PR

SONSTMNTIN

MlHW

TMINM S3SRT0RIEI SI F3MILIM SRESTIN3

in

invataturile marilor Parinti ai Bisericii din

secolul IV

Teofania. 2002. Toate drepturile rezervale

Emile Zola, nr. 28, 2400 Sibiu Tel/fax 069.432323; tel. 069.239473
Str.

092.17.08.63

ISBN 973-85097-5-0
:i>,H'J.

Leorania
:

..W*tJ<^" s '!li^

Tel

&

tax.0<>'' .M.11.1<

AWrf="

Cuvant

inaintc

Icma

familiei creatine a fost

$i

este nu

numai

actuala, dar i

ncccsara.

Tratata

in

vi/iunea

literaiurii

patristice

inseamnS o

iinpmspatare a temeiurilor creatine ortodoxe care stau la temelia accslci institu{ii. Acest lueru eslc pus in luminS cu claritate in
lucrarca dc fata.
Inialnirea cretin tsmului cu paganismul. in primele secole creatine, mai ales ?n perioada persecutiilor, s-a facut intr-o mare
lerisiune, institutive
invatfiturii

pagane cedand cu greu ideilor innoitoare ale Mantuitorului lisus Htistos. Aceasta reiese din scrieriie

I'Arin filer Bisericii

sea ma

acestor secole. Invatatura cretina a biruit mai cu prin trairea unci vieti morale irepro$abile, prin relajiile not

in! re sot $i sotie,

binecuvantate de
Introducer?,

Dumnezeu
I

in

Taina Cununiei.

prin atitudinea fata de copii i fa{a

I

de semen i.
prezin ta

nca

d n
i

autor u

am p ioarea

5i

importanta soteriologica a subicctului sau spunand ca sacramentul

Cununiei

%\

Dumnezeu

familia cretina reprezinta o sinergie intre opera lui %\ implicarea umana, o masura a iubirii in ambele
$i

sensuri intre creator

coroana
a

creajiei,

pe vertical^
tain ice

i intre

cei

ineununati, pe orizontala: este viaja ins3i a umanitajii acoperita de

Pronia

divina
$i

icoana

imbrati$arii

dintre

Mantuitor
(p. II).

Biserica Mireasa in Camarilc Impart; ici

Mirele celei venice"

Parintele Lector Dr. Constantin

Mihoc

a alcatuit lucrarea

dupa un plan judicios.

in ase capitole, acestea impartite la randul

lor in subcapitole ?i subdiviziuni,

imbra|iand astfel

garni extrem

de bogata a problemelor legate de Taina Cununiei i de familia cre$tina, a$a cum le-au consemnat, discutat $i solujionat marii l^rinti ai Bisericii din secolul al IV-lea.

('uvdftf hiatntc

"7
I

Cuvcmt wtiinie
B.senca
1

cretina, aa

cum
a

le-au conscmnal.

ciisciii;ii

>i

snlmioiiat

rnarii

in

Paring ai Bisericii din secolul al iV-ka, Pcntru

in societate, tinuta femeii in biserica $i societate

ajungc

la

accst

veac.

auioml
si

Capimlvl I Stanta Scriptura a Vcchiului

cuvcleaza in Nvmliii IcstamenL

ill

tnftti^and familia in Vechiul Testament, cu specit it

de Legea Vcche, i in invatatura Manluitorului noslru lisus Hristos si a Sfintii lor Apostoli, in lumina harului divin, cu piewpk- dare pcntru
ei liiiibrit

dczvoltarea familiei creatine.

Cum a fosl perceputa $i aplicata aceasta

M
%\

invalMur6

in seeolele
i

HI, adica In

vremca

organizarii Bisericii post-aposlolice

m
a

a tineretului recomandand cercetarea Scripturii dar si i.ieratura pagana, selectand cele de trebuinta, cu discernamant ca albma .care nu se aeaza pe orice fioare i nu ia totul din floarea pe

copnlor

adevaratele podoabe ale femeii, bumirile materiale comune sotilor' l=n subcapital important if constitute creterea copiilor in familiepunerca numelui i mai ales educatia copiilor constituia o datorie de grama a celor doi soti. Sfintii Parinti. mai ales Sfantul Vasile eel Mare . Sfantul CurS de Aur, au fost preocupati de educarea

timpul persecutiilor, se arata Tn Capilolul IL

invatatura despre casatorie
i

Hind prezentata
pairislica
literalura

familie in

literalura

Barbatilor Apostolici

in

cea apologetica. Usie o

tinere, fecioarc i

mai

mult parenetica
barbaji cleric i

edificatoare care da statu ri luluror cretinilor:

$i laici,

femeL

vaduve. Se pune

impotriva casatoriei. ? i anumc necmstirea sotului sau a so*iei, adulteruK incestul. perversiunea si ucderea copulor in pantecele mamei. Aceste abateri grave de la randuiala hn Dumnezeu privind familia, due la ruperea acesteia in plan spiritual 1 la despartirea prin divort
Ultimul capitol se ocupa cu indisolubilitatea casatoriei divoriuL Cele doua probieme sunt
i

care s-a aezat- (Sfantui Vasile eel Mare). Catre sfarjitul capitolului vorbete despre unele pacate

accentul pe implinirea virtutilor, pe calea vietii i a luminii $\ evitarea tuturor pacatelor i amagirilor diavole$ti care due pe calea
mortii
i

si

a intunericuiui.

O evaluare de nivel este tacuta casatoriei i

privite prin invatatura Sfintei

familiei

de

scriitorii

alexandrini ca: Clement, Origen, Metodiu de

Scriptun ? a hteraturii patristice de la tnceputuri pana in secolul al

IV-lea. In general,

01 imp care. dei apreciaza virtutea fecioriei, totui recomanda casatoria ca o impreuna-lucrare a omului cu Dumnezeu, opunand invatatura cre$tina ereziilor gnostice i maniheice, care socoteau
casatoria drept pacal.
In secolul a I IV-lea apare
vietuirii

Taina Casatoriei este unica, neadmifandu-se

monahismul ca o

institutional izare a

in

feci or ie si

rugae iune.

De aceea

unii dintre scriitorii

accst ui veac au avut prefer in la pentru aslfel

de viata
i

au

lasat

sublimate de Sfintii Parinp din secolul al IV-lea privind familia crcst.na. intemeiata pe Taina Casatoriei, in prezen* nevazuta a Mantintoruluj lisus Hristos, precum i

iccasatona. Vilduv este numai eel caruia i-a murit sotia (sotul) l^.senca dm secolul al IV-lea se ocupa de aproape de ocrotirea vaduvelor, urmand in aceasta privinta o veche tradifie bisericeasca In Conctuzii, autorul scoate in relief punctele principal

operc intcresante dedicate monahismului. Totu$i, aceia^i

icrarhi
i

scriitori,

preoti,

au subliniat

rolul casatoriei

rostul ei in cadru!

vrcmea noastra, cand familia este supusa multor ispitiri interne si cxlmte, incjieie cu o fraza plina de optimism, spunand:
i

utilitatea acestor invataturi in

Bisericii.

.Casatoria

si

familia

cretina

fac

Urmatoarele capitole se ocupa mai de aproape de Taina

Cununiei: pregatirea pentru primirea tainei, timpul potrivit pentru casatorie, alegerea sofieL primirea Tainei, petrecerea de nunta, cu
obicciurile de la nunft unele crilicate
i

parte,

crc^t.msmului autentic, alaturi de starea de feciorie. acestea trebuie privite cu toata

a adar,

din

trairea

De

aceea

de Sf&ntul loan Gura de Aur.

acordata de Insu 9 i Dumnezeu Creatorul i de Mantuitorul Hristos propovaduita de catre Sfintii Apostoli i
I

responsabilitatea, cinstea lor fiind

si

care este adevarata nunta

cretina.

Se studiaza, apoi, casatoria i familia sub multiple aspecte; scopul casatoriei, impedimente la casatorie, raporturile de egalitate
dintre soli, unitatea lor, locul
i rolul

fiecaruia dintre soft in familie,

se recomanda prin aceasta a fi de un real folos in sprijinul celor ce se pregatesc pentru casatorie si a) Jarmliilor noastre ortodoxe romaneti.
i

pnymd

ucrarea contine un casatoria ? i familia

Parin{ii Bisericii.^ (p. 24 1 tezaur de invafaturi t sfaturi patristice

-* if ****

A brevier
Chrisostom, trad, din limba elina, editia dc Oxonia. 1855. de Archim. Theodosie Athanasiu. Bucuresti, 1905.

Om.

or

Idem. Comentariu la Epistola

3 82 ; trad ueere
in

catre
in

Corintent, PG LXI.
:

9-

romaneste,

vo 1.

Comentariile

sau

explicarea Epistolei / catra Corintheni a celui intru sfinti

Parinteiui nostru Joan Chrisostom, trad, din limba elina, editia

de Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu, Bucure$ti

1908.

Om

11

Cor
I

Idem, Comentariu la Epistola a ILa catre Corinteni,

explicarea Epistolei II catra Corintheni

PG

Lista abrevierilor

XI, 381-610; traducere in romaneste, in vol.: Comentariile

salt

celui mint sfimi

Parinteiui nostru loan Chrisostom, trad, din limba elina, editia

BOK
BS CSEL EfE IBM

Bucure?ti Revista Biserica Ortodoxa Romana". Colecfia ..Bibliolheca Sacra" Laiinorunr Coleclia ^Corpus Scriptorum Ecclesiasticorum Editura $tiintifica i Enciclopedica

de Oxonia,
ha. Lies

1845.

de Arhiereul

Theodosie A.

Ploe$ieami,

Bucuresti 1910.
<

Idem. Comentariu la Epistola catre Efeseni,

PG

LXII, 9-176;

traducere in romaneste. in vol.: Comentariile sou explicarea

Epistolei catre Efeseni

Editura Institutului Biblic

$i

de Misiune

al

Bisencn Ortodoxe

a celui intru sdnii parinteiui nostru loan

iasi,

Romane

Chrisostom, trad, din limba elina, editia de Oxonia. 1852, de

MA MO ^
lvl

Revista Mitropolia Ardealului", Sibiu

Revista Mitropo!ia 0!teniei'\ Craiova - Sfantul loan Gura de despre casdiorie

Archim. Theodosie Athanasiu,

1902.

Om
Aur,

tivr

Idem, Comentariu la Epistola catre Evrei\

PG

LXIII. 9-236;

Om

La cuvdntul

traducere in romaneste. in vol.: Comentariile sau explicarea

Epistolei catre Ebrei

fiecare sd^i athajemeia Apostolutui: ..Din pricina aprinderti, PG LI. 207-218. tradus* in romaneste la N.

a celui

intru sfinfi Parinteiui nostru loan

sW

(I

Cor

Chrisostom (Expusa din insemndri,

dupa moariea

lui,

de

7. 2).

celor trei cuvdntari ale Marinesciu Smfii omiletice asupra casaiorie si traducerea (or, Sfdntului loan Chrisostom despre

Constantin, Presviterul Antiohiei), trad, din limba elenS, editia

de Oxonia,
1923.

862, cu Via\a si activitatea Sfdntului Chrisostom,

al

A U-a Om. despre

1908. te/it pcntru licenia. Buciiic^tu idem. La (cuviniele) edsdtorie

de Theodosie Athanasiu, episcop

Romanului, Bucure$ti.

^emeia
er.

este legato

prm lege Mala vreme cat

numai
(I

trdieste

bdrhatul

lar

daca

rtm

lac

(I)

Idem, Omilii la Facere,

PG

LI II, 23-386; traducere Tn

mdrite cu cine vre* bdrhatul ei va muri. este libera sd se

intra

romaneste, in

vol.: Scrieri, partea inlaia.

Omilii la Facere,

(1),

DommtL Dor mat fericita

Cor

7, 39-40),

PG

LI,

daca rdmdne a$a 217-226, tradusa in romnete la N.

este
lui

trad., introd., indici i

note de Pr. D. Fecioru, Col. PSB, 21.

IBM.

Bucurejti, 1987.

Marinescu, op.

cit..

Bucureti, 1908.

Om

lac 01}

Idem, Omilii la Facere,

PG

L1V, 385-580; traducere in

(II),

4 Ill-a Om despre casdiorie romaneste la alegem. PG LI, 225-242, tradusa in

op.
cit.,

- Idem, Laude

Maxim,

si

ce sofu sa ne N. Marinescu.
v

romaneste. in vol.: Scrieri, partea a doua, Omilii la Facere.

trad., introd., indici i

note de Pr. D. Fecioru, Col. PSB, 23,

IBM,

Bucuresti, 1908.

Bucure$li, 1994.

Om

Episiola catre - Sfantul loan Gura de Aur, Comentarii la Cotos romanete in vol.: ColosenL PG LX11, 299-392; traducere in
Coloseni, I ft II Comentariile sau explicarea Epistolei catra parinteiui nostru loan Thesaloniceni a celui intru sfrnfi

Om

Ml

Idem. Omilii la Matei,

PG LVII-LVHI,
Pr.

13-794; traducere in

run uine^le. in vol.: Scrieri. partea a treia, Omilii ia Matei. trad.,

in I iykL

indici si note

de

D. Fecioru, Col. PSB, 22, IBM,

IViicureviL

198 1).

'

10

Abrevieri
Romant. PG LX, ^91-68.. Idem. Comentariu la Epistola autre Comentariite sau explicarea in romance, in vol.:

Om Rom

traducere

Epistatei catra Romani.

celui intru sfm(i parimelui nostru

loan Chrisostom,

limba din* dupa ed. de Oxonia. Theodosie Athanasiu. Bucure$ti. 906. 1 849. de Archim.
trad, din
1

Om

Tes

- Idem. Comentariu

la Epistola

catre Tesaloniceni,

PG LXIL

Om

catre Timotei. PG LXIL MMTim - Idem, Comentariu la Epistola I Comemariile sau 600- traducere in romaneste in vol.;

Comentarule sau 391-468' traducere in romaneste in vol.: II Thesalomceni a explicarea Epistoici catra Coloseni. I si nostra Joan Chrisostom, trad, din celui intru sfinfi parimelui de Archim. Theodosie limba elinS, editia de Oxonia. 1855, Athanasiu, Bucuresti. 1905.

Introducere

explicarea Epistolelor Pastorale: I si

//

Timotei, Epistola catre

Om Om

Tim
'

parintelut nostra cea catre Filimon a celui intru sjimi Tit si Oxonra. 1861. de Chrisostom. trad, din elina dupa ed. de loan 1911. Arhiereul Theodosie A. Ploesteanu. Bucuresti. pu\in 9 - JSS nnfie primita intra vaduve cea care are mm 5

un adanc ocean purtat de valurile iiiiipului trecul de la prima pereche de oameni pana astazi, o snicriiie intre opera lui Dumnezeu i implicarea urn ana, o masura a mhirii in ambeie sensuri, intre Creator si coroana create L pe vertical^ $i intre cei incununaji, pe orizontala; este viata insa$i a
<

;is:iU)ria si

tarn ilia reprezinta

aeoperitade Pronia divina si icoana a tmbrati?ari tainice dmlre Mirele Mantuitor si Biserica Mireasa in Camarile Imparatiei
iirnanila{ii
i

i'vlei vcijitice.

de saizeci de

am' -

si

despre educafia copiilor

st

milosteme,
I

( asatoria si familia exista

Kiiiiric/eu

de
din

la inceput,

omul ca barbat
deci,

si

femeie. El a creat,

de cand a creat dc fapL familia.

esenfiale
ale

II

Tim

catre Timotei, PG LXIL Idem. Comentariu la Epistola a H-a vol.; Comentariite sau 599-662; traducere in romaneste,

hun ilia

reprezinta,

una

coordonatcle
lui

!irii;iiiila)ii.

explicarea Epistolelor Pastorate:

si II Timotei, Epistola catre

lamilia
nl al rin it are.
i

este

reflectarea

chipului

Dumnezeu

in

om,

Om

lit

PG
PL PSB

intru sfinfi parintelut nostru si cea catre Filimon a celui Tit ed. de Oxonia. 1861. de loan Chrisostom. irad. din cIM dupa Bucuresti, 1911. Arhiereul Theodosie A. Ploesteanu. Tit. PG LXIL 6&>-700; Idem, Comentariu la Epistola catre Comentariile sau explicarea traducere in romance, in vol.: Epistola catre Tit si cea Epistolelor Pastorale: I si II Timotei. parintelui nostru loan catre filimon a celui intru sfinfi de Oxonia, 1861. de Chrisostom, trad, din elina dupa ed. Bucuresti. 19 11. Arhiereul Theodosie A. Ploesjleaiiu, Graeca" Colectia lui J. P. Migne, J'atrologia

muni festal prin comuniunea specifics

i

ei,

asemenea comuniunii

familia sunt obiect al purtarit de grija a lui )niniie/eu pentru omul eel cazut, dar cu menirea de a asigura - prin misicrea si cresterea pruncilor dupa voia dumnezeiasca- cetateni ai
si
I

Casatoria

<

vriilui.

familia sunt obiect al preocuparilor profetilor si <hv|>|ilor Vechiului Testament, ca si al Parinplor Bisericii de-a litffgiil veacurilor, dupa cum trebuie sa fie i astazi si intotdeauna,
si

(Asatoria

Idem, ,,Patri>logia
Colecjia ..PSrinli

Jiiina

Scriitori Biserjcestr

RT
S
ch.

..Revista Tcologic&"\ Sibiu

ST

Colectia ,.Sources chretiennes"' Revista Studii Teologice". Bucuresti

oh ice 1 de serioasa preocupare din partea tuturor celor randuiti de Diiinne/eu sa vegheze asupra bunului mers a! ei, adica a factorilor cspousabili ai Bisericii si ai comunitatilor umane, Tn general. Kcferindu-se la importanta pe care a primit-o casatoria in

uonomia
Misericii

crestina,

Prea

Fericitul

Parinte

Teoctist,

Patriarhul

Ortodoxc Romane, zice: Prin venirea Tn lume si lucrarea i/hAviloare si innoiloare a Mantuitorului lisus Hristos, aceasta uraiuluiala a Ibsl ridicata pe o treapta de sfintenie care face ca, de

Introclucere
vaztita

Introducere
fi

13

atunci, familia ce rodeste din ea, sa poata

ca o imagine de mtenpa

ii

miniaiurala a Bisericii"

(98.872) erau institutionaiizati; dintre acedia 'rttXn au iotu$i parinti, care msa prefera sa fie scuti|i de grija
;iiiu
1

IX

,66

Lucrarea
$i

lui

Dumnezeu este msa urnmrita

staruitor

i familia dc lucrarea nimicitoarc a vrajm anului diavol. Casatoria diavoletu care cre^tina sunt pntc de prefer! nta ale atacurilor variate $i ameninta msaji flinta i rosturilc lor. Atacurile sunt grave, pentru fami he, subtile, implicand consecinte deosebi! de n Sfintia pentru Biserica, dar i pentru societate, in general, inalt Prea Bucovinei, atrage Sa Dr. Daniel Ciobotea, Mitropolitul Mo!dovei i sanatatea familiei in atentia asupra gravelor pericole care ameninta vremea noastra: Din puncl de vedere teo logic-pastoral, observam sunt identitatea. cat de expuse, solicitate $i adesea amenintate eoeziunea i armonia familiei creatine azi, in fata crizei eccmomice libertinaj, (saracie, $omaj, nesiguranta etc.), a crizei morale (lax ism, senzualism pornografie, dezordini erotice ridicate la rang de copii. normalitate, prostitutie din ratiuni comerciale, trafic de

necunoscut in mod precis, i'sk: csiiirral la 2000 - 5000 abuzurile sexualc asupra copiilor au mu^isinu cole alarmante'; prostitutia, %\ mai ales in rand u copiilor, mi- is iv ii eelor proven iti de la sate, a devenii, din ce in ce mai mult si iiiir-iiii ritm rapid, un fenomen de proportii 6 rata criminalitatii %\ T \iokrnclc de lot felul cu precadere asupra femeilor, vioUirile i ijuostiit jJo au cunoscut un nivel fara precedent 8 ; numarul i\<>Miinloi, cu toate ca nu mai are un curs ascendent este totu?i 9 iuvii|nralor de mare (Trebuie sa precizam ca scaderea numarului :i\oriiuilor nu se datoreaza unci imbunatatiri morale a familiilor, ci
strazii,
4
; I
1 1

IHiipriilor copii;

numarul copiilor

..uiodemi/arii^
1

^si

Inmuijirii
i

tot

(sectarism fanatic. divort, droguri etc.), a crizei spiritual -re iigioasc agresiv, sincretism confuz, relativism doctrinar,
prozelitism
cre$lina este indifercntism nihilist etc.). Pe de alta parte, credinta intotdeauna izvor de speranta i de putere spirituals care ne ajuta sa de biruim greutatile $i incercarile vietii. In acest sens, criza, ca stare lui pentru un lucru sau o stare incompatible cu voia

a aparitiei I. a loate accstca trebuie adaugate alte consecinte foarte grave n\e pcrmisivitatii caracteristice vremii noastre, cum sunt: divorturi. LHipii a band on at i. imbolnaviri, familii care, dei o doresc, nu mai piPi avea copii i multe altele.

connaceptivc" , ca

mai accentuate a mijloacelor centrelor de planning familial 11 .)

judecata

Dumnezeu. este in acela?i timp o chemare acuta bine, o i?ansa pentru un mceput ncur~,
fata

la

schimbarea in

extrem de grava i pcriculoasa, dar nu l;iia ic^irc. Biserica ofera ca antidot a acestor boli morlale ale tiisiiiii|ici familiei leacul dumnezeiesc al pocainlei. lar pocainta uisoamiia, ca in parabola evanghelica a Fiului risipitor, venirea in MiJc" <l,e l.\ 17). adica ridicarea din somnul amortitor al pacatului
I

Situatia este, desigur.

Vi

irc/irea

dorului

dupa ,xasa

Tatalui*',

revenirea

la

exigentele

contemporanc
msotirii.

nepasarea Starca de crizrL desigur, provinc din necredinta ?i de voia lui Dumnezeu. Cauza generatoarc a dramelor in familie este, apdar, abdicarca de la principnle
$i

fhh/i'm, p.
I

I.

i>'.isl;iiiu

inoralei creatine pentru inlemeierca

intarirea unilatii in actul

-.i-\u;il.

contine tnca rciilemcntari exacte in ce prive$le abuzu! cxpl<mtarca sexuala etc.

Roman iei nu

" I'ifi

I2*>

de

tfnere chestionaie. 16 crau sub 15 ani.

13 intre 15

18

aiii, $i

din

iiuiitfritl tola)

ale pacatului, In ce privete cfcctclc netastc ale sccularizarii, care reflects, in general, sunt grailoarc inse^i statist ieile o fie Sale romaneasca de astazi felul lor, cat de grav sunt afectate in socieiatea

|i;iriisf%ort
I

de 129. 108 proveneau din mcdiul urban; de asemenea 2/3 dintre ele >fcoala. [Romania Common..., p. 12).

:.<

in

WO s-au raportat 947 de violuri. in 19% au lost

fig. 6).

1362. crc^terca fiind dc

H.H"i-. ilhirfem, p. 20,

H
(

conform unele din valor ile fundament ale ale familiei. Astfel, copiilor intre acestor statistici\ la sfar?itul anului 1997, din totalul
pastoral cu ocazia zilei Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Komanc. Cuvdnt I'd. Trinitas, Ia^L 1995, p. 7. familiei \ 15 mat 1994. in vol. Familia crestina azi. - Biserica de " Daniel Mitropolitul Moldovci :ji Bucovinet. Familia crestina
1

Dcpanamcntului General al Politiei y a Instilutuiui Roman pniini Dropiurilc Omului, In Bucure^ti. numai In trci luni s-au raponat un numSr ili- (><> dc cji/uri dc incest $i violuri in familie. (Ibidem, p. 19).
Liiilirnn
'

date] or

N.imArul avorturilor
si
1
1

WW
di'
"'

>7.2 in

suta de nasteri se prczinia asttel: 52.5 in 1989. 315.2 In 996. Cu toale acestea numai in 1996. au fost inregtstrate 456.200
la

acasa ". in vol. Familia erefpna azL p. 5-6. 1 Date provenite de la Comisia Nationals dc Country Assessment. December 1997.

Statistic!,

in

Romania Common

(ihhiem, p. 46-47). Niun;ii sprc slilr^tul anului 1996 $i at dotlea trimestru al anului 1997 cantiiatca ymiiatvptivclor oralc (pilufe) vandutc a crescui cu 25%. Ubidem. p. 47) Air lost iHilinlaic II centre dc referinta- 230 dc clinici jji II ONG-uri care
d**^l':*i>
;1

avoriiiri

:u\"iM!*i activitalc

{Ibidem, p. 46).

14

Introducere

poruncilor

lui

Dumnezeu

redescoperirea

calitatii

de madulare

vii

ale Trupului lui Hristos

Biserica. In ce private familia, salvarea

cretin,

nu poate veni decat prin redescoperirea, in duh

lui

este intr-adevar institutia familiei, intemeiata printr-o

a ceea ce taina a harului

Dumnezeu.

De
cunoa$tere
istoriei
i

aceea,

se
i

casatoriei ca taina
$i

impune o redescoperire in profunzime a a vocatiei familiei in Biserica i in lume, o

i

o reeunoatere a

a autenticei

pe temeiu! Sfmtei Scripturi, a bimilenarei Tradijii a Bisericii noastre

ei

Capitolul I

Ortodoxc. Desigur ca lucrarea de fata nu poate acoperi intreg spectrul Tn mvataturii i trairii autentic creatine, aa cum se reflecta ele tezaurul Sfmtei Scripturi i a! Sfmtei Traditii, ci numai o parte a dar cu o importanta covaritoare in demersurile acestuia,
aprofundarii temei de fata. Vom limita. deci, cercetarea noastra numai la ceea ce a insemnat, in vcacul de aur" al cretin ismu lui din Rasarit, al !V-iea), aportu! esential al autorilor biserice$ti
(sec.

Casatoria

familia in Sfanta Scriptura

1.

In Vechiul Testament
i

in iudaism
ne referim in primul

Vorbind despre casatorie

rand
la

tamilie, trebuie sa

adica a Sfintiior Paring de limba greaca. Este vorba, deja. de explorarea unui material de o mare extcnsiune i de o inestimabila
I

relatarea biblica despre crearea omului. Potrivit acestui iinpiirtant text vechitestamentar, omul a fost facut de Dumnezeu
1

bogatie doctrinar-teologica

i spirituals.

Deoarece insa ,.veacul de aur" ii are temeiul in realizari ialului anterioare, nu puiem evita o scurta trecere in re vista a mater avut ia biblic i patristic pe care Parintii secolului al IV-lea 1-au indemana. Este vorba de datele biblice (din Vechiul $i din Noul Testament), iar apoi de aportu) Parintilor din secolele II i III a iconomia caror prezentare sumara i?i va ocupa locul cuvenit in trata despre lucrarii de fa{a. AstfeL capitolul 1 a! accstei lucrari va
casatorie

clupS crearea tuturor ce lor I alte tapturi, ca o incoronare a lucrarii Lui celc $ase zile ale facerii lumii $i a zis Dumnezeu: sa facem

dm

mil dupa chipul

dupa asemanarea Noastra../6 relateaza cartea I'acerii (1, 26). Apoi cominua; $i a ftcut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu 1-a facut; a facut bar bat ?i
i
,

lemcie.
imHulti|i

$i
i

Dumnezeu
umpleti
al

i-a

binecuvantat,
i-l

zicand:

Crete?i
(v.

va
In

pamantul

supuneti..."

27-28).

capitolul

familie in Vechiul Testament ?i in Testament. In capitolul IL vom expune invatatura despre casatorie secolul al familie a Parintilor i scriitorilor biserice?ti de pana in
%\ i

iudaism, apoi in Noul

Adam

Facerii este istorisita crearea Evei din coasta lui (v. 21-22), din cauza faptului ca pentru acesta nu se gasise

..ajutor

pe potriva

41

lui

(v. 20).

Cand a vazut-o pe Eva, Adam a

IV-lea.

Tratarea propriu-zisa a temei inccpe in capitolul III, intitulat Feciorie $i casatorie. Alte capitole se ocupa, Tn continuare, de

Primirea tainei casatoriei (cap. IV); de Casatorie $\ familie, in sot general. i anume: scopul casatoriei, impedimente la casatorie, pacatele impotriva casatoriei (cap. i sotie in cadrul familiei, copiii, Cateva V); de Indisolubilitatea casatoriei i de divort (cap. VI). pagini de Concluzii incheie lucrarea.

cxclamat: Iata aceasta-i os din oasele meie i carne din carnea liiea- ca se va numi femeie, pentru ca este luata din barbatul sau. De aceea va lasa omul pe tataf sau i pe mama sa i se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup" (v. 23-24).

Slfintul
^i
i ;1

exprima convingcrca e& omul este centrul universului toma crciHia este chemata sa implineasca trcbuintele lui. [Omiiia a VII-a si
isi
ti
i

Vasile eel

Mare

ifmiiin
I'lol

-a la Ile.xaemeron,
'oiistaiUin

PG XX IX,

col.

161

si 96).

se vedea: Arhid.

Voicu. Invafatura despre creatie la Sfantul Vasite eel Mare. in vol Stimuli Vasite eel Marc, inch mare ta 1600 de ani de la savarsjrea sa. Col.
Dr.

JUhhou-m

l\'oio^k-a'\

IBM,

Bucuresti. 1980.

p.

75.

l*# "l*^f

14

S **!

^B* >i

f&J il'^ltt *

Vi

J
i

*fc

"

iK=%-;--'

ft

16

Casatoria $i familia
liviiN
lilt
i

In Vechiu} Testament
llristos prezinta aceasta unire intre barbat
lui

17
femeie ca pe o tacul de la inceput
i

Din aceste putine cuvinte, care exprima eu o forta aparte, dei desprind cateva tntr-o forma atat dc concisa, taina crcarii omului, se coordonate principale ale invataturii bib) ice eu privire la casatorie i
familie":
,

uire a
lilcut

Dumnezeu:
$i

,.N-ati citit ca
4

Cel ce

i-a

dupa chipul Sau\ adica persoana cu vointa libera, cu capacitate de gandire i de iubire. dandu-i $i stapanirc asuprapamantului - Dumnezeu 1-a creat pe om bisexual, barbatul i femeia fund
1-a creat

- Dumnezeu

pe

om

femeie? * (Ml 19. 4) $i mai departe: ..Aa incat nu iiiiii Mini doi, ci un trup. Deci, ce a impreunat Dumnezeu omul sa nu ilcspana" (v. 6). Aadar, casatoria are un caracter sacru inca de la
i\

barbat

deopotriva dupa chipul

este destinat, prin

lui

insa$i

Dumnezeu. Ceea ce mseamna ca omul creatia sa, yfefii dc comuniune. dupa

importanta pe care o are casatoria ?i unirea deplina in iubire a siii lor este dovedita i de felul in care apare ea prezemata atat in Vccdiul Testament, fund folosita ca metafora pentru relatia d intre
i

l.ilivc si

poporul Sau (Os

L 2

s.u.; 3.

.u.; 4,

10-15; ler 2, 3; 13,

care exista intre Persoanele Sfmtej Treimi. Xele doua sexe sunt com piemen tare nu numai pe plan tizie. ci $i un reflex prin comuniunca de viaja, care face din iubirea conjugala

mode lui comuniunii

.V; VI; lez

(.AsAUiria

16;23;]s54;62^a.),cat ? iinNoulTestamentunde apare ca o figura profetica a unirii d intre Hristos 1

liisciica Sa.

a) iubirii intratrinitare"
fi

Omul

n-ar

fi

chip
sa-1

al lui

Dumnezeu daca

ar

o monada
i

inchisa.

Mu

numai ca

ajute pe

Adam

crease

pe Eva, ci $i pentru ca sa-1 fereasca de singuratatc, ei omul caci numai pentru ca se completeaza reciproc formeaza

Dumnezeu
6

Aceasta conceptie inalta despre casatorie i despre familie se relict: la in general in Vechiu I Testament ?i in tudaism. Fara a lipsi iiisjl >i aspecte mai pu^in pozitive. datorate ,.invartoarii inimir
israclitilor(Mt 19. 8).

deplin"

a binecuvantat prima pereche de oamem. pe Adam ?i pe Fva, facandu-i colaboratori ai Sai in transmiterea vietii: L 28). ,.Cre$teti ?i va mmultiti ?i umpleti pamantul." (Fac

- Dumnezeu

a)

Importanta familiei
mers

la vechii israeliti

Intre cei doi trebuic sa slapaneasca legea

iubirii.

^Pentru a

fi

V inlei cand tanarul lacov a

i

la

unchiui sau Laban. acesta.

ii

o unire desavar?ita, casatoria comporta o de la aceea ea trebuie sa fie indisolubila. Astfel, casatoria avea

iubire desavar^ita.

De

rocunosuindu-I ca
iKiscIc inele i din
i

membru

al

rudeniei sate,

zice:

Tu

eti

din

avea, in mod tneeput arributelc unitatii ?i indisolubilhatii. Barbatul completa esential; depiin. in unirca desavar^ila cu o Icmeie, tot ce-1 7 femeia la fel" De aceca, vorbind despre casatorie. Mantuitoru)
$i
.

carnea mea" (Fac 29, 14). Aceasta imagine, care Hied A loarte bine caracterui concrel a I Bibliei, demonstreaza
intr-adevar, familia era pentru evreii bibliei eel u la

irnpiirtanja famiiiei lavechii israeliti,

wh

leiAiii.

Fa era ceea ce

am

putea numi o

,.enlitate

de baza a juridica", o

se vedea: Pr.

familia in lrof. Vasilc Mi hoc. Casatoria si

iumina

Sfintei

Scripturi. Na^ierea
nr. 9-10. p.
*

de 582-584.

pntmL smp principal

chip
I (

al casaiorieL

MA.
desi

XXX

(1985).

sau a seminliei. Membrii unei familii se simteau. 4 iif ailcvilr. a fi aceiai os" i aceeai ^carne- ; iar ,.a avea aceia^i sjin^c insemna a avea acela?i sufler s Legislatia asupra famiiiei se
(uiiiv a tribului
.

Vczi: Idem,

paca/elor. in
4

Omul MA. XXV

11

asemanare a im Dumnezeu.. 1 98 1 ). nr 7-9. p. 549 .u,

>/
.

poana ramie

ilivvoltfi

rom. in vol. Scnen. Nvssa (Marele cuvdnt mtehetic. V. Hi XLV. 21; trad, in lb. i morale, irad. si note de Pr. partca a doua. Scricri excgcticc. dogmatico-polemice IBM. Bucuresti. 1998, p. 294). Prof. Dr. Tcodor Bodogac. Col. PSB. 30.
*
'

Acesi aspect

suhliniaz* adesca Stmiit

I'arinli.

Spre

ex.: Sfantul

Gngone dc

pe temeiul acestui principiu. Cucc[)lcle acestei legislatii reflecta preocuparca pentru mentinerea prinianeniei. a puritatii i a autoritatii famiiiei. In masura in care fsiiuvltfii rmiian fide Legii, ei recunosc famiiiei un loc determinant
in
I i

Vechiul

Testament

sociclale.

Pr. Prof" Vasilc

Pr. Prof.

Mihoc

Casatoria si familia....

p.

582.

Dr. Dumitru Slant loae.

Teoh&a Dogmatica

Ortodoxa.

vol. 3.

IBM. num.
I.'
I

Kiips.

/.(/

Bucure$ti. 1978. p. 180.

7

vh>

tpmkiienne en Palestine au temps de Jesus,

Paris. 1961. p.

Ibidem, p. 181.

^^

--

<'_J -Z,sZ, : -a ^J . .--

Ii.WAj.7% -

18

Casatoria ifamilia

In Vechiul Testament

19

rol social, ci $i Dar familia are la vechii evrei nu numai un in familie, ete reunmdu-i unul religios. Unele sarbatori se celebrau fel de membrii unei familii, iar capul familiei fund un pe toti Pallor, care se celebra in oficiant. Aa era, de pilda, sarbatoarea

Pentru a asigura mat bine permanenta neamului i a familiei, vechii evrei admiteau poligamia. Chiar unit judecatort i regi bine

familie (Ie? 12,3; 13,8). 64 realitate mai larga Cuvantul .familie acoperea, de altfel, o Ebraicul ah (in aramaica decat ceea ce intelegem astazi prin familie. frate vitreg, var, ruda apropiata.

aha) insemna deopotriva

Astfel

frate,

Avraam
caci

ii

zice nepotului sau Lot:

[

si tine'..,

mamfiup** ( Fac l 8 >-

sfada intre mine rate " nume Ste ab n Tot f

Sa nu
I

fie

Dumnezeu, ca Ghedeon, David sau Solomon, au avut liaremuri, numarul mare de sotii i concubine fiind un semn ai puterii lor (Jud 8, 30; II Regi 2, 2; III Regi 1 1, I). Din motive mai ales de ordin economic, oamenii de rand se multumeau cu doua lemei (I Regi 1, 2). Daca prima sotie era stearpa, soful i$i lua, de obicei, o a doua sotie sau o concubina; in acest caz, insa, prima soiie, so{ia din tinere{e" (Is 54, 6) nu era repudiate Bineinfeles ca
plAcuJi lui

pe nepotul sau lacov (Fac 29, 15). In cartea de$i erau, de fapt, veru sunt nxirmjrafii fiicelor lui Eleazar, Chi 9 lor(IParal23,2U22) . tamihei la solidaritatea Se cuvine subliniata, de asemenea, membrii fericita sau nefericita a unuia din
. m

^ lui Parahpomena, fin f

nccasta situatie crea destule dificultati. Dei barbatul israelit avea dieptu! de a avea mai multe femei 12 , totui un curent puternic in Judaism socotea ca numai monogamia reprezinta cu adevSrat

de cSsatorie, ca numai ea este conforma cu voia lui Durnnezeu. In jocul de cuvinte din Fac 2, 23: Ea se va numi i$ah,
idcalul

vechii evrei. Situatia

familiei
familii. fratelui

membnlor acelei avea un impact puternic asupra tuturor pazitorul Dupa invatatura rabinilor, eel ce nu se simtea asemenea lui Cain sau" (c. Fac 4, 9) trebuia socotit
.

pentru ca este luata din if al ei", unii comentatori rabinici vad o udcvArata carta a unirii monogame. Primul poligam de care

vnrbe^tc Biblia a fost

ce, desigur,

Lameh (Fac 4,

9),

un urma

al lui

Cain, ceea

b) Obligatia casatoriei.

Monogamia i poligamia.

Leviratul
a fost Creteti i Prima porunca data de Dumnezeu protoparintilor mare cinste la inmupi" (fac 1, 28). De aceea, casatoria era in va celibatar nu este cu adevarat evrei. Dup* o zicere rabinica, un rume. omuM Celibatul era considerat o anomalic, ba chiar o alegeau oameni care Existau totujL in epoca Mantuiiorului, vorba, nun ales, de esemeni celibatul din motive religioase. Este stabilita pe tarmui apusean al aceasta comunitate cvasimonastica manusense descopente Moarte, care ne-a lasat importantele
Marii
nazireii practicau abstinent, incepand cu anul 1947. De asemenea, de timp. eel putin pentru o anumita perioada

nu oferea poligamiei o buna recomandare. in scrierile prol'dice, idealul casatoriei monogame este infafoat ca un simbol a unirii d intre lahve i poporul Sau (ier 2, 2; lez 16, 8; Os 2, 9; Mai 2, 14). Iar in cartea Tobit, o adevarata istorie familiala, monogamia Hpure ca ceva nu numai firesc, ci i uzual. Poate ca cea mai iniporiiinta dovada ca monogamia constituia idealul de casatorie o
I

ilovcilc^tc laptul
i

cS marelui preot (arhiereului) israelit ii era cu totul nici/ is dc a avea mai mult decat o femeie'\ Se pare ca in vremea lui lisus prcdomina monogamia. i de$i Sfintele Evanghelii nu ne tcdmi vrcun cuvant direct al Mantuitorului impotriva poligamiei, t \tv Hlisolut clar ca ea nu^i putea avea locul in inalta Sa conceptie ilc.pic cftsiiiorie (ase vedea, mai ales, Mt 5, 31-32 i 19, 2-12). I vrcii se casatoreau foarte tineri. Rabinii, in general, socotesc vmstn dc 18 ani a barbatului ca cea mai potrivita pentru incheierea
Unii chiar afirma ca Dumnezeu il blestema pe limbaiul care inca nu e casatorit la varsta de 20 de ani. Cat despre lck\ clc crau casatorite chiar la 12-13 ani 14
ntifi
c^.sAti>rii.
.

prob erne a Jratilor lui acestui termen a dai na^terc cunoscutei Arnbiguitatea Luprmre Sal. se vedea Pr. Prof. Vas, e Mihoc, lisus. care au fost de fapl vcri ai $apie talcuiri hiblice despre Maica Domnutut.. la JratiV DomnuluL in Idem, l Jeofania \ Sibiu, 200 K p. 18-30. :

Ed

avea oricate femei vrea", zicca un rabin (Talmud, tratatul Yi'baniolh 1 XV ;i; apud Oaniel-Rops, op. ciL. p 145). Altii limitau insa numaml -<>|iiloi l;i viii ii iihuhm, XI. IV. a, apud ibidem).
|>o;iic
|

..Un IvaibjH

11
I

10
11

Cf. Paniel-Rops, op. cit... p. 143. Genesis Kabbah. IV. 3, apud Daniel-Rops,

;ilmikl.

nihil

lit

Yoma

XIII. a;

apud Danicl-Rops, op.

cit.. p.

145.

op

cit.,

p. 144.

<T.

liiiiiicl

Kops

aft <7/., p.

145-146.

.::

ii

-svw^-;w*v-:

"MT

>J>

20

Casatoria yifamilia
lua femei din neamurile
/U,
/).

In Vechiul Testament

21

Legea le interzicea israelijilor de a-$i 15-16). pagane. ca nu cumva sa fie atrai de ele la idolatrie (Ie 34, trimisesc sa Inca inainte de promulgarea Legii lui Moise, Avraam (Fac 24). iar lacov a se aduca fiului sau Isaac o sotfe din neamul sau
i

Aceasta luare4 \ in sensul de Juare in poses iune'\ in ebraica IniklmavhaK insemna casatoria propriu-zisa. Astfel in Evartghelia
tir

la

MateU

ingerul

ii

zice dreptului losif:

fost trimis

de

tatal

sau sa-?i gaseasca sotie dintre rudele sale din

Mesopotamia (Fac 28, 1-7). Legea mozaica interzicea unirile intre apropie de rudele de sange, conform principiului: Nimeni sa nu se trupui de trupul sau). nici o ruda dupa trup {literal: sa nu-i apropie Legea chiar cu gandul ca sa-i descopere goliciunea" (Lev 18, 6).
unirea contine difcrite reglementari in aceasta privintfi, imerzicand femei le tatal ui sau, fiului cu mama safunirea unui barbat cu una din matua sa, cu cu sora sa sau cu sora sa vitrega, a unui nepot cu

Maria femeia (logodnica) ta" (Mt 1, 20); i'iiie-i fusese pana atunci logodnica, de acum inainte avea sa curile/e in ochii tuturor ca so|ia (femeia) sa.
De?i exista aceasta distinc{ie intre logodna %\ casatorie, totu$i Legea prevedea pentru cei logoditi drepturi ;i obligatii aproape idem ice cu cele ale celor casatoriti. Astfel, de pi Ida, logodnica

teme a lua pe ceea ce insemna ca cea

te

Nu

levirat, cum nepoata, cu nora sau cu cumnata sa (in afara cazului de doua vedea). Era oprita, de asemenea, casatoria unui barbat cu Lev 18, 7-18; surori (a se vedea. in ce privete aceste interdict! i. pentru Deut 27, 20-23 . a.). Legea prevede pedeapsa cu moartea 1 1-12 i 14). ce! ce incalca vreuna din aceste interdictii (Lev 20. Daca un barbat casatorit murea fara sa aiba copii, fratele sau

mm

ca i soti a, probei apei amare" (Num 5, U-31). Cei pujin a?a rezuita din apocrifa numita rrotoevanghella lui lacov, dupa care insa?i Sfanta Fecioara Maria 16 jij Ii fost supusa acestei probe Daca era socotita vinovata, logodnica era ucisa cu pietre, ca i sojia adultera. Tot ca $i sofia, logodnica nu putea fi repudiatS decat dandu-i-se o carte de drspart,ire" (cf. Deut 24, 1; Ier 3, 1; Mt 5, 31; 19, 7). Daca murea login! nicul, ea era socotita ca o vaduva. Iar copilul conceput in
.

ltawilS

de

infidel itate era supusa,

pcrioitda logodnei era socotit legit im.

era obligat s-o

ia in

sa poarte numele

casatorie pe vaduva, iar primul lor nascut urma celui mort pentru ca numele acestuia sa nu se

Inainte
iloici.

de incheierea

casatorie! trebuia rezolvata

problema

a zestrei.

De

fapt, tatal miresei

fi

nume?te o tearga in Israel" (Deut 25, 5-1 0). Aceasta era ceea ce se care reprezinta casatorie de levirat, de la termenul latin levir, sigur ca traducerea ebraiculuijtffc, care inseamna cumnat". Este Mantuitorului. Se legea leviratului era Tn uz la evrei i in vremea temei intr-o discutie a Sa cu saducheii, ace?tia invoca drept
tie ca,

yi

cum
t

mirele i-ar

nu dadea, ci primea zestre; era cumparat sofia de la viitorul sau socru (Fac
Ie?22,
16).

Barbatul trebuia sa fie in stare vn >i intrctina sotfa, caci zice Isus Sirah: Sminteala, uraciune ?i Minnie este cand femeia hranete pe barbatul sau" (25, 24). (and totul era bine randuit i cand se incheia perioada
irKiKlnci care,

I'L 12;

Regi

18, 25; cf.

unei femei care a avut al necredintei lor in invierea mort lor cazul Aplicarea practica a ca soti, rand pe rand, apte frati (Mt 22, 24-27). era insa dc loc simp la; de aceea, in Talmud.,
i

de

obicei, dura

un an

17
,

avea loc casatoria, ziua de

mmiie\
Suit-

legii leviratului

codificarea ei

nu ocupa aproape un Tntreg

tratat (tratatul

Yebamoth)

care face Mantuitorul aluzie in unele dintre parabolele It o zi de mare sarbatoare, careia Cretinismul ii va da un
la

*.cn% misiic,
luiiiirt

ciiui

vorbind de nunta Mtrelui" Hristos cu Biserica Sa. La invitate toate rudele , dar ?i tot satul i toti prretenii celor

ifeiwfl liiriiilii,

c)

Logodna

nunta

v'A hisiisi
i

a mirelui i a miresei. Evanghelia de la loan ne spune isus, Maica Sa i ucenicii Sai au fost invitafi la o nunta in
In ajunul nunfii, mirele, imbracatin haine

De obicei, parintii erau cei care cautau femeie fiului lor. Odata Se facea o hotarita casatoria, tinerii erau considerati logoditi. considerati distinctie clara intre logodna i casatorie. Doi tineri erau ;i barbatul o lua la sine pe femeia sa (Deut a fi soti numai dupa ce
15

mill (iali lei i (In 2, 1-12).

de sArbflloare. cu o cununa pe cap (cf. Is 61 , 10), i inconjurat de un i oriogiu dc lineri - de cei care se numeau prietenii mirelui" ?i care ..so hi k* n ran cu bucurie^ de prezenta i de atenfia mirelui (cf. In
"'

3,

ihuUm. (I. ISO. " thuUm, p. \V>

1
I

Cf. ibidem, p. 149.

22
29)

Casatoria ifamilia

In Vechiul Testament

23

- mergea

i Ti

lua mireasa, aducand-o

casa parintilor

sai,

Acetia rosteau o formula de binecuvantare, pentru fericirea i fecund itatea noii familii (cf. Fac 24, 60). Seara o petreceau in

era datoare cu o fidelitate absoluta, fara Tnsa a putea li i-i hkIc acelai lucru din partea sotului. Astfcl, situatia sotiei era
; 1

mi

Sii| i a

iiuji

dc
*i

impreuna cu prietenele ei. A doua zi. sarbatoarea continua. Mireasa aparea frumos impodobita, ca o regina - caci, de fapt, intregul ceremonial era regal" - i insojita de fecioare, prietenele ei care, cum ar parea
veselie, mireasa

ramanand, insa,

intr-o incapere aparte,

urn

cu sotul ei Legea lui Moise cuprinde prescripts care au rolul de a o proteja pe so|ie de abuzuri din
.

inferioritate in raport

20

imiiva sojului (Deut 21, 11-17; 22, 13-19). Intretinerea materials

sn|fej

sa rezulte din Parabola celor zece fecioare

(Mt 25,

1-13), purtau

rcvenea sotului, care avea obliga{ia sa-i asigure locuinfa, Imuia $i imbracaminte (Ie 21, 10), dupa posibilitatile sale. Sotia, h me nicies. ?i aducea i ea din plin contribu{ia la acoperirea
i

lampi aprinse. Ele cantau, desigur, imne ca cele pe care le gasim in Cantarea Cantarilor. Sarbatoarea dura apte zile i chiar mai mult, oaspetii venind i participand la masa i, in general, la bucuria
nunjii in grupuri, rand pe rand.

noicsiiStilor materiale ale familiei (Pilde 31, 10-31).

Tnca mult mai mult, in wt write rabinilor gasim exprimari care ar putea fi socotite drept 1 be de misoginism", nu trebuie sa uitam I cu ce cuvinte il fericesc
Itesi
i,

uneori in Vechiul Testament

21

wmni
d) Sof i sojie, parinti
In familia israelita, fiecare
i

textele biblice (mai ales cele din scrierile sapienfiale) pe

18, 22; 19, 14; Sir 26, 1-4

copii

hmbaiul care a aflat o femeie buna (Pilde >>.

i

membru

al ei ii

avea locul

rolul bine

de familie fund redata in mod obinuit prin expresia casa tatalui". Femeia se adresa chiar uneori barbatului ei numindu-1 haal, adica domn", sau
precizate. Tatal era capul" familiei, notiunea insai

lemeia rea insa este vazuta drept cauza principals a iirtcficirii sotului i a decaderii familiei (Ecles 7, 26; Sir 25, 15). Mu he pot fi pScatele femeii, dar eel mai rau este infidel itatea riHijupjila. Pedeapsa pentru sotia adultera era extrem de severa. In pnncipiu, Legea interzice in mod hotarat, prin porunca a Vll-a din
IliTJiiog (le? 20, 14), adulterul i, in general, desfraul,

adon, stapan" (Fac 18, 12; cf. 1 Petru 3, 6). Copiii erau considerati oarecum ca fiind proprietatea tatalui lor, care, in cazul unor abater grave, putea chiar sa-i pedepseasca cu moartea ; dar dreptul de viata i de moarte al tatalui asupra fiilor sai putea fi exercitat numai

nu numai

al

a I b5rbatului. Dar definitia adulterului nu era aceeai k- 111 11 j femeic i pentru barbat, caci femeia adultera face Wifytemim din straini" (Sir 23, 30). Uciderea cu pietre ca pedeapsa
Imrcii, ci
iji
I

sub controlul batranilor cetatii (Deut 21, 19-23). In orice caz, tatal era cu adevarat un stapan al casei" sale (olko6^oit6tti(;, Mt 20, l). Nu numai ca porunca a V-a din Decalog condiponeaza binele"
copiilor de cinstirea parintilor lor: Cinstete pe tatal tSu
i

(riiicii
\

adultere era in vigoare i in

vremea Mantuitorului

(cf. In.

H, %

pe
e) Copiii i educatia lor
In
t

mama ta, ca sa-ji

fie

bine
tau

sa traie$ti multf ani pe p&mantul pe care

liiriialia

Domnul Dumnezeul

va da Jig** (Ie$ 20, 12); ci necinstirea parinplor este, dupa Legea lui Moise, sanctfonata cu moartea (Lev 20, 9). Cartea has Sirah (3, 1-16) explica pe larg in ce consta cinstirea parintilor, cu fapta i cu cuvantul" (v. 8). Drepturile capului familiei se extindeau in buna masura ?i asupra sotiei sale, care era oarecum un bun" al sotului, o posesiune
ti-1

israelita, copiii

erau considerati ca o binecuvantare a

lui

Hiiiinc/cu (Ps 127, 3-4).

Mai

ales

un numar mare de copii de parte

bnihrtleusca era
II;

un semn deosebit al binecuvantarii divine (Fac 29, UK 24). Copilului i se dadea numele imediat dupa natere 22 , iar
pe
larg. la

"

m- viikii, m;ii

Daniel-Rops, op.

cit.,

p.

156-157.

Pentru o descriere mai pe larg a ceremonial ului mwfii Daniel-Rops, op, cit.* p- 151-153.
10

18

la evrei,

a se vedea
ilr

fVrivlitii

:( Hiivori cuvinte grclc impotriva femeilor, pe care le acuza de lot felul j.nuiir ute i*\cniplu: Is 3, 16; 47, 1-8; ler ljlez 16, I; Amos 4, 1).

fn ce priveste dreplurile tatalui asupra copiilor sal, a se vedea,

1

de

pi Ida,

Fac 22;
I

A
r

vvilt-ii

Vr,

(Vml. Dr, Pctre Semen, Familia

in vol.

importanfa ei in perioada

28; Ies21, 7-10; Jud

30-40;

Regi

1,

24-28

s.

a.

hmhii ii'sumu'Hts

Familia cre$lind azi,

p. 16.

24

Cmotoria $i fam ilia

cop ii lor.
Testament cuprinde multe Prima indatorire in ce privele
I,

In
*li".lijiurata in

Noul Temctmeni

7S

in ziua a opta era circumcis. Vechiul

multe forme dupa cadere. prin egoismul descatusat

si

si

marturii privind educatia

.W\oliai prm pacat,

educatia copiilor revenea

intervcnea
i tatal,

mamei

(Pilde

8; 6, 20).

Mai

tarziu,

mm

dei a pierdut prin aceasta haru) legal de

primordiala,
..nici

tolusi

ea n-a
n-a fost

fost

desfimiata

in

esenta".

ambii parinti avand indatorirea de a da copiilor lor mai ales o profunda educate religios-morala (le$ 10, 2; 12, 26:

di-oaivce

natura

umana

2 distrusa" '.

Deut 4, 9; 6, 7: 32, 7). Scopul major al eduealiei la vechii evrei era, pe de o parte, invatarea Legii divine, iar pe de alta parte, supuncrea fata de aceasta Lege in sensul aplicarii ei la viata de zi cu zi"~\ Educarea copiilor intr-un spirit profund religios constituia o indatorire permanenta i de capetenie a parinti lor, i mai ales a tatalui. In Dcut 6, 6-7 citim: ,.Cuvinteie acestea (adica poruncile divine, n. n.) sa !e sadeti in fiii tai i sa vorbeti de ele cand $ezi in casa ta, cand mergi pe ca!e, cand te culci i cand te scolu sa ie legi ca semn la man a $i sa Ie ai ca pe o tabiita pe fruntea ta". Educatia i n struct a religioasa trebuiau savar^ile din buna vreme: Deprinde pe tanar cu puaarea pe care trebuie s-o aiba; chiar cand va imbatrani. nu se va abate de la ea" (Pilde 22. 6). In afara de parinti, un rol important in educatia religios13. 8;
i
i

venirea Sa, Hristos intareste din nou ieaatura casatoriei dnme barbat si femeie i o inaita din ordinea naturii in ordinea liiiruliii. invaluind-o, prin participarea Sa la nunta de la

Prm

Cana,

in

Miribmiiia harica
diniiii

ce iradia din Persoana Sa. Savarsind acolo cea minune, prin puterea Sa mai presus dc fire, si dand perechii

iv so casatorea sa bea din vinul iubirii entuziaste turnate de El prin liiuiii Sau, El vrea sa arate ca incepe inaltarea vietii omenesti in
'idinea harului

de

la intarirea si inaltarea
si

casatoriei

25
.

Ceea ce

s-a

de o rugaciune de la siujba miiiiiiiei: Care. pentru negraitu! Tau dar si multa bunatate, ai venit in < ana Galileii si nunta care era acolo ai binecuvamat-o, ca sa arati
i' ft

ivticcut la acea nunta este subliniat

din voia Ta se face insotirea cea dupa Lege

i

si

nasterea de prune

dmlr-msa

morala a poporului revenea preofilor %\ lev it lor. Preotii aveau indatorirea ,.de a deosebi cele sfinte de cele nesfinte $i cele curate de cele nee urate i dc a-i invata pc fiii lui Israel ioate legile pe care le-a poruncit lor Domnul prin Moise (Lev 10, 10-11).
i 1 *

Mantuitorul
.ridiiiea initials

Iisus

Hristos

afirma necesitatea revenirti

la

2.

In Noul Testament
Evanghdii
$i

a fam i lie i intern eiata prin casatorie, pronuntandu-se impolriva poligamiei pe care o denunta ca fiind o cadere de ia acea liiiiduiala, a casatoriei monogame. .,N-ati citit - zice El - ca Cel ce ii lacut de la inceput i-a facut barbat si femeie?" (Mt 19, 4). Deci, I mrmiczeu n-a creat decat un barbat si o femeie, lucru pe care il ill imia, in comentariile lor, si unii dimre Sfintii Paring asa cum se v ii vedea mai departe.
i

a) In Sfintcle
Pacatul omenesc
lor

Harbatului nu-i este ingaduit sa-si lase femeia sa, Iriiieii barbatul ei, chiar daca Moise a facut concesii
piivnua. Mantuitorul lisus Hristos
isi

si

nici

in aceasta

pacatul protoparintilor, ca

pacatele urmailor

mil

ma

argumenteaza pozitia pe datul

8).

al creatiei:

din inceput nu a fost asa" (Mt 19,

Numai

- au

afectat profund legatura casatorie u discrepanta intre

a fost

institutia casatoriei in intentia Creatorulni i

ceea ce ceea ce devenise

ea in realitate fiind d intre cele mai evidente. Ceva a ramas totui din ceea cc constituia datul divin creatural al unirii dimre barbat $i femeie in casatorie. Aceasta legatura natural a, dei slabita $i

a Cost cauza nesocotirii unitatii si indisolubilitatii familiei niiv sunt randuite de Dumnezeu: Pentru aceea va lasa omul pe iiitiil sau si pc mama sa reamintestc El - si se
pftciiiul
>i

vm
l*i

Ii

amandoi un

trup.

de femeia sa Asa incat nu mai sunt doi, ci un trup.

lipi

va

'i

""'

I'r.

Conf. Dr. Pelre Semen, an.

ei!.. p.

17. care ci tea/a articolul lui

Cos

Davis.

hiil Dr. Dumitru StSniloac, op. IbuU-m, vol .1, p. 183.

I'nm;i
U(it lll<*\||

ciU

vol 3, p. 182.

I'ducaiion in Bible Times, in llolman Dictionary. Nashville. Tenesscc, 1991. p.

397.

ji^Munc dc la W1,p. KI-82.

]

slujba cununiei;

in

Molitfelnk\ ed. a patra,

IBM

iP****K^*

26
Deci, ce a impreunat
i

Casatoria i familia

In Noul Testament

27

Dumnezeu omui

sa nu desparta" (Mt 19, 5-6).

mh

mi caz

Tn celalalt se savare$te adulter. Sotii Ti apartin unui

de asemenea, El

zice:

Pentru invartoarea inimii voastre, v-a dat

(v. 8).

mIiuui, lucrarea

voie Moise sa

lasati

pe femeile voastre..."

|Hiriir-un
*i

dumnezeiasca a unirii lor neputand fi desfiinjata act omenesc. Prin cuvintele: Oricine va lasa pe femeia sa
alta,

numai pcntru motive de desfranare. Mantuitorul Itsus Hristos, spune: Iar eu zic voua ca oricine va lasa pe femeia sa, in afara de pricina de desfranare, i se va insura cu alta, savarete adulter; i cine s-a insurat cu cea lasata savar$ete adulter" (Mt 19, 9). Aadar, indiferent de defectele pe
Ruperea
unitajii familiei este ingaduita

va lua

liArbjiiuJ ei i
1

savarete adulter cu ea. Iar femeia, de-$i va lasa se va marita cu altul, savarete adulter" (Mc 10, II-

care ie are sotul sau sotia, acestea nu sunt suficiente pentru a desface ceea ce Dumnezeu a legat; desfranarea insa este in stare sa

afirma nu numai indisolubilitatea casatoriei, ci $i cgalHatea deplina a celor doi sott31 Desfacerea casatoriei pentru infldelitatea conjugala nu este II i*A o porunca pentru sojul nevinovat. Gestul Mantuitorului de a
lisus Hristos
,

2%

jfeWifa

iertare

femeii

prinsa

in

adulter

echivaleaza

cu
lui

o de

desfaca aceasta legatura atat de puternica, caci ea sfaie legatura

icvomandare
la ilivort, ci

ca, intr-o astfel

de

situatie,

sa nu se treaca cu uurinta

nu face altceva 27 De aceea acest pacat situatie deja creata" decat sa oficializeze o este infierat de catre Hristos mai mult decat alte pacate. Este un pacat foarte grav pentru ca se incalca in mod voit i deliberat 28 om pe care cei doi au primit-o prin create de detnnitatea de asemenea pentru dezordinea sociala pe care o provoaca" i
sufleteasca dintre sot
i sotfe, iar

divorjul, uneori,
.

sa se caute Tndreptarea celui cazut prin hotSrarea a mi mai repeta pacatui"32

.

b) In Epistolele Sfintilor Apostoli

Miiittul
\

Apostol Pavel,

la

totodata pentru

netransfigurarea

ei

printr-o
29
.

unire

sufleteasca,
atat,

randul sau, face dese referiri la institutia

$i la

AsAtoriei, la

membrii familiei

produsa de

iubirea spirituals din casatorie"

%\ in

Mai mult decat

raporturile dintre ei

33
.

aceasta incalcare se poate petrece

dimensiunea imateriala a

pacatului, in inima", printr-o privire plina de pofta sau prin intent ia de a pacatuL flind pusa in pericol, Tn acest fel, unitatea %\
indisolubilitatea casatoriei.

Adancind

intelesu! poruncii

Decalog, Mantuitorul spune: Ati auzit ca s-a zis Sa nu savare$ti adulter. Eu insa va spun voua: Ca oricine se uita la femeie, poftind-o, a i savarit adulter cu ea in inima lui" (Mt 5,
27-28).

a aptea din celor de demult:

Apostolul neamurilor i?i fundamenteaza invajatura pe cea a Sfmiei Scripturi a Vechiului Testament i cea a Evangheliei, (Miin)scand interne ierea divina a casatoriei i a familiei. Ea este un 1 4 ..dm* (xapiapa) al lui Dumnezeu, ca i fecioria (1 Cor 7, 7)' .
Indisolubilitatea casatoriei este $i la Apostolul Pavel un lucru iiitliscuiabil, cei care s-au despartit avand, dupa porunca Domnului,

tUmr ihmS
ifl

posibilitati: fie sa se
(I

impace,

fie sg

ramana

aa, dar ftra

so rvc<1storeasca
I

Cor

7, 10-11).

Dar cu
sofia
sa,

toate ca unirea sufleteasca dintre sot

*%ie este

sfaiata, legatura casatoriei

nu

s-a desfiintat Tntre eel ce i-a lasat

ii30
.

prin

faptul

ca a parasit-o
in

Acest lucru reiese din

i i

cuvintele

Mantuitorului

recasatorirea cu alta

cu parasirea sotiei sau casatoria cuiva cu cea lasata de barbat;

legatura

sop opereaza pe tot parcursul vietii de dupa rtsftioric a celor doi. Numai moartea unuia dintre ei desface aceasta li'tf/UurA. Apostolul spune: Femeia este legata prin lege atata vreme to tiAic>tc barbatul ei. Iar daca barbatul ei va muri, este libera s3 se mftiiic en cine vrea, numai intru Domnul" (I Cor 7, 39). Iar in alt
i i

.egStura dintre

M
I 'ti

V.

jiylor. lc

V us
I

The Gospel According to St Mark, London, 1953,

(

p.

421. apud Pr.

hoc.

(hatoria si familia. ., , p. 586.

7. 2-3;
I

Mihai Viziliu, famitia in invafatura Mantuitorului AposiolL in vol. Familia crestina a~U P- 30, 28 Pr. Prof. Dr. Dumitru StSniloae, op. cit vol. 3, p. 184.
Pr. Lector
29
30

27

si

Sfinfihr

Vi

tsfiii

Mih;ij Viziliu. art. cit p. 31.

" S|ur
'. <

c\iiii|ilu:
.

Rom
I

Cor

7:

1,

3-17; 14, 34-35;

II

Cor

11, 2; Fvfes 5, 221. 6; 2,

Hi

IK ??;

jes 4. 4;

Tim 2,

8-15; 3. 2-4; 4, 3; 5, 9-16; Tit

1-5;

Evr

Ibidem, p. 191. Ibidem, p. 184.

Pi

Pi "I

V:imIc Mihoc, Casatoria si familia. .., p. 586.

28
loc el zice:
atata
t

Casatoria

$i

famiiia t

In Noul Testament de barbatul sau

29

Xaci femeia maritata e

el traie$ie: iar

legata, prin lege,

imp cat

daca

i-a

murit barbatul, esie dezlegata

pralru Biserica (Efes 5, 25-28), responsabilitatea sotiei de a se supune sotului ei a$a cum Biserica se suptine lui Hristos (Efes 5, 24:

de legea barbatului. Deci, traindu-i barbatul se va numi adultera daca va fi cu alt barbat; iar daca i-a murit barbatul este libera fata de lege, ca sa nu fie adulters luand un alt barbat'' (Rom 7, 2-3). Scopurile casatoriei sunt, dupa Sfantul Apostol Pavel, atiu na$terea de prune i iubirea i intr-ajutorarea reciproca a so{Mor, cat impotriva i potolirea poftelor vinovate, ea fiind i un remediu
i

IVI
jitat

18). Intelese prin

prisma
i

iubirii jertfelnice i responsabile,

supunerea femeii devin pentru jimiindoi indatoriri, care, rasfrante asupra celuilalt, se convertesc in ihmtri (acute aceluia. ^Fiecare persoana este un centru radiant de ncrgie i de putere, dar i un mediu care primete putere ji energie
i

stapanirea barbatului cat

concupiscentei. ..Dar din cauza desfranarii

flecare sa-i aiba femeia sa
i

zice Apostolul

fiecare femeie sa-i aiba barbatul sau.

datoratS,

imparta$esc unul de puterile celuilalt. Au darurile i virt utile celuilalt in a?a masura incat acelasi apostol iilirnul ca barbatul necredincios se sfintete prin femeia

liiiiitara.

in casatorie, sotii se

Barbatul sa-i dea femeii

barbatului.

iubirea

asemenea

femeia

uedmeioasa
iicilincios"
i-cluilalt
i'

Femeia nu este stSpana pe trupul sau, ci barbatul; asemenea nici barbatul nu este stapan pe trupul sau, ci femeia. Sa nu va lipsiti unul de altul, decat cu buna invoiala. pentru un timp, ca sa va indeletniciti cu postul $i cu rugae iunea. ca sa nu va ispiteasca
;i satana, din pricina neinfranarii voastre (1 Cor 7, 2-5). Satisfacerea poftelor trupe$ti nu este acceptata insa in afara casatoriei, fiind

(I

femeia necredincioasa se sfinre?te prin barbatul Cor 7, 14). Darurile i calitatile unuia se comunica
5
.

pe

altarul familiei^

Intaietatea barbatului in familie

nu

sic,

a$adar,

o suprematie despotica;
iubiti

este

intaietate a

iubirii

calificata drept desfranare. Pacatul desfranarii reprezinta

o grava

pe femeile voastre. dupa asm $i lusios a iubit Biserica $i S-a dat pe Sine pentru ea" (Efes 5, 25) si rsiv o supunere plina de aceeai iubire, prin care femeia recunoajte liArlviiului rolul conducator i ocrotitor al ei ?i al intregii familii,
I

ivrtlcliiice;

,.BarbatiIor,

chemarea omului de a fi madular a! trupului tainic al Fiului lui Dumnezeu, Biserica, $i nu madular al unei desfranate (1 Cor 6, 15), de a fi sala ai Duhulut Sfant (I Cor 6, 19), pastrandu-$i vasul sau in sfintenie i in cinste" (I Tes 4, 4). Caci Dumnezeu nu
abatere de
la

liivvijiii

iji
'.

capacitatea acestuia de a se jertfi primui pentru binele

$i

(tuiiilici"

Accea$i invatatura se afia

in

conceptia Sfantul ui Aposto!

i

iVim. care sfatuie^te pe femei sa se supuna bar bat lor

ioui|iorlaie ireproabila in fami'ie
tiAiliiivilivr 1c

lor.

avand o

ne-a chemat la necura|ie

eel

zice Apostolul

ci la sfin{ire.

