Sunteți pe pagina 1din 80

Aceasta luptd eroici, de micqorare de de sine, os0ndire de sine a omului, aceasti dezvelire salvatoarea celor ascunse ale inimii

ri

\h

i'

'

al doilea. $i aceastd intdlnire a sufletelor in Duhul Sf0nt le

Arhimandrit i* &xeqaw&esi$ry

intro rela{iede parinteqi duhovniceqti, uneqte legaturiputernice, cu qi Estevorbade o ?n fiu, cu o nevicleana adincf, dragoste Domnul. re-zidire catreDumnezeu. de naqtere duhovniceascd, o adevdratd de care ,,Chestionarul", constituie ;;;" paftea car{iiqi caresedoreqte pe catehism ofiodox, bazeazd celeZece se in acelaqi timp un elementar pe Muntete insuqiDumnezeu, Sinaide cdtre Porunci, date lui Moise poruncicare,intr-unfel, sintetizeazd, Lege. Dumnezeiasca pe cititor sa localizeze sa intrebflrilor Scopul estede a-l ajuta Ei grave, carese observd uqor, invefesd deosebeascd numaiabaterile nu multora,qi din aceash ci gi pe cele,,maipu[in grave"dupd pdrerea gi neimportante, care, nemflfturisite adunate, dar cauzdr considerate mai nu numaicd rdmdnneiertate, conduc treptatla pacate ad0nci dar Ei mai grave. Trebuie accentuat faptul ca nici un pdcat,oric0t de $rav ar fi, nu cu ne poatelipsi de impara{ia dacd-l mdfiurisim sincerd Cerurilor, pacatelor mila Nicimullimea, nu pot schimba cain{a. nicifelul noastre lui Dumnezeu, vremece le descoperim cdin[a, de cu sub epitrahilul nouflvia{a,conforma duhovnicului, hotdr0rea cu tare de a ?ncepe o voii dumnezeiesti.
e

Stare[
al SfinteiManastiri

{ssra i ru',jX

AThiMANdTit ATANASIE ANASTASIOU Starctal SfinteiMindstiri a Marii Meteora O S1hnta Mindstire Marea Meteora,2001

SPOVEDANIA indrumar
Mullumim PreacuviosuluiPdrinte Arhimandrit Alanasie, Stareyul ntei Mdndstiri Meteora, Sfi pentru bundvoinlade a ne acorda dreptul Si binecwdntarea de a publica lucrarea sa in limba romdnd.

Traduceredin limba greacdde Pr. $erbanTica

Tipdritd cu binecuv6ntarea PreaSfinfituluiPirinte GALACTION, EpiscopulAlexandrieigi Teleormanului

Redactori:ElenaMarinescu,Irina Floarea Coperta: MonaVclciov

Ca recunoStinld Preacinstililor noSlripdrinli duhovnicesti, Vrednicilor depomenire slareli ieromonahi Hariton Sarri Si Spiridon Xeno
Traducereaa l}cutd dupd originalul in limba greacd: XetpoToutcr oluf pet&voto, flpcrrrtxog o6o4y6q yrc- 16 tepo puotfpro rrlc e(opol"oyr1oroe,, roy Ag(,.p. A0aucrotou Aucroraotoo,200I.

pdrinti ieromonahi $i preacuvioSilor Glternnnos Dimakos, Ambrozie Lazaris SiAntim Dimakopoulos, care au slujit Taina Spovedanieicu ingdduinld, cu zel, cujerffire de sine,Si cu darul deosebirii Si care ne-au indrumat cu multd dragoste pe caleapocdinlei Si a vieluirii monahale Ca o datorie a rugdciunii penlru cititorii lucrdrii noaslre.

Stare{Arhimandrit Atanasie Anastasiou gi cei impreundcu noi, frafi intru Flristos

Prolog
Ca int6istdtdtor al ocrotitei de Dumnezeu mitropolii a qi Stagonelor Meteorei,vestitd pentru ansamblulmonahal al Sfintelor Meteore, cu deosebitdbucurie gi satisfacfie precuv6ntdmcartea ce vd std inainte, indrunmr de spovedanie,jertfr plind de dragostea chinoviei Marii Meteora fafl de omul contemporan,atdt de n[pdstuit astdzl Taina Shntei Spovedanii nu este numai condilie a Slintei Impdrtdgiri, ci, ca d[ruire a iertdrii pdcatelor,este in acelagitimp izvor al pdcii, mdngAiere sufletelor, dezlegaremultor greutdfi,intrarein noua viafd in Hristos,innoire 3 minfii qi dobAndire harului. a In sfintele mdndstiri ale Lithopolisului Stagonelor, precumse intdmplSgi in restul mitropoliei noastre,cu zel deosebitgi cu jertfire de sine, se slujegteTaina Sfintei Spovedaniide cdtre cercafii gi temeinicii pdrinfi, cu imbelEugatd rodire. $i aceastd ddruire in indrumareagi viafa duhovniceascd o importanfd deosebitdpentru mitroare polia noastr6,de vreme ce sfintele m[ndstiri ofbrd nu numai mdrefia sfintelor slujbe sau a arteibizantine, ci sunt totodatdbolnile ale sufletelor gi limanuri liniqtite fralilor nogtrimult intristafi.

Acest indrumar,prinos al comunitatii Sfintei Mlnf,stiri a Schimbdriila Irafda Mdntuitorului- Marea Meteora_. inspiratde har qi luminat de Duhul Slhnt, esteun ajutor de mare pref pentru duhovnici qi credincioqi, acldugdn_ du-sela bogataactivitateeditorialda mdndstirii. Pentru aceasta qi felicit din inima pe intdistatdtorul, il Arhimandrit AtanasieAnastasiou,dar gi comunitateaSfin_ tei Mdndstiria Marii Meteoragi binecuvdntez tot sufledin tul aceastdscriere folositoare de suflet gi md rog ca mdna cea tare a Domnului sd-i primeascdgi sd-i indrume la tur_ ma celor mdntuili pe cititorii sdi, pe cei carese ostenesc, qi s5-i rdspliteascdcu rdspldtireacea cereascd. infldcdrat rugdtor cdtre Dumnezeu, Mitropolit al Stagonelor Meteorelor, gi SERAFIM

Cuvflnt inainte
Binecuvdntat este Dumnezeu, Cel care ci nu voiegtemoartea,,pdcdtosului, ca pdcdtosul si se intoarcd de la calea sa gi s[ fie viu"l. Acest cuvAntprofetic, at6t de ming6ietor pentru orice om, nu mdrturisegtenumai multa mild gi nesfdrgitaindurare a lui Dumnezeu, dar scoate in evidenfa gi viul adevf,r ci modul pdcdtos de viefuire, viafa departe de Dumnezeu este moarte pentru suflet gi lipsire de adevirata viafd. Domnul Cel atotbinefbcdtor a binevoit s[ cunoagtem din tinerele duhovnici sfinfi gi experimentafi, care ne-au cdlduzit cu nemincinoasddragostein viafa Sfintei noastre Apoi ne-a invrednicit Biserici qi la cugetul cel bisericesc. sd spovedim, cu harul Sdu, in mdndstireanoastrd o mullime de oameni care strdbateanevoiosul urcuq p6nd la noi cu nepotolitd sete, pentru a primi in Sfdnta Spovedanie iertareapdcatelor,pentru a afla imp[carea gi reapropierea lor de lisus Hristos. $i putem sd mirturisim sincer cd cele
rlezechel 33, I l.

mai emolionanteclipe din slujirea noastrdpastoraldsunt aceleaale smeriteispovedaniia credinciogilorgi a invierii din morfi pe care o realizeazdDuhul Sffint induntrul Tainei Pocdin{ei,cea iubitoare de oameni.Cuviosul Antonie al Kievului scrie: ,,Nicicdndnu este omul atdt de frumos, atdt de pldcut lui Dumnezevca atunci cAndigi ucide inaintea lui Dumnezeu gi inaintea preotului duhovnic m6ndria. De indatd ce este distrus vrdjmagul de cdpetenieal m6ntuirii noastre, vrdjmagul lui Dumnezeu, zidul care ne desparte de Dumnezeu, adicd mdndria, imediat sufletul celui ce se spovedegte deschidespre a primi gAndurile,dorintele, se intenliile gi hotdrdrilecele sfinte"2. Aceastdluptd eroicd de micgorarede sine, de osAndire de sine a omului, aceastd dezvelire salvatoare celor asa cunseale inimii in fafa duhovnicului care are darul deosebirii, al discerndmdntului duhovnicesc, este o faptd de smerenie gi de eliberare pentru primul gi o inaltd incredere fafd de al doilea. $i aceastdintAlnire a sufletelor in Duhul Sfldntle unegtecu legdturi puternice, duhovniceqti, intr-o relafie de pdrinte qi fiu, cu o nevicleand qi addncd dragoste in Domnul. Este vorba de o naqtere duhovniceasc6,de o adevdratd, re-zidire de cdtre Dumnezeu. procopie Megalospileotulexplicd: ,,Cdci DumneZeu,cdnd iartd un pdcat cu un singur cuvAnt pe care il rosteqte preotul Sdu in fafa pdcdtosului, face o lucrare at6t de mare qi atdt de minunatd, care nu s-ar fi implinit nici dacd ar fi creat alte mii gi mii de lumi cu mult mai frumoase qi mai pldcute decAt aceastacreatl deja. $i motivul este cd, atunci cdnd El indreaptd un pdCuviosul Antonie al Kievului, Despre spovedanie, 1936, la Arhim. Ilie Mastroianopoulos, Cum vdd pdrinlii spoveclania, Editura Zoi, Atena, 1994,p. 63. '

cdtos,se aratdnu doar conturdndo noud lume, impodobitii cu luminoaseleinsugiri ale harului Sdu, dar qi ca il scoatcpe pdcatosdintr-un abis intunecatal nimicului, in a carel-a dobor6tlucrareastricdtoare pdcatului."' *** Dragosteain Hristos a fraliei noastremonahale pentru fiatii noqtri din lume gi agonia ei pentru mersul lumii contemporaneau condus la alcdtuirea acestui ghid practic de pocdinfd,ce poartdnumele de indrumar de spovedanie. Atdt primirea cdlduroasd de care s-au bucurat prima cdilie a acesteicarli gi deseleei retipdriri, cdt gi intrebdrile ce au urmat din partea cititorilor, care au cerut ldmuriri qi a explicafii, ne-au condusla aceastd doua edifie a indrumarului, imbundtalitdqi addugitd. Ca gi in prima edilie, pdrinfii, duhovnicii cu experien!d, monahi qi monahii, precum qi preofii cei cdsdtorili, dar qi fra{ii nogtri laici (teologi, filologi g.a.),care,in afard de cultura lor teoreticd posedd qi o experienfd practicb, au ajutat la materializareanori edifii. Tuturor frafilor noqtri care in orice mod au conlucrat cu noi gi ne-au ajutat sd ddm expresie in cartea de fa!6 Sfintei Taine a Spovedanieigi a Pocdinfei,le mulfumim pe aceastd cale cu multi cdldur6. *{.* ,,Chestionarul", care constituie prima parte a carfii qi care se doreqte in acelagi timp un elementar catehism
ProcopieMegalospileotul, Fluierul cel pdstoresc,Cuvdnt in Dum inica dinainteaBobotezei(Teofania),Leipsia, 1780, p. 325. 3

10

l1

ortodox, se bazeazd, cele zece poruncia,date lui Moise pe pe Muntele Sinai de cdtre insuqi Dumnezeu, porunci care, ?n tr-urrfel, sintetizeazd Dumn ezeiasca Lege. Scopul intrebdrilor este si-l ajute pe cititor sd localizezeqi sd invefe sd deosebeascd numai abaterilegrave, nu care se observd ugor, dar gi pe cele ,,mai pufin grave,, dupdpdrereamultora, qi din aceastdcauzdconsiderate neimportante,dar care, nem[rturisite gi adunate,nu numai cd rdmdn neiertate, dar conduc treptat la picate mai addncigi mai grave.intrebdrile nu se baze pe o inteleazd gere legalistda p[cafului, ci pe cuvAntulApostolului: ,,cd cine va pdzi toatd,legea,dar va greqi intr-o singurd poruncd,s-a ftcut vinovat fafa de toateporuncile.,5. Trebuie accentuatcd nici un pdcat, oricdt de grav ar fi, nu ne poate lipsi de impdrdfia Cerurilor, dacd-l mdrturisim cu sincerdcdinfa.Nici mulfimea,nici felul pdcatelor noastre nu poateschimbamila lui Dumnezeu, dacdle descope_ rim cu cdinfd, sub epitrahilul duhovnicului. cu hotdrArea tarede a incepeo noudviafd,conformdvoii dumnezeiegti. A doua partea cdrfii se referdcondiliile unei bune spo_ vedanii, care estein principal pocdinfasincer6,qi cuprin_ de gi unele comentarii qi explicafii la Taina Spovedaniei, bazatein specialpe ,,Manualul de spovedanie., Sfdntu_ al lui Nicodim Aghioritul gi mai ales pe capitolul ,,Sfaturi cdtrecel ce se pocdiegte". In parteaa treia se face referire la stareacontemporand a lumii, stdpdnitdatdt de ,,dezvoltarea., ilogicd gi necon_ trolatd a economiei,gtiinfei, tehnologiei (distrugerea me_ diului, ingineriigenetice, produse sintetice, vaci ,,nebut1e,' qi altele),cdt gi de noua erd, globalizdrii, nouaordine a cu
o feqirea 0,2-17. 2 5 l a c o v2 , 1 0 .

gi nrondialf,,care aplatizeazdpersonalitatea libertatea- gi omogenizeazlpopoare,culturi gi darul dumnezeiesc religios cu eculnesincretismului civiliza[ii. Combinarea nisrnul sincretic, neopdgdnismul(indumnezeireanaturii, in spccial sub chipul ,,zei!e|" Gaia-pdm6nt,ecologismul vechii idolatrii (cei 12 zei, panateuEi altele),reinvierea teismul).Lumea de astdzise apropie,din punct de vedere spiritualgi moral, de creareacondiliilor pentru continuagi mai intensa cultivare a pdcdtogenieiomului qi voita qi indepdrtarea lui de Dumnezeugi preautodistrugdtoarea diavolului. darea(de sine) deplindin adorarea cdrfii existdo anexdce cuprindefragmente La sfdrgitul griitoare din scrierile Pdrinfilor Bisericii, cu ref-eririlargi la marea temd a pocdinfei, de vreme ce ei ingigi au trdit taind. rnai intAi din plin aceastd Din experienlanoastri indelungatdin Sfhnta Taind a Spovedanieiputem afirma cd mulli dintre cei care vin pentruprima oard la spovedanie incearcdo amorfealdsugi fleteascd nu gtiu ce sd spun5.Este de asemenea adevdrat cd al1ii,deqi au o bund intenfie,staudepartede aceastd taind din neqtiinfd, frici sau ruqine. Credem cd, prezenta lucrare va constitui pentru tofi un ajutor gi o provocare pentruun bun inceput. Carteaaceasta igi propune sd epuizezemareatemd nu a poc[infei gi a deslv6rgirii duhovnicegti.indrumareaduhovniccascd fiecdrui suflet pentru tdmdduirea patimi a de estelucrareaduhovnicului,qi nu se face cu ,,instruc{iuni" sau ,,retete", ci cu o pedagogie aplicatd pentru fiecare persoand, funcfie de stareasufleteascd, condifiile de in de viafd,de nevoileqi de puterilecelui ce se cdiegte. Duhovnicul, cu dragostea Hristos pe care o are qi cu luminain rea Duhului Sf6nt poatedeosebicdnd va folosi iconomia, c6nd va aplica vreun canon, cdnd va ardta ingdduinfd,

t2

l3

cAnd cxigenla.Astl'cl, pentru acelagipdcat, putcm avea multc l-eluride abordare de vindecarc. gi Textul de fafa este un simplu ajutor bazat pe cuvAntul Evanghelieigi pe experienfa invlf[tura Sflntilor Pirinti, gi pe a celor ce vie(uiescin trezvie,a multor pdrinti contemporani noud. Dorinta qi urareanoastrdsunt ca ea sd fie de folos, aldturi de celelaltec[rfi valoroase care trateazd aceeagi temd,inchinatorilordin mdndstiri,dar qi celor ce, in lume fiind, se nevoiescpentru mdntuirealor, iubililor no$tri frafi, spre o mai congtientdapropiere de mAntuitoarea Tainda Spovedaniei in viefuireaadevdratei gi poc[infe. Rugdciunea urareanoastrdsunt ca spovedania gi noastrd, a tufuror, sd devind deplin5, curatd,sincerd,binepl[cutd lui Dumnezeu,incAt sd nu ne gdsim fdri de rdspuns in Ziua JudecSfii, gtergdnd pdcatelenoastreprin deasa ci, spovedanie,sd fim scrigi ,,in cartea viefii"o gi primifi in ImparafiaCerurilor. intdistatatorul Sfintei Mdndstiri a Marii Meteora t Arhimandrit Atanasie Anastasiou gi frafii cei intru Hristos

Introducere
Curdfia sufletului este stareafireascda omului. Pentru cd Dumnezeu aqa l-a zidit dintru inceput, precum menfioneazdSfAntul Ioan Damaschin: ..Dumnezeul-a fdcut pe om fbrd rdutate, sincer, virtuos, fbri supdrare,fbrd griji, impodobit cu strdlucirea f,tecdrei virtufi, inzestratcu toatebundtdfile"'. protopdrinfilor incepe sd se strice 9i Cu neascultarea icoanS, si se innegreascdtreptat aceastddumnezeiascd iar locul virtulilor care impodobeau sufletul omenesc esteluat de rdutdfile de tot felul, omul pierzdnddin ce in ce mai mult bundtateadintru inceput qi a decdzdndin stareacea potrivnicd firii, in pdcate qi patimi. Astfel se
Sfantul loan Damaschin,Expunere exqctd a invdldturii Orlotlrxe, in ,,Opere", Dogmatica l, Editura Edilii Patristice ,,Grigorie ['alama",Tesalonic,l976,in Pdrinli Greci ai Bisericii IE.P.E.], 19, vol. l, p.210 [trad. rorn. Pr. D. Fecioru,SJantulIoan Damaschin, Dognuticu,EdiLura 1993,p.7ll. Scripta, Bucureqti, t

'Apocalipsa 13,8.

t4

l5

tocegtc continuuconq;tiinfa, legearnoralasaditdin om, pi se instaleazd trepl.at uitarea lui Dumnezcugi stdpAnirea ceademonic5. insd nici in aceastd tragicd staredragostea Dumnelui zeu nu pdrdse;tezidirea Sa. Se descoperd multe moduri in omului pe Sineqi voia Sa,pAndla,,plinireavremii", cdnd Se va intrupa Fiul qi Cuv6ntul Tatdlui qi va invinge pe diavol cu SfinteleSalePatimi gi slavitdinviereaSa gi va indumnezeifi rea omeneascd. Legea lui Dumnezeu,agacum esteexprimatdin S1hnta Scripturd,in Vechiul qi Noul Testament, rostul de a-l are readucepe om de la starea ceapotrivnicd firii, a pdcatului, la stareacea conform[ firii, a virtulii, gi de a-l indumnezeicu harul Duhului Sfhnt. Vindecarea de patimi gi dobAndireavirtr,rlilor opuse acestora se realizeazd,prin linerea poruncilor dumnezeiegti.Dupd SfdntulIoan Damaschin: ,,Sufletulse imparte in trei: ratiune,iufime qi poftd. pncatele din rafiune sunt acestea: necredinfa,erezia,nebunia, hula (blasfemia),nemulfumirea,incuviinfdrile pdcatelor care se ivesc din parteapdtimitoare.Iar tdmdduirea gi leacul acestorrele estecredinfaneqoviitd in Dumnezeu gi in dogmeleadevdrate, neingeldtoare ortodoxe,cugeqi tarea neincetatdla cuvintele Duhului, rugdciuneacuratd gi neincetatd qi mullumirea cdtre Dumnezeu. Pdcatele iufimii sunt acestea: cruzimea,ura, necompdtimirea, tinerea de minte a rdului, pizma, ucidereagi cugetareanecontenitd la unele ca acestea. tdmdduireagi leacul lor: iubiIar rea de oameni,dragostea, bl6ndelea, iubirea de fra{i, compdtimirea, nerdutateaqi bundtatea.Pdcatelepdrlii poftitoare sunt acestea: licomia pdntecelui,nesdturarea, befia, curvia, adulterul,necurdfia,desfr0narea, iubirea de avutii,

de polia de slavd degartd, bani, de bogdfie gi de pldcerile trupcati. Iar tdmdduireagi leacul lor: postul, infrAnarea, impdrfireaaverilor la sdragi,dorcauapdtimire,neaverea, viitoare nemuritoare, dorul dupa Impardfia rirca bunurilor lui Dumnezeugi poftireainfierii"8. Cu siguranfd, de vreme ce pdrfile sufletului omenesc constituieo unitate indestructibild,patimile, ca qi virtulile, ci nu sunt independente, una este legati de cealaltdgi, dacd nu nici sufletulrdmdnein vreunadin acestea, va puteascdpa - la de celelalte.Cel care vrea si-qi revind la cele dupd fire stareaprimordiald- qi sd ajungd la indumnezeiretrebuie sd rdzboiimpotriva tuturor patimilor. porneascd prin cur[firea de toate patimile Sfinfenia se dobdndeqte qi prin improprierea binelui, in conlucrare intotdeaunacu har, dumnezeiescul cel care se dd dupdvoinla omului.

In practicaortodoxda spovedaniei, credinciosulstd intotdeauna inaintea duhovnicului ca inaintea lui Hristos. Astfel, oricare duhovnic il primegtepe cel ce se spovedeqte,ilinfiazd, duhovniceqteqi il renaqtecu harul Duhului SfAnt, iar in sufletul celui ce se spovede$tese pregdtegtesmerenia.De aceeagi preotul care spovedegte este numit pdrinte duhovnicesc gi, cu frica lui Dumnezeu, ,,avdnd sd dea seam6"ede el, urmdregte lupta fiului duhovnicescAi il indrumd prin pocdinfd la viafa duhovniceascS. Sfhntul Nectarie scrie referitor la aceasta:
Filocalia sfinlelor nevoinfe, Editura Grddina Maicii Domnului, Tesalonic,1991,p. 303-304 [trad. rom.: Filocalia, vol. IV, trad. Pr. D . S t e n i l o a e ,. 2 0 8 1 . p e Evrei13,17. 8

t6

t7

,,...Dumnezeuar fi putut pdstra pentru sine puterea iertdrii picatelor. Dar a dat aceastd putereApostolilor, nu doarsd ierte,ci sd le gi lina pe acestea (neiertate)... Putereadezlegdriigi a legdrii s-a dat ca prin folosirea ei sd se arate:a) ldsarea pdcatelor, iertareapdcdtoqilor prigi mirea acestora comuniunealui Dumnezeugi b) pdstrarea in sfinfeniei Bisericii, cdci, spune Sf6ntul Apostol Pavel, Domnul nostruIisus Hristos <a iubit Biserica,gi S-adat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinfeascd, curdfind-ocu baia apei prin cuvdnt.$i ca s-o infEgiqeze Sieqi,Bisericdsldvitd,neavAndpatd sau zbAibiturd,ori altceva de acestfel, ci ca sd fie sfdntdqi ldra de prihand>> (Efeseni5,25-27)*10. parintele,cu glas cuvdntdtorde Dumnezeu,continui: $i ,,Dacd Biserica ar fi lipsitd de aceastdputere nu qi-ar putea implini misiuneaei; cdci cum sI slujeascd lucrarea de dezrobire?Cum qi-ar apropia neamurile?Cum ar rdmAne sfhntd gi frra prihand? Cum i-ar intoarce pe cei vinovafi? Cum i-ar primi pe cei ce se cdiesc?Ea, careare conqtiinfa stdrii morale a mf,dularelor ei, cum s-ar fi cunoscut cd dd sfintele sfinfilor, sau cd nu le refuzd pe nedreptacelora, spre dumnezeiasca impdcarea pocdinfei?"ll Am mai putea spunecd Iisus Hristos, cu dragostea Sa pdrinteascd,a indep[rtat de la credincioqii sdi care se cdiesc qi se spovedesc orice indoiald in privinfa iertdrii pacatelor lor. De vreme ce au fost iertate de cdtre Duhul Sfdnt prin duhovnic in Taina Spovedaniei,ele sunt iertate in veci. Din acest motiv, la sflflrgitulrugdciunii de dezlegare duhovnicul, ca sd dea asigurarepentru ldsareade la Dumnezeu,spunecategoric:
Sfantul Nectarie (Mitr. Pentapolei), Studii despre Taine,Tipografia Atenei, Atena, 1915,pp. 68-69. tt SmntulNectarie, cit., p.69. op. to

,,... Dumnezeusd-fi ierte prin mine pdcdtosultoate,qi in veaculde acum, gi in cel viitor, gi neosdnditsd te arate Sa desprepdcatelemir[rrisite la infiicogdtoarea Judecatd, nici o grijA (de acum inainte),mergi in pace"l2. neavdnd Pdrintele duhovnicesc, ca experimentat vindecdtor, c6nd il are inainte pe credinciosul ce se mdrturisegte,nu-i aude numai pdcatele,ci concomitent ia pulsul mdsurii liingerii de inimd, a durerii sale, adicd dacd igi menfiopicatele cu tristefe, lacrimi gi durere sufleteascdsau neazd dacdle enumerddoar, simplu qi fhrd durere. Din motivele invocate mai sus estede prea pufin ajutor gi in consecinfdtrebuie evitat cunoscutul mod romano-cala tolic de a$ezare spovedaniea credinciosului gi a preotuunde nu existd posibilitateanici unui lui in cabineseparate, contactpersonal gi nici a unui mod individual de tdmadupdcatelor qi respectiv a sfaturilor ire, ci numai enumerarea qi canoanelor.La fel, spovedania protestarttil frrd, preot, inaintea icoanei sau a crucifixului, qi mai ales invenlia duhovnicului-computersunt ndscociri demonice, deoarece credinciosulnu numai cd evitl smerenia,dar nici nu primeqtedin partea Bisericii, prin preot, harul Duhului Sfhnt qi iertarea,ci in mod fals igi liniqteqtecongtiinfa,cum cd intr-un fel gi-a rdscumpdratgregealagi poate a pldtit pdcatul cu vreo faptd bund indicatd de ,,duhovnicul"-calculator. Biserica Ortodoxd, ca trup al lui Hristos, este loc de vindecaresufleteascd centru de dezintoxicare de sub inqi fluenfa diavolilor, de vreme ce, dupd Sfdntul Ioan Teologul, Dumnezeu-omul Iisus a venit pe pdmdnt,,casd strice lucrurile diavolului" |3. Principalul rost al Bisericii nu este lucrarea de asistensociald - care nu este totugi ldsatd deoparte-, ci mdnfd
t2 Marele Molitfetnic (grec.), Editura Astir, pp. 221-223. " I l o a n3 . 8 .

18

T9

tuireacrcdincio;ilor,,,pentru oarea murit Ilristos"la,prin participarea la SfinteleTaine lor . In diferite rcligii existdteorii gi practicide imbunare gi imbl0nzirea divinitalii. Ontologicinsd numai Hristosddruicqteiertareapf,catelor indumnezeirea qi firii omeneqti. Sfhntul loan GurI de Aur, interpretdnd chemarea iubitoarede oamenia Domnului ,,Veni1i Mine tofi cei ostela nifi qi impovarafiqi Eu vd voi odihni pe voi"'', explicd: ,,Nu cutaregi cutare,ci toli venili la Mine, tofi cei impovdrati,tofi cei intristafi, tofi cei cu pdcate! Venili,nu ca sd v[ pedepsesc, ca sd vd iert pdcatele!Venili, nu penci tru cd am nevoie sb Ua sldvili, ci pentru cd dorescmdntuirea voastrd.Cd.Eu vd voi odihni pe voi!N-a spusnumai: <Vf, voi mAntui>, ceeace-i cu mult mai mult: <Vd ci voi da deplindodihnd!>"r6 Dacd noi, creqtinii ortodocgi,vom pierde raiul, il vom pierde din indolenfdgi prostie.Pentrucd Bisericanoastrd, ca o mamd gingaqd, hrdnegte Trupul qi S6ngeleDomne cu nului gi ne oferd toate mijloacele pentru sfinfirea pi pentru unirea noastrdmisticd cu Mdntuitorul Hristos. Condilia de bazl pentru aceastd unire este curdfia inimii, cum limpede ne spuneDumnezeu-CuvAntul Predica depe Munte: in ,,Fericili .cei curafi cu inima, cd aceia vor vedea pe Dumnezeu"lT. Avem deci nevoie de cur5lirea de gdndurile viclene, curdfireade duhul nesafului,curdfireade trufia cea vrdjmagdlui Dumnezeu.
ra R o m a n i1 4 , 1 5 . '' Matei ll,28. 'u Sfantul loan Gur[ de Aur, Omilia a XXXVIII-a (Matei ll, 25-30), in Opere, Editura Edi1ii Patristice ,,Grigorie Palama", Tesalonic, 1978,in Pdrinli Greci ai Bisericii [E.P.E.],38,vol. 10,pp.6t0, 6ll [trad. rom.: Sf. Ioan Gurd de Aur, Scrieri, Parteaa treia. PSB 23. EIBMBO& Bucuregti, 1994, 4691. p. " M a t e i5 . 8 .

