4 IFR

CURS IFR
ANUL III, SEMESTRUL I
Lect. Dr. Alina Ptru
Introducere
- Vom studia n acest an cteva tipologii religioase: religia Greciei Antice, hinduismul,
budismul i islamul. Cu ajutorul reperelor obinute prin studiul acestor religii vom putea s!
nelegem lumea religioas! n diversitatea ei
- "n ca#ul $iec!reia dintre religii vom avea n primul rnd o abordare istoric!, urmat! de o
parte doctrinar!.
- "n privina doctrinei ne vom concentra pe probleme legate de modul cum apare sacrul n
respectiva religie, i pe modul cum e v!#ut! relaia dintre sacru i lumea creat!. Aceast!
mp!rire corespunde unei scheme clasice a dogmaticii ortodo%e. "nv!!tura de credin!
cretin! e structurat! n dou! p!ri mari: teologia &nv!!tura despre e%istena lui 'umne#eu n
sine, $iina i atributele lui 'umne#eu, triadologia(, i iconomia &nv!!tura despre relaiile
dintre 'umne#eu i lume: creaia, antropologia, hristologia, soteriologia, eclesiologia,
sacramentologia, eshatologia(.
- "n cele ce urmea#! vom stabili unele concepte necesare pentru partea doctrinar!:
Problema sacrului
)acrul este perceput de om in mai multe moduri. )acrul e cel ce m! depaseste, cel ce e
dincolo de toate conceptele i repre#ent!rile mele, chiat dincolo de capacitatea mea de a-l
e%peria, dar in acelasi timp este cel care mi se adresea#! ntr-un mod personal, cel care m!
cheam! s! relaione# cu el i cel pe care l percep ca pe un vis-a-vis. *innd cont de aceasta
deosebim n s$era sacrului o dimensiune personal! de una nepersonal!, suprapersonal! sau
nede$init!.
"n acelai timp avem att n )$. )riptur!, ct i n lumea e%terioar! argumente att pentru
unicitatea, ct i pentru multiplicitatea sacrului.
+nicitatea- apare cu $recven! in V, . )e constat! n V, o direcie monoteist! clar!. -,
p!strea#! ideea unicit!ii lui 'umne#eu &.oan /0,10: 2u i ,at!l 3eu una suntem(.
+nicitatea sacrului e descoperit! i de re$le%ia uman! autonom! &$iloso$ia presocraticilor( 4
5eno$an din Colo$on &apare ideea caracterului absolut al lui 'umne#eu, de aici necesitatea ca
'umne#eu s! $ie unic pentru c! dac! ar e%ista dou! $iine absolute ele s-ar relativi#a una pe
alta 6 absoluti#area include i atotpre#ena 4 n unul absout nu e%ist! i al doilea 4 idei
preluate de )$ Chiril al Ale%andriei n Catehe#ele baptismale(.
3ultiplicitatea 4 in V, avem m!rturii implicite, nu e%plicite. - apariia pluralului 2lohim -
$orme de plural &7acere /,89( - ar!t!ri de tipul celei de la stejarul 3amvri. 2le vor $i
interpretate ca m!rturii ale unei pluralit!i n interiorul sacrului doar n lumina -,. .udeul nu
se gndete la o pluralitate a sacrului. Abia n -, pluralitatea triadic! a sacrului apare n mod
e%plicit.
'.p.d.v al re$le%iei umane e%ist! un principiu logic, con$orm c!ruia, orice element pre#entat
ca un e$ect trebuie s! se g!seasc! i n cau#! &e%: multiplicitatea lumii create arat! c! e%ist! o
multiplicitate i n interiorul lui 'umne#eu(.
)inteti#nd cele de mai sus, avem trei moduri de $iinare a sacrului, cunoscute nou!, sau trei
dimensiuni ale sacrului:
- )acrul unic-personal
- )acrul multiplu-personal
- )acrul suprapersonal sau nede$init.
2%ista o comple%itate neegalat! a sacrului in cretinism: un echilibru per$ect intre toate aceste
moduri de $iinare a sacrului din care se poate e%trage i un argument teologic al superiorit!ii
religiei cretine $a! de alte religii.
)imultaneitatea ontic! a unului i a multiplului este o realitate speci$ic! doar cretinismului.
'ubla modalitate de $iinare este o realitate a$irmat! a#i n $i#ica particulelor elementare, dar
n perioada patristic! repre#enta o serioas! piatr! de poticnire. 7ormularea dogmei )$intei
,reimi a repre#entat ast$el un act e%traordinar de curaj i smerenie intelectual!. 2a trebuie
receptat! ntr-un mod adecvat i a#i.
,oate celelalte religii accentuea#! una sau alta din dimensiunile sacrului, i tind ca pe celelalte
s! le treac! cu vederea. 2le nu sunt ns! n nici o religie absente total, aa cum vom vedea pe
parcursul anali#ei noastre. 2le sunt pre#ente n toate $enomenele religioase i nu pot lipsi
niciodat! complet.
;roblema relaiei dintre sacru i mundan
Vom investiga aici modul apariiei lumii, tipul de relaie e%istent ntre sacru i mundan
&panteism, trascenden! absolut! sau o variant! intermediar!(, cau#ele deterior!rii raportului,
aa cum le imaginea#! religia respectiv!, i mai ales modalit!ile de restaurare a relaiei dintre
sacru si mundan.
;entru restaurarea raportului avem mai multe c!i: 4 interventia sacrului n scopul restaur!rii, 4
e$orturile umane &rugaciuni, e$orturi ascetice, $apte bune(, 4 actele cu caracter mi%t &actele de
cult, care pe langa elementele de rugaciune au si implicatii din partea sacrului(.
,oate rugaciunile, jert$ele, e$orturile ascetice sunt mijloace de restaurare a comuniunii sacru-
mundan. 2%ista restaurari prin interventii punctuale & hiero$anii, teo$anii ( si prin asumarea
continu! i deplin! a $irii umane n <ristos. 'in perspectiv! cretin!, "ntruparea 3antuitorului
este singurul mod autentic i deplinde restaurare a comuniunii.
RELIGIA GRECIEI ANTICE
2ste o religie politeista, aadar una care pune accentul pe sacrul multiplu personal, insa nici
celalalte dimensiuni ale sacrului nu lipsesc cu desavarsire.
2%ista religii care au luat nastere ca urmare a actiunii unui intemeietor si religii de sinte#a.
=eligia Greciei Antice & =GA ( este o religie de sinte#a.
;entru $ormarea civili#atiei grecesti un criteriu de ba#a este inva#ia triburilor indo-europene.
Aceasta inva#ie are loc incepand cu anul 8000 i.<r. si se continua succesiv pana la /800 i.<r.
)-au constatat pe ba#a unor studii lingvistice niste similitudini intre limba sanscrita si intre
limbile germanice, s-a observat ca radacina unor cuvinte germanice e aceeasi cu a cuvintelor
sanscrite. 3a% 3>ller, cercet!tor care a trait in sec 5.5, observa similitudini si in ceea ce
priveste #eitatile. Comparatistica dintre limbile germanice si sanscrita nu e doar la nivelul
le%icului ci si in domeniul sacrului. )tudiind te%tele sanscrite, intre religiile vechilor germani
si a vechilor indieni, se constata ca divinitatile din aceste spatii sunt in corespondenta cu
$enomenele naturii si acopera aceleasi sectoare ale realitatii. ;e ba#a acestor observaii se
$ormea#! conceptul de limbi indo-germanice i cel de religii indo-germanice sau ariene. Cu
timpul, anali#a lingvistic! i religioas! este e%tins!, inclu#nd i alte limbi i religii din spaiul
european. )e constat! e%istena acelorai elemente comune. 'e acum se introduc n limbaj
noiunile de limbi indo-europene i religii i culturi de tip indo-european.
.n mileniul .. i.<r. atat in spatiul .ranului si al .ndiei cat si al 2uropei au avut loc inva#ii mari
de triburi, aa cum o dovedesc descoperirile arheologice de aici. Aceste triburi migratoare
v!desc similitudini culturale i par a proveni din aceeai #on!. 2le p!trund n 2uropa venind
dinspre nord-est, i n .ndia i .ran venind dinspre nord-vest. Ast$el arheologia vine n
sprijinul teoriei indo-europenismului.
)e pune ntrebarea: care e patria de origine a acestor triburi? 2a nu a putut $i locali#at! cu
ajutorul arheologiei. )e postulea#a ca triburile indo-europene au venit din nordul 3!rii
Caspice, din #ona Volgai si a 3untilor +rali si de aici s-au indreptat atat spre est cat si spre
vest. 'ar n #onele numite nu s-au gasit nici un $el de dove#i ale e%istenei lor aici. ,eoria
indo-europenismului are ast$el unele aspecte r!mase nee%plicate.
.ndo europenii intalnesc in spatiul Greciei o cultura de un anumit tip, numit! n literatura de
specialitate cultura preelen!. 2a repre#int! o structura a neoliticului, perioad! care ncepe n
#ona Greciei n jurul anului @000 i.<r. "nceputul neoliticului coincide cu descoperirea
agriculturii, cu aa-numita revoluie agrar!. A dat! cu aceasta n e%istena oamenilor au loc
schimbari majore, devin sedentari, valori#ea#a alt$el timpul cosmic si relatia cu sacrul.
"n neolitic, sacrul se trans$orm!: o multime de #eitati $eminine apar, sacrul capata o amprenta
$eminina. "n centrul e%istenei st! obtinerea $ertilitatii si succesiunea ciclurilor de viata.
Aceasta cultura ne este cunoscuta din descoperirile arheologice si din i#voare scrise
descoperite pe teritoriul Cretei.
