Pr.

Mihail Adeodatus Ungureanu

RITUALUL ORTODOX

ALINMoRMANTATI
PEINTELESUL TUTUROR

inaltpreasfingitului Cartetipdritdcu binecuvAntarea TEOFAN gi Bucovinei MitropolitulMoldovei

Redactor: CSISlin Vatamanu C o r e c t o rD : a n i eC l iobanu Coperta gi DTp:Leonard Lunguleac

r-

2011

*=
c ^ :

;5
:a !(]

-s-

N s_

,,Viu va fi sufletul meu"

Acestecuvinte exprimi esenlacredinfei in invierea MAntuitorului nostru Iisus Hristos, impdrtigiti de toli cei care au primit Evanghelia mAntuirii. Prin cuvintele gi gAndurile sale, prin comportamentulgi atitudineape care gi le impropriazi, prin cdlduzirea fralilor pe calealui Hristos,orice fiu al Bisericiidevine un permanentmirturisitor, un mirturisitor viu al Celui care S-anumit pe Sinea fi ,,Calea, AdevSrul gi Via!a". Toate slujbelebisericegtioglindesc acest adevdr, in mod special Sluiba inmormAntdrii, care nu este doar un simplu ritual, ci o detaliere a mdrturisirii noastre de credin!5,Degi suntem pdcitogi gi purtdm ,,rinile pdcatelor", atAta timp cAt n-am pierdut congtiinla cd purtdm ,,chipulslavei lui Dumnezeu" nu ne aritim a fi asemenea,,celor care n-au nidejdea" mAntuirii gi a vielii celeivegnice.

1 1 : : i . l . ) i ,i ) lr i r - c i : i l : . i l i l r ' r r l ( i i l l i . . ] , l r . i ii J iti''rli::l'::::rlir':Iror

Cartea Pirintelui dr. Mihail Adeodatus Ungureanu are darul de a ne prezenta mai pe larg acesteadeviruri trdite gi mlrturisite prin intreaga noastrd viafi, dar gi in momentul in care pSgim dincolo de pragul acestei lumi prin ,,uga" Care este Hristos-MAntuitorul. Ca specialist in liturgici, preacucernicia"Saa sesizat unele excrescenle care tind sd inlocuiasci esentialul liturgic,rAnduit de pdrinlii Biseiicii; si nu se inleleagdci datinile gi credinlele nu sunt bune, ci doar cd ele au inflorit in jurul trunchiului liturgic ai trebuie si-gi menfini rostul care le-a dat amploare gi inflorire. Daci tind si inlocuiasci marele arbore al traditiei bisericegti,este semn ci are loc ceva anormal sau cd din esenfa intregii triiri cregtine a rimas doar coaja, iar tradigiile gi datinile locale tind sd umple acest gol. $i cAnd ceea ce este secundar- cum este cazul acestortradilii gi datini, de altfel mirturia unei dinamice evlavii cregtine, care n-au valoare fdri actul liturgic care le-a consacrat,in cazul de fagi rAnduiala prohodirii celor morli - tinde si ia locul principalului, cum spune Christos Yannaras, este semnul ci se cultivi o atitudine sectard; de aici pAni la a
8
i!l:llYiiiii\ili

considera acestetradilii in sine, 9i nu in raport cu actul liturgic, nu mai este decAtun pas. Pirintele dr. Mihail Adeodatus Ungureanu line si atragi atenlia asupra acestui aspect, care pentru viala Bisericii reprezintd un dublu pericol. In primul rAnd, actul liturgic este coborAt in rAndul datinilor; aPoi, odati cu a inacestea,are loc o ,,secularizare" s59ivielii liturgice d Bisericii. Desigur, este meritul Pirintelui Ungureanu care, alituri de alli preoli preocupali de suslinerea unei autentice slujiri liturgice, dar gi misionare a Bisericii, cum sunt Pirintele Consilier Eugen Dr5goi gi Pirintele drd. Florin Drigoi din Galali, cauti si tragd un necesar semnal de alarmi, gi anume ci, duPI iegirea din ,,robia babilonic5",instituiti din partea celor care au refuzat credinla in Dumnezeu, mirturisitorii lui Hristos sunt expugipericolului de a cidea in picatul ,,inchindrii la idoli" sau in cel al ,,secularizirii"vielii cregtine. Si nu ingeleagi cinevaci se doregte ,,renunlarea"la tradiliile noastre sfinte, ci ata ne-ar fi sugerat nu gtiu ce institulii europene sau angajamente Nici vorbi de agaceva.Dar ecumenice.
9 fi&{Srj$,r}d

ii,irt:l:rji'"'

t i r : a ! t l i i t i a l c l l t : ; : r : i i I r a ; i ,i l l t i : . l r ] { r ii r j l i , l t t ) f

lrl!!.:ti..ll Llri{:!:i::r

::l ir:'11:lrirr'rl

i:i i i '

r';;'

li"t

ttli

:t '

si incercim a inlelege lucrurile aga cum sunt ele gi nu cum li se par unora sau altora, Adevirul este cI aceste tradilii gi datini ne-au ajutat si mentinem gi si intlrim unitatea de credinli in anii in care n-a fost ugor de mdrturisit credinla in Hristos in spaliul public. Or, acestetradifii au completat misiunea Bisericii in afara locagului de cult: in cimitire, pe stradi, cAnd se mergea in cortegiu, acasi, de hramul bisericii parohiale, cAnd se oficiau pomenirile morfilor, Au fost ca o scheld care ne-a ajutat si reparim ,,crdpiturile" din zidirea Bisericii. AceastdschelSeste buni cit rimAne la rostul pentru care a fost utilizati decenii de-a rAndul. Atunci cAnd schela devine greoaie gi ameninle sd surpe zidirea Bisericii, se impun a fi luate mdsurile de urgenfi. Negregit, avem nevoie de aceastd scheli gi acum, cAnd secularizarea ameninli cu gi mai mari fisuriri alcituirea Bisericii.Daci aceastdscheli se aratd a fi grea pentru rezistenla gubrezitl a zidirii Bisericii de atacurile din anii trecufi, se cuvine ca pe lAngi zidirile ce suslin Biserica si fie revizuitd gi aceasti schelSa tradiliilor gi si se constatedaci nu cumva constituie o

ameninlare, a9a cum se intreba bunul credincios,dar 9i recunoscutul sociolog Nicu Gavriluli: ,,Mai sunt actuale aceste reminiscenle mitologice strdvechi, combinate cu ritualurile cregtine?" Negregit ci da' Dar cu condigia sI nu fie exagerate 9i si nu ia un aspect ,,duminicalist", cum sPunea Andrei Plegu,adicl se se piardi dimensiunea spiritualSa acestorsfinte obiceiuri' Cred ci aceasti carte va gdsi o binemeritati audienli in rAndul credinciogilor gi al studenlilor in teologie, gi, de ce nu, in rAndul Preolilor, daci avem in vedere ci ea este rodul experien!ei, studiului 9i pastoraliei de aproapedoud deceniiale Pirintelui dr' Mihail AdeodatusUngureanu' SAmbita SfAntului Lazlr 16 aPrilie2011 Pr. prof. univ. dr. VasileNechita

- "-

io

11 $li.i&li$-fiirli':i:

f$r:v$r,gi.

Moartea omului - pragul liturgic al fiintei

BisericaOrtodoxl pistreazd nealteratd mogtenireanemuritoarea Duhului SfAntgi invdliturile MAntuitorului nostru lisus Hristos care ne duc citre .-? Biv i a f a v e g n i c SI.n v i a l a e i l d u n t r i c 5 , serica este ,,plind de SfAntaTreime" [Origen), pulsAnd gi simlind puterea lui Dumnezeu de infiinlare a luminii in oameni gi in creafie.Bisericaeste agadar organismul viu, dumnezeiescgi omenescdeopotrivi, in care oamenii botezaliin numele SfinteiTreimi intrd in viala lui Dumnezeu, se impirtdgesc de tainele veaculuiviitor gi triiesc in taini bucuriaceavegnicd. Viala omeneascia cregtinuluiortodox este un permanent ritm liturgic nou gi innoitor, in care omul primegte lumind din lumina lui Hristos,intri in sensul gi in lumina de har a slrbitorilor Bisericii, agteptAnd inviereamorlilor gi viafa veaculuice va si fie. Prin taina prezenleilui Hristosin ea gi prin taina rugiciunii, Biserica devine in-

treagd o inimd care bate in ritmul inimii lui Dumnezeu,devine Trupul Lui eclezial, frAnt pentru iertarea plcatelor gi inviat din morli prin slava Tat5lui. Aga incAt toate evenimenteleviefii omenegtisunt ritmate de har gi orientate liturgic spre impdr5lia lui Dumnezeu. Nagteteaomului, plini de durere pentru mami 9i prunc, este sfinlitd prin nagterea ,,din api gi din duh" floan 3, 5), cregterea in vArstd este pliniti prin cregterea duhovniceasci a Mirungerii,prin care darurile Duhului SfAnt lucreazdimpreund cu libertatea umanl sfinlind firea gi prefdcAndu-o in Bisericl a Celui Preainalt. Hrdnirea ca intrelinere a vielii omenegti igi are culmea sfAntd in hrdnirea cu Dumnezeu,in SfAntagi dumnezeiasca impdrtiganie, prin care Trupul lui Hristos se unette cu trupul nostru spre sfintire gi luminare. Iubirea fireascd a oamenilor este pecetluiti sfinlitor in Taina Cununiei, prin carecei doi devin un singur trup, cinstitor de Dumnezeu gi ndscitor de viafi. Moartea omului este pragul liturgic al fiingei, in care omul, agteptAndvegnicia,igi recapituleazd toatl lumina vietii sale si il

intAlnegtepe Hristos, Dorirea veacurilor gi a intregii salevieli. Agadar evenimentul morfii, ca o a$ca teptare gi o intAlnire cu Dumnezeu, pimAnvielii al un bilan! integrator tegti gi ca o concluzie definitivi la lucrarea noastri de oameni este o taine a iubirii lui Dumnezen,o lumind a istoriei personale jertfite pe altarul lui Hristos gi un inceput de veqniciepentru sufletul care se une$tecu El. Ritualul inmormAntirii 9i toate slujbele liturgice ortodoxe, pline de sensuri sfinte 9i de indemnuri sfinlitoare, sunt de o diversitate fascinantd gi de o unitate paradoxald. Traditia SfAntului Duh devine, aqadar, sdrbitoare a fiinlei 9i liturghie a sufletului, pentru omul care pleacSde pe pdmAnt spre cer ti pentru cei ce-l insolesc cu durere gi cu bucurie pAni la mormAnt' Pomenirea morlilor este o expresie a iubirii de oameni a lui Dumnezeu9i a fiilor Sii dupi har, a cregtinilor' Este taina impdrtigirii din milostivirea Creatorului gi taina milostivirii intre frafi, dlruirea de sine gi ddruirea crealieiinZiditorul tuturor. tregi lui Dumnezeu, Pirintele Mihail Adeodatus Ungureanu, care a fost timP de mai mulgi ani redactor la Editura Trinitas a Mi-

t r o p o l i e r M o l d o v e i g i B u c o v i n e i ,c u r A v n i g i e n t u z i a s ma , e x p l l c a ta c e a s t d taini a rnorlii gi ritualurile ortodoxe din jurul ei, pentru a lumina in!el e g e r e ac r e d i n c i o g i l oc ru privire la aceastdtaind. Scrisi cu un stil deopotrivd poeticgi pragmatic, carteaRitualul ortodox al inmormdntdrii pe [nlelesul tuturor - inlelesul Si folosul parastaselor vine sd explice intelegi si fie o cdlduzd surile morlii cregtine pertinenti pentru credinciogi, in momentelein care moartea,ca prag vremelnic gi ca trecerein viafa vegnicS, igi face simlit5 prezenfa. Agadar,cartea de fald este de o cerprintre cregtini,mai ales td necesitate ci existi felurite traditii popularefird legituri cu TradigiaDuhului SfAnt,izvorAte din credinle populare striine de spiritualitatea cregtin-ortodox5. Recomandimaceasti carte tuturor celor care vor sd inleleagi ritualul liturgic al pomenirii mortilor gi infelesurile teologiceale rugdciunilor pentru cei adormiti in Biserici. Pr. asist.univ. dr. Ioan Valentin Istrati

CuvAnt inainte
inca din cele mai vechi timPuri, toate religiile lumii 0u avut Si au credinla cd viafa nu se termind cu venirea morfii, ci, dimpotrivd, moartea deschidepoarta unei alte viefi, superioare celei de pe pdmAnt, insd nici o religie nu are o invdldturd atAt de inaltd Si curatd despresuflet Si tnvierea morfilor, rdspldtirea faptelor in viala pentru omul tnviat,trupul unit veSnicd din nou cu sufletul, aSa cum o are re; Iigia creStind. Intruparea Si Invierea MAntuitorului sunt evenimente de pentru cd prin cosmice"l, ,,dimensiuni venireaRdscumpdrdtorului,,,dusmanul" crealiei lui Dumnezeu- moartea - a fost nimicit. Vechii greci, influenlali de filosofia socraticd, care ardta cd trupul este o ,,inchisoarea sufletului", au urmdrit suletului dupd moarte, doer ,,salvaree"
1 Oscar Cullman, Nemurirea sufletului sau fnviereo 2007' p. 12, Bucuregti, EdituraHerald, morlilor?,

nu Si a trupului, a invierii lui. Ei ,,priveau moartea nu ca pe un duSmance trebuiebiruit, ci mai degrabdco pe un prieten ce trebuie imbrdtiSat"2, pentru cd fn viziunea lor numaisufletulestecel ce va ddinui in veSnicie Si numai el se va bucura pe deplin defericirea eternd. Pentru noi, creStinii,asteptarea,,invierii morfilor" reprezintd temelia credintei noastre; sufletul, imediat dupd moerte, va fi intr-o stare de pregustare a fericirii sau a nefericii, in functie de credinla Sifaptele pe care le-a sdv1rSit omul pe pdmdnt Si in funclie de rugdciunile Bisericii,iar viala de dincolo de mormdnt va fi ,,trditd" pe deplin numai dupd invierea morfilor, adicd dupd ce sufletulse va uni din nou cu trupul, dor un trup duhovnicesc,mai presus de fnlelegerea omeneascd, Grecii credeau cd moartea a intervenit pentru trup pe considerentulcd trupul este un rdu in sine, pe cdnd la creStinimoartea a intervenit din cauza pdcatului, trupul nepuffindfi un rdu in sine,deoareceomul estecoroana creatiei lui Dumnezeu, fiind creat de Dumnezeu perfect, nemuritor, lnsd Creatorul i-a ldsat vointa liberd de a ascultu
z Ibidernp , . 13.

sau nu de poruncile divine.Sfintii creStini ou privit ntoorteacu senindtate^;i cu bucurie,dar numai prin prisma Invierii lui Hristos. I(Antuitorul lnsuSia privit molrteo cu teamd inainte de Rdstignire, o teamd fireascd omului, pentru cd El a fost Si 0m: ,,DLtmnezeul Meu, DumnezeulMeu, de ce \4-ai pdrdEl S-a temut asadar,de ,,vrdjma' sit?"3. cel din ^urmd care este moorteQ"4. Sul Dar, dupd Invierea Sa din morfi, El l-a din urmd vrdjmas,Si omorAt pe crcest de aceeo sfinpii trditori ln Hristos dar nu o privescmoarteacu senindtate, senindtate socraticd, ci una hristocentricd,pentru cd prin Hristos a dispdrut pentru totodeuna acest mlre divine. al creapiei duSman Moartea n-o Jbst destinatd omului; ea este un accident intervenit in umaci estemijlonitate, nu esteo pedeapsd, poate prin omul care cul fi restaurat. Dacdomul ar fi rdmasnemuritor,dupd ce a fost corupt de diavol, ar fi fost o De aceeaDumneveSnicd. condctmnare zeu, fn bundtatea Lui, acceptdmoartea coroaneicreafieiLui ca pe o restaurore a omului,moarteo. fiind defopt salvarea
- rM a r c u 1 5 ,3 4 . a I C o r i n t e n1 i ,5 ,2 ( r .

omului din ghearele lui Satan. Cu alte cuvinte, putem afirma cd moartea nu reprezintd un scoptci un mijloc necesar pentru a atinge puritatea, fdrd de care nu putem intra in comuniunedeplina cu Dumnezeu. Acest fenomennu urmdreSte eliminarea pe vecie a trupului, nici a sufletului (prin despdrlirea de Dumnezeu Si iadul veSnic),ci numai eliminarea a tot ceea ce este tnclinare spre rdu, atdt fn trup, cdt Si in sullet. Adicd, pentru ca trupul sd fie in nestricdciune trebuie sd putrezeoscd- asemeni bobului de grdu; de aceeaseface coliva din grAu, ea simbolizdndtrupul omului - co apoi sd fnvie tn nestricdciune la invierea cea de obSte. La fel Si sufletul,cdt timp este unit cu trupul pe pdmAnt ffebuie sd treacdSi el printr-un al curdpirii de foc, acela al Spovedaniei, patimi. Astfel, putem zice cd atdt trupu[ c1t Si sufletul trebuie transfigurate ca sd poatd sta fn comuniune cu Dumnezeu,ambeletrecAndprin aceea;ipurificare, dar sub altd formd: trupul prin putrezire, iar sufletul prin Spovedanie Si Impdrtdsire. Avdnd aceastdcredinfd, imaginea noastrd despre moarte se schimbd,o privim cu algi ochi, nu ca pe cevainspdimAntdtor, ci ca pe o usurore, cu nddejdea creStind cd, dacd inde-

plinim voia lui Dumnezeu, ne vom bupregdtite pentru cura de darurile Sale noi, deoarece Mdntuitorul ne fncredintezd cd ,,tn casa Tatdlui Meu multe Dar, pentru a ,,ocLtpa" loca;uri sLrnt"S. un astfel de locas tn cer, ,,tn tot ceea ce faci, adu-fi aminte de sfarSitultdu Si nu sau dupd cum vei pdcdtui niciodatd"6 spune.Si Sfdntul Macarie Egipteanul: neincetatla Dumnezeu, teama ,,GAndul de El duce la dragostea noastrd Si fatd indeplinirea tuturor poruncilor Si ne face sd rdmdnem departe de cel ce pdngdreSte poruncilelui Dumnezeu"T. Deci,singuraSiceamai eficientdabordare impotriva morlii trupeStiinevitabile o reprezintd credinla Si indeplinireapomijloc ce are un runcilor dumnezeieSti, singur scop:de a-l face pe om sd trdiascd ce incepepe veSnic aldturi de El, veSnicie pdmdnt prin unirea cu Dumnezeuprin Trupul Si Sdngele Mdntuitorului Iisus Hristos, unire precedatdmai fntAi de Botez (primim o viald noud) Si Mirungere (primim PeceteaDarului Duhului SfAnt
s loan14,2. t' I s .s i r . 7 , 3 8 , 7 SfAntul Macarie Egipteanul,Scrieri, in PSB (34), E d i t u r a I n s t i t u t u l u iB i b l i c a i d e M i s i u n ea l B i s e r i c i i OrtodoxeRomAne, Bucuregti,1992,p. 284.

pentru a menfirrcSi dezvoltaaceastdviofti noud) Si pennanentiztttaca mereu sd lucrcim,,in lumind" pentru cd Hristoseste iar acectstd lumind purtatd tn ,,Lumind", suJletpe tot porcursul vietii pdmdnteSti vctlumina Si druntul care depdseSte granitelemormdntului. Conform inviildturii creStineortodoxe de credinfd, viola omului parcurge trei etape:de la nasterepAnd lo moorteo trupescd; a doua etapd fncepe cu moarteo,care defapt esteviotafdrd de trup, core tine pdna la Judecata cea Mare (starea intermediard),Si ultima etapd este unirea sufletului cu trupul inviat, dupd Judecato.in storea intermediard (a douct etapd) sufletul este conStient, activ,simlitor (pentrucei buni esteo pregustorea fericirii, pentru cei rdi o pregustareo suferintei,deci el simte pilda bogatuluinemilostiv). Cuvdntul ,,odihnd" din ecfonisulde la ectenia morlilor: ,,CdTu eStiinviereaSi viala Si odihna adormitului...", nu trebuieinteles ca o stare de somn,inoctivitateSiinconStienlo ci, dupd cum precizeazdSi Sfdnta Scripturd, prin ,,odihnd" se inlelege bucuria fmplinirii, fericirea. Astfel, cei ce ascultd de tnvatdtura Bisericii Ortodoxenu pot decdt sd trdiascd cu nddejdea cd ,,vine ceasulin care toti cei din morminte vor

ouzi glasul Fiului lui Dumnezeu. $i vor ieSi acei ce au fdcut cele bune, intru tnviereavietii, ior cei ce aufiicut celerele intru inviereoosdndei"s, odevdruldespre noi susfinem De aceea, 'racter obiectiv, un cultul ortodoxcd are nu estemanifestare fada, lipsitd de sensSi Cultul ortodox - tn cazul de consistenfd. fctfd ritualul lnmormdntdrii trebuie [nleles limpede,ca otunci cdnd suntem fn necrufdtoarea mijlocul durerii sufleteSti despdrtirii de cei drogi, sd conStientizam ca trupul se va preface tn moteria din core a fost plamddit, adicd in gdrAnd;iar nemuritorul sullet, scdnteiadumnezeiaspreotului cd, vo merge,dupd dezlegarea Si insotit de sfinlii ingeri Si de rttgdciunile celor prezenti la inmormAntare,la locul de fntr-un ,,colgiSor de bucurie veSnicd, preregretatul rai", dupd cum ne spuneo dicator din munfi, Pdrintele IIie Cleopa. aceastd Dttpdcum am menlionatmai sus, bucurie (sau suferinfd, dupd caz) este plindtatea va fi atunci cAndSi nedeplind; trupul se va bucura de darurile cereSti, pentru cd trupul esteacela care a suferit scuipdri, batjocurd, umilinle Si moarte martiricd pentru Hristos, in cazul sfinnu toli oameniisunt dispuSi tilor. Desigurt
I loan 5, 28-29 .

sdfacd sctcrifciulmartirilor Si al sJinfilor, clar tati vor fi primifi in impdragia lui Duntnezeudacd s-au indreptat cu fala cdtre Hristos Si cautd, pe cdt posibil, sd p lineascdp oruncileL ui, inde Gorantia^fnvierii noastredin morli o reprezintdInviereaDomnuluiSi MAntuitorului nostru lisus Hristos,Care a invins moartea in trupul Sou. fn conStiinlo creStind,moartea este o trecere (naoya), deoorece prin ea Hristos ne trece la comuniunea cu Dumnezeu, la plenitudineo purviefii:,,Noitotdeauna tdm in trup moartea lui lisus, ca Si viata Lui sd se arate in trupurile noastre"e. in cursul vielii pamAnteSti, creStinul nu vcl ajunge niciodata la sfdrSitul efortului spre desdvArSire, fndumnezeireafncepAndpe pdmdntSi continudnd in veSnicie din ,,slavd tn slavd"l0. Mdntuitorul a ardtat lumii cd toti oamenii, trecAnd prin moarte,vor fnvia Sise vor prezenta la JudecataceaMore. Scopul acesteicdrli este acela de a aduceo mai buna intelegere a slujbelor legate de sfdrSitulomului, sfdrSitinevitabil pentru toti, co atunci cAndsuntem fn acele clipe cumplite sd Stim ce ovem de fdcut, atAt din punctul de vedereal
') II Corinteni 4, 1.0. I t )l b i d e m 3 , 1 8 .

ritualuluill inmormdntdrii, cdt pi o intelegerii sensurilor duhovniceSti o textelor liturgice. Cartea este scrisd cu primo intr-o ordine logicd,incepAnd slujbd legata de sfirSitul omului oflot apoi cu pe patul de moarte,continu(ind in ritualul de etopele ce se desfdsoard opoi cu pomenirile,ior inmormAntore, spre sfArSitulcdrf.ii,pe ldnga explicatiile aduse tradipiilor Si obiceiurilor lo inmormAntare,ctm scriscdteva cuvinte desprecopiii avortali sau ndscufimorfi, dacd pot fi pomenifi mortii incinerafi sau sinucigasii Si cdtevacuvintedespre sfArSitullumii, desprecare ardt cd nu este identic cu sfdrSitulfiecdrui om tn parte.