*** cura{iaininlii estc Astdziinsi. mai mult dccAtoricAnd, qi educafiacopiilor grcu de gdsit, estepasdrerard. Pdn[ gi, cstc curat egocentrism din cauzapufinilor copii, inEiqi autosuficienfa, slavadegartd, pirintii cultivdin ei egoisrnul, in de punAndu-i situagia a se confrunta nepregdtificu inviefii gi cu fricfiunile leg5turilorinterpersonale. ccrcdrile provenitedin mediul exterior,imaginile gi Excitagiile suneteletelevizorului gi ale celorlalte mijloace de inlbrrnare in masi tnurddrescin mod explicit raliunea suI'letului, stdrnescpofta gi strivesc putereavoinlei, infiltrdnd spccificul consumismului,specificul unui mod de via!6 lbri ingrldiri gi interdicfii morale. Duhul autojustificariigi al protejdrii patimilor pe baze psihologice, refuzul celor mai mulli oameni de a-qi recuoanoaqtegreqelile gi neputinfele qi de a se smeri creeazA rneniegoigti gi demoniza[i, fiindcd,egoismul esterobie diavolilor, careindepdrteazilharulDuhului Sfdnt din suflet. Rafionalismul in aplicarea la alegere a Sfintelor Canoaneqi a poruncilor evanghelice(de ex. in cazul postului sau al infidndrii) in numele vremii (modei), continuul regrespe tema sobrietdfii,vestimentafia rudimentari, goliciuneain numeleatotstip6nitoarei mode,toleranfape tetne de moral6,chiar qi fafd de pdcateleimpotriva firii, cdrora - vai de noi! - vor sd le gdseascd acoperirejuridicd dupdnoul drept al Uniunii Europene,refuzul muncii cinstite gi fuga dupd cAgtiguriu$oareprin mijloace ilegale (comerfulcu droguri, comisioaneleilegale, spdlarea banilor)..., toateacestea conducpe duhovnici'lag6ndulcd ii indrumareain pocdinfi trebuie sd constituie nu numai ajutorul in cultivarea duhului umilinfei, ci, in acelaqi timp, evanghelizare instruire,mai alesa generalieitinegi re, despreceeace esteconcretpdcatul,ce presupunlegea

20

21

gi dragostea Dumnezeu,de vrcrnece la iegireasuflelui tului din trup gi la viitoareajudecatdnu vom li judeca{i dupd principiilevreunuiorganismsocial,ci pe bazaSfintei Evanghelii, ale cdrei adevdruri,veqnicegi neschimbate, ne estede folos sd le cunoastem.
,<**

Iubitorul de oameni gi indelung rdbddtorul nostru Domn, pdrintegte, rdbdare,std inainteapo4ii sufletului cu gi nostrLr bate.Cdt mai avem incd timp, inainte de a ne afla moartea,carepoateveni in orice clipd, sd rdspundemacestei chemdrim6ntuitoarea Lui la intoarceregi pocdinfd.

PARTEAINTAI

Intrebdribazate pe Decalog

PoruncaI
tdu ,,Eu suntDomnulDumnezeul [...], sd nu ai alli dumnezei oford de Mine!"

Nu cumva L-ai negat vreodati pe Dumnezeu saucredinfain El? Nu cumva ai simlit indoiald ori din necredinfd qi rafionalism ai refuzatsd crezi in vreun articol al Credinfei Ortodoxe sau in Sfintele Taine sau in invdfdturileBisericii? Nu cumva din ruginenu fi-ai ardtatpozilia cregqi tind qi convingeriletale creqtine,cunogtinfele respectultdu fafd de Tradifia Bisericii inaintea oamenilor care poate aveau idei potrivnice sau erauindiferenfi la problemelespirituale? Nu cumva fi-ai pus in minte voit gdnduri de hul6 qi necredinfd problemeale Credinfei sau in in ceeace priveqteSfinteleTaine? 25

' Nu cumva ai fost atrasde invdf[turile schismatiunifi, hiliagti, cilor qi ercticilor:romano-catolici, qi penticostali ceilalfi? protestan!i, evanghelir;ti, . Nu cumvate-ai insofit cu ,,luminafii",anumecu dcmonicer;i oamenicarc au oarcceexpcrien{e pe care le susfin a fi vedenii ,,descoperiri", dumnezcieqti, rezultatulde a se rupe de Bicu sericl gi de a se autoproclama ,,sfinti", exploape tdndu-iin diversef-eluri creqtiniiindil'erenfi? . Nu cumvaeqtimason? Sd Stii cd ntasoneriaeste o religie pdgdnd qi srstem antihristic, care nu se poate concilia cu creStinismul!t8 I Nu cumva ai luat parte la ceremonii masonice sauasemdndtoare acestea? cu I Nu cumva faci parte din organizafii sau organisme care au oarece legdturd cu masoneria, precumRotary, Lyons g.a? Sd Stii cd Patriarhul ecumenic,Preafericitul Brtrpe tolomeu, a declarat despre oceStiacd se bazeazd principiile sincretismului religios, care-L considerd pe Iisus Hristos nu Domn al slovei, ci egal Si sintilar aSa-zisilor vestili invdydtori moral-religioSi ai diferitelor popoorr'e.
18 Hoterdrea Sinodului Bisericii Creciei din l -4. I 0. l 996 re Cuvdnt al Patriarhuluiecumenic,PreafericitulBartolomeu,lbcut public in timpul vizitei reprezentanfilor Lyons din Grecia gi Cipru

. Nu cumva participi la culte satanice, jertfe sau (idolatre)? alte ccremoniineopdgdne . Nu cumva ai amesteccu grupareaNew'Age gcoli gnosticeqi teoso(qcoli yoga,rafionaliste, budism sau hinduism,scifice, religii secrete, entologie $.a.)? ' Nu cumva creziin astrologie(zodii)? . Nu cumva te ocupi cu magia, vrdjitoria? Poate fbloseqti talismane magice-idolatre sau alte vrajitoregti? obiecte Sd Stii cdfolosirea talismanelor magice Si idolatre inseamndpulina credinld Si lipsa tncrederii tn dragostea Si purtarea de grijd a lui Dumnezeu, lucru care este respins Si pedepsit, precum se aratd in Vechiul Testament2o. . Nu cumva cumperi sau primegti ca daruri talismane sau obiecte vrdjitoreqti (picior de iepure mort, de exemplu), ca sd-fi aducdaqa-zisulno.roc qi succes? Sd Stii cd numai Sfinta Cruce trebuie purtatd asupra noqstrd spre ajutor Sipazd. r Nu cumva ai mdnuit fbra grijd qi ai necinstit obiectesfinfite, precum SfhntulMir, Agheasma,
la Constantinopol, l5 septembri 1996(vezi ziarul,jEpeuvu", Trila e kala,I dec. 1996). 20 2 Macabei.15

26

27

'fdmliia, sau,tnult Cdldura. Ulciul de la Maslu, mai rdu,lc-ai {blosit spremagie? . Nu curnvaai {bst la vrijitoare pentrurezolvarea problernelorfamiliale sau economice,pcntru vrebundstarea copiilor tdi, pentruindepdrtarea din cercul tiu, pentru a cAqtiga unei persoane cuiva sau ca sd faci rdu semenului dragostea tiau? I Nu cumva'te duci la vrdjitoareca s[ dest'acd ,,vrijile"? Sd Stii cd diavolul poate fi rdzboit numai cu Sfintele Taine Si cu sfintele rugdciuni ale Bisericii. I Nu cumva ai fost la medium, ghicitoarein cdrli, in cafea,in stele sau la ,,[igdnci", ca sd-{i spund ca ,,norocul", ca sd te descAnte, s5-fi spundviitorul, ca si-fi gdseascd ceva pierdut sau ca sd ,,cheme"persoanecare au murit pentru a vorbi cu ele? Sd Stii cd toate qcestea Si altele asemdndtoare sunt lucrdrile lui satana, ca sd-i tnselepe oameni. I Nu cumva creziinreincarnare? Nu cumva te ocupi cu spiritismul sau hipnoza? Nu cumva te ui{i la televizor la emisiuni sau filme cu invitali magi sau vrljitoare sau hipnotizatori, sau citeqti cbrfi de instruire in magie sauin ghicit, in astrologiesau alchimie? 28

StiSlii cd Si sinrpla citire a acestorcdrli provoucd ttrlburdri sufleteStiSi spaime Si conduce cdtre cre' tlitttrr irr sulana Si in reprezentanlii ltti (nrugi, vrdjito(rt'c,mediumuri $.a.), cu consecinledureroase tn et'hilibrul suJletesc in sdndtateatrupeascd. Si ' Nu cumva dai oareceimportanfdexorcismclor prin slritul in fbc la 24 iunie, ziua praznicului SfhntuluiIoan sauiei partela astfelde celebrdri p[gAne? . Nu cumva ai fbst la descAntltoare te vindece sd de ..deochi"? Sii Stii cd Biserica noastrd are rugdciuni speciale pentru deochi Si trebuie sd ne adresdmpreotului. in pe lipsa acestuiaputem sd-l tnsemndm cel deochiat cu ulei din candeld in semnul Sfintei Cruci, zicdnd rugdciunea; Sd se zdrobeascdsub semnul chipului Sfintei Cruci toate puterile cele potrivnice. Nici un alt ntod (cdrbuni, picdturi de ulei in apd, sdruri S.a.) ntt esteingdduit de Bisericd. Sd Stii cd deasa noastrd participare la Taina SpovedanieiSi tn special la Taina Sfintei Impdrtdsanii ne intdreSte impotriva oricdrui deochi sau descdntec sau vrdjitorie. ' Nu cumva te-ai fardat, bdtAndu-fi joc de tine insufi gi de infrliqareape carefi-a dat-o Dumnezeu? ' Nu cumva porfi imbrdcdminte ce nu se potriveqtegenului tdu (femeiescsaublrbatesc)? 29

I Nu cumva dai importanfdsuperstifiilor,cum ar fi cd marfeaesterea saunumirul 13 estecu ghinion, cd potcoavaaducenoroc sau cd usturoiul te pdzeqte deochi? de . Nu cumva consideriintdlnireacu un preot semn rdu saufaci gesturiobscene c6nd il vezi? r Nu cumva incurajezi sau obligi pe al{ii sd aibd prejudecdfisausuperstifii? . Nu cumva fi-ai pierdut nddejdeain Dumnezeu, deznaddjduind chiar fala de bundtateaSa qi de posibilitateamdntuirii tale? . Nu cumva !i-ai pierdut incredereain Dumnezeu ci vrea gi poate sd te ierte gi sd te ajute in nevoile tale? Sd Stiicd aceastddeznddejde estecel mai marepdcatfald de DumnezeuSi cea mai puternicd armd a diavolului. . Nu cumva te-ai gAndit, 1i-ai dorit sau ai incercat sd-fi pui capdtviefii? . Nu cumva te-ai ldudat vreodatbcu calitllile tale personale, ,,rnijloacele" cu qi tale omeneqti, consideri cd numai prin acesteareuqegtiin viafd, desconsider6nd cuvdntul Domnului: ..frrd Mine nu putefi facenimic"2l?
2lIoan 15,5.

r Nu cumva in oarecareispite, intristdri qi incercdri (ale viefii), care ne vin de cele mai multe ori din p[catele noastre,dai vina pe Dumnezeu qi simfi aversiune,dezgustsau m6nie gi critici pronia qi dreptatea Dumnezeu? lui Sa Stii cd Dumnezeurabdd Si permite toate acesteapentru smerirea noastrd, pentru inaintarea noastrd duhovniceascd pentru mdntuireanoastrd. Si . Nu cumva te-ai expus pericolului fdra vreun motiv serios,ca sd vezi dacd, va pdzi Dumnete zeu, nesocotindcuvdntul evanghelic:,,Sdnu ispiteqti pe Domnul Dumnezeultdu"? Nu cumva Il ispitegti gonind, de exemplu, prea repedecu maqina? . Nu cumva in caz de boald gravdai refuzat ajutorul medical,sfid6ndu-ipe doctorii ,,pecarei-a rdnduit Domnul"22? r Nu cumva te-ai abitut cdtre formele alternative de medicina (homeopatie,acupuncturd, radiestezie, cromatoterapie),care nu sunt deplin recunoscutegtiinfific qi abordeazd omul in concepfia holistd a religiilor orientale, care sunt strdine de credinfaortodoxd? . Nu cumva te apropii de Sffinta impdrtdganie frrd pregltirea necesardgi frr[ binecuv6ntarea duhovniculuitdu?
22 Sirah38, l.

30

3l

. Nu cumva ai necinstit locurile sfinte (biserici, menastfui) prin imbricdminte ori prin purtare? ori r Nu cumva ai prilejuit ceartdin interiorul bisericii saumdndstirii,insistdndin mod egoistin pdrerile tale? . Nu cumva ai siv6rqit pdcatul ierosiliei, adica ai incercat sd profanezi vreun loc sfAnt, sd dobdndeqtisiluit vreun teren al bisericii saumindstirii sau ai profitat de ceva din ale bisericii (sfinte icoane, acoperdminte,bani)? r Nu cumva egti nepdsdtorfaJd de rugdciune, care estehrand sufletului qi convorbire cu Dumnezeu? r Nu cumva rugdciunea ta cuprinde cereri privitoare preponderent sau chiar exclusiv la cele materiale, ignordnd pe cele spirituale? r Nu cumva uifi sd mulfumeqti lui Dumnezeu dupI implinirea cererilor tale? Sd Stii cd suntem datori cu recunostinld cdtre Dumnezeupentru toate, Si pentru darurile materiale (sdndtate, hrand, familie, casd, bani ;.a.), Si pentru cele duhovniceSti.Dar Si orice tncercdri ingdduie Dumnezeusd suferim trebuie primite cu recunoStinld, cdci prilejuiesc indreptarea sufletului. . Nu cumva uifi ca, pe l6ngd cerere,rugdciunea are gi caractersauvaloaredoxologicd(de sldvire)? 32

pe Sd Stii cd Biserica noastrd Il sldveSte Dumnezeu ,,pentru hinefacerile cele ardtate Si cele neardtate, ce ni s-aufdcut noud" (SfdntaLiturghie, Rugdciunea anaforalei) Si tradiyia patristicd susline net,oia rugdciunii de mullumire pentru nenumdratele pentru cd ne-a ficut oaSale daruri dumnezeiesti: meni Si nu animale, pentru cd ne asigurd sdndtate, hrand, locuinld, pentru cd ne-a dat pdrinli, invdpdtori, pdrinli Si pdstori duhovniceSti,pentru cd ne-a asezattn mijlocul frumuselii crealiei, pentru cd ne-a dat vremuri cu pace,pentru cd ne-a tnvrednicitsd ne nastemortodocqi Si sd trdim liberi, astfel tncdt sdfim primitd, tn ffirqit, pentru cd demni de moStenirea ne-a dat putinla de a ne ruga Si de a ne Impdrtdsi cu Trupul Si SdngeleSdu,Sipentru cdte altele... . Nu cumva dragosteata pentru Dumnezeu provine din fricd sau este interesatd? Sd Stii cd aceastddragoste este nedeplind.Nu trebuie sd ignordm foptul cd Dumnezeu este Pdrintele nostru, aSa incdt suntem datori sd-L iubim Si sd-L cinstim din dragoste,ca nistefii adevdrafi,Si nu din fricd, ca robii, sau din interes, ca slugile. r Nu cumva ai cerinfe exagerate ceri de la Dumgi nezguceeace nu estede folos sufletului tdu? ' Nu cumva te indreptdfeqtiin orice lucrare qi nu accepli nici un sfat sau pdrere din partea celorlalfi, in specialdin partea duhovnicului, situ6ndu-te judecdtor al tuturor, chiar gi al lucrdrilor lui Dumnezeu, negilnddreaptaLui judecatd?
aa JJ

Sd Stiicd acestaeste cel mai mare pdcat, culmea mandriei,pdcat care singur te poate lipsi de mantuire' r Nu cumva i1i venereziraliuneaqi nu primeqti cu credinld gi smerenieporuncile lui Dumnezeu' unele dintre ele sau respingdndu-le considerdnd ca nefiind cu putinfd de implinit, pentru cd rafiuneata nu le PoatecuPrinde?

ficali, Si cd vei da seamd dacd le-ai folosit in bine sau in rdu. . Nu cumva te indoieqticd prin sinceraspovedanie ifi sunt iertatepdcatele? Sa Stii cd increderea exageratd in raliune ne duce in iralional. Cdci cum este cu putinld sd credem in Dumnezeu,sd primim Si sd recunoastemdrept adevdrat cuvdntul Sdu, dar sd ne tndoim de dragostea, de milostivirea Sa, de iertarea pdcatelor noastre? Omul smerit are deplind incredere in figdduinlele Domnului privind purtarea Lui de grid Si Stergerea pdcatelor prin sincera noastrd Spovedanie. I Nu cumva te smintegtigi crdcnegti impotriva lui Dumnezeuqi a incercdrilor gi a ispitelor pe care le ingiduie qi nu le infrunfi in rdbdare? Sd Stii cd de cele mai multe ori cauza incercdrilor prin care trecem sunt pdcatele noastre, cdrtirea, lipsa rdbddrii in orice imprejurare nepldcutd, care sunt potrivnice duhului pocdinlei, smereniei Si increderii in dragostea lui Dumnezeu. Omul care se cdieStein mod sincer se considerdpe sine vrednic de orice pedeapsdSi rea pdtimire Si este recunoscdtor lui Dumnezeupentru intristdrile care ne exerseazd tn rdbdare Si ne sfinlesc. Oricine cdrteste tn tncercdri este stdpdnit de iubire de sine Si nu are adevdratd cdinpd. Un astfel de om nu poate suferi relele de bund voie pentru dobdndirea virtulii. Sfinlenia nu se dobdndeSte cu confort, fdrd tntristdri Sifird osteneli duhovniceSti.Diferitele incercdri sunt un foarte bun mijloc 35

raliunea' Cele dulioneazd alte reguli, care depdgesc hovniceStise cuprind cu credinla Si prin luminarea Duhului SJknt,Cel care Se ddruieStesufletelor curd' {ite Si smerite. . Nu cumva crezi cd'te pot mdntui doar faptele tale cele bune qi nu milostivirea qi mila lui Dumnezeu? Sd Stiicd nu existd mdntuire dinfopte, ci mdntuire de la Hristos.
i
5 s

r Nu cumva te increzi in mod exageratnumai in ta rafiunea gi degteptdciunea sau in abilitalile taie qi in alte calit[1i pe care crezi cd le ai 9i consideri cd vei gdsi rezolvare la problemele tale cu acestea? Sd Stii cd toate acesteasunt daruri ale lui Dumnezeu,sunt talanlii care trebuie cultivali Si valori34

pedagogic tn mdinile lui Dumnezeu.Cu cdrtirea Si resentintentulfald de Dumnezeu refuzdm pedagogia Sa,refuzdnt mdntuirea noastrd. Sfinlii preferd tntristdrile Si rabdd cu bucurie Si sldvire orice greutate. De altfel, afldm din textelepatristice cd ,,ninteni nu ajungedormind in rai". r Nu cumva cArteqtipentru ci mintea qi rafiunea ta, dar qi putereacunogtinfeitale nu pot sd cerceteze addncul dumnezeieqtii inlelepciuni 9i consideri nedreptatedin partea lui Dumnezeu ci mulli drepli qi oameni evlavioqi sunt necajifi gi se chinuie, in timp ce pdcdtoqiise imbogdfesc qi se odihnesc? Sd Stii cd, din cele ce se intdmpld in viala oamenilor, unele se petrec prin tngdduinla lui Dumnezeu, altele din iconomia Sa, Si altele pentru tndreptare, ca sd nepocdim Si sd ne mdntuim. Cunoastecd Si multe altele se tntdmpld tn lumea noastrd cu vois lui Dumnezeudin motivepe care noi, oamenii, nu le putent chiar de le considerdm ,,nedreptdli" ale lui inyelege, Dumnezeu.$i tncd nu putem aiunge la mdntuirea sufletelor noestre, dscd-cuptorul ispitelor Si intristdrilor nu ne curdld depdcate.

Poruncaa ff-a
,,Sdnu-lifaci chip cioplit, nici vreo tn/dliSare celor ce a sunt susin cer, saujos pe pdmdnt, sau in apd Si subpdmdnt.Sd nu te tnchinilor, nici sd Ie slujeSti..." . Nu cumva eqti iubitor de arginfi gi lacom? Sa Stii cd ldcomia este idolatrie2t. Irbirno de arginli se manifestdca iubire de bani, ldcomie, nesaliu, tnvdrtoSarea inimii, nemilostivire,furt, rdpire, viclenie, sintonie, ierosilie, cdmdtdrie, mituire, escrocherie, jefuire de morminte, tnqeldciune. . Nu cumva din cauzaiubirii tale de arginfi nu te hrdneqti cum trebuie sau eqti delisdtor in a-ti ingriji familia? I Nu cumva eqtirisipitor qi cheltuieqtibanii pe jocuri de noroc, jocuri de cdrti, in centre de dis23 careesteinchinarela idoli" (Coloseni 5). 3, ,,Ldcomia,

37

tracfie gi ifi lipseqti familia de cele trebuincioase? lNucumvaeqtizgArcitqiindiferentlanefericir e ace l o rl a l {i ,e vi td n d sd daim ilostenieqis[l- aci fapte de intrajutorare? r Nu cumva eqti rob p6ntecelui 9i te preocupi continuu de ce vei mdnca qi ce vei bea' stricAndu-[i astfel sdndtatea? Sd Etiicd pdcatul rohiei pdntecelui se manifestd pofua a gAiteiului (nesa[iu), mdncarefird mdsurd' pos"o prioidturare, cdutare a bundtdyilor, nelinere a -tului, belie, somn mult, iubire de pldceri trupeSti' lascivitate, extravaganld, rds fird mdsurd' glume fdrd mdsurd. r Nu cumva te prefaci a fi bun creqtin,in realitate nefiind? I Nu cumva cteziinvise? Sd Stiicd nu trebuie sd credem tn vise' deoarece' e dupd'S|antutIoan Scdrarltl, ,,cel ce crede visurilor e ficu totul necercat'Iar cel ce nu crede nici unora lozof. Cdnd incepemsd credem in vis dracilor' ei iSi batjoc de noi Si cdnd suntemtreii' bracii slavei deSarte sunt tn visuri prooroci' Ei tnchipuiescca niste^viclenicele viitoare Si ni le vestesc mai dinainte' implinindu-se vedeniile' ne minundnt Si ne tndl;dm gdndul ca Si cdnd am cvea darul preStiinlei. Celor ce ascultd de dracul acesta, el s-a fdcut adeseoriprooroc. Iar fald de cei ce-l dispreluiesc' el pururea minte. Cdci fiind duh, el vede cele dinldun38

trul cerului acesta Si cunoscandpe cineva cd moqre, prin visuri celor tnai uSureila minteprooroce$te Dracii nu Stiu nimic din cele viitoare, dintr-o cunoStinld de mai dinainte. Cdci -Sidoftorii pot sd ne moarteade mai inainte."24. spund' I Nu cumva venercziqi idolatrizezi persoanesau grupuri dintre artigti, sportivi, oameni politici saudin alte domenii? r Nu cumva se intdmpld aceasta in spafiul bise9i vreunuia 9i nu mdricesc qi devii suslindtorul dular credinciosal Bisericii? I Nu cumva te preocupi in mod exageratcu cele lumeqti (discufii neduhovniceqti,quete,glume, vorbire frrd rost, adicd cuvinte deqarteqi nefolositoare2s,pdldvrdgeald) qi eqti indiferent 9i plictisit de cele duhovniceqti (predici, cuv6ntdri sau discufii cu confinut duhovnicesc,participarea la slujbe, studiereacdrfilor folositoare de suflet)? Sd.Stiicd aceastd indolenyd aduce treptat uitarea de Dumnezeu Si duce la depdrtarea de Acesta Si de tn Biserica Sa Si infinal eSueazd necredinld. r Nu cumva te ingrijeqti de trupul tdu mai mult decdtde suflet?
2aCuviosul loan ..Scirarul" Sinaitul,Scara, Cw. Ill, ,,Despre instrdipe incepdtori"' Editura Mdn. Paraklinare.Desprevisurile care urmeazd pp. tou,OroposAtiki, 1989, 60-61[trad.rom.: Filocalia,vol. IX]. 25Domnul osdndeqte orice cuvdnt de;ert: ,,Vi spun c[ pentru orice cuv6nt degert,pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteali in ziua judecafii."(Matei 13,36)

.f:

39

r Nu culnvate preocupiqi te legi pestcmdsurdde celelumeqti,caresunt trecdtoare, uifi cd exisEi de ti viafa ccavcqnicd dupdmormdnt? r Nu cumva intre{ii exagerat interesul fafa de tine, de viafa ta, de avereaqi bunuriletale?Nu cumva cauti si fii opulent, posed6ndhrand de Nu prisos,imbricdminte,comoditSfi? cumvate o caracterizeazd sensibilitate exageratd(manie) pentru curSlenieqi ordine in casd?Nu cumva cheltuieqtimult timp qi bani pentru infrumusefarea trupului tdu, pentru araniareacasei tale, saua altor obiectecare devin centrulvielii tale? Sd Stii cd urmarea luturor acestora este alipirea exageratd la formele Si lucrurile exterioare, superfipe ciale, care-l tndepdrteazd om de Dumnezeu' r Nu cumva ifi place sd ifi ardfi darurile (calitaprin cuvinte sau lile) tale, trupegtisau sufleteqti, acfiuni qi sd te autoadmiripentruinsuqiriletale? r Nu cumva expui exageratcalitdfile familiei tale (ale copiilor, sofului, frafilor) 9i ifi place sd te lauzi cu insugirile lor trupegti sau sufleteqti,cu virtufile qi reuqitelelor? r Nu cumva i{i exprirni pdrereasaujudecata fdrd sa-{i fi fost cerutd?
'l

Nu cumva nu ai discerndm6nt rdbdaresd asqi culfi intreagapdreresau g6ndul interlocutorului tau qi il intrerupi cu neruqinare? Nu cumva ii desconsiderigi ii batjocoregtipe cei frrd experienfdsaupe cei inferiori fie ca educalie sau instruire,ca infdliqare,sau sub aspect economic? Nu cumva nu ai duhul lepdddriide sine sau duhul jertfirii de sine in folosul celorlalfi? Nu cumva eqti foarte insistent,cerdnd incontinuu explicafii de la ceilalli, in problemepe care le pofi rezolvasingur?

Mflndria gi picatele ce le naqte


Mdndria esteinceputul qi sfhrqitultuturor relelor. inceputul gi maica sa este slava degartS. Mdndria, dupd Sffintul Ioan Scdrarul26, este: Td$aduirea Dumnezeu. ndscocirea lui diavolilor . nepoata laudelor . disprefuirea oamenilor . maica osdndirii . dovadanerodirii . izgonirea ajutorului lui Dumnezeu . inaintemergdtoareanebuniei . pricinuitoareacdderilor . pricina ludrii in stdpdnire draci) (de . izvorul mdniei . uqa frldrniciei . sprijinul diavolilor . pdzitoarea pdcatelor. cauzanemilostivirii . judecd26Cuviosulloan Sinaitul, Scara,Cuv.XXll, ,,Despre ,,Scdrarul" m6ndrie", pp. EdituraMdn. Paraklitou, Oropos Atiki, 1989, 60-6 I rom.:Filocalia,vol. IX]. [trad.