CA=AC,2=.),.C.B2 C+B,+=.. ;=2-2B2-2
- )ocietate de $actura neolitica, agrara, avand in centru $emeia
- +n tip de sacralitate a%at in jurul #eielor $ertilitatii
- +n rol central il joaca 3area 3ama, ca #eita
- =eligie care valori#ea#a spatiul, timpul, ciclurile cosmice si care de#volta o societate de tip
pasnic.
.ndo-europenii de#volta o societate de $actura patriarhala cu o cultura pastorala, avand o
societate structurata pe clase: 4 preotii, 4 ra#boinicii & aristocratia militara (, 4 negustorii i
produc!torii.
)pre deosebire de religio#itatea de tip neolitic, structura religioasa indo-europeana e dominata
de #ei ra#boinici, puternici. Aici nu ritmurile ciclice ale e%istenei sunt importante, nu
revenirea periodic! a anotimpurilor, ci timpul are o direcie liniar!. ;!storul nomad care se
preumbl! dintr-un spaiu n altul ntlnete mereu situaii noi, el e n permanen! deschis
pentru a $ace $a! caracterului surprin!tor al e%istenei. ;entru el, #iua de mine nu repre#int!
o repetiie a unei situaii tr!ite mereu la interval de un an, ci ea constituie un novul absolut.
'in perspectiva sacrului avem panteonuri comple%e dominate de #eitati masculine puternice,
apte s! l apere pe acesta de pericolele e%istenei nomade i de riscurile r!#boaielor.
"ntnlirea dintre cele dou! tipuri de civili#aie se soldea#! cu victoria armat! a
indoeuropenilor, mult mai versai n tehnici de lupt! i dotai cu arme mult mai per$ormante.
.ndo-europenii cunosc i prelucrea#! bron#ul, pe cnd preelenii sunt n epoca pietrei.
Cele dou! tipuri de culturi se ntlnesc i sunt nevoite s! convieiuasc!. "ntre cele dou! $orme
de religio#itate se de#volt! un proces de sinte#!: panteonurile se l!rgesc acum pentru a
cuprine #eii ambelor grup!ri, iar pro$ilul #eilor se speciali#ea#!. Ceul puternic pe care l ador!
nving!torii i #eia populaiei cucerite trebuie s! aib! amndoi loc ntr-un sistem comun.
Ast$el ncep s! $ie imaginate relaii de rudenie ntre #eii celor dou! grup!ri. 'e cele mai multe
ori, #eul cuceritorilor devine soul #eiei, mai rar relaia ce se stabilete ntre ei este de $iliaie
sau de $raternitate.
Asemenea $enomene de sinte#! religioas! au loc pe teritoriul ntregii 2lade. ;opulaia
neolitic! de pe aceste teritorii nu are o religio#itate unitar!, ci e%ist! multe #eie locale. ,oate
sunt relaionate #eilor cuceritorilor, n special lui Ceus i lui ;oseidon.
)istemati#area miturilor i ordonarea lor ntr-un ansamblu unitar are loc abia n sec. V...-V..,
$iind opera lui <omer i a lui <esiod. Atunci se trage linie i se constat! c! Ceus are n total
D/ de soii i n jur de E0 de $ii, iar ;oseidon DF de soii i n jur de @0 de $ii. 'up! ce <omer
i <esiod au $!cut ordine ntre mituri, uni$icnd coninuturile =GA, au nceput s! apar!, o
dat! cu presocraticii, i primele $orme de critic! la adresa Gimoralit!iiH #eilor. 'ar trebuie
observat c! acest caracter imoral e doar re#ultatul sistemati#!rii ulterioare. Ceii nu au $ost
concepui de la nceput cu tr!s!turi imorale. 7iecare mit relatnd despre vreuna din
GaventurileH lui Ceus are ca surs! o alt! tradiie cultural!.
;2=.A'.CA=2A =GA
;erioada pre-indo-europeana &@000-8000 .<r.(
;erioada migraiei indo-europene &8000-/800 .<r.(
)ec 5..-V..., o perioada neagra in care lipsesc vestigiile, datorata ultimului val de migratori,
care au innabusit orice incercare de evolutie culturala.
"n sec V... 4 V.. i.<r, procesul de sinte#a a miturilor este incheiat si $a#a mitica a religiei GA
ajunge la apogeu. )-a ajuns la o plinire a vremii, poporul elen i ncheie procesul de $ormare
etnic!, deci e timpul pentru ordine si sinte#a i intre di$eritele mitologii. Apar scrierile lui
<omer si <esiod care sinteti#ea#a miturile. )ec V... 4 .V repre#int! perioada arhaica a
culturii GA, in care se sinteti#ea#a miturile, apar primele speculatii $ilo#o$ice, apar primele
creatii literare, lirice si dramatice.
)ec V.., apar primii $ilo#o$i pre 4 socratici care inaugurea#a o $a#a noua a =GA- prin
speculatiile lor de $actura religioasa. Apare un nou mod de a aborda domeniul religios, dintr-o
perspectiva $ilo#o$ica si se de#volt! o maniera critica de a privi modalitatea anterioara & de
$actura mitologica (. Aceasta perioada ajunge la apogeu in sec .V i.<r in timpul lui ;laton si
Aristotel.
+rmatoarea perioada importanta a =GA este perioada seculari#ata, incepe in sec .V i.<r, in
vremea lui Ale%andru 3acedon, si o regasim din plin in perioada imperiului =oman, in timpul
lui Actavian Augustus. +n e%celent e%ponent l repre#int! poetul ;ublius Avidius -aso. "n
H3etamor$oseleH sale, Avidiu reia temele mitogra$ilor, dar din alta perspectiva, una literara.
-u crede in ele ci le redactea#a de dragul $rumusetii cuvintelor. Avidiu se $olosete de temele
mitologice doar ca de un prete%t, pentru c! scopul lui este acela de a produce art! pentru art!.
2l pre#int! succesv mituri cu privire la aparitia lumii: apoi se re$er! la perioada mitologica,
eroica: urmat! de perioada istorica: 2neea, =a#boiul ,roiei: i de perioada politic 4 istorica:
Actavian Augustus, "n aceast! succesiune se poate indenti$ica i intenia de glori$icare a
$aptelor lui Augustus, plasate ntr-un cadru mergnd pn! la ntemeierea lumii.
.n $a#ele de seculari#are a unei religii sunt pre#ente imprumuturile si sincretismul, apar cultele
de mistere. 2%ista di$erite raportari la religios, i toate acestea sunt legitime. )ecularismul este
o $orm! de critica la adresa unei religii care s-a anchilo#at si care nu mai satis$ace toate
nevoile.
"n ca#ul =GA, etapa seculari#at! a $ost urmat! de o $a#! a dispariiei acestei $orme de
religio#itate. Coninuturile religiei Greciei Antice ne-au $ost transmise pn! ast!#i doar pentru
valoarea lor cultural!. Ast!#i se nregistrea#! pe plan mondial unele mic!ri de revenire la o
$orm! de neop!gnism. "n acest curent se nscrie i o micare ap!rut! n spaiul grec, care i
propune renvierea =GA, ren!larea de temple pentru cei /8 #ei olimpieni i restabilirea
cultului politeist grec. Adepii acestei mic!ri sunt totui $oarte redui numeric.
.n paralel cu elementele mentionate se de#volta si un tip de religio#itate de mistere, un sacru
de tip mistic. =eligiile de mistere repre#inta o alta $orma de raportare la sacru. 3istica e $oarte
libera cu privire la $orma si schimb! aderenta, pune accent pe trairile interioare. +n mistic
poate usor trece de la o religio#itate la alta cand in cealalta descopera idei mistice. .n GA
e%ista mai multe culte care isi de#volta teorii proprii & or$ismul ( care sunt mai usor deschise
spre sincretism.
.CVAA=2B2 =2B.G.2. G=2C.2. A-,.C2
- 3iturile regasite n special la <omer si <esiod
- Apera $ilo#o$ica din antichitatea greaca
- Aperele dramaturgilor si ale poetilor
- .storiogra$ia & <erodot (
- )crierile unora din )$inii ;!rini, n special apologeii
- .#voarele de $actura arheologica.
'AC,=.-A
;redomina sacrul multiplu personal, dar e pre#ent si sacrul unic personal & ve#i .liada, Cntul
@ ( si sacrul nede$init & in ,eogonia lui <esiod (.
;anteonul grecesc are /8 #ei principali:
/. Ceus 4 Iupiter & #eul cerului dar si #eul lumii locuite, st!pnul $ulgerului ( 4 conduc!torul
panteonului olimpian
8. ;oseidon 4 -eptun & #eul marilor ( 4 $rate cu Ceus
1. <ades 4 ;luto & #eul taramurilor subpamantene, al in$ernului ( 4 $rate cu Ceus. 2l nu este
dintre cei /8, pentru c! a ales s! se i#ole#e de grup, sup!rat c! prin sori i-au revenit lui tocmai
inuturile morilor
D. <era 4 Iunona & #eita casatoriei, a $amiliei ( 4 sora i soia lui Ceus
F. Ares 4 3arte & #eul ra#boiului ( 4 $iul lui Ceus cu <era
J. A$rodita 4 Venus &#eia $rumuseii i a dragostei ( 4 se trage din +ranus, $iind n!scut! din
spuma marii
9. Apollo 4 Apollo &#eul luminii soarelui i al cnt!rilor alese, al armoniei, al artelor,
simboli#at cu lira in mn! ( 4 din Ceus si Beto
@. Artemis 4 'iana & #eita vanatorii, a Bunii, a tinerilor, #ei! $ecioar! ( 4 din Ceus si Beto
E. <e$aistos 4 Vulcan &$aur n Alimp i #eul prelucr!rii uneltelor( 4 <era il naste din gelo#ie,
singur! 4 dupa unii ar $i si din Ceus
/0. Atena 4 3inerva & #eita intelepciunii, #eita mestesugurilor, #ei! $ecioar! ( 4 e $iica lui
Ceus cu 3etis, se nate din $runtea lui Ceus, pentru c! acesta o nghiise pe 3etis pe cnd era
ns!rcinat!