De

aceea,

societate

(i

Petru 3, 1-6), iar

traiti

ce dispretuiete (acestea), nu dispretuie$te un om, ci pe Dumnezeu, Care v-a dat pe Duhul Sau eel Sfant" (v. 7-8). Legatura

spune: ,.Voi, barbatilor. de asemenea.

intelepte?te

trupeasca intre sot

numai legitima, ci i yoita de Dumnezeu, prin ea realizandu-se o comuniune totala de iubire, care reciproca a face posibile $i naterea de prunci, i intr-ajutorarea
$i

sofia sa

nu

este

mi rrmcile voastre, ca fiind fapturi mai slabe, i faceti-le parte de v iii\li\ unora care, impreuna cu vol sunt motenitoare ale harului

vivlii
<

"(I Petru 3.
aracierul

7).

sotilor.

femeie, in familie, se intemeiaza pe iubire. Numai iubirea reciproca face posibila in|elegerea deplina familiei. a locului i rolului fiecaruia dintre cei doi in unitatea
Raporturile dintre barbat
i

m
i

de taina al casatoriei este exprimat cum nu se MKii iiLii bine de SJantuI Apostol Pavel in cap. 5 din Efeseni (v. H). undo printre altele spune: ,Taina aceasta mare este; iar eu
ir

in

Insios

$\

in Biserica" (v. 32). in pericopa amintita Apostolul

vrMln'Yfv

do

cadrul Hristos a restaurat egalitatea dintre sot i sotie (Gal 3, 28). In acestei egalitaji, insa, fiecare dintre ei are drepturi i responsabilitati
proprii

rclajia dintre barbat ?i

femeie in casatorie mca de

la

rviiiiv c:i rip

Sliiuiiil

care

se

inter secteaza

cu drepturi le

responsabilitatite
7, 3;
(I

sau figura a legaturii mistice dintre Hristos ji Biserica. Pavel ,xompara casatoria cretina cu reia|ia Hristos-

celuilalt: dreptul la iubire din partea celuilalt (I

Cor
i

Efes

5,

25,
I'l

28, 33), dreptul

trupui

stapan irea asupra trupului celuilalt

sale

Cor
lui

7, 4),
\i-.t
in
l)i

responsabilitatea sotului
lui,

de a purta de grija sotie jertfindu-se pentru ea dupa masura jertfei

ca de insui
Hristos

Viisik: KftdticiU

Casatoria
p.

taina

daruirii $i

desavarsirii

IH't

*.wm,
I

X\W{

1992). nr. 3-4.

cit.,

136.

I'f

.) lor \1i!i;ii

Vi/iliiL art.

p. 36.

:'V*-1"

^^

30

Casatoria ifamilia

In Noul Testament Unul din scopurile casatoriei, dupa

ui>icrca
si

31

Bi series, lntre aceste doua realitati exista, desigur, un raport de

cum
nu

s-a

spus,

este

asemanare, ca de
raport

la

imagine
37
.

la

modelul sau, ca de
cretini

la

semn
ei

la

cresterea copiilor. Legatura trupeasca

este justificata

realitatea semnificata"

Dar

sotii

nu sunt doar
ci

intr-un

de

asemanare

cu

relatia

Hristos-Biserica,

sunt

incorporati acestei realitati tainice

carei

fund madulare

ale Bisericii al

cap este Hristos. Asemanarea relafiei sot-sotie cu cea dintre Hristos i Biserica Sa ,,este folosita de Apostol pentru a lustra harul unirii in casatorie i nu in vers: Barbatilor, iubiti pe femeile voastre, dupa cum ?i Hristos a iubit Biserica ?i s-a dat pe Sine
i

daca este privita numai ca un remediu impotriva concupiscentei; legatura are in vedere si procrearea. Caci actele de unire inipcasca se imbiba prin asumarea acestei responsabilitati de un clcmcnl spiritual si mai accentual. In felul acesta, in faza intai a cnsaloriei un mare roi In transfigurarea legaturii trupesti, care

mmm

detine

pentru ea, ca s-o sfinteasca, curatind-o cu baia apei prin cuvant... Astfel dar, barbatii sunt datori sa-$i iubeasca femeile, ca pe insei
trupurile
lor...

mai mare in unirea dintre soti, il are asumarea raspunderii Mitstcrn de prunci, ca in partea a doua aceasta legatura sa fie in mare masura depasita in fiinta ei de unirea spirituals in care sotii au
ui

lot

pi

ogresat"'

".

precum

Hristos

Biserica,

pentru ca suntem

Nasterea de prunci se realizeaza prin impreuna lucrarea

madulare ale trupului Lui..." (Efes 5, 25-26. 28-30). Este clar ca Sfantul Pave! nu se refera aici la taina Bisericii, ci la taina casatoriei
creatine"*
.

ca madulare ale trupului tainic al lui Hristos, particip5 la taina unitatii i a iubirii fecunde dintre Hristos-Mirele numai semn, ci i Biserica-Mireasa. Casatoria cretina este astfel nu
Sopi
cre^tini,
i

cu Dumnezeu; omul participa la lucrarea creatoare a lui >umnczeu. Respingand aceasta responsabilitate a procrearii, omul a-spmge asemanarea sa cu Dumnezeu, respinge pe Creatorul sau si 43 pun aceasta altereaza propria sa umanitate"
"inului
I .

mijloc sau instrument al

sfintirii,

adica este o Sfanta Taina"'

De

de prunci era socotita in Vechiul csiament ca o mare binecuvantare, iar in Noul Testament ca un mijloc dc dobandire a mantuirii, cu conditia ca acestia sa fie
I

Dc

aceea,

nasterea

aceea casatoria cretina, dei ramane asemanatoare oricarei alte casatorii, este implinirea acestei taine mari. Taina (sacramentul)

iu-scu|i

,.in

credinta, in iubire

si

in sfintenie" (I

Tim

2, 15).

nu este ceva ce s-ar afla deasupra sau alaturi de casatorie, ci este casatoria ca atare, care este taina pentru cei ce traiesc incadrati in realitatea Trupului mistic. Taina desavarete institutia de la 40 creatie" De asemenea, dupa cum se exprima un teolog catolic, in
.

Nasterea de prunci nu este insa singurul mijlocde a dobandi muriiuirca. Daca unele familii nu pot avea copii, nu inseamna ca
("hi in

accstea nu exista mantuire. Din cele afirmate de Sfantul A p.. slid Pavel se poate lesne intelege ca, chiar si cei care au copii

Mil il in siluatia
'l-ilill|ft,
I

de

a-si

pierde mantuirea, daca nu-si cresc copiii

,.in

masura

in care evenimentul evocat in

?i

Fac

2, 24,

anume

taina nuntfi

in iubire i in sfintenie".

dintre Hristos

Biserica, se Tmptine$te dc fiecare data in casatoria

la
-

)c

aceea, nasterea prunci lor presupune

si

responsabilitatea
6,

pamanteasca a barbatului cu femeia, aceasta (casatoria) participa taina aceea i, in acest sens, este ea Tnsai o taina"
.

ir>lciii lor intru

I I
i

Tntelepciunea

si

invatatura

Domnului" (Efes
doresc

ic iiase curati suffeteste, puritatea lor fiind Miiniiihorul lisus Hristos tuturor cetor

recomandata de
Imparatia

care

<
'

Pr. Prof.

Vasik Mihoc, Casatoria

sifamitia..., p. 588.

18

*
40

ibidem, p. 588. ibidem, p. 588-589.

aceasta curatenie se cuvine sa fie pAstiiitA prinlr-0 educatie sus{inuta. In procesul educatiei, parinjii, i Hiv suiil primii indrumatori ai copiilor, trebuie sa dea dovada de
si

fiunlor (Mt 18, 3; 19, 14)

Tomko. Quelques aspects de la theoiogie du manage a pariir de ia vision paulinierme. in vol Jmics aujourd'hu?\ Bulletin du ^Consilium de Lafcs"
Mgr.
J.

no. 17-18 (1974). p. 12 v apud Pr. Prof. Vasile Mihoc. Casatoria si famiiia.... p.

'Vl't
I

'hi I

)i.

Dumilru StSniloae, op.

cit.,

vol. 3, p. 192.

589.
A]

.in
|,
I

IVU-yrmlorH,
'I
|<

Manage
I'r.

ct Kucharislie, In
I lie

.Messager Orthodox?',
in Ort..

nr.

49.

H. Schlier Dt>r Briej an die Epheser, DQsseldorf. ed. a H-a, 1958, p. 262-263, apud Pr. Prof. Vasile Mihoc. Casatoria ftfamilia..., p. 589, n 21.

I'*\v,
tii t

l*.

iiputl

Conl".

Moldovan, Taina Nuntii.

XXXI (1979)

M<)

32
mult
tact.

Casatoria

$j

familia

Sfantul Apostol Pavel, adresandu-se acestora. spune:

Voi parintilor nu intaratati la manie pe copiii votri" (Efes 6. 4): Parintilor. nu atatati la manie pe copiii voijtru ca sa nu se deznadajduiasca" (Col 3, 21 ). Copiiu la randui lor, au datorii fata de parinfii lor; in primu! rand, aceea de a-i cinsti, indeplinind porunca a cincea din Decalog. porunca invocata i de Mantuitorul Hristos (Mt 19, 19) i de
Apostol ul Pavel (Efes
este

un lucru au ca mode! de ascultare pe

supus Maicii Sale
i

do ilea rand, ascultarea de ei care bine placut Domnului" (Col 3, 20: Efes 6. ) Copiii
6, 2-3); in al
I

Capitolul II

Insui

Domnul
1

Hristos,

Care a

fost

dreptului losif (I e 2, 5
afla in cele

) i

Care a avut

grija

de
19.

Mama
27).

Sa chiar cand se

mai groaznice chinuri (In

Invatatura despre casatorie

familie in
i III

A$adar. pentru ca o familie sa fie bine placuta lui atat parintii cat ?i copiiu trebuie sa intretina o atmosfera de pace i buna intelegere. multumind pentru toate lui Dumnezeu in psalmi.
in

Dumnezeu

literatura patristica a secolelor II

Dupa cum
ilc

laude

in cantari

duhovnicetr* (Col 3. 16),

Biserica primara s-a confruntat. in activitatea ei inceput, cu imprejurari i conditii deosebit de grele. fiind
$tie,

se

tiamantata de
I'u-iieilor
(iiileilor

lupte

$i

neajunsuri

atat

din

interior din

cauza

care n-au ituarziat sa apara, cat i din exterior din partea i a paganilor. De aceea, preocuparile literar-cre?tine ale
i

i'dor dintai Parinti

liiiniele

i scriitori bisericeti.

mdeob$te cunoscutf sub

jiMipni
iiKiiiila

de Parhni sau Barhati apostolict s-au concentrat in special invataturilor de ordin practic, punandu-se accentul pe tinuta

a vietii cretinilor, asupra mesajelor de Tmbarbatare in fata lu'rscculiilor %\ asupra principafelor teme de doctrina cum ar fi:
laiiicle

de

initiere, Biserica, ierarhia bisericeasca

Parintii

Apostol ici
t

fac

legatura

intre

viata

primara

iKMitcsiamentara
lor
riv

cre$tinismul general iior urmatoare. [...] Operele pgltndcse viata cretina a vremii Jor, astfel ca cercetarea acestora
vii

parfumul proaspat, racoritor ?i intaritor a! mvmi vievi sfinte" 2 Din complexitatea acesteia, ne vom opri asupra iiiiui singur aspect care la randui lui confine o multitudine dr mianic, ace la a! casatoriei i familiei creatine.
in fata
.

aduce

\
I

w
[

Viilcii:

Pr J'roC Dr. loan G. Coman. Patroiogfe, vol.

<\ Aleve. Yia\a cre$tina

1.

IBM.

Bucuresti.

'Hi.

7J-7'J.
Sfi-l-in

M-D'iMr

iV^V m

;-l,|>.

2M

dupa Sdrbafii Aptmoticl

tn SI'

VII

_
34

*^i*A &V^kfr^

S^M"

'.

ftV-lKrTrfl*^

iW*M">:^!V^MU 'An
V

>f*>-:-

Casatoria $ifarnilia
Casatoria, de care depinde, pentru cei legaji

in literatura patrisika a secolelor II si

III

35
in

de ea, buna hi vermis ire a intregii vieti i chiar mantuirea proprie i a celorialti nembri ai familiei, avea la cre$tinii din acea vreme o mare importanta. De aceea, Sfantul Ignatie Teoforul, in drumul sau spre rnartiriu, arzand de dorinta de a lasa Biserica in buna randuiala,
scrie episcopului

Dumnezeu

ca manluie pe toli cei care traiesc cu cuvio$ie I )uinnczcu, cu cuget curaf*\ Aeelea$i mdemnuri adreseaza Sfantul Policarp.
$i
I

cretinilordin

Hip., carora ie

spune; ,.Sa invatam

pe femeile noastre sa umble

toata infranarea
i

Policarp al Smirnei: Trebuie ca cei care se

faca unirea lor cu aprobarea
i

credmla data lor, in dragoste i in curatie, sa-i iubeasca barbatii lor cu credm& sa iubeasca pe tofi deopotriva cu
n

insoara

cele care se marita sa

sa-^i

episcopului, ca sa fie casatoria lor

I

date sa se faca spre cinstea

lui

dupa Domnul Dumnezeu"'

.

nu dupa

pofta.

creasca copiii, mvafandu-i frica de Dumnezeu"6 . Nici Sfantul Ignatie nu uita, nici chiar in cele

mai grele clipe

i

ale vic(ii sale,

in care cre$tinii

Preocuparea aceasla era dictata de conditiile

i*i

duceau viata dc

zi

cu

zi intr-o societate alcatuita in

majoritate de

de fiecare din membrii familiilor creatine scriindu-le: ..linbra^ez casele frajilor mei, impreuna cu sojiile ? copiii si pe iL? lecioarele cele numite vaduve
.

pagan i. Dcstui
Xitiuijia

cre^tini erau casatoriti la lmhratiarea noii religii.

fiiiHii

/ire
;"i

acestora nu era uneori deloc uijoara. Sa ne imaginam ferncie cre$tina casatorita cu un pagan. Ea trebuia 1 co log
la

$i fiindca tinerii ?i tinerele fecioare sunt mai supui tentatiilor accsteia, nu sunt neglijaji nici ei, fiind indemnati

cu

grija:

La

mcurp

adunarile crcstinilor

$i

la

slujbe.

Pc dc
in

alta parte,

"ibiiia
>

ingiijcasca dc so(ul
lirLiisi,
I
i

sail si sa-i

suportc toate obiceiurile

imcrii sa fie fara prihana in toate, inainte de orice ingrijindu-se dr euratia lor ? i infranandu-se de la orice lucru rau. Este bine sa se rfHiJia dc la poftele cele din lume, ca orice pofta lupta impotriva
l.ilu.lii. $i

lei si

ry aire

do
| i

tie

,xie0tt"

ii

luma

suflet

puteri

ijM.h.iiuiirsii
mi
.

vi arc ilinlrc crc$lini

)iirul sfivi"
.

barbai sau ferncie - era

\m

ca nici desfranatii, nici muieraticii, nici sodomitii nu 9 itio>teni imparatia lui Dumnezeu nici cei ce fac ,
lucruri

iiesoctxiie.

.iii'lici 1*1*1

ii

ii

cei

dm
i

<n i^i
I'.imii'iIui
.iiiiiii

dc lamilia crcslina a tost o preocupare constanta a Hisaicii pi mare. Intrc putinele sfaturi pe care ei le-au
la|;i

trebuie sa se indeparteze de toate rvitu supunandu-se preotilor ?i diaconilor ca lui Dumnezeu i lui
tinerii
l-'ecioarele sa viefuiasca fara

De aceea

lliisius
iliMiirt
lai
*

de prihana

cu constiinta

lasa in scris in conditiile grele in care-i desfa^urau activitatea H**i

i

niisionara, ii-au uitat pe cele refer itoare la so{, sofie, copii. tineri i
vatiiivc.

A$a, de pilda, Sfantul Clement

invi'narn

pe

tineri

invatatura fricii

Romanul mdeamna: Sa de Dumnezeu, iar pe sopite

vaduvele, care se cuvine a fi pilda atat tinerilor, cat i asaioriti, ca unele ce la randul lor au avut experien{a tineretii.
sarcinile

noastre sa le indreptam spre ce este bun.

vrednica de iubire a
blandetei
lor,

castitatii,

Sa arate purtarea cea sa vadeasca vointa cea curata a

sa faca, prin tacere, cunoscuta bunatatea limbii lor i sa-i arate dragostea lor, nu dupa simpatii, ci sa o ofere tuturora cu cuvio?ie, in chip egal, tuturor celor ce se tern de Dumnezeu. Copiii
notri sa aiba parte

'

impuse de viata de familie, trebuie sa se IHniiie cu curnintenie in credin^a Domnuiui, sa sc roage necontenit l^"ii >' ityu sfi se departeze de orice defaimare, de vorbire de rau, de iiimfiirie tinncinoasa, de iubire de argint i de orice lucru rau; sa ?tie " 'Mm alliirc ale lui Dumnezeu, ca sunt cercetate cu de-am^numul
i"(i' >i

*HHH

Jin piirtat

ni

lui

Dumnezeu

nu-I este ascuns nimic nici din gandurile Corimeni

de creterea cea intru Hristos; sa tnvete ce imtere are smerenia inaintea lui Dumnezeu i ce poate dragostea u rata In fa{a lui Dumnezeu; sa tnvete ca buna i mare este frica de
.:

'^"iixl

Vi.h-.m ItonuiHJl, Epistola catre

(lj.

XXI.

6-8. in vol.

Scnente

r.iitttftttir .\{>i>xtolu-t, iract. oil., p.

49.

Mmm.l
t\h nifihv
'I>">ri.l

mmtp
ipmite

Ml

tfn.Kfoln'i.

Smirnei. Epistola catre FilipenL uad. Git., p. 209-210.

IV ?

2-3, in vol. Scrierile

imlonil

Epistola catre SmirnenL XIII.

1.

in

vol. Scrierile

SfSntuI Ignatie Teoforul. Epistola catre Policarp, V, 2. in vol. Scrierile Pdrinfilor Ipostolici, trad . note $i indici de Pi\ D. Tccioru, PSB, I. IBM, Bucure$ti, 1979. p.

l.hiiiiilin
I

\pa\ttthfl. TriKl. cii.. p. (86.

I l

I'l
I

1
(.

188
1

01

>

If)

Maaistr ^tcfan C, Alexe. Viata cre$tina...

p.

226.

''

I'v'liv.iiiul S.i, unci,

ttft

cu

V. 3. in vol.

cit.. p.

210.

tz^?:'^'^

'

'JU.-.. ** J_ -

r-r^r

rm Tffroi

KWm^'mwmm^^

:--^
:

*.

..

* ^<.

.-.,.,

^ vift-^

y'^Kiv -:,-.. ,.>;.

36

Casatoria $ifamilia

/ literature patrimm

a secolelor II i III

37

noastre, nici din sim$amintele noastre i nici ceva din cele ascunse ale immit (1 Cor 14, 25)". Acestea insa nu trebuie neglijate, ci sa
12

wmmii
*'Ol trimiia,

nasc copii, dar nu arunca pe cei nascuti. Intind masa dar nu si patul. Sunt in trup. dar nu traiesc vi *.
si

dupa

trup"

se afle in purtarea de grija a Bisericii, ca de Pastrarea puritalii familiei i a dragostei care se cuvine sa stea
.

altfel i orfanii

Si Sfantul

ni

pagan ilor,

la

temelia

ei

Dumnezeu.

sunt principiile capitale ale vietuirii dupa voia lui De aceea, atentia Parintilor apostolici se indreapta i in

Clement Romanul lauda purtarea crestinilor fatade aratand ca aceasta cale evanghelica nu este greu de

'iMiiat;
..il

directia feririi

membrilor familiilor creatine de pacatele cele mai grele care stau la baza distrugerii unitatii ?i indisolubilitatii
1

ilc

a*a incat, chiar multe femei intarite de harul lui Dutnnezeu savar? u multe fapte de barbatie" 20 . De asemeni, el lauda purtarea mai mainte a corintentlor, lasand sa se inteleaga in aceiasi timp

casatoriei; printre acestea pot

fi

amintite: invidia

',

desfranarea.

adulterul,

stricarea
.

copiilor'\

pacatul

Gomorei

15

sau

uciderea

iii-multumirea sa fata de starea prezenta: Ceior tineri daU-.i|i sfatul sa traiasca cumpatat si curat; femeilor le
Haisciisca totul
diiprt

zice el

le

porunceati sa

cu con tiinta nepatata, curata

si

prune nor

sfanta, iubindu-si

roaga pe Policarp sa transmits sotilor ? sotii lor creatine indemnu! lui $i al Stantului Aposto) Pavel, zicand: Graicte surorilor melc sa iubeasca pe Domnul i sa se multumeasca. trupete i duhovnice$Le. cu sotii lor. La fel i frajilor mei porunce$te-le. in nuniele lui lisus Uristos, .va-.?/ iubeasca

De

aceea, Sfantul Ignatie

il

cuviinta barbafii lor; le mvatati sa-si gospodareasca asa cum cuvine casa, in buna randuiala a ascultarii, pastrandu-se curate la
.'ji

Millet

la trup"'

("restinii

nu trebuie sa
si

vietuiasefi la intamplare. stiind ca

lui

sum
si

..pane sfanta""
'

clc
i

sotiile,

cum inhere Dorrwut Biserica" (Lies

5,

25)

Dumnezeu, neprihanitele Sale maini pe om.

creatie

caci El a plasmuit cu
fiinja

Cei care, penlru

DomnuL

ar vrca

sa-$i pSstrezc casiitatea,

neimbrati^and casatoria, sa ramana aa. insa fara a se lauda ca sa nu-i piarda plata; numai episcopul sa cunoasca aceasta, pentru ca 18 sprc c in stea lui Dumnezeu" , adica in buna ..toatc sa se faca
randuiala.

La aceasta buna cuviinta

creatine se refers
$i

cuminfenie specified familiilor

autorul Epistolei catre Diognet. cand, printre casatoresc ca toti alte calitati aie acestora. aminte?te: Crctinii se

aceea, ei trebuie sa fuga dc Lynn ink spurcate si necurate, de pofte urate si de adulter24 . In concept! a autorul ui Omiliei, numita Epistola a doua catre i > utfffrt a Sfdntului Clement Romanul, imparatia lui Dumnezeu va vi'iii. i.mci barbatul cu jemeia nu vor ft nici barbat nici femeie. .iilua ..Iniiele cand vede o sora sa nu gandeasca de ea ca e femeie! win Mini cand vede un frate sa nu gandeasca

ma

cea mai aieasa

".areata, chip al icoanei I,ui'-\

De

de

el

ca de un

liftiliill"

Ik-rma
li'Mftltiia

1 '

!:

Ibidem, \\\ 3. in vol. cit.. Sianiul Ignatie Teoforul. Epistola catre Policarp. IV.

p. 210.

lucrarea sa PastoruL atinge cateva probleme in cu casatoria; mai precis, Tn legatura cu pastrarea
in

curatiei in

Km

vol. en., p. 188:

liiiiiilic >i

casatoria a doua. El spune:

..hi

poruncesc

[...]

sapastrezi

Idem. Epistola catre Smirneni, VI. 2. in vol. cit., p. 184. !j de soli $i a Sfantul Clement Roman ut sptme: Jnvidia a instrainat pe sotii din oasele schimbat cuvamul spus de parimde nostru Adam: Acesni este acum os

mriliii >i sa
If

mi se suie in inima ta pofta de femeie straina sau pofta <lr.lr;marc sau de alte pacate asemanatoare acestora. Facand

melc
i4

si

VI. 2-3. trup din trupul men. Fac 2. 3 {Epistola I catre Corintem.

in

vol.
//'/,,/,, ,;,!,; lH<
lilt
l>
'.'

ut..p.49>.
calea mortn Accsica fac parte dintre pacatele enumerate intre cele care constitute Parintilor [invatatura eel or doisprezece Apostoli. 111. 3: V. J, in vol. Scrierile Bamaba. Apostolici trad, cit, p. 26; 28) sau a intunehcului (Epistola =isa a ltd

Vwr. V. 6-7.
46.
p. 61.

in vol. Scrierile Pariniilor Apostolici. trad

cit

'''' ,

'' (

,|t,,u- "'
.'.

Romanul, Epistola catre Corintem

cil..

<1>.

LV.

3. in vol. cit.. p.

74

It'tilrm,
Ihi,!,,,,
'

inn!, cit.. p.
I, (rjid.
|.

XX. 1: XIX. 4: X. 7. in acelasi vol.. trad. cit.. p. 136: 135: " Epistola zisa a ltd Barnaha. X. 8. in vol. cit.. p. 127.

126).

%%%.
\
(

tl'uirm
Ifa.lfiH

SMI
l

i,

trad, cit., p. 63.

* Ibidem. XX. 2.
7
iS

in vol. cit.. p. 137.

1.

\\\.

I. ijjid

cil. p. 61.

Stan ml Ignatie Teoforul, Epistola catre Policarp. V,

Ibidem. V. 2. in vol.
cil.. p.

in vol. cil. p. 188.

'

'

'"" u "" 1

l*milimi. Until
/.iriiilllor

188.

in

m4

numita Epistola a doua catre Corintem. XII.

99.

\,,-nIr

t/>sto/ici. trad. cil.. p.

38

Casatoria ifamilia

In literature* patristica

a svtuldor

li

>,

///

W
.Hide.

accasta savareti mare pacat. Daca-ti vei aminti neincetat de sotia

ta.

rniww
in

cre$tinilor care vizau

tocmai iuslitupa farmlivi.

fi

piiMi.v-

Pedeapsa pentru acest pacat este mare, pregatindu-i celui pacatos moartea. Hernia pune in disculie o
.

niciodata nu vei pacatui"

26

rslca crau: ca adeptii cretinismuiui

ucid copiii aducanJii-i ca

la

ftirlA in

adunarile cultice

ca se dedau

impreunari incestuoase,
chiar
10
.

problema sen si bi la, rezultata din preceptele Mantuitorului lisus liristos din Evanghelie (Mt 19, 9). aceea a adulterului. Acesta Tl intreba pe pastor daca un barbat, traind cu femeia sa care a cazut in desfranare, savarete adulter sau nu? Pastorul li spune ca savarete adulter numai in cazul ca acela tie de pacatui sotiei sale i daca ea nu se pocaiete. In aceasta situatie, sotul trebuie sa se desparta, dar nu are voie sa se recasatoreasca; altfel, savarete el adulter. Daca sotia se pocaiete, trebuie primita de catre sotul ei; ca trebuie prim it - zice pastoru! - eel ce pacatuiejte ?i se pocaiete; dar nu de multe ori; ca pentru robii lui Dumnezeu este o
singura pocainja"
$i

nu

iiuinai intre frati ?i surori care s-ar casatori Intre ei, ci

cu
la

urn mole for care i-au

I

nascut dupa

cum

a ftcut regele Oedip

adevSra|i

)intre
,

apologeji,

considerati

candidati

riMirtiT*
i

mlmmm $i renunjarea la casatorie, spune: Dar, daca principiai noi

c^sSlorim decat cu scopul de a create copii, in cazul cand noi jciiiin(Am la casatorie, facem aceasta cu scopul de a ne infrana cu
(ill

ocupat de problema casatoriei ?i a familiei rosiinc, $i aceasta intr-un mod cu totul tangential, au fost: Sfaniul lustin Marti rul r Filozoful, care, vorbind despre
riv

cei care s-au

'.

Lucrul acesta este vaiabil atat pentru femei cat

privire la a
in

pentru barbati.

Cu

femeie se poate recasatori

vaduva, dar

un barbat sau o cazul in care a ramas vaduv, respectiv

casatorie;
aa.
ii

doua

cu privire la abandonarea copiilor, zice; Jntrucat in* private pe noi pentru a nu savar?i nici o nedreptate i nici o mipjciatc, noi am fost invajati ca a expune, adica a parasi pe copii, mtp un obicei al celor rai; mai intai, pentru ca aproape pe toti
";

tlrsiKar$ire

tJ

iar

iivc>(iji ii

daca

ramane
cinste
i

agonisctc
.

luii

inaintea
|H* Ivrtieli

vedem indrumati
i,

catre prostttufie

- nu numai pe

fete, ci ?i

Domnului mai multa

casatorie
i

mare slava""

Chiar daca Parintii

Apostolici

s-au

referit

mai putin k
i

familie. aceasta

nu tnseamna ca doctrina

practica

cretina cu privire la aceste aspecte le erau necunoscute lor sau

se spune despre cei vechi cS hraneau cirezile ill hoi sau turmele de capre ?i de oi, sau hergheliile de cai de \y^,\\m M lot aa i acum sunt crescuti copiii, spre a fi folosi|i numai 3 la ikslranare^ Ceva mai jos el zice: i iarai, al doilea
.

aa

cum

motiv

IH'tiiiii

celor carora ei

li

se adresau.

Ca

care noi nu

cxista

o viaja cre$tina autentica

in

expunem, adica nu abandonam

copiii, este acela

comunitatile Bisericii ace lei epoei, dovezile sunt incontestable.

incepand chiar cu insei operele acestor Parinli"

Acelaji lucru se poate afirma
i

pentru perioada patristica

I

MJinlul
V.i I
(

1 1

ist in

Martirul

$i

Filozoful. Apologia intdia.

XXVI.

trad. $i

note de Pr

urmatoare, cea a apologetilor, cand preocuparea de capatai a

de a combate acuzajiile ce se aduceau cretinilor din partea iudeilor $i a paganilor i de a apara cretinismul fata de atacurile acestora. Totui, apologefji au tratat in operele lor o serie de probleme cu privire la casatorie, cautand sa raspunda unor false acuzafii la
Parinfilor
i

scriitorilor bisericeti era

Alenagora Atcnianul. Soiie infavoarea cresrinihr. HI: \ \ \ \% X XII, irad M introd., note i indice dc Pr. Prof T. Bodogae. in Apoiogefi de hmbo ynumi 1'SB, X IBM, Bucure^tL 1980, p. 42-43 i 375; 378-380; Tcnulian,
51

tt.mp

Caciula

iMWfHiih
t I

VII.
(

trad,
i

iimil IVifH'^ij

1978)

\\\!
li ( (

de Eliodor Constantincscu (1930), revazuta de Prof Minucius Feiix, Octavius, IX. 2, 5-6; XXVI1K 2; XXX.

Pli|mm

fNh..U
-i

dc Petru L Papadopol (R. Valcea, 1936). rcvazuta de David Mi/X|, in voL Apologetide limba laiina, introd.. note ?i indici de Prof
I

nail

26

Herma. Pastorul, Porunca IV. 29(1),

Ibidem. Porunca IV 29(1). 8. trad, eit,
r

!.

in vol. Scrierile Parin\\lor apostolici.

360-361; 382: 384-385: A vwUvi si l.usL-hiu dc Clezareea, fstoria bisericeasca. In Kusebiu de Cezareea, '"'"'" PMteii iiUiiia, V. L 14, trad., studiu. note $i comentarti de Pr. Prof. T.
p. 48:
ri

liiLv'svii,

CSR 3,

IBM. Bucurelu 1981.

trad, cil., p. 249.

27 28 29 p.

^' K

''

SM *& ,BM
-

Buctire^ti, 1987, p. 183: Paul Allard.

Dix tegons sur

latino.

le

249-250.
p.

mt*Wr
II

k-d

IJLPiiris. I907.p. 118-120.

(

Ibidem, Porunca IV. 32(4), 1-2, trad,

ciu

251-252.
la Parintii Apostolici, vezi:

J'mf

Nu >IiilI

hijescu. Introducer? generate. \zApologeti

de limba
44.

PSB

Pentru aspeclele de doctrina

viat&morala
....

Magistr

IBM.
,| -

limuicsli.

M>KLp.
in ul
si
.

5.
I

tefan

Alexc, Viata crestina

p.

Apostolici, in ST, VII(1955), nr. 5-6, p.

223 .u.; Idem, Eclesiologia Parintilor 368 .u.

\ " tt'hhm.

Iti-.im M;ii

ilo/olu!.
p. 43.

Apologia

inidia.

XXIX.

p.

X.WI1

JijkI

oil

40

Casatoria

$i Jamil ia

in literatura patrisiica

a secolelor IJ
ti

11/

41

ca nu cumva vreunul dintre ace^tia, neflind iuat sa1 vt! cineva, sa moara i. In felul acesta. sa fim i ucigai

fie
4 .

crescut de

fww

tie ci

pe seama acestora". El
fiind
luati
si

condamna

ca-si

'''(ill.

ucestia.

crescuti de alte familii.

abandonau nu-si mai

Teofi! al Antiohieu criticand imoralitatea pagan i lor, care,

dupa preceptele

lui
16
,

Platon/', legiuiau ,.ca femeile trebuie sa fie

comime

spune ca acetia savar$esc aceasta nelegiuire ,.sub prctextul ca in acest chip se nasc mai multi copii i pentru ca aa~ziii mtristati sa aiba o mangaiere prin nite legaturi ca
tuturor"'

MMiovlmi, proprii lor parinti si frati. De aeeea ei puteau deveni ith'iwmty tara ca macar sa stie, casatorindu-se cu frati sau surori l- in lor. ,,Pe noi, insa. ne ferejte sa cadem in astfel de pacate - zic. I.'itiiliiiri - o viaia de aproape pazita si cu credinta
pastrata:
<

mmurm, pe cat ne

acelea"'

7
.

Totodata

el

apreciaza legile

lui

Solon
$i

-'

8
,

care prevedeau:
adultere. ca nu

(mi

in

Copiii sa se nasca legitimi din casatorie

nu din

if

iiiiii

cumva sa cinsteasca cineva ca

h
.

pe unul care nu-i este tata, sau ca cineva sa nu respccte pe adevaratul tata, pentru ca nu tie ca-i este 9 tatfi Se poate observa de aici ca mvatatura cretina, cu noua ei atitudine fa{a de casatorie i familie. era bine cunoscuta celor care trebuiau sa faca fata atacurilor i acuzatiilor din pariea pagan or. 10 Tertulian (c. 60 - c. 240) are pozitii difcrite fata de casatorie i familie; in prima parte a victii, cand era ortodox, scrie pagini de o rara frumuscte in legatura cu acestea. pe cand in a doua parte, sub influenza montanista. devine extrem dc rigorist. iar principiiie
lata
iI
1

de stricaciune si de alte pacate. pe atat ne acelasi timp la adapost si de orice re! de incest. Unii. ca sa siguri ca nu vor cadea in primejdia acestei greseli. kman
f'ereste
.

iinpreunare t'emeiasca toata viata. copii pana i: la bairancte" IViitiii acesle nelegiuiri. pagan ii isi pregatesc ceea cc ei numesc .iiidiisoarea chinurilor groaznice". Tertulian zice: ..Acolo de obicei .mil aruncaii toti nelegiuitii faja de parinti, cei incestuosi fata de ,1 '- cci ce poftesc la femeia altuia, cei ce rapesc fecioarele
l-irii

si

'.iritii
i

iineretul, cei cruzi si cei

ce ucid. cei ce

ftira si cei

ce insafa.

in
i

cuvant
.

toji

aceia care se aseamana cu oricare dintre zeii

viiytii''

lui

nu mai corespund

invataturii Parin{ilorortodoc!j;i.

A$adat\ in perioada ortodoxa, in Apologetic ul sau, el respinge acuzatiile aduse cre$tinilor, invinuind pe pagan i de chiar crimele
! *

cuviinta crestinilor este pusa in contrast cu faptele ce l..il|ocnrcsc casatoria. ale celor mai aprcciati reprezentatiti ai lumi:
[HiKinuv
iii(j.niliiii

Uima

Spre deosebire de acestia, ,.crestinul nu depaseste ce e fiiei cand este vorba de sexul femeiesc. [ ...] Crestintil
este
al sotiei sale.
[...

Ibidem,

XXIX.

I'lVibiil

trad. Gil,, p. 44.

i.ll),

numai
iiii.se

jCrestinul, insa, fara a-si scoate

Platon (427-347

filozof grec.

unul

dintre

cci

mai mari gandilori

d\

'*'Jm,

antichiiaiii. discipol al lui Socraie.

se vedea: Dictionar de JUozofie, Ed. Polilici

Bucure$ti. 1978. p. 539-540; Diac. Prof. Dr. Nicolae Balca. htoria ftlozofiei antic?.
I

dupa femei; sulletul sau ramane orb Tn fata " |H,lic|m '. Vorbind despre rabdare. Tertulian are aprecieri pozitive
uita
la iidrc-sa sojilor

KM l*ucure$tL
Platon.

1982. p. 145-200.
c.

care, desi dintr-un

motiv oarecare s-au despartit.

prin

2B. 457b-471c. in Platon. Opere. V. trad., inlerpreiare, lamuriri preliminary note i anex de Andrei Cornea. [p. Bucure$li. 1986, p. 234-236 i 245-263. i7 leofil al Amiohici. Trei carff catre Autolic, lil. VI, ?n Apohgeti de limbo

Republics

V.

111.

I,

449a-45ib

%\

III.

v^l-sc inijlocul de a-i reface casatoria. El spune: Xand o casatorie i"-.iv <li-sl acuta, rabdarea este folositoare la amandoi sotii. iii|Hiil
i-.i

sustine pe barbat
liice adulter, iar

si

pe femeie cat staruie in despkrjire - pe

celalalt
fl

mill nil

pe

greaca*

indreapta"

45
.

trad. cit.. p,

331.

Solon, legislator,
i.H).

om dc stat.

poet

%\

tllozof.

unul din cei $apie intelepti ai Greciei

{640-558

H Teofil
J0

al

Antiohieu op. cit,

III.

VL trad,
$i

cit.,

p.

331.
$i

HI ill liit)
..-.-ii

;nlros;iiuln-se pSganilor.

spune: ..Nu vezi ccea ce exists

?i

ti

se pare

c.1

Pe langa operele sale apologetiee dc

tamilie:
si

polemieo-dogmatice. Tertulian a scris

/!
"In-

.-r iiiiesisifl.
I

Aceasta o voi arata fata de toate invinuirile pe care

cit.. p.

ni le

scrie

lucrari praclico-disciplinare; intre acestea, uncle se refera direct la feciorie.

si

in

irtiiluHi.

uxorem (PL U. 1385-1418: CSKI. LXX. p. 96124). De exhortatione castltatis (PL I, 963-978: CSKI. l.XX. p. 125-152), De monogamia (PL II. 979-1004). De virgimbus velandis {PL 11. 935-962: CSKI, XXVI). De cultu feminarum (PL 1. 1417-1448; CSKI. l.XX. p. 59-95). De
casatorie

anume:

Ad

II;,/.,,,.
''

IX. 14.

iinHogetkul. IX. 20. PI. [. 380: irad. 'I. I. 79; irad. cil.. p. 53-54.

IM.m
lhl,-,.

54

X I.

1-12.

'1. 1,

389: irad.

oil.,

p. 57.

\| V!

1(1-1 1, i-i. |.
I

575-576:

I'
'

hkm

trad. cit.. p.

101-102.

>,,. XII.

'I. I.

1379; trad. ?n Apologe/i de

Hmba latina.

trad. cit..

pudicitia (PI.

II,

1029-1084;

CSEL XX,

p.

219-273).

M I'M

42
Tertulian sustine

Casatoria $ifamilia
elogiaza casatoria intre cre$tini ; savarita

In literalura patristica

a secolelor II

<r;

III

43

de Biserica, intarita de jertfa, asistata de ingeri ca martori, consimfita de Tata!. Casatoria intre cretini e frumoasa; ei sunt una in nadejde, una in dorinta, una pe drumul vietii pe care merg, una in
credinta pe care o urmeaza. slujitori ai aceluiai Stapan. Nimic nu-i

ttmh- implica multe complicatii mai ales in materie de credinta. in I'.iiini a doua a vietii, Tertulian reia problema casatorie i a doua; se I" "W ,ota' tmpotriva ei si o considera un desfrau legitim si 49 ,;,r voi|Ue ' lu< Dumnezeu F.l spune: Admitem o singura ;'
.

.A'.niuiic,
'.rvt-i

asa

cum recunoastem un

singur

Dumnezeu"50

El critica

desparte nici in trup, nici in

duh. Ei se roaga impreuna, se inchina

pe preotii recasatoriti, spunand: Recasatorit savarsesti taina

impreuna, postesc impreuna, se invafa unul pe altul, se incurajeaza unui pe altul, se intaresc unul pe altul, merg impreuna la biserica i

Dumnezeu, infrunta dificultattle i persecutia, n-au secrete unul fa(a de altul, nu se ru?ineaza unul de prezenfa celuilalt, nu-i mahnesc inimile reciproc. !$i cata psalm 51 lmne unul altuia, straduindu-se s5 vada care canta mai frumos. Hristos se bucura auzind $i vazand acestea. Unor asemenea soti, El le da pacea 46 lui In perioada sa montanista, Tertulian sustine, In mater ie de
participa la
lui
i .

masa

Moiiviilui? Recasatorit savarsesti taina Sfintet Euharistii? Cu atat mnt important este pentru un laic recasatorit s-o faca pe preotul, . in id prvotului recasatorit i se ia dreptul de a face preotie. Se acorda
ii.liilj.',cn|a,

zici,

pentru necesitate. Nici o necesitate nu e scuzata.

.

hmden
ifi'litfiv
iiiii

poate sa nu fie necesitate" 51

I'inuta

m
la

vestimentara a femeilor casatorite, ca si a fecioarelor. fie modesta; acestea se cuvine sa aiba capul acoperit nu
afara de biserica. Femeile casatorite sa coafurile care nu mai lasa loc pentru val 3 '. Podoabele si

mi

in biserica, ci si in

casatorie,

o atitudine de mijloc
51

gnostici

gnostic! lor

de catre pozijia prea ingaduitoare a ortodoc?ilor. Conceptia o considera o blasfemie, iar cea a ortodocilor ca o
Tnlre repudierea tainei

inmii|o
.

.'MiK-iiccle folosite

W'Ariiiniea lor
niMlii!ijiil
I

de femei sunt de origine diabolica. Daca prin luxoasa femeile dau dovada de ambitie, prin

desfranare. El sustine ca infranarea este vrednica de veneratie. a$a

cum

de a se casatori e vrednica de respect, fiindca amandoua se supun vointei lui Dumnezeu. Prima e supusa unor randuieli, a doua e perfect libera. Prima e liber aleasa, a doua e 47 Dupa ce definete casatoria, restransa Intre anumite limite
libertatea
.

manifesta prostitutia. Tertulian foloseste cuvinte it c- la adresa femeilor creatine, criticand folosirea podoabelor. iml.in.Amintea luxoasa, parfumurile, machiajul, vopsirea sau ttiii.l.'u-ii parului, purtarea dc cocuri enorme de la un cap
>

lor ele

im-imwitf*,
.

prin
lui

toate

aceste

schimonosiri

incercandu-se

adulterul

repudiul In fata lui

sotiei Intr-o casatorie

Dumnezeu, autorul arata datoriile monogama fata de sotul decedat; ea se roagS

%\
.

..ivri.iii;!

operei

lie
i

pn-mc-sc ale
Miiprniiiute

Dumnezeu. Femeile crestine, care se cuvine sa castitatii nu trebuie sa aiba un aspect de curtezane,
parfumul
si bij uteri ile

pentru sufletul

lui,

face daruri in fiecare an 1a ziua adormirii lui

-.n

profetilor

si

ale Apostolilor]

ateapta unirea cu sotul ei la Inviere

In

'ii

Jiihn

nu o recomanda, motivand ca nici trupul, nici lumea i nici dorin|a de a avea copii nu trebuie sa-l determine pe cretin la a o imbrafisa. Casatoria a doua, dupa el, este un obstacol pentru sfin{enie. El o
ceea ce
privete

doua

casatorie,

Tertulian

rosul pudoarei, ochii impodobiti cu modestia, buzele cu

ifl.fiv.i

mvchea

Itiyiilui lui

plecata la cuvantul 53 Hristos .

lui

Dumnezeu, grumazul supus

accepta totui, admifand ca In cazul In care sofu! moare, sotia sa se poata recasatori, Insa numai cu un cretin, deoarece casatoriile

"
\<

l<li
l

hi

n.
'i.

,;.l,<
,>/>

mi iom caslitatin,
.

10;

De monogamia.

15.

apud

Pr. Prof". Dr. loan

,11

vol.

p.
1,

"Mmt.ik ixmoymm.
4
I

457-458 i 459. apud Pr. Prof. Dr. loan G. Coman.

7,

op.

cit..

vol.

I.

p.

Wm M
t

ixhorttmrne casthatis,

40

apud

Idem, Aduxorem.

i II.

5-8. PI.

I.

apud

Pr. Prof. Dr. loan

G. Coman. op.

Pr. Prof. Dr. loan

G.

cit.,

Coman op
op. cit

cit

M.I

|l

|SK
h<-

456-457.
4

I'lmi
I.

vuynnhus
uliu

velmuiis, 17,

apud

Pr. Prof.

Idem. De monogamia,

PL

II.

980. Vezi

Prof Dr. loan G. Coman.

op.
cit..

Dr. loan G.

op. cit

Coman.

vol

vol.
A*

p.

458-459.

Mi

...

t'r

nmmuum.

apud

Pr. Prof. Dr. loan

Ibidem. 9-10. apud Pr Prof Dr. loan G.

Coman.

vol.

I,

p.

459.

G. Coman,

w.

ci:

vol

44

Cascitoria fi Jamil ia

In literature* patristica

a secolelor

IJ $i III

45

Pacatul desfranarii, dupa Tertulian, in ierarhia pacate ior se

afla in abisui eel
idolatria $i

lU.im^i'ti viata viitorului

*

om

chiar in pantecele voastre, omorandu.

mai adanc
care
le

al ticalo$iei,

facand corp
fi

comun cu
ei

ojiiii

inainte

de

a-i

na$te

viWl

omuciderea. Aceste pacate grele nu pot

iar cei

Senate dec at
nefiind

Incesturile, practicate free vent

de catre pagan
01
,

?i

laudate in

de Dumnezeu,
vrednici

savar^esc trebuie izoiati,

Desfranatii,
.

iMfwitk* eartilor lor de istorie

IHimciiiic printre cretini,
.tcpjiiki

ale tragediilor lor

nici

nu pot

fi

de

primi

Euharistia.

printre

care

nici

un

fe!

de desfranare;

,.K atat

de

incestuoii,

sum

impurificabili ca lepra^

In testamentul lasat soliei sale, Tertulian

omagia2a

fericirea

de care aceasta

dupa cum se presupune. 55 Testamentul sau se Tncheie cu un fel de poem ei n-au avut copii asupra splendorii cuplului cretin: Acolo unde exista un singur
i-a

facut parte, chiar daca,

.

de noi dorinta de incest, incat chiar unirea legifima ii 62 (ii'.iiioa/A pc unii dintre ai no$trr zice Minucius Felix. Paganii iAvj!r>csc incestui uneori fara ca sa stie, ei avand copii prin diferite lm un din iegaturile lor desfranate6\
. I

ijiii

dintre ei nici nu se casatoresc, din dorinta

*i

de

a-^i pastra

trup. exista

un singur duh: sotii se roaga impreuna, se inchina impreuna. postesc impreuna. !i se invaia reciproc, se indeamna reciproc, se sprijina reciproc... Ei nu-$i ascund nimic unul altuia, nu u se evita unul pe altul Minucius Felix In cunoscuta sa opera Oetavim, respingand pe rand toate acuzatiile la adresa morale cretinilor, arata ca ceie
.

iiviiuilcii;

nu se falesc cu aceasta"
i

4
.

[iiiuta cre^tinilor este cuviincioasa;

iH'A
1

vorbesc

^i

asculta vorbe

lu wale.

pastrandu-?i trupul
al

mai nevinovat.

s lantul Ciprian
,1 *t

Cartaginei (c.

210-

!4 sept. 258) se inscrie

in

nindu I celor care critica aspru societatea pagana decadent!

la

undo uuoralitatea este

.iprniaie
I

ea acasa.

Pacate le de tot felul sunt

virtute
in

invocate de catre pagan i sunt de fapt pacate proprii

lor.

El spune:

$i

ridicate

la

cinstea de

areneie
?i

romane:

Voi aruncap asupra unor oameni

voi"
$7

curaji i ruinoi nite vini

pe

U ulcrea

zice el

e ridicata la rangul de tiin{a

a ucide se

care noi le-am crede aproape imposibile, daca nu le-am vedea la

Miiiiio>|r
*
1

nu act de glorie". La acestea participa membrii familici

la

111

iv so lupta, care se fac ei in^ii parta^i

privesc
fiii,

uciderea tlului

sai:

ceea ce privete easatoria, cretinii, spre deosebire de pagan I ii dovedesc pudoarea din tot sufletuL nu numai la
In

iiLiuliii lor: .;iatii ?i

1(11*1

fratele este in loja, sora este i

ea

suprafata, legandu-se in lantul unei singure casatorii"' . Cretinii !i nasc $i cresc copii L pe care-i au cu o singura

nu numai ca nu-*i jertfesc prune ii, cum sunt acuzati, dar nici nu-i abandoneaza sau ucid, uneori chiar inainte de natere, cum fac paganii. Autorul spune: Voi sunteti cei care va iasati
femeie"
;

59

ei

daca pregatirea spectacolului cere un pret mai mare, 111 mi tn mama sa asiste la propria ei jale, - vaL durere!, - mama umpAra loc -ji cu astfel de pret. Si in spectacole atat de nelegiuite ^i (* nun male ei nu-i dau seama ca i privitul cu ochii inseamn *4 ? inn un le) paricid"
v;i,
I .

laituue

Ic:iirele,
V* tiiviiiv",
'l'
II

ofera

ele privirilor ..scene producatoare

de durere

uneori flu, abia nascutL in fata flarelor ?i pasarilor, sau ii omorati alteori in mod barbar $trangulandu-i. Aveti mijloace cu care

prc/entand, in tragediile care se joaca pe scena. imagini

incesiului i ale altor pacate. Acestea devin

1*1 *

exemple de

id mi

|K*nitu cei care le privesc. .,Adulterul

cand este vazut

S4

Idem.

De pudicitia, apud

Pr. Prof.

Or. loan G.

Coman.

op.

cii.,

vol.

p.

468-

\\\\i\\ii

/ice

% lantul Ciprian >.

1
-

raui

face atragator viciui.

472.

"
56

La: Joseph

Mac Avoy.

in Dictionnaire

de Spirituals, lome V. lieauchesne

1

//if./,

m \\\

[rikl

cilp 384.
385.
385.

Paris. 1964, col. 67.

iUakm
Hntfcih

W\f
\\M.

timl. cii.. p.
[tiid. cit., p.

Tertulian.

Aduxorem, 1L
Felix,

9.

PL I

1402-1403.

S
\

* Minucius
trad, cit., p.
*

Diaiogul Octavius,

XXIX.

1,

tn vol. Apologefi de limba latino,

'

\hhWm \\\l
tht.i,

irml. Lit., p.
p.

385. 3S5.
IV. 2 i 0- 211; trad, in vol.

383. 385.

m \\\l
t

\li;ul ut..
i

Ibidem,

XXXL 5, trad, cit., p. 385.

5. trad. cit. p.

M.irHiil

ippi.in
It.il!
i

\itrc
rl

Ihmalus. VII. PI
1
1

Apoiogeu

d*'

^ Ibidem, XXXI,

"j-'v.i iiiiiitii

9.

46

Casdtoria
L

i familia

In literatura patristica

a secoielor

II

.>/

///

47

devenind de autoritate publica \ Ca i Parintii veacului de aur, i in special Sfantul loan Gura de Aur, autorul dezvaluie toata stricaciunea i dezmatul lumii pagane desfa$urate sub protecfia
leg i lor imperial e
politeiste.
i

iiupcjccheaza barbati cu barbati, se petrec lucruri care nu pot placca 69 nu color ce le fac" .
i

prin consimtamantul

incurajarea religlei

Slant ul Ciprian demonstreaza ca toate institutiite societal ii inline sunt pline de toata necuratia i nedreptatea. I
Irilr-o astfel
pviiiic

ticalo$ie,

Cata decadere a moravurilor, - spune el - ce atatare la ce hrana a viciilor, ce neruinare a gesturilor histrionice
$i

de societate

institutia casatoriei i familiei

nu

care prezinta, contrar convenience!

dreptului,

imoralitatea

crima in toate formele ei; barbatii se castreaza, toata demnitatea i vigoarea sexului sunt degradate i produce placere scena in care un barbat e transformat in femeie. Crima ajunge sa fie laudata i cineva

o situatie mai buna. Acolo unde desfranarea este junpovftduita de pe scena, unde paricidele i incesturile sunt ..vuiu|iUr zeilor, intr-o astfel de lume imorala, casatoria i familia Niiiil condamnate la desfiintare.
sa aiba
In
<

lucrarea sa

Despre unitatea

e socotit cu atat mai destoinic, cu cat este mai josnic, fiind privit, 166 Teatrele sunt nu numai locuri de nelegiuire! - cu placere' vai,
.

Bisericii ecumenice, Sfantul

ipfiari

>i

folosete deseori imaginile bibiice ale fidelitalii conjugale 70 Ivdoriei pentru a rnfati$a curatia ?i neprihanirea
Bisericii.

Ea

seamana desfraul in sufletele eel or care iau parte la spectacole. Sfantul Ciprian spune in continuare: Ce indemnuri nu poate provoca un astfel de personaj? Pune in micare simturile, atata pornirile, ataca puterea de rezisten|a a unui
desfrau, ci ele

promoveaza

r\ie uiiica
I

duhovniceti se inmultesc necontenit. >f sun tern nJIscuti, cu laptele ei ne hranim, din sufletul ei este 71 Ntiflciul nostru" Ea este JWreasa a lui Hristos, este curata

mama

ai carei fii

iHlHilvilriita,

nu poate

fi

aduitera,

o singura casa cunoate, cu casta

de vedere moral. $i necinstei atragatoare nu-i lipsete puterea de a furia in oameni perditia prin vorbe 67 Crimele, incesturile i toata imoralitatea placute la auz" inchipuite pe scena sunt puse in multe piese pe seama zeilor, care
suflet sanatos din punct
.

innlwire paze^te juramantul unui singur

Celebra formula a SIniitiilui Ciprian: Cine nu are mama Biserica nu poate avea pe u7 Uuiiimvcu ca tata \ folose^te aceeaji imagine a unci famiiii in
.

par

72

rtiv

devin

in

acest

fel

promovatorii

desfraului;

adulterul

Marte,

irdincioii, se intelege, sunt copiii. i in alt loc, \1A ircjjtina ireproabila el zice: Aa cum
t ?
I

Tndemnand

la

neruinata Venus, Jupiter eel inflacarat de amoruri pamanteti sunt cei care, infatiati aa, imprima celor ce-i cinstesc un mod de viata.

m mi pr
hi
I

himnezeu ca Tata,
a

la fel

Sa-1 placa

%\

noua ne place ca-L Lui ca ne are pe noi

Ciprian ca model

de jos delictele Dar nu celor de sus devin ceva religios", zice Sfantul Parinte numai ceea ce se joaca pe scena este de condamnat, ci mai ales ceea ce se intampla in spaiele scenei. El spune: 0, de ai putea. de pe un

Xine-si venereaza

zeii

ii

imita. Pentru

ca

la cei

OTiilia cretina

folosit. aadar, Sfantului

mlA(is;nca imaginii Bisericii; procesul este in vers decal la Sfantu

'"

thuhvi. \\,\>\, (V. 216; trad,

cit.,

p.

420.
15; 22; In 2,
1

de observatie, sa-ti furi$ezi privirea in cele secrete, sa deschizi uile unor carnere $i sa dai in vileag ce se ascunde in ele! Ai vedea ca se practica in ele de catre cei fara ruine ceea ce n-ar putea privi un om cu ruine. ceea ce const ituie o crima i numai faptul de a vedea ceea ce dement ii in urgia vie ii lor lor neaga ca au savarit, dar se grabesc sa savareasca. Cu pofte boinave se
loc malt

W
^

l,,l>li

^* &"'

OS

1,2;

Mt 9,

$.u.;

Efes

5.

22

.u.; II

Cor

1.

Ii.

.">,
i
I

I" -'"'Hr

a
'

lapie 19. 7; 21, 2. sunt folosite atai in opera aceasta. cat si in I, .1; 52. 1, 3; 73, 19, 2: 74. 73 etc. I.a: Victor Saxer, tie iiturgiguc
.>

tt wfi,tt.>ir

Humane

"
I

>v* Kl,,n '')

|i

IlKn
MhiHmI

vers le milieu du UI-e siecie. Col. Studi di aotichila '^^. P- 30. n. 13, apud Apohgefi de limba latino, trad. cit..
PI. IV.

i i|>ii;iii,

*"l
[

ifu'ioyrfi dt-

Ihxpre unitatea Bisericii ecumenice, V. hmhit Uitina, trad. ciL, p. 438.

IV. 5 18-51 9; trad

518;

trad, in

tUbfcm, VI. 11
I

ciU

p.

438.
VII, 2 a Sfantului Ciprian. (PI

wtimti
II '
1
1

vii

-,

t-

in;.

aflii ^i

In

Kpimla LXXIW

66 67

Ibidem, VIII,

PL

IV. 2 11

trad, cit., p.

419-420.

til
'

/>!
i|>rMji. /V'sy>;v

Ibidem, VIII, PI. IV, 211; trad, cit, p. 420.

'rJiHKiil (
[]

ru^uturuui domneasca. X,
inul. cit.>

PL

IV. 542-543; trad, in vol

^Ibidem. PL IV. 211.

l/'-'/m'j

,/,

hmlut

Itififtti,

p 469.

48

Casatoria

$i

jam ilia

In literature* patristica
dragostea; iar
i

a secolelor 110

II

49

Apostol Pavel. Dar din aceste imagini ale Bisericit se poate lesne intelege, viziunea Sfantului Parinte in legatura cu familia cretina,
care trebuie sa fie: curata, neprihanita, sa cunoasca o singura easa, sa fie casta, cu pudoare respectand juramantul unui singur pat ?i sa

folosindu-se de c&satorie, se cufunda Tn placer intr-o viata desfranata; i, dupa cum spune profetul* s-au ,
alfii,
1

asemanat

animate lor"

82
.

Decalogul

opre?te

poftirea

femeii

aiba copii nurneroi.

Clement Alexandrinul
riei

{c.

59 -

aproapelui (le 20, 17), pentru ca ,Xegea voia ca barbatii sa se foloseasca cu cumpatare de sojiile lor, numai pentru facerea de
copii", zice

c.

2 1 1/2 1 5) con sacra casato-

pagini bogate

$i

deosebit de pretioase, mai ales in doua dintre

i

operele sale: Pedagogul'

E!

Stromatele

apara

$i

afirma

cu

tarie,

impotriva gnosticilor

dochetilor, casatoria

dupa lege" ca

fiind

dupa voia

lui

Odat3 ce legea este

sfanta, este sfanta $i casatoria",

Dumnezeu. zice el " f de

. i

asemenea: ,.Daca cineva indrazneijte sa numeasca desfrau casatoria, :X i tot el afirma: ,Sa nu ajunge sa huleasca ?i legea i pe Domnul"
.

nu se apropie de sofia sa in timpu! sarcinii i nici in perioada alaptarii. Clement argumenteaza acest lucru cu exemple din Vechiul Testament84 Cumpatare este i cand, potrivit inv&taturii Sfantului PaveL cei doi se lipsesc unul de altut pentru un timp indeletnicindu-se cu 85 postul i cu rugaciunea (I Cor 7, 5)
soful
. .

Clement Alexandrinul 83 Cumpatarea consta i Tn aceea ca

.

socoteasca

nimeni
i

pacat

casaloria

acuta

potrivit

invataturii

Cuvantului
copii lor...
.

cu atat mai put in sa nu socoteasca amara cre?terea

Cel care nu poate indura cu u$urinta viata singuratica. ace la sa doreasca sa se casatoreasca, pentru ca placerea folosita cu De aceea. sa nu socoteasca mmeni cumpatare nu aduce vatamare^
"7(1
.

casatoria necurata, caci .,nu casatoria este pacat, ci desfranarea!" zice

dupa Clement. naterea de copii, iar tinta lor sa aiba copii buni" 8f\ El da exempiut plugarului care arunca semintele in brazda cu nadejdea dobandirii 8 unei recolte bune '. Cu mult mai bun - zice el - este plugarul, care 88 seamana un ogor insufletit" Acesta Tnsa nu trebuie sa risipeasca sSmanta, pentru a nu lucra contra ratiunilor firii, pentru ca in laboratorul firii mamei, saman?a se transfonna in embrion^89 Omul
este,
. .

Scopul celor ce se casatoresc

Clement

devine

chipul
la
491

lui

Dumnezeu
i90

atunci

cand

conlucreaza

cu
Ti

cum

Sunt vinovati cei care fug de casatorie dispretuind-o, dupa ^i cei care se indeparteaza de ea nu pentru infranare, ci pentru

Dumnezeu
lui

naterea omului'
.

caci casatoria ajuta creatia,

continuS opera*

De

aceea naterea de prunci este dupa randuiala

Dar vinovaji sunt %\ cei care se casatoresc folosindu-se de casatorie in mod abuziw caci ea presupune cumpatare, nu satisfacere peste masura a poftelor.
a se sustrage de ia obligatiile aferentc ei.

Dumnezeu
rau,

un

nu trebuie dispretuita; el zice: Daca na^terea este atunci sa spuna hulitorii ca Tn rau este Domnul, Care a
;i

participat

naterii,

in

rau este Fecioara. care L-a nascut!

Ce

Clement spune; ,,Vad. insa, ca unii, care, din pricina greutatilor aduse de casatorie, abtinandu-se de la casatorie. nu potrivit cu cunoaterea cea sfanla, au cazut in mizantropie <\ s-a dus de la ei
"

"'IN 48. 12.21.

K
'

lemeni AlcxandrinuL Stromatele.

III. Ill,
III,

Ill,

Hl

IX, 67, 2, trad.

c\u

p.

216.

/buiem,
41 "'

Ibidem. Ibidem,

XI. 71, 4. trad, cit, p. 218. XI, 72, 1-4, trad, cit., p. 218.
XII, 19.

Clement Alexandrinu!. FedagoguL trad., inirod.. note *i indici de Pr. [>. Pecioru. n vol. Clement Alexandrinul. Scrieri partca intaia. PSB. 4. IBM. Bueure$li. 1982.
p.

'

L trad,

cit, p. 221.

163

Li.

^
s.

idem. Stromatele.

trad.,

an ant

inainie. noic

$i

indici
5.

de

Pr.

D.

i-ecioru, in vol.
1 \

Clement Alexandrinul. Scneri. partea a doua. PSB.

U.

IBM.

Bucuresti. 1982. p.

Idem, Pedagogul, U, X, 83, I, trad, cit, p. 278. AcL-ca$i imagine este intalnita ^i la Atenagora Atenianul, care zice: A?a cum MKiiciillonjl asteapta cu rabdare rccoltarea scminjei aruncate in pamant fara sa sc
^rAhciisca sa
I"/'
**
<

mai semene din nou, a$a este '". XXXIII, trad, cit, p. 381.
II.

%\

viata de familic cu senile noastre1 *

Ibidem.
:

III. 111. III. 111.

XII. 84. 2. trad. XII. 89.

1. trad.

est., p.

224. 216.

lemeni Alexandrinul, PedagoguL

Stromatele,

X. 83,
cit.,

2, trad, cit., p.

278.

Ibidem. Ibidem, ibidem.

eit. p. 227.
p.

""
Sli

XL

67.

L trad.

^
'"

liinii,

HL XII,
II.

83, 2, trad,

p. 224.

cit..

liUm redagogul,

X, 83,

1-3. trad, cit, p. 278.

cit.,

XI L 90.

5. trad. cit.. p. 227.

" Idoiu, Stromatele,

III,

IX, 66, 3, trad,

p.

216.

50
ticalo$i!
92 9

Casatoria $ifamilia
Hulind
.

In literature* patristica a secolelor II $i

97

111

51

naterea, hulesc voinja lui

Dumnezeu

taina

creatiei"

In afara

de na^terea de prunci,

i la

Clement Alexandrinul

descoperim ca scopuri ale casatoriei intr-ajutorarea reciproca a sotilor i potolirea concupiscenjei, aa cum se va vedea. Clement a
accentuat naterea de prunci in dorinta de a contracara concep|iile
ereticilor care

Dumnezeu este unita femeia cu barbatul? [...] Prin Fiul Sau, Dumnezeu este cu cei care, fiind casatoriti, traiesc cu cumpitare t fac copii; si, de asemeni, acelasi Dumnezeu este si cu cei care, in chip rational, traiesc in infranare" Mai mult decat atat, potnvit
prin
Oft
.

Apostolului Pavel, in fruntea Bisericii trebuie puji oameni care sunt deprini s5-i chiverniseasca propria lor casa (I Tim 3, 4-5)".

o condamnau ca pe un mare

pacat.

Clement combate pe Tajian Asirianul

100

care, in lucrarea

Despre

Aratand vrednicia i folosul casatoriei, el spune: Ca are i casatoria, ca i starea de famen, func^iile ji slujirile ei speciale, care i sunt de pref maintea Domnului, adica grija de copii i de sotfe" in alt loc, potrivit cuvintelor: Birbatul sa arate femeii bunSvointa
.

desavarire dupa tnvatatura Mantuitorului inva^a: Jnfelegerea

intre so|i este potrivitS rugae iunii, dar

comuniunea

in stricaciune
1
.

desfiinteaza ruga", referindu-se la legatura trupeascS a sotilor

zice:

El

Marturisim
dar

noi cS neinfranarea i desfraul sunt patimi

intre
la
sofi

datorata,

asemenea

femeia barbatului"

(I

Cor

7, 3), el zice:

Dupa

diavoleti;

intelegerea

mijlocete

casnicie

aceasta datorie implinita, femeia este ajutor Tn gospodarie i in 95 credinta in Hristos" . lata aici subliniat un al doilea scop al
casStoriei.

cumpatata; te face sa te duci

rugSciune dupa ce
ai grija

te-ai infranat i te

indrumeazS ca in casatorie sa de infranare" Apostolul (I Cor 7, 5), w

insofita
102
.

