PR

SONSTMNTIN

MlHW

TMINM S3SRT0RIEI SI F3MILIM SRESTIN3

in

invataturile marilor Parinti ai Bisericii din

secolul IV

Teofania. 2002. Toate drepturile rezervale

Emile Zola, nr. 28, 2400 Sibiu Tel/fax 069.432323; tel. 069.239473
Str.

092.17.08.63

ISBN 973-85097-5-0
:i>,H'J.

Leorania
:

..W*tJ<^" s '!li^

Tel

&

tax.0<>'' .M.11.1<

AWrf="

Cuvant

inaintc

Icma

familiei creatine a fost

$i

este nu

numai

actuala, dar i

ncccsara.

Tratata

in

vi/iunea

literaiurii

patristice

inseamnS o

iinpmspatare a temeiurilor creatine ortodoxe care stau la temelia accslci institu{ii. Acest lueru eslc pus in luminS cu claritate in
lucrarca dc fata.
Inialnirea cretin tsmului cu paganismul. in primele secole creatine, mai ales ?n perioada persecutiilor, s-a facut intr-o mare
lerisiune, institutive
invatfiturii

pagane cedand cu greu ideilor innoitoare ale Mantuitorului lisus Htistos. Aceasta reiese din scrieriie

I'Arin filer Bisericii

sea ma

acestor secole. Invatatura cretina a biruit mai cu prin trairea unci vieti morale irepro$abile, prin relajiile not

in! re sot $i sotie,

binecuvantate de
Introducer?,

Dumnezeu
I

in

Taina Cununiei.

prin atitudinea fata de copii i fa{a

I

de semen i.
prezin ta

nca

d n
i

autor u

am p ioarea

5i

importanta soteriologica a subicctului sau spunand ca sacramentul

Cununiei

%\

Dumnezeu

familia cretina reprezinta o sinergie intre opera lui %\ implicarea umana, o masura a iubirii in ambele
$i

sensuri intre creator

coroana
a

creajiei,

pe vertical^
tain ice

i intre

cei

ineununati, pe orizontala: este viaja ins3i a umanitajii acoperita de

Pronia

divina
$i

icoana

imbrati$arii

dintre

Mantuitor
(p. II).

Biserica Mireasa in Camarilc Impart; ici

Mirele celei venice"

Parintele Lector Dr. Constantin

Mihoc

a alcatuit lucrarea

dupa un plan judicios.

in ase capitole, acestea impartite la randul

lor in subcapitole ?i subdiviziuni,

imbra|iand astfel

garni extrem

de bogata a problemelor legate de Taina Cununiei i de familia cre$tina, a$a cum le-au consemnat, discutat $i solujionat marii l^rinti ai Bisericii din secolul al IV-lea.

('uvdftf hiatntc

"7
I

Cuvcmt wtiinie
B.senca
1

cretina, aa

cum
a

le-au conscmnal.

ciisciii;ii

>i

snlmioiiat

rnarii

in

Paring ai Bisericii din secolul al iV-ka, Pcntru

in societate, tinuta femeii in biserica $i societate

ajungc

la

accst

veac.

auioml
si

Capimlvl I Stanta Scriptura a Vcchiului

cuvcleaza in Nvmliii IcstamenL

ill

tnftti^and familia in Vechiul Testament, cu specit it

de Legea Vcche, i in invatatura Manluitorului noslru lisus Hristos si a Sfintii lor Apostoli, in lumina harului divin, cu piewpk- dare pcntru
ei liiiibrit

dczvoltarea familiei creatine.

Cum a fosl perceputa $i aplicata aceasta

M
%\

invalMur6

in seeolele
i

HI, adica In

vremca

organizarii Bisericii post-aposlolice

m
a

a tineretului recomandand cercetarea Scripturii dar si i.ieratura pagana, selectand cele de trebuinta, cu discernamant ca albma .care nu se aeaza pe orice fioare i nu ia totul din floarea pe

copnlor

adevaratele podoabe ale femeii, bumirile materiale comune sotilor' l=n subcapital important if constitute creterea copiilor in familiepunerca numelui i mai ales educatia copiilor constituia o datorie de grama a celor doi soti. Sfintii Parinti. mai ales Sfantul Vasile eel Mare . Sfantul CurS de Aur, au fost preocupati de educarea

timpul persecutiilor, se arata Tn Capilolul IL

invatatura despre casatorie
i

Hind prezentata
pairislica
literalura

familie in

literalura

Barbatilor Apostolici

in

cea apologetica. Usie o

tinere, fecioarc i

mai

mult parenetica
barbaji cleric i

edificatoare care da statu ri luluror cretinilor:

$i laici,

femeL

vaduve. Se pune

impotriva casatoriei. ? i anumc necmstirea sotului sau a so*iei, adulteruK incestul. perversiunea si ucderea copulor in pantecele mamei. Aceste abateri grave de la randuiala hn Dumnezeu privind familia, due la ruperea acesteia in plan spiritual 1 la despartirea prin divort
Ultimul capitol se ocupa cu indisolubilitatea casatoriei divoriuL Cele doua probieme sunt
i

care s-a aezat- (Sfantui Vasile eel Mare). Catre sfarjitul capitolului vorbete despre unele pacate

accentul pe implinirea virtutilor, pe calea vietii i a luminii $\ evitarea tuturor pacatelor i amagirilor diavole$ti care due pe calea
mortii
i

si

a intunericuiui.

O evaluare de nivel este tacuta casatoriei i

privite prin invatatura Sfintei

familiei

de

scriitorii

alexandrini ca: Clement, Origen, Metodiu de

Scriptun ? a hteraturii patristice de la tnceputuri pana in secolul al

IV-lea. In general,

01 imp care. dei apreciaza virtutea fecioriei, totui recomanda casatoria ca o impreuna-lucrare a omului cu Dumnezeu, opunand invatatura cre$tina ereziilor gnostice i maniheice, care socoteau
casatoria drept pacal.
In secolul a I IV-lea apare
vietuirii

Taina Casatoriei este unica, neadmifandu-se

monahismul ca o

institutional izare a

in

feci or ie si

rugae iune.

De aceea

unii dintre scriitorii

accst ui veac au avut prefer in la pentru aslfel

de viata
i

au

lasat

sublimate de Sfintii Parinp din secolul al IV-lea privind familia crcst.na. intemeiata pe Taina Casatoriei, in prezen* nevazuta a Mantintoruluj lisus Hristos, precum i

iccasatona. Vilduv este numai eel caruia i-a murit sotia (sotul) l^.senca dm secolul al IV-lea se ocupa de aproape de ocrotirea vaduvelor, urmand in aceasta privinta o veche tradifie bisericeasca In Conctuzii, autorul scoate in relief punctele principal

operc intcresante dedicate monahismului. Totu$i, aceia^i

icrarhi
i

scriitori,

preoti,

au subliniat

rolul casatoriei

rostul ei in cadru!

vrcmea noastra, cand familia este supusa multor ispitiri interne si cxlmte, incjieie cu o fraza plina de optimism, spunand:
i

utilitatea acestor invataturi in

Bisericii.

.Casatoria

si

familia

cretina

fac

Urmatoarele capitole se ocupa mai de aproape de Taina

Cununiei: pregatirea pentru primirea tainei, timpul potrivit pentru casatorie, alegerea sofieL primirea Tainei, petrecerea de nunta, cu
obicciurile de la nunft unele crilicate
i

parte,

crc^t.msmului autentic, alaturi de starea de feciorie. acestea trebuie privite cu toata

a adar,

din

trairea

De

aceea

de Sf&ntul loan Gura de Aur.

acordata de Insu 9 i Dumnezeu Creatorul i de Mantuitorul Hristos propovaduita de catre Sfintii Apostoli i
I

responsabilitatea, cinstea lor fiind

si

care este adevarata nunta

cretina.

Se studiaza, apoi, casatoria i familia sub multiple aspecte; scopul casatoriei, impedimente la casatorie, raporturile de egalitate
dintre soli, unitatea lor, locul
i rolul

fiecaruia dintre soft in familie,

se recomanda prin aceasta a fi de un real folos in sprijinul celor ce se pregatesc pentru casatorie si a) Jarmliilor noastre ortodoxe romaneti.
i

pnymd

ucrarea contine un casatoria ? i familia

Parin{ii Bisericii.^ (p. 24 1 tezaur de invafaturi t sfaturi patristice

-* if ****

A brevier
Chrisostom, trad, din limba elina, editia dc Oxonia. 1855. de Archim. Theodosie Athanasiu. Bucuresti, 1905.

Om.

or

Idem. Comentariu la Epistola

3 82 ; trad ueere
in

catre
in

Corintent, PG LXI.
:

9-

romaneste,

vo 1.

Comentariile

sau

explicarea Epistolei / catra Corintheni a celui intru sfinti

Parinteiui nostru Joan Chrisostom, trad, din limba elina, editia

de Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Bucure$ti

1908.

Om

11

Cor
I

Idem, Comentariu la Epistola a ILa catre Corinteni,

explicarea Epistolei II catra Corintheni

PG

Lista abrevierilor

XI, 381-610; traducere in romaneste, in vol.: Comentariile

salt

celui mint sfimi

Parinteiui nostru loan Chrisostom, trad, din limba elina, editia

BOK
BS CSEL EfE IBM

Bucure?ti Revista Biserica Ortodoxa Romana". Colecfia ..Bibliolheca Sacra" Laiinorunr Coleclia ^Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Editura $tiintifica i Enciclopedica

de Oxonia,
ha. Lies

1845.

de Arhiereul

Theodosie A.

Ploe$ieami,

Bucuresti 1910.
<

Idem. Comentariu la Epistola catre Efeseni,

PG

LXII, 9-176;

traducere in romaneste. in vol.: Comentariile sou explicarea

Epistolei catre Efeseni

Editura Institutului Biblic

$i

de Misiune

al

Bisencn Ortodoxe

a celui intru sdnii parinteiui nostru loan

iasi,

Romane

Chrisostom, trad, din limba elina, editia de Oxonia. 1852, de

MA MO ^
lvl

Revista Mitropolia Ardealului", Sibiu

Revista Mitropo!ia 0!teniei'\ Craiova - Sfantul loan Gura de despre casdiorie

Archim. Theodosie Athanasiu,

1902.

Om
Aur,

tivr

Idem, Comentariu la Epistola catre Evrei\

PG

LXIII. 9-236;

Om

La cuvdntul

traducere in romaneste. in vol.: Comentariile sau explicarea

Epistolei catre Ebrei

fiecare sd^i athajemeia Apostolutui: ..Din pricina aprinderti, PG LI. 207-218. tradus* in romaneste la N.

a celui

intru sfinfi Parinteiui nostru loan

sW

(I

Cor

Chrisostom (Expusa din insemndri,

dupa moariea

lui,

de

7. 2).

celor trei cuvdntari ale Marinesciu Smfii omiletice asupra casaiorie si traducerea (or, Sfdntului loan Chrisostom despre

Constantin, Presviterul Antiohiei), trad, din limba elenS, editia

de Oxonia,
1923.

862, cu Via\a si activitatea Sfdntului Chrisostom,

al

A U-a Om. despre

1908. te/it pcntru licenia. Buciiic^tu idem. La (cuviniele) edsdtorie

de Theodosie Athanasiu, episcop

Romanului, Bucure$ti.

^emeia
er.

este legato

prm lege Mala vreme cat

numai
(I

trdieste

bdrhatul

lar

daca

rtm

lac

(I)

Idem, Omilii la Facere,

PG

LI II, 23-386; traducere Tn

mdrite cu cine vre* bdrhatul ei va muri. este libera sd se

intra

romaneste, in

vol.: Scrieri, partea inlaia.

Omilii la Facere,

(1),

DommtL Dor mat fericita

Cor

7, 39-40),

PG

LI,

daca rdmdne a$a 217-226, tradusa in romnete la N.

este
lui

trad., introd., indici i

note de Pr. D. Fecioru, Col. PSB, 21.

IBM.

Bucurejti, 1987.

Marinescu, op.

cit..

Bucureti, 1908.

Om

lac 01}

Idem, Omilii la Facere,

PG

L1V, 385-580; traducere in

(II),

4 Ill-a Om despre casdiorie romaneste la alegem. PG LI, 225-242, tradusa in

op.
cit.,

- Idem, Laude

Maxim,

si

ce sofu sa ne N. Marinescu.
v

romaneste. in vol.: Scrieri, partea a doua, Omilii la Facere.

trad., introd., indici i

note de Pr. D. Fecioru, Col. PSB, 23,

IBM,

Bucuresti, 1908.

Bucure$li, 1994.

Om

Episiola catre - Sfantul loan Gura de Aur, Comentarii la Cotos romanete in vol.: ColosenL PG LX11, 299-392; traducere in
Coloseni, I ft II Comentariile sau explicarea Epistolei catra parinteiui nostru loan Thesaloniceni a celui intru sfrnfi

Om

Ml

Idem. Omilii la Matei,

PG LVII-LVHI,
Pr.

13-794; traducere in

run uine^le. in vol.: Scrieri. partea a treia, Omilii ia Matei. trad.,

in I iykL

indici si note

de

D. Fecioru, Col. PSB, 22, IBM,

IViicureviL

198 1).

'

10

Abrevieri
Romant. PG LX, ^91-68.. Idem. Comentariu la Epistola autre Comentariite sau explicarea in romance, in vol.:

Om Rom

traducere

Epistatei catra Romani.

celui intru sfm(i parimelui nostru

loan Chrisostom,

limba din* dupa ed. de Oxonia. Theodosie Athanasiu. Bucure$ti. 906. 1 849. de Archim.
trad, din
1

Om

Tes

- Idem. Comentariu

la Epistola

catre Tesaloniceni,

PG LXIL

Om

catre Timotei. PG LXIL MMTim - Idem, Comentariu la Epistola I Comemariile sau 600- traducere in romaneste in vol.;

Comentarule sau 391-468' traducere in romaneste in vol.: II Thesalomceni a explicarea Epistoici catra Coloseni. I si nostra Joan Chrisostom, trad, din celui intru sfinfi parimelui de Archim. Theodosie limba elinS, editia de Oxonia. 1855, Athanasiu, Bucuresti. 1905.

Introducere

explicarea Epistolelor Pastorale: I si

//

Timotei, Epistola catre

Om Om

Tim
'

parintelut nostra cea catre Filimon a celui intru sjimi Tit si Oxonra. 1861. de Chrisostom. trad, din elina dupa ed. de loan 1911. Arhiereul Theodosie A. Ploesteanu. Bucuresti. pu\in 9 - JSS nnfie primita intra vaduve cea care are mm 5

un adanc ocean purtat de valurile iiiiipului trecul de la prima pereche de oameni pana astazi, o snicriiie intre opera lui Dumnezeu i implicarea urn ana, o masura a mhirii in ambeie sensuri, intre Creator si coroana create L pe vertical^ $i intre cei incununaji, pe orizontala; este viata insa$i a
<

;is:iU)ria si

tarn ilia reprezinta

aeoperitade Pronia divina si icoana a tmbrati?ari tainice dmlre Mirele Mantuitor si Biserica Mireasa in Camarile Imparatiei
iirnanila{ii
i

i'vlei vcijitice.

de saizeci de

am' -

si

despre educafia copiilor

st

milosteme,
I

( asatoria si familia exista

Kiiiiric/eu

de
din

la inceput,

omul ca barbat
deci,

si

femeie. El a creat,

de cand a creat dc fapL familia.

esenfiale
ale

II

Tim

catre Timotei, PG LXIL Idem. Comentariu la Epistola a H-a vol.; Comentariite sau 599-662; traducere in romaneste,

hun ilia

reprezinta,

una

coordonatcle
lui

!irii;iiiila)ii.

explicarea Epistolelor Pastorate:

si II Timotei, Epistola catre

lamilia
nl al rin it are.
i

este

reflectarea

chipului

Dumnezeu

in

om,

Om

lit

PG
PL PSB

intru sfinfi parintelut nostru si cea catre Filimon a celui Tit ed. de Oxonia. 1861. de loan Chrisostom. irad. din cIM dupa Bucuresti, 1911. Arhiereul Theodosie A. Ploesteanu. Tit. PG LXIL 6&>-700; Idem, Comentariu la Epistola catre Comentariile sau explicarea traducere in romance, in vol.: Epistola catre Tit si cea Epistolelor Pastorale: I si II Timotei. parintelui nostru loan catre filimon a celui intru sfinfi de Oxonia, 1861. de Chrisostom, trad, din elina dupa ed. Bucuresti. 19 11. Arhiereul Theodosie A. Ploesjleaiiu, Graeca" Colectia lui J. P. Migne, J'atrologia

muni festal prin comuniunea specifics

i

ei,

asemenea comuniunii

familia sunt obiect al purtarit de grija a lui )niniie/eu pentru omul eel cazut, dar cu menirea de a asigura - prin misicrea si cresterea pruncilor dupa voia dumnezeiasca- cetateni ai
si
I

Casatoria

<

vriilui.

familia sunt obiect al preocuparilor profetilor si <hv|>|ilor Vechiului Testament, ca si al Parinplor Bisericii de-a litffgiil veacurilor, dupa cum trebuie sa fie i astazi si intotdeauna,
si

(Asatoria

Idem, ,,Patri>logia
Colecjia ..PSrinli

Jiiina

Scriitori Biserjcestr

RT
S
ch.

..Revista Tcologic&"\ Sibiu

ST

Colectia ,.Sources chretiennes"' Revista Studii Teologice". Bucuresti

oh ice 1 de serioasa preocupare din partea tuturor celor randuiti de Diiinne/eu sa vegheze asupra bunului mers a! ei, adica a factorilor cspousabili ai Bisericii si ai comunitatilor umane, Tn general. Kcferindu-se la importanta pe care a primit-o casatoria in

uonomia
Misericii

crestina,

Prea

Fericitul

Parinte

Teoctist,

Patriarhul

Ortodoxc Romane, zice: Prin venirea Tn lume si lucrarea i/hAviloare si innoiloare a Mantuitorului lisus Hristos, aceasta uraiuluiala a Ibsl ridicata pe o treapta de sfintenie care face ca, de

Introclucere
vaztita

Introducere
fi

13

atunci, familia ce rodeste din ea, sa poata

ca o imagine de mtenpa

ii

miniaiurala a Bisericii"

(98.872) erau institutionaiizati; dintre acedia 'rttXn au iotu$i parinti, care msa prefera sa fie scuti|i de grija
;iiiu
1

IX

,66

Lucrarea
$i

lui

Dumnezeu este msa urnmrita

staruitor

i familia dc lucrarea nimicitoarc a vrajm anului diavol. Casatoria diavoletu care cre^tina sunt pntc de prefer! nta ale atacurilor variate $i ameninta msaji flinta i rosturilc lor. Atacurile sunt grave, pentru fami he, subtile, implicand consecinte deosebi! de n Sfintia pentru Biserica, dar i pentru societate, in general, inalt Prea Bucovinei, atrage Sa Dr. Daniel Ciobotea, Mitropolitul Mo!dovei i sanatatea familiei in atentia asupra gravelor pericole care ameninta vremea noastra: Din puncl de vedere teo logic-pastoral, observam sunt identitatea. cat de expuse, solicitate $i adesea amenintate eoeziunea i armonia familiei creatine azi, in fata crizei eccmomice libertinaj, (saracie, $omaj, nesiguranta etc.), a crizei morale (lax ism, senzualism pornografie, dezordini erotice ridicate la rang de copii. normalitate, prostitutie din ratiuni comerciale, trafic de

necunoscut in mod precis, i'sk: csiiirral la 2000 - 5000 abuzurile sexualc asupra copiilor au mu^isinu cole alarmante'; prostitutia, %\ mai ales in rand u copiilor, mi- is iv ii eelor proven iti de la sate, a devenii, din ce in ce mai mult si iiiir-iiii ritm rapid, un fenomen de proportii 6 rata criminalitatii %\ T \iokrnclc de lot felul cu precadere asupra femeilor, vioUirile i ijuostiit jJo au cunoscut un nivel fara precedent 8 ; numarul i\<>Miinloi, cu toate ca nu mai are un curs ascendent este totu?i 9 iuvii|nralor de mare (Trebuie sa precizam ca scaderea numarului :i\oriiuilor nu se datoreaza unci imbunatatiri morale a familiilor, ci
strazii,
4
; I
1 1

IHiipriilor copii;

numarul copiilor

..uiodemi/arii^
1

^si

Inmuijirii
i

tot

(sectarism fanatic. divort, droguri etc.), a crizei spiritual -re iigioasc agresiv, sincretism confuz, relativism doctrinar,
prozelitism
cre$lina este indifercntism nihilist etc.). Pe de alta parte, credinta intotdeauna izvor de speranta i de putere spirituals care ne ajuta sa de biruim greutatile $i incercarile vietii. In acest sens, criza, ca stare lui pentru un lucru sau o stare incompatible cu voia

a aparitiei I. a loate accstca trebuie adaugate alte consecinte foarte grave n\e pcrmisivitatii caracteristice vremii noastre, cum sunt: divorturi. LHipii a band on at i. imbolnaviri, familii care, dei o doresc, nu mai piPi avea copii i multe altele.

connaceptivc" , ca

mai accentuate a mijloacelor centrelor de planning familial 11 .)

judecata

Dumnezeu. este in acela?i timp o chemare acuta bine, o i?ansa pentru un mceput ncur~,
fata

la

schimbarea in

extrem de grava i pcriculoasa, dar nu l;iia ic^irc. Biserica ofera ca antidot a acestor boli morlale ale tiisiiiii|ici familiei leacul dumnezeiesc al pocainlei. lar pocainta uisoamiia, ca in parabola evanghelica a Fiului risipitor, venirea in MiJc" <l,e l.\ 17). adica ridicarea din somnul amortitor al pacatului
I

Situatia este, desigur.

Vi

irc/irea

dorului

dupa ,xasa

Tatalui*',

revenirea

la

exigentele

contemporanc
msotirii.

nepasarea Starca de crizrL desigur, provinc din necredinta ?i de voia lui Dumnezeu. Cauza generatoarc a dramelor in familie este, apdar, abdicarca de la principnle
$i

fhh/i'm, p.
I

I.

i>'.isl;iiiu

inoralei creatine pentru inlemeierca

intarirea unilatii in actul

-.i-\u;il.

contine tnca rciilemcntari exacte in ce prive$le abuzu! cxpl<mtarca sexuala etc.

Roman iei nu

" I'ifi

I2*>

de

tfnere chestionaie. 16 crau sub 15 ani.

13 intre 15

18

aiii, $i

din

iiuiitfritl tola)

ale pacatului, In ce privete cfcctclc netastc ale sccularizarii, care reflects, in general, sunt grailoarc inse^i statist ieile o fie Sale romaneasca de astazi felul lor, cat de grav sunt afectate in socieiatea

|i;iriisf%ort
I

de 129. 108 proveneau din mcdiul urban; de asemenea 2/3 dintre ele >fcoala. [Romania Common..., p. 12).

:.<

in

WO s-au raportat 947 de violuri. in 19% au lost

fig. 6).

1362. crc^terca fiind dc

H.H"i-. ilhirfem, p. 20,

H
(

conform unele din valor ile fundament ale ale familiei. Astfel, copiilor intre acestor statistici\ la sfar?itul anului 1997, din totalul
pastoral cu ocazia zilei Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Komanc. Cuvdnt I'd. Trinitas, Ia^L 1995, p. 7. familiei \ 15 mat 1994. in vol. Familia crestina azi. - Biserica de " Daniel Mitropolitul Moldovci :ji Bucovinet. Familia crestina
1

Dcpanamcntului General al Politiei y a Instilutuiui Roman pniini Dropiurilc Omului, In Bucure^ti. numai In trci luni s-au raponat un numSr ili- (><> dc cji/uri dc incest $i violuri in familie. (Ibidem, p. 19).
Liiilirnn
'

date] or

N.imArul avorturilor
si
1
1

WW
di'
"'

>7.2 in

suta de nasteri se prczinia asttel: 52.5 in 1989. 315.2 In 996. Cu toale acestea numai in 1996. au fost inregtstrate 456.200
la

acasa ". in vol. Familia erefpna azL p. 5-6. 1 Date provenite de la Comisia Nationals dc Country Assessment. December 1997.

Statistic!,

in

Romania Common

(ihhiem, p. 46-47). Niun;ii sprc slilr^tul anului 1996 $i at dotlea trimestru al anului 1997 cantiiatca ymiiatvptivclor oralc (pilufe) vandutc a crescui cu 25%. Ubidem. p. 47) Air lost iHilinlaic II centre dc referinta- 230 dc clinici jji II ONG-uri care
d**^l':*i>
;1

avoriiiri

:u\"iM!*i activitalc

{Ibidem, p. 46).

14

Introducere

poruncilor

lui

Dumnezeu

redescoperirea

calitatii

de madulare

vii

ale Trupului lui Hristos

Biserica. In ce private familia, salvarea

cretin,

nu poate veni decat prin redescoperirea, in duh

lui

este intr-adevar institutia familiei, intemeiata printr-o

a ceea ce taina a harului

Dumnezeu.

De
cunoa$tere
istoriei
i

aceea,

se
i

casatoriei ca taina
$i

impune o redescoperire in profunzime a a vocatiei familiei in Biserica i in lume, o

i

o reeunoatere a

a autenticei

pe temeiu! Sfmtei Scripturi, a bimilenarei Tradijii a Bisericii noastre

ei

Capitolul I

Ortodoxc. Desigur ca lucrarea de fata nu poate acoperi intreg spectrul Tn mvataturii i trairii autentic creatine, aa cum se reflecta ele tezaurul Sfmtei Scripturi i a! Sfmtei Traditii, ci numai o parte a dar cu o importanta covaritoare in demersurile acestuia,
aprofundarii temei de fata. Vom limita. deci, cercetarea noastra numai la ceea ce a insemnat, in vcacul de aur" al cretin ismu lui din Rasarit, al !V-iea), aportu! esential al autorilor biserice$ti
(sec.

Casatoria

familia in Sfanta Scriptura

1.

In Vechiul Testament
i

in iudaism
ne referim in primul

Vorbind despre casatorie

rand
la

tamilie, trebuie sa

adica a Sfintiior Paring de limba greaca. Este vorba, deja. de explorarea unui material de o mare extcnsiune i de o inestimabila
I

relatarea biblica despre crearea omului. Potrivit acestui iinpiirtant text vechitestamentar, omul a fost facut de Dumnezeu
1

bogatie doctrinar-teologica

i spirituals.

Deoarece insa ,.veacul de aur" ii are temeiul in realizari ialului anterioare, nu puiem evita o scurta trecere in re vista a mater avut ia biblic i patristic pe care Parintii secolului al IV-lea 1-au indemana. Este vorba de datele biblice (din Vechiul $i din Noul Testament), iar apoi de aportu) Parintilor din secolele II i III a iconomia caror prezentare sumara i?i va ocupa locul cuvenit in trata despre lucrarii de fa{a. AstfeL capitolul 1 a! accstei lucrari va
casatorie

clupS crearea tuturor ce lor I alte tapturi, ca o incoronare a lucrarii Lui celc $ase zile ale facerii lumii $i a zis Dumnezeu: sa facem

dm

mil dupa chipul

dupa asemanarea Noastra../6 relateaza cartea I'acerii (1, 26). Apoi cominua; $i a ftcut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu 1-a facut; a facut bar bat ?i
i
,

lemcie.
imHulti|i

$i
i

Dumnezeu
umpleti
al

i-a

binecuvantat,
i-l

zicand:

Crete?i
(v.

va
In

pamantul

supuneti..."

27-28).

capitolul

familie in Vechiul Testament ?i in Testament. In capitolul IL vom expune invatatura despre casatorie secolul al familie a Parintilor i scriitorilor biserice?ti de pana in
%\ i

iudaism, apoi in Noul

Adam

Facerii este istorisita crearea Evei din coasta lui (v. 21-22), din cauza faptului ca pentru acesta nu se gasise

..ajutor

pe potriva

41

lui

(v. 20).

Cand a vazut-o pe Eva, Adam a

IV-lea.

Tratarea propriu-zisa a temei inccpe in capitolul III, intitulat Feciorie $i casatorie. Alte capitole se ocupa, Tn continuare, de

Primirea tainei casatoriei (cap. IV); de Casatorie $\ familie, in sot general. i anume: scopul casatoriei, impedimente la casatorie, pacatele impotriva casatoriei (cap. i sotie in cadrul familiei, copiii, Cateva V); de Indisolubilitatea casatoriei i de divort (cap. VI). pagini de Concluzii incheie lucrarea.

cxclamat: Iata aceasta-i os din oasele meie i carne din carnea liiea- ca se va numi femeie, pentru ca este luata din barbatul sau. De aceea va lasa omul pe tataf sau i pe mama sa i se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup" (v. 23-24).

Slfintul
^i
i ;1

exprima convingcrca e& omul este centrul universului toma crciHia este chemata sa implineasca trcbuintele lui. [Omiiia a VII-a si
isi
ti
i

Vasile eel

Mare

ifmiiin
I'lol

-a la Ile.xaemeron,
'oiistaiUin

PG XX IX,

col.

161

si 96).

se vedea: Arhid.

Voicu. Invafatura despre creatie la Sfantul Vasite eel Mare. in vol Stimuli Vasite eel Marc, inch mare ta 1600 de ani de la savarsjrea sa. Col.
Dr.

JUhhou-m

l\'oio^k-a'\

IBM,

Bucuresti. 1980.

p.

75.

l*# "l*^f

14

S **!

^B* >i

f&J il'^ltt *

Vi

J
i

*fc

"

iK=%-;--'

ft

16

Casatoria $i familia
liviiN
lilt
i

In Vechiu} Testament
llristos prezinta aceasta unire intre barbat
lui

17
femeie ca pe o tacul de la inceput
i

Din aceste putine cuvinte, care exprima eu o forta aparte, dei desprind cateva tntr-o forma atat dc concisa, taina crcarii omului, se coordonate principale ale invataturii bib) ice eu privire la casatorie i
familie":
,

uire a
lilcut

Dumnezeu:
$i

,.N-ati citit ca
4

Cel ce

i-a

dupa chipul Sau\ adica persoana cu vointa libera, cu capacitate de gandire i de iubire. dandu-i $i stapanirc asuprapamantului - Dumnezeu 1-a creat pe om bisexual, barbatul i femeia fund
1-a creat

- Dumnezeu

pe

om

femeie? * (Ml 19. 4) $i mai departe: ..Aa incat nu iiiiii Mini doi, ci un trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu omul sa nu ilcspana" (v. 6). Aadar, casatoria are un caracter sacru inca de la
i\

barbat

deopotriva dupa chipul

este destinat, prin

lui

insa$i

Dumnezeu. Ceea ce mseamna ca omul creatia sa, yfefii dc comuniune. dupa

importanta pe care o are casatoria ?i unirea deplina in iubire a siii lor este dovedita i de felul in care apare ea prezemata atat in Vccdiul Testament, fund folosita ca metafora pentru relatia d intre
i

l.ilivc si

poporul Sau (Os

L 2

s.u.; 3.

.u.; 4,

10-15; ler 2, 3; 13,

care exista intre Persoanele Sfmtej Treimi. Xele doua sexe sunt com piemen tare nu numai pe plan tizie. ci $i un reflex prin comuniunca de viaja, care face din iubirea conjugala

mode lui comuniunii

.V; VI; lez

(.AsAUiria

16;23;]s54;62^a.),cat ? iinNoulTestamentunde apare ca o figura profetica a unirii d intre Hristos 1

liisciica Sa.

a) iubirii intratrinitare"
fi

Omul

n-ar

fi

chip
sa-1

al lui

Dumnezeu daca

ar

o monada
i

inchisa.

Mu

numai ca

ajute pe

Adam

crease

pe Eva, ci $i pentru ca sa-1 fereasca de singuratatc, ei omul caci numai pentru ca se completeaza reciproc formeaza

Dumnezeu
6

Aceasta conceptie inalta despre casatorie i despre familie se relict: la in general in Vechiu I Testament ?i in tudaism. Fara a lipsi iiisjl >i aspecte mai pu^in pozitive. datorate ,.invartoarii inimir
israclitilor(Mt 19. 8).

deplin"

a binecuvantat prima pereche de oamem. pe Adam ?i pe Fva, facandu-i colaboratori ai Sai in transmiterea vietii: L 28). ,.Cre$teti ?i va mmultiti ?i umpleti pamantul." (Fac

- Dumnezeu

a)

Importanta familiei
mers

la vechii israeliti

Intre cei doi trebuic sa slapaneasca legea

iubirii.

^Pentru a

fi

V inlei cand tanarul lacov a

i

la

unchiui sau Laban. acesta.

ii

o unire desavar?ita, casatoria comporta o de la aceea ea trebuie sa fie indisolubila. Astfel, casatoria avea

iubire desavar^ita.

De

rocunosuindu-I ca
iKiscIc inele i din
i

membru

al

rudeniei sate,

zice:

Tu

eti

din

avea, in mod tneeput arributelc unitatii ?i indisolubilhatii. Barbatul completa esential; depiin. in unirca desavar^ila cu o Icmeie, tot ce-1 7 femeia la fel" De aceca, vorbind despre casatorie. Mantuitoru)
$i
.

carnea mea" (Fac 29, 14). Aceasta imagine, care Hied A loarte bine caracterui concrel a I Bibliei, demonstreaza
intr-adevar, familia era pentru evreii bibliei eel u la

irnpiirtanja famiiiei lavechii israeliti,

wh

leiAiii.

Fa era ceea ce

am

putea numi o

,.enlitate

de baza a juridica", o

se vedea: Pr.

familia in lrof. Vasilc Mi hoc. Casatoria si

iumina

Sfintei

Scripturi. Na^ierea
nr. 9-10. p.
*

de 582-584.

pntmL smp principal

chip
I (

al casaiorieL

MA.
desi

XXX

(1985).

sau a seminliei. Membrii unei familii se simteau. 4 iif ailcvilr. a fi aceiai os" i aceeai ^carne- ; iar ,.a avea aceia^i sjin^c insemna a avea acela?i sufler s Legislatia asupra famiiiei se
(uiiiv a tribului
.

Vczi: Idem,

paca/elor. in
4

Omul MA. XXV

11

asemanare a im Dumnezeu.. 1 98 1 ). nr 7-9. p. 549 .u,

>/
.

poana ramie

ilivvoltfi

rom. in vol. Scnen. Nvssa (Marele cuvdnt mtehetic. V. Hi XLV. 21; trad, in lb. i morale, irad. si note de Pr. partca a doua. Scricri excgcticc. dogmatico-polemice IBM. Bucuresti. 1998, p. 294). Prof. Dr. Tcodor Bodogac. Col. PSB. 30.
*
'

Acesi aspect

suhliniaz* adesca Stmiit

I'arinli.

Spre

ex.: Sfantul

Gngone dc

pe temeiul acestui principiu. Cucc[)lcle acestei legislatii reflecta preocuparca pentru mentinerea prinianeniei. a puritatii i a autoritatii famiiiei. In masura in care fsiiuvltfii rmiian fide Legii, ei recunosc famiiiei un loc determinant
in
I i

Vechiul

Testament

sociclale.

Pr. Prof" Vasilc

Pr. Prof.

Mihoc

Casatoria si familia....

p.

582.

Dr. Dumitru Slant loae.

Teoh&a Dogmatica

Ortodoxa.

vol. 3.

IBM. num.
I.'
I

Kiips.

/.(/

Bucure$ti. 1978. p. 180.

7

vh>

tpmkiienne en Palestine au temps de Jesus,

Paris. 1961. p.

Ibidem, p. 181.