//. <ermes 4 3ercur & #eul calatoriei, al negotului, al hoiei i al n!scocitorilor, #eul
mesager ( 4 $iul lui Ceus cu nim$a 3aia
/8. 'emetra 4 Ceres & #eita cerealelor, a agriculturii, prototip al mamei ( 4 sor! cu Ceus
/1. <estia 4 Vesta & #eita $ocului sacru de pe altare sau din c!mine, #ei! $ecioar! ( 4 sor! cu
Ceus
+nii #ei sunt in legatura cu elementele inconjuratoare ale naturii, alii e%prima stari sau sunt in
legatura cu preocupari $undamentale umane. 'i$eritele $enomene care ii dau omului sen#atia
ca ceea ce se ntmpl! l depaseste, nu e ntru totul re#ultatul puterilor sale sau al aciunilor
sale, sunt asociate sacrului & e%perientele umane ce depasesc capacitatile reale ale omului sunt
atribuite interveniei sacrului(. Grecii sesi#ea#a legatura dintre sacru si situatiile speciale din
viata lor, iar acesta este legitim, corect. Apar ns! i greeli: antropomor$ismul dus pana la
e%trem, omul isi imaginea#a n aceast! situaie un #eu sau o #eita cu tr!s!turi umane, care
in$luentea#a viata sa. 'atorit! acestui $apt, religia GA este i o religie de $alse valori#ari, are
un aspect de $alsa valori#are.
=2BA*.A A3 4 )AC=+
=eligia GA pre#inta mai multe versiuni cu privire la aparitia omului.
;entru declansarea procesului de deteriorare nu se da un raspuns e%act, insa ulterior e
determinat de greselile oamenilor care nu implinesc dorintele #eilor si isi atrag mania lor.
Vina e intotdeauna de partea omului. =estaurarea relaiei optime dintre om i sacru are loc
prin toate mijloacele posibile:
/. ;rin interventia sacrului
8. prin actiunea omului
1. acte de tip mi%t.
/. .ntervenia sacrului poate $i evdeniat! de e%. atunci cand Ceus se casatoreste cu o
muritoare: copilul are trasaturi speciale, un destin special, traieste o $orma de relaie
restaurata.
8. 2%ist! multe e%emple de restaurare prin supunerea omului la vointa #eului. A situaie, din
.liada: Apollo si preotul Crisis si $iica acestuia Criseis. Agamemnon o ia pe Criseis prada si
nu vrea sa o inapoie#e tatalui sau cand acesta il roaga. Crisis $ace rugaciuni catre Apollo iar
Apollo trimite sageti de $oc asupra vasului lui Agamemnon, ast$el incat multi din soldatii lui
mor. Agamemnon se supune dorintei #eului si o innapoia#a pe Criseis. Ast$el relaia dintre
Agamemnon si Apollo e re$acuta, iar e$ectele deterior!rii dispar.
1. ;rocedeele de restaurare cu caracter mi%t presupun o actiune combinata de catre om si
sacru. 2 vorba de $ormele liturgice. 2%empli$ic!m prin misterele eleusine.
3.),2=2B2 2B2+).-2
)unt atestate ncepnd din sec 5V i.<r, i au $ost practicate pana in 1EJ d.<r., cand are loc
incendierea sanctuarului de la 2leusis.
3isterele au la ba#! mitul #eitelor 'emetra si ;erse$ona & Kore (. 'emetra & #eita agriculturii (
are o $iica numita ;erse$ona care este rapita de <ades si este dusa in locasurile mortii.
'emetra o cauta cu disperare, apoi se retrage intr-o pestera si nu se mai ocupa de agricultura.
Consecintele sunt acelea ca soarele parjoleste pamantul si nu mai creste nimic. Aamenii sunt
disperati si-l roaga pe Ceus sa intervina. Ceus ii cere lui <ades sa o elibere#e pe ;erse$ona.
<ades se supune, dar inainte de a o elibera ii da sa muste dintr-o rodie. ;erse$ona musca din
neglijenta, apoi scuipa si ii ramane un sambure in gat, ceea ce inseamna ca este obligata sa se
intoarca in acel t!rm. )olutia de compromis a lui Ceus este ca ;erse$ona trebuie sa petreaca D
luni in in$ern alaturi de sotul ei, iar celelalte @ luni alaturi de mama sa. Acest lucru e%plica si
succesiunea anotimpurilor. Cand ;erse$ona merge in in$ern, pamantul nu mai da roade, deci
este iarna.
;erse$ona este considerata #eita primaverii.
3isterele eleusine de#volt! un ritual avnd ca suport acest mit. =itualul se des$!ura toamna,
dup! urm!torul program:
'oritorii de initiere se adunau la Atena timp de D #ile, aveau loc ritualuri de puri$icare &b!i
rituale n mare, post(. A F-a #i avea loc pelerinajul spre templul lui 2leusis. Aici participanii
vi#itau pestera lui ;luto, intrarea n <ades. "n interiorul templului avea loc drama sacr!.
.nitierea propriu #isa nu ne este cunoscuta, cunoastem doar anumite tehnici de initiere & rituri
orgiastice, o inscenare sau o masa propriu #isa (. 2ste posibil sa $ie vorba de o inscenata
intalnire intre 'emetra si ;erse$ona. .n urma participarii la ritual, initiatilor li se garanta o
e%istenta vesnica $ericita, si acest lucru doar pe ba#a participarii la ritual. 7aptul acesta este
contestat de $ilo#o$i, ca doar aceste initieri asigura viata vesnica $ara alte $apte meritorii, caci
este nedrept.
)e produce o identi$icare a participantilor cu personajele mitului:
- ;erse$ona L omul ca#ut
- 'emetra L cea care intervine pentru omul ca#ut
- Ceus L sacrul care re#olva situatia
- <ades L repre#entantul raului.
.n 1EJ d.<r sanctuarul de la 2leusis a $ost incendiat. "n cretinism s!rb!toarea a supravieuit,
schimbndu-i-se sensul. A $ost pus! n legatura cu )$ 'imitrie care este pomenit tot toamna,
care a substituit-o pe 'emetra in spatiul Greciei. "n satele din jurul Atenei, o tradiie popular!
p!strat! pn! a#i vorbete despre o aa-numit! )$ 'emetra, c!reia un turc i-a r!pit $iica i a
determinat-o s! porneasc! n c!utare. Ast$el se p!strea#! n tradiia popular! unele elemente
din perioada precretin!.
2)<A,ABAG.A =2B.G.2. G=2C.2. A-,.C2
.n perioada mitologica toti oamenii mergeau in hades & este di$erit de iadul crestin (. 2ste o
e%istenta de inconstienta, de umbra, centrul vietii este plasat in viata terestra. 'upa aceasta
parte principala a e%istenei situat! n viaa terestr!, omul nu mai are capacitatea sa intretina
relatii. Cei care devin dusmani #eilor ajung in ,artar, loc de chinuri. ,artarul era imaginat
precum si-l imaginau crestinii in evul mediu. 2roii i cei care s-au remarcat ntr-un mod ieit
din comun merg in campiile 2li#ee, ducand o e%istenta pasnica dar lipsita de dinamism si prea
multa implicare.
<.-'+.)3+B
.-,=A'+C2=2
-u este o religie, ci un conglomerat de religii.
,ermenul de hiduism este atribuit cestui conglomerat de misonarii cretini occidentali abia n
secolul al 5V...-lea, pentru a numi toate credinele la modul general ale indienilor, i ale
deosebi ast$el de celelalte dou! religii ntlnite n .ndia, islamul i cretinismul.
<induii nu pretind pentru ei apartenena la o religie, n sensul european al termenului. 2i
a$irm! despre sine doar c! ei sunt cei care respect! dharma. 'harma este un concept comple%,
care desemnea#a concomitent legea care sta la ba#a ordinii cosmice, legea cosmic!
universal!, dar si legea ce sta la ba#a organi#!rii sociale &inclu#nd i sistemul castelor(, si in
acelasi timp legea individuala de e%isten! pentru $iecare om, menirea acestuia pe lume, n
con$ormitate cu n#estr!rile sale.
<induismul nu a avut de-a lungul mileniilor preocup!ri de convertire a altora. 2$orturile de
convertire apar doar acolo unde o religie este contient! de identitatea sa. 2l devine o religie
misionar! n sec al 5.5-lea pt c! intr! n contact modul de mani$estare al cretinilor. .nspirat
de misionarismul cretin, hinduismul caut! i el s! i g!seasc! conotaii universaliste, i
de#volt! valenele universale.
<induismul este o religie dintre cele mai comple%e, n care apar ct se poate de pregnant cele
dou! tr!s!turi $undamentale ale sacrului, pe de o parte aspectul s!u nede$init, nestructurat,
suprapersonal, iar pe de alta cel de$init, personal, structurat i n $elul acesta generator de
structuri. "n acelai timp el cunoate o simultaneitate enunat! a unicit!ii i multiplicit!ii la
acelai nivel al sacrului, ceea ce l apropie e%trem de mult de revelaia cretin!. 'atorit!
acestor elemente i a di$eritelor modalit!i de reali#are concret! a comunic!rii credinciosului
cu sacrul, printre altele ne re$erim aici n mod special la posibilit!ile de actuali#are a
potenialit!ilor umane prin intermediul unor e%erciii psiho$i#ice asociate termenului Moga,
hinduismul a ajuns s! $ie una dintre cele mai repre#entative religii a timpurilor noastre.