C u v A t r t u" lritual" inseamni rAnduiali de slujba sau ceremonie religioasi (vezi Pr. prof. dr. Ene Branigte, Rit, ritual, ritualism,in "Studii Teologice", s e r i aI I - a ,1 9 6 6 ,n r . 5 - 6 ,p P .2 5 5 - 2 6 1

''

Sluiba la iegirea cu greu a sufletului

cregtinescvielii noastre,firi ,,SfArgit durere, neinfrunia! in pace gi rispuns bun la infricogitoarea judecati a lui Hristos sd cerem" este una dintre rugSciunile din cadrul ecteniilorlz prin care implorim mila lui Dumnezeu pentru momentul trecerii noastre din viala de aici citre viafa de dincolo de mormAnt. Dacd pe tot parcursul vielii pimdntegti indeplinim cuvintele Mintuitorului: ce mdnAnciTrupul Meu gi bea SAn,,Cel gele Meu are viali ve$nice..."13, sfArgitul viegii pimAntegti nu o si mai creezeun sentiment de frici, ci ,,cregtinulspovedit $i impirt5git igi poate agtepta gi
L2 Ectenia[gr. errevrlg) este o secven!5de scurte rugiciuni de cerere rostite dedlaconsaudepreotin numeletuturor celorprezenfi. Dupi fiecare rugiciune, poporulprezentsaustranarispunde: "Doamne, milu"D5,Doamne" iegte", sau"!ie, Doamne". Ectenia semai poate intAlni[rarJcu denumireade litanie. 13 loan 6, 54.
27 reffi

irrtArnpina moarteacu mai mult curaj gi cusenindtate"l4. Slujba Ia ieSirea cu greu a sufletului este o rugiciune ce dateazl cel pulin din a douajumitate a secolulr,ri al patrulealsgi se sdvArgegte in caznl in care un credinciosortodox se chinuie pe patul suferinfei, neputAnd si-gi dea ob;tescul sfArgit in pace. JinAndcont de pe care o face SfAntulIoan descrierea Damaschir.r cu privire la una din stihirile de la slulba inmormArrtdrii mirenilor: ,,Vai,cAti luptd are suflctul cAnd se clesparte de trr"rp!Vai, cAt ldcrimeazd atunci,gi nu estecine si-l miluiasci pe dAnsul!..."r6, observim cASlujba Ia ieSirea cu greu a suJletului are tocmai acest rol, a$a cum se aratd intr-o ruglciune din cadrulei: ,,Poruncegte, dar, StdpAne, si se dezlegein pace sufletul robului Tdu gi sd se odihneascl in locacu toti sfintiiTdi..."17. surilecelevesnice
ra Sfinttrl Sinreonal l'esalonicului,DespresfdrSitul omului, cap. 360, pp. 242-243, apud Credinfa Ortodoxri, E d i t u r aT r i n i t a s ,I a ; ; i 2 , 0 0 0 ,p . 2 9 5 . rs Preot stavrofbl dr. Sirniorr Radu.7'enreiul ruodciunilor Biscriciipentru cei orlorntili,in,,Mitropoiia Arclealrrlr-r i "7 , 7 , n r . 1 - 3 ,p . 1 3 0 . I9 tb Cl'.Pctnihida, Editura Trinitas, la9i, 2000, Sluiba de inmormAntare a mirenilor, p. 36. 17Cf. Molitfelnlc, lrditura IrrstitutuluiBiblic qi dc Misiune al BisericiiOrtocloxe Rom6ne, Bucuregti, 1998, Slujbala ieSirea p.181,. cttgreu a suJletului,

sllnt cazuri cAnd unii oameni, Agaclar, pe patul de moarte, suf'eri mult in ulimele clipe ale vielii, acesteafiind mornentegrele atAt pentru ei, dar mai a consideales pentru familie.Biserica rat cd stareatragici a muribunduluise datoreazi unor pdcate grave rimase fapt ce-i chinuie conttiinnespovedite, ta. Pirintele D, Stiniloae dd o explicalie celorce n-auiein acestsens:,,Sufletele demoniile adAngit din trup ciindu-se, cesc ai mai n-rult in aceasti confuzie uniti cu incdpitAnarea,in intunericul gi al necunoagterii clapseudo-realitilii inainteze re de ele insele,ficAndu-lesd in in starea de imprdgtieresuperficial5 triit"1B, au care la probestesoluliaBisericii Aceasta ii ceremlui indelungate: lemasuferintei Dumnezeu si curme suferinla Prin moarte,pentru ca El, primind rugdciufn pace sufletul nea preotului, sd dezlege in locagurobului Sdugi sd-lodihneascd rile celevegnicecu toli sfinlii Lui. Slubjaincepecu ruglciunile incepdtoare, apoi Psalmul 69: ,,Dumnezettle, spre ajutorul meu ia ominte! Doamne,
18Pr. prof. dr. Dumitru Stiniloac, TeologiaDoglma' vol. 3, Editura Institutului Biblic 9i de ticd Ortodoxd, M i s i u n e a l B i s e r i c i i O r t o d o x e R o m A n e ,B u c u r e s t i , I 9 7 8 ,p . 2 9 2 .

sd-mi ajufi mie grdbeSte-Te! Sd se ruSineze Si sd se infrunte cei ce cautd sufletul meu;sd se tntoarcd inapoi pl sdse ruSinezecei ce-mi voiescmie rele; Intoarcd-seindatd ruSinalicei ce-migrdiesc mie: Bine, bine! Sd se bucure Si sd se veseleascd de Tine toli cei ce Te cautd pe Tine, Dumnezeule, Si sd zicd pururea cei ce iubescmdntuirea Ta: Sldvit sd fie DomnuMar eu sdracsunt Si sdrman, Dumnezeule, ajutd-md! Ajutorul meu Si lzbdvitorul meu esti Tu, Doamne, nu zdbovi!". Acest psalm este cel mai citit din Psaltire dupd Psalmul 22, el fiind un psalm rostit la vremede necazmare.La aceasti slujbd, cel aflat pe patul de moarte cere sprijin gi ajutor de la Dumnezeu, ca Dumnezeusi nu ,,zdbogi sa-l dezlegepentru a pleca veascS" spre locagurile ceregti. U r m e a z da p o i P s a l m i i1 4 2 g i 5 0 9 i Canonul alcituit de SfAntul Andrei Criteanul,careincepecu un indemn adresat de muribund celorlalgi sd se roage pentru sufletul lui picdtos: ,,Venifi si vi adunali to!i, care, cu dreapti credinld, in viafd ali triit gi plAngegi sufletul care s-a instrSinatde la slava lui Dumnezeugi, cu toati stlruinta, a sluiit demonilor celor rii. Acum toati

vremeavielii mele ca fumul a trecut gi, iatd,stauinainte-miingeri trimigi de la Dumnezeu,cerAndfiri mild ticilosul meu suflet. Iatd s-au infitigat mullime de duhuri viclene,linand zapisul pdcatelor mele, gi strigd foarte, cerAnd fira rugine umilul meu suflet..."1e. Aceasti chemare la rugicine pentru sufletul ce se luptd greu cu moartea din cauzapicatelor devine atAt de imperioasi datoriti faptului ci ,,nu este atunci cine si te izbiveasci din necanu estecine sd te zul gi nevoia aceasta; ajute: nu tati, nu mami, nu frate, nu prieten, cdci nimeni nu vede acestea, decAt tu singur, Numai lie !i se vor areta"zj.Mai departe,in Canor?, se arati cd muribundul igi mdrturisegtelumii intregi picatele sale: ,,Vai mie, desfrAnatul! Amar mie, ticdlosul!Cdci mAinile-mitind cdtre prietenii mei gi lacrimi vdrs din ochi, dar nu este nimeni sd md miluias cd"21. Aflat in aceasti deznddejde,muribundul adreseazd rugiciuni Maicii Domnului:,,StdpAnd, StdpAnS, miluiegte acum sufletul meu cel strAmtorat,
to Molitplnic, p. L75. 20Pr. prof. pr, Dumitru Stiniloae,op.crt,nota 85, p. 293. zt Molitfelnic, p. 176.

care cautenumai cetre acoperimAntul tiu, gi nu mi lisa, ceeace etti bun5,si Apoi se adreseafiu dat demonilor"z2. pe mine, zd sfinfilor ingeri: ,,Miluili-md Atotlui Dumnezeu preasfinli ai ingeri fiitorul, gi mI izblvili din toate vimile celor vicleni, cici n-am fapte bune si indreptezecumplna faptelor mele ce' le rele"23. AnSfdntului Dupd citirea Canonului rugdciuni drei Criteanul,urmeazi doui rostite de preot pentru muribund [ain prima rugidresatelui Dumnezeul. dar, ciune preotul zice: ,,Poruncegte, pace sufletul in StipAne sd se dezlege robului tdu gi si se odihneascl in locagurilecele vegnicecu tolii sfinlii Tei...",Observdmaici ci efectulrugdciunii este unul benefic pentru muribund Si anumecd sufletulsdu plecat din trup vo fi asezat fn cer cu sfinlii lui in a doua rugiciune, preoDumnezeu. tul aratd cd omul a fost creat de Dumnezeu ,,cu infigigare gi frumusefe, ca pe o cinstitl fipturd cereascd,spre mdrelia gi strdlucireaslaveigi a impirdgieilui Dumnezeu",dar omul a cilcat porunca divini gi de aceea a primit
z zl b i d e m , p . 1 7 7 ztlbidem,p.778

moartea,pentru ca riutatea si nu fie De asemenea, in acesti rugdvegnicd. ciune preotul se roagd pentru sufletul S,t d p A n e Doamne, muribundului:,,Aqa Dumnezeule, auzi-mdpe mine picdtosul gi nevredniculslujitorul TIu in ape robul Teu [N) cest ceasgi dezleagd de aceasti durere de nesuferit gi de aceasti neputinld amard ce-l tine pi-1 pe ddnsul unde sunt sufletele odihneste dreplilor..."z+. Agadar, scopul acestei slujbe pe care o sivArgegtepreotul la cdpdtAiul muribundului este pentru a-l dezlega de legdtura trupului, dar in acelagi timp gi de a-l feri de puterile demorrinu pot duce in lor, deoarece ,,dernonii suflete"2s, ci in iad, cer aceste Dorim,totodat5,sd menfionim - legat de aceasti slujbi - gi cAtevagregeli de interpretarefdcutede anumili creEstevorba de aga-zisele,,antidinciogi. cipalii profetice",ce se fac indati dupd plecareapreotului din casa muribundului, de cdtre cei care au asistat la slujbi, privitoare Ia felul cum au fost citite rugiciunile de cdtre preotul slujitor, Astfel, dacd lectura preotului a
z qI b i d e m , p . l B 2 . 2sPr. prof. dr. Dumitru Stiniloae,op. cit.,p.292.

: , :i : t ; . : , i i ' , ' , r l , r r a , l ,

"rii,,.!,i.l:ir,i,'.l :. :1r'l

r , , i , r r ii

decurs mai repede,se fac presupuneri ce ea ar prevesti sfArgitul grabnic al celui ce se lupti cu moartea,pe cand o citire mai inceatd este interpretatd ca semn prin care se descoperi familiei prelungirea zilelor de suferinli ale muribundului. Algi credinciogicer preotului si,,le deschidi cartea"pentru ca sd vadi daci rnuribundul mai are mult de triit. Pentru asfel de cazurl Biserica noastrd invald cd practicile acesteanu sunt conforme invdgdturii creStineortodoxe de credinld Si de aceeatrebuie inIdturate26.

"StAlpii" ce se citesc la casa celui adormitzT

Atunci cAnd un cregtin dintr-o anumiti comunitate moare, familia lui anunli preotul parohiei respective pentru a primi toate informaliile legate de slujba inmormAntirii. Tradilia Bisericiiarati cd imediat dupd moarte se spaldtrupul celui adormit,,in semn de curilire, cu api curatS,care aduce aminte de apa botezului, ardtAnd cu aceastacI cei riposali au triit cregtiHainele noi cu care este imnegte"z8. brlcat trupul adormitului inchipuie vegmAntulnestriclciunii, dupi cum ne zice SfAntulApostol Pavel:,,SeseamSnd [trupul, n.m.) intru stricdciune, inviazi intru nestriciciune"2e. Trupul
27Denumireade ,,stAlpi" se referi la cei patru evangheligti,deoarecese fac citiri din cele patru Evanghelii la capela bisericii sau a cimitirului, daci trupul neinsufletit este depus acolo. ze Pr. Marin Stamate, Practici de cult in legdturd cu cei rdposafi, in ,,indrumitor Bisericesc",nr. 2 , Gal a f i , 1 9 8 6 ,p . 1 4 . zeI Cor.'J.5,42.

26Pr. prof. Nicolae Morar, ingdduinleSi restriclii Ia Banatului", slujba fnmormdntdrii, in ,,Mitropolia 19B4,nr. 3-4, pp. 180-188.

34

se ataza in sicriu,,pentru a fi ocrotit de greutatea pimAntului, inainte de descompunere $i pentru a areta c5 el se afld sub acoperementulCelui Preainalt gi odihnegte sub umbra Celui Atotputernic" [Ps.90, 911:0. in legituri cu spdlatul trupului celui adormit, pecizim faptul cd nu trebuie in acest caz se se citeascevreo molitfe3l pentru curelirea cu ape sfinliti a celor ce au spelat mortul, cum se practice uneori; de altfel o asemenea molitfe nici nu existe in Molitfelnic gi nici nu trebuie sfingiti apa aceasta, deoarece,,acestobicei afecteazi chiar rostul stropilor cu aghiazmi care prefigureazd fenomenul epifanic al lucririi SfAntului Duh in viala credincionu existein MoDe asemenea, sului"32. litfelnicul romanesc o rug5ciune de binecuvAntarea sicriului, degi credinin multe pirli ale Biciogii cer aceasta sicriul fiind un ,,semn sericii noastre33, al civilizatiei" de a proteja pe cat posisoCredinfa Ortodoxd,Editura Trinitas, laqi, 2000, p. 297. 3r Molitfa este rugiciunea rostitd de preot in anumite imprejuriri (la botez, la inmormAntare etc.) 32Pr. prof. Nicolae Morar, tngdduinfe..., p. t90. 33 Pr. prof. dr. Ene Branigte, Liturgica speciald, Editura Institutului Biblic pi de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomAne,Bucuretti, 1980, p. 47 5

bil rimdgigelepimAntegti34. Pe pieptul adormitului se pune o icoand a MAntuitorului sau a Maicii Domnului,iar la capul lui, pe un sfegnic, se pune toiagul ce simbolizeazl firul vielii omului pe pimAnt. LumAnarea care se pune in mAna adormitului simbolizeazi lumina lui Hristos care cilSuzegtesufletul celui adormit spre viala cealalti. intre ziua morlii gi ziua inmormAntirii are loc slujba Panihidei3s in cadrul cdreia ,,pe alocurea"36, deci in anumite zone din !drd, se citesc Si ,,stdlpii", ,,adicd. cele 1l- Evangheliiale invierii"37. Se trag clopotelela biserica din parohie ,pentru a ingtiinfa pe ceilalli membri ai parohiei ci unul dintre ei
:+ Pr. Vasile Petrici, ingdduing.e restricfii la slujba Si '1.977, fumormAntdrii, in ,,Mitropolia Banatului", nr. 4-6,pp.285-290 3s CuvAntul panihidi vine din grecescul navvuXtq, care inseamni slujbd de noapte, ,,deoareceslujba numiti panihidd inlocuiegte privegherile, adicd rugiciunile gi cAntdrile din timpul nopfii, pe care credinciogii le frceau in trecut in bisericS,in ajunul praznicilor mari sau in case la cei morfi, cAnd erau ingropali noaptea din cauza perseculiilor". (Liturgica speciald, p. a7Q. Panihida mai inseamni gi o carte de cult ortodoxi. 36 Pr. prof. dr. Ene Branigte, Liturgica speciald, p. 477. 37Pr. prof. Petre Procopoviciu, Rugdciunile Bisericii pentru morfi, in ,,Mitropolia Ardealului", t957, nr. 3-4,p.258.

36 ffiiPilid

37 W

: 1 i 1 : J i l : t i lf l t i

:'i

i-a pdrisit, si-i indemne la rugiciune pentru iertareapicatelor lui fde aceea tofi zic: <Dumnezeusd-l ierte>Jgi sd ne aducl aminte cd toti suntem muritori"3B. Sunetul clopotului simbolizeazd trAmbila prin care suntem ingtiinlali de ingeri despre sfArgitul lumii: ,,$i va trimite pe,ingeriiSii, cu sunet mare de trAmbild,gi vor adunape cei alegiai Lui din cele patru vAnturi, de la marginile cerurilor pAndla celelalte rt?rgini"3e. Am dori si menlionim aici cd stdlpii care se citesc la mort sunt inlelegi diferit. Astfel, in Teleorman se citesc drept sffilpi doudsprezece pericope evanghelice, unii le citesc imediat dupd ce a murit credinciosul,iar allii citesc Evangheliiin procesiuneaducerii mortului la biserici gi apoi la mormAnt.in judegulSuceava se face citirea intregii Evanghelii de la cei patru evangheligti, dupi ce s-a a;ezat mortul pe mas5. In alte pdrli ale Moldovei stdlpii se citesc numai la priveghi. in regiunea Vatra Dornei, sffilpii se nrrseArhimandrit lector univ. dr. Vasile Miron, Sfintele Taine Si ierurgii in ritul liturgic ortodox, Editura Institutului Biblic gi de Misiune al Bisericii Ortodoxe RomAne, Bucuregti, 2002,p.208. rs Matei 24. 31.

mesc stirile sau oprile ce se fac in timpul procesiuniiducerii mortului la bisericd,fdrd a se preciza dacd se citeSte ceva la aceste stdri. Allii citesc Evanghelia Patimilor, addugAnd la sfArgit Evangheliade la Mateia0 sau Evangheliie ce se citescla slujbade inmormAntare a preolilor sau de la Maslu, ,,ceea ce este cu totul nepotrivit"4l. Datoriti faptului cd, prin citirea stAlpilor, se transmite o invd!5turi evanghelicS, considerdm cA aceasti practici este ,,o metodd eficienti de pastorafie,prin lectura lor indeplinindu-se unul din scopurile cultului divin ortodox; gi anume cel didactic, de propoviduire a cuvAntuluiEvangheliei, de invdlare a credinciogilor,urmirinduse in acelagitimp gi un scop educativpsihologic, adici de a mAngAia pe cei in intristare cu nidejdea in invierea morlilor gi a vielii vegnice"42. in legdturi cu priveghiul, sunt anumite obiceiuri care diferd de Ia o zoni la alta.Astfel,in Vrancea, la priveghi se
a0 Apostof Marin, Despre stdlpii care se citesc la morli,in,,GlasulBisericii",(1957), nr.4-5, p. 256. al Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, Tradigie innoire Si in slujirea liturgicd, vol. I, Editura Episcopiei Dunirii de Jos,Galaf| 1996, p. 250. azlbidem.