^^

--

<'_J -Z,sZ, : -a ^J . .--

Ii.WAj.7% -

18

Casatoria ifamilia

In Vechiul Testament

19

rol social, ci $i Dar familia are la vechii evrei nu numai un in familie, ete reunmdu-i unul religios. Unele sarbatori se celebrau fel de membrii unei familii, iar capul familiei fund un pe toti Pallor, care se celebra in oficiant. Aa era, de pilda, sarbatoarea

Pentru a asigura mat bine permanenta neamului i a familiei, vechii evrei admiteau poligamia. Chiar unit judecatort i regi bine

familie (Ie? 12,3; 13,8). 64 realitate mai larga Cuvantul .familie acoperea, de altfel, o Ebraicul ah (in aramaica decat ceea ce intelegem astazi prin familie. frate vitreg, var, ruda apropiata.

aha) insemna deopotriva

Astfel

frate,

Avraam
caci

ii

zice nepotului sau Lot:

[

si tine'..,

mamfiup** ( Fac l 8 >-

sfada intre mine rate " nume Ste ab n Tot f

Sa nu
I

fie

Dumnezeu, ca Ghedeon, David sau Solomon, au avut liaremuri, numarul mare de sotii i concubine fiind un semn ai puterii lor (Jud 8, 30; II Regi 2, 2; III Regi 1 1, I). Din motive mai ales de ordin economic, oamenii de rand se multumeau cu doua lemei (I Regi 1, 2). Daca prima sotie era stearpa, soful i$i lua, de obicei, o a doua sotie sau o concubina; in acest caz, insa, prima soiie, so{ia din tinere{e" (Is 54, 6) nu era repudiate Bineinfeles ca
plAcuJi lui

pe nepotul sau lacov (Fac 29, 15). In cartea de$i erau, de fapt, veru sunt nxirmjrafii fiicelor lui Eleazar, Chi 9 lor(IParal23,2U22) . tamihei la solidaritatea Se cuvine subliniata, de asemenea, membrii fericita sau nefericita a unuia din
. m

^ lui Parahpomena, fin f

nccasta situatie crea destule dificultati. Dei barbatul israelit avea dieptu! de a avea mai multe femei 12 , totui un curent puternic in Judaism socotea ca numai monogamia reprezinta cu adevSrat

de cSsatorie, ca numai ea este conforma cu voia lui Durnnezeu. In jocul de cuvinte din Fac 2, 23: Ea se va numi i$ah,
idcalul

vechii evrei. Situatia

familiei
familii. fratelui

membnlor acelei avea un impact puternic asupra tuturor pazitorul Dupa invatatura rabinilor, eel ce nu se simtea asemenea lui Cain sau" (c. Fac 4, 9) trebuia socotit
.

pentru ca este luata din if al ei", unii comentatori rabinici vad o udcvArata carta a unirii monogame. Primul poligam de care

vnrbe^tc Biblia a fost

ce, desigur,

Lameh (Fac 4,

9),

un urma

al lui

Cain, ceea

b) Obligatia casatoriei.

Monogamia i poligamia.

Leviratul
a fost Creteti i Prima porunca data de Dumnezeu protoparintilor mare cinste la inmupi" (fac 1, 28). De aceea, casatoria era in va celibatar nu este cu adevarat evrei. Dup* o zicere rabinica, un rume. omuM Celibatul era considerat o anomalic, ba chiar o alegeau oameni care Existau totujL in epoca Mantuiiorului, vorba, nun ales, de esemeni celibatul din motive religioase. Este stabilita pe tarmui apusean al aceasta comunitate cvasimonastica manusense descopente Moarte, care ne-a lasat importantele
Marii
nazireii practicau abstinent, incepand cu anul 1947. De asemenea, de timp. eel putin pentru o anumita perioada

nu oferea poligamiei o buna recomandare. in scrierile prol'dice, idealul casatoriei monogame este infafoat ca un simbol a unirii d intre lahve i poporul Sau (ier 2, 2; lez 16, 8; Os 2, 9; Mai 2, 14). Iar in cartea Tobit, o adevarata istorie familiala, monogamia Hpure ca ceva nu numai firesc, ci i uzual. Poate ca cea mai iniporiiinta dovada ca monogamia constituia idealul de casatorie o
I

ilovcilc^tc laptul
i

cS marelui preot (arhiereului) israelit ii era cu totul nici/ is dc a avea mai mult decat o femeie'\ Se pare ca in vremea lui lisus prcdomina monogamia. i de$i Sfintele Evanghelii nu ne tcdmi vrcun cuvant direct al Mantuitorului impotriva poligamiei, t \tv Hlisolut clar ca ea nu^i putea avea locul in inalta Sa conceptie ilc.pic cftsiiiorie (ase vedea, mai ales, Mt 5, 31-32 i 19, 2-12). I vrcii se casatoreau foarte tineri. Rabinii, in general, socotesc vmstn dc 18 ani a barbatului ca cea mai potrivita pentru incheierea
Unii chiar afirma ca Dumnezeu il blestema pe limbaiul care inca nu e casatorit la varsta de 20 de ani. Cat despre lck\ clc crau casatorite chiar la 12-13 ani 14
ntifi
c^.sAti>rii.
.

prob erne a Jratilor lui acestui termen a dai na^terc cunoscutei Arnbiguitatea Luprmre Sal. se vedea Pr. Prof. Vas, e Mihoc, lisus. care au fost de fapl vcri ai $apie talcuiri hiblice despre Maica Domnutut.. la JratiV DomnuluL in Idem, l Jeofania \ Sibiu, 200 K p. 18-30. :

Ed

avea oricate femei vrea", zicca un rabin (Talmud, tratatul Yi'baniolh 1 XV ;i; apud Oaniel-Rops, op. ciL. p 145). Altii limitau insa numaml -<>|iiloi l;i viii ii iihuhm, XI. IV. a, apud ibidem).
|>o;iic
|

..Un IvaibjH

11
I

10
11

Cf. Paniel-Rops, op. cit... p. 143. Genesis Kabbah. IV. 3, apud Daniel-Rops,

;ilmikl.

nihil

lit

Yoma

XIII. a;

apud Danicl-Rops, op.

cit.. p.

145.

op

cit.,

p. 144.

<T.

liiiiiicl

Kops

aft <7/., p.

145-146.

.::

ii

-svw^-;w*v-:

"MT

>J>

20

Casatoria yifamilia
lua femei din neamurile
/U,
/).

In Vechiul Testament

21

Legea le interzicea israelijilor de a-$i 15-16). pagane. ca nu cumva sa fie atrai de ele la idolatrie (Ie 34, trimisesc sa Inca inainte de promulgarea Legii lui Moise, Avraam (Fac 24). iar lacov a se aduca fiului sau Isaac o sotfe din neamul sau
i

Aceasta luare4 \ in sensul de Juare in poses iune'\ in ebraica IniklmavhaK insemna casatoria propriu-zisa. Astfel in Evartghelia
tir

la

MateU

ingerul

ii

zice dreptului losif:

fost trimis

de

tatal

sau sa-?i gaseasca sotie dintre rudele sale din

Mesopotamia (Fac 28, 1-7). Legea mozaica interzicea unirile intre apropie de rudele de sange, conform principiului: Nimeni sa nu se trupui de trupul sau). nici o ruda dupa trup {literal: sa nu-i apropie Legea chiar cu gandul ca sa-i descopere goliciunea" (Lev 18, 6).
unirea contine difcrite reglementari in aceasta privintfi, imerzicand femei le tatal ui sau, fiului cu mama safunirea unui barbat cu una din matua sa, cu cu sora sa sau cu sora sa vitrega, a unui nepot cu

Maria femeia (logodnica) ta" (Mt 1, 20); i'iiie-i fusese pana atunci logodnica, de acum inainte avea sa curile/e in ochii tuturor ca so|ia (femeia) sa.
De?i exista aceasta distinc{ie intre logodna %\ casatorie, totu$i Legea prevedea pentru cei logoditi drepturi ;i obligatii aproape idem ice cu cele ale celor casatoriti. Astfel, de pi Ida, logodnica

teme a lua pe ceea ce insemna ca cea

te

Nu

levirat, cum nepoata, cu nora sau cu cumnata sa (in afara cazului de doua vedea). Era oprita, de asemenea, casatoria unui barbat cu Lev 18, 7-18; surori (a se vedea. in ce privete aceste interdict! i. pentru Deut 27, 20-23 . a.). Legea prevede pedeapsa cu moartea 1 1-12 i 14). ce! ce incalca vreuna din aceste interdictii (Lev 20. Daca un barbat casatorit murea fara sa aiba copii, fratele sau

mm

ca i soti a, probei apei amare" (Num 5, U-31). Cei pujin a?a rezuita din apocrifa numita rrotoevanghella lui lacov, dupa care insa?i Sfanta Fecioara Maria 16 jij Ii fost supusa acestei probe Daca era socotita vinovata, logodnica era ucisa cu pietre, ca i sojia adultera. Tot ca $i sofia, logodnica nu putea fi repudiatS decat dandu-i-se o carte de drspart,ire" (cf. Deut 24, 1; Ier 3, 1; Mt 5, 31; 19, 7). Daca murea login! nicul, ea era socotita ca o vaduva. Iar copilul conceput in
.

ltawilS

de

infidel itate era supusa,

pcrioitda logodnei era socotit legit im.

era obligat s-o

ia in

sa poarte numele

casatorie pe vaduva, iar primul lor nascut urma celui mort pentru ca numele acestuia sa nu se

Inainte
iloici.

de incheierea

casatorie! trebuia rezolvata

problema

a zestrei.

De

fapt, tatal miresei

fi

nume?te o tearga in Israel" (Deut 25, 5-1 0). Aceasta era ceea ce se care reprezinta casatorie de levirat, de la termenul latin levir, sigur ca traducerea ebraiculuijtffc, care inseamna cumnat". Este Mantuitorului. Se legea leviratului era Tn uz la evrei i in vremea temei intr-o discutie a Sa cu saducheii, ace?tia invoca drept
tie ca,

yi

cum
t

mirele i-ar

nu dadea, ci primea zestre; era cumparat sofia de la viitorul sau socru (Fac
Ie?22,
16).

Barbatul trebuia sa fie in stare vn >i intrctina sotfa, caci zice Isus Sirah: Sminteala, uraciune ?i Minnie este cand femeia hranete pe barbatul sau" (25, 24). (and totul era bine randuit i cand se incheia perioada
irKiKlnci care,

I'L 12;

Regi

18, 25; cf.

unei femei care a avut al necredintei lor in invierea mort lor cazul Aplicarea practica a ca soti, rand pe rand, apte frati (Mt 22, 24-27). era insa dc loc simp la; de aceea, in Talmud.,
i

de

obicei, dura

un an

17
,

avea loc casatoria, ziua de

mmiie\
Suit-

legii leviratului

codificarea ei

nu ocupa aproape un Tntreg

tratat (tratatul

Yebamoth)

care face Mantuitorul aluzie in unele dintre parabolele It o zi de mare sarbatoare, careia Cretinismul ii va da un
la

*.cn% misiic,
luiiiirt

ciiui

vorbind de nunta Mtrelui" Hristos cu Biserica Sa. La invitate toate rudele , dar ?i tot satul i toti prretenii celor

ifeiwfl liiriiilii,

c)

Logodna

nunta

v'A hisiisi
i

a mirelui i a miresei. Evanghelia de la loan ne spune isus, Maica Sa i ucenicii Sai au fost invitafi la o nunta in
In ajunul nunfii, mirele, imbracatin haine

De obicei, parintii erau cei care cautau femeie fiului lor. Odata Se facea o hotarita casatoria, tinerii erau considerati logoditi. considerati distinctie clara intre logodna i casatorie. Doi tineri erau ;i barbatul o lua la sine pe femeia sa (Deut a fi soti numai dupa ce
15

mill (iali lei i (In 2, 1-12).

de sArbflloare. cu o cununa pe cap (cf. Is 61 , 10), i inconjurat de un i oriogiu dc lineri - de cei care se numeau prietenii mirelui" ?i care ..so hi k* n ran cu bucurie^ de prezenta i de atenfia mirelui (cf. In
"'

3,

ihuUm. (I. ISO. " thuUm, p. \V>

1
I

Cf. ibidem, p. 149.

22
29)

Casatoria ifamilia

In Vechiul Testament

23

- mergea

i Ti

lua mireasa, aducand-o

casa parintilor

sai,

Acetia rosteau o formula de binecuvantare, pentru fericirea i fecund itatea noii familii (cf. Fac 24, 60). Seara o petreceau in

era datoare cu o fidelitate absoluta, fara Tnsa a putea li i-i hkIc acelai lucru din partea sotului. Astfcl, situatia sotiei era
; 1

mi

Sii| i a

iiuji

dc
*i

impreuna cu prietenele ei. A doua zi. sarbatoarea continua. Mireasa aparea frumos impodobita, ca o regina - caci, de fapt, intregul ceremonial era regal" - i insojita de fecioare, prietenele ei care, cum ar parea
veselie, mireasa

ramanand, insa,

intr-o incapere aparte,

urn

cu sotul ei Legea lui Moise cuprinde prescripts care au rolul de a o proteja pe so|ie de abuzuri din
.

inferioritate in raport

20

imiiva sojului (Deut 21, 11-17; 22, 13-19). Intretinerea materials

sn|fej

sa rezulte din Parabola celor zece fecioare

(Mt 25,

1-13), purtau

rcvenea sotului, care avea obliga{ia sa-i asigure locuinfa, Imuia $i imbracaminte (Ie 21, 10), dupa posibilitatile sale. Sotia, h me nicies. ?i aducea i ea din plin contribu{ia la acoperirea
i

lampi aprinse. Ele cantau, desigur, imne ca cele pe care le gasim in Cantarea Cantarilor. Sarbatoarea dura apte zile i chiar mai mult, oaspetii venind i participand la masa i, in general, la bucuria
nunjii in grupuri, rand pe rand.

noicsiiStilor materiale ale familiei (Pilde 31, 10-31).

Tnca mult mai mult, in wt write rabinilor gasim exprimari care ar putea fi socotite drept 1 be de misoginism", nu trebuie sa uitam I cu ce cuvinte il fericesc
Itesi
i,

uneori in Vechiul Testament

21

wmni
d) Sof i sojie, parinti
In familia israelita, fiecare
i

textele biblice (mai ales cele din scrierile sapienfiale) pe

18, 22; 19, 14; Sir 26, 1-4

copii

hmbaiul care a aflat o femeie buna (Pilde >>.

i

membru

al ei ii

avea locul

rolul bine

de familie fund redata in mod obinuit prin expresia casa tatalui". Femeia se adresa chiar uneori barbatului ei numindu-1 haal, adica domn", sau
precizate. Tatal era capul" familiei, notiunea insai

lemeia rea insa este vazuta drept cauza principals a iirtcficirii sotului i a decaderii familiei (Ecles 7, 26; Sir 25, 15). Mu he pot fi pScatele femeii, dar eel mai rau este infidel itatea riHijupjila. Pedeapsa pentru sotia adultera era extrem de severa. In pnncipiu, Legea interzice in mod hotarat, prin porunca a Vll-a din
IliTJiiog (le? 20, 14), adulterul i, in general, desfraul,

adon, stapan" (Fac 18, 12; cf. 1 Petru 3, 6). Copiii erau considerati oarecum ca fiind proprietatea tatalui lor, care, in cazul unor abater grave, putea chiar sa-i pedepseasca cu moartea ; dar dreptul de viata i de moarte al tatalui asupra fiilor sai putea fi exercitat numai

nu numai

al

a I b5rbatului. Dar definitia adulterului nu era aceeai k- 111 11 j femeic i pentru barbat, caci femeia adultera face Wifytemim din straini" (Sir 23, 30). Uciderea cu pietre ca pedeapsa
Imrcii, ci
iji
I

sub controlul batranilor cetatii (Deut 21, 19-23). In orice caz, tatal era cu adevarat un stapan al casei" sale (olko6^oit6tti(;, Mt 20, l). Nu numai ca porunca a V-a din Decalog condiponeaza binele"
copiilor de cinstirea parintilor lor: Cinstete pe tatal tSu
i

(riiicii
\

adultere era in vigoare i in

vremea Mantuitorului

(cf. In.

H, %

pe
e) Copiii i educatia lor
In
t

mama ta, ca sa-ji

fie

bine
tau

sa traie$ti multf ani pe p&mantul pe care

liiriialia

Domnul Dumnezeul

va da Jig** (Ie$ 20, 12); ci necinstirea parinplor este, dupa Legea lui Moise, sanctfonata cu moartea (Lev 20, 9). Cartea has Sirah (3, 1-16) explica pe larg in ce consta cinstirea parintilor, cu fapta i cu cuvantul" (v. 8). Drepturile capului familiei se extindeau in buna masura ?i asupra sotiei sale, care era oarecum un bun" al sotului, o posesiune
ti-1

israelita, copiii

erau considerati ca o binecuvantare a

lui

Hiiiinc/cu (Ps 127, 3-4).

Mai

ales

un numar mare de copii de parte

bnihrtleusca era
II;

un semn deosebit al binecuvantarii divine (Fac 29, UK 24). Copilului i se dadea numele imediat dupa natere 22 , iar
pe
larg. la

"

m- viikii, m;ii

Daniel-Rops, op.

cit.,

p.

156-157.

Pentru o descriere mai pe larg a ceremonial ului mwfii Daniel-Rops, op, cit.* p- 151-153.
10

18

la evrei,

a se vedea
ilr

fVrivlitii

:( Hiivori cuvinte grclc impotriva femeilor, pe care le acuza de lot felul j.nuiir ute i*\cniplu: Is 3, 16; 47, 1-8; ler ljlez 16, I; Amos 4, 1).

fn ce priveste dreplurile tatalui asupra copiilor sal, a se vedea,

1

de

pi Ida,

Fac 22;
I

A
r

vvilt-ii

Vr,

(Vml. Dr, Pctre Semen, Familia

in vol.

importanfa ei in perioada

28; Ies21, 7-10; Jud

30-40;

Regi

1,

24-28

s.

a.

hmhii ii'sumu'Hts

Familia cre$lind azi,

p. 16.

24

Cmotoria $i fam ilia

cop ii lor.
Testament cuprinde multe Prima indatorire in ce privele
I,

In
*li".lijiurata in

Noul Temctmeni

7S

in ziua a opta era circumcis. Vechiul

multe forme dupa cadere. prin egoismul descatusat

si

si

marturii privind educatia

.W\oliai prm pacat,

educatia copiilor revenea

intervcnea
i tatal,

mamei

(Pilde

8; 6, 20).

Mai

tarziu,

mm

dei a pierdut prin aceasta haru) legal de

primordiala,
..nici

tolusi

ea n-a
n-a fost

fost

desfimiata

in

esenta".

ambii parinti avand indatorirea de a da copiilor lor mai ales o profunda educate religios-morala (le$ 10, 2; 12, 26:

di-oaivce

natura

umana

2 distrusa" '.

Deut 4, 9; 6, 7: 32, 7). Scopul major al eduealiei la vechii evrei era, pe de o parte, invatarea Legii divine, iar pe de alta parte, supuncrea fata de aceasta Lege in sensul aplicarii ei la viata de zi cu zi"~\ Educarea copiilor intr-un spirit profund religios constituia o indatorire permanenta i de capetenie a parinti lor, i mai ales a tatalui. In Dcut 6, 6-7 citim: ,.Cuvinteie acestea (adica poruncile divine, n. n.) sa !e sadeti in fiii tai i sa vorbeti de ele cand $ezi in casa ta, cand mergi pe ca!e, cand te culci i cand te scolu sa ie legi ca semn la man a $i sa Ie ai ca pe o tabiita pe fruntea ta". Educatia i n struct a religioasa trebuiau savar^ile din buna vreme: Deprinde pe tanar cu puaarea pe care trebuie s-o aiba; chiar cand va imbatrani. nu se va abate de la ea" (Pilde 22. 6). In afara de parinti, un rol important in educatia religios13. 8;
i
i

venirea Sa, Hristos intareste din nou ieaatura casatoriei dnme barbat si femeie i o inaita din ordinea naturii in ordinea liiiruliii. invaluind-o, prin participarea Sa la nunta de la

Prm

Cana,

in

Miribmiiia harica
diniiii

ce iradia din Persoana Sa. Savarsind acolo cea minune, prin puterea Sa mai presus dc fire, si dand perechii

iv so casatorea sa bea din vinul iubirii entuziaste turnate de El prin liiuiii Sau, El vrea sa arate ca incepe inaltarea vietii omenesti in
'idinea harului

de

la intarirea si inaltarea
si

casatoriei

25
.

Ceea ce

s-a

de o rugaciune de la siujba miiiiiiiei: Care. pentru negraitu! Tau dar si multa bunatate, ai venit in < ana Galileii si nunta care era acolo ai binecuvamat-o, ca sa arati
i' ft

ivticcut la acea nunta este subliniat

din voia Ta se face insotirea cea dupa Lege

i

si

nasterea de prune

dmlr-msa

morala a poporului revenea preofilor %\ lev it lor. Preotii aveau indatorirea ,.de a deosebi cele sfinte de cele nesfinte $i cele curate de cele nee urate i dc a-i invata pc fiii lui Israel ioate legile pe care le-a poruncit lor Domnul prin Moise (Lev 10, 10-11).
i 1 *

Mantuitorul
.ridiiiea initials

Iisus

Hristos

afirma necesitatea revenirti

la

2.

In Noul Testament
Evanghdii
$i

a fam i lie i intern eiata prin casatorie, pronuntandu-se impolriva poligamiei pe care o denunta ca fiind o cadere de ia acea liiiiduiala, a casatoriei monogame. .,N-ati citit - zice El - ca Cel ce ii lacut de la inceput i-a facut barbat si femeie?" (Mt 19, 4). Deci, I mrmiczeu n-a creat decat un barbat si o femeie, lucru pe care il ill imia, in comentariile lor, si unii dimre Sfintii Paring asa cum se v ii vedea mai departe.
i

a) In Sfintcle
Pacatul omenesc
lor

Harbatului nu-i este ingaduit sa-si lase femeia sa, Iriiieii barbatul ei, chiar daca Moise a facut concesii
piivnua. Mantuitorul lisus Hristos
isi

si

nici

in aceasta

pacatul protoparintilor, ca

pacatele urmailor

mil

ma

argumenteaza pozitia pe datul

8).

al creatiei:

din inceput nu a fost asa" (Mt 19,

Numai

- au

afectat profund legatura casatorie u discrepanta intre

a fost

institutia casatoriei in intentia Creatorulni i

ceea ce ceea ce devenise

ea in realitate fiind d intre cele mai evidente. Ceva a ramas totui din ceea cc constituia datul divin creatural al unirii dimre barbat $i femeie in casatorie. Aceasta legatura natural a, dei slabita $i

a Cost cauza nesocotirii unitatii si indisolubilitatii familiei niiv sunt randuite de Dumnezeu: Pentru aceea va lasa omul pe iiitiil sau si pc mama sa reamintestc El - si se
pftciiiul
>i

vm
l*i

Ii

amandoi un

trup.

de femeia sa Asa incat nu mai sunt doi, ci un trup.

lipi

va

'i

""'

I'r.

Conf. Dr. Pelre Semen, an.

ei!.. p.

17. care ci tea/a articolul lui

Cos

Davis.

hiil Dr. Dumitru StSniloac, op. IbuU-m, vol .1, p. 183.

I'nm;i
U(it lll<*\||

ciU

vol 3, p. 182.

I'ducaiion in Bible Times, in llolman Dictionary. Nashville. Tenesscc, 1991. p.

397.

ji^Munc dc la W1,p. KI-82.

]

slujba cununiei;

in

Molitfelnk\ ed. a patra,

IBM

iP****K^*

26
Deci, ce a impreunat
i

Casatoria i familia

In Noul Testament

27

Dumnezeu omui

sa nu desparta" (Mt 19, 5-6).

mh

mi caz

Tn celalalt se savare$te adulter. Sotii Ti apartin unui

de asemenea, El

zice:

Pentru invartoarea inimii voastre, v-a dat

(v. 8).

mIiuui, lucrarea

voie Moise sa

lasati

pe femeile voastre..."

|Hiriir-un
*i

dumnezeiasca a unirii lor neputand fi desfiinjata act omenesc. Prin cuvintele: Oricine va lasa pe femeia sa
alta,

numai pcntru motive de desfranare. Mantuitorul Itsus Hristos, spune: Iar eu zic voua ca oricine va lasa pe femeia sa, in afara de pricina de desfranare, i se va insura cu alta, savarete adulter; i cine s-a insurat cu cea lasata savar$ete adulter" (Mt 19, 9). Aadar, indiferent de defectele pe
Ruperea
unitajii familiei este ingaduita

va lua

liArbjiiuJ ei i
1

savarete adulter cu ea. Iar femeia, de-$i va lasa se va marita cu altul, savarete adulter" (Mc 10, II-

care ie are sotul sau sotia, acestea nu sunt suficiente pentru a desface ceea ce Dumnezeu a legat; desfranarea insa este in stare sa

afirma nu numai indisolubilitatea casatoriei, ci $i cgalHatea deplina a celor doi sott31 Desfacerea casatoriei pentru infldelitatea conjugala nu este II i*A o porunca pentru sojul nevinovat. Gestul Mantuitorului de a
lisus Hristos
,

2%

jfeWifa

iertare

femeii

prinsa

in

adulter

echivaleaza

cu
lui

o de

desfaca aceasta legatura atat de puternica, caci ea sfaie legatura

icvomandare
la ilivort, ci

ca, intr-o astfel

de

situatie,

sa nu se treaca cu uurinta

nu face altceva 27 De aceea acest pacat situatie deja creata" decat sa oficializeze o este infierat de catre Hristos mai mult decat alte pacate. Este un pacat foarte grav pentru ca se incalca in mod voit i deliberat 28 om pe care cei doi au primit-o prin create de detnnitatea de asemenea pentru dezordinea sociala pe care o provoaca" i
sufleteasca dintre sot
i sotfe, iar

divorjul, uneori,
.

sa se caute Tndreptarea celui cazut prin hotSrarea a mi mai repeta pacatui"32

.

b) In Epistolele Sfintilor Apostoli

Miiittul
\

Apostol Pavel,

la

totodata pentru

netransfigurarea

ei

printr-o
29
.

unire

sufleteasca,
atat,

randul sau, face dese referiri la institutia

$i la

AsAtoriei, la

membrii familiei

produsa de

iubirea spirituals din casatorie"

%\ in

Mai mult decat

raporturile dintre ei

33
.

aceasta incalcare se poate petrece

dimensiunea imateriala a

pacatului, in inima", printr-o privire plina de pofta sau prin intent ia de a pacatuL flind pusa in pericol, Tn acest fel, unitatea %\
indisolubilitatea casatoriei.

Adancind

intelesu! poruncii

Decalog, Mantuitorul spune: Ati auzit ca s-a zis Sa nu savare$ti adulter. Eu insa va spun voua: Ca oricine se uita la femeie, poftind-o, a i savarit adulter cu ea in inima lui" (Mt 5,
27-28).

a aptea din celor de demult:

Apostolul neamurilor i?i fundamenteaza invajatura pe cea a Sfmiei Scripturi a Vechiului Testament i cea a Evangheliei, (Miin)scand interne ierea divina a casatoriei i a familiei. Ea este un 1 4 ..dm* (xapiapa) al lui Dumnezeu, ca i fecioria (1 Cor 7, 7)' .
Indisolubilitatea casatoriei este $i la Apostolul Pavel un lucru iiitliscuiabil, cei care s-au despartit avand, dupa porunca Domnului,

tUmr ihmS
ifl

posibilitati: fie sa se
(I

impace,

fie sg

ramana

aa, dar ftra

so rvc<1storeasca
I

Cor

7, 10-11).

Dar cu
sofia
sa,

toate ca unirea sufleteasca dintre sot

*%ie este

sfaiata, legatura casatoriei

nu

s-a desfiintat Tntre eel ce i-a lasat

ii30
.

prin

faptul

ca a parasit-o
in

Acest lucru reiese din

i i

cuvintele

Mantuitorului

recasatorirea cu alta

cu parasirea sotiei sau casatoria cuiva cu cea lasata de barbat;

legatura

sop opereaza pe tot parcursul vietii de dupa rtsftioric a celor doi. Numai moartea unuia dintre ei desface aceasta li'tf/UurA. Apostolul spune: Femeia este legata prin lege atata vreme to tiAic>tc barbatul ei. Iar daca barbatul ei va muri, este libera s3 se mftiiic en cine vrea, numai intru Domnul" (I Cor 7, 39). Iar in alt
i i

.egStura dintre

M
I 'ti

V.

jiylor. lc

V us
I

The Gospel According to St Mark, London, 1953,

(

p.

421. apud Pr.

hoc.

(hatoria si familia. ., , p. 586.

7. 2-3;
I

Mihai Viziliu, famitia in invafatura Mantuitorului AposiolL in vol. Familia crestina a~U P- 30, 28 Pr. Prof. Dr. Dumitru StSniloae, op. cit vol. 3, p. 184.
Pr. Lector
29
30

27

si

Sfinfihr

Vi

tsfiii

Mih;ij Viziliu. art. cit p. 31.

" S|ur
'. <

c\iiii|ilu:
.

Rom
I

Cor

7:

1,

3-17; 14, 34-35;

II

Cor

11, 2; Fvfes 5, 221. 6; 2,

Hi

IK ??;

jes 4. 4;

Tim 2,

8-15; 3. 2-4; 4, 3; 5, 9-16; Tit

1-5;

Evr

Ibidem, p. 191. Ibidem, p. 184.

Pi

Pi "I

V:imIc Mihoc, Casatoria si familia. .., p. 586.

28
loc el zice:
atata
t

Casatoria

$i

famiiia t

In Noul Testament de barbatul sau

29

Xaci femeia maritata e

el traie$ie: iar

legata, prin lege,

imp cat

daca

i-a

murit barbatul, esie dezlegata

pralru Biserica (Efes 5, 25-28), responsabilitatea sotiei de a se supune sotului ei a$a cum Biserica se suptine lui Hristos (Efes 5, 24:

de legea barbatului. Deci, traindu-i barbatul se va numi adultera daca va fi cu alt barbat; iar daca i-a murit barbatul este libera fata de lege, ca sa nu fie adulters luand un alt barbat'' (Rom 7, 2-3). Scopurile casatoriei sunt, dupa Sfantul Apostol Pavel, atiu na$terea de prune i iubirea i intr-ajutorarea reciproca a so{Mor, cat impotriva i potolirea poftelor vinovate, ea fiind i un remediu
i

IVI
jitat

18). Intelese prin

prisma
i

iubirii jertfelnice i responsabile,

supunerea femeii devin pentru jimiindoi indatoriri, care, rasfrante asupra celuilalt, se convertesc in ihmtri (acute aceluia. ^Fiecare persoana este un centru radiant de ncrgie i de putere, dar i un mediu care primete putere ji energie
i

stapanirea barbatului cat

concupiscentei. ..Dar din cauza desfranarii

flecare sa-i aiba femeia sa
i

zice Apostolul

fiecare femeie sa-i aiba barbatul sau.

datoratS,

imparta$esc unul de puterile celuilalt. Au darurile i virt utile celuilalt in a?a masura incat acelasi apostol iilirnul ca barbatul necredincios se sfintete prin femeia

liiiiitara.

in casatorie, sotii se

Barbatul sa-i dea femeii

barbatului.

iubirea

asemenea

femeia

uedmeioasa
iicilincios"
i-cluilalt
i'

Femeia nu este stSpana pe trupul sau, ci barbatul; asemenea nici barbatul nu este stapan pe trupul sau, ci femeia. Sa nu va lipsiti unul de altul, decat cu buna invoiala. pentru un timp, ca sa va indeletniciti cu postul $i cu rugae iunea. ca sa nu va ispiteasca
;i satana, din pricina neinfranarii voastre (1 Cor 7, 2-5). Satisfacerea poftelor trupe$ti nu este acceptata insa in afara casatoriei, fiind

(I

femeia necredincioasa se sfinre?te prin barbatul Cor 7, 14). Darurile i calitatile unuia se comunica
5
.

pe

altarul familiei^

Intaietatea barbatului in familie

nu

sic,

a$adar,

o suprematie despotica;
iubiti

este

intaietate a

iubirii

calificata drept desfranare. Pacatul desfranarii reprezinta

o grava

pe femeile voastre. dupa asm $i lusios a iubit Biserica $i S-a dat pe Sine pentru ea" (Efes 5, 25) si rsiv o supunere plina de aceeai iubire, prin care femeia recunoajte liArlviiului rolul conducator i ocrotitor al ei ?i al intregii familii,
I

ivrtlcliiice;

,.BarbatiIor,

chemarea omului de a fi madular a! trupului tainic al Fiului lui Dumnezeu, Biserica, $i nu madular al unei desfranate (1 Cor 6, 15), de a fi sala ai Duhulut Sfant (I Cor 6, 19), pastrandu-$i vasul sau in sfintenie i in cinste" (I Tes 4, 4). Caci Dumnezeu nu
abatere de
la

liivvijiii

iji
'.

capacitatea acestuia de a se jertfi primui pentru binele

$i

(tuiiilici"

Accea$i invatatura se afia

in

conceptia Sfantul ui Aposto!

i

iVim. care sfatuie^te pe femei sa se supuna bar bat lor

ioui|iorlaie ireproabila in fami'ie
tiAiliiivilivr 1c

lor.

avand o

ne-a chemat la necura|ie

eel

zice Apostolul

ci la sfin{ire.

De

aceea,

societate

(i

Petru 3, 1-6), iar

traiti

ce dispretuiete (acestea), nu dispretuie$te un om, ci pe Dumnezeu, Care v-a dat pe Duhul Sau eel Sfant" (v. 7-8). Legatura

spune: ,.Voi, barbatilor. de asemenea.

intelepte?te

trupeasca intre sot

numai legitima, ci i yoita de Dumnezeu, prin ea realizandu-se o comuniune totala de iubire, care reciproca a face posibile $i naterea de prunci, i intr-ajutorarea
$i

sofia sa

nu

este

mi rrmcile voastre, ca fiind fapturi mai slabe, i faceti-le parte de v iii\li\ unora care, impreuna cu vol sunt motenitoare ale harului

vivlii
<

"(I Petru 3.
aracierul

7).

sotilor.

femeie, in familie, se intemeiaza pe iubire. Numai iubirea reciproca face posibila in|elegerea deplina familiei. a locului i rolului fiecaruia dintre cei doi in unitatea
Raporturile dintre barbat
i

m
i

de taina al casatoriei este exprimat cum nu se MKii iiLii bine de SJantuI Apostol Pavel in cap. 5 din Efeseni (v. H). undo printre altele spune: ,Taina aceasta mare este; iar eu
ir

in

Insios

$\

in Biserica" (v. 32). in pericopa amintita Apostolul

vrMln'Yfv

do

cadrul Hristos a restaurat egalitatea dintre sot i sotie (Gal 3, 28). In acestei egalitaji, insa, fiecare dintre ei are drepturi i responsabilitati
proprii

rclajia dintre barbat ?i

femeie in casatorie mca de

la

rviiiiv c:i rip

Sliiuiiil

care

se

inter secteaza

cu drepturi le

responsabilitatite
7, 3;
(I

sau figura a legaturii mistice dintre Hristos ji Biserica. Pavel ,xompara casatoria cretina cu reia|ia Hristos-

celuilalt: dreptul la iubire din partea celuilalt (I

Cor
i

Efes

5,

25,
I'l

28, 33), dreptul

trupui

stapan irea asupra trupului celuilalt

sale

Cor
lui

7, 4),
\i-.t
in
l)i

responsabilitatea sotului
lui,

de a purta de grija sotie jertfindu-se pentru ea dupa masura jertfei

ca de insui
Hristos

Viisik: KftdticiU

Casatoria
p.

taina

daruirii $i

desavarsirii

IH't

*.wm,
I

X\W{

1992). nr. 3-4.

cit.,

136.

I'f

.) lor \1i!i;ii

Vi/iliiL art.

p. 36.