)curt! pre#entare istoric!
<induismul este o religie de sinte#! $ormat! din religia unei populaii locale i cea a indo 4
europenilor. <induismul apare ca o sinte#! a dou! universuri religioase distincte, dup! care
urmea#! o serie de apro$und!ri i diversi$ic!ri semni$icative pentru pro$ilul actual al acestei
religii. .mportant de reinut este $aptul c! n perspectiv! hindus! e%ist! o real! unitate ntre
nceputuri i realitatea religioas! actual!, motiv pentru care recursul la sursele primare este
permanent. 'e reinut este n orice ca# c! aceast! religie nu are un ntemeietor.
"n cele ce urmea#! vom indica doar principalele momente ale evoluiei amintite mai sus, $!r!
a insista descriptiv asupra lor. Cele dou! universuri religioase la care ne re$erim sunt de
origine dravidian! i arian!.
'ravidienii repre#int! o populaie negroid! care a locuit n .ndia naintea n!v!lirii arienilor n
secolele /F 4 /1 .<., $!r! a $i ns! i cea mai veche populaie a acestui subcontinent. 2i au
creat o civili#aie material! important!, asociat! cu numele localit!ilor 3ohenjo 'aro i
<arappa, pe Valea .ndusului, vechi de peste DF00 de ani. )!p!turile arheologice e$ectuate n
aceste localit!i nu au degajat doar un ansamblu arhitectural e%trem de $uncional i bine
p!strat, ci i o serie de obiecte cu semni$icaie religioas!, cum ar $i simboluri ale lui )hiva
&lingam( i ale Ceiei 3am!, sau statuete n posturi Moghine tipice. 3ult! vreme s-a cre#ut c!
Noga repre#int! o creaie speci$ic! n e%clusivitate hinduismului, la $el ca i simbolurile lui
)hiva i ale Ceiei 3am!, presupunere in$irmat! de descoperirile amintite. 'e aici a ap!rut
ipote#a c! i alte caracteristici ale <induismului, de pild!, legea Oarmic!, transmigrarea
su$letelor, re$le%iile asupra 7iinei Absolute, i-ar avea originea n cultura dravidian!.
Arienii. ,ermenul provine din sanscritul arMa, nobil, i se re$er! la o populaie indo-european!
care a p!truns n spaiul actual al .ndiei n valuri succesive vreme de mai multe sute de ani n
prima jum!tate a mileniului doi .<. Aceast! populaie a adus cu ea nu doar o serie de
divinit!i de tip indo-european 4 'Maus ;itar &Cerul ,at!(, echivalent al lui Ceus ;ater i
Iupiter: 3ithra, care corespunde lui 3itra al iranienilor(: Varuna, echivalent al lui +ranos din
panteonul grec 4 ci i un mod speci$ic de interrelaionare a lor n interiorul unui panteon.
"n urma contactului cu dravidienii se constituie societatea ba#at! pe caste, care sunt e%presia
unui categoric etos religios. )istemul castelor are o tradiie vedic! i cuprinde patru caste
tradiionale: brahmanii &preoii(, OatriMa &militarii, cavalerii(, vaisMas &negustori i
produc!tori(, sudras &sclavii, servitorii, de regul! nearieni(. Ba aceasta se adaug! paria sau
panchamas, cei intangibili, c!rora nu li se recunoate ns! apartenena la o cast! oarecare.
"ntre caste nu e%ist! nici un $el de leg!turi posibile, nu se poate trece de la una la alta. +nul
dintre semnele clare de distincie ntre caste este accesul la nv!!tur!, categoric re$u#at
ultimelor dou!. Apartenena la o cast! sau alta se datorea#! naterii individului i are nu att o
relevan! socio-economic!, ct mai ales una religioas!, asupra c!reia vom mai reveni. 'orim
s! subliniem aici doar caracterul de sinte#! al acestei realit!i socio-religioase. <induismul nu
trebuie neles doar ca o $ormul! religioas! limitat!, vi#nd n e%clusivitate o anumit! latur! a
e%istenei umane, separat! de cea economic!, social! i politic!, ci n primul rnd ca o
realitate atotcuprin#!toare, n care sunt incluse toate cele amintite ntr-o sinte#! care aduce
ntotdeauna n prim-plan religiosul.
;eriodi#are i i#voare
;eriodi#area este una relativ!, nu este e%act! pentru c! hinduii au o gndire anistoric!, a%at!
nu pe date precise, ci una ce avea n vedere doar coninuturile, nelese ntr-o manier!
atemporal!. ,e%tele sacre hinduse, unele dintre ele str!vechi prin $orm! i coninut, au $ost
transmise oral prin memori#are. 2le vor $i $i%ate n scris abia dup! sec. . d.<r 4 deci nici ele
nu ne ajut! s! $i%!m n timp evenimentele. 2ste aadar imposibil! datarea e%act! a
$enomenelor. )e cunoate doar succesiunea lor. -oi vom $olosi o datare, preci#nd de la bun
nceput c! este una cu totul apro%imativ!.
/. "n perioada cea mai veche &mileniul .. .<r.(, religia hinduilor poart! denumirea de
Vedism &de la te%tele sacre cele mai vechi, numite Vede(. Vedele sunt colecii de imne,
$ormule i reglement!ri liturgice, rostite de c!tre brahmani atunci cnd se aduceau jert$e. "n
general Vedele au un coninut liturgic i bogat mitologic. "n ele apare deja n $orm! schiat!
un mod particular de relaie cu sacrul unic, speci$ic nu doar hinduismului, dar care apar aici
cu mai mult! pregnan! i despre care se va mai vorbi, i anume henoteismul. ,ot aici ntlnim
i trimiteri la sacrul nede$init, Prahman. "n vede, brahman, L nepieritorul, imuabilul, temelia
pe care se susine ntreaga lume. Conceptul e abstract i nc! insu$icient preci#at. ,ot n Vede
ntlnim i bogate re$eriri la un sacru multiplu, constituit ntr-un ;anteon &L totalitatea
divinit!ilor dintr-o religie(, pre#entnd multe similitudini cu alte constructe de acest $el ale
popoarelor indo-europene.
Vedismul este religia indoeuropenilor. 2a se caracteri#ea#! prin mulimea de #ei, c!rora
brahmanii le aduc jert$e, susinnd prin intermediul jert$ei ntreg cosmosul n e%isten!.
8. "ncepnd ca n jurul anului /000 .<r. se $ace simit! nevoia de a se e%plica n ce mod poate
jert$a de pe altare s! in$luene#e e%istena uman! sau pe cea cosmic!. Alt$el e%ist! pericolul
c!derii ntr-un simplu $ormalism. A dat! cu aceasta hinduismul intr! n cea de-a doua etap! a
sa, i anume brahmanismul. Apar pe rnd urm!toarele te%te sacre:
- Prahmanele 4 comentarii speculative la Vede, accentuea#! rolul ontologic al sacri$iciului,
re$lectea#! asupra puterii misterioase ce ine universul n e%isten! i asupra leg!turii dintre
sacri$iciu i cosmos. 2le i#vor!sc din mistica sacri$iciului i au un caracter speculativ.
- AranMaOa &Lscrieri silvane(, rodul nelepciunii acumulate de unii eremii retrai n p!dure.
2le sunt o e%plicare a Prahmanelor i n acelai timp un nou pas n procesul de deplasare a
accentului dinspre sacri$iciu spre primatul cunoaterii meta$i#ice, a nelegerii sensului
reali!ilor $undamentale.
- +paniadele, probabil ncepnd de prin @00-J00 .<r., sunt te%te ce au $ost comparate cu
dialogurile lui ;laton. 2le relatea#! controverse de idei ntre c!ut!torii adev!rului i momente
de de#v!luire a unor nv!!turi secrete, destinate doar celor care au atins un anumit nivel de
intensitate a c!ut!rii. +paniadele devalori#ea#! atotputerea sacri$iciului. )unt pre#ente deja
nv!!tura despre Oarma &legea cau#alit!ii( i samsara &ciclul reincarn!rilor(, dar e$ortul
re$le%iv al +panishadelor vi#ea#! n mod special coincidena dintre 7iina Absolut! Prahman,
cu sinele individual 4 atman.
Karman, la singular, desemna iniial $apta prin e%celen! mntuitoare, jert$a. 7orma de plural
a lui Oarman este Oarma, care a ajuns ulterior s! desemne#e totalitatea $aptelor unui om,
nsoite de e$ectele acestora, mani$estate ca un bagaj, ca o ncrc!tur! de condiion!ri pe care
omul respectiv e obligat s! o poarte.
'e ce $apta are e$ectul pe care l are? 7apta are o importa! i o in$luen! limitat! n timp.
-iciodat! e$ectul ei nu e absolut pt c! nicio $apt! nu are o putere universal!. 'ac! $apta nu are
impact venic atunci nici cei ce mor nu pot sta venic n iad sau paradis, deci dup! o vreme
vor trebui s! se rentoarc!. ;e de alt! parte, e$ectul $aptei e de nenl!turat, i el trebuie
neap!rat s! se consume, $ie n viaa aceasta, $ie dincolo de moarte, $ie ntr-o via! viitoare.
Prahmanismul e tot o religie a claselor superioare care sunt capabile de speculaie, joac! un
rol important brahmanii & preoii (.
