- te. iar \{aica Domnului nu frgadd a ajutorului de Sus.
nulur prin aceast6deo:eL,t- ntirzia sa o ajute. Unii co-
ti icoan6. pii. ce r-eneausd se apropie Laurentiu
COSMOIU
www.lumeactedintei.com l-l;X2EA aRF.lllNTEt/ iunie 2017 17
REPORTA'

Patriarhla
RomAni

Minunateletaine ortodoxe
ale Bucurettiului
fs5gindpninagl*rnerat;-c! ffiucur*gti,ctsstr&ztgibr".a|*varde bloe*tede
cu f*nfotaoam*n!!*r,ieSind/intr*nd
traficr:!ir:t*nsal *utc:'vlsbiielor,
gr*hi{idln/?nsuhte*'anele rxetr*u!u|,cu zarvadir: pieg*s*u di* een-
irelecsm*rcia!e" Crnhiperrrarketuri, supermarKeturi, centrede afaceri
{bffsf*css pare
c*r":f*rs), ur"l
;i altetarcuri,ai fi t*r:tat s* spulie* metrop*l*
buca;reqteans areo viali asrban& plin&,eorr:plet5, modern$,activd.". ci
nu-imailipsegte insi ceearc arnmen{ionat
nin'lic. maisusnu est*dec*t
o aparenld, o interfa{d,c imagineintr-apermanenta schimbarc, meni-
r"*c
ti a distraEe xllnicatentia de la ad*viratele valsri *ie caplt*lei.."
18 i u n i e 2 0 l T /L Ul l tE.A|,aEDl\TEi
 Sfintele
licaguri
Adesea le gisim smeri-
te, micufe, presate de blo-
curile comuniste, nelisate
sd se arate in toatd splen-
doarea lor arhitecturald de
facturS bizantind sau ro-
mAneasc5. Sunt rdspdndite
pe intreg cuprinsul capita-
lei, agteptdndu-gicredincio-
gii la slujbe,dar gi pelerinii
sau turiqtii spre a le vizita.
Discrete, ftrd a atrage sau
distrage atenlia, ins[ pline
de lumin6, de har, mAngdie-
re pentru sufletele oameni-
lor... gribili sau nu.
Ele rdm6n in aceleagilo-
curi, neclintite precum eter-
nitatea,gatasi primeascdpe
oricine, f[rd exceptie.Au re-
zistat peste vremuri tulburi
(inv azii turcegti, rdzboa-
ie, bdmbardamente.incen-
dii, demoldri etc.), rim6-
ndnd nebiruite, aqa cum a
w,lumeacredintei.cm
fEgdduit Hristos prin inter-
mediul Sfanrului Aoostol
Perru:..$r Eu i1izrc (1e,cAtu
egti Pemr ;i pe aceastdpia-
trd roi zidi BisericaMea gi
po4ile iadului nu o vor bi-
ruI" (Ltatei 16, l8).
Aga cd am incercat s[
fac un succint itinerariu al
pelerinului ortodox interesat
de valorile spirituale ale Bu-
curegtiului, trindndseamade
importanJa istoric[ sau cul-
ticl pe care o au anumite l5-
caguri ortodoxe, ddnd toto-
datl scurte detalii despre
mult cdutateleodoare (icoa-
ne frcitoare de minuni, sfin-
te moa$te qi alte obiecte in-
cdrcatede sfintenie).
Sfintemoa;te
Am considerat firesc
sd incep acest periplu creg-
tin-ortodox chiar din plin
centrul capitalei. Mai exact,
f'1..'f,'rrf,,.ii.
' !i .
de la Catedrala patriarha-
li - frumoasd qi impunitoa-
re nu numai pentru cI se afl5
in chiar vdrful colinei nu-
mite Dealului Patriarhiei,ci
gi pentru dimensiunile des-
tul de mari (pentru vremea
cdnd a fost construit6). Bi-
serica este ctitoria domnito-
rului Constantin $erban Ba-
sarab qi a soliei lui, doamna
Bdlaqa, ridicatd fiind intre
anii1654 qi 1658,cuhramul
SfinJii Impdrali Constantin
qi Elena. Cel mai important
odor de aici este trupul ne-
putrezit al Sfdntului Dimi-
trie Basarabov.cel care este
qi Ocrotitor al Bucuregtiului.
Pentru sfintele sale moagte,
in fiecare an, pe data de 27
octombrie, atunci cdnd este
zivasa de priznuire, aici,la
Patriarhie, se str6ng zeci de
mii de credinciogi de pe in-
treg cuprinsul tbrii. Tot aici,
1E
1
Ll;MEA CREDINTEI / iunie 2o17
REPORTAI

in biserica mare a Patriarhi- cu moaqteleSfrntului Spiri- Mdnistirea Radu Vodi,

ei, mai sunt expuse spre in- don al Trimitundei, mare fb- important loc de inchinare gi
chinare moaqte ale Sfinli- cdtor de minuni. pelerinaj,mai ales la moag-
l o r Cons t ant inqi El e n a q i ai departe,dupd tra- tele Sfdntului Ierarh Necta-
ale Sf0ntului Nectarie de la versareabulevardu- rie de la Eghina, dar gi pentru
Eghina. lui Dimitrie Cante- moagteleSfbntului Efrem cel
ffl r ec and pe ld n g d F a - mir, se intrd pe strada Radu Nou. La inceput era cunos-
I c ult at eade T e o l o g i e Vod[, care duce negregit la cutd sub numele de SfAnta
I de oe s t r ad a B i b e s -
cu Vod[, se lasd in dreapta
Calea $erbanVodd, pe care
se afld o imoundtoarebise-
ricd ce poartd numele SfAn-
tu l S pir idon Nou . B i s e ri c a
este de o frumuseJearhitec-
turall aparte qi a fost con-
struitd inilial intre anli 1767
9i 1768, de cdtre domnito-
rul Jbrii Romdneqti, Scarlat
Ghica. A fost adusdla infrli-
gareaactuald,intre anii 1852
gi 1858, de cdtre voievodul
Barbu $tirbei, in stil arhitec-
tural gotic,impletit armonios
gi unic cu cel moldovenesc.
Aici se afldracla din arsint

20 i u n i e 2 o l 7/ L U \ 4o u a *"- O,a ,r n , ww.lumeacredintei.<om

Troild, dar, o datd cu reface-
rea ei din temelii, incep6nd
cu anul 1614,de cdtrevoie-
vodul Radu Mihnea, ea va
deveni cunoscutl sub nu-
mele de MAnlstirea Radu
Vod6.Aici se afld qi Semina-
rul Teologic Liceal Ortodox
din Bucureqti, iar hramuri-
le sfrntului l6caq sunt Sfdn-
ta Treime gi Sfdntul Nectarie
al Eehinei.
n altd bijuterie arhi-
te_ctonicdortodo-
I I
\-/ xa care momentan
este inconjuratdde blocuri-
le din anii '80 esteM6nis-
tirea Antim. Este cunoscuti
in primul rdnd datoritdmiq-
cbrii de rezistenld anticomu-
nisti gi antiateistd care a at'ut
loc aici in anii '40 gi incepu-
tul anilor '50, sub denumi-
rea de ;,Rugul Aprins". Aici
se intdlneau mari duhovnici
gi intelectuali ai wemii, pre-
cum SanduTudor - pdrinte-
le Daniil de la Rardu, Ioan
Kulighin, Alexandru Miro-
nescu, Paul Sterian, Vasile
Voiculescu, Andrei Scrima,
Sofian Boghiu, Adrian Fdge-
leanu,Benedict Ghiuq,Nico-
lae Bordaqiu, Felix Dubne-
ac, PetroniuTdnase,Arsenie
Papacioc,Anton Dumitriu gi
mulli allii. Aici au fost aduse titulaturd, este una dintre Br6ncoveanu. Tot aici, adu-
doud icoane cu Maica Dom- cele mai vechi biserici din sd de chiar Mihai Vodd Vi-
nului ,,Rugul Aprins", una c apirald, mSrf uri sitS intr-un teazttl, se afld spre inchinare,
din Rusia, de cdtre pdrinte- document istoric datdnd din in partea stdngda bisericii,
le Ioan Kulighin, iar cealal- anul 1574 de cdtre france- mdna dreaptSa Sf6ntului Ie-
tI din Sfdntul Munte Athos, zul Pierre Lescalooier.Insd rarh Nicolae.
de cdtre Daniil SanduTudor. aceastdbisericd, le astdzi Pentru cd spaJiul nu imi
1/^t obordnd dinspre zona iqi imbrac[ zidurile in cea permite aici sb mai intru in
I Unirii cdtre Univer- mai frumoasdpodoabdor- detalii despre alte deosebite
\-/sitate. pe dreaptabu- namentali br6ncoveneasc6, lbcaquride cult ortodoxe din
levardului Ion C. Br6tianu, ascunde inlduntru-i sfintele Bucuregti, am sd le amin-
vegheatade copacivigurogi, moaqte ale ctitorului ei cel tesc numai, sperdnd c5 gi
Biserica SfAntul Gheor- mai important. Sfdntul Vo- astfel va fi un indemn pen-
ghe Nou. Degi are aceastd ievodul Martir Constantin tru pelerini spre a le vizita

LUbIEA CREIiNTE: / iunie 2017

REPORTA'
gi descoperi frumusetile lor
unice: Mdndstirea Stavropo-
leos, Biserica Sfdntul Spiri-
don Vechi, Biserica Doam-
na Bilaga, Biserica Sfdntul
Ilie Gorgani, Biserica Bu-
cur Ciobanul, dar gi cele de
care voi aminti in continua-
re, binecuvdntateadiposturi
ale unor icoane f6cdtoare de
minuni.
Sfinteicoane
J) iserica Collea add-
fl pos t egt e o mlnu-
I 'natd icoan[ a Maicii
Domnului cu Pruncul lisus,
datatl din prima parte a se-
colului al 18-1eaqi conside-
ratd tdmlduitoare de boli,
grabnic ajut[toare celor ce
se roagd cu credin{d.
alth icoand frcdtoa-
re de minuni a Mai-
cii Domnului de tip
,,Hodighitria" (un dar din
partea monahului Ioan din
Rusicon de la Athos pentru
domnitorul Mihai Viteazul)
se gdseqtela Biserica Mihai
Vodi din capitald. Este cu-
noscuti pentru schimbarea
infEtigsrii fefei, prevenind
iunie2017/ LUMEA CREDINT:l
astfel de diferite pericole 9i se afl6 la Biserica Doamnei
necazurl. din Bucuregti.
A dus[ in RomAnia la - iserica Zlitari. din
fl Bi s e ri c a Ol ari i n f( centrul vechi al ora-
I \a n u l 1 8 1 0 , pe vre- r - gului (pe Calea Vic-
mea rizboiului ruso-turc, toriei), este vegheatd de o
de cdtre refugiati preo{i 9i altd icoanl fbcdtoarede mi-
cdluglri de la Mdndstirea nuni aMaicii Domnului, cu-
Arnachiul, Turcia, icoa- noscut[ de credinciogi ca fi-
na fdcdtoarc de minuni de ind tdmiduitoare de boli
aici primeqte in anul 1864 o fizice qi sufleteqti 9i apdr5-
noui imbrdcdminte din ar- toare impotriva farmecelor
gint, care pe margini este gi blestemelor.
marcatd cu 24 de medali- fl i B i seri ca S fA ntul
oane ce mlrturisesc despre Silvestru addposteg-
minunile fbcute de Maica te o icoand fbcdtoare
Domnului.
7Tl ot in sectorul 2 al
I c a p i ta l e i , B i seri ca
I l c o a n e i a ddposteg-
te o altd icoani fbcitoare
de minuni a Maicii Domnu-
lui, cunoscuti pentru vinde-
cdrile miraculoase ale unor
boli grave. Are o vechime
de peste300 de ani.
O sfdntl icoanl fbcdtoa-
re de minuni a Maicii Dom-
nului, pictatd intr-o mani-
erd mai degrabd apuseanS,
cunoscutd pentru cd vinde-
cd afecliuni trupegti gi su-
fleteqti 9i alin[ singuritatea,
de minuni a Maicii Domnu-
lui, ce igi pdstreazd,cu sfin-
lenie gi smerenieanonima-
fu|, necunoscdndu-se cine a
pictat-o sau in ce perioadS,
nici in ce imprejurdria ajuns
in Sfdntul Altar al Bisericii.
Aceasti preasfAntdicoand a
ajutat imediat pe credincioqi
in situatriigrele. de operatii.
boli, necazuri,fiind sprijin
minunat cregtinilor.

Bucuregtiul addpostegte
gi icoane frcitoare de mi-
nuni aparlin6ndaltor mari
sfinfi ai cregtinitbtii, cum
ar fi icoanafdcdtoarede mi-
nuni a Sfdntului Antonie cel
Mare de la Biserica Buna
Vestire. icoana fdcdtoare
de minuni a Sfdntului Mare
Mucenic Mina de la Bise-
rica SfAntul Mina - Ver-
gului sau icoana fZcdtoare
de minuni a Sfintei Cuvioa-
se Paraschevadela Biseri-
ca Sfintul Gheorghe Nou,
despre care vom scrie poa-
te intr-un numdr viitor al
revistei.

www.lumeactedintei.com LUlvlSA |]REtlliTEl / iunie20tT

FILEDE
'URNAT
oo
EroI l . r .
Au rnuritdepartede fari, dupi aniistavi
t*ri, g:*tr*ex!ict-l*rmain nrAnS,,prin trenge*'
n*r**le,subpl*aiede h*mbardamente s!
s*e*n*tu:n! de ri:!tr*li*r*,?nrvliez de r:oapt*'
f$e*c*lilideeun:pliteb*!?"D*part*de eas*'
d* e*pii"..L-Jltirs"r*
de far"rrii?*, **rd, ?nstr*fun-
Jur:teRusiei, crit* T*tra, n'l&nallde inten*se!*
eu gAr:eiul
n:ir:l*r ea1*iai lst*r!ei.. . Au i'l'turit
la patrie,ia lacuriienatele" la uli{a careail
pe
faiut primiipa;i.Ron":*r'li, inair:tagii n*gtn?"'
turcii. ci doar rom6nii.
erou aveam ce mai mul1i. Toli morfi ins['
^aft(uvdntul incd din coPi- .,Sd-ifi omordt Pe eroii noE- Eroii morli de care au-
t sdl aud
os- zeam. ndscuti la noi. nu mi
\-z tarie.pomenitadeseori tri turcii? Sd se fi intors
in min- manldii acasd lSuddndu-se se pdreau.de altfel, cd ar fi
de tatil meu. Evident.
- mi-am avut ceva iesit din comun.
tea unui copil, erou, in afarb cd ne-au infrdnt?" Fuseserd oameni obiqnu-
fi nimeni altci- spus. Nu Puteam sd conceP
de el. nupuiea iti. asemeneanoul. Poate cd
hotirdt, sin-
ner-a...Ce-ar fi Putut faceta- unu .u asta.Am tocmai de aceea9i muriserd.
til vecinului nostru, de Pildi, eur impoffiva tufuror, ca era
iorba doar de o nein{elegere' in atdtea r6nduri, doari, am
pent nr af inum i te ro u -md
in- fost martor la Povestirile de-
Landeam-, incdt sd vorbeas- Eroii nu Puteaufi decdt
in nici spre via{a 1or.Aveam si cer
6a de el o intreagduli1a,sdfie vinebtori, iar acegtia
chiar, pentru a nu-mi sciPa
pe buzele nrturor,jelit in fie- un iat nu aveau cum sd fie
ceva, sd-mi fie Povestitda-
tare seara,duPa30 de ani de
ceastacu de-amdnuntul..'
la incheiereardzboiului,de cd-
t6
tre o bdtrandcare sfrqia zdrile
pdnd departecu Pldnsulsdu?
fl roulAnghel,9: Pil.
..Nu mai weau sd mai aud de in Munlii
aa.murise
eroi" - i-am sPustatei. ,,Nu H
I-lTatra. Nici mdcar nu
existderoi.Nici Cemdufi,nici mai era rdzboi atunci cAnd
Cotul Donului, nici Tatra.Ero- a devenit erou. Fusesesem-
ii au luptat cu ftrcii, i-au omo-
-to1i- nat6deia Pacea.A Prins tot
rAt pe duPd ce mai in-
rizboiui, d-ela un caPdtla al-
tAi i-au scosafard din Fre. ca tul. in Slovacia,cAtevacui-
si nu ne Pdng[reasci Peman- buri de nemli, in 1945, duPd
tul -, si apoi s-auintors acas6.
cum aveau sd mdrturiseascd
pou"tiittd A.tPre isPrdvilelor.
cei intorgi acasd,au rcfuzat
Eroii nu mor niciodatd". s6 sePredea.
cu incdpdtdnare
ta Rusii se vor folosi de romdni
in luota lor cu germanii,aqe-
aildrziu, aveam sd
zdnd'u-iin linii de foc. An-
aflu c6 intreg satul
ghel va cddeaseceratPrin-
eraplin de eroi. R5-
tre primii.
sdreaude peite tot, din ce in
www,l u meacredintei.com
24 iunie 2017 / LI.;MEA CIREIIINTE!
 Mama lui Anghel era cea
care il pldngeain fiecare sea-
16,de cAtevadecenii,cres-
c6nd copilul fiului sdurdmas
orfan de ambii pnrin{i - nora,
Cdlina,so(ialui Anghel,s{br-
qindu-gi gi ea, indureratI,
viatala pulini vreme dupi
incheiereardzboiului.
Anghel, aveam s6 aflu,
era un erou ,,din cel de-Al
Doilea Rdzboi Mondial".
t3
arra povesllre - oe
data aceasta despre
Primul Rdzboi Mon-
dial - avea patru protago-
nigti. Toli eroi. Eroul Con-
stantin $tefan a prins qapte
ani de armatS. Neaga ii fr-
gdduise cd il aqteptS,urmand
sd-i devind solie.Afldnd cd
Barbu ar dori sd se insoare
cu Neaga,Constantinvine
intr-o permisie acasd.pen-
tru a se cununa, dupd fbg6-
duin{adatl, cu ibovnica sa.
www.lumea(redintei.com
Mai inainte de a sosi in sat,
Barbu, impreund cu cei doi
frali ai lui, o vor.,rdpi" insd
pe Neaga.Avea sdfie ultimul
drum al lui Constantinaca-
sd. Va pleca, plin de amar,
L.U Vl l a,4( ) l tF l l tl {T ,l l l i uni e2ol 7
cdntdndpe potecile vdilor.
in drum spre gard, auzit fi-
ind de intreg satul:,,Lua-o-ar
s-o ia de armat6,lM-a l6sat
ftrd amant6". (Evident, cu-
vdntul amantd avea cu to-
tul alte conotalii in epocd).
In curdnd, va pleca la rdzboi
qi Barbu, impreuni cu fra-
tii sdi. Cei patru vor deveni
eroi, Neaga rlm6ndnd v6du-
vE de rdzboi.. .
*
}) arbu Cojocaru a lup-
IJitlfr;;i1,f;tl"?:,r
iqi va sfdrqi viala in Bulga-
ria. Casalui, la pulini vreme
dupd ce a deveniterou. avea
sd-i fie luatd de ape, familia
mutdndu-seink-o alIlparte a
satului.Unui frateal bunicu-
lui dinspre tati, dupd ce gi-a
datvia\a pe cAmpul de lup-
t6,?ivafr adus chimirul aca-
sb de cdtre un vecin credin-
cios, drept mdngdierepentru
25
FItE DEJURl{At