In ce privete scopul al treilea al casatoriei, pornind de la

ca facerea de copii sa fie Lipsirea pentru o vreme, de care vorbejte nu indeparteaza desavarit ca ruinoase
103
.

cuvintele Sfantului Pavel: Sa

nu va

lipsi^i

unul de

altul

decat din

dorinjele fireti

cum socotea Tatian

buna Tnfelegere pentru un timp, ca sa va indeletniciti cu rugaciunea" (I Cor 7, 5), Clement spune c5 Apostolul a adaugat din buna intelegere, ca sa nu strice unul din ei casatoria; pentru un timp, ca sa nu alunece candva so|ul spre pacat din pricina unei infranari 96 silite; i$i cru|a so|ia, dar cade Tn alta poftfi** Casatoria i naterea de prunci nu sunt piedica in calea mantuirii, caci Insui Domnul Iisus Hristos a spus: Ca unde sunt
.

i naterea de Impotriva ereticilor care dispretuiau femeia prunci dintr-insa, Clement argumenteaza, reluand cuvintele

Sfantului Apostol Pavel

(Rom

5,

12-14): Astfel femeia

lt,:> ,

- cea

dintai

cauza a pacatului
j?
<>ft

-a

fost

numita viata

pentru ca este cauza

Fac 2, 21*23. Clement Alexandrinul, Stromatele,

Ibidem,
111,

II!,

X, 68.

1, 4, trad, cit, p.

216.

doi sau
lor"

trei,
1
S

aduna^i in numele

Meu, acolo sunt

in

Eu

in mijlocul

XII, 79, 6, trad, cit, p. 221.

10,1

(Mt

20). Autorui Stromatelor vede in aceste cuvinte, printre

Tat-ian Asirianul, discipol al Sfantului luslin Martirul,

a adoptat
asceticfc:

la intoarcerea tn

tara sa

doctrinft

cu aparente gnostice
la vin.
tb

si

o morala
L

abjinerea de la

altele,

asigurarea prezentei

Mantuitorului

mijlocul

familiei

casatorie,

de

la

came, de

Adeptii lui sSvar$eau euharistia cu ap; dc accca

istorici

creatine. El zice: ,Dar care sunt cei doi sau trei care sunt adunatf in

crau numiji aquari

sau hydroparastati", sau encrati}i * (cumpatati). Unii

numele
vorbete

lui

Hristos

$i

in mijlocul carora este

Domnul? Oare nu
i

nu-i socotesc eretici. (Pr. Prof.

Milan

P. esan, Gnosiicismul sirian i alexandrin.

Domnul

prin cei trei de barbat, femeie

copii, pentru

ca

Alte sisteme, SAaniheismul, cap. in Istoria Bisericeasca Universald

Inslitutele teologice), vol.
I,

(Manual pentru

ed. a Il-a,

IBM,
111,

Bucure^ti, 1975, p. 134.

1, trad, cit, p.

""

Clement Alexandrinul amintete pe ereticii dochetj care dispretuiau nasterea: luliu Casian, Marcion i Valentin i pe carc-i combate in mai multe capitole pornind de la concept" le lor ratacite (Stromatele, III, XVII, 102, 3, trad, cit, p.
233).
93 94

m Ibidem,
"" Ibidem, "H

Clement Alexandrinul, Stromatele,

III, III,

XII, 81,

222.

XII, 81, 4, trad,

cit., p.

222. 223eretic luliu Casian,

XII, 82,

1,

trad, cit, p.

Clement Alexandrinul amintete pe un anume

femeia
i,

dochet

Clement Alexandrinul, Stromatele,

ibidem.
III, III, 111,

111,

XVII, 102,
236,

1, trad, cit, p.

233.

XII, 79, 5, trad, cit, p. 221.

spune cu ironic: J iiir acest nazdrSvan Casian, mai platonic decfit Platon, socoate ca sufletul este de iiiifcinc dumnezeiasca $i ca\ datorita poftei, a ajuns femeie si a venit de sus aicea
nicrutil din sec. al Il-lea, care dispre^uia

despre care

el

*5
96

Ibidem,
Ibidem,

XVIII, 108,
XII, 79,

1, trad, cit, p.

l is

hi
1

na$iere

si

stricaciune" (Stromatele, lit

XU1, 93,

3, trad, cit, p. 228).

Ml

1, trad, cit, p.

221.

'

hc 3, 20.

^m

52

Casatoria $ifamilia

In literatura patristica

a secolelor II i
sofia,

III

53

urmarii neamului omenesc, a celor care se nasc i a celor care pacatuiesc; este de asemeni mama celor drepti ca i a celor nedrepti,

cumpatari tn
conceptiile

relafiile sojului

cu

cautand s contracareze
lui

altor

ereticu

aa

cum

adeptilor

fiecare din noi traim

tJ06
.

dupa dreptate

sau, dimpotriva,

suntem

Carpocrat,
bunurilor

care
i

nesupui

propovaduiau femei lor. Origen

(1

desfraul,

fnvafand

comunitatea
scris

mai multe ori, ea avand Mirele ei, pe Hristos, tot aa i femeia trebuie sa se lt)7 casatoreasca, potrivit legii dumnezeieti, o singura data Dumnezeu a instituit o singura casatorie pentru naterea de copit i
Biserica
se casatore?te de
.

Dupa cum

nu

85

- 253/254) nu a

pentru
ajutor
soful

gospodarirea

casei,
.

pentru

care

s-a

dat

barbatului

femeia"
sofia

109

Casatoria a doua, pentru cei carora le tr5iete

este socotita

casatorie! ?i familiei; elemente In afla disparate in diferite Jocuri ale vastei opere a lui. In Omitiile sale la Facere, el vorbete despre constitujia omului creat ca barbat i femeie, interpreted alegoric,

o lucrare specials dedicate legatura cu aceasta chesttune se

cuvintele

Scripturii; el

vede

sau

in barbat spiritul, iar in

dintai,

desfrau

pentru

ca

femeie sutletul familiei.

se

impotrtvete multumicii cu cele ce ai", zice Clement. i tot aa

desfraul

caderea dintr-o singura casatorie in mai multe casatorii" Impreunarea cu un trup strain, $i nu cu trupul celei date prin casatorie pentru facerea de copii, este comuniune
este
a
.
1

in

Acetia trebuie sa conlucreze in vederea propairit binelui i a realtzarii binecuvantarti primite de la Creator: Creteti %\ va inmultiti 5 i umpleji pamantul M stapaniti" (Fac 1, 28). Daca cei
doi, spiritul i sufletul, barbatul ?i femeia, ,laolalta s tnjelegere i armonie, aceste virtuji cresc i se
?i

1 spurcata" ". El considera ca Apostolul Pavel lauda foarte mult pe

au pace, buna inmultesc producand

barbatul unei singure femei

112
;

fie preot, fie diacon. fie laic,

1

daca se

folosejte fara repro de casatorie"

Jj
.

Clement Alexandrinul accepts i a doua casatorie pentru vaduvi i vaduve, pe baza invataturii Apostolului Pavel (1 Cor 7, 6. 39-40X spunand ca aceasta nu este oprita de lege, dar nu mai indepiinete desavarirea aceea inalta a vietuirii dupa Evanghelie. Dar daca nu se casatorete a doua oara - zice el - ci pastreaza
neintinata casatoria desfacuta de moarte, dobandete luii slava

nascand sentimente bune t concepfii sanatoase i folositoare prin care sa umple pamantul i sa-l stapaneasca, cu alte cuvinte sa-i supuna lorui simturile trupeti pe care sa le transforme
in

deprinderi mai bune in a$a masura incat sa nu se mai porneasca ul poflele carnii impotriva duhului ". Poftele carnii pun in pericol unitatea familiei. El zice in continuare: i astfel, unindu-se sufletul

cu duhul ca
poftele

tntr-o casnicie fericita, sa ori

nu

lase sa-i

mai faca de cap

prin

cereasea"

114
.

ale carnii spre a strica unirea familiei 116 intinaciunea divortului"

inimii

Clement Alexandrinul, dupa cum s-a vazut, sustine, pe de o parte legimitatea casatorie i naterea de prune ca principal scop al ei, contra gnostic lor i a dochetilor care le considerau rele i de la diavolul, iar pe de alta parte atrage atenfia ?n privinta unei atente
i i i

dei propovaduie?te superioruatea fecioriei aratand evolutia ideii de feciorie de-a lungul istoriei
,

Metodiu de Olimp (+311)

106 [07 ton 109

Clement Alexandrinul, Stromatele,

Ibidem,
III,

III,

IX, 65.

K trad, clt* p.

215.

XI. 74, 2, trad, cit, p. 219.

Fac

2,

8.
111,

Clement Alexandrinul. Stromatele,

Ibidem,
III,

XII. 82, 3, trad.

no
iJ

eit.. p.

223.

XII, 89,

1, trad, cit., p.

227. 227.
III XII. 90, 1. trad. cit. p. 227.

Origen. Omilii la Facere, I, dupi ed.: Homilien zum Hexateuch in Rufin's uhvrsetzung, herausgegeben von W. A. Baehrens {Genesis, Exodus und Leviticus), In Die griechischen christlichen Schrifsteller der ersten drei Jahrhunderte: Onzenes Werke, vol. VI, Leipzik-Berlin, 1920, p. 19. Ih idem. "' Nu se eunosc prea multe date in legatura cu viata lui Metodiu de Olimp. Cele mm ycchi informatii despre el ni le fiimizeaza leronim {De
'

Mi
(

viris illustribus. III,

Ibidem, lit
15.

XII

89, 2, trad

cit., p.

112

"lTim2,
Ibidem,

15

Clement Alexandrinul, Stromatele,

ill.

XII, 82, 4-5, trad, ei!, p. 223.

cu anul morjii exists mai multe pareri. A se vedea: Pr. Prof imsljmlin Comitescu, Studiu introductiv, la operele lui Metodiu de Olimp, in vol St.tittid (iriiiorie Taumaturgul $i Metodiu de Olimp, Scrieri, studiu introductiv, m\\iww9 note si indiei de Pr. Prof. Constantin Cornitescu, PSB, 10, IBM' h^.ir>h, h>X4, p. 41-42.

In legatura

54

Casatoria fifamilia

In literatura patristica

a secolelor II gi III

55

neamului omenesc considers casatoria vrednica de elogii, ca una care aduce natere de copii i astfel prelungejte viaja, asigurand
totodata, pentru Biserica, martiri
i

indrazneala prea mare sa ara|i scarba fa(a de procreare, de care Cel

Atotputernic nu se ruineaza atunci cand face (copilul) cu mainile

adversari ai celui rau"

119
.

De

Sale cele nepatate?"

123

aceea ea nu trebuie sa ne dezguste" ,2f), dimpotriva, ea trebuie considerate o impreuna lucrare a omului cu Dumnezeu, caci spune

Metodiu de Olimp: Pentru moment este necesar ca omul sa colaboreze la (crearea) chipului lui Dumnezeu, pentru ca lumea 121 inca se formeaza i creafia ei continua" i tot el spune:
.

Principiul

naterii

oamenilor este impreunarea barbatului cu

femeia; in virtutea unei puteri nevazute, osul din oase (-le noastre) i carnea din carnea (noastra) devine un om nou creat de acela^i ?

PanS i copii i zamisliti din desfranare sunt tot lucrarea lui Dumnezeu, dandu~li-se la natere ca i tuturor celorlalji copii, cate 124 un Tnger pazitor Nu este vinovata samanta, ci cel care, sclavul 5 placerii de o clipa, $i-a lasat samanfa in ogor strain" Metodiu de Olimp condamna pe unii ca acetia considerand ca trebuie pedepsiti, pentru ca ei distrug casatoriile, surpa bunul mers al viefii arzand de dorinja impreunarii i murdaresc actul
s
.

procrearii, intrand in gradini straine

126
.

me$ter"

122
.

Dumnezeu, nimeni nu este indreptafit sa dispretuiasca tnstitutia casatoriei i najterea de prunci dintr-insa. Cel care se casatorete se ofera lui Dumnezeu Care lucreaza prin el
Fiind lucrare a lui

doar cajiva reprezentanti de frunte ai perioadei de dinaintea secolului de aur care intereseaza lucrarea de faf&. Prin urmare se poate conch ide ca in prime le trei secole, dei timpurile nu au fost favorabile cretinismului, problema casatoriei $i a familiei
lata

ce se vor nate. Pentru aceasta - zice Metodiu - pe buna dreptate s-a spus ca (barbatul) va paras i pe tatal i pe mama sa (Fac 2, 24); atunci, uitand de toate, cand pi in de iubire se unete cu femeia sa, It ofera Creatorului Dumnezeu coasta pentru a
la zamislirea celor
i

au fost mutt dezvottate, ca

cretina, alaturi

toate aspectele care Jineau

de moral a

de dezbaterile de ordin doctrinar.

se lua, pentru ca din flu ce era, sa se arate la randul sau tata. Deci,
i

daca

acum Dumnezeu continua

sa creeze pe om, nu este care o

El spune: Gandul fecioriei dai oamenilor este un dar extraordinar de mare, un dar facut de cerurL i de aceea n-a fosl descoperit primelor general! i (de oameni)

118

pe cand pamantul nu era populat omul era intocmai unui prune; el a trebuit si creasca si sa se maturizeze. Dar, cand pamantul a fost populat de la un capat la altul si omenirea s-a raspandit destui de mult Dumnezeu n-a mai lasat pe om Tn starea de la Inceput, pentru ca el voia. trecSndu-1 de la o
[...]La inceput, Tnca

mai mult de ceruri, sa-! conduct la starea superioara a fecioriei %\ desavarsirii. Astfel, pomindu-se de la unirea dintre frati i surori, o prima etapa in acest proees a fost luarea sofiilor din neam, apoi renunjarea la obiceiul propriu patrupedelor de a-si lua mai multe sopi, evitarea adulterului si, in sfarsit, imbrStisarea fecioriei, starea in care omul a fnv&fat sa struneasca pornirile trupului i sa ancorezc fara teami in regiunea seninS a nestricficiunii" (Metodiu de Olimp, Banchetul sau Despre castitate, 1, 11, trad, cit, p. 49-50. ii<} Metodiu de Olimp, op. cit, li, II, trad, cit., p. 53.
(20 120
121 12 '

stare la alta, sa-1 apropie cSt

Ibidem,
Ibidem,

II,

L trad,

j.' i

cit.,

p. 53,
'

Ibidem. ibidam.
}.">

11, II,

U, trad,

cit.,

p. 53.

II, 1,
11, i, II, I,

trad, cit., p. 53.

trad, cit., p. 52.

VI, trad, cit, p. 56. VI, trad, cit, p. 56.

Ibidem, Ibidem,

Ibidi-m. II, IV. trad, cit, p. 54.

>f.

trad, cit., p. 53.

limUm.

11,

Preferinta pentru feciorie

25). i,

57
farS

mai departe: Dar eu vreau ca

ingrijejte

voi sa

fiti

de

grija.

Cel

necSsatorit

se Tngrijete de cele ale Domnuiui,

Domnuiui. Cel casatorit se

femeii. i este impar|ire:

de cele ale

cum s3 placa lumii, cum sa placa

Capitolul III

femeia nemaritata (adica vaduva, n. n.) i fecioara poarta grija de cele ale Domnului, ca sa fie sfanta i cu trupul i cu duhul. lar cea care s-a mfiritat poarta grija de cele ale lumii, cum sa placa barbatului" (I Cor 7, 32-34). Cat despre femeia ramasa vSduva, Apostoful ii ingSduie sa se recasatoreasca (I Cor 7, 39), insa adauga: Dar mai fericita este daca ramane aa, dupa parerea mea. i socotesc ca i eu am duhul lui Dumnezeu" (I Cor 7,
i

40).

Feciorie

casatorie

Atitudinea Apostolului neamurilor a avut o mare influenta asupra evlaviei creatine dintotdeauna. In primele veacuri ale

1.
Inca de
prefuita,

Preferinta pentru feciorie

la

inceputul istoriei cretinismutui, feci or ia a fost foarte

ea deventnd treptat un nou mod de viata in Biserica pentru cretinii care au dor it sa-i Tnchine via|a tn intregime numai lui Hristos. Ca model aveau, in primul rand, pe Mantuitorul Iisus Hristos, pe Sfanta FecioarS Maria i pe unii dintre Sfintii Apostoli.

Un
desigur,

temei important al prefer injei pentru feciorie

pozifia

il

constituie,
privin^a.

Sfantului
1

Apostol
i$i

Pavel

in

aceasta

Epistolele pauline cuprind texte importante asupra casatoriei.

Dar

Apostolus

el insui celibatar

expriina preferinta pentru feciorie

a dus chiar la atitudini extreme, de condamnare a casatoriei. Astfel de atitudini se regasesc Tn sanul unora dintre ereziile condamnate de autorii cre^tini ai primelor veacuri. Amintim aici, de pilda, pe Clement Alexandrinul care, in Stromatele, dedica un intreg capitot (cartea a 111-a, cap. VI)2 condamnarii celor care inva^a ca nu trebuie primita casatoria ?i facerea de copii, ca sa nu se aduca pe lume alp nenorocifi i sa 3 hranim moartea" E$te, desigur, buna infranarea - zice mai departe Clement. Dar daca cretinul alege infranarea, nu face acest lucru pentru ca ar fi rea i condamnabila cSsatoria: JMoi Tmbratiam infranarea din dragostea de Domnul i din dragostea de bineie 4 insuji, sfinpnd templul Duhului"
. .

Bisericii, preferinta pentru feciorie

sau, in cazul vaduvilor, pentru

ramanerea in starea de vaduvie. Cat despre fecioare - zice Sfantul Pavel - n-am porunca de la Domnul. Va dau insa sfatul meu, ca unul care am fost miluit de Domnul sa flu vrednic de crezare. Socotesc deci ca aceasta este bine pentru nevoia ceasului de faja: Bine este pentru om sa fie a$a" (I Cor 1,25Opinia comuna a Parinjilor si a scriitorilor bisericesti este ca Sf. Apostol Pavel a trait toata viata in feciorie. Aceasta opinic are la bazfi. msui cuvantul Apostolului,
aiunci
toti

In secolul al TV-lea asistam la institutional izarea in Biserica a viejuirii in feciorie ?i la conturarea intr-un mod tot mai pregnant a

monahismului
in

schituri i

Apar acum sute de case i colibe organizate manastiri, mai ales in pustiul i munfii Egiptului.
cre?tin.

sau organizati in via{a de ob?te, monahii urmareau imbunatajirea viefii $i mantuirea, prin pocainta, contemplate, punerea in randuiala a minfii, rugaciune, ascultare, cumpatare,
Ilremitj
pilzirea castitatii, inclusiv

a celei

sufleteti, i prin alte

nevoinfe

5
.

cand indemnSnd mai degrabS

tic

la vieluirea in feciorie, zice: F-u

voiesc ca
''

Clement Alexandrinul, printr-o interpretarc cronati a textului din Fil 4, 2-3, tl socoteste pe Sfantul Pavel printre Apostol ti casatoriei, alaturi de Sfintii Apostoli Pctru i Filip: Pavel - zice ci - nu pregeta in una din epi stole sa adreseze cuvSnt tnsotitoarei sale, pe care n-a lual-o cu el, ca sa nu aiba grcutlti in slujirea sa" (Stromatele, 111. VI [53, 1 , in: 1 Clement Alexandrinul, ScrierU partca a doua, trad, cil, p. 210).
7). Totui,

oamenii sa

cum sunt eu fnsumi'* (I Cor 7,

Iruduccre

ed. citata, p. 206-212.

Stromatele.
1

UK

VI, 45,

i, trad, cit., p.

206.

thutem.
l/voiirc

III,

VII, 59, 4, p. 213.

i

asupra origmii

raspandirii
scrise

"lor
*

I'arinti ai

monahismului

monahismului sunt, mai ales, biografiile de ucenici ai acestora (ca de exemplu; Viata

uvioxului Parinielui nostru Antonie, scrisfc de Sfantul Atanasie cel

Mare

si

doufl

58

Feciorie $i casatorie
stare

Preferinta pentru feciorie

59
propr ie,

Unii dintre acejti Parinti au scris importante opere ascetice, avand rolul de a forma pe cei care doreau sa tmbratijeze viaja

de

integritate

pastrand u- i

natura

deoarece
11
.

monahala

in iupta

cu pScatul

dobandirea trairii in Hristos.

originea ei s mul^i

Pentru a arata virtutile

dintre Sfintii Parinti

vie{ii feciorelnice $i

a primes perechi de oameni, Adam i Eva, prin care a venit i moartea m lume i la Sfanta Fecioara Maria 91 Hristos prin care moartea a fost biruita. Ei au pus in relate fecioria Maicii Domnului, cu starea primei femei, Eva. Astfel, de pilda, Sfantul Justin Martirul i au facut
referire la starea paradisiacS

o suflare de viata Ori, aceasta suflare (sufletul), rSmanand in cinstea ei i cu puterea ei, nu cugeta i nu-i imagineazg lucruri de necinste; de aceea, ei nu se rujinau sa se sarute i sa se imbrati?eze cast ca $i copiii" 12 Eva a fost neascultatoare, in timp ce era incS fecioara, de?i sotie a lui Adam 13 Dac5, dupa cadere, a fost descoperita goliciunea trupului ,4 aceasta inseamna ca ceea ce a devenit acum descoperit" era, inainte de cadere, acoperit". Omul nu era, de fapt, gol, deoarece
. . s

(suflarea) care fusese suflata asupra carnii era

Filosoful zice:

Dupa cum Eva,

fiind fecioarS i fara pata, primind

i

intru sine cuvantul arpelui

astfel i

a nascut neascultarea
ei i

moartea, tot
i-a binevestit

era imbracat in slava dumnezeiasca. Goliciunea pScatului este goliciunea unui trup lipsit de slava 15 .
Sfantul Chiril al lerusalimului zice, de asemenea: Diavolul, pentru cS n-a indraznit sa se apropie de barbat, din pricina tariei lui,

Fecioara Maria, atunci cand ingerul Gavriil

Sfantul,

ca:

Duhul Domnului va veni asupra

i

puterea Celui Prea Inalt o

fi

va umbri, din care cauza

Fiul lui

Care se va na$te din ea, va

i

Dumnezeu6, primind
.

credinta

bucuria a raspuns: Fie

mie dupa cuvantul tau

despre Care

In acest fel S-a nascut

pnn ea

Acesta,

de femeie, care era inca fecioara, pentru ca era mai slaba; cSci dupa alungarea din paradis a cunoscut Adam pe Eva, 16 femeialui"
s-a apropiat
.

am

aratat ca s-au spus atatea in Scripturi i prin

i

Care
10

pe ingerii $i pe oamenii cei asemanatori cu El i prin Care libereaza de moarte pe cei rai care se pocaiesc i care cred in El" Acelai paralelism se afla i la Tertulian dupa care, aa cum

Dumnezeu

nimicete pe arpe, ca

Eva era inca

fecioara cand a primit cuvantul morjii, tot astfel

9
.

Maria

avea izvorul ?n taria sufiarii de viatr dumnezeie^ti, care alunga. din duhul omului orice fel de imaginatie ru^inoasa. La primii oameni, inainte de cSdere, curStia trupuiui i cur5tia duhului exista impreunS; de aceea, duhul nu se ru$ineaza in fa;a goliciunii trupuiui (Fac 2, 25). Cf. A. Orbe, La aionia del espiritu en los Padres y teohgos del Siglo //, In La
protopSrintilor
\%\

Integritatea

trebuia sa fie fecioara spre a primi Cuvantul vie{ii

Ciudad de Dios", 181 (1968),

1 '

p.

484-528.

Fac

2, 7.

La Sfantul Irineu, nevinovStia originara a primi lor oameni este pusS in relatie cu starea de integritate": Ei erau atunci intr-o
de biografu: 1. Istoria Lausiaca a lui Palladius, episcop de Helenopolis $i 2. Istoria monahilor din EgipU opera anonima pastrata in greceste $i tntr-o traducere latina a lui Rufin. La acestea se pot ad&uga Istoriite bisericesti ale lui
colecjii

Sf. Irineu,

Demonstration de la predication aposiolique,

vivens. incorruptibilite et divinisation
1

14.

apud Ysabel de

Andia,
I.

Homo

de I'komme selon Irenee de

col.

yon. tudes augustiniennes *, Paris, 1986,

Sfantul Irineu, Adversus haereses.
III,

p. 95. 4. in

XXII,

PG VII,

959; aeeeasi idee:

V XIX,4,inPGVH,eoL
14

1175.

Socrate
special
catre

Sozomen

sj

Cuvintele
$i

sau Apoftegmele Parinfilor. Pe langa aceste

izvoare literare exista

serie

de m&rturii arheologice,

inscriptii pastrate in

Ve$mintele de piele date celor dintai oameni dup5 caderea in pacat simbolizeaza, in concepjia Sfantului Grigorie de Nyssa, moartea, careia trupurile lor trebuiau sa se supund. A se vedea: Diacon Constantin Voicu, Probiematica teologiei Sfantului
i

pe monumente funerare, care atesta aceea$i prefuire deosebitfi acordata de cre$tinii din ceie mai vechi timpuri virtutii fecioriei. A se vedea la Prof.

(jrixorie

n Aceasta
In rt

Emilian Popescu, Credinfa vie

crestinilor din imperiul bizantin timpuriu, in

1-2, p.

lumina inscription
6
7 8

BOR,

CM (1985), nr.

152-154.

IX (J964), nr. 3-5, p. 238. idee a ^vesmdntului de slava" al lui Adam in rai este prezentS nu numai SITmtuI Irineu, ci la multf al(i SfmU Paring Astfel, Sfantul Ambrozie (De Isaac tmima, 5, 43, PL XJV, 542) zice ca nici Adam nu era gol la inceput, deoarece
imbracat in nevinovSlie (inocentia)'\ La fel, Sfantul Efrem Sirul (Hymnes sur htmdis^ VI, 9, S.ch.. 137, Paris, 1968, p. 84-85): Niciunul dintre ei nueste gol,
i

de Nisa,

MA,

1x1,26, 35. Lc 1, 38.

Sf. Justin,

nu
fr

PSB,
9

2,

Dialogul cu iudeul Trifon, cap. 100, Bucure$ti, 1980, p. 230-21 1.

trad,

de

Pr.

Olimp N.

Caciulfi,

fti

sliiva

ii

imbraca".

Tertulian,

De came

Christi, 17,

PL

II.

827;

CSEL LXX,

232-233;

A se vedea $i

Chiril al lerusalimului, Caiehezele, XII, 5, p. 276. Pentru concep(ia Mrtninhji Irineu in aceasta privinta, a se vedea mai pe larg la Ysabel de Andia, op.
Strtiyiiil

Adhemar D'Ales, La

theologie de Tertullien, IH-e. ed., Paris, 1905, p. 193.

it

itijti

ulcs p. 53 %\ urm.

r\/*/.'iSUtf.-.

.i-r-^- a: * *-*r.tv

Mi^MJIftalK^da3i!Mitft"M^h4''A>CTB^aTf

>

60
Sfantul loan

Feciorie i casatorie

Preferinia pentru feciorie

61

Gura de Aur

susjine

el ca, la Tnceput,
.

Adam

cea mai stralucitoare

mai de pre|" primita de

la Hristos, ;i cel
24
.

17

Eva au

trait in

paradis in chip feciorelnic

Ei

nu cunoteau dorinja

mai bun

mai

stralucit

ajutor" trimis din ceruri

lar

prin

actului conjugal, zamislirea i na?terea

de prunci. Fecioria este, deci, in conceptia a multi Sfinti Paring, starea primilor oameni in rai, inainte de caderea in pacat. De aceea ei au fost preocupati de acest mod de via$ $i de statutul i rolul feciorie
in invatatura Bisericii.
Sfinti

intermediul Teofilei, referindu-se tot la casatorie i feciorie, el spune: Pentru c3 nu inseamna ca trebuie s3 socotim amare pe

Parinti i scriitori bisericeti

din
,

primele

veacuri
20
,

creatine,

ca:
21
,

Tertulian

18
,

Sfantul

Ciprian

Novatian
altih

Metodiu de Olimp

Sfantul Atanasie eel

Mare

22 i

au scris lucrari speciale dedicate acestui fel de vietuire. Se cuvine sa notam aici ca majoritatea Sfinjilor Parinti sunt de parere ca fecioria este superioara casStoriei.
Sfantul Ciprian a! Cartaginei, fecioarele sunt floarea pajijtei bisericejti, podoaba i frumusetea harului duhovnicesc, neam aducator de bucurii, lucrare curata i neintinata a laudci ?i a

pe cele amestecate cu dulceata fructelor, dacS mierea este mai dulce ?i mai piacuta decat ele"25 Sfantul Chiril al lerusalimului, nu este de acord ca cei ce-i pastreaza castitatea sa condamne casatoria: Sa nu disprefuieii 26 argintul pentru faptul ca ai aur. " Dar i el arata superioritatea vietii in curatie: Cei care traiesc Tn curatie sunt ingeri care merg pe pamant. Fecioarele au partea lor cu Fecioara Maria."27 Dupa acest
celelalte

(alimente),

chiar

Sfant Parinte, cununile fecioriei sunt mai mari decat cele ale
casatorie! curate:

Dupa

Nimic nu se
dintai

pierde... Scrisa-fi este casatoria ta

pe
i

care ai pazit-o bine! Scrisa-ti este infranarea ta savarita pentru

Dumnezeu. Cele
castitatea.

cununi, insS, le are scrise fecioria

28

Dumnezeu, corespunzator sfinteniei Domnului, partea mai stralucita a turmei lui Hristos" Metodiu de Olimp, in Banchetul sau Despre castitate> pune
cinstei,

chip

al lui

Vei straluci ca un inger." Cununa este ingereasca, iar 29 fapta este supraomeneasca. Explicand cuvintele ucenicilor Domnului din Evanghelia

pe buzele uneia dintre cele zece fecioare angajate in dialog, Theopatra, parerea ca nici o alt5 stare nu poate mai mult decat fecioria sa asigure reaezarea noastra in paradis", readucerea in starea de nemurire i de impaeare cu Dumnezeu", ea fiind steaua
Gura de Aur, Dm. Fac (1), XV, 4, PG till, 123; Idem, Despre feciorie, 15, PG XLVII1, 544, apud Magistrand Pr. Marin Braniste, Concepfia Sfantuiui loan Gura de Aur despre familie, in ST, IX (1957), 1-2, p. 127, n. 26.
17

dupa Matei, cap. 19, in legatura cu cartea de despartire i Daca aa este pricina omului cu femeia, e de folos
Tnsoare"
i

adulterul:

sa

nu se

raspunsul Mantuitorului:
30

Nu

to(i

inteleg cuvantut

acesta, ci cei carora s-a dat ", Sfantul loan

Sfantul loan

Hristos fauda fecioria i arata ca este cuvinte ii atrage i-i indeamna pe ucenici sa traiasca in feciorie" 31 .
Kl

Gura de Aur zice: un mare lucru. Cu aceste

,8

Tertulian,

De

virginibus velandis, ed. V. Bulhatt, in CSL-L,

LXXVI, LXXX1X,

Vindobonae, 1957.
19

Sf. Ciprian,

De hahitu

virginum,

PL

IV, 439-464

si

ed. G. Hartel, in

CSEL

III,

Vindobonae, 1868; in lb. rom.: A. I. Moroianu, Cyprianus Thascius Caecilianus, Despre purtarea fecioarelor si Despre gelozie si pisma, Teza de licenta.,
Bucuresu. 1906. 20 Nova(ian, De bonopudiciiiae, PI- HI, 861-970. 21 Metodiu de Olimp, Banchetul sau Despre castitate, trad, de Pr. Prof. Constantin CornUescu, in PSB, 10, Bucuresti. 1984, p. 46-120.
22

demonstreaza ca iniji ucenici i Mantuitorului prin firea lor cunoteau importan|a fecioriei, cu toate ca s-au aratat nedumeriti lata de ceea ce le spusese Domnul: - Este, oare, vreo contrazicere - intreaba el - intre ceea ce a spus Hristos i ceea ce au spus ucenicii? Hristos a spus ca fecioria este un lucru mare; ucenicii spun ca este mai uor sa tr4ieti In
leciorie decat sa
fii

casatorit.

>4

Mclodiu de Olimp. Banchetul sau Despre

tfwk'm,
1

castitate, IV,

HI, trad

cit.,

p. 68-69.

Sf.

Atanasie eel Mare, Despre feciorie,

asceticc: Catre

Amun-monahul PG
hahitu virginum,

XXVIII, 251-282 si doui scrisori XXVI, 1169-1176 $i Catre Draconfiu, PG

IV, 443, HI
si

PG

1,

Vli; trad, cit, p. 57,

al lerusalimului.

''

MAniul Chiril

XXV,

523-534.
Ciprian,

" tfrdtm. Xll.

.14, trad, cit.,

n Sf

Catehezele, IV. 25. trad, cit, p. 124. p. 307.

De

PL

CSEL

III, I, 3,

p. 189: flos

*
'"'

Itndm. XV. 23,

l*>.

trad, cit, p.

421.

decus adque ornamentum gratiae spiritalis, laeta indoles, laudis et honoris opus integrum atque incorruptum, Dei imago respondent ad sanctimoniam Domini, inlustrior portio gregis Christie
est iile ecclesiastici germinis,

Ihutrm. Xll, 34, trad, cit, p. 307.

10-11.

'"Ml
11

%iii mi nl Uviii

(iura de Aur,

Om. LXU,

Ml III, trad, cit, p.

720;

PG LVI1L

599.

62

Feciorie $i casatorie

Cinsiea casatoriei

63

mai uoar3 decat casatoria. Hristos a marturisit c& este un lucru mare, ca sa-i fac3 pe ucenicii Sat mai ravnitori; ucenicii arata, prin cuvintele lor. c& c mai u$oara decat casatoria, ca prin aceasta sa imbra|ieze i mai mult fecioria i
Fecioria este
i

-Nu!

grea, dar

Lui nespuse, Hristos nu face din feciorie lege de vietuire; dar ii face pe ucenic sa imbrajijeze fecioria cu mai multa ravna, aratandu-le
i

infranarea."

3Z

ce fapta mare de virtute este fecioria. i aceste u Iti me cuvinte le-a spus dup& ce a aratat ca este cu put in (a fecioria. ca sa le aprinda i mai mult dorinta de a voi acest fel de vietuire"'
.

oamenii sa imbra{ieze fecioria mai mult decat casatoria: Pentru c5 pSrea greu sa ie vorbeascS despre feciorie, Hristos ii face pe ucenicii S5i s o doreasca din pricina ca Legea Ii constrangea s& nu se desparta de femei. Apoi le arata ca este uoara fecioria, zicand: Sunt fameni care s-au nSscut aa din pantecele mamei lor; sunt fameni pe care oamenii i-au facut fameni, i sunt fameni care s-au facut fameni pe
ei
inii,
ii

Potrivit afirmatiilor Sfantului loan, Hristos voie$te ca

2. Nil nta este cinstita

Cu

toate ca este preferata fecioria, In tnvatatura Sfintilor Paring

Ti

casatoria

are locul

i rolul ei

bine definite

nu trebuie sa

fie

disprejuita.

pentru imp5r5(ia cerurilor

"\

Prin

cuvintele acestea,
34

Inca de la inceputurile existentei sale, Biserica s-a confruntat

Hristos

face sa aleagS fecioria fara sa-i dea

seama

."

Fecioria este

virtute a carei rasplata $i ale carei

cununi sunt

cu invataturi eretice care condarnnau casatoria. Astfel, inca Sfantul Apostol Pavel ii atrage atentia lui Timotei impotriva unora care
profeseaza Jnvataturi ale

mult mai mari decat pentru cei casatoriti. Dei pare o suferi nfa, aceasta virtute este uor de dobandit i este la indemana oric&rui
ucenic al
lui

demon

lor"

care, printre aitele, ..opresc

de

la

casatorie"

(I

Tim

4, 1-3). In cartea Apocalipsei,

Dumnezeu

ii

Hristos.

Sfantul

loan spune: ( Hristos)

$i

le

arata
fi zis:

laud a pe credincio^ii din Efes cu cuvintele; ..Ai insa partea buna ca

ura$ti faptele nicolaitilor.

(ucenicilor) ci este cu putin^ virtutea aceasta, ca

cum
i

le-ar

pe care

Gandete-te ce-ai
aljii

fi

fScut daca ai
fi

fi

fost

te-ar

fi

facut eunuc? Ai

fost lips it i
lui

eunuc din de placere

suferi

fire

sau daca
fi

mSrturiile vechi, nicolaitii

fecioriei, ci

Eu" (Apoc 2. 6). Dupa refuzau casatoria, dar nu in favoarea

le

urasc

$i

n-ai

avut
?i

a Hbertinajului sexual. Aceeai situatie se va regasi

gruparile

ta
i

nici piata!

Dar a$a mutfume^te

Dumnezeu cS

cu plats

cu

multe dintre

gnostice

care,

profesand

dualismul

cununi ceea ce sufera aceia f3ra cununi! Dar, mai bine spus, nu suferi nici asta; iti este cu mult mai uor, pentru ca viafa ta este calauzita de nadejde i de con$tiin(a faptet bune ce o s5vare$ti ?i
pentru ca nici pofta nu e atat de puternica. Taierea mSdularuiui nu

sus{inand ca trupul material este rau tn sine, afirmau ca pacatele s^varjite in trup nu afecteaza cur^tia par{ii duhovniceti a fiin^ei

umane.
Refuzul casatoriei se regasejte
via(a
la ereticii encratiti
38
,

dupa care

nu poate face lini$te, cat o poate fraul gandului, dar, mai bine spus, chiar nu numai gandul. Hristos a vorbit de eunuc ca s5-i Tndemne pe ucenic sS
poate potoli aa de u?or astfel de valuri
i nici
i i

trSiascS in feciorie"

35
.

Domnul adauga,
w36
.

apoi, spunand:

Cine poate

de cSsStorie nu se potrivete cu evlavia cre^tina. Firete cS Sfintii Parinti reactfoneaza impotriva acestor grave abateri de la invatatura cretina. i mulie pagini valoroase asupra casatoriei provin din lucrarile lor indreptate impotriva unor eretici
ca cei amintifi.

s5 injeleaga, sa mteleag3
Fecioria, insa,
tui Hristos.

nu este obligatorie pentru Sfantul loan GurS de Aur explica:

cei care-I

urmeaza
1

,,Datorita bunStifii

SluTiuil loan Gurfi

I

de Aur.

Om

Ml. LXI1.

III.

trad. cil.. p.
:

721:

PG

LVIII. 600.

ondiilorul acestei secte a fost lajian Asirianul.

la

U cenic

al

Siantului lustin

Munirol.
'**

Ibidem, p. 720:

PG LVIII. 599.
LXIf.

.ii

lutlala.

sens al s3u Cuvdnt catre eiini. Ta(ian va reveni in tara Asiria. unde va intemeia secta cncraiila Asupra acestei erezii i a
$i

Roma, unde a

Mt

19, 12

MifliicrifCi

sale asupra Diatessaron-u\\xi lui Ta|ian. a se

i>t

w
if>

Slantul loan

Gur5 de Aur, Om.

Ml ML trad, cit., p.

720;

PG

LVIII, 599.

tuntfitt's

In vie mystique* in Mystique et

vedca G. Blond, Les continence. Travaux scientifiques du

p.

Ibidem;

PG

LVIII, 599.

IT r micros international

d'Avon, in Les etudes tarmefitaines* Paris, 1952,

Ml

19, 12.

17 110

64
Dintre Parintii
IV-lea, amintim pe

Feciorie

ft

casatorie

imiea

ccisuioriei

65

i scriitorii

bisericeti

de dinatnte de veacul

al

acum

Clement Alexandrinul, care apara ?i afirma cu tarie, impotriva gnosticilor, casatoria dupa lege" ca fiind porunca lui Dumnezeu. Odata ce legea este sfanta, este sfanta $i casatoria", 39 zice el i de asemenea: Daca cineva mdraznete sa numeasca
.

condamnate. (Sfantu! Pave!) nu ar fi vorbit de mire $i de mireasa. nu ar fi pus la mijloc accie cuvinte: Va lasa omul pe tatal sau $i pe mama
eretici i?

Caci daca nunta ar

fi

fost dinlre faptcle

spune: ..Fecioara care se rastignete cu ioata baiuirea de searna, daca s-a departat de nunta ca fiind spurcata
saw"'."'
iar feci oare lor le
1 ft

pe Domnul" Tertulian, dupa cum s-a vazut, omagiaza casatoria tntre crestini, aratand binecuvantarea de care se bucura un astfel de 41 cuplu Sfantul Chirit al lerusalimului atrage atenfia celor care due o viata feciorelnica spunand: Nu cumva prin faptul ca traieti in castitate sa te crezi mai presus decat cei care sunt casatoriti. C8ci
desfrau cSsatoria, ajunge sa huleasca
t

legea

nee u rata, n-are nici un folos din fecioria sa" Casatoria $i familia. dupa acela^i Sfant Parinte. nu sunt ..o piediea in calea virtutii" , acestea fiind randuite de Insui Crcatorul
si
.

aniversuiui. Li spune: ,.Casatoria nu

nimic in trairea filosofiei celei cu mintea trcaza. dar aduce in viata noastra

numai ca nu ne impiedica eu dupa Dumnezeu. daca voim sa flm

$i

multa
fie

in?urare""'.

Nunta
cuviinta.
eel

viata

de famiiie trebuie sa
$i

insolile

de buna
it lire

nunta este cmstita

patul ne?ntinat,

Oare tu, care traieti in castitate. nu dispre{uieti argintul pentru faptul ca ai aur! Mai mult, sa aiba bune nadejdi i cei casStoriji, care se folosesc de casatorie m chip 4 legiuit, cei care traiesc dupa legiuirile Bisericii..." Sfantul loan Gura de Aur, refer indu-se la acela$i verset citat de Sfantul Chiril, se exprima astfel: De ce atunci te ruinezi de ceea ce este cinstit? De ce roe$ti de un lucru nespurcat? Acestea sunt credin{ele ereticilor i ale celor care introduc pe la nunfi desfranate...Voiesc a va arata ca nu trebuie sa vS. ruinati de cele ce am spus, ci de cele ce voi le facetf; tu insa lasand la o parte cele ce faci, te ru?inezi de cele ce eu spun i deci. prin aceasta, dispretuieti pe Dumnezeu Care a hotarat aa... Sa nu ne ruinSm de aceasta taina. Nunta este tip al prezentei lui Hristos, al unirii lui Hristos cu
*

dupa cum spune Apostolul nu eti nascut de cei casatoriti? Sa

.

de decenta
lui

$i

cumintenie a$a incat singura difercnia

eel

ce traie^te in feciorie

easatorit sa tie casatoria,

insa

Dumnezeu. ..Nu te impiedic sa re casatore^ti, spune Sfantul ioan Gura de Aur - nici nu te opresc sa te disirezi. dar vreau sa faci aceasta cu cumintenie. nu cu ru$ine. nu cu osanda.
tmplinind voi a

nu cu mii
c urn i rile.

mii de pacate.

Nu

poruncesc sa

te duci in

munti

^i in
$i

pustie. ci sa locuie^ti

in mijlocul

oraufui, dar cinstit. bland

$i

Cu

totii

avem

acelea^i legi dc imp! in it ca

monahii. in
in aceasta

afara de legea casatoriei: dar mai bine spus, chiar

privinta Pavel ne

$i

poruncesc
!

st
.

flm in toate ca monahii spunand:

si cei

<\Chipul lumii acesteia trece

si

a^a incat

ce au femei sa tie ca

cum nu

ar avea

x . "^

Deseori. Sfantul loan

\ictuirc

Gura de Aur aduce ca exemple de

alese din Vechiul sau
i

dupa voia

lui

Dumnezeu persoane

Biserica"

44
.

Nunta
nu
ii

este randuita

de Insui Dumnezeu

45
;

de aceea nimanui

o dispretuiasca. Sfantul loan este foarte categoric in aceasta privinta, fata de eretici sau fa(a de cei care,
este ingaduit s& traind in feciorie, disprefuiesc
i

\oul Testament. Intre acestea siralucesc solii Aquila $i Prise la '. carc-i fac pe Sfantul Parinte sa constate: Estc dar cu putinta ca $i l'isurat fiind cineva, sa fie ad mi rat $i minunat in cele duhovniec^i. caci iata pe ace^tia, ca fiind in casatorie au stralucil foane mult, dei

condamna
84,

casatoria:

Unde

sunt
,f,

:
l

ae2. 24 Elites

5. 31.

Clement Alexandrinul, Stromate. III. XII,

40
41

% trad, eit, p. 224.

SI.
'*

loan (iura dc Aur,

Ibidem, Ml. XII, 89.

1, trad, cit.,
II,

p. 227.
1

Llcm.
Llcin.

'

TertuJiaru Aduxorem. 4 -Evrl3,4.

** 44

9. PL,

I,

1402-1403.
1

Om. I Tim. Om. Fac : Ik

7.

Om. Efes, XX. irad. cit- p. 201. PG LXIL 141-142. XIV. trad. cii.. p. 124: PG LXIL 573.

XXI

IV. irad,

cit..

p.

250:

?G

LIU. 180.

Wiii. XXI.
cit., trad,

[V. trad. cit. p. 251:

PG

LIIL 180.

Sfantul Chiril al lerusalimului, op.

cit, p.

123-124.

<

i>!

31.

Sfantul loan

Gur3 de Aur, Om. Calos,

XII, trad, cit, p. 153-154,

PG LXIl,

3881

oi ".

2 4>.

3S9.
45

si.

liiiLii tiiirii

dc Aur. Om.

Ml

V11.VU.

trad, cii- p.

99-100: PCi

IV 1!

81-82

Idem, Om. Rom, XXII I

PG

IX 615

\hm\
.

if*.

3:

(or

19, 19.

66

Feciorie $i casatorie

breasla lor nu era atat de stralucita de vreme ce erau fac&tori de

corturi.

Cu

toate acestea, vrednicia lor

a acoperit

totul i i-a aratat

mai presus de soare. Nici meteugul lor i nici casatoria nu i-au imp ied feat sau i-au vatamat cu ceva, ci au aratat dragostea aceea pe 55 care a cerut-o Hristos..." Sfantul loan Gura de Aur indeamnS pe cei care nu pot pastra 5 fecioria, sa se casatoreasca i sa aiba copii \ caci aceasta taina, pe langa faptul ca este cinstitS, aa cum este considerate i de catre 5 cretini, dar i de catre cei din afara"' este in acela$i timp un act solemn, care leaga neamul nostru la un loc i este pricina a multor
.

CapitolulIV

bunuri

il5R
.

Explicand cuvintele: Cautati pacea cu toti i sfintenia, fara 59 de care nimeni nu va vedea pe Domnul" , Sfantul loan Gura de

Primirea Tainei casatoriei

Aur

zice:

purtarea

Ce inseamna sfmtenia? Adica inlelepciunea i demna in casatorie. Daca cineva este necasatorit, zice, sa
daca este
casatorit, sa

ramana

curat, iar
6l)

nu desfraneze,

ci sa-i

aiba

1.

Pregatirea pentru casatorie

pregatirea materials

pe sofia sa , caci i aceasta este sflntenie. [.,.] Aceasta, nu pentru ca nunta este sfinjenie, ci pentru ca nunta pastreaza sfintenia din
credinta, nelasand pe cineva sa se uite la desfranata. Caci nunta este
cinstita, i

Sfantul loan
ci

Gura de Aur pune accentul nu pe

pe cea sufleteasca pentru primirea de catre

nu
6
.

sfanta.

Nunta

tineri

este curata,

nu doar pentru ca procura

a casatoriei.

sfintenie ci, pentru ca impiedicS sfintenia cea data prin credinta sa

se intineze"

Rolul parintilor este covar$itor In aceasta pregatire. Ei trebuie sa urmareasca, pe de o parte pastrarea castitatii copiilor lor, pe de
alta

parte

formarea
i

deprinderea

lor

cu evlavia, modest ia,

disprejuirea averilor

imbrati?area oricarei virtuti.

Pentru aceea este nevoie de a pune in oranduiala mai intai sufletele copiilor" i nu zestrea. Caci multi se ingrijesc de zestre ji de mo?tenire i in general de situatia materials a fiilor i fi ice lor lor,
insa

nu poarta de

grija

de averea lor sufleteasca. At vazut cata ipsa

I

de judecata?" spune Sfantul loan. El recomanda parintilor sa-i tmbogateasca copiii, nu cu cele mater iale, ci cu virtuti, care le procura un viitor mai sigur i pentru trup i pentru suflet. Exercita su 11 etui copilului - zice el tn continuare - %\ la urma vor veni i
55

Sf. loan

Gura de Aur, Om. Rom, XXXI, trad

tit, p.

472;

PG LX,

(0m.

XX\%

664
56

"
5S

Idem, Om. Efes, XIII, trad, cit., p. 134; PG LXIL 98. Idem, Om. J Cor, XII, trad, cit, p. 159; PG LXI, 103. Ibidem, XM, p. 161; PG LXI, 104.
14.
1

"Evi-12.
60

daca acest bun lipsete, nici un foios nu va avea el de iiveri, - pe cand daca va catiga acest bun, nici o vatamare nu va uvea de la saracie" Astfel de tineri sunt de invidiat, nu cei care au mo-jtcnit bogatii materiale. Cand vezi pe un tanar - spune cl cure, (ara osteneala, a mo?tenit averi de la parintii sai i totui se iMViVlevle in pacate, sa ?tii bine ca pedeapsa lui se va mari i mai
ucclca; iar
1
.

Cor

7,

8-9 (versete parafrazate).

*J

Sfantul loan

Gura de Aur, Om. Evr,

XXX, trad,

cit, p.

352-353:

PG LXIU,

210.

Mr rn. Mm.

I Tim, IX. trad

cit., p.

80;

PG LXU,

547.

68

Tama casatorie i

Pregatirea pentru casatorie

69
de Caci numai
noastra

mult. A$adar. sa nu invidiem pe unii ca acedia, ci pe cci cc au

Dumnezeu". Ace$tia sa
lux, a astfel
fi

fie inva(ati a-i stapani pantecele. a fugi

fi

molten it dc

la

pari mi virtutea, adica cei cc au mostenit bogatie

iconomi. iubitori, sa se in\ete a

$i pari nti lor lor
fi

stapaniti.

duhovniceasca."

vor putea

le

pricinui multa plata. $i in acest

Cine vrea, totu$i. sa lase copilului averi. sa-l imete mai intai sa fie bun >i cinstit; in acest tel el. daca nu \a inmulti avcrile. .xel putin nu va 11 mai prejos de cele deja castigate". Dar daca copilul e lipsit de \irtute. cu toata bogatia. el este mai de plan* ..decat cei ce ajung !a cea mai de pe urma saracie". Caci ..copiilor color care nu sunt bine crescuji, le cste mai buna saracia decat bogavia, Saracia tine pe cineva in \irtutc chiar tara voia luu pe cand bogatia nici pe cei ce voiesc nu-i la^a a fi mtelepti." Sfantul loan sc adreseaza in special mame lor. care sunt mai aproape de suflelclc copiilor, ele ingrijindu-se mai mull de cele ale casei. Pe acestea el le slatuie^ie. zicand: ,.Mamelor! Ingrijiti-va mai caci este u^oara perttru voi o asilel de ales de fete e voasirc. ingrijire; ktati sea ma bine, ca sa se deprinda sa stea in casa, iar mai cu seama invatati-le sa tie evlavioase. demnc. sa dispretuia>ea
I

chip toate vor

spre

slava

lui

Dumnezeu

spre a

mantuire"
ucrul eel
1

Pastrarea castitatii tinerilor este. in conceptia Sfanmlui loan.

mai important
$i

$i

mai grcu de
-

realizat. ,.Ca

nimic nu poate

de obositor /ice el ca a impiedica placerilc cele ab^urde la o asemenca varsta. Nici dragostea de bani, nici pofta de slava *fi nici altccva de accst fcl nu poate tulbura pe un tanar la asemenea varsta, ca dragoslea trupurilor." Nepazirea castitatii pana ta casatorie atrage dupa sine consecin?e grave pentru viitoarea casnicie a tinerilor. Sfantul loan atenjioneaza: Ca de aici, din aceasta ipsa de grija, ca sa spun ai^a. 8 se nasc loate reiele" Este vorba in primul rand de ..obi^nuinta cu pacatul", care ,.pncinuie?te. cu trecerea timpului, atata pagiiba. incat nici un sfat nu mai are vreo putere asupra celui deprins cu
I
.

a^a de greu

averile, sa fie simple

ijii

tara pretentii in imbracaminte.

fel.

>i

in felul
$i

acesta dati-le in casatorie. In acest

barbatul ce
4
fl

nu numai pe

elc ci

pe
$'\

vor avea

1-ati

mantuit

$i 1-ati $i

scapat din neajimsuri;

copii. ci
?i

nu numai pe barbat.
nepoti."
lor.

ci $i

pe copii.

nu numai pe

pe

A st fel

parintii. $i in special
fi

ca unii care vor familiilor lor. dar i

raspl3ti?i

mama, se fac de Dumnezeu. $i

-

binetacatori

$i ai

ai copiilor. $i ai

daca rad&cina este ramurile se vor iniinde tot mai buna. - continua Sfantul Parinte bine, iar pentru toate acestea vevi lua plata. Noi facem loate astfel. incat sa fim de folos nu numai unui suflet. ci printr-un suflcl s5
ai societatii intregi. .,Ca

folosim multora. Fata la astfel trebuic sa iasa din casa pari nt ease a la casatorie, dupa cum iese un luptator din locul de exercitiu avand
toata tiinta cu cea

mai mare

exaetitate, ca i
$i

un aluat care trebuie sa

o prefaca in paine buna"' Parintii trebuie sa se ocupe $i de educatia baietilor. care se cu\ine ..sa fie atat de cuviincio^i prin demnitatea $i intreaga itnelepciune. incat sa aiba lauda i de la oameni $i de la
dospeasca toata framantatura
sa

Aceasta obinuinta predispune pe soti la infidel itatc conjugala. la alunecarea cu uurinja in preadesfranare care aduce atata tulburare. neoranduiala ^i necazuri in familie. Cel ce n-a aflat ce este desfranarea spune Sfantul Parinte - nu tie nici ce este preadesfranarea; iar eel ce s-a tavalit in ace lea, iute va ajunge i la acestea" s caci eel ce a fost intelept \ cumpatat i mai inainte de iiunia. cu atat mai mult va fi i dup^ nunta, pe cand eel ce s-a deprins a desfrana mai Tnainte de nunta, va face aceasta $i dupa minlS" '. Tanarul care se obi$nuiete a desfrana tnainte de casatorie. va II lldel sotiei sale i o va aprecia o zi sau cet mult douS, - zice Sfantul loan - iar dupa aceasta iute va aluneca pe povami^ul dcsfraului, cautand acel ras absurd ^i spasmotic. acele cuvinte pline de trivial itati. acele gesturi dean{ate $i in fine, toata necuviinta de ;i care ne rusfinani i a vorbi ". Toate acestea tanarul nu le va gasi la
pacatul"
'.
1

'

tfotirm. IX. irad. cit.. p.

80-81;
cit..

PG

LXII. 548.

Mini. Om.
N
1 1

Til,

IV. trad.
ill).

p.

3t4;M Ki LXII. 684.

262; Pti IIV. 5 J*).

km. Om. fac

LIX. V.

trad. cit.. p.

"

Mm. Om
Idem,

Fat.
I

XX.

irad

cit.. p. 25ft. cil., p.

H>

I.X HI. 148.

I

tMrnt,
"

Om

Tim, IX. irad.

80; \H\

XII. 547.

Mt hi
lilt-m.

Ihuhm. IX. trad. cit. p. 80:

Ihittem, IX. trad.
cit.. p.

Ki

LXII. 547. 54*

I

" lilnn.
1 '

80: P(i

XII.

548

PG UV. 519. Om f fes. V. trad. cit.. p. 215; PG LXII. 425. Om I Tim, IX, trad. cit.. p. 79; PG LXII. 546. Om I Tc.s. V. trad, cit., p. 216-217: PG LXII. 426.
MX.
V.
irad. cit., p.

262-263;

^^^T^^vn+i

VC*7*

70

Taina casatoriei
nu s-a casatorit pentru a se

Pregatirea pentru casatorie

tavali

71

sotie dcprinsa cu virtutea, pentru ca ea

i

Tn

desfranari,

ca

sa-i

pastreze

castitatea

ji

murdari, a se face de ras

sa nu

se

procura sotului ei afatari spre desfranare, ci pentru na^tere de prunci. pentru a se ingriji de casa i
a-i

a-$i invata propriui ei barbat tot

ceea ce este

demn

,:

pangareasca de desfranare. Casatoria sa le dea indestulator ajutor ca 17 sa-i poata potoli i saltarile trupului i sa scape i de osanda"
.

Raspunzatori pentru copii, aa dupa

parintii,

cum

Parintii trebuie

s-a amintit, sunt

sa conlientizeze faptul ca violen^a poftei

simfurilor este foarte

tot

mare

la tineri.

Pentru aceea,

ei

trebuie sa faca

ce

care trebuie sa aiba mare grija de virtutea, curatenia i castitatea lor trupeasca i sufleteasca. Parintii, cu experienja lor, pot
sesiza

le sta in

putinta spre a le potoli pornirile, spre a

i

puternic tinere{ii cu frica

cu

sfatul.

pune frau aa meat acedia sa fuga de

14
,

mai uor

atacurile diavolufuu pe

cand

tineri i, care privesc

la

poftele ru$inoase", pastrandu-i castitatea

Educatia, aa

cum

doar ,Ja placerea ce le sta in fata, fSra sa se mai gandeasca durerea de mai tarziu 4\ aluneca u$or in pacate, ajungand robi
placerii.

ai

s-a spus, trebuie inceputa din vreme,

formandu-se copilului deprinderea cu cele bune. Tineretea- zice SfantuI Parinte -este salbatica, avand nevoie de multi privighetorL
dascali, pedagogi, tngrijitori,

intindeti

De aceea, - tndeamna SfantuI loan pe paring - va rog mana de ajutor copii lor votri, ca sa nu flm pedepsiji
ei.

sa
i

pentru pacatele savarite de

Nu

jtiti,

oare, ce a patit preotul Eli,

18

de multi

hranitori. [...] Tinerejeaeste

ca n~a indreptat

cum

ca un cal salbatic, ca o fiara salbatica, i daca de la inceput i din cea mai frageda varsta a copilariei ti vom pune nite hotare bune, dupa aceea nu vom mai avea nevoie de multe osteneli, ci obinuin|a va fi apoi ca o lege. Sa nu-i lasam sa faca ceva din cele placute i
vatamatoare,
i

se cuvine pacatele copiiior lut?"

i tot

SfantuI Parinte adauga: Sa ne

temem, va

rog,

de aceasta
19
.

pi Ida! lar

daca avem copii sa ne ingrijim de creterea lor"

Dar nu numai
sau nu ar
fi

parintii, ci tinerii tni$i, ji ei

fi

sunt raspunzatori

pentru curatia lor trupeasca. Poate daca nu ar

chiar
$i

fost

mai de demult,

nici sa le
in

facem ca unor copii intotdeauna pe plac,

i

ci

mai ales

astazi multi tineri, care traiesc cu intelepciune i

zic,

cumpatare, fiindca 15 abuzul in aceasta privinta pierde tinerimea mai mult decat orice"
sa-i
.

finem

intreaga intelepciune

neprihaniti, poate

ca atunci,

- remarca

SfantuI loan

ati

avea

Cunoscand toate
vorbi cu copii
i

acestea, parintii
i

nu

trebuie sa se ru$ineze a

lor

despre castitate

necesitatea de a fugi de

defranare. ,,De$i cuvintele s-ar parea

totui scopul fiind

nedemne - zice
potrivite

SfantuI

loan -

cu eel ce voiete a scoate necuratia din suflet; pentru ca daca nu va auzi astfel de cuvinte, nu se va ruina niciodata un suflet neruinaf\ Gura celui care statu iete nu se murdarete, a$a dupa cum nici medicul care stoarce puroiul nu-i murdaretc mainile cu adevaral, necuratia
nefiindu-i proprie
16
.

demn, sunt foarte

cuvant de indreptatire; insa cand sunt, ce veti zice? Ca n-a|i putut stapani vapaia poftelor? Insa va acuza cei ce au putut, si care aveau aceeai tire ca i voi Nestapanirea poftelor eel or tineri este pusa de SfantuI Parinte, nu pe seama firii acelora ci, pe vointa libera a lor. El zice; Nu
.

tineretea este cauza, caci daca ar

(le desfranati;,

fi

aa, apoi toti tinerii ar trebui sa

in

foe""

noi inline suntem cauza, noi ?nine ne impingem i in cazul tineri lor, ca i a celor casatoriei, frecventarea
ci
i

leairelor"

participarea la petreceri desfranate

i

23

sunt mijloace de
i

imbolnavire sufleteasca
fost lasata casatoria
spirituale.

pierdere a castitatii, chiar

fin

numai a ceiei
tanarului.

de catre Stapanul nostru ob^tesc, din cauza slabiciunii firii omeneti, ca sa ne indeparteze de desfranare"'. Slantul loan Tndeamna; Sa nu lasam tineri de capul lor, ci, cunoscand vapaia cuptorului (poftei), sa ne straduim sa-i casatorim potrivit legii lui Dumnezeu* inainte de a se
i

Toe mai de aceea a

SfantuI

loan,

analist

al

psihologiei

dezvaluie capcana in care acesta este prins prin intermediul unor

Idem,
'"
I

Om. Fac
loan

(Ii),

L IX.

Ill, trad,

cit, p. 260:

PG UV.
V.

519.

Kc^i4. 18-19.

"
"* 14

Ibidem. V, irad.

cit.. p.

'
16

Om. Fac (11), III, trad, cit., p. 260; PG L1V, 517-518. idem. Om. / Tim, IX, trad, cit., p. 79; PG LX1L 546. Idem, Om. i Jes, V. trad, cit, p. 217; PG LXll. 427.
Idem.

2 LIX.

7; PC.

LXH, 426.

SfiVriUil

Gurade Aur, Om. Fac

cit.. p.

(II),

UX.

trad. cit.. p.

263;

PU

LIV, 520.

" l.kiii,
1

V, trad. ihi, t,m: P(il.XH,428. ^.Av;i:P(iLX11.428.

I Tex,
Iilnii.

Om.

218;

PG LXIL

427.

(>m. 1 Cor. XII, trad, cit, p. 162-163:

PG LXL

105.

72
astfe!

Taina casatoriei
de
%\

Timpul casatoriei
acolo
Sfantul Parinte se adreseaza mai ales parintilor. care sunt
responsabili de creterea
si

distracjii, zicand:

,.Cand te duci

la teatru i

stai

sorbind cu ochii pc acele femei cu pieptul gol, simti peniru moment placere, dar mai pe urma tu singur e$ti eel cc ai 4 provocat frigurile ce te-au cuprins'" La aceste prive!i$ti se adauga
privind
.

pregatirea copiilor lor pan a in

momentul
i

in care ei in$ii ii intern eiaza

o famitie devenind
la oaste.

potential

parinti

prin casatorie legiuita. Acestora ei le spune;

Xand

copilul tau este

tu

cantecele de^antate, ale caror versuri con tin ,.amoruri nebune" care cuceresc i auzui, nu numai vazuL spre pacat. El continua: Cand
vezi toate acestea, zic,

mare, mai inainte de a se duce

ingrije$te-te

mai inainte de or ice.

de insuratoarea

lui""

9
,

cum

vei putea sa

fii

prudent, cand aceie

Amanarea
aceste ia
il

casatoriei din diferite motive

duce

la

posibila

povestiri. acele priveliti, acele ca niece i acele mi$eari an cucerit

spiritul tau i i-au introdus alatea i atatea visuri care se

cadere in desfranare, pe cand pregatirea tanarului pentru primirea

face mai puternic in fata ispitelor. ,,Cand ei (tanarul) va

succed unul

ahuia? Muite din acestea, spiritul i !e reprezinta in imaginatia sa, le voietc $i le dorete, crezandu-le ca fericire a sa"~\ Din cauza teatrului, tinerii ii irosesc viata. nu muncesc %\ sunt hraniti cu
pacate ajungand mai salbatici decat fiareie salbatice""
.

vedea ca

in

curand

se va

da mireasa - zice Sfantul loan i

ca

timpul ce-1 desparte este scurt, desigur ca

se va potoli vapaia, dar

daca va in|elege ca tu (parinte) te leneve$ti oarecum $i intarzii, sau ca a$tepti averi mari de la mireasa, negreit ca el, neputand atepta

impotriva aceste i boli suflete$li, Sfantul loan reco mandii tot volnta, dar in vederea binelui. a virtutii. Spre deosebire de bolile trupului unde este ncvoie de doctori, de

Ca remediu

de timp, aceasta estc mult mai u$or de indreptat fiind necesara doar o vointa puternica; ea singura face pe cineva bun, i tot ea il face i rau. [...] A 5a ca in a vol i a nu vol se cuprinde toiul. De aceea suntcm i pedepsitL de aceea suntem $i

medicamente

un timp lung, va aluneca in desfranari" ". Timpul casatoriei este, aadar, inainte ca (iu! sau fiica sa-$i piarda castitatea. De aceea, cand a sosit timpul casatoriei, nimeni sa nu o amane"'"
.

nu trebuie conditional nici de situatia profesionala a tanaruiui, nici de zestrea tinerei, caci este mai imponanta curatia trupeasca i sufleteasca a celor doi la pairea in
casatoriei

limpul

laudati"

27
.

Tanarul

care nu-?i

pastreaza

stapanirea de

sine alegand

dezmierdarea
barbaric
28

in locul virtutii este

cuger. Cel infranat

insa,

da

n urn it de Sfantul loan orfan de dovada de intelepciune ?i de

2*

Timpul

casatoriei

ceea ce privete timpul casatoriei, se pronunta tot Sfantul loan Gura de Aur. Vrand sa scuteasca pe tineri de caderea in pacat ul desfranarii cu toate con sec in tele lui a supra viitoarei lor casnicii, el ii
In

de a cunoa?te tanarul desfraul (parin{ii) sa-l casatoreasca cu o fata cuminte i inteleapta"'". Sfantul loan continua, mustrand pe parinti: Voi insa faceji cu totul d impotriva; cand copiii s-au umplut de toate murdariile, atunci ii casatoriti, in zadar i fara de folos. - Copilul, spun parinti, trebuie sa a^tepte pana ce-i face o situatie, pana ce ajunge stralucit in treburile publice. - Da, de lucrul acesta vorbe$te toata lumea! De sufletul lui 3 insa nu spuneti nici un cuvant, ci il dispretuiti i-l aruncaii" ^. De aceea. Sfantul loan sfatuiete pe parinti, zicand: Cati
casatorie decat ace lea. Deci, ,,ar trebui ca inainte
aveti baieti tineri
$i

voiji a-i introduce in societate, grabiti-va a-i

in

hAga cu

un ceas mai inainte

jugul casnicier'.. pentru ca

statu iete sa se casatoreasca din timp.

-A

21
'b

27 28

Om. Idem. Om. Idem. Om. Idem. Om. Idem. Om.