'in +paniade se vor desprinde ulterior J direcii &coli( $iloso$ice, numite darsane. Cele mai
cunoscute dintre acestea sunt:
- sistemul Vedanta &sistem monist, e%ist! o singur! realitate $undamental!, pre#ent! n toate,
se vorbete despre identitatea dintre atman i brahman(,
- sistemul Noga &sistem $ilo#o$ic dualist, urm!rind eliberarea spiritului din leg!turile
materiei(.
1. ;erioada <induismului clasic &dup! 800 . <r. (. 2 recunoscut i acceptat i modul de
raportare la sacru al claselor in$erioare. Credinciosul din aceste clase se presupune c! nu putea
s! perceap! o re$le%ie speculativ!, aceste populaii i alegeau ca protector un #eu c!ruia i
acordau toate atributele sacrului 4 <2-A,2.)3. -u e vorba doar de alegerea unui #eu i
uitare celorlali, ci de $aptul c! toate aspectele relaiei cu sacrul se concentrea#! spre aceast!
divinitate. <enoteismul este adorarea a tot ceea ce ine de s$era sacrului ntr-o singur!
divinitate.
)crierile acestei perioade sunt marile epopei =amaMana i 3ahabharata, din care cel mai
important $ragment l constituie Phagavad-Gita. 2popeile nu au valoarea de sacralitate a
scrierilor mai vechi, ns! sunt mult mai acesibile p!turilor largi. ;e lng! acestea apar alte
istorisiri epice mitogra$ice mai mici, numite purane.
7orme de religio#itate henoteist! ale hinduismului clasic :
Q Vinuismul 4 cultul lui Vinu, p!str!torul, #eul care se ntrupea#! sub $orma unor avatari i
coboar! pe p!mnt pentru a re$ace raporturile dintre om i sacru,
Q )hivaismul 4 cultul lui )hiva, #eul distrugerii i al rennoirii, anahoretul prin e%celen! dar i
partenerul se%ual, #eul e%ta#elor de orice $el,
Q )haOtismul 4 cultul #eiei )haOti, sau Kali 4 are n centru principiul $eminin, matern,
dinamica universal! este neleas! n dmensiunea ei $eminin!,
Q i alte $orme asem!n!toare, cu o e%tensiune spaial! mult mai mic!.
Conceptul de ,=.3+=,. a $ost interpretat din punct de vedere cretin ca $iind o repre#entare
a ,reimii. Prahma, Vinu, )hiva nu sunt ns! niciunde n hinduism venerai mpreun!, ca o
treime de persoane. ,rimurti repre#int! succesiunea celor 1 momente ale e%istenei: creaia,
p!strarea i distrugerea, iar acestea sunt asociate #eilor de mai sus. ,rimurti apare ca
repre#entare statuar! pe templele hinduse abia ncepnd cu sec @ d. <r. <induii recunosc cele
trei relaii ale sacrului cu lumea: creaia, p!strarea i distrugerea, dar nu o treime de persoane,
aa cum au cre#ut unii interprei cretini. Creaia e valori#at! negativ, p!strarea e po#itiv!,
distrugerea e po#itiv! i negativ! &e negativ! pt c! pricinuiete durerea i e po#itiv! pt c!
deschide perspectiva unui nou nceput(.
Avatarul sau avatarele sunt $ormele de ncarnare ale sacrului 4 ntrup!ri, ceea ce presupune
e%istena unui #eu care se poate ntrupa. Vinu se ntrupea#! cnd lumea e periclitat!, cnd e
deteriorat! ordinea lumii. Avem /0 ntrup!ri clasice ale lui, n $orme animale i umane
&mistreul , petele, etc(. Cei mai cunoscui avatari ai lui Vinu sunt =ama i Krsna.
"n interpret!rile moderne ale hinduismului, num!rul avatarilor lui Vinu se l!rgete. Chiar i
.isus <ristos e receptat n hinduism ca $iind unul din avatarii moderni ai lui Vinu.
)haOtismul se de#volt! n sec 9-@ d. <r. este un curent ce pune n $runtea panteonului i n
centrul cultului o $igur! $eminin!. Ceia e universal! i e partea dinamic! ntr-o relaie, cum ar
$i relaia dintre ea i )hiva. )hiva $!r! partenera sa nu ar $i putut $ace nimic. 'inamica
universului e personi$icat! ntr-o $orm! $eminin!.
D. 'in anul //00 d. <r. putem vorbi de un hinduism al sectelor, din cau#a $!rmi!rii tot mai
mari n culte individuale, $uncionnd n paralel. "ntlnirea dintre hinduism i islam duce la
noi $ormule religioase, i chiar la apariia unei religii noi 4 siOhismul & )iOh e ntemeietorul,
din sec al /J-lea(. 2 o religie care preia din islam conceptele monoteiste, ideile pro$etice i
soteriologice, iar din hinduism raportarea la sacrul nede$init i unele practici care l vi#ea#! pe
acesta. )iOhismul nu mai e nici hinduism nici islam.
F. <induismul modern &neohindiusmul( 4 ncepnd din sec. al 5.5-lea, hinduismul de#volt!
curente misionare, care i adaptea#! mesajul pentru a $ace $a! i n alte cadre culturale. Acest
lucru se petrece din cau#a traumelor coloniali#!rii europene i ca reacie la misiunea cretin!
ndreptat! spre ei. ,rebuie subliniat $aptul c! pn! ast!#i ceimai multi hindui nu sunt
misionari, ci contest! mic!rile noi, a$irmnd c! idealul religios nu trebuie s! $ie cel al
cuceririlor e%terioare, al e%tinderii teritoriale a religiei, ci cel al interiori#!rii i al e%perienei
personale.
A se remarca $aptul c! n ca#ul di$eritelor perioade ale hinduismului a $ost preci#at doar
nceputul lor n timp, niciodat! ns! i ncheierea lor. Aceasta deoarece ele nu se ncheie, ci
coe%ist! n continuare, al!turi de $ormele mai noi. Ast!#i impresia general! pe care o are
occidentalul e c! hinduismul e religie compo#it! din care $iecare poate s!-i aleag! ce vrea.
)AC=+B "- <.-'+.)3
7iecare din dimensiunile sacrului se bucur! de atenie egal! n hinduism:
Con$orm $ilo#o$iei Vedantei, sacrul nede$init se numete n hinduism Prahman. )e consider!
c! acesta st! la ba#a ntregii e%istene 4 aici vi#iunea hindus! e monist!, cunoate o singur!
substan!, o singur! realitate absolut! $undamental!. Prahman este, n re$le%ia $ilo#o$ico-
religioas!, realitatea $undamental! a sacrului. 2l $iinea#! n sine nsui, dincolo de orice
concept sau e%perien! uman!, chiar dincolo de conceptul de $iin!. 2 simboli#at prin
meta$ora apei, a oceanului cosmic. Ba un moment dat el iese din sine, $!r! un motiv anume,
pentru a duce o via! autonom! n cadrul lumii create, n di$erite $orme. )e Rsparge n buc!iH,
care se mpr!tie i se opresc la o distan! mai mare sau mai mic! de centru, de brahman
nsui:
Cei mai apropiai de Prahman sunt #eii. Apoi urmea#! oamenii, pe caste: casta brahmanilor 4
cavaleri 4 negustori i produc!tori 4 muncitori i slugi 4 paria &aici intr! i cei din alte religii,
pentru c! nu tr!iesc con$orm dharmei(. Ba cea mai mare distan! se a$l! regnul animal i cel
vegetal, apoi cel mineral.
)e observ! c! n s$era sacrului, Prahman este i surs! a celorlalte divinit!i, care sunt ast$el
relativi#ate n raport cu acesta. )acrul nede$init este ast$el mai bine cotat dect $ormele
personale ale sacrului.
,oate aceste entit!i, inclusiv #eii, sunt chemate s! se reuneasc! n Prahman printr-o serie de
rencarn!ri sucesive, dup! care vor ajunge una cu el. 2le au nevoie de aceste rencarn!ri, n
cursul c!rora $iecare trebuie s! i descopere atmanul &esena proprie, sinele s!u cel mai
pro$und(, iar prin meditare &meditaie( i interiori#are s! recunoasc! intuitiv c! acesta e identic
cu Prahman.
,ot Vedanta vorbete despre maMa 4 ilu#ia care te $ace s! cre#i c! toate realit!ile sunt
separate ntre ele i di$erite una de cealalt!. 'ac! dep!eti ilu#ia vei vedea c! eti asemenea
celui de lng! tine.
)acrul personal apare sub $orm! multipl! atunci cnd vorbim de o mulime de #ei. ;anteonul
hindus are cteva sute de mii de divinit!i. )e reali#ea#! ast$el acoperirea tutor #onelr realului.
'e $apt panteonul n sine $ormea#! o unitate cu lumea material-ilu#orie, care nu e niciodat!
singur!, ci se a$l! totdeauma sub crmuirea sacrului.
)acrul personal-unic apare n $ormulele henoteiste, speci$ic hinduismului clasic, atunci cnd
un anumit #eu e n#estrat cu toate atributele sacrului. Con$orm gndirii henoteiste, panteonul
reunete mai multe mani$est!ri ale aceluiai sacru, mani$est!ri care n $ond toate se reduc la
una, cea central. =eversul este dat de $aptul c! acest unu apare n mod necesar sub o $orm!
multipl!. =aportul dintre sacrul unic i cel multiplu devine ast$el $oarte comple%.