familie. Un a1tfrate - de data sd-l v[d. Mi s-a spus cd nu pururea - pe aceastagi pe ur-
aceastaal bunicului dinspre semdnacu celelaltemonu- magii lor - sub ocrotire.
mam{ Iordache - ipi va sfir- menteale eroilor din {ard,cE Jertfei acestora,agadar,ii
qi qi el zilele pe frontul de la era unul aparte.Pe pl6ci de datordm fara intreagI, rotun-
\ lSrasesIl. marmur6, de jur imprejurul dd, asemeneaunei pAini 15-
\ u er is r a.pra c ti c .c a s d lui. doar nume de eroi. rdnegti.ii datordmpdstrarea
impre1urulnosmr care sd nu Intr-un tdrziu, aveam sd cu sfin(enie a drepteicredin-
fi amt mdcar un erou in ul- infeleg, limurit fiind de pre- !e pdni astdzi. Ne afl[m de
timele rdzboaie.Cei care se otul satului: eroii, strimutali milenii aici doar pentru cd
intorseserdin comunitate te- in cer, prinjertfa lor, au deve- avem eroi. Mai vii, mai plini
feri, ori doar atinqi de gloan- nit adevdraliistdpdniai aces- de trezvie dec0t oricare allii
je, de pe front gi care poves- tui pdmdnt, nici un alt neam di ntrenoi ...
teau despre grozlviile prin neavdnddreptul de a se ageza
care au trecut, spre conster- in mogtenirea primitS de ei GheorghitdCIOClOl
narea mea, nu erau numili de la Dumnezeu - avdndu-i
eroi. Tocmai ei, care ar fi
trebuit sd sound cd i-au in-
frant pe turii. cA i-au izgo-
nit departe de \ari, iat6, nu
eraueroi.. .
*

/-\,amenii ii cinsteaugi ii
I lpldngeau doar pe cei
\-/ caremwiserdpe front.
Bunicul, aveam sd aflu,
adusesede la Bucuregti, cu
puiin inainte de cel de-Al
Doilea R6zboi Mondial, un
monument inchinat lor. Fu-
s es eindllat in s a tu l l u i , i n
prezentaa sute de oameni.
Am fost dus acolo de lata ca

iunie2017 l\U'54L4 CRL,Dlf I I !v!v\.,,i u meacredintei.com

 enter'
Un Aspenterpe zi poatepreveniinfarctul
acutgiaccidentul
miocardic vascularcerebral.

nter* rs-o

A:penteresteindirrt pentru:
$ prevenirea infarctului
repetirii aacddentului
mioeardie;i cerebral;
vascular

$ rcdurerea infarct
risculuide rniocardic cuanginipect*ral5
lapacienlii riscmultipli,
saufactoride cum
sunt:
hipertensiune
arteriali, fumat, zaharat;i
diabet
hipercolestelolemie, antecedente
familiale;

$ men{inerea
circulaliei
singellilanivelul
vaselor interventii
desingealeinimiidupianurnite chirurgicale
vaxulari;i Sunt
{plastie coronarian}.
lntreabd
medicul prcteclia
despre delungiduratiainimii.
A(5tmedionent(0n!imacidaeeti|sa|icilit5isepoatelibenf6pre5dip1iemediGh'$|eC0mandicitirea(uatentjeapr0spe(tu|ui|iainf0a!|
manifestirinep|icuteadfe'ati.yimedi0|uinufarma(i!tu|ui.D0zauzualipentrFeYfireaaf{iuniloIcoronarineested
75mg)de1 - 4 oripezi.Pentru
prcvenireasecundari
a addentelor rbaletnn:jtodi:i a infarctului
ischemke (un
fnbral dozdleomandatidede75mgaddacetilsalidlic
(omprimatAspenterT5 mg)de1 - 2 oripezi.
Via d0ubfidtateNr.539126.08.2016

rl
SC TerapiaSA
. SUN PHARI'A @mpary
Str.Fabriciinr. 124,CluiNapoca400 632,
y'Terapia
E Romdnia a SUN PHAHM!$**y
IIARTYRIA

actului martiric
Prietenii care
Stiniloae",
Lala;ia avutloca ;aseaeditiea Simpozionului,,Dumitru
a avutcatemd martiriulgimemoria din Rominia comunistS. lvenimen-
tul a fostorganizatde FacultateadeTeologie, in parteneriatcu Institutul
de lnvestigare a CrimelorComunismului giMemoriaExilului RomSnesc
(IICCMER), cu sprijinulSectoruluilnvdlamdnt al MitropolieiMoldovei;i
Bucovinei, de StatpentruCulte;iPrimirieiOra;uluila;i.
Secretariatului
Pedurataa trei zilede dezbateri, teologi,zia-
invitafii- istorici,sociologi,
ri5ti- au prezentatdin unghiuridiferiteproblemarecupeririimemorlei
colectivedin istoriarecentSa Rom&niei, transmiterea experienleipe care
a trdit-oBisericageneraliilor
urmitoare givindecarea memoiieiistorice.
intru inceput trebuie Cdrlan. Eforhil acestor prie- impdrtdgite noilor generatii,

IJm"?,t1;i3:t*:
date gi, implicit, nivelul de
excepgieal acestui eveniment
memorialistic au fost inspira-
te qi generate de un grup re-
strdns de persoane, din care
facparte teologUl Radu Preda
9i pdrintele lkisostom R5d5-
qanu, aldturi de plrintele de-
can lon Vicovan gi Lucian
teni ai faptului martiric a fost
incurajat gi potenlat de liber-
tatea de migcare qi binecu-
vdntarea sincerd cu care i-a
inzestrat Mitropolitul Teofan,
el insuqi prezent la deschide-
re cu un cuvdnt viu gi inci-
tant. Duhul acestor trei zile
de sdrbdtoare intelectuall qi
liturgici a fost unul al liber-
tilIii,al sincerit5gii, al durerii
al dorin{ei de neuitare. Prin-
tre participanli ii amintim
pe Teodor Baconschi, Mi-
rel Bdnici, George Enache,
Adrian Petcu, Marius Vasi-
leanu, pdrintele Jan Nico-
lae, Matei Cazacu, Adrian
Opre, Octav Bjoza, Lauren-
1iu Tdnase,Alexandru Zub,
Paul Brusanowski, Constan-
tin Cucog, pdrintele Mihai

iunie2017/ LUllliA CREDINTEI ffiJumeacredintei.com

Sdsdujan,Maria Axinte, Dra-
goq Ursu, Cristina Puqcag,
pdrinteleGrigore Benea,Jur-
gen Henkel, Emilian Roman
qi alJii.
S$adar, o listd lungd qi
onoiabilS, plinS de miez in
discursul expus publicului
venit in numdr mare. Ultima
zi a fost una a comuniunii li-
turgice, slujba de pomenire
fiind sivArsitd in Catedrala
mi tro p o l i ta n i d e i n suqi
Inaltpreasfintitul Teofan.
Iaqiul este un loc in care
se respird aer academic li-
ber, este un loc al prieteni-
ei in duhul adevbrului qi in
a$ezareatradiliei colocvia-
le, al spiritualitdlii ancora-
te in tradi{ie. Dovadd este qi
faptul cd relelele de sociali-
zare ortodoxe au rbspuns cu
mare entuziasm provocirii,
!Un4lrA CR$DtNT.[I/ iunie2017
pagina de Facebook a slm-
pozionului inregistrdnd pes-
te 65.000 de vizualizdriin
timpul transmisiunilor in
direct. Iar jertfa martirilor a
putut fi cunoscutl mai bine,
mai profund, cu toate con-
secin{elece decurg de aici.
Adevdrul chiar ne face li-
beri, ne face bine!
RizvanBUCUROIU
IN MEMORIAM

Neol6nsamoarte
Neplansa i lui
moane a
Mihai Eminescu
Pedatade 15iuniea.c.se?mpl:n*se 128de anide latrecerea ln *t*rnitatea
eeleimailurninoase pers*nalit;{!e nostru.Eminescu
near-r"rului - poetul, jurne-
!istu!, 9idase5lul
scniitorul nallonal, darrnaialesromanticul, idealistul,
dr*g:txl,
incoruptihilul, ierbitorul
n-rilitantul, de adevir,apdrdtcrulEisericii{,,Maicaspi-
ritualia poporuluironr&n") - esteo rn6sur5 ram*negtiapr*ap*
a vrednlciei
imposibilde cuprins. Totrnaiindepirtatin tin"lp,d&r,sper,maiaproapede
sufleturl
rCImenese. Pr!nlurn!naliter*lor,t:-aexpl;svastaf!in!&intr-* crea{ie
cScipseulagigeniu!luZ,pravenite
nen']*rg;nit&, lui Dumnereu,
dinetert"lit$t*a
rllr*u cap$tpe laiffi,
cicrescnecontenit...
moarte...
Despre deopotrivd,despremoartealui
Eminescu, de care ne depSr-
O moarte stranie, lesutd tdm tot mai mult, necinstindul
din cele mai controversa- qi mai cu seam6,necitindul.
i e it e c ons pir at i o n i s te U
...n Murim ostenindu-nedupd
proces inceput brusc, con- efemer qi murim efemer os-
form celor mai mulli mar- tenindu-ne. Nu mai contea-
tori, irtr-o nefericitd z! de28 zd dupd ce au tdnjit inaintagii
iunie 1883,la Capqa.lnsb nu noqtri,ce credeauei cd e bine,
doresc aici sd inqir firuI eve- valoros. sdndtos"curat.Valori-
nimentelor cunoscute,care au le lor au devenitpatetice,hila-
dus la moartealui Eminescu re, lipsite orice profit imediat,
sau si fac weo anchetd,inse- nigte hieroglife neinlelese,du-
rdnd noi elemente,.conspi- reri de cap...sauorice de care
rative", doar pentru a incw- trebpie sd scdpdmurgent!
ca gi mai mult ilele. Nu. Ceea l n ,,e ra " n o a strade azi
ce weau sd vI propun estesb trdim modernitatea la co-
vorbim, deschis,despremoar- te l e z i l n i c e a l e bursel or A, da! DoarWikipedia... Ori-
te. O altfel de moartedec6tcea internalionale. Suntem lovili cdnd putem si aflim, on-line,
la care v-af, a$tepta.E adev6- de inamici nev5zufi, teroriqti, chiar qi despreMaica Dom-
rat, despremoarteaunui ge- dictatori, extrernfti, drone,fa- nului, despresacru qi despre
niu... moarteageniului romd- cebook, holocaust, nord-co- profan, cu atAt mai mult de-
nesc.Despremoarteamoralei, reeni etc. Toate se invArt spre Eminescu...Sd fie oare
a sensibilitSlii, a rdbdirii pAnd amelitor in jurul nostru cu o de ajuns?
la,,a ascultacum creqteiarba', v itezd. parcd special adapla- Binein{eles c5 nu. Cum
aqacum spuneachiar el, poe- ta pentru a ne pierde gi mai am putea sd pdtrundem taine-
tul, dar qi despremoarteapo- mult de Dumnezeu, de sffint, le arhitecturale qi frumuselea
etului qi a valorilor naflonale de ooet. de valoare. Confirzia slovelor lui, expresialiterari a
dinl5untrul nostru. Despre e maximS! imi pare cd degea- unui suffetde geniu,dacdnu
dezinteresulnostru patologic. ba a suferit in trecut poporul inffam in contactcu propria-i
Cu atdt mai mult despre dez- nostru, pentru cd nu mai are crealie?Suntemdatori si-l ci-
interesul fa!6 de Eminescu. $i nimeni timp s6-qiaminteascd. tim pe Emrnescu,cdtl weme

iunle2017/ I-U}llA Cll,[trli!Tll www,lumeacredintei.com

 apatie,akedie,invidie, nepi-
sare,egoism...ci sd ne unim
fo4ele. Sd ne despietrimini-
mi l e gi sd ne dezghel dm
minlile, topindu-ledu-p5vasta
operda lui Eminescu qi a altor
valori nalionale, ce au con-
tribuit la intdrirea identitbtii
noastre,crescdndfiin1a, sufle-
tul, congtiinlapoponilui nos-
ffu. TotodatS,atingdnd poate
prin bisericdcele mai impor-
tante valori identitare, cdci,
a$acum estecunoscut,dar in_
suficient onorat,romdnii s-au
ndscutcreqtini...Rug6ndu-ne
Ia Dumnezeu,fiind-partedin
comuniuneacu Hrisios (spo-
vedindu-nesuffetele ingreu-
nate,adapAndu-ne din potirul
Vielii, milostivindu-nede cei
in nevoi, neminfind, av6nd
curaj). Sunt pagi individuali
importan{i cdtre neamul nos-
tru. cdtre o conqtiinli superi-
oard,cdffe simtbminteleno-
bile ce ne-au definit din cele
mai vechi timpuri. Numai aga
vom ajunge cu adevdratsd
simfimsufletulromAnesc.sd
apa4inem acestui neam, insa -dep.ecdmpul de rdzbbi.Ace;ti
facem parre a"r .f slia n. t"l
nu numai poeziile. O mare ero:, c4 garegazeteleradicale curim de toate bogaliile lui.
parte a creafiei lui estecompu-se laudd atdta,
o o I ^ ', ) X
sunt, mul1umitd
^4A1- -.--a -^--.ta- - - - ,:/v
sdne bucurdm de ELinescu si
sI din publicisticd, din artiio-
guvernului, goi ;i bolnavi..." de crealia literard a unui ade_
le de ziar in care vedem ade- (30 decembrie1877).Vedem vdrat salvatorde neam...
vdratul zbuciurq fr Imdntirile, lrmpede,clard precumapele
cdutdrile,nemulfumirile, cri- de munte, decodareasa inte- $tefane,MariaTa,
ticile adresatepoliticienilor in
rioar6,preocupareaneobositi fu laputna numiistal
cel mai direct mod, fhrl me- pentrubinelenafiuniiromAne. Las,Arhimandritului.
najamente:,,Uzurpatori, de- Grijanecontenitd caacestpo- Toatagrijaschitului,
magogi, capetede;erte, leneqi por sdajungdla bunliman... tasagiijisfinlilor
care trdiesc din sudoarea po- inseama parinlilor,
poruluiJiird o o DordeEminescu Clopotelesi letragd
prin nimic, ciocoi "omp"ito
boierosi si Decenu-lcdutimpeEmi- 'ntreagi,
Ziua noaftea,ntreagd,
fudui, mutt mai tnfumuratride- nescu?E o intrebare- nd- Doars-a,nduraDumnezeu,
cdt cobordtorii din neamurile ddjduiesc - nu superflui,ci Casi-!imdntui neamultiu!
cele mai vechi ale trdrii", dar esenliald. (fragment
gi laudelegi compasiunealui dinDolna
Pentru asta ar trebui sE luiMihaiEminescu)
penfu bravii no-sti ostaqi:,,lzz nu mai murim zilnic. 56
sosit in Bucure;ti dorobanlii n u n e m a i o s d n d i m pri n Lauren!iuCOSMOTU
www.lumeacredintei.com
LUMEA {,'RLl}l\TliI / iunie 2Ol7 31
 ffiww&preff
ffirewffiffiffi
leroschimonahul PaulSterian,Rtisboiul
Daniilde laRariu n*azut,Wealade
Cee I Paursterian il indumnezeireaSfdntului
{SanduTudor},
omul?, editiaall-a, i ff":. i| parintetuinostruPaisie
revizutigiadiugiti, I r& r Il celMare,prefalide
ingrijitideAlexandru
Dimcea giMaica
Hristofora Moldoveanu, {
i ffi' $ilH:'T:i''""1til
ED"pace.s-a edi-
ocupq!de
q ft' E
cuo postfatide $ H tarea lui SanduTudor gi
RizvanCodrescu,
Editura Christiana, ffi titr3tg,i,:HtT:
ta acum.prin aceastd
edi-
Bucuregti,2017. ffi
AceastS a doua editie a volumului 4 - Ce e lie anastatic[(primaapari-
omul? - al Caietelor lui Daniil SanduTudor tie a fostin 1944,la Casa$coalelor,cuun desen
(1896-1962, animatorul Rugului Aprins, mar- de Mac Constantinescu) la refirtdlnirea cu un
tirizatin temnila comunistd de la Aiud) este altreprezenlant de seaml al Rugului Aprins:
ultima carte la care a apucal sd lucreze wed- Paul Sterian(1904-1984),poet religios pe ne-
nica de pomenire Maicd Hristofora (Gabrie- drept ignorat in actualitate. Cartea esteun am-
-a \loidor.eanu).strdmutatdla celevegnicein plu poem scrisin terfine (parcdo replicd orto-
r iira lu1101-i. al c6rei nume va rdmdnepentru doxa h Divina Comediea lui DanteAlighieri),
totdeaunaleeat de desrinuleditorial postum al intemeiat pe l4elile Sfinlilor gi pe literatura pa-
igr65shimonihuluide la Rardu.Reeditareaa- tristicS.Esteal cincileavolum din colecfia,y{r-
pare in afara seriei respective, ca un volum de hiva Rugului Aprins", iniliat5 de Editura Eikon
sine stdtitor. (strdmutat6acum de la Cluj la Bucuregti).