. Nu cumva insiqtipe pdrerea fie cd estedreapta, t5, fie cd nu, fdrd sd respecfisausI discufi qi pdrerile altora,cu scopul de a fi primitd de ceilalfi, de sau saucu impertinenfd, cu siguranfd sine? 40

4l

toareaoamenilor. potrivnica lui Dumnezeu' rddScina hulei . rdticirea lbrd capdt' inceputulgi sf6rgitul tuturorrelelor. sub Se MAndrianu esteo simpldslSbiciune. ascunde toate p[catele noastre, se intinde in fiecare faptd a p6na qi faptele qi noastrl qi otrdveqte face nefolositoare bune. noastre de ,,...$i precumciuma cea aducdtoare stricdciune nimiceqtenu numai un rrddular al trupului, ci intreg trupul, aga mdndria nu stricd numai o parte a sufletului, ci tot sufletul. pe Dar pdcatul mdndriei, c6nd pune stdp6nire bietul suflet, ca un tiran prea cumplit care a cucerit o cetatemare gi inaltd, il dirAmd in intregimegi il surp[ p6ndin temelii."27 Mdndria estepatimd cu multe fefe qi se manifestd laudd,prefuire de sine, fastuozitate, in slavd deqartd, lduddroqenie, aroganf i fos, infu murare, indrdznealL, d, iubire de slavd, iubire indlfarede sine, megalomanie, importanfdde sine, autode sine,egoism,cochetdrie, exhibilionism, obrdzniritarism, iubirea de stdpdnire, cie, necuviinfd, insolenfd,laqitate,impertinenfd,impotrivire in cuvAnt,neascultare, violenfS,repezire,inincdpdfdnare, ironie, ipocrizie, invidie, dessistenfS, considerare,lovire, osdndire, excentricitate,perfecfionism,hipersensibilitate.
" Sfantul Casian Romanul, ,,CuvAntc5tre episcopul Castor despre cele opt gdnduri ale riuEtii", in Filocalia, Editura Grddina Maicii Domnului,Tesalonic,1989,vol. l, pp. 109-ll0 [trad. rom.:Filoc a l i a , v o l . l , I o a nC a s i a np . 1 5 9 . ] ,

Toate patimile amintite mai sus sunt urmaqeale aceleiaqi maici: m6ndria.Accentudmdin nou cd nu existd rdu mai infricogbtor dec6t mdndria. Aceasta singurdestede ajunspentru a ne osdndiveqnic.M6ndria, cdreiaii premergepdrereade sine, cAndajunge la autojustificare, conducespre nepocdinfd, lucru care inchide poarta dumnezeiegtiimilostiviri. Mdndria l-a duspe Lucifer la cddereqi la nepocdin{d.

42

Poruncaa III-a
,,Sdnu iei numeleDomnului " Dumnezeuluitdu tn deSerl...

Sd Stiicd orice huld adusd lui Dumnezeu,lui Hristos, Maicii Domnului sau sfinlilor este lepddare de credin[d.Hula (blasfemia)ilface pe onxmai rdu dgqdt diavolul, cdci ,,demoniicred Si se cutremu-d"2S nu Si hulescnumele lui Dumnezeu.Cel care huleStesepredd de bund voie diqvolului, iar acestatl stdpdneSte cu totul in rdtt. Hula atrage mdnia dreaptd a lui DumnezeuSi seface cauzda multor Si mari dezastre. r Nu cumva dai diavolului pe sofia ta, pe copiii tdi, animalele,uneltele pe care le foloseqti,pe alli oameni,chiar gi in glumd uneori? Sd Stii cd, atunci cdnd ti drdcui pe copiii tdi, ii lipseSti de harul lui Dumnezeu Si ii ddruieSti satanei, care-i poate poseda. . Nu cumva obiqnuieqticu motiv sau frrd sa-fi blestemicopiii saualli oameni? Sd Stii cd este mare pdcat Si motiv de mari rele, Si nu ignora faptul cd blestemul nedrept se intoarce asupra celui ce l-a spus!

Nu cumva te juri pe numele lui Dumnezeu,al Maicii Domnului, pe Sfdnta Cruce, pe Sfinfi, fErdrost, doar ca sd te faci crezut? Nu cumva pui pe alfii s5jure spre a crede ceea ce spun?
I

Nu cumva ai incilcat jurdmAntulfdcut? Nu cumva n-ai implinit frgiduinla fEcutd lui Dumnezeusauvreunui sf6nt? Nu cumva foloseqticuvinte din SffintaScripturl ca sI faci glume simple sauchiar murdare? Nu cumva il huleqti pe Dumnezeusau pe Hristos, sau pe Maica Domnului, sau pe sfinfi, sau Taine? Sf,rntele 44

28 l a c o v2 , 1 9 .

45

Porunca a IV-a
zile ,,Sose lucreazd Si-tifa toatetreburiletale; ziuade odihnd ziuaa;aptea este tdu.'." Dumnezeului a Domnului Nu cumva duminicile qi sdrbitorile mari lipseqti de la Bisericd? Nu cumva atunci c6nd mergi la Bisericd nu urmdreqti de la inceput pdnd la sfhrqit Sfdnta Liturghie, adicd nu cumva mergi tdrziu sau pleci inainte de a setermina? Nu cumva atunci c6nd mergi la Bisericd nu participi cu atenlie qi evlavie la Sfrnta Liturezi ghie, ci uneori vorbeqtigi-i deranj pe ceilalfi, mai ales in timpul vreunei taine sau slujbe (la Botezsaula Cununie,la parastas)? Nu cumva muncegtiduminica sauin sdrbdtorile mari, sauii obligi pe lucrdtorii tdi sd munceascd atunci? 46

Sd Stii cd, precum spune Sfdntul CosmaEtolianul: ,,CdStigulcare seface duminica esle afurisit Si blestemat Si [cu elJ bdgali fo, +i blestemtn casa voaslrd, "29 Si nu binecLrvdntare . r Nu cumva nu te pregdteqti acestezile, dumiin nici qi sdrbdtorimari, cu infr6nare,ca sd mergi la BisericS? r Nu cumva zilele de odihna din sdrbatori nu le inchini lui Dumnezeu sau nu te odihneqti, ci irosegtitimpul in befii, joc de cdrJi,in locuri de distraclii pdc[toaseg.a.? I Nu cumva nu posteqti miercurea qi vinerea, in lipsa vreunui motiv seriosde sdndtate? Sd Stii cd miercuri este ziua in care l-au legat evreii pe Hristos, iar vineri esteziua rdstignirii Sale. r Nu cumva nu te impdrtdqegtiregulat, ci doar de 2-3 ori pe an, gi atunci frrd pregdtirea suflenecesard? teascd Sd S.tiicd evitdnd Sfdnta impdrtdsanie ili lipseSti suJletulde hrana cea cereascd,de Trupul Si Sdngele lui Hristos, care mdntuieSte, salveazd,iartd pdcatele sufletul Si trupul. Nu ignora faptul cd Si tdmdduieSte de dumnezeiasca impdrtdsanie Si de Taidepdrtarea na cea miluitoare a Spovedaniei te asazd incet sub lucrarea Si inrdurirea satanei Si a oamenilor stricali Si r dffi cdtor i (descantdtor i, v indecdtor i, vr dj itor i) .
Cos-u Etolianul, Mdrelia duminicii, in Episcop Kantiotos, CosmaEtoliarutl,Editura Stavros,Atena, 1996,p. 189. tt

47

din spunAnd, neqti. Nu culnvanu te spovedeqti' gdnd ratainfd: ,,n-amfrcut nimic rdu", sau din cit: ,,e acelaqilucru sd le zic inainteaicoanei", popilor' poveEtile sau din obr[znicie: ,.astea-s vezi si nu fie!"? Sd Stiicd Si numai o zi de-ar trdi ontul pe pdmdnt Spovedanieia Si tot pdcdtuieSteSi cd Sfanta Taind a fost instituitd de insuSiHristos. ,,Sd creadd cinevacd nu a cdzut tn pdcat esteinsdsi cddereaSi cel mai mare pdcat, cdci acelasi lucru l-au pdlit Si ingerii apostali din cquza rdutdlii lor, la fel Si -"ni di-o iAngo Domnului la Judecatd,care zic <cdnd n-am pdcdttrit te-am vdzut?> ca Si cum ar fi zis <<noi nimic>. Cd acesta este cel mai mare pdcat, mdrturiseSteSi iubitut Sifeciorelnicul (Apostol loan) zicdnd" Dacd zicem cd pdcat ntt cvem, ne amdgimpe,noi insine Si adevdrul nu esteintru noi (I loan I, 8)'""' r Nu cumva din plictisealdnu te impotriveqtiqi nu pe te lupfi cu gdndurilerele qi pdcbtoase' care fi gi te indulceqtide le d[ diavolul, ci te dedai lor lor cugetarea qi faci infelegerecu ele in inima ta, spre a le implini in faptd la momentul potrivit? Sd Stiicd pdcatul plictiselii se manifestdca indipulindtate ferenld, tristele, lene, evitare a greutdlilor, a sufletului, micime de suflet, lasitate, necredinld, deznddejde.
'u Sfantul Simeon al Tesalonicului,Opere complete,Editura Rigopoulou, Tesalonic, p. 213-214 [trad. rom': Tratctt, ll, cap' 264, in supunere -Cum c[ qi cel ce trlieEte cu evlavie trebuies5 viefuiascd qi sI primeascacanon de la duhovnic", Editura ArhiepiscopieiSuce2003]. vei qi Rdddufilor,

Sd Stii cd tradigia Bisericii noastre ne aratd cel nmi bun Si eficient mod de a contbate lupta ganduriIor necurate prin rugdciunea de-un singur gdnd ,,Doamnelisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu,milupe ieSte-md ntine pdcdtosul!". Invocarea dumnezeiescului nu,ne constituie armd impotriva diavolului, cdci ne intdreSte cu harul lui Dumnezeu Si ne face imuni la ispite. Mai mult, datoritd scurtimii ei, implineStecu putere cuvdntul: ,,rugali-vd netncetat"3l,astfel incdt sd putem dobdndi cu harul lui Dumnezeutmplinirea cuvdntului: ,,sd nu rnaipdcdtuieSti"32...

I Tesaloniceni5, l7; neincetatainvocarea numelui lui lisus in rugdciuneeste lucrareaprioritard a viefii, in special penku monahi. Pentru cregtinii care se nevoiesc in lumea plind de griji episcopul Kallistos(Ware) al Diokleei propune:,,Putemsd o spunemo datd sau de multe ori in diverse clipe ale zilei care altfel ar rlmdne duhovnicegtepierdute:cdnd ne ocupim cu o activitateobignuitdsau cu migcdri automate...cdnd ne plimbim sau conducem... intr-o clip6 de liniqteinainteaunei convorbiri dificile... cdnd nu putem dormi sau intdi de toate cdnd ne trezim din somn... Este in mod deosebitfolositoarein momentelede tensiunegi de crizd ... Rugdciunea min{ii, fhcutdprin repetare deas5, aproapepe nesimfitene ajutd sd stlm in prezen{alui Dumnezeu,oriunde ne-am afla, sau in pustiu, sau in buc[tdrie, sau in fabricd, sau la birou" (Kallistos Ware, Pulerea numelui, EdituraAkritas, pp.24-25 [trad. rom., Editura Christiana,lg92l). " l o a n5 . 1 4 .

3f

48

49

Sd Stii cd ,,binectndntareatatdlui intdreSte caselefiilor, iar bleslemulmamei Ie ddrdmdpAnn in tumelie"33. Nu cumva nu le mulfumegtipentru toate celepe carele-au fdcut qi le fac pentrutine? Nu cumva nu-i ingrijeqti saunu le stai aldturi in greutd{ilegi in nevoile lor?
I

Poruncaa Y-a
,,CinsleSle tatdl tdu Si Pe pe mamata, ca sd trdieStiani mulli Si sd-li fie bine in pdmdntul acela, pe care Domnul Dumnezeultdu !i-l dd lie"

Nu cumva nu ii cercetezi cilnd sunt in boald? Nu cumva, bAtreni fiind, nu te mai interesezide ei? Sau nu te strdduiegtis6-i bucuri, sau nu le ingddui sldbiciuni gi ciuddfeniile bdtrenefllor? le Nu cumva nu faci parastasele3a pdrin{ilor sau rudelor, ori din necredinfa in folosul lor de odihnire sufleteascd, din zgdrcenie? cumva nu ori Nu dai milostenie pentru sufletele lor qi nici mdcar pomelnic cu numele lor la Bisericd?

1. Pentru copii
Nu cumva nu ardfi respectul cuvenit, datorata dragoste,cinsteaqi ascultareafafddeparinfii tai? Nu cumva le rdspunzi in fa{6, sau te porfi necuviincios, sau ii injuri, sau chiar ridici mdna qi ii loveqti? Nu cumva desconsiderisfaturile lor gi le rdspunzi cu neruqinarelaorice !i-ar spune? pdrerealor qi in geNu cumva nu te intereseazd neral nu te intereseaz[ binecuv6ntarealor spre bunul mers al oricdrei lucrdri ce-o faci? 50

2. Pentru pirinfi
Nu cumva nu te ingrijeqti pentru buna cregterea copiilor tdi, sufleteascd, trupeascd? qi Nu cumva nu le dai exemplul cel bun de dragoste, de pace, de supunere,de iertare, de bund infelegere in familie gi nu creezi atmosfera cal33 Sirah 9. 3, 3aPenkufolosul parastaselor, vezi Ieromonah BenedictAghioritul, Parastasele folosul lor, Editura Frdfiei leromonahSpiridon, Si Noul Schit,SfdntulMunte,2000; ArhimandritHaralambos Vasilopoulos, Folosesc paraslasele?, Atena,1972.

5l

dd in caresd se dezvoltecopiii tdi, sprea deveni ale mddularesdndtoase societdfii? de r Nu cumva din indiferenfa qi din deldsarea a tdi? te indreptadai exemplul cel rdu copiilor r Nu cumva nu te ingrijeqti de companiacopiilor tai qi nu-i pdzeqtide tovlrdqiile rele? I Nu cumva nu te ingrijegti de buna lor educafie gi invdfdturd la profesori buni sau de invdfarea vreuneimeserii,in,cazcd stauprost cu qcoala? r Nu cumva nu-i invefi pe copii din fragedi pruncie credinfa ortodoxd 9i nu-i alilptezi cu principiile izvordtoarede viafd ale credinfei ortodoxe qi ale [Frir? Sd Stiicd ai datoria de a tncerca sd-i twe{i pe copiii tdi sd meargd lo Bisericd, sd se roage, sd se jertfeascd pentru ceilalli, pentru lard, qi sd sluieascd cu bucurie ca soldat sau ca cetd{ean. r Nu cumva nu-i sfrtuieqti bine pe copii tdi cdnd gregesc,ci cu exageratata ingdduinfi ii lagi necercetali in ,,nevinovatele"lor patimi (parute lie nevinovate), stimuldnd astfel un comportament egoistqi negativist? I Nu cumva nu-i invefi pe copiii tdi sI dobdndeascdvirtutea iertdrii (sd ceard qi sd dea ugor iertare pentru toate), care insoJitd cu virtutea milosteniei constituie cea mai de pref comoard pentru aceastdvia!6 gi pentru mAntuirealor cereasc[? Pe omul iertdtor qi milostiv Dumnezeu niciodatdnu-l pdrdseqte! 52

. Nu cumvanu te ingrijegtide calitatea priveliqtiqi distracfiilorlor pi nu-i ajuli sd valorifice lor creativ gi fbrd vdtdmaretimpul lor liber? . Nu cumva nu le stdrnegtiinteresulasupratemelor sociale,asupraproblemelorde viafd pe care le presupune intemeierea unei familii? Sd Stii cd trebuie sd-i educi pe copiii tdi astfel, tncdt sd aibd insuSirilenecesareintemeierii uneifamilii bune,pe baze trainice pentru a trdi fericili. I Nu cumva nu-i invefi din timp pe copiii tii importanfa infrdndrii de dinainte de cdsdtorie,greqealaqi pdcatul legdturilor dinaintea cdsbtoriei qi sfinfenialegdturii cununiei (monogame)? Sd Stii cd omildnd aceastd datorie a ta, ili lasi copiii pradd unui mediu desfrdnat, menili distrugerii. I Nu cumva in mod implicit transmifi copiilor tdi dorinfele tale gi scopurile tale nerealizate? Sd Stii cd este o tragicd greSeald ca, atunci cdnd n-ai reuSit tu sd devii doctor spre exemplu sau avocat, sd-i forlezi tn orice _felpe copiii tdi sd ajungd ceeace tu n-ai reuSit. . Nu cumva te impotriveqti hotdr6rii copilului tdu de a se afierosi lui Dumnezeu(de a devenipreot, monah) qi folosegti diferite mijloace pentru a-l impiedica? r Nu cumva ai hotdr6t gi il forfezi pe copilul tdu sd devini preot sau monah, |.ardca el sd simtd vreo chemarespre acestea,el dorind sa aibd familie gi o alti preocupare? 53

. Nu cumva ifi presezicopiii cu diferite mijloace (autoritarism,gantajsentimental)sa faca mereu cceace vrei tu, chiar gi c6nd estegreqit? Sd Stiicd astfel dragosteata aiunge obsesieSi constrdngere Si nu-i aiutd sd devind persoane mature Si libere. . Nu cumva ii consideripe copiii tdi ca pe proprietateata qi nu ca pe daruri ale lui Dumnezeu, fiind mai intdi copii ai lui Dumnezeu qi mai apoi copii ai tii? r Nu cumva comportamentul tdu este nepotrivit pentru copiii tdi? Nu cumva ii injuri sau ii pefbrd un motiv serios,ca sd-fi vergi nerdepsegti vii, neurmlrind educafialor? r Nu cumva ii consideri pe copii chin gi povari greu de dus? Sd Stii cd astfel i1i exprimi ingratitudinea f4d de Dumnezeu,Care li i-a daL r Nu cumva dragosteafald de copiii tdi este in func{ie de cdt rdspund ei agteptdrilor tale? Nu cumva nu egti in stare sd te adapteziqi sd accepfi nici o scdderea lor, indiferent de domeniu (de la micile zburddlnicii p6nd la handicapurile fizice sau mentale)? Sd Stiicd o astfel de dragoste estepe deplin egoistd. r Nu cumva nu te ocupi personalgi cum trebuie increde copiii tdi, ci transferiresponsabilitatea lor dinf6nd cregterea unei ,,didace" care nu are credinfdgi viefuire ortodoxd? 54

Sd Stii cd cele sddite in sufletul copiilor vorfi strdine de credin[a ortodoxd. . Nu cumva consideri copii obstacole realipe in zareacariereitale, sau in caleadistrac{ieiqi comoditdlii tale, pentru ci educafiagi creqterea lor necesitd efbrt qi jertfire de sine? r Nu curnva zici cd-[i ajunge un copil, avdnd pe deplin o mentalitate lumeascd asupra acestei teme? Sd Stii cd un copil singur nu creSte firesc, ci din lucrurile din jur dobdndeStecuget egoist Si devine rdzgdiat Si pretenlios. Refuzul nasterii de copii Si"folosirea multor Si diferitelor feluri de controceplie aratd lipsa nddejdii tn purtarea de grtjd a lui DumnezeuSi este un marepdcat. . Nu cumva faci deosebire intre copiii tdi qi contribui la nagterea invidiei intre ei? r Nu cumva ardfi o dragosteexageratdfafd de copiii tai gi-i cocologegti, incdt neglijezi dragostea datorati sofului (soliei) tdu? Sa Stii cd aceastd stare creeazd deseoriprobleme in legdturile conjugale.

3. Pentru soti ,
Nu cumva nu te ingrijegti de sotla ta precum trebuie? 55

Nu cumva nu ii arifi cuvenita bundvoinfdqi nu o iubeqtica Petine insu{i? Nu cumva o superi,o intristezi, o umileqti sauo infezi subestime ina\nteaaltora, considerAnd-o rioard {ie? Nu cumva te po(i cu ea autoritar,urAt,o injuri, inaintea copiilor tdi, o loveqti, o desconsideri problemeqi traume provoc6ndastfelnumeroase sufletegti? Nu cumva o maltratezisexual?

Nu cumva prin diferite mijloace vd ferili de naqterea copii? de Nu cumva ignorafi faptul cd prin cununieafi devenit ,,una", dupd porunca lui Dumnezeu, cd voastr[ trebuie si fie atdt de mare qi dragostea in aqafel, incdt nici o altd dragoste(fa[a de p6rinfi, de copii, de rude) sd nu o strice? Nu cumva vd expunefi problemele, supdrarile sau divergen{eleinaintea copiilor vogtri (oricdt de mici ar fi), provoc6ndu-le traumepsihice? Nu cumva nu respectafi cuvenita infrdnare in duminici, sdrbdtori qi in posturi - de comun a acord,desigur-, p-entru vd indeletnici cu postul qi rug[ciunea?" Nu cumva nu-l iubifi qi nu-l acceptafipe tovardqul vostru de viafi a$acum este,cu scdderilelui, ci vreli sd-l potrivifi propriilor voastre dorinfe qi nevoi qi sdJ facefi unealtavoastrdsupusS? Nu cumva simfifi uneori regret (gi persistafiin el) pentru cd v-afi legat prin cununie sau cd afi alespersoana respectivdqi nu alta? Nu cumva nu v6 rdbdafi reciproc sau nu vd iertafi greqelileunul altuia? I Nu cumva invidia voastrd stricd pacea familiei qi cdrtifi unul impotriva altuia?
" ,,Sdnu vd lipsi;i unul de altul decdt cu buni invoiald pentru un gi timp, ca sI vi indeletnicili cu postul qi cu rugdciunea, iardgisd fifi impreund,ca sI nu vd ispiteascd satana, pricina neinfrdndriivoasdin tre." (l Corinteni7, 5)

4. Pentru sotii
Nu cumva nu-{i asculfi bdrbatul qi desconsideri pdrerealui, frcdnd doar ce vrei tu? Nu cumva nu rabzi cdnd este nervos' ci il contrazici, frrd sd aqtepfi s6-i treac[ mdnia qi sd-i spui apoi ce vrei, ca o femeieinleleaptd? Nu cumva cu trecereatimpului nu-i mai ardfi afecinainte? pe liuneagi interesul careJ m6rturiseai
I

5. Pentru ambii so{i


Nu cumva ignori faptul cd cununiaestebinecuv6ntarealui Dumnezeu 9i cinstire pentru soJi, cici pot deveni astfel conlucrdtori cu Dumnezeu in creareaaltor oameni? 56

57

Nu cumva nu cinstiti sau nu iubili pbrinfii sau rudeleceluilalt? Nu cumva nu cinstifi pe duhovnicii voqtri sau pe preofi, pe episcopi,pe monahi, ci dimpotrivd, ii subestimafi? Nu cumva cArtifi impotriva lor, vd comportafi necuviincioscu acegtia,ii judecafi, cdzdndastfel in pdcatul grav al judecdrii gi, mai grav, al judecdrii preofilor? de Nu cumva refuza{isd facefi ascultare duhovnic, ci preferafisd facefi in toatevoia voastrd? Nu cumva nu-l cinstifi pe sf6ntul vostru ocrotitor, al cdrui nume il purtafi? Nu cumva prin viala picdtoas[ il intristafi pe ingerul vostru pdzitor? Nu cumva nu ardtafi cuvenitul respect fap de invSfdtorul,de profesorul vostru, de superiorul vostru, din ingratitudine, din complexul de inferioritate,din invidie sau din egoism? Nu cumva nu ardtafi recunogtin[d fal6 de binefbcdtorii voqtri sau, mai gf&v, rbspundeficu ingratitudine la binele frcut de ei, oricAt de mici le-ar fi binefacerea? Nu cumva tu insufi faci binele in mod interesat, cu un scop anume, agteptdndrlsplatd qi mulfumire de la cel ajutat?

Poruncaa Vf-a
,,Sdnu ucizi!" . Nu cumva, cu voie sau frrd de voie, te-ai ftcut ucigaq? Sd Stii cd uciderea se na$te din urmdtoarele cauze:

r Nu cumva, prin cuvintele tale, prin acuzafiile (intrigile) tale, ai fost cauza pentru care s_a frcut altul ucigag? 59

sau Nu cumva ai stdrnit.ai indernnat ai ajutatla o astlbl de fapt6? I Nu cumva ifi doreqtisd sulere altul ori te bucuri lui? de nenorocirea Nu cumva {ii vrdjmlEie, rdutate,ur6, cdtre alfii qi aqtepfi clipa sdte r[zbuni, in loc s[ ierfi? Nu cumva nu-i ier{i pe cei care te-au nedreptS[it, sau te-au rdnit sau fi-au fbcut vreun rdu?Nu cumva nu ier,ti pe vrijmaqul tdu 9i nu ceri cu uqurinli iertare? Nu cumva i-ai indepirtat pe sdracii care ili stdcuvinte umilindu-i gi adresdndu-le teau aproape, urdte? Sd Stii cd de multe ori este mai rdu sd distrugi demnitateaunui om decdt sd-i iei viala. I Nu cumva ai frcut avort sau ai dat altei femei plante ori medicamenteca sd lepede pruncul sau ai aclionat prin alte mijloace pentru acelaqi scop? r Nu cumva ai bruscatvreo gravidd sau i-ai cauzat greutd{ide orice fel ca sd piardd pruncul sau ai obligat-o sd avortezevreun copil nelegitim? Nu cumva ai sfrtuit pe carevasd meargdla doctor pentru avort gi te-ai fdcut autor moral al uciderii? Nu cumva ai dat sfaturi pentru evitarea sarcinii qi ai intervenitin lucrareaviefii agacum a hotdr6t-o Dumnezeu? 60

. Nu cumval-ai abandonat l-ai expus sau pericolului pe pruncul tiu?


Sd Stii cd dupd Marele Vasile cea cere o abandonat pruncul cade sub acuzalia de ucidere. . Nu cumva in mod intenfionatai amputatvreun membru al tdu saual altuia? . Nu curnvaegti scandalagiu pui pe alfii sd se gi-i certe, sd se batd, chiar qi numai pentru a te distra? . Nu cumva egti agresiv gi te mdnii gi te tulburi uqor,qi-1iplace sd te cerli pdn6 qi pentru lucruri mdrunte? . Nu cumva te-ai mAniat pe cineva gi l-ai certat pe nedreptqi nu din dragoste? Nu cumva te-ai certat cu cineva sau ai lovit pe cineva? Nu cumva te-ai blestematsingur sau pe altul ai blestemat? Nu cumva nu te-ai ingrijit qi ai transmis vreo boaldcontagioasd? Nu cumva din cauza imbuibdrii, a befiei sau pldcerilor trupegti ai provocat, fie sau altuia, vreo boald? Nu cumva egti robit patimii fumatului qi ifi alterezi atdtsdndtatea cdt gi pe a celor din jur? ta, Nu cumva ai luat sau iei droguri (LSD, opiu, heroin5, cocaind"extasy)care distrug via[4 ucig6nd astfelsufletul pentru care S-ardstignitFlristos? 6l

Sd Stii cd, dupd Sfdntut Apostol, ,,trupul vostru este templu al Duhului Sfdnt care este tn voi, pe care-L aveli de la DumnezeuSi cd voi nu sunteli ai voStri. Caii aSifost cumpdraYicu prel!"36, adicd cu sdngelelui Hristos. Nu cumva ai indemnatpe allii la consumulde droguri? Nu cumva faci comer! cu droguri, pentru un cdgtig uqor, ignordnd cd astfel te faci uciga; al frafilor tdi? Nu cumva ai luat alte substanfeaqa-zisneddundtoare, calmante, marijuana, ha$i$, intdrind astfel tiranica patimd care afecteazdgrav sdndtatea trupului, pacea sufletului, dar 9i starea familiei? Nu cumva eqti robit groaznicei patimi a be{iei, care calci in picioare demnitateata qi cinstea familiei tale, care te conduce spre moarte lentb, dar sigurd? Nu cumva obignuiegti sd mergi prin localuri (cdrciumi, discoteci, baruri, cabarete),care constituie locuri de nagterea necuviinfei, a viefii imorale qi materialiste, care conduc la alcode olism, la dependen{d droguri, la goanadupd cdgtigurile u$oareqi ilegale 9i la fapte care degi gradeazdpersonalitatea provoacd lenea?