Idem.

I Tes,
f Tes,

V, V. V,

trad, cit., p.

218; 219;

trad. cit.. p.

PG PG

LXI1. 428.

Ml,

XXXVI].
XIV,

VI. irad. cit. p.

LX1I. 428. 462: PG LVI1. 427.

1

Om. t Tes, V. trad. cit.. p. 216; PG LXII, 426. thnitm. PG1.X1K426. thukm* PG1.X1L426. don dm. Kit, LIX. VII, trad. cit.. p. 694: PG LV11I, 583.
Idem.
I

1.

/ Tes,

trad, cit., p.

219-220;

I Cor,

trad, cit., p. 184:

PG PG
I

XII. 428.
1

ihuhm,

I.

IX. VII,

trad, cit., p.

695;

XI.

18.

Idiui ()m. I Tes, V, trad.

cit.. p.

PG 1..VI1I. 583. 216; PG l.XII. 426.

74

Taina casatoriei
i

Alegerea miresei
s3>

75

trupurile lor sa fie curate

In

neatinse cand vor primi pe mireasa'

ft

felul

acesta
36

dragostea celor doi va

mai aprinsa

mai

fierbinte

de felul acesta, i it intrebi ?i cercetezi, cautand in toate chipurile sa nu cada vreo parte din bunurile sotiei la vreo ruda de-a ei; dei, dupa cum am spus mai sus, chiar daca s-ar grei ceva toata paguba va consta Tn pierderea de bani, cu toate acestea nu lai nimic
allele

multe

din elc necercetate". Apeland la logica bunului simt el intreaba:

3.
In

Alegerea miresei"
38

,,Oare nu este
iar

filra

rost sa

aratam atata zel pentru o afacere de banu

sufletuiui nostru i

cand e vorba de pericolul

de raspunsui pe

ceea ce privete alegerea miresei de catre mire , SfantuI loan Gura de Aur indeamna la o atenta chibzuinfa. Daca eel care cumpara o casa sau sclavi se intereseaza in amanunt de situatia acelora, cu atat mai mult eel care se casatorete. Casa poate fi
revanduta i sclavii tnapoiafi fostului proprietar, mireasa insa nu poate fi inapoiata parinplor ei, .,ci - zice SfantuI Partnte - eti si I it sa o tii in casa toata viata, sau daca te scapi de ea indepartandu-o, te

care

avem

sa-l

dam

acolo sus, sa nu acordSm nici o importanta unui

mai mult decat oricare altui, graba i grija?"40 De aceea el indeamna: Deci, cand ai de gand sa iti iei femeie, sa citeti nu numai legile 1umetL ci $i pe cele bisericeti, caci dupa acestea i nu dupa acelea vei fi judecat de Dumnezeu Tn ziua aceea (ziua judecatii viitoare). Disprefuind pe cele lumeti, de obicei, ai de pierdut o suma de bani, dar daca le Tncalci pe cele biserice$tL aduci
lucru care cere,
sufletuiui chinuri venice i focul nestins al gheenei"
41
.

dupa legea Domnului' SfantuI loan indeamna pe cretini sa nu tina seama numai de legile civile care operau In materie de casatorie, ci mai ales de cele dumnezeieti. El spune: Tu cand ai de gand sa-ti fei femeie, - zice el - alergi cu mare graba la legiuitori lumeti i invartindu-te pe langa ei, cercetezi cu toata ingrijirea ce se va in tamp la daca femeia moare fara copii, daca are un copiL doi sau trei, cum sa se foloseasca averea cat timp tiiete tatal ei ?i cum dupa moartea lui, ce va reveni fraplor ei din motenire i ce sotiei lui, cand aceasta va fl stapana pe toata averea, cand va trebui sa dea din ea tuturor? i
faci pricina

de

adulter,

Denuntand obiceiul
ca
i

incetatenit tnca

de pe vremea aceea,

SfantuI Parinte subliniaza valoarea calitajilor sufleteti ale miresei,

ale mirelui,

era atat

nu a zestrei sau dotei. Caci selea de imhogatire de mare, meat chiar i casatoria devenea un targ murdar,
i

ignorandu-se

cu

totul

zestrea

spirituals.

Aceasta

situatie
el

se se

general izase atat de mult, meat, chiar adresandu-se crejtinilor,

vede silit sa exciame: Care om ce vrea sa se tnsoare mai Intreaba ce purtari i ce cretere are fata pe care dorete sa o ia de sojie? Nimeni! Ci intreaba indata de bani, de moie, de cata avere are fata,

n Idem, Om.
it<

Tim. IX, trad, cit, p. 79;

PG

I- XII.

546.

cum ar avea de cumparal ceva sau de facut un contract 42 obi$nuit. De aceea i numesc casatoria contract (subl. n.) Aud pe
ca
i
.

Ibidem, IX. trad, cit, p. 79;

PG LXII,

546.

j7

Dintre Parintji veacului

al

lV-lea doar SfantuI loan Gura de

Aur a

scris

o omilie
de

specials cu privire !a alegerea miresei, treeula in lucrarca de fata sub denumirea

spunand: S-a incheiat un contract intre cutare i cutare, adica s-au casatorit. Batjocoresc darurile iut Dumnezeu; i aa se
inul^i

A treia omilie despre (PG LI 225-242).

,8

casatorie. eunoscuta i sub

titlul

Cum

irebuie sa fie Sofia.

insoara

se marita ca

cum ar cumpara $i
.

ar vinde; iar contracteie

dc
se refera la accst aspect,

SfantuI loan

Gura dc Aur, care

nu vorbeste

si

despre

a casatoriilor se fac cu mai multa grija decat com rac tele de vanzare-cumparare"43

incheiere

alegerea mirelut dc catre mireasa; aceasta nu inseamna ca el ncsocote$ie dreptul miresei dc a se pronunia asupra viitorului ei mire, lucru care reiese limpede din
cuprinsul intregii sale opcrc.

Nu
PG

trebuie a sc uita ca in acea

vremc

tinerele fete.

impodobile de

virtute. i$i
cit., p.

petreceau timpul mai mult acasa {A Ul-a

LI, 230);

Om

despre

"'

tbhlm,

2. trad. ch\. p.
I.

66;

PG

LI,

226-227.

casatorie, 3, trad,

70;

de aceea SfantuI Parinie cere parintflor

" Ihuitm.

trad. cit.. p.

65-66;

PG LL 226.
(gr.

miresei sa se ingrijeasca de cautarca unui sot potrivit pentru fiica lor (Idem.

Om
PG
11

liTiiR'iiul folosit
vi'ilrii si:

pentru casatorie era eel de contract

cit,,

ouvaUayua).

se

Cohs. XII,
3y

trad. cit.. p. 155:

PG

LXII, 390).
casatorie,

Aime

Puech. op.

p. 102.
trad, cit., p.

SfantuI loan

Gura de Aur. A Hl-a Om. despre

trad. cit.. p. 65;

Slaiinrl loan
f.-'N

Gura de Aur. Om. Mt. LXXHI IV,

835;

PG LVIU,

677-

LI. 226.

76

Taina casatorie i
vina,
i

Alegerea miresei

11

A$adar. nu bogatia trebuie sa fie criteriui pentru alegerea miresei. Nu socoti casatoria ca un negor, zice Sfantul loan. Este ridicol, ruinos $i fara delimitate sa se procedcze aa. lil rcmarca:

daca se Tntampla sa le moara sotia inainte de vreme $i toata averea, pentru care au investit atatea eforturk procese i ani din viata. $i cade in mana vreunei rude, atunci unii ca acedia sum

Am auzit pe muiti
a luat

zicand: cutare era sarae, casatoria i-a imbogatit,

o femeie bogata; traiete acum in lux i imbel^ugare. Ce omule? Tu vrei ca femeia sa-ti aduca bani? Poli sa spui asta
ru$ine
cauti
loc,
?i

spui
fara

fara sa ro$e$ti?

!>i

nu

le ascunzi in

asemenea mijloace de ca$tig?

dispretuind
banii
i

Ap

fund u I pamantului cand 1 vorbete un sot?"' i in alt

le

bogapa, pc care

socote$te

iueruri

secundare dar care au devenit obiectul preoeuparilor tuturon. el depiange aceasta stare la care s-a ajuns, spunand: Sa nu cautam bani, sa nu cerem nobiete exterioara. ci pe cea a sufletului. Nimeni sa nu atepte sa se imbogateasca de pe urma femeii, caci o astfel de
bogaiie este necurata
i

asemenea naufragiatilor care abia 15 scapa trupul i libertatea lor4 $i daca sotia traie^te, ea va invoca permanent stapanirea ei asupra averii. ceea ce demon streaza ca intre cei doi nu domne$te dragostea 4 unuia pentru celalalt. ci dragostea de avupi *. ,,Daca te casatore$ti cu o femeie bogata, - zice S fan ml Parinte in alt loc - iei mai degraba un stapan pe cap, decat o femeie. in afara de aceasta, prin firea lor, femeile sunt pline de deertaciune. mandrie i de dorinja de a-ti lua ochii: daca le mai vine in ajutor ?i averea, in ce chip barbat ii lor fe vor mai putea suferi? Dimpotriva, ce! care ia o femeie de seama lui sau una mai saraca decat el, aduce un ajutor, un
i
.

nedemna de

barbat; in starlit, sa nu caute

[...]

to vara?

intr-adevar introduce fericirea in casa

fie

lor.

Lipsa averii
$i

cineva sa se imbogateasca din casatorie.

Nu

cauta deci

la

indeamna sa
asculte
in

supusa intru
astfel
?i

totul

barbatului. sa cedeze

sa-l

femeie avere i bani i atunci toate celelaite le vei afla cu uurinta. Cine, spune-mi, iasand la o parte cele principal, se ocupS de cele secundare? Dar vai! peste tot locul noi suferim de acest rau. De
ca$tigam copii, noi nu ne ingrijim cum sa-i facem buni, ci cum sa le dam de sotii feme! bogate. Nu ne batem capuJ ca sa-l facem pe copil sa fie cu purtari bune in lume, ci cum ar putea sa devina bogat. Chiar daca-I formam pentru vreo profesie oarecare, nu ne
ingrijim ca el sa fie scutit de greeli, ci

toate,

ca di spare

motivul
4

de cearta,

fupta.
51

ingamfare. nemtelegeri.

se apropie legatura pacii, unirii, iubirii

trai. iar

a mtelegerii. Pace deci

si

bun

nu bani"
I

9
.

A$a trebuie

sa se petreaca Iueruri e tntrc cretini: cei care

doresc sa se casatoreasca sunt indemnati sa priveasca la exemplele celor vechi, din Biserica primara i sa-i urmeze. Aceia se interesau ce purtari are fata, ce apucaturL ce insuiri suflete^ti". De aceea, ei
to

cum

sa ne aduca un mai

,.n-aveau nevoie de contracte, nici de garantia hartiei

locul tuturor acestora le era

cemelei. In

mare

eatig, ?i Tn felul acesta toate s-au transformat Tn bani.

De
.

aceea s-a i corupt totul, pentru ca ne stapanete iubirea de bani Pe langa situatia nedemna in care este pus eel care-i ia de sojie o femeie bogata, acela are de infruntat tot restul vietii multe alte umilinte i neajunsuri. De aceea, este de preferat ca barbatul sa-?i aleaga o sope mai saraca decat el, pentru ca daca e cu avere, - zice Sfantul loan - nu va intra in acea casa atata multumire

de ajuns purtarea miresei "^ Cre^tinii trebuie sa se sfatuiasca cu fericitul Pavel i sa citeasca legile pentru casatorie a?ezate de acela", pentru a ti ce pericole ii pandesc i?i cum trebuie sa procedeze in cazul in care femeia este desfranata. dedata la vin. insu Itatoare, fara judecata sau cu vreun alt defect. Caci Apostolul nu ingaduie divortul decat pentru adulter, sotul flind
si lit

sa suporte

,toata rautatea" soriei lui. ,,Daca

iti

pare grea

$\

pe cat dezgust provocat de batjocorile ei, pe cata pretentie din partea ei de a cere mai mult decat a dus ca zestre; in sfarit, dezgust din cauza insultelor, a luxului celui mare $i a 46 Masa lor devine o arena i un vorbelor grele pe care le pronunta" teatru de lupte zilnice; i?i doresc sfaritul care, simt ei, intarzie sa
provocate de banii
ei,
.

nesuferita aceasta porunca,

silinta
alt

zice Sfantul Parinte

da-ii
1

toata
.

ca

sa-{i iei

o femeie buna,

inteleapta, ascultatoare...""

$i in
^i

loc e! spune:

Va

rog, dar, i

pe vou nu umblati dupa bani

lilciii
i

litem
44 45

Idem.

lU-a Om. despre casatorie. 3-4.

trad, cit., p. 71

PG

*'

LI, 230.

Ivliiii,

Idem.

Om. Efes, XX. trad. cit., p. 1%: PG LX1I, ibidem, XX. trad, cil., p. 210; PG LXIL 147.

138.

Idem.
IvU'iH.

A IIf -a 0m. despre casatorie. 4. irad. Gil., p. 73; PG 1,1, 232. Om. fifes. XX. trad, cil., p- 2 10; PG I XII. 147-148. A III -a Om. despre casatorie. 4. trad. cil.. p. 72-73: PG I I. 231 Om. Mi, LXX111, IV. irad. cit.. p. 83?; PG I.VIM. 678. A 11l-a Om. despre casatorie. 2. irad. cil.. p. 66: PG 1,1, 22?

78

Taina casatoriei
ci

Alegerea miresei
Cauta fata sunt mai bune decat Dumnezeu, le vei avea
inimii.

79

dupa avere,

dupa

purtari,

dupa bunatatea

necurafie", dar pentru care, din iubire, Miftle Hristos S-a dat pe

evlavioasa, fata cuminte!

Aceste insu^iri

Sine ca

sa-i
i

nenumarate comori. De cauti pe cele ale lui $i pe cele din Iumea aceasta; dar daca le nesocoteti pe acelea i umbli dupa acestea, nici de acestea n-ai parte'" Parinjii miresei, de asemeni. sunt sfaluiti de Sfantul Parinte sa se implice in cautarea unui sot pentru flica lor. Acestora el le spune:

formele

schimbe chipul, sa-i tndrepte neajunsurile, aducand-o la o frumusete de necrezut" 55

sa-i
,

vindece ranile,

Spre aceasta frumusete spirituals se cuvine sa tinda $i mirii, iar daca unui dintre ei are nite defecte ascunse, celalalt sa fac ceea ce a faeut Hristos cu Biserica, sa-l indrepte i sa-1 infrumuseteze din punct de vedere spiritual. i noi, ajadar, - zice Sfantul loan - sa

Mai

intai

cauta barbat pentru fecioara, insa barbat in toala puterea

i

cuvantului, protector al femeii, barbat care sa fie capul trupului

caruia tu-i predai nu sluga, ci-i incredintezi pe insai fiica

ta.

Nu
caci

cauta bani, nu cauta stralucirea nearnului, nu maretia patriei

blandetea, adevarata Tnjelepciune, frica

lui.

toate acestea sunt riefolositoare, ci tu cauta evlavia sufletului,

de Dumnezeu, daca voieti ca fata ta sa vie|uiasca cu placere. De vei cauta bogatie, nu numai ca nu o vei folosi cu nimic, ba inca o vei vatama, cSci o vei face sclava lui. In loc sa fie libera. Nu se va folosi ea atat de mult de placerea aurartilor, pe cata scarba va avea din rolui ce-l are ca sclava. Deci nu cauta acestea, ci cauta mai ales egalitatea in cinste, i daca nu este cu putinta aceasta, atunci cauta un barbat mai sarac decat fiica ta, nicidecum mai bogat, daca nu voie^ti sa-ti dai fata 5 unui despot ci unui adevarat barbat" Avand in vedere toate necazurile provocate de o casatorie interne iata pe interese mater iale, Sfantul loan indeamna $i in alt loc, spunand: Sa nu mai cautam bani, sa cautam virtutea, cinstea,
.

de frumusete i vom putea, negre^it, sa ne facem creator ei. Nu cere de la femeie ceea ce nu este al ei. Nu respinge pe femeie pe motivul ca nu este frumoasa. A lui Dumnezeu creatura este i ea ?i nu o batjocoreti pe ea, ci pe Cel ce a tacut-o. Cu ce e vinovata ea daca este urata? Nu lauda pe femeie pentru frumusetea ei. Acest fapt este propriu suflctelor desfranate. Tu cauta frumusetea sufletului i imita pe Mirele Bisericii" 56
aslfel
i i .

cautam o

Frumusetea exterioara este trecatoare; voluptatea ei tine o luna sau doua sau eel mult un an, si s ,ceea ce era o minune de frumusete" se vetejete in mod firesc odata cu trecerea timpului. $i, daca mai survine i vreo boala, aceasta se pierde i mai repede.
Insa defecte le suf1eteti, acoperite pana atunci de acea frumusete, ca

de pi Ida: mandria ^urinta raman la loc u lor"5 ',

s I

aroganfa", acestea nu se pierd, ci

modestia.
avere,

O
ti

femeie modesta, virtuoasa, inteleapta,

fie chiar fara

Frumusetea exterioara are insa $i alte dezavantaje mai grave; ea este plina de mandrie i de u^uratate, te duce de multe ori la gelozie, banuieti, i de multe ori comiti absurditati"' din cauza ei 5S Aratand ca lucrurile stau cu totul dimpotriva in cazui
.

va

sa se foloseasca de sarac ie mai bine decat alta

proven ita dintre cei bogati; dimpotriva, o femeie rea, neinfranta, ciCalitoare, chiar daca ar gasi in casa mii de comori, le va risipi mai repede decat or ice furtuna %\ va aduce pe capul barbaiului odata cu
sarcina,
i

nenumarate nenorociri. Sa nu cautam, deci, bogati e,

.

ci

femeie care sa chiverniseasca bine averea noastra" Insa, nu numai bogatia, ci chiar frumusejea trupeasca, nici ea nu trebuie s reprezinte un criteriu in alegerea sofului sau a sotiei.
Sfantul loan Hristos
i

unde dragostea odata inceputa ramane pentru lotdeauna", Sfantul loan indeamna pe cei ce vor sa se casatoreasca, spunand: Noi sa cautam la femeie dragostea, modestia, blandetea caracterului, ca acestea sunt semnele distinctive ale frumusetii adevarate. Sa nu cautam frumusetea trupului, nici sa nu o acuzam (pe mireasa) pentru lipsa unor astfel de calitati pe care ea nu este
stapana..."
59
.

frumusetii sufleteti,

aceea, barbatii ar trebui sa caute sotii care sa le insufle evlavia, Tnfranarea i multa intelepciune. Virtutea sotiei o

De

da exemplul, bine cunoscut, al casatoriei tain ice dintre Biserica Sa murdara i patata de cea mai grozava

""

Ihukm,
Idem.

2. trad, cit, p.

67-68;

PG U,

227-228.

52 53

54

Idem, Om. Mi, I, XX I (I, IV, trad. cit.. p. 835; PG -VIII, 678. Idem, Om. Colas, XII, trad cit., p. 155; PG LXIK 390. Idem, A lll-a Om. despre casatorie, 5, irad. ril.. p. 74; PG I.I. 232.
I

Om. Efes, XX, trad, cit, p. 194-195: PG LXIL 137-138. Ihuicm, XX. trad, cit, p. 195; PG LXIL 138. *llmlt>nu\Ki LXIL 138.
" '

tbtJrm.

V(.\

LXIL

138.

-\

-+*

4 W~* ^Uf^^ltf"
ri

--^'-ii^'ior,-'-,-^--* - ,

/ta'h iwtfc>
1

.ttLL:

80
face pe aceasta sa
prilejul sa-i

Tama
3iu

cdsatoriei

Primirea Tatnet
da teama de
ii

81

aiba frica de trecerea vremii, caci timpul

descopere frumoasele ei calitati, sa nu-i fie imputinarea dragostei dintre ea ji sotul ei. caci dragostea lor devine mai vie 51 legatura dintre ei se strange mereu, sa nu se indoiasca de pentru fidclitatea barbatului ei, caci acesta fiind legat de dragostea

Toate aceste aspeete trebuie sa fie bine cunoscute de catre candidatii la casatorie. Insa, pe langa cele enuntate, inca un lucru este important, i anume, ca femeia sa fie, nu numai virtuoasa, ci i potrivita cu firea" celui care voieste sa o ia m casatorie. Proeedand
aa sotul

va fi credincios pana la starlit $i astfeL prin curatialui, coboara asupra casei sale bunavointa i sprijinul dumnezciese^'. Nu frumusetea asigura trainicia unci casnicii, ci uneori chiar, - cati dimpotriva. iipsa ei. Mu ati vazut - zice Sfantul Parinte de barbati $i-au pierdut viata intr-un mod de plans dupa ce $i-au luat sopi feme! nu sotii femei frumoase? Cati. apoi. dupa ce i-au luat de
sotia sa
ii

va iubi sotia toata viata, dupa indemnul Apostolului 64 Pavel(l-fes5. 25)

i$i
.

Pentru dobandirea unui mire virtuos. se cuvine insa ca atat parintii cat i viitoarea mireasa sa ceara ajutorul lui Hristos. El zice: Xand vrei sa analizezi cu exact itate valoarea barbatului aceluia, roaga-L pe Hristos ca sa stea de fata ?i sa-ti arate. i El nu se va

tocmai frumoase, nu au ajuns la adanci batranete, pctrecandu-^i viata in cea mai mare multumire?" Frumusetea care dore^te Hristos sa fie cautata este de a terge de a pata din iauntru, de a smulge zbarcitura din interior,
dezradacina
defectele

mina de aceasta. caci nunta este taina venirii Lui. Mai ales roaga-L atunet ca sa dca fetei tale un astfel de mire"ft5 Aa a procedat $i sluga lui Avraam cand a cautat mireasa lui Isaac $i Dumnezeu i-a
.

ascultat rugaciunea (Fac. 24. 12-14)'*

I

Xand tu analizezi

cauti pe

din

suflet.

.,A$tfel
in

Dumnezeu %u
tiou ci pentru

deci, noi sa

formam pe femei

de frumusete eauta asa fci. nu atat pentru

ace bar bat, - continua Sfantul Parinte sugerand i un scurt exemplu dc rugae iune - roaga-te ?i z\ catre Dumnezeu: Pe care H voie^ti Tu

Doamnc, iconomiscte-l
Lui acest lucru,
rasplati.
51

(randuiete-l).

Incredinteaza-i in

mana
iti

Dumnezeu",

zicc Sfantul loart^

El, fiind cinstit

de tine prin aceasta cinste,

nu are vreun rol hoxarator in alegerea Stantul unei mirese. sanatatea ei insa este mult apreciata de catre ..Atunci iiiceie. loan. Facand referire ia Rebeca (Fac. 24) el spune:

Daea frumusetea

fizica

Doua
;

lucruri trebuie a face: a incredinta in

i

va mana Lui

alegerea barbatului,

Intr-adevar, pe langa virtutiie lor, aveau i sanatate trupeasca. mamele lor nu le cre$teau cum este obiceiul astazi i nu stingeau sfar^it prin sanatatea lor cu bai. parfurnuri. fardud haine mou in multe alte chipuri de zadarnicii care mai repede le molecsc.

a cere ca acel bar bat sa fie aa precum il voie$te El' ". Aadar. ca orice lucru important, casatoria trebuie prccedata de rugae iune staruitoare catre Dumnezeu, caci El este

chivcmisitorul
jioliivesc

bun al vietii eelor care se daruiesc Lui vointa dupa voia Lui.

i$i

Dimpotriva, ele le supuneau la cele mai grele Tncercari. De aveau aveau o frumusete innascuta a trupului i de bun soi. caci neatinsa totui de la natura, nimic strain. i se bucurau de o sanatate lor nu de nimic, $i farmecul lor era de neinchipuit pentru ca trupul necunoscuta. In era niciodata chinuit de boala. $i trandavia le era
aceea.

4.
In litcralura patristica

Primirea Tainei

oboseala. obi^nuinta de a face totui singurc aceea gonind trandavia, le da putere $i sanatate nezdruncinata. De gaseau in erau i mai placute barbati lor y mult mai iubite, pentru ca
sfarsit.

greutatile,

a primelor secole creatine problema Tainei i Asaurici nu era pusa la nivelul tainelor de initiere, atainelor unirii dcplirie cu Hristos ?i a intrarii depline in Biserica (BotezuL
viiriiugerea. Euharistia)
68

sau a Preotiei ca mijiocitoare a celorlalte

ele multa intelepciune"

'

'

lifhfam, 2. trad. cit.. p. 67:

I.

PG LL

227.

kin.

,,,;

: -

::

63

232-233. A Ut-a 0m. despre casatorie. 5. trad. cit.. p. 74-75: IH'i LI. Idem. Om Efes. XX. tmd. oil., p. 195-196: PG LXIL 13X. thktem, XX. trad. oil., p. 196; PG LXIL 13H 84-85; VG LL 239-240. Idem. A ItI-a Om despre casatorie. 9. trad. oil., p.
Idem,

"'

lil.ni.

Om. Coius. XIL trad, cit., p. 155: \Kl IX II, 390. t Ufa Om. despre casatorie. 5-6. trad, ciu p. 75-78; PG LL 233-235.

Ui
I'l

in
I

Om
Vol".

Colos,

XIL

trad. cit.. p. I5ft:

PG LXIL

390.

Dr. Liviu Streza. Sfinfeie Taine si iernrgiile in viata fiisericii y/ <*iiw> nation RT. HI. (75). nr. 3. 1993, p. 5.

"vfV^r"-

***WTtf^^

it&&95sa

> itiiafi

82

7Vhwj casatoriei

Primirea Tainei
Dintre Parintii de limba greaca
loan

83

taine. Totujju

pe temeiul Sfintei Scripturi, unii Paring au dezvoltat vedere anumite aspecte ale acestci taine; mai putin din punct de dogmatic, ci mai mult de ordin moral %\ social, legand-o de problema vietuirii creatine in familie, de cea a copiilor i a
vaduvelor.
Lin teolog ortodox.
sfant,

ai

secolului de aur. Sfantul

esie eel care vorbe?te de casatorie ca de o taina a BiserieiL In special in talcui rile lui la cele spuse de Sfantul Apostol

Gura de Aur

Pavel cu privire
catre oricine.

Taina consta in lucrarea nevazuta a lui Dumnezeu. dar cu efectc atat de evidente incat pot fi sesizate de
la casatorie.

definit

Taina Nuntii ca

fiind

am

act

de originc dumnezeiasca, Tn care, prin preot, se imparta$e$te liber in harul Sfantului Duh, tinui barbat $i unci femei ce se un esc casatoriei la casatorie, care sfinte$te i inalta legatura natural a a
demnitatea
Biserica"
69
,

Efectele tainei. de care Sfantul loan se minuneaza. se rasfrang in prim u I rand asupra mirilor. El zice: ,.In ce fel este mare? intrebati

reprezentarii

unirii

duhovniceti

dintre

Hristos

$i

pe temeiul invataturii scripturi slice $i in special pe cea a Sfantului Apostol Pavel. Potrivit Sfintei Scripturi, incepand cu Cartea Facerii, aa cum Dumnezeu barbat $i s-a vazut i pana aici, omul a fost facut de femeie (Fac I, 27), primind i binecuvantarea Lui: Xre?teti i va
definitie alcatuita

aceea ca, fecioara, Inchisa pana atunci (pana la momeiittil casatoriei) In camera sa, poate sa iubeasca i sa pretuiasca din ziua intaia. ca $i trupul ei, pe sotul pe care nu-l vazuse niciodata mainte; $i iarai, petru ca barbatul pe care ea nu -a vazut niciodata, din ziua ititai, pune maintea tuturor lucrurilor o femeie cu care el mainte nu schimbase un cuvant, i o jDune inaintca prietenilor, a e u nose uti lor, a tatatui $i a mamei safe."'
In
I

vol

stapanitr (v. 28). In Vechiul Testament, dei i se acorda o oarecare sftntenic. implicarea casatoria nu era pretuita ca in Noul Testament; dovada:
mmuititi
i

umpleti pamantul

i-l

cum

asupra parintilor mirilor opereaza aceasta taina. dupa observa acela$i Sfant Parinte. Acedia, daca li se inlampla, in
i

Dar

afara de aceasta imprejurare.

intristeaza. se indurereaza ?!

zice el

sa piarda ceva bani se

mai mult a familiei , respectiv a tatalui \ rareori a mi re lui in practicarea incheierea ei, uurinta cu care ea se putea desface,
poligamiei etc. "
In

70

Noul Testament
ea este

prin

invatatura

Mantuitorului

lisus

Hristos, s-a revenit la sensul ei initial

indisolubila,

Dumnezeu, omul sa cum o nume$te Sfantul Apostol Pavel (Ffes 5. al unirii dinire Hristos i Biserica Sa (Efes
stand iubirea, cea mai

(Mt 19, 8), casatoria fiind lucrare a lui Dumnezeu: ,.Deci, ce a impreunat nu desparta" (Ml 19, 46), ea este taina mare,
32), deoarece este tip
5, 23-30), la

due inaintea judecatii pe cei ce i-au lips it (de acea suma), pe cata vreme, omul pe care ci nu 1-au vazut niciodata. nici nu 1-au cunoscuL primete dc la ei odata cu fecioara lor $i o zestrc destul de mare. i se bucura facand aceasta i nu socotesc ca pierdcre ceea ce au dat. Cand fji vad fiica ior plecata din casa. nu simt nici parere de rau pentru obinuin^a dc atata
vreme, nici necaz, nici durere, ba mca m ti hum esc i socotesc ca li saii implinit dorm tele cand ii vad fiica paras ind casa lor i ca ia cu 74 dansa $i o parte din averea lor"
.

baza

ei

pretuita virtute cretina.

Sfantul

Chiril

aI

lerusalimului

sesizeaza

acelai

aspect,

Aa cum
aparata

s-a vazut in capitolele precedente, casatoria

i

a fost

putiand la fundamentul unirii dintre miri credin{a. Et spune: Prin

de catre Partnti Alexandrinul i Tertulian, fata de atacurile unor care o desconsiderau socotind-o a fi de la diavolul.

anteniceeni,

in

special

Clement

eretici ai vremii

uedinla legile casatoriei unesc fntr-o singura vietuire pe oameni slr^ini; un om strain, din pricina credintei ce sta la baza invoielilor 75 casjltoriei, ajunge parta unui trup i unei averi straine" Sfantul loan considera ca aceeai observa(ie l-a facut $i pe Apostolul Pavel sa considere casatoria ca o taina dumnezetasca.
.

Moisescu. Craiova. H. Andrutsos. Dogmatica, Alena, 1930. trad de Prof. Justin

p.

vol. 3. 1955, p. 420. apud Pr. Prof Dr. Dumitru Staniloac. op. cil., 70 sc vedea: Pr. I,eel. Dr. Nicolac Chiftr. art. ciU p. 101 71 2. Ie$ 22. 15; Deut 7. 3; Fac 24, 2-61:34. 1-24; 38. 6: Sam 14,

176.
t 1

Staiiiul
I.

loan Gura dc Aur.

A JU-a

Om

despre casatorie,

3. rrad. cit. p. 70; PCI

-Mil.
cit..

Ihuk'M. 3. trad.

p. 70;

PfilJ, 230.
cit., p.

72

Fac 26. 34

$.u.:

28. 8

$.u.;

29, 14-30; 38. 1-5.

SNmliil Chiril al lerusalimului. op. cit V. 3. trad,

137.

w yW

tt^jtt; T-iJ,-fy.^ ttVfci^Jf.t

84

Taina casatoriei
pot
fi

Primirea Tainei
descopcrite mai multe date in legatura cu primitorii tainei,
la casatorie.

85

Pavel observand toate acestea, - spunc el - judecand ca cei doi soti parasesc pe parintii lor pentru a se lipi unul de altul, %\ ca noua in sot ire primete o mai mare putere decat vechea obinuinta de la
,,

$i

anume cu impedimentele

Dintre informatfile de dinainte de secolul al iV-lea referitoarc

la randuielile liturgice ale tainei,

paring gandindu-se ca aici nu-i vorba de un fapt omenesc %\ ca Dumnezeu seamana aceasta dragoste in suflete. El inspira acea veselie parintilor ca ?i soti lor. Ca urmare. a zis: Taina aceasta marc
esle
76,c77

merita a

fi

retinuta cea transmisa

de Clement Alexandrinul cu privire la purtarea unui inel de aur, nu ca podoaba, ci ca pecete, ca sa le arate (femeilor) ca cle trebuie sa
tie pazitoarele casei, sa

poarte grija de gospodarie^, inele care erau

Punand
?i

in paralela casatoria tainica dintre Hristos $i Biserica

i

purtate de altfel

si
!

de
.

barbatii necasatorili pentru a pecetlui

anumite

cea dintre cei doi, mire

tatal

mireasa. care se insotesc iegiuit in

bunuri materiale

Nu

rezulta de aici, in

mod

necesar, ca inelul era

Taina Nun{ii, Sfantul Parime exclama: ,,Dupa

cum

sotul parase?te

cauta femeie, tot a^a Hristos a parasit tronul parintesc i a venit la mireasa. In loc de a ne chema sus, S-a coborat 7g El lnsui catre noi . [...] De aceea Pavel a zis: 'l aina aceasta mare

pe

sau

ii

primit in cadrul ceremoniei cununiei, totui, avand in vedere ca acest inel era dat femeilor casatorite, ca sa le aminteasca de
indatoririle lor casnice i ca acest obicei stravechi, preluat

de

este.

Mare

negreit, chiar

numai pentru oameni daca

%\

s-ar face.
i

Dar

Biserica cretina din Vechiul Testament a primit semnificatia iubirii nestarite, a fidelitatii reciprocc i a train iciei legaturii dintre cei doi

cand vad ca aceasta este adevarat

aceasta mare este a adaugat:

cu privire

la

Hristos

Biserica.

atunci sunt cople$it, atunci admir.

De

aceea, dupa ce a zis: Taina

%\

poate presupune ca punerea inele or facea parte din rituaiuf Bisericii primare.
soti
".

se

Fu

insa zic in Hristos

tii

in Biserica.

Tu

tii

acum ce

taina este casatoria,

ce chip de fapta mare

.J9
este...

Se poate observa, din citatul de mai sus. ca Sfantul loan considers, alaturi de taina intruparii Fiului lui Dumnezeu, ?i casatoria ca fiind o mare taina i in ace!ai timp chip" sau lip a
I

unirii dintre Hristos i Biserica Sa.

de fata, este cea a Sfantului loan Gura de Aur cu privire la punerea cununiilor. El zice: De aceea se pun cununi pc capu! mirilor. ca adica este simbof al biruintei, i ca ei fiind neinvinji se apropie, In acest fcL de patul de nunta, i ca n-au fost biruiti de placer 4k Cei care nu i-au pastrat castitatea pana la casatorie, fiind robiji de placcrile trupe?tt nu ar trebui sa poarte aceste cununi care sunt
.

alta informatie, din perioada care intereseaza iucrarea

ceea ce privete randuiala $i primirea acestei taine, Parintii Totuji Bisericii nu vorbesc aproape nimic. dccat mult mai tarziu
In
'.

simbolul biruinfei".

76

Fv left

5 32,

77

Sfantul loan

Gura de Aur. A lU-a

Om

despre. casatorie. 3. trad,

ciu

p.

70-71;

cu privire la transmiterea i primirea Tainei Cununiei sunt sarace, nu poate fi contestata cxMenia in Biserica primelor veacuri creatine a unui ritual, a unui 84 .jict solemn" , mai ales ca i in Vechiul Testament i la pagan cnsStoria era msojita de ritual uri speciale.
tirile

Desigur,

chiar daca

PGM. 230.
7

Sfantul loan explicamodul coborarii Mantuitorului Mrisios Intro oarncni. zicaiid" despartire. ci c> coborare. caci ..!>i prin acesl cuvant a parasit sa nu Jntelegeti o
*

chiar fiind cu noi era

7,J

si

cu

atal

Sau". {ibidem, 3- p. 7
Ill-a

PG

1.1.

2301

^
t
*

lemon I Alexandrinul, Pedagogue

$i

III.

XL
la

57.

58,

59.

1.

trad,

ciu

p.

338

$i

Sfantul loan

Gura dc Aur, A

Om

despre casatorie.

3. trad, cit. p. 71:

PG

W. Clement da informatii
de eaire femei. ca
iiTi

cu privire
lor:

modul

purtarii inelclor
la

de

catre barbati

LI. 230.

>i

$i

la graviirile

de pc

inele. care,

cre$tinh trebuie sa

Simeon Arhicpiscopul Tesalonicului (sec. XV). Desprg elmita nunta, in vol. Tratai asupra tuturor normeior credimei noastre ortodoxe, dupa adevarotelf principii puse de Domnul nosiru lisus Hristos si urmasii Sat. retip. dupa trad, dm
Sfantul

ifpuvinie unul dintre simbolurile

,hii
(

pescar

si

porumbel, peste. o corabie. o lira, o ancora nicidecum nu trebuie sa reprezinte simboluri sau personaje
XI, 59. 1-2
i

ft^e. Ibidem,

111.

60,

1765 de
Dr.

Toma Teodorcscu.

Lnc

se vedea si la Pr. Prof Bucuresii. 1865. p. 179-183. Braniste. Uturgica speeiaia. IBM. Bucuresti. 1980. cap. V; Xununij

m* vedca: IV. Prof. Dr.

H\

Sliiiitul

m
IlKiii.

Ene Braniste. op. ciL, loan Gura de Aur, Om. I Tim, IX. trad.
I

p.

411.

cit. p. 79; PC?

LXII. 546.

(Slujba n untii r. p. 403-4 14.

Om

Cor, XII. trad,

cit.,

p. 161;

PG

LXI, 104.

^faM
/

V*

mtietfaim

w.mnMs.i

86

Taina casatoriei

Petrecerea de nunta
pierdcau, eforiul de a plati contravaloarea acelor butuiri,
insotit
i

87

Din cauza influentei pe care o exercitau obiceiurile si ritualurile pagane in special, inainte si dupa primirea Tainei Cununiei, exista numeroase referiri. in deosebi ale Sfantului loan (Jura de Aur, care privesc petrecerea de nunta. ea si com portamento) mirilor si a nunta?ilor cu acest prilej.

acesta

de o adanca tristete a tin ere sotii care se vedea intr-o casa 86 goala, mult diferita de cea in care a fost primita ca mireasa
.

Petrecerea de nunta se desfasura uneori ?ntr-o atmosfera

ridicola pusa
si

inela{i

pe seama obiceiului, asa incat cei mai multi. stapaniti de obicei - spune SfantuI loan - nici macar nu simt
',

absurd itatea lor" 5.

Petrecerea de nunta

Ca

a tare, de la petrecerea de nunta

nu lipseau bautura

$i

Nunta cstc un prilej de o deosebi ta bucurie, pc care omul imotdcauna si -a manifestat-o in diferite moduri. In lumea pagana ea era inso{ita de petreceri si ritual uri spcciflce acestei societati; la cre$tini, casatoria primind caractcrul de taina dumnezeiasca, ceremonia si sarbatorirea ei au in centru pe Hrisios si moral a
cvandielica.

mancarea peste masura, acestea constituind .xauzele multor rele"**. Rle erau insotite de glume $i vorbe de rusine. cantece care incitau la dezmat, dansuri nebunesti si alte ,.neoranduieli cu totul nedernne'\ care faceau din actul sfant al casatoriei o pompa satanica" Mai mult decat atat, ceea ce era ?i mai condamnabil, la petrecere erau invitate femei desfranate cu scopu! de a inveseli i 90 mai mult atmosfera
.

$i depa$ind orice limits a bunului simt, tot

in

dezmatul petrecut

a) Obiceiurile

de

la

nunti

Dcscori, insa, cu prilej ul casatoriilor creatine $e petrec lucruri

specifice pagan i lor, fapt care 1-a determinat pe SfantuI loan

Gura de

Aur sa aiba o

pozitie critica !a adrcsa celor care-si uita demnitatea

investiti prin SfantuI Botez.

cu care au fost

De

aceea. dezavuand

desfraul manifestat in astfel de ocazii, el spune: ,.Aceasta

molipsitoare a fost introdusa pe furis de legea nunti tor,

zis

boa la sau mai bine

4 ".

nu de legea nunti Ion sa nu

aveau

fie,

- ei

de insasi prostia noastra'

Obiectul criticilor SfanUilui Parinte este. a$adar, desfraul

petrecerilor, care
in biserica. loc, atat inainte cat i

dupa primirea

tainei

Inainte de casatorie. cei

mai putin

instaritL spre a spori

pompa

nunti i, perindau casele vecinilor sau ale rudelor pentru a

oglinzi, hainc ?i alte obiecte

imprumuta
oarecare

casele. Aceasta taia avea. desigur. rolul

cu care ii impodobeau de a lasa impresia unci

odata cu
terminarea
si

camera ospaiului de nunta era impartasit publicului imr-un alai scandal os, care facea de ruine nu numai pe mire si mireasa, ci chiar pe nuntasi. Dar iata cum descrie SfantuI loan acest cortegiu desfranat: Dar apoi, - zice el - priveste i cele ce se petrec dupa aceasta: nu numai In timpul zilei, ci chiar si in timpul noptii pregatesc de a pune in fata miresei ca sa-i priveasca frumusefea ei cea feciorelnica, barbati beti si ametiti de multa desfatare. i nu se multumesc numai in casa, ci Tnca ies si pe strazi cu felinare aprinse si o petrec, pentru fanfaronada, in cursul noptii prin targ, ca toti sa o vada, prin care fapt nu fac aliceva. decat ca o sfatuiesc, oarecum, ca pc viitor sa alunge de la ea orice rusine. i nici nu stau macar aici. ci o conduc, tnsotiti de cantece si cuvinte uracioase, - iar aceasta i'sle pentru cei mai multi ca o lege; multe slugi si de cei ce poenesc cu bicele ii tntovaraesc, graind cuvintele cele mai uracioase pe care le-ar voi, atat la adresa miresei, cat ?i a mirelui. Nimic nu este cuviincios, ci toate sunt piine de necinste si de

bunastari

mater

ale,

dar

care,
in

petrec erii, trebuia risipita.

ramanand

urma doar
iar

grija

frica

de a

"
1

IhuJi'm. XII. trad. cil.. p.

156-157; IKi LX1I. 390-391.

p.

nu se pierde ceva din cele imprumutate.

daca se stricau sau se

Idem. Om. I Cor. XI I trad. cit.

"

159;

",

l.lcnu

Om.

'otos.

Xll
cil..

irad. ciL. p.

PG l.XI. 103. 154; PG LX1L 389.

389. 386.

'"

Wm, XII.

trad. cit. p. 155;

p. 149;

s*

""

Idem. Om. Colas. XII, trad,

cit.,

p. 149:

PC I. XI I.

386.

iimh'm, XII. trad.

PG LXII. PG LXJL

88

Taina casatoriei

Petrecerea de nunta

89

slutcnie.

[...]

Ba

inca este un fel de intrecere draceasca din partea

considera ca cele spuse sunt o mare nerozie din partea mea.

celor ce fac astfel de neoranduieli, caci cauta sa se covareasca unit

atingandu-ma de nite
acestea. care,

legi vechi; insa

zis,

pe

altii

prin batjocori i necuviinte, prin care necinstesc pe miri $i

dupa cum am
aceea, el

eu nu voi inceta a spune stmt mai mult o in^elaciune a

fie

pe cei adunati^*- Cei care se ocupau cu organ izarea acesiui cortegiu

obiceiului"

\ De

prefera sa

batjocorit

pentru ca

aveau Tn vedere ca petrecerea sa aiba o cat mai larga publicitate.

caci trebuie spus ca toatc acestea devenisera

,,arta"\ i cei

care se

con form au
Parinte

ei erau

mai mult apreeiatr". De aceea, ea nu cumva

dispre(uie?te credinta celor multi, in nadejdea ca va avea vreun 9 catig \ samanta cuvintelor lui incoltind, eel putin, in sufletele unora.

intunericui sa fie un fel

de perdea a acestor

relc,

relateaza Sfantul
faclii i

iata

ca necuratul a tacut sa se introduca multe

lampioanc. care nu lasa ca siutenia sa se ascunda

acele bctii nebune?
cuprin^i dc un

priveli$tii lumii. In

Toate obiceiurile straine de credinta c retina sunt aspru condamnate de sfantul loan Gura de Aur, care face un rechizitoriu amanuntit unor astfel de practici, ce se incerca a fi justificate cu
vechi mea obiceiului. ,.Sa nu-mi spui ca a$a este obiceiul - zice ei caci daca obiceiul este rau. niciodata sa nu se faca, iar daca este

adevar. ce vrea acea multi me de lume adunaia?

Ce

se vrea prin

Ce se

vrea prin acele pocnituri de bice? Oare nu

este invederat, ca nici chiar cei ce sunt prin casele lor retra^i i

bun, faca-se pururea"96

i iara$i;
ci

Sa nu-mi spui ca
ori

la

asemenea
de
>7

somn profund,

sa

nu

fie in

necunotinta de asemenea
i

ospete stapanejte o alta lege,

toate spre slava lui

tu indreapta relele ce !e vezi. ()ri

necuviinte, ci ireziti dc pocnituri le bicelor. sa se urce pe garduri

sa priveasca.

de mancati, zice (Apostolul Pavel),

de betL

ori altceva
1

faceti.

ca martori ai acestor comedii? Ce ar putea spune cineva apoi, i de acele cantari incarcaie de toata desfranarea, de amoruri nebune ?i de impreunari nelcgiuite, care introduc mii de tragedii. ?i care pomenesc deseori numele amantilor $i ale
amantelor? $i ce este mai groaznic, ca de multe ori se introduc
printre aceti cantareti
i

Dumnezeu
i

sa

le faceti (I

Cor
r

0,

31

)."'

imbuibarea insotite intoideauna de glume spurcate $i vorbe nepermise. spunand: ,X nde-i betie acolo-i diavolul; unde-s cuvinte de ru^ine, unde-i imbuibare. acolo
dantuiesc

LI critica betia

demon ir

98
.

$i:

Unde
.

este

betia,

acolo
i

este

$i

fecioare, care leapada toata ruinea in

ei,

cinstea miresei. sau mai bine zis spre batjocora

jertfindu-i astfel

desfranarea, unde sunt cuvinte obscene, acolo este w contribuind $i el cu dc-ale lui"

diavolul.

un loc cu tinerii desfranali prin acele cantari uracioase, prin acele cuvinte murdare ?i prin acea simfonie satanica". Cei ce angajau acele fecioare se scuzau spunand ca nu sunt dc neam bun, ci ele fac parte din ctasele de jos, crezand ca in
mantuirea
lor ?i slutindu-se la

aspru infierat, ca facand parte din tainele llKJ religjoase ale elinilor' . Sfantul loan interzice atat feci oare lor,
$i el

Dansul este

care nu au voie nici sa se arate pe la nuntu cat i feme i I or maritate. sa danseze. Ascultati fecioare, - zice el - dar mai bine spus,
aseultafi ?i voi
a$a, sarind,
iltipa

felul acesta ei sunt scutiti

de orice responsabilitate \

femei maritate, care

la

nuntile altora va schimonositi

b) Critica Sfantu lui loan

Sfantul loan este

Gura dc Aur

zbenguindu-va, facand de ras pe femei! [...] Chiar acum, atat de mare filosofie, din pricina dansului multi tineri ajung

ni^ie desfranati i-i pierd sufletele... iJ01

de majoritatea celor carora se adrcseaza, de aceea el zice: ,,tiu bine ca, legandu-ma de aceste lucruri, voi parea multora ridicol, i cei mai multi vor

consent ca nu va

fi

inteies

I hi

Jem, XII.

trad. cit.. p. 159:

cit.. p.
cit.,

PG PG

LXI, 103.

ibidem, XII. irad.

;

160-161:

limfcm. XII. irad.

p. 160:

LXI. 104. LXI, 103.

PG

" Idem.
?:
1,1

Om Idem. Om
Idem.

PG LXI. 104. Cotos, XII. trad. cit.. p. 154; PG LXIL 389. Om. I Cor. XII. irad. cit. p. 162; PG LXI. 104-105.
I Cor. XII. trad.
cit..

p. 161:

Om. Rom, XXV, trad. cit.. p. 403; PG LX. 626. Idem. Om. Ml, I, XX. IV. trad. cit.. p. 809; PG L VII I. 660. Idem, Om. Colos, XII. trad. cit.. p. 154; PG LXII. 389. " INJcm, XIL trad, eiu p. 151; PG I XII. 387. Idem, Om. Ml, Xl.VIII, Nl. trad, cit., p. 558: PG 1.VIII, 490.
Idem.
1

v&-^

mrinv

90

Taina cdsauniei
;u_

Pefrecerea de nunta
%\

91

Dansul se potrivete feme lor desfranate

i

cclor de

la eirc

de ar fi fccioara, chiar or ice de ar (1 ca. sa ramana intotdeauna cuminle i inteleapta". Celor care ar intreba ncdumeriti: .Daca nu vor dansa la nunta nici fecioarelc. nici femeile maritate. atunci cine sa danseze?'\ Sfantul loan le raspunde term; ..Nimeni. 10 !>i cu alt prilej el spune; caci ce nevoie mare este de a dansa?"
..Chiar sluga
"

apropia macar ceva elcmente urai mirositoare ca sa nu se afecteze mirodenia. i nunta este un mir, $i atunci. de ce la prepararea acestui mir introduced putoarea cea mai nesuferita?" i0? In ceea ce prive$te alaiul desia^urat pe straziie eelatii. Sfantul

deplange mentalitatea celor multi .care cu nimic nu sunt mai buni decat dobitoacele" ?i care considera un rfiu $i o batjocora
Pari rite
?

..Undc-i

dans,

acolo-i

diavolul!

Nu

pentru

asta

ne-a

dat

mcrgem cu buna randuiala: nu ca sa ne schimonosim. nu ca sa sarim ca i camilele - ca $i camilele sunt 104 danseaza . cu atat mat putin femeile - ci ca sa neplacute cand
Pumnezeu
pic bare, ci ca sa

daca mireasa nu a fost aratata publicului, dei ar trebui ca ei sa socoteasca o batjocora tocmai .^asemenea fapte scandaioase" 10*. Ceea ce este displacul i nedemn. tocmai aceea ti se pare accstora
placut. Batjocora publica a mirelui i a miresei. $i siutirea acestora in fata intregii ceta?i constituie pentru ei tin motiv de mandrie. . Dar
?

dantuim impreuna cu ingerii. Daca truput capata o infatiare plma de uratenie cand se schimonose$te asa. apoi cu mult mai mult
1

sutletul! Dracii dantuiesc a$a! Stugile dracilor se

pocesc a^al"

"

oare cata nebunie nu este aici?

obiceiul. spui tu.

zice Sfantul loan.

A$a

este

De aceea eu

i jclesc.

caci cu adevarat e vrednie

mai mult este porn it Sfantul loan impotriva obiceiului de a in vita la petrecerile cretin lor femei desfranate. Adresandu-se mirelui el zice: ,.Tu iti iei femeie pentru cumpatarea ta $i pentru faecrea de copii; ce voiese, deci. desfranatelc. i ce roi au cle la

Dar

$i

de jelit. fiindca diavolul a ingradit a?a /icand. acest fapt in obicei. Deoarece nunta este un act solemn, care leaga neainul iK>stru la un

multor bunuri. de aceea demonul acela vie lean mlburandu-se, caci cunoa^te ca prin casatorie legiuita omul se
ingradc$le

loc, $i este pricina a

nunta ta? Pentru ca veselia.

acestea,

zici.

sa fie mai mare. $i cu toate

asemenea fapte nu izvorasc din veselie. dupa cum zici tu. ci insult pe din prostie. Frin asemenea fapte insulti pe mireasa. atunci oaspeti. Daca cu asemenea fapte voie^ti a-i ineanta $i desfata. sluiite este o adevarata insulta. Daca a vedea femei desfranate >i este ceva care poarta cu sine vreo iubire de cinste. vreo ambitie Cu oarecare. atunci de ce n-o la?i pe mireasa ca sa vada i ea?
i

mod.
iiitru

se apara de desfranare, introduce desfranarea in ah In astfel de adunari. multe fecioare au fost ruinate. i daca nu
j?i

multume$te deocamdata .>i cu cuvintele. sau numai cu acele cantcce de^antate, se multume$tc. zic, >i cu faptul ca se dau miresei niste exemple pe placul lui. $i ca mi role este pus in privelitea intregii cetati. hiIoy Acestca toate. im pre una cu dansurile, i chimvalele. ?i
totul, eel

putin, diavolul se

sataniceasca. adevarat. diavolul a introdus in casa toata acea pom pa una uracioasa $i desfranatr. Daca nunta este o legatura, i inca
..hotarata
stiind teniei

llmcrele.

cantccele amestecate cu cuvinte murdare.

^i

ospetele
la

ilvs I Van ate, i

cu toate c cle la lie necuviime

in trod use

de diavoiu!

de insu?i Dumnezeu". atunci ce cauta desfranate le acolo. luft Acele este desfacerea ace lei tegaturr-? ca .,des Iran area crapaturile ar trebui sa-i acopere fata ?i sa se ascunda in
fie

cretin ilor sunt prilej atat pentru nuntai cat $i pentru tinerii Miiii dc a cadea in nenumaratc pacate. Mireasa. care a trait pana il unci in casa par int ilor ei, departe de toate aceste influence
ntin{ilc

pamantului cand este vreo nunta. nu inca sa

prezente acolo.

iwptiive este cea mai expusa pritnejdiei.

vli'

Ea

se vede silita sa lepede

Xand
:! "

preparati mirodeniile

zice Stantul loan

nici

nu

lasati

a se

hi

sine or ice a
fi

umbra de ruine

^i

sa se mvete. inca din prima zi a

idem. Om. Colon. XII. trad,

Ibidem, XII. irad
cii..

cit..
:

p. 150: P(i l.XI!.

387.

,,:
-

p. 15!

PG

LXII. 3S7.

spunand: Si in ail loc Sfantul loan da an exemplu ascmimator. {CM. Cohy XII. trad. saliAiicI pe la mmti ca $i camilele *i asinii"

"

vadjucand
cit.. p.

de ru$ine, obra/nica. nesfioasa. iubind laudele !ji vln\;i tle^arta, dorind a trai in lux, deprinzandu-se a fi chelruitoare, spunandu-se banuielilor, i ceea ce este mai rau, daca nu va baga
ftsjiioriei.

fara

150: \H>
tl'ul, :

1.XII.M6).
::
-

XII rrad.

cit.,

p. 150:

PC. LXIL 387.

p. 160:

Idem. Om. Mi.

XL VI II.

Ill, trad. cit.. p.

55*

PCi

VII. 491.

IiIiiii.

Om. /Cor.

XII. trad.
eii. p,

cit..

PG

I, XI.

104

,\>b

Idem. Om. Colos. XII.

trad. cit..

p 149: PCrlXlJ. 386.

iM-rn. XII. trad

161-162:

Ml, XI.

104.

'

*^r^i^

92

Taina casatoriei

Petrecerea de nunia

93

de seama, cu uurinta va cadea in desfranare. i toate acestea au ca motiv tocmai ziua in care ea a primit hinccuvantarea tainei
-

easatonei

-.

-in"
.

buna cuviima. Aici trebuie sa se desfa$oare toate ..cu prude nta, cu demnitate $i cu cumpatare""\ se cuvine sa predomine tacerea. buna podoaba, ruinea $i modestia" 116
.

de pctreceri o spune tot Sfantul loan, apeland i la propria j udecata a celor ee le accepta $i le sustin. El zice: .,De la asemenea ospete se ajata poflele voastre,

Care mai sunt consecintele unor

astfel

Mireasa sa
i>i

fie garita.

nu cu podoabe de

aur. ci cu blandetea

cu hainele obi$nuite, iar in loc de orice podoaba aurita sau impletituri, tmpodobete~o - zice Sfantul loan cu
$i

cu ru?mea

de

aici desfranarile,

de

aici

femeile ies dispretuite. iar desfranatele

aici

rosirea fetei, pune-i imprejurul gatului sfiala

de

lucruri urate

$i

sa

sunt

in

mare

cinste

inaimea voastra; de

toate

cele

ale

gospodariilor

s-au rastumat pe dos, de aici miile de rele care au

nu umbledupa acelea"" invitatii la nunta sa

prietenii
$i

fie,

mai

intai Hristos,

apoi rudele. veciniL

prabu?it totul, caci. iasand la o

pane

i/vorul eel curat, alergati la

toti

cei

blanzi.

Hristos este invitat dupa cuvintele

i

eanalul eel de scurgere a murdariilor, alergati la mocirla. Cum ca trupul desfranalei este o mocirla puturoasa, eu nu-l voi intreba pe

t-vangheliei

(Mt 25.

45), prin cei mici

umili ai Sai. .,Sa nu-ti

mchipui
la

- zice

Stantui Parinte

- ca ar

fi

neplacut sa chemi pe saraci

decat chiar pe tine care te tavale$ti in acea mocirla, daca nu te ru$inezi tu insuti $i daca nu crezi ca acel trup este necurat dupa pacat. De aceea va rog, fugiti de desfranare %\ de mama

nimeni

altul,

masa de nunta in locu! lui Hristos. ca lucru neplacut este sa chemi desfranatele. A chema pe saraci inseamna dispretuirea averilor. a chema desfranatele inseamna dispretuirea $i chiar
rasturnarea

acesteia, betia."

MJ

Tainei

Nun|ii."

118

Invitatii

sa

fie

indemna{i
11

sa se
fie

multumeasca cu cele ce
c)

sunt. ..Nimeni din orchestra sa

i

de

Adevarata nunta creating

este impotriva distractiilor. ,.Distrati4
'

lata, caci

atunci este cheltuiala zadarnica

uracioasa"

lig
.

Nunta trebuie

sa se desfa^oare astfel; fara nici

un vuiet

$i
.

Sfantul loan

Gura de Aur nu

va - spune

de pref Cum trebuie, deci, sa fie nunta unor cretini? Este perm is dupa el - de a Jnveseli nunta cu astfel de lucruri, de exemplu, cu mese incarcate cu mancaruri, cu haine frumoase i cu alteie de acest fel. Vedeti ca eu nu impiedic asemenea lucruri ca sa nu par a fi prea
el

dar nu cu

mx\ astfel

larma zadarnica, sa fie chernat mireie ca sa-i primeasca fecioara 120 Caci exista doua grupe: cea a fecioarelor i cea a femeilor maritate.
celc dintai predau pe una dintre ele
sc afla intre aceste
si

celelalte

o primesc. Mireasa
i:j
.

doua grupe, nici fecioara ?i nici femeie Veselia momentului nu trebuie insotita de dezmierdari. .,Vrei a auzi
mclodii placute?

zice Sfantul loan. Desigur ca nu ar trebui ia

sal bat ic

asemenea

dei Rebecai

ii

era de ajuns numai o haina subtire. Este

'

oca2ii, eu insa

consimt

la accasta

daca voieti; nu

perm is de a se

inveseli la nunta prin frumusetea hainelor. prin

i

asculia melodii satanice, ci din cele duhovnicesti. Volenti a vedea dilntuind? Privete corul ingerilor. i

prezenta barbajilor

feme

lor venerate"

Se poate observa ca, dei acest Sfant Parinte a fost un mare 114 i un desavarit ascet, ingaduie i masa plina, i hainele postitor frumoase, i prezenja nuntailor, dar sa nu lipseascS de la nunta
l!0
5,1
|:

cu putinfiL spui, a vedea asemenea cor? Daca vei alunga acestea i atunci va veni i Hristos la nunta, i cand Hristos este prezent, $i corul ingerilor este pic/ent. De voie^ti, i astazi se vor face minuni, ca i atunci [la
este
*

cum

Sliinuil loan

Gura de Aur, Om. Colas, XIL

trad. cit. p.

trad. cit.. p. 150;

PG LXIL

386.

111

XIL trad. cit. p. 159-160; PG LXL 103-104. Idem, Om. Rom, XXV, Irad. cit. p. 403: PG <Om. XXIV) LX. 626. Idem. Om. Kit, XIVIJL VII. trad, cit, p. 564: PG LVm. 405. idem, Om Colos, Xlt trad, ciu p. 149-150: PG LXIL 386. Manca o data pe zi, mancaruri simple $i ca bautura folosea doar
Ibidem,
la:

11

Ibidem. XII. tFad. cit. p. 151:

"

thitkm,

XIL

PG LXIt 387. 156: PG LXll. 390.

h "

Ibidem. XII: Ibidem, XII:

apa. (Pr.

f).

"Ibidem. XII:
Ibidem.

PG PG PG

LXll. 390.

LXll, 390.
LXll. 390.
cit.. p.

Fccioru in Introducere

Sfantul loan

Gura dc Aur,

Scrieri. partca imSia, p. 13.

XIL trad.

150:

PG

LXll. 386.

-^:T^^;VVvr^7vVtV .tt^f^frfc&MVH

p^?^^w.fljwvr^psr??^!^*!>>r?7?*y*---

'A^r^r

94

7c//u casatoriei

(ana

Galileii]; va preface

acum apa
%\

in vin, i

mca cu mult mai

la

minunat, caci va alimga cheful

pofta cea urata de

masa

ta i !e

va inloeui cu pofta cea duhovniceasea. Undc sunt muzicanti nu poate fi Hristos, dar daca El intra, mai intai li seoate pe ace?tia %\

dupa aceea face minuni. [...] Nimic nu poate fi mai placut ca virtutea. nimic nu este mai dulee ca buna cuviinta. nimic mai de dor it ca demnitaiea. Faea cineva nun{i ca aceiea pe care le arat eu, i ". at unci va vedea placerea ce o va simli"
A$adar,
la

petreccrile de nurita ale cre$tinilor. bucuria fireasca

bejie, desfrau $i

momentului. trebuie sa se exteriorizeze, nu prin

fapte

Capitolul

de

ru$ine, ci prin itnnuri, rugae hi nL, cantarea psalmilor i a

de saraci, buna randuiaia $i prudenta. i atunci ?i Hristos va fi de fata i va binecuvanta ospatul. iar locul pelrecerii sc va transforma in biserica, caci acolo
altor cantari duhovnieeti, milostcnie fata

Casatoria

viata de famiiie

sc preaslave$te Stapanul a toate

Procedand
neatinse
fluiere
121
.

aa. curatia

nevinovatia miresei vor ramane

iar mirele,

care nu a suferit la

nunta sa cantecele din

1.

Scopul casatoriei
oameni
reiese

$i

jocurile,

nu va

suferi in via{a lui nici vorbele urate

nu tnea

faptele de ruine""\

Din

referatul biblic asupra creatiei prime) perechi de

%\

Asifel dc nunti se cuvine a se organ iza, unde Hristos este

invitatul principal,
lui

ca scopul casatoriei este indoit: conservarea

Tnmullirea neamului

unde taina nu este pangarita

binecuvantarile

omenesc. dupa

cum

rezutta chiar din binecuvantarea adresata dc

?i

Dumnezeu

primite cu acest prilej se inradacineaza adanc in

Dumnezeu

lui

Adam
1,

Evei: ^Cre^teii
$i

va inmultiti

umpleti

flirifa

noii familii.

p&mantul!" (Fac

28);

eel

de-al doilea scop, intrajuiorarea este bine sa fie

reciproca a eel or doi soti:

Nu

omul

singur; sa-i

faccm ajutor asemenea lui!" (Fac 2, 18). La acestea doua s-a adaugat i un al treilea, dupa caderea omului in pacat. ace la de a ptine frau porniriior vi novate care au inceput a se manifesla in firea omeneasca; ,,Din cauza desfranarii, fieeare sa-i aiba femeia sa i ficcare femete sa-i aiba barbaiul sau" (l Cor 7, 12); Dac9 insa nu
pot sa se mfraneze. sa se casatoreasca. Fiindca mai bine este sa se

eAsatoreasea, decat sa arda"

(I

Cor

7, 9).

Aceste marturii biblice despre scopul casatoriei i rolu! lumiliei au fost preluate, dezvoltate $j marturisite de catre Parintii
IVisericii in

pagini de o aleasa frumusete.

122

m
124
i2
-

XIL trad, eit, p. 154-155; PG I.X1I, 389. Idem. 0m. Rom, XXV. trad, cu., p. 403; PG LX. 626. Idem. 0m. Efes, XX. trad. cit.. p. 206; PG IX It. 145.
Ibidem. ibidem,

sc

vedea

Pr.

Prof.

Vasile

Mi hoc. Casatoria

$i

familia in lamina S/intei

Sinjituri.

Maperea de

prunci, scop principal al casatoriei, in rev. Milropolia

XX. trad,

cit, p.

207:

PG I. XI

I.

145.

Nulcjiluliii",

XXX

(1985). nr. 9-10. p. 581-591.

vi .rtV^l

jjiT7.*>*:^

06

Casatoria

$f viola

defamilie

Scopul cosatoriei

97

Rcferitor la eel dintai aspect al scopului pentru care a tost neamului randuiia casatoria, anume dainuirea i innvuHirea

existenta a primet perechi de oameni. Spune-mi. te rog - zice el Adam a fost nascut prin casatorie? Eva a fost na scuta din durcrile

omen esc.

pare rile Sfintilor Parinti sunt uneori diferite.

de najtcre ale
slujesc lui

altei

femei?[...j

Milioane de milioane de ingeri

Clement Alexandrinul. spre exeinplu, sustine ca ,.seopul celor copii care se casatoresc este na^terea de copiL iar lima lor sa aiba bra7da cu buni". El da exemplu! plugarului care arunca semintele in nadejdea dobandirii unei recolle bune. ..Cu mult mai bun - zice el insa nu este plugaruL care seamana un ogor insufletir. Acesta
irebuie sa risipeasca samanta. pentru a

unul din ei
i

Dumnezeu, mii de arhangheli stau inaintea Lui: $i nici nu exista datorita casatorie i, naterilor, durcrilor natter ii

Omul devine chipul lui cu Dumnezeu la naterea omului'*".

firii.

nu lucra contra ratiunilor Dumnezeu atunci cand conlucrea/a

urmare Dumnezeu ar fi tnmultit cu atat mai mult pe oameni fara sa fi fost ncvoie de casatorie. a?a cum a facut pe cei dintai oameni. din care prov in \o\\ oameni i"*. Din cauza pacatului stramoesc omenirea a fost condamnata la moarte iar in flrea omeneasca a intrat concupiscenja. De aceea,
zamislirii. Prin
,

dupa invatatura
casatoria,

acestui

Sfant

Parinte,

Dumnezeu

instituit

Metodiu de Oiimp considera casatoria vrednica de elogii, ca asigurand una care aduce na^tere de copii si astfel prelungete viata.
Bisericii

membrL ca

i ..martiri i

adversari ai celui rau"\

lui

De aceea

realizand prin ea acest fel de fnmultire a neamului omenesc, ,,prin unire trupeasca" 10, i odata cu aceasta, potolirea concupiscentei. fost legatl deci, perpetuarea de eel de-al treilea

na^terea de prunci este dupa randuiala

dispretuita; el intreaba: ..Deci,

daca

$i

Dumnezeu %\ nu trebuie acum Dumnezeu continua sa

scop

al

casatorie L infranarea poftelor trupe?tL care,

la

Sfantul loan,

pare sa aiba locul cei dintai.

curat;

Dupa

el,

casatoria ^pastreaza trupul

crceze pe om. nu este oare o indrazneala prea mare sa arati scarba ru^ineaza atunci fata de procreare. de care Cel Atotputernic nu se i1 %'\ ,.nu trebuie (copilul) cu mainile Sale cele ncp5tale? cand face
.

daca n-ar avea aceasta parte buna 11 n-ar fi de nici un folos"

.

continua

el

casatoria

impreuna sa nc dezguste*'\ dimpotriva, ea trebuie consider ata o Olimp ucrare a omului cu Dumnezeu, caci spune Metodiu de
:

"

Sfantul loan

ca omul sa coiaboreze la (crearca) i creatia chipului lui Dumnezeu, pentru ca lumea inea se formeaza na?terii oameni lor este ei continual Si tot el spune: ..Principal
..Pentru

moment

este necesar

Gura de Aur, Despre feciorie. 14, PC XLV1II. 544. DupS opinia comuna a Parinti lor. omul a fost creat pentru
lui

ncimirire.
lui

Dar

nuuiurirea

Adam

este conditional de ascullarea sa do

porunca

Dumnezeu

(lac. 2, 16-17). Caci nemurirea

nu

esie propric

Dumnezeu
vei spune:
i>h> lire

$i

prctinde, in schimb. ascultarea

II,

Adam, ci cstc un dar al lui de Dumnezeu. Astfel. incA Teofi! al

firii lui

Impreunarea barbatului cu femeia: in virtutea unei p uteri nevazutc. devine un osul din oase(-le noastre) i carnea din carnea (noastra)

Aniiohiei [Trei carfi catre. Autolic.