alMinistiriiNeamt
Unistoric
lJnlstoric al Mdnastirii Neatity(1862). ctitoria Sfan-
tului Voievod$tefan cel Mare ;i Marea Lavrd a Moldo-
vei, alcdtuit de viednicul de pomenire Andronic (Popg-
vici) Arhimandritul (1820-1892), care a fost qi auto.rde
stihuri (cum sunt cele intru pomenireapreacuviosuluip6-
rinte staretPaisie,reprodusela finalul edifiei: pp. I 89-I 9a)'
a apdrutiri 2016la Editura Publishersdin Bucureqti,indeo-
sebi prin competentastrddaniea pdrintelui lonAndrei Gh.
Tdrl6scu(dociorandla tnstitutufde Studii Sud-EstEuro-
pene al Academiei Romdne),care a transliterattextul din
'chiritica
(dupdMs. rom.1269,din BibliotecaAcademiei
Romdne)si a insriiit editia (a se vedea$i cuvdnrulinain-
te semnatbmaniei Cilinescu). Pe l6ngdtexrul istoricului
(reprodusqi in facsimil),volumul cuprindeqi detaliidespre
viala qi actjvitateaautorului.precum gi pre{ioaseimagini
de arhiv6.O cartede suflet,dar qi un documentde seami,
addusatbogateimosteniriistoricesi duhovnice$tia monahismuluiortodoxromAnesc,care
oor;-Y^,,-n-qcre
ast5zT cuno"agte n nnrri inflorire,
o ndud inflnrire cfridrrindrr-se
s*Sduindu-sei5-si tradi{ia si
onorezetraditia
s5-qionoreze (R. C.)
temeiurile. (R.
qi temeiurile. C.)

iunie 2017 / I-l\tllA CRFlll\ l[ I ffi,lumeacredintei.com

I

EVEl{ITtIENT

MoasteleSfhntului
IerarhNicolae
adusede la Bari
dupi 93Ode ani
in urmaacordului incheiatintrePatriarhulKiril
al Moscovei giintregiiRusii9iPapaFrancisc,
cu ocazialnt*lniriiacestoradin 2016,rnoag-
teleSf6ntului lerarhNicolae aufostadusela
Mosccva9iintdmpinatecu rnarefastde citre
Patriarh,clergimirenideopotriv5, pe datade
2'l rnai2A1V,in ajunulsdrb*torilpe stilvechia
Aduceriinnoagtelor SfAntuluihlieolae
ia Bari.

}, f oagtelemarelui ie- in ajunul s[rbdtorii pe stil

| \ / I rarh au fost duse vechi a Sfdntului Nicolae,
I V lde la Myra Lichiei Patriarhul Kiril a oficiat
la Bari (Italia) in anul 1087 slujba de priveghere in Ca-
qi pistrate in catedralain- tedrala Iisus Mdntuitorul din
chinat[ sfdntului, intr-o ra- Moscova - cea mai mare ca-
cl5 de marmur[ cu geam tedrald a Ortodoxiei in acest
blindat, sub o placl de mar- moment-, iarinainte de Po-
murd de 32 de tone, frrd a lieleu, primatul Bisericii Or-
putea fi vdzute. todoxe Ruse, Episcopii gi
Dupd 930 de ani de cdnd clerul au iegit la poarta de
sfintele moa$te s-au aflat la vest a catedralei,in int6mpi-
Bari fdrd sI pdr[seascd ora- narearaclei cu sfintele moaq-
gul, pe data de 2l mai20l7, te ale marelui ierarh. Racla a
in ajunul sbrbitorii pe stil fost adusdde la Bari la Mos-
vechi a Aducerii moagtelor cova printr-un zbor special.
SfdnruluiNicolaela Bari. a- La ora 18,00, toate clo-
cestesfinte relicve au fost a- potele bisericilor ortodoxe
duse cu mare fast la Mos- din capitala Rusiei au ince-
cova, ca unnare a acordului put sd bat6, aldtltni de clo-
incheiat intre Patriarhul Kiril potele Kremlinului mosco-
al Moscovei 9i intregii Ru- vit. Procesiunea de primire
sii qi Papa Francisc, cu oca- a sfintelor moagtein Mosco-
zia intdlnirii acestorape ae- va a fost transmisl in direct
roportul din Havana, pe 12 de cdtre postul de televiziu-
februarie 2016. ne Rusia 24. PatriarhulKi-
Duminic[, 2l mai 2017, ril a s[rutat sfintele moaste.

iunie20'l7/ LUMgA CREDINTEI ww.lumeacredintei,com

 dupi care, tn cdntareatropa-
rului Sfrntului Nicolae. chi-
votul a fost dus in mijlocul
catedralei la locul pregStit.
S-a citit Sfbnta Evanghelie,
PatriarhulBisericii Ortodoxe
Ruse s-a adresatparticipanfr-
lor gi i-a bilecuvdntat, dupl
care clerici gi mireni s-auin-
chinat Sfdnfului Nicolae in a-
junul sarbatoriisale.cu pri-
lejul acesrui er-enimentfdrd
precedentin ultimul secol.
Moagtele Sfdntului Ni-
colae vor rdmAnein Rusia
www.lumeacredintei.(om LUI{EA CREDINTEI / iunie 2017
intre 2l mai qi 28 iulie 2017.
Pdnd pe data de 12 iulie se
vor afla la Moscova, in Ca-
tedrala Mdntuitorului. iar de
pe 13 iulie vor fi mutatepen-
tru dou[ sdptimdni la Sankt
Petersburg.
S fdntul N i col ae este
unul dintre cei mai iubili
sfinti in Rusia, lui fiindu-i
inchinate biserici in foarte
multe localitdli, astfel in-
cdt prezenla sfintelor sale
moa$te va genera cu si -
guran{[ un mare aflux de
 EUEI{lftlEilf.

credincioqi cdtre locasuri-

le care il gdzduiesc.
In tot timpul cdt se va
afla in Rusia, racla cu sfintele
moa$teva fi protejatSde sol-
dati qi membri ai Girzii Nati-
onale- zilnic vor fi prezenli
mai mult de 1000 de astfel
de paznici, care vor asigura
ordinea qi.vor ajuta peleri-
nrr cu copu mici, persoanele
cu dizabilit5li gi persoanele
in v6rst5, care au nevoie de
asistentd.La Moscova, ac-
cesulpelerinilor estepermis
zilnic, in perioada2i mai -
12 iulie, intre orele 8,00 li
21,00. La Sankt Petersbuis
sfintele moa$te vor putea d
veneratepdn6 pe datade 28
iulie2017, dupd care se vor
reintoarcela Bari.

MariaCHIRCULESCU
MiriamTurism

iunie2017/ LUil.lEACREDtNTEi ffi.lumeacredintei.com

 ESTE
vAnsrn
A FICATIILUI TAU?

ALEXANDRU
;:: 63ani

ffimr,vJFicat fortificat. # :...,ri'5

u FCRTIFIKAf.*ht
ai fofi. . r :.: r:r aa.. conctntra{ie de fosf'olipide
esenliale dir Rf.T:i i i 1,:5di. i a i l e t g t er e s si fr d i i l i i
eeluki hrpari.E ii:::- : - '. : i ionititit.
REPORTA'

BisericaSf.APostoli
Petru si Pavel
dela MareaGalileii
Anrajunsla MareaGalilei! pulinduparisiritulsoarelui, la ceasde {-ltre-
niesilndangit de elopot.Am nimas cu privireapierduti sprelocurile
acelea inc6rlatede duh"1\u;tiarneesXadrnir mai?ntii - razelebl&nde
ce sepierdeau apei,in dulcemAngsiere,
pe luciurl sau.brizabinef5eS-
toarea dinrinelli? Dardintneaeestea toatea rds*rito bisericutialbi,
alecdreicupcleroz?{idSdeau senzalia ci o rnarede floris-acontopit
intr-gnsf*nt !&ca5 de luminS" A9an'l[-aapirut inragineaBisericii ortod'oxe
Sfin{iiApostoli Petnu ;i Pave!. Coborindpr!ntrealeicu arbari exotiei
9i
muliA, n1ult6 am
n"lenti, ajuns ln oaza de verdea{5 9i lurnina ce?ncon-
jurebisericula cape o mireasd.lr: laeagul acela,frumosirnpodobiteu
{.escbizantine, simlipagiiMAntuitorului, duhulSfintilor
sinr!! Apos-
:cr: s:r:rtici Durnneieu i!i asculti;iili rispunde le toate rugiciunile.

38 iunie2017/ Lt.rllIAACIi.EDITiTEI
 ,

Multe
dintre
minunile
Mintuitorului
sauimplinitaici
Nu departe de casaSfhn-
tului Petru, printre ruinele de
la Capernaum, se desluqeg-
te un linut ortodox de mare
frumuse{e, Biserica Sfin-
{ii Apostoli Petru qi Pavel.
Inci din vremea Mdntuito-
rului, acest loc s-a dovedit
a fi unul ales qi asta pentru
cd aici a propovdduit dreapta
credintS, indemndnd la po-
cdinfd, qi tot aici a inceput
s[-$i aleagd ucenicii: ,,De
atunci a inceput Iisus s5
propovdduiascdgi sd spun6:
Pocdi!i-v6, cdci s-a apropiat
impdrSlia cerurilor. Pe cdnd
umbla pe 16ng[Marea Gali-
leii, i-a vdzut pe cei doi fraJi,
pe Simon, ce se numeqtePe-
tru, gi pe Andrei, fratele lui,
LUlvlEACXEOII;TEl/ iunie2017
 REPORTAJ

care aruncau rffeaja in mare, toatd boala gi toatd neputinta Aici a vindecat un demonizat,
cdci eraupescari.$i le-a zis: in popor" (Matei 4,l7-23). dar gi un paralific, aduspe pat
Venili dupa Mine qi vd voi In acestloc binecuvdntat, de cdtreprietenii sdi(Matei 9,
face pescari de oameni. Iar Mdntuitorul a sbv6rgi! multe 1-7). Tot aici a fost vindeca-
ei, indatE ldsdnd mrejele, au dintre minunile Sale.In casa td gi sluga sutagului(Matei 8,
mers dupd El. gi de acolo, lui Petru avindecat o multime s-13).
merg6ndmai departe,a vd- de bolnavi, printre care gi pe
nt alli doi fra1i.pe lacov al soacraacestuia:,,$i, indat6, Biserica
ceanoui
lui Zevedeugi pe Ioan, frate- iegind ei din sinagogd, au din,praful
luilisus"
le lui, in corabiecu Zevedeu, venit in casa lui Simon si Aqezarea de la Caper-
tatdl lor, dregdndu-gimreje- a lui Andrei, cu lacov gi cu naum a fost intemeia6 irr pe-
le, gi i-a chemat. Iar ei, in- Ioan, iar soacra lui Simon rioada elenisti, traversdndfi e
dat5, lSsAndcorabia gi pe ta- z d ,c e a ,p ri n s d d e fri guri , perioade de prosperitate,pre-
til lor, au mers dupd El. $i a gi indatd I-au vorbit de- cum aceeadin timpul ocupa-
strlb6tut Iisus toatl Galileea, spre ea. $i" apropiindu-Se, a
!iei romane. fie perioade^de
invildnd in sinagogile lor gi ridicat-o, apucdnd-ode mdnfl prdbuqire,ca cea din secolul
p ropov lduind E v a n g h e - gi au l5sat-o frigurile gi ea le al 6-lea.cdnd Capernaumula
lia impdrdfiei 9i tamaduind slujea" (Marcu I, 29-31). fost disbusde armatapersand.
iunie 2017l LUi{EA CREDINTEI ww.lumeacredintei.com
In acestetimpuri, locul a r5-
mas incd presirat cu ruine, de
aceeabiserica cea noui este
atAtdeimpundtoareqivie. Bi-
sericaortodoxdgreacS,dinco-
lo de oazade verdea{i in care
a fost construiti, mai are in
proprietate gi doud hectarede
teren, presdratcu ruine. P6nd
a ajunge si te inchini in sffin-
hrl l6cagortodox,hebuie,mai
?nt6i,sddesluqegticelemai in-
depdrtaterepereale sfinleniei
acestorlocuri, iar cel mai im-
portant lucru esteacelaci in-
suqi Mdntuitorul a iubit acest
Ioc situat chiar lAnsi Lacul
Ghenizaret.