:'V*-1"

^^

30

Casatoria ifamilia

In Noul Testament Unul din scopurile casatoriei, dupa

ui>icrca
si

31

Bi series, lntre aceste doua realitati exista, desigur, un raport de

cum
nu

s-a

spus,

este

asemanare, ca de
raport

la

imagine
37
.

la

modelul sau, ca de
cretini

la

semn
ei

la

cresterea copiilor. Legatura trupeasca

este justificata

realitatea semnificata"

Dar

sotii

nu sunt doar
ci

intr-un

de

asemanare

cu

relatia

Hristos-Biserica,

sunt

incorporati acestei realitati tainice

carei

fund madulare

ale Bisericii al

cap este Hristos. Asemanarea relafiei sot-sotie cu cea dintre Hristos i Biserica Sa ,,este folosita de Apostol pentru a lustra harul unirii in casatorie i nu in vers: Barbatilor, iubiti pe femeile voastre, dupa cum ?i Hristos a iubit Biserica ?i s-a dat pe Sine
i

daca este privita numai ca un remediu impotriva concupiscentei; legatura are in vedere si procrearea. Caci actele de unire inipcasca se imbiba prin asumarea acestei responsabilitati de un clcmcnl spiritual si mai accentual. In felul acesta, in faza intai a cnsaloriei un mare roi In transfigurarea legaturii trupesti, care

mmm

detine

pentru ea, ca s-o sfinteasca, curatind-o cu baia apei prin cuvant... Astfel dar, barbatii sunt datori sa-$i iubeasca femeile, ca pe insei
trupurile
lor...

mai mare in unirea dintre soti, il are asumarea raspunderii Mitstcrn de prunci, ca in partea a doua aceasta legatura sa fie in mare masura depasita in fiinta ei de unirea spirituals in care sotii au
ui

lot

pi

ogresat"'

".

precum

Hristos

Biserica,

pentru ca suntem

Nasterea de prunci se realizeaza prin impreuna lucrarea

madulare ale trupului Lui..." (Efes 5, 25-26. 28-30). Este clar ca Sfantul Pave! nu se refera aici la taina Bisericii, ci la taina casatoriei
creatine"*
.

ca madulare ale trupului tainic al lui Hristos, particip5 la taina unitatii i a iubirii fecunde dintre Hristos-Mirele numai semn, ci i Biserica-Mireasa. Casatoria cretina este astfel nu
Sopi
cre^tini,
i

cu Dumnezeu; omul participa la lucrarea creatoare a lui >umnczeu. Respingand aceasta responsabilitate a procrearii, omul a-spmge asemanarea sa cu Dumnezeu, respinge pe Creatorul sau si 43 pun aceasta altereaza propria sa umanitate"
"inului
I .

mijloc sau instrument al

sfintirii,

adica este o Sfanta Taina"'

De

de prunci era socotita in Vechiul csiament ca o mare binecuvantare, iar in Noul Testament ca un mijloc dc dobandire a mantuirii, cu conditia ca acestia sa fie
I

Dc

aceea,

nasterea

aceea casatoria cretina, dei ramane asemanatoare oricarei alte casatorii, este implinirea acestei taine mari. Taina (sacramentul)

iu-scu|i

,.in

credinta, in iubire

si

in sfintenie" (I

Tim

2, 15).

nu este ceva ce s-ar afla deasupra sau alaturi de casatorie, ci este casatoria ca atare, care este taina pentru cei ce traiesc incadrati in realitatea Trupului mistic. Taina desavarete institutia de la 40 creatie" De asemenea, dupa cum se exprima un teolog catolic, in
.

Nasterea de prunci nu este insa singurul mijlocde a dobandi muriiuirca. Daca unele familii nu pot avea copii, nu inseamna ca
("hi in

accstea nu exista mantuire. Din cele afirmate de Sfantul A p.. slid Pavel se poate lesne intelege ca, chiar si cei care au copii

Mil il in siluatia
'l-ilill|ft,
I

de

a-si

pierde mantuirea, daca nu-si cresc copiii

,.in

masura

in care evenimentul evocat in

?i

Fac

2, 24,

anume

taina nuntfi

in iubire i in sfintenie".

dintre Hristos

Biserica, se Tmptine$te dc fiecare data in casatoria

la
-

)c

aceea, nasterea prunci lor presupune

si

responsabilitatea
6,

pamanteasca a barbatului cu femeia, aceasta (casatoria) participa taina aceea i, in acest sens, este ea Tnsai o taina"
.

ir>lciii lor intru

I I
i

Tntelepciunea

si

invatatura

Domnului" (Efes
doresc

ic iiase curati suffeteste, puritatea lor fiind Miiniiihorul lisus Hristos tuturor cetor

recomandata de
Imparatia

care

<
'

Pr. Prof.

Vasik Mihoc, Casatoria

sifamitia..., p. 588.

18

*
40

ibidem, p. 588. ibidem, p. 588-589.

aceasta curatenie se cuvine sa fie pAstiiitA prinlr-0 educatie sus{inuta. In procesul educatiei, parinjii, i Hiv suiil primii indrumatori ai copiilor, trebuie sa dea dovada de
si

fiunlor (Mt 18, 3; 19, 14)

Tomko. Quelques aspects de la theoiogie du manage a pariir de ia vision paulinierme. in vol Jmics aujourd'hu?\ Bulletin du ^Consilium de Lafcs"
Mgr.
J.

no. 17-18 (1974). p. 12 v apud Pr. Prof. Vasile Mihoc. Casatoria si famiiia.... p.

'Vl't
I

'hi I

)i.

Dumilru StSniloae, op.

cit.,

vol. 3, p. 192.

589.
A]

.in
|,
I

IVU-yrmlorH,
'I
|<

Manage
I'r.

ct Kucharislie, In
I lie

.Messager Orthodox?',
in Ort..

nr.

49.

H. Schlier Dt>r Briej an die Epheser, DQsseldorf. ed. a H-a, 1958, p. 262-263, apud Pr. Prof. Vasile Mihoc. Casatoria ftfamilia..., p. 589, n 21.

I'*\v,
tii t

l*.

iiputl

Conl".

Moldovan, Taina Nuntii.

XXXI (1979)

M<)

32
mult
tact.

Casatoria

$j

familia

Sfantul Apostol Pavel, adresandu-se acestora. spune:

Voi parintilor nu intaratati la manie pe copiii votri" (Efes 6. 4): Parintilor. nu atatati la manie pe copiii voijtru ca sa nu se deznadajduiasca" (Col 3, 21 ). Copiiu la randui lor, au datorii fata de parinfii lor; in primu! rand, aceea de a-i cinsti, indeplinind porunca a cincea din Decalog. porunca invocata i de Mantuitorul Hristos (Mt 19, 19) i de
Apostol ul Pavel (Efes
este

un lucru au ca mode! de ascultare pe

supus Maicii Sale
i

do ilea rand, ascultarea de ei care bine placut Domnului" (Col 3, 20: Efes 6. ) Copiii
6, 2-3); in al
I

Capitolul II

Insui

Domnul
1

Hristos,

Care a

fost

dreptului losif (I e 2, 5
afla in cele

) i

Care a avut

grija

de
19.

Mama
27).

Sa chiar cand se

mai groaznice chinuri (In

Invatatura despre casatorie

familie in
i III

A$adar. pentru ca o familie sa fie bine placuta lui atat parintii cat ?i copiiu trebuie sa intretina o atmosfera de pace i buna intelegere. multumind pentru toate lui Dumnezeu in psalmi.
in

Dumnezeu

literatura patristica a secolelor II

Dupa cum
ilc

laude

in cantari

duhovnicetr* (Col 3. 16),

Biserica primara s-a confruntat. in activitatea ei inceput, cu imprejurari i conditii deosebit de grele. fiind
$tie,

se

tiamantata de
I'u-iieilor
(iiileilor

lupte

$i

neajunsuri

atat

din

interior din

cauza

care n-au ituarziat sa apara, cat i din exterior din partea i a paganilor. De aceea, preocuparile literar-cre?tine ale
i

i'dor dintai Parinti

liiiniele

i scriitori bisericeti.

mdeob$te cunoscutf sub

jiMipni
iiKiiiila

de Parhni sau Barhati apostolict s-au concentrat in special invataturilor de ordin practic, punandu-se accentul pe tinuta

a vietii cretinilor, asupra mesajelor de Tmbarbatare in fata lu'rscculiilor %\ asupra principafelor teme de doctrina cum ar fi:
laiiicle

de

initiere, Biserica, ierarhia bisericeasca

Parintii

Apostol ici
t

fac

legatura

intre

viata

primara

iKMitcsiamentara
lor
riv

cre$tinismul general iior urmatoare. [...] Operele pgltndcse viata cretina a vremii Jor, astfel ca cercetarea acestora
vii

parfumul proaspat, racoritor ?i intaritor a! mvmi vievi sfinte" 2 Din complexitatea acesteia, ne vom opri asupra iiiiui singur aspect care la randui lui confine o multitudine dr mianic, ace la a! casatoriei i familiei creatine.
in fata
.

aduce

\
I

w
[

Viilcii:

Pr J'roC Dr. loan G. Coman. Patroiogfe, vol.

<\ Aleve. Yia\a cre$tina

1.

IBM.

Bucuresti.

'Hi.

7J-7'J.
Sfi-l-in

M-D'iMr

iV^V m

;-l,|>.

2M

dupa Sdrbafii Aptmoticl

tn SI'

VII

_
34

*^i*A &V^kfr^

S^M"

'.

ftV-lKrTrfl*^

iW*M">:^!V^MU 'An
V

>f*>-:-

Casatoria $ifarnilia
Casatoria, de care depinde, pentru cei legaji

in literatura patrisika a secolelor II si

III

35
in

de ea, buna hi vermis ire a intregii vieti i chiar mantuirea proprie i a celorialti nembri ai familiei, avea la cre$tinii din acea vreme o mare importanta. De aceea, Sfantul Ignatie Teoforul, in drumul sau spre rnartiriu, arzand de dorinta de a lasa Biserica in buna randuiala,
scrie episcopului

Dumnezeu

ca manluie pe toli cei care traiesc cu cuvio$ie I )uinnczcu, cu cuget curaf*\ Aeelea$i mdemnuri adreseaza Sfantul Policarp.
$i
I

cretinilordin

Hip., carora ie

spune; ,.Sa invatam

pe femeile noastre sa umble

toata infranarea
i

Policarp al Smirnei: Trebuie ca cei care se

faca unirea lor cu aprobarea
i

credmla data lor, in dragoste i in curatie, sa-i iubeasca barbatii lor cu credm& sa iubeasca pe tofi deopotriva cu
n

insoara

cele care se marita sa

sa-^i

episcopului, ca sa fie casatoria lor

I

date sa se faca spre cinstea

lui

dupa Domnul Dumnezeu"'

.

nu dupa

pofta.

creasca copiii, mvafandu-i frica de Dumnezeu"6 . Nici Sfantul Ignatie nu uita, nici chiar in cele

mai grele clipe

i

ale vic(ii sale,

in care cre$tinii

Preocuparea aceasla era dictata de conditiile

i*i

duceau viata dc

zi

cu

zi intr-o societate alcatuita in

majoritate de

de fiecare din membrii familiilor creatine scriindu-le: ..linbra^ez casele frajilor mei, impreuna cu sojiile ? copiii si pe iL? lecioarele cele numite vaduve
.

pagan i. Dcstui
Xitiuijia

cre^tini erau casatoriti la lmhratiarea noii religii.

fiiiHii

/ire
;"i

acestora nu era uneori deloc uijoara. Sa ne imaginam ferncie cre$tina casatorita cu un pagan. Ea trebuia 1 co log
la

$i fiindca tinerii ?i tinerele fecioare sunt mai supui tentatiilor accsteia, nu sunt neglijaji nici ei, fiind indemnati

cu

grija:

La

mcurp

adunarile crcstinilor

$i

la

slujbe.

Pc dc
in

alta parte,

"ibiiia
>

ingiijcasca dc so(ul
lirLiisi,
I
i

sail si sa-i

suportc toate obiceiurile

imcrii sa fie fara prihana in toate, inainte de orice ingrijindu-se dr euratia lor ? i infranandu-se de la orice lucru rau. Este bine sa se rfHiJia dc la poftele cele din lume, ca orice pofta lupta impotriva
l.ilu.lii. $i

lei si

ry aire

do
| i

tie

,xie0tt"

ii

luma

suflet

puteri

ijM.h.iiuiirsii
mi
.

vi arc ilinlrc crc$lini

)iirul sfivi"
.

barbai sau ferncie - era

\m

ca nici desfranatii, nici muieraticii, nici sodomitii nu 9 itio>teni imparatia lui Dumnezeu nici cei ce fac ,
lucruri

iiesoctxiie.

.iii'lici 1*1*1

ii

ii

cei

dm
i

<n i^i
I'.imii'iIui
.iiiiiii

dc lamilia crcslina a tost o preocupare constanta a Hisaicii pi mare. Intrc putinele sfaturi pe care ei le-au
la|;i

trebuie sa se indeparteze de toate rvitu supunandu-se preotilor ?i diaconilor ca lui Dumnezeu i lui
tinerii
l-'ecioarele sa viefuiasca fara

De aceea

lliisius
iliMiirt
lai
*

de prihana

cu constiinta

lasa in scris in conditiile grele in care-i desfa^urau activitatea H**i

i

niisionara, ii-au uitat pe cele refer itoare la so{, sofie, copii. tineri i
vatiiivc.

A$a, de pilda, Sfantul Clement

invi'narn

pe

tineri

invatatura fricii

Romanul mdeamna: Sa de Dumnezeu, iar pe sopite

vaduvele, care se cuvine a fi pilda atat tinerilor, cat i asaioriti, ca unele ce la randul lor au avut experien{a tineretii.
sarcinile

noastre sa le indreptam spre ce este bun.

vrednica de iubire a
blandetei
lor,

castitatii,

Sa arate purtarea cea sa vadeasca vointa cea curata a

sa faca, prin tacere, cunoscuta bunatatea limbii lor i sa-i arate dragostea lor, nu dupa simpatii, ci sa o ofere tuturora cu cuvio?ie, in chip egal, tuturor celor ce se tern de Dumnezeu. Copiii
notri sa aiba parte

'

impuse de viata de familie, trebuie sa se IHniiie cu curnintenie in credin^a Domnuiui, sa sc roage necontenit l^"ii >' ityu sfi se departeze de orice defaimare, de vorbire de rau, de iiimfiirie tinncinoasa, de iubire de argint i de orice lucru rau; sa ?tie " 'Mm alliirc ale lui Dumnezeu, ca sunt cercetate cu de-am^numul
i"(i' >i

*HHH

Jin piirtat

ni

lui

Dumnezeu

nu-I este ascuns nimic nici din gandurile Corimeni

de creterea cea intru Hristos; sa tnvete ce imtere are smerenia inaintea lui Dumnezeu i ce poate dragostea u rata In fa{a lui Dumnezeu; sa tnvete ca buna i mare este frica de
.:

'^"iixl

Vi.h-.m ItonuiHJl, Epistola catre

(lj.

XXI.

6-8. in vol.

Scnente

r.iitttftttir .\{>i>xtolu-t, iract. oil., p.

49.

Mmm.l
t\h nifihv
'I>">ri.l

mmtp
ipmite

Ml

tfn.Kfoln'i.

Smirnei. Epistola catre FilipenL uad. Git., p. 209-210.

IV ?

2-3, in vol. Scrierile

imlonil

Epistola catre SmirnenL XIII.

1.

in

vol. Scrierile

SfSntuI Ignatie Teoforul. Epistola catre Policarp, V, 2. in vol. Scrierile Pdrinfilor Ipostolici, trad . note $i indici de Pi\ D. Tccioru, PSB, I. IBM, Bucure$ti, 1979. p.

l.hiiiiilin
I

\pa\ttthfl. TriKl. cii.. p. (86.

I l

I'l
I

1
(.

188
1

01

>

If)

Maaistr ^tcfan C, Alexe. Viata cre$tina...

p.

226.

''

I'v'liv.iiiul S.i, unci,

ttft

cu

V. 3. in vol.

cit.. p.

210.

tz^?:'^'^

'

'JU.-.. ** J_ -

r-r^r

rm Tffroi

KWm^'mwmm^^

:--^
:

*.

..

* ^<.

.-.,.,

^ vift-^

y'^Kiv -:,-.. ,.>;.

36

Casatoria $ifamilia

/ literature patrimm

a secolelor II i III

37

noastre, nici din sim$amintele noastre i nici ceva din cele ascunse ale immit (1 Cor 14, 25)". Acestea insa nu trebuie neglijate, ci sa
12

wmmii
*'Ol trimiia,

nasc copii, dar nu arunca pe cei nascuti. Intind masa dar nu si patul. Sunt in trup. dar nu traiesc vi *.
si

dupa

trup"

se afle in purtarea de grija a Bisericii, ca de Pastrarea puritalii familiei i a dragostei care se cuvine sa stea
.

altfel i orfanii

Si Sfantul

ni

pagan ilor,

la

temelia

ei

Dumnezeu.

sunt principiile capitale ale vietuirii dupa voia lui De aceea, atentia Parintilor apostolici se indreapta i in

Clement Romanul lauda purtarea crestinilor fatade aratand ca aceasta cale evanghelica nu este greu de

'iMiiat;
..il

directia feririi

membrilor familiilor creatine de pacatele cele mai grele care stau la baza distrugerii unitatii ?i indisolubilitatii
1

ilc

a*a incat, chiar multe femei intarite de harul lui Dutnnezeu savar? u multe fapte de barbatie" 20 . De asemeni, el lauda purtarea mai mainte a corintentlor, lasand sa se inteleaga in aceiasi timp

casatoriei; printre acestea pot

fi

amintite: invidia

',

desfranarea.

adulterul,

stricarea
.

copiilor'\

pacatul

Gomorei

15

sau

uciderea

iii-multumirea sa fata de starea prezenta: Ceior tineri daU-.i|i sfatul sa traiasca cumpatat si curat; femeilor le
Haisciisca totul
diiprt

zice el

le

porunceati sa

cu con tiinta nepatata, curata

si

prune nor

sfanta, iubindu-si

roaga pe Policarp sa transmits sotilor ? sotii lor creatine indemnu! lui $i al Stantului Aposto) Pavel, zicand: Graicte surorilor melc sa iubeasca pe Domnul i sa se multumeasca. trupete i duhovnice$Le. cu sotii lor. La fel i frajilor mei porunce$te-le. in nuniele lui lisus Uristos, .va-.?/ iubeasca

De

aceea, Sfantul Ignatie

il

cuviinta barbafii lor; le mvatati sa-si gospodareasca asa cum cuvine casa, in buna randuiala a ascultarii, pastrandu-se curate la
.'ji

Millet

la trup"'

("restinii

nu trebuie sa
si

vietuiasefi la intamplare. stiind ca

lui

sum
si

..pane sfanta""
'

clc
i

sotiile,

cum inhere Dorrwut Biserica" (Lies

5,

25)

Dumnezeu, neprihanitele Sale maini pe om.

creatie

caci El a plasmuit cu
fiinja

Cei care, penlru

DomnuL

ar vrca

sa-$i pSstrezc casiitatea,

neimbrati^and casatoria, sa ramana aa. insa fara a se lauda ca sa nu-i piarda plata; numai episcopul sa cunoasca aceasta, pentru ca 18 sprc c in stea lui Dumnezeu" , adica in buna ..toatc sa se faca
randuiala.

La aceasta buna cuviinta

creatine se refers
$i

cuminfenie specified familiilor

autorul Epistolei catre Diognet. cand, printre casatoresc ca toti alte calitati aie acestora. aminte?te: Crctinii se

aceea, ei trebuie sa fuga dc Lynn ink spurcate si necurate, de pofte urate si de adulter24 . In concept! a autorul ui Omiliei, numita Epistola a doua catre i > utfffrt a Sfdntului Clement Romanul, imparatia lui Dumnezeu va vi'iii. i.mci barbatul cu jemeia nu vor ft nici barbat nici femeie. .iilua ..Iniiele cand vede o sora sa nu gandeasca de ea ca e femeie! win Mini cand vede un frate sa nu gandeasca

ma

cea mai aieasa

".areata, chip al icoanei I,ui'-\

De

de

el

ca de un

liftiliill"

Ik-rma
li'Mftltiia

1 '

!:

Ibidem, \\\ 3. in vol. cit.. Sianiul Ignatie Teoforul. Epistola catre Policarp. IV.

p. 210.

lucrarea sa PastoruL atinge cateva probleme in cu casatoria; mai precis, Tn legatura cu pastrarea
in

curatiei in

Km

vol. en., p. 188:

liiiiiilic >i

casatoria a doua. El spune:

..hi

poruncesc

[...]

sapastrezi

Idem. Epistola catre Smirneni, VI. 2. in vol. cit., p. 184. !j de soli $i a Sfantul Clement Roman ut sptme: Jnvidia a instrainat pe sotii din oasele schimbat cuvamul spus de parimde nostru Adam: Acesni este acum os

mriliii >i sa
If

mi se suie in inima ta pofta de femeie straina sau pofta <lr.lr;marc sau de alte pacate asemanatoare acestora. Facand

melc
i4

si

VI. 2-3. trup din trupul men. Fac 2. 3 {Epistola I catre Corintem.

in

vol.
//'/,,/,, ,;,!,; lH<
lilt
l>
'.'

ut..p.49>.
calea mortn Accsica fac parte dintre pacatele enumerate intre cele care constitute Parintilor [invatatura eel or doisprezece Apostoli. 111. 3: V. J, in vol. Scrierile Bamaba. Apostolici trad, cit, p. 26; 28) sau a intunehcului (Epistola =isa a ltd

Vwr. V. 6-7.
46.
p. 61.

in vol. Scrierile Pariniilor Apostolici. trad

cit

'''' ,

'' (

,|t,,u- "'
.'.

Romanul, Epistola catre Corintem

cil..

<1>.

LV.

3. in vol. cit.. p.

74

It'tilrm,
Ihi,!,,,,
'

inn!, cit.. p.
I, (rjid.
|.

XX. 1: XIX. 4: X. 7. in acelasi vol.. trad. cit.. p. 136: 135: " Epistola zisa a ltd Barnaha. X. 8. in vol. cit.. p. 127.

126).

%%%.
\
(

tl'uirm
Ifa.lfiH

SMI
l

i,

trad, cit., p. 63.

* Ibidem. XX. 2.
7
iS

in vol. cit.. p. 137.

1.

\\\.

I. ijjid

cil. p. 61.

Stan ml Ignatie Teoforul, Epistola catre Policarp. V,

Ibidem. V. 2. in vol.
cil.. p.

in vol. cil. p. 188.

'

'

'"" u "" 1

l*milimi. Until
/.iriiilllor

188.

in

m4

numita Epistola a doua catre Corintem. XII.

99.

\,,-nIr

t/>sto/ici. trad. cil.. p.

38

Casatoria ifamilia

In literature* patristica

a svtuldor

li

>,

///

W
.Hide.

accasta savareti mare pacat. Daca-ti vei aminti neincetat de sotia

ta.

rniww
in

cre$tinilor care vizau

tocmai iuslitupa farmlivi.

fi

piiMi.v-

Pedeapsa pentru acest pacat este mare, pregatindu-i celui pacatos moartea. Hernia pune in disculie o
.

niciodata nu vei pacatui"

26

rslca crau: ca adeptii cretinismuiui

ucid copiii aducanJii-i ca

la

ftirlA in

adunarile cultice

ca se dedau

impreunari incestuoase,
chiar
10
.

problema sen si bi la, rezultata din preceptele Mantuitorului lisus liristos din Evanghelie (Mt 19, 9). aceea a adulterului. Acesta Tl intreba pe pastor daca un barbat, traind cu femeia sa care a cazut in desfranare, savarete adulter sau nu? Pastorul li spune ca savarete adulter numai in cazul ca acela tie de pacatui sotiei sale i daca ea nu se pocaiete. In aceasta situatie, sotul trebuie sa se desparta, dar nu are voie sa se recasatoreasca; altfel, savarete el adulter. Daca sotia se pocaiete, trebuie primita de catre sotul ei; ca trebuie prim it - zice pastoru! - eel ce pacatuiejte ?i se pocaiete; dar nu de multe ori; ca pentru robii lui Dumnezeu este o
singura pocainja"
$i

nu

iiuinai intre frati ?i surori care s-ar casatori Intre ei, ci

cu
la

urn mole for care i-au

I

nascut dupa

cum

a ftcut regele Oedip

adevSra|i

)intre
,

apologeji,

considerati

candidati

riMirtiT*
i

mlmmm $i renunjarea la casatorie, spune: Dar, daca principiai noi

c^sSlorim decat cu scopul de a create copii, in cazul cand noi jciiiin(Am la casatorie, facem aceasta cu scopul de a ne infrana cu
(ill

ocupat de problema casatoriei ?i a familiei rosiinc, $i aceasta intr-un mod cu totul tangential, au fost: Sfaniul lustin Marti rul r Filozoful, care, vorbind despre
riv

cei care s-au

'.

Lucrul acesta este vaiabil atat pentru femei cat

privire la a
in

pentru barbati.

Cu

femeie se poate recasatori

vaduva, dar

un barbat sau o cazul in care a ramas vaduv, respectiv

casatorie;
aa.
ii

doua

cu privire la abandonarea copiilor, zice; Jntrucat in* private pe noi pentru a nu savar?i nici o nedreptate i nici o mipjciatc, noi am fost invajati ca a expune, adica a parasi pe copii, mtp un obicei al celor rai; mai intai, pentru ca aproape pe toti
";

tlrsiKar$ire

tJ

iar

iivc>(iji ii

daca

ramane
cinste
i

agonisctc
.

luii

inaintea
|H* Ivrtieli

vedem indrumati
i,

catre prostttufie

- nu numai pe

fete, ci ?i

Domnului mai multa

casatorie
i

mare slava""

Chiar daca Parintii

Apostolici

s-au

referit

mai putin k
i

familie. aceasta

nu tnseamna ca doctrina

practica

cretina cu privire la aceste aspecte le erau necunoscute lor sau

se spune despre cei vechi cS hraneau cirezile ill hoi sau turmele de capre ?i de oi, sau hergheliile de cai de \y^,\\m M lot aa i acum sunt crescuti copiii, spre a fi folosi|i numai 3 la ikslranare^ Ceva mai jos el zice: i iarai, al doilea
.

aa

cum

motiv

IH'tiiiii

celor carora ei

li

se adresau.

Ca

care noi nu

cxista

o viaja cre$tina autentica

in

expunem, adica nu abandonam

copiii, este acela

comunitatile Bisericii ace lei epoei, dovezile sunt incontestable.

incepand chiar cu insei operele acestor Parinli"

Acelaji lucru se poate afirma
i

pentru perioada patristica

I

MJinlul
V.i I
(

1 1

ist in

Martirul

$i

Filozoful. Apologia intdia.

XXVI.

trad. $i

note de Pr

urmatoare, cea a apologetilor, cand preocuparea de capatai a

de a combate acuzajiile ce se aduceau cretinilor din partea iudeilor $i a paganilor i de a apara cretinismul fata de atacurile acestora. Totui, apologefji au tratat in operele lor o serie de probleme cu privire la casatorie, cautand sa raspunda unor false acuzafii la
Parinfilor
i

scriitorilor bisericeti era

Alenagora Atcnianul. Soiie infavoarea cresrinihr. HI: \ \ \ \% X XII, irad M introd., note i indice dc Pr. Prof T. Bodogae. in Apoiogefi de hmbo ynumi 1'SB, X IBM, Bucure^tL 1980, p. 42-43 i 375; 378-380; Tcnulian,
51

tt.mp

Caciula

iMWfHiih
t I

VII.
(

trad,
i

iimil IVifH'^ij

1978)

\\\!
li ( (

de Eliodor Constantincscu (1930), revazuta de Prof Minucius Feiix, Octavius, IX. 2, 5-6; XXVI1K 2; XXX.

Pli|mm

fNh..U
-i

dc Petru L Papadopol (R. Valcea, 1936). rcvazuta de David Mi/X|, in voL Apologetide limba laiina, introd.. note ?i indici de Prof
I

nail

26

Herma. Pastorul, Porunca IV. 29(1),

Ibidem. Porunca IV 29(1). 8. trad, eit,
r

!.

in vol. Scrierile Parin\\lor apostolici.

360-361; 382: 384-385: A vwUvi si l.usL-hiu dc Clezareea, fstoria bisericeasca. In Kusebiu de Cezareea, '"'"'" PMteii iiUiiia, V. L 14, trad., studiu. note $i comentarti de Pr. Prof. T.
p. 48:
ri

liiLv'svii,

CSR 3,

IBM. Bucurelu 1981.

trad, cil., p. 249.

27 28 29 p.

^' K

''

SM *& ,BM
-

Buctire^ti, 1987, p. 183: Paul Allard.

Dix tegons sur

latino.

le

249-250.
p.

mt*Wr
II

k-d

IJLPiiris. I907.p. 118-120.

(

Ibidem, Porunca IV. 32(4), 1-2, trad,

ciu

251-252.
la Parintii Apostolici, vezi:

J'mf

Nu >IiilI

hijescu. Introducer? generate. \zApologeti

de limba
44.

PSB

Pentru aspeclele de doctrina

viat&morala
....

Magistr

IBM.
,| -

limuicsli.

M>KLp.
in ul
si
.

5.
I

tefan

Alexc, Viata crestina

p.

Apostolici, in ST, VII(1955), nr. 5-6, p.

223 .u.; Idem, Eclesiologia Parintilor 368 .u.

\ " tt'hhm.

Iti-.im M;ii

ilo/olu!.
p. 43.

Apologia

inidia.

XXIX.

p.

X.WI1

JijkI

oil

40

Casatoria

$i Jamil ia

in literatura patrisiica

a secolelor IJ
ti

11/

41

ca nu cumva vreunul dintre ace^tia, neflind iuat sa1 vt! cineva, sa moara i. In felul acesta. sa fim i ucigai

fie
4 .

crescut de

fww

tie ci

pe seama acestora". El
fiind
luati
si

condamna

ca-si

'''(ill.

ucestia.

crescuti de alte familii.

abandonau nu-si mai

Teofi! al Antiohieu criticand imoralitatea pagan i lor, care,

dupa preceptele

lui
16
,

Platon/', legiuiau ,.ca femeile trebuie sa fie

comime

spune ca acetia savar$esc aceasta nelegiuire ,.sub prctextul ca in acest chip se nasc mai multi copii i pentru ca aa~ziii mtristati sa aiba o mangaiere prin nite legaturi ca
tuturor"'

MMiovlmi, proprii lor parinti si frati. De aeeea ei puteau deveni ith'iwmty tara ca macar sa stie, casatorindu-se cu frati sau surori l- in lor. ,,Pe noi, insa. ne ferejte sa cadem in astfel de pacate - zic. I.'itiiliiiri - o viaia de aproape pazita si cu credinta
pastrata:
<

mmurm, pe cat ne

acelea"'

7
.

Totodata

el

apreciaza legile

lui

Solon
$i

-'

8
,

care prevedeau:
adultere. ca nu

(mi

in

Copiii sa se nasca legitimi din casatorie

nu din

if

iiiiii

cumva sa cinsteasca cineva ca

h
.

pe unul care nu-i este tata, sau ca cineva sa nu respccte pe adevaratul tata, pentru ca nu tie ca-i este 9 tatfi Se poate observa de aici ca mvatatura cretina, cu noua ei atitudine fa{a de casatorie i familie. era bine cunoscuta celor care trebuiau sa faca fata atacurilor i acuzatiilor din pariea pagan or. 10 Tertulian (c. 60 - c. 240) are pozitii difcrite fata de casatorie i familie; in prima parte a victii, cand era ortodox, scrie pagini de o rara frumuscte in legatura cu acestea. pe cand in a doua parte, sub influenza montanista. devine extrem dc rigorist. iar principiiie
lata
iI
1

de stricaciune si de alte pacate. pe atat ne acelasi timp la adapost si de orice re! de incest. Unii. ca sa siguri ca nu vor cadea in primejdia acestei greseli. kman
f'ereste
.

iinpreunare t'emeiasca toata viata. copii pana i: la bairancte" IViitiii acesle nelegiuiri. pagan ii isi pregatesc ceea cc ei numesc .iiidiisoarea chinurilor groaznice". Tertulian zice: ..Acolo de obicei .mil aruncaii toti nelegiuitii faja de parinti, cei incestuosi fata de ,1 '- cci ce poftesc la femeia altuia, cei ce rapesc fecioarele
l-irii

si

'.iritii
i

iineretul, cei cruzi si cei

ce ucid. cei ce

ftira si cei

ce insafa.

in
i

cuvant
.

toji

aceia care se aseamana cu oricare dintre zeii

viiytii''

lui

nu mai corespund

invataturii Parin{ilorortodoc!j;i.

A$adat\ in perioada ortodoxa, in Apologetic ul sau, el respinge acuzatiile aduse cre$tinilor, invinuind pe pagan i de chiar crimele
! *

cuviinta crestinilor este pusa in contrast cu faptele ce l..il|ocnrcsc casatoria. ale celor mai aprcciati reprezentatiti ai lumi:
[HiKinuv
iii(j.niliiii

Uima

Spre deosebire de acestia, ,.crestinul nu depaseste ce e fiiei cand este vorba de sexul femeiesc. [ ...] Crestintil
este
al sotiei sale.
[...

Ibidem,

XXIX.

I'lVibiil

trad. Gil,, p. 44.

i.ll),

numai
iiii.se

jCrestinul, insa, fara a-si scoate

Platon (427-347

filozof grec.

unul

dintre

cci

mai mari gandilori

d\

'*'Jm,

antichiiaiii. discipol al lui Socraie.

se vedea: Dictionar de JUozofie, Ed. Polilici

Bucure$ti. 1978. p. 539-540; Diac. Prof. Dr. Nicolae Balca. htoria ftlozofiei antic?.
I

dupa femei; sulletul sau ramane orb Tn fata " |H,lic|m '. Vorbind despre rabdare. Tertulian are aprecieri pozitive
uita
la iidrc-sa sojilor

KM l*ucure$tL
Platon.

1982. p. 145-200.
c.

care, desi dintr-un

motiv oarecare s-au despartit.

prin

2B. 457b-471c. in Platon. Opere. V. trad., inlerpreiare, lamuriri preliminary note i anex de Andrei Cornea. [p. Bucure$li. 1986, p. 234-236 i 245-263. i7 leofil al Amiohici. Trei carff catre Autolic, lil. VI, ?n Apohgeti de limbo

Republics

V.

111.

I,

449a-45ib

%\

III.

v^l-sc inijlocul de a-i reface casatoria. El spune: Xand o casatorie i"-.iv <li-sl acuta, rabdarea este folositoare la amandoi sotii. iii|Hiil
i-.i

sustine pe barbat
liice adulter, iar

si

pe femeie cat staruie in despkrjire - pe

celalalt
fl

mill nil

pe

greaca*

indreapta"

45
.

trad. cit.. p,

331.

Solon, legislator,
i.H).

om dc stat.

poet

%\

tllozof.

unul din cei $apie intelepti ai Greciei

{640-558

H Teofil
J0

al

Antiohieu op. cit,

III.

VL trad,
$i

cit.,

p.