XXVII.

crad. cil.. p.

314-315)

zice: ..Dar imi

fost facut

omul, prin

fire,

muritor? Nu! Atunci. nemuritor? Nici asta

om

nou. creat de

acelai mester"

spun! Dar

ma

vei intreba:

Nu

era nimic din acestea? Nici asta n-o spun. Prin

:

Di litre Parintii veacului al IV-lea, Sfantul neamului omenesc. are o invatatura aparte in legatura cu inmultirea no$tri Adam %\ Fa a El este de parere ca viata in rai a protoparintilor necesara pentru era impodobita cu fecioria; casatoria nu era absolut
inmultirea oamenilor, a$a

loan Gura de Aur

omul n-a

fost tacut nici muriior, niei nemuritor,

%\

"..,j

cL dupa cum

am

spus

de una i de alta. Daca omul inclina spre nemurire, pa/ind |Hiurie;i lui Dumnezeu. avea sa primcasc& de la Dumnezeu ca plata nemurirea si .ivca sa ajunga Dumnezeu: si iarasi. daca se indrepta spre faptele mortii. m*H\t-uliand de Dumnezeu, el insusi avea sa fie pricina mor^i sale...". De
nun" inainte,

capabil

cum

n-a tost necesara pentru aducerea

la

:
:

Clement Alexandrinul. I'edago^ul.

Meiodiu do Olimp.
Ibidem.
lh'uk>m.
II. It. li. i. II. I. II. I,

II.

X. 83. 1-3

trad. cit..

p 278.

De teama ca omul [...] sa nu ridiee ginduri de trulle Impoiriva lui Dumnezeu. i-a fost data de Dumnezeu o lege, ca el sa recunoasca jr.tlcl cil arc drept Stapan pe Stapanui a toate; si Dumnezeu i-a impus uncle limite, liillvl Jiicflt, daca va urma porunca lui Dumnezeu. sa ramana Tntotdeauna asa cum
rtu'incneu. Sf. Irineu scrie:
1

op. at.

II. 11,

trad. cit.. p. 53.

v\w.
ill1 1 1

.idka nemuritor. dar daca o va cSlea. s5 se laca muritor, risipit in pamantut din
riisise a lc<1tu it trupul
fr;iiK\.va

'

trad. cii-> p. 53. trad. cit.. p. 53.

'

>il

de

I..

sau" {Demonstration de la predication apostolique, 15. Froidcvaux. S.ch.. 62, Paris. 1^59).

Ibidem. Ibidem.

trad, cit- p. 52. trad. cit.. p. 53.

'.r.minl
J
-

loan (iurS de Aur.

[.IX.

Om. Fac

I,

XVJ1L
695:

IV. trad.

cit.. p.

214:

PG

LUI, 153.

(>m Mi.

VI L

trad. cit. ? p.

PG

LVIII. 583.

*WVSW8Wi"fl W J -.y1

W :** A-^ ~ "T "J

'

"T^ffwfflWKSWrWWaP

98

Casatoria i viata defamilie

trupeasca intre &o|i ar trebui insa,

Scopul casatoriei
ne pangarim,
?i

99

ca i la Clement Legatura de Alexandrinul, sa nu fie intrebuintata decat in vederea naterii Sfantul loan spune prunci, dupa exemplul lui Avraam, despre care trecut floarea ca Mn-a cunoscut-o" pe sotia sa decat dupa ce a 12 copilul, n-a mai avut i de asemenea, dupa ce a avut
tineretii"
relatii'
;

cu femeia sa". El n-a urmarit patima trupeasca,

ci servirea

fagaduintei lui

Dumnezeu

13
.

de aceea s-a gasit acest leac". 16 i tot el zice, in alt loc: Casatoria potolete furiiie flrii noastre, nu lasa ca oceanul sa se framante, ci ne ajutg sa ducem totdeauna corabia m port. Pentru aceasta a daruit Dumnezeu neamului omenesc casatoria" 17 Viata conjugala a fost ingaduita de Dumnezeu oamenilor numai dupa caderea in pacat 18 El spune: Dup3 ce prin neascultare a tntrat picatul i dupa ce sentinta lui Dumnezeu i-a facut
. .

muritori,

ultim toate acestea, casatoria implinete mai mult acest dorinta naturals a omului scop, dei acum pamantul este populat, iar fii, este de a-i perpetua dainuirea, satisfacuta prin na?terea de^

Cu

iiHeleptul

Dumnezeu

deci,

randuind,

potrivit

intelepciunii

UxC

implinita in

Noul Testament prin siguranta

dorit sa ai copii, pentru

invierii.

La inceput -

dainuirea neamului omenesc, a ingaduit ca neamul omenesc sa se inmulteascfi prin unire trupeascr^. Iar in alt loc afirma: Uita-te

ca fiecare sa lase amintire Fiindca nu era nici o nadejde de $i urma (ramaita) a vietii sale. socoteau ca sunt inviere, ci moartea era puternica i cei ce mureau Dumnezeu aceasta distrust' cu totul dupa aceasta viata, a dat celor ce mangaiere, facerea de copii, ca sa ramana chipurile vii ale mor i ca neamul nostru sa se pastreze i ca sa pregateasca pentru

spune

el

- era de

cand s-a intamplat asta! Dupa calcarea poruncii, dupa scoaterea din rai! Atunci a luat inceput unirea trupeasca dintre Adam i Eva. fnainte de calcarea poruncii duceau viata ingereasca i n-a fost vorba deloc de unire trupeasca. Cum putea sa fie vorba de a$a ceva, cand nu erau supu$i nici nevoilor trupe$ti? Deci, la inceput i dintru
inceput a stapanit fecioria; dar cand a intrat, prin trandavie, neascultarea i ?i-a facut intrare pacatul, fecioria a zburat, pentru ca cei dintai oameni s-au focut nevrednici de maretia unui atat de mare bun, $i a intrat, deci, in lume legea unirii trupe$ti" 20 . De asemenea,
explica
el:

cei ce

pentru familiile lor o mangaiere foarte mare in lasarea au fost dontj de urmai. i ca sa injelegi ca mai ales pentru aceasta suferin^ele, femeia lui copiii, asculta de ce se plange, dupa toate

mor i

Cand au ajuns

in robia diavolului

(Adam

;i

Eva) au fost

toata lov Iata, zicea ea, pomenirea lui se terge de pe pamant 1 in 14 $i iarai, Saul catre David: A?adar, pierit. lumea numele i-a vet terge jura-mi pe Domnul ca nu vei starpi pe urma?ii mei i nu 15 Dar funded invierea este la u$a casa tatalui meu numele meu din indreptam spre alta viata cu i moartea nu inseamna nimic, ci ne Daca doreti mult mai buna, este zadarnica munca pentru acestea. acum, cand copii, cu mult mai buni $i folositori, pofi si dobandeti bune i totege de ni s-au adus imbra|iari duhovniceti i na$teri mai mai folositoare. Deci o singura pricina are casatoria, sa nu
.

dczbracati de aceasta haina imparateasca (fecioria), li s-a luat podoaba cea cereasca; a venit peste ei stricaciunea mortii, blestemul, durerea i o viata grea i chinuita. Odata cu aceasta a 21 upSrut in viaja omului i casatoria, acest vemant muritor [...] Ai

^
IM m

Gura de Aur, Om. Despre vorba apastoluiuL.tfad. Idem. Om. Fac I, XXI, IV, trad, cit., p. 251; PG LIU, 180.
Sl^ntul loan

cit.. p.

46.

Accca$i idee
len.
ii
i

o intalnim

cum ar fi

Teofil al

batranete

de dinainte de secolul al IVAntiohieL care spune: .,Dupa ce Adam a fost i/gonit din rai
lui..." (op. cit, II,

i la a!*i Parinti ai Bisericii

cunoscut-o pe Eva, femeia

'

XX VIII, trad. cit. p.

cit..

31 5).

12

Parintii

vorbese adescori de ,.copilaria"

la Teofil

lui

Adam

dinainte

de caderea in

pacat.

"

Gura de Aur, Om Fac I, XVI i, IV. trad. Ibidem, XVni, Uh trad, cit., p. 213; PG Lift 153.
Sirmtul loan

p.

214;

PG LIll

153

11

Aceasta tern* apare tnca

al Antohiei, care

explica prin faptul ca

cit..

Dumnezeu i-a dat lui Adam posibilitatea cre$terii'\ pana la desavarsire {op. va reapaxe la Sf. lrineu, care, cum crede F. II. XXIV, trad, cit., p. 313). Tema und die anderen Loofs (Theophilus von Antiochien adversus Marcionem
theologischen 1930, p. 69 sj 13 Sfantul loan Gura de Aur,
14
ls

IJupa Stantul irineu, prin cfiderea in pacat, omul, pier/.andu-si ve^mantul de .lintonic. a inceput sa fie chinuit de pofta trupeasca. De aceea, ca un ajutor pentru Hilfrttmrc, iji-a cusut frunze de smochin, din care i-a facut acoperamant: .,E1 s-a
(ill

ui jural,

imprcuna cu femeia

sa,

de un mijloc

al

infranarii, in

team*

lui

de

46. Leipzig* bei Irenaus, Texte und Untersuchungen", urnr), a preluat-o de la Teofil al Antiohiei. Om. Evr, XXIV, trad, cit., p. 287; PG LXIII, 168.

Quellm

lov 18, 17.

lRegi24,22.

c/eu 5 s ta ateptarea venirii Sale, ca $i cum ar fi vrut sa spuna: l>eoarece misi vesmant de sfinjenie pe care-1 primisem dc la Duhui, 1-am picrdut prin tmm&inrm mca, recunosc acum ca merit un astfel de vesmSnt, care nu aduce nici " l.uuiiic. ci care, dimpotriva, ma Tnteapa $i ma destrama". Dar Dumnezeu, in un hi Sn. ii da omului, in locul frunzelor de smochin", o .JmbrScamintc de piele"
'*

100

Casatoria

$i viata

defamilie

Scopui casdloriei

101

ajuns vazut unde-$i are inceput casatoria? Ai vazut din ce pricina a din necesara? Din pricina calcarii poruncii. din pricina blestemului daca nu exista pricina mortii . Unde e moarte, acolo e i casatorie;
moarte, nu urrneaza nici casatorie'*" Dar aceasta unire trupeasca
.

nu a lasat ca s3 se inlroduca vreo alta esenfa de dinafara?'20 De asemenea, el spune, cu alt prilej: Legaturile trupeti dintre so| ?i sojie pornesc dintr-o dorinta strans legata de firea omeneasca" 10 Talcuind textul din Facere 2, 24: De aceea va lasa omul pe
.

Dumnezeu oamenilor

Na?terea de mojten itori ?i mai mare mangaiere pentru pierderea nemuririi. De aceea inceput, le-a iubiiorul de oameni Dumnezeu, indata, chiar de la a mortii, u$urat greutatea pedepsei, a smuis masca infricoatoare ca prin daruindu-le celor dintai oameni urmai. S-ar putea spune
asta

naterea de prune i le-a lasat ca mangaiere pentru pierderea nemuririi. a tost pentru ei - spune Sfantul loan - cea
i

tatal

se va uni cu femeia sa i vor fi amandoi un trup", Sfantul loan spune: $i n-a zis femeia. ci omul, fiindca
i

sau

pe

mama

sa

$i

mai mare este pofta in acela. iar pofta lui de aceea a facut-o mai mare decat a femeii, pentru ca pe eel mai mare sa-l piece prin
tirania dragoste i i sS-1

supuna celui mai mic

mai

slab. Fiindca

trebuia

Dumnezeu a
$i.

schitat

o imagine a
ih

invierii,

randuind ca

in Socul

celor mor|i sa se ridice

altii

".

pe eel nascut din femeie i-a facut barbat femeii. Caci la Dumnezeu toate sunt secundare dragostei. [...] Ai vazut, deci, cate legaturi de dragoste a facut Dumnezeu intre barbat i femeie? Dar aceste garantii de buna
i

a introduce

casatoria, apoi

pentru ca
1-a legat

Adam

sa n-o urasca pe

Eva care-^
-

ispitise,

In|elegere intre danii, El le-a aezat fn insa^i natura

alte cuvinte,

it3!

ior...

Cu

de ea cu lanjurile dorin^ei reciproce , dorinta conjugal*. pe care sotii o pot stinge. de acum inainte, prin viata Spune Sfantul Parinte: Stapanul nostru obtesc, vazand siabiciunea omenesti, a legiuit casatoria, ca sa ne indeparteze de firii

Dumnezeu

sad it in Tnsai firea oamenilor atracfia reciproca i naterea de prune i din unirea barbatului cu femeia, loate facandu-le pentru a impune dragostea Tntre ei.
Totugi, tirania poftei",

Dumnezeu a

cum numete

Sfantul loan atractia

pastreze desfranare" . De aceea tinerii sunt sfatuiti ca sa-i ca sa-i poata castitatea: ^casatoria sa le dea indestulator ajutor, u26 . saltarile trupului i sa scape i de osanda potoli i ardoare Sfantul loan Gura de Aur admite totuji ca aceasta origine violentr manifestata in atracfja dintre barbat i femeie are o

reciproca dintre barbat

necesitate sau
si 13,

femeie, nu provine

- spune el - din
sila, ci

vreo

caci nimeni nu iubete cu de-a

de buna

voia

sa.

[...]

Nu acuz - continua el - pofta Tn sine;

insa ea a fost data

pentru casnicie, a fost acordata pentru facerea de copii, i nu pentru preacurvie i compere. Obi^nuiesc i legile sa ierte pacatele fortate;
insa din cele en ungate aici, nici unul

o ne dragoste oarecare este ascunsa in natura, care fara stiinta noastra 27 Acest fapt il pune Sfantul Parinte pe seama une?te aceste trupuri"
mai veche, inca de
ia

crearea omului. El spune:

JE

posibil ca

nu provine din vreo necesitate

sau

sila, ci

toate din dispref catre CreatoruL

fel,

Nu

a creat

Dumnezeu
fi

nalura noastra in aa

ca sa fim

siliti

a pacatui, caci daca ar

aa

comune a primei perechi de oameni, Dumnezeu facand se nasc femeia din barbat, Jar dupa aceasta, din barbat i femeie
origin ii

mi ar exista pedeapsa"'". de obi$nuinta cu pacatul. Aceasta obijnuinfa provoaca atata paguba. incal, zice Sfantul loan, nici un sfat nu mai are vreo putere asupra 33 celui deprins cu pacatul"
.

Sila in neinfranarea poftelor trupeti este generata doar

ambele sexe"

28
.

El

exctama apoi: Vezi legatura nedezlegata

cum

omului ve$mSntul sfinteniei. aa (Kac 3, 21); iar prin pocainta, Dumnezeu ft reda Ill, 23, 5. apud cum o arata pi Ida evanghelica a fiului risipitor (Adversus haereses.
Ysabel dc Andia. op. ciL, p. 97). 22 Stamul loan Gura dc Aur. Desprejeciorie, 14. PG XL V ill. col. 544, 23 Llll, 154. Idem. Om. fac (I). XVM, 1% trad, cit, p. 214; PG
ZA

Cu

toate acestea, afirmatiile Sfantului loan

ptivire la inceperea vietii conjugale a lui

Adam

Gura de Aur cu Eva dupa caderea

"'fhnii'm,
'"
'*
1

Idem, Cuvantul IK
Idem,

I la

"
26
27

Om. Fac Ml /6/<tem,PGUV\518. Idem. Om. Ejes, XX. trad,

/tefeiw,

Fac, PG. L1V, col. 594. LIX, IIL trad. cit.. p. 260; PG LfV, 517.
191;

PGLXIU

135.

kliiii, I hspre Jet tone,

74,

PG XL VII

1,

588.

liiiiH,
liii'ia

cit., p.

PG LXtl

135.

28

" likrn.

PG

Om. I Cor, XXXIV, trad, cit, p. 472-473; PG LXL 289-290. Om. Efes. 11. trad, cit, p. 19-20; PG LXI1, 20. Om. Fac (FI), 1JX, V. trad, cit, p. 262-263; PG UV. 519.

LXIJ, 135.

102

Casatoria

i viafa

defamilie

Impedimenie la casatorie
hrana, iar femeia de a confecfiona imbracamintea
41
,

103

in pacat predomina, conceptia

lui

distantandu-se, astfel, de cea a

dupa acest

majoritatii Sfintilor Parinti"

In

model, intre tofi oameni

ceea ce privete

casatoria, In ordinea in

do ilea scop pentru care a fost instituita care a fost enumerat la Inceputul acestui
al

capital, intr-ajutorarea reciproca, sprijinul acordat barbatului in rai,

2.

Impedimente

la casatorie

de citre femeie se manifesta in ordinea morala. Sfantul loan interpreteaza textul biblic in legatura cu facerea femeii: Nu^este bine sa fie omul singur; sa-i facem ajutor potrivit pentru el"" in sensul ca, in sfatul Lui, Dumnezeu a hotarat sa-i ofere omului o
oarecare mangaiere" prin intermedin unei impreuna-vietuiri. Dar impreuna-vietuirea necesita un partener, care trebuia sa fie ..asemenea lui" asemenea lui Adam. Spune Sfantul Parinte: Chiar

Trebuie sa precizam de la bun inceput ca la Parinfii din secolul al IV-lea, preocuparea in ce privete impedimentele la casatorie nu apare nicaieri intr-o forma dezvoltata. Important pentru ei este, mai

daca multe din animalele necuvantatoare il ajuta pe om la muncile 36 Femeia femeia, inzestrata cu ratiune" lui, dar nici una la fel ca trebuia sa tie de aceeai fiinta" cu Adam, vrednica de el, intru ib nimic inferioara lui , caci, spune Sfantul loan, oricat de mare altul ajutor ne-ar da animalele, ajutorul dat de femeie lui Adam este 37 In alta parte, el zice ca femeia a fost facuta i cu mult mai mare" 38 aratandu-i prin aceasta cinstea de care spre trebuin^a barbatului"
. .

conform principiului Apostolului Pavel (I Cor 7, 39), ca o casatorie sa fie incheiata in Domnul. Aceasta inseamna ca tanarul sau tanara trebuie sa ia seama ca sotia sau so Jul sau sa fie un cretin, iar casatoria sa se realizeze cu binecuvantarea Bisericii. De acest din urma aspect ne vom ocupa insa ceva mai departe. In ce privete primul aspect, este de mentionat interdictia pentru cretint de a se uni in casatorie cu evreii. Aceasta interdicjie devine o norma juridica in vremea lui Constanpu43 , fiind reinnoita
ales
44

ulterior

se bucura, caci fara ea viata barbatului nu ar fi deplina. Necesitatea intr-ajutorarii reciproce s-a extins asupra intregii
celuilalt, societati, aa meat binele unuia este legat de folosul asigurandu-se astfel buna intelegerea i unitatea, nu numai in

la

Reglementari canon ice detaliate privitoare la impedimentele casatorie incep sa fie stabilite ulterior secolului al IV-lea. Unele
i

prevederi in aceasta privinta existau

in dreptul

roman

necrejtin.

familie, ci i in afara
darurilor,
in

3V ei
.

In felul acesta, diversitatea sarcinilor

separe,

Apologetul Atenagora Atenianul exprima ideea ca cretinii se insotesc cu femeia in casatorie potrivit randuielilor casatoriei" in uz in societatea greco-romanS a epocii45 Dar nu toate tngaduintele
.

loc

sa-i

avea

sa-i

integrandu-se in iconomia' divina a Dumnezeu, cand a luat-o pe femeie nu din pamant, ci din trupul lui Adam"40 Munca a fost, aadar, impartita de Dumnezeu in sanul famitiei, intre sot i sotie, barbatu) avand sarcina de a procura
.

uneasca pe oameni, inaugurate de carita|ii

dreptului sau ale cutumelor pagane puteau

Ivste

fi

acceptate de crejtini.

bine cunoscuta apostrofa Fericitului leronim: Aliae sunt leges C'aesarum, aliae Christi; aliud Papinianus, aliud Paulus noster
praecepit" (Altele sunt legile Cezarului, altele cele ale
jiltceva
lui
.

Hristos;

a invatat Papinian

altceva Pavel al nostra)

46

Biserica a

Slantul loan

Gura de Aur Om.

Cor,

XXXIV.

trad. cit.. p.

474;

PG

LXI, 291-

Magistr. Pr. Marin Branite, Conceptia Sfantului loan familie, in ST, IX (1957), nr. 1-2 ? p. 129.
34
>s

Gura de Aur despre

Despre acest aspect i implicatiile lui, a se vedea mai pe larg la Diacon i mslantin Voicu, Teologia muncii..., p. 92-100. M ( odul Teodosian, 16, 8, 6. Cf. J. Gaudemet, op. cit., p. 131.
*'

Fac2.
Ibidem.

18.

36 yi
38 59

Sfantul loan

Gura de Aur. Om. Fac

(J),

XIV, IV,

trad. eii.. p. 162;

PG

L1H,

16.

Idem.

XV, I trad, cit, p. 168; PG LIJK 120. Om. I Cor. XXXI V. trad, cit, p. 473; PG LX1,

290.

LX1, 210-21 40 Aur Diacon Constantin Voicu, Teologia muncii la Sfantul loan Gura de actualitatea eU Te/5 de doctoral Sibiu, 1975, p. 93.
Ibidem.

XXV, 4, PG

jaudemet op. cit, p. 131, nota 3. Aicnagora Atenianul, Op. cit, XXXI II, trad, cit, p. 380-381. '" rmcilul leronim, EpisiolaXLIi, AdOceanum, 5, 7, CSEL, 54, p. 688; PL XXX, 1 . K'>-2'>0. lormuland acest principiu, Fcricitul leronim are in vedere, in special, pe
I

ili'

p;irte,

indisolublitatea casatoriei creatine,

iar

pe de alta parte obligatia

104

malaria

i viata

de /ami lie
promovand
principii care sa
^ la
.

Impedimente la casatorie
directa,

105

avuu designs pcrspeetiva

asigure eura(ia casatoriei.

ei proprie,

Biserica extinde

interdict

$i

la

linia

colaterala.

Lste

impediment ales in ce private rudenia ca dreptului matrimonial roman. Biserica a adus importante mnoiri riguroase decat cele ale Bazata pe prcccptclc Legii mozaice, mai a invatatura Mantmtorulin dreptului miiian. dar. desigur, %\ pe p ce mai mult o din ce Stlntiior Apostoli. Biserica >i-a impus

Mai

casatorie,

evidenta influenta asupra legislatiei canonice a Legii mozaice (Lev 4 18. 8.14-15. I7-I8) ".
In ce priveste rudenia

de sange. textele juridice sunt mai pu{in

clare

este greu de precizat aportul cretin 5j . In

Roma,

la sfar^itul

Republic! i

disparuse

interdict a

casatoriei

intre

verii

primari.

casatoriei. perspective proprie in ee privejte randuielile il-lea. lnca la autorii cre*tini din secolul al

constatam

Aceasta interdict ie va ft restabilita de o constitute, astazi pierduta, M a imparatului Teodosie In Rasarit, nu se va menpne in legislalia civila. Atenuata in sanctiunile lui Arcadie, incepand cu anul 396'
.

prezema unci

principii

dare

trupeiu in privinta evilarii raporlurilor

ea va

ft

Astfel Atenagora Atemanul, deei inclusiv a casatoriei. intre rude. crc$unilor de raspun/and acu/atiilor mineinoase de incest aduse
catrc

suprimata de acela$i imp^rat cativa ani mai tarziu Intre Farintii din secolul al IV-lea, trebuie mentionat
.

53

in

chip

paganL zice; consideram pc uriii Hi

cei mai pe alpu irati pe mamele nuastre. 5>i linem in varsta cinstindu-i ca pe tatii *i ca suron cu nou sau mult ca trupurile cdor pe care-i socotim frati )
*> tlice, iar

imm Jm fw ^ duP" *****suron, pe d

litluri

"!

" 01

earora

se spune ca oncme da nepanuarite. pentru ca in invatatura noastra singura imbrat^are. uneia^din aceste rude mai mult decat o pattma, a*a ca acela face acest lucru dintr-o oarecare

le

dam

alte

de

rudenie.

sa

ramana curate

nu atat Omiliile sale, cat reglementarile sale canonice. Opera canon ica a Sfantului Vasile este expusa fn Epmalele sale 188, 199 ^i 217 adresate, in anii 314-315, lui Amfilohiu. episcop de leoniunv 1 Canoni^tii de mai tirziu au impact aceste trei epistoie in canoane. dupa cum urmeaza: prima, de la la 16; a doua, de la 7 la 50; iar a
. ]

special aici

Sfantul Vasile eel

Mare.

Avem

in vedere

"

Sinodul de

la

Elvira
cf.

(c.

insemneaza

cum il nu numai a saruta pe cineva, ci p chiar telul nici cu vreun gand nccurai sa nu ^aluti trebuie sa tie in a>a let. incat primejduim impart airca noastra din viata de veer."' pozitia Putem spune ca ac casta atitudine rezuma foarte bine
incat la noi
I'arintilor i a Bisericii din

eimniaTa sa (can. 61:

300) ink-r/icc rccasatorirea unui barbat vad;i\ cu Canonul 19 apostolic): iar Sinodul de la Neoce/arcca

(3M-325)

intcrzicc recasatorirea femeii

vaduvc cu cumnatul

ei

(can. 2|.

in lavoarca unci influent creatine asupra legislatiei imperiale se lusatiowski. Quid momemi habuerit chrisiianismus ad ins

exprima N.

romanum matrimoniak
2,

primele veacuri creatine.

In general,
la

i'volwmium, in ..Actus congressus juridici inicrnanonalis\ u iri usque juris, 1935, p. 29-87.

Roma,

Pontif. Instil,

"

i) alu/ie in accst sens apare in

el

Biserica va socoti rudenia

casatorie. In ciuda

priiitre principalele impedimente

Cadul Teodosian

3,

10, (cf.

Jean Gaudcmet.

Samti's

unor

variatii in ce priveste detaliile, sinoadele

din

secolul

al

IV-lea
traditiei

vor

incepe

neschimbatoare

biscricesti

a da o expresie clara $i referitoare la rudeme ca

manage. Strasbourg, 1980. p. 134) si la Sfantul Ambrozie. Epistola 6o' ArfPaterHum&\V\. XVI. 1236). ^ < odul Teodosian 3. 12. 3; apud J. (iaudemet. op. m, p. 134. Codul lui Justinian 5. 4. 19; 405: apud J. (iaudemet, op. cit.. p. 134. Nici
ce prheste casatoria intre verii primari nu este unitara.

pnn alianta. impediment la casatorie". AstfeL in ce private rudenia decat in Imic daca dreplul roman clasic nu interzicea casatoria
rccinroca de iUeliiaie a VLmusiin.

:intuditiea Parinlilor in
Slaiilu!

Ambrozic o

interzice

(Episwh
?i el

60.

Ad Fatmmm,
si

si 4.

PL XVI.
astfei

1235).

WlftM

oc*iini.

Semo.

37, fc 51. 13: 132, 4.

I'l.

vedea. in acelasi sens, l-erieitu! XXXYlll. col. 225. 345. 1463: Idem.

&

ii/iiswyi ad htteram itfar impvrjmm. '' YleTmeora AtcnianuL op. cu,. XX XII.
iy

lib.

XL

41.

CSEL.
380.

28. p. 376.

irad. cit.. p.

de uniri Mint, de I apt. rare. Dar el declara cotodata ca aceasta interdieiie nu este impusa nici tic lcj;ca dumnczeiasca si nici de legea omencasca. Ka este insa justificata dc mouvc rationale, de honestas. de pudoarea naiurala (De civitate DeU XV, 16. PL VI I. 45K) S-ar putea ea incenitudiniic i varia|iile lcgisla|iei imperiale sa fi fosi stmplu consecinta acestei lacune din legislalia insasi a Bisericii in W* epoca
i?i

lericilul

Auguslin condamna

casatoria intre vcri

adauga ca

-\>upra

raportului

dintrc

temW*

romana

$i

canoancle

Biscncn

a-supr.:

r\pi\:liva.
Vl

eMiohei si mai ales asupra impediment lor la e matrimonii} roman, Alciaw mmideraziom sui rapporii/ra matrimonio cristiano
m-H'cta post-classicaAw
..Scritii Icrriiii"

casaiorie, a se vedca R-

ttwmm*

663-684, 715-732 si 793*8 i 0; in romance in Stantul Vasile ce! Mmr. Scmri, parteaa (reia, PSB, 12, Bucurcsti. 1988, p. 373-382; 400-409 si 443lAll

Wi XXXII,

Pavia. 1943. p. 343-382.

"*.'T1

1
I'fti^IA^V^rf^iVW.*.. .**,*.* -|
i

AVbfA.'ii

.-^Sr.^ahJ

106
treia

Casatoria

5/ viata

defamilie
Femeile

Impedimente la casatorie
i sclavii,

107

de la 51 la 84. Urmatoarele canoane vasiliene, pana la numarul de 88, provin din alte Epistole ale sale. In prima din aceste Epistole, Sfantul Vasile indica indirect calugaria ca impediment la casatorie. Desfranarile calugarilor pe scrie el -nu trebuie socotite casatorii, ci unirile lortrebuie oprite a or ice cale, caci acest lucru e i spre intarirea Bisericii, dar i spre
sa barfeasca impotriva noastra, pe cata vreme prin ingaduinta noastra fata de acest pacat i-am impinge spre 55 Din a doua din Epistolele mentionate (199), rezulta ca acelai el"

nu se pot cfcatori fira Tnvoirea tailor, respectiv a stapanilor lor: care fara ?? Femeia Tnvoirea stapanului sSu se da unui barbat, traie?te in desfranare, iar
cea care apoi a reuit sa incheie casatoria, pe care o poate contracta liber, e socotita ca maritata cu adevarat. De aceea, prima unire
era

aratS Sfantul Vasile,

nu se da

prilej ereticilor

un desfrau, pe cand cea de a doua, o casatorie" *. i, ceva mai departe: Casatoriile incheiate fara de invoirea stapanilor sunt desfranari. Deci, atata vreme cat sunt in viata tatal sau stapanul lor,
5

pentru fecioarele care se fagaduiesc Domnului in ca vor trai in curatfe". Sfantul Parinte se refers, de fapt, la situatia putem care aceste fecioare Ti calca legamantul. Indirect insa,
lucru este valabil
i

cei ce loeuiese laolalta sunt vinovaft, iar aceasta dureaza pana cand 60 stapanii lor vor aproba casatoria" Aadar, un impediment
.

la

casatorie este lipsa invoielii tatalui, pentru fete, 61 pentru sclavi

.

?i

a stapanuiui.

deduce ca pentru Sfantul Vasile, daca aceste fecioare au facut un liber, astfel de legamant in deplinS cunotinta de cauza i in mod adica la maturitate (adica dupa 16 sau 17 ani) i f&ra a fi suferit
vreo constrangere, nu
le

Din Epistola 217 sunt de

retinut pentru

tema de care ne

este tngaduit sa-1 incalce prin casatorie

57

In aceea?i Epistola, Sfantul Vasile arata interdictia

femeie luata prin rapire

precum
.

de a tine o pe aceea ca un vaduv s ia m

canoanele 67, 68, 75, 76, 78 i 79. In primul (canonul 67) se prevede canonisrrea fbarte severa pentru relatta incestuoasa dintre frate i sora: Imperecherea fratelui cu sora va fi pedepsita cu acelai numar de ani (de penitent i oprire de la Tmpartasirea euharistica, n. n.) ca i uciderea"".
aici

ocupam

casatorie pe sora fostei sale so|ii

urmator (canonul 68), Sfantul Parinte prescrie: ^Cei care intr-un grad de rudenie oprit pentru casatorie sunt prinsi
7 al Sfantului Vasile eel Mare).

In paragraful

55

Sf Vasile

eel

Mare, Epistola 188. VII

378.

> canonul

Trad. $i editfe cilata, p.

56
fi

in hotaratile sinodale nici

casatorii

A se cu o fecioara consacrata lui Dumnezeu iyirgo Deo consacrata). Sinodul de la Ancira (314). vedea. de pilda, Sinodul de la Klvira (c. 300), can. 13; Fericitul leronim, Adversus can. 19; Sinodul de la Toledo (anul 400), can. 16; viduitatis, cap. Jovinianum. I, 13 T PL XXIIL 240-243; Fericitul Augustin, De bono
8.CSKL,4Lp.3I7.
57 ?g

401-402. Idecava Idem, Epistola 199, XVill (=canonul 18), trad. i trad. cit, p. general la Sfmtii Pannti i reluata in Epistola 217.. LX {^canonul 60). p. 446. In nu se pune problema validarii in vreun fel a unci

de pacatuire vor suferi pedepsele adu Item lui" De?i canonul nu privete direct tema impedimente lor la casatorie, din formularea sa rezulta clar ca rudenia in anumite grade constituia un astfel de impediment.
in flagrant delict

Ideea este reluata, cu aplicare precisa ia anumite relapi de rudenie, in unele din paragrafele care urmeaza. Astfel, in ceea ce va deveni canonul 75 citim urmatoarele: Cel ce s-a spurcat cu sora lata lui siu sau a mamei sale sa nu aiba voie sa intre in casa de rugaciuni (in biserica, n. n.) pana ce nu renunta la purtarea
lui

ucdreapta

de neiertat"

64
.

ibidem. XXII (canonul 22), p. 403. ibidem. XXI II (-canonul 23), p. 403. Aceasta interdicts
Epistola 160, catre.

Pentru acest pacat Sfantul Vasile

dezvolta Stamul

Vasile mai pe iarg in Parinte (a se compara textul care va fi preluata drept canonul 87 al acestui Slant in Pidalion, cu oranduire noua si accstei epistole cu textul canonului respectiv, Haralambie Popescu. Bncurestu talcuiri de Arhim. Zosima Tarala i lc. Stavr. referire la textul din Lev 18. 1933. retip. 1992, p. 275-279). Corespondentul face dar numai atata vreme cat so(i;i 18^ in care se intcrzice casatoria cu cumnata,
traieste. Sianlul

Diodor

(trad, si ed. citata, p.

348-350).

Vi
^

moartea sojici. Vasile interzice insa casatoria cu cumnata si dupa legi (adica a Legn lw argumentand ca noi nu ne vom punc sub jugul robiei acestei 349). Moise), daca vom descoperi ceva ce serveste placerilor" (p.

Epistola 199, (- canonul 40), trad. i ed. cilata, p. 407, "" ibidem, XLII (-canonul 42), p. 407. In aceasta privin& prevederea bisericeascS se dovedesle inca tributara practicii i*imnc. Recunoscand egalitatea membrilor ei, Biserica ar fi trebuit sa admita fara (, ^satoria dintre oamenii Iiberi si sclavi. La inceputul sec. Ill, papa Calist se j'n'iiuniase in acest sens. Cf. J. Gaudemet, op. ciL, p. 130-131. '" Uimiu Epistola 2 7, LXVII (-canonul 67), trad, si editie citata, p. 447. IhuUm, LXVIII (-canonul 68), p. 447.

XL

'

IMwl LXXV {-canonul 75), p. 448.

f?(;

m.T-i*i'H

108

Casatoha $i

viata defamilie
12 ani oprire de la impartairea este prevazuta, in paragraful (i unirea incestuoasa a cuiva cu se prevede o penitenta aspra, cu

Sot i sofie
i unul i celatalt sunt purtatori ai chipului lui

m
Dumnezeu, cu

prevede o canonisire severa i euharislica. Aceeai canonisire canonul) urmator (76), pentru 65 lar in canonul 78 cumnata sa
.

oprire

ani de la sfanta impart5$ire (cf. canonul chiar anterior, 77), in cazul celor care iau in casalorie doua surori,

vreme de apte
lor

daca nuntile

au loc la timpuri diferite"

va devem In starlit, in aceea$i Epistola 217, prevederea care canonul 79 al Sfantului Vasile sanctioneaza legatura incestuoasa a unui barbat cu mama sa vitrega: Cei care s-au innebunit cu patima dupa mamele tor matere sunt supui aceluia?i canon, la fel cu cei 67 Acest text nu nebuneasca dupa surorile lor' stapaniji de patima prevede el este destul de clar in traducerea pe care o folosim:
.

cu aceeai responsabilitate. Aceasta atitudine statornica a Parinti lor apare rezumata, de pi Ida, in cele doua omilii Despre crearea omului ale Sfantului 69 Vasile eel Mare Mentionam ca autenticitatea vasi liana a acestor doua Omilii a fost contestata ele fund atribuite Sfantului Grigorie 71 de Nyssa, fratele sau Cercetarea recenta pare insa a oferi destule argumente pentru sustinerea autenticitatii vasiliene a celor doua
i
.
.

aceleai daruri creaturale

Omilii
69

",

In aceste Omilii, egalitatea dintre barbat

femeie este

eel aceea$i pedeapsa penlru incestul cu mama vitrega ca i pentru incest se dintre frate i sora, sau pentru amandoua aceste forme de Pidalionul aplica prevederea din paragraful anterior (canonul 78)? 8 este cea corecta , ceea ce inseamna ca arata ca prima variants pentru pentru incestul cu mama vitrega pedeapsa este aceeai ca i

Migne. aceste douS omilii apar editate de doua ori: o data sub numele Sfintului Vasile, drept cominuare la cele 9 Omilii la Hexaemeron. respectiv Omiiiile a X-a si a XI -a (PG XXX, 9A - 6 ID) si o data sub numcle Sfaniului - 298B). Grigorie de Nyssa (PG XLi V, 251
In

7t
"

In Introducerea la Sfantul Vasile eel

Marc, ScrierU partea

intaia.

PSB.

17,

Bucuresti, 1986, Pr. D. Fecioru ascaza aceste

..scrierile

doua

omilii pe primele locuri intre

indoielnice

si

neautentice".

A se vedea In
intaia. trad,

Introducere la volumul Sfantul Grigorie de Nyssa, Scrieru partea

de

Pr.

Prof D. Staniloac

i Pr.

loan Buga, note Pr. Prof. D. Staniioac.

p. 7-8; In

ucidere (cf. canonul 67). Toate aceste prevederi arata ca Biserica din epoca Sfantului Vasile eel Mare avea o disciplina clara in ce privete rudenia ca
chiar daca reglementarile in aceasta impediment apropiate. privinta erau restranse numai la gradele de rudenie mai
la

indice Pr. loan Buga,

PSB, 29. IBM, Bucuresti, 1982.

Introducer*

la

Scrierile exegetiee ale aceluiasi Sfant Parintc, in vol. Scrieri, partea

exegetiee, dogmatico-polemiee si morale, Irad. i note

de

Pr,

a doua, Scrieri Prof. Dr. Tcodor

casatorie,

Itodogae Col. PSB, 30, IBM, Bucureti, 1998, p. 10. Desi Sfantul Grigorie de Nyssa, In doua din lucrarile sale exegetiee: Cuvdnt apologetic la Hexaemeron (PG

3.

Sot

i sotie

a) Egalitatea dintre barbat

femeie

Despre facerea omului (PG XL1V, 1 25-256, trad, cit., PSB, 30, p. 15-91) rcia, Tnir-o noufi perspective, Hexaemeronul Sfantului Vasile si, respectiv, cele doufi. omilii de care e vorba aici, nu face nicaieri iiiei cea mai micS aluzie la cxistenta acestora din urma\ Mai mult Sfantul Grigorie isi incepe opera sa Despre facerea omului cu marturisirca ca intentioneaza, prin aceasta lucrare, sa completeze Hexaemeronul fratelui sau (Despre facerea omului,
trad, cit,

XI IV, 61-124.

PSB, 30,

p.

92-128)

si

Prolog..

PG XUV.
$i

125C). Mai ales aceasta din urma afirmaiie a determinat

contestarea autenticitatii vasiliene a celor douft Omilii,

barbat $i Interne iati pe referatul biblic despre crearea omului ca v femeie", precum i pe Tnvatatura apostolica dupa care in Hristos nu mai este parte barbateasca i parte femeiasca" (Gal 3, 28), Stint"
Parinti sustin in termeni clari ideea egalitatii dintre barbat
i

Michel van Esbroeck (In Introduction la Basilc de Cesaree. Sur 'uridine de I'homme, Horn. X el XI de V Hexaemeron, S.ch., 160, Paris, 1976), cfectuand o cercetare practic exhaustive asupra urmelor celor doufl Omilii in
I

'-

Alexis Smets

trnditia patristica si
irt

femeie.

asupra prezentei

si

locului lor in manuscrise, ajung laconcluzia

ele aparfin totui Sfantului Vasile. Ei cred cS Siantul Grigorie

a cunoscul

65

LXXV1 (-canonul 76). p. 448. ** Ibidem. LXXVIH (^canonul 78). p. 44$. AT 7 ibidem, LXX1X (-canonul 79), p. 448.
Ibidem.
**

(imilHku insa a voil prin tratatul sau Despre facerea omului, sa orienteze diferit iiti'iiiiientarea acestora si, implicit, a celor nou5 Omilii precedente ale Sfantului
Vusile, care tusescrfi deja publicate. El credca cS in acest fel
LiiiicLJrilor
i|r

va face

rnai

bine taja

arianului

Kunomiu. incheind in profunzime apararca credinjei intreprinsa

,Jar cei ce

sc infurie asupra vitregelor. se

supun aceluiasj carton ca

si

cei ce sc
i

Sfanlu] Vasile (p. 25-26). In sustinerea parerii ca Omiiiile in discutic apartin

S liii ilii] iii Vasile eel

hrutii'i

Mare

trebuie adaugat^

$i

inlenjia lui. marturisita la siarsilul

pomesc

asupra surorilor lof '. (Pidalion. ed. citatS, p. 275).

IX-a la Hexaemeron, cand, dupS ce a abordat in cateva cuvinte subiectul

^flton

a*

.r^a^Bt^^^j^

no

Casatoria i viata defamilie

biblice despre crearea omului. Vorbind
acestei uniri
78
,

Sof gi sotie

111

sustinuta pe baza relatarii

u despre Mom ca fiinta dupa chipul lui Dumnezeu, Scriptura intelege nu numai pe barbat, ci i pe femeie. Tocmai pentru evitarea oricarei confuzii, textul biblic, dupa ce afirma crearea omului dupa chipul

subliniind caracterul ei de taina: Taina aceasta mare este; iar eu zic in Hristos i in Biserica" 79 Mai mult decat atat, el
.

asupra numeroaselor aspecte pe care impreuna a celor doi soti.

insista

le

implica vietuirea

femeie" (Fac 73 i femeia - zice Sfantul Vasile - are privilegiu! de a fi 1, 27b) de fost focuta dupa chipul lui Dumnezeu, ca i barbatul. La fel
lui

Dumnezeu, adauga: a facut (Dumnezeu)

.

bfcrbat i

doua naturi, egale virtutile lor, egala rasplata i aceeaji pedeapsa. Sa nu zica (femeia): sunt slaba. Slabiciunea este a trupului, in suflet insa este puterea. Deoarece e sigur ca e la fel de cinstita sa cinstit ceea ce este dupa chipul lui Dumnezeu, la fel de fie (la amandoi) virtutea, manifestarea faptelor bune"
cinstite sunt cele
.

in privinta raporturilor care trebuie sa existe intre sot i sotie, a locului i rohilui fiecaruia in familie, Biserica ?i societate i a ce trebuie sa faca fiecare, i impreuna, pentru a dobandi

^ invatatura
* -

Sfin

Pa
J"

in ?n fn talcuirile lor, pastreaza i

dezvolta aceea^i

mantuirea.

c)

Dragostea

respectul reciproc
virtufi,

Dei e mai slaba trapeze, femeia se dovedete in multe rabda privinte mai tare decat barbatul, mai capabila de a privatiunile, de a posti, mai zeloasa la rugaciune i la fapte bune.

Femeia buna (virtuoasa) are ceea ce este dupa chip. Nu privi la omul din afara, caci acesta este exteriorul a ceea ce a fost zidit.
Sufletul se afla inlauntru, sub voalul delicat al trupului. Suflet, fntr* adevar, i sufletul este la fel de cinstit; in inveliuri (numai) se afla

nu poate lipsi din sanul unei familii unde domnete buna in|elegere. Insa, ea imparatejte in mod deplin numai impreuna cu credinta i nadejdea in Dumnezeu. a$a

Dragostea, cea mai mare dintre

cum invata

Sfantul Apostol Pavel . Sfantul Chiril al lerusalimului

fericete

pe

barbatul

credincios, spunand:

Mare

deosebirea"

bogat decat orice om 8i bogatia lumii prin aceea ca o dispretuiete

picioare."

lucru este barbatul credincios; este mai bogat. BSrbatului credincios ii apartine toata
?i

calca in

b) Unitatea sotilor in casatorie

Sfantul loan

Gura de Aur
omului,

Dumnezeu
Conform
invataturii biblice, i in special cea a Sfantului
i

in

firea

arata ca dragostea este sadita de chiar de la inceput. El spune:

Apostol
lui

Pavel, sotul
unitaji rezida

sotia alcStuiesc

un singur

trup.

Temeiul acestei

nu numai

in faptul fizic al crearii

Evei din coasta

Adam,

ci i in caracterul
lui

de taina

al cSsatoriei, aa

cum

reiese din

porunca

Dumnezeu: De aceea va lasa omul pe tatal s3u i |>e mama sa i se va uni cu femeia sa i vor fi amandoi un trup'" , porunca pe care Mantuitorul lisus Hristos, cu autoritatea Sa 77 Sfantul Apostol Pavel explica puterea dumnezeiasca, o intarete
.

Dumnezeu, chiar de la inceput, a facut mii de incercSri spre a o implanta in noi. Aa, de pildS, tuturor a dat un singur cap, pe Adam. De ce nu suntem to^i facuti din pamant? [...] Pentru ca copiii ?i p cele ce cresc copiii i faptul de a se nate (oamenii) intre danjii, sa nc uneascS unii cu altii, De aceea nici pe femeie n-a facut-o din
r

pfimant.."

83

Dragostea este cea care asigura unitatea

(ami lie
i

$i

buna intelegere

in

Acum am spus numai atflt ca sa va trezesc ravna. O cuvinteie ce vor urma", cercetare mai pe larg o vom face, cu ajutorul Duhuiui, In 180). (Omiiii la Hexaemeron, IX, 6, PG XXIX, 204 B i trad, cit, p.
facerii

privire la aceasta, Sfantul loan spune: Acesta este capitalul tuturor bunurilor intr-o casa [...] Cand este

in societate.

Cu

omului, spune:

'"I ('or 6, 16.

73 74 15 76

Basile de Cesaree, Sur I'origine de

'homme,

I,

18, trad, cil, p. 212.

"HCS5.32.
1,1

Ibidem
Ibidem, 1,18, p, 214.

1 (

or 13, 13.
(7.6,

'IW
"' "'

Fac 2, 24.

Siaiitul Chiril al lerusalimului,

77

Ml

19,

5;MclO,

7-8.

s mil

i ill

loan

Gura de Aurt Om.

Catehezele. V, 2, trad, cit., p. 136. I Cor, XXXIV, trad, cit., p. 471; PG LXI, 289.

r
112
iubire,

**

Casaioria

?i viafa

defamilie
acea casa,
$i

Sot $i sotie
prietenii, i rudele;

113
totul e

ar fi cu nimic din cele neplacute nu se va intampia. Caci cum vreo dezbinare Tntre putinta. cand capul fiind unit cu trupul, fara a fi madulare? Cand acestea, sa nu se gaseasca in pace i celelalte tulbura pacea? [...] capeteniile sunt in pace, cine ar putea dezbina si decat dragostea, caci ea este Deci. nimic nu poate fi mai important

dar daca e dtmpotriva,

rasturnat pe dos, totul e in

confuzie"T

d) Locul

mai Volositoare decat

decat nobletea (rangurile), decat dragoste, nimic din stapania si decat toate celelalte. [...] Cand este dintr-insa se nasc si celelalte cele grele nu se pot introduce si 34 punand mai bunuri" . In aita parte, el arata: Un barbat incept,
banii,
allele 1 aceasta: multe fapte in randul fericirilor, a pus printre unul cu altul 1 Barbatul si femeia, zice, care se inteleg bine
iarasi. in alt loc,

rolul specific al fiecaruia dintre soti in familic, in Biserica ?i in societate

i

Dumnezeu, in atotintelepciunea Sa, a imprimat creatiei Lui. ordinea i buna randuiala. De asemenea, i omului, pe care 1-a facut bun dar 1-a inzestrat i cu vointa libera, i-a dat puterea de a alege binele,
asigurandu-i toate condifiile necesare pastrarii bunei randuicli dorita de Creatorul sau.

barbatul in

pune tot in randul fericirilor, convietutrea femen cu inceput, se cea mai mare intelegere. Dar, apoi, chiar din

Barbatul

?i

femeia dei doi.

singur trup; amandoi sunt,

aceasta conviettiire, pare ca Dumnezeu a pus o deosebita mgrijire in zicea astfel: B5rbat 1 caci vorbind de amandoi ca de unul singur, 86 Apostolulut si iarasi, in alt loc, prin gura facut pe ei femeie i-a Nu poate Pavel zice: Nu este parte barbateasca sau femeiasca . femeie barbati, pe cat poate fi intre fi atata familiar itate tntre doi dupa cum trebuie" . si barbatul ei, daca sunt insotiti - atrage ,.Cand intr-o casa barbatul si femeia sunt dezbinati - apoi acea casa nu se gaseste mai bine decat atentia Sfantul loan ji in acest caz corabia cea purtata de valurile marii. fiindca pilotul" capitanul vasului se afla in neintelegere cu asupra Buna intelegere dintre sot si sotia lui, se rasfrange 1 societatii din care ai unei familii, dar si asupra
.

un dupa cum se exprima SfSntui loan Gura

i-a

randuit

Dumnezeu

sa fie

de Aur, ,jumatati ale mtregului"91

Dupa invajatura
femeia este
i

Sfantul ui Apostol Pavel

a Sfintilor ParintL

egala

supusa barbatului

ei.

A$a cum deja

lamurit ca barbatu!
fiii

s-a aratat, Sfantul Vasile eel

Mare afirma
pentru ca sunt

femeia sunt egali intre

i

ei, atat

aceluiai Parinte ceresc, cat

lui

pentru ca ci sunt creati dupa

$i

chipui

sfintenie.

Dumnezeu i El spune: Una

sunt chemati la aceiai desavarire

este virtutea: atat pentru barbat cat ?i

pentru ca aa precum crearea amandurora s-a bucurat de aceeai cinstire, tot aa i rasplata sa fie pentru amandoi lot de aceeai cinstire. Asculta ce spune Cartea Facerii! A facut

pentru

femeie;

celorlalti

membri

acestia fac parte.

Tot

Sfantul loan apreciaza:

Nimic nu uneste v.ata

Dumnezeu pe om; dupa

$i

chipui lui
92
.

Dumnezeu

I-a

facut

femeie
93

i-a facut

dragostea dintre barbat si noastra atat de strans si de puternic ca lucrunle asa, nu ar femeie. [...] De aceea si Pavel, daca nu ar fi fost asupra acestei chestium. Femei, fi facut atata vorba, fara scop, Domnului. Pentru ce? Pentru zice. supuneti-va barbatilor vostri, ca comun acord, 1 copm motivul ca daca barbatul si femeia sunt de de aroma ce emana din cresc bine [...I, si vecinii se impartasesc

lucr^ri; iar

Cei care au aceeai fire cei care savaresc aceea? i fapta. aceia primesc

pe ei

pe el; barbat au i ace!eai

i

aceeai

plata."

<

iura

Se va analiza in continuare care este conceptia Sfantului loan de Aur In legatura cu raportul dintre barbat $i femeie.
Potrivit invataturii Arhiepiscopului
ji

este egala, stipana

de Constantinopol, femeia in acelai timp, supusa barbatului ei.

S4

Idem, Om.
Sir 25. 1-2.

Tit.

IV. trad.

cit..

p.

312-313:

PG

LXII. 683.
"'

Om. Idem, Om.

Idem,
Slilnlijl
l>.

Ffes.

XX,

trad, cit, p. 192;

c>t.. p.

Be>

Coios, XII, trad.

Fac 1,27.
Sfantul loan
i

PG LXII. 136. 152: PG LXII, 387.

I
IN. trad., introd.. note
si

'fiic 1,27.

8a

Gurade Aur. Om.

Cor, XIX. trad,

Efes.

XX,

trad, cit, p.

190-191;

PG

LXII. 135

"
'

Vasile eel Mare, Omilii la Fsalmi,

indici

dc

w Idem, Om.

cit., p.

241:

PG

LX1, 153.

l-eciom, Col.

PSB,

17,

IBM.

Bucure^ti, 1986, p. 186.

>

X-vyy^

Wm>*fm

t*-p&*.

^WAtfrtW*^l^^^%U^^^^^AVi**Mto^

KC\

114

Casatoria

fi viata

defamilie

Sof

sofie

115

femeia este chemata impreuna cu barbatul ei sa ea de aceeasi stapaneasca pSmantuI, Dumnezeu invredn icind-o si pe

Dupa

el,

Insa, femeile primesc, la Sfantul loan Gura de Aur, i rolul conductor in familie atunci cand barbati i-l pierd pe-al lor,

binecuvantare
si

amandurora li s-au adresat cuvintele: Creteti va inmultiti i umpletf pamantul i-l stapaniti" (Fac 1 , 28). priveste Aceeai stapanire s-a dat celor doi so{i si in ce
94
,

caci

facandu-se nevrednici de aceasta demnitate. Pe unii ca acetia ii cearta Sfantul loan spunand: Vreau sa va Tncredintez sojiilor
voastre, ca ele sa

va

instruiasca.

Ar fi

trebuit,

dupa legea

lui Pavel,

convietuirea lor in duhul dragostei,

al intelepciunii.

al daruirii

unuia catre celalalt

si

ca yoi si
ordinea
cale"
.

fiti

Comentand indemnul

Sfantului Pavel: Barbatilor,

51

dascalii lor! Dar, pentru ca prin pacat, s-a stricat ajuns capui jos, iar trupul sus, sa alegem cealalta

apostolul ,,nu pe femeile voastre" (Efes 5, 25), e! spune ca stapanire". $i vorbeste aici de mare sau mic, ci stabileste o singura apostolului) aici este despre el continua: Fiindca vorba lui (a sau In celelalte toate, zice (apostolul), covarseasca
iubiti

intelepciune.

stapaneasca

barbatul;

Tnsa

unde

este

vorba de intelepciune,
ci
.

nicidecum. Barbatul nu-si stapaneste trupul sau, femeia nu-si stapaneste trupul sau, ci barbatulw
96

femeia,

si

Gura de Aur, ca de altfel ?i ceilalti Sflnji Paring, sustine ideea ca, Tnca de la Tnceput, Dumnezeu a randuit o singura conducere in familie, cea a barbatului, femeia trebuind sa se supuna lui. El spune: Din Tnceput (Dumnezeu ) a tacut o singura stapanire, adica pe barbat, pe care l-a
pus stapan peste femeie..." 103 In ait loc, el adauga: De aceea femeia ocupa Iocul discipolului, iar barbatul locul dascalului; el este 104 stapanul, iar ea este cea stapanita" Sfantul loan motiveaza: Femeia, cu drept cuvant, este supusa barbatului, fiindca egalitatea aduce lupta, 51 nu numai
. .

Potrivit referatutui bib lie, insa, Sfantul loan

Mare

este

De aceea, potrtvit o prisosinta" egalitatea si nu este lipsiti unul de cuvintelor Apostolului Pavel, care zice: Sa nu va va indeletniciti cu altul, decat cu buna invoiala pentru un timp, ca sa
nici
.

postul

si

cu rugaciunea,

si iarasi

sa

fiti

impreuna..."

si

-Barbatul

pentru

si femeia barbatului" , sa-i dea femeii iubirea datorata, asemenea (Apostolul Pavel) Sfantul loan comenteaza: Cu alte cuvinte, el dragoste, numeste lipsa acum ceea ce mai sus a numit-o datornica

unul din doi fara ca astfel sa arate importanta stapanirii. A se abtine datoria, vointa celuilalt, aceasta este lipsa, aceasta inseamna a opri oprire de pe cand, daca e cu voia lui, nu se poate numi lipsa sau 99 Asadar in intelepciune si iubire trebuie sa opereze
datorie."
egalitatea.

pentru amagirea Tntamplata la Tnceput" 105 Insa, aceasta lupta, nu era posibila Tnainte de a intra pacatul Tn sanul primei familii. Numai pacatul este mobilul neTntelegerii dintre oameni. De aceea- spune Sfantul PSrinte -, fund creata din coasta
aceasta,
ci
i
.

Adam, ea n-a fost imediat supusa barbatului, caci nici cand a dus-o Dumnezeu la Adam n-a auzit spunandu-i-se aa ceva, i nici
lui

barbatul
$i

nu

i-a zis ei

altceva decat: Aceasta este os din oasele mele

s-a amintit, femeia este si roaba si stapana 100 Sfantul loan barbatului" ; este stapana pe trupul lui. De aceea care ar incerca sfatuieste pe barbati sa raspunda femeilor desfranate al sojiei mele". sa-i ispiteasca, zicand: Trupu! nu este al meu ci

Dar, dupa

cum

carne din sau ca i s-ar

rea
sfi

camea mea 106 - $i nicaieri nu se spune de supunere, fi poruncit de Dumnezeu aceasta. Dar cand ea a facut o intrebuintare de puterea sa, ?i cand cea facuta de Dumnezeu ca

de ajutor barbatului s-a gasit ca era vicleana, apoi atunci a pierd ut total; atunci a auzit cu dreptate zicandu-i-se: Atrasa vei fi 107 cStre barbatul tau i el te va stapani Fiindca era natural ca
fie
.

pAcatuI
94 95
1

acesta

sa razboiasca

Sfatul loan

Gura dc Aur, 0m. Fac Gura de Aur, Om.

(I),

X, IV,

trad, cit, p. 120;

PO

neamul nostru omenesc - apoi

98-99;

LIII, 86.
,OJ

Cor 7,

4.

96 97

Sfantul loan
1

! Cor,

XIX,

trad, cit, p.

241;

PG

LXI, 152.

98
99

Cor 7, 5. 1 Cor 7, 3.
Sfantul loan

m Idem, Om. Mt, VII, VI, trad, Idem. Om. I Cor, XXXIV, trad,
Idem,
mi

m
10

Gura de Aur. Om. I Cor, XIX, trad, Ibidem, XIX, trad, cit., p. 240; PG LXI, 152. ibidem, XIX, trad, cit, p. 240; PG LXI, 1 52.

cit., p.

241;

PG

LX1, 153.
K
in'

Idem.

PG LVII, 80, cit., p. 475; PG LXI, 291. Om. Colas, XIL trad, cit, p. 152; PG LXI1, 388. Om. I Cor, XXVI, trad, cit, p. 347; PG LXI, 215.
cit.,

p.

Tiie2,23.
fac 3.
16.

'-**

B^p^iT r ,*jv ,. w ..

116

Casatoria

i viata

defamilie

Sty i so(ie

117

cu aceste vorbe rautatea diavolului, a ingradit Dumnezeu prevazand a hotarare . vrajm totodata a doborat prin aceasta p^Terneie. aceste. videnu, pnn intre dansii din cauza viitoare ce ar f. fost m.jloc a a sfaramat neretele eel

de catre Eva,

i ispitirea lui

Adam.

Sfantul loan spune:

invatat

pofta cea Innascuta fafrfttf 10 pacat" *. Dec., a ?a dupat curns-a din vrajbei, adica ura cea rezultata intre barbat s precedent, Dumnezeu a pus aratat si in capitolul

dm

femeia odinioara pe barbat i a stricat totul, i cu neascultarea 1-a facut vinovat de osanda. De aceea Dumnezeu a supus-o barbatului, fiindca la inceput a abuzat de egalitate. [...] Nu este acelai lucru: de a lua amagirea de la eel de aeelai fel cu tine, sau de la o fiara, de la

femeia pentru ispita in care

e^aunuia spre cela.a.t, pent cabarbatu1*M* in buna

1-a atras, c,

sa trSiasca

aa ca aceasta este amagire. Deci in raport cu femeia, care a fost amagita de eel supus i rob, Adam n-a fost amagit fiindca el a fost tndemnat de cea libera i deopotriva
i

vietuitoare supusa

roaba

fie;

cu
sa-i

el. [...]

Adam, nu supunandu-se

poftei a cSlcat porunca, ci

113
.

numai

aduca amime ^^'^Dumnezeu a pus si ei, semn barbatului ei, acopenrea capulu, trebuie sa tie supusa 09 Capul neacopent este Apostol Pavel' vorbe'te Srantul desp^e care se cere a av a aceea barbatulu. nu

uu semn care

femeii ca

a fost convins simplu de catre femeie"

Desigur,

Sol
capul
ei

a. stapanirii""

De

acoperit, el f.ind

chip

?i

slava a lu,

Dumnezeu

"*&"
este

deoarece ea este trebuie sa aiba capul acoperit, stapamrea 1 ". Sfantul loan constata: Deci,

^iChm
hSS
1

invataturii Sfantului Apostol feme.a din barbat barbatul este din femeie, c. Pentru ca nu femeie, c, feme.a pentru zidit barbatul pentru Pentru ca n-a fost aceasta este zice: Dar daca a f, cineva Stantul loan dtad este icoana este, apoi cu atat mai mult ava aceluia din care concluz.oneaza: lata a.ci a doua aceluia)". Apoi el sau f.gura (a a tre.a, , a patra barbatului, sau mai bine z.s, s.

^J^^
barbatulu.

de aceea a fost i el osandit impreuna cu Eva, sotia lui, i prin ei a fost osandit intregul neam omenesc (Rom 5, 12), deoarece prima pereche de oameni purta in sine firea mtregii omeniri. Eva, aadar, reprezenta intregul gen femeiesc. Sfantul loan explica versetul de la I Tim 2, 14: i nu Adam a fost amagit, ci femeia, amagita fund, s-a facut calcatoare de porunca"; el zice: Aici, apostol ul vorbete de natura femeiasca,
greit i el,

Adam a

"

caci n-a spus Eva, amagita fiind, ci femeia,

.

nume

ce este
sa se

comun intregului sex, i nu numai al aceleia" 116 De aceea, Sfantul Apostol Pavel poruncete: Femeile

"

supuna barba^ilor lor ca Domnului" (Efes 5, 22), ceea ce inseamna in exegeza Sfantului loan: atata timp cat te supui barbatului, ii sluje$ti lui ca Domnului, caci daca eel ce se impotrivete
autoritatilor lumeti, se impotrivete poruncii lui

superstate a

Sa, ca Hristos este capul nostruDumnezeu

al

barber,

"?**

.ar feme.a este slava slava lui a doua, ca noi suntem c feme.a din noi a ca nu noi suntem din femeie, noastra a treia, feme.a pentru suntem facuti pentru femeie, c. noi

pati ca nu
noi
id
14

fata

principal acestea se adauga motivul calcarea poruncii de barbatul ei, si anume,

al supunerii femeii
lui

Dumnezeu,

mm

mai mult se impotrivete femeia care nu se hinevoit Dumnezeu dintru inceput, cSci pe barbat 1-a pus cap al 117 femeii, iar pe femeie, trup al barbatului" Care sunt, Tnsa, limitele stapanirit i care cele ale supunerii? Acestea pot fi aflate tot la SfSntuI Apostol Pavel i de asemenea t/ilcuite cu mare autoritate de catre Sfantul loan GurS de Aur. Potrivit invafaturii lor, ca prim temei al stabilirii limitelor
.

Dumnezeu, cu atat supune barbatului. Aa a

iiuloritSfii i
till re

supunerii, intre barbat

i

femeie, sunt cele existente

Hristos

Biserica Sa. Apostolul spune: Pentru ca barbatul

215. cit, p. 347: PC, LXI, m Idem. Om. Cor, XXVI, " *'&* Aur. Om. Cor, XXVI, * *
I

trad,

oMc cap
tflrui

femeii,

precum
i este.

Hristos este cap Bisericii, trupul Sau, al

lui Hristos,

mantuitor

Ci precum Biserica se supune

cit.,

p.

352; 352;

PO LXI
PG

2.8.

'"

sS^
l

Gura de Aur, Om.

Co, XXVI, trad,

ci..,

p.

LXI. 2.8.

n
in
1 t

Jilcm,

Om.

/ Tim, IX, trad,

cit.,

p. 76;

PG LXI1, 544-545. PG
LXI], 136.

ffotfcnnffi}Milt $4$*

sS

!'t te* de Aur,

Om

I Cor.

XX VL trad. cit.. p. 353; PG LXI. 2.8.

Ukm* Om.

Efes,

XX, trad,

cit, p, 192;

mm*******. ^Cf^<*Ai**f

-:-

~s

-*.-- i ^^t*

V ^* W

J"

118
aa

Casatoria i viata defamilie

femeile barbajilor
cuvinte,
lor, intru totul"

Sof ?i sotie
ingrijire, tot

119

?i

(Efes 5, 23-24). Talcuind

mai dinainte s-a Tncredintat barbatului obiectul iubirii i i s-a impus mgrijirea de el, cu alte cuvinte s-a dat fiecaruia rolul cuvenit, barbatului rolul de
aceste
SfSntul

loan

spune:

Deja,

aa i tu sa te porti fafa de femeia ta. Chiar de ai vedea-o infumurata sau aplecata la prea multe dezmierdari sau dispretuindu-te, tu o vei putea aduce la picioarele tale cu o mare ingrijire, cu dragostea i cu prietenia ta pentru ea" 122 .
Citandu-I

Sfantul femeii rolul supunerif' conducere i de Vasile eel Mare nu considera ca este necesar sa faca exegeza , acestui text atat de limpede; el reia doar cuvintele apostolului
ingrijire, iar
.