LlrlvlEA CREDINTEI/ iunie2Ot7

 REPORTA'

Oraqirl Capernaum era

numit gi ,,oraqul lui Iisus"
pentru cd intotdeauna, atdt
cAnd pleca, dar gi cdnd Se
intorcea din cdhbriile Sale
in Galileea, Iisus Hristos
poposea aici. Din punct de
vedere cromatic, Biserica
Sfin{ii Apostoli Petru qi Pa-
vel de la Capemaumestecel
mai,yiu" ldcagde inchinare.
Spun asta frcdnd referire la
perefii de un alb imaculat ai
bisericii, pestecare troneazd
mai multe cupole roz, cate
acoperi biserica de la malul
mlrii intr-o impresionanti
paleti coloristicd. Biserica
este relativ nou6, fiind
construitd de greci in anul
1931. Conskuctia este sub
formd de cruce, iar spre
deosebire de construcliile
s t andar d ale b i s e ri c i l o r
ortdore, aceastaare ;apte
turle, de dimemiuni diferite.
M6ngiereabdzei
$ asfintiloroftodoqi bizantrnd, biserica este caldi n-am cunoscut aceste detalii
delaMarea Galileii gi primitoare. Sceneleexpu- pdnd acum.
se in altar, in turla cea mare a Dupd m6ng6iereabizei
Am zdbovit o vreme la bisericii, in,naos gi in pronaos de la malul m6rii, dupd cdl-
!5rmul rdcoros al Mdrii Ga- sunt minutios pictate, intr-o dura gi paceacare coboard de
lileii, la umbra deasda liane- cromaticd armonioasdgi vie pe chipurile sfinliloq am in-
lor frumos impletite, aseme- in acelagitimp. ln fafa Sfhn- tregit bucuria acestui loc cu
neaboltii de vili-de-vie de la tului Altar mi-a atras aten- Acat i stuI Sfin gilor Aposto I i
noi. Cu fiecare pas, cu fieca- tia o bufni!5 din piatrd, au- Petru qi Pavel:
re foqnet, simti cum te cople- ril6, iar pdrintele Gherontie
,,Pe cei ce impreund cu
$e$tepacea locului, iar duhul ne-a dezlegat enigma acestui oamenii s-au ardtat mai ina-
M6ntuitorului, inconjurat de postament de neinleles pen- inte. ingeregte cugetdnd,
ucenicii Sdi, este prezent tru noi: ,"BufrriJaeste la orto-
$l acum cu ingerii fiind, cu
pretutindeni. docgi simbol al inlelepciunii cdntAi ingeregti gi lui Dum-
Desprinz6ndu-mdcu greu gi al cunoagterii.Aceasti pa- nezeu cuviincioase, sd liu-
din aceastdstare, am pdgit sdre a noptii este mentiona- dim pe intdistdt[torii, ca pe
in interiorul Bisericii Sfin- td de opt ori in Vechiul Tes- cei ce sunt izbavitorii sufl1-
Jii Apostoli Petru 9i Pavel, tament, iar in contextul de telor noastre, cdntdnd: Bu-
unde aveam si fiu uimitii de faJa bufoila reprezintii locul curati-vd, Petre qi Pavele,
izbitomea aserninare cu bise- in care s-au adunat inJelep- apostolilor!".
ricile noastre de acasd.Fru- tii pustiei". Interesant! Tre-
mos impodobiti cu frescl buie sd mirturisesc faptul cd Mariana
BORLOVEANU
iunie2o17/ LUMEA CREDINTEl www.lumeactedintei.<om
t
BisericaSfantul
Petru din Gallicantu
,,Eiserics h,:iPetril"se?nali*zvel?6
poedinleigia lacrln"lilor ?r:tr-unuldin
eu o
locq..tr?!e par:cram* depsebita a in
l*rusaliniult:i. \rrer"neaM$nta:-
itorului,acesiaenaeelroaiselectcantien de pe &{u*teleSionr:lul, aiei
afl6ndu-se 9icasamarcluipreot eaiafa,und*vaaprsepe de Falatul lui
lr.od.incepAnd '|
cu secolulal 2-lea,biserica a prirnitnurneleSf&ntul
Petrudin Gallicantu, ianastizi apanline pdrintilordln Ordinr'll Asump-
lionist,caretrdiescin rn3nSstirea din irnediataapropiere. !n cripta
baziliciisepSstreaz5 9iastiziun cornplexde p*gteri,carein vrerriea
lu! lisusservaudreptlocuinle,iar unadintreacestea s* parecdeste
chiargrotain carea fostinchisMfintuitorulinaintede a fi dusla Filat.
Printreruin*lede aieisemalpdstreazd c scar$cu treptede piatr$,
careficealegituracu Muntele$*Ssllrtilor giGrddina Ghetsimani.

4 iunie2O17/ LUL{EA CREDI\TEI

 Gallicantu
estelocul
lepidiriiluiPetru
Biserica SfhntulPe-
tru din Gallicantu este alt-
fel decdt bisericile care se
afld in Cetate.Arhitectu-
ra moderndgi amplasamen-
tul intr-un loc mai selectal
Ierusalimului fac ca aceasta
sd fie o adevdratl,inc6nta-
re pentru cei care o privesc.
Biserica nu esteinclus[ in
programelede pelerinaj,dar
cei care au aflat de existenta
ei cu siguranld iqi doresc si
ajungd aici.
Departe de forfota leru-
salimului, in acestcartier li-
nigtit gi scdldatintr-o mare
de flori, strSjuitede man-
darini gi portocali, in locul
ace.sta,simlSmintelepar s6
se a$ezediferit, cunosc6nd
alte valen{e spirituale. De
la eleganJabazilicli p6nd la
grotele care i{i dau fiori, to-
tul se confureazd intr-o mul-
Jime de semnede-ntrebare.
Cel mai curios lucru
esteacelaal numelui ld-
cagului de cult - Gallican-
tu. Acesta amintegtede cele vArful crucii de pe cupola care consemneazdintoc-
trei momente ?n care Petru bisericii. Ipoteza veridicitd- mai derularea evenimente-
s-a lepddat de Iisus Hristos, {ii acestui loc nu este negatd Ior. Dupd ce a fost prins gi
lucru menqionatSiin Sfin- nici de arheologi, degi nu au judecat,dupl ce fost dus de
tele Evanghelli. Tdlmdcirea argumenteistorice care s[ o la Ana la Caiafa,Iisus a fost
numelui Gallicantu este a- sus{ind,in afara faptului cd inchis peste noapte intr-una
ceeade ,,locul unde a c6n- ldcagul de cult a fost ridicat din grotele existente gi as-
tat cocogul",iar traduce- pe ruinele unei bazilici bi- tdzi, urmdnd ca a doua zi sd
rea din limba latin[ este zanline de la sfbrgitul seco- fie dus in fata lui Pontiu Pi-
gallus - cocog gi cantus - lului al 6-lea. lat din Pont.
cdntat.Acceptarea afi rma- Cum era gi firesc, aces-
]iei cum cd acestaeste lo- Lepidarea gipociinfa te locuri e^raufoarte apropiate
cul in care Petru s-a lepddat Apostolului Petru intre ele. In mod tainic, Petru
de Hristos estesusfinutdgi Dovezi ale faptului c[ a trecut prin toate acestelo-
de prezenla materialS a co- acestaeste locul celor trei curi, urm6ndu-L in ascunspe
cogului, o datii pe un posta- leplddri de Flristos ale lui llristos, a$acum afl5m chiar
ment de piatrd de l6ng5 bi- Petru sunt doar cele susfi- din Sfinta Scripturd: ,,$i Pe-
sericd gi, de asemenea,in nute de Tradilia cregtinS, tru fiind jos in curte, a venit
ww,lumeacredintei.com LUMEA CREDINTEI/ iunte2ot7
REPORTAJ
una din slujnicele arhiereu-
lui, 9i vdzdndu-l pe Petru, in-
c6lz'rndu-se,s-a uitat la el gi
a zis: $i tu erai cu lisus Na-
zarineanul.El insd a tigddu-
it, zicand:Nici nu gtiu,nici
nuin{eleg cezici. $i aieqit
i u n i e 2 0 l 7 / L t. NIEA CRt Dl\TEI
afard inaintea curfii; gi a c6n-
tat cocoqul.Iar slujnica,v5-
zdndu-l, a inceput iardqi sI
spundcelor de faJi cd acesta
estedintre ei. Iar el a tEgddu-
it iaragi. $i dupd putin timp,
cei de fap ziceau iar5.gilui
Petru: Cu adevdrateqti dintre
ei, clci eqti qi galileian gi vor-
birea ta se aseamdnd.Iar el a
inceput sd se blestemegi si
sejure: Nu gtiu pe omul aces-
ta desprecare ziceJi. $i in-
dati cocoqul a c6ntat a doua
oard. $i Petru qi-a adus amin-
te de cuvAnlulpe care i-l spu-
seseIisus: Inainte de a c6n-
ta de doui ori cocogul,de trei
ori te vei lep6da de Mine. $i
a inceput sdpl6ng6" (Marcu
14,66-72).
depiatri
Grotele
dincriptabazilicii
Biserica Sfhntul Pe-
tru din Gallicantu, cu silue-
ta ei elegantS,{6gnegtepar-
cI dintr-o oazd care incAntd
privirea gi care, la wemea
cdnd eu am ajuns in acele
locuri, emanaun suavmi-
ros de trandafiri gi portocali
www.lumeacredintei.con
in floare, care in mod feri- intr-un registru foarte inte- clipe, cam cum era viaja cu
cit se imbina cu mirosul de resant, iar dupd ce cobori ?n milenii tn urm6. Dupd ace-
smirni $i t5maie ce venea cele dejos, ai senzaliaci nu ea urmeazd un plienjeniq de
dinspre interiorul bazilicii. existd nici o cale prin care s5 gdnduri qi imagini, care real-
Aici lumina era mai plSpdn- mai pofi iegi de acolo. Gale- mente te coplegesc.
dd, iar pulinele fresce de pe riile acelea sdpatein piatrd
perelii interiori ai bisericii, te fac sd simfi, pentru cAteva Mariana
BORLOVEANU
deqi aveauo paletd cromati-
cA generoasd,parcdnu ema-
nau cildura din bisericile
noaptreortodoxe.
In aceeaginotd a
zidurilor reci, am cobordt in
cipta b azllicii, acolo unde
un adevlrat complex de
grote iti conferi o altd stare.
Cu fiecare treaptApe care o
coboram simfeam greutatea
gdndului cum cb Iisus
Hristos a fost intemnifat
alct.
Acestepeqteri,despre
care se spunecd pe wemea
Mdntuitorului erau locuin-
te obignuite, sunt dispuse
LUMEA CREDINTEI/ iunie2017
 (ALEI{DAR
CRE5il1l

19iunie:
rudaradeu,
ff31.fiLlffi1H'
SfintulApostolludaTadeu,unuldintrecei12SfintiApostoli, estein
acela;itimp unuldintreceipatrufii ai lui losif,logodnicul
Fecioarei
Maria.AtuncicAndlosifteslarul a luat-oin griji pe PreasfantaNds-
citoarede Dumnezeu, acestaerain vArstigiaveadejacopiimari
de la soliasa,caretrecusela Domnul;lacob,losif,Simon;i luda
suntfiii sii, agacum suntpomeniliin Evanghetia dupaMatei.
48 i u n i e 2 0 1 7 /LI- IMSACREDI\TEl ww.lumeacredintei.com
 DinvialaApostolului
Fuga in Egipt. Dupd in-
toarcere,Iosifa dorit sd iqi
facd testamentul qi L-a tre-
cut intre moqtenitori gi pe
Iisus,fiul FecioareiMa-
ria; dar luda, fiul sdu,s-a
opus, ca neavdnd ei ace-
eaqi mam6. Nu la fel a fb-
cut lacob,care L-a primit
pe Mdntuitorul impreund
mostenitor la nartea sa -
de aceea Sfaniul Apostol
Iacov, primul Episcop al
Ierusalimului, se pi nume$-
te,,fratele Domnului". Mai
l?rziu, realizdnd luda gre-
qeala fbcutd din negtiinJi 9i
din zavistie(invidie), s-a
clit amarnic Ai nu a mai in-
drdznil sd spund cd este
frateleDomnului, ci numai
,,ruda Domnului qi fratele
lui lacov"!
Dupi Indl{area Mdntu-
itorului, Sf6ntul Apostol
Iuda Tadeu L-a propovd-
duit oe Domnul in diferi-
te 15ii precum ludeea, Ga-
lileea,Samaria,Idumeea,
in cetetileArabiei, Siriei 9i
Me so p ot am iei. . .
Armenia, fard in care
Sfintul Apostol Iuda Tadeu
a propoviduit Cuvdntul Echmiadzin (prima cate- Edictul de la Milano, care
timp de 24 de ani, ii pis- drald construitain Arme- consfinfeaincetareaper-
treazd o vie recunoqtintS, n i a , i n a n u l 3 0 1 ). seculieireligioaseasupra
considerdndu-l Apostolul Sf6ntul Apostol Iuda creqtinilor din intreg Impe-
care le-a adus cregtinismul, Tadeua suferitmucenicia riul Roman...
aldturi de Sfdnrul Apos- i n a n u l 6 6 ,Ia A ra z (i n v r e-
tol Bartolomeu. Ei sunt mea sa, Armenia, actual- Ajutitorin situafii
numili,primii 1umind- mente lran). Sdmdnlacreq- disperate
tori ai Armeniei". Sfdntul tinismului saditade el a Ortodoxia a cam pier-
Apostol Iuda Tadeu a adus dat rod bogat, Armenia fi- dut in timp obignuir{a ru-
aici Lancea cu care Dom- ind primul stat din lume gdciunii cdtre acest Sfdnt
nul a fost impuns in coas- declaratcre;tin. in anul Apostol, deqi il sdrblto-
t5 pe cdnd Se afla pe Cru- 301.Abia dupd 12 ani, in rim in calendarul orto-
ce, lance care se pdstreazd a n u l 3 1 3 , Im p Ara ruC l on- dox la data de 19 iunie.
pdnd asldzi in Catedrala stantin cel Mare semna Dupd Marea Schismd de la

www.lumeacredintei.com LUir'1|A CRIDIN-I'[rl / iunie 2O17 49

cArEl{DAR
CRETI[{
1054, catolicii au pdstrat
insd venerareasa, consi-
derAndu-l patronul carrze-
lor pierdute. al situalii-
lor disperate,al situafiilor
imposibile.
St.Jude Children s
Research Hospital din
Memphis estepoate cel
mai bun - sau cel mai ce-
lebru - exemplu in acest
sens.Acest centrumedi-
cal gi de cercetarea fost
numit in anul 2010 cel
mai important spital pen-
tru copiii bolnavi de can-
cer din SUA gi, de aseme-
nea, a fost incadrat in Top
i u n i e 2 O1 7/ Ll \iL.\ { R: I lr
l0 al companiilor care lu- cancer qi alte boli grave.
creazd in mediul academic Din 1962, de cdnd spitalul
din SUA. timp de qapteani acestaa fost infiin1at, rata
consecutiv. Dr. Peter C. de supravieguirea copii-
Doherfy de la Departamen- lor cu leucemie(cel mai
tul de Imunologie al aces- frecvent cancer la copii)
tui spital a primit. impreu- a crescutde la 4o/ola94%o
nd cu echipa de cercetltori astdzi, iar rata globali de
din care a lbcut parte, Pre- supraviefuire a copiilor cu
miul Nobel pentru Medici- cancera crescutdela20o/o
n d i n a n u l 1 9 9 6. la80o/o.La acest spital au
Descoperirilegti- fost tratati copii din Sta-
inlifice dela St. Jude tele Unite qi din mai mult
Children's Research Ho- de 70 de tdri, iar doctori
spital din Memphis au din diverse IAri se con-
schimbat complet mo- sultd cu medicii din acest
dul in care medicii tra- spital in cazurile cele mai
teazd,cazarile de copii cu dure. De asemenea,spita-
lul are un program inier-
national prin care transfe-
rd cunogtinfe,tehnologie
qi abilitdli organizalioiale
cdtre spitalede copii din
lnTreasalume_
De-la infiinlarea sa qi
pdndastdzi,acestspital
de elitd din SUA a ifectu-
at numai tratamente qratu-
ite, niciodatd nici o flmilie
nepldtindpenrrucopiii in-
ternati aici (indiferenr dacd
micu{ii pacienli au sau nu
asigurare medicald, indi-
ferent dacd sunt sdraci sau
bogafi, americani sau nea-
mericani). In cazul in care
este necesar,spitalul ofe-
rd gi transport,cazareqi
masd familiilor micu{i-
lor pacienti admigi latra-
tament. Costurile acestui
spital-centru de cercetare
se ridicd la aproape2 mi-
lioanede dolari pe zi. Din
sumele donate citre asoci-
alia de caritate care admi-
nistreazd fondurile spitalu-
lui, 81% sunt direcfibnate
citre cercetare gi tratament
medical.
r www.lumeacredintei,com
 Pediatriq
Spitalului
1962:inauqurarea
SfAntul MemPhis T
Ap6stolTad6u,

uneictitorii
Povestea
Dl toate acesteaau
inceputin anul 1937.cu
putin timp inainte de a
se na$teprimul copil al
lui Danny Thomas, un
tAndr comediant rdmas
fhrd slujbd qi ingrijorat
de situa{iafamiliei sale.
Libanez de origine,
catolic maronit, Thomas
a intrat in biserica sa din
Detroit gi a pus in cutia
milei qaptedolari,ultimii
bani pe care ii mai avea.

ttt
"'