39 9,:l*!ilik

face un foc in mijlocul curlii in jurul ciruia se strAng cei adunali acolo.in Bucovinase cAnti din bucium, fdcAnd analogie c u c l o p o t u lc e a r e s c o p u ld e a gdsim anunfa moarteacuiva.De aceea, in literaturanoastri folclorici expresii d i n a c e s t e a, : , B u c i u m us l und cu jale; b u c i u m u lr i s u n i p e s t ev o i . . , " V . erbele g i l e ,,a , , as u n a " , , ar i s u n a " a u i n t e l e s u d anunta"moarteacuiva,In alte pdrfi, la priveghi au loc tot felul de distractiigi j o c u r i , c a r e n u s u n t d e c A td e n a t u r d r i ale pietitii cregtinea3. Cu acesteprilejuri triste unii ,,cAntdrefi", asistati de trompetigtilor",dorind si,,orchestra gi arate ,,talentele" de mari ,,compozitorl", alcituiesc nigte versuri pe care apoi le ,,cAntl", versuri care nu au niciun fel de sens gi logicS, pentru c5, in loc si atenueze durerea,o amplifici, generAnd o stare de deznddejde. Apoi, incurajate de cAntecele de ,,nddejde" ale ,,cAntirelilor", in unele locuri din tard sunt nelipsite de la astfel de evenimentetriste,,bocitoarele"44 care,
+: Gheorghe Vrabie, f'olclontl, Editura Academier, Bucuregti,1970, p. 253 aaCAndva, in timpul epidemiilor,cAnd erar.r foarte multe cazuri de moarte aparenti, existenla bocitoarelor igi avea ra!iunile ei practice.Moartea aparenti exprirni o deprimare,(o pribugire pAni la dificultateaperceperii) a funcliilor vitale, care poate

fr rl
;l
in schimbul unor sume de bani, cAnti la comanddmelodii de atAtajale, ca gi cum ele ar fi ingropatein locul mortului, practici, care, bineinlelesci n-au nicio legdturi cu tradilia noastri bisericeasci; aceste ,,plAngitoarela comandd"chiar anihileazicredinla cregtini in viala vegnici gi cultivd deznddejdea,care este un pdcat impotriva DuhuluiSfAnt.as Daci lecturarea cdrlilor sfinte la cipitAiul mortului in casia6are rolul de a crea o stare de rugiciune, inlodin jurul cuind aga-zisele ,,bisericufe" citiri in timpul prosicriului, aceleagi cesiuniide la casamortului la bisericd gi apoi la cimitir ridicd o anumitl problemd pe care o semnalSm in cele ce urmeazd.In trecut, opririle la rdspAntii au avut ca scop atragereaaltor cregtini in cortegiu spre a se ruga pentru cel riposat gi apoi ele se mai ficeau gi pentru odihna fizicd a celor
morlii reale gi poate crea erori in diagnosticarea crea chiar tentative ori inmormAntiri precipitate. P r e z e n ! ab o c i t o a r e l o rp u t e a d e t e r m i n a , , t r e z i r e a " fvezi Gh. Scripcaru, Vasile Astiristoae gi Cilin Scripcaru, Medicins legold pentru juripfl, Editura P o l i r o m ,I a 9 i ,2 0 0 5 ,p . 4 1 1 . a sS i m i o n F fo r e a M a r i a n ,i n m o r m d n l a r e a lo romani, studiu etnogrofic,Bucuregti, 1995,pp. 147-L48. +oBiserici sau capeli daci mortul este depus acolo.

ce duceau sicriul pe umeri. De aceea, popasurilese fac la rdspAntii, iar preotul rostegte ectenia morfilor, adici rugdciunea de iertare a picatelor celui riposat. Aceastdrugiciune s-a introdus, in timp, mai mult din raliuni practice,adici pentru a umple golul jenant produs de popasin procesiune. Dar credinciogii, din dragostepentru cel riposat, n-au intArziat a raporta toate acestea la ugurareapdcatelorlui gi a cere insistentpreolilor si citeasci Evanghelii.Or, citirea unor pericope evanghelice in cadrul acestor,,opriri" nu poate avea niciun bun efect pentru cei prezenli,din cauzazgomotuluidin strdzi gi mai ales pe vreme nefavorabild de vAnt, praf, ploi abundente, cilduri indbugitoare, frig, zipadi etc. Etimologic,cuvAntul,,evanghelie" inseamni ,,a binevesti",iar cel ce binevestegte CuvAntul gi invdlitura lui Dumnezeu in asemeneacondigii inseamn5, de departe, ci neglijeazd acest moment deosebital transmiterii mesajului evangheliccare trebuie si se desfdgoare intr-un cadru sobru gi solemn. De la aceastdraportare a citirii Evangheliei pe drum cu uturarea picatelor rdposatuluis-a ajuns azi, in unele locuri, ca accentulsI fie pus pe

fastul procesiunii pAnd la bisericd 9i apoi citre cimitir, adici preotul si citesci cAt mai multe Evanghelii,sd meargd deosebitde incet pe drum ca ,,sI vadl vecinii" ce inmormAntare <fastuoasi) trece; apoi, mai existd practica aga-numitelor ,,poduri"cu oceeace ne scumpe, foarte biecte,unele din duce cu gAndulci inmormAntarea, capdtd rugiciune, de simplu sensul ei un alt sens,cel al intrecerii,emulaliei, dintre cregtini.Precum am spus,timpul gi locul cel mai potrivit pentru citirea stdlpilor [pericopelorevangheliceJeste in noapteaprivegheriiin camera unde se afld mortul, Totugi,sunt cazuri deosebite,cAndstdlplr nu pot fi citili in noaptea priveghiului,acegtia putAnd fi citili gi inainte de a ridica mortul spre a-l aduce la bisericd.Se recomandi ca in aceste cazuri, cAnd n u s e p o t c i t i s f i l p i i l a c a p u lm o r t u l u i de citre preot, cineva dintre cei adunali si citesci din psalmi sau alte lecturi sfinte pentru a indrepta atenlia tuturor spre ruglciune gi pentru a nu lisa pe cei prezenli sd faci glume sau si bea,sd se comportenecivilizat. in legiturl cu asocierea dintre stdlpi,poduri Si vdmile vdzduhului,treldmuriri. Astfel, buie sd aducemcAteva

considerafia cd stdlprrgi-ar fi luat numele de la vdmile vdzduhuluieste cel pulin naivi. Prin stdlpi,in sensliturgic, se infelegeimplrfirea timpului de peste an in care se citegte SfAntaEvanghelie dupd cei patru evangheligtila s e r v i c i u ld i v i n p u b l i c a i d u p i a n u m i t e p e r i o a d ed e t i m p i n d e c u r s u lu n u i a n de zile. Termenul de stdlpi se gdsegte in Tipicul cel Mare,in SfAntuEvonghe/ie gi in Triod, prin el infelegAndu-se citirea intregii Sfinte Evanghelii, care estestdlpulsuslindtoral Bisericiicregtine. Deci,ca o concluziedespre existenfa sffilpilor la inmormAntare,putem zice cd rolul de cipetenie al sfrilpilor funebri este acela de a combate obiceiurile s u p e r s t i f i o a sg ei d e p r i n d e rile imorale din noapteapriveghiului gi nu se citescin drumul spre biserici sau spre cimitir. In ceea ce privegte legitura dintre poduri gi vdmilevdzduhului. trebuie si subliniem faptul cd sunt inovafii care sunt departede invi!5tura noastri de credinfi. Numim inovalie acea niscocire sau invenfiea cuiva care constituie o deviafiede Ia regulaBisericii, o shimbarefie in textul rugdciunii,fie in

ceremonial sau ritualaT,in gAndirea populari, prin poduri, se inleleg anumite obiecte [de obicei haine, pdturi etc.) peste care trece sicriul cu mortul in ideea de a pldti la fiecare vamd ca sufletulsi ,,nufie luat de diavoli".Daci am acceptaexistenfaacesteipldli am anula in acelagitimp rugicinile Bisericii pentru cei adormifi,ceeace contravine inviliturii noastre de credin!5 ortodoxi; apoi, ,,unelementnegativin cazul <vimilor> este ci oamenii nu se sau si gAndesc cum si se intAlneascd se uneasci cu Hristos,ci cum sI treacd de anumite <vdmi>,de parcd depigiar fi un scop in rea acestorobstacole judecataingerilor sine, De asemenea, rii se substituie judecilii particulare potrivit crepe care o face Dumnezeu, moarte. dupd cregtine, sufletului dintei mAntuireasufletului Pe lAngdacestea, apare ca o tdrguiald ca oricare alta, folosindu-se bani sau alte alimente Precumam menfiodate de pornanf,"4a. nat, acesteasunt inovalii periculoase ce trebuie indepdrtatedin ritualul de inmormAntare, uneori [daci nu in cele
a7 Pr. prof. Ene Branigte, Despre ,,inovafii" tn V, serviciilordivine,in,,Studii teologice", sdvArsireo n r . 3 - 4 , 1 9 5 3p , ,2t10. aBPr. dr. Adrian Zaharia, Vdmile vdzduhului, in ,,Tes e r i en o u i , 2 0 0 9 ,n r . 9 ' L 2 , p . 1 , 4 1 ' . o l o g i eg i V i a ! 5 " ,

mai multe cazLryi, rlai ales in mediul rural) au o pondere mai mare decAt slujba insSgi, ceea ce reprezinti o anomalie. Desigur, in tradigiaBisericiiexistdo practicd care are un fundament religios gi anumecel al impirfirii hainelor gi altor lucruri pentru cei adormifi. Dar aceastitraditie de impirtire a hainelor la inmormAntarenu are nimic in comun cu podurile cayesunt in legSturi cu vdmile vdzduhulur, ca o condiplilii pentru a ca sufletul celui r5lie posat si treaci de diavolii din vizduh. Impbrlirea hainelor este strict legatd de milostenre, pentru cd milostenia este o arvuni cereasci: "FldmAnd am fost gi Mi-afi dat sd minAnc",ata cum ne arati gi rugdciuneadin cdrtile de slujbd care specificdfaptul cI Hristos este Cel ce binecuvinteazd,prin mAna preotului,haineledate de familie pentru riposat: ,,sd-i fie lui de pomeniregi spre iertareapecatelor"4e. Invildtura ortodoxd ce se desprinde din rugiciunea de binecuvAntare a hainelor nu pune accentulpe impdrlirea hainelor cu scopul de a pliti un diavol sau mai mulgi si-i permitd sufletului celui adormit sd trecd nrin
aePanihida,edifia citatS,p. 1BB.

vdmi, ci, dimpotrivd, in rugdciune se evidenliazd foarte clar milostenia, milosteniepe care ne-aporuncit-oinsugi MAntuitorulsi o practiclm oriunde gi oricAnd. Ea este rAnduitd la inmormAntaresau la pomeniri ca un ajutor fdcut din parteafamiliei pe lAngi rugiciune, care este esenfialul. Pentru sufletul celui adormit,in drumul lui spre cer,primordialesunt credinlagi fapteIe cele bune fdcutepe p5mAnt,la care doar se adaugi, ca un pogorlmAnt al lui Dumnezeu,rugdciunilegi milosteniile ficute de familie pentru rdposat. Pietatea exagerati a unor credinciogi face ca uneori lucrurile, forlate fiind, si capete un alt sens,depigind cAteodatl nu doar granilele inv5ldturii noastreortodoxe,chiar devenindhilare. Am intAlnit personalcazuri in care sicriul cu mortul, vara, este tras de boi cu sania de lemn [cu care se transportd lemne iarnal gi chiar am primit obsevalii ci ,,mergprea repede [degi mergeam foarte incet), cd dacd merg repede se hdlt1nd mortul gi hA$dnat va fi gi in ceruri".

Lucrurile ce trebuie pregitite pentru sluiba de inmormdntare

Coliva - este un semn vAzut al credintei noastre in inviere gi nemurire 9i inchipuie insugi trupul mortului, deoarecehrana principali a trupului omenesceste grAul din care se facecoliva. Colacul- inchipuie viala vegnici. Vinul - ce se toarni peste colivi inchipuie aromatele gi balsamul cu care a fost uns trupul Domnului. Pdnza (voalul) - ce acoperi trupul mortului - inchipuie acoperimAntul lui Hristos. Crucea - din mAinile mortului gi icoana de pe pieptul lui - aratd cd cregtinul igi incredinleazAsufletul sdu lui Hristos. Toiagul - de la capul mortului simbolizeazi candeleleaprinse ori lumina faptelor bune cu care cregtinul il va intAmpinape Hristos la fudecatade

Apoi. Toiagul mai simbolizeazdfirul vielii omului pe pimAnt. sufletului LumAnarea- este cdlduza pe caleaspre vegnicie, risipind intunericul morlii gi apropiindu-sede Hristos carea spus:,,Eusunt Luminaviefii: cel ce-Mi urmeazi Mie nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii" floan B,I2). Pomul - de haine gi cu diferite fructe gi dulciuri, covrigi - simbolizeazi viala gi moartea;mai inchipuie raiul in care s-a dus sufletulmortului sau mai inchipuie pomul cunogtinleibinelui gi rduluis0. El mai reprezintdun ,,substiamintind de ,,pomul tut al mortului"S1, care se menlioneazdin vielii despre Facerea,dar gi in Apocalipsd.Pomul simbolicpentru inmormAntarese face dintr-o creangi de mir sau prun cu multe ramuri curdgatede coajd pAni rdmAn albe, in care se pun diferite fructe: mere, prune, limAi, stafide, iar in vArf,nuci"s2, smochine,
s0 Aceasti tradifie a pomului la inmormdntare nu estegeneralizatiin toati !ara. s1 Pr. prof. dr. Ioan Stanciu, 0biceiuri Si practici ale celor vii pentru cei morli, in,,Ortodoxia", LVII, 7-2, 2 0 0 5 ,p . 1 5 1 . s2 Elena Niculi;i-Voronca, Datinile Si credinfele poporului romdn, editura Polirom, Ia;i, 1998, p. 319, apud. Pr. prof. dr. Ioan Stanciu,op, cit., p. I5B.

Sluibade inmormintare
Este o datorie a cregtinilor vii si-i ingroape pe cei adormifi, dar nu oricum, ci dupd ritualul Bisericii Ortodoxes3;ea este una dintre cele mai deosebite slujbe din cultul ortodox, deoarece aici intAlnim o coexisten!5 intre deznidejdeapierderii celui drag gi nidejdea invierii lui; aici, la aceasti slujbd,se ,,vdd"sufletele,,deschise" ale celor caretrebuie sd treacdprin aceastd traumi a despdrfirii, Daci pentru cei prezenli la slujbi credinlain Dumnezeu s-a manifestatde-alungul timpului prin participarealor la viagaliturgici a Bisericii, la aceastdslujbi de inmormAntare ei trebuie sd dea un examen al durerii, dar gi al nddejdeiin inviere, al gAnduluicd,de fapt, persoanadragi nu s-a pierdut, ci triiegte; este vie, dar intr-o altd dimensiune,superioard vielii pe p5mAnt. omenegtide
s3 Pr. prof. Nicolae Petrescu, Despre pomenirea morfilor, in ,,MitropoliaOlteniei",19B3,nr. 9-10, pp. 626-632.

De aceea,slujba de inmormAntare, prin grija deosebitda Bisericii,are o rAnduial5logicS,in care se pune accentul deopotrivi pe rugiciunea pentru cei adormifi, pentru ca ei sd primesci dezlegareapicatelor, condilie sine qua nolnpentru mAntuire,dar pune accentulgi pe partea alinirii suferinlei pentru cei care-l pierd pe cel drag,in sensulde a-i intiri in credin!5, a le arita c5, de fapt, moartea nu este aga de groaznici in sine, ci doar durerea despdrtirii este cumplitS.Astfel, prin slujbade inmormAntare, Biserica, doregte sd arate mai mult celor vii, prezenli la slujbd,cd, priveghind mereu la mAntuire,vor fi pregitili si suporte clipa desplrlirii mai ugor;dar,in acelagi timp, vor privi gi ei ingigi propria lor moarte mai linigtifi, cu n5dejde,pentru ci cel unit cu Hristos pe pimAnt, unit va fi gi in ceruri, iar risplata bucuriei va fi peste posibilitateaomeneascide tngelegere. Slujba de inmormAntarese face a treia zi dupi moarte,in amintirea invierii MAntuitorului in a treia zi. Dupi ce s-a ficut ,,iegirea" din casi, adicl Panihida, cortegiul mortuars4se indreaptd
sa Cortegiul mortuar se aranjeazAastfel: in frunte merge un credincios cu crucea d.in lemn pe care

ll

r
rfr

il

spre biserici, pe drum cAntAndu-se ,,Sfinte Dumnezeule" funebru, ca o cAntare,,ceeste inchinati Sfintei Treimi, Cdreiacel adormit I-a slujit; gi ca una ce este cAntatdgi de ingerii din ceruri, cu care nidijduim gi ne rugim pentru a sldvi ca mortul si se uneascd, impreuni cu ei pe Dumnezeu"S5. in bisericSi se face mortului rAnduiala propriu-zisI a inmormdntirii, ,,pentruci aici se adundobgteacredinciogilorcareinsolescrdposatulpe ultimul drum gi tot aici, in locagulsfAnt,a fost el botezat, cununat, impirtSgit gi induhovnicit, prin participareala sfintele slujbe"s6,

I I

Precizdm faptul ce este bine se urm5m tradilia Bisericii noastre care arati ci slujba de inmormAntaretrebuie sdvArgiti in bisericd gi nu la casasT mortului, aga cum gretit cer unii credincioti mai pufin catehizali,Astfel, in primul rAnd, chiar gi indrumirile tipiconaless de la aceast5 slujbi arate c5, dupi ce au plecat de la casacelui reposat, ,,mergAndinainte preolii cu fdclii, iar diaconul cu ficlie gi cddelnitSsegi, venind la bisericd, pun sicriul cu trupul in pridvor..."60,

sunt trecute numele gi prenumele adormitului gi datele de nattere gi decesale lui (care dupi inmormdntare va fi agezati la capul celui adormit; prin aceasta se arati ci inmormAntarea este cre$tineascl); urmeazi cei ce duc ndsilia, adici targa pe care se afli coliva gi vinul; pomul cu darurile ce se impart siracilor, apoi cei cu praporii [steagurile bisrericegti,praporul, urmagul steagului de lupti bizantin - purtAnd pe el semnul Sfintei Cruci sau - este un simbol al lupter reprezentdriiconografice duhovnicesti9i totodatd al biruinfei bineluiJ,cei cu preotul gi cAnticoroanele,purtitorii de sfegnice, retul, vehicolul mortuar cu sicriul, rudele mortului 9i ceilalgiparticipanli (vezi Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgica speciald,p. a7B). ssPr. prof. dr, EneBranigte, Liturgicaspeciald,p.478. seArhimandrit lector univ. dr. Vasile Miron, Sfintele Taine Si ierurg ii...,p. 21.2.

s7 La ora9e, unii dintre credinciogiimai putin catehizali insisti (uneori chiar intr-o formi mai duri) ca slujba de imormAntare si se sivArgeasciin faga blocului, apoi, cu cortegiul funerar, in drum spre cimitir, si se treaci gi pe la cArciumaunde a bbut defunctul toati viafa, ceeace reprezinti o practici cu totul depirtatd de traditia Bisericiinoastre. s aP a n i h i d a , p . B . seDin grecescul xar(tov {cdf.uie)care inseamni ,,un mic recipient de metal, legat de lintigoare care se unesc intr-un mAner cu doui inele prin care se introduce degetul mare gi cel arititor ori arititorul gi mijlociul mAnii drepte, cu care se mAnuigte cidelnila" [Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgica generald,vol I, Editura EpiscopieiDunirii de fos, Gal a l i 2 0 0 2 ,p . 2 3 5 J . 60Depindede zonelegirii; in unele biserici se agazi sicriile pe catafalc in pridvor (partea dinspre apus a bisericiiJ,dar, in majoritatea cazurilor, se agazi in naosul bisericii, adici dincolo de pridvor, in mijlocul bisericii.

trebuie siSlujbade inmormAntare la casa deoarece vArgiti in bisericS, adormitului, avAnd in vedere ci se adund mai multi lume gi spaliul din casdeste mic pentru amploareaacestei slujbe gi o parte din asistentdtrebuie sh steaafar5,pot apirea gi factori independenlide voinla omului,cum ar fi conditiile meteo nefavorabile fvAnt zipadd maputernic, ploi abundente, re, inghe!, cilduri indbugitoare)ceea in mod vddit desfdgurarea ce afectezd intregului ceremonial al inmormAntdrii, inclusiv gi predica de la sfArgit [necrologul),ea fiind un act deosebit de important al slujbei pentru cei aflati in cumplita suferinld a pierderii celui drag. in biserici, unde prin specificul slujbei insegi se creeazdo atmosferi gravitate,care sobr561, de o deosebitd
e1 Am dori si facem aici o precizare despre un a n u m i t o b i c e i , , i n t r u s "l a s l u j b a d e i n m o r m i n t a r e . Este vorba despre prosoapele impirfite la lnceperea slujbei, uneori deranjAnd toati atmosfera sobri de acolo. Acest obicei ,,nu iqi are explicafia nici in continuarea unei datini mai vechi si nici in aceea a micii recompense,ci este mai degrabi o incercare neizbutiti de impodobire exterioari a ritualului funebru gi de exuberan!5 exagerati 9i firi sens a familiei defunctului.Impdr;irea de prosoape multicolore este apisitoare privirii gi inlituri imaginea pietelii religioasea slujbei" (Pr. P

contribuie Si ca porte didacticdfagd de credincioSi, inspirAndu-le nddejea in bucuria Invierii lui Hristos, care este chezigia gi garanlia invierii noastre. Atmosfera de linigte nelumeascicare se pistreazd pe tot tilnpul slujbei atrage, astfel, atenlia celor prezenfi. in felul acesta,toate cAntirile pitrund direct gi adAnc in sufletele celor de fatd62. SlujbainmormAntirii incepecu bipreotului slujitor urnecuvAntarea63 matd de obignuitulinceput,dupi care se cAntd lin troparul6a:,,Celce prin
Doroban!u,ObiceiurivechiSi noi ,,intruse" la inmormdntare,in ,,MitropoliaBanatului",1987, nr. 4, pp. 60-61,. o2Pr. l. BArlinescu, O procticd greSitd la inmormdntare, in ,,Mitroplia Banatului", 1967, nr. 4-6, pp. 305-308. 6-t BinecuvAntareo ..nu e numai un cuvdnt bun echtvalent cu un fel de'sd ovem noroc',ci gi un cuvAnt p r i n c a r ei r a d i a z i D u h u l l u i D u m n e z e u din Hristos, cdnd e rostit in numele Domnului Si in slujbo lucrdrii mdntuitoare a Bisericii sau a credintei menite sd uneasci pe oameni in Hristos.$i binecuvAntarea fiind un mijloc de iradiere a Duhului SfAnt al lui Hristos, Insugi Hristos binecuvinteazi,prin preot, iradiind prin aceastadin Sine puterea sfinlitoare a Duhului Siu cel SfAnt. Toate cele ce le binecuvinteazi preotul se umplu de Duhul cel SfAntal lui Hristos" (Pr. prof. dr. Dumitru Stiniloae, Spiritualitate ;i Comuniune in Liturghia Ortodoxd, Editura Mitropoliei 0lteniei, 1986,p. 1B4J e+,,Tp6noq - mod, fel, chip - este o compozilie imnografici izolati ce infEligeazipe scurt gi cAnti chipul sau

a d A n c u l i n f e l e p c i u n i i ,c u i u b i r e a d e gi ceeace oamenitoatele chivernisegti este de folostuturor le diruiegti; Unule, Ziditorule, o d i h n e g t eD , oamne, sufletul adormitului robului Tiu, ci spre gi-a pus, spre Ficitorul Tine nddejdea gi Ziditorulgi Dumnezeul nostru"65. Aici, cei prezenfi la slujbi se roagd pe cel l u i D u m n e z e us i o d i h n e a s c d adormit, iar garanfia efectului rug5ciunii estedatd de troparul ce urmezi: ,,Petine zid gi liman te avem gi rugipe toare bine primiti citre Dumnezeu, Care L-ai niscut, Ndscitoarede Dumnezeu,nenuntitd; ceea ce egti credinc i o g i l o rm A n t u i r e "D . e c iM a i c aD o m n u lui esteo ,,rugitoarebine primitd citre Dumnezeu", iar cei ce se roagd ei au incredinlarea ci rugiciunea le-a fost mAnascultatd, ea fiind ,,credinciogilor tuire" datoriti legdturii ontologice cu Fiul ei gi Dumnezeul nostru,CaremAntuiegtepe tot omul carecredein El. Urmeazl apoi Psalmul !L866, in trei stiri, care este cel mai lung din
icoana vielii unui (unor) stAnt ori descriu sensul gi importanga unui eveniment din viata Mdntuitorului sau din istoria sfAnti a mAntuirii" (Pr. prof. dr. Ene Branigte, Liturgicag eneral a, vol I, p. 320. e sP a n i h i d a , p . 9 . "" Acest psalm se mai rostegtein cele trei stlri gi la Miezonoptica d i n t o a t ez i l e l e .