118

pe

Sfantul

Apostol

Pavel,

Sfantul

loan

demonstreaza ca Biserica, nu numai il ura i-L respingea pe Hristos, Mirele ei, ci era necurata, era identificata cu intunericul , fara de
multor feluri de desfiitari, petrecand viata in rautate ;i pizmuire", fiind urata i urand 124 i ea la randul ei Aadar - constats Sfantul loan -, Biserica era necurata, aadar, avea defect, a$adar era desfigurata, aadar, era urata. Ei bine, orice fel de femeie ai lua tu, desigur nu va fi aa cum era mireasa lui Hristos, Biserica, i nici nu va fi atat de departata de
i
. s

spunand: Se cuvine ca femeile sa se supuna barbaplor lor, precum Biserica (se supune) lui Hristos, facand (astfel) voia lui %\

minte, neascultatoare, amagita, slujind poftelor

Dumnezeu"

120
.

Sfantul Apostol Pavel, insa, continua: Barbatilor, iubifi pe femeile voastre, dupa cum i Hristos a iubit Biserica, 51 S-a dat pe

Sine pentru ea"

(v. 25).

Sfantul loan atrage atentia: Ai auzit mai

sus masura supunerii? Ei bine, asculta Voieti ca femeia sa te asculte, dupa Hristos? lngrijete-te i tu de dansa, dupa

acum i masura iubirii. cum Biserica asculta de cum i Hristos S-a Tngrijit

de Biserica. Chiar de ar trebui sa-ti dai sufletul pentru dansa, chiar de ai patimi mii de rele, sau, in fine, de ai suferi orice, tu nu te da in raport cu laturi, cSci de ai patimi orice, totui nimic nu ai facut in " Hristos pentru Biserica." ceea ce a facut Infinit de mare este diferenta intre Hristos %\ barbat, dar mai
este diferenta intre Biserica i femeie. Cu toate acestea, raporturile dintre barbat ?i femeie trebui e sa fie la fel cu cele dintre

mare

Hristos

Biserica. Aadar, orice ar face

un sot pentru

sojia sa,

niciodata n-ar putea sa se ridice la Tnaltimea eforturilor lui Hristos

pentru Biserica Sa.

pe cat a fost Biserica de Hristos, i cu toate acestea El n-a hulit-o $i nici nu a urat-o din cauza slufeniei ei. [...] Deci luand-o aa cum era, El a infrumusetat-o, i a curajit-o, i in fine, nu a trecut cu vederea sa faca i aceasta ca s-o sfinjeasca, curatind-o cu baia apei prin cuvant, i ca s-o Tnfa|ieze Sie$i, Biserica slavita, neavand pata sau zbarciturg, ori altceva de acest fel, ci ca sa fie sfanta i fara ,25 de prihana ' a26 Toate acestea le-a f5cut Hristos pentru Biserica Lui, ai carei cap El este, numai din dragoste. Aceasta este deci masura i limita stapanirii pe care trebuie s-o foloseasca i sotul fata de sotia lui, al carei cap el este, masura iubirii, masura fara de masura i o limita fara de limite. Unde este iubire nu are loc frica. Sfantul loan spune: Tovaraul vietii, mama copiilor, obiectul oricarei placer $i
tine
. i

Gura de Aur explica in ce consta diferenta dintre lucrarea lui Hristos pentru Biserica Sa i lucrarea ce se cere s-o savareasca barbatul pentru so|ia lui, zicand: Tu faci acestea pentru fiindca eti insotft i legat de dansa, pe cand El a suferit
Sfantul loan

Biserica care-L

ura

i-L

respingea.

Dupa cum

El

a adus

la

picioarele Sale acea Biserica, care-L ura, il respingea i care traia in nu dezmierdari, i a facut aceasta nu cu amenintari, nici cu insulte,

cu amenin0ri ci cu dragoste. Cu adevarat, nici o legatura nu e atat de tiranica ca legatura dragostei dintre barbat $i femeie. Dar, ce fel de insotire poale fi, cand femeia tremura de frica barbatului? Ce fel de placere v sim(i i barbatul, cand el traie?te cu o sclava $i nu cu o femeie libera? Chiar dacJ ai suferi ceva din partea ei, tu sa nu o 127 biitjocoreti, caci nici Hristos nu a facut aa fata de Biserica"
fie legata

multumiri,

nu trebuie sa

cu frica

cu

frica sau

cu

alte mijloace violente, ci

numai prin marea Lui

'

Ihitiem

J>GIX\LW.
8.

m Ibidem:
1

trad, cit.,?,

193;PGLXH,

136.

^
1

Ifcs5,
1 it

X3
5,

"

"'

Efes 5, 22-24; Tit 2, 4-5.

Slantut Vasile eel Mare, Reguliie morale, 73, trad,
StSntuI loan Ciura

J. Ics

26-27.

'

120
J21

ciu

p. 187.

""

Slfintij]

loan Gura de Aur,

Om.

Efes,

XX, trad,

cit, p. 194;

PG

LXI1, 137.

de Aur Om.

Efes.

XX, trad.

ciL, p. 193;

PG

LXIi, 137.

'

'

fhtth'm:

PG

LXII. 137.

X
'

*w**-i.**'*,-tftpr ^-^ic--*-*--- jgiy

j^^f>t fr

i-^^**^*^^TTfrT:

^^^

120

Gasateria

p viafa defamilie

Sof i sotie

321

Pentru cei care, insa, n-au fost convini de aceste exemple, Stantul Apostol Pavel ?tiind cat de importanta este aceasta
chestiuiie in viata familiei, a Bisericii i

nu renunta, ci insista, indicand i un a1 doilea temei, mai pe masura intelegerii celor simpti i neinvatati. El spune: Aadar5 barbaiii sunt datori sa-i iubeasca femcile, ca pe inse?i trupurile lor. Cel ce-i iubete femeia pe sine se iube^te. Caci nimeni vreodatft nu i-a a
intregii societati,

urat trupul sau, ci fiecare

II

hranete

i-I

incalze?te"

128
.

Stantul loan

34 un trup" -V text invocal si de Mantuitorul fisus Hristos' si talcuit de Sfantul loan Gura de Aur in felul urmator: ...barbatul paraseste si pe cei ce l-au nascut, se insofeste cu femeia, iar dupa aceea tatal, mama si copilul sunt un trup, combinat din esenta fiecaruia din ei' pe motivul ca amestecandu-se semintele lor se naste copilul, astfel 135 ca toti trei formeaza un singur corp" El apeleaza si' la un exemplu din viata, spunand: Nu vezi ca chiar in corpul nostru avem multe defects? Unul este schiop, altul are picioarele strambc,
.

Gura de Aur. mirat parca dc

insistenta apostolului, se intreaba:

ce este aceasta? Cum a ajuns la acest exemplu - care este i important - ca la cea mai insemnata figura, dupa ce pana acum a vorbit atatea de Hristos ?i de Biserica? Cu drept cuvant a facut el aceasta, caci un astfel de exemplu e i mai apropiat, i mai clar, i in acelai timp prin el se invedereaza i o alia obligatie asupra barbatului. Rxemplul dintai nici nu era atat de necesar, caci acolo e vorba de Hristos, Care a fost i Dumnezeu, i de buna voie S-a

Dar eel mai

altul

mamile

uscate, iar celalalt vreun alt

membru al

corpului slab

si

nefolositor

si totusi
il

inca de multe ori

nu se scarbeste pentru aceasta, nici nu-1 taie, ci prefers inaintea altora, si cu drept cuvant, caci

doareal

sau".

mai metodic faptul, caci zice: Aa sunt datori adica, faptul iubirii nu e ceva din gratie (nu e o favoare), ci o datorie a barbatului. Spunand apoi ca sunt datori sa-i iubeasca femeile ca pe insei trupurile lor, adauga: Caci nimeni vreodata nu $i-a urat trupul sau, ci fiecare il hrane$te i-l incalzete, adica se ingrijete de el cu multa
dSruit pe Sine Bisericii. In acesta din

urma

insa, el cerceteaza

Toate argumenteie conduc spre aceeasi concluzie, iubirea, care trebuie sa aiba locul eel mai de frunte in sanul familiei: dupa modelul mbirii fa|a de propria fiinta i dupa eel al iubirii lui Hristos fata de Biserica, dupa cum s-a amintit mai sus. Asadar, pe cata mbire are cineva catre sine - zice Sfantul loan -,
tot

pe atata voiesle

Dumnezeu

sa

avem

catre femeie.

Suntem

partasi aceleiasi naturi,

dar cu toate acestea dreptul si datoria noastra catre femeie ne impune inca ceva mai mult. Desi sunt doua corpuri, totusi unul e 1 7 capul si celalait irupul" .
-'

Dar Stantul Parinte indica

Mantuitorul
lisus
si

$i

un
al

alt

sarguinfa

Hristos'

38
,

model, preluat de
in
fiinta
lui

la

acela

unitatii

dintre

Pentru a explica cum este femeia trup a I barbatului, conform fnvataturii Siantului Apostol Pavel, Stantul loan Gura de Aur face apella referatul biblic cu privire la facerea femeii din coasta lui

Dumnezeu
este

Tatal

Dumnezeu
si

Fiul. El spune:

Capul

Hristos
si si

Dumnezeu. Aceasta
si 139
.

sunt una, tot asa

Adam; Aceasta- os din

i

oaseie mele

came din

caniea mea

ik

eu o zic; ca dupa barbatul cu femeia sa una

cum
sunt.

Hristos

Tatal Tatal

Asadar

el

esle capul nostru"

zice apoi: A?adar, ea (femeia) a fost facuta din materia trupului

nostru

J31
alt
.

Ceea ce se petrece cu barbatul si femeia, cand sunt uniti de Dumnezeu, ca si ceea ce se petrece intre Hristos si Biserica,
capul femeii, si Hristos, capul Bisericii, ramane totusi o mina, despre care Sfantul Pavel zice: Taina aceasta mare este; iar
bflrbatul fiind

' argument pe care-1 aduce Sfantul Apostol Pavel pentru a demonstra ca barbatul i femeia sunt un singur trup, este preluat tot din referatul biblic al creatiei: De aceea va lasa omul pe amandoi tatal sau i pe mama sa i se va alipi de femeia sa i vor fi

Un

lac

2. 24.

128
:,>

Kfes5,28-29.
Slantul loan

"| Ml 19, 5:
I

Mc

10, 7-8. Efes,

Gura dc Aur, Om.

Efes.

XX.

trad.

ciU

p.

196-197;

PG LXIL

'Slantul loan
* If
'

139
'

ttoih'm; Vtj

Gurade Aur, Om. LXH, 140.

140.

XX. trad,

eit.,

p. 198;

PG

I.XIL 139-140

l3(l

Fac2.23.
Sfantul loan

tbuitmPGlXll
fa ID, 30; 17. 21.

ik

Kfcs 5. 3

Gura de Aur. Om. Cor 6, 16.

Efes.

XX, trad.

Git, p. 197;

PG

LX1I. 139.

Wmfiil loan GurS de Aur, Ow. Efes,

XX, irad.

cit, p. 198;

PG LXI1,

140.

r
122 eu Gasateria
yi vra/a

^/\VCW*J'^*-- v* ^ V

Ar'"'''^*

a v;'v^rt:^i<"^f v. .

rr.75?-ranv^Zw.-'t i

j ; '^4

defamilie

Sot $i sofie

123

zic Tn Hristos i in Biserica

tJ4.

Sfantul loan

Gura de Aur se

Dar de ce aceasta taina este mare? Pentru ca fericitul Moise, sau mai bine zis insu$i Dumnezeu, - raspunde el - a facut aluzie la ea, ca de ceva mare i miraculos. Acum, zice, eu vorbesc de Hristos, caci i El lasand pe Tatal s-a pogorat pe pamant, i a venit la mireasa Sa i a devenit cu ea un duh, dupa cum zice: Cel H1 Bine a zis duh este cu Dansul ce se lipete de Domnul un
intreaba:
.

continua

el

- cS Taina

aceasta este mare, ca

cum

pare ca ar zice:

am
mare

vorbit in alegorii, insa cu toate acestea Taina casatoriei este

i

alegoria nu poate rSsiurna iubirea ". Sfantul Apostol Pavel ii incheie pledoaria in favoarea iubirii dintre soti cu o fraza, a cSrei parte a doua pare, la prima vedere, ca

aceea ca voie?te sa stapaneasca mai mult iubirea. Unde este iubire toate celelalte urmeaza de la sine; dar unde este frica, in general se intampla cu totul dimpotriva. Cel ce iube te pe femeia sa, chiar daca nu ar fi ascultatoare, o va supune totui prin iubire" 146 Dar ce intelege Sfantul loan prin frica de care vorbeste Sfantul Apostol Pavel ce dragoste poate sa fie aceea unde domne 5te frica? El raspunde acestei intrebari spunand: Atunci este vorba de iubire, caci cea care se teme, iubete in acelai timp, cea care iube?te se $ teme; se teme de barbat ca i cap al ei, iubeste pe barbat .ea membru al ei, fiindca ?i capul este membru al intregului corp
i
t

anuleaza tot demersul sau de pana acum: Astfel i voi, fiecare aa sa-?i iubeasca femeia ca pe sine insui; iar femeia sa se teama de
barbat"
143
.

Barbatul nu trebuie sa pretinda altfel de teama decat .,ca de la e lb *' "" a dC ****"' cSci ea este XmPai barbatului; hf el 'f attlel, isi batjocoreste singur trupul, necinstindu-1 148 In alt loc el spune: Chiar daca este supusa noua,

Sfantul

loan

Gura

de

Aur

explica

aceasta

aparenti

neconcordanfa intre frica

niciodati

i iubire,

arStand necesitatea existentei in

", barbatul" .

?I

S*!f

ca roaM '

femeia insa este supusa ca ca una ce este i; bera si de aceeasi cinste cu

familie a unei singure autoritati. El spune:

Unde

este egalitate

pace, nici in cea mai democratic* familie, nici in casele celor mai mari i nici in altS parte. De aceea este necesar sa . existe o singura autoritate, un singur cap" S-a vazut deja, de ce femeia este cea care trebuie sa se

nu va

fi

supuna. Sfantul Parinte atrage insa atentia barbatului, sa nu disprefuiasca pe femeie, ca ea este trupul lui", pe care dispretuindu-1, se disprejuie^te pe sine insui, capul acestui trup.

Aadar - spune

el

mainile, picioarele

celelalte

membre

ale

trupului, sa fie in slujba capului, iar capul sa se ingrijeasca de

membre le
mai

trupului, ca eel ce are in sine toate simtirile.

Nimic nu e
1

bun i mai placut ca o astfel de insotire prin casatorie" \ Sfantul loan apreciaza totui, ca acolo unde este dragoste, nu

iubeasca intaietatea; pana aici sa se margineasca teama ei" 150 Acolo unde lipseste dragostea curata, frica nu este de nici un folos. De aceea si Sfantul Pavel si Sfantul loan insists asupra guvcrnaru in familie a iubirii. Femeia, in acest caz, nu se simte usupnta pentru ca barbatului i s-a poruncit sa o iubeasca. Chiar daca Icmeia nu si-ar iubi barbatul, acesta este dator sa o iubeasca Iar femeia dacfi nu este iubita trebuie totusi sa se supuna. In felul acesta liecare isi indeplineste datoria sa. Barbatul trebuie sa aiba suficienta ingaduinta, pentru ca unitatea familiei sa nu sufere, chiar daca sotia
'.

s-o manifeste femeia este: Sa nu se impotnveasca barbatului, sa nu-1 contrazica la fiecare pas sa nu

Teama pe care se cuvine

se pune problema autoritatii.

I

De aceea el observa: Modul

[...]

iubirii ni

-a aratat apostolul, dar

modul

temerii pe care trebuie sa

o aiba

femeia fata de barbat, nu

l4(1

l-a aratat deloc.

i de ce oare? Pentru

ar avea anumite defecte, caci Dumnezeu a poruncit barbatilor spune Slantul loan - sa sufere toate defectele femeilor, numai'sa nu he desfranate. [...] Chiar de ar fi femeia betiva, sau rea de gura win pizmasa, sau iubitoare de lux si prin luxul ei i{i cheltuieste iivcrea, tu formeaz-o, ca de aceea esti capul ei; pe
lu
1

ea o

ai

de tovaras

t:fes5.32.

141

[Cor
Efes

6, 17.

142
143

Sfantul loan
5. 33.

Gura de Aur, Om.

Efes,

XX,

trad, cit., p. 198;

PG

LXll, 140,
141.

144
145

Sfantul loan

Gura de Aur, Om.

140-141.

Efes.

XX, trad, cit, p.

199;

PG LXIL

Ibidem:

PGLX] 1,

XX. trad, cit, p. 200: PG LX!J, 141. ^ Ibidem. XX. trad, cit., p. 199; PG I.XII, 141. "'" llmti'tn, XX. trad, cit, p. 201; PG LXll, 142. |" Uli-rii. 0m. I Cor. XXVI. trad, cit, p. 346; PG LXl, 214-215. 14-111, Om. Efes. XX, trad, cit, p. 201; PG LXIL 142.
'

ll'uivm.

'

. **.^ V '*

'

f
124
vietii si

Casatoria

si viafa

defamilie

Sot si sotie
mult mai necesare, dupa cum avem nevoie noi, in cele ce com pun viata noastra" 157 .

125
si

fa de ea ai nevoie. Asadar, formeaz-o dupa cum trebuie, 15 '. Aceasta este casatorie dupa Hristos cele ce depind de tine" [...] - arata el - casatorie duhovniceasca si nastere duhovniceasca" cele ale lui Sfantul loan sfatuieste pe soti: Caut5 mai intai Dumnezeu. iar cele omenesti vor urma cu multa usurinja.
.

de

cei

mai mici decat

Vorbind despre rolul sotului

trebuie sa fie aratate
si

si al

sofiei in cadrul familiei,

datoriile

pe care

le are fiecare dintre ei fata

de

celalalt.

caset Formeaza-ti femeia, caci numai astfel se intaresc temeliile ceya, sa Asculta pe Pavel care spune: Daca voiesc sa invete
intrebe acasa pe

Daca, deci, in acest fel administram priveghere si asupra casele noastre, vom fi destoinici de a avea casa este o mica biserica. Numai astfel si barbatu
barbatii lor
.

153

Prima datorie este iubirea, care este intotdeauna ancorata in lubirea fata de Dumnezeu. Sfantul loan Gura de Aur spune: Tu nu lubesti atata pe femeie pentru ca e femeie, cat o iubesti
'pentru

Bisericilor, caci si
sj

femeile se fac buni

si

se intrec unii pe altfi"

concluzioneaza: Deci cu multa dreptate a iar femeia sa se spus apostolul, ca barbatu 1 sa-si iubeasca femeia, zici tu. teama de barbat ca de cap. i cum s-ar putea aceasta? modul, cum si ca trebuie sa fie aa, apostolul a aratat clar, dar

De asemenea,

el

lotul

o ai catre Hristos. Aceasta a si lasat a se mtelege cand zice: ca Domnului. Asadar, ca si cum ai asculta pe Domnul facand totul pentru Dansul, tot asa si-n cazul de fata fS S8
ca pentru Dansu 1"
.

iubirea ce trebuie sa

Cum

in ce fel, vi-1 voi arata

eu voua. Daca vom dispretui averea, daca adica vom avea privirea indreptata numai asupra unui singur lucru, inaintea ochilor asupra virtufU spirituals daca, tn fine, vom avea casatoria ne va fi frica de Dumnezeu, ei bine numai atunci
55

dat barbatului sa poarte grija de sotia si de copiii lui, caci spune Sfantul loan: Sexul femeiesc este oarecum mai slab si are nevoie de mult ajutor de multa ingaduinta. [...] Toate sa le fact pentru femeie, toate cele necesare sa i le procuri, caci datoria te face" 159
i-a
.

Asa dupa cum

s-a spus,

Dumnezeu

Sotia are, in
a se ingriji

concept Sfantului
si

de cresterea copiilor

loan Gura de Aur. datoria de de administrarea casei si a

fericita"'

e)
Sfantul loan

Rolul barbatului

i al

femeii in familie

Gura de Aur vede Tn lmpartirea responsabilitatilor tntre care Dumnezeu o voieste sot si sotie o noua legatura a dragostei pe - spune el - nici barbatului nu i-a in sanul 'familiei. Asa, de pilda
fiecarma din indatonri: tncredintat totul, si nici femeii, ci a impartit incredmtat roluj uneia (femeii) i-a dat in stapanire casa, celuilalt i-a Cu toate ca dinafara de casa, acela de a hrani pe cei din casa" . de si a lenevirii, uneor. aceasta deosebire, din cauza iubirii de argint"
pronia iconomiei lui este estompata, totusi si asa inca straluceste alte afacen Dumnezeu. caci noi avem mare nevoie de femeie in

de aceea ti-a dat-o Dumnezeu, ca sa te ingrijeasca in acestea, ca si in toate cele lake. Pentru c viata noastra consta din doua feluri de afaceri: cele publice si cele de acasa. Dumnezeu a imparpt sarcinile intre barbat si femeie; ei i-a dat conducerea casei, lui toate problemele
ta; si

lucrunlor din ea. El spune: Numai o singura insarcinare are lemcia: sa pazeasca pe cei nascuti (copiii), sa ingrijeasca de venitunle tale (ale sotului), sa aiba grija de casa

toate cele care se faptuiesc in afara: judecati, sfatuiri, comanda armatei si toate celelalte. Femeia nu poate sa poarte
Innce, sa arunce sn

siatiilui,

o sageata, dar poate sa

in intreaga casa.

tina furca, sa teasa

o panza,

puna randuiala
sfat,

Nu

e in stare sa dea o hotarare

15s
:

Ibidem,

" Ibidem,
1

XV, trad, cit, p. 152; PG LXII, XX, trad, cit., p. 200: PG LXII,
XX, trad, XX, trad,
cit., p.

10.

141

dar este in stare sa-si dea o parere in cele ale casei, pe chic barbatul le imparte cu ea; ea arata mai multa patrundere decat linrbalul. Ea nu poate sa manuiasca bine banii publici, dar poate sA-si creasca bine copiii, tezauml eel mai pretfos decat toate; poate in ... dea incredere barbatului, sa-l despovareze de toate grijile pe
I ]

mir-un

151

Cor

14, 35.

154 155 156

Ibidem.
Ibidem,

PG LXII, cit., p. 203; PG LXII,

202;
cit, p.

1'

143.
t

143.

'

Jf'iMn:PG\Xl29], " l.loiii, Om Efes, XX, trad.

Ithhm. XX,
trad. cit.. p.

cit. p.

203-204;

Idem, Om. I Cor,

XXXIV, trad,

475;

PG LXI, 291

PG

LXII, 143.

202;

PG LX1L

142.

<-MWH^it#***$*^Mltf^4* *S*^

126

Casatoria $i via{a defamilie

Sot $i sofie

127

care le cere o gospodarie, adica de camara, de fesut, mancare, imbracaminte i celelalte care nu sunt nici potrivite, nici u$oare pentru barbat, chiar daca ar vrea el sa le ia asupra lui. Intr-adevar,

Sotia sa nu-Mnsulte sotul pentru ca nu-i ofera o stare material* mai buna. In acest caz, sa se gandeasca la
s^race decat ea
bogajia.
5i la

nenorocirile pe care le-a

femeile mai adus unor persoane

intelepciunea dumnezeiasca, c3 acela i care se pricepe bine in lucrurile mari, se arata neputincios nepriceput in lucrurile mici, aa incat bSrbatul sa aiba nevoie de
este

o parte din bunavointa

femeie. Intr-adevar, daca

Dumnezeu ar fi

creat
iI

pe barbat deopotriva

indemanatic in ambele sarcini, neamul feme or ar fi fost dispretuit, ocupatii mai inalte i mai i pe de alta parte, daca ar fi dat femeilor de pret, ele s-ar fi umplut de ingamfare. De aceea nu a incredintat pe amandoua numai unuia, ca nu cumva soarta celuilalt sa fie mai
injosita i zadarnica; n-a impartit deopotriva Insarcinarile, ca sa

Dar daca ea are adevarata iubire catre barbat zice Sfantul loan - nu-i va zice nimic, ci va prefera ca sa-1 aiba langa ea, chiar de nu i-ar procura nimic. Dar nici barbatul cand aude astfel de mustrari - ca i cum ar avea vreo stapanire asupra femeii - sa nu alerge ia insulte ? batai, ci sa o sfatuiasca, sa o mangaie ..., sa o convinga prin adevar ?i niciodata sa nu intinda mana asupra ei. Departe acestea de un suflet liber. Nici insulte, nici batjocuri, ci s 164 caute mar bine a o forma"
i
.

nu
la

O alta datorie reciproca a celor doi soft este i aceea, amintita

mai sus, de a nu se lipsi unul de altul decat pentru o vreme i cu bun* intelegere, pentru a se indeletnici cu postut i cu rug3ciunea. ,,Fiindca din astfel de abtinere se nasc mari rele - spune Sfantul loan Gura de Aur- caci ?i preadesfranarile $i desfranarile, i
chiar
zis

se iveasca intre ei lupta

de

intaietate i femeile sa

nu ceara de

barbati intaiul rang, dar ca sa se ingrijeasca de unire i de Intaietate, aa a impartit fiecaruia Insarcinarea sa, ca partea barbatului s fie

mai de folos i mai insemnatS, iar a femeii, mai micS i putjn mai micimea joasa; aa ca nevoile viefii ne indeamna sa o cinstim, iar sau" insarcinarii sale, nu o lasa sa se ridice impotriva barbatului Soful trebuie sa-i apere sotia fata de or ice agresiune i sa nu dea crezare barfelor ce privesc pe sotia sa, pentru a nu se furi$a
.

stncarea caselor, de aici provin de multe

(Sfantul Pavel):

ori.

[...]

i bine

Sa nu

oprifi datoria, adica sa

[...]

datoria voastra conjugala.

i de voiett,

nu va tipsiti de sa examinam acest fapt

vrajbaincasa" '. Sotia sa nu cenzureze cu amanun|ime intrSrile i ieirile vreo barbatului de acasS, dar nici barbatul s5 nu dea motive de
banuiala"
162
.

16

mai de aproape. Fie, de exemplu, o femeie i un barbat, i femeia se abtine, fara ca barbatul sa fie de acord. Deci de ce te miri daca el,
mii de lipsun? Care este folosul postului ?i a infranarii, daca dragostea este sfa$iata? Nici unul. Cate batjocori nu ies de aici, cate vorbe proaste
cata lupta nu se dezlantuie in aceste imprejurari!" 165 . datorie comuna a celor doi sop este educarea copiilor, despre care ins5, se va vorbi intr-un capitol separat.

din aceasta cauza, desfraneaza sau daca nu desfraneaza, atunci este posomorat, venic tulburat ve?nic in lupta, cauzand femeii

stea prea mult la dispozitfa prietemlor lui sa-i neglijandu-i familia. In caz contrar, sotia este indreptajita acesl certe sotul; acesta insS nu are voie s3 se supere, cSci ea face

Sotul

nu trebuie sa

lucru din iubire. Acuzarile ei

- spune

Sfantul loan

sunt izvorate

inflScarata i din din iubirea ei cea fierbinte, din predispozitia ei cea - i aceasta este frica ce o are de tine, ca sa nu te piarda. Ea se teme teama ce trebuie sa o aiba - ca nu cumva, cineva, sa-i fi rapit

f)

Distracfiile celor doi sofi, neingaduite $i ingaduite

favoarea ei ce o avea la tine, ca nu capitalul bunurilor ei, ca nu cumva sa-i 1 nu-i fi sapat via|a ei conjugala" sa
'

cumva
fi

sa o

fi

pagubit de

furat barbatul

- capul

ei -

Sfintii Parin(i

din secolul de aur cretin" au vorbit deseori, mai files in predicile lor, despre dtstractiile i obiceiurile pagane din vremea lor, pe care unii dintre cretini, i in special cei de curand
botczati le practicau

cu constiinfa ca acestea nu

le pericliteaza

160
161

Idem,
Idem,

III-a

Om. despre
143.

casatorie,
cit. f p.

4}

p.

71-72;

PG

LI,

230-231
IM
.

Om.

Efes.

XX, trad.

204;

PG LXIL

143.

lt2 163

Ibidem:
ft/rfem;

PGLXM
PG

W', P- 205; PG LXH,

UWm, Om.
I Cor,

144.

"

LXII, 143-144.

XIX,

trad, cit, p.

241;

PG LXI,

152-153.

r
128
cu

teM^O^H *

^**- --

4/

"*i"

^.-pVfPfi.;

Casatorla ?i viata defamilie

Sof i sotie
jurul lor, crestini

129

mantuirea,

atat

mai putin pe cea a celor din

de la baie, din sau pagani; este vorba, in special, de spectacolele foarte aspn, hipodrom si cele de la teatru. Fata de acestia ei erau lor sufleteasca, ca si aratandu-le primejdia la care si-au expus viata
vatamarea celor lalti prin exempt ul
spectacole paganeti!"
166
.

cantece, care sunt mai bune si ne fac mai buni... De aceea trebuie sa luat.i parte la aceasta muzica, la moda acum, tot atat de putin ca si la 170 orice alta fapta rusinoasa" Sfantul Vasile insista in combaterea
.

lor negativ.

Sfantul Chiril al lerusalimului porunceste:

Nu

te

duce

la

chiar a acelor placeri, mai neluate in seama, dar care sunt mijloace prin care sufletul este coborat pana Tn cea mai urata mocirla. El spune: De asemenea ma rusincz sa mai spun ca trebuie oprita

explicand catehumenilor randuiala Trufia diavolului (de care ne slujbei Sfantului Bote?, se exprima: cursele de can Sepadam la Botez) consta din: pasiunea de teatru, de

Tot

el,

parfumarea aerului cu diferite mirodenii placute la miros, ca si ungerea trupului cu parfumuri. Ce altceva a putea spune despre

- spune el orice desertaciune de acest fel. Sfantul de vanatoare si si zice: Intoarce roaga lui Dumnezeu sa fie izbavit de acestea se
16
.

porunca de a nu urmari placerile care vin de pe urma pipaitului si gustului, decat ca aceste placeri silesc pe cei ce se mdeletnicesc cu
cautarea lor sa traiasca Tntocmai ca animalele, robiti pantecelui si celor de sub pantece?... Sa stapanim si sa infranam trupul, cum

Nu mdragi teatrul, unde ochii mei ca sa nu vada desertaciune si de toata nerusinarea vei vedea desfranarile pline de hule afemeiati. Nici nu te mascaricilor i jocurile nebunesti ale barbatilor desfata ticalosu! lor indragosti de pasiunea acelora, care pentru a-si
dedau pe ei insisi vanatorii fiarelor salbatice [ ...] care doboara sufletele. de cursele de cai, priveliste nebuneasca^ Toate acestea formeaza trufia diavolului" pe crest inii care, Sfantul Vasile eel Mare cearta cu asprime
pantece, sc
.

infranam pornirile furioase ale unui animal, iar tulburarile pricinuite in suflet de trup sa le domolim, atingandu-le cu ratiunea ca si cu un

Fugi

si

participau la alte amestecandu-se cu paganii frecventau teatrele si morala crestma. Sa lasain distractii rusinoase si incompatibile cu

pentru
si

'actorii

de pe scena

zice el

desfranarile zeilor,

amorunlc

destrabalanle impreunarile lor in vazul tuturor, dar mai cu seama, zeilor dupa cum spun ei, de care lui Zeus, corifeul si seful tuturor 169 despre animale" . Sfantul Pannte ruine e sa le spun chiar cunoasca pe ei tndeamna pe crestini, mai ales pe cei tineri sa se
insisi. lucru care

Sa nu dispretuim ratiunea dand frau liber placerii,.." 171 Sfantul loan Gura de Aur, care este un moral izator prin excelenta, a fost poate eel mai Tnversunat adversar al pacatelor celor care purtau numele de crestini, dar ramascsera fideli practicilor pagane. Pe acestia Sfantul Parinte Ti mustra cu asprime, aratandu-le in ce mare primejdie s-au aruncat, calcandu-si in picioare nu numai calitatea lor de crestini, dar chiar sj pe cea de fiinte cuvantatoare inzestrate cu ratiune. El spune: Ridica-te la cinstea ta de om, fugi de oceanul iadului, de raul eel de foe, de spectacolul de la baie! Ca baia aceea da nastere oceanului iadului si aprinde ace adanc al
bici.
I

nncarii."

172

Teatrul,

nu

este posibil

curatirea

sufletului

zice el

[...J

fara cura;irea sufletului. ,.Iar se face prin dispretuirea

considerat a

spectacolele prostest. placerilor simpjrilor: ochii sa nu se desfete cu trupurilor, care baga in suflet ale scamatorilor sau cu privirea suflet cantece dc iar urechile sa nu primeasca in

ghimpele placerii, nasc de obicei patimi rusine. Din nite cantece ca acestea se
odrasle ale josniciei
si

e.

ale umilirii; noi insa trebuie sa

urmanm

allc

mai cumplite pacate. Teatrele cele desfranate - zice el - va invata sa va dcsfrana|i; teatrele, aceasta ciuma cu anevoie de starpit aceste thrmece pline de otrava, aceste curse cumpiite pentru cei nepasatori, aceasta pieire insotita de placere pentru cei nemfranati" 173 Cei care frecventau teatrele, se justificau spunand ca piesele jucalc pe scenS sunt fictiuni. Nefiind vorba de realitate aveau impresia ca i pficatul lor nu poate fi real. Sfantul loan li
fi fi

de asemenea, ceea ce poate

Tn critica severa a Sfantul loan, este

mai

rau, izvor al celor

,66
161

trad. Sfancul Chiril a! lerusalimului, Catehezele, IV, 37,

cit.. p.

133.
cit. : p. 5-14
i f '

Ps 118, 37.
mistagogice, Sfantui Chiril al lerusalimului. Catehezele
,
I,

168

6, trad.

't
'
1

545.

m Slantu! Vasile eel Marc. OC. XXII,

II.

Catre

lineri, trad. cit.. p.

369.

., n

thJcm, XXII, VI L p. 578-579. itmtm, p. 579. St/miul loan GurS de Aur, Om. Mu VII. VI, trad, cit., p. 99; Umim, l-XXIIU III, trad, cit., p. 834; PG LV1II. 677.

PC L VII,

81.

130
avertizeaza:

Casatoria
Fictiunile

i viata

defamilie
pretinda,

Sof i sofie
ca
participand
la

131

au ficut pe multi sa ajunga seama pentru asta desfrana^i si au stricat multe case. Si mai cu cele de pe scena, ci le suspin, pentru ca vad ca nu vi se par rele este prezentat fara de aplaudafi, strigati si radeti, cand desfraul si desfraul este un rau, apoi este un rau
acestea
rusine.
[...]

Daca

ramane neatins de intinaciune. Sfantul loan zice: Multi oameni cand se intorc de la inmormantare se spala, si doar mortul nu-i necurat, pe cand pacatul pune pe suflet atata necuratie, ca nu o poate curati toata apa izvoarelor, ci numai lacrimile si marturisirea [...] Pentru ce sunt
aplauzele? Pentru ce zgomotul, strigatele satanice, vanzolelile diavoiesti? [...] Pentru ca femeile, cu capetele descoperite, lipsite

acele

scene,

mai spun cat de desfranati sunt actorn desfraul si adulterul pe care joaca astfel de piese, care reprezinta nerusinato 11 fac pe scena Nu mai spun cat de neinfranati si de mai neinfranata decat spectatori! Nu este privire mai desfranata si spectacole" privirea celui care doreste sa vada astfel de de la teatru se Sfantul loan consider* ca prin acele spectacole tot neamul omenesc. necinstesc nu numai actorii si spectatorii, ci Unn ca Din fiinfe rationale si libere, acestia devin robi ai simtunlor. cea de acasa si cea de acestia au impresia ca pot trai o viata dubla: are nici o legatura cu viata la teatru; ca ceea ce se joaca pe scena nu - spune Sfantul din afara si cu cei din jural lor. ln ce te priveste
prezentarea lui pe scena.

Nu

de

rusine, stau inaintea spectatorilor si vorbesc; isi dau toata silinfa sa fie cat mai nerusinate si varsS in sufletele ascultatorilor toata
1

obraznicta

au o singura dorinta: sa smulga din radacini castitatea, sa faca de rusine pe femei, sa-i faca cheful diavolului. Pe scena, cuvinte de rusine si gesturi si mai pline de
lor,

nerusinarea

rusine; la fel, pieptanatura, mersul, imbracamintea, vocea, miscarile mainilor si ale ptcioarelor, intorsaturile ochilor, surleie, flautele,

lor

piesele de teatru, subiectele lor, intr-un cuvant, toate sunt pline de eel mai mare desfrau. Spune-mi, cum iti mai poti veni in
fire

cand

Parinte

n-ai dori sa-ti vezi nevasta

umbland

in pie lea goala prin

diavolul

oras; dar

ocara. Dar te spus, nici in casa, ci ai socoti asta pe femei, ca sa-ti duci la teatru ca sa faci de ocara si pe barbati si spune ca actri^a care joaca in faci de rusine proprii tai ochi! Nu-mi acelasi stricata! Gandeste-te ca au aceeasi fire si pielea goala este

mai bine

toarna in suflet atata desfranare si-U' umple atatea pahare de desfrau? Acolo iau nastere adulterele, acolo se pune la cale stnearea caselor, acolo sunt femei care-si vand trupul, barbati care
iji

se prostitueaza, tineri storsi de vlaga: toate sunt pline de faradelege, toate pline de mascari, toate pline de rusine. N-ar trebui sa rada cei

femeia privesti o nelegiuire ca aceasta. pui pe ochi glod si taran& decat sa vatamatoare este Nu-i atat de vatamator glodul pentru ochi, cat de Cum se va privirea pofticioasa si vederea unei femei goate [...] nelegiuire ca aceasta? mai uita la tine sotfa ta, cand te intorci de la o Cum te va mai privi? Cum i{i va vorbi cand ai batjocont in asa hal unor astfel de spectacole pe toate femeile, cand ai ajuns prizonierul 175 In alt loc, el zice, dc unei femei stricate?"
trup
si

stricata, si

femeia

cinstita!

[...]

Este mai bine

sa-ti

ce se due

la teatru, ci sa

suspine
77

si
.

sa planga cu amar.

[...]

Din

darama totul"' Teatrele nu darama doar sufletele grav si pe cei din familie, daramand

pricina teatrului se

spectatorilor, ci
casniciile.

vatama Spune-mi -

si

ai

ajuns robul

poti uita acasa la asemenea: Spune-mi, te rog, cu ce ochi te mai Cum nu rosesti, femeia ta cand o vezi batjocorita pe scena? pe scena toatc gandindu-te la tovarasa ta de viata, cand vezi ca

continua Sfantul loan - din ce pricina se intind curse casniciilor? Nu din pricina celor ce se petrec pe scena? Din ce pricina se strica cusele? Nu din pricina teatrului acestuia? Nu din pricina teatrului l)8rbati i se poarta rau cu sotiile lor? Nu din pricina teatrului barbatii socotesc usuratice pe toate femeile? Nu din pricina teatrului barbatii
savarsesc adulter? Deci eel ce darama totul este eel ce se duce la tuitru! El aduce in viata aceasta cumplita tiranie" 178 . Sfantul loan intreba; Care barbat n-a facut adulter?" (din cauza teatrului). ..I )ca ar fi sa ti-i spun pe nume, ti-as arata multi barbaji care s-au
tk-spartit

femeile sunt facute de ocara" . . neeuratia Ceea ce se petrece pe scena este izvor a toata Nu poate cineva desfraul, este implinirea voii diavolului.

176

si
s;i

de femeile

lor,

multi barbati care au ajuns prizonierii

174 175 176

Ibidem, VI, VII!, trad, Ibidem; PG, LV11, 72.

cit., p.

88; PG, LVII, 72

ll'ulcm,

XXXVII,
462;

VI, trad,

cit.,

p.

461-462;

PG LVII, 426-427.

Ibidem. VI, VII, trad, cit, p. 88; PG, LVII, 71.

(I'i,lrm, p.

PG LVII, 427.

f
132

& *.V-i*
WU*--* fc-fJ*^ _

Casatoria

i viata defarnilie

Sof $i sotie

133

acelor desfranate, care au facut pe unii barbati sa-i parSseasca caminele, iar pe altii, nici sa nu se mai gandeasca la casatorie!" Chiar daca pe cineva nu 1-ar vatama teatrul, acela este totuji

vrednic de osanda, fiindca-i pierde timpul fara rost, pentru ca este sminteala altora i pentru ca da prilej sa se tina astfel de spectacole. Sfantul loan da sa se inteleaga chiar, ca cei ce frecventeaza teatrele vor primi o mai mare osanda decat actorii ce joaca acele piese pline

atitudine din parlea cretinilor pe care-i pastorea 51 carora li se adresa. Dar sunt oare de vina - spune el - cei care fac legile ca sotiile sunt parasite, ca tinerii sunt coruptt %\ casele stricate?"3 Teatrele insa vatama i societatea; ele alimenteaza
fanteziile

de desfranare. Scamatorii i tot ce se intampia acolo, toate aduc pe capul tau - zice Sfantul loan - vina celor petrecute pe scena. Daca n-ar fi cine sa-i priveasca, n-ar fi nici cei ce au aceste meserii; a?a,
parte la focul eel ve?nic pentru cele petrecute pe scena. Deci chiar daca spectacolele de teatru n-ar vatama cu nimic curafenia ta trupeasca 51 sufleteasca, ceea ce-i cu

tuturor celor care incalca legile unei societati. Daca s-ar darSma teatrele nu s-ar desfiinta legile, ci s-ar desfiinta fSradelegile. Destnntand teatrele - precizeaza Sfantul loan nu desfiinfati legile, ci toate calcirile de lege. Din aceste teatre ies cei care pangaresc oraele. In aceste teatre se pun la cale rascoalele i tulburarile [...] Cand tinerii nu muncesc

deloc

cand sunt

hraniti

pentru ca sunt, iau

ei

c"

1,1

*te

salbatice"'

,fi

catc at3t de mari a un > J 8

.

salbatici

decat fiarele

da amarnica socoteala pentru pierderea celorialti; i a acelora care s-au dus ia teatru, pentru ca te-au vazut pe tine ca te duci, ?i a actor lor, pentru ca prin ducerea ta la teatru 180 i in alta parte el spune; Cei facut sa aiba aceasta meserie" i-ai incurajeaza care-i lauda pe actoru aceia sunt mai cu seamacei care-i
neputinja,
totui

vei

de acord sa se darame teatrele, insa prefera mai degraba sa fie daramate acestea din sufletele spectatorilor Din partea mea teatrul este daramat $1 desfirntat. Totui nu va poruncesc
sa daramafi teatrele. Lasafi-le sa existe, dar faceti sa fie goale!"' 85 Sfantul loan deplange starea cretinilor, care deji sunt
,xetateni ai cerului, impreuna dantuitori cu heruvimii
$i

Sfantul loan este

partai

sa vorbeasca aa; de aceea e

drept ca

ei sa fie pedepsiti i

pentru

pedeapsa ce-i amenin0 pe actori. [...] Va pierdeti toata ziua la ocara teatru, batandu-va joe de sfln{enia casatoriei i facand de aceasta taina mare. Nu este atat de pacatos eel ce joaca astfel de dar roluri cat tu, mai mult decat el, tu care-i porunceti sa faca asta; mai bine spus, nu-i porunceti numai, ci prin ravna, prin veselia,
toate chipurile la prin rasul i prin laudele jocului lor, contribui 181 draceti" M Sa fugim de cuptorut infiintarea unor astfel de oficine
.

ingern" se dovedesc a fi mai rai decat barbarii care nu cunosc 186 astfel de spectacole" Se spune - zice el - ca barbarii au rostit candva un cuvant plin de intelepciune. Auzind de aceste
.

cu

teatre

babi Ionian

- indeamna

el

sa

stam

departe

de desfranata

egipteanca...

Ar putea cineva sa arunce vina asupra

legilor statului, care au

hotarat functionarea teatrul ui. Societatea ?n care traia Sfantul loan pagan ismuK era, o societate in care Cretinismul era In lupta cu

avand

pe masura, care tncurajau uneori imoralitatea. Sfantul Parinte intelege bine acest lucru i nu pretinde din partea acestci societati sa aiba o atitudine cre$tina; el pretinde insa o astfel de
legi

de distrac|ia aceasta plinS de picate, au spus: Romanii au nascocit aceste distracfii ca i cum n-ar avea copii 51 sotii. Prin aceste cuvinte au vrut sa arate - spune el ca nimic nu-i mai dulce decat copiu 1 Sofia, daca vrei s2 duci o viata curata" 187 Aceleai lucruri, ca i la teatru, se petreceau la baile publice, pe care Sffintul loan le nume?te: izvor dracesc", ocean de desfranare" i ocean al pierzaniei". El mustra pe cre$tinii care pftrSseau sfinfenia, $i odata cu aceasta pe Hristos, pentru a se deda ucelor placed atat de vinovate i aducStoare de moarte sufleteasca. hi spune: Alergi la spectacol ca sa vezi femei care fac baie in
nelegiuite
?i
.

pielea goala, sa vezi

I

sunt batjocorite femeile, i-L parasegti pe Instos Care sta langa izvor? [...] i cere de la noi de baut, nu apas ci

cum

"' Ibidem,
179

/i<fem;PG LVII 427.

180
181

\k

PG LVU, 428. ibidem, XXX VII, VII, p. Ibidem, VI, VII, trad, cit, p. 87-88; PG LVIl, 71. Ibidem, XXXVII, VII, trad, cit, p. 464: PG IV II, 428.
463-464;

j"|

l,h

XXXVII, VI, trad, cit, p. 462; PG LVII, 427. Ihidvm PG LVU, 427. Ibtdem, XXXVII, VII, trad, cit, p. 463; PG LVU 427

Ibidem:

PG LVII, 427-428.

'"//w,A7;PGLV)I,428.

+*-*?

134

Casatoria

viata defamilie

Sot
sa te distrezi

sotie

135
si al

El sfintilor. sfintenie; caci cele sfinte le da

angelui, potirul eel infricosator
si

[...]

Tu msa.

parasest,

zice el

du-te in gradini, pe malul raului

Svorul facand bale iTcesc, eala vezi femei desfranate nu Ca apa aceea este im ocean de desfranare sa ti se inece sufletul. Feme* ,s- cufomfa cu apa trupurile, ci ineaca sufletele. iJaluieste adancu scufunz, bale, dar tu, cand o vezi, te trupul gol in moata c diavolului; nu meaca pe ce, care desfranirii. Asa e mreaja jurul bazmulu. de mot. [ ] care stau in porticele din mai ales pe cei v-a? arata multe sa vedeti sufletele inecate Daca ar 5 cu putin* ape. [...] Dar ceea ce-i plutind moarte la suprafata acestor suflete o p,e.re ca aceasta toate este ca oamenii numesc mai cumplit decat Ma pierzaniei, loc de placere. [,,,] iar oceanul acesta al destatare, asteptare, apo, dupa ce toata noaptea sufletele tn intai, diavolul fine nu-p si le face pnzomere. Sa aratat ce asteptau, le inlantuieste le-a nu te-a. aprop.* de o esti lipsit de pacat, daca inchipui ca Ca fund st&pamt de pofta, ,p desfrLata; poftind-o ai savarsit totul. spectacole nu te mult flacara. Iar daca spui ca aceste atati si mai pentru ca, vrednic de mai mare oaanda. vatama, atunci esti spectacole, smmtet. si pe alp, prin prezenp, ta astfel de incurajand $>, obrazul si odata cu obrazul, sufletul it) faci de rusine iar tie omul care se uita la o femeie spre a

te due,

*P&*g
m

a ,zvorul ce

pe campii, asculta cantecul greierilor, du-te deseori la mormintele mucenicilor, unde-i sanatate trupului si folos sufletului, unde nu-i vatamare, nici cainpi dupa placere ca la teatru. Ai sotie, ai copii! Ce placere o poate egala? Ai casa, ai prieteni! Acestea-s cele ce desfateaza si ne dau si castig, pe langa curatenie trupeasca si sufleteasca. Spune-mi ce este mai dulce decat copiii? Ce este mai dulce decat sotia pentru un barbat care vrea sa traiasca
curat la trup si la suflet?"""
In alta parte, referindu-se la ospete, el zice

iacurilor, plimba-te

de asemenea: Nu

spun lucrurile acestea ca sa vii Tmpiedic sa va di strati. Distra^i-va, dar nu cu un astfel de pret! Hrana voastrS s8 fie temei de iubire de 193 oameni, de milostenie, nu de cruzimi!"
Sfantul loan
saracilor.

nu pierde

nici

un

prilej

pentru a veni in sprijinul

Toate omiliile lui sunt pline de Tndemnuri la milostenie. De altfel, el a fost considerate inca din timpul vie^i, prietenul 94 saracilor, el insui numindu-se pe sine ambasador al saracilor"'
.

Distracjiile i ospefele cretine sunt, in concep|ia Sfantului loan,

acelea unde sunt invitaji

v

ot Sfantul loan spune: Daca o pofti a si Tacut desfranare^,

cum
190

sa nu ajunga

pnzomer ce I-care

vede o femeie in pielea goala?" care rusine", sufletele tuturor celor

le

Aceste feme, uc.d cu

le

mala

privesc, acestora

ramanandu
.

loan Gura de spectacolele de la teatru, Sfantul Ca chiar de urn, cretm, feluri de distractii, practicate mfiereaza si alte imbuibarea, care s, ele provoaca lui, cum ar f.: betia si din vremea unde-s cuvinte de rusme, beple, acolo-i diavolul; Unde-i
si

doar trupurile

vii.

Aur

desfraul:

demon,,;' unde-i imbuibare, acolo danpjiesc

c, impotriva loan nu este impotriva d,stracp,lor, Sfantul de cres m, nu sunt compatible cu calitatea acelor distractii care somumta e calea unei vieti, personale , care sunt piedici in mantuirea. Daca vru care pun in pericol insas,

cu care S-a identificat Hristos ,Sa fie dar oaspe|i ai tai - spune el - oamenii siraci i liberi, nu cei care se jura pe nedrept, nu comedianjii! Iar daca vrei sS ai rSsplata pentru mancarea ce le-o dai, poruncete-le sa mustre i sa Tndrepte daca vad c& se face ceva nepotrivit in casa ta; poruncete-le sa{i ajule la purtarea de grija a casei, la supravegherea slugilor. Ai c<ipii? FS-i i pe ei tatal copiilor tai, s& imparta cu tine purtarea de tfrjjS de copii! SS-ti aduca catiguri bine placute lui Dumnezeu! huite-i pe ei la o negu|atorie duhovniceasca [...], iar casa ta va iijunge Biserica Tn loc de teatru; diavolul va fi alungat ;i va intra in ensa ta Hristos, va intra corul ingerilor. CS unde e Hristos, acolo sunt i ingerii; iar unde sunt Hristos i ingerii, acolo-i i cerul. [...] Lit dacS vrei sa culegi i o alta mangaiere de pe urma acestora, pnnincete ca atunci cand au ragaz, sa ia Biblia in maini i s5
i

195

sSracii

autentic crestine

si

m
k
I

PG LVI1, 428. Ihidi'm. XLVIII, VII trad cit., p. 564; PG LVIII, 495. lilcm, Despre milostenie, 1, PG LI, 261. A se vedea i:
Ihidem,

XXXVII,

VII, trad, cit, p. 463;

S

Pr. Magistr.

Marin

f*rnni>U\
188 ***

ibidem. Vil. VI. trad, cit, p. 98;

PG

LV1I. 79-80.
cit..

Concepfia Sfantului loan Gura de Aur despre prietenie si dragoste, in IX (1 957). nr. 9- 1 0, p. 666; Pr. Drd. Teodor Damian, Virtutea dragostei la
in

"
'"

M,

5. 28.

SlLu,U U>iln Gura de Aur, Om.

ift VII. VII, trad.

p. 99;

PG LVIL

81

\k\utul *'

htm Gura de Aur, \U }\ .*5-36.

BOR, XCV1I (1979). 5-6,

p.

675.

IhuUm.

I.

XX.

IV. irad.

ci,.. p.

809;

PG

LVIII. 660.

* ' v*

136

Casatoria

i viafa

defamilie

Sot $i sofie

137
i

citeasca legea dumnezeiasca. Astfel de ospete i|i vor decat celelalte; te fac 51 pe tine i pe oaspetii tai
celelaite ospete

acopera de ruine
i

gazda, pentru ca insulti

ticaloi ?i ghiftuiti.

pe gazda i te imbeti, iar pe invitati, ca ajung

i

mai placute mai yrednici; pe invitati; pe tine

fi

cheltuiasca detrimentul milosteniei.

Sfantul

face

sa

se

bani

bunuri

materiale

in

nijte

de mancare unui sarac, ca sa-1 insulti, apoi fapta ta e mai cumplita decat daca 1-ai omori; dar daca-i dai de mancare ca buna sa-i vii in ajutor i sa-i fii de fotos. atunci fapta ta este mai decat daca ai scapa de la moarle un osandit. [...] Nu-1 mai numi parazit! Numete-1 oaspetele tau! Nu-i mai spune Iinguitor, nume?te-l prieten. [...] Prieteniile de ia ospete !a care se bea i se mananca peste masura sunt mai groaznice decat dumaniile; ca de pe urma du^manilor, daca voim, putem chiar sa catigam, sa ne folosim, dar de pe urma prieteniior de la chefuri i betfi, nu putem

Daca

dai

Vasile eel Mare insista in mod deosebit asupra cumpatarn i modestiei femei i, ca i a barbatului, in imbracaminte. Dupa ce arata necesitatea smereniei ?i a simplitatii in comportamentul cre ? tinilor, el combate obiceiul unora de a se

impodobi, nu dupa necesitate ci dupa masura mandriei lor. EI spune: Spune-mi, ce folos ai aratandu-fi pretutindeni mana impodobita stralucitor cu pietre prejioase? Nu ti-e ru$ine sS doreti cu patima pietrele pretfoase cum le doresc
i

imbrSca

femeile insarcinate^

Acestea se mistuiesc de dorul pietrelor pretioase, dar ? i tu eti lacom dupa cele mai frumoase pietre, cSutand agate portocalii,

avea decat paguba. [...] Sa punem odata capat acestui obicei diavolesc, pentru ca atunci cand mancam i bem, sa facem toate spre slava lui Durnnezeu"
Aadar, in concept Sfintilor Paring, distractle sunt ingaduite, dar numai ace lea care ne aduc spor duhovnicesc i care
sunt spre slava lui Dumnezeu", aa dupa cum spune Sfantu! 197 ?i nu spre paguba sufleteasca i trupeasca, a Apostol Pavel

ametist" Roiul imbracamintii este de a ne apara de intemperiile naturii i de a acoperi unele par{i ale trupului spre a se 199 pastra simful pudoarei Sfintul Vasile recomanda cre tini!or ? modestie in imbracaminte, fiindca acetia se cuvine a fi recunoscufi chiar i dupa hainele pe care le poarta. Deci - zice el - aa cum
.

matostat,

ojteanu] are ceva caracteristic in costumul

?i altul iara?i

lui, i

altceva senatorul,

dupa care se pot cunoate demnitatile ior, cum se 1 intampla de cele mai multe ori; tot aa se cuvine $i este potri vit ca 1 cretinui sS aiba i in costum ceva caracteristic, i prin
altceva,

noastra

ji

altora.

g)

Podoabele

la

femei

Deoarece mai ales feme tie sunt tentate de a folosi tot felul de mijloace pentru impodobirea trupului, Sfintii Parinti n-au trecut cu vederea nici acest aspect, aratand cat de primejdioase pot fi acestca pentru sutlet. Primejdia vine din faptul c5 preocuparea pentru
podoabe; - diminueaza timpul
i

(imbracat) cuviincios200, altadata pomncind ca femeile sa fie 201 (imbracate) in haine cuviincioase , cuviincios intelegandu-se dupa 202 scopul propriu a) cretinismului" . Nerespectarea acestui mod de 203 viata introduce vanitatea i multe alte pacate . SfSntuI Vasile
sintetizeaza, in alt loc, acest pericol, arStand cat de dejarta 1 nefolositoare este preocuparea cuiva pentru imbracaminte,

imbracamintea cuviincioasa i corespunzStoare sa se pSstreze modestia poruncita de Apostol, odata randuind ca episcopul sa fie

preocuparea pentru infrumuse|area

slava dearta;
?i

$i

general pentru aspectul exterior, spunand: A te ingriji de aranjatul parului i de haine mai mult decat s e necesar, este, dupa

podoabe,

impodobirea sufletului cu

virtuti;
IVD 4***
I'M

- introduce in suflet mandria i

-

introduce pericolul desfranarii care se tmpodobejte, cat ?i pentru cei care se afla
196

adulteraluL atat pentru cea

SJantuI Vasile eel Marc,

OC,

VII, CZtrebogafi, Vll, irad.

cit.,

p. 417-418.
si

m preajma ei;
cit., p.

Sfantul Vasile eel Mare, Regulile mart, 22, IL trad., introd., indici urpu D. Ivan, PSB, 1 8, IBM, Bucuresti, 1989, p. 259
M,

note Prof

lTim3,2.
I

Sfantul loan

Gura dc Aur, Om. Mt,

LVIII, VIJ, trad,

564-565; PI
.*n,'

1
,

im

2, 9.
III,

.->

LVIII, 496.
197 I

Cor 10.31.

Slaniul Vasile eel Marc, Regulile mari, 22, Ihidem, 22, II, trad, cit, p. 258.

p. 259-260.

uWwtf*&i-.j-V.4-*>;.

w r-,'-

-, or..---

IV - 'J.**

138
cuvantul
lui

Camtoria i viata defamilie

cand tu
porji

Sot i sotie

139

Diogene, sau o fapta de om necugetat, sau o fapta de om ticalos. A cauta sa fii elegant ?i a fi numit de atfii elegant, socot ca este tot atat de ra?inos ca i a trai in desfrau sau a strica altora casele. Este oare vreo deosebire pentru un om cu mintea sanatoasa,

daca imbraca o haina scumpa sau una ieftina, atata vreme cat i una i alta il apara iarna de frig i vara de cSldura?... De asemeni, ma rusinez sa mai spun ca trebuie oprita parfumarea aerului cu felurite mirodenii placute la miros, ca i ungerea trupului cu partumun Sfantul loan Gura de Aur, la randul lui, arata cat de efemere sunt podoabele i cat de amagitoare este slava lor punand in
comparatie cu acestea lanturile cu care a fost legat Sfantul Apostol Pavel. El fntreabS: Cate din voi femeilor, care va infSurati cu aurarii, doriti mai intai legaturile lui Pavel? Gateala dimprejurul grumazului vostru, nu va face atat de stralucite pe cat stralucea podoaba legaturi lor de fier sufletul aceluia. Deci daca cineva le dorete pe acestea, sa le urasca pecelelalte. Caci ce pSrffi$ie poate 205 ? Ce parta?ie poate fi intre ire i barbatie si fie intre mole?

de saracie, cand tu te iniajori cu atata aur ca sa te bucuri de o slava dearta, iar altul nu are nici ce manca, prin aceasta oare nu strangi 207 lantul pacatelor?" Sfantul loan considera Impodobirea ca pacat i pentru alt motiv, i anume, pentru ca prin aceasta cea care se impodobete se arata nemulpamita de felul in care a ftcut-o Dumnezeu. Cu alte
.

pe trup

aurarii, iar altul se sfarete

cuvinte, prin aceasta s-ar

Voieti sa pari placuta i dat Creatorul. De ce introduci aurarii, ca i cum ai indrepta ceea ce 208 a facut Creatorul?" Jar in alt loc, referindu-se la farduri,
el zice:

aduce un repro? lui Dumnezeu. El zice: frumoasa? Multume$te-te cu ceea ce Ji-a

De ce adaogi de

la tine in faptura lui

Nu-Ji este de ajuns ceea ce a facut

Dumnezeu cea desavartta? Dumnezeu; ci ca un mai bun

arhitect incerci sa indrepti si sa dregi lucrul Sau, te impopotonezi i 209 batjocore$ti pe Creatorul" . Pe femeile frumoase el le tntreaba: ^Dumnezeu te-a facut frumoasS! De ce te slu(eti? Dupa

cum o

impodobirea trupului i filosofie? De acele legaturi ingerii se sfiesc, cele iar pe acestea le dispretuiesc. Acele legaturi obi$nuiesc a trage de pe pamant spre cer, iar acestea coboara de la cer pe pSmant [ ... ] Acelea sunt adevarata podoaba i nu acestea; acestea odata cu trupul incatueaza i sufletul, pe cand acelea impreuna cu trupul impodobesc ?i sufletul. Voieti poate sa cunoti ca acelea sunt adevarata podoaba? Spune-mi, te rog, cine atrage mai mult pe
privitoru tu sau Pavel? i ce zic eu de tine? lnsai imparateasa care este impresurata peste tot cu aurarii, nu ar putea sa atraga atat de

de aur ar murdari-o cineva cu noroi din mocirla, tot a$a fac ?i femeile care intrebuinfeaza sulimanuri pe fe^ele lor"210 Dar nici femeile urate n-au nici un folos sa se fardeze, dimpotriva le urmaresc nenumarate pericole. Sfantul loan spune: De altfel, ce catig ai de la frumusete? Nici unul, ci lupte mai multe, barfeli mai multe, primejdii mai multe, banuieli mai multe. Pe cea care nu este frumoasa n-ar banui-o cineva, pe cand de cea care inca mai intrebuinteaza $i sulimanuri i multe podoabe, imediat lumea ?i face o idee rea despre ea, i barbatul ei convietuiete cu banuiala
statuie
.

I...J

Aceea

in

curand

se

ofilete

din

pricina

sulimanuri lor,

mult pri virile celor de fata, caci daca s-ar intampla ca in acelai timp sa intre in biserica i imparateasa i Pavel, toti cei de fata i-ar 206 i cu drept cuvant" intoarce privirile de la dansa spre Pavel, Sfantul loan Gura de Aur socotete podoabele ca fiind un lant al pScatelor", deoarece este impiedicata milostenia. El indeamna pe cei legati cu ele sa le rupa i sa prefere mai degraba $i tu cu lanturile Sfantului Apostol Pavel, spunand: Leaga-te asemenea legaturi i dezleaga foamea saracului. De ce strangi $i
.

cSpatandu^i o infatiare de mole$ire, de dean{are, de desfranare, i chiar sufletul ei devine grosolan ;i plin de cea mai mare i mai

de ruine, fiindca frumusetea spre aceasta atrage indcob?te pe o femeie. [...] Nu este nici un avantaj dacS una este
lotaia

lipsa

Irumoasa iar alta nu; avantajul este ca aceea chiar frumoasa

3

fiind,

nu desfraneze, iar cealalta sa nu fie rea." Femeia care este preocupata de podoabe, mflsura atinsa de mandrie i de slava de?arta, care
sfl

21

este in aceeai trag

dup

ele

ingramadejti lantul pacatelor? Intrebi, poate,

cum

aceasta? Ei bine.

Hit

Ihitfcm.
///(

X,

trad, cit., p.

125;

PG LXU,
41;

372.

204

VII, trad, cit, p. 578-579. 205 Prin acc$ti termeni, SfSntul loan definite pacatul i virtutea.

Idem,

OC, XXII, Catre tineri,

A'm;PGLXlI,372. Mem, Om. I Tim, IV, trad,

Jin

cit., p.

PG

LXII, 524.

Ihiiivm\

PG

LXII, 524.

i06

Sfantul loan

Gura de Aur. Om. Coios. X,

trad, cit., p.

124;

PG

LXII, 371.

fhttirm, p.

41-42;

PG LXII. 524-525.

r
140

?**AK~)

fra&A

Casatoria

ji vfa#*

defamilie
imita

Sot $i sotie

141

multime de alte pgcate. Sfantul loan spune: Cine se !nfaoara cu vada cine legaturi de acelea (cu podoabe) se uita in toate parole sa mandrie, este s-a uilat la ea i cine nu s-a uitat, este^ plina de 21 de mii de alte patimi" -. De asemenea el zice: cuprinsa de griji i Lasand la o parte ca aceasta patima hranete, sau mai bine zis
zamislejte slava dearta
?i trufia,

- indeamna

Sfantul loan

- pe

cele ce

umbla dupa amoruri,

care prin asemenea care cauza ?i-au

folosit in

momeli atrag spre ele pe multi ibovnici, din dobandil o proasta reputatie, i cu nimic nu s-au

lumea aceasta, ba inca pe multi i-au vStamat printr-o astfel de purtare. [...] Dar daca acestea toate cu care se impopotoneaza
femeile: aurSrii, margaritare, haine scumpe, sunt oprite de Pavel de a se purta, ca fiind mai mult dovada de bog5|ie, cu atat

dar din impodobire se nasc

multe

ca de exemplu: banuieli viclene, cheltuielui zadarnice, $i, in alta parte, zice ea blasfemii i rnotiv de inelaciuni" femeile ar trebui mai degraba sa se ru?ineze a fi legate de maim $i de picioare; cu toate acestea legaturi le din aur au devenit pentru ele catre motiv de slava dearta i dorinta prosteasca" de a fi vazute de
altele,

mai mult

sunt oprite cele ce atrag curiozitatea privitorilor, precum: farduriie de pe fata, vopsirea pe sub gene, calcatura i p*irea alene, vocea

oameni astfel legate. Sfantul loan demonstreaza printr-o logicafina mainite cu ca are dreptate in cele afirmate propunand: Leaga-t! nimeni acele lan{uri, stai apoi linitita in singuritate, unde sa nu fie crede ca sa te vada, i atunci it" vor fi grele acele legaturi, ba le vei de nesuferit"
214
.

de toat* desfranarea, ridicarea voatufui cu cochetarie, sau a hainei de pe deasupra, cingatoare curioasa foarte, ghete stramte. [...] Toate cele de mai sus sunt
?i

dezmierdata, ochiul

umed

plin

izvorate din nesfiala

slutenie.

Femeilor care i-ar justifica aceasta preocupare, spunand ca ca vor sa placa barbajilor lor Sfantul loan, le demonstreaza ele sa lucrurile nu stau aa. El le arata ca daca ar fi aa, ar trebui ca pleaca de acasa. se impodobeasca atunci cand stau in casS, nu cand
s

Purtarea de grija pentru haine ?i lux, este considerate de catre Sfantul loan chiar idolatrie. EI spune: Daca ar cauta cineva prin case, ar gasi cele mai multe haine i altele de prisos in cea mai mare
cinste, i ingrijite

ca nite stapani. [...] i atunci, spune-mi te rog, oare nu cu drept cuvant a numit aceasta Pavel idolatrie i lacomie?

Pe cata cinste dau

hainelor
i

idolatrii idolilor, tot

lor.
[...]

aurariilor

pe atata asemenea femei dau Sa dispretuim hainele cele

Dar

aici

- zice el - se petrec

lucrurile

cu

totul dimpotriva.

a placea propriului tau barbat, silete-te propriului attora; insa daca tu vei placea altora, nu vei putea placea podoabe le tau barbat Aadar, ar trebui sa lepezi de la tine toate acestea sa te cand te duci in targ sau la bisericS. De altfel, tu nu din cele pierdute, ci sileti ca s3 placi barbatului, aa cum fac femeile Caci mai ales din acelea care constituie podoaba femeilor libere. i pierduta? prin ce se deosebete o femeie libera de una desfranata asupra unui Prin aceea ca pe cand una are privirea Tndreptata numai atrage la sine singur punct, cum prin impodobirea trupului sa poata plaeereii pe eel iubit, cealaitS e stapana casei, se tmpfcta^te^jte ." de viaja familiala copiilor i a celorlalte bunuri legate
voieti

Daca tu s& nu mai placi

impodobite cu aurarii, sa dispretuim banii, ca sa nu dispretuim 7 mantuirea noastra sufleteasca."