JIJ*

I-|JI\,4EA CRlDlNTEl IitniezolT 51

wwwlumea(redintei.com
 CREtrlil
cATENDAR

s-a fEcut Prin dezvelirea pre$edinteleRonald Rea-

S-a rugat Sfdntului luda
statuii SfAntuluiAPostol. Lan Medalia de Aur a Con-
Tadeu,patronul cauzelor
in cadrul unei festivitdli iresului Statelor Unite
disperate, s[-i arate un
la care au ParticiPat Peste iuna dintre cele doub cele
miiloc prin care sd iqi
9.000 de Persoane.Acesta mai mari decoralii oferi-
intretini tdndrafamilie,
era edificiul mire! Prin care te unor personalitdlicivi-
promildnd c6, dacd il va
il onora DannY Thomas le americane), Pentru ac-
aiuta sd devinb cunoscut'
oe sfdnrul care l-a auzit tivitatea sa legat[ de Sl'
intr-o zi ii va realiza gi el
si l-a aiutatin sirualiasa Jude Children's Research
un edificiu m6re{. Exact
deznadaiduitddin tinerele. Hospital. Degi estenumit
a doua zi a fost sunat
in anul i957 fondase in cinsteaSfdntului APos-
de la Hollywood, iar o
deia Asociatiade Caritate tol Iuda Tadeu, acest cen-
s6ptimAnd mai tArziu avea
Americano-Libanezo-Siri- tru medical nu esteun sPi-
deia un contract PlAtit de
an6,prin care a strdns tal catolic qi nu are nici
zeie ori mai mult decdt
suma necesarddeschiderii o afiliere religioasd. Dar
oferise el la bisericd. pune in practicd. in fieca-
Atunci a inleles el Puterea centrului medical, organi-
zatie carede arunci are sar- ie moment. ultima frazd a
rugbLciunii. Devenindunul
cina de a asigurafondurile rueiciunii care se face c5-
dintre cei mai de succes
necesareactivitdfi clini- trJacest Sfdnt APostol:
actori si comedian{iai
ce si de cercetarea sPitalu- ..Voi multumi lui Dumne-
Americii, in anul 1962
lui din MemPhis,familiile 2eu pentru mijlocirea ta Ei
si-a tinut promisiunea9i voi r[sp6ndi Pe cdl imi va
a fondatspitalulPediatric miculilor Pacienli nefiind
niciodatd intrebate desPre sta in putere cinstirea ta in-
si e'enrulde cercetare'
posibilitateade a-gi susline tre oamenl".
i\ r m Dle\m ed i c a lc 6 ru i a
i-a dat numele Sfhntului bosrurilespitalizdrii.
in anui 1983,Danny MariaCHIRCULESCU
Aoostol Iuda Tadeu' MiriamTurism
Inaugurareaspitalului Thomas a Primit de la

effi,

,1u
n - - l t* t:
nt
tl l l t
I

wwwlumea<redintei.com
52 i u n i e 2 0 1 7 / LUM EA CRhDtI lll
 ffi$$ffi$lrffit
lt,iffitn;*#'ru
*4dH#ffi*ffi
-ffffifft1#tm#::*H;
fffi
*gi-i,fiT::Jrii.Hfrs,irdtr
j:',ffi
'"-Tf iltfii*1l1f.l#'H#.':

ffiffi
ffiffff#
.

wwwlumeacredintei.com LLi &l l i AC R l r D l N fl j l /i uni e2otT 53

tr&lr.-i..r*"
'fl i"t FEES+o"

ANULUI
PNOANAMELE
oRUSIA,la Sf Xenia de St Petersburg,5-10 oGEORGIA si RUSIA,1-12septembrie(12
iunie(5 zile),299euro+ avion zile),in lucru
TRUSIA MARE,23iulie - 7 august (16zile / TARMENIA ESENTIAL, in lucru
avionsau2Ozile/ autocar), de la 1100 euro; TCRIMEEA, la Sf lerarh Luca,in lucru
aRUSIA,laSf Serafim de Sarov, 31 iulie- r RUSIA,la Sf Serafim de Sarov,18-23sept(6
7 august(7 zile),650 euro+ biletavion zileavion),590euro+ avion
. RuSiANorduluiExtrem, 23 -3l iulie(8 zile)' TEGIPT PeurmeleSfinteiFamilii'FUGAlN
-L
de la 699euro avion retur EGfPT;2-14oct(13zile)'1220euro
TUCRAINA , vara: Kiev, Poceaev, Cerni- TALASKAsi AMERICADEVEST(Alaska,
gov,1-7iulie (7 220
zile), euro SanFrancisco,Platina);septembrie2017
.ISRAEL,Schimbareala Fatape Mt' Tabor (14zile),in lucru
, week-end17- 21 august(4 zile),550euro 1 noiembrie, 890euro'
oISRAEL cu SlNAl,2-1
r GRECIA:KEFALONIA (Adormirea Maicii (4 euro
r ISRAEL economic, 2-6 nov zile),470
Domnului,Bisericacu serpi),11 - 17 au- rDE EGIPI9-14
SFMINALA ALEXANDRIA'
gust(7zile),avion,in lucru
nov ( 6 zile),440euro + avion
. ireltR & FRANTAprimelor veacuricesti-
oDE SF SPIRIDON lN CORFU, 10 - 16 dec'
ne 28aug-6sept(10 zile)765euro+optional
(7 zile),de la 380euro
avion
ALBANIA' MU{T!!EG|U.: o
Lacerere: sERBlA,Kosovo,MACEDoNIA, llglllt
(12
:!oJ:NtAlt
15.50:I1:
zilej'
Arizona
Platina,
ASUi OiiODOXJi:SanFrancisco,
zite),840euro;ALASKA NEPALsirlBEr(16
la5fAproma'
"i#ifiHifff :f-",,--kf
;;io;;ffi;itiiliEiti;"r"r, igig"u* + biletavion:lNDlA
i:ffi[i'i,H!H'['i3'1f]'fi
.il
liilil H,.,+tftf z'[fit':iiii',
e)'
MoLDovAsi
dff [lrrr :,x
tiTi,flr:l8i l+:rsijilt'f;]ht?ilr1i:i*
PesiteuIwww.miriamturism.rosuntafisatetoateprograme|epropuse,deta|iat..
maimici,
p;;;;it; #r"i",r"t il;;;;t ;igiuputi de 40 iers-.Pentruerupuri
Preturileserecalculeaza'
 BATCAI{ICi
ORTODOXIA

Kuklen
Doctorilor"
,,M0ndstirea
[:i*11iJ,1?iillXff#i';:LiTiff "*i,:il:T:fi :Hfi::::;
seaftdo m*nistirec: nYseama-,.
doi paside Plovdiv9iAsencvgrad,
m alveenl ei artl cel
i . n i isp u nci b l ser iea
n i c u n i c io a l t ad i n R o d o p u
licagde cultortodcxplstrat,dincolode Dun6re, piini astaz!"'

9ibarbarie
fivilizatie apeducteromane in Paragin5, fie spre Romdnia ori Elada
manastiriqi biserici distruse, fie s'prealte aqezdrimai feri-
Ca sd ajungi la,Mdnds-
populalii intregi strlmutate te din Balcani - unde vor in-
tirea Doctorilot'' trebuie sa
in decursul wemunlor (un- temeia chiar un sat, Pe care-l
heci neaplrat Prin Kuklet\
ma oar6. in urma Rizboaie- vor numi, in amintirea finutu-
localitate declar4tl ora$de
lor Balcanice, qind aromdnii lui natal,de caresevor des-
doar cdfiva ani. tn inrea-
parpfira.voia lor, in | 924.
sazond. tohrl e un ames- 9i grecii vor Pdrisi ryol*lot;
deaunaacestelocun' Plecanq Nea Kuklena).
iec Oeciviliza6e Eibartarie:
LLil,lli\ CRlrDll'lTli J iunie 2017
i u m aeeredi nte!.eom
rrywu,,,
ORIODOXIA
BAtCAilICA
Vitregia
vremurilor
DupE plecarealocalni-
cilor, voriosi la Kuklen gi
in sateledimprejurul aces-
tuia bulgari uniafi - refugi-
a1i,la rdndu-le,din locurile
de bagtin[ din pricina vitre-
giei vremurilor -, musul-
mani gi bulgari ortodocgi.
O convieguiredificild la in-
ceput,pdnd ce lucrurile se
vor asezaintr-o rdnduiald
fireasta fiind nevoie de de-
cenii bune...
Pe dealurile dimpreju-
rul viitorului oraqvor r5-
m6ne, astfel,pustii, vre-
me de pesteo jumdtate de
veac, puzderie de paracli-
se indl{atede greci qi aro-
mdni ln cinsteasfintilor
i u n i e 2 0 1 7 / l- Ul\{ EA CREDI\iIt
de la care acegtiaau pri-
mit ajutor in decursul tim-
pului, Ffssoelg lor Jeinice
vor fi ndpidite de ierburi -
animalelenoilor venili la
Kuklen frcdndu-9i addpost
la U alor.', iar sfin-
1ii scrijelifi pe chipwi vor
pldnge iardgi...Pentm a
cdta oard ins5?
Prigoana
Anul 1657,pentru cre$-
tinii din Kuklen. a insem-
nat ialea cea mare. O iale
nemaiintdlnitdpdnd atunci
nici de ei, nlcide plrinlii
ori de strdmoqiilor... Tre-
cereala islam, in acel an,
a insemnatviatd sau moar-
te. Prq{reii vorfi, ascunqide
sabiac[ldului, Copiiivor
fugi in munfi, locuind in
crdpdrurile stdncilor, im-
preund cu fiarele s6lbati-
ce, blrba{ii qi femeile vor fi
prinqi Ei dugi in robie. B5-
trdnii vor fi uciqi, neinvoin-
du-se cu trldarea lui Hris-
tos... Rodopii,in pulind
weme, vor h decliragi linut
islamic - musulmani turci
9i bulgari din alte aqeziri
din Balcani a5ezdndu-se in
locul cregtini[or.
Acas5...
Cdnd va sl6bi prigoa-
na, cei care se vor mai in-
toarceacasdvor afla to-
tul prefhcutin ruin6. Satele
distruse,peste200 de lo-
cagurisfinte gi 33 de m6-
ndstiri fbcute una cu p5-
mdntul. Vor lua viala de la
inceput, indl{dndu-9inoi
www.lumeacredintei.com
gospoddriiEi ridicdnd alte
biserici in comunitdtrilelor.
De la un an la ahul, noi pa-
raclise vor risiri in locul
celor disp5rute. Drept mul-
fumire pentru indurarea lui
Dumnezeude a nu-qi fi tr[-
dat credinla, de a nu fi ce-
dat in fata prigonitorilor...
In tofi aceqtiani de reage-
zare - cu ad6ncb teamb in
suflet -, in rosrurile de odi-
nioard le va rdmdnedoar
un singur sprijin: ,,M6nIs-
tirea Doctorilor"...
Doctorilor"
,,Ministirea
.b,raslngura manastr-
re care a rezlstatprrgoanel.

S-a bucurat, in tot acest

timp. chiar de ocrotire din
partea autoritdtilor otoma-
ne. Cu toati dorinfa misi-
onarilor mahomedanide a
inchide mdnlstirea, con-
ducdtorii militari turci se
vor opunedin rdsputeri...
Igi vor afla adipost aici. in
perioada dati, mullime de
alli monahi din schiruri-
le distruse. Spre deznldej-
dea noii administrafii lo-
cale, care ar fi dorit sd nu
mai existe sdlaqcregtin,ori
loc de incbiniciune creg-
tineascd,la poale de Ro-
dopi. Militarii rurci vor
pdzi, astfel, zi qi noapte,
poarta mdndstirii de rduft-
cdtori, ca nu cumva locagul
sfdnt sd fie prddat gi dis-
trus. Cu ce si se fi deosebit
insd ..MdndstireaDoctori-
lor" de toatecelelaltebise-
ricj. schituri qi marile lavre
ale zonei, incdt sd se spund
despreea cd ar fi avut-o la
inimd insuqi sultanul de la
Stambul?...

www.lumeacredintei,com l.LJb{L.ACRE${NTFI / iunie 2o17 s7

ORIODOXTA
BAICA]II(A
(earti pe$evear
..BitIlia" Dentru
Kuklen se mai de chiar qi
asrazi. grecii suslirand, a-
vdnd in r-ederecomponen-
1aetnicd a zonei de pind
mai ieri, cd ar fr fost o m6-
nSstire greceascd,in we-
me ee bulgarii pretind cb
sub,ftessele cu iiiscrisuri
grecegtiale bisericii de aici
au descoperit un alt strat
de picturd, cu nume sla-
voneqti.Mai mult chiar, in
plafonul vechiului l6cag
s-ar fi aflat zidit un faimos
manuscris slav de la 1337.-
ce a fost predat depulinb
vreme bibliotecii Academi-
ei de $tiinle de la Sofia. O
mdnistire veche, agadar, ce
a aparfinut, dupd unele za-
pise de demult, incd din se-
colul al I I -lea, marii lavre
de la Bacikovo.
lzvorulSfinlilorDoctori
OsrnanlSiinu erauinte-
resafiiris6 nici de vechimea
mdndstirii,nici de fresceori
i u n i e 2 0 1 7 / L U&IEA CRIDI\tEl
de evlavia monahilor...$ti-
au doar ci la ,,Sfinfii Doc-
tori" poli fi vindecat de fe-
lurite boli, cdlugdrii de aici
fEcdndrugaciunispeciale
la Sfin1iiCosmaqi Damian,
in urma cdrora to{i cei so-
sili de departeigi recdpltau
sdndtatea.Rugdciuni sivAr-
site tnainteaunui ,,izvor de
ieac", bolnavii fiind cufun-
da{i in acestain trei rdnduri.
Izvorul, se spune,avea
mai cu seamddarul de a t6-.
mddui bolile sufleteqtiqi
mentale, putAndu-sevedea
pdnd tn zilele noastrelan;u-
rile srele cu care cei sufe-
rinzi-erau legali ldngd el, cu
mdinile gi picioareleafun-
date in apa acestuia.Vor
pleca,astfel,din acestloc
sfrnt, cu mintea Ei cu sufle-
tul intregi, demnitari oto-
mani de rang inalt, sotii de
paqi, conducdtori militari
turci...
bulgar...
UnMaglavit
Din teamade a
nu-i supdrape Sfinlii
Doctori -carear fiputut
sd-giimpu{ineze harul lor,
ori chiar sd-l ridice pe a-
ceastade la faimosul iz-
vor de leac -. turcii nu vor
pretacemanastrea,a$a-
da4 in locag de cult musuf.
man,,,asigur6ndu-gi"astfel
vindecareaffupeascI, dar
mai ales sufleteascd,pe mai
departe...
La Kuklen vin pelerini
pentru tiimiduire chiar gi as-
IAn. De bramul mdnlstirii,
Sfinfii Apostoli Peku 9i Pa-
vel (29 iunie), atunci cAnd
estescoasddin bisericdspre
inchinare icoana Sfinfilor
Doctori frri de arginfi Cos-
ma si Darnian. licasul de
maici, prin compara{iecu o
zi obignuiti" se prefaceinsd
intr-un adevdrat Maglavit
bulgar, icoana sfingilor,cele
l2 lanfuri grele din pridvo-
rul bisericii - in careerau le-
gafi bolnavii odinioard - qi
izvorul tiimI4}itor fiind lua-
te pur qi simplu cu asalt...
Gheorghitd
ClOClOl
www.lumea(redintei.com
 ffi ffi
ffi i".:..::

F'{t l - ,
tt"t
,u,

#l+:+ ffiP'l
'T: Miscd-te in voie
-f
#: . e atuhci cdnd ai nevoie.

#F,
iffi

.* r. ir

r reraprcas;liN l,f^*ria4rap#l
5

SC Terapla SA
r SUi 8Aif,A.6@ 5
Stn Fabricii ni 124, CIuj-Nap@ 4@ 632, Fomania ,@to er/P t fl s4pfuHrt dowrte, CtW dr otd4fc pwtut <5

xi.re. ira,i ffii$E'i iffi

 5EZONUL DE tNr1Omnr I TRANDAFIRILOR SE APROPIE, A5l CA NU MAI
DE CULORI,
ESTE MULT PANA CANN GRADINILE NOASTRE VOR FI INUNDATE
AROME $I PARFUMURI DESPRINSE PARCA DIN PARADIS.
culinar atunci
Nu numai ci ne incinti privirile, dar trandafirii pot deveni 9i un deliciu
inconfundabili qi o
cand sunt folositi pentru faimoasa dulceafi cu parfum intens, aromi
pe care nu ai
culoare de vis, Ai griji ins[, dulcea{a se face doar din trandafirii speciali,
cum si ii confunzi datoriti mirosului puternic Ei imbietor'
..aaa/..ta....arr.M t trr///!:at t''.4, ::///!a,l': t t///':a t''t:'t////!:'::'"

Doar anumite soiuri sunt suficient de Dulceala de trandafiri este delicioas[ gi se

parfumate pentru o dulceafi cu adevdrat prepard foarte simplu. Chiar dacd nu ai
exceplionald, iar Rose de Rescht esteun experienld intr-ale bucdtbriei, nu ai cum sd
astfel de trandafir, pe care il poli gdsi pe dai greq cu aceast[ re!et6.Ai nevoie de:
. 250 g petale de trandafiri
FamousRoses.eu.Are un pafum puternic
. 1 litru api
5i pl[cut, iar culoareapetalelor este de un
. ll4kgzahdr
:oz spre rosu-purpuriu. Infloreqte foarte
. ll2lngurild sare de lImdie
rbundent. in valuri. o dati la 3-4
. 1 linguri![ zeamd de lbmdie
sEpdmini ,<iare t'loareabdtutd cu
aprodmativ 50 de petale. Este foarte --FAMOUS
rezistent la boli Ei diunatori, iar din
petalele sale se obline un sirop fin 9i o
Rffi"$ES
:s ari ir" f;ttg $

dulceafi gustoasd.Butaqii sunt altoi,ti 9i

produc flori din primul an
de la plantare.

1OYol
ri*;eli-::#.
IIITERVIU

"Wt*uci trebuffi*
sG ma SmereSp;
INTERVIU
CUARTISTA
PLASTICA
SILVIA
RADU
SculptorilagipiciorilaSilviaRadu(viduvamaestruluiVasile Gor-
duz)* o doannnia arteirom6negti eontemporane adese*ripre-
zenti in paginilereviste!nostregiearenu nraiarenevoiede pre-
zent,*ri"
Dinlungarl interviupe e&rea avutbun&voinlas* ryri-!
acorderecent-;i eereva apireainteEralintr-un v*luntaflat
?npregAtire* v* ofero,,arvun&"?n numdrulde fa!&.{e"S"J

o sdli{d 9i dupd aia intrai in chilia dAnsului.

