I

. IN LUMINA IMNELOR LITURGIGE

DE
Prof. Dr. D I. B E ~ U
o

. .



: mr:p:
.. UJUrn ...
.. ..
C.ARANSEBES 1941
Tiparul Tipografiei ~ i Librariei diecezane.
Studiui de /at(i a fast tntocmil acum itei
ani :;i mai bine, cu menirea de a fi publica!
intr'un Anuar jestiv a/ Academiei teologice
ortodoxe din Oradea.
Felurite pricini insii, au fiicut ca tipdrirea
proectatului Anuar sii se tot amdne an de an,
pdnii ce... Pdnii ce, Ia inceputul toamnei lui
1940, ne viizuriim smut:;i din rosturile noastre
de muncii, :;i impin:;i brutal pe drumurile unei
triste pribegii .
... Jar dacii prezentul stadia isbuti, in sjdr-
$it, sii vadii lumina tiparului, apoi aceasta se
datore:jle largii infelegeri ariitate atdt de P. S.
Sa Episcopal Dr. Vasile Lazarescu, edt !ji de
Prea Ven. Consiliu Eparhial a! Caransebe-
!jUlui, cari, cu mapa buniivoinfa, au acceptat
a-1 tipari pe seama Sf. Episcopii.
Le aduc in aces! foe, cele mai respectuoase
mulfumiri.
I
I
lmnele liturgice ca izvor dogmatic.
Fenomentil religios implidi o in.tre-
tta serie de elemente struCturale: dogmatice,
morale cultice.
Ca element esential al religiei
cultul sUi in organica legatud'i cu dogma mo-
rala, exprimand in timp, mijlocind -
in cadrul acestora -- intalnirea dintre om
Dumnezeu.
Dad. insa cultul este legat organic
de dogma atunci urmeaza ca orice
incercare de desfigurare a lui duce, in
necesar, $i Ia o desfigurare a dogmei invers,
orice incercare de stricare a dogmei aduce
cu sine, in chip inevitabil, ;;i o desfigurare a
cultului.
De acest lucru au fost totdeauna convin$i
conducatorii Bisericii. A$a se explica faptul ca
grija lor de a ,apara dogma de strambarile ere-
tice$ti, se . extindea, in ega Ia masura, asupra
cultu.lui spre a-1 pastra curat de orice amestec,
care 1-ar fi putut altera in structura lui interna
dogmatica.
7
gudi ca pe vremea lui Sirienii mai cantau
imne, fol osindu-se de melodiile lui Armoniu
1
).
In veacul al IV-Iea, Arie, depus exco-
munic"at, din pricina ereziei lui , de catre sino-
dul din Alexandria, a parasit Egiptul, mergand
in Nicomedia. Aici, spre populariza mai
. invataturile sale, a alcatuit o carte de
imne (iM2c: ca = ospat), pe care apoi a ras-
pandit-o pretutindeni pe unde a dWitorit. ,Puse
pe melodia molateca a versurilor poetului io-
nian Sotades, ele (imnele lui Arie) erau cantate
de arieni in cor, nu numai in biserici , ci pe
strazi in pietele publice, iar succesul lor se
poate aprecia dupa intinderea ereziei
2
).
La ConsUmtinopole, dupa marturia istori-
cului Socrate, arienii se adunau Sambata
Dumineca tocmai in ceasurile cand
erau Ia biserica cantau antifonic imne spre
slava drianismului.
3
). .
Fata de asemenea procedee indrasneli
ale ereticilor, tabara ortodoxa n'a ramas pasiva,
ci a reactionat promt. Astfel in Biserica Siriei,
energicul diacon Efrem a infrant erezia lui
Bardesan, Armoniu Manes, pastrand melo-
diile imnelor eretice, dar inlocuind textele aces-
tora, cu texte ortodoxe
De asemeni, in Constantinopole, Sf. loan
Crisostom a luptat impotriva _arianismului, orga-
I) Cf. Sozomen, H. E. III. I. 16, P. G. LXVII, . 1089-90:
2) Vintilescu, op. cit. p. 40.
3) Socrate, H. E. VI, 8 P. G. LXVII. 688-89.
4) Cf. Theodor Gerold, Les Peres de I' Eglise et Ia
que p. 47 Ia Ia Vin, tile$cq op. cit, p. 39 18!}.
6
De pilda, cand, in sinodul deJa Laodicea
(pela 360), conducatorii Bisericii hoHirasc, in al
59-lea canon, ca Ia cultul publiC sa nu se intre-
buinteze nici un imn particular_
1
), o fac nu nu-
mai din respectul datorat imnelor canonice, cari,
in vremea aceea, erau psalmii davidici, ci
mai ales din grija ca nu cumva prin mijl ocirea
imnelor particul are, personale - multe ano-
nime, sau sub pseudonime - sa riu se stre-
coare in sanul Bisericii, invataturi eretice. Caci
nu arareori ereticii, pentru raspandi mai
cu invataturile lor in massele largi ale
poporului, le in haina frumoasa,
deaceea, mai ispititoare a imnelor.
De altfcl nu ci ei, er.eticii,
anume ereticii gnostici, sunt cei dintai, cari au
folosit imnul ca arma dogmatica de propa-
ganda
2
) :
Marci on Valentin cunoscutii gnos-
tici ai veac. 11 -lea s'al!. folosit de imne
pentru dispandi invataturile lor. Tot de
imne s'au folosit, in scop - inca
intr'o mai larga masura, - Bardesan (t 222)
fiul sau, Armoniu. lmnele acestora erau atat
de lntocmite incat chiar In vea-
cul al IV-lea, ele reprezentau o primejdie pen-
tru invatatura ortodoxa
3
) Jar Sozomen ne asi-
1) Cf. Ralll fl Potll, Atena 1853, vol. Ill , p. 225,
2) Cf. Pr. Petre Vlntilescu, Despre:poezia imnograflca din
cartile de ritual cllntarea bisericeasca Buc. 1937, p. 38.
3) Cf. Eus. Popovlci
1
lstori!l bisericeasca uniycrsala, I. e<;l.
Z Buc. 19<!5, p. :J i tt
s
nizand procesiuni de coruri ale
cari pusedi repede in umbra pe c'ele ariene
1
)
. Trebue sa subliniem insa, ca astfel de
imne dogmatice, nu gasit consacrare li-
turgica pana Ia veac. IV-Iea. Abia din
aceasta vreme: deJa veacului al IV-Iea
inceputul veacului al V-lea, imnul dogmatic,
care prinde a se afirma ca gen exclusiv al
poezie1 primire in ser..:
viciile liturgice
2
) .
Disputele cristologice, precum preocu-
parile in legatura cu rostul Sf. Fecioare at
tuturor sfintilor in icononia mantuirii neamului
omenesc, s'au resfrant transpus in chip fi-
resc, in imnele cari, prin
acest fapt, devin ,o forma de marturisire de
exercitare a credintei
3
)". Cu at at mai mult ele
devin au valoarea unei marturi siri de .cre-
dinta cu cat, nu arareori, conducatorii
Bisericii au fost alcatuitor! de imne, cum au
fost de pilda, Anatolie al Constantinopolei (sec.
V.) ; Sofronie al lerusalimului (sec. VII) ; An-
dreiu Criteanul (sec. VIII) ; Gherman al C-polei
(sec. VIII) ; Cosma Melodul (sec. VHI) ; Iosif
Studitul (sec. IX) ; Teofan Graptul (sec. IX),
etc. Jar imnele cari n'au fost aldituite de con-
duditori ai Bisericii, nu gasit intrebuin-
tare liturgica decat cu aprobarea aces-
tara. Caci daca in vremurile dintru inceput ale
episcopul era acela care dlnduia
2) Vintilescu, op. cit. p. 41.
3) Vintitescu, op. cit p. 52 sq.
4) Vintilescu, op. cit. p. 54.
9
ce pericope scripturistice sa se citeasca.Ja ser-
viciul dumnezeesc
1
), putem zice ca in virtutea
acelea$i prerogative, tot el, episcopul, era aceta
care avea in stricta supraveghere intrebuintarea
$i rhasura acestei intrebuintari a imnelor Ia
cultul divin
2
) pana ce ele, imnele liturgice,
ajung sa fie laolalta in colectii cu au-
toritate universala $i, deci ofi ci aHi ")
Fire$te, episcopul nu exercita controlul sau
asupra imnelor in chip arbitrar, Ci dupa drep-
tarul dogmatic stabilit de soboarele ecumenice,
sau, cand au lipsit acestea, cu luarea in con-
siderare a consensului general al BisericiL Fa-
ptul ca' soboarele ecuinenice n'au fixat ele
nominal $i numeric, cari imne trebuesc primi te in
slujba bisericeasca $i cari nu, i$i are explicarea lui:
episcopii ortodocsi ca meinbrii ai acestor soboare,
erau di fix and in formule preci se invata-
tura cre$tina, fixau eo ipso $i portativul doctrinar,
. pe care urmau sa se brodeze floril e imnelor liturgi-
ce. A$a'incat, prin intermediul episcopil or produc-
tia imnografica era sub raport dogmatic, in stransa
dependenta de definitiil e doctrinare ecumenice,
adeca de invatatura oficiHi a Bisericii. Aici trebue
diutata- in parte eel pubn -- !?i explicatia faptului
di productia imnografica incepe a lu'a o desvoltare
deosebita tocmai in epoca posterioara intaelor pa-
tru soboare ecumenice, adeca dupa epoca in care
I
I) Mitrofanovici-Tarnavschi-Cotlarciuc. Li turgica, Cer-
na uti 1929, p. 415. .
2) Vintilescu, op. cit. 14o.
2) Codificarea definitiva a imnelor Ji!urgice se fa ce in sec.
XI, probabil prin loan mitropolitul Evh<1itei
1
numit Mavropulos
Vintilescu, op. cit p. 12\:l .
10
invatatura fusese fixata, in liniile ei
mari, in formul e dogmatice precise .
. Odata stabilit a test lucru: ca imnele li-
turgice sunt, sub raport dogmatic, un reflex at
invataturii generale a Bisericii, o oglindire fi-
dela a invataturii ecumenice, se poate tntelege
felul in care ele pot fi folosite ca izvor dog-
matic. Anume: imncle liturgice pot 'fi folosite
ca izvor dogmatic in felul in care sunt folosite
in scop, definifiile soboarelor ecumenice,
simboalele credinfii o.ri definitiile soboarelor
particulare ratificate de vreun sobor ecumenic.
Cu alte cuvinte, imnele liturgice pot fi folosite
ca izvor dogmatic principal.
Dar mai este o tntrebare asupra careea
se cuvine sa ne oprim pufin: daca productia
imnelor liturgice s'a realizat sub neincetata
severa supraveghere a autoriU1fii
cum se explica strecurarea unor elemente ne- .
istorice in cuprinsul imnelor liturgice? Nu cumva
elementele acestea altereaza structura
tica a imnelor considerate in parte sau in to-
ta !ita tea lor?
Raspunsul il incepern prin a
di, intr'adevar, in multe imne liturgice s'au
strecurat unel e elemente neistorice, in orice caz
neverificabile Dar ce a determinat
inarticularea unor lucruri neistorice in imnele
referitoare Ia sfinti ?
Intai, tmprejurarea ca vietile sfinF!or, pe
cari biserica ii ca
pilde de urmat, prezentau multe lacune referi-
toare mai cu osebire Ia epoca copilariei . a
/
tineretii lor. $i atunci inflacarati de o
puternidi dragoste admiratie fata de
sfinti, au implinit lacunele istorice ale vietii lor
cu adaosuri legendare.
AI doilea motiv .care a dus Ia. plinirea vietii
sfintilor cu elemente neistorice, a fost faptul ca,
nu arareori, ereticii raspandeau
pe seama lor, pe seama sfintilor, povestiri scan-
daloase. Este cunoscuta de pilda, infamia pe
care Evreii - $i apoi $i paganii -- o raspan-
deau pe seamna sf. Fecioare Maria: ca ar fi
fast o adultera, ca nici pe departe n' ar putea fi
vorba despre ,o viata curata a ei. etc. Cal om-
niile acestea, ranind dureros pi etatea cre$tinilor,
f nu puteau ramane fara dispuns. Ele $i 1-au $i
prim it repede prin scrierea: protoevanghelia lui
Iacov, fratele Domnului. In scri.erea aceasta -
scriere apocrifa, care circula printre cre$tini
inca din 1-a jumi'itate a veacului a! ll lea l) - se
descrie pana Ia amanunte na$terea $i copilaria
sf. Fecioare in scopul de a evidentla desavar-
ei ci nste $i cuditenie fecioreasca
2
).
A$a dar, obar$ia elementelor legendare,
carl lipsurile datelor istorice din viata
sfintilor este a se diuta nu in intentia de a lrl$ela
prin strecurarea unor noui invataturi de credinta,
ci numai in pri sosul de dragoste pietate a
fata de ei.
Dadi lucrurile stau a$a, ati.mCi intelegem
1
) Eusebie Popovici op. cit. p. 201. cf. Hennecke, N-tliche
Apokryphen , Tlibingen 1924, p. 82.
") E. Neubert, Marie dans I' Eglise antcni cecnne, Paris
1908, p. 69; 212 sq; cf. Henneck.e, op. cit. p. 81.
12
de ce conduditorii Bisericii au facut pogodi-
mantul de a ingadui ca Ia slujbele sfinte sa
se fol oseasdi imne brodate pe canavana unor
elemente neverificabi le le-au inga-
duit fiind ca ele, imnele aces tea, sunt
mijloace deosebit de pretioase pentru intreti-
nerea promovarea pietatii r).
Putem conchide deci, ca intrucat imnel e litur-
gice cari cup rind elemente neistorice, n'au fast ac-
ceptate in ansamblul" cultului decat numai pentru
functia lor educativa, ele nu pot fi
folosite ca isvor de credinta Hnpreuna cu
lalte. Iar intrucat anumite. impreju_diri - ca de
pilda imposibilitatea de a veri.fica daca relata-
rile imnologice presupus'e ca neistorice sunt
fntr'adevtlr neistorice - intrucat aceste impre-
jurari ne-ar indemna sa folosim imnele in
chestiune, ca isvor dogmatic, apoi intr'o ase-
menea operatiune trebue sa ne lasam dilauziti
de cea mai mare prudenta.
*
* *
') De altfel nu numai In cartile de ritual s'au folosit cle-
mente nei stori ce in scopul zi dirii omului dinlauntru, ci in
dirjile canoni ce. Cartea a 11-a a Regi l or de pi ldlt, nc ar ata (in
cap XII 1 sq.), cii pr orocul Natan, vrand sa-l aduca pe David
Ia pacatului (prin luarea sotiei l ui Uric),
' prin urmarc, Ia cainta,'ii pilda cu bogatul care, pentru
ospata oaspet ii j unghie o oae, dar nu dintr'ale sale, ci oaea
unui om sarac, singura avere a acestuia. De sigur, povestirea
aceasta n'are pretentia de a fi i storie, insa orcine poate scsiza
marca ei puter e de scuturar e a suflctului.
Tot aci pot fi pomenitc neintrecutele parabole ale
Oomnului , care nici el e nu pretind a fi istorie, dar cari, prin ca-
racterul lor plastic, au o putere de i nraurire unica asupra .su-
l etului omenesc. Cf. Dr. Hartmann, Maria im Lichte des Glau-
bens und der Frommigkeit, cd. Poderborn, p. 375-37Q.
13
Am socotit trebuitoare consideratiile de mai
sus in legatudi cu imnele liturgice, inainte de
a trece Ia inmanuncherea relatarilor l?i invata-
turilor cuprinse in ele despre Maica Domnului.
Inmanuncherea acestor invataturi o vom
face tinand seam a de ordinea urmatoare: 1)
copilaria sf. Fecioare; 2) Con-
ceptia activa a sf. Fecioare; 3) Lipsa piica-
telor personale Ia Preacurata Fecioara; 4) Sf.
Fecioara e Nascatoare de Dumnezeu; 5) Maria,
pururea Fecioara; 6) Adormirea Maicii Dom-
nului; 7) Venerarea Maicii Domnului.
II
I. copilaria sf. Fecioare.
Sfanta Fecioara se nal?te din neamul lui
David ,din radacina lui Iessei din coapsele
lui David", cum zice can tare a bisericeasca
1
)
Locul nal?terii ei, Nazaretul. Caci aici coboara
ingerul, Ia vremea sorocita, sa-i aduca turbu-
ratoarea veste ca va concepe pe Mantuitorul
Lumii
2
).
Ioachim Ana i-au fost parintii
3
), carora
- .
I) Min. Sept, zlua 8 Utrcnie sedelna 11-a : , Din
ri:f.diicilza lui !l'.sseiu si din coapsele lui David, jiica lui Dumne-
zeu, Maria, se 'astdzi noua ... ''; cf. Min. Maiu,, 24, Utr.
peasna IV-a $i ac. a Nasc. : , Din rudenia cea lmpi:f.riit eascil a
lui David, tu Fecioarii ai odriislit ...
2) Min. Mart. 25, vee. mica: ,.in cetatea Nazaret viind
Gavriil fl e ... s'a inchinat"; cf. ibid. stihira Ia stihoavni.l :
,Mai marilor putcrilor de sus, ln Naz'aret pogorandu-se, Fecioarel
s'a inchinat".
. 3) Min. Sept. 7, vee., stihi ra Ill , ... jiica ,Lui David, astazi
se din Joachim $i din Ana".
t4
cantarile biserice!?ti le dau epitete ca acestea:
,,Cel frumos ca soarelc, loachim"
1
); ,Ana cea
inteleapta"
2
) ,Ana cea sfanHl "
3
) Sau ni-i in-
fati!?eaza pe amandoi ca vietuind fara prihana
nascatori ai mantuirii tuturor, (adeca ai sf.
Fecioare)
4
). $i fiindca din fiica lor, din Fe-
cio'ara Maria, ::;'a nascut Mantuitorul lumii, im-
nele liturgice ii numesc pe ei, pe parintii sf.
Fecioare, , ai lui Cri stos" , 77:Qon&wQu;
XQWWV, ") .
Sf. Marii din Ana a fost o na!?-
tere dupa randuiala legilor firii.
E adevarat ca gasim imne in cari
activa a Anii este ca o na$tere rea-
lizata prin darul dumnezeesc. , lnaintea minu-
nii merge minunea, zice o cantare bisericeasca,
pentruca cu darul dumnezeesc cea stearpa mai
nainte, a nascut Fecioara, pre aceea ce prin
Sa 8
1
3 aratat nOUa SO]itoctre manfujrjj
6
)".
Cuvintele ,, inaintea minunei u se refera Ia
terea minunata a Sf. Fecioare, Ia ei
activa. lmnologul aceasta
activa a Sf. Fecioare, minune, dar tot minune
na!?terea ei pasiva. Contextul imne-
I) Min. Sept. 9, Utr. p. IX. Slava.
2) Min. Sept. 7, Vee. stihira III .
3) Op. cit. ziua 8, Utr. p. VIII, can. II, trop. IV.
4) Op. cit. 8, Utr. p. III. trap. L
5) Min. Sept. 9, Vee. Stihoavna, Slava ac. ; Utr. p. IV,
trap. ll; p. VIII, trop. lll : ,Mi'iritilor llW?i ai lui Dumnezeu celui
atotputernic ce s'a tntrupat pentru mila cea negri1iti1 din jiica
voastrii cea de Dumnezeu infelepfiti1 .. "
6) Min. Sept. 9. Utr. p. VI, ac. a Nasc.
\
i
. 15
lor scrise In cinstea acestei na!?teri ne arata
Himurit lntelesul in care e numita minune !?i
na!?terea pasiva a Sf. Marii. Anume, imnele ne
spun ca Joachim Ana ajunsesera. Ia varsta
batranetii Hira sa aiba vreun fiu ... _,Din
' maid! nenascatoare !?i din neroditoare .
oddisle!?te astazi maica lui Dumnezeu ...
1
din
dreptii loachim !?i Ana", citim intr'o stihidi
1
) .
Si a!?a cum oarecand Dumnezeu ,pantecele
Sarei 1-a deschis rod Ia batranete pe lsac
i-a dat", $i a cum tot Du,mnezeu ,credin-
cioasei Ana i- a daruit rod de na!?tere din pan ...
tece sterp, pre Maica nespurcata
2
}" . Aceasta
, de fii a Anei se desleaga intru na!?-
terea Mariei preacuratea).. . in urma ruga-
ciunilor fierbinti pe cari loachim si Ana le-au
inaltat ditre Dumnezeu
4
) . lntai au incercat ei
sa induplece voia lui Dumnezeu mai ales prin
daruri , pe cari le prezentau "preotilor eel or de
demult". Dar darurile acestea nu au fast pri-
mite, sterpi fiind ei. atunci au ad us ,ruga-
I} Min. Sept. 7, Vee. Sti hira I ; Utr. Sedealna dupii p. Ill:
. Cea stearpii pe prunca Maria cu lapte hrline$fe :" 8 Sept. Vee.
mi ca, Stihira IV-a: . .. din pantece sterp, rod sj{lnt a ri1si1rit . . . ;"
Vee. mare, Stihira VI : ,Astitzi Ana cea stearpi'i na:jte pre jiica
Lui Dur;mezeu . . . ;" Stihira J Ja Litie : ... ,Fecioa ra . . . din cea
stearpi1 a se na:jie purcede ;" Utr. sed. 11-a; p. l Can. ll. trop. Ill
IV; p. VIU, can. II, trop. IV: .Ziditorule . . . tu brazda cea de
demult uscatii . .. ell bun spic de rod o ai Iuera! pe Ana ... "
2. Min. Sept. 8, Utr. p. IV. can. 11, t rop. II.
3) Min. Sept. 7, Vee. Stihoavnii, stihira II.