'

Dar podoabele unei femei comporta i un alt neajuns, i anume, acela al exemplului rau pe care ea il da fiicelor sale. Sfantul loan atrage atentia: Ai poate copila? Ei bine, ia seama sS mi-fi mo$teneasca ceva vStamator, caci fetelor le place sa-i regleze inoravurile dupa felul creterii lor $i sa imite obiceiurile mamelor. ii deci exemplu de prudenta fetei tale, impodobete-o cu acea podoaba i fii cu bagare de seama sa disprefuiasca podoabele
I

nccstca pamanteti"

218

Cea

care iubete luxul

desfranati i-i

podoabele atrage spre sine barbat pierde in acelaji timp i buna reputatie. Deci, mi
i
i

Din cauza atator pacate pe care le genereaza preocuparea pentru podoabe, acest lucru atrage dupa sine pedeapsa i osanda lui Dumnezeu. Nici un folos nu avem de asemenea legaturi - spune Sliuihil loan - ci numai paguba. Asemenea legaturi ne vor tine rtralo (in viata viitoare) legati... Femeia care se leaga aici cu
'

212 2,3

PG LXII, 373. 214 Idem, Orn. i Tim, VII, trad, cit, p. 66; PG LXII, 539. 215 Idem, Om. Colas. X, trad, cit., p. 127; PG LXH, 373-374.
p.

Idem. Om.Colos, X. Ibidem, X, trad, cit,

trad, cit, p. 124;

FG LXH, 371.
Om. I Tim, VII, trad, cit, p. 70-71; PG LXH, 541. Man. Om. Aw, XX, trad. cit.. p. 252-253; PG LXlII, 145-146. Mm% Om, Col, X, trad. cit.. p. 127; PG LXII, 374.
Idrni.

127;

i^i 'v.-

L-^r L L ^-

tJ -^ *

n \\u?_:^iv* -a

142
asemenea

Cdsdtoria
legaturi, legata
219

i viata

defamilie

Sot i sotie
si

143

va

fi

acolo de maini

de picioare cu

legaturile cele vesnice

cu aur, sau cu margaritare, sau cu haine scumpor \ ci impodobite cu astfel de succese. Care imparateasa a strSlucit atata, spune-mi, ca aceasta femeie a ficatorului de corturi?

impletiturile parului, sau

h) Adevarata

podoaba

Ca

si

la

Sfantul

Apostol Pavel (care, dupa ce da mvataturi

si femeile, in barba|ilor, se adreseaza femeilor, zicand: Asemenea sfiala si imbracaminte cuviincioasa, facandu-si lor podoaba din

dm

de zece sau doua2eci de ani, ci pana la venirea lui Hristos, i tofi o lauda pentru aceasta, ceea ce o impodobe^te mai mult decat o diadema imparateasca. [...] C5ci gandete-te, cate imparatese
ea,

Ea

este in gurile tuturor $i toti vorbesc

cu drag de

nu

in timp

sunt

margantare, sau cumintenie, nu din par impletit si din aur, sau din precum se cuvme unor din vesminte de mult prefc ci din fapte bune, Bisencn femei tematoare de Dumnezeu"""), si pentru Parintu virtutile, pe care ele adevaratele podoabe ale femeii crestine sunt
trebuie sa le cultive cu multa grija. Vorbind despre sora lui, Gorgonia,

Sfantul Grigorie de femeilor, Nazianz spune ca, spre deosebire de podoabele externe ale una mai pretioasa decat caracterul si decat

ea nu cunostea nici
stralucirea ei

nu se mai vorbe$te nimic de ele - pe cand femeia facatorului de corturi pretutindeni este purtata, impreuna cu barbatul ei, i pe cat timp soarele va privi pamantul, pe atata i slava acelei femei va inconjura lumea intreaga! i perjii, i scifii, i tracii, $i cei ce locuiesc pe la margin ile pamantulut, cu totii canta $i fericesc filosofia acestei femei. Cata bogajie, cate diademe i porfiri imparateti nu ai arunca de la tine, numai ca sa poti lua o astfel de marturie? [...] La ce va s1ujete bogatia ce este impratiata de catre voi pretutindeni? La ce impodobirea voastra de dinafara? La ce
i

date uitarii

singura roseata ii piacea, aceea a Sulemeneala, singura albeaft aceea a cumpatarii. pudoarei; pe seama [...] dresurile, tablele vii si eleganta curgatoare le lasa de care pe drept se celor de la raspantii si pe seama tuturor acelora
interioara.

slava aceea de$arta? Afla acum care este adevarata podoaba a unei femei: este acea podoaba care nu sta pe trup, nu infa$oara trupul, ci

cuvme sa rosesti
Sfantul loan

impodobete sufletul; acea podoaba care nu se leapada niciodata, care nu se strange in lada, ci este hotarata mai dinainte sa stea in cer. [...] Acum compara cele ale tale cu faptele acelor fericite
suflete;

Gura de Aur indeamna femeile sa dispreUitasca

podoabele
este

compara osardta

ta pentru bani, intrecerea

cu femeile cele

hainele
si

scumpe

si

podoabele

virtutilor,

sa prefere in locul acestora hainele rezervate femeilor intelepte. El spune:

si

desfranate, ambitia i pofta ta pentru lucruri

cu mult mai respectata pentru prudenta i altfel, si demnitatea'ei, decat pentru aurariile de pe trup. De mult mai bune; Imparatul a toate are haine, nu din acestea, ci cu cu daca voiesti, imbraca-le. [...} Imbraca-ti sufletul

Femeia mteleapta

de nimic, i atunci vei vedea cine au fost aceia i cine eti tu. Sau mai bine zicand, nu numai sa te compari, ci imita pe o asemenea femeie, lepadand de pe line acea sarcina de uscaturi - caci aceasta inseamna luxul in haina ia podoaba aceea din ceruri i afla cum au devenit asa cei de pe
,

acele haine
acestea."
222

langa Priscila?" 224

(li)bandi

In alt loc, Sfantul loan

,
.

podoaba a Pentru a arata adevarata i nepierttoarea slava 51 aduce femeilor ca exemplu unci crestine, Sfantul loan Gura de Aur acesteia pe langa Sfantul pe Priscila, sotia lui Aquila, si activitatea femeile si nu cu Apostol Pavel', spunand: Astfel trebuie sa fie
2,9

indeamna femeile sa

se straduiasca

adevarata frumusefe. El intreaba: Voieti a parea IVumoasa? Imbracate cu milostenia, imbraca-te cu fiiantropia,
imbraca-te cu intelepciunea
i

cu netrufia. Acestea toate sunt mai cinstite ji mai prefuite decat aurul; acestea fac pe cea placuta mai I'rumoasa, acestea i pe cea urata o fac frumoasa ji placuta"225
.

Ibidem, X, trad, cit, p. 125;

I

PG LSI, 372.
VIII, 10, col.

220
221

801 A, api U SfEntul Grigorie de Nazianz. Cuvantarea de Nazianz despre familio */ Magistr. Constantin 1. ComUescu, Sfantul Grigorie ST, XVI ( 1 964), nr. 5-6, p. 358-359. PG LXII, 432-433 loan Gura de Aur, Om. I Tes. VI, trad, cit., p. 227;

Tim 2, 9-10.

800

r f

I
r

Tim

2, 9.

SKiniul loan

Gura de Aur, Om. Rom, XXXI,

trad, cit., p.
1

trad, cit., p.

473-474;

PG LX (Om

IVY), 665.
j

m Sflntul

*y

lili'MK

Om. Coios, X,

25- 1 26;

PG

LXJi, 372.

-..

^c;'

144

Casaioria

?i viafa

defamilie

Sof $i sotie

145

Dar nimicnicia i caracterul trecator al luxului i podoabelor eliberat materiale nu pot fi observate decat de acele femei care s-au
de
?i

i)

T>nuta femeii in biserica

toate

acestea

care

i-au

indreptat

atentia

in

vederea Apostol Pavel femeia trebuie sa aiba in biserica o atitudine de buna cuviinta, mai intai in ceea ce privetc imbracammtea ?i apoi in respectarea randuielii ca ea sa taca in timpul serviciului divin. Stantul loan Gura de Aur talcuiete $i dezvolta preceptele apostolice demonstrand logica acestora. Dupa ce i-a invatat pe barbati cum sa se roage, Sfantul Apostol Pavel s-a adresat femeilor zicand: Asemenea i femeile. In nnbracammte cuviincioasa, facandu- lor podoaba din sfiala i din cummteme, nu din par impletit ?i din aur. sau din margaritare. sau dm ve?minte de mull pret; ci din fame bune, precum se cuvine unor remci tematoare de Dumnezeu"--". Referindu-se fa acest
i

Tmpodobirii sufletului. Acele femei vor aprecia cu adevarat valoarea

Potrivit invalaturii Sfantului

a podoabelor sufleteti, ca i cinstea pe pentru cele de care o procura ele. Podoabele trupului sunt potrivite morti, pe cand la teatru, pentru cai i catari i chiar pentru oameni
stralucirea nepieritoare
celelalte

sunt podoabele

Bisericii

indeamna staruitor: Toate picioare mandria de fata, calca

ceruluL Stantul loan acestea cugetandu-ie, ... calca in

i

ale

podoabele hainelor, i tuxul vei rupe i le vei aurSriilor, i ungerea cu mirodenii, i dupa ce le ce sfarama, vei lasa ca trupul sa paeasca cu randuiaia i toata grija cuvinte, o ai acum de trup, vei indrepta-o spre suflet. Cu alte cugetul. aprinde-te de dorul cerului i in acea parte indreapta-ti mocirla i vei prefera o astfel de dragoste, singura vei vedea
?i

pasaj

Daca

glodul in care ai stat pana atunci,

vei rade

de cele

iubite i

admirate

mai multi. Nici ca se poate ca o femeie de impodobita cu cele duhovniceti, sa umble dupa astfel de lucruri sunt ale femeilor ras. Aadar, aruncand de la tine toate acestea care de rand, ale acelora din orchestra, ale celor care canta cu naiul i cu cu protectia fluierul, imbraca-te cu filosofia, cu ospitalitatea, 226 sunt muh Sfintilor , cu evlavia i cu rugae iuni neincetate. Acestea mai bune decat hainele aurite, sunt cu mult mai cinstite decat fac sa fii pietrele cele prefioase i margaritarele de la gat; acestea o mare rasplata, cinstita i de oameni, iar de la Dumnezeu \\i aduc Aceasta este podoaba Bisericii, pe cand aceea este a teatrelor de Aceasta podoabS este vrednica de ceruri, iar aceea este vrednica pe cand cai i de catari. Aceea se pune i pe trupurile moarte, locuiete aceasta stralucete numai intr-un suflet bun^in care

acum de

catre cei

Gura de Aur spune: Hainele sa fie bine potrivite pe imp din toate parti le, cu randuiaia i nu cu me?te$ugiri spre a atrage cunozitatea. Aceea este podoaba adevarata, pe cand aceasta este o podoaba falsa. Ce spui? Te apropii sa te rogi lui Dumnezeu, $i te
inta^on cu aurarii
veiiit
i

Slantu) loan

cu impletituri
la

carlionti in par?
iei

poate sa joci?
sa
iei

Nu cumva

poate sa

parte la

vreo parada? Acolo-i au locul aurariile. impletitunle i carliontii, acolo luxul. iar aici nu este nevoie de lurtnc din acestea""' Sfantul loan arata ca o femeie astfel mbracata i impodobita este ridicoll venind in biserica *i nigandu-se pentru rertare de pacate. FI intreba: Ai venit ca sa te rogi lui Dumnezeu pentru pacate, sa-L rogi pentru acelea cu care Lparte
.

cumva

Nu cumva ai vreo nunta? Nu

Hristos.

Sa ne agonisim deci aceasta podoaba../ " Sfantul loan adauga $i intre podoabele duhovniceti care o atitudtnea femeii de sfiala i ascultare in biserica, impodobesc mai mult decat hainele" ~
. .

de momitarii? De vei plange, lacrimile tale vor provoca rasul celor ce if vikl. Ilindca cea care lacrimeaza nu trebuie sa fie impopotonata ?n ttur.1rii. Este o adevarata scena teatraia ?i ipocrizie, ca din acelai 1 ugct de unde ambi{ia ta a zamislit acel lux de pe tine, sa veri Irtcrimi. Arunca la o parte acea ipocrizie, flindca Dumnezeu nu

maniat, sa-! ceri iertare, sa-I, faci cu mdurare pentru tine. $i m\m\ de ce te Tmpopotonezi? Momitariile acestea nu sunt ale unei IviTici ce se roaga. Cum vei putea ofta, cum vei putea plange, cum vei putea sa te rogi cu staruinta fund impopotonata cu astfel
111

226

Sfantul Joan face aluzic la grija pe care a avut-o Priscila,

tmpreuna cu
476;

sotul c

Aquiia, de Sfantul Apostol Pavel (Faptc 18). 227 Sfantul loan Gura de Aur, Om. Rom. XXXI, trad.

cit. s p.

PG

LX, {(hi

'I

XXX). 667-668.
228

19-10. 'Niitlij! loan Gura de Aur.

liiii

Om

/ Tim..

VIU.

trad. cit.. p.

69-70;

PG

LXIl. 541.

Idem, Om,

Tim, IX, trad. cit, p. 75;

PG LXIl, 544.

i*itL--i.

146
poate
amagit!

Casaioria

i viata

defamilie
i

Sot $i jo//e
ale celor

147

fi

Asemenea

papujarii sunt ale mimicilor,

teatrului;

din orchestra, ale celor de pe scena randuiala insa, nu se potrivesc.""

unei feraei cu

Sfantul Apostol Pavel poruncete femeilor sa se roage cu capu! acoperit, aa dupa cum s-a aratat mai inainte. El spune: Orice femeie care se roaga sau proorocete, cu capul neacoperit,
ii

necinstete capul; caci tot una este ca

$i

cum ar fi rasa.

Caci daca

o femeie nu-i pune val pe cap, atunci sa se i tunda. lar daca este lucru de ru?ine pentru femeie ca sa se tunda ori sa se rada, sa-$i 232 puna var Cu alte cuvinte: Acoper5mntul capului i parul iung este una si aceeaji, precum cea rasa pe cap este una cu cea care are
.

ordinea in care se gase te, dupa ? cum este 1 necinste cand ea se ridica impotriva acelei 236 ordini." Mai mult decat atat, potrivit celor afirmate de Sfantul Apostol Pavel in textul amintit, ca i in alt loc, i anume: ? De aceea, femeia ? este datoare sa aiba (semn de) supunere asupra capului ei, pentru 6 238 ingerr , adica dm sfiala fata de ingeri , Sfantul loan precizeaza ca nu este vorba aici ca femeia sa aiba capul
acoperit
i

mare cmste de

a-i fine randuiala i

numai

la

capul descoperit

dezvelit"

233
.

Comentand
asupra intelesului

acest text> Sfantul Joan

lui

Gura de Aur insists spun and: Dar trebuie s5 examinam cu

poate ar fi cineva aici nedumerit ?i s-ar intreba; ce pacat poate fi sa se roage femeile cu capul descoperit, iar 334 Sfantui Parinte explica fapttil ca aici barbatii cu capul acoperit?*' este vorba de un scmn sau simbol de supunere" spre deosebire de

amanunfime acest

loc, caci

KalmxeoQai 24U

El s-ar rade pe cap este Intotdeauna rujinos, tot a?a 51 a fi cu capul descoperit este intotdeauna ruinos. Dar Sfantul loan merge i mai departe cu exegeza, aratand ca nu 1 se cere femeii sa aiba capul acoperit pur i simplu, ci sa-1 aiba acoperit peste tot, aa incat sa nu se observe parul deloc239, c5 Sfantul Apostol Pavel n-a intrebuintat expresia obisnuita
arata ca,

rugaciune sau numai Tn biserica,

ci

Tntotdeauna

in tot locul

dupa cum daca femeia

ci

KaT&KakmvtoQui 24

*.

cele de stapanire date barbatului,

daca

atat barbatii cat ?i femeile

confunda rolurile i buna oranduiala" ei pacatuiesc Tnaintea lui Dumnezeu Care a pus aeeasta lege in insa$i natura omului, dupa cum jiisufi Apostolus Pave! arata: Nu va inva{a oare insafi firea spune el - ca necinste este pentru un barbat sa-i !ase parul lung? Si ca pentru o femeie, daca-i !asa parul lung este cinste? Caci pSruI
i-a

Apostolul Pavel poruncejte, de asemenea, femeilor sa taca in biserica. El spune: Ca in toate Bisericile sfinplor, femeile voastre sa taca in biserica, cSci lor nu le este ingaduit s5 vorbeasca, ci sa se supuna, precum zice i Legea. Iar dac5 voiesc sa invete ceva, sa intrebe acasa pe barba^i lor, caci este ruinos ca femeile sa 2 vorbeasca in biserica"
.

Sfantul loan Gura de Aur arata ca prin aceasta porunca, Sfantul Pavel a reinstaurat ordinea in bisericas ordine care era pe
236

fost dat

ca acoper&mant

w23

\ Pentru

cei

care s-ar indoi ca

Sfantul loan

neacoperirea capului femeii este un pacat, sau ca este un pacat mare, Sfantul loan precizeaza: Sa nu-mi spui ca paeatui acesta este
mic, caci este mare i prin sine insui, fiindca este nesupuneie ?i neascultare. Daca poate a fost mic, dar iata ca acum a devenit mare, fiindca este simbol a mari fapte. Cum ca este mare, se vede din cele

Gura de Aur Om. I Cor, XXVI,

trad, cit, p.

349-350;
'

216.
237
1

PG LXI

'

Cor. 11,10.
fantul ioan

239

Inca in

Gura de Aur^ Om. I Cor, XXVI, trad. cit. p. 353 ; PG LXI, s 218. vremea lui Terulian se punca problema nccesitatii chiar
lor,
si

ce aduc atata randuiala in neamul nostru omenesc... Astfel ca, eel ce

calca aceste reguli, toate le con tunda, tradeaza, ?n acelai timp 51 cinstea data
i

de indata ce ele erau constiente de sexul

biserica, cit

pentru fecioare sa-i acopere capul cu vSI, atat in

in afara de biserica. Tertulian

darul lui

Dumnezeu

scris chiar

lucrare specials

il

pamant, nu numai barbatul

231

c* i

arunca jos la de sus femeia. Caci i pentru femeie este

lut

Ibidem, VIII, trad, cit, p. 70;

1

PG LXII,

541.

232
233 234

Cor U,

5-6.
cit.,

Sftntul loan

Ibidem,
1

Gurade Aur, Om. I Cor, XXVI, trad, XXVI, trad, cit., p. 349; PG LXI, 216.

p.

352;

PG LXl

218,

235

Cor

11. 14-15.

Bulhart,CSELt Vienas 76{1957),79. = a se acoperi 241 - a se inveli peste tot, a se ascunde de tot La Sfantul loan Gura de Aur Cor, XXVI, trad, cit, p. 35 1; PG LXI, 2 J 7. 242 1 Cor 14, 34-35.
240

pe cap bucata de panz* care nu le acopere suficient capul, sau pur si simplu se acoperS doar cu maimle, crezandu-se acoperile - zice el - ca strut ul" (cap. 17). Kditia V

dedicata acestui subiect pe cand era inca ortodox, pe la anul 207, intitulata: De virginibus velandis. El critica aici tendin(a femeilor crestine de a-si scoate valul la biserica^ Tn timpul mgaciunii, sau de a se crede cu val numai punandu-si

Om

148

Casatoria

viafa defamilie decat

el. In

So(

ji sotie

149
si

- zice Sfantul loan - cu multa punctul de a se destrama. ,.De aceea vorbeasca in bisenca. si autoritale el le astupa gura ca sa nu mai
coase bine guri!e-'\ Caci aici el nu numai mca si porunceste cu asprime. statuieste, nu numai indeamna, ci iiW Aceasta Lege o identif.ca aceasta o Lege veche.' citand pentru femeu dupa caderea in Sfantul loan cu porunca data de Dumnezeu Daca va stapani" pacaf Atrasa vci fi catre barbatui tan si el te sa fie astfel supuse, cu cat mai fata de barbatii lor. femeile trebuie fata de dascali si trebuie sa faca ele acest lucru in biserica mult Lor nu li se permite in parimi si de adunarea obstcasca a Bisericii. aceasta macar sa Sntrebc ceva. Sfantul loan motiveaza
luand Legea in ajutor,
le
.

biserica, nici

spunand: Fnndca sexul atitudine a Sfantului Pavel fata de femei, Apostolul margmeste pe femeiesc este oarecum \orbaret. de aceea
adauga. femeie din toate partite"' , si in alt loc el pus ca dascah pe barbatn avantaj al acestei ordini: ..Apostolul le-a (adica si pe femei. si pe folosind prin aceasta amandoua partile lor cumpatatc, 51 pe acestia mai barbati), caci si pe acelea le-a facut mai
s.

46

aratand

un

alt

ca si ar fi venit aici ca sa poata vorbi mai linistite, asa se mdeletnicesc si se intrec toate cu vorba despre lucruri de nimic De - '2 aceea totul a ajuns anapoda ^.

tolereaza insa vorba fara rost, si inca in biserica. mustrand cu asprime orice neoranduiala. Erau femei care desi veneau la biserica, dupa porunca Apostolului. cu capul acopent, vorbeau sau, mai mult decat atat, radeau in sfantul locas. El spune mdignat: .,Acoperi capul si razi, o! femeie. stand in biserica? Ai intrat spre a-ti marturisi pacatele, spre a cadea inaintea lui Dumnezeu. spre a te ruga Lui pentru cele ce ai pacamit. si faci aceasta razand? [...] Nu este rau rasul in sine, ci este rau cand e 2r fara masura si fara timp<- ". Si in alt loc el zice: Mare este vuietul, mare e tulburarea si multa vorba se face in biserica de catre femeii ceea ce nicaieri nu se petrece. Ar putea cineva vedea aici pe toate femeile vorbind. cum nu se intampla nici in pia^a, nici
la bai:

sa indrepte pe barbati ". Sfantul loan Gura de

acesle cazuri, nimeni n-o opreste pe femeie sa invete :<

Aur nu

cum

vor mcredinta de cele ce se petrec in biserica. ca uiiii care auzit" femei lor lor. cu toata exact itatea, ceea ce au sesizeaza Sfantul Apostolul. pentru a convinge, dupa cum rationamentul obstesc'" si loan, foloseste atat Legea, cat si 248 vorbeasca in caci spune: ,.este rusinos ca femeile sa ,.obisnuin|a"
interesati
'

j)
i

Tinuta femeii in soeietate

Sfantul loan
sai

Gura de Aur pune inaintea ascultatorilor si cititorilor o multjme de exemple pozitive cu privire la virtu tile femei lor
si

biserica"

(1

Cor

14, 35).

_.

Dar

si

in aceasta privinta, ca si in

in fata sotiei

loan observa

problema intaietatn sotului si obiceiul, Sfantul sale, desi Apostolul invoca Legea masura. necesitatea abaterii, uneori, mtr-o anumita
si si

de

la

aceasta reauia;

anumc. nu de

convorbirile particularc folositoare, Priscila, care 5-a catehszat pcchiar pe barbati, asa cum a facut 49 proprml barhai. Apolkr . Si in alt caz. femeia poate sa-si invete cand ea este mai inteleapt;. atunci cand sotul este necredincios. sau

amvon, nu in biserica, ci m cand femeia poate sa mvetc

la

daruirea lor pentru buiiul mers, nu mimai al familiei, al Bisericii, ci si al societatii in care traiesc. Vorbind despre^ o crestina, cu numele Maria, evocata de Slantul Apostol Pavel"53 , el spune: larasi se incununeaza o femeie >i este laudata, lar noi barbatii am ramas rusinat-i, sau mai bine zis.

crestme, evidentiind curajul

ne laudam, chiar ne fafim cu aceasta. Ne falim! /ic, pentru ca astfel sunt femeile noastre; ne rusmam insa. fiindca not barbat-ii am ramas atat de mult in urma lor."" 5 In alta parte, de nseinenea, el deplange starea in care au ajuns barbatii, spre
ci chiar
'

nu rusinati

Mu
543
:jj

Slanlul

Ibidem.

irad. loan Gura de Aur. Om. 1 Cor XXXVII. XXXVII. trad. cit.. p. 515: PG IX I. 31x

cit.. p.

51 5: PC, LX1. 3

*
1

Staniul Joan
\ V.V/j,

Gura de Aur, Om. Rom,

XXXH,

trad. cit. p.

480;

PG LX.

(Om.

669.
Evr,

2Ai :4 - 17 :4S :4

Vac Stamul loan Gura Ac Aur, Om.

3. 16.

Tim. IX. irad.

cit..

cit.. p.

75-76:

PG

1-XII. 544.

Om. Idem. Om.

Idem.

XV. trad

cit.. p.
cit.,

216;

t Tim, IX. trad,

p. 75;

PG LXIII. 122. PG I, XI I. 541

trad. ciL. p.

Idem. Om 1 Cor. /iSi*m:P(if.XI..M6.

XXXVII. irad.

p.

516:

PG

I.X1. 316.

''Koni 16.6.
smiituj loan
\ \ \l),

Gura dc Aur, Om. Rom. XXXII,

479;

PG LX, {Om

668.

"Fiiptel8. 26.

mm

M*t

f
150
Casatoria
$i viata

defamilie

Copiii
familii. Barbatul in{e1ept9 insa, ii invata so|ia

151

si a deosebire de cei din vremea Mantuitorului Iisus Hristos cand desi s-au Sfintilor Apostoli. Spre deosebire de acel timp,

cu tact

i delicate^e,

in luptele remarcat unele femei, ele erau intrecute totusi de barba|i stateau cu totul duhovnicesti, in vremea Sfantului loan lucrurile suntem, dupa dimpotriva. El spune: Cata rusine! Noi, ca barbati, biruiti de ordinea stabilita de Dumnezeu, cap al femeii, si suntem fost randuiti de Dumnezeu sa dansa? Suntem biruifi de corp?

tacand-o sa TnteleagS ca toate sunt comune intr-o familie deoarece amandoi sunt un singur trup. El spune: Deci s dacS femeia sau

Am

avem
si

intaietate fata

de femei, Tnsa nu numai

in privinta trupului ci
si

pe truput sau, cu atat mai mult nu este stapan pe averi. Auzifi acestea to^i catf aveti femei i toate cate avefi barbati: daca nu trebuie a avea trup deosebit, cu atat mai mult, averi 258 deosebite" De asemenea, el indeamna: Jnventeaza modul cum s& fii mai delicat in vorba i sile$te-te sa dezrSdacinezi din sufletul
.

barbatul

nu

este stapan

lor in cea a sufletuiui; adica sa fim premergatorii

in virtuti, sa

ei

cuvintele acelea: al

meu

pentru ele. Cei ce fim, intr-un cuvant, exemple bune de imitat biruiasca stapaneste este dator mai ales in aceasta sa stapaneasca, sa biruit, atunci fapta cea buna pe cei stapaniti, iar daca cumva este

cu
el

mele, tu intreab-o: Care ale propriu i cum tu zici ale mele, de vreme ce toate sunt ale tale? [...] Da, toate sunt ale tale, i chiar eu sunt al tau. Zi-i deci: i eu sunt

Cand ea ar zice cele ale tale? CSci eu nu tiu. Eu nu am nimic

i

al tau.

nu mai

este stapan.

cinsttt Sfantul loan arata ca Insui Dumnezeu a pretuit i a nebigata in femeia. nevrand ca aceasta sa se sirnta respinsa i istoria ea a fost de fa|a la cele mai importante momente din

seama;

meu! Aceasta mi-a poruncit mie Pavel, zicand: Barbatul nu este stapan pe trupul sau, ci femeia259, de unde rezultS ca dac eu nu am stSpanire pe trupul meu, ci tu, cu atat mai mult ai stapan ire pe bani. Vorbind astfel, tu ai linijtit-o, ai stins focul, ai
al t&u,

copilul

(dupa ?i mai nebagat in inviere), fiindca sexul acesta era eel mai de jos cea dintai seama; de aceea i la natere ca^i la Invierea Lui, femeia a simtit bucurie pentru aceasta"" De asemenea, Sfantul loan lauda pe femei, facand o i comparatie Tntre acestea i barbati i arStand ca in multe defecte virtuti pacate barbati nu sunt mai buni decat femeile, insa in multe
omenirii. El spune:

De aceea S-a

aratat femeilor intai

cumparata cu bani, ai legat-o cu astfel de vorbe. Deci, din cele ce-i vorbeti, invat-o ca niciodata 260 sa nu mai zica: al meu $i al t&u"
.

ruinat pe diavolul, ai facut-o sclava

aceasta deprindere a celor care, dupa ce au fost unifi intr-o singura fiinta prin casatorie, mai pot considera bunurile materiale ca fiind
proprietatea

Sfantul

loan

condamna

in

termeni

foarte

aspri

numai a unuia

dintre ei. MVai, la cata uurinta

duce pe

ele

depaesc pe barba|i. El spune: De ce vorbeti cuvinte cu atata proaste? Femeia nu ar scoate din gura nici un cuvant
ii

cineva dragostea de bani! - spune el. Un singur om, o singurS fiinfa a(i devenit amandoi prin insotfre, i tu mc3 zici ale mele? Blestemat
lie

257

uurinta"

In continuare el

evoca

seriozitatea, caldura, evlavia i

acest cuvant necurat, care a fost introdus de diavolul in gura ta".

ci toate

dragostea lor pentru Hristos.

Cfici

nimic nu ne este propriu, 261 soarele, apa i chiar banii

.

ne sunt comune: lumina.

k) Bunurile materiale
4. aceea femeile, de obicei, au simtul proprietatii mai dezvoltat. De cum sa Sfantul loan Gura de Aur da sfaturi barbatilor pentru a ti

Copiii

mai dezradacineze din sufletele lor iubirea bunurilor materiale $i, le apartine exclusiv. ales, sa nu considere ca ceva din cele comune unci Acest lucru este periculos i poate sa antreneze dezbinarea
Idem. Om. Efes. XIII, trad. cit., p. 135: PG LXII, 99. 256 327. Idem, Oml Cor, XXXVIU, trad, eit., p. 534; PG }Xl 257 Idem, Om. Efes, XIII, trad, cit, p. 136; PG LXII, 99.
255 5

nca de la inceput, dupa ce a facut pe om, birbat i femeie, Dumnezeu a binecuvantat aceasta pereche, zicand: Creteti i va
I

Inmultifi ?i unipleji

pamantul

i-l

supuneti' (Fac

1,

28).

m Idem, Om. I Cor, XIX, trad, cit, p. 240; PG LX1,

>Vi
I

152.

or 7, 4.

)M>
"til

Sirmtul loan

Gura de Aur, Om.

cit, p.

Ibidem,

XX, trad,

XX, trad, 210; PGLXII, 148,

Efes,

cit, p.

210-21

1;

PG

LXII, 148.

: l

;k;~*i

ak

152

Casatoria

$i viaia

defamUie
lui

Copiii
ca orice
inceput,

\52

Copiii sunt, deci, binecuvanlare a

Dumnezeu,

$i

binecuvanlare,

ei

sunt prilej de multe bucurii.

un barbat care vrca sa duea o viata curata alaturi de sotie, copiii sunt lucrul cei mai 62 ei sum darul lui Dumnezeu' % In ei familiile au un ,,mare de prer 64 i prin ei femcile pot sa-i dobandeasca mantuirea depozir'
Sfantui loan

Gura de Aur consider*

ca, pentru

dupa pierderea nemuririi de catre Adam si Eva, ..nasterea de moslenitori - dupa cum se exprima Sfantui loan a fost pentru ei cea mai mare manga ierc". Moartea nu mai are putere acolo unde
nasc copii, cei morti prelungindu-si existenja prin urmasi. Ace as i Sfanl Parinte spune ca nasterea de prune i a usurat greutatea pedepsei primifor oameni si a smuls masca infricosatoare a morti i".
I

se

..

sufietului (I

Tim

_t>

2,

5)

'.

Nasterea de prune I care este temeiul unei mari bucurii", este 266 purtarea sarcinii ca o insa, in acelai timp. $i inceput a durerii povara" limp de noua luni, desele suferinte izvorate de aicu ..ruperea madularelor i acele durcri cumplite pe care le cunosc 267 Dar cu toate aceste dureri, la care numai celc care au nascur
I

Nasterea de prune i este insa rezultatul conlucrarii omului cu Dumnezeu. de aceea nu trebuie pusa numai pe seama voiniei omului. Nasterea unui copi! presupune, asadar, supunerea voiniei omului voit lui Dumnezeu si implinirea lucrului Sau.
Sfantui loan

mvata pe mamele fara

copii, zicand:

trebuie a se adauga noptile nedormitc dedicate pruncului riaseut ?i mai ales eventual ele probleme i nenorociri cauzatc de na$terea
inainte

de vreme sau de moartea copilului, care pun in primejdie. uneorL chiar viata mamei, femeia simte mereu bucuria chemarii de

planga ca n-au copii, ci, cu gand pi in Creatoru! naturii, si de !a Stapanul nalurii sa ceara copii! Sa nu atribuie nasterea de copii traiului impreuna al sotilor sau altui fapt. ' ci Creatoru lui tuturor. Care a adus 2 pe om de la nefiima la
fiinta."

Femeile niciodata sa nu se de intelepciune. sa alerge la

a na$te prune i: Dupa toate acestea - zice Sf. loan -, ca i cum le-ar tndura acelea^i fi uitat pe toate, femeia na?te mai departe copii $i suferinte"; i aceasta pentru ca ,? Dumnezeu a infract cu durerile. placerea i bucuria!", El a dal odata cu durerile $i o atat de mare mangaiere. incat bucuria pentru pruncul nascut precump3nete 26 durerile ace lea" *. Acest aspect l-a evidentiat i Mantuitorul lisus
Hristos, zicand: ^Femeia,

Supunerea aceasta
asigura femeii, asa

cum

impreuna lucrare cu EL s-a amintit, mangaiere ?i multe bucurii in

si

fata

de creator

lumea aceasta, insa poate asigura si fericirea vietii vesnice, dupa cum invata Slantul Apostol Pavel. Caci zice ei: Dar ea (femeia) se va mantui prin nastere de fii, daca va starui cu intelepciune, in
credinja, in iubire
In cuvintele
si

in sfintenie"

(I

Tim 2,

15).

cand e sa nasca, se

intristeaza, fiindca a

dar dupa ce a nascut copilul, nu-s?i mai aduce aminte de durere, pentru bucuria ca s-a nascut om in lume" (In 16, 21 ). Prin intermediul copii lor Dumnezeu a schitat o imagine a invierir, copiii luand locul celor care pleaca. De aceea, chiar de la
sos it ceasul
ei;

Apostolului se poate observa, alaturi de nasterea dc fii, o conditionare a mantuirii de starui nta In virtuji. In cazul unei tname nu poate fi inteleasa virtutea ei, separata de grija pentru
virtutea

copilului.

Rolul

mamei pentru

cultivarea

si

cresterea

-" Idem,
204

**-?

m Idem. Om. 1 Tim. IX.

Out. Ml.

XXXVII.

VII. trad,

tit.,

p.
I

463: PCi LV1I. 428.

trad. cit.. p. 78:

PG

XI I, 546.

m Ibidem,
2*b

Ibidem, p. 79:
p. 77:

PG LXII, PG LXII.

546.

copilului in virtute incepe incadin clipa zamislirii. Pentru curatia lor, copiii au fost recomandati de catre Domnul lisus Hristos ca etalon pentru mantuire. El spune: Lasati copiii si im-i opnti sa vina la Mine, ca a unora ca acest ia este imparatia cerurilor" (Mt 19, 14).

545.
talcuieste cuvintele adrcsate Evei

Sfantui
dc
catre

loan

Slantul loan

Gura de Aur
16),

Dumnezeu
i

Gura de Aur, apreciaza

si

el,

in

cuvinte

dupa caderca in

pacat: ..inmuljind voi inmulji durerile tale $i

suspinul tau; in durei

aratand ca durerile nasterii au un rol anamnelic >; cducativ. de a-i aminti femcii necontenit dc-a lungul vremurilor, cat de greu esh paeatul pe care l-a savarsit ?i ..cat de mare c calcarea de porunca". si prin aceasi:; VII sa poata ti ca inselaciunea este pricina tuturor durcrilor. (Om. Fac (I). XVII.
vei na$te fii" (Kac 3.
trad. cit.. p. 267
26S

miscatoare, aceasta curatie, zicand: Sufietul copilului este lipsit de orice patima. Nu se razbuna pe cei care 1-au suparat, ci se duce ca la msie prieteni, ca ?i cum nu s-ar fi intamplat nimic. Oricat l-ar bate iimma lui, pe ea o cauta, pe ea o prefera tuturora. De i-ai arata o

200;

PG

LIU, 143).
'_

Ibidem: PG\.U\. 144

Ibidem. XVII. V1I1, trad.
cit..

Ibidem. XVI11. IV. trad,

'

cit., p.

214;

p.

201;

PG

LIU, 144.

llvdem, XXI.

Ill,

trad. cit. : p.

248;

PG LIU. 154. PG LIU, 178.

m^zrtmttt---

154

Casatoria

$i viata

defamilie

Copiii

155

TmparateasS cu coroana pe cap, nu o va prefera mamei sale imbracata in zdrenfe, ci dorete mai degraba s-o vada pe mama lui, a$a imbracata cum e, decat pe imparateasa gatita cu podoabe. Copilul nu judeca ce-i al sau i ce-i strain pe temeiul saraciei $i
cauta mai mult decat ii este de bogatiei, ci pe temeiul prieteniei. neaparata trebuin{a; cand s-a saturat de supt, lasa la o parte sanul Copilu! nu se Tntristeaza de cele ce ne intristam noi, de

Deoarece bunicii sau strabunicii multora dintre ascultatorii Sfantului loan Gura de Aur fuseserS pagan i ca atare, purtau nume cu Tnsemnatate pagana, el indeamna: Deci nici noi sa nu dam nume mtamplatoare copiilor no^tri, sa nu le dam numele
i s

Nu

bunicilor, ale strabunicilor sau ale celor ce au stralucit Tn

neamul

nostra, ci

numele

sfinfilor barbatf care

au

stralucit in virtute, al celor

mamei. iara?i, nu se pi Ida, de paguba de bani i de altele ca acestea; i bucura de cele ce ne bucuram noi, de aceste lucruri pieritoare, nici a nu-l uimete frumusetea trupurilor. De aceea spunea Hristos: C5 unora ca acetia este imparatia cerurilor, ca sa savar$im cu vointa
acelea pe

care au avut multa indraznire inaintea lui

Dumnezeu4

'

274
.

Numele

insa nu are decat o valoare simbolica

l-a purtat.

una de

aducere aminte de faptele celui care

parinfi i i nici copiii

De

aceea, nici

indeamna: 72 pacat^
.

De aceea Mantuitorul care copiii le fac din fire" Sa fim i noi cum sunt copiii; sa fim prunci fata de
.

271

Sfantul loan

Gura de Aur da

atitudinea lor fata de copii,

mamelor in legatura cu incepand chiar cu punerea numelui i

sfaturi

continuand cu primele elemente de educatie cretina ce trebuie insuflate prunci lor de la varsta cea mai frageda.

nu trebuie sa se bizuie numai pe numele pe care-l poarta, c3ci numele nu folosete la nimic - spune Sfantul Parinte - daca eel ce poarta numele este lipsit de virtute; ci trebuie s3 aiba nadejdea mantuirii in savarirea faptelor de virtute; nu trebuie sa se laude cu numele ce-l poarta, nici cu inrudirea cu sfintii barbafi, nici cu altceva, ci cu tndraznirea ce le-o dau propriile lor 75 fapte" , insa numai in smerenie.

b) Superstifii care insotesc naterea

a)

de prunci
i

Punerea numelui copilului

Sfantul loan
patriarhii

Gura de Aur condamna cu

fermitate

superstitiile

Vorbind

Vechi ului Testament i despre insemnatatea numelor pe care ei le dadeau copiilor lor, Sfantul loan Gura de Aur spune: Vezi ca In aceste simple nume..., se ascunde mare bogatie de ganduri? Ele arata nu numai dragostea de Dumnezeu a paring lor, dar i multa lor grija de copii. Prin numele pe care-1 dadeau copiilor lor, paring de alta data ii invatau pe copiii de acum lor sa-i alipeasca sufletul de virtute; nu faceau ca paring copilului care pun nume la intamplare copiilor lor. Sa punem numele bunicului sau al strabunicului, spun acetia de acum. Cei vechi nu faceau aa! Ii dadeau toata silinta cand puneau nume copiilor; iar numele dat copiilor nu era numai un indreptar spre mare virtute pentru cei ce il purtau, ci era i invatatura de in^elepciune i pentru ceilalti, i pentru general ile viitoare"
despre
i
.

pagane legate de primirea unui prune, superstitii In care mul|i dintre crejtini credeau cu toata taria. Chiar i la punerea numelui copilului
erau intrebuinjate ,,semne sau simboluri pline de nebunie". lata un exemplu de acest fel: Cand trebuie a pune nume copilului, ei,
lasand la o parte numele sfin|ilor, dupa
inceput, aprind lumanari
i

cum

ftceau cei vechi la

se ca in felul

pun nume inchipuit copilului, gandinduacesta copilul va trai mai mult timp in lume"
.

pe copii de intamplari nefaste i chiar de moarte. Fiindca de multe ori se intampla - spune SfSntul Parinte - ca pruncul sa moara mai inainte de timp, $i aceasta se petrece deseori, iata ca i atunci urmeaza ridicolul, caci diavolul Ti bate joe de cei proti ca de nite copii. In adevar, ar putea zice cineva de acele hartiute, sau de acei clopotei

alta superstitie era utilizata pentru a-l feri

-71

Idem, Dm. Ml, LXII, IV,

Ibidem, p.

trad, eit, p.

722-723;
p. 249;

PO

LVIII,

60L

274
275

212
273

721;PGLVU\,60\.
(I).

PG LIII, Ibidem: PG LIII.

Ibidem:

179. 179,
trad. cit.. p. 163;

Idem. Om. Fac

XXI,

HI, trad,

cit.,

PG

LIII,

79.

276

Idem, Om. I Cor, XII,

PG LXL

105.

!56
aiarnati

Casatoria

fi viola

defamilie

Copiii

157
ai

gat. dc mana copilului, sau de ace martior ro?u atarnat la $i celelalte multe pline dc nebunie/" asupra superstitie %\ mai condamnabila. care arunca dispret Jnceput al ceici mai tapturii lui Dumnezeu, socotita de Sfantul loan
I

pe frunlea copilului, pecetea harului, cand tu K tma?"'

uns acea frunte cu

Cauzele acestor practici le pune Sfantul Parinte pe seama necredintei i a dispretului cu care este privit Xel ce a intors din
ratacire irttreaga lume, Cei ce a pricinuit diavolului rana cea

de pe urma nebunii" viciene. a deochiului

27

este aceea aplicata Tmpotriva privirii rele $i cei i a invidiei altora, a?a cum o considerau
*.

adanca

$i i-a

nimicit orice putere".

Daca

ar

fi

mai recunoscute acesiea de

.

ii ungeau ce o foloseau. Femei, siugi sau doice luau noroi din bale. zice pi in degetuL eu care faceau apoi semn pe fruntea copilului. EI noroiul, de de revolta i sarcasm: Vai! cata putere mai are tina i vreme ce respinge intregu! asalt al diavolului! i nu va acoperili tarziu, cursa obrazul de ru$ine? Nu m\\ cunoate oare. fie $i mai uneltirile diavolului, i cum ei introduce inca din frageda copilarie aceasta minune. de ce lui ce!e drace$ti? Daca cu adevarat tina face

catre paring, acedia i-ar incredima copilul puterii Celui Prea 2* 2 Inali^. $i nu .,puterii $i sigurantei diavolului^

Sfantul loan
obiceiuri dia volenti

mdeamna
i

parintii

sa paraseasca toate aceste

sa-?i

in spiritui credintei i al

educe copiii din cea mai frageda prune ie morale creatine,

i

c)

atunci nu faci i tu aa pe fruntea

ta. tu

care

e^ti

barbat

care ai

Copiii rezultati din desfranare

poate mai mulji dumani care te pizmuiesc decat copitul?

1

De

ce

Copiii rezultati in

urma

desfranarii,

pe frunte, are nu-ti bagi intregu trup in tina? Caci daca tina, pusa Toate acestea atata putere, de ce atunci nu te-ai baga cu torn! in ea? numai la dezonoare pe sunt de ras, *i comedii satanice, care due nu
cei amagi{i, ci i in gheena.
4i"

concept a Sfantului loan

i

Multe i felurite erau superstitiile ?i observatiunile satanice'Jn timpul folosite ?i de catre moae, intoduse de catre acestea Parinteie durerilor naterii, spre raul capului lor, cum se exprima

Gura de Aur, sunt condamnati de catre parintii lor la o viata acoperita de necinste, indiferent cate bogatii le-ar lasa ca mortem re. Insa de necinste se fmparta$esc i parintii copilului, nu numai in fata oamenilor. ci ^i in fata lui Dumnezeu. Sfantul Parinte spune: De ce semen acolo unde nu poti secera. sau mai bine zis. chiar de
i

ai secera,

Bisencu

Sfantul loan dezvaluie toata ratacirea

mu strand

cu as prime pu

dei se inchinan cei care se socoteau a filosofa ca i cretini i care, supuneau unoi crucii i se impartaeau tainelor celor negraite, se jale*\ El spune astfel de fapte uracioase'\ facandu-se vrednici de Dumnezeu te-a cinstit a te unge cu mirul eel duhovnicesc. jt in insemni pv lui ungandu-l cu tina? Tu ar trebui ca sa

va aduce cea mai mare necinste? Caci chiar de s-ar na?te un copiL totui acest fapt i pe tine te va necinsti. in accla^i timp i fiinta aceea este nedreptatita pentru faplul ca s-a nascut basiard i lipsit de nobletea cuvenita. Chiar de i-ai fasa
iti

rodul ace I a

bani
5,1

rnul^i, totui necinstit

va

fi i

in casa. necinstit

$i

in ora$, necinstit

in tribunal ?i pretutindeni, fie el

Necinstit vei
i]i

fi i

lu, fie

ca

ai

nascut din desfranata sau din sluga. trai, fie ca ai muri. caci ?i dupa moane

spurci cop i

iar acum. fruntea copilului crucea, care procura siguranta neinvinsa, Deer lasand acestea, te arunci in asemenea prostie draceasca? [...] puna de catre preoi II dai in mainile preotului? Cum ceri sa se

raman amintirile unei vieti destrabalate sau. dupa spusa apostolului. lipsita de bun mime. Decu de ce necinste$ti totul?""^
nu
s?i

Necinstea asupra acestor copii vine insa din partea oamenilor din partea lui Dumnezeu. Naierea de prune este rod al
i

cum

ennlucrarii

omului cu
acest

conjtientizeaza

Dumnezeu. chiar atunci cand omul nil lucru, i chiar cand omul nu respecra

2 7 278
27i
'

'

Ibidem: Ibidem:

PG LXI PG LX1.

105.
106.

Ibidem, p. 163-164; Ibidem, p. 164-165;

2 *

PG PG

LXI. 106.

ihuA'm,p. 164: Ibidem, p. 163:

lilciii.

LXI. 106.

PG LXI, 106. Hit Ml 105. Om. Rom., XXV. trad. oil.,

p.

403-404:

PG LX.

tOm. XXtt% 626.

'

.
.

158

Casdioria

?i viafa

defamilie

Copiii

159
un
rol deosebtt

Caci Sfantul loan spune: De ce semen acolo unde farina e pregatita sa strice roduL.?' De asemenea, z&mislirea i naterea de prunci este considerate de catre Sfantul Parinte ca fiind dar i binecuvantare a
randuielile lui

Dumnezeu

in acest sens.

Intre Parinjii veacului al IV- lea,

in

de important

aceasta privin^g
2*7
.

il

au, in special, Sfinpi Vasile eel

Mare

si

loan

Gura de Aur
educatiei

Sfantul Vasile eel

copiilor.
288
.

Mare nu a
toate

scris

o opera speciala dedicata

el

Dumnezeu, in orice conditii s-ar produce. El zice: Deci de ce iji bati ioc de darul lui Dumnezeu i te razboie$ti iegilor Lui i ceea ce este blestem tu o urmezi ca pe o binecuvantare?""
lui
.

Cu

acestea,

face
ji

dese

referiri

la

preocuparea pe care trebuie sa o aiba familia

creterea acestora

Biserica fata de

d) Educatia copiilor
Educatia copiilor a preocupat pe cretini Tnca de la inceput. Noul

El porne$te de la concepfia ca orice om care iubete pe 289 Dumnezeu are Jn mod firesc inclinarea spre studiu"
.

Pentru arhiepiscopul Cezareii Capadociei, valorile cunoajterii

formarii tinerelor vlastare, ori de unde ar proveni ele, fie din 290 admiratia pentru lucrurile marete din natura" , fie din Sfanta
i

Testament contine numeroase

referiri la aceasta.

Apoi Paring de
special acest

pana

in secolul al IV-lea, dei

nu trateaza

in

mod

Clement Alexandrinul, se ocupa totui de educatia copiilor ca de un factor important in viata familiei i a cultura societatii, demonstrand chiar folosul pe care il poate avea
aspect, cu exceptia lui

Scripture sau chiar din literatura pagana sunt vrednice de a fi luate in seamS, daca se atinge scopul major: deprinderea tiin|ei de a
infelege pe

Dumnezeu" 291 Caci

.

El este fericita

fire,

imbelugata
i

bun&tate, Cel dorit

de

toti

cei inzestraji

cu cuvant

ratiune,

pSgana pentru activitatea misionara a Bisericii

frumusetea cea mult dorita, inceputul existenjelor, izvorul vie|ii, lumina cea spirituals, intelepchmea cea neapropiata"292 Aadar,
.

284
2S5

Ibidem, p. 404;

Ibidem:

PG LX, (Om. XXl\% 626, PG LX, {Om XXIV), 626.

in scrierile filosofilor
gj

omul poate sa-L descopere pe Dumnezeu pe mai multe cai: fie din contemplarea lumii vazute, care este intr-adevSr o coala a sufletelor inzestrate cu rapune i un Ioc unde se poate invaja

286

Clement Alexandrinul, de exemplu, dei considers ca

multa minciuna. spune totusu Cuvintele acestea, scrise ckindestulfiloarc acesti filosofl sub inspirajia iui Dumnezeu i alese de mine, sunt catre elem. pentru eel care poate s& cercete/e putin adevarul" (Cuvdni de Indemn
ale poejilor exista

Vezi: Pr. Prof. loan G.

Coman, Sfantul

Vasile despre folosul culturd elene

VI, 72, 5, trad., introd., note 1982, p. 129). Iar in

si

indici

de

Pr.

D. Feciom, PSB. 4, IBM, Bucurc$ii,

pentru educatia crestina, in Miracolul clasic", Bucuresti, 1940, p. 218-254; Prof. ( ionstantin C. Pavel, Atitudinea Sfantului Vasile eel Mare fafa de cultura ?i
JUozofia pagana,
stivarsirea sa,
in vol.

alt Ioc el zicc:

Gnosticul, deci, nu trebuie sa rfimana in umin

Sfantul Vasile eel

Mare

inckinare la 1600 de ani de la

nici nu trebuir celor care sunt tnainta(i in $tiin(ele enciclice i !n filozofia denS, dar necesar, ca pe ewn sa le cerceleze ca esenjiale prin ele insde, ci numai ca pe ceva ,,cei de a doua categorie, ca pe ceva folositor dupa lmprejurfiif s cu toale ca
l

IBM,

Bucuresti, 1980. p. 312-329; Pr. D. Fecioru, fdeile pedagogice

mm

mulji se tern de filosofie, ca

{Stromate, VI, X, 83,
1

s,i

copiii

de fantome; se

tern sa nu-i r5tacea.sav

ale Sfantului loan Hrisostom. Bucuresti, 1937; Pr. Lect. C. Grigoras, Educate ridicatd la treapta de sacerdopu crestin in pedagogia patristica, in vol. Familia irestina azi, Bd, Trinitas, iasi, 1995, p. 62-77.

si

80,

4, trad.,

cuv. inainte, note

i indici

de Pr. D.

Feeitii n

m Sfantul Vasile eel Mare se ocupS de problema educa|iei copiilor

special Tn lucrarile; Regulile mart; Regulile mici; Reguli

si

a tinerilor,

in

432 $i 431). SrHntul Grigorie Taumaturj.ul studiul filosolii feiicita pe Origen pentru ciprin exemplu I i sfatul sau, a sugerat existent lui Dumnezeu > si al poetilor greci, cu exceptia celor care neaga
PSB,
5,

IBM,

Bucuresti, 1982, p.

morale

si

Omilia Catre

tmeri\ primele

Providentei" {Panegiric pentru Origen, 11 s.i 13, AB).Trebuie spus ca au existat sj destui oponenfi

PG X
ai

1081

BC

si

I0KX

acestei culluri, intre

a 1H

traduse de Prof, lorgu D. Ivan, se afla cuprinse in PSB, 18, $i nllima, tradusa de Pr. D. Fecioru, in PSB, 17. Aceasta din urmi a fost de ifttre unii ca un adevarat testament al experientei sale pedagogice" (cf. Prof ( imstantin C. Pavel, st. cit. p. 317).
trei,

soccW

putem aminti pe
ai

Tertulian,

Tauan

Asirianul

.a.

Pe de

aita parte, unii repre/eni;n

lumii pagane,

cum era $i

imparatul lulian Apostatul, contestau crestinilor drepi

Z Sm"tul Vasile ce[ Marc Episl ccxav Idem, Om. Hex, X, trad, tit,
'

PG,

XXX

11,

1037A.

["'

I,

p. 81

de a folosi

scrierile

profane (Socrate,

Maria

bisericeasca,

III,

16,

PG

-XV

""

Ibidem,
Ibidem,

I,

IV, trad,

tit.,

p. 75.

417 D).

1. II,

trad, cil., p. 73.

60
lili

Casaloria

viata de familie

cunoasterea

lume precum zice calauza a mintii pentru contemplarea celor nevazute,

Dumnezeu.
1.

fiind prin cele vazute

si

simtite in

apostolul"-

9*

(Rom

20); fie prin

294
,

cercetarea Jntr-un chip inalt a

cuvintelor

conduc spre viata vesmca. 95 fie, pentru cei care pline de taina'" instruindu-l ,.cu cuvintele lor adancimea cuvintelor datorita varstei lor nu pot tnca intelege profane, care nu sunt Sfintei Scripturi", servindu-se de invataturile :% fara a da tntru totul ,-carma
Scripturii"
care-l
;

nefolositoare pentru suflet

mintii" filozofilor pagan i. Sfantul Vasile

insa

Referitor
tineri

la

aceasta din
si

urma

cale.

indcamna pe

la

prudenta

discernamant,

autorilor profani. spunand: ,.Trebuie. deci. si voi sa citifi scrierile nici o alegere la asa cum fac albinele; acelea nici nu se due fara gasesc in floriie peste toate fiorile. nici nu fncearca sa aduca tot ce il I asa iau cat le trebuie pentru lucrul lor, iar restul

care se aseaza.

ci

din carti cat ni se cu placere. Noi, daca stmtem inteiepti, sa luam iar restul sa-l lasam. potriveste noua si cat se mrudeste cu adevarul. trandafir dam la o parte $i dupa cum atunci cand cu legem flori de sa culegem atat cat este spinii. tot asa si cu niste scrieri ca acestea;

de folos

si

sa ne ferim de ce este

vaiamatof

valorile culturn Sfantul Vasile eel Mare a aratat, asadar, ca in contradict cu profane, atat cat pot fi acceptate si cat nu intra

tezaurul

invataturii crestine.
si

pot servi ca eficiente instrument

educationale

misionare.

pe baza Pentru atingerea scopului educatiei crestine, el cere, si din partca Invataturilor Sfintei Scripturi, o atitudine responsabila
parintilor.

copilul

ei depnndc din partea copiilor. Parintilor. fiindca de la trebuic primele elemente ale educatiei. le spune: Parintu
si

certarea sa-si creasca copiii intru invatatura si

Domnului cu

toalii

blandetea
le

o porunca
Ibidem,
2<i
"V

ei, sa in. rabdarea; sub nici un pretext, care s-ar referi Sa 9S Iar copiilor. care au de respecuu manie ?i intristare'" produca dumnezeiasca faja de parinfii lor, le spune:
si
.

Xopm

I.

VI. trad.

cil..

p. 77.

m Ibidem.
::!7

Om. Ps. XXiVl IV. trad. cit.. p. 228. Idem. OC. XX! 1. Carre tirierL II. irad. cil- p.
Idem.
II.

567.

trad. cit.. p. 568.

Ibidem.

III. irad. cil., p.

569-570.
trad. cit.. p. \9\: cf.
f

2 *>

Stamul

Vasstk ecl

Marc, Result morale. 76,

!es 6. 4,

<

3.21.

Copiii

6 nu

trebuic sa-i cinsteasca parintii i sa li se supuna in toate in care 299 se impiedica porunca lui Dumnezeu" .

O alta treapta in

formarea copiii or o const ituie, dupa SfantuI

Vasile eel Mare, educatfa primita in Biserica $i in special in manastiri. Aici ei trebuiau primiti chiar i din frageda copilarie daca erau adui dc parintii lor ?i daca erau de fata mai multi martori,
se da prilej cuiva sa acuze Biserica; cei fSra parinti trebuiau insa primiti din propria lor initiativa de catre vietuitorii
manastirilor,

pent a nu

care deveneau in acest

la

fe[

^parintii

orfaniior.

Acceptarea de
fiindca.

o varsta timpuric a cop ii lor in coala este de doriL dupa cum spune SfantuI Vasile, sufletul trebuie sa fie

indrumat spre practicarea fapteior bune indata, de la incepul, cand este inca uor de format i fraged i. fund moale ca ceara, prime$te cu uurinta forme le care se preseaza asupra lui, aa in
cat, atunci

cand va veni rauunea i puterea de a judeca. sa inceapa drumul de la primele notiuni $i de la exemplele de pietale care i-au tost predate, pentru ca ratiunea sa arate (sugereze) ccea ce este folositor,

indrumeze cu uurinta spre savar^irea binelui" l3t)l In manastire copiii traiau s^eparat de rcstul fratilor, fiind totodata
.

iar obiceiul sa

imparliti

dupa sexul

lor

502
.

Numai
i

rugaciunile zilnice

%\

munca

in

ate Here se savareau

impreuna cu
hranei
$i

fratii.

Separarea de restul
exercitii

fratilor

avea o motivatie education a la dar

privegherea.
calitatea

una
se

practica. deoarecc somnul.

alte

trebuiau

sa

fie

corespunzatoare

varstei.

Studiul

desfa^ura

pe

baza

unei
?i

programe, dc unde nu Mpsea Sfanta Scriptura cu

istoriile,

numele

sent in tele ei care inlocuiau povetile nefolositoare. Pentru stradanie *i raspunsuri bune copiii primeau premii, cautandu-se insa a nu li se slimula mandria, ci interesul fata dc invafatura. Pentru atitudini $i
laple necorespunzatoare ei erau pedepsiti, insa

nrmarindu-se permanent scopul indrcptarii 3t) \

nu cu sever itate ^

(j
IM'j
III

Ihidem. 76. trad, cit, p. 190; i'l lev 29. 12.

cf. i.e. 2,

48. 51; Efcs. 6. 1-3.

Slnntul Vasile eel Marc. Reguli/e

I"
I 1
1

marl

\5. IV. trad.

cit..

p. 246.

' '

vJM.de erau incredintaie surorilor. fiind vorba dc manastiri mixte. In Epistola Slanlul Vasilc .siabilc$te varsta de la care copiii puteau lua parte la viaia

'"iiiimiiaiii:
1

16sau 7
J

ani.

M; n uI Vasilc
ii

eel Mare, Regullle

marl

15. J -IV. trad.

oil.,

p.

244-246.

.
1

V*

62

Casaioria
Privind acest tablou

fi viata

defamilie
realizata

al colii

gandita

$i

de Sfantul

responsabilitatea ca arhiepiscopul Vasile, s-ar putea afirma cu toata

capadocian este precursorul fnvatamantului modern. seama persona litate Sfantul loan Gura de Aur este cea tnai de majora a vietn care face din educatia copiilor o preocupare
crestina,

sale

304
.

In viziunea Sfantului Parinte, intreaba: forma sufletul copilului si mintea tanarului. El

educapa este o

arta,

aceea de a

poate

fi

Care arta a-i forma egala cu arta de a educa sufletul copilului, de

.

mintea tanarului?" * suspnea si Stantul Educatia copiilor trebuie inceputa. asa cum aceslia Tnca nu-si pot Vasile eel Mare, foarte de timpuriu, de cand mica copilarie - spune Stantul dirija singuri actiunile. .,Chiar din - ingraditi pe copii cu armele cele duhovmcesti. loan Gura de Aur a pecetlui cu mana fruntea, si mai inainte de
si invatati-i

de

a-si

putea

ei

sa faca aceasta cu
sfintei cruci"
306
.

mana, voi insiva tnsemnati-Ie pe frunte

lor;

semnui

educapei cop h lor Parintii trebuie sa acorde o mare atenfie

sa nu faca' acest lucru oricum,
ci

crescandu-i tn invatatura si lipsa de educatie a mare pacat, care depaseste pe toate celelalte, este
copiilor
.

cu multa ba|are de seama". certarea Domnului" , caci ,,cel mai

Na$terea de prunci
responsabilitate,

neinsotita

de o educatie cu

multa

nu numai ca nu ofera parintilor, i in special mamei, rasplata, ci dimpotnva o mare osanda slugi, ci pnmu Educatia se cuvine sa fie facuta nu de catre
.

310

educatori trebuie sa fie parintii

pe care Sfantul loan

ii

sfatuie$le:

304

Sfanml loan Gura de Aur a

de?arta ?i

pe aceasta tcma un tratat intiiulat Despre slam Chrysostome, sur la despre cre$terea copiilor, editat in: Jean
scris

mm

textc critique, traduction et noic> vloire ei leducation des en/ants, Iniroduction. 1972, p. 64-196. Bemcntedv par Anne-Marie Malingrey, S.ch., 188, Paris, ml Parinte al Bisencn. tun a copiilor se afla insa in toata opera maretui educate Eeloga 27: Despre crater* al X-lea de Teodor Dafnopates in

adunate

sec.

copiilor,

m Sfantul loan Gura de Aur, Om. Ml, LIX, Vil.

306

PG

LXIIl, 763-772.

irad. cit, p.

695:

PG LVIIL

584.

PG LX1, 106. W 546. I Tim, IX, trad, cit., p. 79: PG LXI1, XL VI 308 Idem. Catre cei care ataca viata monahala, % PG 309 I.XII, 546. ldeiru Om. I Tim IX, Irad. cit, p. 78; PG
Idem.

Om. Idem, Om.

Cor, XII, trad.

ciU

p. 164;

I,

35 1

Pacate impotriva casatoriei

Toate sa ne
datoria de
a-i

63
de

fie

secundare fata de ingrijirea copiilor

si

creste intru invatatura

certarea

Domnului"
fi

panntii nu-|i fac datoria de educatori, copiii vor

legile civile
.

Daca educati" de
.

si fata 311

Lipsa creterii copiilor in frica

iui

Dumnezeu

atrage

dupa

sine

grave conseeinte; Tntre acestea Sfantul loan aminteste: mortile timpurn, bolile grozave care stapanesc pe paring si pe copii, de aici 3 3 pagubele, tulburarile si miile de rele" De asemenea: .,Din aceasta pricma copiii sunt tarati in far* judecatorilor, condamnati si 314 decapitati, iar parin?ii facuti de rusjne si aratati cu degetul" Din 315 lipsa de educate, toate s-au intors cu susul in jos iar
'

1'

copiiul,
si

care ar trebui sa asigure viitorul societatii, devine ,.dusman

vrajmas

comun

al tuturora, si a! Iui

Dumnezeu,
.

si al naturii, si al

Icgilor, si a! viejii

de obste a noastra a tuturor"316

5.
Intre

Pacate impotriva casatoriei

se

impotrivesc casatoriei sau atenteaza la unitatea si bunul mers al familiei, cele mai importante sunt: (a) necinstirea sotului sau sotiei; (b) adulterul; (c) incestul; (d) perversiunea si (e) uciderea pruncilor in pantecele mamei.

pacatele care

a) Necinstirea sotului sau a sotiei

cele expuse pana aici s-a putut observa invatatura ortodoxa intemeiata pe cea a Sfintilor Paring, conform careia sotul si sotia 317 fbrmeaza o unitate, un trup" , ei reprezentand cele doua j umatati 31 ale intregului" *. De aceea Parintii Bisericti insists

Dm

asupra

Hi
III

11?

Idem. Om, Colos, IX, trad, eiu p. 110; PG LXI1. 363. Idem, Om. Efes XXL trad, cit, p. 215; PG LXI1. 151. Idem, Om. I Tim 5, 9: PG LI, 331. Idem, Catre cei care ataca viafa monahala, Idem, Om. I Tim 5, 9; PG, LI. 329.
II;

114

PG XLVI1.

354.

""ibidem, PGLI,331. Hi Idem. Cuvdmul IV la Facere,

II
.'

PG

[.IV, 598.

lac
I

2, 24;

Mt

19, 5; Efes 5, 31.

trad, cit, p. 152:

IH

Slantul loan

Gur3 de Aur, Om. Colos, XII.

PG LXIL

388.

64

Casatoria

$i viata

de familie
i

necesitajii

interne ierii in familie

a unui climat de pace

buna

inteiegere, bazat

pe iubirea reciproca a celor doi soti. Chiar daca barbatul a tost randuit de Dumnezeu cu calitatea de cap al familieu iubirea i face pe acesta sa nu se comporte cu sotia sa In chip tiranic. datoriei ei de a i nici pe so{ie sa se simta umilita din pricina
I

11

'1

asculta

Sotii trebuie sa

se sileasea sa pSstreze cu orice pre*

$i ..capitalul
v '""
'.

armonia in familie, ea fund izvorul tuturor bucuriilor

tuturor bunurilor intr-o casa

Sfantul loan
in familie

Gura de Aur condamna pe

cei care

nu pastreaza

de climat aratand ca neintelegerile dintre sot ?i sotie comporta consecinte grave, nu numai pentru acea familie cu i nu parinji. copii ?i celelalte rude, ci i pentru intreaga societate. un
astfel

numai

plan spiritual. In acest sens, Sfantul Parinte spune: Pentru ca, dupa cum, cand temelia se clatinl se
in

plan material, ci
intreaga

i in

prabuete

locuinta,

la

fel

sotii.

neintelegere, se rastoarna intreaga noastra viafa.

cand traiesc in la seama: lumea

sunt este alcatuita din ceta|i. cetatile sunt constitute din case, case I e compuse din barbati $i din femei. Daca deci, a intrat lupta intrc

cand sunt tulburate casele. sunt rasturnate ?i cetatile, sar cand are loc o rasturnare de cetati, atunci, in chip firesc, s-a umplut de tulburare, de razboi $i de lupia 21 $i, in alt loc, vorbind despre ceie ce tin de intreaga/^ $i lumea
barbati
$i

femei, ea a intrat in case,

buna randuiala a unei case,

intocrnite,
i

cele

Xatid acestea sunt bine duhovniceti vor merge bine; altfel. i ace lea se
el

zice:

vor vatama Nccinstirea sotului sau sotie i de catre unul din cei doi, se manifesto in diferite feluri: neglijarea tovaraului de viata, cearta,
jigniri, batai sau, i

mai grav, adulter.