Mi-a fbcut mare pldcere cd am fost acasb
la Gorduz, la Trifeqti, gi am luat nigte Joa-
le din asteade-ale lor basarabene,din alea
cu vdrste. Mi le-a fbcut cadou cumnatl-mea
de acolo qi eu le-am dus cadou pbrintelui.

iunie 2017 i LlJh.{EA CREDINTEl ww.lumeacredintei.com

Aga o plIcere mi-a ficut sd le v6d tot timpul
pe lavila de la pdrintele... V-am spus,p[rin-
tele era fbcut cdlugdr la Dobruga, l6ngd sa-
tul lui Gorduz...
Deci, intru pe coridorul ila, merg spre pi-
rintele, imi iesein intdmpinare,cI ddnsulsedu-
ceaafai6 din chilie, gi zic: ,,Pdxinte,aqasimt ne-
voia s5md smeresc...".$i dArsul m-a sirutat pe
Zic:,,$tiu cd tebuie sdmd smeresc".I-a
fulur;rte.
plScutfoartemultasta. Mi-ar[mas lucrul nstagi
il povestescintotdeauna,cd mi se pare extem
de importantpentrurelafiamea cu ddnsul,adi-
cd am avut o rdbuftire care nu finea de mine.
Adicd din mine a J6gnitbinele dst4 dar nu eu il
spuneartr,era o chestiemult mai profundi, mai
de sus,care m-a luminat.
PovestegteCorina, fata care m-a dus la
pdrintele Sofian, cA era zlra Sf. Dumitru gi
se intdlneqte cu plrintele, care mergea spre
ceva. $i eazice:,,Unde mergefi,pirinte?". $i
pirintele zice: ,,8i, md duc qi eu sd m[ intdl-
nesc cu Sf. Dumitru, cd cicd e ziua lui". Ce
frwnos! Minunat!
Sau, eram chiar in fata intririi mdndsti-
rii, la clopohi{5, acolo. MI durea capul gi il
vid pe pdrintele, care venea de undeva. Zic:
,,Dali-mi o binecuvAntare,p5rinte, cd agade
tare md doare capul!". Imi di binecuvdnta- lnstitutului
19mai2017,sediul Cultural
Romdn:
rea gi ii zic: ,,Pdrinte,mi-a trecut capul". $i lavernisajul careadund
expozitiei fonduripentru
plrintele incepe sd r6d5: ,,Ei, acum n-oi fi gi . refacerea romdnesc
schitului delalordan
vrdjitor!". A avut vnhaz...
Nu pot si uit cum odatd eram toti acolo mea. Noi trebuia sd il agteptdmpe domnul
qi, dupd ce ne miruia, ne mai duceam o datl Stanca,care trebuia sd vind, cd il duceam la
si ne miruie, si mai ciupim un pic de timp cu tratament cu domnul Stancape pdrintele. $i,
ddnsul. Erau cerqetorii care veneau la el, cl hodoronc-tronc, zice:,,$i domnul Vasile se
gtiau cd e bun qi le d[. $i ne spunepdrintele: va mdnfui". La careeu am rdmas aga,nu am
,,Sd qtili c[ intotdeaunacdnd vi cere un om, intrebat nimic, ci trebuia si intreb ceva. $titi
chiar dacd ti se pare c5 nu trebuie sd dai, dacd care e concluziamea? Trebuia s[ il intreb:
cere inseamnd cd trebuie sd ii dali. Dati-i!". ,,Cum se va mdntui, pdrinte?". Prin suferinJb
Zic: mie mi-a spuspdrintele Sofian aga,eu le s-a mdntuit domnul Vasile. $i el a vdzut. [...]
dau. Dacd e o min[ intins6, d6-i! Adicd sunt Sxsd*r*:x**v**scrS v-**p****v*p*ri***l* 5*i**?n
lucruri care iti rdm6n, nu poli sd le depdgegti m** p*rttru*arl*6atd* v$*{a*amn*av*autr$ gixgif***
qi sd nu le simti. t:ffi
s sck*s?fu*r*s*ns$lSsta?
Aveam gansaasta, cd mergeam cu ddn- V-am spus de la inceput c5 eu tot timpul
sul cu magina, cd il duceam, gi atunci am au- md lludam cd md gdndesc la altii. Pdrinte-
zit o multime de lucruri pe care mi le spu- le Sofian mi-a zis: ,,Doamnd,e bine, e foarte
nea drdguJ.E clar ci avea cAteodati revelatii, frumos sd vd gdndifi la alJii. Eu zic cd acum e
cd... nu v-am spuscI mi-a spus dintr-o dat6: momentul sivd gdnditi la dumneavoastr6"...
,,$i domnul Vasile se va mdntui". Este gro- Pdi, pdn[ mi-a dat voie sI md impirt[-
zav.Eu eram la volan gi pdrintele in dreapta qesc...Nu mi-a dat voie imediat, cu tot ce

LUMEA CREDINTEI/ iunie2017

 INTERVIU

fbcusem eu, cu toate... nu mai zic ce.pe

urmd, c6nd m-am dus sd md impdrtdqesc
prima datd, nu am putut sI mi impdrtlgesc,
mr-a venrt rdu, cd nu md l5sa5la rdu - gi po-
vestesc asta la oamenii care nu se impdrt[-
gesc.Ca si vede{i ce inseamnddiavolul! Md
ppropilm de... Mi-a venit rdu. M-au dus pe
bra[e afafi, qi m-am intors gi m-am impittliit.
$. dgua oar6,la fel, de abia... dar mai pu1in.
Fizic md atacaupur gi simplu, atac direct,
scipau pradd important5...Sauimi era rdu in
biserici. Ii ziceam Corinei: ,,M6, mi-e r5u".
Zice: ,,Dupi Sfintele Daruri vei vedea cI te
refaci". $i aia era.
Nu gti{i cd mulJi nu stau la bisericd?Zic:
,,Mi-e rdu, nu suport si stauin bisericd,'.,,p6i
rezistd, domnule, cd aga e la inceput, te ispi-
tegtedla r5u sd nu stai!".
*tscc*nff*t,#aie.
$i pdrintele Sofian mi-a spusa$a:,,R6'vna
dumneavoastrdv-a salvat". Rdrma.Deci. eu
am zis: Domnule, dac[ am intrat, acum ire-
buie sErdmdnaici.
Pdriatele Sofian m-a schimbat total. [...]
*ar <ecar5tiave:li** I,a!ia=:*s<*tp* p6*ar:*-
*eScf,a+?
5l-52 de ani, eram om in toati firea. tre-
cuti de prima tineretre.[...1
gE*ll rr*p*r* r&*dup*Silvi*fi**u delp4* d* a*i, LaatelierulSilvieiRadudin stradapanqrati,am putut
** sp*eer*? admiraportretulpirinteluiGhelasie de la Frdsinei.
unadintrecelemairecente lucrdri
aleartistei
Nu, Doamne fereqte! imi pare at6t de rdu
cb nu m-am trezitmaideweme, imi pare at6t
de rdu - qi imi pare bine cd imi pare idu, adi-
c[ faptul c[ imi pare bine c[ imipare rdu este lui {e {qrani rom6ni - c5 ii spuneam gi domnu-
Hiulicd: ,,Eu suirt ldrancd, domnule Hd-
cAgtigul pe care mi l-a oferit p[iintele Sofi- ulic6". ,,Tu nu egti
{iranc6". ,,Domnule Hiu-
aq. Qupd aia am avut gi gansasd fiu la pdrin- lic[, eu m[ simt
ldrancd,,cI sunt din neamul
tele lrineu, care e un duhovnic aspru, foar- lui Oprea de la Sibiu". Pentru mine
dsta mi
te aspru.[...] s_9pare cel mai frumos titlu de noblete, s6 fii
S+ri$ a:1cdrcr*r:*as*asgr6
crye:s-asimtits*iffiEfu** dintr-un neam de JSraniqi sI te mai cheme
re*!AfostFru$p$ftrtdecfftufE ina*t+,ffircttu3 gi Oprea...E minunat. Oprea e un nume care
Nu. Am avut qansaasta - aici m-a aiu- tradtazdgi esteclar cd sunt din neamulOprea.
tat Dumnezeu pe mine... Cd gi acum md acolo vine tot, ca pdndla urmd strdmoqii
gdndeamla allii - cd m-am gdndit la al1ii, Pe dia igi spun cumva cuvdntul.[...]
intr-adevdr, in wemea comuniimului. Fap-tui {uru*f*$ pr*rcaaf s*tlprtru**em*waii pecar*
<fu*p,
ci md gAndeamla al1ii...m-a ajutat Dunine- *$ *aere*-*?
zeu cd nici nu am frcut compromisuri. Nefb- Noi mergeam la Vama Veche, lucram: eu
cdnd compromisuri in artd, lucrurile se lea- pictam gi Gorduz scu$ta pe malul m[rii.
Eu
c5.t...1 aveammaqindgi luam prietenii in masin[ si
Pe dindunku eu eram construitd bine, ii duceam[a bisericdduminica. Nu eram incd
eram... cum sd spun, eram generaJii?ntregi la pirintele Sofian, dar se
5tia cd duminica
64 lunie 2O17/ LLTMEA CREDINTET wwlumea(redintei.com
 adunam9i femei din sat,gi prietene,ca sI fim
cinci in maqinl saupatru, cdli reuqeamsi pd-
cdlesc.-.de pe plajd, cd dilalli stdteaupe plajd
duminica. SambetAeu am fost pe plaja, unde
nu stdteamdecdt o ord, ftceam gimnasticd,
fbceampu(ind plajd, dupl aia mlduceam sd
lucrez. Mie mi se pare cd in vremea comu-
nismului nu ai voie sd te odihnegti, adic6 mi
se p6reao chestie...Foarte interesant.Vedeti,
tot de la laran imi vine sentimentuldatori-
ei. tdranul are concediu, domnule?Are va-
canld? Ce e aia? Sd md duc eu o luni qi ju-
mdtate... Stlteam la Vama. cd ne convenea.
era superb.Aveam o casdfrumoasd,unde in
fa{d era grSdina, in spateaveam cameranoas-
trd cu p[m6nt pe jos, fgarte frumoasd qi 16-
coroasd,o splendoare.In fal5 ne pusesemo
prelatS,ne-o fbcusem noi din metal frumos.
Em am fost un om cu spirit practic - tot \6-
ranul, laranul care trebuie sd isi facd tot cu
mdnalui. Vedelica qi sculptura... Nu spunea{i
dumneavoastrdde omul care mdnfuiegteprin
lut, saunu qtiu cum ali spus...Foarte frumos,
mi-a pldcut foarte mult. gi Estae adevdrul.
A{i ar,ut,ati simtit...adicapdmdntul.vede{i?
Totul e legat de pdm6nt qi de 1iran, de aco-
1ovine tot-tot ce v-a dat Dumnezeu.De aco-
lo vine, de la acegtildrani obignuiti 9i nefe-
ricili - to!i; qi ardelenii au fost obignui{i, 9i
www.lumea(redintei.(om
muntenii, qi moldovenii, $i toli. Cdafi\dran
nu e simplu, dar e gi o mare bucurie. T6ranii
erau curafi, oameni care muncescpentru ei
gi pentru familia 1or.Ei desfideau comertul
sau toate lucrurile astea,nu existaagaceva,
era ruqine sd faci come4... cd de-aia evreii
se bdgau gi vindeau, aveau cArciumi in stra-
d5, pentru cd Jiranul nu ftcea comer\, ldra-
nul trdia el din ce fdcea. El iqi frcea opinca,
el iqi {bceatotul din m6inile lui...
Ne duceam la Vama Veche cu masina si
mergeam la biseric[ la Limanu. Preotul de
acolo mi-a zis: ,,Doamnd,eu ag wea grozav
sd schimb porfile asteala bisericd,sd fac ceva
pentru po4i". $i eu ii spun: ,,Pdrinte,hai si
vd ajut eu. Uite ce faceti, dumneavoastrdfa-
celi uqile gi eu fac nigte reliefuri in bronz". ii
spun lui Horia Bernea:,,Uite, m-am gdndit sd
fac Sf6ntaTreime gi niqte sfinfi". Eu nu gtiam
cd in Ortodoxie nu se figureazdTatdl. L-am
fbcut pe Dumnezeu Tat5l gi Dumnezeu Fiul.
$i Horia imi zice: ,,8d, tu egti proastd.Tu nu
qtii cd...". Am in{eles,bun. Gata, e in ordine.
M[ duc la pdrintele Sofian gi spun:,,P5rinte,
cum si fac eu aqaceva?".,,Sepoatefaceaga:
Sf. Nicolae gi cei trei ierarhi.Vasile,Grigore
gi Ioan, pazniclibisericii, qi sus Sf. Treime".
f*art*f*"erm*a,
6**ffi*rera*s+.
$i vin la atelier qi dintr-o datd am avut ca
LUNdtA Cfr.l:&lFlf [:l / iunie2ot 7
 II{TERVIU

o vedenie:l-am vdzut pe Sf. Nicolae, carea

cobordt...Tata,fiind Nicolae,noi aveamacasi
o icoandcu Sf. Nicolae, pe caream dat-o Mi-
tr-opolitului Nifon, gi mai am o cruce super_
bd, fhcutdtot de tata pentru familia noaira.
Domnule,parcdcoboiade acolo Sf. Nicolae,
adicd asta a fost prima mea lucrare in lesdtu-
rd cu biserica.Auzi, ce frumos! Asa am ince-
put, prima mea lucrarepentru bisericd, a fost
penffu Vama Veche,unde am fhcut reliefuri-
le - am poze cu ele, sunt foarte frumoase.pd_
rintele rddea gi zicea: ,,Doamnd,eu sunt din
Ardeal. dumneavoastrdsuntegide la Bucureqti
gi dgtiade aici... Eu vin cu pozele,,...A fdc;t
pozeleundevala Mangalia,Ia gantierulnaval,
el a pldfit tot. $i a rugat din sat sd vind oame_
nii sd il ajute sd dea aleajos din camion.A
dat el din banii lui, pdrintele.gi zice: ,,Agtia
de alct rucrnu voiau sd md ajute,doamnd,vd
da{i.seama?". Dupn slujbdfhcea...Veneau!d-
ranii...femeile,ca barba1ii... cdndtreceamLu
la bisericd,bdrba{ii erau'in cdrciumdcu vod-
ca. Groaznicl Sd gti{i c6 nu eraulipoveni, erau
romAnisadea...Aqa, qi femeile aduceaufoarte
_multeprinoase la bisericd qi pdrintele striga:
,,Unde e doamna mea?". Eu-eram..doanila Aga a fost prima lucrarepentrubisericd.
tur Md striga gi imi dddeac6te un pepene, legati de spafiul sacru,
lui".
de sfintenie...
c6tecevace gtia
c6te.ceva stia cd
c5 imi face
fnceplicere,
nlicere r-;
imi i;,1^"
aaaea
roqii qi chestiide genul Asta.fmi dddeaprinoa-
se din asteagi mi duceamcu daruri acasd...