331.
$i

HI ill liit)
..-.-ii

;nlros;iiuln-se pSganilor.

spune: ..Nu vezi ccea ce exists

?i

ti

se pare

c.1

Pe langa operele sale apologetiee dc

tamilie:
si

polemieo-dogmatice. Tertulian a scris

/!
"In-

.-r iiiiesisifl.
I

Aceasta o voi arata fata de toate invinuirile pe care

cit.. p.

ni le

scrie

lucrari praclico-disciplinare; intre acestea, uncle se refera direct la feciorie.

si

in

irtiiluHi.

uxorem (PL U. 1385-1418: CSKI. LXX. p. 96124). De exhortatione castltatis (PL I, 963-978: CSKI. l.XX. p. 125-152), De monogamia (PL II. 979-1004). De virgimbus velandis {PL 11. 935-962: CSKI, XXVI). De cultu feminarum (PL 1. 1417-1448; CSKI. l.XX. p. 59-95). De
casatorie

anume:

Ad

II;,/.,,,.
''

IX. 14.

iinHogetkul. IX. 20. PI. [. 380: irad. 'I. I. 79; irad. cil.. p. 53-54.

IM.m
lhl,-,.

54

X I.

1-12.

'1. 1,

389: irad.

oil.,

p. 57.

\| V!

1(1-1 1, i-i. |.
I

575-576:

I'
'

hkm

trad. cit.. p.

101-102.

>,,. XII.

'I. I.

1379; trad. ?n Apologe/i de

Hmba latina.

trad. cit..

pudicitia (PI.

II,

1029-1084;

CSEL XX,

p.

219-273).

M I'M

42
Tertulian sustine

Casatoria $ifamilia
elogiaza casatoria intre cre$tini ; savarita

In literalura patristica

a secolelor II

<r;

III

43

de Biserica, intarita de jertfa, asistata de ingeri ca martori, consimfita de Tata!. Casatoria intre cretini e frumoasa; ei sunt una in nadejde, una in dorinta, una pe drumul vietii pe care merg, una in
credinta pe care o urmeaza. slujitori ai aceluiai Stapan. Nimic nu-i

ttmh- implica multe complicatii mai ales in materie de credinta. in I'.iiini a doua a vietii, Tertulian reia problema casatorie i a doua; se I" "W ,ota' tmpotriva ei si o considera un desfrau legitim si 49 ,;,r voi|Ue ' lu< Dumnezeu F.l spune: Admitem o singura ;'
.

.A'.niuiic,
'.rvt-i

asa

cum recunoastem un

singur

Dumnezeu"50

El critica

desparte nici in trup, nici in

duh. Ei se roaga impreuna, se inchina

pe preotii recasatoriti, spunand: Recasatorit savarsesti taina

impreuna, postesc impreuna, se invafa unul pe altul, se incurajeaza unui pe altul, se intaresc unul pe altul, merg impreuna la biserica i

Dumnezeu, infrunta dificultattle i persecutia, n-au secrete unul fa(a de altul, nu se ru?ineaza unul de prezenfa celuilalt, nu-i mahnesc inimile reciproc. !$i cata psalm 51 lmne unul altuia, straduindu-se s5 vada care canta mai frumos. Hristos se bucura auzind $i vazand acestea. Unor asemenea soti, El le da pacea 46 lui In perioada sa montanista, Tertulian sustine, In mater ie de
participa la
lui
i .

masa

Moiiviilui? Recasatorit savarsesti taina Sfintet Euharistii? Cu atat mnt important este pentru un laic recasatorit s-o faca pe preotul, . in id prvotului recasatorit i se ia dreptul de a face preotie. Se acorda
ii.liilj.',cn|a,

zici,

pentru necesitate. Nici o necesitate nu e scuzata.

.

hmden
ifi'litfiv
iiiii

poate sa nu fie necesitate" 51

I'inuta

m
la

vestimentara a femeilor casatorite, ca si a fecioarelor. fie modesta; acestea se cuvine sa aiba capul acoperit nu
afara de biserica. Femeile casatorite sa coafurile care nu mai lasa loc pentru val 3 '. Podoabele si

mi

in biserica, ci si in

casatorie,

o atitudine de mijloc
51

gnostici

gnostic! lor

de catre pozijia prea ingaduitoare a ortodoc?ilor. Conceptia o considera o blasfemie, iar cea a ortodocilor ca o
Tnlre repudierea tainei

inmii|o
.

.'MiK-iiccle folosite

W'Ariiiniea lor
niMlii!ijiil
I

de femei sunt de origine diabolica. Daca prin luxoasa femeile dau dovada de ambitie, prin

desfranare. El sustine ca infranarea este vrednica de veneratie. a$a

cum

de a se casatori e vrednica de respect, fiindca amandoua se supun vointei lui Dumnezeu. Prima e supusa unor randuieli, a doua e perfect libera. Prima e liber aleasa, a doua e 47 Dupa ce definete casatoria, restransa Intre anumite limite
libertatea
.

manifesta prostitutia. Tertulian foloseste cuvinte it c- la adresa femeilor creatine, criticand folosirea podoabelor. iml.in.Amintea luxoasa, parfumurile, machiajul, vopsirea sau ttiii.l.'u-ii parului, purtarea dc cocuri enorme de la un cap
>

lor ele

im-imwitf*,
.

prin
lui

toate

aceste

schimonosiri

incercandu-se

adulterul

repudiul In fata lui

sotiei Intr-o casatorie

Dumnezeu, autorul arata datoriile monogama fata de sotul decedat; ea se roagS

%\
.

..ivri.iii;!

operei

lie
i

pn-mc-sc ale
Miiprniiiute

Dumnezeu. Femeile crestine, care se cuvine sa castitatii nu trebuie sa aiba un aspect de curtezane,
parfumul
si bij uteri ile

pentru sufletul

lui,

face daruri in fiecare an 1a ziua adormirii lui

-.n

profetilor

si

ale Apostolilor]

ateapta unirea cu sotul ei la Inviere

In

'ii

Jiihn

nu o recomanda, motivand ca nici trupul, nici lumea i nici dorin|a de a avea copii nu trebuie sa-l determine pe cretin la a o imbrafisa. Casatoria a doua, dupa el, este un obstacol pentru sfin{enie. El o
ceea ce
privete

doua

casatorie,

Tertulian

rosul pudoarei, ochii impodobiti cu modestia, buzele cu

ifl.fiv.i

mvchea

Itiyiilui lui

plecata la cuvantul 53 Hristos .

lui

Dumnezeu, grumazul supus

accepta totui, admifand ca In cazul In care sofu! moare, sotia sa se poata recasatori, Insa numai cu un cretin, deoarece casatoriile

"
\<

l<li
l

hi

n.
'i.

,;.l,<
,>/>

mi iom caslitatin,
.

10;

De monogamia.

15.

apud

Pr. Prof". Dr. loan

,11

vol.

p.
1,

"Mmt.ik ixmoymm.
4
I

457-458 i 459. apud Pr. Prof. Dr. loan G. Coman.

7,

op.

cit..

vol.

I.

p.

Wm M
t

ixhorttmrne casthatis,

40

apud

Idem, Aduxorem.

i II.

5-8. PI.

I.

apud

Pr. Prof. Dr. loan

G. Coman. op.

Pr. Prof. Dr. loan

G.

cit.,

Coman op
op. cit

cit

M.I

|l

|SK
h<-

456-457.
4

I'lmi
I.

vuynnhus
uliu

velmuiis, 17,

apud

Pr. Prof.

Idem. De monogamia,

PL

II.

980. Vezi

Prof Dr. loan G. Coman.

op.
cit..

Dr. loan G.

op. cit

Coman.

vol

vol.
A*

p.

458-459.

Mi

...

t'r

nmmuum.

apud

Pr. Prof. Dr. loan

Ibidem. 9-10. apud Pr Prof Dr. loan G.

Coman.

vol.

I,

p.

459.

G. Coman,

w.

ci:

vol

44

Cascitoria fi Jamil ia

In literature* patristica

a secolelor

IJ $i III

45

Pacatul desfranarii, dupa Tertulian, in ierarhia pacate ior se

afla in abisui eel
idolatria $i

lU.im^i'ti viata viitorului

*

om

chiar in pantecele voastre, omorandu.

mai adanc
care
le

al ticalo$iei,

facand corp
fi

comun cu
ei

ojiiii

inainte

de

a-i

na$te

viWl

omuciderea. Aceste pacate grele nu pot

iar cei

Senate dec at
nefiind

Incesturile, practicate free vent

de catre pagan
01
,

?i

laudate in

de Dumnezeu,
vrednici

savar^esc trebuie izoiati,

Desfranatii,
.

iMfwitk* eartilor lor de istorie

IHimciiiic printre cretini,
.tcpjiiki

ale tragediilor lor

nici

nu pot

fi

de

primi

Euharistia.

printre

care

nici

un

fe!

de desfranare;

,.K atat

de

incestuoii,

sum

impurificabili ca lepra^

In testamentul lasat soliei sale, Tertulian

omagia2a

fericirea

de care aceasta

dupa cum se presupune. 55 Testamentul sau se Tncheie cu un fel de poem ei n-au avut copii asupra splendorii cuplului cretin: Acolo unde exista un singur
i-a

facut parte, chiar daca,

.

de noi dorinta de incest, incat chiar unirea legifima ii 62 (ii'.iiioa/A pc unii dintre ai no$trr zice Minucius Felix. Paganii iAvj!r>csc incestui uneori fara ca sa stie, ei avand copii prin diferite lm un din iegaturile lor desfranate6\
. I

ijiii

dintre ei nici nu se casatoresc, din dorinta

*i

de

a-^i pastra

trup. exista

un singur duh: sotii se roaga impreuna, se inchina impreuna. postesc impreuna. !i se invaia reciproc, se indeamna reciproc, se sprijina reciproc... Ei nu-$i ascund nimic unul altuia, nu u se evita unul pe altul Minucius Felix In cunoscuta sa opera Oetavim, respingand pe rand toate acuzatiile la adresa morale cretinilor, arata ca ceie
.

iiviiuilcii;

nu se falesc cu aceasta"
i

4
.

[iiiuta cre^tinilor este cuviincioasa;

iH'A
1

vorbesc

^i

asculta vorbe

lu wale.

pastrandu-?i trupul
al

mai nevinovat.

s lantul Ciprian
,1 *t

Cartaginei (c.

210-

!4 sept. 258) se inscrie

in

nindu I celor care critica aspru societatea pagana decadent!

la

undo uuoralitatea este

.iprniaie
I

ea acasa.

Pacate le de tot felul sunt

virtute
in

invocate de catre pagan i sunt de fapt pacate proprii

lor.

El spune:

$i

ridicate

la

cinstea de

areneie
?i

romane:

Voi aruncap asupra unor oameni

voi"
$7

curaji i ruinoi nite vini

pe

U ulcrea

zice el

e ridicata la rangul de tiin{a

a ucide se

care noi le-am crede aproape imposibile, daca nu le-am vedea la

Miiiiio>|r
*
1

nu act de glorie". La acestea participa membrii familici

la

111

iv so lupta, care se fac ei in^ii parta^i

privesc
fiii,

uciderea tlului

sai:

ceea ce privete easatoria, cretinii, spre deosebire de pagan I ii dovedesc pudoarea din tot sufletuL nu numai la
In

iiLiuliii lor: .;iatii ?i

1(11*1

fratele este in loja, sora este i

ea

suprafata, legandu-se in lantul unei singure casatorii"' . Cretinii !i nasc $i cresc copii L pe care-i au cu o singura

nu numai ca nu-*i jertfesc prune ii, cum sunt acuzati, dar nici nu-i abandoneaza sau ucid, uneori chiar inainte de natere, cum fac paganii. Autorul spune: Voi sunteti cei care va iasati
femeie"
;

59

ei

daca pregatirea spectacolului cere un pret mai mare, 111 mi tn mama sa asiste la propria ei jale, - vaL durere!, - mama umpAra loc -ji cu astfel de pret. Si in spectacole atat de nelegiuite ^i (* nun male ei nu-i dau seama ca i privitul cu ochii inseamn *4 ? inn un le) paricid"
v;i,
I .

laituue

Ic:iirele,
V* tiiviiiv",
'l'
II

ofera

ele privirilor ..scene producatoare

de durere

uneori flu, abia nascutL in fata flarelor ?i pasarilor, sau ii omorati alteori in mod barbar $trangulandu-i. Aveti mijloace cu care

prc/entand, in tragediile care se joaca pe scena. imagini

incesiului i ale altor pacate. Acestea devin

1*1 *

exemple de

id mi

|K*nitu cei care le privesc. .,Adulterul

cand este vazut

S4

Idem.

De pudicitia, apud

Pr. Prof.

Or. loan G.

Coman.

op.

cii.,

vol.

p.

468-

\\\\i\\ii

/ice

% lantul Ciprian >.

1
-

raui

face atragator viciui.

472.

"
56

La: Joseph

Mac Avoy.

in Dictionnaire

de Spirituals, lome V. lieauchesne

1

//if./,

m \\\

[rikl

cilp 384.
385.
385.

Paris. 1964, col. 67.

iUakm
Hntfcih

W\f
\\M.

timl. cii.. p.
[tiid. cit., p.

Tertulian.

Aduxorem, 1L
Felix,

9.

PL I

1402-1403.

S
\

* Minucius
trad, cit., p.
*

Diaiogul Octavius,

XXIX.

1,

tn vol. Apologefi de limba latino,

'

\hhWm \\\l
tht.i,

irml. Lit., p.
p.

385. 3S5.
IV. 2 i 0- 211; trad, in vol.

383. 385.

m \\\l
t

\li;ul ut..
i

Ibidem,

XXXL 5, trad, cit., p. 385.

5. trad. cit. p.

M.irHiil

ippi.in
It.il!
i

\itrc
rl

Ihmalus. VII. PI
1
1

Apoiogeu

d*'

^ Ibidem, XXXI,

"j-'v.i iiiiiitii

9.

46

Casdtoria
L

i familia

In literatura patristica

a secoielor

II

.>/

///

47

devenind de autoritate publica \ Ca i Parintii veacului de aur, i in special Sfantul loan Gura de Aur, autorul dezvaluie toata stricaciunea i dezmatul lumii pagane desfa$urate sub protecfia
leg i lor imperial e
politeiste.
i

iiupcjccheaza barbati cu barbati, se petrec lucruri care nu pot placca 69 nu color ce le fac" .
i

prin consimtamantul

incurajarea religlei

Slant ul Ciprian demonstreaza ca toate institutiite societal ii inline sunt pline de toata necuratia i nedreptatea. I
Irilr-o astfel
pviiiic

ticalo$ie,

Cata decadere a moravurilor, - spune el - ce atatare la ce hrana a viciilor, ce neruinare a gesturilor histrionice
$i

de societate

institutia casatoriei i familiei

nu

care prezinta, contrar convenience!

dreptului,

imoralitatea

crima in toate formele ei; barbatii se castreaza, toata demnitatea i vigoarea sexului sunt degradate i produce placere scena in care un barbat e transformat in femeie. Crima ajunge sa fie laudata i cineva

o situatie mai buna. Acolo unde desfranarea este junpovftduita de pe scena, unde paricidele i incesturile sunt ..vuiu|iUr zeilor, intr-o astfel de lume imorala, casatoria i familia Niiiil condamnate la desfiintare.
sa aiba
In
<

lucrarea sa

Despre unitatea

e socotit cu atat mai destoinic, cu cat este mai josnic, fiind privit, 166 Teatrele sunt nu numai locuri de nelegiuire! - cu placere' vai,
.

Bisericii ecumenice, Sfantul

ipfiari

>i

folosete deseori imaginile bibiice ale fidelitalii conjugale 70 Ivdoriei pentru a rnfati$a curatia ?i neprihanirea
Bisericii.

Ea

seamana desfraul in sufletele eel or care iau parte la spectacole. Sfantul Ciprian spune in continuare: Ce indemnuri nu poate provoca un astfel de personaj? Pune in micare simturile, atata pornirile, ataca puterea de rezisten|a a unui
desfrau, ci ele

promoveaza

r\ie uiiica
I

duhovniceti se inmultesc necontenit. >f sun tern nJIscuti, cu laptele ei ne hranim, din sufletul ei este 71 Ntiflciul nostru" Ea este JWreasa a lui Hristos, este curata

mama

ai carei fii

iHlHilvilriita,

nu poate

fi

aduitera,

o singura casa cunoate, cu casta

de vedere moral. $i necinstei atragatoare nu-i lipsete puterea de a furia in oameni perditia prin vorbe 67 Crimele, incesturile i toata imoralitatea placute la auz" inchipuite pe scena sunt puse in multe piese pe seama zeilor, care
suflet sanatos din punct
.

innlwire paze^te juramantul unui singur

Celebra formula a SIniitiilui Ciprian: Cine nu are mama Biserica nu poate avea pe u7 Uuiiimvcu ca tata \ folose^te aceeaji imagine a unci famiiii in
.

par

72

rtiv

devin

in

acest

fel

promovatorii

desfraului;

adulterul

Marte,

irdincioii, se intelege, sunt copiii. i in alt loc, \1A ircjjtina ireproabila el zice: Aa cum
t ?
I

Tndemnand

la

neruinata Venus, Jupiter eel inflacarat de amoruri pamanteti sunt cei care, infatiati aa, imprima celor ce-i cinstesc un mod de viata.

m mi pr
hi
I

himnezeu ca Tata,
a

la fel

Sa-1 placa

%\

noua ne place ca-L Lui ca ne are pe noi

Ciprian ca model

de jos delictele Dar nu celor de sus devin ceva religios", zice Sfantul Parinte numai ceea ce se joaca pe scena este de condamnat, ci mai ales ceea ce se intampla in spaiele scenei. El spune: 0, de ai putea. de pe un

Xine-si venereaza

zeii

ii

imita. Pentru

ca

la cei

OTiilia cretina

folosit. aadar, Sfantului

mlA(is;nca imaginii Bisericii; procesul este in vers decal la Sfantu

'"

thuhvi. \\,\>\, (V. 216; trad,

cit.,

p.

420.
15; 22; In 2,
1

de observatie, sa-ti furi$ezi privirea in cele secrete, sa deschizi uile unor carnere $i sa dai in vileag ce se ascunde in ele! Ai vedea ca se practica in ele de catre cei fara ruine ceea ce n-ar putea privi un om cu ruine. ceea ce const ituie o crima i numai faptul de a vedea ceea ce dement ii in urgia vie ii lor lor neaga ca au savarit, dar se grabesc sa savareasca. Cu pofte boinave se
loc malt

W
^

l,,l>li

^* &"'

OS

1,2;

Mt 9,

$.u.;

Efes

5.

22

.u.; II

Cor

1.

Ii.

.">,
i
I

I" -'"'Hr

a
'

lapie 19. 7; 21, 2. sunt folosite atai in opera aceasta. cat si in I, .1; 52. 1, 3; 73, 19, 2: 74. 73 etc. I.a: Victor Saxer, tie iiturgiguc
.>

tt wfi,tt.>ir

Humane

"
I

>v* Kl,,n '')

|i

IlKn
MhiHmI

vers le milieu du UI-e siecie. Col. Studi di aotichila '^^. P- 30. n. 13, apud Apohgefi de limba latino, trad. cit..
PI. IV.

i i|>ii;iii,

*"l
[

ifu'ioyrfi dt-

Ihxpre unitatea Bisericii ecumenice, V. hmhit Uitina, trad. ciL, p. 438.

IV. 5 18-51 9; trad

518;

trad, in

tUbfcm, VI. 11
I

ciU

p.

438.
VII, 2 a Sfantului Ciprian. (PI

wtimti
II '
1
1

vii

-,

t-

in;.

aflii ^i

In

Kpimla LXXIW

66 67

Ibidem, VIII,

PL

IV. 2 11

trad, cit., p.

419-420.

til
'

/>!
i|>rMji. /V'sy>;v

Ibidem, VIII, PI. IV, 211; trad, cit, p. 420.

'rJiHKiil (
[]

ru^uturuui domneasca. X,
inul. cit.>

PL

IV. 542-543; trad, in vol

^Ibidem. PL IV. 211.

l/'-'/m'j

,/,

hmlut

Itififtti,

p 469.

48

Casatoria

$i

jam ilia

In literature* patristica
dragostea; iar
i

a secolelor 110

II

49

Apostol Pavel. Dar din aceste imagini ale Bisericit se poate lesne intelege, viziunea Sfantului Parinte in legatura cu familia cretina,
care trebuie sa fie: curata, neprihanita, sa cunoasca o singura easa, sa fie casta, cu pudoare respectand juramantul unui singur pat ?i sa

folosindu-se de c&satorie, se cufunda Tn placer intr-o viata desfranata; i, dupa cum spune profetul* s-au ,
alfii,
1

asemanat

animate lor"

82
.

Decalogul

opre?te

poftirea

femeii

aiba copii nurneroi.

Clement Alexandrinul
riei

{c.

59 -

aproapelui (le 20, 17), pentru ca ,Xegea voia ca barbatii sa se foloseasca cu cumpatare de sojiile lor, numai pentru facerea de
copii", zice

c.

2 1 1/2 1 5) con sacra casato-

pagini bogate

$i

deosebit de pretioase, mai ales in doua dintre

i

operele sale: Pedagogul'

E!

Stromatele

apara

$i

afirma

cu

tarie,

impotriva gnosticilor

dochetilor, casatoria

dupa lege" ca

fiind

dupa voia

lui

Odat3 ce legea este

sfanta, este sfanta $i casatoria",

Dumnezeu. zice el " f de

. i

asemenea: ,.Daca cineva indrazneijte sa numeasca desfrau casatoria, :X i tot el afirma: ,Sa nu ajunge sa huleasca ?i legea i pe Domnul"
.

nu se apropie de sofia sa in timpu! sarcinii i nici in perioada alaptarii. Clement argumenteaza acest lucru cu exemple din Vechiul Testament84 Cumpatare este i cand, potrivit inv&taturii Sfantului PaveL cei doi se lipsesc unul de altut pentru un timp indeletnicindu-se cu 85 postul i cu rugaciunea (I Cor 7, 5)
soful
. .

Clement Alexandrinul 83 Cumpatarea consta i Tn aceea ca

.

socoteasca

nimeni
i

pacat

casaloria

acuta

potrivit

invataturii

Cuvantului
copii lor...
.

cu atat mai put in sa nu socoteasca amara cre?terea

Cel care nu poate indura cu u$urinta viata singuratica. ace la sa doreasca sa se casatoreasca, pentru ca placerea folosita cu De aceea. sa nu socoteasca mmeni cumpatare nu aduce vatamare^
"7(1
.

casatoria necurata, caci .,nu casatoria este pacat, ci desfranarea!" zice

dupa Clement. naterea de copii, iar tinta lor sa aiba copii buni" 8f\ El da exempiut plugarului care arunca semintele in brazda cu nadejdea dobandirii 8 unei recolte bune '. Cu mult mai bun - zice el - este plugarul, care 88 seamana un ogor insufletit" Acesta Tnsa nu trebuie sa risipeasca sSmanta, pentru a nu lucra contra ratiunilor firii, pentru ca in laboratorul firii mamei, saman?a se transfonna in embrion^89 Omul
este,
. .

Scopul celor ce se casatoresc

Clement

devine

chipul
la
491

lui

Dumnezeu
i90

atunci

cand

conlucreaza

cu
Ti

cum

Sunt vinovati cei care fug de casatorie dispretuind-o, dupa ^i cei care se indeparteaza de ea nu pentru infranare, ci pentru

Dumnezeu
lui

naterea omului'
.

caci casatoria ajuta creatia,

continuS opera*

De

aceea naterea de prunci este dupa randuiala

Dar vinovaji sunt %\ cei care se casatoresc folosindu-se de casatorie in mod abuziw caci ea presupune cumpatare, nu satisfacere peste masura a poftelor.
a se sustrage de ia obligatiile aferentc ei.

Dumnezeu
rau,

un

nu trebuie dispretuita; el zice: Daca na^terea este atunci sa spuna hulitorii ca Tn rau este Domnul, Care a
;i

participat

naterii,

in

rau este Fecioara. care L-a nascut!

Ce

Clement spune; ,,Vad. insa, ca unii, care, din pricina greutatilor aduse de casatorie, abtinandu-se de la casatorie. nu potrivit cu cunoaterea cea sfanla, au cazut in mizantropie <\ s-a dus de la ei
"

"'IN 48. 12.21.

K
'

lemeni AlcxandrinuL Stromatele.

III. Ill,
III,

Ill,

Hl

IX, 67, 2, trad.

c\u

p.

216.

/buiem,
41 "'

Ibidem. Ibidem,

XI. 71, 4. trad, cit, p. 218. XI, 72, 1-4, trad, cit., p. 218.
XII, 19.

Clement Alexandrinu!. FedagoguL trad., inirod.. note *i indici de Pr. [>. Pecioru. n vol. Clement Alexandrinul. Scrieri partca intaia. PSB. 4. IBM. Bueure$li. 1982.
p.

'

L trad,

cit, p. 221.

163

Li.

^
s.

idem. Stromatele.

trad.,

an ant

inainie. noic

$i

indici
5.

de

Pr.

D.

i-ecioru, in vol.
1 \

Clement Alexandrinul. Scneri. partea a doua. PSB.

U.

IBM.

Bucuresti. 1982. p.

Idem, Pedagogul, U, X, 83, I, trad, cit, p. 278. AcL-ca$i imagine este intalnita ^i la Atenagora Atenianul, care zice: A?a cum MKiiciillonjl asteapta cu rabdare rccoltarea scminjei aruncate in pamant fara sa sc
^rAhciisca sa
I"/'
**
<

mai semene din nou, a$a este '". XXXIII, trad, cit, p. 381.
II.

%\

viata de familic cu senile noastre1 *

Ibidem.
:

III. 111. III. 111.

XII. 84. 2. trad. XII. 89.

1. trad.

est., p.

224. 216.

lemeni Alexandrinul, PedagoguL

Stromatele,

X. 83,
cit.,

2, trad, cit., p.

278.

Ibidem. Ibidem, ibidem.

eit. p. 227.
p.

""
Sli

XL

67.

L trad.

^
'"

liinii,

HL XII,
II.

83, 2, trad,

p. 224.

cit..

liUm redagogul,

X, 83,

1-3. trad, cit, p. 278.

cit.,

XI L 90.

5. trad. cit.. p. 227.

" Idoiu, Stromatele,

III,

IX, 66, 3, trad,

p.

216.

50
ticalo$i!
92 9

Casatoria $ifamilia
Hulind
.

In literature* patristica a secolelor II $i

97

111

51

naterea, hulesc voinja lui

Dumnezeu

taina

creatiei"

In afara

de na^terea de prunci,

i la

Clement Alexandrinul

descoperim ca scopuri ale casatoriei intr-ajutorarea reciproca a sotilor i potolirea concupiscenjei, aa cum se va vedea. Clement a
accentuat naterea de prunci in dorinta de a contracara concep|iile
ereticilor care

Dumnezeu este unita femeia cu barbatul? [...] Prin Fiul Sau, Dumnezeu este cu cei care, fiind casatoriti, traiesc cu cumpitare t fac copii; si, de asemeni, acelasi Dumnezeu este si cu cei care, in chip rational, traiesc in infranare" Mai mult decat atat, potnvit
prin
Oft
.

Apostolului Pavel, in fruntea Bisericii trebuie puji oameni care sunt deprini s5-i chiverniseasca propria lor casa (I Tim 3, 4-5)".

o condamnau ca pe un mare

pacat.

Clement combate pe Tajian Asirianul

100

care, in lucrarea

Despre

Aratand vrednicia i folosul casatoriei, el spune: Ca are i casatoria, ca i starea de famen, func^iile ji slujirile ei speciale, care i sunt de pref maintea Domnului, adica grija de copii i de sotfe" in alt loc, potrivit cuvintelor: Birbatul sa arate femeii bunSvointa
.

desavarire dupa tnvatatura Mantuitorului inva^a: Jnfelegerea

intre so|i este potrivitS rugae iunii, dar

comuniunea

in stricaciune
1
.

desfiinteaza ruga", referindu-se la legatura trupeascS a sotilor

zice:

El

Marturisim
dar

noi cS neinfranarea i desfraul sunt patimi

intre
la
sofi

datorata,

asemenea

femeia barbatului"

(I

Cor

7, 3), el zice:

Dupa

diavoleti;

intelegerea

mijlocete

casnicie

aceasta datorie implinita, femeia este ajutor Tn gospodarie i in 95 credinta in Hristos" . lata aici subliniat un al doilea scop al
casStoriei.

cumpatata; te face sa te duci

rugSciune dupa ce
ai grija

te-ai infranat i te

indrumeazS ca in casatorie sa de infranare" Apostolul (I Cor 7, 5), w

insofita
102
.

In ce privete scopul al treilea al casatoriei, pornind de la

ca facerea de copii sa fie Lipsirea pentru o vreme, de care vorbejte nu indeparteaza desavarit ca ruinoase
103
.

cuvintele Sfantului Pavel: Sa

nu va

lipsi^i

unul de

altul

decat din

dorinjele fireti

cum socotea Tatian

buna Tnfelegere pentru un timp, ca sa va indeletniciti cu rugaciunea" (I Cor 7, 5), Clement spune c5 Apostolul a adaugat din buna intelegere, ca sa nu strice unul din ei casatoria; pentru un timp, ca sa nu alunece candva so|ul spre pacat din pricina unei infranari 96 silite; i$i cru|a so|ia, dar cade Tn alta poftfi** Casatoria i naterea de prunci nu sunt piedica in calea mantuirii, caci Insui Domnul Iisus Hristos a spus: Ca unde sunt
.

i naterea de Impotriva ereticilor care dispretuiau femeia prunci dintr-insa, Clement argumenteaza, reluand cuvintele

Sfantului Apostol Pavel

(Rom

5,

12-14): Astfel femeia

lt,:> ,

- cea

dintai

cauza a pacatului
j?
<>ft

-a

fost

numita viata

pentru ca este cauza

Fac 2, 21*23. Clement Alexandrinul, Stromatele,

Ibidem,
111,

II!,

X, 68.

1, 4, trad, cit, p.

216.

doi sau
lor"

trei,
1
S

aduna^i in numele

Meu, acolo sunt

in

Eu

in mijlocul

XII, 79, 6, trad, cit, p. 221.

10,1

(Mt

20). Autorui Stromatelor vede in aceste cuvinte, printre

Tat-ian Asirianul, discipol al Sfantului luslin Martirul,

a adoptat
asceticfc:

la intoarcerea tn

tara sa

doctrinft

cu aparente gnostice
la vin.
tb

si

o morala
L

abjinerea de la

altele,

asigurarea prezentei

Mantuitorului

mijlocul

familiei

casatorie,

de

la

came, de

Adeptii lui sSvar$eau euharistia cu ap; dc accca

istorici

creatine. El zice: ,Dar care sunt cei doi sau trei care sunt adunatf in

crau numiji aquari

sau hydroparastati", sau encrati}i * (cumpatati). Unii

numele
vorbete

lui

Hristos

$i

in mijlocul carora este

Domnul? Oare nu
i

nu-i socotesc eretici. (Pr. Prof.

Milan

P. esan, Gnosiicismul sirian i alexandrin.

Domnul

prin cei trei de barbat, femeie

copii, pentru

ca

Alte sisteme, SAaniheismul, cap. in Istoria Bisericeasca Universald

Inslitutele teologice), vol.
I,

(Manual pentru

ed. a Il-a,

IBM,
111,

Bucure^ti, 1975, p. 134.

1, trad, cit, p.

""

Clement Alexandrinul amintete pe ereticii dochetj care dispretuiau nasterea: luliu Casian, Marcion i Valentin i pe carc-i combate in mai multe capitole pornind de la concept" le lor ratacite (Stromatele, III, XVII, 102, 3, trad, cit, p.
233).
93 94

m Ibidem,
"" Ibidem, "H

Clement Alexandrinul, Stromatele,

III, III,

XII, 81,

222.

XII, 81, 4, trad,

cit., p.

222. 223eretic luliu Casian,

XII, 82,

1,

trad, cit, p.

Clement Alexandrinul amintete pe un anume

femeia
i,

dochet

Clement Alexandrinul, Stromatele,

ibidem.
III, III, 111,

111,

XVII, 102,
236,

1, trad, cit, p.

233.

XII, 79, 5, trad, cit, p. 221.

spune cu ironic: J iiir acest nazdrSvan Casian, mai platonic decfit Platon, socoate ca sufletul este de iiiifcinc dumnezeiasca $i ca\ datorita poftei, a ajuns femeie si a venit de sus aicea
nicrutil din sec. al Il-lea, care dispre^uia

despre care

el

*5
96

Ibidem,
Ibidem,

XVIII, 108,
XII, 79,

1, trad, cit, p.

l is

hi
1

na$iere

si

stricaciune" (Stromatele, lit

XU1, 93,

3, trad, cit, p. 228).

Ml

1, trad, cit, p.

221.

'

hc 3, 20.

^m

52

Casatoria $ifamilia

In literatura patristica

a secolelor II i
sofia,

III

53

urmarii neamului omenesc, a celor care se nasc i a celor care pacatuiesc; este de asemeni mama celor drepti ca i a celor nedrepti,

cumpatari tn
conceptiile

relafiile sojului

cu

cautand s contracareze
lui

altor

ereticu

aa

cum

adeptilor

fiecare din noi traim

tJ06
.

dupa dreptate

sau, dimpotriva,

suntem

Carpocrat,
bunurilor

care
i

nesupui

propovaduiau femei lor. Origen

(1

desfraul,

fnvafand

comunitatea
scris

mai multe ori, ea avand Mirele ei, pe Hristos, tot aa i femeia trebuie sa se lt)7 casatoreasca, potrivit legii dumnezeieti, o singura data Dumnezeu a instituit o singura casatorie pentru naterea de copit i
Biserica
se casatore?te de
.

Dupa cum

nu

85

- 253/254) nu a

pentru
ajutor
soful

gospodarirea

casei,
.

pentru

care

s-a

dat

barbatului

femeia"
sofia

109

Casatoria a doua, pentru cei carora le tr5iete

este socotita

casatorie! ?i familiei; elemente In afla disparate in diferite Jocuri ale vastei opere a lui. In Omitiile sale la Facere, el vorbete despre constitujia omului creat ca barbat i femeie, interpreted alegoric,

o lucrare specials dedicate legatura cu aceasta chesttune se

cuvintele

Scripturii; el

vede

sau

in barbat spiritul, iar in

dintai,

desfrau

pentru

ca

femeie sutletul familiei.

se

impotrtvete multumicii cu cele ce ai", zice Clement. i tot aa

desfraul

caderea dintr-o singura casatorie in mai multe casatorii" Impreunarea cu un trup strain, $i nu cu trupul celei date prin casatorie pentru facerea de copii, este comuniune
este
a
.
1

in

Acetia trebuie sa conlucreze in vederea propairit binelui i a realtzarii binecuvantarti primite de la Creator: Creteti %\ va inmultiti 5 i umpleji pamantul M stapaniti" (Fac 1, 28). Daca cei
doi, spiritul i sufletul, barbatul ?i femeia, ,laolalta s tnjelegere i armonie, aceste virtuji cresc i se
?i

1 spurcata" ". El considera ca Apostolul Pavel lauda foarte mult pe

au pace, buna inmultesc producand

barbatul unei singure femei

112
;

fie preot, fie diacon. fie laic,

1

daca se

folosejte fara repro de casatorie"

Jj
.

Clement Alexandrinul accepts i a doua casatorie pentru vaduvi i vaduve, pe baza invataturii Apostolului Pavel (1 Cor 7, 6. 39-40X spunand ca aceasta nu este oprita de lege, dar nu mai indepiinete desavarirea aceea inalta a vietuirii dupa Evanghelie. Dar daca nu se casatorete a doua oara - zice el - ci pastreaza
neintinata casatoria desfacuta de moarte, dobandete luii slava

nascand sentimente bune t concepfii sanatoase i folositoare prin care sa umple pamantul i sa-l stapaneasca, cu alte cuvinte sa-i supuna lorui simturile trupeti pe care sa le transforme
in

deprinderi mai bune in a$a masura incat sa nu se mai porneasca ul poflele carnii impotriva duhului ". Poftele carnii pun in pericol unitatea familiei. El zice in continuare: i astfel, unindu-se sufletul

cu duhul ca
poftele

tntr-o casnicie fericita, sa ori

nu

lase sa-i

mai faca de cap

prin

cereasea"

114
.

ale carnii spre a strica unirea familiei 116 intinaciunea divortului"

inimii

Clement Alexandrinul, dupa cum s-a vazut, sustine, pe de o parte legimitatea casatorie i naterea de prune ca principal scop al ei, contra gnostic lor i a dochetilor care le considerau rele i de la diavolul, iar pe de alta parte atrage atenfia ?n privinta unei atente
i i i

dei propovaduie?te superioruatea fecioriei aratand evolutia ideii de feciorie de-a lungul istoriei
,

Metodiu de Olimp (+311)

106 [07 ton 109

Clement Alexandrinul, Stromatele,

Ibidem,
III,

III,

IX, 65.