=aportul dintre sacrul unic i cel multiplu
;entru nelegerea acestui raport ne $olosim de mituri din tradiiile hinduismului clasic:
/. 'in vinuism 4 un mit cosmogonic: Vinu st! ntins pe ape, pe oceanul cosmic, sau pe
arpele cosmic, dup! o alt! variant!, hot!rt s! nceap! un process de creaie. Aceanul, apa e
asociat! sacrului nede$init, haosului i lumii neorgani#ate. Sarpele i n general regnul o$idial
apar associate n general apei, adncurilor. <aosul ine de adncuri, de smrcuri, de apele
ntunecoase.
'in ombilicul lui Vinu &L centrul persoanei, dar i al universulu( r!sare un lotus cu /000 de
petale de aur. 2l repre#int! prin num!rul /000 suma ntregii creaii, cu toate componentele ei
pn! la s$ritul veacurilor. Aurul are menirea s! arate per$eciunea iniial! a acestei creaii, a
e%istenei n ansamblu. 'in pericapul acestui lotus apare, stand n po#iie lotus, Prahma
creatorul, care nu este altceva dect un Moghin des!vrit dintr-un ciclu cosmic anterior.
Acesta creea#! lumea $enomenal! n multiplicitatea sa: nti ntregul panteon, apoi lumea cu
cele 1 nivele &v!#duhuri, p!mnt, lumea subp!mntean!(, $iecare domeniu cu populaia
adecvat!.
3itul arat! unitatea $undamental a sacrului cu pro$anul. 3ultiplicitatea ia natere din unicitate
&din Vinu(. "n unicitatea de la nceput avem att sacrul unic nede$init repre#entat de oceanul
cosmic ct i sacrul unic de$init, personal, care e Vinu.
8. +n mit din shivaism arat! modul de impunere a unit!ii n cadrul multiplicit!ii. "n ca#ul
mitului lui )hiva e vorba de o secet! cumplit! care pune n pericol e%istena tuturor $iielor vii.
7enomenul e interpretat simbolic ca ntrerupere a comuniunii sacru-pro$an. )alvarea L
restabilirea ei, tot n plan simbolic. -imeni nu cunoate soluia problemei. +n ascet deosebit
de n#estrat pornete nite e%erciii ascetic $oarte e$iciente, iar n $inal, prin asce#!, ajung s! se
ntlneasc! cu Prahma creatorul, c!ruia i cere o soluie. )oluia ar $i coborrea Gangelui
cosmic pe p!mnt pe care l poate cobor doar )hiva. Noghinul ajunge dup! alt! perioad! de
asce#! la )hiva pa care l roag! s! intervin! i s! deschid! #!ga#urile cerului din care s!
coboare Gangele i cu propria $runte preia sarcina apei ce cade pentru a nu distruge p!mntul.
)eceta e oprit!, $iinele vii vor $i salvate.
3itul arat! modul de impunere al unei divinit!i pn! atunci secundar!T modul de impunere a
unului n multiplu. Arat! continuitatea dintre sacru i pro$an prin intermediul apei i constituie
temei pentru e%istena $luviilor sacre. .ntervenia sacrului n $or! poate $i distrug!toare, dar
sacrul nsui e n stare s!-i administre#e propria implicare.
1. 3itul din ciclul shaOtist &Ceia Kali( 4 un monstru cosmic atac! universul i nici unul din
#ei nu i poate veni de hac. Ceii se aea#! ntr-un cerc, i ntind minile spre centru &su$l! spre
centrul cercului( i din energia tuturor ia natere #eia Kali 4 o divinitate puternic!, r!#boinic!,
ce se dovedete n stare s!-i vin! de hac monstrului. Aici multiplicitatea este temeiul
unicit!ii, $!r! a o putea nlocui 4 cele 8 $orme ale sacrului sunt correlative i complementare.
=aportul dintre sacrul nede$init i cel de$init
Cele dou! $orme ale sacrului apar mereu mpreun!. 2ste vi#ibil n mitul despre Vinu ntins
pe oceanul cosmic, sau pe arpe. 'in punct de vedere hindus aceta e repre#entarea $irescului
din e%isten!, a coe%istenei permanente dintre sacrul de$init i cel nede$init.
)acrul nede$init e numit -irguna Prahman &Prahman $!r! nsuiri(. )acrul de$init este numit
)aguna Prahman &Prahman cu nsuiri(
=aportul dintre bine i r!u n hinduism
<induismul reuete s! e%prime i unitatea $undamental! a $iinei, dincolo de bine i de r!u. 'e
e%emplu e%ist! un mit care vorbete de #eul Krna 4 o ntrupare, un avatar al lui Vinu pe
p!mnt. "n copil!rie, Krna tr!iete pe lng! un ru unde apare un arpe mare ce pune n
pericol copiii i vieuitoarele de acolo. Krna se repede s!-l omoare, iar n clipa cnd e gata
s!-i ia viaa, arpele l oprete #icndu-i: Rde ce m! omori? C! tu m-ai trimis. 2u sunt tu i tu
eti eu.H
Pivalena aceasta, e%istena sparat! a binelui i a r!ului este o realitate doar n maMa, binele i
r!ul $iind totuna. Acest r!u e o problem! de percepie. 'incolo de maMa, atunci cnd se
dep!ete ilu#ia cosmic!, realit!ile sunt monovalente.
A);2C,2 AB2 =A;A=,+B+. '.-,=2 )AC=+ S. ;=A7A- .- <.-'+.)3
Creaia lumii. 'eja n Vede se une ntrebarea Gde ce?H, ns! ea r!mne $!r! r!spuns. .n
=igveda & imnul creatiei ( se pun intrebarile $undamentale, care raman $ara raspuns pana la
s$arsit. Bumea este ciclic creata si distrusa intr-un joc nes$arsit, ca o plictiseala a lui brahman.
-ici miturile e%plica de ce-ul creatiei, ci doar o descriu.
;artiali#area comuniunii se petrece: /. ;rin actiunea demonului, sau a unui monstru, sau arpe
&ca in miturile amintite mai sus(
8. prin $apta umana 4 Karma, incarcatura de $apta pe parcursul vietii care duce la reincarnare.
7apta odata $acuta este de$initiva, nu poate $i inlaturata. 2$ectele $aptei sunt ns! limitate in
timp & $ericirea si ne$ericirea nu pot $i vesnice (. <induismul e religia prin e%celen! a $aptei
de neters, cu relevan! cosmic!. 7apta personal! e relevant! pentru destinul persnal i cel
cosmic.
'i$eritele $apte negative au repercursiuni asupra destinului $iec!ruia i asupra legii morale
cosmice, dharma. Aceasta se degradea#! ncet, sub povara $aptelor negative. 7apta are deci
capacitatea de a modi$ica legea universala a universului 4 dharma. 'harma este un concept
etern, su$era totusi o degradare in cursul e%istentei universului. Acest $apt se petrece la
anumite momente date, cand se acumulea#! o mas! critic! de $apte negative.
2%istenta universului este structurata ciclic in patru etape mari:
3A<A-N+GA repre#int! un ciclul cosmic complet, de la creerea universului pana la s$arsit.
2a este $ormat! din patru perioade numite N+GA:
/. K=.,A-N+GA & Muga creatiei ( 4 perioada de inceput in care dharma este per$ecta. Avem
un #eu, o veda si un ritual. Cultul este unitar. ;erioada este repre#entata simbolic printr-o vaca
cu D picioare. )istemul castelor $uncionea#! bine, oamenii traiesc con$orm dharmei, i pot s!
i mplineasc! menirea de a deveni una cu brahman. ,otui unii $ac si $apte negative,
degradand dharma, iar cnd se acumulea#a $oarte multe $apte negative se produce o r!sturnare
calitativ!: un s$ert se pierde din dharma.
8. ;erioada a ..-a 4 in care dharma e diminuata cu un s$ert. "n spectrul religios apar jert$ele
sangeroase, care nu sunt carcteristice i perioadei dintru nceput. =epre#entarea simbolica este
o vaca cu 1 picioare. )i in aceasta parte se acumulea#a $apte negative LU la un momen dat se
pierde inca un s$ert din dharma.
1. ;erioada a ...-a 4 a r!mas o jum!tate din dharma. Aveda se mparte n D, avem D HvedeH, pe
care nimeni aproape ca nu le mai studia#a. =epre#entarea simbolica este o vaca cu 8 picioare.
D. KAB.-N+GA & Muga cea neagra ( 4 a mai ramas un s$ert din dharma. ;erioada este
simboli#ata printr-o vaca cu un picior. Apar o serie de teorii so$isticate, apar multe dispute de
idei si o multime de te%te care oricum nu vor avea nici un e$ect ontologic asupra oamenilor,
nu vor reusi s! i $ac! mai uni i s! i apropie de idealul soteriologic. 'omin! bolile,
su$erinele, disperarea. -oi tr!im acum n aceast! din urm! perioada, tr!im G#ilele de apoiH.
Kali-Muga a inceput in anul 1/08 i.<r, an considerat data mortii lui Krsna, avatarul lui Vinu.
Ba s$ritul perioadei a ...-a i inceputul acestei perioade apar n num!r mare avatari pe
p!mnt, pentru a re$ace ceea ce se mai poate re$ace.
Kali-Muga durea#! D18 000 ani.
;erioada a ...-a tine 8 % D18 000 ani.
;erioada a ..-a tine 1 % D18 000 ani.
;erioada . tine D % D18 000 ani.
"n total 3ahaMuga tine /0 % D18 000 L D 180 000 ani.
Ba s$rit, Visnu initia#a combustia cosmic!, totul arde, iar n $inal r!mne numai Visnu ntins
pe ape. 'in aceast! postur!, creatia o va lua de la capat: din ombilicul lui Visnu va iesi candva
o noua $loare de lotus, din care ia nastere un nou univers, ce va trece e%act prin aceleai
cicluriV 7enomenul se repet! la nes$ritV
)uccesiunea e%istenei a / 000 de universuri, / 000 % D 180 000 ani L / #i din viata lui
Prahman.