4) Min. Dec. 9, Vee. Stihoavna, st ihira 1: Ana .. oarectind
rugdndu-se p entru {ii, a strigat ci:itre Dumnezeu !ji zidiforul d
poate: A donal Savaot, !jfii deji'iimarea nerodirii de fii; insufi des-
/eagil durerea inimii mete, deschide-mi puterile pantecelui
cea stearpi1 arati1-o conduditoare de roadi11" Cf. Min. Sept. 8,
Utr. p. VI. trop. I.
i6
ciuni dliHitorului a toate rugaciUnea lor au-
zinQ.-o, le-a daruit pre ceea ce este cu adevarat
vietii ... 1)" -
/. Prin urmare, pasiva a Mariei e
numita tninune in sensu! ca Joachim Ana,
nemai putand nadajdui, din pricina varstei prea
_inai ntate, un fiu, au dobAndit unul , in
urma rugaciunilor facute, adidi pri ntr'un ajuto r
special din partea lui Dumnezeu. Dar, sf.
Ana a zami slit pr_intr 'un har special al lui
mnezeu, n' a fost o zamislire supranatu-
rala cum a fost zamislirea activa a sf. Feci oare.
Ci a fost o dup'a randuiala firii, pre-
cum se vede de pilda din cantarea aceasta:.
, Cel frumos ca soarele Joachim, lmpreunandu-se
cu Ana ... a nascut lumina fecioarei ( ' 1.0-!axc'tft
.. "Avvn 7:b:O'Xc 'C1JV
&x-,;iva
2
)
Pentru minunatezamisliri
active a Sf. Aria, Biserica noas'tra a randuit
ziua de 9 Decemvrie,
3
) iar Romano- catolicii,
8 Decemvrie
4
) . din urma ii dau alt
temeiu. Ei zic di sarbatoarea aceasta nu se
refera Ia conceptia activa a Sf. Ana, ci Ia con-
1) Min. Dec. 9, Utr. sed. II dupa peasna Ill-a.
2) Min. Sept. 9, Utr. p. IX, Slava; cf. Min. Dec. vee
Stihoavna stihi ra I; Utr. p. IX. t rop. \!,
1
3) Cf. :;; i Friedrich Heiler, Urkirche und Ostkirchc,
Milnchen, 1937, pp. 206- 207: ,Sarbiitoarea ... de/a 9 Dec .... are
tn rasi'irit, aft lnfeles deciit ln apus: anume, e vorba nu de eli-
berarea ei (a Sf. Fecioare) de pacatul original, ci de conceperea
ei minunata de ditre pi'irinfii ei bi1trani sterpi:"
4) Zi in care, in 1854, Pius IX a ridicat Ia rang de dogma
erezia di sf. Maria a fost conceputa fiirii pacatul original.
17
ceptl.a pasiva a sf. Fecioare, tn afara pacatului
original (imnaeulata concept1o)
1
). Acesta a fost,
zic Romano-catolicii, temeiul initial al
randuite mai intai in orient
2
): . immaculata
conceptio.
Pius al IX-Iea era de convins di
orientalii marturisesc serbeaza imaculata
conceptie - zice teologul catolic Hedde -
incat socotea ca ridicand Ia rang de dogma
aceasta invatatura, va atrage mai Biserica
greaca Ia unirea cu Roma. nadejdea
lui nu s;a implinit. $i nici nu putea sa se
implineasdi. Nu pentru ca Biserica orientala ar
fi renegat "cea mai veche mai autorizata
d'intre credintele traditionale", cum se exprima
teolog catolic
3
), ci pentru motivul ca
adevarul era cu totul altul.
Nu e locul sa cercetam, pe larg, problema
aceasta. Aci, vom incerca sa aratam, pe scurt,
temeiul sarbatorii deJa 9 Dec., numai in cadrul
dovezilor pe carl ni le . dau imnele liturgice.
Lasand Ia o parte titlul cu care este insem-
nata in Mineiu sarbatoarea aceasta care
sun a 'J[ Su2A1j1./Jt[, T1Jr; 'Aytar; " Avvnr;, 'tij r;
Nl'7HJOr; T17r; ihm:6uov, redat in cu cuvin-
I) Dr. Anton Kurz, Mario1ogie, Rcgensburg 1881, p. 47
s q; cf. $i P. X. M. Le Bac!zelet, S. J. conception
J-ere .partie: L' Orient, cd\1111, Paris, 1902. p. 42 s q; R. P. Rene
J-Jedde, Marie rempart de 1a Foi chretienne ed. II.
Paris, 1924, p. 142. .
2) Cea dintai marturie sigura des pre s arbatoarea dela
9 Dec. o avem 1a Andrei Criteanul cf.P. G. XCVI! 1306. De prin
sec. IX incepe a se scrba $i in apus. cf. Hedde, op . cit. p. 143.
3) cf. Hedde, op. cit. 142-143.
18
tele: ,Zemislirea Sfintei Ana, cand a zemis!H
pre Prea Sfanta Fecioara, NasciHoarea de Du-
mnezeu", aflam intre imnel e sarbatori i unele
cuprinzand precise lamuriri asupra ideii de
baza a sarbatorii.
Zice de pilda, unul dintre ele: , Zemislirea
ta de Dumnezeu tntel eptita Ana, astazi o ser-
bam; ca ai zemislit pre ceeace a In caput pre
eel neind tput nicairea, deslegandu-te de Jega-
turil e sterpciunii
1
) "
Ca $i titlul mai sus insemnat al
imnul acesta pune accentul pe zamislirea activa
a Sf. Ana. In plus adaoga ca zamislirea s' a
facut prin deslegarea legaturilor sterpciunii , adi-
. ca printr'un ajutor deosebit din partea lui
Dumnezeu.
lar daca mai e vreo nedumerire cu privire
Ia obiectul sarbatorii dela 9 Dec., n' avem decat
sa citim condacul icosul zitei , cari In icono-
mia unei slujbe, au tocmai rostul de a arata
ideea de baza a sarbatorii
2
). Astfel, In eel
dintai , in condac, avem cuvintele:
astazi lumea zamislirea Anei 'Eo(Yrxitu ... u jv Tll f
"Av1' 'flf .2v221r1pw) care s'a fa cut del a Dumne-
zeu
3
) . ". Iar in icos : , Tu eel a ce ai dat
Sarrei oarecand, Ia batranete prea adanci,
cu a ta purtare de gri ja fagaduinta, fiu pre
I) Min. Dec. 9, Utr, p. I, trop. I.
2) Mitrofanovivi - Tarnavschi - Cotlar ciuc, Liturgica,
Cern11uti, p. 341.
3) Cf. Min. Dec. 9. Utr. p. I. can. II , trop. I; p. III,
trop. Ill ; p. IV. trop. I. p. V trop. Ill ; p. VI, lrop. II ; p. VII
trop. I; p. VIII, can. II .trop. I, etc.
19
marele lsac; Tu ceia ce ai deschis pantecele
eel sterp at Anei maicei lui Samuil, profetului
tau, Atotputernice, $i acum cautand spre mine,
p.rime$te rugaciunile mete $i-mi pline$te cere-
rile, strigat-a cu plangere inteleapta Ana cea
stearpa, $i o a auzit pre ea Facatorul de bine.
Pentru aceasta cu bucurie a zemislit pre Fe-
cioara, (avvtJ.a{lc v1jv na(!{)fvov) ceeace mai pre
sus de cuvant a nascut pre Cuvantul ". Se ve-
de din aceste cuvinte, cum nu se poate mai
lamurit, ca obiectul sarbatorii dela 9 Dec. este
zamislirea activa a Anei celei sterpe $i inain-
tate in varsta, zamislire realizata printr'un aju-
tor speci al din partea lui Dumnezeu a$a cum
oarecand primisedi acela$ ajutor - aflandu-se
in aceea$ situatie - Sara lui Abraam $i Ana,
mama proorocului Samuil.
De sigur, zamislirea obi$nuita a sf. Ana i$i
spore$te insemnatatea prin faptul ca ea a za-
mislit nu un copil de rand, ci pe aceea care
a fast , gatita spre Jaca$ imparatului veacurilor
1
),
,care va inflori, floare, pre Christos dupa
care este , Maica lui Dumnezeu Preacurata
3
),
etc. E adevarat, prin urmare, ca in obiectul
sarbi'itorii intra $i cinstirea aceleea care a fost
zamislita: cinstirea sf. Fecioare; dar nu pentru
motivul ca a fost . conceputa in afara pacatului
1) Min. Dec. 9 vee Slava a c. dupa stihiri: 21lf"eeov Av
tal"S Acq6m uis 2<hrp(!o1,os. v Jtvm]fJ f/(!Hpov(!ydr:at llfa(!ta +1 1Je6-
nats, tw"i-'a!;o,ut'v>) its narotxiav 1:ov na,upacni.lwa nvv alwvwv ... ',
2) Ibid. stihoavna, stih!ra 11-a.
3) Ibid. Utr. p. Ill trop, I.
2d
original; ci pentruca ea avea sa lmplineasdi
misiunea exceptionala de a fi Maica Mantu-
itorului nostru, cum vom vedea pe larg mai jos.
Un argu,ment puternic in sprijinul acestei
concluzii ni-l da comparatia sihbatorii dela 9
Dec., cu sarbatoarea zamislirii sf. loan Botezato-
rul (23 Sept.) precum cu aceea a lui
(24 Iunie). lmnele acestor sarbatori proslavesc
zamislirea minunata a sf. loan Botezatorul de
catra Elisaveta, sotia cea stearpa a prea ba-
tranului Zaharia
1
). Ca Ana - maica sf.
Marii, - Elisaveta a zamislit a nascut din
fagaduinta
2
). Ca Ana, Elisaveta a conceput
nascut un copil, care avea sa tmplineasca o
misiune deosebita. $i anume avea sa fie ,Mer-
. gatorul-inainte, soarelui, profetul celui
Preainalt glasul Cuvantului celui ce din Fe-
cioara va sa rasara"
3
) .
Dar dacii zamislirea sf. loan
Botezatorul se serbeaza nu pentruca acesta a
fost conceput Hira pacatul original, ci pe deo-
parte, pentruca sa nascut din parinti batrani,
. printr'un ajutor special din partea lui Dumne-
zeu, iar pe de alta, pentruca avea sa joace un
rol deosebit in legatura cu activitatea Mantui-
torului, atunci va trebui sa zi cem di zam!s-
lirea sf. Marii se serbeaza nu pen-
' .
1) Min. Sept., 23, Vee. stihi ra II; stihoavna, s tihira I-a etc ;
cf. Min. lunie, 24, Vee. micli, stihira I- III ; Vee. mare, sti-
hira III-IV, VI; condacul ieosul etc.
2) Min. Sept.. 23, Vee. stihira 1- II-a : Min. Jun. 24, Vee.
micli, stihira 111; Utr. p. III trop. I-II; Laude, s tihira I-III, etc.
3) Min. Sept. 23, Vee. Stihoavnli, s tihira 1-a; Utr. Laude
stihiri I-IV.
21
trudi ar fi fost conceputa fara pacatul original,
ci pentrudi s'a nascut din parinti batrani prin.:.
tr'un ajutor deosebit dumnezeesc pentruca
a. fost aleasa sa devina Maica a Mantuitorului
nostru.
*
* *
aceleea care avea sa fie Maica
lui Dumnezeu s'a Jacut chip ,strain",
cum zice imnologull). Adica s'a facut intr'un
chip cu totul deosebit de aceta al oamenil or
Caci deJa varsta de trei ani
2
), sf.
Fecioadi a fost adusa de parintii ei, Joachim
Ana, in templu anume in sf. sfintelor
3
).
Aducerea sf. Marii Ia templ4 se face pen-
tru implinirea unei fagaduinte, pe care
ei o inca inainte de a fi fost ea con-
ceputa
4
).
. Pe cal e pana Ia templu, sf. Maria a fost
insotita de alte fecioare impodobite cu fapte
I. Min. Nov. 21, Utr. p. V. trop. Ill.: , ... Strein (Stvos)
este cliipul tale r
2) Ibid. Ia Litie, slav a ac.: .,. .. Sa se veseleascii Joachim
... Ana sii se bucure cii au adus lui Dumnezeu, ca pre o ju-
nicii de trei ani pre stiipilna cea {ana prihani:i"; cf. op. cit.
ziua 23, Utr. Ia svetilna, slava ,ac.
3) Min. Nov. 21, Vee. mare, stihira IV-a : Jntru sf. sfin-
telvr, (1'<7w itrtwv eta iirta) sfanta cea fiiri'i prihanli. ... se aduce'';
cf. Utr., laude, slava ac: , ... ca o junlce ... in sf. sfintelor
se aduce", etc.
4) Min. Nov. 21. Utr. sed. Ill. , ... Ni1scdndu-te (Curata) ...
Dar te-ai adus acunz Lui, plinind fiigiiduinta piirinteasci:i", cf.
Min. Dec. 9, Utr, p. Ill. trop. 1: ,Rod pilntecelui de-mi vel
diirui, strigat-a Ana diire Domnul
1
mii voiH mi1ri vo(q
aduce fie .. /'
22
bune cari purtau inaintea ei Hiclii aprinse
1
);
iar la sosire a fast primita de arhiereul Za-
haria, (tatal sf. loan Botezatorul), cu bine-
cuvantari
2
).
La templu, sfanta Fecioara a trai t pana Ia
varsta de 15 ani.
3
)
fn tot acest rastimp, ea a fost 'in stransa
comuniune cu ingerii,
4
) prin intermediul car ora
primea hrana din cer''), acolo in sf. sfin-
telor.
1
;) $i pe masura ce trecea vremea, sporea
sf. Fecioadi cu intelepciunea cu darul
7
).
Toate lamuririle acestea pe cari imnele
liturgice ni le dau, In legatura au
copilaria sf. Fecioare sunt imprumute din scri-
1) Min. Nov. 21, Vee. mica, stihira 11-a: , ... pre aceasta
(pe sf. Maria) fecioare cu japte bune impodobite, inainte f ilclii
purtand, o au ad us lui Dumnezeu ca pre un vas prea sjinfit".
Op. cit. 21, Vee. mica, stihira I: , 1oachim Ana, pre
Maica lui Dumnezeu ... ln biseria1 o au adas astiizi Zaharia,
marele arhiereu, binecuvdndu-o o a prim it".
Min. Nov. 23, Svetilna, Slava a c. : , ... Cele mai din-
U1untru ale bisericii, astazi, Nilsditoare de Dwmzezeu Fecioari1,
pre tine te-au primit, prin nulinile arhierealui, lntru care (bi - '
serica) dela 3 ani pc1fl{'i La 15 ai petrecut... "; cf. op. cit. 2 1,
utr., sed. 111-a.
4) Min. Nov. 21, Utr. p. IV, can. 11 trop. IV-lea ... , in sf.
biserica ai iubit a te cu ingerii vorbind petreci".
5) Ibid. : , ... Cu minune din cer, p aine lui'md llri'initoarea
viefii OV(!avo{)n, aerov OS'J.O,lll.Cvq, ceorp!) 'li]S'
cf. op. cit. vee. mare, stihira IV-a: , ... prin lnger se hril-
cu adevarat ceeace este prea sf. biseridi a Sf. Dumnezeu-
lut nostru"; cf. ziua 2a,. Ia Svetilna, s lava ac.: "... f iind
hranitii (Fecioara) cu mana dumnezeesculu.i inger. "
6) Min. Nov. 22, Utr., Laude ac.: .... Dumnezeeascii nzl-
reasii Stiipana, ai venit in biserica Domnului ca sa te
fn sf. sjintelor ca o sfintitii ... "; cf. ziua 21 , mare,
stihira IV-a. '
7) Op. cit. 21, Utr. p. VII, can. II, trop. V.: ,Priimind
hra11i'i sporit-a cu lnfelepciunea cu darul .. ,"
23'
ere a: Protoevanghelia lui Iacov t). Scrierea a-
ceasta face parte - precum am amintit mai
sus - dintre apocrife. $i anume, nu din ca-
tegoria apocrifelor alciHuite in scopul de a ra-
spandi prin invataturi eretice, ci din
categoria acelora intocmite in scopul zidirii

2
)
In Biserica noastra, Protoevanghelia lui
Jacob s'a bucurat totdeauna de mare cinste,
fiind folosita foarte mult si de ciHre sf. Parinti
in omi liil e lor
3
) . $i de sigur, de n'ar fi fast fo-
losita de sf. Parinti nici i mnologii n'ar fi avut
inddizneala sa reproduca . episoade intregi din
ea in imnele liturgice.
Deasemea se cade. sa nu scap.am din ve-
dere nici faptul di, in fond, Protoevanghelia
lui Iacov nu face altceva decat sa desvolte in-
florind datele . despre sf. Maria, relatate de ev.
Luca. Iar tinta acestor infloriri este in primul
rand, curatenii a sf.
Marii, - curatenie gaseste incoronarea _
in concepti a ei activa, in starea fecioriei fiind,
4
)
iar in al doilea rand, satisfacerea unei calde
evlavii pe care au avut-o totdeauna
fata. de Preacurata Nascatoare de Dumnezeu.
I) Cf. A. Mayer, Protevangelium des j akobus, Ia Hen-
nccke, op. cit. p. 86 sq.
2) Wetzer und Weltes Kirchenlexiko.n,l 2, f rb. i. Brg.
1882, col. 1045.
3) Op. cit. 1071; cf. A. Mayer, Protevg. des jakobus,
la f1ennecke, op. tit. p. l:; 5.
4) E Neubert, op. cit. p. 212; cf. A Merer
1
1(1
Hennecke p. 8!}.
24
2. Conceptia activa a sf. Fecioare.
Dupa trecerea celar 12 ani de Ia
templu, sf. Maria s'a intars in Nazaret. Venise
yremea sarac;iHi cand , taina cea mare, cea ne-
mqi nainte de ingeri "
1
) ,taina cea mai
inatnte de toti vecii ce era cunascuta numai
lui Dumnezeu"
2
) anume taina intruparii din-
tr'a feciaara
3
), trebuia sa se tmplineasca. Iar
feciaara aceea, singura aleasa dintre taate nea-
murile4), singura randuita mai dinainte spre a
fi maica a Fiului lui Dumnezeu
5
) a fast feciaara
Maria.
Cu vestirea zamislirii active a sf. Feciaare
a fast insarcinat arhanghelul Gavriil (;) Acesta i
se .arata sf. Feciaare , In luna a VI-a"
7
), , in
Naz.aret, cetatea Galileei"
8
)
. Vestea pe care trebuia s'a aduca insa,
cqvarl;)ea puterile de intelegere ale aricarei crea-
turi. Cu cata cucernica adandi intuitie in-
'
1) Min. Mart. 26, Vee, stihira II-a; ef. Utr. Sed. II:
dupa peasna Ill-a.
Ill-a.
2) Min. Faur, 18, Utr. p. V.
3) Idem. ibid; cf. Min. Mart. 26, Utr. sed. II dupa p.
4) Min lan. 4, Utr., p, VIII !;)i ac. a Nase.; Min. febr.
19, Utr. p. v; ziua 26, Utr. p. V-a.
5) .Min. Mart. 25, Utr. peasna VI, trop. II: .. . , fie toata
faptura sf riga: Bucurii-te ca tu numai, a fi maicii F iului lui
Dumnezeu mai nainte ,te-ai randuit ( au yit.(! f ' 6v"1"f wu
1Jlov wv Oeov tr.(!OWf!la.fh]r; '.ll.yv'l/).
6) Min. Mart., 24, vee., stihira 1-a: , Taina cea ascunsti
i de ingeri Jte*tiuta Oavriil arlwngftelul o adevereaza. $i acum
vine .... :ji strigti cafre tine: Prea sjanti1 bucuri1-te, gafe:jle-te
prin cuvantul acesta sii prime!jti pe Dumnezeu Cuvantul in pan-
tecele tliu"; cf. stihira 111-a; Utr., p. I, trop. II, etc.
7) Op. cit. 25, Vee,. Litie, stihira 1-a.
8) Ibid., stihira Ill II-a.
25
ceardi imnologul sa reconstitue psihologia ar-
histrategului trimis sa-i adudi s.f. Marii, minu-
nata veste. ,Si viind (arhanghelul Gavriil) in
Nazaret, .- zice imnologul, - cugeta intru sine,
1
de minune spaimantandu-se: Cum celce este
necuprins intru cei de sus, din Fecioadi va sa
se nasdi? Cela. ce are scaun Cerul, !;)i a!;)ter-
nut picioarelor, pamantul, in pantece de Fe-
cioara incape. Spre carele cei cu cate
aripi cei cu ochi multi a pri vi nu pot, acela
cu un cuvant a se intrupa dintr'ansa bine a
voit !" Din turburarea aceasta, arhanghelul nu
ese decat cand in lui birue gandul
. ca minunata veste pe care o aduce sf. ,Fecioare
este cuvantul lui Dumnezeu: , AI lui Dumne-
zeu este cuvantul ac.esta. Deci ce stau . nu
gdiesc Fecioarei ?"
1
)
lar cuviqtele pe cari i 1-e acestea
suht: ,Bucudi-te cea cu dar daruita, (xcxaf!t-
.'Cww!v17), Domnul este cu tine ... "
2
) , Vei sa pri-
In pantecele tau pre Dumnezeu 1ntrupat,
carele prin tine, pentru milostivire, va sa cheme
omenirea Ia fericirea cea dintai".
3
) Graiurile
acestea, ,graiuri mai pre sus de oin"
4
), o ui-
mesc pe sf. Fecioara, pana Ia turburare. Ea
se teme ca nu cumva sa fie 'amagita, a!;)a cum
a amagit , mai nainte eel vi clean pe
1) Min. 'Mart, 25, Bunelc vestiri ,' Slava ac.
2) Idem. Ibid.
a) Op. cit. Vee. mica. stihira 11-a.
4) Op. cit. Bltnele vestiri. sti)lira ll-a,,
26
Eva
1
) Cu a tat mai mutt se tenie,
cu cat nu poate intelege in ce fel ar putea
zamisli un fiu, de vreme ce ea nu ,de is-
pita de barbat"
Dar zamislirea aceasta avea sa se realizeze
nu dupa randuiala, ci mai presus de
legile firii. Caci ,Dumnezeu unde se
randuiala firii se lucreaza cele mai
pre sus de om"
3
).
$i anume, zamislirea activa a Preacuratei
avea sa . se savarl?easca prin puterea Duhului
lui Dumnezeu. , Duhul lui Dumneieu eel pr'ea
inalt - ii Fecioarei, arhanghelul - va
veni peste tine, Preacurata, l?i te va umbri pu-
terea celui Prea inalt vei Fiu carele
' va pazi fecioria ta nevaHimata
4
)".