Poruncaa VII-a
,,Sdnufii desfrdnat!" Nu cumva ai pdcdtuit cu cineva cdsdtorit(a) sau tu fiind cdsdtorit(d) qi te-ai frcut adulter(a)? Nu cumva te-ai desfrdnatcu cineva necdsdtorit. rudd saunu? Nu cumva ai l6satpe carevagravidd qi ai abandonat-o, for,tdnd-o astfel sd facd avort, adicd ucidere?
I

Nu cumva te masfurbezi? Nu cumva ai avut vreo rela{ie homosexuald? Nu cumva ai avut vreo legdturi cu vreun animal? Nu cumva te-ai unit cu femeia ta peste fire? Nu cumva ai avut legdturi trupegti inainte de cununie? Nu cumva te impodobegti qi te parfumezi exagerat pentru a provoca?

36I Corinteni 6. 19-20.

62

63

Nu cumva admiri exageratpe careva,saupoftegti pe careva, bdrbat sau femeie, qi astfel intrefii patima desfrdnariiqi a iubirii de trup in sufletul tdu? mijlocitor al unei leg5Nu cumvaai fost vreodatd pentru a cddeaalfii in desfrAnare? turi nepermise, Nu cumva ai scris scrisori anonimemincinoase, cu scopul de a strica cdsnicia,logodna sau indintre doi oameni? {elegerea Nu cumva egti m6ndru qi egoist,lacom gi befiv, qi patimi care conducla desfrdnare adulter? sa Nu cumvai1i facepldceregi obiqnuiegti te uifi (filme, spectala imagini pornografice, erotice cole, reprezentaliiin localuri de noapte, reviste, pagini de internet)?
I I I

Porunca a VIIf-a
,,Sdnu furi!"

Nu cumva ai furat sau furi lucruri strdine? Nu cumva ai cumpdrat lucruri furate? Nu cumva ai luat din lucrurile fratelui tdu sau ale altei rude, nedreptdfindu-l? Nu cumva egti hof in meseria ta (furi la cdntar, inqeli la cantitate, prezin[i supraevaluat,in mod mincinos, produseletale, i{i insuqegtibani sau 'bunuri ale altora sau ale firmei unde lucrezi)? Nu cumva ai mutat hotarul pdmdntului tdu, furdnd de la vecini? Nu cumva ai falsificat acte, sau ai ascunsacte de proprietate, sau ai intervenit in mod vicios in aplicareavreunui testament? Nu cumva ai falsificat vreodatdsemndturacuiva (rudd, cunogtinfd) pentru a-!i insuqi bunuri saubani ce nu-fi aparfineau? 65

scrisoristrline? Nu cutnvadeschizi Nu cumva ai furat animale sau ai tliat copaci ai altorasauai culesroadelealtora? Nu cumva ai gdsit vreun lucru care nu-fi apaF {ine qi nu l-ai inapoiat proprietarului (portof-el, bani q.a.)? Nu cumva ai imprumutat bani, unelte, alte bunuri qi nu le-ai inapoiatproprietarului?

Poruncaa IX-a
..Sdnu dai mdrturiimincinoase asupraaproapeluitdu! " Nu cumva ai minfit sau ai pus pe altul si mintd pentruvreun cdqtig? Nu cumva spui minciuni pentru a te justifica, pentrua nu te mustrape tine qi a te pocdi? Nu cumva spovedania nu estedirectd qi sinceta ra, ci ii judeci pe ceilalfi, arunc6ndvina pdcatelor tale pe allii (soacrd, nori, sof, gef,coleg $.a.X Nu cumva min{i pentru a nu primi vreo responsabilitatesauvreo muncdpe care egti dator sd o faci? Nu cumva ai calomniatpe cineva,pentru a-lpdgubi, sauumili, sau delbima? Nu cumva flatezi pe alfii cu laude mincinoase, pentru a-fi asigurastima lor sau pentru oarecare foloase? 67

Nu cumva tragi cp urechea,ca sd foloseqticele auzitein scopuri rele (calomniere,inqelbciune, g.a.)? autojustificare Nu cumva joci cdrfi sau iei parte la jocuri de noroc (furt ,,legal" al celor mulfi) qi i1i nedreptafeqti astfel familia, furAnd-o qi furAnd apoi qi pe aproapele tdu? Sd Stii cd Si ultimele tipuri deioc de noroc (de in' trajutorare, tip ,,Caritas"), care de dragul imbogd\irii rapide Si fdrd osteneald au dus la catastrofefilafalimentul multora, Si mari nanciareSi economice, Si mici, la distrugerea de familii, la boli psihice, la sinucideri, se bazeazdpe ldcomie sau avarilie, care este cauzd a mii de .rele Si care constituie un pdcat
complex.

r Nu cumva te ardfi cu doub fe!e, pentru a c6qtiga favoareasauaprobarea unora? suspiciur Nu cumva eqti suspiciosqi dai crezare fafa de ceilalfi? nilor tale Sd Stii cd din aceastdpatimd se nasc curiozitatea, barfele, zvonurile, certurile, osdndirile. BArf" este a se deda cineva la cuvinte despre pdcate sau sldbiciuni ale aproapelui, precum Si a discuta despre acesteacu patimd. Osdndirea constd in exprimarea pdrerii desconsideratodre,umilitoare despre un om, in reaua caracterizare, prin care.se trag concluzii dintr-o faptd despre intreago viald.'' I Nu cumva te preocupi qi urmdreqtiin amdnunt viafa altora, dincolo de ceeace implicd datoria qi dragostea fa\d de ei? Sd Stii cd rezultatul unei astfel de comportdri este cd devii obositor pentru ceilalli Si te pdgubeStiduhovniceSte. r Nu cumva eqti stdpAnitde duhul curiozitdfii qi ai riul obicei sd intrebi continuu, frri discerale nere,despreproblemelepersonale altora? r Nu culnva vorbeqti mult, cdzdndadesea pain catuljudecarii celorlalli? Sii nu desconsidericuvdntul Mdntuitorului ,.Ntt jurlecali ca sd nufili judecalil"tu $i ,,cu mdsura cu care mdsttrr{i, vi se va mdsLra"39.
" Vezi Avva Dorotei, Invd{itura IX, ,,Despre minciuni", in Opere uscelice, EdituraEtimasia, M. SffintaCruce,Karea, 1993,p.237. Sf. t* M a t e i7 , l . 'n Matei T, 2.

I Nu cumva te dedai la a lua in glumd, a ironiza, a mdscdri (imita), a-i lua in rds pe ceilalgi,plecdnd de la greqelile lor, de la sldbiciunile lor trupegtisausufleteqti? r Nu cumva obignuieqtisd retransmifi informafii sau secrete ale altora incredinfate numai fie, provoc6nd astfel certuri gi vrdjmiqii intre confrafii tdi? Sd Stii cd pdcatele limbii se exprimd ca multd-vorbire, vorbire deSartd,lipsd a discerndmdntului,IinguSire, trddare, deconspirare,judecare, judecare a clericilor, vorbd in rds, rds /drd mdsurd, imitare,justificere, exagerare,fdydrnic ie, ipocriz ie, tnS lare, ironie. e r Nu cumva primeqti (sau dai) mitd sau primegti bani sau mici ,,aten[ii" la serviciu, sau iei ,,comisioane", depdgindu-fiatribufiile, sau solicifi servicii in schimbul celor oferite de tine, dar caresunt de datoriata gi pentru care iei salariu?

68

Nu cumva, in timp ce te pldngi de sdrdciata, arunci cele ce-!i prisosesc(din mdncaregi altele) sau faci alte f-eluride risip[, pentru a'semlna cu cei mai instdrifi ca tine? Sd qtii c5, precum ne invafd Domnul (prin gura Inainte-Mergdtorului S5u), cele prisositoare aparfin celor sdraci: ,,Cel ce are doud haine sd dea celui ce nu are gi cel ce are bucate sa faca asemenea."4o Nu cumva felul tdu de viafd esteprovocator qi prefios qi constituiepricind de smintealdfratelui tdu care petrecein strdmtordri? Nu cumva din iubire de slavd solicifi primul loc (in colectiv, in intruniri, in familie) sau demnitdfi carenu fi sepotrivesc?

Poruncaa X-a
nimicdin celece ,,SdnupofteSti suntale aproapelui tdu." Nu cumva ai poftit la femeie strdind (sau bdrbat), fiindu-fi rud6, saunu? Nu cumva ai invidiat reugitaaltuia sau ai r6vnit la bunurilesale? Nu cumva te stdpdnesc tristefea gi deprimarea din cauzd,cd altul ifi este inainte sau cd exceleaz6, ceva qi te simli pus in umbrd? in Nu cumva eqti rnuncit de supdrare, amar imde potriva cuiva qi caufi mijloace sd il micqorezi sausd il desconsideri fafa celorlalfi?Nu cumin va fa[d de acelate porli cu duritate,fdrd duhul pacii? Nu cumva iubirea de pldcere qi aplecarea cdtre viafa de confort te fac s6-[i compari mereu felul de via![ cu al altoramai boga{idecdttine?

a oL u c a 3, l l.

7l

ldcomia, befia, risipa, 5) LAcovtR pANTEcELUt: g.a. (concupiscenfa) pldcere, iubireade senzualitatea 6) MAnta: Blasfemia,trra,amintireardului, cearta, sperjurul,blestemul,injurdtura, controversa,ucidereag.a. 7) LENEA(Akedia): micimea de suflet, moleqeala, tristefeaqi imobilitatea fa[d de binele ceJ po{i face, dezvinovdfireapIcatelor42,deznidejdea,necredinfa, indolenfagi lipsa faptelorbune.

Cele paptepicate de mo arte


$i patimile ce izvordsc din acesteaat 1) MnNonta: Slava degartd,lduddrogenia, trufia, nesupunerea, ocura,ipocrizia,invidia q.a. batj 2) Iunnnn DE ARctNJr: Ldcomia, nemilostivirea, impietrirea inimii, furhrl, ripirea, minciuna, nedreptatea"viclenia,sperjurul,simonia,ierosilia,inqelarea g.a. 3) DcSnnANAREA: Adulterul, sodomia, zoofrlia, pedofilia, violul, malahia,incestul,neruginarea, orbirea minfii, lipsa congtiinfei,necredinfag.a. 4) INvtotn: uneltirea, vrijmdqia, bucuria de rdu, cearta, osdndirea, inqeldciunea, trddarea, uciderea,ingratitudinea, tristeteala binele altuia g.a.
aL Vezl Sffintul Nicodim Aghioritul: Cqrle de spovedanie, Editura Nect. Panagopoulos, 15. p.

n'

pdcatele mele" - Psalm 140,4. sd-mi dezvinovdlesc ,,1,...1

72

73

Milostivirea plrinteasci a lui Dumnezeu estenesff,rgiti


Domnul, Cel care a r6nduit Taina Spovedanieica mijloc al restaurdrii gi mdntuirii noastre, insugi a dat figaduinfa cea nemincinoasd,gi in Vechiul gi in Noul Testament, cd prin m[rturisirea sini:erd a fdrddelegilor noqstre qi prin hotdrdrea statornici de a ne schimba din patimi primim deplina iertare. Prin proorocul Isaia poruncegte: ,,[...] spdlafi-vd, curdfifi-vd! Nu mai facefi rdu inaintea ochilor Mei. incetafi o dat5! i.fr_"etati,s-i facefi binele, cdutafi dreptatea,qj\rtafi pe cel apdsat,facefi dreptate _orfanului, apiraJipe vdduvd!Venili sd ne judecdm,zice Domnul. De vor fi pdcatele voastre cum e. c6rmdzul, ca zilpadale voi albi, gi de vor fi ca purpgra,caldnaalbdle voi face."43 Sfdntul Ioan Gurd de Aur accentueazd: ,,[...] ldsareapdcateloreste izvor mdntuirii qi platd a pocdinfei; cdci pociinfa este loc de vindecaredin pdcat,
a3 Isaia, l5-18. l

cste dar geresc,. putere minunatd,har care invinge consecinfele legii. De aceeanu il izgonegtepe curvar, nu il alungl pe adulter,nu-gi intoarcefafa de la befiv,-rlu se scirbegtede idolatru, nu il gonegtepe rdu-vorbitor, nu il alungdpe hulitor, nici pe lduddros,ci pe tofi ii primegte; pdcatului"aa. pentrucd estetopitoarea Dumnezeu,ca un preaduiosPdrinte,Care se ingrijegte de tofi copiii Sdi, qi mai ales de cei ratacifi,cu nemdsuratd milostivire gi nefdrmuriE milA, a trimis pe Fiul Sdu, pe Domnul lisus Hristos, in lumea noastrl plcdtoasd, pentru a ne aduce m6ntuire, izbdvire, iertarea pdcatelor noastre, prin Preacuratele SalePatimi gi Sldvit[ Invierea Sa. Nici un pdcat nu poate sd ne inchidi uga milei dumnezeiegti. Nu trebuie sd ne ingrozeascdnici mullimea nici mdrinici felul lor. meapdcatelornoastre, sinc-91!-poate curdfa sufletul nostru de orice Po.cdi4J4 pdcatului. intinarea Perrtrutoate se dd iertare,prin Taina Spovedaniei. nu Prin aceastdTaind se dobAndesc numai iertarea,nu numai mAntuirea,ci qi sfinfenia. Ne incredin[eazdde aceastacpi mai inainte prigonitori, care apoi au devenit propovdduitori ai Evangheliei; cei mai inainte rdtdcifi, care au devenit mogtenitori ai Impdrdfiei lui Dumnezeu; cei mai inainte desfrAnafi,care apoi au tdmdduit cu putereaCrucii; cpi mai inainte t6.lhari,care au devenitmiei blAnziai turmei lui Hristos. Este cu putinld iertarea, este ugoard izbdvirea, este posibilSsfinfenia. P;eful rdscumpdrdrii noastfe s-a dat pe Crucq, contractul eliberdrii noastres-a semnatcu Cinstitul Sdneeal HristosuluiCelui fdrd de p5cat.
oo Sfantul loan GurI de Aur, ,,Desprepociinli", Omilia a VII-a, in Opere,EdituraE.P.E(PdrinliCreci ai Bisericii),vol. 30, p.240.

74

75

Iertarea a izvordt din Mormdntul Sdu cel ddtdtor de viafd gi porfile Raiului s-au deschispentru a primi pe pdpocdifi. cdtogii finem in mdinile noastre izbdvirea noastrd gi fericirea vegnicd. Dumnezeu ii iartd gi ii mdntuiegtepe pdcdtoqii care sincer cad inaintea milostivirii Sale. Dumnezeu nu ii mflntuieqte insi pe cei insolenfi, adici pe cei care se autojustificE in mod egoist qi se impotrivesc trufaq purtirii Sale de griji, milei gi dragostei Sale fIrI de hotar. Cdt dureazdviafa noastrd.pepamAntavem posibilitatea sd ne intoarcem la P6rintele nostru, sd mirturisim, prepdcdtuit", cdci ,,Dumnezeu cum hul cel pierdut: ,,ann este grabnic spre ajutor gi zdbavnic la mdnie"4s.inainte.ca moartea sd stingd nddejdile mAntuirii noastre,sd ne poc6im sincer qi sd depunemmullimea pdcatelornoastrepub epitrahilul duhovnicului nostru. $ceasta agteaptdDumnezeu de la noi: hotdrdreane. qi zdruncinatdde a l6sa obiceiurile noastrepdcdtoaSe patimile. Sd facem p"?$l-ggl hqt+nlg. cdtre sf6nta Spovedanie, ca sd spulberdmdin sufletul nostru tiranica robie a pdcatului qi, curdfili, intdrili de dumnezeiesculhar, sd aplecdmgrumazul sub jugul cel ugor qi m6ntuitor al lui Hristos. pi Sd devind c.redintd viefuire a noastri marele adevdr: pdcatelenoastre toate po-tfi g-terse prin pocdinJd,patimilenoastrepot fi transformatein virtugi, cu harul lui Dumnezeu gi cu lupta noastrdpersonald. Nici "gn_g6nd necredinfd, de indoiald sau de deznfu de privitor la putinfa mantuirii noastre sd nu ne inde_dejde pdrteze la'faina ceamAntuitoare Spovedaniei. de a
a5Rugdciunea a V-a la SlhntulMaslu.

ArpNTrE!!!

Deznldejdeapi indolenfa nimicesc mf,ntuireanoastri


pe Examin6ndu-se sine, cercet6ndu-qi adAncurile sufletului gi afldndin sine multe qi diverse pdcate,patimi, qi neputinfe lipsuri, oricinepoatefi doin bordtde deznddejde privinfa mdntuirii sale. {cest fe! de gdnduriale deznidejdii suntinspirategi inoeulate vrqjmagul de diavolul,gp11dy_t--pe mAntuiriinoastre, care le folosegteca pe Unadin cele mai puternicearme
impotriva noastrd. nu-l lasd pe cel ce a cdzut sd se ridice, ,,P_q_rry{qjdea iar lenea [indolenfa] pe cel drept il aruncdjos. Aceea ne lipseqtedes de bunurile dobdndite,iar aceasta ne lasd nu n-oqs_trg_ne sd iegim din relele ce stau sd vind. |!_e,p-ggqrea poate arunca qi din cer, iar {gzn6dejdg..a prdvdlegte ne rdutdfii, insd ne putem tntoarcede acolo chiar in prdpastia dacdnu deznadajduim."46
ou Sfantul loan CurI de Aur, ,,Desprepocdin(i", Omilia l,in Opere, EdituraLogos,Atena, 1967,vol. I, p. I48.

76

77

Cu viclenia sa defbrmeazdchiar gi adevdrul cel mai mdngdiEtor [bua, c[ Dumnezeueste mil[, mdrinimie nemdrginitd, dragosteneimpufinatf,,in a c[rui ne{armurit[ mare se sting qi se pierd, ca niqte mici licdriri, chiar qi celemai mari fbrddelegigi cele mai inliicoqdtoarepdcate. ,,iavel era pdcdtos,qi prigonitor, gi necredincios,dar c6nd gi-a ardtatzelul qi nu a deznddajduit,atunci s-a mAntuit $i a devenit egal cu ingerii. $! luda era apostol,dar, de vreme ce s_-a lenevit de a sa mAntuire, a devenit tr5d5tor. T6lharr,rl,dupd atdta rdutate, pentru cd nu a dezndddjduit, a intrat in rai inainteatuturor celorlalli, fariseul, din canza trufiei, s-a prdvdlit din indlfimea virtulii, vamequl caren-a deznddajduftatetde sus aurcat, incAt qi pe acela l-a intrecut."47 insd noi, oamenii, suntem \umai ingerii nu pdcdtuiesg, inclinaJi spre rdu 9i tofi pdcituim. $i precum bine subliniazd duhovnicul plin de har al Mdndstirii AgdbgUos, Parintele Ghermanos:,,Dumnezeunu ne va osAndipentru cd amcdzut - gtie de altfel cd vom cddea-, ci ne va osdndi pentru cd nu ne-am ridicat din pddere.Ai cdzut, ai cdzut. Nu-i agaimportant de ce ai cdzut.De ce insd nu te-_ai,ridi-: cat - ne va intrebaDumnezeu!..."

PARTEAA DOUA

Despre Taina SfinteiSpovedanii

n'

lbid"*.

78

Pociinta. Conditiile )) bunei spovedanii


l. Introducere
,,Un tdndr ofi1er, care nu demult se indreptasepe calea il lui Dumnezeu qi care incd se lupta cu conqtii4J-a_,t9,intrebd pe duhovnicul sdu dacd Dumnezeu primegte cu adevdrat,precum se spune,atdt de uqor pocdinla omului. - Dacd s-ar intdmpla sd !i se rupd mantaua, ai scoate-o indatd gi ai arunca-o,ca fiind nefolositoare? - Nu, desigur, rdspunseacela. Aq coase-o gi ag repara-o, dacdpoate fi reparatd. - Daci tu te intristezi pentru o manta gi nu o arunci cu ugurinld, cum nu se va tntrista Dumnezeu pentru {bptura Sa gi cum nu va face orice estecu putinfd pentru a o indrepta? a spusbunul pdrinte qi astfel s-a linigtit tdndrul."a8
a8 Teodoras Hampaki, Pateric. Picdturi din inlelepciunea Pdrinfilor,Editura Frlfiei Ortodoxe ,,Lidia", Tesalonic, 1992,p. 132.

81

La sfdrgitul SfAntuluiBotez, preotul se roagSDomnului pentrunou-luminatulcreqtin: ..Cel ce ai ddruit robului Tdu izbdvire de pdcateprin SfAntul Botez gi i-ai dat innoirea viefii, insuli' StdpAne neintinatd Doamne, [...] pdzegteintr-insul nespurcatd..Ei -."4e cu hainanestricdciunii, cares-aimbrdcat. qi de pdcatulstrdmoqesc de p5Astfel, cregtinul,curdlit catelesale personalegi imbr5cat cu luminoasa9i preacurata haini a harului lui Dumnezeu,incepe o noud viafd' induntrul nostru, insd, din c.arwapatimilor care sdldqluiesc a inclinaJiei noastre sprd pdcat Ei a indolenfei noastre, aceastdstrdlucitoare haind se innegreqte,se intineazd, se stricd gi ajungem sd ne dezbrdcdmincet-incet, de harul lui Dumnezeu. nepuIubitorul de oameni Dumnezeuinsd, cunosc6nd .tinfa noastrd de a ne pistra nestricatd aceast6dumnezeiascd legdturd, a rAnduit mijloacele qi modurile prin care, chiar gi in cddereanoastr5, sd putem redobdndi Dumnezeiescul Har, sd ne indreptdm qi sd curdfim imbrdcdmintea sufletului, pentru a deveni vrednici de impdrdfia Cerurilor. A rdnduit adicd Taina Pocdinfei 9i Spovedaniei, ddnd apostolilor Sdi - gi prin aceqtiaqi urmaqilor lor, episcopii gi preofii - p.glffgg de a ierta pdcatele. SfAntul Botez nu putem deveni mddulare ale Dacd,fard, este imposiBisericii lui Hristos, ftrd Sfdnta Spovedanie Cerurilor. Este o rdtdcire s[ bil sd moqtenim impdrdfia credem cd respectareaunor anumite indatoriri religioase, precummersul la bisericd,milosteniile qi alte fapte bune, pot inlocui Taina Sfintei Spovedanii. Cuvdntul Domnului este foarte clar. Viafa vegnici ne este diruitd prin iertarea frrddelegilor noastre. Iar iertarea nu se dd in nici un alt
oe p. 1971, 33. Bucuregti, E.I.B.M.O., Molitftelnic,

rnod decdtnumai in Spovedanie. ins6, pentru a primi iertareain Taina Sfintei Spovedaniinu este de ajuns numai s-irnplain+irare pdcatelor noastre.Este neapdratnece5ard a pociinfa sinqe_lL insofitd de p ad6nsasimlirg a pdcitopeniei gi a bolii noastreduhovniceqtigi de zdrobireainimii. pocdinla ca Domnul, incd din prima Sa predicd, aqazd mijloc primordial pentru mAntuireanoastrd. $i pocdin{a inseamnd intoarcerea omului dalaviafa qeapotliyq_igg _!rii, care este viafa pdcatului, la viaJa cea conforr_n -frlii, precum porunceqtelegea lui Dumnezeu.inseamndlepddare de lucrareadiavolului gi ascultarede dumnezeiasca voie. Pociin{a este schimbareadispoziliei, schimbareafg[ului de.a SdndiEi-dc-a-gdi,este ilJiel-e interioard, adev6Dupd Sfantul IsaacSirul: ratdpreschimbare. ,,[...] pocdinfa este g*ldsacineva pdcatelesale cele de mai inainte qi sd se intristeze pentru acestea"5O. $i f,fa[tql {o4n Scdrarul,in capodoperasa Scara, ne dl deplinadefinire a pocdinfei: ,,Pocdinfa inseamnd innoirea boteZului. Pocdinfa inseamnd legdmdntul cu Dumnezeu pentru o noud viafd. Cel ce se pocdiegteeste cumpdrdtor al smereniei.Pocdinfa inseamndindepdrtareastatornici a oricdrei mAng6ieri trupegti. Pociinfa inseamndgdndul osdndirii de sine; negrija fala de toate celelalte gi grija fafd de propria mdntuire. Pocdinfa este fiica nddejdii qi izgonirea dezn6dejdii. Poclinfa estedeplina izbdvire de ruqine. Pocdinla inseamnd re-imprietenirea cu Domnul, prin faptele virtufii potrivnice cdderilor noastre.Pocdinfainseamndcurifirea congtiingei.Pocdinfa inseamndsuferirea
Sfentul lsaac Sirul, ,,Cuv6ntul 81", in Scrieri ascetice,Editura Rigopoulos,197 p. 3 80 [trad. rom.: F ilocalia, X, Cuvdntul LXXXI, 6, Despredeosebirea virtufilor qi despresivdrgireaintregului drum]. 'o

82

83

Cel ce se pode bun5 voie a tuturor lucrurilor dureroase. indc al caicEtc esteun cercetdtor osAndirii sine.Pocdinfa cu [postul] qi pestetndsur[ a pintecelui seamn[ ostenirea cu congtiinfa"''. lovireasufletului Nu ar fi lbst de trebuinldpociinla dacdfirea omeneasprotopdrinlilor, cd nu era inclinatd cdtrerdu, dupd cdderea nu dacdprin intunecareafatfu.n-ii am fi ajuns sf,-L ignordm pe Dumnezeu gi poruncile Sale, dacd nu ar fi ajuns cel creat dupd chipul lui Dumnezeu, omul, rob diavolului. Fiul gi Cuvdntul lui DumnezeuS-a ldcut om qi a venit pe pdmdntpentru cd numai,,Elputea sd eliberezecreafia Sa din tirania diavolului gi din lanfurile pdcatului.Numai El, prin Jertfa de pe Cruce gi cu cea de viafd-ddtdtoareinvierea Sa, putea sd ridice la o via!6 noud in Dumnezeu pe Numai El putea s6-l facd, omul cel mort duhovnicegte. din rob al satanei,fiu al lui Dumnezeu qi dumnezeudupd har. Lucrarea salvatoare a Domnului se continud in Una, Bisericd,care este gi Sfdnta,Soborniceasca Apostoleasca sufletului qi trupului, trupul lui Hristos, loc de vindecare a maicd qi hrdnitoarea credincioqilor.Biserica lui Hristos, care-L are pe PreasfdntulDuh plinitor a toate, cu invdf6tura Sa cea prealimpede,cu rdnduiala Sa cea nezdruncinatd,cu Sfintele SaleTaine,lucreazdla sfinfirea mddularelor sale, vindecindu-le, cu m6ntuitoarele Sale leacuri, rdnile 9i bolile. Sfdntul Botez, inceputul gi condilia tuturor Tainelor' ne introduce in Bisericd, gi totodatd innoieqte ,,dupd chip", activeazdadic6.toate daruri"lecare ne-au fost date de cdtre Dumnezeu gi care dupd cddereanoastrd au ajuns
Smnful loan ,,Scdrarul"Sinaitul, Cuvdntul V, ,,Desprepocdinfd",in Scara,pp. I l5-l l6 [trad. rom.: Filocalla, vol. lX]. tt

in nelucrare.focdinla qi gpovedaniareimpacd omul cu Dumnezeu. vreme ce dupd SfAntulApostol,-laeov: de rietenia lumii este dugmdnie faga de Dumnezeu. ,,P. Cine deci va voi sd fie prieten cu lumea se f-ace vrajmaq lui Dumnezev."52

2. Rolul preotului mirturisitor (duhovnicului)


Pentru gtergerea datoriei pdcatelornoastre qi impdcarea cu Dumnezeu este nevoie de un mijlocitor. $Jdntul Ioan Damaschinscrie: ,,[...] cel care a sdvdrgitacestea [pacatul] gi L-a mdniat in felul acesta pe Domnul qi Dumnezeul nostru nu se pCIate"*impAca alt mod cu El dec6t prin mijlocirea prin unui bdrbat sfdnt, qi prieten gi rob al lui Hristos, gi prin depdrtarea rdu [...]. de Dacd vrei, ggtg_qq_ mijlociror, 9i dg_g[pr, gfbtuiqi b-Un fo*r, ca sd-fi arate feluri de pocdintd potrivite sufletului bun, ca un bun sfdtuitor, ce-fi va da leacul potrivit rdnii tale, ca un doctor gi ca un mijlocitor, cu rugdciuneagi cu inftfi$area personalS,pe care o va face fafd cdtre f4a qi va imbldnzi pe Dumnezeupentru tine."53 Acest doctor, mijlocitor qi sfEtuitor este duhovuiq.ul. Duhovnicul estepreotul care iug, pentru aceastdinaltdlucrare, o binecuvdntarespeciald de la episcopul sdu. Este, in aceastdslujire, urma$ al Sfinfilor Apostoli gi are, precum aceqtia,puterea de a ierta sau nu pdcatele. preotul
s2 lacov4,4. tt Smntul loan Damaschin, ,,scrisoare despre spovedanie',,in Opere,E.P.E.,123, 1994, vol. 8, pp. 507-5I l.