Psaltire,cuprinzAnd22 de strofe a cAte B versuri, insumAnd 176 de versuri, Strofelecorespund celor 22 de litere ale alfabetuluiebraic,astfelincAtpAnd la sfArgitul psalmului este parcurs intreg alfabetul6T. Acest psalm are ca temd legea dumnezeiasci care cuprinde toate invititurile descoperite prin o m u l u ig i t r a n s m i s e de Dumnezeu profefii Lui. De aceea,intAlnim aici cuvinte ca:fdrddelege,porunca,fdgdduinld, fnfelepciune, cale,judecatd etc., cuvinte care se repetd de multe ori spre a fi intelesepe deplin de cititori sau, in cazul de fafd la slujba de inmormAntare,de cei prezenti in biseric5. Psalmul mai exprimi evlavia pe care trebuie si o aibi omul fa!5 de Dumnezeu,dar mai invitl omul gi la meditagie, la o meditalie despre viali gi despresfArgitul ei. Vom reda in cele ce urmeazi stihurile6sde la Slujba fnmormAntdrii mirenrlorceleinsemnate cu cruce,care de altfel,in practicS, numai acestease rostesc la aceasti

67 Pr. prof. dr. Nicolae Neaga,in Jluxul fericirii P s a l m u l, 1 7 8i,n , , M i t r o p o l i a B a n a t u l u l "L , 9 8 7 ,n r . 3 6 ,p . 2 4 . 68Stihul este un verset clintr-un psalm sau dintl'-o cAntarebisericeasci.

slujbS, urmate de fiecare datd de Ati_ luia. Fericifi ceifdrd prihand in cale, care umbld fn legea Domnului.Acest verset lauddgi fericegte pe acelacare pizegte poruncile lui Dumnezeugi nu sivAr_ gegtepicate, avAndo viati curati. Aprins e sufletul meu de dorirea iu_ decdfilor Tale,in toatd vremee.GAndut indreptat mereu la judecatalui Dum_ nezeuil facepe om si nu mai picdtu_ iascd. Istovitu-s-a sufletul meu de ffAndd_ vire, intdreSte-mdintru cuvintele Tale! Acestversetarati dorinfa omului de a cunoagte gi de a indeplini poruncilelui Dumnezeu; de aceea are nevoie de Dumnezeu sd-l intdreasci pentru a_ ceastl cunoatterecare-llumineazi. Pleacdinima mea la mdrturiile Tale, Si nu la ldcomie!Mereu omul se roagi la Dumnezeusi depirteze duhul vi_ cleande la el, ca si nu se depdrteze de cele ceregti, apropiindu-se de cele pd_ mAntegti. Mdhnire m-a cuprins din pricino pd_ . cdtoSilor,care pdrdsesc legea Ia. Este vorba de aceatristele a omului drept care vede pe sememulsiu cd se inde_ pdrteazd de Dumnezeugi se apropie

de diavol,care-lducespre pierzaniein iad. PdrtaS sunt cu toli cei ce se tem de Tine Si pdzesc poruncile Tale. Este o mirturisire a omului iubitor de Dumnezeu cd se unegtecu cei care se tem gi indeplinesc poruncilelui Dumnezeu, fald de El. ardtAndu-gi fidelitatea MAnile Tale m-aufdcut Si m-au zidit, inlelepleSte-md, Si md voi invdpaporuncile Tale!Acest versetne aduceaminte ci Dumnezeua creat omul, iar omul trebuie sd fie intelept pentru a-l mul!umi prin indeplinireaporuncilorLui. Cd m-am fdcut c0 un foale la fum, dar indreptdrile Tale nu le-am uitat! gi, incilzindu-se,se molegesc ,,Foalele, sufldndu-se, se umfl5.Aga se molegtegte de desfitare gi firea trupului gi se umfl5 gi se ridici asuprasufletului."6e Al Tdu sunt eu, mAntuieSte-md, cd indreptdrile Tale am cdutatl,,Omul este creatura lui Dumnezeugi ca atare agteaptd si ia parte la mAntuirea f5gdduiti".zo
6eTAlcuirea Psalmilor Intpdratului Prooroc David, a Fericitului Teodorit, Episcopul Kirului, tipiritd la SfAntaMinistire Sfinfii Arhangheli - Petru Vodd, 2003,o.397. ?o^ "' Pr. prof. dr'. Nicolae Neaga,1nfluxul fericirii...,p. 35.

fi

De la judecdlile Tale nu m-am abdtut, cd Tu ai pus mie lege. Omul cauti sd indeplineasci poruncile date de Dumnezeu, ascultare ce-l indrumi spre fericireavegnicd. Plecat-am inima mee ca sd fac tndreptdrile Tale in veac,spre rdspldtire. Omul care ascultd de Dumnezeuprimegteca rdsplitire bucuriavegnicd. Vremea este sd lucreze Domnul, cd oamenii au stricat legea Ta. Se arati interventialui Dumnezeu in umanitate pentru a o salvade la stricdciunea vegnic5,rdspletindpe cei drepfi gi pedepsind pe cei nedrepfi. Cautd spre mine, Si md miluieSte, dupd judecata Ta,fagd de cei ce iubesc numele Tdu! Este strigitul omului cdtre Dumnezeupentru a nu fi pedepsit cu picdtogii,ci miluit odatdcu cei ce-L iubescpe El, TAndr sunt eu Si defdimat, dar fndreptdrile Tale nu le-am uitat. ,,CAnd Dumnezeu i-a poruncit dumnezeiescului Samuil si-l puni impdrat pe unul dintre feciorii lui lesei, proorocul r-a defdimat pe toli ceilalti, care erau impodobili gi cu virtutea,gi cu puterea,gi cu frumusefeatrupului; gi l-a intrebat pe lesei de a mai rimas vreunul din copii.$i, zicAndacesta ci i-a mai rimas

un bliat mic care pagteturmele 9i cd acelaeste nevrednicde impirifie, Samuil a poruncit si-l aducd 9i pe el; Pi ce a venit'Acestdar I-a unsnumaidecdt a pomenit aici Proorocul,zicAnd: Pe mine, cel ce eram tAnir 9i socotit de piringi simplu, neinsemnat,Tu m-ai invrednicit de atAta dar Si m-ai ficut prooroc Si impdrat tmpreund, pentru care dorescsI pizesc ale Tale indreptiri cu toati sArguinta"Tl' duPdmiDoamne, meu auzi-\, Glasul Ia Ta, dupd judecata Ta viazd-md! lardgi se arati strigitul omului cdtre ca sd nu-l judeceduPd P5Dumnezeu, catelesivArgitede el, ci s5-l judececu mila SanemdrginitS, Cdpeteniilem-au prigonit tn zadar; iar de cuvintele Tale s-a lnfricoSat inima mez. Acest verset aratd cI omul nu se teme de mai-marii zicredincios lei care fac nedrept5li,ci se teme ca sd nu nesocoteasciporuncile lui Dumnezeu, pentru ci de indePlinrea lor depinde bucuria ve;nic5, iar nu de zilei care pot ceeace fac ,,cdpeteniile" omori trupul, dar nu 9i sufletul,adicd sd-l depdrtezede Dumnezeu,aceastA iadul vegnic' depirtare insemnAnd
7| Tdlcuirea Psalmilor..., p. 405

Viu va fi sufletul meu Si Te va lduda judecdlile Tale vor ajuta mle. Este Si nidejdea omului credinciosci va trii gi dupl pragul mormAntului, gi de aceea il laudd pe Dumnezeu pentru purtarea de griji fagd de creatura Sa prin judecdgilece au drep scop de a-l cilSuzi pe om spre adevdratacale ce ducela bucuriavesnicd. Agadar, doar din aceste cAtevastihuri ale Psalmului 118 rAnduite de Bisericl la Slujba de inmormdntare se desprinde invigdtura prin care se descoperi celor prezenli calea care duce Ia bucuria vegnici,adici la mAntuire, care se poate obgineprin indeplinireaporuncilorlui Dumnezeu. Caleape care ,,ceatasfinlilor" a aflat-o,dupd cum ne arati prima binecuvAntare [stihird a morlilorJ de la slujbi, ne rugim gi noi s-o aflim, dar acest lucru se poate face numai prin ,,pociinti" gi smerenie:,,eu sunt oaia cea piedutd"7z. Aici este evidenfiatdtema mesianici, umanitatea fiind rdtdcitd, are nevoie de Pistorul Cel Bun cares-o readuci pe drumul mAntuirii.
7 2P a n i h i d a , p . 2 3 .

aratd cd UrmdtoareabinecuvAntare sfinfii, pentru credinfain Fiul lui Dumca nigte miei"; nezeu,au fost ,,junghiafi pentru aceastaau fost mutali la ,,via!a gi pururea vegnicd" la neimbdtrAnitoare gi De aceea noi sd ajungem. care sperim ne adresdm mucenicilor si se roage ,,Mieluluilui Dumnezen",ca Acesta sd ,,ne ddruiasci noui dezlegareadatoriilor", adicdsi ne ierte de pdcate73. MAntuitorul descoperdapoi cd cei ca jugul au luat" care in viald ,,crucea vor fi pe deplin rispl5tigi: ,,Venigide luali darurile, pe care le-am gitit vou5, gi cununile cere$ti"74, incredinfAndu-ne gi pe noi, cei vii, cd daci vom lua gi noi crucea, diruitd noul de MAntuitorul, vom fi pirtagi de darurile ceregti. O mdrturisire a stirii de picltogenie in care se afld omul, dar gi dorinla lui de mAntuire,sunt descrisede imnografi in cea de-a patra binecuvAntare de la slujba de inmormAntare: (Degi)este ,,chipulslavei celei negrdite", ,,poarti rinile picatelor", omul doregte si fie ,,iarigi cet5lean al raiului"75.
tzlbidem,p.24. tq lbidem. ts Ibidem.

In urmdtoarea binecuvAntare doar in cAtevacuvinte, pe scurt - este surprinsd de imnografi,cu o sublimd miiestrie, intreaga teologie cregtini. Aici se arati ci omul este creat de D u m n e z e up r i m i n d c i n s t e a , , c h i p u l u i dumnezeiesc", dar, deoarece omul ,,pentrucilcareaporuncii"iardgia fost intors in pimAntul din care a fost luat, se roagd ca si fie din nou impodobit ceadintAi"76. ,,cufrumusefea in continuare,cei prezenli la slujbi, se roagi ca Dumnezeu s5-l odihneasci pe cel adormit agezAndu-l,in rai", imnografii aratd cum este in rai gi anume cI ,,cetele sfinlilor gi drepfii ca luminitorii strilucesc"TT. de la sfArgitul binecuvAntd,,Slava" rilor inmormAntdriireprezintdun imperativ adresat noud ci, daci vrem si fim scogi din ,,focul cel de veci", din iad, trebuie ca ,,pe o Dumnezeirein trei striluciri gi cu dreapti credinld sd o l5uddm", dar nu oricum, ci strigAnd sufletuluiJ, adici rugiciu[din adAncul nea trebuie sd fie sinceri, curati, rostitd din toati credinta noastr578.
76lbidem. 77lbidem. 7eIbidem.

BinecuvAntdrileinmormAntirii se incheiecu un indemn laudativla adresa Maicii lui Dumnezeu, rostit de noi pentru ci ,,neamul omenesc a aflat mAntuirea" prin mijlocirea Ndscltoarei de DumnezeuTe. Ectenia intreiti pentru morli ce se rostegte la slujba de inmormAntare, degi conform indrumirilor tipiconale, se rostegtede mai multe ori in decursul slujbei, in practici,B0ea se zice in acest moment, deci dupd binecuvAntirile inmormAntdrii,in aceastdectenie preolii8l,impreund cu cei prezenli la inmormAntare, se roagi ,,caDomnul Dumnezeusd agezesufletul fcelui adormit) unde dreplii se odihnesc", cerAnd pentru aceasta ,,milalui Dumnezeu,impirilia cerurilor gi iertareapicatelor de la Hristos,impiratul cel firi de moarte gi Dumnezeul nostru"B2.

tg Ibidem. 80Pr. prof. dr. Ene Branigte, p. 480. Liturgica speciald, s t T r e b u i e e l i m i n a t ed i n c u p r i n s u l e c t e n i e ia d a o surile nejustificate,,mortnespovedit,neimpdrtigit, fdri lumAnare",pentru ci nu ajuti cu nimic pe riposat,ci dimpotrivd, creeazi o anumiti jeni si spui in public faptul c5, din varii motive, cel adormi! inainte de a muri, nu s-a spovedit gi nu s-a impirtigit, murind firi lumAnare. szPanihida,p.6.

in rugiciunea de la aceasti ectenie intreiti a morlilor, imnografii ne arati cd Dumnezeu a creatlumeanevdzuti a gi ,,duhurilor" lumea vizuti ,,atot trupul" gi cd a ,,cilcat"moarteagi pe diavol l-a ,,surpat", diruind viala ceavegnici care, fati de cea dintAi, este ,,nestriciciosi", adici omul nu mai poate gregi:,,Deunde a fugit (pe vecie)toati durerea, intristareagi suspinarea"B3. Ecfonisulsa cu care se incheie ectenia exprimi confirmarea faptului cd Hristoseste,,invierea gi viala gi odihna celui adormit" gi pentru aceastanoi ,,slavi 1ii) inetgam,impreuni cu Cel fdri de inceput al [Lui) Pirinte gi cu PreasfAntulgi bunul gi de viagd ficitorul [Lui) Duh, acum gi pururea 9i in veciivecilor"Bs. in continuarea slujbei, imnografii, urmAnd acelagifilon al catehizdriicelor prezenli,pun accentulmai mult pe partea didactici a slujbei,adici cauti si limureascdpe deplin cd viala de pe
83Ibidem,p.1.6. BaEcfonisul(gr. Extpavryorq - ,,exclamare"J sau vosglasul este incheierea,rostiti cu voce tare, a unei rugiciuni sau a unei ecfenirspuse de preot [uneori in tainS], in timpul slujbelor. Este intotdeauna urmat de Amin al credinciosilor. BsIbidem.

pimAnt este doar o pregdtire pentru viala din cer. De aceeatrebuie si fim la felul in careo trdim, cu luare-aminte aga cum ni se aratd gi in urmdtoarea degerticiune au devdrat sedealni86:,,C sunt toate gi viala aceastaeste umbrd gi vis; ci in degert se tulburi tot p5mAnteanul, precum a zis Scriptura: cAnd dobAndimlumea,atunci in groapi ne siligluim, unde impreuni sunt impiralii gi s5racii..."Bz. imin timp ce slujbase desfSgoard, nografii dau o anumitd intensitate, o anumitd gravitate textului lor, ceea ce impune celor prezenli la inmormAntare o participare mai activi; adici cel putin condaculs8 de la aceasteslujbl trebuie sd fie cAntat de to1i, preoli 9i condaculcuprindeoarece credinciogi, de in esenli intreaga slujbi de inmormAntare: ,,Cu sfingii odihnegte,HrisseSedelnele sunt ,,o grupi aparte de stihiri care se cAnti la Utrenie, dupi Dumnezeu este Domnul, printre catisme sau dupi peasna[cAntarea)a treia a canoanelordin diferite slujbe" aga cum este ti in cazul inmormAntdrii. [Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturg ica generald, vol. l, p. 322). et Panihida,p.29. aa rcrcvov'rav, strofi poeticd izolati in care se desin cazulde fali crie pe scurt sirbitoarea respectivd, se descrie pe scurt slujba inmormAntdrii (Pr. prof. Liturgicagenerald,vol. l, p. 32a). dr. Ene Branigte,

toase, sufletul adormitului robului Tiu, unde nu este durere, nici intristare, nici suspin, ci viati fdrl de sfArgil"ee. gi icosuleo De asemenea, de la slujba inmormAntirii ne atenlioneazipe noi, oamenii,ci ,,dinpimAnt suntem ziditi gi in acelagi pdmAnt vom merge...", avAnd, astfel, griji cum ne chibzuim viala trecdtoare de pe pimAnt, pentru pe ceavegnici: ,,Tusingur a o ,,cAgtiga" egti fdri de moarte, Cel ce ai fdcut gi ai zidit pe om; iar noi, pimAntenii, din pimAnt suntem zidili gi in acelagipdmAnt vom merge,precum ai poruncit Cel ce m-ai zidit 9i mi-ai zis: pimdnt egti gi in pdmAntvei merge,unde toli pimAntenii mergem, fdcAnd tAnguire de ingroparecAntarea: Aliluia"el. SfAntulMacarieEgipteanul, rispunzAnd la intrebarea de ce a trebuit ca omul si meargd din nou in pimAnt,
g sp a n i h i d a , p . 3 3 . go Oixoq inseamni

casi, locuinti, vers, strofi, deoarecestrofele unui condac erau ca inciperi ale unei case fprecum casa cuprinde averea celui ce o are, ata gi icosul cuprinde pe scurt toate ale sfdntului Si ole sdrbdtorii). Icosul este imediat dupd condac,fiind prima dintre strofele propriu-zise ale condacelordin trecut (Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgicagenerafti, vol. l, p.32a). e 1P a n i h i d a , p . 3 3 .

adicd si moar5, spune ci ,,Dumnezeu rAnduiegteastfel lucrurile gi are loc trupurilor, pentru ca descompunerea gi sd se videascd sd cunoasci odatl intru totul liberul arbitru pe care Dumnezeul-a dat oan:enilorde la inceput gi si se arate c; de voia omului depinde si se intoarcd spre bine sau SfAntul accentueza in conspre reu".ez tinuare libertatea omului lisatd de Dumnezeu: voinla de a alege:,,Nicicel desdvArgit[nu este impins de vreo putere) la sdvArgireabinelui, dupi cum nici cel afundat in picat gi ficut prin caretoatd lumea vas al diavolului, a fost condamnat5,nu este legat de vreo necesitatepentru a sivArgi riul; chiar gi acestaare libertateade a deveni vas al alegeriigi vielii. La fel gi cei <imbitali> de divinitate, degi plini gi incdtugali de Duhul SfAnt,nu sunt constrAngide vreo putere, ci au libertatea de a se intoarce gi de a face ceeace vor in acestveac"93, Aceeagi idee a reintoarcerii in p5mAnt o exprimi intr-o formi poetici la slujba de inmormAntare SfAntul Ioan Damaschin in urmltoarea stihiri idioe2Sfintul MacarieEgipteanul, Scrieri,p e3lbidem.

r66.