Din toate Himuririle acestea ale arhanghe-
lului nu izbutesc so scoata pe Preacurata din
nedumerirea ei. Caci ea stihue sa intrebe : cum
va putea concepe, Fecioara fiind? $i - aduce
foarte bine aminte ea , ca mimmi au fast
de multe or.i, cu dumnezeeasdi putere facan-
du-se ;'' insa aduce aminte ca vreo fecioara
I
I) Op. cit Vee. mi di, Stihoavna ll-a; cf. :;;i Utr., p. Ill:
,Strlfmoasa mea primind s{atul sarpclui, din dumn ezeasw des-
jiitare s'a gonit. Pentru aceasta $i eu mii tem de strdinii lnchi-
nlfciunca ta, sjiindu-mii de alunecare".
2) Op. cit. Vee. mi di, Stihoavna, st ihira II-a; Bunele ve-
stiri , stihira 11-a etc.
3) Bunele vestiri , Stihira llf-a.
4) Min. Mart. 25 Vee. midi, Stihoavna, stihira lil-a: Utr. p.
VIII, trop. IV: ... ,iadi cu adeviirat pre Dumnezeu fie vestesc
carele va sa se lntrupeze mai pre sus de cuvant si de gana
precunz se '
27
sa fi nascut vreodata ne!?tiind de barbat t).
In fata acestor _ sUiruitoare intrebari ale Fecioa-
rei, arhanghelul smerit ca pen-
tru el,intruparea I.mparatului tuturor dintr'o fecioa
ra este ceva ,,strein", ceva mai pre sus de pu-
terea )ui de intel egere; insa tot odata martu-
rise!?te ca aceasta suprafireasca zamislire a
Mariei, a fost inchipuita, cu mutt inainte, In
,zicerile profetil or vorbele cele ascunse
chipurile _legii B)", Providenta dumnezeeasca
purtand grija pregatirii ei.
Convinsa acum, ca ace!.a care sta in fata
ei nu-i vreo faptura vicleana, ci ingerul
Domnului trimi s anume sa-'i aduca minunata
veste; convinsa deasemeni, ca , toata min tea
omeneasca se cercand cele prea
marite" vestite ei de arhanghelul
3
), Fecioara
Mari a se inc! ina, in a dan ca. smerenie credinta,
zicand: , Fie mie de pre cuvantul tau ...
4
)". In a-
ceasta clipa a zami slit pe Dumnezeul eel mai
nainte de veci " 0 rumina negdi!ta ii inunda a cum
sufletul
6
). Caci niciodata pana acum vreo fap-
I ) Op. cit. Utr. p. V, trop. 1: ... dwxs n "f!(h'vos cJl- d;ut(Jci v-
ch!cus uiu5l;wu',
2) Ibid. trop. II: Min. Jan. I 0, Utr. p. Vlll, can. II, $i a c.
a Nasc.: ,In cuptor (prin lnchipuire) te-au insemnat pre tine de
demult tinerii Fecioarii, $i ln rug te-a fnscmnat mai nainte Moisi
5Ji l saia te-a vazut ci1 vel S(l nm;t(prunc farif. de bi'i.rbai, pre
Domrwl slavei." .
Mi n. Mart. 25, Utr. p. VIII, trop. I.
4) Op. cit. Bunel c Vestiri , stihir.a III :" ... ytvou6 fWt vi.iv ws
ro auv" ...
5) Min. Mart. 25 Litie, Stihoavna sti hira HI.
6) Op. ci t . Utr. p. VI. trop. 1: , Glasul eel de bucurie al
cuvintelor tale primindu-l Gavriile, de dumnezeeascii veselie
m'am umplut. Cit buctJrie lmi spui si veselie nesfar!jitii lmi
vesfe!jti". '
28
tura nu se invrednicise de descoperiri atat de
adanci, niciodata pan3' acum nu i se incredin- .
tase vreunei fapturi o misiune atat de
toare, cum i s'a incredintat ei, Preacuratei Fe-
cioare. $i'n negraita ei bucurie, Fecioara cea
prea sfanta nu dimane singura, ci intreaga fap-
. tura o Cerurile pamantul,
cele de jos cele de sus se infd:itesc intr'o
suprema bucurie. Pentruca prin aceasta supra-
fireasca zamislire a Fecioarei, , lumca s'a des-
Iegat de ' blestemul eel dinHU
Prezentarea aceasta imnografica a episodului
zamislirii active a Sf. Fecioare se poate inca-
dra, in liniile ei generate, in istorisirea dela
Lc. I, 28-35.
La intrebarea daca nu cumva sf. Pecioara
a fost doar un instrument pasiv in mana lui
Dumnr.zeu, pentru realizarea incorporarii Cuvan-
tului, aflam raspunsul in felul cum se comporta
ea, Sf. Fecioadi, fata de vestea pe care i-o
aduce arhanghelul. Anume, am vazut mai sus
ca Sf. Fecioara prime;;te misiunea zamislirii
Mantuitorului, n1,1 in chip silit, ci in chip cu
totul tiber. EziUirile ei initial e ne dovedesc si-
gur ca incredintandu-i-se rniheata misiune de
a fi Maica lui Dumnezeu, ea, Feci oara prea
curata, a f0st deplin con$tienta $i Iibera, in
acceptarea acestei minuni. Deal.tfel, nici n'ar
fi voit Dumnezeu sa incorporeze impotriva
voiei naturii omene$ti. Pentru motivul ca El
1) Op cit. Vee. Stihoavna stihira III-a ( ,o Y.ull.ttos lo{l.vun
f')S' d()xalccs d()fi? ... " ). ibid :>lava i!C, Liti e stihir11 IV-a {Jtr,
:;ed, r: tc.
29
n
1
ar fi putut voi sa-l mantuiasdi pe om impo-
triva voiei acestuia, libertatea fiind una din
conditiile esentiale trebuitoare realizarii rapor-
turilor dintre om Dumnezeu prin urmare,
pentru realizarea mantuirii.
* *
*
Multe dintre imnel e alcatuite in cinstea
zamislirii active a sf. Fecioare vorbesc. de o
sfintire a ei in momentul conceperii. lata de
pilda, ce citim Ia slujba Utreni ei, din 25 Mar-
tie: , Sufletul mi-a curd fit, trupul mi-a sfinfit,
biseridi incapatoare de Dumnezeu pre mine
m'a facut, cort de Dumnezeu inipodobit,
insufletit, venirea prea s{dntului Duh, curata
Maica a vi etii
1
) (( . ldeea exprimata in acest
.imn, ca de altf.el in celelalte asemanatoare
2
),
este clara: in momentul in care puterea Duhu-
lui sfant se revarsa asupra fecioarei Marla
pentru a o face maica a Mantuitorului, in
l) ,Min. Mart. 25, Utr. p. VII, ras p. II a l N, de Dumnezeu:
1fJuz itv Ji?V1le " a2 ai<Jt t a x atJyyiaae, Naov elf!jl(iacao 'l.W(l"' rtY. OJJ l' e
,<J-eov /}f:QY.Oilf<1]rov, l f t1/JUXO" ulfU110S wv navarlov ]{vn)-
fUIWS1 xa {)ui)<; &;,vf] w jJi1rrt ea."
2) Min. Jan. 25, Utr. p. IV, can. II, a Nlisc: , Pre Adam
eel din voiea sa mai nainte. ci'izut .l-ai ri d i cat ceeace
eti cu totul jara prihand nascilnd viafa cea cu un ipos-
- faz dill piJnfece j ecioreSC CUriJf i i CU lJUhlll, lY.
armo.{}el a'YJs llvev,uan" . Min. Oct. I, Utr. p. IV, t rop. II:
, Mai mutt dealt chivotul lui Aaron pre tine toatti t e-a sj infit w
duhul Sjilnt, N1sclJtoar e de Dumnezeu" . cf.' l,li Octoih mare, gl.
v;. Dumineca Utr. p. VI, Can Nasc. Trop. !IT: " MaiclJ a lmpli-
ratului tuturor ai fost, cuditindu- te cu Dulwl Fecioara" . Min.
Febr. 13 Utr. p. VI. a c. a Nliscatoarei. " OJ..r;v as, Y.aiJy;taaE
.Ll6ros 6 r tos flOV f ' *f!av, ?Jr tau!tivtl v

acela$ moment, ea a fost cuditiUi sfintita,
!?i trupe$te.
dar, actul sfintirji. este inseparabil de .
actul zamislirii. Dadi unele imne ne spun ca
Fecioara intai a fost sfintita $i apoi a zamislit l),
a poi prin aceasta ele nu vor sa ne arate ca
intre momentul sfintirii ;;i acela al zamislirii
s'ar fi scurs vreun interval mare, ci ca, in ac-
tele inseparabile ale sfintirii $i zamislirii, unul
din ele preceda. Anume, actul sfintirii precede
daca nu actul zamislirii.
0 dovada in plus despre inseparabilitatea .
acestor doua ade ne-o dau imnele acelea in
cari, atat sfintirea; cat $i zamislirea sunt puse,
amandoua deodata, in dependenta de invoirea
Iibera a sf. Fecioare. Zice unul dintre imne:
, Te arati mie graitor de adevar, zis-a (inge-
rului) Fecioara. Caci vestitor de bucurie de
ai venit; inca sufletul mi-am curatit cu
Duhul (tfJVX1]v o{w lnd IlvmJ,uau..),
dtipre cuvantul tau sa-mi fie mie, sa se sala-
intru mine Durtmezeu, catre carele
1) Min. Mart. 25, Litie stihrra IV-a: ... , eel lnzpreunif.
nic cu Tatill... s'a pus pre sine spre cu buna
voinfti sjalul piirintesc s'a in pilntece fecioresc
mai nainte curiifit cu Duhul" (xa rt>/ <(! CW 'fJ X'r/ae naf!{)Evtw1v,
n(!oayvwlfei:aav up n11e11p au ); cf. :;;i op. cit. 11, Utr. Utr. p. VII,
ac. a Nasc. ,Sfintiti'l fiind cu sujletul si mai nainte curiifitil
cu trupul Preacurat'a. prin venirea spre' tine a Duhlllui celui
Sjilnt ('Aywa&eiaa ijv '/'V'JA" xed. n(!oxcd}a(!!Jeiaa d> ai,ua . '17
l:nwdvac l:tr< ai .,;ov m:waf<t,tu; !IvE'v,u.aros ) puterea celui dintru
lniiltime o ai Min. Ian. 29, Utr. p. Ill, $i ac. a Nasc.
FUnd curafitii ( 1C(JOY.aJ:a(!&dua) nzai nainte prin Duhul... ai nascut
pre Cuvilntul Tatiilui...
3t
strig impreuna cu tine: Binecuvantati toate lu-
crurile Domnului pre Domnul
1
)" .
Cuvintele: ,sufletul mi-am cuditit cu Duhul"
nu pot fi separate de cuvintele imediat urma-
toare: ,dupre cuvantul tau sa-mi fie mie, sa
se intru mine Dumnezeu". Cu alti
termeni, eurdfirea despre care vorbesc primele
cuvinte, nu poate fi despartita de zdmislirea
despre care vorbesc cuvintele din urma. Gea
dintai: curdfire,a, este o conditie a celei din
urma: a zamislirii: $i una alta, curatirea
sau sfintirea, zamislirea sunt prinse in unul
$i ace act de invoire Iibera a
Mariei, cu dumnezeeasca hotarire.
A cum lntrebarea este: de care pacat a
fast caratiUi Fecioara Maria, imediat inainte de
zamislirea ei activa?
Din paragraful precedent, am putut vedea
di Sf. Fecioara s'a nascut in felul at
tuturor oamenilor. '
Ori, toti cei ce, se nasc in felul acesta, sunt
fii ai lui Adam in consecinta,
ai pacatului de aceta, ai pacatului ori-
ginal. (Rom. V, 12). Dela Iegea aceasta gene-
raJa a pacatului nu face exceptie
decat Mantuitorul singur, ca unul care s'a
nascut dintr'o feci_oara deJa Duhul Sfant,
ca unul" care n'a fast numai om, ci Dumne-
zeu adevarat.
. 1) Min. Mart. 25, Utr., peasna VIU, trop. V.
32

Maria a
original.
dar, va trebtii -sa zicem di Fecioara
fost conceputa cu pacatul
Imnele liturgice in adevar ca sf. Fe-
cioara este ,fiica a lui Adam celui cazut
1
) " ,
care, acesta li e
2
) ". Ele subliniaza
distanta care exista intre Maria, ca fiica a lui
Adam celui creat de Dumnezeu din tarana,.
intre Maria ca subiec;::t al misiunei de a
chiar pe Hicatorul sau, pe Dumnezeu
3
) . Dis-
1 tanta aceasta nu poate fi miqorata decat prin
harur dumnezeesc. Caci daca Fecioara Maria
este fiica a lui Adam , dupa neam", ea este
Nascatoare a lui Christos Dumnezeu, dupa har
I ( - ' ' ' (l ' ' ..!.
,.'WV UCI.f" 'JCC/.'[;(1. ycVO!;, 'V'VYCI.'CC(!, XU.QW
oe XQtmov wv {}wv y cvv1TQW .
4
).
Va trebui sa zicem deci, ca Fe\:ioara Ma-
ria, ca fiica a lui Adam, este ea
toare a pacatului adamitic, a pacatului original.
In ee-l pe Fiul Mariei, pe Mantuitorul
,macar de zidi-t trup insufl etit"
din ea, nu poate fi numit Hiptura adica ,
at lui Adam, ci ,Hicator a! lui r. ) lmnele litur-
.
t ) Min. Ian. 21, Utr. p. Vlll , a Nas c.: Lui Adam celui
cazut tu te-ai arc1tat fiici1, iari1 lui Durmzezeu Maicii, celui ce mi-a
lnoit vieafa; .. c!. Min. Aug. 12 Utr. p. VIII ; Can. II , Si ac. a
Nasc.; Octoi h Mare, Dogmatica gl Ill.
2) Penticosta r. Dumineca Ill-a dupa Utr. p. IV a
nasc : Cela ce a zidit pre Adam, tiiu curatii, (tlw a(w
7rf!orratoQa 11yvf7 .. .) s'a zidit din tine ... ".
3) Oct. Mare, gl. I, p.IV, can. Niisc., trop. 1: Auzi cerule
minuni ... cii jiica ciizutului Adam celui din tiir{Jnii, s'a j iicut lui
Dumnezeu Fifciiforului siiu spre mantuired inoirea noastr'ii."
4) Triodiu, In Dumineca Utr. p. I, !;)i ac. a Nasc.
5) Octoih mare, g l. Ill, Dumineca Utr. p. V, a N11sciit.
33
gice de asemeni, ca numai Mantuitorul feSte
curat de orice pacat
1
). De unde se poate
deduce di toate celelalte fiinte omene$ti - prin
urmare Fecioara Maria sunt sub legea
pacatului.
Un alt indiciu, ca sf. Fecioarii a fost
sub povara pacatului original panii Ia zamis-
lirea Mantuitorului e faptul ca, in unele imne,
sf. Mariani e numindu-1 pe Fiul
,Mantuitor al tuturor
2
)" Nu in cape nici o in-
doeala di in expresia aceasta este implicata sf.
Fecioara .. Si ea adidi, a fost mantuita impreuna
cu ceilalti. Cu atat mai mult trebue sa ac-
cepUim aceasta explicare, cu cat in,unele imne
- sprijinite de sigur, pe Lc. I, 47 - sf. Fe-
cioara ni e numind pe dumnezeescul
ei Fiu: ,Mantuitorul meu
3
)". )
Nu e greu de vazut ca expresiile acestea
n'ar avea niciun sens daca n'am admite ca
1) Min, Febr. 12, Utr. dupli p. III, a erueii, a Nlisc.: ,Cela
ce ai riibdat crucea ludnd asupra ta siiracia lui Adam; unule,
jiira de piicat, ( ... f-<lnie ava,uuenp.e) prea Bunule Doanme ... ": cf.
Min. lui. , 14, Utr., p. Ill !;)i a c. a Nasc.: , Cela ce singur este
curat *' singur este Domn s'a tntrupat din sttngiurele tale
Preacurata".
2) Min. Oct. 20 Vee., a cruei i Nlise.: T-e grabesti acum
Christoose sa ma la*i jara de flu, pre tine ceeace te-am nliscut;
penttu ce ai fi1cui aceasta Mantuilorule at tuturor?"
3) Min. Febr. 20, Vee. a erucii a Nlisc; ef. f;)i Min. Mart.
4, Vee., a crueii a Nasc: , Intrista-mi1-voiu Ia fafii, prea dulce
Mantuitorul meu, vi1zt1ndu-te pre tine mort fi1rlf dreptate: Min.
Sept. 3, Utr. Svetilna, a crueii a Nasc. :... ,cum le sujeri aces-
tea Mdntuitorul meu?;" Triod I. sapt a post mare, Vincri, Utr.
Stihoavnli, a crueii a Nasc. Min. lulie, 24, vee. a crucii a Nllsc.
(dupa " Val mie, Flu/ meu prea dulce! cum fi1ri1
dreptate, vroind Sa pre tofi pi1mt1ntenii cei din Adam" .. .
etc. etc.
3
34
Mantuitorul a scos $i pe propria sa Maica de
sub povara unui pacat anume, de sub povara
pacatului
Conceptia aceasta exprimata in imne, di
sf. Fecioara a fost curatita de pacatul original
in momentul zamislirii ei active, n'a fost pre-
cizata Ia vreun sobor ecumenic. Dar ea a fost
totdeauna marturisita in Biserica orientala.
Astfel, acela care ii adreseaza eel. dintai
salut poetic, sf. Efrem SiruP), despre
o a Mariei, prin faptul ca ea a nils-
cut pe FlUI celui prea lnalt
2
).
Deasemeni Sf. Grigorie de Nazianz . vor-
despre o curatire prin Duhul a sf. Marii
inainte de conceperea ei activa, o cunitire , in
carne $i suflet ar' Sf. loan Damaschinul
- el intelneindu.-se de sigur pe sf. Grigorie
de Nazianz - despre o asemenea curatire
a Fecioarei, inainte de suprafireasca ei za-
mislire ').
lar marturisirea de credinta a lui Mitrofan
Critop.ulos exprima argumenteaza pe larg
1) L. Kosters, Maria, di e Mutt er j esu, In Lexikon fi.ir
Theol ogie und Kirche, VI, 1934. col
2) Ephraemi opera, Veneti is, 1756, tom. II., p. 417, Sermo
XI , In natalem Domini ; cf. pp. 732-33. _
3) Or. XXXVIII 13, pg. XXXVI 325 cf. Dr. V.
Doctrina SfAntului Joan Damaschinul despre Maica Prea-
curata. Note Studii . Texte traduse din original, Candela
an XLVIII, p. 241, nota.
4) Cf. Dr. D. Stiefenhofer Des heil . I. v. Damascus Gen.
Dar!. d. orthod. Glaub., 1923 XXXVIII, Ia Loichifii, s tudiul cit. ,
Candela, p. 207.
35
adevarul puatirii sf. Fecioare de pacatul ori-
ginal, tn momentul conceptiei ei active
1
).
I) Kimmel Monumenta fidei eccl. orient. , l ena, 1850, pat's
II, p. 177-179:, , 'AJ..ta 11vv xaxa mbs it)lovs naxi11as /;v ain'li up
au..t2,)/JUJJ5 zl?6vrp, oeof d1JT) xl/5 dnu &wu oi!x &(!a
zlll(?aV i!x,et '; u<Jv dvn2Eyu1JU</1J hdvota xa lh1Jms . E i nteresant
f el ul cum argumenteazA Mitrofan propozitia cii sf. fecioadi a fost
, conceputii ln pacatul original de care a f ost c: uratita in momentul
zamislirii ei active. El dela premiza eli toti ne
cu plicatul original. Excepti e face numai MAntuitorul care este
om Dumnezeu in timp. Daca s'ar mai f i nascut cineva
flira acest p a c a t, zice M i t r o f a n, apoi acela ar
fi sa fie MAntuitorul lumii n'ar mal fi fost nevoe sa
sc incorpor eze Oumnezeu. A$a dar, :;;i sf. Mari a s'a nascut cu
pacatul original , 'din care o fiul sau. o :n aceasta pri-
cina il $i pe Isus: Mantuitorul meu ' (Lc. I. 47). In
al doilea rand, nici cuvintcle: Domnul ui va veni asupra
ta puterea celui prea i nalf te va umbri," n'ar fi destul de
Uimurite, daca n'am accepta ca sf. Pecioara s'a niiscut sub po-
vara pa :atului original. ,Pentruce, zice Mi trofan, pen truce mai
intAi Ouhul Sfant vine asupra ei? Pentru a o curati a o face
vas demn de a fi templu Cuvantului ; deci ea avea nevoe
de curatire. Numai de-ar fi fost conceputii $i nascuta altfel decat
ceilalti oameni, n'ar fi avut nevoe de purificarea Duhul ui Sfant":
op. cit. p. 177-169 cf. Confessio Dosithei Ia Kimmel, op. cit.,
p. 433. .
3. Lipsa pacatelor personate Ia Preacurata
Fecioara.
Am aditat mai sus, ca imnele liturgice
vorbesc despre sfintirea Mariei, adica despre
curatirea ei de pacatul original, in momentul
zamislirii active. Ar urma dar, ca epitetele
de: sffmta, prea sfanta, preacurata etc., sa-i fi e
atribuite incepand numai din acest moment. Cu
toate acestea, vedem ca imnele ii atribue amin-
titele epitete pentru rastimpul anterior con-
ceperii ei active .
. Astfel, gasim cantari, cari ne spun ca ea,
Maria Fecioara, este chiar dela ,rod
sfant", ,rod preacurat
1
)" ,fara prihana
2
)" , ,cu
adevarat din pruncie curata s) ".