iunie 2017 / LUN'1EA {lRUIlI}'iTi:l

www.l umeacredintei.com
 SIOP.CADRU

Artigtiictitoridin JaraSf$nti
Lucramde zor,in atelierul ei,la carteade interviuricu silviaRadu{un
aoevarat regalmemorialistic giduhovnicesc), cdnddeodatdmd anun-
1a,fdrdinti-oducere:,,vreau si organizero **poiiti- i .Lr"irif"ll"r"ri
artigtircmini,carearecascopsir6ngerea de fonduripentrui*o.rirrio"
reamdnistiriiromine;tidinValealordanului'i,,Foarte binu,:.i.,,p*uo*
.:" y''''automatism, firi s6ma gandescla faptulcdaceastd femeiehota-
rarai'eu$ettesii tacStot ceeace igipropune,cu un entuziasm debordant
).' .: Institur.ut
CutturatRomin va gizdui aceasti
:i.:TT,g,"r: i.t,y,i"lt?,
* evident, f6rdv6nzare,
"*q.o{'!je impunitor ci numai cu expunerea lucrSrilor la
din Ateeajtgx.aldru :e. iarcdnd primesc si afisul
::.:yl,[::r]-,o teofanie
o-xpozrtre; in piatri ;iduh. si reinviemmsnistireaoito_
doxi romaneased de ta roidan!"l, rearizez c; ruciuiio.*r;;;;;te*oo,
A u binecuvdntareapd- Sinaitul,cel carea fost ani de de alte cdtevamdndstirior-
I rintelui Patriarh Da- zile superiorulAgezdminte- todoxe - intr-o zon6 ,,a ni-
\-/ niel, la vernisaiulex- lor Romdnegtidin Jara Sfhn- mdnui", minatd acum ani de
poziliei din data de 19 mai td. Astfel, am affat din sursl zile de affnata israeliani, in
a vorbit cu multl insufleli- sigurl povesteaacesteivetre urma crdncenului rdzboi din
re Episcopul-vicar Ieronim de rug6ciune, aflatd,- aldturi 1967.Nimeni nu inbd in acel

ry

E. :
=

www.lumeacredintei.com
LUL1EACRIDINTEI / iunie2Ot7 67
 STOP-CADRU

Irinciuc, Felicia Ionescu,

Luci an Li ci u, N i col eta Li -
ciu Grivincea.Petru Lucaci,
Viorel Marginean, Olga Mo-
rarescu Marginean, Manuel
Mdndstireanu,GeorgeMir-
cea, Mi rcea R oman. A l e-
xandru Papuc, Horea pas-
tina. Sandu Pdsat.Dragos
Pdtragcu, $tefan pristavu,
C armen P oenaru, Fl ori ca
fpyelda, Dionis Puqculd,
Silvia Radu.EugenRaporto-
ru, Andrei Rosetti.Constan-
tin Rusu, Neculai pldura-
ru, Mihai SArbulescu,Sorin
perlmetru controlat de ar_ Jeno Bartos, Zamfira Bdrnr, Scurtulescu, Ioana
matA.aflat in imediatapro- $etran,
Il i e Bo c a , C i p r i an B odea, Silvia Tiperciuc, Constantin
ximitate a locului unde S-a Mihai Bojin, Dan Covatd- Tofan. Vasile Tolan. Danie-
botezat Mdntuitorul nostru. ru, Gheorghe CaruJiu, Flo- Ia Jurcanu, Bogdan Vlddu-
iar in prezentse fac demer- rin Ciubotaru,CosmaDumi- tr[, Beti Vervega, Gheorghe
suri pentru opera{iunile de tru, Dan Gherman. Dimitrie Zdmescu.
deminare. Banii pentru a- Grigoraq, Valeriu Goncea- Expozilia a fost deschi-
! - eas t ac om ple ri o p e ra l i u - riuc, Constantin Flondor, Iri- sd p6nd pe 23 ma| insi con-
ne nu sunt toarte mul1i (cd_ na Florescu,Cosmin Frunteg, tul deschisprimegtedonaEii
teva sute de mii de dolari). George Hristea, Gheorghe Ia orice ori gi la orice datd.
insdnimeni nu s-a inshesuit Iacob, Viorica Iacob. Anca {R.B.)
pdndacumla donalii.-Aga c6
Silvia Radu i-a convins ides-
rul de.uqor.si recunoaqtem)
pe artigti si doneze lucrdri-
le pentruacestnobil scop.$i
as lac u at dtm ai mu l t c u c d t
Preasfinlitul Ieronim ne-a ?n-
credinpt cd,,rom6niiau cele
mai frumoaseedificii in Tara
Sfrinta"...
in deschiderea expozili-
e i, pe l6ngaE pi s c o pE i S i l -
v ia Radu, a lua t c u v 6 n tu l ,
foane inspiratgi doct, criti-
cul de artA Doina Mandru.
c ar e a s pus c d a c e a s t6e x -
pozilie poatefi ..un adevdrat
nucleu al unui extraordinar
muzeu de artl contempora-
nd romdneascd".
IatI gi lista celor care au
expus:DacianAndone. Ghe-
orghe I. Anghel, IonAnghel,

iunie2ol7 /l.Ui{t-A {,tRtDlN tl]l

wwwlumea(redintei.(om
 PUI-SUI.
VREMII

Norduliti cere
tributul de copii
Freasfinlitui
Firintexpiseopiviacarie Drxgnial Fpiseopiei ortado-
xe Rom*nea Furopeide r,rorda ryrersluni:: r*ai :or i, ?*Tunnp*r*,
Finianda,
p*ntrua o frrt*riserfl*te;te
pe camelia-Mihaela srniea!i,
rnarnar*m*ne5ai cSreieopliaufostluagide proteclia copiluiui.

J erarhul roman a incu-

I rajar-ope femeia indu_
I .reratd,rugdndu-sepen_
tru izbdvireadin necazuria
familiei sale gi pentrucopi-
i i sd i . Johan- M ilai s i M a -
ria-Alexandra.pdrinteie Eni-
scop Macarie a indernnai-o
pe mami si iqi puna nadej-
dea in Hristos ii in vtaiia
D o mn u lui, adui6nd am i n -
te de cazuri similare care,
in cele din urm6, au alut un
deznodSm6ntpozitiv. De a-
semenea,ierarhul a apreciat
c5 recentele manifestafii de
solidarizare cu Camelia-Mi-
haela Smical6nu vor rdmdne
fdrS ecou. ,,Nu trebuie aban-
donati lupragi nici pierdurd
nddejdea,ci inmullitd rugd-
clunea $l contmuate,pe toate
cdile, demersurilede reme-
diere a situatriei",a transmis
Preasfinlitul Macarie.
De la inceput, preasfin-
litu l Ep i s c op' M ac ar ie s -a
imp l i ca t in c az ul Cam e l i -
ei-Mihaela Smicald, ofe-
rind. impreuni cu pastorilii
sii. din Scandinavia, asistenid
duhovniceascdsi materiali.
In paralel, noi, la Bu-
cureqti, am manifestat oas-
nic. chiarde Sfin1iiimpiraji
Constantin gi Elena, iir fatb
ambasadei Finlandei.CAtiva

{-LjMEACREDTNT]:{i iunie2Ot7 6s
PUTSUT
VREMII
jandarmi au asigurat ordi-
nea in fala a douS-trei sute
de creqtini, insi cei prezen\i
erau atdt de civiliza{i incdt
n u a fo s t n e v o i e de ni ci o
intervenfie. Printre cunos-
culii pe care i-am intdlnit
acolo: Victor Roncea, Iuli-
an Capsali cu solia qi o par-
te din copii, Rafael Udrig-
te. copii ai familiei Laurian
;i Iu l i a T o ta . E drept, noi
iunie 2017 / LLII,IEA CRtDINTtt
Zf mai stradaAiina, pe
careseafli Ambasada -
Finlandeila Bucuregti,
s-aanimat...
am plecat dupS o jumltate
de o16, poate intre timp au
mai venit qi al1ii, insd ges-
tui de solidaritate e cel care
conleazd,.Gest care i-a fbcut
pe unii participanJisd pl6n-
ga ra proprru pentru soar-
ta acelor copii. E clar, trd,-
im ?ntr-o lume care a luat-o
complet raznal
RdzvanBUCUROIU
www.lumea<redintei.com
 lr

www.lumeacredintei.com
ILli\.19A C'RtstltNTlrI/ iunie20t 7
 ffiffi*ds*
s
$mffi#tr#reaxE
eeesu:l c*rarnigtilor n::*sc*ritin"lpui?n poveSti giamintiri, tn speranla
'il'l
;ifnumcs, in sirnb*lgi eredin{5. cur*nd,ne vorl"?
bucura priv[-
nif*, admin&nd, ian*4azar&,minunS$iile realizate
er.:sirrr!est*tic,
bucurrie ;i ing*niczitate, n'l*r:S sigurdgisufletcutrat, em*gie;ihan.
Nncur*nd,"T?rguN de Ceramice COCO$UL Df HURIXigiva des-
chideportile,lisAndvieit*toriisi pdgease* petir6n'lulde visa!
arteipopulane e&nd?in perioada
*!tene;ti... ?-4,iunie2*'!7"
Vi ivrvits5-ieunoegte{i acunr,prin interviulpe careafflavutpl&ce-
reade a-lreai!za, pe tineriiru:a*gtr? eenamigtl
MARIA-D'A,\JA p*pfgelJ
;! l*hl-6,&BR!f L DOAARLJ dir: lscailtate*h.loreeu,judefa;lVSleea.
Hr-+lsp*e#e
Fi*sre. ac*Fsxn**
i*';i+!*.ir i++eaa;l
;*+r&*f*1 ealpilr*
+e3*earr,.:&!
Eile*s.*i* p*{i+pr***este
:+';rd:li;;:**in{E:*41$F{}+}g:il*?r+t.v-.#f
*
=i=::1-1+rl i:*:l*tie l+ri+t+ +
'
':+:+ad:=
' :I.i"n \C'!dnr-r;r:y . iFci r"
i+*r*;if*<?cii*qtl-ei**fe**aeip.*s*i
:;lr* al* rec*3
O intAmplarefrumoasda
frcut ca eu sd cunosc acest
meqtegugin anul 1998.Am
ar,ut privilegiul ca mentorul
meu si fie unul dintre cei mai
buni ceramisti din Horezu,
Sorin Giubega. Apoi m-au
ajutat sd md perfeclionez qi
sd creeztot mai multe mode-
Ie cei din familia Bdscu Ghe-
orghe.[...]
r ! r n- q: r1.,, q;;,"6
!- 1! . , y """. . X,

l,- " '" i lr 14; s p q , {. " d

" lilt "

:r'ritiif4xe;?::gac#il!"fs#r**l,+i
e+.t[{:.
iiier,ffi?cl{,
tes{r*arort**{rclcFugar}l
Satisfactii ai atunci c6nd
ceva creat de tine iese foar- atunci c6nd ili doreqtica pro- achizi[ioneazi produsele un
te bine qi cdnd lucrdrile tale dusele tale sd fie de calitate plus de siguranfd.
sunt gi cdutate. In ziua de qi sd se poatd folosi in orice .,;.; ." :. . , rF& , u t !
' . -" ' i
astdzi,exist[ materiale cera- gospoddrie,meritS!Am adus r+*i *ll+ g::++:*nt3
mice care ne scutescmunca pe piafd ceramicdecologi- Lucrez alAturi de Ion-Ga-
de a umbla in ciutarea lor, cd, chiar folosim un small briel Dogaru, avem un ate-
dar costl destul de mult, nu ecologic, pigmenli ecolo- l i er i n oragul H orezu, si -
suntchiaratdtde ieftine.Insd gici, care le dau celor ce ne tuat pe strada Constantin
iunie 2017 / ILI&IEA CREDINTIl www.lumeaGredintei.com
Brdncoveanu3. Aici putem fi p ra c ti c [m mo d e l e qi casei.PeSteleeste simbolul
gdsili in fiecarezi. Ne-am cu- iimboluri tradi{ionale, la credinlei.P omul vieYiisimbo-
noscu! in urmd cu ceva ani, care nu renunldm, ci Pe care lizeazd perpetuarea,regene-
el suslinAndu-mi dorinla de le perpetudm, chiar dacd rarea, este simbolul tinere{ii
a lucra ceramici intr-un stil re p ro d u c e m . i n i m a g ini fbra bdtraneleqi al vielii ftrd
nou, creativ. Aqa am pus ba- a ti i g d to a re , q i p a g i n i al e de moarte.Soareleestesim-
zele propriei noastreafaceri. povegtilorcopilarieinoastre. bolulvietii si albucuriei. Se-
Rdig?FE p*guiar*iseutt }'n p a s tra n dp a ti n a ti mP u l ui :
*6:r$ii:titi cretul meqterilor olari de la
vr'eur*
f*il? ,,Capracu trei iezi", ,,Pungufa Horezu tocmai acestaeste:
Nu, din pScate! cu doi bani", ,,Pdcald",,,Pu- pentru a fi bun, trebuie sb fii
*gi+ur*9 prta**9$rt'En ad;r' pdza din tei" etc. Simbolu-
**d*.eE agerca qi cocoqul, iscusit ca
*epeeigi9i**?
6:*r{9u+r, {*a'x;*tid+it*mi9 rile tradi{ionale pe care le qarpele,rlbddtor ca peqtele.
i;t*t*.$teita,e**i+?
csa**ffar?i practiclm svnt: coco;ul de [...] Se spune cd ,,povestea
Am mers qi mergem, cu Hurez - emblemaceramicii ceramicii de Hurez este po-
produsele noastre, la tdr- noasfre-, potambila, sPirala vestea unui bulgire umil de
guri gi expozilii, fbcdnd viefii, crucea, qarpele,p e;tele, p[m6nt, rostogolit ca-n bas-
demonstralii cu roata ola- pomul vielii, soarele.Coco;ul me de cdteva ori gi trans-
rului. Avem ;i o pagind pe estesimbolul izbAnzii luminii format in F6t-Frumos - vas
Facebook:,,CeramicdDia- impotriva intunericului, este insufle{it -, ce cunoaqteeli-
na si Gabriel".A$a, dorito- simbolul reinvierii qi al ne- xirul tinerefii fbr5 bdtrdnele".
rii ne pot vedea creafiile, ne muririi sufletului, al birbdfiei, Haide.tisi-l cunoagteliqi alt-
pot contactamai uqor, avdnd al virilitd;ii qi al vitalita{iipo- fel pe Fdt-Frumos!Haideli la
in vederecd foartemulte per- porului rom6n. Spirala vielii Horezu! P6n[ atunci, zile se-
soaneau cont oe acestsite de iste simbolul continuitalii ;i nine s5 aveli qi multe bucwii!
socializare.Dbritorii pot co- infinitului. Crucea este sim-
manda chiar qi produse per- bolul credin{ei qi al protej[- A consemnat
sonalizate.[...] rii Tainelor Sfinte. $arpele Prof.NicoletaEnculescu,
{urrrv"*{ir*rac*r*x* piet*r*t este cunosc[torul binelui $coalagimnazial5
In r ealizarea desenelor, qi al rdului, este apdrbtorul nr.150-B ucuresti

www.lumeacredintei,com LtJl\{EACILEDINTEI/ iunie2017


Ioan Pefelcanu (Aiud -
Alba): Nedumerireadvs. -
ce pdine s-a folosit la Cina
cea de Taind - nu e foar-
te intemeiat[. Nu putem qti
cu certitudine absoluti toa-
te detaliile (cum era p6i-
nea, cum era vinul etc.), dar
e mai mult decdt probabil
cd Iisus gi apostolii au con-
sumat atunci pdine nedos-
pitd (azime, matzot), deci
fbrd drojdie, cici aceasta
era in traditia Paqtelui evre-
iesc (numit qi Sdrbdtoarea
Azimilor, Hag Ha Matzot,
care aminteqte de ieqirea
din Egipt, cAndevreii, grd-
bili in fuga lor, nu au avut
timp pentru dospirea alua-
rului), perpetuatdliturgic gi
de cregtinii catolici (creqtinii
ortodocqifolosescpdine dos-
pitd, fiecareurmdndu-gipro-
pria tradilie). Deci nu 6 Cazul
sd faceli imputdri autoa-
rei articolului .,Sdptdmdna
- dor - se vor regdsi , mai
ffi-trf
l printre sfinlii martiri/mu-
iunie 2017 / t.,l;:"'!i:. t. L_l( lllir\
Patimilor..."(LC 165,p. 35),
pentru cd ceea ce scrie are
acoperire.
Cdt despre greqelile ,,de
exprimare qi ortografie" care
vd deranjeazd.generic in pre-
sa scrisd de dupd 1989, ele
constituie o realitate tristd,
pe care facem cu tolii efor-
tul sEo inzustlm.
G e o rg e ta Voi nea
(Bra s o v ): N e bucurdm
cd vd avem printre citito-
rii constanli qi vd suntem
recunoscitori cd nu prididili
sI vd rugali qi pentru noi.
In c e p ri v e q te tema
d e l i n u l i l o r p o l i ti ci di n
vremea comunismului ateu,
tratarea ei nu inseamn[
nicidecum weo confuzie in-
tre politic qi religios. Toli
delinulii politici ai perioadei
1948-1964(anii cei mai gro-
znici ai terorii comuniste)
sunt eroi nafionali, dar nu
toli au, desigur,dimensiunea
l l: r
credinla 1or, iar noi despre
acegtiascriem cu precddere,
iar Patriarhia Romdnb oe
ace$tiai-a avut in vedere
cdnd a decretat anul in
curs ,,An comemorativ al
apdrdtorilor Ortodoxiei in
timpul comunismului" (fie
cd e vorba de reprezentanli
ai clerului, fie cd e vorba de
reprezentan{i ai laicatului).
Probabil cd unii dintre ei -
care nici nu au fbcut pro-
priu-zis politicd, aqacum e
cazul lui Arsenie Boca sau
cel al lui Daniil Sandu Tu-
devreme sau mai tdrziu,
cenici ai sinaxarului rom6-
nesc. Dar gi unii dintre cei
care au fScut gi politici
s-au indl{at la o inaltd triire
cregtin[, depdgind conjunc-
turalul angajdrii ideologice
qi murind mdrturisindu-L
pe H ri stos qi ordi nea
dumnezeaiascdCrucii, aqa
cum a fost cazul lui Vale-
riu Gafencu. de mulli gi cu
toatl indrept5lirea supran-
umit,,sfAntul inchisorilor".
www.lumeacredintei.com
 BA'IL,I.CA AGENTIADE PELERINAJE
''BASILICATRAVEL''

Agenlia de pelerinajeBasilicaTravel vi inviti sd participafi la

un pelerinaj nou in lara SfAntd,intitulat "Trei zile in Israel,,in
care aveti prilejul si inillafi rugiciuni gi si meditagi ir locurile
pe care a pegit Mantuitorul Iisus Hristos: BisericaNagterii
Domnului de la Betleem, Biserica SfAntul Arhanghel Gavriil
din Nazaret, Ministirea Ortodoxi de pe Muntele Tabor, RAuI
Iordan, Calea Crucii, Biserica SfAntului Morman! Golgota,
Gridina Ghetsimani, Hozeva - Mindstirea SfAntul Gheorghe
(moagteleSfAntului Ioan Iacob RomAnul).