69

meldea: ,,Dupi chipul gi dupi asemdnare ai plismuit cu mAna pe om gi l-ai pus in rai sd stipAneascdpeste fipturile Tale; dar din invidia diavolului fiind amigit, s-a fdcut pdrtagmAncdrii, cilcitor poruncilor Tale fdcAndu-se. Pentru aceastal-ai osAndit si se intoarcd iarSgi in pimAntul din care a fost luat, Doamne,gi si-gi ceari odihne"95. ,,Fericirile"rAnduite de Biserici la slujba de inmormAntare reprezintd Predica de munte a MAntuitorului, avAndgi ele un scop didactic-teologic, adici ele sunt nigte inalte stiri duhovnicegtila care trebuie sd ajungi omul pentru a putea pigi in impirigia lui Dumnezeu. Astfel, prima fericire - ,,Fericifi cei sdraci cu duhul, ci a acelora este impdrdlia cerurilor" - impune o stare de smerenie,cici prin aceasti fericire se exprimi faptul ci un om chiar daci este sau nu invilat, bogat sau sirac are in suflet ,,un loc pe care nu-l poate
es td [6Lope7oy inseamni cAntare cu melodie proprie, dar care servette ca model pentru alte strofe (tropare), mai ales in ceeace privegte melodia sau modul de cAntare.[Pr. prof. dr. Ene Branigte,liturgica generafti,vol. I, p. 320). e sP a n i h i d a , p . 3 8 .

umple nici avufia, nici mdrirea, nici gtiinfa,ci numai Dumnezeu. Siraci cu duhul sunt aceicare,oricAtde mult bine ar fi fdcut,in loc si se laude,se smeresc gi recunosc cd mai au inci de fdcut mult bine gi zic: <n-amficut decAtceeace eram datori si facem>>"e6. in continuareaFericirilor li se garanteazi acelorcareindeplinescaceste expuse in prima jumitate ,,condi1ii", din fiecare fericire, cI in cer li se vor rdspliti faptele lor. Adic5, cei care au plAns pentru picatele lor vor fi mAngAiafi;cei care au fost blAnzi (cu semenii) ,,aceiavor mo;teni p5mAntul"; cei care au fldmAnzitgi au insetat pentru dreptate [pentru cea cereascd gi nu pentru cea pdmAnteascd, care se face in mod arbitrar de cdtre oamenii depirtali de Adevdr, de HristosJ ,,se vor situra"; cei milostivi ,,vor fi milui!i"; cei care au avut o inimi curati gi sincerd,nemincinoase, vor ve,,aceia dea pe Dumnezeu". De asemenea, cei care au ciutat sd facdintotdeuna pace, indiferent de situalie, ,,aceia fiii lui Dumnezeuse vor chema"; aceia care
s0Vasile, Episcopul Oradei, Cuvdntdri liturgice, Editura EpiscopieiOrtodoxeRomAne, Oradea,7973,p.
l+b.

71

in viafa pimAnteasci au suportat prigoniri in numele dreptitii ,,a lor este Impdritia cerurilor", MAntuitoruligi incheiepredicaSa de pe munte spunAndci vor fi fericiti toli aceia care vor suporta ocirAri gi prigoniri, care apdri gi - in acelagi timp propoviduiesccredinfa in Domnul gi Dumnezeul nostru IisusHristos. intr-un final, Fericirilene incredinfeazi de faptul cd cei care indeplinescacestecondifii mantuitoarevor avea,,multdplatd in ceruri".97 Iati ci Biserica ii intiregte prin ,,Fericiri" pe credinciogiiparticipanfi la slujba de inmormAntare, sddindu-le in suflet nidejdea; in primul rAnd ci cel adormit nu merge in mormAnt, ci in cer,insolit de rugdciunile Bisericii, unde va fi rispldtit, iar cei prezenli invald fla Apostolulslujbei)si nu se intristeze,,catoti cei care nu au nidejde pentru cd, de credem fin Dumnezeu); cd Iisus a murit gi a inviat,tot agacredem ci Dumnezeu, pe cei adormili intru lisus,ii va aduceimpreundcu El [la venireaDomnului)"08.

Considerdmcd rostirea Sfintei Evangheliiee in fafa celor prezenli in biserici la slujbade inmormAntareatinge punctul maxim al invigiturii duhovnicegti ce se desprindedin aceasti slujbS. Astfel,cAndHristosglisuiegteprin gura preotului - cd ,,tot cel ce ascultl cuvintele Mele are viali vegnicl gi la judecati nu va veni, ci s-a mutat din moarte la via!i", se exprimd o intreagi teologiein sensulcd cei care in viala pimAnteascd au trdit cu Hristos gi prin Hristosnu vor mai merge la judecatd,deoareceei, prin faptele bune pe pdmAnt,prin Spovedanie sdvArgite
qeDespre rostirea Evangheliei de preoli gi a Apostolului de cAntirelii bisericegti am dori si precizim faptul ci nu trebuie sacrificattextul evanghelicde dragul intonirii lui, de dragul de a face muzici sau, mai grav, textul si fie cAntatin limba greacS, neinlefesi de nimeni, aceastopentru a te mdndri, dar o mlndrie deSartd.Se recomandS ca pericopa din Evanghelie sau cea din Apostolul,,si fie mai curAnd recitati cu dictie buni 9i flri ostentafie, decats; fie cAntati in aga fel incdt si nu fie inteleas5 de credinciosi. Nu trebuie ficut abuz de voce, de incantalii de tot soiul, mai mult sau mai putin potrivite; o recitare evlavioasi gi simliti zidegte mai mult. Cu totul exagerateste <cAntatul> rugiciunilor liturgice sau de la orice alti slu;b5.in fond,cAnd ne rugim se cade si rostim textul, s5-l scoatemdin inimi si din cap,iar nu din gAt" (Prot. dr. Teodor Bodogae, intre rutind Si inovalie,in ,,MitropoliaBanatului",1972, nr.4-6,178)

e7Panihida, pp. 3B-40. eaIbidem,p.41.

s-au unit deja cu ti Cuminecareloo MAntuitorul,mutAndu-se, aga cum ne zice gi SfAntaEvanghelie, la viala cea fericiti din cer. Desigur, acesta este idealul pe care-l pot atinge pulini pimAnteni. $i anume, cei care intradevir s-au unit cu Hristos prin mdrturisirea credinlei lor, martirii, sfinlii jerfitori, marii pustnicii; apoi, dupd mdrturia unor sfinfi, chiar gi unii dintre simplii mireni, care,deginu au fost martirizali sau n-au trdit prin pustiuri gi pegteri, au dus o viald intr-o curi!enie desdvArgitdin mijlocul lumii. Foarte mulgi dintre acegti ,,sfinti nevdzuti" triind, poate, lAngi noi, firi micar si-i bdnuim de a$a 6gys1o1, reprezintd modele de sfinfenie, pentru cd gi ei au fost oameni cu vointi liberi, dar viala pdmAnteand gi-au inchinat-o pe deplinlui Hristos. Daci imnografiila slujbade inmormAntare,in desfigurarea ei, au pus mai mult accentul pe partea didacticS, adicd au ciutat sd le arate celor prettto irnp;r'1;tire cu SfinteleTaine. 101 Vezi,spre exemplu,in Scrierile Sf6ntuluiMacarie Egipteanul,citati mai sus, unele istorisiri despre nigte viduve, care,degi au rimas singure de tinere, cu copii de crescut intr-o siricie lucie, gi-au continuat viafa; bineinlelesin suferin!5,dar intr-o cur5!enie trupeasci gi duhovnicescidesivArgitS.

vielii zenli nimicnicia9i degerticiunea triite flri Hristos, inspirAndu-le in acelati timp 9i nidejdea in invierea celor adormifi, la sfArqitulslujbei,ei au aSezatgi partea de rugiciuni care se referd exclusiv la cei adormili intru Domnul $i anume cele trei ruglciuni de dezlegare.in aceste rugdciuni de preogiise roagi la Dumdezlegare1oz, nezeu ,,pentru ca sufletul [celui adormit) si meargdacolo de unde fiing59ia luat pAni la obqteascainviere, iar in cele dintru care trupul si se desfacd sau s5-l ierte ,pena fost alcituit..."103 tru orice a gregit in aceastdviald, cu cuvAntul sau cu gAndul, dezleg6ndu-l gi de legitura puse asupra lui, cu care el insugidin mAniesau din altd pricinl s-a legat pe sine sau de la arhiereusau de la altcinevaa suferit o alunecareca prin invidia 9i prin lucrarea aceasta, diavolului..."104. Dupd rugdciunilede dezlegareurmeaz| predica sau necrologul;o parte foarte imPortantS, de asemenea,din slujba inmormAntirii, Pentru ca in aceste minute preotul poate sd transroz implsuni 9i cu rugiciunea ,,DumnezeulDuhurilor...",rostiti mai devreme. tot psnifiljq, p. QJ. tot lSijsm,p. QJ.

mitd un cuvAnt de invdgdturdcare ar echivala cu foarte multe predici rostite cu alte prilejuri. in cuvAntulde invigi de mAngAiere pentru fami!;tur510s lia indureratd, preotul relevi calititile c e l u i a d o r m i t g i s u b l i n i a z df a p t u l c d moarteapentru cregtinieste o trecere de la o viald nedesdvArgiti de pe pImAnt la o viafi desivArgiti in ceruri, in Impirdtia lui Dumnezeu. Dupd predicd are loc sirutarea icoanei106 sau a SfinteiCruci,aflati pe
l0s Este recomandat ca predicatorul, pentru a_gr atinge scopul predicii,si renun!e in timp ce predici la toate gesturile gi acrobatiilevocale iare cultivi patetismul jenant gi retorismul sec. AtAt cAntarea [dupi cum am amintit mai sus),cdt gi gesturile trebuie si exprime evlaviesincerb,nu unaleatrali, 'l'rebuie rmpresionist5. si se observe ci sunt emanate de la un om al rugiciunii, de la cineva care participi la suferinla familiei,dar care imprimi un spor de nidejde, de credinti. De asemenea, trebure evitate gi predicile in care unii propovdduitori tin cu orice pre! s5-gietalezecunogtingele gtiintifice, medi_ cale exageratein dauna invi;dturii noastre de cre_ dinfi. La fel, chiar daci este durerea mare de la in_ mormantare nu este bine ca accentulin predici si fie pus pe plAngereamortului ,,sprea stoarcelacrimi,,, cr trebuie scoasd in evidenli transmiterea citre cei in_ dolia!i a tezaurului invifiturii cregtinemenite sd con_ solidezecredin!a,si mAngAie, dar si 9i instruiasci. 100 in legituri cu sirutarea icoanei de la sfArsitul slujbei inmormAntirii vom incercasi aducem c6te_ va limuriri pe care le considerim a fi necesare. Astfel, in vechime, potrivit mirturiilor Sfintilor

pieptul mortului, timp in care preolii stihiri: ,,Ve$i strana cAnti frumoasele niti, fratilor, si dim mortului serutaPirinfi, nu era sirutati icoana,ci insugi mortul. Cu timpul s-a format obiceiul ca in locul mortului si se sirute o icoani, mai ales cea a invierii. Ceea ce unde trebuie si fie dorim si atentionim este 1ocu1 atezate icoana spre a fi sirutatd. Potrivit indica!iilor cuprinse in diferite lucriri de specialitate, icoana se agazdpe pieptul mortului. (Teodor Tarnavschi, Nicolae Coltarciuc,Litugica Bisericii Ortodoxe Romdne,Cerndufi,1929J.CAndse ajungespre sfArgitul slujbei la momentul sdrutirii icoanei, preotul gi credinciogiitrec pe rAnd gi siruti icoana de pe pieptul mortului, in semn de rimas bun de la cel decedat [Pr, N. Segan,Cdtevaprobleme de ritual, in ,,Mitropolia B a n a t u l u i "1 , 9 8 2 ,n r . 1 0 - 1 2 ,p p . 6 8 0 682). Se gtie ci la 3 zile de la moarte, trupul intri intr-un vizibil proces de putrefacfie. Cum intre locuinfa celui decedatgi biserici existi de cele mai multe ori o distanfi mai mare, transportarea srcriului descoperitaccelereaziprocesul de descompunere, againcAt nu este de mirare cd mulgi dintre insolitorii cortegiului refuzi sd mai participle la ceremonial. Chiar gi cei prezenfi, in multe dintre cazuri manifesti repulsie,cei dintAi siruasemenea tAnd icoana de pe analog,iar allii, pentru a evita situafia,pirisesc ldcagulde cult. De aceeaspunem cA renunfarea la practica transportdrii sicriului desgi de prescripfiile coperit - combitutl de asemenea - precum gi la sdrutarea icoanei igienico-sanitare atezate pe pieptul mortului - considerdm ci nu constituie o nesocotirea indicatiilor tipiconale,ci o dovadd a deschiderii Bisericii citre lume gi problemele ei curente, motivul renunldrii fiind din raliuni practice.Sau,acolo unde nu se renunfi, micar icoana si fie agezati pe un analog,aproape de sicriu, dar pistrAnd aceadistan!5 care permite sirutarea ei in conditii normale.

rea ceamai de pe urme, mulgumindlui Dumnezeu... "i c e l e l a l t ei , g n c a r eB i s e rica ne zugrdvegte degertdciunea vielii omenegti, indemnAndu-ne ca acum, la despirlirea de cel ce pleaci dintre noi, prin ,,sirutare"- careestesemnuldragostei gi al impdclrii - si ne luim rdmas bun, rugAndu-ne pentru el, Dupd aceasta urmeazdotpustull0T gi intreita cAntare ,,Vegnicapomenire", in care ,,noine rugdm lui Dumnezerr ca,pe de parte, o El sd-$iaducdaminte pururea de cel adormit intru impirdfia cerurilor, iar pe de alti parte, cei vii sunt indemnagisd pdstrezeneintreruptd legdtura spiritualScu cel riposat, si nu-l dea uitlrii, ci si-l pomeneascd neincetatin rugiciunile lep"1oB.

Alte sluibe de inmormintare

in afari de slujbade inmormAntarea mirenilor, mai existi incd cAtevaslujbe de inmormAntarerAnduite de Bisericd gi anume: cea a pruncilor,cea a clericilor de mir, a cllugdrilor gi slujba de inmormAntare din SiptimAna Luminat5. in aceasti carte ne-am propus doar si vorbim despreslujbade inmormAntare a mirenilor; de altfel cel mai des sivArgiti. De aceea, nu insistdmin a faceo analizl amdnunlit5 a fieclreia dintre ele in parte, ci ne mullumim si ardtdm caracterullor esenlial. Astfel, la slujba de inmormAntare a pruncilor botezali, slujba este mai scurtd, cAntirile gi rugdciunile ei expriml mai pulind jale gi durere, deoarece la aceasti slujbi nu ne rugim pentru iertarea picatelor ca la oamenii mai in vArstd,ci ne rugim ,,pentru odihna nevinovatului prunc gi pentru ca Domnul, dupl a Sa fdgiduin!5, sd-l invredniceascide cereasca Saimpdrigtiind cI unora ca acegtia este ,,a !ie" Impirilia cerurilor,.."1oe.
r}ePanihida,p.54.

1o7 Otpustuleste partea de incheierea oricirei slujDe. tosPr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgica speciald,p.4BJ..
78

La inmormAntarea clericilorde mir, slujba este mai dezvoltati gi mai solemnd decAt cea a laicilor, ca pentru unii care au fost purtitori ai harului dumnezeiesc, sivArgitori ai Sfintelor Tainegi ai sfintirii mirenilor. In ceeace privegteinmormAntarea cilugdrilor este tot atAt de lungi ca gi cea a clericilor mireni, dar are cAntSrile, citirile gi rugiciunile ei proprii, deosebite de celelalte slujbe ale inmormAntirii, in ele amintindu-se Iupta gi nevoinfele vielii cdlugdregti. In sfArgit, la inmormAntarea din Sdpt5mAnaLuminatd nu se face rAnduiala obignuitda inmormAntdrii, pentru cd, precum scrie gi in indrumirile tipiconale,,,acestea sunt zile de bucurie gi de veselie, iar nu de jale gi plAngere. $i toti cali murim intru nddejdea invierii gi a vielii celei vegnice,intru Hristos inviem'110.Mai mentionim doar faptul cd aceeagi rAnduialsa inmormAntirii din SiptimAna Luminati se oficiazd la toli cei morli in aceastd perioadi: mireni, clericigi cilugdri, de orice VarStd111.

Mormintul din cimitir

Ajuns la mormAnt,se toarnd vinul pestetruamestecat cu untedelemnll2 pul riposatului, se inchide sicriul gi se aSazAin mormAnt, Precizdm ci turde inchiderea narea se face in2in1g113 sicriului, la casa mortului, in cazul in care sicriul se duce acoperit; sau la cimitir, dacdsicriul se ducedescoperit. Amestecarea de vin gi untdelemnse numegte ,,pdus"sau ,,apaot"114, ,,est simbol al aromelor sau balsamuluicu
112Mai inseamni ,,semnul sivArgirii nevoinlelor vielii gi semn ci rdposatul s-a nutrit cu untdelemnul harului gi al induririlor dumnezeieStt', Cf. Protos. Melchisedec$tefinescu, Manual de Liturgicd sau slujire de Dumnezeu a Bisericii Ortodoxe, Bucuregti, 1862, p. 1,77 . 113Nu este normal ca si se toarne apaosul peste sicriu gi nu pestetrupul rdposatului,deoarecesemnificalia ar scidea, din moment ce trupul mortului rimAne neatins. Cinstea se di mortului si nu sicriului. 11aDin latinescul pausum care inseamnA incetare, odihnd,moarte,de unde gi cuvAntulromAnescrepausof sau rdposat.

rro lbidem,p.147. rrr Pr. prof. dr. Ene Branigte,Liturgica speciald,pp, 478-488.

care femeile mironosileau uns trupul lui Iisus dupi moarte.Stropireacu vin gi untdelemn la inmormAntare este simbol al curSgirii de pdcate"115: ,,Stropi-md-vei cu isop gi mi voi curdgi; splla-md-vei gi mai vArtos decAt z5pada md voi albi". Legitura dintre gi aceasacestact al turnirii apaosului ti formulS pe care o rostegte preotul igi are explicalia in cuvAntul SfAntului Ambrozie carezice cdzdpadaeste albd gi totugi se murdiregte, dar efectul pe care-l aduce harul dumnezeiesceste nestricdcios, Aceasta mai inseamni cd rdposatul igi cere iertare prin aceste cuvinte,agacum in vechime David gi-a cerut iertare. Dupd stropirea cu apaos, se pune capaculpeste sicriu116 gi se agazdin
tts p1. ppsf. dr. Nicolae D. Necula, Tradigie tnnoSi i r e , . . , v o l . lp ,.254. rro in21n1s de punerea capacului,unii oameni, din nettiinle sau lipsi de catehizare, cer groparilor sh ia legdtura de la picioarele,de la mAinile 9i de la bdrbia mortului in idea ca ,,si nu fie legat gi in cer". Acest obicei este o inovafie gi nu are nici o legituri cu tradifia cregtini de inmormAntare gi nici cu starea sufletului care pleacd la Dumnezeu.Aceste legituri de la picioare gi mAini sunt pur gi simplu folosite din raliuni estetice,pentru ci nu este civilizat ca mortul sb stea cu picioare desficute gi cu mAnile cizAnd pe lAngi trup. Deci, ar trebui inldturat; acestapractici neortodoxS, mai ales ci prin

mormanu preotul, cu lopata, arunce pulin pimAnt in mormAnt, zicAnd:,,Al Domnuluiestepemantulgi plinirealui, lumea gi toli cei ce locuiescintr-insa". Acest verset din Psalmul 23 exprimd idea cI atat cei vii cat gi cei morli sunt sub ocrotirealui Dumnezeu117. Apoi se infige la cdpitAiul adormitului Sinta Crucecare strejuiegtemormAntul, ea fiind ,,semnputernic ai infricogdtor impotriva tuturor dugmanilor celor vizuli gi celor nevizufi, alungare gi indepdrtare a tuturor uneliar pentru tirilor gi ispitelordiavolegti; in intirire ajutor, dreptcredinciogi, credin!d,sprijinirein nidejde, biruinli in ispite gi sporire in toate virtuli1 g. . . "11 8 .

Mormintele pentru crettini nu sunt expresii ale neantului,aga cum au incercat sd le arate sistemele filosofice din secolulal XIX-lea[din picate gi azi in mass-media se folosegte expresia a trecut in nefiinli"), ci atee ,,persoana
aplicareaei tulburi solemnitateaceremonieiprintr-un gest care atrage atenlia tuturor. Aceeagi inovafie trebuie inldturati 9i in cazul cdciulii,dupi credinfa unora, ci trebuie pusi pe cap si nu-i fie frig in drumul spre ce^r. 117 pp. 287-289. Pr. VasilePetrici, lngdduinfe..., 118 P a n i h i d ap , p. lB6-187.

locuri anume pregitite, cu cruci sfinlite la cdpitAiele riposafilor, spre a arita credinla in invierea trupurilor. EIe sunt locuri de vegnici odihnd pentru trupurile celor dragi: strimogi, mogi,pdrinfi, frafi, surori,copii gi alte rude,prieteni gi cunoscufi, inaintagibineticdtori care au adormit cu credinla in Hristos Domnul. Aici, trupurile agteaptdziua invierii 9i a judecilii de obgte,dupd care urmeazd viala vegnic5. Datoritd credinlei in invierea lui Hristos, intru care toli vom invia, s-a schimbatnumele locului in care odihnesc cei riposafi. Nu se mai spune yia pdtep (ghia mater) - mama pimAnt, ci rctpfteptou (chimiteriu) - dormitor, pentru cd cei riposali sunt considerali adormili intru nidejdeainvierii. Pentrumarealor semnificalie gi pentru valoarealor religios-moraligi umanitar5, cimitirile gi mormintele trebuie preluite gi ingrijite cu cea mai mare dragostearitati fa15de cei dragi, pentru cI iubirea fali de ei depSgegte granilele mormAntului.Desigur,totul trebuie ficut dintr-o congtiinfi cregtind ortodoxi, pistrAnd un anumit echilibru in ceea ce privegte grija fald de morminte. Nu trebuie lisate in paraginS,

pline de buruieni, dar nici nu trebuie depigiti limita bunului sim! prin construclia de morminte faraonice,numai din marmuri foarte scumpd,cdci acest lucru nu-l ajuti cu absolutnimic pe cel dimpotriv5, creeazd o oarecare decedat; oroare prin opulenfacu carese afigeazd familia care a construit mormdntul, Aceasti risipd de bani, acest ,,lux funede asemenea, nici cebru" nu folosegte, penlor ce fac astfelde ,,micicatedrale" tru riposati. Acest ,,lux funebru" este chiar un picat inaintea lui Dumnezeu, pentru cd deplaseazd centrul preocupSrilor cregtinegti de la sufletul nemuritor, care este esenfial,la trupul sdu muritor. Deci este o rdsturnare a concepliei cregtinedespreom, lume gi sensul vieli omenegtigi inlocuirea ei cu o viziune dupl exemplulfaraonilor antici ai Egiptului,care gi-auridicat piramide pentru conservarea trupurilorl 1e,

de_ mo.lmintelngfjjir.eq ,,sim!arita! fagd p r o a! e fi e civilizpli e ap r.e-clat-ni-ve_l-ul,d l -o r, nuin u eamsaual unuipopo a!

eimilire9i pqnul _din zupArAnduiala_

lle Prot. dr. Simion Radu, Pentru o creStineascd ingrijire a cimitirelor Si mormintelor, in ,,Mitropolia B a n a t u l u i "1 , 9 8 6 ,n r . 6 , p p . 7 4 - 7 7 .