Alte imne ne spun ca atunci cand a fo st
adu:sa la templu, Fecioara era , ne-
spurcaU'r curaUi porumbita
4
)", ca ea
I) Min. Sept. 8, Vee. midi, sti hira IV-a ,, Tarina cea mai
izainte neroditoare piimiint roditor *i din piintece sterp
rod sjiint a riisarit (xaenov fiytov om)s) cf. !Ji Utr. peasna
VIII, can. /!, trop. IV: ""' Ana cea Sflinta a tnjlorit prea curat
rod" "'aenov 'dvffijaat) Min. Nov. 21, Utr. sed. Po li-
e leu: , rod sjiint dintr'iin*ii a Maria ... ".
2 Min. Sept. 9, Utr. p. I. Slava ac. a Nasc:. Vietuind cu
fericita petrecere, mai cinstifi dedit tofi parintii v'ati
ariitat piirinti printr'tnsci. v'afi fiicut; ca cei
afi niis,cut pre Fecioara cea 'rara p rihana". .
3) Min. Nov. 21, Utr. sed. III-a.
4) Op. cit. 21, Utr. p. VI, can. trop. Ill: Nespurcatii Mie- '
lusea curatlf. porumbita s'a dus sa locueascii tn casa Lui Du-
mnezeu, ca 0 j(/.ri'i prih'ana, mai. nainte riinduita a fi M,aica
lui Dumnezeu"; cf. p. VII-a can. H, trop. IV-a.
37'
fiind o sfanta a sfintelor", in sfanta biserica a
iubit a se
1
)
. idee a neprihanirii Mariei,
anterioare zamislirii ei active, ne-o
in imagini de o rara frumusete, cantari ca aces-
tea: ,Ca pre un crin trandafir cu bun miros,
ca pre o dumnezeeasca mireasa te-a aflat Cu-
...- vantul Dumnezeu ... in pantecele tau s'a sa-
Sau: , Aflandu-te pre tine Mirele tau,
Stapana dumnezeeasca Mireasa, trandi:lfiri in
spini floare prea mirositoare in vai crin
curat, de sus intru tine, s'a

Si
mai Himurit acesta: ,Aditatu-te-ai cu
curatia, Stapana, ca crinul ii mijlocul spinilor,
stdUucind cu stralucirile fecioriei tale ' )" ... Adica
pe cat de urati sunt spinii fata de trandafiri-
crini, pea tat de uriti sunt, sub raport.moral, cei-
-hllti oameni fata de sfanta Fecioara. Caci in vreme
ce oamenii ceilalti sunt spurcat fara-
delegii '', Fecioara este , Mangaietorului,
cu totul fara prihana" n). .
Dar, ne intrebam, cum a putut fi numita
nepfihanita, Fecioara Maria, . pentru rastimpul
dinaintea zamislirii ei active cand, dupa cum
am vazut, ea era inca sub povara pacatului
original?
Raspunsul Ia acesta intrebare 11 avem,
Hicatid distinctie .intre pdcatul original
pacatul personal. Precum se eel dintai,
I) Ibid. p. IV. can. II, trop. IV.
2) Min. Febr. 3, Utr. p. Vllf, A nasc.
3) Op cit 11, Utr. p. VII, A Nasc.
4) Min. Oct. 28, Utr. p. HI-a.
5) Mi!J. lan. 17. Utr. ac. a Nasc., Ia sect. dupa. p. III-a . .
'
38
pacatul original, revine intregului neam ome-
nesc, care, provenind din Adam, reproduce
natura acestuia in starea in care el, Adam, s'a
transpus prin dilcarea Iibera a poruncii lui
Dumnezeu; eel din urma, pacatul personai, in-
semneaza. calcarea lib'era de catre
fiecare ins in parte, a voii lui Dumnezeu: Pe
cand intaiul, pacatul original, oarecum
natura noastra, ca unul care e anterior auto-
determinarii noastre personale, eel de pe urma,
pacatul personal, nu se poate ivi dedit din
clipa in care omul devine de sine
initiatorul unor fapte proprii.
Daca lucrurile stau atunci nici nu se
poate vorbi despre o sustragere a firii noastre
proprii deJa contaminarea de pacatul original.
Lucrul acesta n'ar fi posibil de cat daca fiecare
din noi ar exista in vreun oarecare fe1, ca
persoana Iibera in momentul in-
trarii in existenta. Pacatul personal insa, nu
exista inainte de a-1 voi noi. El este cum am
spus o taptuire Iibera a fiecaruia
dintre noi. $i pentruca pacatul personal este o
alegere a noastra, insemneaza ca aceasta anu-
mitd alegere putea sa nu se fadi. Insem-
neaza, cu alte cuvinte, ca fi ecare dintre uoi,
poate sa reziste pacatului personal.
)
Puterea aceasta de a rezista pacatului nu
e Ia toti Ia fel. La unii este mai sl aba, Ia altii
mai vie. La unii poate slabi pana Ia disparitie,
lasand locul impietririi in diu; Ia altii, dimpo-
triva, poate spori, in conlucrare cu ajutorul
dumnezeesc, in fel, in cat, inclinihile spre ,
39
pacat ale firii sa in perma-
nenta in stare de virtualitate. Cum este cazul
cu sfanta Fecioara Maria.
Intr' adevih, daca cerceHim cu deamaruntul,
viata sf. Fecioare, anterioara momentului in
care ea pe Mantuitorul, ne este peste
putinta sa descoperim vreun moment in care
ea ar fi avut vreo atitudine contrara orandueli-
Jor morale. Anume, Maria prunca nu a putut
savan;i pacate personale in rastimpul celor trei
ani cat a trai t sub oqotirea sai
parinti.
Nici in timpul dela 3-15 ani, cat a locuit
Ia templu, Maria Feciqara . nu a vreun '
pacat personal. Pentrudi in tot acest rastimp
ea a trait in . permanenta comunicare cu Dum-
nezeu cu ingerii Lui. Deasemeni cu greu
ar putea cineva atribui fapte pacatoase, st
Maria, dela data. ei din templu pana
Ia vremea cand i n g e r u 1 ii za-
mislirea cea suprafireasca. Deoarece in rastim-
pul acesta Maria a fast sub ocrotirea logod-
nicului ei, dreptul lo&if
1
).
0 dovada puternica pentru !ipsa pacate-
lor personale Ia sfanta Mari a o constitue
cum reactioneaza Ia vestea adusa ei de
arhanghelul. Din dialogul dintre Fecioara Maria
. arhi strategul binevestitor _ dialog schitat
mai sus .- se poate desprinde concluzia ca
1} of. Prot. S Bulgakoff, Rogul care ardea no se mistuia
vol. I, in de leromonahul leraclie, Manast. Harbovat,
Orheiu,_ 1935, p. 7- 8.
40
Fecioara avea sentimentul sigur al ei
nevinovatii.
Nevinovatia aceasta a Mariei nu este a se
intelege numai negativ, - deoarece ea nu s'a
marginit sa- pazeasdi , trupul suUetul ne-
intinat lui Dumnezeu"
1
) - ci pozitiv, caci ea
se infatil?eaza impodobita ,cu frumusetea
faptelor
2
).
Prin ajtitorul lui Dumnezeu prin stii-
ruinta proprie, Fecioara Maria a izbutit sa tina
in stare de virtualitate orice inclinare spre pacat.
In acest caz, chiar daca se afla sub po-
vara pacatului original, ea a putut fi numita
,far a prihana", ,curaHi", ,nespur.cata
curata porumbita", ,sfanta sfintelor", etc.,
intrucM,, cum foarte just observa Bulgakof,
,neprihanirea nepiicdtuirea pururea Fecioarei
e in raport nu fata de natura ei, ci de starea
ei persona/a fafd de pdcat !ji de persona/a
injrangere a acestuia"
3
).
Am vazut imne o numesc ,sfanta"
pe Fecioara Maria, chiar din momentul
De unde ar urma, di Fecioara prunca a fast
sfanta l?i inainte de $tim insa, ca nicio
faptura nu este sfanta prin natura ci prin par-
1) Min. Aug. 4, Utr., p. IX, ac. a Nasc.: ,Ca ceeace
fi-ai pazit trupul $i suj1etul nelntinat lui Dumnezeu, ( uc7J,ua
xa/, tpvx/rv ue, dt-t6A.vv-ra 8<ip Ota1'1J(!Oiiuav ... ) a iubit lmpli-
ratul Cristos jrumusetea fa, Mari e, $i te-a ariifat Maica tntru-
piirii Sale, dilndu-mi purur.ea nu1ntuire".
2) Min Jan. 23), Utr., p. I a Nasc.: , lmpodobitli fiind cu
jrumusefea japtelor bune Maica lui Dumnezeu preacuratii, pre
Dumnezeu eel adevi:trat fli ciitorul de bine l-ai ziimislii nouif
1
eel ce isvorul bunati'i.filor".
3) Bulgakoff, op. cit., p. 13.
I
41
ticipare . . Prin participare Iibera
Ja sfintenia dumnezeeasdi. Nefiind posibila o
. astfel de participare pentru Fecioara, in rastim-
pul anterior $i nici chiar pentru anii
coptlariei, cand functiile spirituale superioare nu
erau inca desvoltate, va trebui sa: zicem, di
dadi imnologii 0 numesc sjantd pentru
acest distimp, apoi ei au facut acest lucru,
rasfrangand asupra lui, asupra acelui rastimp,
stralucirea sfinteniei pe care . Maica Domnu-
Iui pastrandu-se neatinsa de pe-
tele pacatelor personale mai ales, prin fap-
tul cii a fost aleasa sa nasdi, a primit sa nasca
a nascut pe lumii.
nu am ajuns cu expunerile noastre
decat panii. Ia ziimislirea activa a sf. Fecioare,
socotim potrivit sa cercetam tot aci daca
nu cumva ea a- pacate in timpul de dupa
zamisHre. ' .
Riispundem dela inceput ca, pentru acest
timp, mai putin s'ar .putea dovedi existenta
pacatelor Ia Fecioara Maria. Deoarece din clipa
in care a fost curatita de pacatul originat a
zamislit pe Manluitorul, activitatea ei Iibera
este indrumata interior exterior,
in sensu! unei depline supuneri fatii de voia
lu! Dumnezeu. In timp, trebue sa ac-
cepUim ca din momentul zamislirii active, Prea-
curata Fecioadi a fost luatii subt o deosebiUi
ocrotire din partea lui Dumnezeu, din partea
Dumnezeirii sau Fiu.
E drept ca in rastimpul dllpii zamis.,
I '
\
42
lire, s'au intamplat in viata sf. Fecioare, unele
lucruri cari ne-ar putea indemna sa facem re-
zerve cu privire Ia \ipsa ei de pacate personale.
este de pilda, actul sacrifidirii unei
perechi de turturele a unei perechi de
porumbei cu prilejul prezentarii pruncului Isus
Ia templu, de ditre , Preacurata Sa Maica
1
)
Sacrificiul adus atune: de Maica Domnului a fost
un sacrificiu de curatire. Dar daca ne gandim
Ia viata Preacuratei- de dinaintea zamislirii,
Ia zamislirea suprafireasca, ne
este peste putinta sa fim de pihere ca sf. Fe-
cioara ar fi avut de curatit vreo paUi morala pro-
prie, prin sacrificiul amintit. $i atunci va trebui sa
zicem ca sacrificiul oferit de Preasfi:1nta Maica
cu prilejul prezentarii templ u a lntaiului ei
nascut, n'a avut alt rost decat acela de a lm-
plinii randuiala legii
2
). .
Deasemeni trebue sa ne -gandim Ia incer-
dirile grele prin care a trecut Preacurata Maid1
in vremea activiUitii publice a Mantuitorului.
Cea mai grea dintre incercari a fost aceea
care1a a fost supusa ea in timp11l patimilor
rastignirii Domnului. ,Cand te-a vazut mie-
Fecioara pre tine, Mielule, mergand
ditre junghiere, cu \acrami mergea dupa. tine
zicea: unde mergi degrab, FlU I meu? Voiu
veni dupa tine, prea dulcel e meu Fiu! Ca nu
rabd a nu te vedea, lsuse al meu mutt milos-
tive". J) un imn sguduitoareq
I) Min. Febr. 2, Vee, mare, Stihoavna, Slava a cum.
2) ld Ibid.; cf . op. cit Ia litie Stihira I, II, V111, etc.
3) Min. Ian. Vee. A a Nasc. (inainte de .
hoavnii).
43
durere pe care o inceardi Fecioara Maica, in
clipele dmd vede Fiul smuls cu violenta
din . cal dura ,dragostii ei' materne, purtat, in
negdiite chinuri Ia locul osandeL Si cu aH'tt
mai mari au fost . suferintele Maicii Domnului;
cu cat ea ca viata Fiului sau fusese o nes-
binecuvantare pentru poporul care drept
rasplatire, il scotea, cu ura, afara din mijlocul
jui spre a-1 pi rani pe cruce. Sf. Fecioara "vedea
cum adunarea jidovilor cea Hididelege !?i nemul-
tumitoare", ,care cu multe mari darurile" Fiu-
lui sau, s'a desHi.tat"
1
), il facandu-1 sa
patimeasca ,palmuirile obrazului. .. scuipirile
moartea cea fara drept3te"
2
).
Privelil;itea acestei celel mai nedrepte dintre
nedrepU:iti ii trecu prin inima sabia unei nein-
chipuitc dureri.
Nu cumva insa in clipele acestea de su-
prema . incordare, sufletul sf. Fecioare a fost
ingenunchiat in pacatul irtdoelii cu privire Ia
izbanda final a a Fiului sau?
Credem ca i-ar fi peste putinta cuiva sa
gaseasdi un raspuns afirmativ in cuprinsul
imnelor. E drept, imnele ne arata toata turbu-
rarea pe care o Jncearca Maria, cand vede pa-
1) Min. Ian. 15, Utr. pesna Ill-a A crucii a .Nasc. (dupa
sed.); cf. Min. Mart. 7. Vee, A' crucii a Nas c.: Preacurat a
Stliplina viizand pre Cristos riistignit cu sulifa impungandu-
i-se coasta, cea jiira prihana, plangea strigand: Ce este aceasta,
Fiul meu? Ce fi-a ri'ispliitit fie poporul cet nemulfumitor pentru
bunr1tiifile care ai fiicut ... "; Min. Vee., A crucii a Nasc. ;
. Min. Oct., ::!2 Vee. Stihoavna, A crucii a Nasc., etc.
2) Min. Oct. 8, Utr., peasna Ill-a, A crucii a Nasc; op
cit. 6, Utr. Svetilna, A crucii a Nasc,; 17, I,Jtr., p. 111
1
A Crllcii
a Nasc. <;iupa
timind ca un muritor pe acela care a disarit
dintr'insa fara durere"
1
) . ; este ,fara de lnceput
cu Tatal cu Duhul"
2
); ,,a intarit tot paman-
tul pe ape"
3
}; ,tine toaUi zidirea da viata
tuturor"
4
), este ,cantat' de ingeri ca un Dum-.
nezeu"
5
). Dar in timp, imnele ne arata
convingerea sf. Fecioare, ca tot ceace patimel?te.
Fiul sau: ,scuipirile"
6
), npalmuiri le obrazu!UJ,
otetul, patrunderea coastei, fierea l?i piroanele"
7
),
,l?i moartea cea fara dreptate"
8
), toate atestea
le in' chip liber D), ,pentru milostivi-
rea milei " j
0
), vrand sa mantuiasca pe om
1 1
), ru-
pand "inscrisnl lui Adam celui lntai zidit"
12
).
Convingerea ca dumnezeescul sau Fiu su-
fera in chip Jiber chinurile moartea o face
pe sf. Fecioara sa aiba incredere
ca Fiul sau va birui toate acestea va invia
din morti pre cum El a asigurase
14
).
I) Min. Mart. 23, Utr. p. 111-a, A crucii a Nasc. .
2) Min. Mart. 28, Utr. p. Ill-a, A cruci i a Nasc. (dupa
sedel ne); Min. Oct. 21, Utr., Ia Laude, A crueii a Niise.
3) Op cit. 29, Vee., A erueii a Nase.
4) Min. Jan 15, Utr, Stihoavnii, A erueii a Nase; Min. Oct
Vee., Stihoavnii, 'A crueii a Nase.
5) Min. Oct. 20, Utr. p. III-a, A crucii a Niise. (dupii
sedealna).
6) Min. Oct. 17. Utr. p. JII-a, A crucii a Ni\sc. (dupii sed).
7) Min. Oct. 21, Utr., p. lil-a A cruci i a Nasc: (dupii sed).
8) Min. Oct. 17, Utr., p. 'Ill. A crueii a Nase. (dupii. sed).
9) ld. Ibid.; cf. Min. Mart. 10, Utr. p. Ill, A erucii a
Nasc. (dupa sed).
10) Min. Oct, 10. Utr. A erueii a Nase. (sed); Min. Mart.
6, Utr., p. JII, A crucii a Niise.
II ) Min. Oct 10
1
Utr. A crueii a Nasc.
12) Min. Mart. 14, Vee. A erucii a Nasc.
13) Min. Mart. 18, Vee. A crueii a Nlisc.
14) Min. Mart. 22, Vee., A erucii a Niise.: Nu mi:i plcazge
Maici:i, vi1zandu-mi1 spanzurat pe lemn, pre mine Fiul Dum-
nezeul tau ... pentrud1 voiu lnvia ma voiu preamari, cu tarie
voiu sftirrima lmpi1ri'1(ia iadului voiu pierde p11terca l!li" , ..
45
dar, in imnele litur.gice nu gasit
ecou parerea unora dintre scriitorii Parintii
cari, interpretand cuvantul
profetic al batranului Simeon: prin sufletul tau
va trece sabie, . (Lc. II , 35), au afirmat ca, in
vremea rastignirii Sfanta Sa
Maidi a ca-zut in pacatul indoelii cu privire Ia
izbanda fin ala a Fiului sau r) .
In imrtele liturgice, termenul ,sabie" din
expresia lui Simeon nu are alta insemnare
decat: intristarea, tur burarEa suferinta prin
care a trecut biruitoare sf. Fecioadi cu pri:.
lejul rastignirii Fiului sau
2
).
1) cf. Origen, Tn Luc., Hom. XVII , PG. XIII. 1845: ,Quid?
Putamus quod scandalizatis apostoli s, mater Domini fuerit im-
munis 'I Si sca nda:um in Domini passione non passa est non
est mortuus jesus pro peccatis ejus. cf. Ciril Alex. , In Luc.
P G LXXll , 505; In loh. cap. XIX, 25, P G LXXIV, 661 ; cf.
Bulgakoff. op. cit., p. G, nota.
2) Min. Jan. 22, Utr. La ude A crucii a Nasc. : ,Stiind
Liingii crucea ta / suse, ceeace te-a niiscut tftnguindu-se pllingea
strigiind: Nu rabd, Fiule, a te vedea spiinzurat pe Lemn, pre
cela ce te am niiscut. CiJ eu am sdlpat de dureri ca una ce am
jost f ari:i biJrbat :;i cum acum sunt cuprinsil de dureri j i mil
sjaram Ia inimii eu cea fiirii prihana? cati acum s'a implinit
cuvttntul care a zis Simeon, ca prin inima mea va trece sabie.
, Dar acum o, Fiul meu! Scoalli-te ji mlintuiejie pre cei ce te
lauda./" cf. op. cit. ! 5, Utr. Stihoavna, A curcii a Nasc. ;
Min. Mart. 8, Vee., A crucii a Nasc.; Min Jan. 3, Vee., A"crucii
'a Nasc. ; Min. Oct. 16, Vee., A crucii a Nasc.; Ibid. 21, Vee.,
crucii; etc.
4. Sfanta Fecioara este Nascatoare
de D u m n e z e u.
Dupa ce sf: Maria a conceput deia Du-
hul Sf3nt, batranul losif, JogodnicuJ ei,' nefiind
inca incuno!,)tiintat.de minunea aceasta, i-a gdiit
Fecioarei astfeJ: , Marie ! Ce Jucru este acesta,
care vad intru tine? Nu ma pricep ma mi-
nunez ... Ascunde-te deJa mine degrab ... In Joe
de cinste, in Joe de veseJie, intristare ...
Nu voiu putea suferi defaimarea oameni Jor,
pentruca dela preoti din biserica Domnu!ui ca
pre o nevinovata te-am luat, ce este aceasta
ce se vede?
1
)
In cuvintele acestea paJpita toata mahnirea
toata dreptului Iosif, in-
tc'un chip atat de de
Mariei, incredintate lui sub titlu de logodnica,
spr'e . ocrotire. $i nu incepe a se ehbera de
aceasta Iosif, decat dupa ce a luat
, del a Inger", ca aceea ce s'a petre-
cut cu Maria, este deJa Dumnezeu: Maria Fe-
cioara va na$te pre Dumnezeu in chip nepovestiP).
lntuihd profund un aspect aJ slabiciunii
imnel e mai adauga, di losif batra-
nuJ n'a sdipat cu totul de intristare, nici dupa
I) Min. Dec. 24, rAnduiala ceasurilor.
2) Ibid. Ceas. Ill-lea.
descoperirea Hicuta lui .de ingerul Domnului.
El mai destainui nimanui nedumerirea
mahnirea sa dar i se putea citi in
Fiind in drum spre Betleem, Fecioara incearca
ea sa-l scoata din turburarea lui. Zice
Mari a catre dan sui: ,, Pen truce te
te turburi vazandu-ma avand in pantece?
Necunoscand nic( cum taina, care
este intru mine. Lea pada dar toata frica
lucru preamarit: . ca Dumnezeu. s'a
pogor1t pe pamant, pentru mila, in pantecele
meu, acum trup a luat. Pre acesta nascan-
du-1 eu, il vei vedea, de bucuri e umplan-
du-te, te vei inchina lui ca Facatorului tau .. .
1
)
lnainte de a merge Ia Betleem, Maria a
vizitat pe rudenia sa Elisabeta, maica lnainte-
mergatorului _
Sorocul Na$terei sf. Fecioare a caztit pe
vremea cand August Cezarul, ,,singur sta-
. panind pe pamant"
3
) , a dat porunca sa
se faca un recensamant at popul ati ei.
Sup.unandu-se acestei porunci
4
), Iosif
Mari a au mers Ia Betleem, ca unii cari erau
din semintia davidica, spre a se inscri e acolo.
I) Min. Dec. 24, Ccas, IX.