3A'AB.,A,. '2 =2),A+=A=2 A CA3+-.+-..
/. Iert$e aduse de brahmani
8. invocarea divinitatii de catre oameni &se produce o restaurare limitata in timp si spatiu(,
intervenia acestor divinit!i
1. intervenia voluntar! a divinit!ilor, de e%. sub $orma avatarilor
D. e$ortul ascetic, care n hinduism are e$ect ontologic
F. e$ortul $ilo#o$ic de meditatie si intelegere a realit!ilor $undamentale
=2),A+=A=2A ;=.- AC,.+-2A )AC=+B+.
2%ista situatii in care sacrul intervine in putere si restaurea#a comuniunea pentru un timp si un
spatiu dat &ve#i mitul cu #eita Kali(.
A $orma mai aparte de actiune a sacrului e intruparea prin avatari speci$ica lui Visnu & avem
/0 avatari clasici a lui Visnu care $ac parte din regnul animal i cel uman: peste, leu, mistret
etc. (. Visnu se intrupea#a cand dharma se deteriorea#a $oarte puternic spre $inalul ciclurilor
Muga. Ba s$arsitul celei de a treia Muga avem mai multe intrupari ale lui Visnu, cele mai
cunoscute sunt:
a saptea 4 intruparea ca =ama, care e un om ce se nate la curtea regal! i va duce o via! de
erou, toate vicisitudinile e%istenei umane i n acelai timp normalitatea acesteia prin
dragostea pentru )ita, cu care se i nsoar!. "n numele )itei se reg!sete le%emul $iinei, )at L
$iin!, )ita L cea plin! de $iin!. Viaa lui =ama e povestit! n epopeea =amaMana.
a opta 4 intruparea sub $orma lui Krsna, avatar total, n care divinul i umanul sunt pre#ente n
ntregime. 3oartea lui Krsna marchea#a inceputul perioadei Kali 4 Muga. +nele relat!ri
despre el sunt cprinse n epopeea 3ahabharata.
intruparea a E-a lui Vinu este Puddha. Avem aici o incercare a hinduismului de a integra n
gndirea sa un sistem nou, cu care se va con$runta, si anume budismul. Puddha este un avatar
cu conotatii negative, a venit sa separe, sa aduca tulburare. Puddha r!spndete intenionat
doctrine pernicioase, nihiliste. 3enirea acestul $apt e de a separa spiritele, de a cerne grul de
neghin!.
A /0 intrupare, KalOin, este o asteptare eshatologica. 2l va veni la s$ritul perioadei Oali-
Muga.
<induismul 4 $orme de Moga
/. ;reci#!ri preliminare:
- etim. GMujH L a lega laolalt!, a ine mpreun!.
- n sens larg, termenul desemnea#! orice mijloc sau metod! pentru a reali#a uni$icarea
interioar!, degajarea spiritului i ast$el a obine eliberarea.
- Bucrare de re$erin! n domeniu: 3. 2liade, Noga, nemurire i libertate, <umanitas,
Pucureti 800J.
8. Noga n Phagavad-Gita
Apera Phagavad-Gita &Wsec. .. .<r.(, o parte din 3ahabharata, repre#int! un moment de
re$orm! interioar! a hinduismului n urma cri#ei care a dus la apariia budismului i a
jainismului. Phagavad-Gita e m!rturia unui e$ort de integrare, reinterpretare i investire cu
atribute soteriologice clare a celor 1 c!i &marga( tradiionale pe care se mani$est! e%istena
religioas! hindus!:
- jnana-marga T jnana-Moga &a cunoaterii( 4 similar! e$orturilor intelectuale ale
brahmanismului. "n tradiia jnana-Moga, pentru delimitarea de eul super$icial se recurge la
tehnica nlocuirii persoanei . cu pers. a ...-a n vorbirea curent!, re#ultnd un clivaj ntre
realitatea acional! uman! i eul pro$und.
- Oarma-marga T Oarma-Moga &a $aptei(. 7apta trebuie recunoscut! ca inconsistent! ontologic,
aa cum este de alt$el orice situaie uman!, i n$!ptuit! cu total! detaare $a! de roadele
acesteia. -eurm!rind s! pro$ite de pe urma re#ultatelor aciunii sale, omul i trans$orm!
$aptele n sacri$icii aduse pentru meninerea bunului mers al universului. 2l i transcende
ast$el propria dimensiune acional!. "n acest mod, chiar omul n!scut ntr-o cast! a c!rei
dharma l oblig! la aciune se poate elibera de leg!turile $aptei, de nucleele Oarmice pe care
aceasta le creea#! n mod obinuit, ajungnd nemijlocit la mntuire.
- bhaOti-marga T bhaOti-Moga &a devoiunii( 4 considerat! n Phagavad-Gita i n hinduismul
clasic cea mai nalt! $orm! de Moga: repre#int! concentrarea care are ca obiect 7iina
)uprem!. ;racticantul de#volt! o relaie de iubire cu #eul ales, prin graia c!ruia obine
eliberarea, conceput! ca o stare de unire mistic! cu sacrul personal. 'e remarcat p!strarea
identit!ilor distincte, $!r! $u#ionare. 7ormule speci$ice: GAtt de mult te iubesc, nct nici nu
mai vreau s! m! contopesc cu tine.H
1. Noga clasic! 4 Moga n sens restrns
- sistem $ilo#o$ic dualist, urm!rind eliberarea spiritului din leg!turile materiei.
jali, n Noga-)utra &Wsec. .. d. <r.( . - sistemati#at de ;atan
- cuprinde practica raja-Moga &Moga regal!(, program Moga complet, avnd @ etape:
- n$rn!rile &Mama(: abinerea absolut! de la $apte sau imbolduri negative i de la practici sau
tendine se%uale:
- disciplinele &niMama(: respectarea strict! a unor reguli de cur!enie i asce#!:
- po#iiile corpului &asana(: re$u#ul de a se risipi n micare necontenit! i steril!:
- ritmul respiraiei &pranaMama(: ncetinirea ritmului respirator. Aceasta $avori-#ea#!
retragerea din contiina diurn!, $ragmentar!, i p!trunderea n st!ri de contiin! proprii
somnului, $!r! a pierde ns! luciditatea:
- interiori#area &pratMahara(: retragerea simurilor din obiecte, emanciparea activit!ii
sen#oriale de sub dominaia obiectelor e%terioare, obinerea autonomiei $a! de lume:
- concentrarea &dharana(: $i%area spiritului ntr-un singur punct &e%: centrul ombilicului,
lotusul inimii, un adev!r intelectual, 7iina )uprem!(:
- meditaia &dhMana(: concentrarea devenit! continuum:
- supracontiina &samadhi(: contemplarea unitiv!, ensta#a, identi$icarea subiectului cu
obiectul meditaiei.
"n $uncie de obiectul asupra c!ruia se concentrea#! spiritul n ultimele 1 trepte &samMama(,
practican-tul cap!t! un anumit tip de puteri speciale. 2%: asupra ombilicului LU cunoaterea
sistemului corpului: asupra cavit!ii gtului LU dispariia $oamei i a setei: asupra inimii LU
cunoaterea spiritului: asupra $ormei corpului LU poate deveni invi#ibil: asupra Oarmei care a
nceput s! dea roade LU cunoaterea momentului morii: asupra ntip!ririlor mentale
&samsOara( LU cunoaterea vieilor anterioare: de ase-menea poate obine cunoaterea
gndurilor altora, a trecutului i a viitorului, a graiurilor tuturor $iine-lor etc. Arice obiect
poate $i asimilat n meditaie. 'ar dobndirea acestor puteri repre#int! o tentaie care l
ndep!rtea#! pe Mogin de la adev!ratul s!u scop: eliberarea de condiia uman!, libertatea abso-
lut!, necondiionatul. 2liberarea $inal! se produce atunci cnd Moginul se concentrea#! asupra
)inelui sau a 7iinei nsei, unindu-se ast$el cu 7iina pur!, ce reunete n sine totul. Atunci el
reg!sete plenitudinea originar!, integrnd toate nivelurile e%istenei, mbog!ite cu
dimensiunile libert!ii i ale supracontiinei.
D. ,radiii Moga mai tr#ii:
- ,antra-Moga, Moga e%perienei totale, integrea#! niveluri de e%perien! eterogene &precum
iconogra$ia, sunetele mistice, gesturile, energiile corpului, se%ualitatea( ntr-o meditaie i o
practic! riguroas!, cu pronunat caracter simbolic. )e urm!rete re$acerea unit!ii primordiale
a spiritului pornind de la polaritatea $undamental! cosmic! a masculinului i a $emininului.
,antra-Moga e speci$ic! Oali-Mug!i, condiiei carnale a e%istenei. Acum, omul trebuie s!
porneasc! de la e%perienele $undamentale ale condiiei sale, pentru a str!bate cursul napoi,
spre cunoaterea adev!rului i reali#area unit!ii. 2ste vorba ns! despre o disciplin! religioas!
iniiatic!, practicat! numai sub ndrumarea atent! a unui guru, i nu despre e%altarea
de#ordonat! a pornirilor trupeti.
- <atha-Moga i propune obinerea eliber!rii n interiorul acestei lumi, iar aceasta se
reali#ea#! ntr-un corp des!vrit. )e urm!rete puri$icarea organismului de re#iduri, buna
circulaie a energiei prin canalele energetice i prin chaOre, de#voltarea tuturor potenelor
umanului. 2 o $orm! de Moga care poate $i detaat! de substratul religios hindus, r!mnnd un
simplu set de e%erciii destinate bunei $uncion!ri a organismului. "n aceast! accepiune a $ost
preluat! de cercuri laice sau cretine din Accident.