K trad, clt* p.

215.

XI. 74, 2, trad, cit, p. 219.

Fac

2,

8.
111,

Clement Alexandrinul. Stromatele,

Ibidem,
III,

XII. 82, 3, trad.

no
iJ

eit.. p.

223.

XII, 89,

1, trad, cit., p.

227. 227.
III XII. 90, 1. trad. cit. p. 227.

Origen. Omilii la Facere, I, dupi ed.: Homilien zum Hexateuch in Rufin's uhvrsetzung, herausgegeben von W. A. Baehrens {Genesis, Exodus und Leviticus), In Die griechischen christlichen Schrifsteller der ersten drei Jahrhunderte: Onzenes Werke, vol. VI, Leipzik-Berlin, 1920, p. 19. Ih idem. "' Nu se eunosc prea multe date in legatura cu viata lui Metodiu de Olimp. Cele mm ycchi informatii despre el ni le fiimizeaza leronim {De
'

Mi
(

viris illustribus. III,

Ibidem, lit
15.

XII

89, 2, trad

cit., p.

112

"lTim2,
Ibidem,

15

Clement Alexandrinul, Stromatele,

ill.

XII, 82, 4-5, trad, ei!, p. 223.

cu anul morjii exists mai multe pareri. A se vedea: Pr. Prof imsljmlin Comitescu, Studiu introductiv, la operele lui Metodiu de Olimp, in vol St.tittid (iriiiorie Taumaturgul $i Metodiu de Olimp, Scrieri, studiu introductiv, m\\iww9 note si indiei de Pr. Prof. Constantin Cornitescu, PSB, 10, IBM' h^.ir>h, h>X4, p. 41-42.

In legatura

54

Casatoria fifamilia

In literatura patristica

a secolelor II gi III

55

neamului omenesc considers casatoria vrednica de elogii, ca una care aduce natere de copii i astfel prelungejte viaja, asigurand
totodata, pentru Biserica, martiri
i

indrazneala prea mare sa ara|i scarba fa(a de procreare, de care Cel

Atotputernic nu se ruineaza atunci cand face (copilul) cu mainile

adversari ai celui rau"

119
.

De

Sale cele nepatate?"

123

aceea ea nu trebuie sa ne dezguste" ,2f), dimpotriva, ea trebuie considerate o impreuna lucrare a omului cu Dumnezeu, caci spune

Metodiu de Olimp: Pentru moment este necesar ca omul sa colaboreze la (crearea) chipului lui Dumnezeu, pentru ca lumea 121 inca se formeaza i creafia ei continua" i tot el spune:
.

Principiul

naterii

oamenilor este impreunarea barbatului cu

femeia; in virtutea unei puteri nevazute, osul din oase (-le noastre) i carnea din carnea (noastra) devine un om nou creat de acela^i ?

PanS i copii i zamisliti din desfranare sunt tot lucrarea lui Dumnezeu, dandu~li-se la natere ca i tuturor celorlalji copii, cate 124 un Tnger pazitor Nu este vinovata samanta, ci cel care, sclavul 5 placerii de o clipa, $i-a lasat samanfa in ogor strain" Metodiu de Olimp condamna pe unii ca acetia considerand ca trebuie pedepsiti, pentru ca ei distrug casatoriile, surpa bunul mers al viefii arzand de dorinja impreunarii i murdaresc actul
s
.

procrearii, intrand in gradini straine

126
.

me$ter"

122
.

Dumnezeu, nimeni nu este indreptafit sa dispretuiasca tnstitutia casatoriei i najterea de prunci dintr-insa. Cel care se casatorete se ofera lui Dumnezeu Care lucreaza prin el
Fiind lucrare a lui

doar cajiva reprezentanti de frunte ai perioadei de dinaintea secolului de aur care intereseaza lucrarea de faf&. Prin urmare se poate conch ide ca in prime le trei secole, dei timpurile nu au fost favorabile cretinismului, problema casatoriei $i a familiei
lata

ce se vor nate. Pentru aceasta - zice Metodiu - pe buna dreptate s-a spus ca (barbatul) va paras i pe tatal i pe mama sa (Fac 2, 24); atunci, uitand de toate, cand pi in de iubire se unete cu femeia sa, It ofera Creatorului Dumnezeu coasta pentru a
la zamislirea celor
i

au fost mutt dezvottate, ca

cretina, alaturi

toate aspectele care Jineau

de moral a

de dezbaterile de ordin doctrinar.

se lua, pentru ca din flu ce era, sa se arate la randul sau tata. Deci,
i

daca

acum Dumnezeu continua

sa creeze pe om, nu este care o

El spune: Gandul fecioriei dai oamenilor este un dar extraordinar de mare, un dar facut de cerurL i de aceea n-a fosl descoperit primelor general! i (de oameni)

118

pe cand pamantul nu era populat omul era intocmai unui prune; el a trebuit si creasca si sa se maturizeze. Dar, cand pamantul a fost populat de la un capat la altul si omenirea s-a raspandit destui de mult Dumnezeu n-a mai lasat pe om Tn starea de la Inceput, pentru ca el voia. trecSndu-1 de la o
[...]La inceput, Tnca

mai mult de ceruri, sa-! conduct la starea superioara a fecioriei %\ desavarsirii. Astfel, pomindu-se de la unirea dintre frati i surori, o prima etapa in acest proees a fost luarea sofiilor din neam, apoi renunjarea la obiceiul propriu patrupedelor de a-si lua mai multe sopi, evitarea adulterului si, in sfarsit, imbrStisarea fecioriei, starea in care omul a fnv&fat sa struneasca pornirile trupului i sa ancorezc fara teami in regiunea seninS a nestricficiunii" (Metodiu de Olimp, Banchetul sau Despre castitate, 1, 11, trad, cit, p. 49-50. ii<} Metodiu de Olimp, op. cit, li, II, trad, cit., p. 53.
(20 120
121 12 '

stare la alta, sa-1 apropie cSt

Ibidem,
Ibidem,

II,

L trad,

j.' i

cit.,

p. 53,
'

Ibidem. ibidam.
}.">

11, II,

U, trad,

cit.,

p. 53.

II, 1,
11, i, II, I,

trad, cit., p. 53.

trad, cit., p. 52.

VI, trad, cit, p. 56. VI, trad, cit, p. 56.

Ibidem, Ibidem,

Ibidi-m. II, IV. trad, cit, p. 54.

>f.

trad, cit., p. 53.

limUm.

11,

Preferinta pentru feciorie

25). i,

57
farS

mai departe: Dar eu vreau ca

ingrijejte

voi sa

fiti

de

grija.

Cel

necSsatorit

se Tngrijete de cele ale Domnuiui,

Domnuiui. Cel casatorit se

femeii. i este impar|ire:

de cele ale

cum s3 placa lumii, cum sa placa

Capitolul III

femeia nemaritata (adica vaduva, n. n.) i fecioara poarta grija de cele ale Domnului, ca sa fie sfanta i cu trupul i cu duhul. lar cea care s-a mfiritat poarta grija de cele ale lumii, cum sa placa barbatului" (I Cor 7, 32-34). Cat despre femeia ramasa vSduva, Apostoful ii ingSduie sa se recasatoreasca (I Cor 7, 39), insa adauga: Dar mai fericita este daca ramane aa, dupa parerea mea. i socotesc ca i eu am duhul lui Dumnezeu" (I Cor 7,
i

40).

Feciorie

casatorie

Atitudinea Apostolului neamurilor a avut o mare influenta asupra evlaviei creatine dintotdeauna. In primele veacuri ale

1.
Inca de
prefuita,

Preferinta pentru feciorie

la

inceputul istoriei cretinismutui, feci or ia a fost foarte

ea deventnd treptat un nou mod de viata in Biserica pentru cretinii care au dor it sa-i Tnchine via|a tn intregime numai lui Hristos. Ca model aveau, in primul rand, pe Mantuitorul Iisus Hristos, pe Sfanta FecioarS Maria i pe unii dintre Sfintii Apostoli.

Un
desigur,

temei important al prefer injei pentru feciorie

pozifia

il

constituie,
privin^a.

Sfantului
1

Apostol
i$i

Pavel

in

aceasta

Epistolele pauline cuprind texte importante asupra casatoriei.

Dar

Apostolus

el insui celibatar

expriina preferinta pentru feciorie

a dus chiar la atitudini extreme, de condamnare a casatoriei. Astfel de atitudini se regasesc Tn sanul unora dintre ereziile condamnate de autorii cre^tini ai primelor veacuri. Amintim aici, de pilda, pe Clement Alexandrinul care, in Stromatele, dedica un intreg capitot (cartea a 111-a, cap. VI)2 condamnarii celor care inva^a ca nu trebuie primita casatoria ?i facerea de copii, ca sa nu se aduca pe lume alp nenorocifi i sa 3 hranim moartea" E$te, desigur, buna infranarea - zice mai departe Clement. Dar daca cretinul alege infranarea, nu face acest lucru pentru ca ar fi rea i condamnabila cSsatoria: JMoi Tmbratiam infranarea din dragostea de Domnul i din dragostea de bineie 4 insuji, sfinpnd templul Duhului"
. .

Bisericii, preferinta pentru feciorie

sau, in cazul vaduvilor, pentru

ramanerea in starea de vaduvie. Cat despre fecioare - zice Sfantul Pavel - n-am porunca de la Domnul. Va dau insa sfatul meu, ca unul care am fost miluit de Domnul sa flu vrednic de crezare. Socotesc deci ca aceasta este bine pentru nevoia ceasului de faja: Bine este pentru om sa fie a$a" (I Cor 1,25Opinia comuna a Parinjilor si a scriitorilor bisericesti este ca Sf. Apostol Pavel a trait toata viata in feciorie. Aceasta opinic are la bazfi. msui cuvantul Apostolului,
aiunci
toti

In secolul al TV-lea asistam la institutional izarea in Biserica a viejuirii in feciorie ?i la conturarea intr-un mod tot mai pregnant a

monahismului
in

schituri i

Apar acum sute de case i colibe organizate manastiri, mai ales in pustiul i munfii Egiptului.
cre?tin.

sau organizati in via{a de ob?te, monahii urmareau imbunatajirea viefii $i mantuirea, prin pocainta, contemplate, punerea in randuiala a minfii, rugaciune, ascultare, cumpatare,
Ilremitj
pilzirea castitatii, inclusiv

a celei

sufleteti, i prin alte

nevoinfe

5
.

cand indemnSnd mai degrabS

tic

la vieluirea in feciorie, zice: F-u

voiesc ca
''

Clement Alexandrinul, printr-o interpretarc cronati a textului din Fil 4, 2-3, tl socoteste pe Sfantul Pavel printre Apostol ti casatoriei, alaturi de Sfintii Apostoli Pctru i Filip: Pavel - zice ci - nu pregeta in una din epi stole sa adreseze cuvSnt tnsotitoarei sale, pe care n-a lual-o cu el, ca sa nu aiba grcutlti in slujirea sa" (Stromatele, 111. VI [53, 1 , in: 1 Clement Alexandrinul, ScrierU partca a doua, trad, cil, p. 210).
7). Totui,

oamenii sa

cum sunt eu fnsumi'* (I Cor 7,

Iruduccre

ed. citata, p. 206-212.

Stromatele.
1

UK

VI, 45,

i, trad, cit., p.

206.

thutem.
l/voiirc

III,

VII, 59, 4, p. 213.

i

asupra origmii

raspandirii
scrise

"lor
*

I'arinti ai

monahismului

monahismului sunt, mai ales, biografiile de ucenici ai acestora (ca de exemplu; Viata

uvioxului Parinielui nostru Antonie, scrisfc de Sfantul Atanasie cel

Mare

si

doufl

58

Feciorie $i casatorie
stare

Preferinta pentru feciorie

59
propr ie,

Unii dintre acejti Parinti au scris importante opere ascetice, avand rolul de a forma pe cei care doreau sa tmbratijeze viaja

de

integritate

pastrand u- i

natura

deoarece
11
.

monahala

in iupta

cu pScatul

dobandirea trairii in Hristos.

originea ei s mul^i

Pentru a arata virtutile

dintre Sfintii Parinti

vie{ii feciorelnice $i

a primes perechi de oameni, Adam i Eva, prin care a venit i moartea m lume i la Sfanta Fecioara Maria 91 Hristos prin care moartea a fost biruita. Ei au pus in relate fecioria Maicii Domnului, cu starea primei femei, Eva. Astfel, de pilda, Sfantul Justin Martirul i au facut
referire la starea paradisiacS

o suflare de viata Ori, aceasta suflare (sufletul), rSmanand in cinstea ei i cu puterea ei, nu cugeta i nu-i imagineazg lucruri de necinste; de aceea, ei nu se rujinau sa se sarute i sa se imbrati?eze cast ca $i copiii" 12 Eva a fost neascultatoare, in timp ce era incS fecioara, de?i sotie a lui Adam 13 Dac5, dupa cadere, a fost descoperita goliciunea trupului ,4 aceasta inseamna ca ceea ce a devenit acum descoperit" era, inainte de cadere, acoperit". Omul nu era, de fapt, gol, deoarece
. . s

(suflarea) care fusese suflata asupra carnii era

Filosoful zice:

Dupa cum Eva,

fiind fecioarS i fara pata, primind

i

intru sine cuvantul arpelui

astfel i

a nascut neascultarea
ei i

moartea, tot
i-a binevestit

era imbracat in slava dumnezeiasca. Goliciunea pScatului este goliciunea unui trup lipsit de slava 15 .
Sfantul Chiril al lerusalimului zice, de asemenea: Diavolul, pentru cS n-a indraznit sa se apropie de barbat, din pricina tariei lui,

Fecioara Maria, atunci cand ingerul Gavriil

Sfantul,

ca:

Duhul Domnului va veni asupra

i

puterea Celui Prea Inalt o

fi

va umbri, din care cauza

Fiul lui

Care se va na$te din ea, va

i

Dumnezeu6, primind
.

credinta

bucuria a raspuns: Fie

mie dupa cuvantul tau

despre Care

In acest fel S-a nascut

pnn ea

Acesta,

de femeie, care era inca fecioara, pentru ca era mai slaba; cSci dupa alungarea din paradis a cunoscut Adam pe Eva, 16 femeialui"
s-a apropiat
.

am

aratat ca s-au spus atatea in Scripturi i prin

i

Care
10

pe ingerii $i pe oamenii cei asemanatori cu El i prin Care libereaza de moarte pe cei rai care se pocaiesc i care cred in El" Acelai paralelism se afla i la Tertulian dupa care, aa cum

Dumnezeu

nimicete pe arpe, ca

Eva era inca

fecioara cand a primit cuvantul morjii, tot astfel

9
.

Maria

avea izvorul ?n taria sufiarii de viatr dumnezeie^ti, care alunga. din duhul omului orice fel de imaginatie ru^inoasa. La primii oameni, inainte de cSdere, curStia trupuiui i cur5tia duhului exista impreunS; de aceea, duhul nu se ru$ineaza in fa;a goliciunii trupuiui (Fac 2, 25). Cf. A. Orbe, La aionia del espiritu en los Padres y teohgos del Siglo //, In La
protopSrintilor
\%\

Integritatea

trebuia sa fie fecioara spre a primi Cuvantul vie{ii

Ciudad de Dios", 181 (1968),

1 '

p.

484-528.

Fac

2, 7.

La Sfantul Irineu, nevinovStia originara a primi lor oameni este pusS in relatie cu starea de integritate": Ei erau atunci intr-o
de biografu: 1. Istoria Lausiaca a lui Palladius, episcop de Helenopolis $i 2. Istoria monahilor din EgipU opera anonima pastrata in greceste $i tntr-o traducere latina a lui Rufin. La acestea se pot ad&uga Istoriite bisericesti ale lui
colecjii

Sf. Irineu,

Demonstration de la predication aposiolique,

vivens. incorruptibilite et divinisation
1

14.

apud Ysabel de

Andia,
I.

Homo

de I'komme selon Irenee de

col.

yon. tudes augustiniennes *, Paris, 1986,

Sfantul Irineu, Adversus haereses.
III,

p. 95. 4. in

XXII,

PG VII,

959; aeeeasi idee:

V XIX,4,inPGVH,eoL
14

1175.

Socrate
special
catre

Sozomen

sj

Cuvintele
$i

sau Apoftegmele Parinfilor. Pe langa aceste

izvoare literare exista

serie

de m&rturii arheologice,

inscriptii pastrate in

Ve$mintele de piele date celor dintai oameni dup5 caderea in pacat simbolizeaza, in concepjia Sfantului Grigorie de Nyssa, moartea, careia trupurile lor trebuiau sa se supund. A se vedea: Diacon Constantin Voicu, Probiematica teologiei Sfantului
i

pe monumente funerare, care atesta aceea$i prefuire deosebitfi acordata de cre$tinii din ceie mai vechi timpuri virtutii fecioriei. A se vedea la Prof.

(jrixorie

n Aceasta
In rt

Emilian Popescu, Credinfa vie

crestinilor din imperiul bizantin timpuriu, in

1-2, p.

lumina inscription
6
7 8

BOR,

CM (1985), nr.

152-154.

IX (J964), nr. 3-5, p. 238. idee a ^vesmdntului de slava" al lui Adam in rai este prezentS nu numai SITmtuI Irineu, ci la multf al(i SfmU Paring Astfel, Sfantul Ambrozie (De Isaac tmima, 5, 43, PL XJV, 542) zice ca nici Adam nu era gol la inceput, deoarece
imbracat in nevinovSlie (inocentia)'\ La fel, Sfantul Efrem Sirul (Hymnes sur htmdis^ VI, 9, S.ch.. 137, Paris, 1968, p. 84-85): Niciunul dintre ei nueste gol,
i

de Nisa,

MA,

1x1,26, 35. Lc 1, 38.

Sf. Justin,

nu
fr

PSB,
9

2,

Dialogul cu iudeul Trifon, cap. 100, Bucure$ti, 1980, p. 230-21 1.

trad,

de

Pr.

Olimp N.

Caciulfi,

fti

sliiva

ii

imbraca".

Tertulian,

De came

Christi, 17,

PL

II.

827;

CSEL LXX,

232-233;

A se vedea $i

Chiril al lerusalimului, Caiehezele, XII, 5, p. 276. Pentru concep(ia Mrtninhji Irineu in aceasta privinta, a se vedea mai pe larg la Ysabel de Andia, op.
Strtiyiiil

Adhemar D'Ales, La

theologie de Tertullien, IH-e. ed., Paris, 1905, p. 193.

it

itijti

ulcs p. 53 %\ urm.

r\/*/.'iSUtf.-.

.i-r-^- a: * *-*r.tv

Mi^MJIftalK^da3i!Mitft"M^h4''A>CTB^aTf

>

60
Sfantul loan

Feciorie i casatorie

Preferinia pentru feciorie

61

Gura de Aur

susjine

el ca, la Tnceput,
.

Adam

cea mai stralucitoare

mai de pre|" primita de

la Hristos, ;i cel
24
.

17

Eva au

trait in

paradis in chip feciorelnic

Ei

nu cunoteau dorinja

mai bun

mai

stralucit

ajutor" trimis din ceruri

lar

prin

actului conjugal, zamislirea i na?terea

de prunci. Fecioria este, deci, in conceptia a multi Sfinti Paring, starea primilor oameni in rai, inainte de caderea in pacat. De aceea ei au fost preocupati de acest mod de via$ $i de statutul i rolul feciorie
in invatatura Bisericii.
Sfinti

intermediul Teofilei, referindu-se tot la casatorie i feciorie, el spune: Pentru c3 nu inseamna ca trebuie s3 socotim amare pe

Parinti i scriitori bisericeti

din
,

primele

veacuri
20
,

creatine,

ca:
21
,

Tertulian

18
,

Sfantul

Ciprian

Novatian
altih

Metodiu de Olimp

Sfantul Atanasie eel

Mare

22 i

au scris lucrari speciale dedicate acestui fel de vietuire. Se cuvine sa notam aici ca majoritatea Sfinjilor Parinti sunt de parere ca fecioria este superioara casStoriei.
Sfantul Ciprian a! Cartaginei, fecioarele sunt floarea pajijtei bisericejti, podoaba i frumusetea harului duhovnicesc, neam aducator de bucurii, lucrare curata i neintinata a laudci ?i a

pe cele amestecate cu dulceata fructelor, dacS mierea este mai dulce ?i mai piacuta decat ele"25 Sfantul Chiril al lerusalimului, nu este de acord ca cei ce-i pastreaza castitatea sa condamne casatoria: Sa nu disprefuieii 26 argintul pentru faptul ca ai aur. " Dar i el arata superioritatea vietii in curatie: Cei care traiesc Tn curatie sunt ingeri care merg pe pamant. Fecioarele au partea lor cu Fecioara Maria."27 Dupa acest
celelalte

(alimente),

chiar

Sfant Parinte, cununile fecioriei sunt mai mari decat cele ale
casatorie! curate:

Dupa

Nimic nu se
dintai

pierde... Scrisa-fi este casatoria ta

pe
i

care ai pazit-o bine! Scrisa-ti este infranarea ta savarita pentru

Dumnezeu. Cele
castitatea.

cununi, insS, le are scrise fecioria

28

Dumnezeu, corespunzator sfinteniei Domnului, partea mai stralucita a turmei lui Hristos" Metodiu de Olimp, in Banchetul sau Despre castitate> pune
cinstei,

chip

al lui

Vei straluci ca un inger." Cununa este ingereasca, iar 29 fapta este supraomeneasca. Explicand cuvintele ucenicilor Domnului din Evanghelia

pe buzele uneia dintre cele zece fecioare angajate in dialog, Theopatra, parerea ca nici o alt5 stare nu poate mai mult decat fecioria sa asigure reaezarea noastra in paradis", readucerea in starea de nemurire i de impaeare cu Dumnezeu", ea fiind steaua
Gura de Aur, Dm. Fac (1), XV, 4, PG till, 123; Idem, Despre feciorie, 15, PG XLVII1, 544, apud Magistrand Pr. Marin Braniste, Concepfia Sfantuiui loan Gura de Aur despre familie, in ST, IX (1957), 1-2, p. 127, n. 26.
17

dupa Matei, cap. 19, in legatura cu cartea de despartire i Daca aa este pricina omului cu femeia, e de folos
Tnsoare"
i

adulterul:

sa

nu se

raspunsul Mantuitorului:
30

Nu

to(i

inteleg cuvantut

acesta, ci cei carora s-a dat ", Sfantul loan

Sfantul loan

Hristos fauda fecioria i arata ca este cuvinte ii atrage i-i indeamna pe ucenici sa traiasca in feciorie" 31 .
Kl

Gura de Aur zice: un mare lucru. Cu aceste

,8

Tertulian,

De

virginibus velandis, ed. V. Bulhatt, in CSL-L,

LXXVI, LXXX1X,

Vindobonae, 1957.
19

Sf. Ciprian,

De hahitu

virginum,

PL

IV, 439-464

si

ed. G. Hartel, in

CSEL

III,

Vindobonae, 1868; in lb. rom.: A. I. Moroianu, Cyprianus Thascius Caecilianus, Despre purtarea fecioarelor si Despre gelozie si pisma, Teza de licenta.,
Bucuresu. 1906. 20 Nova(ian, De bonopudiciiiae, PI- HI, 861-970. 21 Metodiu de Olimp, Banchetul sau Despre castitate, trad, de Pr. Prof. Constantin CornUescu, in PSB, 10, Bucuresti. 1984, p. 46-120.
22

demonstreaza ca iniji ucenici i Mantuitorului prin firea lor cunoteau importan|a fecioriei, cu toate ca s-au aratat nedumeriti lata de ceea ce le spusese Domnul: - Este, oare, vreo contrazicere - intreaba el - intre ceea ce a spus Hristos i ceea ce au spus ucenicii? Hristos a spus ca fecioria este un lucru mare; ucenicii spun ca este mai uor sa tr4ieti In
leciorie decat sa
fii

casatorit.

>4

Mclodiu de Olimp. Banchetul sau Despre

tfwk'm,
1

castitate, IV,

HI, trad

cit.,

p. 68-69.

Sf.

Atanasie eel Mare, Despre feciorie,

asceticc: Catre

Amun-monahul PG
hahitu virginum,

XXVIII, 251-282 si doui scrisori XXVI, 1169-1176 $i Catre Draconfiu, PG

IV, 443, HI
si

PG

1,

Vli; trad, cit, p. 57,

al lerusalimului.

''

MAniul Chiril

XXV,

523-534.
Ciprian,

" tfrdtm. Xll.

.14, trad, cit.,

n Sf

Catehezele, IV. 25. trad, cit, p. 124. p. 307.

De

PL

CSEL

III, I, 3,

p. 189: flos

*
'"'

Itndm. XV. 23,

l*>.

trad, cit, p.

421.

decus adque ornamentum gratiae spiritalis, laeta indoles, laudis et honoris opus integrum atque incorruptum, Dei imago respondent ad sanctimoniam Domini, inlustrior portio gregis Christie
est iile ecclesiastici germinis,

Ihutrm. Xll, 34, trad, cit, p. 307.

10-11.

'"Ml
11

%iii mi nl Uviii

(iura de Aur,

Om. LXU,

Ml III, trad, cit, p.

720;

PG LVI1L

599.

62

Feciorie $i casatorie

Cinsiea casatoriei

63

mai uoar3 decat casatoria. Hristos a marturisit c& este un lucru mare, ca sa-i fac3 pe ucenicii Sat mai ravnitori; ucenicii arata, prin cuvintele lor. c& c mai u$oara decat casatoria, ca prin aceasta sa imbra|ieze i mai mult fecioria i
Fecioria este
i

-Nu!

grea, dar

Lui nespuse, Hristos nu face din feciorie lege de vietuire; dar ii face pe ucenic sa imbrajijeze fecioria cu mai multa ravna, aratandu-le
i

infranarea."

3Z

ce fapta mare de virtute este fecioria. i aceste u Iti me cuvinte le-a spus dup& ce a aratat ca este cu put in (a fecioria. ca sa le aprinda i mai mult dorinta de a voi acest fel de vietuire"'
.

oamenii sa imbra{ieze fecioria mai mult decat casatoria: Pentru c5 pSrea greu sa ie vorbeascS despre feciorie, Hristos ii face pe ucenicii S5i s o doreasca din pricina ca Legea Ii constrangea s& nu se desparta de femei. Apoi le arata ca este uoara fecioria, zicand: Sunt fameni care s-au nSscut aa din pantecele mamei lor; sunt fameni pe care oamenii i-au facut fameni, i sunt fameni care s-au facut fameni pe
ei
inii,
ii

Potrivit afirmatiilor Sfantului loan, Hristos voie$te ca

2. Nil nta este cinstita

Cu

toate ca este preferata fecioria, In tnvatatura Sfintilor Paring

Ti

casatoria

are locul

i rolul ei

bine definite

nu trebuie sa

fie

disprejuita.

pentru imp5r5(ia cerurilor

"\

Prin

cuvintele acestea,
34

Inca de la inceputurile existentei sale, Biserica s-a confruntat

Hristos

face sa aleagS fecioria fara sa-i dea

seama

."

Fecioria este

virtute a carei rasplata $i ale carei

cununi sunt

cu invataturi eretice care condarnnau casatoria. Astfel, inca Sfantul Apostol Pavel ii atrage atentia lui Timotei impotriva unora care
profeseaza Jnvataturi ale

mult mai mari decat pentru cei casatoriti. Dei pare o suferi nfa, aceasta virtute este uor de dobandit i este la indemana oric&rui
ucenic al
lui

demon

lor"

care, printre aitele, ..opresc

de

la

casatorie"

(I

Tim

4, 1-3). In cartea Apocalipsei,

Dumnezeu

ii

Hristos.

Sfantul

loan spune: ( Hristos)

$i

le

arata
fi zis:

laud a pe credincio^ii din Efes cu cuvintele; ..Ai insa partea buna ca

ura$ti faptele nicolaitilor.

(ucenicilor) ci este cu putin^ virtutea aceasta, ca

cum
i

le-ar

pe care

Gandete-te ce-ai
aljii

fi

fScut daca ai
fi

fi

fost

te-ar

fi

facut eunuc? Ai

fost lips it i
lui

eunuc din de placere

suferi

fire

sau daca
fi

mSrturiile vechi, nicolaitii

fecioriei, ci

Eu" (Apoc 2. 6). Dupa refuzau casatoria, dar nu in favoarea

le

urasc

$i

n-ai

avut
?i

a Hbertinajului sexual. Aceeai situatie se va regasi

gruparile

ta
i

nici piata!

Dar a$a mutfume^te

Dumnezeu cS

cu plats

cu

multe dintre

gnostice

care,

profesand

dualismul

cununi ceea ce sufera aceia f3ra cununi! Dar, mai bine spus, nu suferi nici asta; iti este cu mult mai uor, pentru ca viafa ta este calauzita de nadejde i de con$tiin(a faptet bune ce o s5vare$ti ?i
pentru ca nici pofta nu e atat de puternica. Taierea mSdularuiui nu

sus{inand ca trupul material este rau tn sine, afirmau ca pacatele s^varjite in trup nu afecteaza cur^tia par{ii duhovniceti a fiin^ei

umane.
Refuzul casatoriei se regasejte
via(a
la ereticii encratiti
38
,

dupa care

nu poate face lini$te, cat o poate fraul gandului, dar, mai bine spus, chiar nu numai gandul. Hristos a vorbit de eunuc ca s5-i Tndemne pe ucenic sS
poate potoli aa de u?or astfel de valuri
i nici
i i

trSiascS in feciorie"

35
.

Domnul adauga,
w36
.

apoi, spunand:

Cine poate

de cSsStorie nu se potrivete cu evlavia cre^tina. Firete cS Sfintii Parinti reactfoneaza impotriva acestor grave abateri de la invatatura cretina. i mulie pagini valoroase asupra casatoriei provin din lucrarile lor indreptate impotriva unor eretici
ca cei amintifi.

s5 injeleaga, sa mteleag3
Fecioria, insa,
tui Hristos.

nu este obligatorie pentru Sfantul loan GurS de Aur explica:

cei care-I

urmeaza
1

,,Datorita bunStifii

SluTiuil loan Gurfi

I

de Aur.

Om

Ml. LXI1.

III.

trad. cil.. p.
:

721:

PG

LVIII. 600.

ondiilorul acestei secte a fost lajian Asirianul.

la

U cenic

al

Siantului lustin

Munirol.
'**

Ibidem, p. 720:

PG LVIII. 599.
LXIf.

.ii

lutlala.

sens al s3u Cuvdnt catre eiini. Ta(ian va reveni in tara Asiria. unde va intemeia secta cncraiila Asupra acestei erezii i a
$i

Roma, unde a

Mt

19, 12

MifliicrifCi

sale asupra Diatessaron-u\\xi lui Ta|ian. a se

i>t

w
if>

Slantul loan

Gur5 de Aur, Om.

Ml ML trad, cit., p.

720;

PG

LVIII, 599.

tuntfitt's

In vie mystique* in Mystique et

vedca G. Blond, Les continence. Travaux scientifiques du

p.

Ibidem;

PG

LVIII, 599.

IT r micros international

d'Avon, in Les etudes tarmefitaines* Paris, 1952,

Ml

19, 12.

17 110

64
Dintre Parintii
IV-lea, amintim pe

Feciorie

ft

casatorie

imiea

ccisuioriei

65

i scriitorii

bisericeti

de dinatnte de veacul

al

acum

Clement Alexandrinul, care apara ?i afirma cu tarie, impotriva gnosticilor, casatoria dupa lege" ca fiind porunca lui Dumnezeu. Odata ce legea este sfanta, este sfanta $i casatoria", 39 zice el i de asemenea: Daca cineva mdraznete sa numeasca
.

condamnate. (Sfantu! Pave!) nu ar fi vorbit de mire $i de mireasa. nu ar fi pus la mijloc accie cuvinte: Va lasa omul pe tatal sau $i pe mama
eretici i?

Caci daca nunta ar

fi

fost dinlre faptcle

spune: ..Fecioara care se rastignete cu ioata baiuirea de searna, daca s-a departat de nunta ca fiind spurcata
saw"'."'
iar feci oare lor le
1 ft

pe Domnul" Tertulian, dupa cum s-a vazut, omagiaza casatoria tntre crestini, aratand binecuvantarea de care se bucura un astfel de 41 cuplu Sfantul Chirit al lerusalimului atrage atenfia celor care due o viata feciorelnica spunand: Nu cumva prin faptul ca traieti in castitate sa te crezi mai presus decat cei care sunt casatoriti. C8ci
desfrau cSsatoria, ajunge sa huleasca
t

legea

nee u rata, n-are nici un folos din fecioria sa" Casatoria $i familia. dupa acela^i Sfant Parinte. nu sunt ..o piediea in calea virtutii" , acestea fiind randuite de Insui Crcatorul
si
.

aniversuiui. Li spune: ,.Casatoria nu

nimic in trairea filosofiei celei cu mintea trcaza. dar aduce in viata noastra

numai ca nu ne impiedica eu dupa Dumnezeu. daca voim sa flm

$i

multa
fie

in?urare""'.

Nunta
cuviinta.
eel

viata

de famiiie trebuie sa
$i

insolile

de buna
it lire

nunta este cmstita

patul ne?ntinat,

Oare tu, care traieti in castitate. nu dispre{uieti argintul pentru faptul ca ai aur! Mai mult, sa aiba bune nadejdi i cei casStoriji, care se folosesc de casatorie m chip 4 legiuit, cei care traiesc dupa legiuirile Bisericii..." Sfantul loan Gura de Aur, refer indu-se la acela$i verset citat de Sfantul Chiril, se exprima astfel: De ce atunci te ruinezi de ceea ce este cinstit? De ce roe$ti de un lucru nespurcat? Acestea sunt credin{ele ereticilor i ale celor care introduc pe la nunfi desfranate...Voiesc a va arata ca nu trebuie sa vS. ruinati de cele ce am spus, ci de cele ce voi le facetf; tu insa lasand la o parte cele ce faci, te ru?inezi de cele ce eu spun i deci. prin aceasta, dispretuieti pe Dumnezeu Care a hotarat aa... Sa nu ne ruinSm de aceasta taina. Nunta este tip al prezentei lui Hristos, al unirii lui Hristos cu
*

dupa cum spune Apostolul nu eti nascut de cei casatoriti? Sa

.

de decenta
lui

$i

cumintenie a$a incat singura difercnia

eel

ce traie^te in feciorie

easatorit sa tie casatoria,

insa

Dumnezeu. ..Nu te impiedic sa re casatore^ti, spune Sfantul ioan Gura de Aur - nici nu te opresc sa te disirezi. dar vreau sa faci aceasta cu cumintenie. nu cu ru$ine. nu cu osanda.
tmplinind voi a

nu cu mii
c urn i rile.

mii de pacate.