2) Min. Iun. 24, Vee. mare, Si ac. a Nasc.: Elisabeta a
zlimislit pre Mergatorul fnainlea Domrzului, iadf. Fecioara, pre
Domnul maririi, slirutatu-s'au amtindoui1 maieile, $i pruneul a
sliltat eli lnl auntru sluga a laudaf pre Stliptinul ; minuntindu-se
maiea Mergiitoru/ui lnainte a fneeput a striga: De unde mie
aceasta ca sii vie Maica Danuwl ui meu la mine, ca sii miintu-
iaseii pre poporul eel dezniidiijduit, eel ee are mila"; cf.
Ia Sti hoavna, ac. a N sc.
3) Min. Dec. 25. Vee. Slava ac.
4) Op. cit. Utr .. p. V., trop. I: "Cu robii te-ai serfs, po-
runcii Cezarului plectindu-te" ..
/
$i sosindu-i sf. Fecioare, vremea
neaflftnd in Betleem toe de a mers
ea intr'o care ,ca un palat imparatesc
s'a aratat", . a nascut a colo pe I sus 1).
activa a sf. Fecioare e insotita
de o bucurie univers:1la. ,Puterile cerului se
bucura pamantul cu oamenii se
magii aduc daruri, pastorii minunea vestesc"
2
).
Iar cea cu totul fadi prihana, vazand pe Dum-
nezeu ,prune intrupat dintr'insa, tiindu-1 pe
maini, sarutandu-1 adese f'iind plina de bu-
curie, gdlia catre el: Dumnezeule pre a tnalte !
imparate eel nevazut, cum te vad pe tine
nu pot intelege taina saraciei tale celei Hira
masura? Cum te in cape inliiuntru o
de mica? $i aceasta streina ?" n).
Numai lrod s'a maniat , intaratandu-se a
omori pre Cristos"
4
), ,pre impihatul eel nouu ;;).
,$i fiind cuprins de fridi de multa temere,
trimise oaste cu mani e sa uciga pruncii in
leem, ispitjndu-se sa uciga impreuna cu ei
pre Ziditorul ".
6
). Pruncul I sus, in sa, este pus Ia
adapost prin fuga
7
) ,in pamantul Egipetului"
8
).
Trebuinta de a fugi in Egipt. o turbura
pe preacurata Mdica a pruncului Isus. Ea
ca a nascut ,mai pre sus de fire" pe Fiul sau.
1)
1
Min. Dec. 24, Ccas VI; op. cit. 25, Vee., Utr. , Ieos, etc
2) Op. cit. 25, La Laude, a c.: Ibid., Stihira I-3, etc.
3) Min. Dec. 30, Vee. Stihoavna, Slava ac. 1
4) Op. cit 25, Utr. p. IX, trop. II.
5) Min. Dec. 29, Utr , p. lll, ac. a Sarbl'it.
6) ld. Ibid.
7) Idem, Laude, Stihira IIJ-a., cf. 24, Dupa cinare, p.
Vlll, trop. Ill. .
8) Min. Dec. 24, Dupa cinare, p. IX, trop. U.
49
$tie, prin urmare, ca Fiul sau nu este un prune
ca ori care altul. $i tocmai de aceea vazandu-1
,fugind de Irod, cu arma intristarii se tulbura
Ia suflet "
1
). 0 turburare, insa, care nu va
. pana Ia indoiala cu privire Ia Dumnezeirea
salvarea pruncului. Fiindca sf. Fecioara ca
Fiul sau , ca un puternic" va . trimite ,in iad,
pre cari in cauta sufletul" sau
2
).
Precum se vede, imnologica a
Na$terii Domnului se mentine strict in cadrul .
datelor evanghelice.
Dupa imnele liturgice deci, Fecioara a
nascut pe inSU$j Cuvantul lui Dumoezeu. Ea
este Nascatoare de Dumnezeu.
3
).
$i anume, este Nasd1toare. de Dumnezeu nu
iri sens figurat ci in sens propriu. be sigur,
eel nascut dintr'insa este om desavar$it, oloc;
a'I'&Qwnoc;
4
), constand, ca or ice om, din , trup
I) Idem, Dupa cinare, p. IX. trop. I.
2) Ibid, trop. Ill.
3) Se par e d \ Origen cste creatorul tcrmenului .{}eot6xos
cf. S.chweitzer, Oas Alter des Titels .{}Eor:6xos, ((atholik, 1913, I,
p. 97- 114 Ia Eberle, Die Mari ologie des h.ciligen Ciryllus von
Al exandrien, Frb. i. Brg. 1921 , p. 132. Sokrates (in H E VII , 32
P. G. LXVII
1
812), ne spune ca Origen examineaza, in tntAia
parte a cornentarului sau Ia ep. c. Romani, In ce sens poatc fi
numita Maria -&cot 6r.os trateaza chest iunea in toata amploarea
ci.' Dar in traducerea latina a comentarului Ia Rom. - origina-.
lui nu ni s'a pastrat - - nu gasi m nici urma vreunei astfel de
cxplicari. Socrate s' a putut asupra titlului operei lui Ori-
gen, sau se 'poate ca pasagiul in chcstiune sa se fi pierdut sau
omi s de traducator, cf. E. Neubert, op. dt. pp 134-135.
Oricum, tn ve;1 c. IV ter rncnul {}eor6xos era
i ntrebuinfar e cf. Schweitzer, op. cit., 13. Eberle, p. 132.
4) Octoih. gl. VII, Dogmati ca;_ cf. Mi n Jan. 25, Vee.
!;)i ac. a Nasc., dupa sti hiri.: .oto ufl.etov cc1hov Oeov
OlJ.ewv li.v.{}(!Wlf01' aJ."'{}(J)S WI'/QVrrovres, 6,.o2oyov,uev ... " XIA.
4
intelegator . insufletit".t); dar nu este numai
om, ci ,Dumnezeu
Cel nascut din sf. Fecioara este in timp
,Dumnezeu om", este ,Dumnezeu Cuvantul
intrupat "'
3
) care ,din prisosul iubirii de oame-
ni" 4), ,pre sine negrait s'a smerit"
in pantecele sf. Marii, , vrand sa zi deasca
pre .eel intai zidit"
5
).
Smerirea sau aceasta a Cu-
vantu\ui in pantecele sf. Fecioarc, se reali zeaza
,nedepartandu-se ,de sanurile
6
) . Adi-
ca, intruparea Cuvantului nu aduce nicio
schimbare in Oumnezeirea Sa
7
)
Oar daca eel nascut de sf. fecioara e
Oumnezeu adevarat om adevarat, nu insem-
neaza di ea a nascut doi fii: pe eel omen.esc
si pe eel dumnezeesc. Ci a nascut . un singur
Fiu, om Dumnezeu in timp, ,indoit
l) Triodiu, a IV Sapt. a post., Miercuri, Utr. p. III-a, A
Nasc cf. Octoih, gl. I, Dumineca, Utr. p. IV, can. crucii, A
Niisc.; Min. lui., 13, Utr. p. VIII, can. II : ac. a Nasc. etc.
2) Octoih, gl. VII, Dogmatica; cf. Min. Ian. 25. vee.
mare, $i ac. a Nasc. dupii s tihiri.
:i) Min. Ian. 30, slujba sf. lpolit, Vee. mare, ac. a
Nasc."; cf. Min Fa ur t, Utr p VII ; 2 Fanr. Utr p IX: .cu
glasul tnge!"ului o.i nascut.. pre Cristos Emanuil .. . " etc.
4) Min Sept 3, Ulr p VII , A N_i!\sc.
5) Op cit 26, Liti e, ac. a Nas c. ,
6) Min Oct 12, Utr p VII , A Nasc.: .,Se desarta tn ptin-
tecele tau CuvOntul eel foartc deplin, nedeparfl1ndu-se de sa-
nur.ile i se vede trup se nate prune ... " Min febr
:w, Utr p Ill-a A Nasc.: ., Nu s'a despi1rfit de dumnczeeasca f ire,
fiictlndu-se trup in pantecele tau ci i dupii omenire a ramas
Dumnezeu ... " .
7) Min Febr 18, Utr p v_, A Nasc.: ., Taina cea mal
tnainte de tofi vedi ce era cunoscutif numai lui Dumnezeu, a
se face om eel ce sti1piilze$fe toate zidirile si a se 1ntrupa farli
schimbare (otr.,a t(!onfjs) s'a viizut acum, i:i( lua( savarsirea
din tine, Fecioaril". . '
'l
I
'51
in fire, dar nu in fete" t), ,un ipostaz in doua
firi "
2
). lmpreunarea ambelor firi , cu stare de
sine intr'un ipostaz" ua/J'im6awaw
tvtx'ljv .. . ,a) s'a Hicut ,nestricand aman-
duror firilor"
4
). Fiecare natura are voirea
lucrarile ei proprii conduse de un singur ipos-
taz "): Cuvantului.
In uni.unea lor ipostatica, cele doua firi
al e lui lsus nu sufera nici o , schimbare sau
amestecare sau despartire"
6
) .
l) Min Jan 25, vee mare, ae. A Nasc : "'" Ca din Fe-
cioara trup luilnd !ji dintr'ilnsa ie!jind eu luarea, unul este Fiul
indoit in fire, dar flU in fefe ( Bls tar:w .Ylos, ihnAovs d jv tpvatv,
a .. U: oil r:-i1v vnoacaaw .. .) cf. Oct, gl I. Dum Utr p IV-a A
Niisc. (can erueii): ... ur1indu-!ji din curata ziimislire trup
lnfelegiitor, din tine a Cristos un Damn, dupi1 am{indouii".
2) Min ian 10, Utr p VII, A Nase.: ,Un ipostaz ln doua
firi ((dav ,.tv bn6acaaw lv teals p-!Jaeat .. ) ai nascut Preacu-
ratii, Dumnezeu eel intrupat.
3) Oct , gl VIr, Dogmatieii.
4) Trio.diu, a V Sapt, Dumin Utr p VIII , ac a Nase.:
;, Pre mine tot m'a inoit pentru buniitate, in pantecele tiiu
Preaeurata, ncstriciind amanduror firilor (ov p(}et-
I?"S txau'eas rpvatuvr;, dot lou:>fi.ara .. .) ca un stiiptin al tuturor
vecilor ... "
S) Min April , 14, Utr p I, ac a Nasc.: ,Cel ce dupli
firea cea dumnezeeascii este nevi'izut s'a aratat prune din tine
, {actlndu-se om, arlitand cu adevlirat douii voiri doll1 lucriirt
tntr'un ipostaz, ciJ.ruia roaga-te Preacuratt1 ca siJ. ne miintuim
tofi ... "; cf :;;i Min Mart, 7, Utr p VIII, a e. a Nasc.: , Vazutu-
s'a ca nn om din PreaeuratiJ., niiscandu-se eel mal pre sus
de fi re, indoit cu firile, cu lucriJ.rile eu voile . . ... etc.
6l Oct. mare, gl 111, Sambata, Vee. mare Slava ae a
Nase.: ai niiscut (Fccioara) pre Fiul cu trup, pre eel naseut din
tatdl mai riainte de veci flira mumif, care nici cum n'a rabdat
schimbare sau amestecare sau despi!rfire, ci au pazit intreaga
osebirea amanduror firilor (ftf'jOa,uws V1l0ft d 1Javr:a X1,J07r:tJV 1) PW!-
,u.ov 1) o tetl(!WW cl).2' t xatt'(!as o-oaias d;v lot 6r'Yjr:a, arj>av pvAa-
$avut); gl VI S- batii, Vee mica, Stihira V-a: , . . Dumnezeu
om se face ca pre om sif-t face! Dumnezeu, nu prin sc!zimbarea
firilor, ci prin unirea c<'a dupii fpostaz, pentrucii unul este tn
doua firi fara despiirfire cunoscCtndu-se lucrator
dupii amandouii fiinfele ... " .
52
Ce momentul tn care s;a realii at
'-lniunea ipostatidi, iata ce rasptins ne dau can-
Hirile liturgice. .
Sunt unel e dintre acestea, cari ne infati-
pe sf. Feci oara purtand in brate pe in-
Dumnezeu Cuvantul. , .. Maidi ai fast bu-
neivointe a Tatalui, purtand in brate pre Dum-
nezeu Cuvantul intrupat", citi m intr' un imn din
ziua CraciunuluP}. Prin urmare, imediat dupa
Logosul era intrupat in pruncul pe care
Preacurata Maidi il purta in bratele sale.
Dar Cuvantul era intrupat in prune !;;i in
momentul cand acesta se Altfel imnele
n'ar putea marturi si ca sf. 1-a rtascli t
pe , Domnul intrupat"
2
). Daca 1- a nascut, insa,
intrupat, aceasta inseamna ca incorporarea
deci, uniunea ipostatica, s' a realizat inainte
de De altfel imnel e ne spun lamurit,
ca a<;ela pe care sf. Fec.ioara il purta in pan-
tecele sau era Dumnezeu $1 Facatorul
tuturor, intrupat u). De aceea este numita sf.
t) Min. Dec, 25, Ut r Laude, Stihira II ; cf Min Ma i u,
4, Utr p I ac a Nasc: Mai sjantii decaf . cele sjinte te-ai arii.-
tat, cii ci ai purtat in brafe Sjantul Sjinfilor, pre Cristos,
carele cuprinde toati1 z idirea . .. "; 9 Ma iu, Utr p VH, ac.
a Nasc: , . .. fine in brat e ca pe un prune pre cuvantul . .. "
Acatis t. Ma icii Domnului , p IX a . etc.
2) Min tan. 11, Utr p IV ac. a Nasc : , . .. pre Dom-
nul L-ai intrupat" (aeaarrxo.t<i-vo1' ) ; Op. cit. :JO, Utr p Ill-a
Si ac. a Nasc; Min Febr. 1 Utr p VII , ac. a Nasc.: ,Bucu-
ra-te piimant neasemi1nat, care ai niiscut din pantecele tau filrtl
siinzanfii biirbiJteasdi pre Cuvantul intrupat . . . "; Min Apr 19,
Ia vee. p III ac. a Nasc.; Min lui. t7, Utr p IV, A Nasc., etc.
3) Min April 24, Utr p IV, ac. a Nasc. (can II) : ,Nu-
mai tu ai purtat pre Dumnezeu in ptlntece intrupat. ( llf 6v?] &eov
rplf(!et!; i!v aaqxov.t<evov .. .)"; cf. :;; i Penti cost ar, Dum in. V,
dupa Pa:;;ti. Vee mica, St ihoavna, Stihira 11 -a a Nasc. : , Pre j a-
catorul tuturor l-ai avut lntrupat in pantecele tau de f)unzne-
zeu f ericiti1 ... "
53
Fecioadi ,cer pre pam ant"
1
) ,cer scaun de
heruvimi dimara purtatoare de lumina"
2
).,
,nor luminos al soarelui:'
3
),
purtand carbunele eel _ dumnezeesc"
4
). .
$i fiindca imnele ne spun ca pruncul za-
mislit de Maria, este, din momentul za-
mislirii, -- Domnul "), va trebui sa zicem ca mo-
mentul uniunii i-postatice coincide cu momen-
tul zihriislirii active a Fecioarei Preacurate.
Dar daca uniunea ipostatica s'a realizat
inainte de na!;)tere, urmeaza ca pruncul nascut -
de sf. Fecioadi este Durymezeu adevarat in
consecinta, Fecioara Maria este cu adevarat
Nascatoare de Dumnezeu
6
).
' .
1) , Min tan 4, Utr p VI, $i a c. a Nasc.
2) Op. c it. 5, Utr p IX, lrmos.
:1) Op. cit. 12, Utr p V, $i a Nasc.
4) Min Febr 3, Utr p Ill Si ac. Nil. sc.
5) Min Jan 11, Utr p IV, $i ac. a Nil.sc.: Zi1mislit-aiin
pantecele .tiiu ftiri:i si1/niinfi1 pre Domnul _ . . "; Min Febr 9,
Utr p VII. A Nasc. _: . ... ,Nasciitoare de Dumnezeu negrait ai
zamislit in p&ntece pre Dumnezeu, eel ce s'a intrupat din'tine ... "
G) lnvatatura aceasta a fost prccizata definitiv ln sec. V,
In timpul marci lupte antincstoriene, cu care prill"j, mai Its sf.
Ciril al Alexandriei merite deosebite. Oela el ne-a
dimas, inrre altele, expresia consacrata: uniune ipostaticii,
-xa{J-'vn6rnaatv. cf pe larg Eberle, Die Mariologie qel)
ll' g. Cyrillus ,von Alex. Fbr. i, Brg.,
5. Maria, pururea Fecioara.
1
De obiceiu fecioria - in cazul
cand nu este aleasa ca stare pentru intreaga
viata- prin maternitate. Ce prive$te insa, pe
sfanta Maria, fecioria ei nu a incetat nici atunci
dlnd ea devine Maica. Ea a fost fecioara ina-.
inte de a concepe pe Domnul, fecioara a ra-
mas in $i dupd conceptie, in $i dupd na$te-
rea Domnului.
Din cele expuse mai sus despre copiHi-
lihia $i viata sf. Fecioare, pana Ia conceptia
ei activa, se poate desprinde lamurit adevarul,
ca pana in clipa in care arhanghelul Gavriil
ii aduce vestea incorporarii Domnului, sf. Ma-
ria a dus o viata de desavar$ita cuditie tru-
peasca $i sufleteasca. Deaserneni, din cele
spuse Ia paragraful referitor Ia conceptia ei
activa, ne-am putut face convingerea cu pri-
vire Ia deplina ei fericire din ace! moment.
Atat'de nurrieroase $i bogate in simtaminte
$i idei sunt irnnele aldituite intru proslavirea
acestei minunate zamisliri active a sf. Marii,
incat ele singure ne-ar putea dfi certudinea
fecioriei sale $i pentru distimpul anterior Bu-
nei Vestiri. Astfel unele cantari ne arata ca fe-
lul zamislirii. este negrait
1
), deoarece se face
Mart. 25, Stihoavna, slava
. \
55
fadi ispita barbateasdi, adica biruind randui ala
firii cum a cunoscut ,de departe lsaia"
2
).
E adevihat ca sf. Maria era logodita cu losif,
dar acesta nu i-a fost barbat in sens
8
).
Fiind, deci, fara tmpreunare
4
) , fara pofte tru-
b), zamislirea Fecioarei s'a reali zat ,fara
stricaciune", ") prin puterea Duhului Sfant
7
).
Concepand ca fecioadi, sfanta Maria i
ca fecioara.
,Fecioara astazi pre eel mai pre sus de
fiinta ... " de frumos condacul
lui Roman dulce cantatorul
8
), Ea ,
1) Op. ci t. 25, Bunele vestiri, stihi ra IJ-a: ( Oeos onov {Jov-
.l.<tat, vtxche pv.uec<>s .
2) Min. Jan. 10, Utr p VIJI Si ac. a Nasc; 22 Martie,
Utr. p Ill, $i ac. a Nasc.
3) Min. Mart. 26, Utr p V, top Ill : . Eu m'am logodit cu
l osif, dar pana acum nu sunt lmpreunati1, arhanghele. $i necu-
noscdnd ispiti.'i de blirbat cum voiu naste? ... " d. 25 Mart,
Utr Sed HI-a: .FariJ. bif.rbat s unt cu'rn voi {iu? . . . "
4) Min. fan. 10, Uir p IV, A Nasc.
5) Op. cit. 17, Utr p IX, A Nasc: Zi'imislit-ai fari'i sa-
man fa, Fecioarli, jiJ.rii pojte trupe$ti, pre Cuviintullui Dumnezeu.
G) Op. cit . 5, Utr pIX, A Nasc :.(.S vvl.l.a.flss otxa ptJoear,; ... )
. 7) Min. Mart. 25, Vee mica, Stihoavna, Stihira Ill-a: nDu-
hul lui Dumnezeu eel prea sjant va vent peste tine Preacurati'i,
Gavriil iari1$i a zis; $i te va umbri puterea celui prea lnalt. $i
vei na$1e Fiu, carele va piJ.zi jecioria ta nevatiimati1., 11, Mart
Utr p VII, ac a Nasc.
8) cf Min Dec 25, Vee Litie, Sti hira 1-a: ,.Cerul !ji pi1-
mi.intul, astiJ.zi, profefie sa se veseleasca, lngerii cu oa-
menii duhovnice!jfe sa serbeze, cit DumrJezeu in trup s'a ariitat ...
ni1scandu-se din Fecioarii"; Ibid. Utr sed 1-a; p Ill-a lrmos: p v.
trop 11 ; La u(jc, ac; Min 'an 2, l)tr! Laude! Sti hira JV-a
1
etc,
56'
nu i se strica .. . "
1
) .
Aceasta ,preamarita mipune": pastrarea
intacUi a fecioriei Mariei, a fast cu
n:tult inainte, de proorocul Iezechiil
2
), prin cu-
vintele cup rinse in cap. XLIV, 1- 2
3
). , Cheile
fecioriei, cetim 1ntr
1
un imn, nu le-a stricat
(Emanuil) ca tin Dumnezeu ( na(t&cvtaf ue %Ast-
,()Qa ov ci din pantece au
precum prin auz au intrat, nespus au
dupii proorocul ce U$a aceasta
eatii va .fi, nimenea nu va trece printr'lnsa
fara numai Domnul Dumnezeul lui lsrail, eel
ce are mare mila"
4
).
I) Min Dec 25, Vee Stihpavna, Stihira I-a: , ... Ila(!-
.:Jtvor; 7:lx-cet, Kal oo g;{hl(!emt" ... cf. Min. Jan, 25, Utr p IX,
ac a Min Aug 15, Vee trop: ,Intru jecioria
ai pazit, lntru adormire Lumea nu ai padisit de Dumnezeu Ni1s-
ci1toare .. . "; Min Sept 36, Utr p can II A Nasc: ,Preacu-
rati1 zi'imislire fiirii stricifciune numai tu ai arlitat,
fecioari:i riimaind, dfci pre Dunznezeul tuturor la-i zi:imislit,
Precuratii . .. "
2) Min Dec 28, Utr p VI II, ac a Nllsc; ,Tezechiil te-a
vilzut pre tine tncuiata, Fecioarii, prin care a trecut !sus,
eel ce s'a tn ptrntecele tad s'a tmbriicat in trup din
sangiurile tale, fi1ri1 amestecare"; Min Mart 2, .Utr p VUI, can
.J'll, $i ac a Nasc; cf Acatistu Maicii Domnului, p I, trop IV.