84

85

mdrturisitor este infeles gi ca pdrinte duhovnicesc,Pi leeste o legdturdde patergdturacu cel ce se mdrturiseqte I nitut" gi de vegnicdrudenie duhovniceascf,' 'ucrare-g .l{ celui ce se mlrtupdcatele nu estedoar aceeade a asculta Nici nu se limide qi risegte de a citi rugdciunea iertare. Duhovnicul, ca pddoar la momentul spovedaniei. teazd, rinte, il renaqtepe credinciosla o viald noud, in Hristos, se parcursulfiului sdu duhovnicesc, strdduieqte urmdreqte pentru el, ca sd se canon,rug6ndu-se sfrtuindu-I, ddndu-i vindece de patimi gi sd ia Hristos chip in sufletul s[u' Ostenealaqi grija lui sunt exprimate deplin in cuvintele SfdntuluiApostol Pavel: ;,O, copiii mei, pentru care su{Er iaraqi durerile naqterii, pdnd H.irto, ua lua chip in voi!"54 "" Aceastd relafie pdrinteascda duhovnicului cu cel ce se spovedegtecreeazdatmosfera de deplini incredere care pentru ca cel din urmd s[-gi poatd descoperi estenecesard fapte 9i chiar cele mai intime gdnduri qi qi cele mai ascunse dorinfe, chiar qi pe cele pe care nu vrea si qi le marturinumai duqoastr,S dutrovniceasg;fl nici sieqi.QSbirea seascd El hovnicul estein mdsurdsd o tdmdduiascd. estecel cdrunostru, cdruiaii descoperimtrecuia ii incredin{dmsufletul tul, ii impdrtigim prezentul, cel care se trudeqteimpreund cu noi pentru inaintarea noastrd duhovniceascdin viitor' limitele mor,tii, care se intinde in Un viitor care depdqegte vegnicie.Aceastdincredereestemdritd de faptul cd duhoylricul estelegat pAndla moarte de sfintele canoanecu pdstrareasecretuluiasuprapdcatelormdrturisitelui. * Duhovnicul este indrumdtqr in lucrarea de mdntuire a sufletului nostru. El va da socotealdinaintea lui Dumnezeu in clipa Judecilii pentru felul in care qi-a indrumat fiii duhovnicegti,pentru cdt s-a trudit cu rugdciuni, sfrtuiri 9i
5a 4. Galateni 19.

nevoinfesd-i pdzeascd cdderi, sd le luminezenecuno$de tinfa, sd cultive induntrul lor dragostealui Dumnezeu gi qdvqapentru lupta cea duhovniceascd,sd-i incurajeze in dezamdgirilelor, in am[rdciunile luptei impotriva p?rtimilor, ca sd-i aratemogtenitoriai impdrdfiei lui Dumnezeu. i4drumarea duhovniceascl a fiecdrui suflet este lucrarea duhovnicului gi nu se face cu indrumdri generale sau ci in ,,refete", cu moduri particularede educare, funcfie de constitufiasufleteasci,de nevoile gi puterile celui ce se mdrturiseqte. Duhovnicul, cu dragostea Hristos pe care in o are gi cu luminarea Duhului Sfdnt, poate discerne unde va folosi iconomia (ingdduinfa),cdnd va aplica un canon, cdnd va ardta blAndefe,cdnd asprime. Astfel, pentru acelagi pdcat, putem avea multe qi diferite feluri de abordare gi de vindecare. Din acest motiv, precum este interzis duhovnicului sd facd cunoscutepdcatele credinciosului, la fel - qi vd rog sd ludm aminte serios la aceasta! -, gi credinciosului ii este interzis sE faci cunoscut altora sfaturile primite sau canonul, care am vdntt cd este determinat de multe condifii. Un exemplu simplu, despre pdcatul furatului: Este, p,oate, nevoit cineya sd fure, g6sindu-seintr-o situagiedisperatd; altul insd furd in mod obiqnuit, ca sd se imbogdfeascd,iar altul din reaua obignuinfd sau patim6. Duhovnicul va aborda pdcatul (qi pe pdcdtos) in mod diferit, in fiecare din acestesituatii. in Taina SpovedanieiHristos ddruiegte,in mod real gi nu teoretic, simbolic sau afectiv, iertareapdcatelor,iar sufletul simte in mod-reAiegirea din vinovdfie, de sub gre-

uiut"u,Ti" dfrdiE;H"iilaaetegilor Cu dragostea sale. Sa


pdrinteascd lidica de la credinciogii Sdi care se pocdiescqi s_e spovedescorice tulburare sau indoiald legati de iertarea pdcatelor lor. De vreme ce au fost iertate de cdtre Du-

86

87

sunt iertate hul Slint prin duhovnic in Taina Spovcdaniei, pentrutotdeauna. De aceeala sfdrqitulrugdciunilor de iertare de la spociteqte despre iertarea cea de la vedanie duhp-vnicuJ. Dumnezeu,zicdndin mod expres: ,,Dumnezeu...sd-fi ierte prin mine p[cdtosul toate, 9i sd in veacul de acum gi in cel ce va sd vin[; 9i neosAndit a Judec[1ii; iar pentru fdrdte aratein ziua cea infricogatd nici o grijd, mergi in pace!"" delegileiertatenemaiav6nd
, {<{<*

in urma celor spuse despre sfdnta legdturd dintre creinfr6dincios gi duhovnic, despre aceastdnezdruncinatd noastr6,este evident cd alefire in lupta pentru mdntuirea gerea duhovnicului potrivit noud nu trebuie sd se facd la ci repezeald, dupa indelungati gi indelung-rdbddtoarecdutare gi rugdciune. $i din clipa in care se va odihni suflqtul nostru aldturi de acesta,trebuie sd omordm voia noastri proprie gi sd primim in orice situafie cuv6ntul sdu,cici este cuvAntul lui Dumnezeu pentru noi. DacS se infelege de la sine cd nu se pune la indoiald cele rdnduite de un doctor pentru vindecarea trupului nostru, in mod analog nu ne estede folos sdjudecdm sau sd refuzdm prescripfiile sau eventual interdicliile duhovnicului, doctorul sufletului nostru,cdci altfel rdmdnemin boala noastrdqi indepdrtdmdumnezeiesculhar.
Aceasta este formula de iertare in Eulol'67rov, molitfelnicul grec. in cel romdnesceste:,,Domnul gi Dumnezeulnostru Iisus Flristos, cu harul qi cu indurdrile iubirii Sale de oameni,sd te ierte pe tine fiute (N) gi s[-!i lase fie toate picatele. $i eu nevrednicul preot qi duhovnic, cu putereace-mi este datii, te iert 9i te dezleg de toate pdcateletale, in numeleTatdlui gi al Fiului qi al Sffintului Duh. Amin", Mol itfelnic, E. I.M.B.O.R., Bucuregti,197l, p. 59. 55

88

89

nimeni nu e desdvdrqit, cine ar indrdzni sd invele ca 9i Hristos, <ca unul care are putere>?Fiindcd obiectul invdfdturii duhovnicegti<nu vine de la om> gi <nu estepe a mdsuraomului> (Gal. I ,ll-12), ci comoaraneprefuitd in darurilor Duhului Sf6nt a fost aqezatd <vasede lut> (2 prin dar Cor. 4, 7); eaestenu numai neprefuitd, 9i ascunsd insdgi firea ei. Numai cine urmeazd,calea unei ascultdri sincereqi totale poatepdtrundein taina acesteicomori' Un ucenic sau penitent aviz4t se comportd fa[d de parintele sdu duhovnicescin felul urmdtor: in cdtevacuvinte sau ii spune_qa"{-u-l esenlialul starii lui, dupd care tace' La r6ndul siu, pdrintele dtihovnicesc care, incd de la inceputul convorbirii, se pune in starede rug[ciune, ii cere lui Dumnezeu sd fie luminat de har; $acd s-imlein sufletul el sau <incredinfare>, igi dd rlspunsul, sdu o <ingtiintare> opritd. Cdci dacd ldsdm sd ne dupd care discufia trebuie al ss4pq<1p{mulc-gvfn_t2 pdrinte*luiduhovnicesc,puterea qi mdrturisirea riscd sd se transforme Tainei sldbegte, intr-o simpld discufieomeneascd. Dacd ucenicul (sau penitentul) 9i pdrintele duhovnicesc observd o atitudine corect6 fafd de taind,,<incredinfarea> nu int6rzie sd fie datd de citre Dumnezeu; dar dacd, dintr-o pricind oarecare,acest lucru nu se produee,pdrintele duhovnicescpoate cere informalii suplimentare,qi atunci numai ele vor fi binevenite.Dar dacdpenitentul nu di atenfia cuvenitdifttaiy]gfgr"gg! al pdrintelui duhovnicescai il coplegeqte explicaliile, el igi trddeazi prin insugi acestfapt cu lipsa sa de incredere gi de infelegere qi asculti in realitate de o dorinfd secretdde aJ face pe pdrintele duhovnicescsd incline spre propriul sdu gAnd. Acest lucru marcheazf inceputul unui conflict psihologic, care, potrivit cuvAntului Apostolului,este<fbrdfolos> (Evr. 13, l7)."'o
Arhimandrit Sofi'onie,,,Sfrntul Siluan Atonitul", Editura M6nistirii Ioan Botezitorul, Essex, 1988,pp. 89-9I [trad. rom': Viala Si 56

Estc din preainaltaiubire de oameni a lui Dumnezeu laptul cd ng a trimis. ingeri sd administreze Taina Spovedaniei,spre a ierta acegtia pdcatele noastre,ci a dat apgas- preofilor -, a$a incAt aceqtiasd td misiune oamenilor arate milostivire gi infelegerepentru cdderile oamenilor, de vreme ce fi gi au aceeaqifire omeneasc[bolnavd qi cunosc ap[sareaispitelor.Fiind ei inqigi urmaqiai lui Adam, trebuie sd se curefe primii in baia spovedaniei, sd ne ca curdleascd apoi gi pe noi.

3. Ce estegi cum trebuie fhcutl spovedania


Sfhntul Nicodim Aghioritul, tratdnd despreTaina Sfintei Spovedanii, in cartea sa E(opoAoyrlrd.ptov (indrumar de mdrturisire), ne aratd qqdul in care putem participa deplin pi conqtientla aceasta: este dest[inuirearqs!(d a faptelor, gi.cu,,Spovedania vintelor, gi g6ndurilor viclene, iEcutd de bund voie, cu frdngereainimii, cu osdndire de sine, limpede, frrd ruqine, cu hotdr6re,cdtre un duhovnic rdnduit canonic."57 Deci, conform invdfdturii de-Dumnezeu-purtdtortului Pdrintelui nostru, spovedaniatrebuie sd fie: a) De bund voie Ridicarea pdcatelor noastre trebuie sI fie voit5, doritd de noi. Nimeni nu ne poate obliga sd venim la Taina SpoinvdldturastareluluiSiluanAthonitul, Ed. Deisis,Sibiu, 2004,trad. pr. prof.dr. IoanIcI, ,,Despre ascultare", 88-90]. pp. SmntulNicodim Aghioritul,E(opolappdprov,EdituraNect. " Panagopoulos, p.213.

90

9l

sir gi veclaniei nici nu trebuie ca durhovnicul ne smulgf, cu atdt a celor sdvArqite m[rturisirea tuturor celor greEite, spovedaniei fapta,c6t gi a celor cu gdndul' C"ondiliiale vlnovarecunoaqterea de cercetare sinc-'", sunt amf,nuntita cu propria tiei noastre gi destdinuireapdcatelor noastre noastrdgurd. b) Cufrfrngere de inimd Una din cele mai importantecondilii ale spovedaniei poate cea mai reprezentativf,- este frAngerea inimii' ioitou se frdnge cdnd conqtientizeaz| cd prin pdcat L-a intristat pe Dumnezeuqi cd nespuseiSale iubiri, nemdsuratelor Saledaruri a rdspunscu nerecunoqtinfd' in SfAntul Nicodim accentueaza mod special asupra in spoveda,,duhului umilit, a inimii infrAnte 9i smerite" ,ri". Ftang"rea este o tristefe qi o durere addncda ilimii, cd prin pdcatele sale omul L-a intristat int6i de toate pe Dumnezlu. ,,Tie unuia am gregif'se, dupa cum zice 9i psalmistul.in acelagitimp se manifestdqi ca o puternici ur6 fafd de pdcatul care afost pricind a tulburdrii legdturii cu Creatorul nostru. c) Cu osilndire de sine Spovedaniacurat6 este ftcutd cu osdndire,cu autoinvinuiri, ftr6 incercareade a ne u$ura responsabilitateasau de a arunca vina dsupra altora. Eu 9i numai eu sunt rispunzdtor de pdcatelemejg. Nimeni altul, nici chiar diavoolii noastre sufleteqti qi iul, nu ne obligi sd pdc6tuim. B"
tt Sfantul Nicodim sfrtuieqte sd insemndm picatele pe hdrtie, ca autoanaliz59i uitdm ceva sd nu le uitim. Dacd insd facem necesara se Dumnezeune iarti. clci aceasta face lird voie, din cauzasldbiciunii noastre(a memoriei). in timp' ne poate lumina sd ne amintim p[catul uitat, sprea nu rdm6nenemdrturisit. 5e Psalm50, 6.

ignoranfei noastreli se datoreazla toate clderile. Sfhntul Ioan Scdrarulsthtuiepte: dezgoleqte-fi rana in fafa doftorului gi ,,DezgoleEte-fi, nu te rugina.<A mea e buba, pdrinte,a mea e rana.Din nepdsarea mea.s-a pricinuit, qi nu din a altuia. Nimeni altul nu e pricinuitorul ei: nici om, nici duh, nici trup, nici altceva,ci negrijamea!))"60 de de Mic_sorarea sine gi osdndirea sine sunt cunoscute adevdrateipocdinfe. Cel ce se pocdiegtesincer igi vede q.onliqu[ neputinfele qi se feregte a se preocupa de viafa altora qi de a-i judeca. C, ci judecareaeste ,,specialitatea" gglg!_.qQn4ti.Cel ce se pocdieqte cu adevdrat primegte fbrd crdcnire orice incercare, considerdndcd este vrednic de orice rea-pdtimire,de orice intristare,de vreme ce L-a intristatpe Dumnezeu.Se consideri pe sine mai rdu decdt tofi ceilalfi, qi nu prin cuvinte sau prin semneexterioare de smerenie,ci cu o addncd gi deplind siguranfa interioard; aceasta,in antitezdcu cel care nu se pocdiegte,care ii considerdpe tofi ceilalli inferiori lui. Cel ce tf,4tgffi adevdrata pocdinfd, pe cdt inainteazd in yirtute, p9 atdt mai pdcdtosse simte pe sine.in acelagitimp, cu atdt mai mult cregte in el nddejdeain mila lui Dumnezeu.Pocdinfacea adev[rati, in timp ce cultivi indurerape rea sufletului, aducegi o n-egrditi pace qi bucurie adAncd, care nu le poate indep[rta nici o ispiti, nici o intristare a lumii acesteia. Este fericita intristare, tristefeacea imbucurdtoare,desprecarevorbescadesea Pdrinfii Bisericii noastre. d) Limpede Este nevoie si ne mdrturisim pdcatelecu.siq,caritate,limprcde, riguros, ftrd invdrteli saujumdtdf; de cuv6nt. Nu meruo Smntulloan,,Sc5rarul" Sinaitul, IV, Cuvdntul ,,Despre ascultare",inScere,p. 95 [trad.rom.:Filocalla,vol. lX].

92

93

gem la duhovnic sprea ne dezvinov[fi sausprea ne ascunde boalanoastrdduhovniceasc[. cdderile,ci pentru a descoperi Adevdrul ne obligd sd-i destdinuim duhovnicului toate pdcatelenoastre,{hrd sa omitem intenlionat nici unul dintre ele, cdci altfel ar fi o batjocorire a Tainei 9i ne-am zdddmr' ci iertarea.Este un lucru cdruia ar trebui sd-i ddm o atenlie Ascundereachiar gi a unui singur pdcat lasdnedeosebitd. iertate gi pacbtelepe care le-am mdrrurisit.Nu estevalabil, uitarii desigur,in cazul in care nemdrturisirease datoreazd qi pentru aceastasd ne rug5m ca sau necunogtinfei.Dar toate p6catele,qi pe cele pe Dumnezeusd ne aduc6,Sminte care timpul, necunoqtinla sau nebdgareade seamdle fac uiestecertate.De aceea,o bundpregitire pentru spovedanie de qi la cunoagterea sine. qetarea atentda sinelui, care duce de Este necesardcunoaqterea sine atdt pentru spovedanie, cdt qi pentru cyrdfirea sufletului nostru' Este in acepatimilor 9i a lipsurilor noastre. laqi timp grea acceptarea pentru a ne putea Este nevoie de lqgri-,nqeaJu|Dumne;1eu cerceta ungherele sufletului qi a ne vedea clar mwditia interioard; sunt necesaresmerenia9i bdrbdfia pentru a accepta (adevdrul despre) boala noastrd. Domnul, in marea Sa milostivire, la inceputul luptei, nu ne descoperdintreaga noastrd sldbiciune, ca sd nu dezndd[jduim. Cu cdt inacu intdm in sue-.renie, cdt dobdndim mai mult har, cu atdt noastrdpdtimaqd.Cercemai mult n-r*.gg {escoperd s.tarea de sine este o lucrare duhovniceasci istovitoare. tarea Mai ales in vremea noastrd,invadatd de excitalii exterioare, de multe ispite, estedificild qi ostenitoareconcentrarea gi este nevoie {_e_O marg$-sqipliad"in.lprisgrdpentru a se concentracineva asuprasinelui. e) Fdrd rusine Ruginea este un sentiment pe care il mAnuiegtediavoIul spre folosul sdu. Cdnd suntem in situalia de a pdcdtui

o micporeazd, c6nd trebuie sd ne spovedimo mdreqte. iar Dupd infeleptul Sirah: ruqine care aduce pdcat gi este rugine care aduce ,,l-.ste mirire gi har"6l. Ruginea insofeqte pdcatul, dar ruginea pe care o incearcdcineva inaintea duhovnicului il elibereazdde ruqineadin ziua viitoarei Judecaliqi constituieslavdgi har. fl Cu hotdrdre Spovedania este sincerd numai dacd este insolitd de nezdruncinatahotdrire de a nu se mai repeta pdcatele;in ri6t Contrar,omul face, dupd cuv6ntul Aposlolului, precum: ,,Cdinele (ce) se intoarce la vdrsdtura lui gi porcul scdldatla noroiul mocirlei lui."62 Aceastanu trebuie sd fie pretext celor ce zic,,de vreme ce voi cddeaiar in acelaqipdcat, de ce sdJ mai spun duhovnicului?". Hotdrdrea gi strdduinfa noastrd de a nu mai cddeain aceleagip[cate tlebuie s[ fie statornice. Dar, de vreme ce patimile sunt sddite in firea noastrd omeneascl sldbiciudpqilzulflgi ugor de intors, se poate ca din caurza r:i!,p_aU pgftet sd c[dem iar in aceleagisau in mai multe a pdcate. N*U-trpbuieinsl si deznddqiduim privitor la indreptareanoastrd, ci sd ne apropiem de spovedaniecu o mai ad6ncdsmerenie,qi mai des, astfel incAt cu harul lui Dumnezeu qi cu indrumarea gi sprijinul duhovnicului sd ajungem la omordrea patimilor. Mdngdietoare gi linigtitoare este aceastdpildd din Pateric:,,Un frate l-a intrebat pe awa Sisoe,zic6nd: Ce voi face, avvo, cd am cdzlt? I-a rdspunslui bdtrdnul: Scoal6-te i*uli Zis-afratele: M-am sculat qi iaraqi arncdzut. $i a zis bdtr6nul: Scoald-teiardgi pi iardqi. Deci a zis fratele: Pdna cdnd?Zis-a bdtrdnul: P6ut Sirah4, 23. ut uPetru2,22.

94

95

n[ ce vei li gdsit sau in bine, sau in cddere,c[ci-cu ce se afld omul, cu aceease qi duce din lumeaaceasta"63. De aceeagi experienfapatristicdne invafd cu in{elepciune c6,,sfdntestecel ce se ridicd neincetat". in paralel cu lupta cea bun6, sd ludm intotdeaunaca aliat in lucrareapocdinfeilugdciuneade-un gdnd: Doampe ne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluieSte-md mine,pdcdtosul. g) Continuu estenecesaPentru a avearoadein via{a duhovniceascd, nu doar in cazul rd deasaapropiergde Taina Spovedaniei, sdvdrgirii unui pdcat grav. Din spovedaniaregu:l1tdtmorisc, dupd Sfand Nicodim Aghioritul, multe lucruri bune. Prin spovedaniaregulati: ' - Patimile, slibiciunile gi relele obignuinfe nu mai cresc gi nu se mai intdresc; dimpotrivd, cu tratament se gi micqoreazd sldbesc. - Cel care se spovedegte de des,cu cercetate sine constant5,igi localizeazAcu mai mare exactitate pdcatele,pe care gi le aminteqtemai ugor. - Chiar gi de sflvdrgeqte cineva pdcat de moarte (mdndrie, iubire de arginli, desfrdnare,invidie, l6comie, mdnie, lene), prin spovedanie vine ugor inapoi, in sufletul sdu, harul lui Dumnezeu, restaurdndiar69i pacea.Dimpotrivd' dacd pdcalul rdmdne nespovedit pentru mult timp, intunecfl suflg!+l cu remuqcdrilegi, ceeace estemai important - gi sd lu[m bine aminte la aceasta-, P perioada c6t omul rdmdne nespovedit, este lipsit de Dumnezeiescul Har, iar eventualele lui fapte bune (post, rugdciune, milostenii g.a.)rdmin fErd platd.
63 Pateric, Arhiepiscopia Ortodoxd Romind Alba lulia, 1999, Awa Sisoe,38, p. 230.

- Spovedaniaregulatd, cu pocdinla qi sinceritate,se lace zid impotriva atacurilor demonice,qi cei ce se spovedescqu sunt atingi de magie, de vraji qi de celelaltelucruri satanice,in detrimentul lucrdrii oamenilor rdi. Spre exemplu, magii, vrdjitorii, in timp ce-i sfbtuiescpe oameni - spre ingelare,desigur - sd meargd la bisericd,la SfdntaLiturghie, la Maslu, sd spundrugdciuni,sd aprindd lum6ndri,le interzic in mod categoricsd se spovedeascd, pentru a nu strica lucrareavrdjitoreascd, satanicd.Spunea un demonizatunuia dintre cei de fat6: ,,ce1i-atrebuit sd te duci la nemerniculde fap qi si le vomili pe toate?",infeprin,,vomifi" spovedania prin,,tap" duhovnicul. gi legAnd Iertareaestedeci reald, iar diavolul nu poate nici mdcar sd aminteascd vreun pdcat spovedit.$i am putea spunecd de face sd dispari orice influenfd .p_ittultilql_,{qhqyqigul-qi demonicd. vine de hac", cum se spunein popor. ,,Ii - fe cei care se spovedescqegula!nu ii ingrozegtefrica morfii. S-.Ufr*mp:-e.$_"grg4lifi,vreme ce prin continua de pocainfd gi-au cur5jit sufletul, gi.apteaptd pace mutarea in lor din lumea stricdciuniiin fericirearaiului. Spovedaniadeas.6 este piedicd a pdcatului. Cdci la gdndul cd iardgi se va umili inaintea duhovnicului (spundnd din nou aceleagipdcate) gi cd va primi canon, omul se luptd pentru a nu mai pdcdtui.