Nu

poruncesc sa

te duci in

munti

^i in
$i

pustie. ci sa locuie^ti

in mijlocul

oraufui, dar cinstit. bland

$i

Cu

totii

avem

acelea^i legi dc imp! in it ca

monahii. in
in aceasta

afara de legea casatoriei: dar mai bine spus, chiar

privinta Pavel ne

$i

poruncesc
!

st
.

flm in toate ca monahii spunand:

si cei

<\Chipul lumii acesteia trece

si

a^a incat

ce au femei sa tie ca

cum nu

ar avea

x . "^

Deseori. Sfantul loan

\ictuirc

Gura de Aur aduce ca exemple de

alese din Vechiul sau
i

dupa voia

lui

Dumnezeu persoane

Biserica"

44
.

Nunta
nu
ii

este randuita

de Insui Dumnezeu

45
;

de aceea nimanui

o dispretuiasca. Sfantul loan este foarte categoric in aceasta privinta, fata de eretici sau fa(a de cei care,
este ingaduit s& traind in feciorie, disprefuiesc
i

\oul Testament. Intre acestea siralucesc solii Aquila $i Prise la '. carc-i fac pe Sfantul Parinte sa constate: Estc dar cu putinta ca $i l'isurat fiind cineva, sa fie ad mi rat $i minunat in cele duhovniec^i. caci iata pe ace^tia, ca fiind in casatorie au stralucil foane mult, dei

condamna
84,

casatoria:

Unde

sunt
,f,

:
l

ae2. 24 Elites

5. 31.

Clement Alexandrinul, Stromate. III. XII,

40
41

% trad, eit, p. 224.

SI.
'*

loan (iura dc Aur,

Ibidem, Ml. XII, 89.

1, trad, cit.,
II,

p. 227.
1

Llcm.
Llcin.

'

TertuJiaru Aduxorem. 4 -Evrl3,4.

** 44

9. PL,

I,

1402-1403.
1

Om. I Tim. Om. Fac : Ik

7.

Om. Efes, XX. irad. cit- p. 201. PG LXIL 141-142. XIV. trad. cii.. p. 124: PG LXIL 573.

XXI

IV. irad,

cit..

p.

250:

?G

LIU. 180.

Wiii. XXI.
cit., trad,

[V. trad. cit. p. 251:

PG

LIIL 180.

Sfantul Chiril al lerusalimului, op.

cit, p.

123-124.

<

i>!

31.

Sfantul loan

Gur3 de Aur, Om. Calos,

XII, trad, cit, p. 153-154,

PG LXIl,

3881

oi ".

2 4>.

3S9.
45

si.

liiiLii tiiirii

dc Aur. Om.

Ml

V11.VU.

trad, cii- p.

99-100: PCi

IV 1!

81-82

Idem, Om. Rom, XXII I

PG

IX 615

\hm\
.

if*.

3:

(or

19, 19.

66

Feciorie $i casatorie

breasla lor nu era atat de stralucita de vreme ce erau fac&tori de

corturi.

Cu

toate acestea, vrednicia lor

a acoperit

totul i i-a aratat

mai presus de soare. Nici meteugul lor i nici casatoria nu i-au imp ied feat sau i-au vatamat cu ceva, ci au aratat dragostea aceea pe 55 care a cerut-o Hristos..." Sfantul loan Gura de Aur indeamnS pe cei care nu pot pastra 5 fecioria, sa se casatoreasca i sa aiba copii \ caci aceasta taina, pe langa faptul ca este cinstitS, aa cum este considerate i de catre 5 cretini, dar i de catre cei din afara"' este in acela$i timp un act solemn, care leaga neamul nostru la un loc i este pricina a multor
.

CapitolulIV

bunuri

il5R
.

Explicand cuvintele: Cautati pacea cu toti i sfintenia, fara 59 de care nimeni nu va vedea pe Domnul" , Sfantul loan Gura de

Primirea Tainei casatoriei

Aur

zice:

purtarea

Ce inseamna sfmtenia? Adica inlelepciunea i demna in casatorie. Daca cineva este necasatorit, zice, sa
daca este
casatorit, sa

ramana

curat, iar
6l)

nu desfraneze,

ci sa-i

aiba

1.

Pregatirea pentru casatorie

pregatirea materials

pe sofia sa , caci i aceasta este sflntenie. [.,.] Aceasta, nu pentru ca nunta este sfinjenie, ci pentru ca nunta pastreaza sfintenia din
credinta, nelasand pe cineva sa se uite la desfranata. Caci nunta este
cinstita, i

Sfantul loan
ci

Gura de Aur pune accentul nu pe

pe cea sufleteasca pentru primirea de catre

nu
6
.

sfanta.

Nunta

tineri

este curata,

nu doar pentru ca procura

a casatoriei.

sfintenie ci, pentru ca impiedicS sfintenia cea data prin credinta sa

se intineze"

Rolul parintilor este covar$itor In aceasta pregatire. Ei trebuie sa urmareasca, pe de o parte pastrarea castitatii copiilor lor, pe de
alta

parte

formarea
i

deprinderea

lor

cu evlavia, modest ia,

disprejuirea averilor

imbrati?area oricarei virtuti.

Pentru aceea este nevoie de a pune in oranduiala mai intai sufletele copiilor" i nu zestrea. Caci multi se ingrijesc de zestre ji de mo?tenire i in general de situatia materials a fiilor i fi ice lor lor,
insa

nu poarta de

grija

de averea lor sufleteasca. At vazut cata ipsa

I

de judecata?" spune Sfantul loan. El recomanda parintilor sa-i tmbogateasca copiii, nu cu cele mater iale, ci cu virtuti, care le procura un viitor mai sigur i pentru trup i pentru suflet. Exercita su 11 etui copilului - zice el tn continuare - %\ la urma vor veni i
55

Sf. loan

Gura de Aur, Om. Rom, XXXI, trad

tit, p.

472;

PG LX,

(0m.

XX\%

664
56

"
5S

Idem, Om. Efes, XIII, trad, cit., p. 134; PG LXIL 98. Idem, Om. J Cor, XII, trad, cit, p. 159; PG LXI, 103. Ibidem, XM, p. 161; PG LXI, 104.
14.
1

"Evi-12.
60

daca acest bun lipsete, nici un foios nu va avea el de iiveri, - pe cand daca va catiga acest bun, nici o vatamare nu va uvea de la saracie" Astfel de tineri sunt de invidiat, nu cei care au mo-jtcnit bogatii materiale. Cand vezi pe un tanar - spune cl cure, (ara osteneala, a mo?tenit averi de la parintii sai i totui se iMViVlevle in pacate, sa ?tii bine ca pedeapsa lui se va mari i mai
ucclca; iar
1
.

Cor

7,

8-9 (versete parafrazate).

*J

Sfantul loan

Gura de Aur, Om. Evr,

XXX, trad,

cit, p.

352-353:

PG LXIU,

210.

Mr rn. Mm.

I Tim, IX. trad

cit., p.

80;

PG LXU,

547.

68

Tama casatorie i

Pregatirea pentru casatorie

69
de Caci numai
noastra

mult. A$adar. sa nu invidiem pe unii ca acedia, ci pe cci cc au

Dumnezeu". Ace$tia sa
lux, a astfel
fi

fie inva(ati a-i stapani pantecele. a fugi

fi

molten it dc

la

pari mi virtutea, adica cei cc au mostenit bogatie

iconomi. iubitori, sa se in\ete a

$i pari nti lor lor
fi

stapaniti.

duhovniceasca."

vor putea

le

pricinui multa plata. $i in acest

Cine vrea, totu$i. sa lase copilului averi. sa-l imete mai intai sa fie bun >i cinstit; in acest tel el. daca nu \a inmulti avcrile. .xel putin nu va 11 mai prejos de cele deja castigate". Dar daca copilul e lipsit de \irtute. cu toata bogatia. el este mai de plan* ..decat cei ce ajung !a cea mai de pe urma saracie". Caci ..copiilor color care nu sunt bine crescuji, le cste mai buna saracia decat bogavia, Saracia tine pe cineva in \irtutc chiar tara voia luu pe cand bogatia nici pe cei ce voiesc nu-i la^a a fi mtelepti." Sfantul loan sc adreseaza in special mame lor. care sunt mai aproape de suflelclc copiilor, ele ingrijindu-se mai mull de cele ale casei. Pe acestea el le slatuie^ie. zicand: ,.Mamelor! Ingrijiti-va mai caci este u^oara perttru voi o asilel de ales de fete e voasirc. ingrijire; ktati sea ma bine, ca sa se deprinda sa stea in casa, iar mai cu seama invatati-le sa tie evlavioase. demnc. sa dispretuia>ea
I

chip toate vor

spre

slava

lui

Dumnezeu

spre a

mantuire"
ucrul eel
1

Pastrarea castitatii tinerilor este. in conceptia Sfanmlui loan.

mai important
$i

$i

mai grcu de
-

realizat. ,.Ca

nimic nu poate

de obositor /ice el ca a impiedica placerilc cele ab^urde la o asemenca varsta. Nici dragostea de bani, nici pofta de slava *fi nici altccva de accst fcl nu poate tulbura pe un tanar la asemenea varsta, ca dragoslea trupurilor." Nepazirea castitatii pana ta casatorie atrage dupa sine consecin?e grave pentru viitoarea casnicie a tinerilor. Sfantul loan atenjioneaza: Ca de aici, din aceasta ipsa de grija, ca sa spun ai^a. 8 se nasc loate reiele" Este vorba in primul rand de ..obi^nuinta cu pacatul", care ,.pncinuie?te. cu trecerea timpului, atata pagiiba. incat nici un sfat nu mai are vreo putere asupra celui deprins cu
I
.

a^a de greu

averile, sa fie simple

ijii

tara pretentii in imbracaminte.

fel.

>i

in felul
$i

acesta dati-le in casatorie. In acest

barbatul ce
4
fl

nu numai pe

elc ci

pe
$'\

vor avea

1-ati

mantuit

$i 1-ati $i

scapat din neajimsuri;

copii. ci
?i

nu numai pe barbat.
nepoti."
lor.

ci $i

pe copii.

nu numai pe

pe

A st fel

parintii. $i in special
fi

ca unii care vor familiilor lor. dar i

raspl3ti?i

mama, se fac de Dumnezeu. $i

-

binetacatori

$i ai

ai copiilor. $i ai

daca rad&cina este ramurile se vor iniinde tot mai buna. - continua Sfantul Parinte bine, iar pentru toate acestea vevi lua plata. Noi facem loate astfel. incat sa fim de folos nu numai unui suflet. ci printr-un suflcl s5
ai societatii intregi. .,Ca

folosim multora. Fata la astfel trebuic sa iasa din casa pari nt ease a la casatorie, dupa cum iese un luptator din locul de exercitiu avand
toata tiinta cu cea

mai mare

exaetitate, ca i
$i

un aluat care trebuie sa

o prefaca in paine buna"' Parintii trebuie sa se ocupe $i de educatia baietilor. care se cu\ine ..sa fie atat de cuviincio^i prin demnitatea $i intreaga itnelepciune. incat sa aiba lauda i de la oameni $i de la
dospeasca toata framantatura
sa

Aceasta obinuinta predispune pe soti la infidel itatc conjugala. la alunecarea cu uurinja in preadesfranare care aduce atata tulburare. neoranduiala ^i necazuri in familie. Cel ce n-a aflat ce este desfranarea spune Sfantul Parinte - nu tie nici ce este preadesfranarea; iar eel ce s-a tavalit in ace lea, iute va ajunge i la acestea" s caci eel ce a fost intelept \ cumpatat i mai inainte de iiunia. cu atat mai mult va fi i dup^ nunta, pe cand eel ce s-a deprins a desfrana mai Tnainte de nunta, va face aceasta $i dupa minlS" '. Tanarul care se obi$nuiete a desfrana tnainte de casatorie. va II lldel sotiei sale i o va aprecia o zi sau cet mult douS, - zice Sfantul loan - iar dupa aceasta iute va aluneca pe povami^ul dcsfraului, cautand acel ras absurd ^i spasmotic. acele cuvinte pline de trivial itati. acele gesturi dean{ate $i in fine, toata necuviinta de ;i care ne rusfinani i a vorbi ". Toate acestea tanarul nu le va gasi la
pacatul"
'.
1

'

tfotirm. IX. irad. cit.. p.

80-81;
cit..

PG

LXII. 548.

Mini. Om.
N
1 1

Til,

IV. trad.
ill).

p.

3t4;M Ki LXII. 684.

262; Pti IIV. 5 J*).

km. Om. fac

LIX. V.

trad. cit.. p.

"

Mm. Om
Idem,

Fat.
I

XX.

irad

cit.. p. 25ft. cil., p.

H>

I.X HI. 148.

I

tMrnt,
"

Om

Tim, IX. irad.

80; \H\

XII. 547.

Mt hi
lilt-m.

Ihuhm. IX. trad. cit. p. 80:

Ihittem, IX. trad.
cit.. p.

Ki

LXII. 547. 54*

I

" lilnn.
1 '

80: P(i

XII.

548

PG UV. 519. Om f fes. V. trad. cit.. p. 215; PG LXII. 425. Om I Tim, IX, trad. cit.. p. 79; PG LXII. 546. Om I Tc.s. V. trad, cit., p. 216-217: PG LXII. 426.
MX.
V.
irad. cit., p.

262-263;

^^^T^^vn+i

VC*7*

70

Taina casatoriei
nu s-a casatorit pentru a se

Pregatirea pentru casatorie

tavali

71

sotie dcprinsa cu virtutea, pentru ca ea

i

Tn

desfranari,

ca

sa-i

pastreze

castitatea

ji

murdari, a se face de ras

sa nu

se

procura sotului ei afatari spre desfranare, ci pentru na^tere de prunci. pentru a se ingriji de casa i
a-i

a-$i invata propriui ei barbat tot

ceea ce este

demn

,:

pangareasca de desfranare. Casatoria sa le dea indestulator ajutor ca 17 sa-i poata potoli i saltarile trupului i sa scape i de osanda"
.

Raspunzatori pentru copii, aa dupa

parintii,

cum

Parintii trebuie

s-a amintit, sunt

sa conlientizeze faptul ca violen^a poftei

simfurilor este foarte

tot

mare

la tineri.

Pentru aceea,

ei

trebuie sa faca

ce

care trebuie sa aiba mare grija de virtutea, curatenia i castitatea lor trupeasca i sufleteasca. Parintii, cu experienja lor, pot
sesiza

le sta in

putinta spre a le potoli pornirile, spre a

i

puternic tinere{ii cu frica

cu

sfatul.

pune frau aa meat acedia sa fuga de

14
,

mai uor

atacurile diavolufuu pe

cand

tineri i, care privesc

la

poftele ru$inoase", pastrandu-i castitatea

Educatia, aa

cum

doar ,Ja placerea ce le sta in fata, fSra sa se mai gandeasca durerea de mai tarziu 4\ aluneca u$or in pacate, ajungand robi
placerii.

ai

s-a spus, trebuie inceputa din vreme,

formandu-se copilului deprinderea cu cele bune. Tineretea- zice SfantuI Parinte -este salbatica, avand nevoie de multi privighetorL
dascali, pedagogi, tngrijitori,

intindeti

De aceea, - tndeamna SfantuI loan pe paring - va rog mana de ajutor copii lor votri, ca sa nu flm pedepsiji
ei.

sa
i

pentru pacatele savarite de

Nu

jtiti,

oare, ce a patit preotul Eli,

18

de multi

hranitori. [...] Tinerejeaeste

ca n~a indreptat

cum

ca un cal salbatic, ca o fiara salbatica, i daca de la inceput i din cea mai frageda varsta a copilariei ti vom pune nite hotare bune, dupa aceea nu vom mai avea nevoie de multe osteneli, ci obinuin|a va fi apoi ca o lege. Sa nu-i lasam sa faca ceva din cele placute i
vatamatoare,
i

se cuvine pacatele copiiior lut?"

i tot

SfantuI Parinte adauga: Sa ne

temem, va

rog,

de aceasta
19
.

pi Ida! lar

daca avem copii sa ne ingrijim de creterea lor"

Dar nu numai
sau nu ar
fi

parintii, ci tinerii tni$i, ji ei

fi

sunt raspunzatori

pentru curatia lor trupeasca. Poate daca nu ar

chiar
$i

fost

mai de demult,

nici sa le
in

facem ca unor copii intotdeauna pe plac,

i

ci

mai ales

astazi multi tineri, care traiesc cu intelepciune i

zic,

cumpatare, fiindca 15 abuzul in aceasta privinta pierde tinerimea mai mult decat orice"
sa-i
.

finem

intreaga intelepciune

neprihaniti, poate

ca atunci,

- remarca

SfantuI loan

ati

avea

Cunoscand toate
vorbi cu copii
i

acestea, parintii
i

nu

trebuie sa se ru$ineze a

lor

despre castitate

necesitatea de a fugi de

defranare. ,,De$i cuvintele s-ar parea

totui scopul fiind

nedemne - zice
potrivite

SfantuI

loan -

cu eel ce voiete a scoate necuratia din suflet; pentru ca daca nu va auzi astfel de cuvinte, nu se va ruina niciodata un suflet neruinaf\ Gura celui care statu iete nu se murdarete, a$a dupa cum nici medicul care stoarce puroiul nu-i murdaretc mainile cu adevaral, necuratia
nefiindu-i proprie
16
.

demn, sunt foarte

cuvant de indreptatire; insa cand sunt, ce veti zice? Ca n-a|i putut stapani vapaia poftelor? Insa va acuza cei ce au putut, si care aveau aceeai tire ca i voi Nestapanirea poftelor eel or tineri este pusa de SfantuI Parinte, nu pe seama firii acelora ci, pe vointa libera a lor. El zice; Nu
.

tineretea este cauza, caci daca ar

(le desfranati;,

fi

aa, apoi toti tinerii ar trebui sa

in

foe""

noi inline suntem cauza, noi ?nine ne impingem i in cazul tineri lor, ca i a celor casatoriei, frecventarea
ci
i

leairelor"

participarea la petreceri desfranate

i

23

sunt mijloace de
i

imbolnavire sufleteasca
fost lasata casatoria
spirituale.

pierdere a castitatii, chiar

fin

numai a ceiei
tanarului.

de catre Stapanul nostru ob^tesc, din cauza slabiciunii firii omeneti, ca sa ne indeparteze de desfranare"'. Slantul loan Tndeamna; Sa nu lasam tineri de capul lor, ci, cunoscand vapaia cuptorului (poftei), sa ne straduim sa-i casatorim potrivit legii lui Dumnezeu* inainte de a se
i

Toe mai de aceea a

SfantuI

loan,

analist

al

psihologiei

dezvaluie capcana in care acesta este prins prin intermediul unor

Idem,
'"
I

Om. Fac
loan

(Ii),

L IX.

Ill, trad,

cit, p. 260:

PG UV.
V.

519.

Kc^i4. 18-19.

"
"* 14

Ibidem. V, irad.

cit.. p.

'
16

Om. Fac (11), III, trad, cit., p. 260; PG L1V, 517-518. idem. Om. / Tim, IX, trad, cit., p. 79; PG LX1L 546. Idem, Om. i Jes, V. trad, cit, p. 217; PG LXll. 427.
Idem.

2 LIX.

7; PC.

LXH, 426.

SfiVriUil

Gurade Aur, Om. Fac

cit.. p.

(II),

UX.

trad. cit.. p.

263;

PU

LIV, 520.

" l.kiii,
1

V, trad. ihi, t,m: P(il.XH,428. ^.Av;i:P(iLX11.428.

I Tex,
Iilnii.

Om.

218;

PG LXIL

427.

(>m. 1 Cor. XII, trad, cit, p. 162-163:

PG LXL

105.

72
astfe!

Taina casatoriei
de
%\

Timpul casatoriei
acolo
Sfantul Parinte se adreseaza mai ales parintilor. care sunt
responsabili de creterea
si

distracjii, zicand:

,.Cand te duci

la teatru i

stai

sorbind cu ochii pc acele femei cu pieptul gol, simti peniru moment placere, dar mai pe urma tu singur e$ti eel cc ai 4 provocat frigurile ce te-au cuprins'" La aceste prive!i$ti se adauga
privind
.

pregatirea copiilor lor pan a in

momentul
i

in care ei in$ii ii intern eiaza

o famitie devenind
la oaste.

potential

parinti

prin casatorie legiuita. Acestora ei le spune;

Xand

copilul tau este

tu

cantecele de^antate, ale caror versuri con tin ,.amoruri nebune" care cuceresc i auzui, nu numai vazuL spre pacat. El continua: Cand
vezi toate acestea, zic,

mare, mai inainte de a se duce

ingrije$te-te

mai inainte de or ice.

de insuratoarea

lui""

9
,

cum

vei putea sa

fii

prudent, cand aceie

Amanarea
aceste ia
il

casatoriei din diferite motive

duce

la

posibila

povestiri. acele priveliti, acele ca niece i acele mi$eari an cucerit

spiritul tau i i-au introdus alatea i atatea visuri care se

cadere in desfranare, pe cand pregatirea tanarului pentru primirea

face mai puternic in fata ispitelor. ,,Cand ei (tanarul) va

succed unul

ahuia? Muite din acestea, spiritul i !e reprezinta in imaginatia sa, le voietc $i le dorete, crezandu-le ca fericire a sa"~\ Din cauza teatrului, tinerii ii irosesc viata. nu muncesc %\ sunt hraniti cu
pacate ajungand mai salbatici decat fiareie salbatice""
.

vedea ca

in

curand

se va

da mireasa - zice Sfantul loan i

ca

timpul ce-1 desparte este scurt, desigur ca

se va potoli vapaia, dar

daca va in|elege ca tu (parinte) te leneve$ti oarecum $i intarzii, sau ca a$tepti averi mari de la mireasa, negreit ca el, neputand atepta

impotriva aceste i boli suflete$li, Sfantul loan reco mandii tot volnta, dar in vederea binelui. a virtutii. Spre deosebire de bolile trupului unde este ncvoie de doctori, de

Ca remediu

de timp, aceasta estc mult mai u$or de indreptat fiind necesara doar o vointa puternica; ea singura face pe cineva bun, i tot ea il face i rau. [...] A 5a ca in a vol i a nu vol se cuprinde toiul. De aceea suntcm i pedepsitL de aceea suntem $i

medicamente

un timp lung, va aluneca in desfranari" ". Timpul casatoriei este, aadar, inainte ca (iu! sau fiica sa-$i piarda castitatea. De aceea, cand a sosit timpul casatoriei, nimeni sa nu o amane"'"
.

nu trebuie conditional nici de situatia profesionala a tanaruiui, nici de zestrea tinerei, caci este mai imponanta curatia trupeasca i sufleteasca a celor doi la pairea in
casatoriei

limpul

laudati"

27
.

Tanarul

care nu-?i

pastreaza

stapanirea de

sine alegand

dezmierdarea
barbaric
28

in locul virtutii este

cuger. Cel infranat

insa,

da

n urn it de Sfantul loan orfan de dovada de intelepciune ?i de

2*

Timpul

casatoriei

ceea ce privete timpul casatoriei, se pronunta tot Sfantul loan Gura de Aur. Vrand sa scuteasca pe tineri de caderea in pacat ul desfranarii cu toate con sec in tele lui a supra viitoarei lor casnicii, el ii
In

de a cunoa?te tanarul desfraul (parin{ii) sa-l casatoreasca cu o fata cuminte i inteleapta"'". Sfantul loan continua, mustrand pe parinti: Voi insa faceji cu totul d impotriva; cand copiii s-au umplut de toate murdariile, atunci ii casatoriti, in zadar i fara de folos. - Copilul, spun parinti, trebuie sa a^tepte pana ce-i face o situatie, pana ce ajunge stralucit in treburile publice. - Da, de lucrul acesta vorbe$te toata lumea! De sufletul lui 3 insa nu spuneti nici un cuvant, ci il dispretuiti i-l aruncaii" ^. De aceea. Sfantul loan sfatuiete pe parinti, zicand: Cati
casatorie decat ace lea. Deci, ,,ar trebui ca inainte
aveti baieti tineri
$i

voiji a-i introduce in societate, grabiti-va a-i

in

hAga cu

un ceas mai inainte

jugul casnicier'.. pentru ca

statu iete sa se casatoreasca din timp.

-A

21
'b

27 28

Om. Idem. Om. Idem. Om. Idem. Om. Idem. Om.

Idem.

I Tes,
f Tes,

V, V. V,

trad, cit., p.

218; 219;

trad. cit.. p.

PG PG

LXI1. 428.

Ml,

XXXVI].
XIV,

VI. irad. cit. p.

LX1I. 428. 462: PG LVI1. 427.

1

Om. t Tes, V. trad. cit.. p. 216; PG LXII, 426. thnitm. PG1.X1K426. thukm* PG1.X1L426. don dm. Kit, LIX. VII, trad. cit.. p. 694: PG LV11I, 583.
Idem.
I

1.

/ Tes,

trad, cit., p.

219-220;

I Cor,

trad, cit., p. 184:

PG PG
I

XII. 428.
1

ihuhm,

I.

IX. VII,

trad, cit., p.

695;

XI.

18.

Idiui ()m. I Tes, V, trad.

cit.. p.

PG 1..VI1I. 583. 216; PG l.XII. 426.

74

Taina casatoriei
i

Alegerea miresei
s3>

75

trupurile lor sa fie curate

In

neatinse cand vor primi pe mireasa'

ft

felul

acesta
36

dragostea celor doi va

mai aprinsa

mai

fierbinte

de felul acesta, i it intrebi ?i cercetezi, cautand in toate chipurile sa nu cada vreo parte din bunurile sotiei la vreo ruda de-a ei; dei, dupa cum am spus mai sus, chiar daca s-ar grei ceva toata paguba va consta Tn pierderea de bani, cu toate acestea nu lai nimic
allele

multe

din elc necercetate". Apeland la logica bunului simt el intreaba:

3.
In

Alegerea miresei"
38

,,Oare nu este
iar

filra

rost sa

aratam atata zel pentru o afacere de banu

sufletuiui nostru i

cand e vorba de pericolul

de raspunsui pe

ceea ce privete alegerea miresei de catre mire , SfantuI loan Gura de Aur indeamna la o atenta chibzuinfa. Daca eel care cumpara o casa sau sclavi se intereseaza in amanunt de situatia acelora, cu atat mai mult eel care se casatorete. Casa poate fi
revanduta i sclavii tnapoiafi fostului proprietar, mireasa insa nu poate fi inapoiata parinplor ei, .,ci - zice SfantuI Partnte - eti si I it sa o tii in casa toata viata, sau daca te scapi de ea indepartandu-o, te

care

avem

sa-l

dam

acolo sus, sa nu acordSm nici o importanta unui

mai mult decat oricare altui, graba i grija?"40 De aceea el indeamna: Deci, cand ai de gand sa iti iei femeie, sa citeti nu numai legile 1umetL ci $i pe cele bisericeti, caci dupa acestea i nu dupa acelea vei fi judecat de Dumnezeu Tn ziua aceea (ziua judecatii viitoare). Disprefuind pe cele lumeti, de obicei, ai de pierdut o suma de bani, dar daca le Tncalci pe cele biserice$tL aduci
lucru care cere,
sufletuiui chinuri venice i focul nestins al gheenei"
41
.

dupa legea Domnului' SfantuI loan indeamna pe cretini sa nu tina seama numai de legile civile care operau In materie de casatorie, ci mai ales de cele dumnezeieti. El spune: Tu cand ai de gand sa-ti fei femeie, - zice el - alergi cu mare graba la legiuitori lumeti i invartindu-te pe langa ei, cercetezi cu toata ingrijirea ce se va in tamp la daca femeia moare fara copii, daca are un copiL doi sau trei, cum sa se foloseasca averea cat timp tiiete tatal ei ?i cum dupa moartea lui, ce va reveni fraplor ei din motenire i ce sotiei lui, cand aceasta va fl stapana pe toata averea, cand va trebui sa dea din ea tuturor? i
faci pricina

de

adulter,

Denuntand obiceiul
ca
i

incetatenit tnca

de pe vremea aceea,

SfantuI Parinte subliniaza valoarea calitajilor sufleteti ale miresei,

ale mirelui,

era atat

nu a zestrei sau dotei. Caci selea de imhogatire de mare, meat chiar i casatoria devenea un targ murdar,
i

ignorandu-se

cu

totul

zestrea

spirituals.

Aceasta

situatie
el

se se

general izase atat de mult, meat, chiar adresandu-se crejtinilor,

vede silit sa exciame: Care om ce vrea sa se tnsoare mai Intreaba ce purtari i ce cretere are fata pe care dorete sa o ia de sojie? Nimeni! Ci intreaba indata de bani, de moie, de cata avere are fata,

n Idem, Om.
it<

Tim. IX, trad, cit, p. 79;

PG

I- XII.

546.

cum ar avea de cumparal ceva sau de facut un contract 42 obi$nuit. De aceea i numesc casatoria contract (subl. n.) Aud pe
ca
i
.

Ibidem, IX. trad, cit, p. 79;

PG LXII,

546.

j7

Dintre Parintji veacului

al

lV-lea doar SfantuI loan Gura de

Aur a

scris

o omilie
de

specials cu privire !a alegerea miresei, treeula in lucrarca de fata sub denumirea

spunand: S-a incheiat un contract intre cutare i cutare, adica s-au casatorit. Batjocoresc darurile iut Dumnezeu; i aa se
inul^i

A treia omilie despre (PG LI 225-242).

,8

casatorie. eunoscuta i sub

titlul

Cum

irebuie sa fie Sofia.

insoara

se marita ca

cum ar cumpara $i
.

ar vinde; iar contracteie

dc
se refera la accst aspect,

SfantuI loan

Gura dc Aur, care

nu vorbeste

si

despre

a casatoriilor se fac cu mai multa grija decat com rac tele de vanzare-cumparare"43

incheiere

alegerea mirelut dc catre mireasa; aceasta nu inseamna ca el ncsocote$ie dreptul miresei dc a se pronunia asupra viitorului ei mire, lucru care reiese limpede din
cuprinsul intregii sale opcrc.

Nu
PG

trebuie a sc uita ca in acea

vremc

tinerele fete.

impodobile de

virtute. i$i
cit., p.

petreceau timpul mai mult acasa {A Ul-a

LI, 230);

Om

despre

"'

tbhlm,

2. trad. ch\. p.
I.

66;

PG

LI,

226-227.

casatorie, 3, trad,

70;

de aceea SfantuI Parinie cere parintflor

" Ihuitm.

trad. cit.. p.

65-66;

PG LL 226.
(gr.

miresei sa se ingrijeasca de cautarca unui sot potrivit pentru fiica lor (Idem.

Om
PG
11

liTiiR'iiul folosit
vi'ilrii si:

pentru casatorie era eel de contract

cit,,

ouvaUayua).

se

Cohs. XII,
3y

trad. cit.. p. 155:

PG

LXII, 390).
casatorie,

Aime

Puech. op.

p. 102.
trad, cit., p.

SfantuI loan

Gura de Aur. A Hl-a Om. despre

trad. cit.. p. 65;

Slaiinrl loan
f.-'N

Gura de Aur. Om. Mt. LXXHI IV,

835;

PG LVIU,

677-

LI. 226.

76

Taina casatorie i
vina,
i

Alegerea miresei

11

A$adar. nu bogatia trebuie sa fie criteriui pentru alegerea miresei. Nu socoti casatoria ca un negor, zice Sfantul loan. Este ridicol, ruinos $i fara delimitate sa se procedcze aa. lil rcmarca:

daca se Tntampla sa le moara sotia inainte de vreme $i toata averea, pentru care au investit atatea eforturk procese i ani din viata. $i cade in mana vreunei rude, atunci unii ca acedia sum

Am auzit pe muiti
a luat

zicand: cutare era sarae, casatoria i-a imbogatit,

o femeie bogata; traiete acum in lux i imbel^ugare. Ce omule? Tu vrei ca femeia sa-ti aduca bani? Poli sa spui asta
ru$ine
cauti
loc,
?i

spui
fara

fara sa ro$e$ti?

!>i

nu

le ascunzi in

asemenea mijloace de ca$tig?

dispretuind
banii
i

Ap

fund u I pamantului cand 1 vorbete un sot?"' i in alt

le

bogapa, pc care

socote$te

iueruri

secundare dar care au devenit obiectul preoeuparilor tuturon. el depiange aceasta stare la care s-a ajuns, spunand: Sa nu cautam bani, sa nu cerem nobiete exterioara. ci pe cea a sufletului. Nimeni sa nu atepte sa se imbogateasca de pe urma femeii, caci o astfel de
bogaiie este necurata
i

asemenea naufragiatilor care abia 15 scapa trupul i libertatea lor4 $i daca sotia traie^te, ea va invoca permanent stapanirea ei asupra averii. ceea ce demon streaza ca intre cei doi nu domne$te dragostea 4 unuia pentru celalalt. ci dragostea de avupi *. ,,Daca te casatore$ti cu o femeie bogata, - zice S fan ml Parinte in alt loc - iei mai degraba un stapan pe cap, decat o femeie. in afara de aceasta, prin firea lor, femeile sunt pline de deertaciune. mandrie i de dorinja de a-ti lua ochii: daca le mai vine in ajutor ?i averea, in ce chip barbat ii lor fe vor mai putea suferi? Dimpotriva, ce! care ia o femeie de seama lui sau una mai saraca decat el, aduce un ajutor, un
i
.

nedemna de

barbat; in starlit, sa nu caute

[...]

to vara?

intr-adevar introduce fericirea in casa

fie

lor.

Lipsa averii
$i

cineva sa se imbogateasca din casatorie.

Nu

cauta deci

la

indeamna sa
asculte
in

supusa intru
astfel
?i

totul

barbatului. sa cedeze

sa-l

femeie avere i bani i atunci toate celelaite le vei afla cu uurinta. Cine, spune-mi, iasand la o parte cele principal, se ocupS de cele secundare? Dar vai! peste tot locul noi suferim de acest rau. De
ca$tigam copii, noi nu ne ingrijim cum sa-i facem buni, ci cum sa le dam de sotii feme! bogate. Nu ne batem capuJ ca sa-l facem pe copil sa fie cu purtari bune in lume, ci cum ar putea sa devina bogat. Chiar daca-I formam pentru vreo profesie oarecare, nu ne
ingrijim ca el sa fie scutit de greeli, ci

toate,

ca di spare

motivul
4

de cearta,

fupta.
51

ingamfare. nemtelegeri.

se apropie legatura pacii, unirii, iubirii

trai. iar

a mtelegerii. Pace deci

si

bun

nu bani"
I

9
.

A$a trebuie

sa se petreaca Iueruri e tntrc cretini: cei care

doresc sa se casatoreasca sunt indemnati sa priveasca la exemplele celor vechi, din Biserica primara i sa-i urmeze. Aceia se interesau ce purtari are fata, ce apucaturL ce insuiri suflete^ti". De aceea, ei
to

cum

sa ne aduca un mai

,.n-aveau nevoie de contracte, nici de garantia hartiei

locul tuturor acestora le era

cemelei. In

mare

eatig, ?i Tn felul acesta toate s-au transformat Tn bani.

De
.

aceea s-a i corupt totul, pentru ca ne stapanete iubirea de bani Pe langa situatia nedemna in care este pus eel care-i ia de sojie o femeie bogata, acela are de infruntat tot restul vietii multe alte umilinte i neajunsuri. De aceea, este de preferat ca barbatul sa-?i aleaga o sope mai saraca decat el, pentru ca daca e cu avere, - zice Sfantul loan - nu va intra in acea casa atata multumire

de ajuns purtarea miresei "^ Cre^tinii trebuie sa se sfatuiasca cu fericitul Pavel i sa citeasca legile pentru casatorie a?ezate de acela", pentru a ti ce pericole ii pandesc i?i cum trebuie sa procedeze in cazul in care femeia este desfranata. dedata la vin. insu Itatoare, fara judecata sau cu vreun alt defect. Caci Apostolul nu ingaduie divortul decat pentru adulter, sotul flind
si lit

sa suporte

,toata rautatea" soriei lui. ,,Daca

iti

pare grea

$\

pe cat dezgust provocat de batjocorile ei, pe cata pretentie din partea ei de a cere mai mult decat a dus ca zestre; in sfarit, dezgust din cauza insultelor, a luxului celui mare $i a 46 Masa lor devine o arena i un vorbelor grele pe care le pronunta" teatru de lupte zilnice; i?i doresc sfaritul care, simt ei, intarzie sa
provocate de banii
ei,
.

nesuferita aceasta porunca,

silinta
alt

zice Sfantul Parinte

da-ii
1

toata
.

ca

sa-{i iei

o femeie buna,

inteleapta, ascultatoare...""