3) Dela Ambrozie, Ieronim August in, locul acesta a
fost considerat de multi, ea o profetie pentru pururea fecioria
Mariei (cf Schafer, Di e Gottcsmutter in d. hlg. Schrift, 1887, I
789, Ia L. in Lexikon flir theol. und Kirche, VI, 887).
Amintim, lntre altii pe sf. Ciri l Al ex. care combatc chiar cu lo-
cul acesta pe cci ce sustineau eli sf. Maria a nasc.ut ln chip
, Jar celor ce zic eli dc:ca Fccioara a nascut numai
dupli inchipuire, le s puncm: profetul (Iezechiil) zice ell: Domnul
Dumnezeul lui Is rail va intr.a va inchisa va ramAnc
dacll. Cuvantul s'a incorporat Hlra a mcstescare, dadl a
fost conceput fi\ra samanta. atunci Eta fost nascut flira stri-
caciune". In Lc. P. G. LXXII ,I485. .
4) Oct. mare, gl. II Dogmatica; cf. Triodiu, Dumin.
lasat. de carne, Cant. VI, a c. a Nlisc. Penticostar, Du'min;
1!1-a Slipt. S-bata seara
1
Vee mica
1
Dogmatic&.
57
Frumoasa cantare ne arata, di al?a cum
zamislirea s'a facut , prin auz" - adica prin
ascultarea de catre Fecioara, a cuvaritului mij-
locit . de arhistrategul -- deci fara ..... atinge.rea
fecioriei, tot a$a s'a realizat $i na$terea activa '
a Mariei: fara ,sti"icarea chei! or fecioriei ".
Dar pastrarea feci oriei Nascatoarei de
Dumnezeu a mai fast prezisa $i pe calea sim-
boalelor profetice.
Dintre simboalele profetice mari ologice,
aceta care revine eel mai des sub condeiul
imnologi lor este simbolul rugului care ,ardea
dar nu mistuia", des pre care relateaza
cartea Exodului In cap. Ill, 2.
In vremea aceea, zice Exodul , Mci isi era
pascand turmele socrului sau lotor. $i mer-
gand el odata cu turma mai in adancul pus-
tiului, a aj uns pana Ia muntel e lui Dumnezeu,
Ia Horeb. ,Iar acolo i s' a aratat lngerul Dom-
nului intr'o para de foe, ce ie$ea dintr' un rug;
$i a vazut ca rugul ardea, dar nu se mistuia" .
lmnologi i au va zut T) In rugul acesta un semn
profetic, un chip al na$terii feciorel?ti a sf.
Marii. , Chipul na$terii tal e cclei .curate -
c; iti m intr'o cantare - 1-a aratat rugul eel ce
ardea . near sec ... Ad.idi a$ a cum focul n' a
l) Drept vorbind, nu ei cci di!ltai, ci altii inaintea lor
Cit de pilda, Sf. Grigore Ni sanul, care infr'o omi li e Ia Na$te-
rea D()mnului sc exprima a$a: ,"!2uneQ r"-(' l xoi {}d,tt1' 05 xal
llncet cO niJl! xal. oOx 'Y..aler;at, olit:li.J <Mal. iv1ab{)a 1j na[J-&ivot;, .-al.
dxt u zo xal ot1 cp &d(!euxt" . In diem natalcm Christi, PG.
XLVI, tt ;s35., .
:.1) Min. Jan. tO, p. I X, can. II, irmoSul: ,r,h o:v
l.o;xeicts auv, uvl!uo).ovttt'vq flaws l<lusev ... "
58
desfiintat ale rugului, tot
conceperea Domnului, ,, focul eel
nesuferit", n'au desfiinrat, nici sub raportul
moral nici sub eel fizic, calitatea de fecioadi
a sf. Marii
1
). Un a it tip referitor Ia fecioria
sf. Marii folosit des in imne, este episodul
celor trei tineri aruncati in cuptorul de foe,
dar rama$i Dupa cum, atunci
,focul n'a a tins pe cei trci tineri, ci i-a pas-
trat nevatamati, tot a$a Domnul nascandu-se
a pastrat neatinsa fecioria Marie-i
2
).
Cat de nesdruncinat.l este convingerea
imnologilor despre na$terea activa a sf. ,Marii
fara atingerea fecioriei ei, rezulta aceea
ca ei, imnologii, folosesc faptul acesta supra-
firesc ca termen de comparatie pentru un alt
eveniment din iconomia mantuirii: pentru In-
vie rea Domnului. M3i precis: pentru modul In
care Domnul eel inviat a e;;it din mormantul
pecetluit. ,Doamne, pecetluit Hind ,mormantul
I) Oct. mare, gl. I, Dumin., Utr, p. Ill , a Nasc.; Min.
Ian. I, Utr., p, VI. Si ac. a Nasc.: .Rugul eel ce. s'a lmprennat
cu jocul jiiri't ardere, in Sinai, mai nainte te-a lnehipuit pre
tine Maieii pururea FecioariJ., care nu de nunta, Nt!sciit. de
Dunmezeu"; ibid, p. VII, Si ac a Nasc : "Pre tine rug eu joe
arzand, Moist, in muntele Sinai, Curatti, mai nainte te-a vazut.
earea ai primit ji'i.ra ardere, raza cea ncsujerita a jiinfii celei
. negriiite, eei ee s'a unit cu grosimea trupului lntru una din sf.
ipostasuri ... "; ibid., p. IX irmosul; Min. Mart. 25, Utr., p. IV,
tro p. II, etc.
2) Min. April, 16, Utr., p. Vlll, Si ac. a Niisc. : ,;Cuptorul
purttind odinioadi semnele na$lerii tale, nu a ars pre cei trei
tineri, precum niei jocul Dumnezeirii nu a ars pilr1tecele tiiu,
Maicl1. Fecioarii ... ", cf. Min. Ian., 10. Utr. p. Vllf, Si a c a
Nasc. ; Min. Dec. 25, Utr. p. Vlll, irmos; ibid alt canon, irmos:
, Tinerii cei ocolifi de joe tn legea veehe, tnchipuit-au pdntecele
eel nestricat al j eeioqrei
1
carea mal pre sus de fire a nast;ttl
pecettuitii fiind .. ," .
59
de cei Hididelege, un imn,
din mormant, precum te-ai -nascut din Nasca-
taarea de Dumnezeu; n'au cunascut cum te-ai
intrupat ingerii tai cei Hidi. de trup, n;au simtit
cand ai inviat cei ce te-au rastignit''.
1
)
ldeea este clara: cum Damnul s'a nascut
din sf. Sa Maica Hidi sa-i strice pecetea fe-
ciariei, a din marmant: fara sa-i
strice peceti)e cu cari-1 lntarisera cei Hiradelege.
De abservat ca in legatur.a cu
feciarelnica a sf. Marii, imnele ne mai rela-
teaza amanuntul ca ea, sf. Feciaara, a nascut
fara durerile
cum canceperea a fast fara ispita barbateasca,
deci suprafi1 easca, suprafirea.sdi . a fast
adica fara stricaciune fadi dureri
de maica
2
).
Dar sf. Maria nu a fast feciaara numai
inainte in mamentul sale active, ci
dupii a ramas fecioadi.. Si dupa
s'a ,,aratat feciarind" ,ue1ia 7i6r.ov
wrp-lh]c; n a(!:Jevevovaa 1c&J.w) a).
Dom!lul, eel care intruptmdu-se, nu
1) Penticost. Luni a VI s apt. dupa Laude, Sti-
hira 1-a. )
2) Triod, 'l'fi owtf:{lft t i> ' A. 'E{Jc5opaoo> ' .Euu fr:as, p. IV,
ac. a Nas c. : ,$i .ai ni:iscut si Cti jecioara i ai riimas ,tntru
amandouii, cu jirea Fecioarii;' eel ce s'a niiscut tnoeste legile
jirii i pdntecele a niJscut nesimfind dureri. Dumne'zeu unde
biruetjle randuiala jirii" ; cf. Min. Ian. 10, Ut r. p. Ill.
A nasc.: , .. fara dureri de maiciJ. ( avw&ev 1bMvwv
t e-ai fiicut maicli lui Dumfl.ezeu ... "; ibid. 17' Utr. p . IX, ac.
a Nasc.: 22 Ian., U1r. Stihoavna, A cru'cil a Mm. April,
Utr. p. I V, $i a c. a Nlisc., ca n. If ; etc.
3) mare, gl. IV, Dumin. dimineata, p. IV. a
Mm. J'y\ar.t. 2
1
Utr., p. I, A Nas<;. '
60
s'a despihtit de Dumnezeire, ci a dimas
Dumnezeu, acesta a pazit-o , Fecioara ca
mai nai nte de
1
) De aceea, sf. Maria,
ea singura dintre toate femeile. este in acela;;
timp Maidi Fecioara".
2
) $i nu trebue
sa scapam din di nici du pa nasterea
ei activa, n'a fost o vreme in care sf. Maica
a Domnului fi pierdut, In vreun fel oare-
care, fecioria, ci ea ramane ,In veci fecioara",
3
)
ea este , pururea Fecioa ra ".
4
)
dar, in imnele liturgice nu se
niciun ecou at vreuneia di n mul tele pareri
tagaduitoare ale prerogativelor sf. Macii : fe--
cioria lnainte de Ia na$tere dupa
I) Min. lati. 28. Utr., p. VI, $i a c. a Nasc.; ibid. 3," p.
VI, A Nasc.
2) Min. Mart. 2, Utr., p. VI, can. II. Si ac. a Nasc. :
, Odritslind Fecioara, strugurul eel j ilra strici:iciwze, care pica
tuturor mustul nemuririi, te-ai aratat cu totul Maicli
Fecioarli"; cf. Min. fan. 1, Vee mi ca, Sti hoavna. Slava
ac: a praznicului ; ibid. Ia Utr., p. V, trop. I; 15 I an. Utr. p. V,
Si ac. a Nasc. etc. Inca din veac. IV, deci intr'o vreme d.nd
abia inccpuscra a se introduce in cult alte imnc deci!l cele
strict biblice, sf. Origore Ni sanl.\1 se exprima despre
aceasta dubla calitate a sf. W.arii: ,0, triinune I Fecioara devine
maicii. dar ramanc fccioara. Tu vr.zi aceasta rtlnduiala a fi ri i:
o Femce nu estc maica, al<ita tknp cat e fccioara ;
iar dacii devine maid\, nu mai e fe cioara. Aici insa (adi ca in
ceeace pri ve\'te pe Maica Domnul ui) acestc doua calitati (de
maica fccioara) concurg in unul lucru. Caci aceea\' i
persoana este maidi fecioara in timp Si ni ci fe-
cioria n' a impicdecat ni ci n' a desfiintaf
fecioria". In Diem natalem Chris ti, P. G. XLVI, tl a6.
3) Min. Mart. 9, Utr., p. VI , A Nasc.: de bii.rbat,
Fecioarii, ai niiscut !ji in veci ram{ti f eciQariJ, ariittlnd cl:lipurile
adeviiratei Dumnezeirii Fiului Dumnezeului tiiu ; cf. Min,
Maiu, 15, Utr., p VI, Si ac. a: Nasc.; Min. Jun. I, Utr., p. VI,
Si ac. a Nasc. etc.
4' Min. Fattr, 23, Utr., Si ac. a Nasc. dupa p JH; d.
imnele Acatistului Bunei Vcstiri.
6t
Nici conceptia ebionitica, potrivit
direia sf. Maria ar fi conceput in chip
nuit
1
); nici parerea lui Tertuli an, care socotea
ca Maica Domnu!ui a fost fecioara numai .
inai nte de dar nu in partu
2
);
nici socotinta lui E!vidiu (care se sprijin::a pe
Tertuli an)
3
) $i nici aceea antidicomarianitilor
4
),
nici una din toate acestea nu gasit apro-
bare In inima imnologi!or.
Ci sufletul acestora, sufletul Bisericii in-
tr egi, de minunea alegerii sf. Marii ca I
Maica a Domnului nostru, a dat glas uimirii
lui in imnel e, cari proslavesc neintre<;ut pu-
rurea feciorie a Mariei,
I) Euseb. 1st. bis. univ., I, p. 306.
2) De carne Christi, 23: ,Et vi rgo quantum a viro, non
virgo quantum a partu, P. L. II, 835.
3) E. Neubert, op. cit., p. 195.
4} Eus., op. cit., p. 121.
I
6. Adormirea Maicii OomnuJui.
Cand am vorbit despre !ipsa pacatelor Ia
sf. Maria, am aratat totodata $i atitudinea ei
in vremea patimilor Domnului. Continuam acum
firul istorisirii, subliriiind dela inceput ca, pe
cat am putut cerceta, imnele liturgice nu ne
descopera nici un amanunt din viata sf. Marii,
din momentul in care lisus eel rastignit o in-
credinteaza ucenicului Sau iubit, loan, pana
Ia adormirea ei.
. Episodul incredintarii sf. evang.
loan, de catre Mantuitorul, inainte de a-9i da
Duhul pe cruce, (episod despre care ne isto-
evang. loan Ia XIX, 26-27) ne e relatat,
aproape cu cuvinte, $i de imne, cu
adaosul ca, dupa ce sf. Fecioadi i-a fost in-
credintata sf. loan, acesta a ocrotit-o cum
$i-a ocrotit lumina ochiului
1
) . Ce in sa,
faptul adormirii $i al muti'irii Maicii Domnului,
imnele ni le infatiseaza cu deosebit de multe
amanunte.
Cand i s'a apropiat. ceasul sfar$itului, sf.
1) Min. Sept 26. Litie, stihlra III: , Ucenice at Mi'tntui-
torului iubitorule de f eciorie !i i de Dumnezeu Cuvdntlitorule! Tie
ca unui impodobil cu f ecioria. pre Fecioara de Dunuzezeu
Ni1sciitoarea o a lncredin{at Christos Dumnezeu riistignit f iind,
pre carea o at piizit ca lumina oclliului. Pentru aceasta roagli.-te
sil se mantuiasca sufletele noastre", cf ibid. stihira 11-a.
63
Maria se afla in satul Ghetsimanil).. Ucenicii
Domnului erau toti raspanditi Ia propovaduire
fiind cu cadere sa fie ei de fata Ia Ador-
mirea Maicii lor, s'au adunat del a , marginele
lumii " intr'un chip :
1
) ,
cum zice imnul. Anume, ,,norii au rapit pre
apostoli prin vazduh. $i pre cei risipiti prin .
lume, iqtru o ceata i-au pus inai ntea prea
curatului (sau) trup"
4
). $i cum pe vremea cand
se intampla Adormirea Maicii Domnului -
cam la 22 de ani dupa inaltarea Domnului Ia
cer
4
) - ceata apostolilor era foarte
numeroasa, cantaril e liturgice precizeaza ca au
fost . , dela margi ni cu dumnezeeasca .
voe" numai ,cti mai din apostoli"
5
),
adica , lacov fratele lui Dumnezeu ln.taiul
ierarh, Petru, capetenia cea mai cinstita
varful cuvantatorilor de Du.mnezeu toata
dumnezeeasca adunare a apostoli lor" G), a apos-
tolilor in sens strict.
Scopul acestei. ninunate intruniri a apos-
a fost acela de a ingropa trupul eel
prea curat al Nascatoarei de Dumnezeu
7
) Caci
.l) Min Aug. 15, Vee. mar e, stihira I; cf. op. cit., 16,
Vee. stihoavna, stihir a 1-a.
2) Ibid. Vee. mid, stihoavna, stihira Ill-a.
3) Min. Aug. 15, Utr., Laude, slava :;;i ae.
4) Dupa o versiune a apoerifei Transitus Mariae, sf.
Maria a mai trait 22 de ani dupa inaltar ea Domnului Ia eer.
P. G: V, 1233; dupa alte versi uni, sf. Maria a mai trait 2, 15
sau 24 ani. Cf. Hennecke, op. cit. ( cap. j esu Verwandschaft de
A. Meyer), p. 109.
5) Mi n. Aug. 15, Utr , Laude, stihira 11-a.
6) Op. cit . 15, Vee. mare, stihoavna, sl ava :;;i ae.
7) Op. cit. 15, Utr., sed. 1-a; Vee. mi ra, stihoavna, stL-
hira 111-a.
64
prea curata fecioadi avea fire muritoare ca
una ce se nascuse , din coapse muritoare "
1
)
se cadea, deci, a priimi odihna.
Dupa ce Preasfanta Maica pus ,su-
fl etul sau eel fiira phihana in mainile Fiului
sau"
2
), aqunarea apostolilor i-a dus Ia ingro--
pare trupul ei ,eel de incepator de Hristos
priimitor''
3
) . Si au fost slujind ingroparei pre a
curatei Mariei, nu numai apostolii, ci , mul-
timile ingerilor". Cantat-au impreuna
cu apostolii; . petrecand dumnezeescul ei trup
Ia ingropaciune
4
).
In vreme ce convoiul se indrepta spre
locul inmormantarii , s'a petrecut un lucru ,ne-
judecata lui Oumnezeu a ad us , ta,ere
maini lor celor ocarltoare ale celui inddiznet.
Pazind intru slav a Dumnezeirii cinstei sicriului
celui insufletit, intru carea Cuvantul trup s'a
Hic,ut"
5
).
Este vorba, in aceasta cantare, despre
ace I principe al preotilor iudei, care, yaza_nd
cinstea ce se da trupului s[ Marii cuprms
fiind de furie, s'a repezit vrand sa-l distoarne
. 1) Min. Aug. 15, Utr. , p. 11! . can. I: ,Din coapse muri-
toare ie$ind Curattt, cu firea asemenea fUnd odihni'i ai priimit:
Ov'lnis 8$ r3afpvot; 7r(!OCt'J/hiAa, rf; t:pVIJ >!;antJ..J,,;Jov n)v
if$ o0011 Ollf1' vaas".
2) Op. cit. 15, Litie, stihira IV; Utr., p. VIII, can. II ,
trop. II.
3) Ibid. Vee. mare, stihoavna, s lava ac.
4) Op. cit. 15, Uti., sed. 1: Cu cari (apostoli) lm-.
preuni:i au ciintat nw.l{imile ingerilor, cu cinste lauddnd mu-
tarea ta, carea cu credinfa o pri'iznuim'' ; cf. p. I, trop. i:
"Petrecut-au cetele celor {iirii materie ln Sion, Dumnezeescul
tau trup eel merglitor Ia cer ... " ; cf. p. Ill , can. II, t rop. 111-a.
5) Op. cit. 15, Utr., p. Ill. trop. II.
de pe bar tn aceea$i cHpa, tndraznetut
acela a fost pedepsit, Hiindu-i..:.se

Dar partidparea aceasta a puterHor ce-
Ia Mariei are rostul eL
Ea vrea sa sublinieze, ca trupul Marie!, trupul
acela din caruia se lncorporase
tuitorul, se didea sa altei .
decat aceleia careia ii sunt supuse trupurile
mortilor cantarea: . ,Din
tine a rasarit vieata, cheile. fecioriei nestdcand;
deci cum ar. fi fast prea curatul de viata
incepatorul trupul tau cu ispita
mortii" ?
2
) Ci; -adauga un altul: . , pre cum intru
Fecioara,te-a pazit, in groapa;
trupul' ti-a ferit de stricaciune.... lv
,;acpq>. 'lO awp,a otnf;.Q'f)fJBV cu3tacpSOQOV)" S).
Fiind ferit de stricaciune, trupul s.f. Fe-
ccioare n'a ramas in ci a fost mutat
)a cer. de catre ,Crfsto.s eel ce s'a nascut
dintr'insa fara samanta u
4
}.
Astfel, moartea Maicii Domnului a fost o
,adormire fara de
5
) , o trecere del a
I) De transitu Virginis Mariae, cap. XII, PG. V,
f236: ,Et ecce unus ex illis, qui erat princeps s.acerdotum
Judaeorum in ordine suo repletus est furore et ira, et dixit ad
reliquos: Ecce tabernaculum illius qui nos turbavit et omne
ge,nus nostrum, qualem gloriam nunc accipit. Et accedens vo-
luit evertere 'feretrum, et corpus ad terram dejicere. Et statim
' aruerunt manus ejus a cubitis, el adhaeserunt lectulo".
2) Min. Aug. 15, Utr., p. VI, can. II, t'ron .. I.
1
3) Op. cit. 15, Utr., p. VI, trop. I; cf. Utr., 'Sti hira H-a:
,lntru nm;terea ta, ziimislirea a jost fiirii siimdnfU:, lntru Ador-
mirea ta, moartea fiirii strici'iciune, 11i>t(!wns IJ.cp&o(!os".
4) Op. cit. 15, Utr. sed: dupa Polieleu.
5) Ibid. Laude, slava ac.: .La Adormirea ta eea fiira
de moarte (Tii d&avdrlfl uov Kotftfiaet) Niisciitoare de Dumneieu
Maica vie fit,. norii au riipit pre apostoli prin vi1zduh ... ".; cf.
ibid. Vee. m\c!l, stihira UI-a.
. 5
. .._
cele vremelnice, la cele $i netre-
dHoare
1
) .; iar minunata intrunire a apostolilor
s'a Hicut :t'lU numai pentru ca ei sa fie proho-
ditori qtartori ai unei ingropari ci
ca "sa vaza Adormir:ea Maicei . lui (a . Dom-
nului) celei dupre h'up; taina cea ma,i de pe
urma a -ei cata este, ca nu numai sa vaza
ihaltarea Mantuitorului cea de pre pamant, ci
pentru mutare? celeea ce I a pre el

Toate datele acestea imnologice referitoare
Ia adormirea Maicii Domnului, se pot identi-
fica in apocrifa: De transitu Virginis Mariae
3
),
scriere .inflorita din pietatea pe Ia
sec. Ill, sau mai probabil, in sec.IV-Iea
4
).
In acest caz, ce vom zice despre valoarea
lor dogmatica?