4. Piedici ale bunei spovedanii


$tarea noastrdin legdturi cu Taina Spovedanieiexprimd gradul in care trdim adevdratapocdinld. Dacd socotim spovedaniadoar o simpld anticamerd,o procedurdobligatorie in pregdtireapentru Sfhnta Impdrtdganie,o corvoadd ce trebuie implinit[ de doud-trei ori pe an pentru a primi

96

97

permisiunea formald de a ne impdrtdqi,atunci, din neferiTaina gi il descalificdmpe preot din lucire, subapreciem crdtor in simplu mijloc, in ,,comerciant"al Dumnezeiescului Har, intr-unul care imparte rug[ciuni qi formule de iertare.Astfel, o legdturdpersonald- duhovnic-ucenic intr-o relafie de ,,liber schimb", qi durereapentru egueazd pdcatele noastre este inlocuitd de un sentiment de autocontrol gi autojustificare. Dacd ii exceptdmpe pufinii ,,alegi"- care din fericire insd n-au lipsit niciodatddin lume qi careprin fapteleademai mulfi vdratei pocdinfe bine plac lui Dumnezetr-, c,-ei pe teme duhov. dintre noi ne limitdm la o pllivrigeali la nicegti, la o via!6 plind de compromisurigi de regrese, o spovedanie frcutd la o anumitd perioadd de timp din obi$nuinf{, la repezealdgi inconqtient, frrb acea legdtur[ tainicd de ascultare fatd,de duhovnic. De aceeanu e de har mirare cd dumneze-iescu.l- este impiedicat sd lucreze induntrul nostru, spre a n9 preschimbadin,,vaselemdniei in Sale, gdtite spre pierirecc64 ,,vas[e]de cinste, sfinfit[e], de bund trebuinfd stdp6nului, potrivit[e] pentru tot lucrul bun"65.$i, dacd vreodatd vom fi ridicafi spre a ne v9.{93 poate, dacd vom avea voinfd, ne vom gdrqci4sufl-e,lgaS-gd, indrepta via[a. Astdzi, pentru noi, credincioqii contemporani, rdul estecd suntem satisfbcufi de acestmod de viafd, cd ne socotim ,,buni creqtini", cu conqtiinfalinigtitd, deoarece implinim oarecare indatoriri formale, exterioare, gi ne ferim de la faptele imorale gi necinstite vdzute. Ne apropiem insl de Taina Spovedaniei ..frrd sA.4-ySU[".ggIrdeplind a;ta_rii noastreifnpatimite, uit6nd cd numai .ptliaJa in cunoaqterea bolii putem avea nddejdeaizbdvirii. Mdrturisirea pdcatelor noastre se limiteazd la o cercetare de sine cu totul platd qi se baricadeazdintr-un fel in
6aRomani9,22. o t I I T i m o t e i2 , 2 1 .

incercareade a ne indreptdfi, treodnd sub tdcere multe aqa-zise (dup5 judecata noastrd) pdcate neinsemnate, ,,mici abateri", gi ajungAndde multe ori s6 ascundern cdderi grav*e. Aga incdt put"^ sd venim ani irfti;giG-i1i"u Spovedanieigi sa nu plecdnncu adevdratodihn_ifi, sa ci r[mdnem iq5qglr"lfl nostru tulburafi. LIsAnd insd nemdrturisite patimile noastre,tygofdp pdcatuluiiqi fac neimpiepatimile, in loc dicate lucrarea lor omordtoarede sufle_t. de a fi imblAnzite de noi, 4e s!4pdpg-s,c ne indepdrteazl" Ai sufletul de harul lui Dumnezeu. $i cdt timp rdmAnemin luptd duhovniceascd, diavolul J"lgg", {brd o,-conEtientd nu ne deranjeazd,. cdci nu existd pericolul de a ne pierde. Insd, atunci q*4:"conqtigntQgn"qt?{.gg Ei punem inceput pocdinfei,i_ncepe el turbat r[zboiul impotriva noasgi trd, folosindu-gi toatavicleqia pentrua ne impiedicadegteptarea moleqeala din lenei (akediei). O mare piedicd in calea pocdinfei gi a bunei spovedanii, in specialpentru oamenii ce merg la bisericd,este gl{".ttqe, =sulici--e-q$ pdrerea de sine pentru viafa lor -.!i Justificarea de sine este un dugmanloarte .,virtuoasd". periculos gi exprimd trufia, mAndria interioa_rd.. Dacd adevdrata pocdinf[ constd in micgorarea de sine sau os6ndirea de sine,in recunoaqterea pdcatelorqi a patimilor noastre, esteevidentaat.dedep4rteestejustificarea de sine,ca t9d li semn al tru,{pi de adevdratapocdinfd. Fariseul din parabold este tipul reprezentatival omului caie sejustlflcqpe sine. Se laudd cu virtufile sale,se considerdpe sine drept pi in acelagitimp il desconsiderd pe vameg,vdzdndu-lpdcdtos, inferior lui. Cel ce sejustificd pe sine igi devine propriul judecdtor qi-qi oferd titlul de ,,drept", considerdndcd Dumnezeu esteobligat sd-l rdspldteascd. Devine gi judecdtor asprual judecdndchiar gi cele mai nesemnificativescdcelorlalfi, deri ale lor. Nu recunoaqte sldbiciuni, nu accept[ gregeli. 99

98

pe duhovniceascd care i-o provoacdtrufia Cu intunecarea ii estecu neputinfdsd-qidistingaintinarealduntrica.$i de aceeanu are duhul umilit, nu poate sd se cdiascdsincergi in consecinfdsd primeascd harul lui Dumnezeu. DacI cumva are bund intenfie, poate cAndvaDumnezeu sd-l trezeascd.Dacd insd s-a impietrit din cauza trufiei, numai Dumnezeugtie de mai are nddejdede mdntuire. Aminarea este, de asemenea, vicleand uneltire a o diavolului, cu care ne poate ingelaugor.Amdndm cel mai important qi mai urgent lucru al viefii noastre, pociinfa, pentru mai tdrziu, considerdnd cd avem timp. Ignordm faptul cd doar prezentul ne apar,tine. viitor nu putem fi De siguri. Clipa morfii este neqtiutS.De aceeaacum trebuie sd ludm hotdrdrea mdntuitoare. Acum sd punem inceput mAntuirii. diavolul Unul din multele mijloace pe care le foloseqte pentru a ne impiedica spovedaniaeste gi neincredereain discrefia (plstrarea secretului) duhovnicului. El le insufld multora teama cd duhovnicul le va face cunoscutepdcatele. Aceastaesteo inqelare,pentru cd duhovnicul estelegat cu fdgdduinfe inspdimdntdtoareinaintea lui Dumne-, zeu. \.ici sub ameninf_afea.mp.-{ii duhovnicii nu au voie si divulge nimic din cele mdrturisiteinaintea lor de credincioqi. Iemeile, de reguld, obignuiescsd-qi povesteascd singure prietenelor sau cunoscutelorpdcatele- ,,dar rdmdne intre noi!" -, iar atunci cdnd una dintre ele le face publice,dau vina pe duhovnic. * -Ultima gi ceamai puternicdarmi a diavolului, mai ales impotriva celor ce au sdvdrgitpdcate mari, este deznidejdea. Acestaascunde viclenie milostivirea lui Dumcu nezeu,nemdsurata mil6 gi dragostea de nespusfald Sa Sa de noi qi ni-L aratdca fiind doar drept qi os6nditor.Mai mult, ne qtergedin memorie adevdrulcI patimile noastre se pot transforma in virtuti, cu harul lui Dumnezeu, pe

care Dumnezeuil ddruiegte oricui se smeregte se pocdqi iepte sincer. Deznddejdeaconstituie huld impotriva lui Dumnezeu, cdci estenegareadragosteiLui, a iubirii Sale de oameni qi a milei Sale. Este incd qi negareafhgaduin{elor Sale. Dacd ar fi fost cu putinfd curdfirea sufletelor noastre de patimi numai cu puterile sufletului nostru, atuncicu indreptdliretoli ar trebui sd frm stapdnifide deznddejde. Acum insi, cdnd Dumnezeucere de la noi numai hotlrirea gi striduin{a sd trdim conform voii Sale, indiferent de trecut, nu trebuie sd ne tulbure nici un g6nd de deznddejde. Trebuie sd spunemcd U"n pdcat deosebitde grav il constituie faptul de -a.nu-l chema pe preot la cei muribunzi, qgp_.pygtegul i nu-i speria. ii tasam asrfel sd trdiascd de groaza?parifiei$aJ*glilgr la iegireasufletului lor, de vre_ me ce pleacdnepregdtifi.

100

Canonul (epitimia)
S-ar putea intreba cineva: Dacd Spovedaniaestetaina care ii ddruiegte iertarea omului care in mod liber qi de bundvoie igi dezvdluie duhovnicului pdcatele, cdindu-sesincer de acestea, ce fola loseqte atunci canonul? Adica posturi, metanii, milostenii sau oprirea pentru o vreme de la Sfdnta impdrt5ganie,dupd judecataduhovnicului. Trebuie sd precizdmaici cd epitimia (canonul)nu este pedeapsd, mijloc pedagogiccare ne ajutd sd congtientici zdm ci.t de departe suntem de Dumnezeu gi sd ne intdrim in lupta duhovniceascd impotriva anumitorpatimi. Sfdntul Ioan Scdrarul, in cuvAntul ,,Cdtre Pdstor", il sfttuiegtepe duhovnic: pe ,,lntristeazd cel bolnav pentru o vreme,ca sd nu se lungeascd mult timp boala,sau sd moard din pricina tdcerii vrednice de osAndd.Mulli au socotit, din pricina

tdceriicdrmaciului, plutescbine,p6ndce s-auizbit de cd st0ncd"66. Notdm aici cd epitimia este ldsati la discemtrndntul duhovnicului, in funcfie de gradul de cdinfd, de frdngere qi umilinfd, de dorul dupa Sflinta impdrtdqanie. Dupa Sfdntul Nicodim Aghioritul, implinirea canonului de cdtre ucenic constituieun criteriu gi garanfiea adevdratei pocdinfe.Pdcatelese iartd prin spovedanie,insd cum sd se intdreascd bine credinciosuldaci nu existdo in perioaddde incercare? Nu ajunge doar si-qi arate cineva rdnile sufletului cdtre duhovnic, ci are nevoie sa facd qi tratamentul potrivit spre a reugi pe deplin vindecarea. Aceastl vindecareeste in cele mai multe din cazuri concomitent5 cu implinirea canonului. Numai duhovnicul estein mdsur[ sd qtie cdnd ucenicul s6uestepregitit sd se apropie de dumnezeiasca impdndqanie,,nu sprejudecata sau spre osdnd5".67 Cugetul egoist neschimbat Ei duhul neascultdrii sunt incompatibilecu viafa duhovniceascd. ,,Rdbdafi spre infelepfire, Dumnezeu se poartd cu voi cafald,de fii. Cdci care estefiul pe care tatdl sdu nu-l pedepsegte? dacd suntefi fErd de certare, de care tofi au Iar parte,atunci suntefifii nelegitimi gi nu fii adevdra1i...6E Grija duhovnicului este sd dezrdddcineze egoismul - din sufleful credinciosuluigi acestcancer duhovnicesc sd-l exersezepe acesta in smerenie.Smerenia nu doar atrageharul lui Dumnezeu, dar asigurd qi sdndtatea sufleteascd.Dimpotrivi, indlfarea de sine umple sufletul de
Sfentul Ioan ,,Scdrarul" Sinaitul, ,,Cdtreplstor" in Scara, ecl. cit.,.p.386 [trad. rom.: Filocalia, IX, CuvdntulXXXI, cap. Vl]. 67 Canonul Sfintei impdrtdganii, Rugiciuneaa II-a, a Sfdntului Vasile. 68 Evrei 12,7-8. uu

102

103

il complexe,il impinge cdtre stdri bolndvicioase, conduce direct la demonizare. ,,De va vrea omul, de dimineaf[ pdndsearapoateajunspuue Sf6ntul Antonie cel Mare, inge la desdvdrgire"6e, vdfAndu-ipe ucenicii sdi putereapocdinfei.Dupa cum, de intr-o singurdzi poatecddeaca un fulger, preasemenea, cum Lucifer.

Cele ce urmeilzil spovedaniei


Cel ce se pocdieqte sincerqi vine la Taina Spovedaniei aqa cum se cuvine nu se limiteazd numai la a se feri de pdcate, ci igi asumd lupta neincetatd impotriva patimilor sale. Sufletul, ca sd devind sdlag al harului Duhului Sfant, trebuie sd se curdteascd intide . ndciuneapatimilor. Aceastd ,,extirpare" presupune zllruc o infruntare a lor, cu congtiinciozitate gi hotdrire. Prin studiereacuv6ntului qi du_mnezeiesc al Sfinfilor Parinfi, se lumineaz4m_iqtp-4r $i ne vedem nu numai sldbiciunileevidenteqipatimile, ci gi dispoziliile cele mai ascunseqi resorturile greu de deose-, bit ale acfiunilor noastre. I.UeZ_b_q-limpotriva pdcatului qi a patimilor, un rol precumpdnitor il are ,,finerea" g6.n{urilor Toate pdcatele incep de la gdnduri. int0i le gAndim, apoi le dorim gi in final le frptuim. Demonii hrdnescqi mdnuiescpatimile noastrecujnaltari potrivite. Este insd rdspunderea noastrddacdnu respin-

6e Vezi Patericul,ed. cit., Avva Antonie.

104

105

gem de indat[ gdndul vlclgan qi incepem sd ,,vorbim" cu el; dacdincepem adic6 sd lu.crdmpdcatul in mintea noastrd qi sd ne indulcim la gAndul lui, incdt in final s6 consimfim qi sd hotirdm si-l fEptuim, chiar qi in cazul in care condipurtare de grijd - ne impiedicd. liile - din dumnezeiasca implinirea cuvAntului $i exact in acestpunct se gdsegte ies: gdnduri rele, ucideri, adulDomnului: ,,Cdci din iBi,rqA tere,desfrdndri,furtigaguri,mArturii mincinoase,hule."7O in consecinfd,inima este pepiniera patimilor qi incubator al gdndurilor celor viclene, dacd nu ne luptim sd dobdndim curdfia inirnii, dezrdddcindndpatimile sau mai bine zis preftcAndu-le in virtufi. In ce fel insd vom ajunge la mult dorita nepdtimire? Biserica este ,,calea" care ne oferd moduri practice de mdntuire. Nu se limiteazd la iertare, ci ne dd 9i vindecarea. Ne primeqte picdtoqi, intinafi, bolnavi qi ne restituie sdndtoqi,curafi, sfinfi, cu Taina Spovedaniei,care este leacul ignorat - pentru cei mai mulli - gi curdfirea duhova niceascd sufletului. in,,indreptarul de mdrturisire" (E(opol,olqtdptov), care reprezintd compendiul infelepciunii patristice, sunt propuse de cdtre Sfdntul Nicodim Aghioritul reguli praccredinciosuldupd spovetice desprecum sd se pdzeascd danie gi sd evite picatul. de Un mod efiqac-e a evita cineva pdcatul gi de a dobandi cugetul smetit este d-e? nu uita, ci de a avea neincetat amintireapdcatelorsaleTl:,,cdcifrrddelegeamea e-u o cunosc qi pdcatul meu este inaintea mea pururet'72, dupd cum spunepsalmistul.
to Matei 15, 19. 7r Exceplia de la reguld o constituiepdcateletrupegti,pe care nu trebuie sd ni le amintim, spre a nu deveni aceastdamintire prilej de noi cdderi. 72 Psalm50, 5.

Nu ajunge insd ca cineva doar sf, hotdrascdsd nu repete pdcatul.Hotdr6reatrebuie insolitd de ferirea de prilejurilelui, cdci: al4turi ,,...cel ce nu fuge departede pdcate,ci pdqegte de ele va trdi cu fricd gi de multe ori va cddeain ele"." Un g6nd potrivnic pdcatului este g6ndul la moarte. Cugetareacd odatd viafa noastr[ aici pe pdmdnt se va judecata, care, in funcfie de faptermina gi cd ne agteaptd tele noastre,ne va trimite in iadul cel vegnic sau in fericirea cea nesfdrqitdl6ngd Dumnezeu,poate depdrta sufletul {g=eJepmentul fafa de bucuriile qi grijile pdmAntegti9i sd-l indrepte pe calea cea cereascd. tot ce faci adu-fi ,,in amintede sffirgitultau qi nu vei pdcdtuiniciodatd."Ta O armd foarte puternicd impotriva pdcatului gi conlucrdtoare la dobAndirea virtulii esJe rggdciung_a. ,,Privegheafi qi vd rugafi, ca sd nu intrafi in ispitA."" Porunca mdntuitoarea Domnului ne pdzegtede pdcat, intdrind impotrivirea noastrd fala de ispit6. Rugdciunea crepte dragosteanoastrd pentru Dumnezeu, impacd sufletul nostru, desprin.de cugetul nostru de cele pdmdnteqti, instituie virtutea, sfinfegte toate faptele noastre. Invocarea Numelui pomnului prin scurtarugdciune: ,,DoamneIisuse Flristoase, Fiul lui Dumnezeu,miluieqte-mdpe mine pdcdtosul!" poate constitui pentru noi toli o dulce desfdtaregi poate deveni un aliat al nostru in lupta impotriva diavolului.

Sfentul loan Gurd de vol.32, p. 460. 74 Sirah7, 38. t' M a t e i2 6 , 4 1 .

t'

106

107

Spovedanie psihiatrie $i
Uneori se intretine o confuzie legat[ de Taina Spovedaniei gi de Este o gregealdsi se psihiatrieT6. confunde spovedania la preot cu vizita la psiholog sau psihiatru deoarece sunt lucruri fundamental diferite. este Taind a Bisericii gi, ca toate Tainele, Spovedania varsd in suflet harul lui Dumnezeu,in timp ce psihiatria qi celelalte discipline inrudite cu ea sunt gtiinfe omeneqti. Scopul esenfial al Tainei Spovedanieieste izbdvirea omului de greutateapdcatelor prin iertarea lui sau impdcarea cu Dumnezeu, resfinlirea qi pregdtirea lui pentru imparafia lui Dumnezeu. Paceainterioard,echilibrul sufletescgi bucuria nu sunt rosturile ultime ale spovedaniei, fireqti ci, ca daruri ale Duhului Sfdnt, ele sunt consecinfe ale restabilirii legdturilor omului cu Dumnezeu.Spoveda76 din ce in ce mai mult gi in qtiinlelecarese Confuzie carecreEte a ocupdcu stareapsihicdEi sufleteascd omului, cu comportalnentul 9i lui cu adaptabilitatea in mediul familial gi social,degiexistdserioase gi sunt psihologia psihanaliza in cdt indoieli despre de ,,gtiinfifice" 9i practicate. specialrnetodele

nia e necesard tuturor celor care doresc sd cdqtigeviafa veEnic6, indiferent dacd sufer[ sau nu psihic. $tiinla psihiatricd vine sd ajute in situafiile de tulburdri gi sgrferinfe psihice. In Taina Spovedanieicredinciosul,cu harul lui Dumnezetr,dobdndeqte cunoagtere sine, identificdndu-ryi pade timile gi sldbiciunile care il despartde Dumnezeu. Duhovnicul, cu luminarea Duhului Sfdnt, care cerceteazd addncurileinimii, discernepatimile, qi cel ce se spovedegte este pus fafd in fafd cu sinele sdu real qi recunoaqte boala acestuia,fbrd sd fie traumatizat,lard sd dezniddjduiasci gi frrd incercareade a se autojustifica. Sfinlii Parinfi ai Bisericii noastre, ca vase ale Duhului Sfent, sunt cei mai buni psihoanatomigti.Acest har il au gi duhovnicii, ca administratorigi iconomi ai Tainelor lui Dumnezeu.TT *** Psihanaliza, ca metodd psihoterapeuticd, deqi cautE cauzele traumatismelor interioare, nu poate da iertarea pdcatelor, nici nu poate vdrsa harul lui Dumnezeu in suTT,,Duhovnicul nu estepsihologgi nici nu-l inlocuiegte acesta. pe Este psihoanatomist, anatomistal patimilor, slujitor smerit al Tainelor lui Dumnezeu... Este chemat sd disceamdceea ce line de suflet de ceeace line de psihologic, duhovnicesculde rafional, experienfa (duhovniceascd) autenticdde cea sentimentalistd sau bolnivicioasS, ... simpla remugcare adevlrata pociinfi, prezentain spovedanie de de o efemerbnevoie sau satisfacerea vreunei temeri... Duhovnicul estechematsI disceami dacd tdn[ru] care a venit s[ se spovedeascd este imatur, angoasat, suferl de lipsa afecfiunii, are dorin.teneimplinite, cunoagte dragostea Dumnezeu,pericolelepicatului sau dacd lui existdvreo mai mici sau mai mare problemi de slnitate psihicd,ereditard, sau dacd e vorba de demonizaregi altele." (Moise Monahul, MesajulSftntului Munte, Editura Tinos, 1988,p. 104-105).

108

109

nu fletul celui bolnav.Pe l0ngd aceasta, este de compesau dacdo anumestareinterioard, o tenfasa sd discearnd nu. $i, peste sau sau o acfiuneestepdcdtoasd exprimare, moduri de eliberarede toate,nu estein staresd gdseascd patimi. Vindecarea patimi se face prin nematerialnica de chirurgicald" a Duhului Sfhnt, care foloseqte ,,intervenfie bisturiul curatei gi smeritei spovedanii gi medicamentul Sfintelor Taine qi al rugdciunii, avdndintotdeaunacabazd gi condilie totodatdbunivoinfa liberd a omului gi lupta sa gi conqtientd intensl de desdvdrgire. cd accentueazd in Taina SpoSf6ntul Grigorie P.alama vedanieicredinciosulprimeqteiertarea,dar gi tdmdduirea sufletului de la duhovnicul sdu: ,,Sd te ingrijeqti in toatd viafa ta sd ai pdrinte duhovnicescAi s6-i ardfi fiecare pdcat gi fiecare gdnd qi sd iei de la el vindecareapi iertarea;cdci acestoras-a dat putereade a gi sd dezlega de a lega sufletele...De aceea te gi sfttuieqti gi sd asculfi pdn[ la sffirqit pe pdrinteletdu duhovnicesc."Ts prin de Cunoagterea sine, in mdsura in care reuqegte psihanalizd,poate sd-l descurajezepe bolnav gi sd creeze gi mai mari probleme psihologice.Dimpotrivd, spovedania, cu smereniape care o cultivd in suflet qi cu dumneintdregte cugetul sdu astfel zeiesculhar care il inarmeazd, incdt sd-gipoatd infrunta cu birbdfie starealui impatimitd. pe Il re-imprietenepte credincioscu sinelesdu real gi ii dd puterea de a se transforma, nu pentru a accentua sentimentul de increderein sine gi de satisfacfiede sine, ci pentru a bine-plicea lui Dumnezeu. $tiinfa psihiatricd,desigur,poateajuta cu mijloaceleei de vindecare, intervenind cu discemdmdnt gi cunoscdntulburdrilor du-gi exact limitele qtiinfifice, la solufionarea
Sfantul crigorie Palama, Decalog al legiuirii in Hrislos, E.P.E., vol. 8, pp. 496-497. tt

de f.uncfionare gdndirii, a voinfei, a sentimenteloretc. a Biserica, in aceastdsifua1ie,nu numai cd nu refuzd, ci chiar reclamd lucrarea gtiinlei, atunci cdnd desigur nu contravineporuncilor evanghelice.Dumnezeu,,a dat oamenilor gtiinfd,ca sd Se mdreascd intru leacurile Salecele minunate".79

7e Sirah38, 6.

ll0

lll

PARTEAA TREIA

duhovniceascd Starea gi moralda lumii contemporane

Epocacontemporanl
Astdzi, mai mult decAt in oricare altd epocd, predicareapocdinfei este actuald qi societateacregtindare nevoie de o reevanghelizareqi de o innoire a legdturii cu Biserica lui Hristos. Considerdm important sd insistdm aici asupra anumitor sclderi qi concepfii gregite ale oamenilor vremii noastre,pe carenu le recunoscca incdlcdri ale Legii Evanghelice.

1. Tinderea citre viafa lipsiti de ostenelipi de dureri


O suferinfd gravd a oamenilor contemporani,chiar pi a credinciogilor,este lipsa dispoziliei de a ridica qi de a-qi duce propria cruce qi de a-L urma pe MAntuitorul nostru Cel Rdstignit. Vrem binecuvdntarea lui Dumnezeu, vrem pacea lui Dumnezeu,vrem cununile m6ntuirii, vrem raiul, ii cin115

celor stim pc sfinfi gi pe mucenici,dar nu vrcm pdtirnirea inliin[rii, nu rlbddm rclc, nu vrem postulgi str0rntorarca din plecarca viafa aceasta qi incercdrile bolite, nu suf-crim qi nedrcptafile izgonirile' a celor dragi noud,nu supotlSm cadrulvie{ii noasinfluenfeazI confbrtul gi consumismul tre duhovnice;ti. insd, precunl scrie SfAntulIsaac Sirul, ,,Nimeni nu a urcat la ceruri cu r[sf61ul"tu. $i infeleptul Sirah susline:

Din I'ateric afl[m cd vechii asce(icdnd pentru o perioadf,nu aveaunici o greutatesau nici o ispitdziceau,cu neliniEte, i-a uitat Dumnezeu se sim[eauin siguranfd cd gi numai atunci cdnd dragostea Durnnezeule trimitea inlui cercdri.Recapitulam: esteo rdtdciresd cdutdmo viafd comodd.fird intristdri. care nu duce niciodatdla ceruri.

2. Orgznizarea rafionalisti a viefii


O alta caracteristicd societdfiicontemporane a esteraincrederein gdndirealogi{ionalismul,adicd o exageratd cd qi in judecatanoastrd.Rafionalismulnu esteo concepEste fie filozofic5, ci o mentalitategi o practicdpdcdtoasd. in esenfdateism cu aparenfdde cregtinism.Este un pdcat carecontravineprimei porunci a credinfei,a dragosteigi a nadejdii in Dumnezeu.Este acea atitudine din viafd care ne face sd judecdm toate numai cu mica gi limitata noastrd minte qi prin preferinfele sinelui nostru negociind incredereanoastrdin dumnezeiasca purtare de grijd qi in intervenfia lui Dumnezeu in viafa noastrd. Rafionalistul, deoarececrede cd acfioneazdmereu corect gi frrd gregeald, nu-I lasd lui Dumnezeu dreptul de a-l judeca gi declardcd nu are nici un pdcat gi prin rrmare nu gi are nevoie de spovedanie de mila Lui. Trebuie sd subliniem cu tdrie aici incd o datd cuvintele Sfhntului Simeon al Tesalonicului: ,,A crede cineva cd nu a cdztrtin pdcat este insdgicdderea gi cel mai mare dintre pdcate,precum au pdfit gi ingerii apostafi din pricina rdutdfii lor, la fel gi cei care stdteau de-a stdnga Domnului (in parabola Judecdfii) zic0nd <cAndTe-am vdzut?>>, gi cdnd ar fi zis cd n-au gregit. ca Cd acestaeste cel mai mare pdcat o mdrturisegte cel gi

pdrinfii nu intarzie sd fuga in durereaqi disperarea ceascd, la lor la vrdjitori qi magi, la bioterapeufi, iluminali 9i bioenergeticieniqi predau sufletele lor 9i ale copiilor lor satanei. in loc sd arate o mai addncd cdinf[ qi supuneresub voia lui Dumnezeu qi s6 se shnfeascdin mijlocul incercirilor primite. Este mai bine, scrie Sfdntul Nicodim Aghioritul, sd moard copilul qi sd meargdin rai decit s6-l legdm in plasele sataneiqi s[ ajungem in iad. Acelaqi lucru este valabil pentru toate celelalte greutifi, cum sunt de exemplu dob6ndireacopiilor 9i tulburdrile viefii conjugale' c.u De asemenea, totul ritdcitd 9i neortodoxi estepdremai mulfi creqtini de a-qi dori o viali cdt mai rea celor uqoard,,,fericitd", gi de a cere de la Dumnezeu pentru c[ post, se tin unele dintre poruncile Sale:merg la slujbe,fin - sd le dea succes9i reuqitdin toate proimpdrtdqesc S.a. blemelelumegti.
to Sfintul IsaacSirul, Scrieri ascetice,Cuvdntul IV, in ,,Filocalia Greacd",vol. 8, p. 140, E.P.E.,Tesalonic,199I [trad' rom"' Filocalia' poftirea lumii"]. X, Cuv6ntul IV, ,,Despre tt Sirah2. l.

ll6

rl7

preaiubit qi feciorelnic (Evanghelistloan) zicind <Dacd zicemcd pdcatnu avem, ne amdgim pe noi inqine Ei adevdrul nu esteintru noi> (I Ioan 1, 8)"*t. Aceastdrdtdcirea minfii o aprinde diavolul cu mult mai mult astdzi,exploape tdnd reugiteleqtiinfifice gi tehnice care se bazeazd lucrarea cerebrald,aqa incAt omul sd se simtd foarte puterputereain sine. nic, posedAnd solufiile lor ulinsd, atunci cdnd problemeledepdqesc time, bazatepe rafiune qi pe puterile proprii (ex: boli incurabile sau pierdereaunei persoaneapropiate),oamenii se pierd, se destramdsufleteqte9i trupeqte'cad in deprimare, se vrdjmdgesc'cuDumnezeu, cautd ieqire in droguri, in befie gi uneori chiar in sinucidere.

3. Elementeneortodoxein via{a familiei


Consecin!5fireasci a rafionalismului este 9i fenomenul programdrii familiale, care constituie o incdlcare a Legii lui Dumnezeu, lipsa increderii in dragosteaSa qi in acelagi timp gi o ameninfare la adresa viitorului poporului, deci a copiilor nogtri. De altfel, concepfiapdrinfilor desprecopiii lor ca despre proprietatealor personaldconducecdtre trei devieri: Prima deviere este idolatrizarca copilului, legatd 9i de a naqterea pufini copii. Adic6 o vizibild qi exageratdsldbiciune fafd de copil din partea tuturor 9i mai ales din partea mamei. Rezultatul esteegocentrismulcopilului, iubirea sa
*t Sfantul Simeon al Tesalonicului, ,,Desprepoclin{d 9i spovedaed. cit., pp.213'214 [trad. rom.: Tratat, ll, nie", in Opere complete, cap.264,,,Cumcd gi cel ce tr[ieqte cu evlavie trebuie sd vie{uiasciin supunereqi s[ primeascdcanon de la duhovnic", Editura Arhiepiscopiei Suceveiqi Rnddu[ilor,2003].

de sine, neputinfa unei legdturi qi colabordri sociale arrnonioase, nefericirea sa, cauzd,a nefericirii intregii case, transformarealui intr-un adevdrattiran. A doua deviere constdin faptul cd pdrinfii iqi-privesc copilul ca pe un bun personal al lor, nu ca pe un neprefuit dar al lui Dumnezeu gi, ca nigte proprietari iralionali, hotdrdscuneori avortul criminal. Din nefericire, aqacum citim in presd, Grecia Ortodoxd este la aceastdcrimd prima din Europa83. A treia deviere const[ in transformarea copilului intr-un mijloc al creqterii qi satisfacfiei slavei deqartea pdrinfilor gi in rezolvarea tuturor ambifiilor lor neimplinite. Dragostealor se transformd intr-un fel de despotism care tirarizeazd,psihic copilul qi care conduce ftrd exceplie la vdtdmdri, din momentul in care se va dezvolta eu-ul sdu personal. $i din acea clipd ori va suferi interior (dacd are bun-simf) pentru cd pdrinfii ii desconsiderdpreferinfele, sauva gdsi solufia in a fugi de acasd. Din nefericire, dispozifia pdrinfilor de a interveni nu se limiteazd la orientarea profesionalS sau la alegereasofului, ci foarte des continud antievanghelic qi in interiorul familiei copiilor, crednd riceald sufleteascd,presiuni psihice qi inclinafie cdtre divor!. Iisus Hristos, care a dat porunca ,,cinstegte tatil tdu pe qi pe mama ta"84,a rezolvat complet problema acestor traume sufletegti,cdnd a zis: ,,De aceea(pentru Taina Nunfii) va l6sa omul pe tatdl s6ugi pe mama sa qi se va lipi de femeia sa."85
83 Credem ci se face referire doar la Uniunea European[ gi nu la Europa in intregul ei, unde Romdnia conduce detagatin macabrul top al pruncuciderilor(n. trad.). 8a legire20,12. *t Matei 10,5; Marcu 10, 7.