Parastaselegi pomenirile
Dupd cum am menfionat mai sus, Bisericanoastrdne invali ci viafa omului parcurge trei etape: de la nattere pAnI la moarte ftrupeascdJ, a doua etapd esteceaintermediarS, careincepecu moartea,fiind viala flrd de trup care tine pAndla Judecata ceaMare,iar a treia etapd o reprezintl viata cu trupul inviat, PomenirileBisericiipentru morli se referi la etapaa doua,ceaintermediard, CuvAntul,,odihn5", rostit la slujbe, nu trebuie inleles ca o inactivitate gi amortire,stare de incongtienfd, ci, dupi cum precizeazdgi SfAntaScripturd, prin ,,odihnd" se inlelegebucurie a implinirii, fericire.in starea intermediari, sufletul este congtientgi activ [pentru cei buni este o pregustare a fericirii, iar pentru cei rdi o pregustare a chinurilorvegnice[exemplulbogatului nemilostivgi al sdracului LazirJ. Biserica este Trupul lui Hristos, trup din care fac parte cei drepli care sunt in viafi, precum gi sfinlii, Existi o

strAnsdlegituri intre ,,Biserica luptitoare",formatd din cei vii care doresc mAntuireagi luptl pentru a o obgine, gi ,,Bisericatriumfdtoare",alcituite din cei drepli care au ascultatgi indeplinit porunciledivine pe pImAnt. Aceasti leglturd dintre cele doul Biserici,al ciror Capeste Hristos,este fdcutd de MAntuitorul prin lucrarea SfAntului Duh, Care insuflelegte Biserica, unind in rugiciune pe cei vii cu cei adormifi. Dragosteaeste cea care transcede mormAntul gi care face ca durerea despdrlirii de cei dragi sI fie estompati de revedereafa!5 citre fati cu ei in cer, gAndulc5,la ceasulhotirAt de Dumnezeu, familiilecredincioase se vor reuni in ceruri, intr-un ,,colligorde rai", aga cum prea frumos se exprima pe cAnd era printre noi marele predicator din munfi, Pirintele Ilie Cleopa. Grija pentru cei adormifi a purtat-o Biserica noastri de-a lungul timpului prin rugdciunilesale,dintre care,Ia loc de cinste,se afl5 pomenireamorlilor in cadrul Sfintei Liturghii. La SfAntaLiturghie se sivArgegtecea mai de seamd rugdciunepentru morli gi de aceeatrebuie sI avem o mare evlaviegi nidejde in acesti rugdciune ci este ascultati gi primiti de Dumnezeu in cer.

81

Temeiuri ale pomenirii morfilor in Vechiul Testament

in acea perioadd existau jeliri gi posturil20 pentru iertarea pdcatelor celor adormifi, aga cum s-au ficut la diferite personalitefi: ,,$i,ajungAndei la aria lui Atad de lAngd lordan, au plAns acolo plAngere mare gi tare foarte gi a jelit Iosif pe tatdl sdu gapte zile"rz7' ,,giau plAnsgi s-au tAnguit gi au postit pAndsearadupi Saulgi dupd fiul siu Ioanatan,dupi poporul Domgi ,,dupi casalui Israel,care nului"122 cizuseri de sabie"123 etc. Existi chiar gi o rugdciunepentru morfi: ,,Doamne atotfiitorule, Dumnezeullui Israel, auzi rugiciunea celor ce au murit ai lui Israelgi a fiiilor celor care au picituit inaintea Ta, care n-au ascultat glasul Tiu, Dumnezeul lor, gi s-aulipit de noi
120Pr. Constantin I. Gheorghiu, Moarte inviere tn Si SfdntaScripturd,in ,,Studii Teologice", 1978, nr.1,-2, p.17. tzt Facerea 50, 10. 122 Ruth 2, 20. r z : l l R e g i1 , 1 2 .

relele.Nu-!i aduceaminte de nedrept5lile pdrinlilor nogtri,ci adu-Ti aminte de mAna Ta gi numele Tdu in vremea aceasla"l'24. Pe lAng5rugeciuni pentru cei morli au fost ficute gi milostenii: ,,$i a zis Noeminacdtre nora sa: <Binecuvantat este el de Domnul, Care n-a liPsit de mila Sa nici Pe cei vii, nici Pe cei morti!>"; ,,ddruireata sd atingd pe toli cei in viafi, dar gi morlilor sd le faci CAndTobit se parte de ddruirea1a"7z5. a spus fiului moarte, patul de pe afla ta la mormAntul siu: ,,impartePAinea picitogi sa nu celor numai dreplilor, apoi Iuda Macabeul s-a le dai..."126, picatul ce s-a ficut, ca pentru ,,rugat de tot si se gteargi [.'.) li strAngAnd bani dupi numdrul birbalilor care erau cu el, doui mii de drahme de argint a trimis in Ierusalim, sd se ' aduci jertfd Pentru Pdcat"tzt pAni aici se aritate cele din Agadar, observi cd in Vechiul Testament se practicauatAt rugdciunile,cAt 9i milosteniile pentru cei morli'

r24 B a r u h3 , 4 - 5 . r2s I s u sS i r a h7 , 3 5 . t26T obit 4, 17 , r17 ll Macabei12,42-43

Temeiuri ale pomenirii morfilor in Noul Testament

MAntuitorul insugi face diferite minuni pentru oameniiaflafiin suferinfi, pentru cei care erau aproape morfi: ,,Deciiardgi a mers in Cana Galileii, unde prefdcuseapa in vin. $i era un slujitor regesc, al cdrui fiu era bolnav in Capernaum. Acesta, auzind ci Iisus a venit din ludeea in Galileea, s-a dus la El gi il ruga si Se coboaregi sd vindece pe fiul lui, cici era gata si moari. Deci Iisus i-a zis : <Daci nu vefi vedea semne gi minuni nu veli crede>.Slujitorul regesca zis cdtre El: <Doamne, coboard-Te inainte de a muri copilul meu)). Iisus i-a zis: <Mergi,fiul tiu trdiegte>. $i omul a crezutin cuvAntulpe carei l-a spusIisusgi a pleca1"1zo. MAntuitorulfacegi alte minuni prin care invie morfii: invierea lui Lazdr,a fiului vlduvei din Nain, a fiicei lui lair; sd nu uitim gi de pomenireatAlharului 9" p" Cruce,pentru a arita ci El este Invierea gi Viafa.Astfel, noi - ca Si tAl128 f6 s p 4 , 4 6 - 5 0 .

harul de pe Cruce,inci de cAnd suntem vii - il rugim pe MAntuitorulsd ne pomenescd in imp5r5lia Lui, dupi ce vom muri. Socotim cd din acestecAtevaexemple ne putem da seamacd MAntuitorul a ascultat rugiciunile unora pentru tlmiduirea altora, degi unii dintre ei apoi ,,spredeosebierau chiar pdgAni, in care sure de concepfiilegrecegti, fletul omenesc eliberat de legdturile trupului merge singur cdtre nemurire, nidejdea cregtini implici o restaurare intergrald a persoanei,ea presupune in acelagitimp o totali transformare a trupului devenit spiritual, nestricicios 9i nemuritgY"TZe. MAntuitorul i-a invrednicit gi pe astfel de ucenicii Sii sd sdvArgeascd jalea viduveminuni. Amintim aici de lor din lope, pentru fecioaraTavita, pe care SfAntul Apostol Petru a inviat-o, lui Dumingenunchindgi rugAndu-se nezeu pentru ea, iar rugiciunea lui a Prin urmare,un om viu fost primite13o. - apostolul - s-a rugat pentru un mort, iar acesta a inviat. SfAntul Apostol
12e L Georghiu, Moarte Pr.Constantin Siinviere. 24. 13F 0 apte 9,36-42.

Pavel l-a inviat in Troa pe tAnirul Eutihie, care - stAnd pe fereastri - a adormit gi a cdzut, murind pe loc, TAndrul a fost inviat la rugdciunea 131. SfAntului ApostolPavel Conforminvititurii cregtinede credinli ortodoxd,cei vii se pot ruga pentru cei plecalidin aceastilume,pentru c d g i e i . s u n tv i i : , , D u m n e z e u d,e c i ,n u este Dumnezeual morfilor, ci al viilor, cici toli trliesc in El". CAnd SfAntul Apostol Pavelscrie uceniculuisdu Timotei: ,,Vd indemn, deci, inainte de toate sI facefi cereri,rugiciuni, mijlociri, mullumiri pentru toli oamenii"132, inseamni ci ,,aceste rugiciuni gi mijlociri trebuie ficute gi pentru rdposafi, deoarece gi ei sunt fiii lui Dumne7gg"133,

Temeiuri ale pomenirii morlilor in cirfile de cult

Morlii sunt pomenili la Miezonoptica din zilelede rAnd,in parteafinali: ,Pe toli cei mai inainte adormifi, pirinti gi frali ai nogtri dreptcredinciogi, care odihnesc aici gi pretutinApoi deni, Sd zicem gi pentru acegtia". in stihurile canoanelorde la Utrenia zilelor de sAmbdtdale celor opt glasuri. De asemenea Triodull'34 conline multe rugdciuni pentru cei morfi, in special imnologia din SAmbdtaldsatului sec de carne, cdnd seface pomenirea generald a morfilor, numite ,,MoSiide iarnd". Penticostarult3scon!ine rugiciuni pentru cei morfi, dintre care cele mai importante sunt cele din SAmbita de vard". Cincizecimii, ,,MoSii Fdrd indoialS cd SfAnta Liturghie este cea mai insemnatl gi mai folositoare slujbi sdvirgitl pentru morfr,
I3a Cartcadc cult Ils de cult Cartea

r : r p s p t s2 0 , 9 _ I 3 . 132 ITimotei 2,1. 133 Pr. Ionescu-Amza, Rostul parastoselor, Bucuregti, edi!ia a lll-a, 1937, p. 34.

fiindcdin ea actualizim roadelef ertfei lui Hristos, din care se impirtSgesc atAt cei vii cAt gi cei morli. Rugdciunea duhurilor..."o intAlnim in ,,Dumnezeul cea mai veche Liturghie - cea a SfAntului Iacob,ruda Domnului - gi in liturghiile Sfinfilor Vasilegi loan. De asemenea, la Proscomidie,care face parte din SfAntaLiturghie,la scoaterea SfAntului Agne!,se pomenesc cei vii gi cei morti, aritAndu-se astfel legdtura dintre cei vii gi cei adormifi. Noi nu trebuie s5-i uitim pe cei adormifi, dupi cum ne indeamnd gi SfAntulIoan Guri de Aur: ,,Rugiciunea, milostenia gi fertfa cea fdrd de sAnge pot multe pentru soarta pdcdtosului trecut dincolo de mormAnt. Deci rugiciunile gi jertfele lui lov pentru fiii sii curileau pe acegtiadin urmi; ce poate impiedica pe Dumnezeu sd curefe, prin rugdciunilegi milosteniilenoastre, pe cei morfi? DomnuldI unora dupd rugiciunile celorlalti"136.

Parastasul penin afari de rugiciunile generale tru cei adormili pe care le-am amintit mai sus,Bisericaa mai rAnduit gi rug5ciuni particulare pentru morfi, Aceste ruglciuni specialese numesc,,parastacare se", cuvAnt de origine greceascd, inseamnd,,aveni in ajutor". Ca rAndtriald de slujbS,prastasuleste o prescurtare a slujbei inmormAntdrii. Partea principali estealcdtuitddin rugiciunile gi de iertare,citite de prede dezlegare ot, urmate apoi, ca gi la inmormAntare, pomenire". Deci, de cAntarea,,Vegnica parastasele sunt rugiciuni de mijlocire a celor vii pentru cei morli. Ele se s5vArgescla trei zile dupd moarte, cAnd facem rugdciunipentru morfi, in amintirea invierii celeide-atreia zi a MAntuitorului, ata cum se precizeazi gi in ASezdmintele Apostolice:,,Sdse pomeneascdziua a treia a morfior cu psalmi, cu citiri gi cu rugiciuni, din pricina Celui la noui ce a inviat dupd trei zile"137;
137 Pr. dr. Gh.Paschia, Comuniunea dintre vii Si morli dupd epitafurile arheologiceSi cele contemporane,in Teologice",1.97B, nr.I-2, p.1.07 . ,,Studii

136 Pr. Ionescu-Amza, parastaselor, p. 40. Rostul

zile138, in amintirea faptului ci MAntuitorul $i-a dat sufletul in ceasul a nouilea din zi; la patruzeci de zile, pentru cI MAntuitorul S-a inillat la ceruri la patruzecide zile dupi inviere, cAnd cregtinii se roagi sd fie gi sufletelemorlilor lor inilgate in locurile ceregti;la trei, gase,noui luni, in cinsteaSfintei Treimi; la un an, dupd traditia ci apostolii gi primii cregtini aveau obiceiul de a se ruga la mormintele mucenicilor atunci cAnd se implineaun an de la moartealor, dupi care rAnduiau mese frilegti [agape), chiar la mormintele lor, De aceea gi cregtinii de azi sdvArgec parastasele pAni la implinirea a tapte ani13e de la moarte, cAnd se socotegtecd trupul celor riposali s-apreficut in pimAnt.

Ridicarea Panaghiei

r38Preciz5mfaptul cd tradifia de a se face agheazmi in casd ,,dupi mort", la noui zile, este o practici srrperstilioasi care se bazeazApe credinla ci prin aceastestropire cu api sfintitd se curd[e;te locul unde a stat mortul; ori, gtim ci trupul, unit cu sufletul pe pimAnt, este ,,templual Duhului SfAnt"9i de aceeanu trebuie consideratca cevaspurcat.nu este riu in sine a se face agheazmi in casi la noui zile dupi moartea unui om, dar nu trebuie motivati aceasta agheazmi prin faptul cd acolo a fost un mort qi locul trebuie curitit. 13e Recomandim ca la parastasul de gapteani sd nu se dezgroapemortul, ci si se faci numai pAnzuire, pentru ci mormAntul a fost pecetluit.

Dupi cum ne aratl Si indrumdrile tipiconale din Panihidd Si Molitfelnic, se implinesc40 de zile de la ziua ,,cAnd mortii14O Panase ridici panaghia"747. ghia inseamnd intru-tot-Sfdnta, Preasfdnta, cu privire la PreasfAntuTreime sau Preasfdnta Ndscdtoare de Dumnezen, cetre carese adreseazirugdciunile din slujba sivArgiti. Triunghiul se scoatedintr-un [Panaghia-pdrticicd) colac anume pregAdt, laturile reprezentAnd treimea gi unitatea Persoanelor SfinteiTreimi, Panaghia se produce in numele PreasfinteiNiscdtoare de Dumnezeu, fiindcd noi prin moartea sa cea dumnezeiascdam cunoscut Treimea. Panaghia se sevarte;te pentru ca sufletul

140 soroacelede pomenire a morlilor incep a ,,Toate se calcula din momentul morfii, Si nu de la tnmormAnture. Din momentul morfii, sufletul intri in grija lui DumnezeuCare rAnduiegte, conform invilSturii noastre de credin!5, judecata particularS" (Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, TradigieSi innoire..., p.a3Q. t4t Panihida, p. I97.

celui riposat, dupd aceste40 de zile, si dobAndeascd ajutor de la Dumn e z e ug i d e l a M a i c aD o m n u l u ip e n t r u cil5toria pe care o face pbcAnd de pe pdmAnt h cer. Preotul taie o bucati din colac in formd de triunghi, dupi pe icoanacu Maica Domcare o aSazd nului gi ,,inalli pirticica din colac exclamAnd:<Mare este numele> gi toli rispund <al Sfintei Treimi> gi face semnul crucii pe icoand,iar5gi zicAnd: <PreasfAnti Ndscitoarede Dumnezeu, ajutl nou5> gi toti rlspund; <Cu rugdciunileei, Dumnezeule, miluiegtepe noi)"142. ne gi ne mAtuiegte Atunci, aducAndu-se cAntdriMaicii lui Dumnezeu, se face ,,ridicarea [pirticelei sau gi se aratd ci se pro-aduce Panaghiei)" lui Dumnezeu,iar zicerea<Mare este numele SfinteiTreimr>cuprinde mirturia Dumnezeuluia toate gi Acestuia se aduceinainte pAineagi se preasl5vegtenumele Lui. Iar cu zicerea<PreasfAnti Ndscdtoare de Dumnezeuajuti noud>>, se predici intruparea CuvAntului; cdci aceastainseamndcAntarea Ndscdtoarei de Dumnezeugi cu acest infelesse face- gi credem- ci ea este de fali ti gataspre ajutor; gi colaculce
r+z lbi6lsrn, p.798.

se pune inaintea ei, ca dar, se aduce inainte mai mult Celuiintrupat printrinsa gi Celui ce a suferit de bunivoie pentru noi, De aceeagi cel ce inalli facesemnulSfinteiCruci'143. [preotul) ? ., I n t i m p u l c A n t d r ic i i t r e M a i c aD o m nului, preotul impreuni cu cei prezenli - ridici icoana pe care se afl5 pdrticicataiatl din colacAi o balanseazi in sus gi in jos, aceastainsemndnd legdtura tainicd dintre cei vii Si cei morfi. Dupi cAntare, pdrticica este ruptd in mai multe bucitele gi impirliti familiei mortului. Mai precizdmci pdrticelei[triunghiuluiJdin scoaterea colacse facenumai-laslujba de pomenlre de 40 zlle de la moarte,iar nu tot t i m p u l ,l a o r i c ep o m e n i r e .

14.. Ihidom

1qQ

Trisaghionul pentru morli sau Panihida micd

Praznicul sau agapa, mAncarea ce se di intru pomenirea celui adormit in Biserica OrtodoxS,pomana igi are izvorul in vechileagapedin trecut. Termenul de ,,agape" implicd ideea de sacrificiu. fertfa de pe Crucea MAntuitorului reprezinti iubireasupremd. Iubirea lui Dumnezeugi iubirea fati de aproapelesunt coordonatele esenliale ale Bisericii noastrelaa.Prin iubire, cregtinii formeazdo comunitate aparte. Duhul iubirii ,,estetainica putere care-i line lalolati in aceeagiunitate de credinli gi in acelagispirit de devotamentgi sacrificiu"t+s. in acestscop existi gi astdzitraditia ca dupi un eveniment fhram, inmormAntare,parastas) sd se dea de pomani mAncare, menfinAndu-se c a r a c t e r u ld e , , m e s e ale iubirii,146.
144Prot. dr. Marcu Binescu, Practici ,,netrdbuite". Practicapomenilor,in ,,MitropoliaBanatului",1984, nr.7 -8, pp. 456-465. r4s Prot. Gr. Bibug, Agopa Si Liturgia in Biserica prim a rd, in,,StudiiTeologice", 1954, nr. 7 -8, p. 459 r46Teodor M. Popescu, CoritateacreStind, in ,,Biserica Ortodoxi RomAni",1945, nr. l-3,p.24.

mai in afari de slujba Parastasului, intAlnim in Panihidd,Molitfelnic ai LiturghierrAnduialamici pentru morfi, care este o prescurtarea Parastasului amintit mai sus, sub titlul Litia micd pentru morfi, in care - la ectenie - se face doar pomenireageneralda tuturor morlilor. La mdndstiri se face vineri searagi pentru se numette Litie [procesiune), cd se merge in procesiunela cimitir, iegindu-se din bisericddupd slujbd.La catedralegi bisericilede mir, parastasul acestape scurt [Litia mici) se face de obicei la sfArgitulLiturghiei gi se numegte Trisaghionpentru morfi sau Panihidamicd.Aceastd slujbd se facegi la cimitir - la mormAnt - sau la casa mortului, cu ocazia pomenirilor [parastaselor),care se fac la termenele stabilite dupd datind pen[soroacele) tru pomenireamorlilor.