Tinand seama. de observatiile Hlcute in
tntroducerea acestui studiu, potrivit carora
acele religioase tnflorite din pietate
pentru a umple un got istoric nu pot constitui
temeiu pentru invatattiri dogmatice, chiar daca
ele au trecut, pe calea imneJor, in intrebuin-
tarea. generala a Bisericii , va trebui sa zicem
I) Op. cit. 15, _Utr. , p, IV, trop. II: . La viafa cea pururea
. mni buna, moartea fa a fost trecere, Curata ; din cea
vremelnidi la cea dumnezeeasci'i . cu adevarat si netrecatoare
muttindu-te Preacurati'i, sii vezi intru -veselie 'pre Fiul tau,
Domnul".
2) Min. Aug. 15, Liti e, stihira I.
3) P. 0. V, 1231-1240. .
4) Eus. op. cit. 1', 201. In sec. V e ras pandita pretu-
tindeni credinta exorimata mai lntai in amintita scriere apo-
cr.ifa. Eus. op. cit. 202. lar ln sec. VI se introduce siirbat
Adormirii Maicii Dom'l ului. Cf. Mitrofanovici, etc; Liturgica,
p. 161-162. .
61
itrinele aicatuite tntru tinstirea adormirii
mutarii Ia cer a Preacuratei Maice a Dom-
nului, pe temeiul amintitei scrieri apocrife, nu
pot fi socotite ca mijlocitoare de invataturi
dogmatice, ci ca mijloace qe promovare a re-
ligioziUitii in genere in special, a evlaviei
faia de aceea care este cea mai curata dintre
creaturi, ,mai cinstita decat Heruvimii mai
marita fara de asemanare decat Serafimii".
nu se poate spune ca aceste imne
cari ne dau icoana adormirii muUirii Maicii
Domnului, nu cuprind, in structura lor, ele-
mente .dogmatice corecte. Dimpotriva, noi so-
cotim ca elementele esentiale descifrabile din-
colo de pioasele inflorituri ale acestor imne;
pot fi puse de acord cu sistemul nostru dog-
' matic.
Intr'adevar, ce spun, in fond, amintitele
imne, despre incheerea vietii a
Maicii Domnului? Ne spun aceste trei lucruri:
a) sf. Maria a murit in realitate a fast in-,
gropata; b) trupul sf. Fecioare n'a suferit stri-
caciune c) trupul sf. Marii . a fast mutat
Ia cer.
Ce moartea sf. Marii, aceasta se
explica prin legea generala a mortii. careea ii
este supus orice om dupa in pacat a
protoparintilor. Caci -- dupa cum am vazut
mai sus - sf. Fecioara fiind ea o fiica a
lui Adam, conceputa nz; scuta dupa randuiala
fidi, a ea sUibiunea naturii ome-
de dupa cadere, sHibiciune care culmi-
neaza in faptul mortii. , Din coapse muritoare
5*
.CuraH1 - am vazut ca imnui
citat nu cu multe randuri mai sus - cu firea
asemenea (muritoare) fiind, odihna ai priimie'
1
).
Odihna, adica moartea ,aceasta despre care
cantarea., . este o moarte reaUi intam-
plata dupa lege a firii, a firH de
dupa caderea in pacat; este moartea careea
nicio fiinta omeneasca nascnta in chip
nuit nu i se poate sustrage. .
Trebue sa. remarcam insa, ca in icono-
mia mantulrii, moartea sf. Marii participa Ia
un .sens mai inalt. Anume, prin faptul mortii
sale, sf. Maria a dovedit ca a posedat o na-
tura omeneasca adevarata ca atare, . ea a
putut sluji Ia ' real a incorporare a Mantuito-
rului... Daca Maica Domnului n'ar fi murit cu
adevarat, atunci ereticii ar fi
avut un motiv in plus - poate eel mai pu- ,
ternic - sa sustina ca incorporarea Mantui-
torului prin urmare, opera Sa, sacrificiul
Sau pe cruce, n'au fost realiUiti istorice, ci
simpta nalucire. aci; Joe, unui imn, care
exprima tocmai aceasta idee: , lisus, Fiul tau,
Nascatoare de Dumnezeu; Dumnezeul nostru,
amandoua firile sale (adeve-
rindu-le}, _ a murit ca un om, dar ca un Dumnezeu
a Jnviat. bine a voit ca sa mori tu Maica lui
Dumnezeu, dupre legea firii; ca sa nu se. so-
necrr.dindo$il or nal ucire orfm-
duiala sa ... "
2
)
I) Min. Aug. 15, Utr., p. IJ.l, can: II, trop. I.
2) Min. Aug. 17, Utr., stihoavna, sl'ava ac.: , ... ue
v6,tt([J rpvuews {)avetv ev{}6-;r:J](JE'II (sc. ' lquovs) Zva fV')
;ols dnlo;ots pavraula. voi"'ta&fl i olY.o"!oft<la ... "
69
Ce a doua chestiune: sustragerea
dela putrezire a tnipului sf. Fecioare,
vam urmatoarele:
. Toti oamenii sunt legii mortii, dar
nu toti sunt putrezirii. Ci unele tru-
puri anume acelea ale lui Dumnezeu,
ale sfintilor, sunt sustrase putrezirii folosite .
de Dumnezeu 1n scopul de a in
chip minunat, ajutor intru neca-
zurile lor Acestea sunt

Temeiul sustragerii dela putrezire a tru-
purilor sfintilor pe deoparte viata dusa d.e
potrivit voei lui Dumnezeu, iar pe de
alta, harul Duhului Sfant, care a
luit in ei, in timpul vietii lor care, dupa
adormirea in Domnul, lucreaza prin
lor sfinte, dupa buna gasire cu cale a lui
Dumnezeu.
aceasta neputrezire a
este numai relativa. unui sfant nu ne
trupul sfantului 1n in-
sale materiale pe care le avea cand era
in viata. Ci ne un trup intr'o faza .
de dematerializare. Am putea zice ca
ne faza intermediara a procesului
de convertire a trupului pamantesc, in trup
ceresc sau duhovnicesc.
Daca, insa, trupurile sfintilor, CJdica ale
acelora ce s'au ' nascut in pacatul original,
cari in decu'rsul vietii lor au unele
pacate personate, daca trupurile acestora pot fi
sustrase legii putrezirii, cu atat mai mutt a putut
70
fi sustras stridiciunii trupul Maicii Domnului din
care creat trup Manfuitorul care,
s'a nascut in pacatul original ca ceilalti
sfinti, spre deosebire de aceia, Preacurata
Maidi a fast 1n afara pacatelor personate, atat
sub raportul faptuirii concrete, cat aceta al
intentiei.
Dar, ne intrebam acum, trupul sf. Fecioare
sau cinstitele ei cum le un
imn
1
), . au fast ferite de putrezire in felul in
care sunt ferite de putrezire oricarui
sfaht, sau altfel?
Sfintenia a sf. Marii cali-
tatea ei de Nascatoare a lui Dumnezeu ne in-
sa credem, di preacuratul . ei trup
a fast ferit de stricaciune nu in felul
telor, ci in felul in care a fast ferit de strica-
ciune trupul Fiului sau: adidi. prin transfigu-
rarea lui tn trup duhovnicesc.
baca admitem insa, acest lucru, atunci
mutarea sau luar'ea Ia cer a trupului Preacuratei
ni se ca o urmare vrednica de luat
in seama din doua motive.
Intai, pentruca transfigurarea trupului pa-
mantesc in trup duhovnicesc aduce cu sine
unui alt mediu, care sa poata oferi
conditiile trebuitoare unui trup spiritualizat.
O_ri, pana ce pamantul cerul acesta fizic nu
vor fi un cer nou" un pamant nou (ll Petru,
Ill, 13 Apoc. XXI, 1 ), mediul prielnic unui
trup duhovnicesc nu-l poate oferf decat Cerul
1) Min. 20, Utr.
1
1. ,
in care au mers merg sufleteJ.e dreptil0r,
adica raiul. De altfel imnele : chiar vorbesc
despre 6 ducere in taiu a trupului sf. fecioare.
1
)
In al doilea rand, imnele ne indrep-
tatesc sa di transfigurarea trupului
pamantesc a! prea sf. fecioare in trup duhov-
nicesc s'a facut tocmai in vederea muHirii ei
Ia cer_. Zice unul dintre imne: ,Datu-ti-a tie
cele rnai pre sus de fire Imparatul Dumnezeul
tuturor; ca precum intru fecioara te-a
pazit, in groapa, trupul ti-a ferit de
straciune; .impreuna te-a proslavit intru
c;lumnezeeasca mutare, cinste ti e Maicei, c.a up
fiu daruindu-ti"
2
). In acest imn, proslavirea
Preacuratei ,intru dumnezeeasca mutare" este
in atat de strflnsa legiitudi cu sustragerea tru-
pului ei dela legea stridi.ciunii, -'- care sus-
tragere s'a realizat, prin transfigurare
- !neat avem dreptul sa afirmam, ca. aceasta
ferire de putrezire sau transfigurare a trupului
Preacuratei, s'a facLJt tocmai in vederea mu-
tarii ei Ia cer.
Din cele spuse mai sus, putem conchide
urmatoarele: inviWHura despre mutarea sau
iuarea Ia cer a trupului prea sf. fecioare, ne-
fiind precizata oficial de Biserica, nu poate fi
socotita ca adevar de credinta obligator. Intru
l) Min. Aug. 16, Utr., sed., II ; 19 Aug. Utr.; sed. 1:
,; .. . o:;tile cu veselie au adus ln. Raiu trupul tau .. " ;
cf. :;;i Aug. 20, Utr., sed. I: ,Mutandu-se sujletul tau eel lnfe-
Legiitgr, lniru cele cere:;ti :;i trupul tclu eel curat de striciJ.ciune,
in Raiu se vesele:;te preasfilntii ... "
2) Min Aug. 15, Utr., p. VI, trap. , I; ibid. p. IV
1
trap
11-111, etc.
I .
12
I
cat insa, aceasta invatatura nu este in contra-
dktie cu sistemul dogmatic ortodox rtici
pmducatoare de scande.Ui in sanul
socotim ca poate fi admisa ca
--J__ teologumen.
)
7. Venerarea- Maicii Domnul.ui
In ceata sfintilor nu este vreunul diruia
sa i se dea o cinstire mai aleasa aceea
care i se da Preacuratei Maice a Domnului.
Nu este vreun alt sfant in cinstea caruia
sa se fi mai multe sarbatori, de
s'au randuit in cinstea Prea sf. Fecioare. Nu
este vreun alt spre lauda caruia aHiuta
sfintilor imnologi sa fi rasunat
mai indelung, mai cucernic mai cu ardoare
de cum a rasunat ea intru proslavirea pururea
Fecioarei.
A tat de numeroase sunt imnele. inflorite
in cinstea Preacuratei, incat, daca cineva ar
cerca sa le osebeasca de celelalte, sute sute
de pagini ar umple cu ele. $i e atata caldura
duhovniceasca intr'insele, incat doar o inima im-
pietrita in rele ar putea ramane nemi$cata
necucerita Ia auzul
Oar sa incercam a schita felul in care
aceste imne venerarea Maicii Domnului. "
. sf. Fecioara ni e ca obiect
al rugaciunii. pe deoparte de puterile
pacatului, iar pe dealta, de sHibanogia pro-
priilor sale credinciosul indreapta
toata nadejdea spre Preacurata: , Toata nadej-
dea tine o pun Mpica lui Dumne-
74
zeu, paze.$te- sub acopedi mantul tau" ').
Cand valul patlmilor salbatet, cand
,furtuna $i valul pacatului il viscol e$te, suWin- .
du-s,e cumplit de . vanturile duhurilor celor
viclene" Preasfanta SUi pana este li manul
ditre care alearga degrab
3
).
Ea valuJ eel salbatec al patimi-
lor"
4
), ea da ,sdipare din vi.for $i din intreit
valul pacatului "
5
). CHre ea se indreapta su-
fletul eel necurat, sa-l sfinteasdi:
, Sfinte$te-ma. pre mine eel prea necurat, carele
vietuesc intru necuratie fac lucruri . inti na-
toare, Preasfanta, vai mi e pacatosului, ca sa
rna sfintesc prin tine cu buze curate $i sa
cant a ta. sfintenie"
6
) , .
1-ar cand i$i slmte inima ,flamanda $i
suspinatoare" dupa cele bune, tot spre Maica
Domnului se'ndreapUi credinciosul,, imploran-
d-o sa- i sature inima toata $i
de dumnezeeasca umilinta"
7
).
Vedem, deci, ca imnele se adreseaza Prea
sf. Fecioare aproape cu acea$i termeni cu cari
se adreseaza $i lui Dumnezeu inSU$i. $i daca
am dimane numai Ia aceste date imnologice,
U$Or ar putea trage cineva concluzia, ca im-
I) Min. Mart 9, Vee. $i ac. a Nasc.
2) Min. Ian. 12, Utr. p. IV $i ac. a Nasc .. ; Mart. 2, Utr.,
p. IIJ, A Nasc.
3) Min. Mart. 3, Utr. p 111, $i ac. a Nasc.; Min. la-n. 13,
Utr. p. VI. A Nasc. . . '
4) Min. Mat. 1, Utr. p VL $i ac. a Nasc.
5) Ibid. p. IV. $i ac. Nasc.
6) Mi.n. tan. 19, Utr. p. IV. $i ac. a Nasc.
7) Min. Mart. 17, Utr. p. IV, $i ac. a Nasc. ; Min tan
4, Utr, p. V
1
can. $i ac. a Nasc..
75
I
nele vorbesc de o indumnezeire a sf. Fecioare,
atribuindu-i puteri egale cu acelea ale lui
Dumnezeu.
Cercetand insa, mai deaproape cantarile
Nasditoarei de Dumnezeu, putem constata
cu toata certitudinea, di darurile pi:: cari Prea-
curata Ie celor ce cu credinta
alearga cad lnaintea ei, nu le da prin pro-
priile ei puteri, ' independent de Dumnezeu, ci
prin mijlocirile pe cari ea le face,
Ia randu-i, pe langa Fiul sau Dumnezeul
nostru.
lntr'adevar, ea adoarme valurile patimilor
de cari sunt nu cu dela
sine putere, ci cu rugaciunea ei cea neadormita
dxot!t1jup ... Ixea!f.tl ). , Cu apele rugaciuni-
lor" ea roureaza smeritul suflet al credincio-
sului
2
) . Prin rugaciunile ei, prea SHinta Fe-
cioara Jumineaza sufletul , eel cu tot dat pati-
milor", mantue ,de tirania cea a mara a dra...:
cilor" da cele de mantuire"
8
). Ca o impa-
rateasa impodobita cu lanturi de aur, Prea-
curata de Dumnezeu Nascatoare sta , de-a-
dreapta Imparatului Dumnezeutt, rugandu-se
1) Min Jan. 18, Utr. p. VI, can. 11. ac. a Nasc.; Min.
lan. 16, Utr. Laude, ac. a Nasc.
Min. Jan. JS, P. I. can. Nasc., trop. II: . Nasc,i:ftoare
de Dumnezeu, Fecioarii, cu apele rugiiciunilor tale roureazii-mi
smeritLJL meu sujlet, eel ce se topeste de zi:tduhul nenumaratelor
mele pacate, ca, cd:;tigand dumne'zeeascii riicorire, cu ctintari
sa te slav esc pre tine Preacuratli".
3) Min. April. 10, Vee. Sl. ai:. a Nasc. ; Ibid 15, Utr.
p. IV, $i ac. a Nasc.: . Fiindu-mi mie tarie :;i scapare :;i zid
nelncunjurat :;i rugatoare cafre Dumnezeu mantue$le-mii de vq.,
paia ceq :;i de gheeui1, Preacurata Fecfoar(i" ,
76
I.
pentru robii sai t). Pentru robii sa1 din lumea
aceasta pentru robii sai cei ce s'au mutat
cu credinta ditre Dumnezeu
2
). Pentru toti ea
este pururi ,sblitoare de
3
).
lar rugaciunele sale, Preacurata le adre-
seaza mai cu osebire Fiului sau
4
) . AUH ruga-
ciunile sale proprii, cat acelea pe cari i le
adreseaza ,Jertfelnic lntelegator
e$ti, care rugaciunile tuturor $i le duci
Fiului tau, Preacurata, spre mantuire celor ce
canta: Binecuvantati toate lucrurile Domnului
pre Domnul ", suna a tat de frumos lnflorita
cantare
5
).
Daca, lnsa, m ultima analiza tot Dumne-
zeu este acela care cererile adresate
Preacu'ratei de catre atunci pentru
, ce nu sunt adresate aceste rugaci uni direct lui
Dumnezeu? Gasim in imne, un frumos raspuns
si Ia aceasta intrebare. Astfel, Ia slujba celui
de a! VI-lea ceas, citim: ,; Ca nu a vern inddiz-
neala pentru multele pacatele noastre, tu pre
eel ce s'a nascut din tine roaga-1 Nasca-
toare de Dumnezeu Fecioara, ca mult poate
rugaciunea Maicii spre imbl anzirea SUipanultii.
Nu trece cu vederea rugaciunil e
Preacurata, di rnilostiv este poate sa man- .
.
I) Min. Ian. 17, Utr. p. Ill-a, A Nasc.
2) pet . mare, gl. IV, Sambiita dim., $i a c. sed.
3l Min. Ia n. 23, Vee. $i ac. a Nasc. .
4) Min. Ian . . I, Utr. Slnvii dupa Polileu; Ibid. 5, Utr. p ..
VI, can. II, -A Niisc. ; op. cit. 24, p: VIII, SL $i a c. a Nasc. , etc.
5) Min. Maiu, t 8, Utr p. VIII , $i ac. a Nasc : No,Jdw
7d<pvxa<; -,;a<; <hftuet<; QE(.,Oft 'VO'v Y.at itji
uov dvcuptqw; d<;
tuiasca eel ce a primit a patimi pentru n.oi"
1
).
dar, personate
face pe credincios sa fie sfielnic, sa nu in-
drazneasdi a se adresa direct Lui
ci, indirect, prin sfanta Feci oara; cu ata.t mai
mult, cu ca.t ca M::tidi a Stapa.nului tuturora,
ea poate imbla.nzi' mai dreptatea ma-
nia pedepsitoare a lui. Mai se poate Hisa
induplecat Fiul de rugaciunea Mai cii Sale celei
Preacurate, deciH de rugaciunea credinciosului
de ra.nd, cufundat in noroiul multelor sale
pacate.
Cu aceste constatihi suntem In domeniul
larg al cultului sfintilor. Se cuvine, deci, a
cerceta: fac imnele liturgice vreo deosebire
intre venerarea sf. Fecioare intre . venera rea
sfintilor in genere?
E adevarat ca intalnim multe imne, in cari
.sf. Fecioara ne e. ca impreuna ruga-
toare cu apostolii, cu proprocii, cu mucenicii )
2
,
cu patimitorii, cu cu arhiereii, cu
toate puterile
8
). Dar intalnim alte
1) Min. Jan. 5, slujba ceas VI, Si ac. a Nasc.; op. cit.
18, Utr. p. V, A Nasc. : , Cela ce ai agonisit indrilznealii ca o
Maicif, ciftre Fiul tau Preacuratif, purtarea de, grija pentru noi
cei de un neal// nu o t rece cu vederea rugiimu-ne . . . ( vvyy<vovs
1:.js itriiw ,wj naf!lO!l S odJflli&a).
2) Min. Febr. 12, Utr. Svetilna, A Nasc. : ,Scaparea crefj-
fj tinilor dimpreuna cu apost olii, cu proorocii si cu mucenicii,.
roagi1-te Fiului tau". '
3) Min. lui. 20, Utr. p. IV, .Can. Ill, $i ac. a N sc.:
toate puterile cere:;ti, StiJpanif... cu tofi proorocii fji piitimitorii
fji cu apostolii :;i cu cuvio:;ii, roagii-te ca siJ dobtlndesc mantuire
eu, eel ce mutt am gre:;it $i sa, mil mantuesc de munca ce va sil
fie"; cf. Min . Oct. 7, Utr. p . .Vlll, trop. 1.: ;,Cu cetele ingeri-
lor ... :;i cu arhiereii te rogi lui Dumnezeu pentru noi piiciitofjii";
Min tan. 8, Utr. p. IX, Si ac. a Nasc.; Oct. mare, gl. I,Joi, Utr. p. IV,
A Nasc.; Ibid. Vineri, Vee. Stihoavna, Sl . $i ac. a Nasc. etc.
76
pentru robii sai
1
). Pentru robii sai din lumea
aceasta pentru robii sai cei ce s'au mutat
cu credinta catre Dumnezeu l!). Pentru toti ea
este pururi ,solitoare de mantuire" u).
Iar rugaciunele sale, Preacurata le adre-
seaza mai cu osebire Fiului sau Atat ruga-
citmile sale proprii, cat .acelea pe cari i le
adreseaza credincio$ii. ,Jertfelnic intelegator
care rugaciunile tuturor $i le duci
Fiului tau, Preacurata, spre mantuire celor ce
canta: Binecuvantati toate Iucruril e Domnului
pre Domnul ", suna a tat de frumos tnflorita
cantare
5
).
Daca, insa, in ultima analiza tot Dumne-
zeu este acela care impline$te cererile adresate
Preacu'ratei de catre credinciO$i, atunci pentru
, ce nu sunt adresate aceste rugaciuni direct lui
Dumnezeu? Gasim in imne, un frumos raspuns
si Ia aceasta intrebare. Astfel, Ia slujba celui
de a! VI-lea ceas, citim: ,; Ci nu a vern lndraz-
neala pentru multele pacatele noastre, tu pre
eel ce s'a nascut din tine roaga-1 Nasdi-
toare de Dumnezeu Fecioara, ca mult poate
rugaciunea Maicii spre lmblanzirea Stapanu!Lii.
Nu trece cu vederea 'rugaciunil e
Preacurata, ca 1nilostiv este poate sa man-
'
I) Min. Ian. 17, Utr. p. III-a, A Nasc.
2) l9ct. mare, gl. IV, S3mba.ta dim., $i ac. dupa'' sed:
3) Min. tan. 23, Vee. Si ac. a Nasc. .
4) Min. tan . . 1, Utr. Slnva dupa Polileu; Ibid. 5, Utr. p.