118

119

Educaliacopiilor este, cu mici excepttt,egocentrtca, axatdpe ambilie gi foarte pufin legatd de valorile creqtide ne. intreaga sdptamdnS, obicei din ambifia pdrinfilor, viafa copiilor este umplutd cu lecfii, meditafii, limbi inot, karate,dansuri,atletism,in timp ce strdine. muzicd,, searacofetdriile gem de elevi, intr-o nefondatdexplozie de divertisment, periculoasdnu nurnai pentru sdndtatea ci sufleteasc5, qi pentru cea trupeascd.Astfel cd nu mai rdmdne timp nici pentru odihna necesardcopilului sau pentrujoacd gi cu atdt mai pufin pentru educafiacreqtinS' Parinfii qi invdldtorii cregtini vor da rispuns inaintea lui Dumnezeupentru cd nu s-au ingrijit prioritar de imbisericirea copiilor, de o participare activd a lor la viafa Bisericii, a parohiei gi de hr[nirea lor din duhul tradifiei noastreortodoxe.

Am dori in acestpunct sd enunfdm anumite consideralii asupraviefii familiei contemporane.Temeliile familiei de azi se clatin6. Se clatind din pricina conflictelor persodoud egoismenu pot convielui deoarece nale. $i aceasta, intr-o con-jugare de-o viafd. Cei mai mulfi dintre sofi se inalld pe sine frrd sd cedezein nimic 9i astfel stricd pacea familiei, refuzAnd ca dupd altercaliile 9i divergenlele de opinii sau voinfd sd cadd la pace gi sd-qi ceard simplu qi smerit iertare. Fraza,,iartd-md, am greqit!" a dispdrut din lexicul familiei gi se pdstreazd expresii formale de tipul ,,scuze,pardon, sorry...", uzuale in manifestari qi in locuri publice. Diavolul nu poate destrdmafamilia creqtind dacd sofii sd obignuiesc se ierte reciproc. Mdsura bunei purtdri a sofilor nu estedatd de ugurdtatea legdturilor de societatesau de maniere qi pre(iozitatela re-

ceplii sauin vizite, ci in special de comportamentulinimos qi frra viclenie in preocupdrile zilnice din interiorul casei lor, acoloundecopiii primesczi de zi lecfii de viafd. Participarea copiilor de la vdrstd micd la izb-dvitoarea Taind a Spovedaniei,intru cunogtinf[, ii va intdri cu harul lui Dumnezeu,astfel incdt sd-gi clddeascd viitorul pe temelia durabilda vietii de comuniunecu Hristos. Este fundamentalca pdrinfii sd-giinvele copiii de foarte mici sd ceardgi sd dea iertare dupd fiecare micd neinlelegere. Am propune ca fiind corect, chiar de va p6rea desuet,ca sd-i inve{e pe copii sd le sdrutemdna parinlilor gi bunicilor in fiecare seard,inainte de culcare, qi neapdrat dupd spovedaniegi inaintea impartdqirii cu Sfintele Taine. Pentru cd astfel iqi exerseazdsmerenia,respectul gi recunoaqterea celor care au int6ietate in familie. In mdnistirea noastrd, dupd slujba pavecemilei, mai intAi Stareful gi in continuare tofi frafii facem unii altora metanie (plecdciune)qi ne cerem iertare. Smereniail arde pe diavol gi iertareail izgoneqte. Credem cI din casa in care iertarea conviefuiegte cu inima milostivd - virtufi care-l aseamdnd om cu Pdrinpe tele ceresc - niciodatd nu va lipsi binecuv6ntarea lui Dumnezeu,iar porfile raiului vor fi mereu deschisepentru cei ce locuiescacolo. De altfel, credinfa cd nu banii sau averea,ci dragostea lui Dumnezeu va implini dorinfele qi nevoile viefii noastre estede cel mai mare folos pentru copii.

4. Egoism- iubire de sine- mflndrie


O altd boald gravda vremii o constituie egoismul qi iubirea de sine. Egoismul qi mdndria sunt cauzele cdderii

r20

t2r

(Pilde 16, 5). in Cel mdndru se socoteqtepe sine mai bun ca ceilalli

Omul care se justifica pe sine suferd mai mult de probleme psihice, deoarecenu-qi recunoagte vinovdtia. Devine astfel neryos?tulburat, nemulgumit, pretenfi_o-s, revoltat. Urmdnd exemplul lui Lucifer, nu vrea sd-qi ceard iertare gi sd-qimdrturiseascd pdcatele.Repetdca pe un refren: ,,am avut dreptate,am oricum dreptate,voi avea intotdeauna dreptate", qi pune singur stavild veqnicd milei dumnezeieqti.

6. Judecarea(critica) celorlalfi
qi virtulile. Iubiiea bolnavicioasade sine se manifestd ca slav6 deqart6,dorinfa de a pl6cea, lduddroqenieqi fal6, ca impertinenlagiindrazneul5',"uimpotrivirelaoriceautoritatesau putere superioari qi ca autojustificare' O formd foarte ddundtoarea egoismului gi a iubirii de sine este grija de ceilalfi, adicd preocuparea indiscretd pentruviala celorlalfi gi judecarealor. Omul de astdzi, din cauza multelor activitdti (uneori doud servicii, gedinfe,conferinfe, intruniri, sport gi multe altele), dispune de foarte pufin timp pentru cercetareaLegii lui Dumnezeu, pentru participarea la via[a de tainl (sacramentald) Bisericii, pentru cercetareasinelui, pena tru amintirea de moarte - care e adevdratafilozofie despreviafa vegnicd-, gi pentru mdntuirea sufletului sdu. In paralel, toate mijloacele mass-media, modul lor cu provocator,bazatpe impresii, vin gi umplu mintea gi sufletul cu gtiri, comentarii qi informafii despre tot felul de teme gi in specialdespredelicte, greqeli,eqecuri,scandaluri qi pdcate ale altora. $i, dacd ia cineva in considerafie cd omul contemporanurmiregte pdnd noapteatdrziu cu o atracfie ferventd programele acestea,pierz6nd astfel qi pufinul timp ce l-ar fi putut destina indeletnicirii cu sine qi cercetdrii sinelui, atunci infelege de ce am ajuns judecdtori qi cenzori ai tuturor gi ne ignordm propria boald, justific6ndu-ne pe noi in toate.

5. Autojustificare

bund-gtiinf6 o crim[, csut6nd astfel ieqire din funddtura vielii in care ajunsese,dar este prins gi trimis in inchisoare. Este condamnat la moarte 9i cu pufin timp inainte de execulie repetd insistent: ,,am avut dreptate, am dreptate' voi aveadrePtate"uo.
tu Albe.t Camus, Strdinul.

t22

t23

Judecareane aratd drept cregtini fErd minte. Hristos spunc:,,Nu judecafi,ca sd nu fi1i judecafi.Cdci cu judecata cu carejudecafi vefi fi judecali, qi cu mdsuracu care mdsurafivi se va m5sura."9o Adicd singuri ne condamndm noi ?nqine cddemin pe sd pdcateqi dam m[sura judecalii neindurdtoare aceleagi lui Dumnezeu, dreptul Judecdtor. Un pdcat gi mai mare este osdndirea preofilor. ,,Nu vd atingefi de ungii Mei gi nu viclenigi impotriva profelilor Mei"el este porunca Domnului, prin gura profefului David. Accentudm gravitatea acestui pdcat pentru a nu fi omis sautratat superficialla spovedanie.

7. Erezii vechi qi noi - New Age


Trebuie accentuatcu insistenfd asuprapericolului constant (cotidian) pe care-l comportd orice fel de ercziee2, de credinfd sau religie strdind, care, prin mii de deghizdri qi seduclii atrigdtoare, bat la poarta suflefului nostru, spre a-l cuceri gi a-l indepdrta de Dumnezeu Cel in Treime, pentru a-l deconectade harul sfinfitor al Bisericii noastre gi pentru a-l conduceastfel spre pierdereamdntuirii. Existd ereziile vechi, cunoscute, precum monofizitismul, protestantismul (evanghelismul, penticostalismul, adventismul,metodismul q. a.), romano-catolicismul, uniatismul, spiritismul, masoneriaq.a.
judecare"'in Scatt Sfrntul loan Scdrarul, Cuvdntul10,,,Despre rq. ed.cit., p. 170[trad. rom' Filocalia, vol' lX]' -' ii euuu'Oorotei, a invapturi VI, ,,Despre nu-ljudecape aproapele", op.cit., PP.I 88-189. 'tt'sm.rtui despredragoste"' Maxim Mlrturisitorul, ,,Capete ^in t985' vol' 14' p' 289 Tesalonic' GrigoriePalama, Filocalia,Editura vol.Il]' [trad.rom.:Filocalia,
to MateiT. l-2. e rP s a l m 1 0 4 ,1 5 . e2Erezie (riticire) ,,deviereade la dogma ortodoxd sau credin{a diferit[ de credin{aBisericii Ortodoxe, sau, dupd Sllntul Vasile cel Mare, <diferenla faln de credingacea in Dumnezeu...>r" (P.E. Hristinakis, op. cit., p. 125)

124

t2s

in ultima vreme insd, cu deosebit[ intensitategi cu o marea rdspdndire generald, se evidentiazd,Si aclioneazla ereziea ecumenismuluisincretistEi concepfiile sataniste qi respingdtoare Noii Ere - New Age. ale Despre ecumenism, fericitul pirinte Justin Popovici spunec6: ,,...este un nume comun al falgilor creqtini din falsele biserici ale Europei apusene.Tofi acegti falgi creqtini, toate aceste false biserici nu sunt decit faletele uneia gi aceleiaqi erezii. Numele nou-testamentaral acesteiaeste panerezia.De ce? Deoarecede-a lungul istoriei diferitele erezli negau sau deformau o anume insugire a Domnului Iisus Dumnezeu-omul,in vreme ce acesteerezii europene il indepdrteazdcu totul pe Dumnezeu-omul Iisus gi in lope cul sduil agazd omul european[...]".n' Iar Andreas Theodorou, profesor al Facultdlii de Teologie din Atena, scrie despre perfidul gi periculosul caracter al ecumenismului: ,,Este ceva mult mai riu decdt erezia. Ereziile erau dugmanideclarafiai Bisericii [...] Ecumenismulinsd [...] este un dugmanviclean, de aici qi primejdia de moarte ce vine din partealui..."e4

Termenul de Noua Erd (New Age), care se evidenfiazd in ultimii ani gi in fara noastri prin toate mijloacele gi in toate mediile, provine din astrologie. Se susfine cd se incheie ,,eraPegtilor",epocalui Hristos gi a cregtinismului,
Arhim. Justin Popovici, Biserica Ortodoxd Si ecumenismul,Tesalonic,1974,p.224. '1 Andreas Theodorou, Orlodoxia ieri Si azi, Editura PresaOrtodoxi, Atena, 1973,p. 21. n'

care a fost o epocda limitdrii, a constrdngerii qi cenzurdrii oamenilorliber-cugetitori. Aceast[ erd se termind- ni se spune- gi incepe Noua Erd, Era Vdrsdtorului. Qe presupune Noua Erd ni se descoperdcu claritate chiar de cdtre susfindtoriiei: Noii Ere constituieo filozofie gi un mod ,,... migcarea de viaf6. Este mai mult o miqcare sincreticd (complexd) gi cuprinde qi abordeazd tradifii din difbrite firi, precum Zen (Japonia), acupunctura,taoismul, tai-chi (China), gnosticismul, mitologia anticd greacd (Grecia), yoga (India), lamaismul (Tibet), gamanismul (amerindieni) 9i pdna la tehnologiamodern5"e5. Insd felul nostru de viafd este cregtinismul: trdirea gi armonizareaviefii noastre zilnice cu poruncile Mdnfuitorului Hristos. in consecinfd,Noua Erd ne propune un alt fel de viaf5, ignordnd cregtinismul, ca fiind nedemn, ca ,,ceamai de jos formd de spiritualitate"! Scopul de bazd al Noii Ere este denaturareapdnd la schimbarea cugetelor cregtinilor. Adepfii ei scriu: modeleleprecedente ,,Noua Spiritualitatenu nesocoteqte ale religiilor mondiale. Preotul qi biserica nu vor dispdrea, dar vor fi absorbite (integrate)in existenta Noii Ere"e6. . Astfel, suntem condugi c[tre un sincretism religios deplin, care equeazd intr-o totald confuzie, intr-o relativizare qi o schizofrenie religioasd, pun6nd in primeja credinfei die insdgi existenla gi mdntuirea noastrI. Noua Erd este,deci, o imensdrefeacare a inconjurat lumea qi se migc6 in toate nivelurile societilii qi viefii noase5 ,,Florile New Age", in revista in limba greacd ,,lnexplicabil", nr. 61, iunie, 1990, 213. p. * William Thompson, Introducere la David Spranger,Revelqtion. The Birth of a New Age (,,Revelafie. Na;terea unei Noi Ere"), Middleton,Lorian Press,1976.

t26

127

Noi ne tre: politic, religios, social,economic,qtiinfific A.a. prezentaredoar la aspectulreligios. referim in aceast6 Estevorba despreo miqcarein caresunt implicatemii de grupa.rigi indivizi. in aceasti tendinld putem sf, incadrdm toate grupdrile teozofice, yoghine, budiste, grupdri oculte care merg p6nd la magie gi satanism.Vorbesc despre,,dragoste infldcdratt', despre ,Jlloua Spiritualitate", qi ,,Libertatea Universald", induntrul unei ,,societifi mondiale", mai presusde diferenfenafionale,religioase,politice sauideologice.eT indreptdmastfel cdtre ,,...o noud Religie UniverNe salSa Noii Ere, ca prin imbinarea cwroaqteriiqliinfifice cu inv[fdturile spirituale sd se unifice umanitatea."es finald a adordrii Este vorba de o panreligie, cu acceptarea care se va ardtaa fi ,durnnezeulnedreptdlui... Lucifer, cel qi fif', ,,desdvdrgitul primul Dumnezeuadeviraf'! Teoreticienii Noii Ere ajrurg,iat6, la blasfemie,hul6, scriind: ,,Lumina care ne descoperdpe Hristos vine de la Lucifer. Lucifer vine ca sd ne dea desdvdrlita[.-.] inifiere lucifericd [...], pe caremulli oameni,in zilele care vor veni, o vor vedeaca pe o chemarea Noii Ere."9e Este vechea provocare a garpelui:.veli fi ca Dumnezeu!, intr-o altd prezentare. ,Nu ar trebui si i se spun6 Noua Erd, ci Vechea Er6, resuscitare'a vepentru cd este vorba despre o renaqtere, chilor tehnici gi metodemedicale,precum masajul,yoga' loo. aromoterapia,shiatsu"
" Reclamalibrdriei Lumea explozivd,in diversereviste. e8Lola Davis, Toward a World Religion for the New Age (,,Cdtre in Noua Erd"), Farmingdale,N.Y., Coleman o Religie Universali 1983. Publishing, e David Spranger, Reflections of the Chrisl (,,Reflecfii ale lui Hristos"), ScotlandFindhome, 1977,p. 40. too Cdldtorie tn lara New Age, in ,,Elle", toamna 1990,pp.92-96'

Elementelede bazd, care leagdtoate acestemii de grupari q;i care ne aratd., totodatd, caracterul lor anticregtin sunt urm[toarele: A. Noua Eri nu-L acceptl pe lisus Hristos ca Dumnezeu-om Adepfii ei spunclar cd,,Hristosnu e Dumnezeu"l0l, c[ nu esteIisus. [...] De-a lungul istoriei,Mesia s-a ,,Mesia intrupat.inBuddha,Moise, Ilie 9i in mulli atli lideri spirituali."fO2L-au prezentatpe Hristos qi ca pe o anume stare (stare hristicd) la care trebuie sd ajungem, dar pe care trebuie sd o gi depdgim!in locul lui Hristos-Dumnezeu-omei aqteaptd vind ,,hristos-V5rsdtorul", alt insd un vdfdtor,,avatar",mai ,,ales"decdtIisus Hristos, dupd cum susfinei! B. Noua ErI promoveazl conceptiaholistl desprelume Conform acestui holism toate sunt Dumnezeu. Nu existi deosebireaintre Creator gi creaturile Sale, intre Dumnezeugi lume, intre Dumnezeugi om. Astfel, negdm existenfa unui Dumnezeu personal gi credem intr-o ,,putere superioar[", in ,,energiauniversal[" q.a.,ajungfindla panteism: ,,Pestetot in jurul tdu existd duhuri (spirite). Tr[iesc in rAuri,in mdri, in pq@nt, in cer. AscultdJe cu atenfie,acesteate vor indruma."l03[ce fel de duhuri sunt aceste4oare?]
Benjamin Creme, The Reappearance of the Christ and rhe Masters of lilisdom (,,Reapari{ialui l-lristos 9i Sffipdnii inlelepciunii"), The TaraPress, Londra,1980,p. 95. r02 Emmet Fox, Diagrams for Living. The Bible lJnveiled (,,planuri pentru viati, Biblia destdinuit6"),Harper & Row, New york, 1 9 6 8p p . 1 6 8 - 1 6 9 . , r03 RevistaSuperBigMilcy, ianuarie 1996,Pocahondas,p. 14. tor

128

t29

Mai mult, in Noua Erd este respins Dunnezeul-om' Domnul nostrugi se dezvoltdun alt tip de om, omul-(dumqi ne)zeu.Apoteozaegoismuluiomenesc luciferic' De aceea,preculn predicdNoua Erd, ,,ateunu estecel care nu createuestecel carenu credein Sineinsuqi"! de in Dumnezeu, C. Crearea unei Noi Morale qi absolutlz,areaconEtiinfeiumane existd numai ,,Cine sunt? $i pentru aceastdintr^ebare sunt (dumne)zeu!"104 un singur rdspuns: De vreme ce omul este Dumnezeu,voinfa lui esteLege. Deci omul poateqi trebuie sd facd orice vrea' El insuqi legea pentru sine. ,,Voinfa mea este suprema desemneazd Lege". Aceasta este noua eticd a Noii Ere (care a fost expriLatd qi de satanigti). Este abrogatd deci Legea lui b,r*o"r"u gi locul ei este luat de noua lege a rdzvrdtitului om-DumnezeuaLNoii Ere' gi ego-obsedatului D. Firesc deci, urmeazi credinfa in autoemancipare qi in automintuire sin,Nu existd Mdntuitor", zic ei, omul se va mdntui gur. Mijlocul principal al ,,emancipdrii"este credinla in ieincarnare. Cd fiecare fiinf5, dup[ moartea biologicd, revine in viafd intr-un alt trup. Astfel, sufletul este inlanfuit intr-un continuu ciclu de naqteri 9i morfi, pe care il stabiviefii omului. lestekarma, adicd,faptele estepe deplin incompatibildcu Credinfain reincarnare credinfa ortodox6. Ea anuleazdinvierea lui Hristos 9i credinla in Evanghelie - credinla noastrd in invierea mor,tieste9i din punct de vederesolor. Credinfain reincarnare cial periculoasd,de vreme ce poatejustifica multe fapte intre care 9i pdcatele. antisociale,
tooMeher Baba and lhe Quest of Consciouvress(,,Meher Baba 9i clutarea congtiin{ei"),J. Tarcher lnc., Los Angeles, 1984,p' 87'

Pericolul grupdrilorNoii Ere estecd, de cele mai multe ori, acestea prezintdsub o altA fa1d,ca grupf,ri sauunise uni filozofice, istorice,teatrale,ecologice,natural.iste in pi consecinfdsddescconcepfiile lor prin diverse tehnici in tofi cei care participd cu incongtienfdla acestegrupuri: acegtiaincep sd creaddin reincarnaresau sd combinerugf,ciuneacu meditalia, sau sd tacd diverse incantafiipentru fiinlele luminoase(care or fi acestea?), sd infeleasau gI cu o altd semnificafiecele scrise in Sfbnta Scripturd saude cdtre Sfinfii Parinfi ai Bisericii noastre,iar in paralel, ei cred gi predicd cd au devenit creqtinimai buni, dovedind astfel confuziain care se gdsesc. Din nefericire,in ultimul timp, sub lozinca neclard,,intoarcereala rdddcini", se propune reinvierea idolatriei gi chiar avem de-a face cu o Noud Idolatrie qi un Nou PdgAnism, care se manifestdin migcdrile pentru promovarea civilizafiei vechi greceqti, preocupdrile in naturisteqi ecologiste,in reanimarea prin teatru a misterelorgi celebrdrilor vechi grecegti. Criza ecologicd mondiald de azi este pretextul prezentdrii concepfiilorneopdgAne oculte prin activitateagrugi purilor de reacfie gi a migcdrilor de atitudine precum ecopdgdnismul,ecologismul ,,addnc",ecofilosofia etc., care din pdcateinfluenleazd in profunzime multe din organiza(teoria Gaia, Jiile qi concepfiile ecologistecontemporane armoniacu natura,noua morald a mediului). Este de la sine inleleasd incompatibilitatea Ortodoxiei cu aceastd migcare,care din pdcateii ritdcegte pe mulli oameni cu bund-intenfie,cu simfdmintenalionale qi ecologice sincere. Existd o diferenfd fundamentaldintre Ortodoxie gi ereziile cunoscute pdnd astdzi. Noile grupdri constituie o ameninlarenu numai pentru viala religioasda ortodocgi-

130

131

Taineale Bisericiinoastre.
*d<*

CuviosulAntonieal Kievului scrie: ,,Nicicdndnu este omul atdt de fiumos, atdt de placut lui Dumnezeuca atunci cdnd iqi ucidc inaintealui Dumnezeupi inaintea preotului duhovnic mdndria. De indat[ cc este distrus vrdjmaqul de cdpatdial mdntuirii noastre, vrdjmagul lui Dumnezeu, zidul care ne despartede Dumnezeu,adicd mdndria, imediat sufletul celui ce se spovedegtese deschidespre a primi gAndurile,dorinfele,intencelesfinte."l05 tiile gi hotdrdrile Vrdjmagul nostru, diavolul, care urSgtegi se impotriadeseag6nduri de vegtecu rdzboi acesteilucrdri, seamdnd indoialdin privinfa iertarii pdcatelornoastre.

pelui lor.

r05 1936,la Cuviosul Antonie al Kievului, Despre spoveclanie, Cum vdd Pdrinlii spovedania,Editura Arhim. llie Mastroianopoulos, Zoi, Atena, 1994,pp. 63-67.

r32

133

In loc de incheiere
De cele mai multe ori Pdcatulne incdntd, deoarece nu-i cunoaqtem Este neconsecintele dezastruoase. pdcatul este rupere, desPdrfire de Dumnezeu gi moarte duhovniceasci, ' constituind cea mai josnicd form6 de fafa de dragosteagenerecunoqtinfa neroasda Creatorului nostru. Aceasta pdn6-ntr-atAt,incdt ajungem sd-i stdm impotrivd cu mai mare hotdrare.Nefericirea noastrd nu sunt nici bolile, nici foametea,nici sdrdcia,nici nedrept5file sociale,nici toate cele ce determinamarginalizatealn aceastd lume. Adevdrata noastrd tragedie este pdcatul' Acesta singur ne despartede harul lui Dumnezev, acesta chinuie intregul neam omenesc'acestane lipseqtede infieqi rea dumnezeiascd de moqtenireacea veqnicd a raiului' legiturile pacatuluiprin pocSinlane elibeDacSspulberdm rdm de intristare gi de angoasd 9i pregustdm chiar din

/\

via!6 din desldtarea nedescrisa dumnezeieqtii de aceastd ardtdri. Atdta timp cdt dureazdviafa noastr5 pe pdm,6nt,chiar de am gi uri pdcatul qi am dori cu harul lui Dumnezeu faptelecele virtuoase,din sldbiciunegi din neputinfd,equ[m in greqeliqi de aceeacu tofii, fdrd excepfie,avem nevoie de spovedanie mereu.Pocdinfaestehranda vielii duhovnicegti.Ridicarea continud qi regulatd gi spovedania sincerdne inarmeazd, putere in rdzboiul impotriva rducu gi ne garanteazd lui sf6rgit cregtinesc,in pace, de vreme ce ne vom afla pregitili qi curalifi duhovnicegte.Cel ce se apropie regulat de aceastdtaind a impdcdrii qi a dragostei cu adevdratdpocdinfa gi fr6ngere a inimii nu se teme de iegirea din viafd gi de ceasul rdspunsului sdu inaintea Dreptului Judecdtor.Prin qtergereadatoriei pdcatelor sale gi prin curdlirea inimii sale este imbrdcat in Dumnezeiescul Har gi rdmdnein desfttarea prezenfei lui Dumnezeuin vegnicie. Nu pot pdcatele noastre, oricare ar fi ele, sd ne despartd de dragostea lui Dumnezeu, deoarece,precum inainscrie Sf6ntul Ioan Gur[ de Aur: ,,ceeste o scdnteie gi pdcltoEenia omeneascd tea intinsului mdrii aceea este inaintea nesffirqitei iubiri de oameni a lui Dumnezeu, gi mai degrabdzic nici atdt, ci cu mult mai micd, fiindcd pe de o parte cuprinsul mdrii, degi pare nesfdrEit, poate fi mdsurat, in timp ce iubirea de oameni a lui Dumnezeu estefrrd de margini"l06. ne Numai reaua voinfd, indiferenfa gi amAnarea pot sta piedicd in calealegdturilor noastrecu Dumnezeu.Persisin tenfain pdcatene depdrteazd Acela gi ne osdndegte de iadul absenteiSale.
'uoSfrntul loan Gurd de Aur, ,,Desprepociinfi", Omilia a VIII-a i n P . G .4 9 - 3 3 7 .

t34

135

f)ac5 moarteane ajunge inainte de a face hotdr0torul pas de a ne spovedisub epitrahilul prcotului toate cele ce ne impovdreazdsufletul gi dacd refuzdm cu bund gtiinfa diavolului cel nepoclit mila lui Dumnezeu,ne asemdndm gi ne osdndimsinguriin iadul cel vegnic.In iad, undefocul Dumnezcirii,in loc s[ ne dea via{d,ne va arde,iar dragosteaSa,in loc s[ fie izvor de bucurie,ne va fi chin continuu, cdci niciodatdnu o vom putea infelege,nu o vom putea primi, nu o vom putea trdi, spre a ne indumnezei. Atit cdt avem vreme sd ne intoarcemprecum fiul cel rdtdcitor,sd ne impf,cdrn Dumnezeulqi Pdrintelenostru;El nu ne va cu aici, nu ne va cercetagi nici nu ne va pecere socoteald alisd sd depsi,ci ne aqteaptd ne dea iertarea, ne ddruiascd gi nareaqi bucuria,atdtin viafa de aici, cdt gi in veqnicie, sd nerostitpe care le-a pregdbunurileaceleade ne ddruiascd lumii"l07. tit pentrunoi ,,dela intemeierea Iatd,acum vreme potrivitd, iatd acum ziua m6n,,... tuirii."l08

ANEXA

ParintiiBisericii vorbesc despre cdin[d, po


J

tut Matei 25,34. ro8 II Corinteni6, 2.