$i in
^i

loc e! spune:

Va

rog, dar, i

pe vou nu umblati dupa bani

lilciii
i

litem
44 45

Idem.

lU-a Om. despre casatorie. 3-4.

trad, cit., p. 71

PG

*'

LI, 230.

Ivliiii,

Idem.

Om. Efes, XX. trad. cit., p. 1%: PG LX1I, ibidem, XX. trad, cil., p. 210; PG LXIL 147.

138.

Idem.
IvU'iH.

A IIf -a 0m. despre casatorie. 4. irad. Gil., p. 73; PG 1,1, 232. Om. fifes. XX. trad, cil., p- 2 10; PG I XII. 147-148. A III -a Om. despre casatorie. 4. trad. cil.. p. 72-73: PG I I. 231 Om. Mi, LXX111, IV. irad. cit.. p. 83?; PG I.VIM. 678. A 11l-a Om. despre casatorie. 2. irad. cil.. p. 66: PG 1,1, 22?

78

Taina casatoriei
ci

Alegerea miresei
Cauta fata sunt mai bune decat Dumnezeu, le vei avea
inimii.

79

dupa avere,

dupa

purtari,

dupa bunatatea

necurafie", dar pentru care, din iubire, Miftle Hristos S-a dat pe

evlavioasa, fata cuminte!

Aceste insu^iri

Sine ca

sa-i
i

nenumarate comori. De cauti pe cele ale lui $i pe cele din Iumea aceasta; dar daca le nesocoteti pe acelea i umbli dupa acestea, nici de acestea n-ai parte'" Parinjii miresei, de asemeni. sunt sfaluiti de Sfantul Parinte sa se implice in cautarea unui sot pentru flica lor. Acestora el le spune:

formele

schimbe chipul, sa-i tndrepte neajunsurile, aducand-o la o frumusete de necrezut" 55

sa-i
,

vindece ranile,

Spre aceasta frumusete spirituals se cuvine sa tinda $i mirii, iar daca unui dintre ei are nite defecte ascunse, celalalt sa fac ceea ce a faeut Hristos cu Biserica, sa-l indrepte i sa-1 infrumuseteze din punct de vedere spiritual. i noi, ajadar, - zice Sfantul loan - sa

Mai

intai

cauta barbat pentru fecioara, insa barbat in toala puterea

i

cuvantului, protector al femeii, barbat care sa fie capul trupului

caruia tu-i predai nu sluga, ci-i incredintezi pe insai fiica

ta.

Nu
caci

cauta bani, nu cauta stralucirea nearnului, nu maretia patriei

blandetea, adevarata Tnjelepciune, frica

lui.

toate acestea sunt riefolositoare, ci tu cauta evlavia sufletului,

de Dumnezeu, daca voieti ca fata ta sa vie|uiasca cu placere. De vei cauta bogatie, nu numai ca nu o vei folosi cu nimic, ba inca o vei vatama, cSci o vei face sclava lui. In loc sa fie libera. Nu se va folosi ea atat de mult de placerea aurartilor, pe cata scarba va avea din rolui ce-l are ca sclava. Deci nu cauta acestea, ci cauta mai ales egalitatea in cinste, i daca nu este cu putinta aceasta, atunci cauta un barbat mai sarac decat fiica ta, nicidecum mai bogat, daca nu voie^ti sa-ti dai fata 5 unui despot ci unui adevarat barbat" Avand in vedere toate necazurile provocate de o casatorie interne iata pe interese mater iale, Sfantul loan indeamna $i in alt loc, spunand: Sa nu mai cautam bani, sa cautam virtutea, cinstea,
.

de frumusete i vom putea, negre^it, sa ne facem creator ei. Nu cere de la femeie ceea ce nu este al ei. Nu respinge pe femeie pe motivul ca nu este frumoasa. A lui Dumnezeu creatura este i ea ?i nu o batjocoreti pe ea, ci pe Cel ce a tacut-o. Cu ce e vinovata ea daca este urata? Nu lauda pe femeie pentru frumusetea ei. Acest fapt este propriu suflctelor desfranate. Tu cauta frumusetea sufletului i imita pe Mirele Bisericii" 56
aslfel
i i .

cautam o

Frumusetea exterioara este trecatoare; voluptatea ei tine o luna sau doua sau eel mult un an, si s ,ceea ce era o minune de frumusete" se vetejete in mod firesc odata cu trecerea timpului. $i, daca mai survine i vreo boala, aceasta se pierde i mai repede.
Insa defecte le suf1eteti, acoperite pana atunci de acea frumusete, ca

de pi Ida: mandria ^urinta raman la loc u lor"5 ',

s I

aroganfa", acestea nu se pierd, ci

modestia.
avere,

O
ti

femeie modesta, virtuoasa, inteleapta,

fie chiar fara

Frumusetea exterioara are insa $i alte dezavantaje mai grave; ea este plina de mandrie i de u^uratate, te duce de multe ori la gelozie, banuieti, i de multe ori comiti absurditati"' din cauza ei 5S Aratand ca lucrurile stau cu totul dimpotriva in cazui
.

va

sa se foloseasca de sarac ie mai bine decat alta

proven ita dintre cei bogati; dimpotriva, o femeie rea, neinfranta, ciCalitoare, chiar daca ar gasi in casa mii de comori, le va risipi mai repede decat or ice furtuna %\ va aduce pe capul barbaiului odata cu
sarcina,
i

nenumarate nenorociri. Sa nu cautam, deci, bogati e,

.

ci

femeie care sa chiverniseasca bine averea noastra" Insa, nu numai bogatia, ci chiar frumusejea trupeasca, nici ea nu trebuie s reprezinte un criteriu in alegerea sofului sau a sotiei.
Sfantul loan Hristos
i

unde dragostea odata inceputa ramane pentru lotdeauna", Sfantul loan indeamna pe cei ce vor sa se casatoreasca, spunand: Noi sa cautam la femeie dragostea, modestia, blandetea caracterului, ca acestea sunt semnele distinctive ale frumusetii adevarate. Sa nu cautam frumusetea trupului, nici sa nu o acuzam (pe mireasa) pentru lipsa unor astfel de calitati pe care ea nu este
stapana..."
59
.

frumusetii sufleteti,

aceea, barbatii ar trebui sa caute sotii care sa le insufle evlavia, Tnfranarea i multa intelepciune. Virtutea sotiei o

De

da exemplul, bine cunoscut, al casatoriei tain ice dintre Biserica Sa murdara i patata de cea mai grozava

""

Ihukm,
Idem.

2. trad, cit, p.

67-68;

PG U,

227-228.

52 53

54

Idem, Om. Mi, I, XX I (I, IV, trad. cit.. p. 835; PG -VIII, 678. Idem, Om. Colas, XII, trad cit., p. 155; PG LXIK 390. Idem, A lll-a Om. despre casatorie, 5, irad. ril.. p. 74; PG I.I. 232.
I

Om. Efes, XX, trad, cit, p. 194-195: PG LXIL 137-138. Ihuicm, XX. trad, cit, p. 195; PG LXIL 138. *llmlt>nu\Ki LXIL 138.
" '

tbtJrm.

V(.\

LXIL

138.

-\

-+*

4 W~* ^Uf^^ltf"
ri

--^'-ii^'ior,-'-,-^--* - ,

/ta'h iwtfc>
1

.ttLL:

80
face pe aceasta sa
prilejul sa-i

Tama
3iu

cdsatoriei

Primirea Tatnet
da teama de
ii

81

aiba frica de trecerea vremii, caci timpul

descopere frumoasele ei calitati, sa nu-i fie imputinarea dragostei dintre ea ji sotul ei. caci dragostea lor devine mai vie 51 legatura dintre ei se strange mereu, sa nu se indoiasca de pentru fidclitatea barbatului ei, caci acesta fiind legat de dragostea

Toate aceste aspeete trebuie sa fie bine cunoscute de catre candidatii la casatorie. Insa, pe langa cele enuntate, inca un lucru este important, i anume, ca femeia sa fie, nu numai virtuoasa, ci i potrivita cu firea" celui care voieste sa o ia m casatorie. Proeedand
aa sotul

va fi credincios pana la starlit $i astfeL prin curatialui, coboara asupra casei sale bunavointa i sprijinul dumnezciese^'. Nu frumusetea asigura trainicia unci casnicii, ci uneori chiar, - cati dimpotriva. iipsa ei. Mu ati vazut - zice Sfantul Parinte de barbati $i-au pierdut viata intr-un mod de plans dupa ce $i-au luat sopi feme! nu sotii femei frumoase? Cati. apoi. dupa ce i-au luat de
sotia sa
ii

va iubi sotia toata viata, dupa indemnul Apostolului 64 Pavel(l-fes5. 25)

i$i
.

Pentru dobandirea unui mire virtuos. se cuvine insa ca atat parintii cat i viitoarea mireasa sa ceara ajutorul lui Hristos. El zice: Xand vrei sa analizezi cu exact itate valoarea barbatului aceluia, roaga-L pe Hristos ca sa stea de fata ?i sa-ti arate. i El nu se va

tocmai frumoase, nu au ajuns la adanci batranete, pctrecandu-^i viata in cea mai mare multumire?" Frumusetea care dore^te Hristos sa fie cautata este de a terge de a pata din iauntru, de a smulge zbarcitura din interior,
dezradacina
defectele

mina de aceasta. caci nunta este taina venirii Lui. Mai ales roaga-L atunet ca sa dca fetei tale un astfel de mire"ft5 Aa a procedat $i sluga lui Avraam cand a cautat mireasa lui Isaac $i Dumnezeu i-a
.

ascultat rugaciunea (Fac. 24. 12-14)'*

I

Xand tu analizezi

cauti pe

din

suflet.

.,A$tfel
in

Dumnezeu %u
tiou ci pentru

deci, noi sa

formam pe femei

de frumusete eauta asa fci. nu atat pentru

ace bar bat, - continua Sfantul Parinte sugerand i un scurt exemplu dc rugae iune - roaga-te ?i z\ catre Dumnezeu: Pe care H voie^ti Tu

Doamnc, iconomiscte-l
Lui acest lucru,
rasplati.
51

(randuiete-l).

Incredinteaza-i in

mana
iti

Dumnezeu",

zicc Sfantul loart^

El, fiind cinstit

de tine prin aceasta cinste,

nu are vreun rol hoxarator in alegerea Stantul unei mirese. sanatatea ei insa este mult apreciata de catre ..Atunci iiiceie. loan. Facand referire ia Rebeca (Fac. 24) el spune:

Daea frumusetea

fizica

Doua
;

lucruri trebuie a face: a incredinta in

i

va mana Lui

alegerea barbatului,

Intr-adevar, pe langa virtutiie lor, aveau i sanatate trupeasca. mamele lor nu le cre$teau cum este obiceiul astazi i nu stingeau sfar^it prin sanatatea lor cu bai. parfurnuri. fardud haine mou in multe alte chipuri de zadarnicii care mai repede le molecsc.

a cere ca acel bar bat sa fie aa precum il voie$te El' ". Aadar. ca orice lucru important, casatoria trebuie prccedata de rugae iune staruitoare catre Dumnezeu, caci El este

chivcmisitorul
jioliivesc

bun al vietii eelor care se daruiesc Lui vointa dupa voia Lui.

i$i

Dimpotriva, ele le supuneau la cele mai grele Tncercari. De aveau aveau o frumusete innascuta a trupului i de bun soi. caci neatinsa totui de la natura, nimic strain. i se bucurau de o sanatate lor nu de nimic, $i farmecul lor era de neinchipuit pentru ca trupul necunoscuta. In era niciodata chinuit de boala. $i trandavia le era
aceea.

4.
In litcralura patristica

Primirea Tainei

oboseala. obi^nuinta de a face totui singurc aceea gonind trandavia, le da putere $i sanatate nezdruncinata. De gaseau in erau i mai placute barbati lor y mult mai iubite, pentru ca
sfarsit.

greutatile,

a primelor secole creatine problema Tainei i Asaurici nu era pusa la nivelul tainelor de initiere, atainelor unirii dcplirie cu Hristos ?i a intrarii depline in Biserica (BotezuL
viiriiugerea. Euharistia)
68

sau a Preotiei ca mijiocitoare a celorlalte

ele multa intelepciune"

'

'

lifhfam, 2. trad. cit.. p. 67:

I.

PG LL

227.

kin.

,,,;

: -

::

63

232-233. A Ut-a 0m. despre casatorie. 5. trad. cit.. p. 74-75: IH'i LI. Idem. Om Efes. XX. tmd. oil., p. 195-196: PG LXIL 13X. thktem, XX. trad. oil., p. 196; PG LXIL 13H 84-85; VG LL 239-240. Idem. A ItI-a Om despre casatorie. 9. trad. oil., p.
Idem,

"'

lil.ni.

Om. Coius. XIL trad, cit., p. 155: \Kl IX II, 390. t Ufa Om. despre casatorie. 5-6. trad, ciu p. 75-78; PG LL 233-235.

Ui
I'l

in
I

Om
Vol".

Colos,

XIL

trad. cit.. p. I5ft:

PG LXIL

390.

Dr. Liviu Streza. Sfinfeie Taine si iernrgiile in viata fiisericii y/ <*iiw> nation RT. HI. (75). nr. 3. 1993, p. 5.

"vfV^r"-

***WTtf^^

it&&95sa

> itiiafi

82

7Vhwj casatoriei

Primirea Tainei
Dintre Parintii de limba greaca
loan

83

taine. Totujju

pe temeiul Sfintei Scripturi, unii Paring au dezvoltat vedere anumite aspecte ale acestci taine; mai putin din punct de dogmatic, ci mai mult de ordin moral %\ social, legand-o de problema vietuirii creatine in familie, de cea a copiilor i a
vaduvelor.
Lin teolog ortodox.
sfant,

ai

secolului de aur. Sfantul

esie eel care vorbe?te de casatorie ca de o taina a BiserieiL In special in talcui rile lui la cele spuse de Sfantul Apostol

Gura de Aur

Pavel cu privire
catre oricine.

Taina consta in lucrarea nevazuta a lui Dumnezeu. dar cu efectc atat de evidente incat pot fi sesizate de
la casatorie.

definit

Taina Nuntii ca

fiind

am

act

de originc dumnezeiasca, Tn care, prin preot, se imparta$e$te liber in harul Sfantului Duh, tinui barbat $i unci femei ce se un esc casatoriei la casatorie, care sfinte$te i inalta legatura natural a a
demnitatea
Biserica"
69
,

Efectele tainei. de care Sfantul loan se minuneaza. se rasfrang in prim u I rand asupra mirilor. El zice: ,.In ce fel este mare? intrebati

reprezentarii

unirii

duhovniceti

dintre

Hristos

$i

pe temeiul invataturii scripturi slice $i in special pe cea a Sfantului Apostol Pavel. Potrivit Sfintei Scripturi, incepand cu Cartea Facerii, aa cum Dumnezeu barbat $i s-a vazut i pana aici, omul a fost facut de femeie (Fac I, 27), primind i binecuvantarea Lui: Xre?teti i va
definitie alcatuita

aceea ca, fecioara, Inchisa pana atunci (pana la momeiittil casatoriei) In camera sa, poate sa iubeasca i sa pretuiasca din ziua intaia. ca $i trupul ei, pe sotul pe care nu-l vazuse niciodata mainte; $i iarai, petru ca barbatul pe care ea nu -a vazut niciodata, din ziua ititai, pune maintea tuturor lucrurilor o femeie cu care el mainte nu schimbase un cuvant, i o jDune inaintca prietenilor, a e u nose uti lor, a tatatui $i a mamei safe."'
In
I

vol

stapanitr (v. 28). In Vechiul Testament, dei i se acorda o oarecare sftntenic. implicarea casatoria nu era pretuita ca in Noul Testament; dovada:
mmuititi
i

umpleti pamantul

i-l

cum

asupra parintilor mirilor opereaza aceasta taina. dupa observa acela$i Sfant Parinte. Acedia, daca li se inlampla, in
i

Dar

afara de aceasta imprejurare.

intristeaza. se indurereaza ?!

zice el

sa piarda ceva bani se

mai mult a familiei , respectiv a tatalui \ rareori a mi re lui in practicarea incheierea ei, uurinta cu care ea se putea desface,
poligamiei etc. "
In

70

Noul Testament
ea este

prin

invatatura

Mantuitorului

lisus

Hristos, s-a revenit la sensul ei initial

indisolubila,

Dumnezeu, omul sa cum o nume$te Sfantul Apostol Pavel (Ffes 5. al unirii dinire Hristos i Biserica Sa (Efes
stand iubirea, cea mai

(Mt 19, 8), casatoria fiind lucrare a lui Dumnezeu: ,.Deci, ce a impreunat nu desparta" (Ml 19, 46), ea este taina mare,
32), deoarece este tip
5, 23-30), la

due inaintea judecatii pe cei ce i-au lips it (de acea suma), pe cata vreme, omul pe care ci nu 1-au vazut niciodata. nici nu 1-au cunoscuL primete dc la ei odata cu fecioara lor $i o zestrc destul de mare. i se bucura facand aceasta i nu socotesc ca pierdcre ceea ce au dat. Cand fji vad fiica ior plecata din casa. nu simt nici parere de rau pentru obinuin^a dc atata
vreme, nici necaz, nici durere, ba mca m ti hum esc i socotesc ca li saii implinit dorm tele cand ii vad fiica paras ind casa lor i ca ia cu 74 dansa $i o parte din averea lor"
.

baza

ei

pretuita virtute cretina.

Sfantul

Chiril

aI

lerusalimului

sesizeaza

acelai

aspect,

Aa cum
aparata

s-a vazut in capitolele precedente, casatoria

i

a fost

putiand la fundamentul unirii dintre miri credin{a. Et spune: Prin

de catre Partnti Alexandrinul i Tertulian, fata de atacurile unor care o desconsiderau socotind-o a fi de la diavolul.

anteniceeni,

in

special

Clement

eretici ai vremii

uedinla legile casatoriei unesc fntr-o singura vietuire pe oameni slr^ini; un om strain, din pricina credintei ce sta la baza invoielilor 75 casjltoriei, ajunge parta unui trup i unei averi straine" Sfantul loan considera ca aceeai observa(ie l-a facut $i pe Apostolul Pavel sa considere casatoria ca o taina dumnezetasca.
.

Moisescu. Craiova. H. Andrutsos. Dogmatica, Alena, 1930. trad de Prof. Justin

p.

vol. 3. 1955, p. 420. apud Pr. Prof Dr. Dumitru Staniloac. op. cil., 70 sc vedea: Pr. I,eel. Dr. Nicolac Chiftr. art. ciU p. 101 71 2. Ie$ 22. 15; Deut 7. 3; Fac 24, 2-61:34. 1-24; 38. 6: Sam 14,

176.
t 1

Staiiiul
I.

loan Gura dc Aur.

A JU-a

Om

despre casatorie,

3. rrad. cit. p. 70; PCI

-Mil.
cit..

Ihuk'M. 3. trad.

p. 70;

PfilJ, 230.
cit., p.

72

Fac 26. 34

$.u.:

28. 8

$.u.;

29, 14-30; 38. 1-5.

SNmliil Chiril al lerusalimului. op. cit V. 3. trad,

137.

w yW

tt^jtt; T-iJ,-fy.^ ttVfci^Jf.t

84

Taina casatoriei
pot
fi

Primirea Tainei
descopcrite mai multe date in legatura cu primitorii tainei,
la casatorie.

85

Pavel observand toate acestea, - spunc el - judecand ca cei doi soti parasesc pe parintii lor pentru a se lipi unul de altul, %\ ca noua in sot ire primete o mai mare putere decat vechea obinuinta de la
,,

$i

anume cu impedimentele

Dintre informatfile de dinainte de secolul al iV-lea referitoarc

la randuielile liturgice ale tainei,

paring gandindu-se ca aici nu-i vorba de un fapt omenesc %\ ca Dumnezeu seamana aceasta dragoste in suflete. El inspira acea veselie parintilor ca ?i soti lor. Ca urmare. a zis: Taina aceasta marc
esle
76,c77

merita a

fi

retinuta cea transmisa

de Clement Alexandrinul cu privire la purtarea unui inel de aur, nu ca podoaba, ci ca pecete, ca sa le arate (femeilor) ca cle trebuie sa
tie pazitoarele casei, sa

poarte grija de gospodarie^, inele care erau

Punand
?i

in paralela casatoria tainica dintre Hristos $i Biserica

i

purtate de altfel

si
!

de
.

barbatii necasatorili pentru a pecetlui

anumite

cea dintre cei doi, mire

tatal

mireasa. care se insotesc iegiuit in

bunuri materiale

Nu

rezulta de aici, in

mod

necesar, ca inelul era

Taina Nun{ii, Sfantul Parime exclama: ,,Dupa

cum

sotul parase?te

cauta femeie, tot a^a Hristos a parasit tronul parintesc i a venit la mireasa. In loc de a ne chema sus, S-a coborat 7g El lnsui catre noi . [...] De aceea Pavel a zis: 'l aina aceasta mare

pe

sau

ii

primit in cadrul ceremoniei cununiei, totui, avand in vedere ca acest inel era dat femeilor casatorite, ca sa le aminteasca de
indatoririle lor casnice i ca acest obicei stravechi, preluat

de

este.

Mare

negreit, chiar

numai pentru oameni daca

%\

s-ar face.
i

Dar

Biserica cretina din Vechiul Testament a primit semnificatia iubirii nestarite, a fidelitatii reciprocc i a train iciei legaturii dintre cei doi

cand vad ca aceasta este adevarat

aceasta mare este a adaugat:

cu privire

la

Hristos

Biserica.

atunci sunt cople$it, atunci admir.

De

aceea, dupa ce a zis: Taina

%\

poate presupune ca punerea inele or facea parte din rituaiuf Bisericii primare.
soti
".

se

Fu

insa zic in Hristos

tii

in Biserica.

Tu

tii

acum ce

taina este casatoria,

ce chip de fapta mare

.J9
este...

Se poate observa, din citatul de mai sus. ca Sfantul loan considers, alaturi de taina intruparii Fiului lui Dumnezeu, ?i casatoria ca fiind o mare taina i in ace!ai timp chip" sau lip a
I

unirii dintre Hristos i Biserica Sa.

de fata, este cea a Sfantului loan Gura de Aur cu privire la punerea cununiilor. El zice: De aceea se pun cununi pc capu! mirilor. ca adica este simbof al biruintei, i ca ei fiind neinvinji se apropie, In acest fcL de patul de nunta, i ca n-au fost biruiti de placer 4k Cei care nu i-au pastrat castitatea pana la casatorie, fiind robiji de placcrile trupe?tt nu ar trebui sa poarte aceste cununi care sunt
.

alta informatie, din perioada care intereseaza iucrarea

ceea ce privete randuiala $i primirea acestei taine, Parintii Totuji Bisericii nu vorbesc aproape nimic. dccat mult mai tarziu
In
'.

simbolul biruinfei".

76

Fv left

5 32,

77

Sfantul loan

Gura de Aur. A lU-a

Om

despre. casatorie. 3. trad,

ciu

p.

70-71;

cu privire la transmiterea i primirea Tainei Cununiei sunt sarace, nu poate fi contestata cxMenia in Biserica primelor veacuri creatine a unui ritual, a unui 84 .jict solemn" , mai ales ca i in Vechiul Testament i la pagan cnsStoria era msojita de ritual uri speciale.
tirile

Desigur,

chiar daca

PGM. 230.
7

Sfantul loan explicamodul coborarii Mantuitorului Mrisios Intro oarncni. zicaiid" despartire. ci c> coborare. caci ..!>i prin acesl cuvant a parasit sa nu Jntelegeti o
*

chiar fiind cu noi era

7,J

si

cu

atal

Sau". {ibidem, 3- p. 7
Ill-a

PG

1.1.

2301

^
t
*

lemon I Alexandrinul, Pedagogue

$i

III.

XL
la

57.

58,

59.

1.

trad,

ciu

p.

338

$i

Sfantul loan

Gura dc Aur, A

Om

despre casatorie.

3. trad, cit. p. 71:

PG

W. Clement da informatii
de eaire femei. ca
iiTi

cu privire
lor:

modul

purtarii inelclor
la

de

catre barbati

LI. 230.

>i

$i

la graviirile

de pc

inele. care,

cre$tinh trebuie sa

Simeon Arhicpiscopul Tesalonicului (sec. XV). Desprg elmita nunta, in vol. Tratai asupra tuturor normeior credimei noastre ortodoxe, dupa adevarotelf principii puse de Domnul nosiru lisus Hristos si urmasii Sat. retip. dupa trad, dm
Sfantul

ifpuvinie unul dintre simbolurile

,hii
(

pescar

si

porumbel, peste. o corabie. o lira, o ancora nicidecum nu trebuie sa reprezinte simboluri sau personaje
XI, 59. 1-2
i

ft^e. Ibidem,

111.

60,

1765 de
Dr.

Toma Teodorcscu.

Lnc

se vedea si la Pr. Prof Bucuresii. 1865. p. 179-183. Braniste. Uturgica speeiaia. IBM. Bucuresti. 1980. cap. V; Xununij

m* vedca: IV. Prof. Dr.

H\

Sliiiitul

m
IlKiii.

Ene Braniste. op. ciL, loan Gura de Aur, Om. I Tim, IX. trad.
I

p.

411.

cit. p. 79; PC?

LXII. 546.

(Slujba n untii r. p. 403-4 14.

Om

Cor, XII. trad,

cit.,

p. 161;

PG

LXI, 104.

^faM
/

V*

mtietfaim

w.mnMs.i

86

Taina casatoriei

Petrecerea de nunta
pierdcau, eforiul de a plati contravaloarea acelor butuiri,
insotit
i

87

Din cauza influentei pe care o exercitau obiceiurile si ritualurile pagane in special, inainte si dupa primirea Tainei Cununiei, exista numeroase referiri. in deosebi ale Sfantului loan (Jura de Aur, care privesc petrecerea de nunta. ea si com portamento) mirilor si a nunta?ilor cu acest prilej.

acesta

de o adanca tristete a tin ere sotii care se vedea intr-o casa 86 goala, mult diferita de cea in care a fost primita ca mireasa
.

Petrecerea de nunta se desfasura uneori ?ntr-o atmosfera

ridicola pusa
si

inela{i

pe seama obiceiului, asa incat cei mai multi. stapaniti de obicei - spune SfantuI loan - nici macar nu simt
',

absurd itatea lor" 5.

Petrecerea de nunta

Ca

a tare, de la petrecerea de nunta

nu lipseau bautura

$i

Nunta cstc un prilej de o deosebi ta bucurie, pc care omul imotdcauna si -a manifestat-o in diferite moduri. In lumea pagana ea era inso{ita de petreceri si ritual uri spcciflce acestei societati; la cre$tini, casatoria primind caractcrul de taina dumnezeiasca, ceremonia si sarbatorirea ei au in centru pe Hrisios si moral a
cvandielica.

mancarea peste masura, acestea constituind .xauzele multor rele"**. Rle erau insotite de glume $i vorbe de rusine. cantece care incitau la dezmat, dansuri nebunesti si alte ,.neoranduieli cu totul nedernne'\ care faceau din actul sfant al casatoriei o pompa satanica" Mai mult decat atat, ceea ce era ?i mai condamnabil, la petrecere erau invitate femei desfranate cu scopu! de a inveseli i 90 mai mult atmosfera
.

$i depa$ind orice limits a bunului simt, tot

in

dezmatul petrecut

a) Obiceiurile

de

la

nunti

Dcscori, insa, cu prilej ul casatoriilor creatine $e petrec lucruri

specifice pagan i lor, fapt care 1-a determinat pe SfantuI loan

Gura de

Aur sa aiba o

pozitie critica !a adrcsa celor care-si uita demnitatea

investiti prin SfantuI Botez.

cu care au fost

De

aceea. dezavuand

desfraul manifestat in astfel de ocazii, el spune: ,.Aceasta

molipsitoare a fost introdusa pe furis de legea nunti tor,

zis

boa la sau mai bine

4 ".

nu de legea nunti Ion sa nu

aveau

fie,

- ei

de insasi prostia noastra'

Obiectul criticilor SfanUilui Parinte este. a$adar, desfraul

petrecerilor, care
in biserica. loc, atat inainte cat i

dupa primirea

tainei

Inainte de casatorie. cei

mai putin

instaritL spre a spori

pompa

nunti i, perindau casele vecinilor sau ale rudelor pentru a

oglinzi, hainc ?i alte obiecte

imprumuta
oarecare

casele. Aceasta taia avea. desigur. rolul

cu care ii impodobeau de a lasa impresia unci

odata cu
terminarea
si

camera ospaiului de nunta era impartasit publicului imr-un alai scandal os, care facea de ruine nu numai pe mire si mireasa, ci chiar pe nuntasi. Dar iata cum descrie SfantuI loan acest cortegiu desfranat: Dar apoi, - zice el - priveste i cele ce se petrec dupa aceasta: nu numai In timpul zilei, ci chiar si in timpul noptii pregatesc de a pune in fata miresei ca sa-i priveasca frumusefea ei cea feciorelnica, barbati beti si ametiti de multa desfatare. i nu se multumesc numai in casa, ci Tnca ies si pe strazi cu felinare aprinse si o petrec, pentru fanfaronada, in cursul noptii prin targ, ca toti sa o vada, prin care fapt nu fac aliceva. decat ca o sfatuiesc, oarecum, ca pc viitor sa alunge de la ea orice rusine. i nici nu stau macar aici. ci o conduc, tnsotiti de cantece si cuvinte uracioase, - iar aceasta i'sle pentru cei mai multi ca o lege; multe slugi si de cei ce poenesc cu bicele ii tntovaraesc, graind cuvintele cele mai uracioase pe care le-ar voi, atat la adresa miresei, cat ?i a mirelui. Nimic nu este cuviincios, ci toate sunt piine de necinste si de

bunastari

mater

ale,

dar

care,
in

petrec erii, trebuia risipita.

ramanand

urma doar
iar

grija

frica

de a

"
1

IhuJi'm. XII. trad. cil.. p.

156-157; IKi LX1I. 390-391.

p.

nu se pierde ceva din cele imprumutate.

daca se stricau sau se

Idem. Om. I Cor. XI I trad. cit.

"

159;

",

l.lcnu

Om.

'otos.

Xll
cil..

irad. ciL. p.

PG l.XI. 103. 154; PG LX1L 389.

389. 386.

'"

Wm, XII.

trad. cit. p. 155;

p. 149;

s*

""

Idem. Om. Colas. XII, trad,

cit.,

p. 149:

PC I. XI I.

386.

iimh'm, XII. trad.

PG LXII. PG LXJL

88

Taina casatoriei

Petrecerea de nunta

89

slutcnie.

[...]

Ba

inca este un fel de intrecere draceasca din partea

considera ca cele spuse sunt o mare nerozie din partea mea.

celor ce fac astfel de neoranduieli, caci cauta sa se covareasca unit

atingandu-ma de nite
acestea. care,

legi vechi; insa

zis,

pe

altii

prin batjocori i necuviinte, prin care necinstesc pe miri $i

dupa cum am
aceea, el

eu nu voi inceta a spune stmt mai mult o in^elaciune a

fie

pe cei adunati^*- Cei care se ocupau cu organ izarea acesiui cortegiu

obiceiului"

\ De

prefera sa

batjocorit

pentru ca

aveau Tn vedere ca petrecerea sa aiba o cat mai larga publicitate.

caci trebuie spus ca toatc acestea devenisera

,,arta"\ i cei

care se

con form au
Parinte

ei erau

mai mult apreeiatr". De aceea, ea nu cumva

dispre(uie?te credinta celor multi, in nadejdea ca va avea vreun 9 catig \ samanta cuvintelor lui incoltind, eel putin, in sufletele unora.

intunericui sa fie un fel

de perdea a acestor

relc,

relateaza Sfantul
faclii i

iata

ca necuratul a tacut sa se introduca multe

lampioanc. care nu lasa ca siutenia sa se ascunda

acele bctii nebune?
cuprin^i dc un

priveli$tii lumii. In

Toate obiceiurile straine de credinta c retina sunt aspru condamnate de sfantul loan Gura de Aur, care face un rechizitoriu amanuntit unor astfel de practici, ce se incerca a fi justificate cu
vechi mea obiceiului. ,.Sa nu-mi spui ca a$a este obiceiul - zice ei caci daca obiceiul este rau. niciodata sa nu se faca, iar daca este

adevar. ce vrea acea multi me de lume adunaia?

Ce

se vrea prin

Ce se

vrea prin acele pocnituri de bice? Oare nu

este invederat, ca nici chiar cei ce sunt prin casele lor retra^i i

bun, faca-se pururea"96

i iara$i;
ci

Sa nu-mi spui ca
ori

la

asemenea
de
>7

somn profund,

sa

nu

fie in

necunotinta de asemenea
i

ospete stapanejte o alta lege,

toate spre slava lui

tu indreapta relele ce !e vezi. ()ri

necuviinte, ci ireziti dc pocnituri le bicelor. sa se urce pe garduri

sa priveasca.

de mancati, zice (Apostolul Pavel),

de betL

ori altceva
1

faceti.

ca martori ai acestor comedii? Ce ar putea spune cineva apoi, i de acele cantari incarcaie de toata desfranarea, de amoruri nebune ?i de impreunari nelcgiuite, care introduc mii de tragedii. ?i care pomenesc deseori numele amantilor $i ale
amantelor? $i ce este mai groaznic, ca de multe ori se introduc
printre aceti cantareti
i

Dumnezeu
i

sa

le faceti (I

Cor
r

0,

31

)."'

imbuibarea insotite intoideauna de glume spurcate $i vorbe nepermise. spunand: ,X nde-i betie acolo-i diavolul; unde-s cuvinte de ru^ine, unde-i imbuibare. acolo
dantuiesc

LI critica betia

demon ir

98
.

$i:

Unde
.

este

betia,

acolo
i

este

$i

fecioare, care leapada toata ruinea in

ei,

cinstea miresei. sau mai bine zis spre batjocora

jertfindu-i astfel

desfranarea, unde sunt cuvinte obscene, acolo este w contribuind $i el cu dc-ale lui"

diavolul.

un loc cu tinerii desfranali prin acele cantari uracioase, prin acele cuvinte murdare ?i prin acea simfonie satanica". Cei ce angajau acele fecioare se scuzau spunand ca nu sunt dc neam bun, ci ele fac parte din ctasele de jos, crezand ca in
mantuirea
lor ?i slutindu-se la

aspru infierat, ca facand parte din tainele llKJ religjoase ale elinilor' . Sfantul loan interzice atat feci oare lor,
$i el

Dansul este

care nu au voie nici sa se arate pe la nuntu cat i feme i I or maritate. sa danseze. Ascultati fecioare, - zice el - dar mai bine spus,
aseultafi ?i voi
a$a, sarind,
iltipa

felul acesta ei sunt scutiti

de orice responsabilitate \

femei maritate, care

la

nuntile altora va schimonositi

b) Critica Sfantu lui loan

Sfantul loan este

Gura dc Aur

zbenguindu-va, facand de ras pe femei! [...] Chiar acum, atat de mare filosofie, din pricina dansului multi tineri ajung

ni^ie desfranati i-i pierd sufletele... iJ01

de majoritatea celor carora se adrcseaza, de aceea el zice: ,,tiu bine ca, legandu-ma de aceste lucruri, voi parea multora ridicol, i cei mai multi vor

consent ca nu va

fi

inteies

I hi

Jem, XII.

trad. cit.. p. 159:

cit.. p.
cit.,

PG PG

LXI, 103.

ibidem, XII. irad.