VI, can. II, A Nasc. ; op. cit. 24, p: VIII, Sl. $i ac. a Nasc., etc.
5) Min. Maiu, 18, Utr p. VIII, $i a c. a Nasc : No')dw
lJ..a1J'tf7(! tO'IJ tdrpv><a "ic dnavtW'IJ O!Jf; (ll!t';; 011XOftE'IJO'IJ r.at 'C<!J l'ltjl
(fO u J..vrqov.
..
l '
tuiasca eel ce a primit a patimi pentru noi"
1
).
dar, personare
face pe credincios sa fie sfielnic, sa nu in-
ddizneasdi a se adresa direct Lui Dumnezeu,
ci, indireCt, prin sH1nta Fecioadi; cu atat mai
mult, cu ca Maica a Stapanului tuturora,
ea poate imblanzi' mai dreptatea ma-
nia pedepsitoare a lui. Mai se poate Hisa
lnduplecat Fiul de rugaciunea Maicii Sale celei
Preacurate, decat de rugaciunea credinciosului
de rand, cufundat in noroiul multelot sale
pacate.
Cu aceste constaUhi suntem in domeniul
larg al cultului sfintilor. Se cuvine, _ deci, a
cerceta: fac imnele liturgice vreo deosebire
intre venerarea sf. Fecioare intre venerarea
sfintilor in genere?
E adevarat di intalnim multe imne, in cari
Fecioara ne e ca impreuna ruga-
toare cu apostolii, cu proprocii, cu mucenicii )
2
,
cu patimitorii, cu cu arhiereii, cu
toate puterile
3
) . Dar intalnim alte
1) Min. lan. 5, slujba ceas VI , Si ac. a Nasc.; op. cit.
18, Utr. p. V, A Nas<.: : .Cela ce ai agonisit lndriizneala ca o
Maicii, cafre Fiul tliu Preacurata, purtarea pentru noi
cei de un neam nu o trece CtJ vederea rugamu-ne ... (avy)'wovs
11i(J01Jlas: r)S ,oit "'af!lOf7S t5e6tte{}a) .
2) Min. Febr. 12, Utr. Svetilna, A Nasc.: .Scitparea cre:;-
tinilor dimpreunli cu apostolii, cu proorocii si cu mucenicii;
roaga-te Fiului tau". - '
3) Min. lui. 20, Utr. p. IV, Can. Ill, $i ac. a N sc. :
toate puterile cereti, StiiptilllL i:u tofi proorocii $i pi1timitorii
:;t cu apostolii $i cu cuvio$ii, roagii- te ca sa dobi1ndesc mtintuire
eu, eel ce mult am gre$ii $i sa mil mantuesc de miinca ce va sa
fi e"; cf. Min . Oct. 7, Utr. p. Vlll, trop. 1. : ;,Cu cetele ingeri-
lor ... $i cu arhiereii te rogi lui Dumnezeu pentru noi pi'ici1fo$ii";
Min tan. 8, Utr. p. IX, a c. a Nasc.; 'Oct. mare, gl. I, joi, Utr. p. IV,
A Nasc.; Ibid. Vineri, Vee. Stihoavna, Sl . $i a c. a Nasc. etc.
78
imne, . in cari sf. Fecioara ne este
ca 6 dipetenie a tuturor sfintilor mai pre
sus dedH toata zidirea. Cum de pilda
acesta: , Pomenirea dreptilor, de Dumnezeu
inteleptita adunare cu laude 0 cu
cari lmpreuna Maica lui Dumnezeu, ca un
cap a/lor, av-r;wv -xecpa2ruov, cu cuviinta im-
preuna se randuiala cea din sfar-
cea dintai, cea din mijloc tiind,
bunei laude l).
Prin , maririle" ei , Preacurata a lntrecut
cu adevarat, ingerilor $i cetele sfintilor" ?-).
Ea este , mai cinstita decat Heruvimii mai rna-
rita fara de asemanare decat Serafimii"; e mai
sfanta decat toti sfintii
3
) Mai mult: Preacurata
toate fapturile
4
) , vazute neva-
zute" r.), este a tuturor" tl) ocu-
pand in ierarhia sfintilor locul eel mai apropiat
de Dumnezeu 7 ).
Situatiei acesteia exceptionale a Maicii
Domnului ii corespunde o cinstire .excep-
tionala, o supra venerare, o hiperdulie. Excep-
tionala venerare a sf. Fecioare ese Ia iveala,
in primul rand, - prin laudele ce i se aduc
1) Min. Ian. 30, II, A Nasc.
2) Min. Jan. 2G, Utr. Svetilna, A nasc.
3) Min. Oct. 9, Utr. p. VII, A Nasc: , 'Ayiuw dyuuziea
lia(!-&evotiJmf! yeyiv"'uat."
4) Min. Oct. 12, Utr. p. VIII, A Nasc.; Min. Jan. 10, Utr.
p. IX, A Nasc.
5) Min. tun. 17, Utr. p. VIII, A Nasc.
6) Min. lui. 5, Utr. Svetilna, $i ac. a Nasc.
7) Oct. mare, gl. IV, Dum. Utt- p. Ill, can. Nasc., trop. II:
. Cine esfe acesta care cu adevarat esie aproape de Duninezeu?
( Tls atix'7 iJmus nA.1wio' -&eov .. .) Ea . ceace pre
toate cetele tngerilor, ceeace numai ea una tntru
jrumuse{ea fecioriei, ca o Maicii
-.
79
intr'o nesfar$ita variatie de imagini poetice de
o' frumusete $i _ putere r.evelatoare unica. Des-
ehida cineva Acatistul Bunei Vestiri, acest su-
blim poem inflorit intru prosl avirea celei mai
alese dintre creaturi, se va simti de
bogatia $i splendoarea 'graiului poetic, prin
care sufletul cucernic incearca sa talmaceasca
maretia aceleea care este , isba vi rea lacrimilor
Evei ", ,s_teaua care arata soarele", ,scara ce-
rului pre care s'a pogorat Qumnezeu"
1
, podul
catele trece Ia cer pre cei de pre pamant ", , masa
care poarta indestularea milosti virilor '' , , voia
lui Dumnezeu cea buna catre noi cei muri-
tori", , indraznirea celor muritori dHre Dum-
nezeu", ,stalp de foe carele pre
cei ce sunt intru intuneric", , haina eel or gol i
de indrazneala", , caruta cea prea sfanta a
celui ce este pre H_e ruvimi "
1
,stalpul Bisericii
eel neclintit" ... . De astfel de imagini pline de
lumina $i grele de sens sunt pline celealalte
imne pe cari. le gasim Ia slujba sarbatori lor Maicii
Domrf.tt lui, sau rasfirate ca ni$te nestemate, prin-tre
cantaril e dela slujbele celorlalte sarbatori. $i
sunt atat de numeroase aceste expresii de
glorificare a sf. Marii incat daca am incerca
sa le inmanunchem am U'mple pagini cu zec.ile .
. ' $i tottt$i, toata multi mea aceasta de ex-
pres!i glorificatoare resfrange prea putin din
stdilucirea aceleea care e mai lnalta decat
toata zid.irea. Oricat de bogat $i inflorit ar fi
graiul, el nu poate impleti cununa de laude
cu adevarat vrednica de slava Prea-curatei.
,Gura cea ritoriceasca, smerit
86
(
imnologul, nu te poate lauda pre tihe dupa
vrednicie, Prealaudata, fiind mai inalta de-
cat Heruvimii decat toata. zidirea ... (&vw-r;{(JdV
ooaav xal. &ndaru; -r;ijs x-r;tatwr; ... i).
In al doilea rand venerarea exceptionala
a Maicii Domnului se. arata prin deosebit de
deasa ei invocare. Dovada multimea imnelor
prin cari se adreseaza Prea sf. Fecioare felu-
rite cereri, pentru viata de aci
2
), pentru vre-
mea judecatii
3
) pentru viata cea fara de

4
). Caci, dupa Qumnezeu, ea Preacurata,
este, aceea in care sufletut credinciosului
pune nadejdea. ,La tine, dupa na-
dajduim Preacurata (' En l aol. t-ttdr. Bt ov V.nt-
l;ot-tt v IlavaxQavu . .), rastignindu-ne impreuna cu
Cristos eel ce a din tine; cu rugaciu-
nile .tale cele catre Domnul, pre noi
nepotkniti pfma Ia
5
), cantarea.
I
I) Min. lui. 5, Utr. p. V-a, ac. a Nlisc. ; Min. tan. l,
Utr. p. IX. Catavasie.
2) Min. Ian. 3, Utr. p. IV, ac. a Nasc.; Min. Aug. 26,
Utr. dupli p. lll, Sl. ac.
3) Min. Ian. Z5, Utr. Sl. a c. a Nasc. dupa p. Ill-a .
., Cdnd va veni sa judeee tot pam{intul, Stiipdnul tuturor Fi1-
ei1torul, eu oile eele deadreapta sa mil tmpreuni pre mine eel
osdndit din lntunereeul eel mai din aj ara din toati1 munca
pre mine netrebnicul robul tau sii nzii scofi Preacurati'L."; Min.
Apr. 15, Utr. p. IV, ac. a Nasc., Min. Mart. 9, Utr. p. lll,
Catismala Sl. ac. etc.
4) Min. Mart. 12, Vee. A Nlisc.; 9, Utr. p. IX, can. II.
ac. a Nlisc.; Oct. mare gl. lll S-blitli, Utr. Sl. ac. a Nasc.
dupli sedelne.
5) Min. Febr. 26, Utr. Svetilna ac a Nlisc.; cf. Po-
dobie, gl. 1: ,Ceeace bucuria pre piimttnt
oamenilor tare j olositoare, prea curata Fecioara,
pre noi eei ce seiipiinz Ia tine, ca niidejdea dupi'i Dunznezeu,
lntru tine Nasc. de Dumnezeu ne-am pus" .
81
ln ai trei\ea cinstirea deosebiUi a
sf. Fecioare se vede din fapt1:1l ca l)U nu-
mai din viata aceasta, ci , cetele
ingerilor far.fl de trup adunarile apostolilor
danturile mucenicilor"
1
) , toti profetii "
2
)
o lauda ,cu buna credinta"
3
) ii ,servesc
cu cinste''
4
). mult: sfintii
f?c ei mijlociri !?i rugaciuni pentru noi,
catre. Preacurata. , Pre a sfanta imparateasa a
tuturor, citim intr'un imn, prin rugaciunile cin-
stitului tau Atanasie, pa.ze;;te turma neatinsa
de toata impotrivirea ... "'
5
). lar 1n altul: ,Cu
preasfintele mijlociri ale cinstitei tale Chiriachi,
Fecioadi, pre noi, . pre toti robii
tai... ''
6
). In aceste imne, cuviosul Atanasie
sf. mucenita . Chiriachi 11e sunt facand
rugaciuni catre aceea care este capul lor, al
sfintil or, pentru binele pamantenilor.
Dar care este temeiul acestei privilegiate
care o are in ceata sfintilor
1
Prea-
curata, precum al venerarii ei exceptionale?
Este calitatea ei de Nascatoare de Dumnezeu.
Cand imnologul in cantarile lui
cereri catre preasfanta Fecioara nu scapa nici-
odata din vedere vrednici ;:t ei: de a fi ,za-
I) Min. Jul . 28, Utr., p. VI, $i ac. a Nasc.
2) Min. Oct. 12, Utr., p. VIII, A Nasc,
3) Min. Oct. 12, Utr., p. A Nasc.
4) Min. Oct. I, Utr., p. V, trop. II: " fie mai 1110rii tnge-
rllor $i cinstifii projefi cu apostolii, ca una ce C$ fi MaiciJ. a lui
Dwunezeu, cu cinsle ifi ser11esc; vi1zc1ndu-te aduciind mgiiciuui
pcutru lume i cererile tale ascultttndu-le Domnul' ... "
5) Min. Jul. 5, Utr. Svetilna, $i ac. a Nasc.
6) Op. cit. 7, Utr. Svet. A Nasc.
6
82
mislit in pantece pre Cuvantul eel necuprins
1
l
1
);
de a fi nascut , viata spre izbavi rea oame-
nilor"
2
); de a fi nascut , pre induratorul
Mantuitorul"
3
).
Cand araUi ca toti nazuim catre Preacurata,
ertare de mantui re de
munca cea de toata rautate'a cum-
plitului tiitor al !umii" , imnologul subliniaza
in acela$i timp temeiu! in virtutea caruia
suntem lndrepUititi sa cerem toste acestea. Te-
meiul . este incorporarea Stapanului Facato-
rufui tuturor, din prea curata ei fiinta. Pen-
tru motivul acesta Domnul a Hi cut-o partini-
toare oamenilor "), a aratat-o , Doamna tuturor
celor vazute nevazute", preamari nd-o , ca
pre o maica a sa fara prihana"
0
).
Deasemeni cand pamantenii , cetele in-
gerilor adunarile apostolilor danturi!e mu-
cenicilor" lmpletesc cununi de lauda sf. Fe-
cioare slujesc, 0 . fac tot pe temeiul ca ea
este ,,Mai<;:a lui Oumnezeu"
0
). $i tot acesta
este motivul pentru care li mba pamanteanului
nu se pricepe s'o laude dupa vrednicie, iar
, min tea cea mai pre sus de lume se intunedi ",
.voind a-i canta ei, Nascatoarei de Oumnezeu
7
) .
I) Min. Jan. 5. Utr. p. IX, can. ll ,A Nasc.: ,; II l v ycwr(!l
uvA.J.a{Jovaa u)v A6yov ... lxh<ve ... ".
2) Min. Ian. 4, Utr. p. IX, can. III, ac. a Niisc.:
lj XV'Ii Oaaa fJ(!OU)W cl
0
... " .
3) ' Min. Ian. 12, Utr, p. VIII , ac. a Nasc.: , .. :dw ol r.-
{)EOv . .. A<ut.fiea ... -,;cxoUua ... '' .
4) Min. April . 10, Ulr. p. IH, sed. Slava $i ac.
5) Min. Iun. 17, Utr. p. Vlll, A Nasc.
6} Min. lui. 23, Utr. p. VI, $i ac. Nasc., Ibid, 28, Utr. p.
VI, ac. Nasc., Min. Oct. 1, Utr. p. V, trap. II, etc.
7) Min. Ian. 1, Utr. p. IX, Catavasie.
83
Adaugam ca Ia baza hiperduliei sf. Fe-
cioare sU'i $i faptul ca ea a particirat perso-
nal i ntr'un chip deosebit Ia opera d mantui re
a neamul ui ornenesc.
Am vazut mai sus di sf. Feci oara n'a
f ost un i nstrument pasiv in mana lui Oumne-
zeu, 1n scopul reali zarii intruparii Logosului ,
ri un inst rument activ, precun1 $i era cu di-
dere. Caci liber $i a cazut omul in
pacat, li ber $i C0Tl$ti ent Se didea sa primea-
SCa pe Mantuitorul. In chip liber $i con$tient,
Eva cea di ntai a calcat voia lui, Dumnezeu,
i n chi p liber $i C011$ti ent Eva cea de-a doua,
Preacurata Fecioara, s' a supus lui Dumnezeu
primind sa nasca pe Mantui torul lumii
1
).
Ori , pri n faptul ca sf. Feci oara, ea cea
care se hotar!se sa-$i duca int reaga viata in
feciorie $i lini$tea rugaciunilor, prin faptul ca
a primit tolu$i jertfa materniUi.tii, a pnmit sa za-
misleasca, sa nasca, sa poarte grija cre$terii .
dumnezeescului ei Flu $i mai ales sa sufere ne-
grait i n vremea patimil or $i mortii Fiului sau
prea iubit, ea a participat, prin aceasta jertfa
1) Min Mart. 2, Utr. p. IX, Si ac. a Nasc. can. II , Irmo-
sul ; !0, Utr. p. IX, $i ac. a Nasc., Maiu, 18, Utr. p. IX, Si ac.
a Nasc. etc. Inca di n veac. II sf. lustiu Martirul face aceasta
paralela l ntre Eva :?i sf. Mari a (Di al. c. Tryph. 100, P. G. VI,
710\, paral ela pc car e o desvoWi mai bine lrineu. l ata ce
zicc accs1a din urma:' ,Eva ver o inobicdiens: non obedivi t enim,
adhuc cum vi rp; o. Qucmadmodum ilia vi rum quidem ha-
bens Adam, virgiJ t"amen Mll uc existens... inobediens facta et
si bi , ct uni vcso g-cncri humano causa facta est morti s: sic ct
Maria habcns pracdesl inatum vi rum, et tamcn vi rgo, obedi cns,
. ct si bi, ct univcrso l{CJl.Cfi humano causa facta est sal utis". Aqv,
hacr. I. Ill , c. n , l-' Citl11'11, .
/
84
personala, Ia opera de mantuire a neamului
nostru.
De sigur participarea aceasta a sf. Marii
Ia mantuirea neamului 'omenesc nu trebue 1n-
teleasa in sensu! di ea ar intregi opera man-
tuitoare a bomnului. Nu trebue 1nteleasa in
sensu! ca ea, Preacurata Maica, ar fi lucrat
pe plan cu titlu ca Man-
tuitorul ca deci, ea ar fi fost 0 comantui-
toare. A 1ntelege astfel parti ciparea Mariei Ia
opera de mantuire a neamului omenesc, in-
semneaza, In ultima analiza, a afirma ca man-
tuirea n'a fast un fapt care sa fi li-
mitele puterilor creaturii, ca opera Mantui-
torului n'a avut o valoare absoluta.
Dar nici nu se poate spune ca sf. Fecioad'i
a p-articipat \a mantuirea lumi1 numai In felul
in care a participat sau participa oricare sfant,
adidi prin suferinte pentru Cristos rugaciuni
pentru Deoarece suferintele ei de
Maica pentru lmpreuna cu Fiul ei Man-
tuitorul nostru al ei, sunt de fapt un marti-
, raj moral exceptional. Un martiraj moral . de o
valoare cu atat mai mare cu cat, spre deose-
bire de ceilalti sfinti, Preasfanta Fecioara a
suferit fiind lipsiti'i ' cu totul . de orice pacat
personal.
III
lncheere
Din expuneri de mai sus, se
poate vedea locul deosebit de important pe
care Preacurata Maidi a Domnului il ocupa
in . imnele, adica in viata de rugaciune im-
plicit, de credinta a Bise.ricii noastre.
' A'stfel am putut vedea, cum Maica Lumi-
nii a fost mai dinainte randuita aleasa de
catre Providenta dumnezeeasca, in scopul rea-
Iizar.ii prin ea a intruparii Domnului Man-
tuitorului nostru.
. Pl anul dumnezeesc insa, cu privire Ia sf.
Feci oara nu se realizeaza mecanic. Adica nu
se realizeaza prin exetcitarea vreunei sile din
partea lui Dumnezeu, irnpotriva ei, a sf. Fe-
cioare, ci cu adeziunea ei pe deplin Iibera,
precum cu luarea in- considerare a starii ei
de curatie personala, atat sub ra-
portul intentiei cat acela al faptuirii.
Caci, spre deosebire de orice Hiptura,
Fecioara Maria a fost lipsita cu totul de pa-
personal. Nu de posibilitatea pacatului,
ci de voirea Hiptuirea lui.
Dar daca Preacurata Fecioadi a fast lip-
sita de orice pacat personal, ea n'a fost lip-
sita de pacatul ori&inal. Ca oriGe orn care se
(/
86
na$te dupa randuiala firii, sf. Fecioadl. Mari a
s'a nascut sub povara pacat ului original.
De acest pacat ea a fost' cuditita in .n) o-
mentul zamislirii In clipa In care sf.
Fecioara prime.$te cu smerenie adanca cre-
dinta, vestea cea buna adusa ef. de arhistrate-
gul Gavriil, in acea cli pa Duhul Stant se co-
boara asupra ei, curatind-o de pacatul stramo-
$i lucrand zamis!i rea ei cea mai pre sus
de fire.
Zamis\irea $i na$terea activa a Preacura-
tei nu aduce cu si ne atingerea fecioriei sale.
Ea a ramas, atat sub raport moral cat
fi zi c, neati nsa Ia .zamislire, Ia na$tere, dupa
na$tere $i pana Ia e! Adormire: Prea-
curata e Maid! $i in acela$ ti mp Fecioara,
pururea Fecioarii.
In stransa legatura cu Adormirea Maicii
Domnului, intamplata dupa ob$teasca randuiala
a firii, imnele liturgice vorbesc $i despre mu-
tarea Ia cer. a preacuratului ei trup. Spre deo-
sebire de ceeace se intampla In general cu
trupurile muritorilo.r de rand, tr upul sf. Fecioare,.
din elementele diruia s'a incorporat Mantuito-
rul nostru, a putut fi sustras putrezirii prin
transfigurare $i luat Ia cer.
Rolul exceptional pe care 1-a indeplinit
sf. Maria in iconomia mantuirii, primind, jert-
fel nic, sa zamisl easca, sa nasca lntrupat pe
Fiul . lui Dtirnnezeu $i sufere pent ru $i irn-
preunii cu El, i-au ca$tigat $i un loc deosebit in
/
f31
ceata sfintilor .!;)i, prin urmare, in cinstirea Bi-
sericii. Daca pe sfinti Biserica ii venereaza, pe
Preacurata fecioara o supravenereaza, piin
noian de cantari de lauda !;'i de rugaciuni
adresate Ca urteia care, fiind nu numai Hiptun1
dar ~ Maica a Domnului, ocupa in ierarhia
sfintilor ~ a1 ingerilor, locul eel mai apropiat
de Dumnezeu.
I.
I ,
Cuprinsul.
Pagi na
Cuvant 1nainte
3
lmnele liturgice ca izvor dogmatic 5
II
1. a ~ t e r e a ~ r copiHiria sf. Feci oare . . 13
. 2. Concepti a activa a sf. Fecioare . 24
3. Lipsa pacatelor personale Ia Preacurata
Fecioara . . . .. . 36
4. Sfanta Fecioara este Nasca to are de
Dumnezeu . . . . . 46
5. Maria, pururea Fedoara
6. Adonnirea Maicii Domnului
7. Ve.nerarea Maicii Domnului .
Ill
lncheere
. 54
. 62
. 73
. 85