In legiturd cu acestemese nu tregranilile unei norbuie si fie depSgite malitlii, Nu trebuie sd se ajungi la side tualia de intrecere intre ,,mesele" pomani; adici, uneori, se pierde caracterul sobru de rugdciunegi milostenie datd pentru pomenireasufletului cuiva gi a se ajunge la acea emulalie intre diferili credinciogi, care incearcd laude au sd se cd avut o ,,masimai frumoasdgi cu mAncare find".Nu ajutd cu nimic astfel de practici, de intreceri; ba mai mult, pot diuna credinciogilor, mutAndu-le gAndul de la rugdciune smeriti, la un orgoliudeviant. Apoi, nu sunt justificateglumele gi abuzurilela acestemese,abuzuri care pot fi: multd vorbdrie, galdgie mare, disculii care nu au nicio legiturd cu praznicul,Deci trebuie pistrat un minim de bunlcuviintl gi solemnitatela acestemese,fiecare participant avAnd o atitudine sobri, rugAndu-se atAt la inceputul mesei, cAt gi la sfArgitul e:, mullumind,astfel, lui Dumnezeu. prin preotii Biserica, ei, cautd mijloacele cele mai eficiente pentru a menfine un echilibrual bunei-cuviinfe la astfelde agape, Credinciogii sunt receptivi de obicei la invSlSturilepreofilor, dAndu-giseamacd praznicilefd-

cute din fali, cu exageriri, in cadrul cdrora estemulti gilagie gi dezordine, nu-l ajuti cu nimic pe cel riposat. La originea practicilor deviante se afli necunoatterea sau insr-rficienta cunoagtere a invdtdturiidreptei credinfe. Credinciogiitrebuie si aibi noliuni clarein legituri cu rostul pomenilorgi infelesul lor. Pomand pentru pomenirea mortilor s-a ficut gi se va mai face, dar trebuie evitate exageririle, devierile de la rostul lor inilial gi esenfial. Pomana trebuie sd aibi, in esenfd, un caracterde rugdciunecdtre Dumnezeugi de pioasi cinstire a memoriei decedatilor, sd nu fie prilej de t r u f i e p e n t r uu r m a g i .

Gustareadin apaos $i aceasti gustare trebuie limuriti din punctul de vedere al igienei. Ea s i m b o l i z e z ic o m u n i u n e a cu cei adorprin miti, care ne exprimdmdragostea sau legitura cu ei. Trebuie sI gtim cd apaosul care se dd celor prezenfi la agapa de pomenire nu este acelagi lucru cu SfAnta impdrtdganie, din care se pot impdrt5gi tofi credinciogiicu aceeagi linguri!5 pentru ci nu s-a auzit vreodati ca cinevasi se imbolnivescd dacd s-a impdrtigit dupi careva bolnav. Apaosul ce se di la mesele de pomand, degi este binecuvAntat de preot, nu are sfinleniaSfinteiimpdrtaganii,agaci - daci cinevaestebolnav de o boali transmisibild,pe aceastd cale, dacd se gusti din acealgipahar sau cand,aceaboaldse poate transmite la toate persoanele sau cel pulin la persoanelecu imunitate sclzutd. De aceea, se recomanddca apaosulsd se toarne dintr-un vas mai mare [o sticld, o carafdJ fiecdruiain paharul sdu,evitAndu-seastfel transmiterea diferitelor boli de la unii la altii.

Balansareafleginarea) colivei gi a apaosuluigi turnarea apaosuluipeste colivi, simbolizeazl comuniuneasau legitura cu rdposalii [acelagilucru il gi gustareadin colivd gi simbolizeazd din apaos)147. La sfArgitul acestei prezentiri desgi pomeniri,afirmim ci pre parastase rugiciunile pentru morli au temei atAt in SfAntaScripturd,cAt gi in cirlile de cult gi sunt o exprimare a invdgdturii noastre de credinli cregtin-ortodoxi. Mijlocirile Bisericiigi ale celor vii pentru cei adormili ne intdresc gi mai mult convingerea cA, imediat dupd Particular5, cAnd doar sufleJudecata tul va fi judecat gi rdsplitit, aceasta din veginsemnAnddoar o pregustare nicie, Bunul Dumnezeuva auzi rugiciunile gi le va ierta pdcatelelor; urmAnd ca la Mareafudecati Universal5, cAnd gi trupurile transfiguratese vor fiecaredreptuni din nou cu sufletele, credincios care a adormit ,,in nidej- sd aibi dea invierii gi a vietii vegnice" ,,un colligor de rai", dupd cum spunea regretatulPirinte Cleopa.
la7 Trebuie eliminat obiceiul de o vdrsa vin pe jos, deoarecese murdiregte covorul fdrd rost, pentru ci aceastepractici esteo inovatie care nu are legituri cu invdtitura Bisericii.

Rugiciunile gi cererilepreotului se unesccu rugiciunile lui Hristos,infinit superioare gi bine primite la Tatdl. Preotuleste,ca rugdtor,cel care aduce rugiciunile in fafa lui Dumnezeu, dar este gi organ vizut al lucririlor sfintitoare; cel prin care credinciogiiprimesc binecuvAntirirle de la Dumnezeu. El,' ,,congtientde smerenia lui, congtient de calitatea lui de om, se roagdlui Hristosgi-l aducerugdciunile gi jertfele credinciogilorca unei alte Persoane. $i amAndoui acestelucruri sunt adevirate:in preot lucreazdHristos, dar lucreazi ca persoanddeosebitd de preot".148

SfAntaTradilie gi obiceiurile populare

SfAnta Sripturi 9i SfAnta Tradilie reprezinti izvoarele Revelaliei 9i de aceeaele nu pot fi despdrlite sau luate separa! ci intotdeauna vor avea o vaTradilie comloare egaldca fond,SfAnta Scriptura' SfAnta pletAndgi interpretAnd SfAntaTradilie are un aspectstatic, incepAndla Cincizecime statornic,,,ea gi linAnd pAni la moartea ultimului Apostol, fiind fixati apoi in scris de ecuBiserici pAni in epocaSinoadelor menice".149 SfAntaTradilie are 9i De asemenea, un aspect dinamic care este in continuarea aspectului static ,,9i nu se va termina pAni la sfArgitul veacurilor, intrucAt Bisericacilduziti continuude Duhul SfAnt,rdspunde mereu tuturor problemelor din fiecare epocd,stAnd ferm in Traditia apostolicd".lso
14e Pr. Prof. Dr, lsidor Todoran,Arhid. Prof.Dr. Ioan ZAgrean,Dogmatica 0rtodoxd, Editura,,Renaqter e a " ,C l u j , 2 0 0 A , P . 7 1 1s0 lbidem.

r48Pr. prof. dr. Dumitru Stiniloae, Spiritualitate Si comuniune in Liturghia Ortodoxd,Craiova, 1986, p. 406.

TradigiaBisericeasci face parte din aspectuldinamical SfinteiTraditii, ,,ca una care a fost dezvoltatdde Biserici, in Mirturisiri de credinfd,catehisme, canoane, practici de cult etc.gi care au labazd Tradilia apostolicd, fiind o dezvoltare gi actualizare a ei'1s1. Astfel, Biserica Ortodoxd acordi o mare atenfie Tradigiilor Bisericegti cAndacestea reflectdindeaproape unitatea de credinfi. Tradigiile gi obiceiurile populare trebuie si fie podoabe ale unitdfii de credinfi. Ele nu trebuie si fie departe de filonul invititurii bisericegti, pentru cd atunci devin simple manifestdri, care,in timp, au $ansa sd cadd in desuetudine gi apoi sd dispard. Obiceiurilepopulare vin sd completeze Tradiliile BisericeSti, sunt ca o prelungire a lor. Azi, din plcate, se confundl Tradiiiile Bisericegti cu obiceiurile populare. Mai ales in aceste timpuri tulburi, oameniisunt ispitili si cadd in cursa formalismului lipsit de cultura teologicd gi duhovniceasci. Existi tendinla de a se substituifondul cu forma, adicl se inlocuie$tecaracterul tainic duhovnicesc cu manifestiri exagerate,explozive gi fdri trlire suls1 Ibidem.

fletesc5.Au apdrut diverse obiceiurt locale,avAndlabazd credinle indepdrtate, precregtine, imprumuturi firi intradiugiri imaginare discernimAnt, un ciudat amestecde ritual creqtin 9i supersti!ii. Superstiliaeste,,credinladegarti in care atenlia omului se indrePti nu asupra revelafiei, ci asupra lucrurilor din lume, stabilind intre ele leglturi in trecut, superstiliile erau fx15s"152. legatede tdiereapdrului mortului, care azi au dispdrut.Au apdrut,in schimb, boabelorde altelegi anume:azvArlirea grAu gi porumb peste preot 9i Peste intreaga asistenli in momentul scoacdnii terii mortului din casi; spargerea se in fala ugii [se crede ci prin aceasta pdcatele mortului sau ghinioa,,sparg" nele din casi in urma lui), Mai existd, obiceiulde a se Pune un de asemenea, fir de ali la intrarea in cimitir, peste care trebuie si treacd tot convoiul mortuar, inclusiv preotul. Acestepractici sunt contrare inv5ldturii noastre de credin![ cregtini ortodoxd 9i de aceea ele trebuie evitate cu tact de
tsz p1. pp6f.dr. Dumitru Stdniloae, TeologiaMorald Editura Institutului Biblic ai de Misiune al Ortodoxd, vol. II, Bucureqti,1978, Bisericii Ortodoxe RomAne, p.28.

preofi, catehizAndu-i [inv5!Andu-i)pe credinciogi, Legatde moarteaomului,unii ,,specialigti"prezic venirea mortii in urma unor semne,cum ar fi: ,,Pocnirea neagteptati a unor obiectedin lemn [scaune, mese etc.),stricareade la sine a oalelor,ciderea oglinzilor sau a icoanelor, deschiderea neagteptatl a ugilor, dezlipireatencuielii de pe pere!i, mieunatul incontinuu al pisicilor in casa unde se afl5 un bolnav; la fel gi urletul cAinilor, baterea ochiului de mai multe ori gi in mai multe rdstimpuri, influenla viselor [grddini cu flori). insi de departe, cel <mai periculos semn>este cAntarea cucuveleisau a bufnilei, mai ales ziua, pe casd sau prin apropig1g"153. Aceste,,semne" le intri in subcongtientulcelor mai pulin catehiza!i, acegtia ajungAnd intr-un final sd creadi mai mult in existenla lor, decAtsd ascultede invigdtura limpede a Bisericii.Sunt unele cazuri in care oamenii,fiind bolnavi,au refuzat si mai meargi la spital sd se trateze pentru cS,,moartea e la ugd,dupd cum aratd semnele".
1s3 T.T, Burada,Datinile poporului romdn Ia inmormdntare, Iagi, 1892, p. 14I, la S. Florea Marian, I nmormdntarea..., p. 9.

Aga cum am menlionat gi la Slujba de ieSire cu greu a sufletului, au apirut gi in acestsenssuperstitiilegatede deschiderea cirlii, pentru a vedea daci cel bolnav mai treie$tesau moanu o gdsim re. Aceastd,,deschidere" menfionati in nici o carte de cult sau de ritual; deci estecontrard invititurii crestinede credinti ortodoxi.

Pot fi pomenifi copiii avortafi sau niscuti morti?

Este gtiut faptul cd in ziua prdznuirii StAntului Ioan Botezitorul [7 ianuarieJ existi o anumitd categorie de credinciogi,slab catehizali, carevin la bipres e r i c i m a i m u l t p e n t r ua - i s o l i c i t a o t u l u i s l u j i t o r s I l i s e i n d e p l i n e a s co i anumiti dorinfi: aceea de a botezacopiii ndscufi morti fdra de vreme sau copiii avortafi.De aceea am considerat cd se cuvine a se aduceunele limuriri cu privire la acestsubiect. Faptul ci - prin mila lui Dumnezeu gi prin sAngele virsat in 1989 de martirii neamului nostru - am scdpat de ceamai neagrdpatd din istoria umanrtefii, de comunismulateu, ne indeamni gi ne impune o mai atenti analizd in ceeace privegtecomportamentul nostru fa!5 de semeniinogtri,fati de progresul nostru socialspre o viafi civilizatdgi, nu in ultimul rAnd,o analizdfa!a de progresul nostru duhovnicesc spre o mai congtientd ascendere spre mAntuire.

Bisericacregtini Ortodoxi vegheazi permanentca fiii ei sd fie indrumafi, catehizali gi transfigurali pentru a merita si guste din roadele pregdtite in impirilia lui Dumnezeu,iar acest lucru se realizeazi numai prin indeplinirea poruncilor divine, Nou5 - ca fii ai lui Dumnezeugi ca potenliali locuitori in ldcagurile ceregti- ni se cere o credinli puternicd,stabild,manifestatd prin fapte care sd nu contravini invititurii noastrebisericegti. De aceea,trebuie sd ascultdmgi si practicdm intr-un mod congtientceeace Biserica ne invatd gi sd nu inventim alte ,,invdfituri" sau preluate ,,de la bunici", pentru ci, deviind de la dreapta credinfd, nu facem altceva decAt sd ne depirtim de lumini; iar pe intuneric nu vom mai vedea,,calea ceastrAmti", care duce la ceruri gi vom pierde,astfel,mAntuirea. Pe-c;r1g_l__4-yol!gLri reprezintd o gravitate ggali -c,g Dacd in societacri,ryg, tea civili crima [mai ales cea cu premeditare) se pedepsegte cu privarea libertilii pe o perioadi mare de ani, dupd canoanele bisericegti, avortul se pedepsegtecu oprirea de la SfAnta impdrtdganie pentru o anumiti perioadi, timp in care penitenta igi va
113

i n d e p l i n i E a n o n u lt i m l d u i t o r i n d i c a t de duhovnicP . r i n c a n o nn u t r e b u i es d se inleleagi o pedeapsi, ca in codul penal, ci un medicament cu rol vindecitor pentru suflgt,pentru ci, degi picatul a fost slvArgit de trup, iniliativa o avut-o sufletul,prin urmare, s_"Uflp-!U_|"_b"oln_a;z este cel care trebuie vindecat, trupul doar ajuti la vindecarea sufletului. Avortul poate fi fira de voie sau de voie. In primul caz, al celui fdri de voie, sunt cazuri in care femeia, din motive medicaleindependente de voinla ei, nu poate line sarcina,deci nu este vina ei cI a lepldat sarcina,degi rAnduiala bisericeascd,prin cdrtile speciale de cult, a rAnduit o rugiciune pentru asemenea caz, insistAndu-se pentru iertareaceleiin cauzd. in celilalt caz,al avortului cu voie, din motivul cd nu-gidoreacopilul,rAnduiala bisericeascd trateazdacest fapt C ap e o c r i m i g i i a m d s u r i l ei n c o n s e cint5. Dar gi in aceastd situafie nu se doregteexcluderea de la comuniunea cu Hristos, ci doar reparareagregelii printr-o congtienti pociintd care duce la mAntuire. Practica,,botezului" celor nisculi morfi qU .g_s-t9__aqc-9_p!gt_e de Biserici,

pentrLlcd nu estenumai anti-canonicd_ ci gi anti-c,regtind, de9i qnti-liggfgiqS, oarece contravine inv5lSturii bisericegti; ?otezul trebuie sivArgit pentru ggilii, care au UL!_UIllece va fi scris in ceruri, aga cum arati gi invdtitura regretatului P,Srinte Cleop-a: ,,Cg_i rygr,fi nu pot fi botezafi,dupd cum nu pot fi nici tmpdrtdsifi. Deci, copiii avortsfi, ndscufi fdrd de vreme, pierduti fard voie sau care mor indatd dupd nastere, fdrd a primi botezul, 1u p9"y;[1b_gt9.gggi nicidecum dupi moarte, pentru cd !_!t |nq! ;!n!*Vii. Nu pot fi pomenili nici la bisericd,pentru cd nu sunt botezali Si nu au nume. Ei nu sunt membrii Bisericii lui Hristos.Pentru cei uci$i d rin.ti cu voia lor, WLmggJasp.lll1Ie r4mAnea pdrintilQr". Mamelecarevin la biserici de SfAntul Ioan Botezdtorulincearci, printrun aga-zis,,botez"al copiilor nisculi morfi sau avortafi, s5-gi ispdgeascd oarecum vina in fala lui Dumnezeu, pentru aceasta gi aga-zigii alegAndu-gi de botez", care nu fac altceva ,,nagi gi mai mult efecdecAtsd accentueze t e l e p i c a t u l u i s d v A r g iitn a i n t e ., , A d m i nistrarea Botezului unor asemenea persoane este o desconsiderare sau chiar o bdtaie de joc fafd de Taina

_lQltlultri.poteV,iar daci obiceiul este inddtinat fprin tradilieJin parohiasau in zona respectivi,el trebuie inldturat cu desivArgire;mai ales daci are ca drept scop gi un cAgtigmaterial. Un s_lujitorcare sivArtegte o asemenea cerem oni e eS"!_9__qI-lUL"-dS qglg 9fi1te, deoareceprin aceastase incearci a sfinli o crime"1s4, CAt privegte slaI.ea"S.uflgtglgr acestor copii, numai Dumnezeuo-gtie, dar ,,nu se poate ca acegtiprunci nevinovali si fie rAnduili la locuri de osAndd de cdtre Dumnezeu, Care iubegte cogi piii mai alespe cei nsylpsya1i"1s5. Sd nu uitim ci in rAnduialaProscomidiei sunt pomenili ,,copiii fdri de vreme, parte bdrbdteascigi femeiasci", ceeace aratd cd Bisericas-a ingrijit intotdeaunapentru ei; mamelecare vor si se mAngAie de pierderea ,,firi voie" a copiilor pot aduce prescuri pentru SfAntaLiturghie, fie tot timpul, fie pentru o anumeperioadd,

Pot fi pomenifi morlii

incinerati?

qlslla- inlelegere a yi._e-Iifltegl9e a dus la anumite practici in istoria omenirii,incAtde-alungul timpului ele s-au perpetuat,ajungAndpAnd azi in cele mai ciudate forme. Y.ep-"h.ii" g-tg!i, suslinAnd cd !_ruglrleste un rdu ireparabil,il tratau ca atare,adicd,dor-ind sI distrugd ,,rdul" au gisit de cuvinfd ci pot ,,sc5pa" definitiv de trup numai prin arderealui, Cfe*infr, inci din cele mai vechi timpuri, qtrcdeau cgrpulile, ca grecii gi romanii qi qryi*ng_Ayggg practica superstilioasda egiptenilor, care lineau corpurile imbdlsimate gi expuse la vedere pe paturi in casele lo., qlk inlgp*_{yp_g vgchiul obic-ei bilsimau intrebuinlAndmai multe miro d eni i, u rmAnd5a _f.a"ei._.t_tm-p " d g__-[rei z_ile rugdciuni lAng[-*ele, iar, in cele din urmd,le ingropau. SfAntaSripturi ne arati din ce suntem, noi, oamenii,creali gi in ce se pfgface corpul omenesc dupd ce este

Dgpi cele imal-rude"ilor. le 9p_ql4u,

1s4 Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula, Tradigie Si innoire..., vol. I, p. 159. t s sl b i d e m , p . 1 6 0 .

p l r a s i t d e s u f l e t : , , i n s u d o a r e af e f e i ta, pAndtg_y_ei tale i1i vei minca pAinea intoarce jt}-pimAntul din care e*i""LLAJ; te vei cdci pdmdnt eSti Si fn_pi_rn_qfi Unul dintre argumentele tntoarce"rs6. pdgAneca trupurile morfilor si nu fie ingropate,ci arse,a fost gi acelacd ele sunt un focar de infectii, care, degi sunt ingropate, poi contamina zona respectivd dar s-a cu diferitemolime,lsT dovedit pe cale gtiintificl cI nu este adevlrat, pentru ci ingropareain cimitire, deci in locuri special ame1ajate, nu-i afecteazd cu nimic pe cei vii. Allii dorescsd ardi trupurile morfilor, a c a s 5c , a si c u s c o p u ld e a l u a c e n u g a fie mai aproapede cel drag. in invilitura BisericiilsB noastre.se arati cd tr_Upul, fiind ,,templu al .Duhului SfAn1"i5e, v3 fi inviat dupd Iudecata UniversalS Sj : utriJ-din noU-cu _s:!$g!ql igi va primi odihna sau c_hinul vegnic;apoi, ,,incinerarea este respinsd de BisericaOrtodoxi gi pentru
r s 6F a c e r e 3, 19. 1s7 Arhinl. Scriban, Pdcotul arderii morfilor, in 1,9 3 6 ,n r . 1 . - 2 , p . 4 9 . , , B i s e r i cO a rtodoxiRonrAn5" rsrr Incinerarea e s t e r e s p i n s i d c B i s e r i c aO l t o d o x a R o m A n i p r i n H o t d r A r e aS f i n t u l u i S i n o d d i n 1 5 iurrie 1928 1 s 'I) C o r i n t e n i 6, 19.

faptul ci, prin ardere, se pot distruge acele relicve sau trupuri. alg.",p"fintilor, care - prin vola -lui.*Bumnezeu :*pgt d g v e n l l o c u r id e m a n i f e s t a r e a puterii in acest fel, putem spune ce &L_Ut. or este, de gg-gga_c_q.-Lpltli9l_ffittfil Lf irnpotriva lui Dupqg4gu fapt, -o_!gp!4 yi a luclili[_ Sale mintuitoare in lume"16o.