Vd invitim sXparticipafi la un pelerinaj in lara SfAnti de 4 zile

Ei 3 nopfi, la un tarif promotional. Printre locurile in carene
vom inchina, menlionim: Muntele Tabor, Nazare! Muntele
Fericirilor, rAul Iordary AsezimAntul RomAnescde la Ierihorl
Hozeva, Mdndstirea SfAntul Gheorghe,BisericaOrtodoxi a
Naqterii Domnului din Betleem,CetateaIerusalimului,
Muntele Sion"Muntele Mdslinilor, Mlnistirea Pater Noster,
Grddina Ghetsimani, mormAntul Maicii Domnului, Drumul
Crucii, Golgot4 SfAntul MormAnt qi Bisericainvierii.

BUCUREqTI - BASILICA TRAVEL: Str. Doamnei, Nr. 20,Tel./fax: +4021.315.35.03

,Mobil:074I.260.424
Email: office@basilic4travel.ro, prograur: 09.00_17.00
BUCURESTI - CENTRUL KRETZULESCU: Calea Victoriei, Nr. 45,Tel,/fax: +4O2t.3tg,g7.4S
Email: patriarhia_pelerinaje@yahoo.com, program: 09.00- 17.00
BUCURE9TI - CENTRUL UNIREA: B-dul Comeliu Coposu, Nr. 1d,TeLtlaxz+A12L337.48.13
Email: pelerinaje_unirea@yahoo.com,prograrn: 10.00- 1E.00
BUCURESTI- CENTRUL-TITAN: Str. Stelian Mihale,Nr.l4,Tel.lfoc+4021.345.1L.41
Email: titan@basilicatravel.ro,program: 09.00- 17.00
BUCURESTI - CENTRUL ICOANEI: Str. Icoanei, Nr. 12 (biserica lcoanei), Tel.: +4021.210.55.03
Email: pelerinaje.icoanei@yahoo.com,program: 09.00- 17.00
BUCURESTI - CENTRUL ENESCU: Calea Victoriei, Nr. 202,Tel.:+402L.313.74.86
program: 09.00 17,00
Email: pelerinaje.enescu@5rahoo.ro, -
BUcuREqrI - CENTRUL coLINA BUCURIEI: B-dul Regina Maria, Nr. 1, Tel.: +4021,g5l..2G.24
EnaiL pelerinaj e@basilicatravel.ro,program: 10.00- 1g.00
BUCUREFTI - CENTRUL DE INFORMARE PELERINAJE: B-dul I.c. Britianu, Nr. 12
Tel.ltax: +402L.310.20.03,
Email: infopelerinaj@yahoo.com, pROGRAM: 08.00 - 1G.00
PLOIESTI - CENTRUL ,,SF.IOAN IACOB,,: Str. Republicii, Nr. 171,Tel.: +40244,544.8t4
Enail:ploiesti@basilicatravel.ro,program:09.00-17.00
f:t
www.pelerinaj.ro I I neterina;e nasilica Tlavel wwwbasilicatravel.ro
 BAn+!St AGENTIADE PELERINAJE
''BASILIGATRAVEL''

VA invitim sd participag la un nou pelerinaj in lara SfanH de

7 zde sj 6 nop$, cu trecere pe la cele mai importante obiective:
Lod Muntele Tabor, Nazaretfu Muntele Mislinilor,
MormAntul Maicii Domnului, Ierusalim, Muntele Sioru
Grddina Ghetsimani, Drumul Crucii, Golgota Sfantul
Mormant qi Biserica invierii, Ierihory Hozeva, Mindstirea
Sfantul Gheorghe, rAul Iordan, Biserica ortodoxi a Naqterii
Domnului din Betleem gi Biserica Nagterii SfAntului Ioan
Botezitorul din Ein Karem.

Agenlia de Pelerinaje "Basilica Travel" vd inviti sXparticipali

la un pelerinaj nou in Tara SfAnti gi Iordania de 5 zile, cu
trecere pe la cele mai importante obiective: Biserica SfAntul
Gheorghe din Lo4 Muntele Tabor, Cana-Galileil Muntele
Fericirilor, Petra - una din cele 7 minuni ale lumii antice qi
moderne, Mabada, Muntele Nebo, rAul Iordan, Ietihon,
Mdndstirea Dudul lui Zaheu, Betleem, Ierusalim, Muntele Sioru
Muntele Mdslinilor, Gridina Ghetsimani, DrumuI Crucii,
Golgot4 SfAntul MormAnt qi Biserica invierii.

AgenFa de Pelerinaje "Basilica Travel" vi inviti sXparticipap

la un pelerinaj norl in lrlanda. Venili in locurile unde
ftodoxia Romineasci dd mirturie despre credinti. Bisericile
Rom6negti din oraqele Waterford Cork 9i Dublin, Catedralei
SfAntul Patrik qi a Universitifii din capitala hlandei, Bunratty
Castle din Clare, piafa Eyredin gi Zidurile Medievale din
Galway sunt cAtevarepere ale pelerinajului.
BRASOV - CENTRUL .SFANTUL nRARH MCOLAE*: piafa Sfatutu! Nr. 5, Teufax 2+4026E,512.673
Email: brasov@basilicatravelro, Program: (D.00 - 17.00
srBru - cENTRrlL,sn MARE MUcENrc OPREA': str. Mitropotiei, Nr.36, Teufax: +4o26g217.t63

ARAD.CENTRI]L"SFANTULAPO"O"Offi
i:$:'JilHiffJ,:Kil:,t"tr#?.#;]'3I
Enail: arad@basilicatravelro, Program: lD.lX)' l?.1)ll
ORADEA - CENTRIIL,SI. MARE MUCEMC MINA.: Str. Ep. Roman Ciorogariu, Nr. l0
TelJfax: +40259236.03E,Smail: oradea@basilicatrNvelro, program: 119.00- l?.00
BESXIA - CENTRUL .SF. AP. PtrTRU gI PAVEL.: SIR. REPIjBLICtr, TELJFAX: +f0255.25S.135
EMAIL: resita@basilicatravel.ro, PS.OGRAM: lD.lXl - l7.lXl
www.pelerinaj.ro Jll"r"*","1:ff-frtr www.besilicatrevelno
 BA$LrCA ''BASILICATRAVEL"
AGENTIADE PELERINAJE

Mulli pelerini romAni au evlavie pentru a se inchina in locurile

de nevoinfi ale unor sfinfi din Grecia. Pentru a rbspunde
solicitirilor, Agenfia,,Basilica Travel" organizeazApelerinajela
Tesalonicpe urmele SfAntului Dimitrie, in insula Eghina la
moagteleSfAntului Nectarie,in insula Evia la moaqtele
SfAntului Ioan Rusul, la moagteleSfAntului Efrem cel Nou de la
Ministirea Nea Makri, la Ministirea SfAntaParaschevidin
ValeaTembi, la moaqteleSfAntului Cuvios David, precum qi la
Complexul Monastic Meteora.

Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" vi inviti si participali

la un pelerinaj in Macedonia, Albania, Muntenegru, Croafia qi
Serbia. Pelerinii se vor inchina in locaguri sfinte din Skopje
Ohrid qi Belgrad qivor vizilaunele din celemai importante
obiective spirituale Ei culturale. BisericaSfAntaSofia din Ofuid,
Catedrala invierea Domnului din Tirana, Mdnhstirea Cetin'ie
din Muntenegru, oragul vechi Dubrovnic din Croafi4
Catedrala SfAntul Savadin Belgrad, sunt cAtevarepere ale
pelerinajului.

Agenfia de Pelerinaje "BasilicaTraveI" vA nvitil sb participafi

la un pelerinaj in Greci4 Italia gi Ungaria. in cele9 zile ne vom
inchina in Biserica SfAntul Dimitrie, Catedrala Mitropolitani
din Salonig Complexul Monastic Meteor4 BisericaSfAntul
Spiridon din Insula Corfu gi BisericaSfAntul Nicolae din Bari.
De asemene4 se vor vizila mai multe obiective culfurale gi
istorice din Roma, Yaticart, Piata San Pietro, Napoli, Florenta,
Venelia gi Budapesta.
GALATI - CENTRUL,,SFANTUL APOSTOL ANDREI": STR ION CREANGA NR t3,TEL.lFAXt +40236.411.814
EMAIL: galati@basilicatravel.ro, PROGRAMT 09.00 - 17.00
BRAILA - CENTRUL IOAII CASIAN': PIATA DOROBANTI, NR 3, TEL,IFIiX: +40239.649.907
"SFANTUL EMAIL: bra,ilr@b^eilic travelro, PROGRAM: 09,00- 17,00
BACAU - CENTRUL ,,SFANTUL ANTIPA': STR 9 MAI, I{R 4E,TEL,IFAXI +40234.533.829
EMAIL: bacau@barilicatravel.ro, PROGRAM: 09.00 - 17,00
SUCEAVA- CENTRUL .SF. IOAII CEL NOU": CALEA UNIRII, NR. 22, fiL./FAX2 +40230,235,337
EMAIL: ruceava@basilicatravel.ronPROGRAM: 09.00 - 17,00
CRAIOVA - CENTRITL MCODIM": STR ROMAIN ROLLAND, NR. 4, TEL.IFAX: +4025r.412.477
"SFANTI'L EMAIL: craiova@basilicatravelro' PROGRAM: 09.00 - 17.00
11l
www.pelerinaj.ro I I Pelerinale Basilica Travel rfww.basllicatrryet.ro
Cnlmd
ffftef;*kn*?ilffit.i
Mult maisimplu:trimiteliun simplusms5ivdabonafi,la numirul 7575valabilin
reteleleVodafone,OrangegiTelekom,cu textul LCinsofitde nume,prenume9iadresa
completd.

LumeaCredinfeiSRL[societatea
Beneficiar:5C CUI3015"1757,
careediteazdrevista],
Cont RO
IBAN: 95 INGB00009999 02997374 deschis la INGBank

Dupi efectuarea plifii prinordinde platd/mandat po;tal,o copiea documentului

de plati trebuietrimisdimpreundcu datelepersonale giadresade livrare[nume,prenu-
me,numdrdetelefon,e-mail,adresa completd] prine-mail(mariana.hanganuElumeacre-
dintei.com),prinfax:(OO4)03"1.422.84.23
sau prin pogtd/firmide curieratpe adresaOficiul
poqtal20,Bucuregti, cdsulapogtalS08,cu precizarea,,Abonament LumeaCredin[ei".
 scgtrJ#R
{qffifltr9 8fl4
*rus#ffi
{ftH? sicomplexulde manastiri bizantinede la Mystras.
Perioada:08 (10zile) Kythiraeste o insula cu o atmosferirelaxantd,spe-
- U lulie2017 cificareceasci, cu o arhitecturiveneliani,prezen-
PretSPEC|AIpentrufosticlienti
aiagentiei: tain specialin capitalaChora.Peundealmaisusde
600Vpers Choraseafldun vechicastel,ce oferi o vederemF
Pretstandard: nunati la MareaEgee,iarcu o plimbarein jurul in-
625Vpersoana suleiveti descoperi plajeminunate,mindstirifru-
lnsulaCretaesteo destinaliespectaculoasi
pentruoricec6litorpasionat moase9isatepescirettitradilionale.
totodatideistorie, re-
ligie,naturigisoare.lubitoriide istorie;icivilizalie Pretulinclude:transportcu autocar/minibus
vorgdsisituriarheologice givestigiide mareimpor- 3* Aer Condilionat; ferry-boat Peloponez - Kithiragi
tante,precumPalatul Kithira- Peloponez, 1 cazarecu micdejunin Salo-
din Knossos si Muzeulde Ar-
heologie,iarpeisajele nic;1 cazare cu micdejunin Patras; 1 cazare cu mic
naturale giplajelecu nisipau-
riu,precumplajade laStavros, dejun in Sparta, lahotel3*;3cazaricu micdejunin
celebra pentrufilmul
"Zorba,grecul", InsulaKithira,la hotel3*; 1 cazarecu micdejunin
nevorbucuralatot pasul.Vom vizita
celemaimarigicelemaifrumoase Nafplio; 1 cazare cu micdejunpe Riviera Olimpului,
ora5ealeCretei,
darsicelemaiimportante la hotel3*;insolitorde grup(cunoscitor de limba
bisericisimanastiri:Biseri-
cileSf.Tltus romini sigreaci).
siSf.Mar( Manastirea Arkadi,Manastirea
Preveli,
darsiManastirea
DumitrudinSalonic,
AgiaTriada,
Atena,ValeaTempi
BisericaSfantul EH{*J*5:H *ggF*?{T& ***t*
9iMeteora.
Pretulexcursieiinclude:transportcu autocar Ei*trusqJL$ i{rF&ffiF{iR
3* cu aercoditionat; 2 cazaricu micdejunin hote- ?efioada: 12- 18August 2017
luriechivalent 3* (toaleta,dus,aerconditionat); 3
cazaricu demipensiune la HotelPark2* + in He-
390 Vpersoana
raklion;2 cazari cu micdejunla HotelArkadi3* in PretSPECIAL pentrufosticlientiaiagentiei:
Chania;2 nopticroaziera pemarePireu-Heraklion si 370Vpers
Chania-Pireu in cabinecu 4 paturisitoaleta;insoti- Kefalonia esteuna dintrecelemai accesate
tor degrup(cunoscator de limbaromanasigreaca)r destinalii dintreinsulele grece,sti
datoritanumeroa-
seloratracliiexistente aici.Pelangapeisajele de o
{27={t}27 i F*FgL*F*3: gg frumusete rara,unadintrecelemaimariatracliiale
5$5gJ#g gf*r*g#L& gYT*t*$ insuleiestereprezentate de Biserica
inchinatiMai-
ciiDomnului. in fiecarean,in lunaaugus!in postul
Perioada:23 - 31lulie2017 AdormiriiMaiciiDomnului, Biserica,,Langouvarda"
Pre!:600 Vpers. esteluati cu asaltde o specieunicdde;erpi mici,
PretSPEflAL pentru fosticlienti aiagentiei: facatori de minuni,fiecareav6ndcapulinsemnat
cu o ciuce.Venilicu noigifili chiardumneavoastri
575/pers. martoriiacestei minunidumnezeiegti!
Peloponezul oferi o experient6 interesant; tu- Pretulinclude:transport cUautocar/minibus 3*
ristuluidin punctdevedereistoricsireligios, iarpe- AerConditionat; traversdre ferry-boat
Kilini- Kefalonia,
isajenaturale cu mareturcoazpefundalgilivezide Kefalonia - Lefkada; 1 cazare cumicdejunin Salonic;
citricerelaxeaza si bucuraochiituristilorde pretu- 1 cazare cumicdejunin Patras;2 caziricu micdejun
tindeni.Vom vizitaBiserica SfantulDumitrudinSalo- in Kefalonia; 1 cazare cu micdejunhotelZozas 3* in
nic,celebrul oracoldin Delphi,darsiBiserica Sfintei Kastrati; 1 cazare cumicdejunhotel3*in Serres; lnso-
Teodora dinVasta, vestitapentruminunilesavarsite titordegrup(cunoscitor delimbaromindsigreaci).

trilfr{6ft8Geffi*Fj?4#"
Suntem singura
agentiedinlari carenuanuleazi prograrn.ate.
excursiile
Deasemenea nusecilltorege noaptea cuautocarul.
lrlestaumdrturie 'particip-at
sutele
decredincio;i
care au lapelerinajele
organizate
denoi.
 Ghidultiu terapeutic
a ajunslanumirul16 fut.i
Ceamai
completi,
serioasi
gi
documentati
publicalie
deprofil

ftuti
noulnumir
cu10iunie
ladriogcurile
.
depresi
dinfaril
*tjr "i'u*etEg;
o Pitlagina,leacnepreluitinafecJiunilebrolqiceo Aloevera,Dlanta
care_vindeca omenireademiideani o Pulberea dinfloridesalcimareefectcalmantsi
antiinflamatoro Toatepreparateledinsocajuti ladrenarenIimfeio perneleumohtl
cuferigi uscatialungi insomniileo sinzieneletrateazibolidigestiu.,*,"or".
ren_ale-gireumaticeo Miiculeledela Ministirea l{erarecomanditratammtelecu
p_ulberidinplanteo Bucatepregitite<uaxultaregirugiciunela MinistireaDervent
_oBrinzeturite
ficutecurugiliunecuratilamihasftr"iviii.r ;l;;;;;;;i
TeodontSendukov:.lla<i
viatanuaraveasens,atuncidd dcndidni nuarfi nevoie,,
o