<.-'+.)3+B 3.).A-A= ). NAGA .- ACC.'2-,
.n sec al 5.5-lea hinduismul de#volta curente misionare. 2le se de#volta ca reactie la
misionarismul crestin &=omano-Catolic, ;rotestant si Anglican(. 3isionarismul este n mod
tradiional contestat in sanul societatii indiene. -u poti $i hindus decat daca te nasti in acel
spatiu. <indusii din diaspora nu se organi#ea#a ca alte societatii religioase din Accident. Viaa
religioas! hindus! se des$asoara in plan interior, ea mani$est! o lipsa de interes $ata de
structuri e%terioare.
Aramurile sunt comunit!i asem!n!tore cu manastirile noastre. .n .ndia e%ista aramuri
hinduse, crestine, sincretiste Aramurile se regasesc si in Piserica Artodo%a din .ndia. )unt
niste comunitati care de multe ori au pe lng! ele institutii sociale & scoli, a#ile (.
Piserica Artodo%a din .ndia este $oarte veche. 2a nu e atestat! chiar din timpul )$. Ap. ,oma,
dar apro%imativ din sec .. 4 .... A biserica a brahmanilor 4 o biserica de cast!, prin sec 5V.. 4
5V... misionarii occidentali au propovaduit crestinismul la toata lumea.
.n /ED@ .ndia a abolit prin lege sistemul castelor, dar el nc! mai $uncionea#! de $acto. 2%ista
pana la 1000 de sub 4 caste in .ndia. Asta#i datorit! politicilor sociale din .ndia, cei din
castele in$erioare sunt privilegiati $ata de cei din cele superioare &au alocate locuri speciale la
+niversit!i, etc(.
Noga poate $i inteleasa in mai multe $eluri. Ast$el e%ist!:
- Moga hindusa, care pune accent pe idealurile hinduse. Aici, tehnicile Moga repre#int! doar o
cale de reali#are a lor,
- Moga neutra, care este detasata de orice substrat religios. 'e e%emplu la +niversit!ile din
Accident se o$er! la 7acultatea de )port cursuri de Moga. 2%ista deci si sportul Moga 4 nu se
preiau din Moga decat tehnici, menite s! de#volte condiia $i#ic! a practicantului.
- 2%ist! i o Moga increstinata 4 de e%. 2piscopia =omano-Catolica de .nnsbrucO, Austria, are
un instructor de Moga pentru episcopie. Acesta, ,ommi 3ullur, e un hindus convertit la
catolicism, care a studiat teologie catolic! i care a$irm! c! nu e su$icient s! practici Moga ca
pe un sport, detand-o de orice substrat spiritual. "n acelai timp ns! el crede c! nu e absolut
necesar ca practica e%erciiilor Moga s! $ie nsoit! de idei hinduse, ci se poate asocia e%ercitiul
psiho-$i#ic cu un gnd cretin &o scurt! $ormul! de rug!ciune, sau o idee de provenien!
biblic!(.
3isionarii hindui n Accident urm!resc s! transmit! o Moga plin! de coninut religios, chiar
dac! nu o a$irm! o$icial. 'i$eritele asociaii practicante de Moga cu substrat religios hindus se
a$ilia#! la 7ederaia .nternaional! de Noga. Argani#aiile internaionale speci$ice au ca
numitor comun respectarea practicilor Moga n con$ormitate cu originalul hindus.
;=APB23A CA3;A,.P.B.,X*.. NAGA C+ 7A-'+B C=2),.-
Noga nsoit! de continut religios hindus este absolut incompatbil! cu crestinismul.
Noga ca simpla tehnica, detaat! de orice substrat religios oriental, se poate accepta.
=iscul pentru credinciosul neavi#at e acela al discernerii insu$iciente. 'e aceea, o atitudine
prudent! reclam! abinerea total! de la practicarea Moga, ca nu cumva s! se strecoare totui i
ceva din $ondul ideatic hindus.
Atunci cnd n Piseric! anumii preoi se pronun! mpotriva Moga, $ac acest lucru dintr-o
pruden! pastoral! de prim-plan.
Piserica s-a ntlnit mereu cu alte nv!!turi i concepii culturale i a trebuit s! stabileasc! ce
p!stre#! i ce respinge. 'e aici s-a de#voltat capacitatea de adaptare, de multe ori prin g!sirea
de noi $orme de e%primare a credinei cretine. Adaptarea presupune p!strarea nealterat! a
nucleului, a coninuturilor religioase i g!sirea unor $ormule de e%primare noi.
)piritualitatea ortodo%! a de#voltat tehnici proprii de n$!ptuire a vieii n <ristos, i ele
in$luenate de altele. 'e e%. iragul de m!t!nii este de origine oriental, dar a $ost per$ect
asimilat. 2ste recomandabil ca tot cretinul s! practice n primul rnd acele tehnici spirituale
speci$ice tradiiei noastre cretine ortodo%e. Acest lucru ne plasea#! duhovniciete ntr-un
circuit spiritual cuprin#!tor, pe traseul c!ruia ntlnim p!rini $rai duhovniceti pe care nu-i
tim, dar care sunt al!turi de noi n duh. Ast$el se creea#! o pro$und! solidaritate
duhovniceasc!. Cretinul ce practic! metodele tradiionale din spaiul cretin se solidari#ea#!
cu toi cretinii care au practicat aceste metode de-a lungul timpului. ,radiia nu e doar un
concept e%terior, ci e comuniunea vie cu toi cei care le-au practicat de-a lungul timpului.
,radiia este integrarea vie i dinamic! n comuniunea s$inilor.
,otui, acest lucru nu ne d! dreptul s! adopt!m o atitudine e%clusivist!. Cnd ntlnim o
persoan! ce practic! Moga i a$irm! c! e cretin trebuie s! mani$est!m deschidere pentru a-i
accepta c!ut!rile. -imeni nu trebuie s! se simt! superior sau in$erior pentru c! $olosete o
tehnic! spiritual! sau alta.
'ac! vom constata c! persoana respectiv! a preluat o dat! cu tehnica i idei religioase
orientale, iar n acest sens se solicit! discern!mntul teologului pentru a aprecia corect cum
stau lucururile, atunci trebuie intervenit, ns! cu mult! grij!. "n primul rnd omul Pisericii
trebuie s! i arate acestuia cu delicatee i tact c! l accept! total i c! nu i cere s! renune la
ceva cu care se identi$ic! pentru a prelua ceva ce i e str!in. Apoi el trebuie s! i deschid! o
alt! perspectiv!. ,rebuie aplicat! metoda pailor m!runi, chiar $oarte m!runi, pentru ca
acesta s! nu se simt! bruscat su$letete, ci s! poat! s! se apropie treptat de coninuturile
e%istenei cretine, pn! cnd el nsui va constata c! ast$el i se mbog!ete viaa.
Precizri cu privire la evaluarea semestrial la Istoria i !ilozo!ia reli"iilor
Cursul va $i evaluat prin e%amen scris.
"n cadrul e%amenului se va urm!ri nelegerea conceptelor de ba#! ale religiilor studiate,
capacitatea de a opera cu ele, de a stabili corelaii i de a interpreta $enomene, i nu
memori#area simpl! a unui ansamblu de date. 'in acest motiv, cerinele obligatorii pentru
preg!tirea e%amenului nu includ parcurgerea unor liste bibliogra$ice ample. -oiunile predate
la orele de curs constituie un set de repere $undamentale, su$iciente scopului e%amenului.
)tudenii sunt ns! invitai i chiar ncurajai s! recurg! n tratarea subiectelor la tot bagajul
suplimentar de cunotine re$eritoate la religiile studiate pe care l dein &de. e%. din cadrul
orelor de seminar sau din alte lecturi sau e%periene proprii(, con$erind ast$el un plus de
valoare lucr!rii lor. Abiectivul studentului a$lat n $aa $oii de e%amen trebuie s! $ie acela de a
dovedi c! nelege coordonatele unui spaiu religios di$erit de cel propriu, mani$estnd n
acelai timp gndire critic!, libertate n redactarea subiectelor.
)e recomand! cu insisten! abinerea des!vrit! de la $olosirea oric!rei tehnici de $raudare a
e%amenului. =ecursul la mijloace ilicite menite sa $acilite#e obinerea unei note este absolut
incompatibil cu calitatea de student teolog. ;entru studentul teolog e%amenul, ca i orice
situaie de via!, este n primul rnd o realitate tr!it! n credin!, un act al comuniunii cu
'umne#eu. ,entaia de a obine o not! prin copiere sau $olosind ca surs! de inspiraie
gndirea unui coleg relev! o personalitate seculari#at!, care tinde s! i re#olve problemele
prin mijloace proprii, $acile, uitnd s! lase loc pentru lucrarea lui 'umne#eu n viaa sa. "n
aceast! atitudine seculari#at! re#id! adev!rata gravitate a copiatului la e%amen. ,raseul de
$ormare ca teolog trebuie s! includ! preocuparea permanent! pentru creterea n relaia cu
'umne#eu, independent de aciunile corecte sau $alse ale celor din jur, i pentru debarasarea
de obiceiuri care nu sunt numai necretine, ci chiar str!ine e%istenei religioase n general.
;entru studenii a$lai n imposibilitatea ndeplinirii standardului solicitat mai sus, r!mne
posibilitatea de a repeta e%amenul n sesiuni consecutive de cte ori va $i necesar, pn! cnd
vor ajunge la nivelul cerut de maturitate n <ristos.