44,.{9_q-"-F.i", care bate tot mai insistent la poartacredinfei sufletulu,i dglelle,in legituri cu cregtinortodox, inmormAntarea oamenilor, sd infiinlezeale:n@', adici criomalia Si resomalia trupurilor, chipu{ile din rafiuni practice, pentru c5 nu mai este loc pe pimint unde si ingropim trupurile. p-tt"jlgse inlelege inghelarea trupului Mr. cu azot lichid la -190 de grade Celsius, truB.ul devenind casant,putAnd fi sfirAmat, apoi strAns cu fdragul. P_III_I9se inlelege inlgm.gtig,de asemenea, troducerea trupului intr-un sac $e mitase, dupi care estescufundatintro solulie alcalinS,incilziti la peste 170 de grade Celsius, carneagi oasele
160 Pr. dr. Adrian Zaharia, lncinerarea din punct de gi Viafi", serie noui, vedere ortodox, in ,,Teologie 2 0 1 0 ,n r . 1 - 4 , p . 1 2 8 .

dizolvAndu-se total gi devenind un fel de lichid; ulterior se transformi intrun fel de pudri. Asemeneapractici nu pot fi acceptate de Biserica noastri bimilenard, care pistreazd in acest sens vechea tradi;ie,adicdceaa ingropirii morlilor in pimAnt. in legdturd cu intrebarea daci cei incinerali pot fi pomenfi, rdspunsul este ci ,,41r_siyiI;J!lJ nici slujba tnmormAnfirii Si nici slujbelede la soroacele de pomenire ale celor morfi, rdnduite de Bisericd, qelor care se incinereaTd. Ceea ce este mai dureros este insd

Poatefi sivArgiti sluiba de inmormintare pentru sinucigagi?

care s-au in legiturl cu persoanele sinucis, SfAntul Sinod a fdcut cAteva reglementlri in aceasti privin!i162, Astfel, mai intAi trebuie fdcutd deocu bund Stiinld, sebireaintre slnucigasi in deplindtateafacultililor mintale gi din minli, adicd bolnavi sinucigasiieSi!.i psihic. Pentru primul caz,trebuie aplicate adicd sinucigagurigorile canoanelor, o scurtd rugiciuface decAt lui nu i se trebuie sd care gi aceasta ne la groapS, loc intr-un cimitirului, marginea fie la mai retras, special amenajat pentru sinucigagi. din al doilea caz, Pentru sinucigagii psihici, cercetat cu trebuie bolnavii in speld spre a-i deoatenlie ,,cazurile de bundvoiesau cu sebi de sinucigagii Aceste cerceteri se fac de ttiinte"163.
162V ezi HotdrAreanr. 506 / 19 49. te: pp. p1ef. dr. NicolaeD. Necula,Traditie Si innotr e . . . , v o l . l ,p . 2 7 1 ' .

slujba inmordin treapti sdvArgesc mAntirii in insigi incinta crematoriului, Are stifea si contro i. Este unul .Eltt". Uir"ll9g9ti din abuzurile care se cer neintArziat
61111113[9"161,

faptulci, prgfilanq_q s_ljp!.a -9S_rl&.ti de b-unalpr Ugig--ae"redirc-!q$19-t gqterqsili sau depugi _p-reo!i. .ggdi!!A,

161 Pr. prof. dr. Nicolae D. Necula,Traditie si tnnr,i r e . . . , v o l . l ,p . 2 5 0 .

cei in drept [expergii criminaligti), care vor stipula modul in care a decedat respectiva persoani.,,Dacise constatd ci sinuciderea a avut loc ca urmare a tulburirilor minfii, deci cel in cauzi nu a fost in deplindtateafacultitilor mintale, cum se intAmpli in majoritatea cazurilor,socotim cd in asemeneasitualii ,preotul poate sivArgi inmormAntarea dupi rAnduiala obignuitd, dar cu mai multd sobrietate gi temperanfd, ca un fel de pogorimAnt. in caz contrar,cAndargumentele pledeazd pentru o sinuciderecu buni ttiinld gi cu mintea intreagi, preotul poate gi trebuie sd refuze sdvArgireainmormAntirii"16a. La inmormAntareasinucigagilorcu bund gtiinfi nu se trage clopotulgi nici nu se tin cuvAntdri,

Esteacceptati de Biserici omului? eutanasierea

in privinla eutanasiei, BisericaOrtodoxi este total impotrivi, motivalia fiind cI - chiar dacd in grecette ar insemna o ,,moarte frumoasS" - curmarea vielii bolnavului suferind de o boal5 incurabil5esteldsati in grijl lui Dumnezeu,Cel Care a gi dat-o. Viala nu poate fi lisatd la mAna omului, pentru cd omul este doar un fel de al acestei vieli de pe pimAnt, ,,chiriag" via!5 care nu-i aparline lui, ci lui Dumnezeu Carei-a dat-o ca dar. Dumnezeu i-a poruncit omului sI respectanu ucid5,16s de aceea treLruie gi porunci in cazuri extreti aceasti Secularime de suferinli indelungatS. zarea actualda transformat omul intrun simplu obiect, nu mai raporteazd omul - fiin15 psiho-somaticl - la transcendent,ci il izoleazdin lumea imanentului. Mai mult de atAt, odatd uman in cu descifrareagenomuluil66
165 E x o d2 0 , 1 3 . 166 Genomuleste fondul geneticde care dispune un organism,intreagainformatie ereditari,

t"'

I bidanr,pp.27 l -212

2003,gtiinla s-adepirtat total de principiile cregtine gi de cele ale bioetic11767, dorind ca in viitor sd ,,creeze" un om ,,sintetic" pe care sd-l ,,nasc5" gi si-l oricAndcredede cuviin!5. ,,omoare" Sensul semnificaliei omului pe pdmAnt este redat in pilda Dreptului Iov, text tilmdcit sublim de Pr. prof" dr. Petre Semenin cartea Sensulvielii Si al suferinlei - Comentariu la EcclesiastSi Iov16B, care spune despre om cd trebuie sd se supundlui Dumnezeu; cd ,,nu este ocolit de suferin!5,chiar dacd aceastase line dupi om ca umbra, credinciosulii poate da un nou sens daci igi pune mereu credinfain Dumnezeu gi se gAndegte la suferinfelepe care Hristos Domnul Le-a indurat de bunivoie pentru noi, De asemenea, credinciosulincercat de suferinti sd nu cadi niciodati in deznidejde,intrucAt suferinfa nu este intotdeauna urmarea pdcatelor, ci multe boli gi suferinle sunt trimise de Satan, pentru o
y1gfy1gg1 6g"769.

CAnd,,vine"sfArgitul lumii?

167 Este o moralS a gtiinlei in generalgi a mediciner in special,care interzice comercializareacorpului uman gi traficul de organe. 1r,8 Pr. prof. dr. Petre Semen,Sensul vielii Si al suferinfei - Comentariula Ecclesiast Si 1o4 Editura Doxologia a MitropolieiMoldoveigi Bucovinei, Iagi,2010. t6e l b i d e m , p .1 6 I .

venirea a Prin Parusie se ingelege doua oard a Domnului nostru Iisus Hristos gi semneleei premergitoare; atunci va avea Ioc invierea morlilor gi firii din eliberarea fudecataobgteasci, robia stricdciuniigi innoirea ei, trecea celor buni gi a rea in bucuria vegnice Termecelor rdi in chinurile vegnice. nul special care face referire la aceste evenimenteeste,,apocalipsi",cuvAnt de origine greceascigi care inseamni ,,descoperire". Datele despre inevitabilul sfArgit al acestei lumi ne sunt relatate inci din timpuri strdvechi,fiind menlionate in Vechiul Testament. Astfel, putem sI afirmlm - pe baza dovezilor scripturistice - cd adeviratele izvoare care ne relateazl despre sfArgitul lumii sunt constituite din numeroaseleprevestiri ale profelilor desprefudecatade Apoi gi sfArgitultimpurilor. Pe scurt, reddm

f1

cele mai importantetexte,care fac ref-erire la Parusie: 1.Isaia 24,1:,,latd , o n t n up D l ustiegte pimAntul gi il preface in degert,rist o a r n i f a t a l u i g i i m p r S g t i ep e l o c u i t or i " ; 2 . I e r e m i a1 3 , 1 0 : , , D a [s i l a v dD o m n u l u i D u m n e z e u l u iv o s t r u , p A n i n u v i n e i n t u n e r i c u lg i p A n d n u s e l o v e s c picioarele voastre d e m u n ! i i n o p l i i ;v o i vefi agteptalumina,dar El o va prelace in umbra morfii, o va prefacein neguri adAncd"; 3 . l e z e c h i e l3 7 , 1 - 2 : , , F o s t - a mAna D o m n u l u ip e s t em i n e g i m - a d u s D o m nul cu Duhul gi m-a a$ezatin mijlocul u n u i c A m pp l i n c u o a s eo m e n e g t i$ . i mpurtat a imprejurul lor; dar iatd, oasele acestea erau foarte multe pe fala pimAntului gi uscatede tot"; 4 . D a n i e l1 2 , 1 - 4 : , , $i in v r e m e aa c e ea fla sfArgitullumii, n.n.) se va scula Mihail, marele voievod care ocrotegte pe fiii poporului tiu gi va fi vreme de strAmtoarecum n-a mai fost de cAnd sunt popoarelegi pAnd in vremea de acum". Trebuie sd precizim faptul ci iud a i s m u ln u e s t e u n u l g i a c e l a g l iucru cu Vechiul Testament, adici la profeti gdsim o lume spirituali de gAnduri

p r o f u n d eg i e l e v a t e d e s p r eD u m n e z e u , d e s p r es e n s u ll u m i i , d e s p r em i s i u n e a din cirlile promorali a omului.L4esia fetilor nu esteacelagi cu cel pe caregi-l . e x t e l ed i n d o r e s c i u d e i i n a f i o n a l i g t iT Vechiul Testament care fac referire la Parusie[a doua venire a lui Hristos) - nu trebuie confundatecu scrierile rabinice gi apocrifelede tot felul care s-au inventat dintr-o dorinfi pur materiali, aceeade a fi eliberati fizic de sub asupritori. Textele profelilor Veau rolul de a anunla chiului Testament invilitura Noului Testament despre sfArgitul lumii. C A n dr o s t i m c u v A n t u l , , a p o c a l i p s i " , imediat ne gAndimla Apocalipsa SfAntului Ioan din Noul Testament, scriere ce face referire la Parusia Domnului Hristos.Textele Noului Testamentcu privire la Parusie sunt mult mai numeroase decAt cele din Vechiul Testament, ele avAndo deosebitd claritate Si de aceea nu trebuie inlelesegreSit. in Noul Testamentse pune accentulmai mult pe partea spiritualSgi nu pe cea materiali; infricogitoarenu trebuie sd ne pari distrugerea materiald, ci judecata lui Hristos,judecatd care este ca un fel de macazal vegniciei, spre bine sau spre rAu.

SfAntulApostol Pavel,vorbind despre ParusiaDomnului Hristos gi despre invierea morfilor, precum gi despre prefacereacelor vii [a celor care, la Parusie, vor fi in viatd),zice:,,insugi Domnul, intru poruncd, la glasul arhangheluluigi intru trAmbitalui Dumnezev,Seva pogori din cer gi cei morli intru Hristos vor invia intAi. Dupi aceea, noi - ceivii, carevom fi rimas vom fi rdpili, impreuni cu ei, in nori, ca sI intAmpindm pe Domnul in vdzduh;gi agapurureacu Domnulvom fi" I Tes. 1,6-L7). Acesttext este redat gi in Apostolul de la Slujba inmormdntdrii mirenilor, avAnd rostul de a trezi congtiinla gi nidejdea participanlilor la inmormAntareci ,,despre adormifi" nu trebuie ,,si se intristeze ca ceilalgi care nu au nddejde", pentru cd, de cred in invierea lui Hristos, tot ata trebuie sI creadi Si in invierea celor adormili. O a m e n i i , , , n e g t i i nS d c r i p t u r i l e " i,n terpreteazd in mod eronat gi invdfdtura despre timpul cAnd va avea loc sfArgitullumii, cu toate ci nici insugi MAntuitorul nu a dat limuriri clare despre aceasta, afirmAnd:,,lar de ziua gi de ceasulacela nimeni nu gtie, nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai

T a t i l " [ M a t e i2 4 , 3 6 ; M a r c uL 3 ,3 2 J ;E l ; lgi argumenteazd afirmalia Sa prin cr-rvintele: ,,Pentruci Eu n-am vorbit rrimic de la Mine, ci Tatil, Care M-a trimis. Acesta Mi-a dat porunci ce si spun gi ce sI vorbesc" (loan 12, 49). Totugi, MAntuitoruldd unele indicatii generale cu privire la cAteva dintre semnelece anunli sfArgitul lumii: predicareaEvangheliei la toate popoarele 24,14); aparilia de prooroci gi [Matei hristogi mincinogi [Matei 24, 24); lepAdareade credin!5;convertirea iudeilor la cregtinism[Rom,1,L,25-26). Dar nici unul dintre textelecareevidenliazi semneleprevestitoare nu are caracterul unui pronostic precis, de necontestat. Cu toate acesteargumente indubitabile, in ultimele doud milenii nu au fost pulini ,,proorociimincinogi" care aveau Si au in planul lor diabolic ,,misiunea" de a-l distragepe om de la dreapta credinfi. Astfel, enumerdm aici doar c61ivadintre anii in care acegtia au tulburat minlile oamenilor cu fobia sfArgituluilumii: 500, 1000, 1033,1,1981 , ,843, 1874,1900, 1946, 2000. Desigur cd, dintre acegti ani, ,,celmai de temut" a fost anul care a marcat cumpina mileniului unu gi cel de-aldoilea,adicdanul 1000.

fl

PlecAnd de la textul Apocalipsei 20, 7 - B ) : , , $ ic d t r e s f A r g i t u m l iilor de ani, satana va fi dezlegatdin inchisoarea lui gi va iegi sd amdgeascineamurile, care sunt in cele patru unghiuri ale pdmAntului", in jurul anului 1000 s-au flcut unele prevestiri: 992 gi 25 martie 1000 care s-au dovedit a fi false, dar, in schimb, au provocat o mare smintealdprintre oameni. De asemenea, anul 1000 nu a fost lipsit de nenorociri:boli, foamete [copiii igi ucideaupirinlii pentru a-i mAnca, la fel gi mamele pruncii), mizerie etc.,prin toate acestea incercAndu-se o asocierecu semnelece prevestesc Parusia. $i in zilele noastre, mai concret in anul 2000 gi mai nou, in 2012, Si-au fdcut aparilia astfel de ,,prezicitori" gi ,,cititoriin stele"carevin cu teorii aberante, avAnd scopul de a inspdimdnta oameniiSi de a le tulbura credinfa, dar misiuneaBisericii* precuma fost de-a lungul celor doui milenii - a fost gi este indeplinitdpe deplin,aritAnd oamenilor invititura cea adevirati cu privire la ParusiaDomnuluiHristos. Etimologic, cuvAntul,,eshatologie" vine din grecescul,,eschaton-eschata", ceea ce inseamni ,,ultim",,,final"sau

poate fi definit ca ,,invdlitura despre realitdtileultime legatede sfArgitulistoriei mAntuirii, adici despre realizarea deplini a imparltiei lui Dumnezeu sau viala veaculuice va si vini, ca incoronare a operei rdscumpdrdtoare a lui Hristos-impiratul,Carese manifestd la sfArgitulistoriei, plin de slavd,si judecevii gi morfii'170. Vrem sd precizim cd Eshatologia se referi la viala vegnicd, la impirdtia lui promisi de Hristos oameDumnezeu, nilor; gi nu la ,,sfArgitul lumii", un sfdrSitcdruia fi urmeazdneantul,cum gregit o interpreteazl unii sau cd Parusia ar veni la anumitemomente,,previzute" de ,,specialigtii prezicitori"lTl despre moarte.In senspropriu cregtin, fenomenul morlii este inleles ca o trecere la adevirata viafi, viala in Hristos]'7z, aga dupi cum ii indeamnd SfAntul Apostol Pavelpe tesaloniceni: ,,Fradespre cei ce au adormit, nu vofilor, im si fili in negtiinld, ca si nu vi
170 Pr. prof dr. Ion Bria, Diclionar de Teologie0rtodoxd, Editura Institutului Biblic Si de Misiune al BisericiiOrtodoxeRomAne, Bucure5ti, L994. 171Pr. dr. Grigore Marcu, Combatereainterpretdrilor greSite ale Eshatologiei Biblice, in ,,Mitropolia A r d e a l u l u i "V , ( 1 9 6 0 ) ,n r . 1 - 2 ,p . 2 8 . 172 leromonah MakarionSimonopetritul,Triodul explicat, Editura Deisis,Sibiu, 2000, p. 49.

intristati ca ceilalti care nu au nlclejde",deoarecela venirea a doua, pe cei adormiti, Iisusii va aducecu El [ i i v a i n v i a ,n . n . ) 1 7 3 . Omul trebuie sd cogtientizezecI este o creaturi a lui Dumnezeugi ca din neascultare a primit ca pedeapsa moartea, dar o pedepsi spre restaurarea Iui definitivi in Hristos.Din pdcate,multi oameni - chiar gi multi ort o d o c g i- r d m A nl a a c e s tn i v e l d e c r e d i n t d :o m u l a p i c i t u i t , d e a c e e a existd m o a r t e ac a p e d e a p s d ( c e e ac e i n s p i r d groazd., teamd de moarte, nu in sens cregtin, adici teami de Judecatalui Hristos,ci pur gi sirnplueste vorba de teamacd mAinenu mai triiegte pentru a se bucura de aceastd viati trecdtoare). La acegtioameniimanentul domin d t r a n s c e n d e n t ug l ,A n d u ls p r e D u m nezeu [gi viata vegnici, implicit) este estompat de acfiunile gi activititile mundane.La ei nu existi acearelatiea o m u l u i c u D u m n e z e ua , s i n e r g i e io m Dumnezeu. Totul se raporteazi la himesc,totul are un sfArgit[prin moarte); de aici apirAnd,desigur,deznSdejdea, picatul care deschide drumul celorlalterele, iar cel mai mare picat
171 I Tcsalonicani4, li-74

este,de fapl, depirtarea de Dumnezeu. Aceastddepirtare de Dumnezeudefinegte iadul, pentru ci iadul nu este in univers,ci estegi doar un loc aparte, o stare,o stare de depdrtarede Dumiaiul este internezeu.$i, bineinteles, comuniunea cu Dumnezeu, care- la fel - nu estedoar un loc in univers,ci este gi o stare, stare ce incepe incd de pe pimAnt, in mod tainic, ?n sufletele noastre, prin SfAnta Euharistie gi se continui ,,dintreaptdin treaptd"- dupa cum ne ^zice SfAntul Grigore de Nissa - in Imp[ritia lui Dumnezeu, impirilie care nu cunoagte o limiti a fericirii gi a bucuriei, Din cele relatate mai sus, putem c o n c h i d e c S , , s p e c i a l i g t ip i rezicitori" fac riu oamenilor,rispAndind panica gi disperareain lume. in acelagi timp, nu trebuie confundatsfArgitul lumii cu sf6rgitulomului, cum, din pdcate, consideri inci rnulgioameni,suslinAnd ci, de fapt, nu existdun sfArgital lumii, ci ci - odati cu moarteaindividului- are loc si sfArsitul lumii.

in loc de concluzii
inchei aceastd carte cu speranlacd reprezintdo picdturi de sprijin duhovnicescin oceanulde dureri legate de despirfirea de cei dragi; o piciturd asemenea unei lacrimi,ce este firesc si curgi in aceste momente grele. Dar sub nici o formd nu trebuie si fie mai mare decAtlacrima bucuriei revederii in cer cu cei dragi ai nogtri, plecali mai devremela Domnul. Pentru potentafii zilei de azi, voi aminti o practici din ceremonialulde inmorm1ntureal curlii imperiale austriece, exemplu ce poate fi ugor romantat,dar din carese pot trage multe invSg5minte gi se poate spune totul despre cei care se consideri ,,maimarii" lumii acesteia, trecdtoare: "CAnd sicriul ajungea la intrarea cavoului,maestrul de ceremoniilovea in ug5 cu toiagul pentru a anunta sosirea cadavruluiimperial.<Cine-iacolo?> - intreba dinduntru un capucin. <Franz |oseph de Habsburg>. <Nu te cunosc)), De afari se auzea din nou

vocea:<FranzlosephI, impirat al Ausal Ungariei, triei, Regeal Ierusalimului, al al Croafiei, al Boemiei,al Dalmafiei, <Arhiduce <Nu te cunosc.)) Galigiei,..> de Stiria, de Austria,duce de Salzburg, <Nu te cude Carintia gi Carniola...> nosc.>$i cAnd seria de titluri se termina, glasul de afard adduga smerit: <Un biet pdcdtos!><lntri frate>,rdspundea cdlugirul gi deschidea u9a
g2v9Lllgi"174,

174Dan Pavelescu,Este moartea sfdrSitul vie.tii?, 2 0 0 7 ,p p . 1 0 B - 1 0 9 . Editura Triumf, Bucuregti,

134

CUPRINS

,,Viuva fi sufletulmeu"..............7 Pr.prof. dr. Vasile Nechita Moarteaomului- pragulliturgic (strati.............13 al fiinlei - Pr. dr. Iosn Valentin CuvAnt inainte,....,..........,.... .............1,7 ,.......,,...,..27 Slujba la iegirea cu greua sufletului "StAlpii" ce secitesc la casacelui adormit......,....,..............,..............,....35 Lucrurilece trebuiepregdtite pentru slujbade inmormAntare .......................48 .....,....,.....,...................50 Slujbade inmormAntare Alte slujbede inmormAntare ..........................,,.79 81 MormAntul din cimitir gi pomenirile Parastasele ......,...,.,..,.,..,...,...,.,.....86 Temeiuriale pomenirii morlilor tn VechiulTestament ...................,........88 Temeiuri alepomeniriimor,tilor .................................90 tn Noul Testament Temeiuriale po-menirii morlilor 3 tn cdrgilede cu1t .................,.............,.,...9 Pqrsstasul 95
Ridicarea Panaghiei ..... -..............,.........97 Trisaghionulpentru morti sau Panihido micd ...............................100 Prqznicul squ agapa, mdncarea

cesedd intru pomenirea

celui a dormif ,.,.......

101

1 04 Gustareqdin apaos.............,.,.............. SfAntaTradifie gi obiceiurile populare Pot fi pomenili copiii avortali .,.,.............107

sau nisculi morli?

....172

Pot fi pomenili morlii incinerafi?...................It7 Poate fi sivArqiti slujba de inmormAntare pentru sinucigagi? ..................1,27 Este acceptati de Biserici eutanqsierea omului? ...............L23 CAnd,,vine"sfArqitullumii? ..............................125 in loc de concluzii ....,.......,.........134