T36

Sfintul Ioan Guri de Aur


ar ,,Dacdpedeapsa ajungedin urmd indreptarea,lumea s-ar fi pierdut gi s-ar fi distrus pe deplin. Dacd Dumnezeu ar fi fost grabnic spre pedepsire, Biserica nu l-ar fi dobdndit pe Pavel. indelunga rdbdare a lui Dumnezeu l-a frcut pe prigonitor apostol qi propovlduitor; bundtatealui Dumnezeu l-a preschimbat pe lup in pdstor; indelunga rdbdare a lui Dumnezeu l-a fbcut pe vame$ evanghelist; indelunga rdbdare al lui Dumnezeu ne-a miluit pe toli, ne-aprefrcut pe to!i, ne-a schimbatpe tofi. DacE vezi cd vreunul, mai inainte hulitor, s-a preschimbatin teolog, dac6-l vezi pe cel ce altddatdiqi intina gura cu cdntece deocheatecd iqi curdfegteacum sufletul cu imne dumnezeiegti, minuneazd-tede indelunga rdbdare a lui Dumnezeu,lauddpocdinfagi zi: <aceasta esteschimbareadrepteiCelui Preainalt>>."10e
*d<+

'oe Psalm 6, ll 7

139

sd ,,Dumnezeunu aqteaptd treacdtimpul pentru poc[inf[. Ai spuspdcatultlu, te-ai indreptat'ai fbst rnilostivit' a sufleteascd pdcatul, ci aqezarea Nu timpul depdrleazd, putinfi sd celui care se pocdieqtestinge pdcatul. Este cu treacdmult timp qi sd nu c6qtigeomul mdntuirea,in timp nefilarnic, ce altul, dupd o scurtdvreme, mdrturisindu-se s[ se eliberezede Pdcat. a esteizvorul m6ntuirii gi rdsplatd [...] Iertareapdcatelor de vindecdtoare p6pocdinfei,cdci pocdinfa este bolnifd cate, este dar ceresc,putere fbcdtoarede minuni, har care nu-l izgonegtepe desfr6invinge urmdrile legii: De aceea, pe nat, nu-l indepdrteazd adulter, nu-qi intoarce fafa de la de befiv, nu se scdrbegte idolatru, nu-l indepirteazdpe grdizgonegtepe hulitor, pe cel ingAmfat,ci itorul de rele, nu-l pe tofi ii preface,cdci pocdinfaesteinghifitoareapdcatelor' [...] Timpul de fafa este timp de mdntuire, pentru cd este mare frica pentru pdcatele ce le-am ftptuit dac[ nu premergepocdinfapedepsei[...] sA stingem vAlvdtaiapdcatelor, nu cu multd apd, ci cu multe lacrimi, cdci, deqi estemare flacdrapdcatului,ea se stingecu pufine lacrimi, pentru c5 lacrima stinge v6lvdtaia pdcatelor qi curSlegte murddrialdsat[ de ele."llo
*rl.*

despreea). Iar mdrginirea la incredereain noi inqine ne duce la cidere. Eqti pdcatos.Nu-fi pierde nddejdea.Nu incetez sd infbliqez acesteleacuri, cdci cunosc ce armd puternicdesteimpotriva diavolului. Sd nu fim sthpAnifi de deznddejde. Dacd ai pdcatenu-!i pierde nddejdea. inNu cetez sd spun aceasta. chiar de in fiecare zi ai pdcdtui, $i in fiecare zi pocdieEte-te. Precum facem cu caselevechi, ce stau sd cadd,curdfdm partea cdzutd, pdna nu o vedem gi reficutd nu ne oprim din grijd, aceastasd o facem qi cu noi ingine. Dacd te-ai invechit in pdcat, innoiegte-tepe tineinsuficu pocdin1a.""'

Cuviosul Efrem Sirul


,,Apropie-te, p[cdtosule, gi tdmdduiegte-te ugor, aruncdde pe tine greutateapdcatelor!Ia rugdciunea gi pune lacrimi in locul cel putrezit. Doctorul acestaesteceresc,gi pentru cd este bun cu lacrimi gi suspinetflmdduieqte rdnile. Apropie-te, pdcdtosule, Doctorul cel la bun, aducAndprinos lacrimile ca pe leacul cel mai bun, cdci Doctorul cerescaga doreqte,ca fiecare sd se vindece cu propriile lacrimi, gi sd se mdntuiascd.Cici acestleac nu lucreuzdmai mult decAttrebuie gi nici nu zgdnddrdrana,ci te vindecd de indat6. Doctorul agteaptdsd vad6 lacrimile tale, apropie-te.Nu te teme sd ardli ranata, aducdndqi leacul, lacrimi qi suspine.IatA, aqadar, s-au deschisugile poc5infei. Intrd, pdcitosule,inainte de a se inchide.Vremeanu agteaptd dupd nepdsarea Nici aceasti poart[ a pocdinfei. ta. de vreme ce te vede lipsit de putere nu poate sd aqtepte
"' Smntulloan Guri de Aur,,,Desprepocbinfi", Omilia a VIII-a, E . P . E . .o l . 3 0 . v

este leac al gregelilor,este cea care face sd ,,Pocdinta lacrimilor, indrdznealdcddispardftrddelegile, qtergerea tre Dumnezeu,armd tmpotriva diavolului, culit care-i taie acestuia capul, nddejdea mdntuirii, qtergereaneqtiinfei. Aceasta deschide cerul, aceastane conduce c[tre rai. Aceastail invinge pe diavol (de aceeaqi vorbesc mereu
pocdin[d", Omilia a VII-a, "u Slantul loan GurI de Aur, ,,Despre E . P . E .v o f. 3 0 , p p . 2 4 3 - 2 6.7 ,

1 40

t4l

rnult panAte vei ingriji lrugi sti tc vindeci! Vei face s[ se ta."rr2 plntru pocainla cercEti cetele brrcuie

CuviosulIsaacSirul
,,Pocdin[as-a dat oamenilor dupd botez, ca un har peste har. Cdci pocdinfa este a doua naqteredin Dumnezeugi darul a c[rui arvund am primit-o prin credinfd il primim prin pocdinfd.Pocdinlaesteuqa milei, deschisd celor ce o cautdpe ea. Prin uqaaceasta intrim la mil6; Ei dacd nu intrdm prin ea, nu afl6m miScriptula. Pentrucd toli au pdcdtuit,dupd Dumnezeiasca

nu rdm6nemmult timp cu otrava lui, ci alergdrngrabnic la doctorul duhovnicescai scoatemprin spovedanie otrava pdcatului,de vreme ce scuipdmotrava lui, primim de bund voie ca pe un antidot epitimia (canonul) pocainfei care ni se dd de cdtre acesta; sd ne luptdm s-o sdvdrqirn neincetat credinfd cu calddgi cu frica lui Dumnezeu".ll4

Sfintul Chiril aI lerusalimului


,,Dumnezeueste iubitor de oameni, gi nu pufin iubitor. Sd nu zici deci am curvit, am fEcut adulter, qi nu o singuri datd, ci de multe ori, cum md va iertq oare? Cum sd-mi Steargddatoria? Auzi ce zice psalmistul: O cdt de mare este bundtatea Ta, Doamne! pdcatele tale nu intrec mdrimea milostivirii lui Toate Dumnezeu.Rdnile tale nu biruiesc marea experienf6a intdiului Vindecdtor. Predd-teLui doar pe tine, in credinfd, spune-i Doctorului boala ta, spune-i gi tu precum David: Mdrturisi-voi /drddelegea meo Domnului! $i atunci se va implini gi cu tine ceva asemdndtorcu ceea ce spune David.in continuare:Si Tu ai iertat nelegiuirea pdcatului meu... $i, chiar dacdintreg poporul va pdcdtui,nu va birui iubirea de oamenia lui Dumnezeu."l15

Sfflntul loan Damaschin


nu ,,Pocdinfa estenimic altceva decdtmdrgreturisirea datoriilor, adic[ recunoaqterea gelilor qi a necugetdrilor noastre, cercetarea siirlciei noastre. intAi sa fugim de pdcat,de[...] De aceea, lui, oarece,dacdsuntemrdnili cu sdgeata dar
tt2 pociinp', in Opere,vol' l, p' 368' CuviosulEfrem Sirul,,,Despre tt3 Cuviosul lsaac Sirul, Scrieri ascetice,72, p' 348 [trad' rom': I.-loca I ia, X, CuvdntulLXX I l, Care cuprindeinvdfdturi folositoare]. i

lla Cuviosul loan Damaschin, ,,Epistold despre spovedanie",in Opere,vol. 8, pp. 498-527. pp. Cateheze,2, 58-65 [trad.rom. "t SfantulChiril al lerusalimului, pr. DumitruFecioru, EIBMBOR, Bucureqti, 2003,ll, 6, p. 271.

t42

t43

CuviosulMarcu Ascetul

Dc ne vorn nevoi in pociinfd pdnd la moarte, nici Ei a$anu vom puteaimplini cele de trebuinfd, cdci nimic nu este vrednic de impdrdtia cerurilor. precum mdncdm qi berngi vorbim gi ascultdm,astfel suntemdatori din fire sd ne pocdim."ll6

Avva Isaia
incdt sd supundacestegdnduri care stdruie mult qi astf-el prin cele trei virtuli si le fac[ nelucrltoare,deci, deoarece amintite se poate intregi lucrarea poc6infei. Cred cd pocdinfa se potrivegte tuturor, qi p[catoqilor' 9i dreplilor, cdci nu existdnormd a urcu$ucare vor sd se mdntuiascd, in lui desdvdrqiriicare sd nu se prelungeascd timp intru virtulilor amintite. Cu adevdrat, pocdinla le sdvArqirea estecelor ce sunt incepdtori- inceputin credinf5,celor ce sunt la mijlocul urcugului- inaintare,iar celor desdvdrqifi - statornicie aceasta... in Neindoielnic md vei intreba: dar aceiacare au bineplade cut lui Dumnezeuqi au ajuns la desdvdrEire ce mai au nevoie de pocdinfd?Cdci, desigur,unii oameni ajung deexistdqi astizi. Da, dar ascultdcu unii ca aceqtia sdvdrgifi; nevoie de pociininfelegeregi vei afla de ce au qi aceqtia fd. Minciuna vine de la diavol, a spus Dumnezeu;iar vederea gi poftirea unei fernei a numit-o adulter, qi mdnia impotriva aproapeluia numit-o ucidere,9i de orice cuvAnt Cine' atunci, nu a a necugetat spus cd vom da socotealS. cizut vreodatd micar in ispita minciunii, cine a rdmas strdin de orice dorinfd provocat[ de vedere,sau nu a fost sau biruit cumva de minia cdtre aproapele, nu a grdit nici un cuvdnt nefblositor, ca sd nu aibd nevoie de pocdinfS. Cdci chiar de acum nu mai estela fel cum altd datda fost, pAndla moarte[...] qi ii estede folos sd se pocdiascd 144

derd,iar cdnd vor iegi din aceastd lume durereaqi urAciuneaii vor cdlduziin gheend. 'Dacd vrei sd afli dacd fi s-a dat iertareapdcatelortale, acesta estesemnul:de nu te va mai migcanici un pdcatin sufletul tdu, sau dacd nu vei mai infelege c6nd igi vorbegte altul despreele, atunci ai reugit sd dobdndegtimilostivi_ rea. Dacd insd triiesc incd in tine, pdzegte-tegi plAngi pentru ele, cdci este fricd gi groazd qi tulburare sd fii ne_ pdsdtorfala de ac_estea, p6nd cAnd te vei inftliga inaintea lui Dumnez"u.'ell7
Filocalia greacd, vol. 13, pp. l0B-177. "' lbirlem,vol. 12,p.74-l0l fFilocalia,XlI, CuvdntulXVI, l2]. ttc

145

Sfflntul Maxim Mlrturisitorul


care ,,SI nu plecdm urecheala gdndurile pdcatelenoastreqi care ne spun micqoreazd vor cd acestea lt iertateu9or,cdci Domnul ca a de ne fereascf, acestea, spus:pdzifi-vade sd care vor veni la voi profefii cei mincinoqi imbracali in haine de oi, dar pe dinduntru este Cdci, de vreme ce mintea noastrf, sunt fiare sdlbatice. iertdrii, necSjitdde p6cat,nu am izbandit incd dobandirea caci nu am frcut incd roade vrednice de pocdinfd' Rodul pocdinfei estenepdtimirea sufletului, in timp ce nepdtimiiea esteqtergereipdcatelor.Nu avem deci nepdtimiredesdvdrqita.Uneori iuntem supdrafi de patimi, alteori nu' prin urmare n-am dobdndit incd ldsareapdcatelor' Din paam iatul strdmo$esc fost slobozili prin Sfdntul Botez' iar de plcatele 6cute ne slobozimprin pocdinlS'<cll8

Cuviosul Siluan Atonitul


, Domnul care ne-a tlht pocdocdinfd se mdntuiesctofi cdfi rr rdmAnenemAntuili doar cei iesc. $i aici vdd necunogtinfa compdtimire pentru ei. Dacd u cunoaqtepe Domnul ar qti c6t de mult ne iubeqteAcesta gi nimeni altul nu ar mai deznaddjdui de mdntuirea sa gi nici mdcar nu ar mai suspina. Sufletul care a pierdut pacea trebuie sd se pocdiascd gi Domnul va ierta pdcatele lui qi atunci va avea bucurie gi pace. $i nu este nevoie de alfi martori, cdci Duhul insugi mdrturiseqte induntrul nostru cd ne-au fost iertate pdcatele, iar semnulci acestea fost iertate estecd urAmpdcatul. au cu [...] Tot cel ce se pocdiegte adevdratestegata sd sufere orice tristefe, foamete gi goliciune, frig gi argild, durere gi sdrdcie,umilinfd gi prigoan[, nedreptategi calomnie, cdci sufletul sdu se ridicd cdtre Dumnezeu gi nu se mai intereseazilde celg^pdm6nteqti, se roagd cu minte ci curatdlui Dumnezeu.o"'u

Sfffntul loan CarPatiul

Din Pateric
Un tAndr, ne povestegteAwa Ioan, atras de lumea pl5cerilor, s-a afundat in noroiul frrddelegilor. Odati insd gi-a venit in fire, ca qi fiul cel pierdut, gi a cdutatdrumul de intoarcere cdtre casa Pdrintelui. A ldsat lumea, ca sd gdseascd deqertulcel izbdvitor, departede pri-

nu se micaoreaz5,ci numai lumina ei' Dobdndeqteomul iaraqi stralucirea sa prin pocainfd, precum 9i luna care dupd miciorureuei seimbracaiar cu it'mind'"lle
'tt lbidem,vol. 14, pp.438'441. rom- Filocalia, lY,loan Carpa"n lbirlem, vol. l, pp. 329 ftrad. tiul, ,,Una sutl capetede mdngdiere"l.

tc

t2o Arhim. Sofronie,Starelul Siluan. Desprepocdinld. pp. 3g3-390.

r46

r47

vechi' inchis Rcfugiui-a fbst un morttrant cinile pacatului. amar tle bunivoic in accasti ternnili, iEi plingea cu curviei'carc dar sulietulrinit. ingerii se bucurau, duhurilc ca neaqteptat sd le scapedin mtl-au vf,ztttfugind at6t de qi inn[, nu au intarziat sd se arate' Se invdrteaunoaptea' morm0ntul,qi strigaumAnioase: cercuiau - Unde eqti nef-ericitule, ce te-ai lepddatde noi dupd de toate indelunganoastrdprietenie?De vreme ce ai gustat faci sfdnt? cele alJ pldcerilor, acum te-ai hot[r6t sd te Preatdrziu acum s5 faci pe infeleptul,cerdndmil[' prie- Vino afard,prostule,il strigau allii, te aqteaptd tenii tdi! - Nefericitule, ii qopteauviclenii, pentru tine nu este mdntuire.Aici, unde ai sdpat,repedeili vei gdsi moartea veqnic6. gi osAnda Cu cAti rdutate incercau s6-l aduci in deznadejde'dar sd luptdtorul curajos era hotdr6t mai bine sd moard decdt se intoarca la aceleaqi.A cerut cu c[ldur6 dumnezeiescul ajutor, impotrivindu-sendlucirilor diavoleqti' in urmdtoareasear6diavolul a devenit ameninf[tor: - Dacd nu iegi neintAtziat afatd,nu vei scdpade mdna mea! acelanu l-a ascultat,s-a repezit asupralui $i, deoarece gi l-a ldsat aproapemort de multele lovituri' Aga s-a rdzbunat. Iarrudelelui,neliniqtitedebruscaluidisparifie'ilcdutau peste tot. PAnd la urmd, l-au descoperit intr-o stare ,.u, in morm6nt. Dar, oricdt au insistat, el a r6mas cu neputinfd de convins sd-i urmeze. ' inc6 o noaptel_au atacatdiavolii, cu o nestdvilitd furie, pi l-ar fi omordt cu loviturile silbatice, dar nu aveau putere. Luptdtorul nu s-a lSsatinvins. A dorit sd-$i aceasta vremelnica dec6t sd-qi mai murdareascd piardd uiulu ""u iupa pocainfdtrupul 9i sufletul cu intinarea pdcatului'

Atunci diavolii E;i-au recunoscut inliingerea: - Am lbst infiAnfi, am lbst infiAn{i! strigaujelindu-se gi s-aul}cut nevf,zuti. llliberat astfcl de orice incercare, rdmas in-mormAnt a pAnI la s{hrqitul viefii, el. cel rnai inaintepierdut,gi s-a invrednicitsdfbcdminuni,ca sd searateputerea pocdin1ei..,l2l
*+*

,,Un monah tdndr amers intristat la Cuviosul pimen: - Am cdzut intr-un mare pdcat,aw4 i-a mdrturisit, qi vreauca trei ani sd md pocdiesc. - Estemult, i-a rdspunscuviosul. - Atunci trei luni? a intrebatiardgi. - $i astae mult. Eu spun cd dacd te pocdiegtisincer gi te hotdrdgtisd nu mai repefi niciodatdaceastd greqeald, in trei zile te primegtebundtatea Dumneze.,r!t22 lui

,,Un alt frate l-a intrebat pe acelaqipdrinte dacd Dumnezeuiartd cu ugurinfl pdcateleoamenilor. . - Cum este cu putinfd sd nu ierte, copile, Acela Care i-a invdfat indelunga-rdbdarepe oameni?Nu-i poruncegte lui Petru sd-i ierte pe cei care ii vor greqi de gaptezecide ori cdte qapte(Matei28,22), adicd,de nenum[rate ori?"123
'|.** ,,Un altul i-a cerut s6-i explice ce este pocdinJa.
r2t TheodoraHabaki, Pateric, p. 133. '22 lbidem, pp. 132-133. '23 lbidem,p. 133.

148

149

- Nerepetareaaceluiaqi pdcat, i-a r[spuns Cuviosul


Pimen."l24
**i<

,,(Jn monah foarte evlavios qi virtuos avea in ora$ o sord care trdia o viafd in fErddelegegi care ii atr[gea pe mulli tineri in pdcat. Frafii din pustiu ii cereau des sd meargdpAndin ora$ca sd-i bage minfile in cap destrdbdlatei lui surori. La inceput acelaa qoviit, se temeade primejdiile pe care le ascundeoragul pentru monahi' Apoi, pentru ascultare,s-a hotdrdt sd meargd. vecinii au pi De cum s-a apropiat de casapdrinteascd, apucat de au ingtiinfat-o pe sora lui. Inima acesteidestrdbdlates-a tulburat la auzul veqtii. De ani de zile iqi dorea sd-l vad6 pe fratele ei. $i-a l6sat tovdrdgiain care era gi, precumse gdsea aceaclipd, cu picioarelegoaleqi capul in neacoperit, a alergat pe drum si-l intdmpine. VdzAnd cu ochii lui stareaei cdzutd,s-a tulburat qi a pl6ns pentru sufletul sdu. - Nu-fi pare rdu de tine gi de aceia care din pricina ta au cizut, sora mea? Gdndegte-tela ce te agteaptddupd moarte! Fafa luminoasd a fratelui, starealui cuvioasd, lacrimile impreund-pdtimirii care curgeau din ochii lui, impreund cu certareacea dreaptd,au migcat-o pe pdcitoasd. - Existd qi pentru mine mAntuire?a qoptit ea. -Da, desigur,ajungedoar sd o doreqtisincer. - Ia-md cu tine, l-a rugat. Nu md l6sa singurd sd md lupt cu valurile cele sdlbaticeale pdcatelor! - incalfd-fi sandalele,acoperi-fi capul gi urmeaz6-m6, a zis monahul.
"o lbidem.

- Lasd-md sd vin cum sunt, frate, cdci cine gtie dacd intrdnd iardgiin atelierul satanei,voi avea putereasd mai ies. Monahul, bucuros de hotdrdreaei, {drd ezit{re, a con_ dus-o afard din orag gi au luat amAndoi calea pustiei. Avea de gand sd o ducd la o mdndstirecunoscutdde maici. Dar, in vreme ce cdldtoreau,au vdzut venind de de_ parte o caravand. - Apteapt5-md pufin, sord,ascunde_te dupd aceste tufi_ guri, cdci oamenii, negtiind c6 egti sora mea, vdzdndu_ne impreund,pot sd se sminteascd. Aceea a ascultatpe dati. Dupd ce a trecut caravana fratele a strigat_o,spre a_gi continua drumul, dar ea n-a rdspuns.S_aapropiat gi u zut-o intinsd fdrd simfire. Murise. r-a vdzut picioarele "i_ goale sftgiate de pietre qi spini. Monahul, nemdngdiat de moartea cea niprasnicd a surorii lui, s_a intors la chilia lui. Indoialail mdcina. - Cu neputinfd si se mdntuiascd, de vreme ce n_a apu_ cat sd facd faptele pocdinfei. A povestit pdrinfilor din pustiu cele intdmplate. Aceia au hotdrdt post gi rugdciune pentru sufletul e^igi s_ades_ coperit atunci unui pustnic sfhnt cd Dumnezeu a primit pocdinfapdcdtoasei agezat-o drepfii, pentru gi,a cu nttara_ rea pe careo ardtase.'.125
***

t25 lbiclem,pp. I 34-l 35

150

l5l

- Doamnc,mAntuiegte-ma de vreau Ei de nu vreau' gi Eu, clin pdmint fiind, sunt ugor de tras in mlaqtinapacasd tului. l'u ai insd puterea md inrpiedici'Nu e nici o minuneclac[ vei milui pe cel drept, nisi de vei m6ntui pe cel imbundtifit, cdci acegtiasunt vrednici, ci mie p[cdtosului aratd-mi,Doamne,mila qi iubirea Ta de oameni, 9i mdnprin minune. Cdci cu toatd necur[fia mea, nutuiegte-md eu, scdpare nefericitul. mai c[tre Tine gdsesc Acesteale ziceacu fr6ngerede inimd tdndrul, 9i cdnd era stdpdnitde patimd, qi cdnd era linigtit. Odatd,cdnd iar6gi fusesebiruit de patim6, dupd impotrivirea nefolosivorbe, intristat qi a repetataceleaqi toare,a ingenuncheat lui nidejde in dumnevirsdnd rAu de lacrimi. Neincetata zeiascamilostivire l-a intdr6tat pe diavol. S-a ardtat inaintea lui in intreagasa m6nie qi i-a strigat: - Prostule, nu te ruqinezi ctnd cu astfel de buze indrdznegtisd te rogi qi sd iei in gura ta numele lui Dumnezeu? Afld o datd pentru totdeauna cd pentru tine nu este mdntuire! nu Curajosul luptdtor nu s-a infricoqat 9i nici nddejdea diavolul. gi-apierdut-o,precumagtepta - Afl5 qi tu, i-a rdspunscu curaj, cd aceasti chilie este ca la fierdrie.Un fier il dai gi altul il iei inapoi. Nu voi inceta sd lupt prin pocdinfd 9i prin rugdciune p6nd te vei plictisi s5 md ispitegticu pdcatele. - A$a deci, a strigat diavolul, de acum inainte voi inceta cununile rabdlrii. sd te mai rdzboiesc,ca sd nu-fi creascd $i s-a fEcut nevdzut.Din aceaclipd a incetat rdzboiul, acela insd nici o clipd nu a incetat sd se ingrijeascdde gregelile."l26 plAngd sinegi sd-gi
*{<*

intr-un pustiu, trdia un ieromonahimpreundcu ,,Odatd, uceniculsdu. Iraimade duhovnic a aceluiase rdspdndise peste tot. Mulfi veneau de departe, s[_gi mdrturiseascd inaintealui pdcatele. aceqtias-a apropiatintr-o.zi gi un De marepdcdtos. Acest om era ingreuiat de un mare pdcat,care_lingro_ zea qi pe el insugi. De aceeagovdiamereu sd se mdrturi_ seascd duhovnicului, dar de vreme ce pe timp ce trecea vocea congtiinleiil apdsadin ce in ce mai mult, se hotdri s5-l cercetezepe duhovnicul din pustiu. Atunci c6nd a venit vremea sd-giarate cddereai-a fost foarte greu. $i_a fbcut cunoscute toate pdcatele, pe rAnd, dar pdcatul cel mare, pentru care venise la duhovnic nu gdseacuraj sd-l mdrturiseascd. Deschideagura, dar nu-i iegeavorba din

"u lbidem,pp.142-143.

ceacu carevenisela duhovnic. Duhovnicul se pregitea dupd spovedaniesd se intoarcd la chilia sa c6nd s-a apropiatun ucenicde-al s6ugi i_azis: - Pirinte, trebuie sd vdspun o vedenie ce-am avut_ode curdnd. - S-auzim,copile, a zis bdtrAnul. - Citeam din Scripturd, c6nd de departe v_arn vdzut stdnd cu un necunoscutsub copacul acela. pdrea cd vroia sd se mdrturiseascdEram gata sd-mi continui citirea, c6nd, deodatd,vdd ceva infricogdtor. Ceva foarte mare care iegea din gura celui care se spovedea, mai mare ca un qarpe.Dar nu asta este ceea ce m-a ingrozit ci un cap uriag pe care l-am vdzut iegind din gura lui gi apoi intorcAndu-se indun_ tru. De trei ori s-a repetat aceastdvedenie, iar la sfdrqit a rdmas qarpeleinf,untrul omului gi nu gi-a mai scos capul.

t52

153

guralui inCu uimire priveamcum ceilalli qerpi'ieqilidin trau din nou in om, innebuni(ide bucurie'" ***

**+

,,Un liate s-amdrturisitawei Sisoe: - Am cdzut,pdrinte,ce s[ tbc? - Ridica-te, spussfhntul. i-a - M-am ridicat, dar iar am cdzut. - Sdte ridici din nou! - Pdnac6nd?a intrebat ucenicul.

nimic nu puteafi m0ngAiat. intr-o noaptei s-a afdtatin vis Domnul, in lumind' S-a apropiatde el gi l-a intrebatcu blAndefe: - Ce ai de Pldngi cu at0ta durere? - Pl6ng,Doamne,cd am cdzut,spusedeznddijduit pacdtosul. - Ridicdte! -Nu pot singur,Doamne. mdnd impdratul dragostei A intins atunci dumnezeiasca qi l-a ajutatsd se ridice.Acela insd nu se opreadin pldns' - Acum de ce Pldngi? - MA doare, Hristoaseal meu, cd te-am intristat' Am cheltuit atatabogdliea darurilor Tale pe fErddelegi' Atunci Iubitorul de oameni a pus mdna Sa pe capul indureratuluipdcdtosqi i-a zis cu blAndefe: - Dacd tu pentru Mine te intristezi atdt de mult' atunci Eu nu Md mai intristezde cele trecuteale tale' Tdndrularidicatprivireasd-imulfumeascdMAntuitoin rului sdu,dar Acela se frcuse nev6zut.cu recunogtinfa suflet s-ainchinat aPoi. Apoi, dupd aceavedenie,a coborAtiardqi in lume' ca sAfie fierbinte propovdduitoral pocdinlei Ei sa-i indrume pe cdtreHristos mulli alli rdtdcili."'''
tt1 lbidem,pp. 149-I 50. " t l b i d e m , p .t 3 3 .

r54

t55

Partea a doua: DespreTaina Sfintei Spovedanii.........79 Pocdinfa. Condiliile buneispovedanii................... 81 1.lntroducere............ .........81

t57

85 2. Rolul preotuluimdrturisitor (duhovnicului)...... lEcutdspovedania..........9l 3. Ce estepi cum trebuie .............97 b u n e is p o v e d a n i i 4 . P i e d i ca l e i .........102 Canonul(epitimia).. . . c e u r m e a z d p o v e d a n i . . i. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .I.0.5. . . . s e Cele gi ....108 Spovedanie psihiatrie gi Partea a treia: Stareaduhovniceascd morald l3 . . . . . . . . . . . .I. . . . . . a l u m i i c o n t e m p o r a n.e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1.5 1. Epoca ontemporand........... c 1. Tindereacitre viafa lipsita de osteneli q i d ed u r e r i I .5 . . . . . . . . . . . . . . .1 . . . a viefii. .....117 2. Organizarea rafionalistd neortodoxe viatafamiliei.............118 in 3. Elemente ...................121 4. Egoism- iubirede sine- mAndrie ..............I22 5. Autojustificare (critica)celorlalli ...........123 6. Judecarea - N e w A g e . . . . . . . ........ . . . . . . . . . . . 1 2 5 7 . E r e z l iv e c h i9 i n o i i n l o c d ei n c h e i e r e . . . . . . . . . . . . . . . Anexi: Pirinfii Bisericii vorbesc p despre ocdinfd ...............134

....................I37
I

, ;