;

160-161:

limfcm. XII. irad.

p. 160:

LXI. 104. LXI, 103.

PG

" Idem.
?:
1,1

Om Idem. Om
Idem.

PG LXI. 104. Cotos, XII. trad. cit.. p. 154; PG LXIL 389. Om. I Cor. XII. irad. cit. p. 162; PG LXI. 104-105.
I Cor. XII. trad.
cit..

p. 161:

Om. Rom, XXV, trad. cit.. p. 403; PG LX. 626. Idem. Om. Ml, I, XX. IV. trad. cit.. p. 809; PG L VII I. 660. Idem, Om. Colos, XII. trad. cit.. p. 154; PG LXII. 389. " INJcm, XIL trad, eiu p. 151; PG I XII. 387. Idem, Om. Ml, Xl.VIII, Nl. trad, cit., p. 558: PG 1.VIII, 490.
Idem.
1

v&-^

mrinv

90

Taina cdsauniei
;u_

Pefrecerea de nunta
%\

91

Dansul se potrivete feme lor desfranate

i

cclor de

la eirc

de ar fi fccioara, chiar or ice de ar (1 ca. sa ramana intotdeauna cuminle i inteleapta". Celor care ar intreba ncdumeriti: .Daca nu vor dansa la nunta nici fecioarelc. nici femeile maritate. atunci cine sa danseze?'\ Sfantul loan le raspunde term; ..Nimeni. 10 !>i cu alt prilej el spune; caci ce nevoie mare este de a dansa?"
..Chiar sluga
"

apropia macar ceva elcmente urai mirositoare ca sa nu se afecteze mirodenia. i nunta este un mir, $i atunci. de ce la prepararea acestui mir introduced putoarea cea mai nesuferita?" i0? In ceea ce prive$te alaiul desia^urat pe straziie eelatii. Sfantul

deplange mentalitatea celor multi .care cu nimic nu sunt mai buni decat dobitoacele" ?i care considera un rfiu $i o batjocora
Pari rite
?

..Undc-i

dans,

acolo-i

diavolul!

Nu

pentru

asta

ne-a

dat

mcrgem cu buna randuiala: nu ca sa ne schimonosim. nu ca sa sarim ca i camilele - ca $i camilele sunt 104 danseaza . cu atat mat putin femeile - ci ca sa neplacute cand
Pumnezeu
pic bare, ci ca sa

daca mireasa nu a fost aratata publicului, dei ar trebui ca ei sa socoteasca o batjocora tocmai .^asemenea fapte scandaioase" 10*. Ceea ce este displacul i nedemn. tocmai aceea ti se pare accstora
placut. Batjocora publica a mirelui i a miresei. $i siutirea acestora in fata intregii ceta?i constituie pentru ei tin motiv de mandrie. . Dar
?

dantuim impreuna cu ingerii. Daca truput capata o infatiare plma de uratenie cand se schimonose$te asa. apoi cu mult mai mult
1

sutletul! Dracii dantuiesc a$a! Stugile dracilor se

pocesc a^al"

"

oare cata nebunie nu este aici?

obiceiul. spui tu.

zice Sfantul loan.

A$a

este

De aceea eu

i jclesc.

caci cu adevarat e vrednie

mai mult este porn it Sfantul loan impotriva obiceiului de a in vita la petrecerile cretin lor femei desfranate. Adresandu-se mirelui el zice: ,.Tu iti iei femeie pentru cumpatarea ta $i pentru faecrea de copii; ce voiese, deci. desfranatelc. i ce roi au cle la

Dar

$i

de jelit. fiindca diavolul a ingradit a?a /icand. acest fapt in obicei. Deoarece nunta este un act solemn, care leaga neainul iK>stru la un

multor bunuri. de aceea demonul acela vie lean mlburandu-se, caci cunoa^te ca prin casatorie legiuita omul se
ingradc$le

loc, $i este pricina a

nunta ta? Pentru ca veselia.

acestea,

zici.

sa fie mai mare. $i cu toate

asemenea fapte nu izvorasc din veselie. dupa cum zici tu. ci insult pe din prostie. Frin asemenea fapte insulti pe mireasa. atunci oaspeti. Daca cu asemenea fapte voie^ti a-i ineanta $i desfata. sluiite este o adevarata insulta. Daca a vedea femei desfranate >i este ceva care poarta cu sine vreo iubire de cinste. vreo ambitie Cu oarecare. atunci de ce n-o la?i pe mireasa ca sa vada i ea?
i

mod.
iiitru

se apara de desfranare, introduce desfranarea in ah In astfel de adunari. multe fecioare au fost ruinate. i daca nu
j?i

multume$te deocamdata .>i cu cuvintele. sau numai cu acele cantcce de^antate, se multume$tc. zic, >i cu faptul ca se dau miresei niste exemple pe placul lui. $i ca mi role este pus in privelitea intregii cetati. hiIoy Acestca toate. im pre una cu dansurile, i chimvalele. ?i
totul, eel

putin, diavolul se

sataniceasca. adevarat. diavolul a introdus in casa toata acea pom pa una uracioasa $i desfranatr. Daca nunta este o legatura, i inca
..hotarata
stiind teniei

llmcrele.

cantccele amestecate cu cuvinte murdare.

^i

ospetele
la

ilvs I Van ate, i

cu toate c cle la lie necuviime

in trod use

de diavoiu!

de insu?i Dumnezeu". atunci ce cauta desfranate le acolo. luft Acele este desfacerea ace lei tegaturr-? ca .,des Iran area crapaturile ar trebui sa-i acopere fata ?i sa se ascunda in
fie

cretin ilor sunt prilej atat pentru nuntai cat $i pentru tinerii Miiii dc a cadea in nenumaratc pacate. Mireasa. care a trait pana il unci in casa par int ilor ei, departe de toate aceste influence
ntin{ilc

pamantului cand este vreo nunta. nu inca sa

prezente acolo.

iwptiive este cea mai expusa pritnejdiei.

vli'

Ea

se vede silita sa lepede

Xand
:! "

preparati mirodeniile

zice Stantul loan

nici

nu

lasati

a se

hi

sine or ice a
fi

umbra de ruine

^i

sa se mvete. inca din prima zi a

idem. Om. Colon. XII. trad,

Ibidem, XII. irad
cii..

cit..
:

p. 150: P(i l.XI!.

387.

,,:
-

p. 15!

PG

LXII. 3S7.

spunand: Si in ail loc Sfantul loan da an exemplu ascmimator. {CM. Cohy XII. trad. saliAiicI pe la mmti ca $i camilele *i asinii"

"

vadjucand
cit.. p.

de ru$ine, obra/nica. nesfioasa. iubind laudele !ji vln\;i tle^arta, dorind a trai in lux, deprinzandu-se a fi chelruitoare, spunandu-se banuielilor, i ceea ce este mai rau, daca nu va baga
ftsjiioriei.

fara

150: \H>
tl'ul, :

1.XII.M6).
::
-

XII rrad.

cit.,

p. 150:

PC. LXIL 387.

p. 160:

Idem. Om. Mi.

XL VI II.

Ill, trad. cit.. p.

55*

PCi

VII. 491.

IiIiiii.

Om. /Cor.

XII. trad.
eii. p,

cit..

PG

I, XI.

104

,\>b

Idem. Om. Colos. XII.

trad. cit..

p 149: PCrlXlJ. 386.

iM-rn. XII. trad

161-162:

Ml, XI.

104.

'

*^r^i^

92

Taina casatoriei

Petrecerea de nunia

93

de seama, cu uurinta va cadea in desfranare. i toate acestea au ca motiv tocmai ziua in care ea a primit hinccuvantarea tainei
-

easatonei

-.

-in"
.

buna cuviima. Aici trebuie sa se desfa$oare toate ..cu prude nta, cu demnitate $i cu cumpatare""\ se cuvine sa predomine tacerea. buna podoaba, ruinea $i modestia" 116
.

de pctreceri o spune tot Sfantul loan, apeland i la propria j udecata a celor ee le accepta $i le sustin. El zice: .,De la asemenea ospete se ajata poflele voastre,

Care mai sunt consecintele unor

astfel

Mireasa sa
i>i

fie garita.

nu cu podoabe de

aur. ci cu blandetea

cu hainele obi$nuite, iar in loc de orice podoaba aurita sau impletituri, tmpodobete~o - zice Sfantul loan cu
$i

cu ru?mea

de

aici desfranarile,

de

aici

femeile ies dispretuite. iar desfranatele

aici

rosirea fetei, pune-i imprejurul gatului sfiala

de

lucruri urate

$i

sa

sunt

in

mare

cinste

inaimea voastra; de

toate

cele

ale

gospodariilor

s-au rastumat pe dos, de aici miile de rele care au

nu umbledupa acelea"" invitatii la nunta sa

prietenii
$i

fie,

mai

intai Hristos,

apoi rudele. veciniL

prabu?it totul, caci. iasand la o

pane

i/vorul eel curat, alergati la

toti

cei

blanzi.

Hristos este invitat dupa cuvintele

i

eanalul eel de scurgere a murdariilor, alergati la mocirla. Cum ca trupul desfranalei este o mocirla puturoasa, eu nu-l voi intreba pe

t-vangheliei

(Mt 25.

45), prin cei mici

umili ai Sai. .,Sa nu-ti

mchipui
la

- zice

Stantui Parinte

- ca ar

fi

neplacut sa chemi pe saraci

decat chiar pe tine care te tavale$ti in acea mocirla, daca nu te ru$inezi tu insuti $i daca nu crezi ca acel trup este necurat dupa pacat. De aceea va rog, fugiti de desfranare %\ de mama

nimeni

altul,

masa de nunta in locu! lui Hristos. ca lucru neplacut este sa chemi desfranatele. A chema pe saraci inseamna dispretuirea averilor. a chema desfranatele inseamna dispretuirea $i chiar
rasturnarea

acesteia, betia."

MJ

Tainei

Nun|ii."

118

Invitatii

sa

fie

indemna{i
11

sa se
fie

multumeasca cu cele ce
c)

sunt. ..Nimeni din orchestra sa

i

de

Adevarata nunta creating

este impotriva distractiilor. ,.Distrati4
'

lata, caci

atunci este cheltuiala zadarnica

uracioasa"

lig
.

Nunta trebuie

sa se desfa^oare astfel; fara nici

un vuiet

$i
.

Sfantul loan

Gura de Aur nu

va - spune

de pref Cum trebuie, deci, sa fie nunta unor cretini? Este perm is dupa el - de a Jnveseli nunta cu astfel de lucruri, de exemplu, cu mese incarcate cu mancaruri, cu haine frumoase i cu alteie de acest fel. Vedeti ca eu nu impiedic asemenea lucruri ca sa nu par a fi prea
el

dar nu cu

mx\ astfel

larma zadarnica, sa fie chernat mireie ca sa-i primeasca fecioara 120 Caci exista doua grupe: cea a fecioarelor i cea a femeilor maritate.
celc dintai predau pe una dintre ele
sc afla intre aceste
si

celelalte

o primesc. Mireasa
i:j
.

doua grupe, nici fecioara ?i nici femeie Veselia momentului nu trebuie insotita de dezmierdari. .,Vrei a auzi
mclodii placute?

zice Sfantul loan. Desigur ca nu ar trebui ia

sal bat ic

asemenea

dei Rebecai

ii

era de ajuns numai o haina subtire. Este

'

oca2ii, eu insa

consimt

la accasta

daca voieti; nu

perm is de a se

inveseli la nunta prin frumusetea hainelor. prin

i

asculia melodii satanice, ci din cele duhovnicesti. Volenti a vedea dilntuind? Privete corul ingerilor. i

prezenta barbajilor

feme

lor venerate"

Se poate observa ca, dei acest Sfant Parinte a fost un mare 114 i un desavarit ascet, ingaduie i masa plina, i hainele postitor frumoase, i prezenja nuntailor, dar sa nu lipseascS de la nunta
l!0
5,1
|:

cu putinfiL spui, a vedea asemenea cor? Daca vei alunga acestea i atunci va veni i Hristos la nunta, i cand Hristos este prezent, $i corul ingerilor este pic/ent. De voie^ti, i astazi se vor face minuni, ca i atunci [la
este
*

cum

Sliinuil loan

Gura de Aur, Om. Colas, XIL

trad. cit. p.

trad. cit.. p. 150;

PG LXIL

386.

111

XIL trad. cit. p. 159-160; PG LXL 103-104. Idem, Om. Rom, XXV, Irad. cit. p. 403: PG <Om. XXIV) LX. 626. Idem. Om. Kit, XIVIJL VII. trad, cit, p. 564: PG LVm. 405. idem, Om Colos, Xlt trad, ciu p. 149-150: PG LXIL 386. Manca o data pe zi, mancaruri simple $i ca bautura folosea doar
Ibidem,
la:

11

Ibidem. XII. tFad. cit. p. 151:

"

thitkm,

XIL

PG LXIt 387. 156: PG LXll. 390.

h "

Ibidem. XII: Ibidem, XII:

apa. (Pr.

f).

"Ibidem. XII:
Ibidem.

PG PG PG

LXll. 390.

LXll, 390.
LXll. 390.
cit.. p.

Fccioru in Introducere

Sfantul loan

Gura dc Aur,

Scrieri. partca imSia, p. 13.

XIL trad.

150:

PG

LXll. 386.

-^:T^^;VVvr^7vVtV .tt^f^frfc&MVH

p^?^^w.fljwvr^psr??^!^*!>>r?7?*y*---

'A^r^r

94

7c//u casatoriei

(ana

Galileii]; va preface

acum apa
%\

in vin, i

mca cu mult mai

la

minunat, caci va alimga cheful

pofta cea urata de

masa

ta i !e

va inloeui cu pofta cea duhovniceasea. Undc sunt muzicanti nu poate fi Hristos, dar daca El intra, mai intai li seoate pe ace?tia %\

dupa aceea face minuni. [...] Nimic nu poate fi mai placut ca virtutea. nimic nu este mai dulee ca buna cuviinta. nimic mai de dor it ca demnitaiea. Faea cineva nun{i ca aceiea pe care le arat eu, i ". at unci va vedea placerea ce o va simli"
A$adar,
la

petreccrile de nurita ale cre$tinilor. bucuria fireasca

bejie, desfrau $i

momentului. trebuie sa se exteriorizeze, nu prin

fapte

Capitolul

de

ru$ine, ci prin itnnuri, rugae hi nL, cantarea psalmilor i a

de saraci, buna randuiaia $i prudenta. i atunci ?i Hristos va fi de fata i va binecuvanta ospatul. iar locul pelrecerii sc va transforma in biserica, caci acolo
altor cantari duhovnieeti, milostcnie fata

Casatoria

viata de famiiie

sc preaslave$te Stapanul a toate

Procedand
neatinse
fluiere
121
.

aa. curatia

nevinovatia miresei vor ramane

iar mirele,

care nu a suferit la

nunta sa cantecele din

1.

Scopul casatoriei
oameni
reiese

$i

jocurile,

nu va

suferi in via{a lui nici vorbele urate

nu tnea

faptele de ruine""\

Din

referatul biblic asupra creatiei prime) perechi de

%\

Asifel dc nunti se cuvine a se organ iza, unde Hristos este

invitatul principal,
lui

ca scopul casatoriei este indoit: conservarea

Tnmullirea neamului

unde taina nu este pangarita

binecuvantarile

omenesc. dupa

cum

rezutta chiar din binecuvantarea adresata dc

?i

Dumnezeu

primite cu acest prilej se inradacineaza adanc in

Dumnezeu

lui

Adam
1,

Evei: ^Cre^teii
$i

va inmultiti

umpleti

flirifa

noii familii.

p&mantul!" (Fac

28);

eel

de-al doilea scop, intrajuiorarea este bine sa fie

reciproca a eel or doi soti:

Nu

omul

singur; sa-i

faccm ajutor asemenea lui!" (Fac 2, 18). La acestea doua s-a adaugat i un al treilea, dupa caderea omului in pacat. ace la de a ptine frau porniriior vi novate care au inceput a se manifesla in firea omeneasca; ,,Din cauza desfranarii, fieeare sa-i aiba femeia sa i ficcare femete sa-i aiba barbaiul sau" (l Cor 7, 12); Dac9 insa nu
pot sa se mfraneze. sa se casatoreasca. Fiindca mai bine este sa se

eAsatoreasea, decat sa arda"

(I

Cor

7, 9).

Aceste marturii biblice despre scopul casatoriei i rolu! lumiliei au fost preluate, dezvoltate $j marturisite de catre Parintii
IVisericii in

pagini de o aleasa frumusete.

122

m
124
i2
-

XIL trad, eit, p. 154-155; PG I.X1I, 389. Idem. 0m. Rom, XXV. trad, cu., p. 403; PG LX. 626. Idem. 0m. Efes, XX. trad. cit.. p. 206; PG IX It. 145.
Ibidem. ibidem,

sc

vedea

Pr.

Prof.

Vasile

Mi hoc. Casatoria

$i

familia in lamina S/intei

Sinjituri.

Maperea de

prunci, scop principal al casatoriei, in rev. Milropolia

XX. trad,

cit, p.

207:

PG I. XI

I.

145.

Nulcjiluliii",

XXX

(1985). nr. 9-10. p. 581-591.

vi .rtV^l

jjiT7.*>*:^

06

Casatoria

$f viola

defamilie

Scopul cosatoriei

97

Rcferitor la eel dintai aspect al scopului pentru care a tost neamului randuiia casatoria, anume dainuirea i innvuHirea

existenta a primet perechi de oameni. Spune-mi. te rog - zice el Adam a fost nascut prin casatorie? Eva a fost na scuta din durcrile

omen esc.

pare rile Sfintilor Parinti sunt uneori diferite.

de najtcre ale
slujesc lui

altei

femei?[...j

Milioane de milioane de ingeri

Clement Alexandrinul. spre exeinplu, sustine ca ,.seopul celor copii care se casatoresc este na^terea de copiL iar lima lor sa aiba bra7da cu buni". El da exemplu! plugarului care arunca semintele in nadejdea dobandirii unei recolle bune. ..Cu mult mai bun - zice el insa nu este plugaruL care seamana un ogor insufletir. Acesta
irebuie sa risipeasca samanta. pentru a

unul din ei
i

Dumnezeu, mii de arhangheli stau inaintea Lui: $i nici nu exista datorita casatorie i, naterilor, durcrilor natter ii

Omul devine chipul lui cu Dumnezeu la naterea omului'*".

firii.

nu lucra contra ratiunilor Dumnezeu atunci cand conlucrea/a

urmare Dumnezeu ar fi tnmultit cu atat mai mult pe oameni fara sa fi fost ncvoie de casatorie. a?a cum a facut pe cei dintai oameni. din care prov in \o\\ oameni i"*. Din cauza pacatului stramoesc omenirea a fost condamnata la moarte iar in flrea omeneasca a intrat concupiscenja. De aceea,
zamislirii. Prin
,

dupa invatatura
casatoria,

acestui

Sfant

Parinte,

Dumnezeu

instituit

Metodiu de Oiimp considera casatoria vrednica de elogii, ca asigurand una care aduce na^tere de copii si astfel prelungete viata.
Bisericii

membrL ca

i ..martiri i

adversari ai celui rau"\

lui

De aceea

realizand prin ea acest fel de fnmultire a neamului omenesc, ,,prin unire trupeasca" 10, i odata cu aceasta, potolirea concupiscentei. fost legatl deci, perpetuarea de eel de-al treilea

na^terea de prunci este dupa randuiala

dispretuita; el intreaba: ..Deci,

daca

$i

Dumnezeu %\ nu trebuie acum Dumnezeu continua sa

scop

al

casatorie L infranarea poftelor trupe?tL care,

la

Sfantul loan,

pare sa aiba locul cei dintai.

curat;

Dupa

el,

casatoria ^pastreaza trupul

crceze pe om. nu este oare o indrazneala prea mare sa arati scarba ru^ineaza atunci fata de procreare. de care Cel Atotputernic nu se i1 %'\ ,.nu trebuie (copilul) cu mainile Sale cele ncp5tale? cand face
.

daca n-ar avea aceasta parte buna 11 n-ar fi de nici un folos"

.

continua

el

casatoria

impreuna sa nc dezguste*'\ dimpotriva, ea trebuie consider ata o Olimp ucrare a omului cu Dumnezeu, caci spune Metodiu de
:

"

Sfantul loan

ca omul sa coiaboreze la (crearca) i creatia chipului lui Dumnezeu, pentru ca lumea inea se formeaza na?terii oameni lor este ei continual Si tot el spune: ..Principal
..Pentru

moment

este necesar

Gura de Aur, Despre feciorie. 14, PC XLV1II. 544. DupS opinia comuna a Parinti lor. omul a fost creat pentru
lui

ncimirire.
lui

Dar

nuuiurirea

Adam

este conditional de ascullarea sa do

porunca

Dumnezeu

(lac. 2, 16-17). Caci nemurirea

nu

esie propric

Dumnezeu
vei spune:
i>h> lire

$i

prctinde, in schimb. ascultarea

II,

Adam, ci cstc un dar al lui de Dumnezeu. Astfel. incA Teofi! al

firii lui

Impreunarea barbatului cu femeia: in virtutea unei p uteri nevazutc. devine un osul din oase(-le noastre) i carnea din carnea (noastra)

Aniiohiei [Trei carfi catre. Autolic.

XXVII.

crad. cil.. p.

314-315)

zice: ..Dar imi

fost facut

omul, prin

fire,

muritor? Nu! Atunci. nemuritor? Nici asta

om

nou. creat de

acelai mester"

spun! Dar

ma

vei intreba:

Nu

era nimic din acestea? Nici asta n-o spun. Prin

:

Di litre Parintii veacului al IV-lea, Sfantul neamului omenesc. are o invatatura aparte in legatura cu inmultirea no$tri Adam %\ Fa a El este de parere ca viata in rai a protoparintilor necesara pentru era impodobita cu fecioria; casatoria nu era absolut
inmultirea oamenilor, a$a

loan Gura de Aur

omul n-a

fost tacut nici muriior, niei nemuritor,

%\

"..,j

cL dupa cum

am

spus

de una i de alta. Daca omul inclina spre nemurire, pa/ind |Hiurie;i lui Dumnezeu. avea sa primcasc& de la Dumnezeu ca plata nemurirea si .ivca sa ajunga Dumnezeu: si iarasi. daca se indrepta spre faptele mortii. m*H\t-uliand de Dumnezeu, el insusi avea sa fie pricina mor^i sale...". De
nun" inainte,

capabil

cum

n-a tost necesara pentru aducerea

la

:
:

Clement Alexandrinul. I'edago^ul.

Meiodiu do Olimp.
Ibidem.
lh'uk>m.
II. It. li. i. II. I. II. I,

II.

X. 83. 1-3

trad. cit..

p 278.

De teama ca omul [...] sa nu ridiee ginduri de trulle Impoiriva lui Dumnezeu. i-a fost data de Dumnezeu o lege, ca el sa recunoasca jr.tlcl cil arc drept Stapan pe Stapanui a toate; si Dumnezeu i-a impus uncle limite, liillvl Jiicflt, daca va urma porunca lui Dumnezeu. sa ramana Tntotdeauna asa cum
rtu'incneu. Sf. Irineu scrie:
1

op. at.

II. 11,

trad. cit.. p. 53.

v\w.
ill1 1 1

.idka nemuritor. dar daca o va cSlea. s5 se laca muritor, risipit in pamantut din
riisise a lc<1tu it trupul
fr;iiK\.va

'

trad. cii-> p. 53. trad. cit.. p. 53.

'

>il

de

I..

sau" {Demonstration de la predication apostolique, 15. Froidcvaux. S.ch.. 62, Paris. 1^59).

Ibidem. Ibidem.

trad, cit- p. 52. trad. cit.. p. 53.

'.r.minl
J
-

loan (iurS de Aur.

[.IX.

Om. Fac

I,

XVJ1L
695:

IV. trad.

cit.. p.

214:

PG

LUI, 153.

(>m Mi.

VI L

trad. cit. ? p.

PG

LVIII. 583.

*WVSW8Wi"fl W J -.y1

W :** A-^ ~ "T "J

'

"T^ffwfflWKSWrWWaP

98

Casatoria i viata defamilie

trupeasca intre &o|i ar trebui insa,

Scopul casatoriei
ne pangarim,
?i

99

ca i la Clement Legatura de Alexandrinul, sa nu fie intrebuintata decat in vederea naterii Sfantul loan spune prunci, dupa exemplul lui Avraam, despre care trecut floarea ca Mn-a cunoscut-o" pe sotia sa decat dupa ce a 12 copilul, n-a mai avut i de asemenea, dupa ce a avut
tineretii"
relatii'
;

cu femeia sa". El n-a urmarit patima trupeasca,

ci servirea

fagaduintei lui

Dumnezeu

13
.

de aceea s-a gasit acest leac". 16 i tot el zice, in alt loc: Casatoria potolete furiiie flrii noastre, nu lasa ca oceanul sa se framante, ci ne ajutg sa ducem totdeauna corabia m port. Pentru aceasta a daruit Dumnezeu neamului omenesc casatoria" 17 Viata conjugala a fost ingaduita de Dumnezeu oamenilor numai dupa caderea in pacat 18 El spune: Dup3 ce prin neascultare a tntrat picatul i dupa ce sentinta lui Dumnezeu i-a facut
. .

muritori,

ultim toate acestea, casatoria implinete mai mult acest dorinta naturals a omului scop, dei acum pamantul este populat, iar fii, este de a-i perpetua dainuirea, satisfacuta prin na?terea de^

Cu

iiHeleptul

Dumnezeu

deci,

randuind,

potrivit

intelepciunii

UxC

implinita in

Noul Testament prin siguranta

dorit sa ai copii, pentru

invierii.

La inceput -

dainuirea neamului omenesc, a ingaduit ca neamul omenesc sa se inmulteascfi prin unire trupeascr^. Iar in alt loc afirma: Uita-te

ca fiecare sa lase amintire Fiindca nu era nici o nadejde de $i urma (ramaita) a vietii sale. socoteau ca sunt inviere, ci moartea era puternica i cei ce mureau Dumnezeu aceasta distrust' cu totul dupa aceasta viata, a dat celor ce mangaiere, facerea de copii, ca sa ramana chipurile vii ale mor i ca neamul nostru sa se pastreze i ca sa pregateasca pentru

spune

el

- era de

cand s-a intamplat asta! Dupa calcarea poruncii, dupa scoaterea din rai! Atunci a luat inceput unirea trupeasca dintre Adam i Eva. fnainte de calcarea poruncii duceau viata ingereasca i n-a fost vorba deloc de unire trupeasca. Cum putea sa fie vorba de a$a ceva, cand nu erau supu$i nici nevoilor trupe$ti? Deci, la inceput i dintru
inceput a stapanit fecioria; dar cand a intrat, prin trandavie, neascultarea i ?i-a facut intrare pacatul, fecioria a zburat, pentru ca cei dintai oameni s-au focut nevrednici de maretia unui atat de mare bun, $i a intrat, deci, in lume legea unirii trupe$ti" 20 . De asemenea,
explica
el:

cei ce

pentru familiile lor o mangaiere foarte mare in lasarea au fost dontj de urmai. i ca sa injelegi ca mai ales pentru aceasta suferin^ele, femeia lui copiii, asculta de ce se plange, dupa toate

mor i

Cand au ajuns

in robia diavolului

(Adam

;i

Eva) au fost

toata lov Iata, zicea ea, pomenirea lui se terge de pe pamant 1 in 14 $i iarai, Saul catre David: A?adar, pierit. lumea numele i-a vet terge jura-mi pe Domnul ca nu vei starpi pe urma?ii mei i nu 15 Dar funded invierea este la u$a casa tatalui meu numele meu din indreptam spre alta viata cu i moartea nu inseamna nimic, ci ne Daca doreti mult mai buna, este zadarnica munca pentru acestea. acum, cand copii, cu mult mai buni $i folositori, pofi si dobandeti bune i totege de ni s-au adus imbra|iari duhovniceti i na$teri mai mai folositoare. Deci o singura pricina are casatoria, sa nu
.

dczbracati de aceasta haina imparateasca (fecioria), li s-a luat podoaba cea cereasca; a venit peste ei stricaciunea mortii, blestemul, durerea i o viata grea i chinuita. Odata cu aceasta a 21 upSrut in viaja omului i casatoria, acest vemant muritor [...] Ai

^
IM m

Gura de Aur, Om. Despre vorba apastoluiuL.tfad. Idem. Om. Fac I, XXI, IV, trad, cit., p. 251; PG LIU, 180.
Sl^ntul loan

cit.. p.

46.

Accca$i idee
len.
ii
i

o intalnim

cum ar fi

Teofil al

batranete

de dinainte de secolul al IVAntiohieL care spune: .,Dupa ce Adam a fost i/gonit din rai
lui..." (op. cit, II,

i la a!*i Parinti ai Bisericii

cunoscut-o pe Eva, femeia

'

XX VIII, trad. cit. p.

cit..

31 5).

12

Parintii

vorbese adescori de ,.copilaria"

la Teofil

lui

Adam

dinainte

de caderea in

pacat.

"

Gura de Aur, Om Fac I, XVI i, IV. trad. Ibidem, XVni, Uh trad, cit., p. 213; PG Lift 153.
Sirmtul loan

p.

214;

PG LIll

153

11

Aceasta tern* apare tnca

al Antohiei, care

explica prin faptul ca

cit..

Dumnezeu i-a dat lui Adam posibilitatea cre$terii'\ pana la desavarsire {op. va reapaxe la Sf. lrineu, care, cum crede F. II. XXIV, trad, cit., p. 313). Tema und die anderen Loofs (Theophilus von Antiochien adversus Marcionem
theologischen 1930, p. 69 sj 13 Sfantul loan Gura de Aur,
14
ls

IJupa Stantul irineu, prin cfiderea in pacat, omul, pier/.andu-si ve^mantul de .lintonic. a inceput sa fie chinuit de pofta trupeasca. De aceea, ca un ajutor pentru Hilfrttmrc, iji-a cusut frunze de smochin, din care i-a facut acoperamant: .,E1 s-a
(ill

ui jural,

imprcuna cu femeia

sa,

de un mijloc

al

infranarii, in

team*

lui

de

46. Leipzig* bei Irenaus, Texte und Untersuchungen", urnr), a preluat-o de la Teofil al Antiohiei. Om. Evr, XXIV, trad, cit., p. 287; PG LXIII, 168.

Quellm

lov 18, 17.

lRegi24,22.

c/eu 5 s ta ateptarea venirii Sale, ca $i cum ar fi vrut sa spuna: l>eoarece misi vesmant de sfinjenie pe care-1 primisem dc la Duhui, 1-am picrdut prin tmm&inrm mca, recunosc acum ca merit un astfel de vesmSnt, care nu aduce nici " l.uuiiic. ci care, dimpotriva, ma Tnteapa $i ma destrama". Dar Dumnezeu, in un hi Sn. ii da omului, in locul frunzelor de smochin", o .JmbrScamintc de piele"
'*

100

Casatoria

$i viata

defamilie

Scopui casdloriei

101

ajuns vazut unde-$i are inceput casatoria? Ai vazut din ce pricina a din necesara? Din pricina calcarii poruncii. din pricina blestemului daca nu exista pricina mortii . Unde e moarte, acolo e i casatorie;
moarte, nu urrneaza nici casatorie'*" Dar aceasta unire trupeasca
.

nu a lasat ca s3 se inlroduca vreo alta esenfa de dinafara?'20 De asemenea, el spune, cu alt prilej: Legaturile trupeti dintre so| ?i sojie pornesc dintr-o dorinta strans legata de firea omeneasca" 10 Talcuind textul din Facere 2, 24: De aceea va lasa omul pe
.

Dumnezeu oamenilor

Na?terea de mojten itori ?i mai mare mangaiere pentru pierderea nemuririi. De aceea inceput, le-a iubiiorul de oameni Dumnezeu, indata, chiar de la a mortii, u$urat greutatea pedepsei, a smuis masca infricoatoare ca prin daruindu-le celor dintai oameni urmai. S-ar putea spune
asta

naterea de prune i le-a lasat ca mangaiere pentru pierderea nemuririi. a tost pentru ei - spune Sfantul loan - cea
i

tatal

se va uni cu femeia sa i vor fi amandoi un trup", Sfantul loan spune: $i n-a zis femeia. ci omul, fiindca
i

sau

pe

mama

sa

$i

mai mare este pofta in acela. iar pofta lui de aceea a facut-o mai mare decat a femeii, pentru ca pe eel mai mare sa-l piece prin
tirania dragoste i i sS-1

supuna celui mai mic

mai

slab. Fiindca

trebuia

Dumnezeu a
$i.

schitat

o imagine a
ih

invierii,

randuind ca

in Socul

celor mor|i sa se ridice

altii

".

pe eel nascut din femeie i-a facut barbat femeii. Caci la Dumnezeu toate sunt secundare dragostei. [...] Ai vazut, deci, cate legaturi de dragoste a facut Dumnezeu intre barbat i femeie? Dar aceste garantii de buna
i

a introduce

casatoria, apoi

pentru ca
1-a legat

Adam

sa n-o urasca pe

Eva care-^
-

ispitise,

In|elegere intre danii, El le-a aezat fn insa^i natura

alte cuvinte,

it3!

ior...

Cu

de ea cu lanjurile dorin^ei reciproce , dorinta conjugal*. pe care sotii o pot stinge. de acum inainte, prin viata Spune Sfantul Parinte: Stapanul nostru obtesc, vazand siabiciunea omenesti, a legiuit casatoria, ca sa ne indeparteze de firii

Dumnezeu

sad it in Tnsai firea oamenilor atracfia reciproca i naterea de prune i din unirea barbatului cu femeia, loate facandu-le pentru a impune dragostea Tntre ei.
Totugi, tirania poftei",

Dumnezeu a

cum numete

Sfantul loan atractia

pastreze desfranare" . De aceea tinerii sunt sfatuiti ca sa-i ca sa-i poata castitatea: ^casatoria sa le dea indestulator ajutor, u26 . saltarile trupului i sa scape i de osanda potoli i ardoare Sfantul loan Gura de Aur admite totuji ca aceasta origine violentr manifestata in atracfja dintre barbat i femeie are o

reciproca dintre barbat

necesitate sau
si 13,

femeie, nu provine

- spune el - din
sila, ci

vreo

caci nimeni nu iubete cu de-a

de buna

voia

sa.

[...]

Nu acuz - continua el - pofta Tn sine;

insa ea a fost data

pentru casnicie, a fost acordata pentru facerea de copii, i nu pentru preacurvie i compere. Obi^nuiesc i legile sa ierte pacatele fortate;
insa din cele en ungate aici, nici unul

o ne dragoste oarecare este ascunsa in natura, care fara stiinta noastra 27 Acest fapt il pune Sfantul Parinte pe seama une?te aceste trupuri"
mai veche, inca de
ia

crearea omului. El spune:

JE

posibil ca

nu provine din vreo necesitate

sau

sila, ci

toate din dispref catre CreatoruL

fel,

Nu

a creat

Dumnezeu
fi

nalura noastra in aa

ca sa fim

siliti

a pacatui, caci daca ar

aa

comune a primei perechi de oameni, Dumnezeu facand se nasc femeia din barbat, Jar dupa aceasta, din barbat i femeie
origin ii

mi ar exista pedeapsa"'". de obi$nuinta cu pacatul. Aceasta obijnuinfa provoaca atata paguba. incal, zice Sfantul loan, nici un sfat nu mai are vreo putere asupra 33 c