Sfantul loan atrage atentia barbati lor sa nu stea toata ziua 1:1 sotiile dispozitia prietenilor in detrimentul petrecerii timpului cu
lor,

dandu-le

astfel

motive de banuiala*
cl

toata

compasiunea pe care o are

Tot din aceasta cauza, cu pentru cei de conditie modest a.

.

23

m Ibidem, X.
1:0 125

trad,

tiu

p.

15-116;

PG

LXII. 366.

Idem. Om. Tit IV, trad. cit. p. 312; PG I Xll. 683. 321 Idem. Sa nu deznadajduim, 6; PG LI, 369. '" Mem. Om. Tit, IV, trad, cit., p. 313; PG LX1L 683. Idem, Om. Efes,

XX.

trad, cit, p.

204;

PG

LXII, 143.

Pacate tmpotriva casatoriei

oprestc
si

65

ea sotul sau sotia sa se ocupe, mai mult decat se cuvine,

.

de servitori"
materiale.
celelalte
realizat,
si

Femeia sa
bogatii

nu-si

in suite

barbatul daca nu-i ofera bogatii

fie

De aceea ea trebuie sa
spirituale.

mvatata a prelui iubirea

iubirii

si

toatc

Insa lucrul acesta nu este usor de

mai

ales

cand cineva este rob it de patima

de arginti

slavei desarte. Sfantul loan arata care este solutia conlracararii

acestor deprinderi negative. El spune: Daca ea va cunoaste care e adevarata bogape, daca va afla filosofia cea inalta,
niciodata pe barbat pentru unele ca acestea. Sa o inveti, deci, ca saracia nu este vreun rau; sa o invep nu numai cu vorba, ci si cu fapta; sa o inveti a dispretui slava desarta si atunci, desigur ca niciodata femeia nu-ti va vorbi de acestea si nici nu va dori 325 bogatia" .

nu va mai acuza

Dar

nici barbatul,

daca ar primi

astfe!

de

insulte, sa nu-i

raspunda cu jigniri sau chiar batai i niciodata sa nu intinda mana asupra ei"" ci mai degraba sa fie Tngaduitor cu ea si sa caute a o forma chiar de la incepul, ca pe una ce este mai slaba decat el. ..Din seara intai cand ai prim it sotia in casa ta - sfatuieste Sfantul loan mvat-o sa fie moderata in pretenlii, sa fie blanda; invat-o cum sa
,

traiasca; chiar din capul

iocului, chiar
la

de

la inceput invat-o si

convinge-o ca sa aiunge de

ea dragostea de bani. fnvat-o sa niosofeze, povatuieste-o ca sa nu aiba niciodata aurarii pe umeri si pe langa obraji sau imprejurul grumazului, nici atarnate in salon, si nici haine aurite si prejioase, ci casufa voastra sa flc vesela, iar acea
yeselie
si

seninatate

sa

nu

se

pogoare

Tn

insulte

[...J

Tu

infrumusefeaza-ti casa cu cea mai mare podoaba, sufland in ea vantul cumr>atarii, care va purta cu sine si cea mai placuta

mireasma"

32 '.

b) Adulterul
Slantului loan
pflcat atat

Gura de Aur
si

ii

de dezgustator

vine greu sa vorbeasca despre acest uracios, de aceea se scuza, spunand:

IM
//i/tfeffi;PGLXIi, 144.

'" Ihiitem.
''';

XX, trad.

cit. p.

205;

PG

LXII, 145.

Ihidem:
Il'itlem,

PG

LXII. 144.
cit, p.

XX, trad,

205-206;

PG

LXII, 145.

166

Casatoria

j/ viata

defamilie

Pacaie impotriva casatoriei

167

Nimeni sa nu ma invinovateasca, fiindca eu nu caut a ma impodobi cu frumusetea cuvintelor. ci sa fac frumo^i i respectati pe cei ce ma asculta. [...] De altfel i doctor ul care vrea sa taie rana cea putreda, nu se gandete cum sa-$i pastreze main He curate, ci cum sa-i scape pe bolnav de acea rana"' ' Adulterul este un mare pacat, o grava incalcare a voii i Legii lui Dumnezeu, el este intotdeauna preadesfranare, spre deosebire de
1
.

Adulterul este aadar, in acelai timp, i furt deoarece aa dupa cum invata Sfantul Pavel: Femeia nu este stapana pe trupul
sau, ci barbatul;
ci
3

asemenea

nici barbatul

nu

este stapan

pe trupul sau,

femeia" \ De aceea, Sfantul loan sfatuiete pe cei care ar fi ispiti{i de vreo femeie desfranata sa raspunda: Trupul nu este al meu, ci al femeii mele". Tot aa sa spuna i femeia catre cei care
ei:
I

de cineva care n-a fost niciodata legat prin Taina Cununiei sau n-a pacatuil cu cineva care are o astfel de iegatura. Sfantul loan Gura de Aur precizeaza foarte clan in ce spunand: adu Item], sau preadesfranarii pacatul consta ^Preadesfranare (preacurvie) se nume$te nu numai aceea ca ai avut relatii cu o femeie maritata dupa alt bar bat, ci i aceea cand tu, barbat care-ti ai pe femeia ta, %\ eti legat de ea, pacatuieti cu aha* i de asemenea: Nu numai atunci se numete preadesfranare, cand cineva nazuiete la o femeie maritata cu barbat ci i atunci cand acea femeie este nemarilata, daca acela este casatorit %\ legat de
pacatul desfranarii, savarit

Trupul nu este a meu, ci ai 336 barbatului meu" Adulterul este insa mult mai mare decat furtui caci nu suferim atata - spune acelai Sfant Parinte - cand ni se fura banii, pe cat suferim cand ni se submineaza casatoria" 337 Adulterul este neascuftare fata de Dumnezeu $i impreuna lucrare cu diavolul, caci ,,cele ale desfranarii - spune Sfantul loan Gura de Aur - nu le lucreaza diavolul singur" 338 de aceea ?i Sfantul Apostol Pavel adauga la indemnul: Sa nu va ispiteasca satana",
.
.

ar voi sa-i calce intelepciunea^

cuvintele: din pricina neinfranarii voastre" 339

Daca eel ce a fost msurat i i-a lasat femeia, iar dupa aceasta mai are relatii cu ea, i este vinovat de. preadesfranare. cu atat mai mult cand are
femeia sa legiuita". Apoi Sfantul Parinte adauga:
.?

Exista pe vremea Sfantului loan mental itatea conform careia, daca desfraneaza cineva cu sluga sa ori cu o femeie necasatorita, pacatul nu este atat de mare. De aceea, Sfantul loan afirma raspicat:

avut legaturi trupejti cu imparateasa, fie cu sluga ta din casa, pacatul este acelai. De ce? Pentru ca prin asemenea fapta nu
..Fie
ai

ca

relatii

cu o femeie

29 straina""' .

ai nedreptafit atata

Sfantul loan zice ca adulterul este o abatere de la Lege, . [acorn ie i ho tie, ba inca e ceva mai mult decat hotia
ta4J>

pe tine insuji. Tu e$ti eel care singur te-ai murdarit, tu in acelai timp ai defaimat i pe Dumnezeu. Pentru ca, avand relatii cu femei straine.
te-ai nedreptatit
fie ele maritate, fie
ai

pe acea femeie, pe cat

nemaritate, pentru tine este preadesfranare, caci

ta.

El osandete adulterul nu

numai pentru impreunare,

ci
.

mai
Este

trecut pe langa femeia

De aceea Dumnezeu
.

pedepsete,

ales pentru nedreptatea i lacomia celui ce-1 savarete

vorba, pe de

parte de nedreptatirea femeii, iar pe de alta parte de

i

nedreptajirea barbatului caruia

s-a rapit femeia a$a

meat o femeie

devine comuna mai multor barbati, rastumandu-se in acest fel 2 chiar i legile naturir" Caci Dumnezeu 1-a facut pe om barbai
.

nu dispretuied atata pe acea femeie, pe cat dispretuieii pe Dumnezeu Care vede totul" 3 De asemenea, dupa o veche mental itate, tradifie i chiar prevederi ale leg! lor romane de factura pagana prezente inca i spre
IV- lea, o femeie ce-i necinstea barbatul era pedepsita in orice situatie ar fi greit %\ indiferent cu cine ar fi pacatuit, pe cand un barbat nu era pedepsit, decat intr-un singur caz, atunci cand ar fi fost surprins pacatuind cu o femeie casatorita.
sfaritul secoiului al

iiindca L-ai defaimat caci

?i

femeie"

unindu-i intr-un singur trup

334

m Idem, Oml Cor. XXXVIL 522; PG LXL 320. m Idem, Om 215; PG L XII. 425. V. m Ibidem. V. 213; PG LX1I, 424.
trad, cil., p.
I Tes,

trad. cit, p.

Cor

7, 4.

Wl
i.'

m Idem. Om. Rom, IV. trad. cit. p. 39; PG LX, {OM m Idem. Om. ILL trad. p. 310; PG LXIL 682.
Tit.

trad. cit. p.

Slantul loan

Gurade Aur, Om. I Cor, XIX,

V.
trad, cit., p.

trad, cit., p.

240:

PG LXL

152.

III).

412.
i

Idem.

Om I Tes,

213;

PG

LXI1, 424.

IK

cit..

Idem, Om. I Cor, XIX.

trad, cit., p.

242:

PG LXL
trad,
cit.,

153.

333

m Fac

Kac 1,27.
2. 24.

'"'I

(or 7.5.
Gura de Aur,

"

S];imul loan

Om I Tes,

V,

p.

214;

PG

LXI1, 425.

68

Casatoria i viafa de familie

cu femeile desfranate sau cu slujnicile erau Desigur aceasta stare de lucruri era reflectarea atat de prezenta in lumea greco-romana, ca femeia este
in
i

l.egaturile lui vinovate

41

tolerate'

mental itatii.

inferioara barbatului

drepturi
34

342
.

Sfantul loan precizeaza ca

legile
infidelitate a sotuiui

Dumnezeu va judeca
romane,
ci

va pedepsi pe oameni nu dupa

dupa Legea Sa \ aratand ca or ice

de starea sociala a celei cu care se savaretc nelegiuirca. El spune: $tiu ca multf socotesc adulter numai cand an m$elat o femeie cu barbat; cu zic ca: fie cu o desfranata de rand, fie cu o servitoare, fie cu or ice femeie nemaritaia are relatfe. cand are 344 femeia lui, este adulter"
cste adulter indiferent
.

Adulterul
34

Tn general desfranarea necinste^te trupul, faptura

at lui

lui

Dumnezeu \ madular
voastre
lui

Hristos

templu

al

dupa invatatura Sfantului Apostol

trupurile

Pavel, care zice;

lui

Duhului Sfant, Au nu ti(i ca

sunt

madularele

Hristos?

Luand

deci

madularele

Hristos le voi face madularele unei desfranate?

Nicidecum! Sau nu titi ca eel ce se alipete de desfranata este un u singur trup cu ea? (I Cor 6, 15-16); i de asemenea; Sau nu titi ca trupul vostru este tempiu al Duhului Sfant care este in voi, pe care il aveji de la Dumnezeu i ca voi nu sunteji ai votri?" (I Cor 6, 19). Aadar, prin desfranare este necinstit nu numai trupul care, dupa cuvantul Sfantului loan, devine spurcat, ca i cum cazand cineva 346 intr-un loc de murdarii, s-ar afunda cu totul in acea mocirla" ci A este necinstit de catre pacatos Insu^i Dumnezeu Cel inchinat in
,

Sfanta Treime. Adullerul slutete

i

deformeaza faptura umana, dezbracand-o

'".

de vemantul

vtrtutii,

pentru ca .^desfranarea este foe, iar focul

asemenea haina" Adukerul desfigureaza pana i cununa virtutilor, dragostea. deoarece imboldul spre pacat nu vine din dragoste adevarata, ci din dragoste vulgara i prosteasca care este mai mult o boala decat
acesta mistuie o
''

Idem.

tOm

despre Casatorie, 4, trad,

cit., p.

47:

PC IX

213-214,

141

Ainu* Puech, Saint Jean Chrysosiome et tas moeurs de son temps, Paris. 18^
Sfantul loan Sfantul loan

p. 111.
** 3

Gurade Aur,

Om I Tes,

V.

trad. cit. p.

215:

PG

LXI1. 425.

iW
,45

Gura de Aur, Om. i despre casatorie, 4. trad, cit, p. 47. Idem, Om. Rom. XIV, trad, cit., p. 205; PG LX, (OM. XIII), 511. '* Idem. Om. I Cor, XVIII, trad, cit., p. 230: PG LXI, 146. 4? Idem. Om. Efes, XIII, trad. cit.. p. 132-133; PG LXII. 97.
'

Pacate impotriva casdtoriei

69

dragoste". Sf. loan aduce exemplul egiptencei, care nu din iubire voia sa-l^atraga spre pacat pe losif, ci dintr-o dragoste diaboiica'" , caci ea nu-1 iubea pe losif. ci voia sa-si implineasca pofta cca desfranata-'

Adulterul coboara pe om din demnitatea sa, in cea mai josnica mocirla si mizerie, chiar daca aceasta nu se observa intotdeauna. De aceea, Sfantul loan infatiseaza in imagini p last ice adevarata fata a acestui pacat, aratand: fu nu ai putea sa imbraci o haina murdara a slugii tale, ci ai prefera mai degraba sa stai dezbracat decat s-o Tmbraci, de tcama sa nu te molipsesti

de vreo boala sau sa te murdaresti - i cu un trup necurat si murdar. pe care l-a Jntrebuinlat nu numai sluga ta, ci si mulp" altii, te imbraci. si nu te murdaresti? [...] Intri la aceeasi femeie si tu si sluga ta [...], intri la acea femeie care a fost si-n mainile calaului [...], te imbraci cu acel trup, il saruti cu foe, si nu te infricoezi, nu te sfiesti? Nu te
rusinezi,

nu

te tulburi?"

3 ''

Sfantul Parinte apeleaza nu

la

numai

la

imagini vtzuale,
si

ci

pune
sai.

jncercare

si

alte

simturi ale ascultatoriior

cititorilor

intapsand in cuvinte arzatoare, toata hidosenia acestui pacat. El spune: Caci, ce este, de pi Ida, mai urat mirositor decat desfranarea? Daca pacatul este urat mirositor chiar si fara a fi pus in lucrare, dar inca dupa savarsirea lui? Si atunci pop pricepe ce fel este desfranatul; numai atunci vei vedea mirosul greu ce iese dintr-msul, atunci (vei vedea) necuratia, scarba si murdaria ce iese
din el
.

Chiar daca cineva nu consrientizeaza uraciunea

sj

necuratia

acestui pacat, prin manifestarile lui desfranatul demonstreaza el insusi ca are invatator propria-i constiinfa. Caci, dupa savarsirea acestui pacat, desfranatul, neputandu-se suporta, se duce la baie sa sc spele, ceea ce dovedeste - spune Sfantul -

loan

uracioasa
.

considerate ce o are cineva in cugetul sau despre acest pacat"352 Ca orice pacat, desfranarea pare, mai Tnainte de a se savarsi sa aiba sine o oarecare placere, dar dupa ce s-a savarsit ea

Idem,

Om.

/ Cor.
J.

XXX1L

Irad. cit. p.

444;

PG LXL 273.

Ibidem.

PG LXL 275. Idem; Om. t Tes. V, trad cit.. p. 218: PG LXII, 427. Idem, Om. I Tim, 11, irad. cit.. p. 24; PG LXII, 514. Idem. Om. I Cor, XVI [[, trad, cit, p.230; PG LXL 146.
trad, cit., p.

XXXI

446:

70
t

Casatoria i viaia defamilie

se stinge cu totul, in timp ce
ia locul tristetea $i

contenete

ii

mahnirea. Placerea pe care o infati^eaza desfranarea i preadesfranarea este insa parelnica. Sufletul omului desfranat, fund cuprins de patima, ii pierde judecata" $i de aceea el nu se poate impartai nici macar de acea paruta placere de moment. A?adar.

daca aceasta este placere, atunci

loan.

raia este

placere

4i,>
,

zice Sf,

trambiteaza" peste tot ca desfranarea are In sine o oarecare placere. Cei desfranat insa, pe
Sfantul Parinte observa ca
,,sc

langa tulburarea din afara are de infruntat

cauza caruia starea

Insetat

lui

zbuciumul din trup, din este mai rea decat a unei mari cuprinse de
i

furtuna, neputand niciodata sta impotriva poftei, ci fiind vejnic

de

ea.

ca

cei luptati

de duhuri necurate

354
.

Placerea nu este

prezenta nici tnainte de momentul desfranSrii, caci a scrani din

dinti i a-ti pierde dreapta

judecata nu vine de

la placere, fiindca

daca ar

fi

fost din placere

nu

sufera cei ce au dureri",

%\

cauzat din acelea pe care !e nici dupa acest moment, caci timpul
ti-ar fi
i

acesta este mai degraba boala

moleire"'

Iar in alta parte el

de o desfranata ca pana sa-i ajunga scopul indragostirii lui, e! seamana cu nebunii i smintitii, i dupa ce i-a ajuns scopul \ s-a stins pofta ce-o avea mai tnainte. Deci zice Sfantul Parinte - daca el nu simte multumire nici la inceput, fiindca atunci e vorba mai mult de o nebunie, ?i nici la urma, fiindca sfarete printr-o imboldire a intregului organism, atunci 56 unde va gasi el adevarata multumire?" Cautarea plScerii l-a pierdut de multe ori pe om" i sufletete

spune despre

eel tndragostit

$i

trupete,

iar poftele

1-au inelat intotdeauna".

Sfantul loan
ci
la

adauga: Pentru ca, In adevar, faptul in sine nu este vreo placere, mai mult amaraciune, ine!aciune, ipocrizie i minciuna, ca i teatruf
57
.

de asemenea, faptul ca desfranarea nu poate oferi celui robit de ea nimic altceva dec fit numai multa neplacere %\ necontenit zbucium. Cei stapanit dc
In alt loc, Sfantul Parinte demonstreazS,

m Idem. Om.
} -'}

I Tim,

II,

trad. cit.. p.

24:

PG

-XII, 514.

"
35t?

Idem, Om. I Cor,

Ibidem.

XXX VIL trad, cit., p. 521; PG LXI. 320.

trad, eit, p.
cit., p.

XXXVII,

523;

PG

Ibidem, XXII, trad,

302:
cit.,

PG

LXI, 321-322. LXI. 188.

157

Idem, Om. Efes, XIII, trad,

p. 129;

PG

LXII, 95.

Pacate impairiva casatoriei

de valuri ?i furtuna la gandul ca un altul li poate lua locul. daca cineva zice Sfantul loan - ar examina acestea cu toata bagarea de seama, ?i ar putea sa adune toale batjocoririle lor, toate nelegiuirile, toate

aceasta pofta nebuna" este umilit in flecare zi de catre femeia desfranata, care-l {ine inaintea uilor ei i uneori chiar il palmuiete i pemru care el i$i cheltuiete banii, i$i pune uneori viata in primejdie avand de-a face cu rival ii lui ?i este cuprins

Xa

orgiile lor, izvorate fie din suflet, fie din dezmierdarile lor, toate dezgusturile i toate celelalte pe care le tiu numai ceice le

patimesc, va gasi desigur ca or ice razboi are mai multe repausuri 358 (armistitii) decat viata lor cea ticaloasa" . Jar cu alta ocazie. analizand zbuciumul ce[ui_ cuprins de pat ma, el observa: Nu vedeti pe cei indragostiti? In ce chip sunt batjocoriti de amantele lor, i cate fac ele asupra lor, cati bam pagubesc, i cu toate acestea ei ard de dorul lor i le iubesc mai mult decat ?nse?i sufletele lor Spune-mi deci, oare nu se poarta cu ei acele femei mai batjocoritor decat to{i ceilalti dumani? Nu cheltuiesc cu ele toata averea? Nu sunt insultati pe fata i nu ie ordona intr-un mod mai injositor decat chiar servitoarelor lor? i cu toate acestea ei nu se indeparteaza de eie. De?i, de altfel, nimeni nu poate avea un duman atat
i

de grozav

cum

care iube^te pe amanta sa. Caci, de multe ori, ea se gudura pe langa dansul, se preface ca-1 iube$te de cele mai multe ?
cel^

are

abuzeaza de ei; i cu cat va ft iubita mai mult, cu atat i ea il dispretuiete mai mult. Ce poate fi mai salbatec ca astfel de sufiet stricat? i cu toate acestea ei o iubesc cu fnfocare/ i359
ori insa,

Sfantul loan spune despre cei desfranat ca este mai de plans decat cei din legaturi". Zbuciumul lui este greu de Tnchipuit, fiindca

dupa cum observa acest Sfant Parinte, de tot! se teme, pe toji fi bftnuiejte, bSnuiete chiar i pe so|ia sa, i pe barbatul desfranatei
el,

cu care

pe acea desfranata, i pe slugi , i pe casnici, banuiete i pe prieteni, $i pe rude, i perefii casei, i umbra lui, ba chiar i pe el insui; dar ceea ce este Tnca mai grozav decat (twite este ca i contiinta ii striga intr-tma i-l mujca in fiecare zi. i daca te vei mai gandi i la judecata tui Dumnezeu, atunci ace! ncnorocit nici nu va putea sta. Placerea lui a fost scurta de tot, pe rand durerea i scarba care o urmeaza sunt fara sfarit, fiindca $i
km. Om. (item, Om.
1 1

traiete, banuiete i

Cor,

XXXVII.

trad, cit., p.

521;

PG
V

LXI, 319.

Ejes. VII, trad, cii p. 68;

PG LX1I

53.

72
i

Casaioria
noaptea,
in

yi vitf/a

defamilie
pustietatc,

?L in starlit, pretutindeni II insotete acel nemilos acuzator, aratandu-se ca o sabie asculita pe amandoua partiie, rnistuindu-l de frica i de groaza, $i iiind torturat de cele mai infricoatoare munci." Tabloul nelini?tei $i chinurilor celui desfranat este neepuizat
scara,
i

ora,

in

prezenlarea Sfantului loan Gura de Aur, care revine mereu.. in multe dintre Omiliile lui asupra acestui subiect. ,.Ce ai putea sa-mi
in

de preadesfranati, care pentru o placere scurta sufera o robie nedemna, cheltuiala de bani, frica permanenta i, cu un cuvant, due viata lui Cain, ba chiar mai grozava decat a aceluia. caci se tern de cele prezente, iar de cele viitoare tremura i banuiesc drept du?mani ai lor pe prieteni, ca i pe neprieteni, pe cei ce tiu, ca i pe cei ce nu tiu! i inca nu se opresc numai aici, spre a se izbavi de aceasta agonie, ci cugetul lor ie nascocete multe visuri
spui
el
-*
1

- zice

cu ceea ce s-ar putea intampla.*" pline de groaza Un astfel de barbat, rob it de pofta i tavalit in murdaria tuturor trupurilor femeietf\ este socotit de Stantul loan ca fund scelerat"'. De aceea, unul ca acesta este greu de indreptat, el traind
?i-i

sperie

intr-o

completa

nesimtire",

fiindca

deja

contiinta

lui

este

moarta

,-362
Ii

Din cauza aceasta, eel desfranat nu are mite in neruinare %\ in este lipsit de frica fata de Dumnezeu. Desfranatul cauta pana i biserica a pacatui. Multi oameni vin la biserica ca sa se uite dupa 363 El invinuiete Insa nu spune Sfantul loan femei frumoase^,
.

numai pe barbati, ci deopotriva i pe femeile care vin la biserica Jmpodobite cu mai multa neruinare decat cele desfranate de la
aceea, unii din cei care vin la biserica i care sunt desfranati, ispititi fund, nu li se pare nici un loc mai potrivit ea biserica/ pentru a atrage aten^ia femeilor %\ a le face sa-i tntoarca

teatnT.

De

Indignat de aceasta nepasare i dispret fata dv Dumnezeu i de biserica Lui pe care o manifesto desfranatii, Sfantul loan se exprima: Ce faci omule? Te uitf Tn biserica dupa femei
spre ei capetele
.

364

frumoase

nu

te cutremuti

cand aduci o ocara

atat

de mare casei

m Idem. Om.
161

XXII, trad, eil., p.299-300; PC. LXl, 187. Idem, Om. Rom, XIM. trad, cit, p. 193; PG LX. (Om XII).. 504.
I Cor,

562
363
}t

PG LXII, 93-94. Idem. Om. Mi, LXXIII, III, trad, cit., p. 833; PG LVIH, 676. Idem. Om, I Cor. XXX VL trad, cit, p.512-513; PG LXI, 314.
Idem. Om. EJes, XIII, trad,
cit., p.

127-128:

Pacate impotriva casatoriei

tui

73

Crezi ca biserica este casa de desfrau i de mai putin pret decal piafa? In piafa te temi %\ iti este ru$ine sa te uiti dupa femei, dar in biserica iui Dumnezeu, unde Dumnezeu iti vorbejte ?i te ameninta pentru acestc fapte. faci desfranare i
savar?e$ti adulter chiar in timpul
te cutremuri,

Dumnezeu?

nu te e de mirare oarc ca nu-i traznetc Dumnezeu, ca nu se scu fundi

parnantul
iad
ji

cand auzi sa nu faci acestea? $i nu spaimantezi?^5 Sfantu! Parinte se intreaba: ,.Nu

faptcle acestea sunt vrednice de

subei?Da-spuneel66
.

de traznettT* Pe unii ca acedia Sfantul loan ii mustra cu asprime; ,.Cum indrazneti - zice el - sa pac$ti in biserica Iui Dumnezeu. in tempi u eel sfant. cand iese din tine o duhoare atat de grea? [...] Gandete~te ce cumplita, ce mare pedeapsa vei primi
I

pentru ca

intri in

bjserica i umpii casa cea sfanta a Iui

30
.

Dumnezeu

cu atata duhoare" Sfantu 1 loan deplange aceasta stare de lucruri $\ faptul ca s-a ajuns, chiar mai fnainte de timpul Iui. ca in biserica sa existe despartituri intre femci %\ barbati (* construite din scandura, in loc sa existe acestea in suflete369 . Multf d intre cei pacatoi se justified invinovatind prima pereche de oameni sau trupul lor, ca fiind cauza starii in care se afla ei. Sfantu I loan arata ca nu Adam este vino vat pentru pacate e urmailor Iui, ci faptul ca acedia nu au ramas nepacatoi, adaugand
I

pacatul aceluia aite pacate. ,,Deei nu moartea noastra - zice el este cauza pacatului, nu acuza in zadar, ci intentia cea rea este radacina tuturor relelor" 370 $i nici trupul cu care omul a fost
la
.

de Dumnezeu. nu este vinovat de cadere; o demonstreaza cei care au ramas curatu incepand cu Abel, i de asemenea, o demonstreaza demonii care, dei n-au trup, n-au fost impiedicati de cadea. Deci - spune Sfantu loan - daca reiele ar fi ale naturii
inzestrat
1

trupul uj, atunci ar trebui sa fie generate, caci aa sunt cele natural e. Dar a desfrana nu este de felul acesiora, precum de exemplu este de

lilcm.
i

Om.
p.

Ut.

1.

XX 111.

III.

trad. cil._ p.

834:

PG

I.VI1L 677.

PG I. VI II. "Ibidem: PGLVIH, 676.

833:
ir.H

j. j ""

mtUm.

676-677.

IV. Prof.
I

ii

IBM.

"'
t.

Dr. Pine Rraniie. Liturcica generate cu nothmi de urla bhericeasca. Bucure$ti. 19X5. p. 368.

SlFiniul
'
"'

loan Dura dc Aur.

I

Om.

Mi. LXXIIl.

ML

trad. cil.. p.

834:

PG

LVI1I

litem,

Om.

Cor.

XVI I

trad. cit..

p.227;

PG

LX|. 144.

-vt

j.

nm.'jfmmi

174

Casatoria $i viata de familie

ci

Pacaie impotriva casatoriei

este, in

175

a simfi durere,

vine din intenjia omului."

'

Spre a se face bine

caii in prapastie,

concept

lui,

model pentru

ingrijirea sufletului.

De

aceea

inteles, Sfantul Parinte

pune inaintea

ascultatorilor %\ cititorilor sai

cei care sunt bolnavi sunt statuiti

de
?i

un exernplu

practic:

Daca se intampla sa cada

'*.

nu
i

vindecarea corpului, ca de un model

sufletului'
61 ' 6
.

sa se foloseasca de exernplu pentru incrijirea

el,

sunt vinovate haturile, ci vizitiul; judecata omului este vizitiul

haturile sunt trupul
lui*
?l

spunand: Nu trupul este eel care-1 robete pe cineva, omule, sa nu fie una ca aceasta, ci deztnierdarea. i de ce iubim dezmierdarea? Nu fiindca se gaseste in trupul nostru. ci din pricina intenjiei sau a unei vointi
Acelai lucru

afirma Sfantul Parinte

i in alt loc,

f?i

Vorbind despre madulare, Sfantul loan condamna pe cei care suprima organele genitale, aratand ca acestea nu stau la
originea

pacatului.

Unul ca acesta - zice

el

- este un

uciga; da prilej sa fie

reie.

Taierea madularelor a fost dintru mceput fapta unei iucrari diavoleti i a unei uneltiri draceti, ca sa defaime opera lui Dumnezeu i sa-l poceasca pe om; ca sa
[...J.

huiita creatia lui

Dumnezeu

puna

Sfantul Chiril a) Ierusalimului

combatand pe gnostici care

i

cauza a tuturor relelor, arata ca aceasta cauza trebuie cautata mai degraba in suflet. EI spune: ,,Nu-mi spune ca trupul este cauza pacatului. Daca trupul ar fi pricina pacatului, atunci de ce nu pacatuiete omul cand c
considerau ca trupul este inchisoare a sufletului

nu se va face ucidere! Treci pe dinaintea unui tanar mort de curand o femeie foarte frumoasa i nu se va produce in el nici un gand de desfranare! Pentru ce? Pentru ca trupul nu pacatuie?te prin el msuL ci sufletul prin trup. Trupul este unealta, este ca o haina i o imbracaminte a sufletului. Daca trupul va fi dat de cStre suflet desfranari t ajunge necurat; dar daca va locui impreuna cu un suflet sfant, ajunge templu al Duhului Sfant [...] Ai grija a$adar de trup, pentru ca este templu al Duhului Sfant! Sa nu murdareti trupul tau in desfranari., sa nu pangareti Tn desfranari aceasta imbracaminte
rnort?

Pune sabia

in

mana unui om mort de curand

nu a vointei libere; din pricina aceasta multi pgeatuiese fara teama, pentru ca se socotesc fara vina; acejtia ?i pricinuiesc o indoita vatamare: una, ca-i ciuntesc madularele; a doua, ca impiedica vointa de a savarji fapte bune. [...] In afara de aceasta - continua Sfantul Parinte - trebuie sa va mai spun, ca taierea madularelor nu stinge pofta, ci o aprinde mai mult.
$i

totul

pe seania

naturii

madularelor

samanta care este in noi, din alta pricina ii malta pofta valurile sale. Unii spun ca pofta trupului se na$te din creier; altfi spun ca din coapse. Eu insa a? spune ca nu se
na?te din alta parte decat dintr-o vointa desfranata
i

In alta parte ii are izvoarele

dintr-o minte

nesupravegheata.

Daca
377

sufletul

ne este curat, nu ne vatama deloc

mijjcarile trupului."

Ca madularele trupului
intruparit

sunt bune,

o demon streaza

insui actul

prea frumoasa!"

374

Dupa

acelai Sfant Parinte, trupul este bun, in

lui

au fost create de Dumnezeu, Adam in rai era gol impreuna cu Eva (Fac 2, 25), tnsa nu din cauza madularelor lui a fost alungat din rai. Prin urmare - spune Sfantul Chiril - nu madularele sunt cauza pacatului, ci cei care se folosesc 5 rau de madulare. Creator ul madularelor este intelept"' Sfantul Vasile eel Mare recomanda chiar grija fata de trup. insa nu o grija exagerata, in detrimentul sufletului. Grija fata de trup
primul rand, pentru ca madularele

Domnului, Care nu se rujineaza sa ia trup din astfel de madulare", duca cum spune Sfantul Chiril al Ierusalimului. De aceea nimic nu este spurcat in toata constructia trupului omenesc. 378 daca nu-i pangarit cu adultere i desfranari"
.

Dar

nici sufletul

ca sufletul este liber,

nu este vino vat de caderea in pacate, pentru este opera cea mai frumoasa a lui Dumnezeu,
voie?te"

dupa chipul Facatorului; este nemuritor din pricina lui Dumnezeu 379 Care l-a facut nemuritor [ ... ] Are putere sa faca ceea ce
.

Dcci pacatul nu vine de la natura trupului, nici din cea a sufletului, ci i$i are originea in alta parte, i anume, in liberul arbitru, in vointa

Jl
1,72

Ibidem ?GIM,

144.
cit.,

m ibidem, XXXIX,
174
1

Ibidem, XVII, trad,

p.227-228;
p. 564;

trad,

cit.,

PG LXt 144-146. PG LXl, 345.

Slamul Vasile cd Mare, Reguliie Mart. 55. V, trad, cit, Slantul loan Gura de Aur, Om. Mt, LXIl III, trad. cit. MH>
" Sljinlul Chiril ai
'

i/f.

p. 300. p.

721;

PG

l.VIII,

599-

Stantui Chiril al Ierusalimului, Cateheiele, IV, 22, trad, cit, p. 122-123

"

Ibidem, IX, 15. trad, cit, p. 220.

Ierusalimului, Catehezele, XII, 26, trad, cit, p. 298-299. ibidem, IV, 18, trad, cit, p. 118.

:---* "

~
.

"

-*W^P

76
libera

Casatoria

i viafa

defamilie

a omului. Diavolul fl ispitete, ii sugereaza gand de desfranare, dar nu-1 poate forta Tmpotriva vointei sale- Daca nature omului 1-ar duce pe om la pacat sau la virtue, nu i-ar mai avea eununile ceretr Sfantul Vasile eel Mare se afla pe aceeai pozitie, araland ca liberui arbitru. care poatc fi socotit unu) din tillurile de glorie ale 81 i care a fost dar omului ca mijloc fiintelor inzestrate cu ratiune^
rostul nici iadul
%\

nici

de desavar?ire,

flind folosit greit a ajuns

cauza caderii

lui"

".

Aceea$i invatatura o imparta$e$te si Sfantul loan Gura de Aur, aprofundand-o. El spunc: ,JSiu chitara singura este in stare sa produca sunete armonioase, ci sufletul muzicantului o silete sa produca acele sunete. Prin urmare, i aici, nu trupul este madularul
eel fals sau displacut ci propria noastra intentie i liberui arbitru.

$i tot el marturise$te: Noi insa care pureed din sufletul nostru." marturisim, ca trupul este mai mic decat sufletul ?i inferior acestui a. nu insa ?i contrar $i in lupta cu ek sau rau fata de suflet. [...] Esenta sau fiinta sufletul ui i a trupului nu este tot una cu esenta intentiei, fiindca cele dintai sunt lucrurile lui Dumnezeu, pe cand cea de-a

3S7 '

doua

este
564

o micare derivata din noi

inline,

putand sa o

ducem unde

vrem.-

Sfantul loan este de parere ca nici chiar liberui arbitru nu sta liisusi la originea pacatuluL fiindca acesta este daruit noua de Dumnezeu^, ci ne duce la pacat o vointa a noastra proprie derivata

din

intentia

din

parerea

noastra'

iW

ca aceea

marturisete Sfantul Apostol Pavel cand zice: Xaci pe care Ti voiesc, ci rau I pe care nu-l voiesc, pe aceia
lar

despre care nu fac bine e

I

il

savar$esc.

daca fac ceea ce nu voiesc eu, nu eu fac aceasia.

ci

pacat ul care

locuiete

m mine" (Rom 7,
tot

19-20).

Aadar,
zestrea lui

ce a facut Dumnezeu este bun; omul cu toai ft primita de ia Creator este .,casa a lui Dumnezeu'-. Cel

m Ibidem, IV, 19-21.

i81

trad. cit.. p.

1 1

9- 1 2

Stanlut Vasile ce! Marc.

OC.
p.

IX.

Ca Dumnezeu nu

este autorut relelor. VI,

ini-.l

cil p. 442.

Ibidem, IX, VI L trad.

Sianiul loan

cit..

443.

iSi

Gura de Aur.
trad. cit.. p.
irad. cit.. p.

Om
203;

Rom. XIIU

trad. cit.. p. 183:

Hi LX.

{Om. Slh

498.

^ Ibidem, XIV. w Ibidem, XIV.

202-203;

PG LX.

PG

IX

{Om. XIIf). 509-510. (Om. Kill). 510.

Pacaie impotriva casatoriei

desfranat insa devine casa spurcata^ 386 numai prin ,Jntentia 387 vicleana i rea"
.

77

lui

cea

Deoarece unii dintre cei pacatoi Ti cautau o justificare pentru starea lor, invocand neputin{a in fata ispitei i nalura trapului lor, SfantuI loan demonstreaza cu argumente practice ca nu exista nici o si la de a pacatui, lucru care- atesta cei cc-$i pastreaza curatia
1

de la natura nu poate fi schimbat, de aceea necesitatile natural e n-au fost considerate niciodata ca fund pacate $i nu este nimeni acuzat sau pedepsit pentru ca le are. $i atunci - intreaba SfantuI loan de ce sa ne amagim pe noi Tnine cu pretexte i dezvinovatiri seci, care nu numai ca nu ne aduc nici o iertare. ci chiar cea mai grozava 388 pedeapsa?" Toata aceasta stare de decadere morala, SfantuI loan o punc pe seama teatreior, care a?a cum s-a spus, erau ca un ferment al moral itatii in societate. Ca un doctor iscusit el taie adanc rana care
.

cei inchii ?n temnita, i ca nu este nimeni bun sau rau natura, aceasta dovedind-o converting. Ceea ce este
$i

de

la

s-a

Tntins

$i

asupra cretinilor,

identificand

cauzele

bolii.

Tcatrele cele desfranate

tcatrele, aceasta

zice el

va Tnvata
starpit,

ciuma cu anevoie de

va desfranati; aceste farmece pline

sa

de otrava, aceste curse cumplite pentru

cei nepasatori, aceasta pieire

insotitade placere pentru cei neinfranati" 389 . par desfranarea are la baza i alte cauze,

cum

ar

fi:

pofta,

lacomia, iubirea de arginti, glumele proaste 390 , dezmierdarea si VJ} 39 necumpatarea , betia numita ^eneralul pattmilor" \

imbuibarea"
vanitatea
mr.

petrecerile

de
397

tot

felul

396
,

cele de la nunti

395
,

uneori bogajia

i altele.

Om. /Cor. IX, trad. cit. p. 1 19-120; PG LX1. 79. ^ Idem, Om. Rom. XII, trad, cit., p. 164: PG LX. {Om. AT). 487, INN " Idem. Om. I Cor. II. trad, cit, p. 23; PG tXt 22. IN'> Idem Om. Mi, LXXIII, lit trad. cit.. p. 834: PG LVIII, 677, Idem, Om. tyes, XVII $i XVII I trad, cit. p. 164 $i 175; PG 1\
Idem. sm
IJI

1<HI

LXII.

1 1

7- 1 18

si

VI

Idem,
III

Om

I 1*

t '"

I'JI

I-Jl.

Om. Idem. Om. " Idem, Om. Avr, XIV. ed. cit, p. 207; PG LX1II, 16. Idem. Om. I Cor, XII, trad, cit., p. \ 59- 1 62; PG LXI, 103-105. Idem. Om. Rom, XV lit trad, cit., p. 303; PG LX. (Om. XVI f), 568-569. Utenu Om. Evr. II. trad. cit. p. 69; PG t XIII, 26.
1

Idem.

Cor, XVII, trad, cit, p. 219; LXt 139. Ms, LXX, III, trad, cit, p. 807-808; PG LVIlt 659. I Cor. XX1IL trad, cit, p. 305; PG LX1, 190.
/

PG

78

Casaloria

i viata

de fam Hie

si mai Adulterul trage dupa sine aceste pacate si multe altele, adulter, sunt gata sa-si ales uciderea. Femeile care doresc sa faca nici doua, ci ucida pe sotii lor; sunt gata sa faca nu numai o crima, 398 ucid proprn nenumarate" . Mai mult decat atat, aceste femei isi

copii, inca din pantecele lor,

dupa cum se va vedea mai departe.

ii

Pentru a tine in mrejele lor pe barbatii pe care

vor, aceste

femei nu se dau in

laturi nici

de

la practici satanice. In acest sens,

Sfantul loan spune:

De

aici vin si idolatriile, fiindca

multe din

si placute barbatilor, aceste femei pierdute, voind sa fie cu gratii pilda: vraji, urzesc tot felul de mestesugiri ^dracesti, ca de

descantece, farmece si multe altele"' . desfranarea, omul Stiind, asadar, cat de vatamatoare este o genereaza; si trebuie sa fu'ga din calea ei si a tuturor pacatelor care

nu numai de

de teama de a nu-i supara pe Dumnezeu. de oamem, dar de Sfantul loan condamna pe cei care se rusineaza ar Dumnezeu nu se sfiesc. El spune: Cand un om ar vedea, nu mn de on dc indrazni cineva s5 desfraneze, ci chiar de ar arde de oameni, pe totusi tirania patimii este invinsa de rusinea de
ochii lumii, ci

acest rau,

oameni nu numai ci mai grozavc. desfraneaza, ci indraznesc a face si alte fapte cu mult aduce asupra Deci singur acest fapt oare nu e deajuns de a ne de desfranare si de noastra mii de traznete din cer? Si ce vorbesc eu acestea, am preadesfranare? Cele ce sunt cu mult mai mici decat nu ne rusinandu-ne de oameni nu !e facem, pe cand de Dumnezeu
cand Dumnezeu vazand
si

stiind

totul,

sfiim a le face, desi El ne vede" Mai mult decat atat, omul

400
.

raporteaza faptele nu von lui pot Ii Dumnezeu, ci mai degraba judecatilor semen i lor sai, care nu legiuitori de ar fi, n uneori derbedei" sau chiar legiuitori. Dar si acestia, care era ii trebuie ascultati mai mult decat Dumnezeu; caci si a fi intelepti, nu au condamnat si nu au pedepsit nieiodal:
isi

socotiti

desfranarea sau preadesfranarea prin legile

considerat ca o nimica
si

lor, ci

faptul acesta ei;

cei

de catre

legiuitori si

de catre

multr
copi

Ba dimpotriva, unele dintre faradelegi sunt chiar permise cum ar fi teatrele in care evolueaza femei desfranate
stricati",

prin lewsi

omeneasen care prin piesele lor batjocoresc insasi firea

398

492. Idem, Om. Mt, XLVIIJ, IV, trad, cil., p. 560; PG I .VIII, 3,9 XXIV), 627. Idem, Om. Rom, XXV, trad. ciU p. 404; PG LX, (Om. 400 Idem, Om. I Cor, XII, trad, ciu p. 155; PG LXI, 100.

Pacate impotriva casatoriei

179

Aceti desfranati sunt cei care inveselesc cetatea i incununeaza pe imparati pentru trofeele i biruintele lor", aducandu-le laude.

loan apeleaza chiar la logica acestora pentru a arata decaderea morala a societatii. El spune: Eu cu plScere i-a intreba
Sfantul

pe acetia; oare este un lucru rau sa rastorqi legile naturii? Este rau de a introduce impreunari nelegiuite? Desigur ca vor raspunde ca este rau, ba inca i vor da parerea ca acest fapt nelegiuit trebuie a fi pedepsit". i cu toate acestea, acetia sunt laudati, admiral
i

aplaudati

intre{inuti

din banii
401
.

publici,

fund considered a

fi

bineflcatori obteti ai cetatii

Pentru a fusi de desfranare, insa, este nevoie de a se declara razboi pacatului , i nu oricand, ci inca de la Tnceput, de cand
?ncolte$te el in suflet, eliminand toate ispitele
i

mijloacele prin care

se nate pacatul. In acest sens, Sfantul loan sfatuiete: ,,Pune-fi singur hotar, i hotarate-te sa nu te uiji la femeie, nici sa te duci la

cu mult mai uor sa nu priveti de la inceput o femeie frumoasa, decat sa o priveti i apoi sa scoji din tine pofta pentru ea i in acelai timp sa scoti i tulburarea ce ti-a pricinuit-o vederea ei. Luptele sunt mai uoare la inceput, ba inca nu avem nevoie de lupta daca nu deschidem ua dumanului i daca nu vom primi nici chiar samanja raului. De aceea i Hristos pedepsete pe eel ce se uita la femeie cu nesaf, ca astfel sa ne apere de o mai mare durere. De aceea, zic, poruncete de a scoate din casa pe duman inainte de a deveni 403 puternic, ca acum e i mai uor sa-l scoti" Sfantul loan analizeaza fiecare manifestare ?i micare a pacatului de la inceput, de la incoljirea lui in cuget, creterea lui in intensitate i dezastrul pe care il produce. Prezentand aceasta imagine, el indeamna la
.

teatru i nici sa privejti in piata !a frumuseti straine. Este

slarpirea pacatului inca din faza incipienta. S-ar putea vorbi in acest

caz de un tratament spiritual preventiv, aplicat de insa$i persoana ce

se afIS in pericolul imbolnavtrii
invataturii Mantuitorului
sufleteti
i

trupeti,

(Mt

5, 27-28).

Nu
le

este

conform atata osteneala de

a vedea femei frumoase, zice Sf. loan, pe cata este de-a te stapani

dupa ce

le-ai vazut,

ba chiar de-a nu
$i

osteneala, pe cand osteneala

vedea nu este nici o sudoarea cea multa vine dupa ce

* Ibidem, Xli, trad, cit., p. 158-159; PG LX1, 102-103. v Idem. Om Rom, XtV, trad, eit, 205; PG (Om. XIII), 51 m Ibidem. XIII, ed. cit, p. 196; PG p. (Om. XII), 505-506. LX,
r| 41

IX

1.

'

i-

.1 i. W^aiJV .uUvh^JbVlt, tf^u

L

^**-**-<**tFWlCT'

80

Casatoria
Aadar cand
s

i viata

defamilie

le-ai vazut.

osteneala este mai mica, dei nici nu o

i

poate numi cineva osteneala,

atunci cautam singuri sa
i

cand

ca$tigul este

mai mare, de ce

cadem

in noianul nenumSratelor rautati?

nu este numai mai uor de a nu vedea femeie, ci inca de a te gasi ?i mai curat de aceasta poftS; dupa cum t pentru eel ce o vede, este mai greu de a se izbavi de osteneala ?i de pata ce o are, daca se mai poate numi izbavire. Cel ce nu vede o fafa frumoasa este curat de pofta izvorata de aici, pe cand eel ce dorete sa vada, mai intai i?i tnjosete cugetu! cu astfe! de ganduri, i dupS ce il spurca de nenumarate ori, apoi ii scoate pe fa|a pata rezultata din pofta, dac& o mai scoate. De aceea tocrnai %\ Hristos, ca nu cumva sa pStimim in acest fel, nu impiedica [...] numai preacurvia, ci i privirea
nesatioasa.

Desfranarea atrage dupa sine nu numai zbuciumul

din via{a aceasta, ci mai ales chinurile viitoare,
Scriplura: Afara cainii
inchinatorii
i

chinurile

dupa cum osande$te

i

vrajitorii i desfranatii

ucigaii

ce lucreaza i iubesc minciuna!" (Apoc 22, 15). i Sfantul Apostol Pavel se exprima cam in aceiai termeni; Caci aceasta s-o titi bine, ca nici un desfranat sau

de

idoli i toti cei

necurat, sau lacom de avere, care este

un inchinator
hit

la idoli,

nu are

motenire in tmparatia

lui

Hristos

Dumnezeu" (Efes

5, 5).

c) Incestul

Petri vit

Sfantului

depaete in
cretinii

Apostol Pavel, incestul este un pacat care gravitate chiar pe cele ale pagan lor. Mustrand pc
i

din Corint, el spune: Indeobte se aude ca la voi e

i

desfranare,

de desfranare cum nici intre neaniuri nu sc pomenete, ca unul sa traiasca cu femeia tatalui sau" (I Cor 5, 1). Talcuind acest pasaj, Sfantul loan Gura de Aur considera cii Apostolului Pavel i-a fost ruine sa numeasca acest pacat, de aceea ; el spune despre incestuos ca traiete \ nu ca desfraneaza, i dc asemenea, n-a spus: cu mama sa vitrega", ci: cu femeia tatalui sau". i mai departe zice: M sa fie scos din mijlocul vostru ce! cc a o
astfel

savarit aceasta fapta" (v. 2); n-a spus: ,xel ce a savarit incestul"

Prin aceasta, este

de parere Sfantul

Parinte, se invedereaza i

mai

IIVI

Ibidem:

PC LX, (Om.

XII).

506.

Pacate impotriva casatoriei

mult marimea pacatului, deoarece Apostolul nu-si permite nici a 405 pronunja astfel de grozavii
.

Sfentul

loan

considers

ca

pacatul

aceluia

era

desfranare

si

- fnca mai grav

indoif

decat desfranarea

neparere de rau

pentru pacat. El spune: Intr-adevar. nu atata trebuie a jeli pe pacatos, pe cat pe pacatosul care nu are parere de rau si nici nu se pocSieste . El nu se adreseaza incestuosului, nici nu-i pronunfa tnacar numele, ci se adreseaza comunitatii cretinilor, deoarece socoteste ca acela nu este vrednic nici de a-i vorbi, iar pe aceia it mustra aspru pentru ca n-au scos inca de la mceput un astfel de pacatos din mijlocul lor. Nu sunt putine locurile i imprejurarile in care SfSntul Pave! recomanda credinciosilor tact si rabdare pentru mdreptarea pacatosjlor. astfel de fapta insa nu este tolerata nicidecum de Apostol.

Porunca lui, tntr-o astfel de situatte cu totul exceptional, 7 este: Sa predap pe unul ca acesta satanei, spre pieirea trupului, ca duhul sa se mantuiasca in ziua Domnului lisus"
(v. 5).

Cu

alte

Dumnezeu. Acest pacat, ca si altele, este molipsitor; de aceea trebuie tolerat. Apostolul spune: Oare nu stitf ca putin
dospeste toata framantatura? Curafiti framantatura noua" (v. 6-7).
408

cuvinte, a fost predat satanei numai trupul, pedepsit, si prin pedeapsa sa se intoarca la

nu

si sufletul,

ca sa
el

fie

nu
fiti

aluat

aluatul eel vechi, ca sa

Pocainfa insa restabileste celui pacatos pozitia de metnbru sau madular al Bisericii, si aceasta nu pentru suficienta pocaintei, ci ca dar din partea Bisericii, din dorinta de a fi recastigat pentru via^a vesnica si a nu cadea in deznadejde. Potrivit indemnutui apostolului

m lCor XVl trad cit -- P- 189-'W; PG LXI. 121. *m tpidem. XI, trad, cit., p. 138; PG LXI, 90. J, *" In Bibiia sau Sfanta Scripture, edijia SlSntului Sinod, 1991,
ldem'
-

editfe folosita, in

Kcneral, la intocmirea acestei lucrari, este Iradus:

.iiiunci"

Sa

daji

pc unul ca acesta

Sfantul loan explica: $i n-a zis (Apostolul Pavel) sa daji pe unul ca mcsla satanei, ci sa predaji pe unul ca acesta satanei*, deschizandu-i usile potflin(ei, si predandu-l ca unui pedagog". (Ibidem, XV, trad, cit, p. 193; PG LXI,
"l
"

Sftntul loan sublinia/4; i

tut indacmaw, adica, curajiji N'Min dm acesi ptaT, {Ibidem,

nu zice (Apostolul) simplu: curatU;i, ci cur^ti|i cu exactitate meat sa nu mai ramana nici umbra, nici

XV,

trad, cit., p.

195:

PG

LXI, 124)

:.

.-:

t>j-

82

Casaloria

i viafa

de familie
sa-l mangaiati,

care zice: mai bine sa-l

copie?it

iertati

?i

ca sa nu

fie

de intristare unul ca acesta" (II Cor 2, 7), Sfantul loan zice: Ca daca (incestuosul) s-a i marturisit poate, %\ s-a i pocait, totui apostolul arata ca a luat iertarea pacatului nu atat in urma pocaintei
lui,

pe cat

in

urma

darului".

Parinte

- Apostolul

ar

fi

Cu alte cuvinte - interpreteaza spus: Nu doar ca este vrednic de

fi

Sfantul

aceasta

[...], i nici

pentru ca ar

aratat

pocaiivta indeajuns cer acest

4
.

lucru, ci

pentru ca e slab
grele,

iertarea sta la

Deci indreptarea i indemana oricarui pacatos, inclusiv a celor cu astfe!

i

neputincios"

de pacate
pocain(a.

numai

sa-i

converteasca voinja dinspre pacat spre

d) Perversiunea
Sfantul Apostol Pavel

condamna

foarte aspru pe cei

perveri,

socotind ca au ajuns la aceste practici atat de josnice din cauza idolatriei lor. El spune: De aceea Dumnezeu i-a dat necura|iei ?
poftele inimilor lor, ca sa-i pangareasca trupurile lor intre ei, ca unii care au schimbat adcvaru! lui Dumnezeu in minciuna i s-au inchinat i au slujit fapturii, in locul FScatorului [...] Pentru aceea,

dupa

unor patimi de ocara, caci i femeile lor au schimbat fireasca randuiala cu cea impotriva firii; Asemenea ?i barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a parti femeieti, s-au aprins in pofta lor unii pentru alfii, barbafi cu barbati, savargind

Dumnezeu

i-a dat

ru?inea

luand in ei rasplata cuvenita ratacirii lor" (Rom I, 24-27). Dupa Sf. Apostol Pavel (Rom 1, 21-23), cauza caderii 410 asemenea absurd it&ti" , este pacatul $i mai ales oamenilor in
i

ruperea totals a legaturii cu Dumnezeu.

Pacatul acesta repreztnta abisul caderii, veriga de legatura a tuturor pacatelor, batjocorirea i lepadarea in totalitate a demnitatii umane i mai ales pSrasirea din partea lui Dumnezeu. Sfantul loan

spune: 4n

Cand Dumnezeu parasete pe

.

cineva, totul se rastoarna pc

dos"
lui

Perversiunea este pacat impotriva firii, de aceea i gravitate; este atat de mare. Nici un p&cat nu este firesc, insa acesta lc
Idem,

40>

Om. II Cor, IV. irad cit, p. 65 M; PG LXL 422. 410 Idem, Om. Rom V, trad, cit, p- 47: PG LX. {Om. I\\
,

417.

131

Ibidem;

PG LX, (Om.

IV),

417.

Pacaie impotriva casatoriei

83

intrece pe toate celeialte. Sfantul loan spune in acest sens: Cele ce

sunt contra

naturii

sunt

mai

grele,
112
.

in

acelai

timp

mai

dezgustatoare", de aceea cei ce le savaresc sunt

iertare fiindca

lipsifi

de or ice

au defaimat natura"

Perversiunea este manifests ta in diferitele ei chipuri: barbati

cu barbati, femei cu femei, adulti cu copii, oameni cu animale. Ca i Apostolul Pavel, Sfantul loan Gura de Aur nu ocole?te acest subiect, Tnflerand cu asprime astfel de patimi. El considera ca ceea ce-i invinuiete eel mai mult pe aceti oameni este faptul ca nu
vreo necesitate oarecare i-a
pastra randuiala cea
si lit

sa se arunce In practici de acest

i fetneile
,

fel,

deoarece barbati i aveau femei

dupa

fire

44

ci

aveau barbaji pentru a voinfa lor cea rea, lucru pentru

care sunt

!ipsi(i

de orice

iertare.

SfSntul loan considera ca aceste patimi s-au nascut din parasirea lui Dumnezeu, iar parasirea lui Dumnezeu provine din

L-au parasit de asemenea, de la dezmierdare i de la necunoa$terea lui Dumnezeu, ca i de la lipsa fricii fata de El, care este ca o ancora de salvare din multe
nelegiuirea

celor

care

413

pnmejdn

.--414

Talcuind expresia formulata de Sfantul Apostol Pavel; s-au aprins in pofta lor unii pentru altii", Sfantul Parinte arata ca boala aceasta provine nu numai din pofta, ci mat mult din trandavia lor,
care a
i

aprins pofta"; ei n-au fost tarati"

i nici

n-au cazut",
4 '5
.

ci

savarind ruinea" au ajuns la ceea cea fost studiat de dan?ii mai

dinainte", facand astfel natura de ras, incalcandu-i legile

Ca
legile

acesta este un pacat impotriva

firii

o demonstreaza
i

Tnsei

pagane, care pedepsesc pe cei ce s-ar castra,

aceasta, pentru

motivul ca iji ciuntesc singuri natura omeneasca". Acejtia, insa,

nu nedrepta^esc cu nimic pe al{ii, pe cand desfranafii %\ pedcratii, pe langa faptul ca nu sunt de vreun folos, ii necinstesc nu numai trupul, ci i sufletul, facandu-se vrednici de a fi alungati de
prelutindeni
416
.

11

'

Ibidem, V, trad Ibidem, V. trad,

"
'

m ibidem,
"
'"

V, trad

Ibidem, V, trad, Ibidem, V, trad,

PG LX (Om. IV), 417. cit., p. 48; PG LX, (Om. ll\ 4 8. cit., p. 53; PG LXt (Om, 11% 420. cit., p. 48-49; PG LX, (Om. 1V% 418. cit., p. 52; PG LX. (Om. IV\ 420.
cit.,

p. 47;

-1 -rAi. j...Vu

84

Casatoria
Consecintele
acestor

viafa defamilie
sunt

practici

dezastruoase

pentru

unitatea randuita se intre

atractia

de Dumnezeu intre barbat i femeie, introducanduei o lupta mai grozava decat razboiul civil"; s-a nimicit fireasca d intre ei, s-a rupt unitatea, din unul devenind dot,
i

adic3 unul

acelai gen sa tina locul i al celuilalt, ceea ce este

impotriva

legii lui

Dumnezeu",

fiecare din cele

i

doua

par{i
i

a porn it
femeile

razboi atat contra celeilalte cat

contra ei

in$ii,

caci

defaimau pe alte femei i nu numai pe barbati, i barbatii la randul lor stateau unul impotriva altuia, ca %\ impotriva genu lui femeiesc" i in sfar?it, ceea ce este foarte grav, razboiul impotriva naturiu perpetuarea neamulut omenesc nemaifiind posibila Lumea pagana ajunsese !a o atat de mare degradare morala incat considera acest pacat un privilegiu de care nu puteau ,,beneficia" slugile, ci numai oamenii liberie lucru care a fost $i legiuit de preainjeleptul popor alenian i de marele lor legislator Solon", spune cu sarcasm Sfantul loan. Slugile nu aveau vote nici sa-i unga trupurile cu untdelemn i nici sa faca pederastie. Cei care se supun unor astfel de legi sunt, considera Sfantul Parinte, cei mai
nenorocili
i

vrednici de rnulte lacrimi"

i

418
.

Ei sunt mai pcato?i

decat desfranatii

desfranatele, care dei incalca grav Legea

naturii,

dumnezeiasca, eel pu|in nu o incalca pe cea a

acejtia, care le incalca

cum

fac

pe amandoua.
se pangarete trupul, este

DacS desfranarea, prin care

atat

un pacat

de mare, apoi ce

am
4'9
.

putea spune de aceasta nebunie

zice

Sfantul loan

- care este cu mult mai

rea decat desfranarea, incat nici

nu mai avem ce spune?"

Cei ce savarete un astfel de pacat

care i-a dat-o Creatorul, tradandu-ji
i

ii

pierde demnitatea pe

necinstindu-i propria natura

ca

?i

pe cea a

spune:

Nu
ai

dar inca

Adresandu-se barbatilor, Sfantul loan zic numai ca prin acest pacat tu nu ai devenit femei c. pierdut %\ dreptul de a fi barbal, caci nici nu te-ai
celuilalt gen.

schimbat in natura femeii, $i nici nu ai pastrat natura barbateasca, ci amandurora te-ai facut deopotriva tradator, vrednic de a fi alungat m

417
118

Ibidem, V\ trad, cit, p. 49:

Ibidem, V, trad. ciL, p.

Ibidem, V, trad,
cit., p.

4,9

PG LX, (Om. IV), 418, 50; PG LX, (Om. 11% 419. 51; PG LX. (Om. I\\ 419.

Pacate impotriva casatoriei

batut cu pietre
necinstit
51

85

de femei, ca

i
t

de

barbati, fiindca ai nedreptatit ?i

amandoua genurile hi42t, Dar Tn ace1ai timp, o astfel de persoana

;

ii

pierde nu numai

sub pozifia pe care ocupa De aceea Sfantul Parinte se exprima: i ca sa afli cat de mi^elesc fapt este acesta, spune-mi te rog: daca venind la tine un om ti-ar spune in gura mare ca eti un caine, oare nu ai fugi de el ca de un om obraznic? Dar Tata ca tu, care faci parte dintre oameni, nu numai caine te-ai facut pe tine insuti, ci chiar
i

demnitatea de om animalele in lume.

ci chiar

cade

mai prejos
'

necinstit decat acest animal, caci caine le, eel pu{in, este 43 folositor omului, pe cand eel ce desfraneaza nu este folositor" . $i
?i

mai

deplangand starea aceasta de decadere, spune: Vai noui daca ajungem sa fim mai fara minte decat animalele necuvantatoare, i mai neruinati decat cainii, caci nicaieri printre cle nu vei gasi o astfel de Tmpreunare, ci natura-i cunoale hotarele sale! Voi msa care savarip acest pacat, ati facut neamul nostru
lot el,

omenesc mai necinstit decat necuvantatoarele, caci il 422 prin asemenea fapte $i va batjocorifi ?i pe voi iniva"
.

batjocorifi

Acest pacat este cu atat mai grav cu cat el este ,.0 boala molipsitoare* ". Cu toate acestea nimeni nu poate fi obligat sa
nimeni nu poate obliga pe un barbat, oricat 1-ar amenima i i-ar porunci, ca schimbandu*i natura, sa nasca un copil. Deci, cei ce turbeaza dupa astfel de pacate, singuri ii fauresc relele cele mai grozave"424 Pentru aceasta i osanda unora ca ace?tia va fi i mai mare. Xhiar de nu ar fi gheena - spune Sfantul loan - i nici nu ne-ar fi ameninfat (Dumnezeu) cu osanda, totui acest fapt este
.

contracteze aceasta boala, dupa

cum

mai groaznic decat orice osanda. Daca ei simt placere din aceasta, dupa cum zici, ei bine, atunci Tmi spui mai mult de Tngreuierea pedepsei lor. [...] Pe unii ca ace$tia eu ii consider mai rai decat omoratorii de oameni, fiindca e cu mult mai bine de a muri, decat a trai defaimat aslfel de lume. Omoratorul de oameni a desparpt sufletul de trup, iar acetia, Impreuna cu trupul au pierdut i sufletul. Orice pacat
'' ll

Ibidem, V. trad,
Vl

cil., cit.,

p. 51;

Ibidem. V, trad.

p. 51;

PG LX. (Om. /F). 419. PG LX, (Om. 11% 419.

Ibidem. V, trad, cit, p. 53: Ibidem, V irad. cit, p. 50; Ibidem, V, irad. cit., p. 52;
r

PG LX, (Om. tV% 420. PG LX, (Om, 11% 419. PG LX, (Om. /F). 419.

^p

186
mi-ai spune

Casatoria i viata defamilie

nu poate fi egal cu aceasta ingrozitoare nelegiuire, %\ daca cei ce patimesc de aceastS boala ar simti grozavia faptului pe care- savaresc, desigur ca ar prefera o mie de mor^i, mai bine 5 decat de a face asemenea fapte." Nu exista pedeapsa atat de mare incat sa poat5 acoperi grozavia acestui p&cat. Sfantul loan se intreaba: i de cale gheene
1

sunt oare vrednici ace$tia?"

Nici un pacat nu a fost atat de aspru pedepsit ca acesta de catre Dumnezeu, inca din viafa de aici. Sfantul loan este de parere ca pedeapsa Sodomei a fost icoana celei a iadului pentru cei care nu cred in realitatea pedepselor de dincolo. Pe baza acestei experiente din istoria umanitatii el invita pe pacatoi sa traga singuri concluzia

cu gravitata pacatului: Acum tu judeca singur cat de mare a fost pacatul lor, daca Dumnezeu a fost silit sa le arate gheena mai inainte de timp. FiindcS mulp disprejuiau cuvintele ?i atunci ca i acum, de aceea Dumnezeu le-a aratat mai dinainte icoana gheene i, i inca intr-un mod unic in istoria omenirii. In adevar, curios a fost norol acela care a plouat foe in loc de apa, dar i pacatul pe care ei il savarisera, adica pederastia, era in afara de legile firii, era contra naturii; a ars pamantul acela, fiindcS i sufletele lor erau arse de acea pofta spurcata. De aceea i ploaia aceea nu numai ca n-a deschis pantecele pamantului ca sa-1 faca de a da na^tere roadelor, ci inca 1-a facut fara posibilitatea chiar de a primi seminjele ce s-ar arunca in el. Astfel era i impreunarea
in legatura

acea nelegiuire le facuse trupurile lor mai netrebnice decat pamantul eel ars al Sodomei/'
barbatilor din
i

Sodoma, caci

e)

Uciderea copiilor in pantecele mamei

Gura de Aur condamna pe
ci i

Sfantul loan

desfranatf
lui,

nu numai pentru

mai grava este situatia copiilor ce sunt zamisliti in urma unor asemenea impreunari nelegiuite. In cele mai multe cazuri aceti copii sum ucii inca fiind in pantecele mamei lor, ucidere pe care el nici nu o
pacatul acesta in sine,

pentru urmarile

printre care cea

425
426 427

Ibidem. V\ trad, cit, p. 50-51;

Ibidem, V, trad,
Ibidem, V, trad,

cit., cit.,

p. p.

(Om. \\% 419. 52: PG LX, (Om. 1V\ 420. 52-53; PG LX, (Om. IV\ 420.

PG LX,

Pacate impolriva casatoriei

87

poate califica din cauza gravitatii faptului. De ce semeni - intreaba el - acolo unde tarina e pregatita sa strice rodul, unde sunt multe

de starpire ?i unde, de multe ori, copilul este omorat mai inainte de na?tere? lata, deci, ca ?i pe acea desfranata n-ai lasat-o sa
doctorii

rSmana numai desfranati, ci ai facut-o i ucigatoare de om, ai facut-o criminala. Ai vazut cum din befie izvorate desfranarea,

cum apoi

din desfranare iese preadesfranarea, iar din preadesfranare

omorul? - ba chiar mai mult i decat omorul, caci nu am nici cuvinte Tndeajuns de a numi asemenea fapta criminala, de vreme ce nu numai ca pe copilul nascut il omoara, ci impiedica chiar de a se
na?te."
428

Dupa cum
omului,
ci

s-a vazut,

zamislirea nu este numai

lui

lucrarea
in actul

mai ales lucrarea

?i

Dumnezeu, Care a pus

femeie legea inmultirii oamenilor, i a lasat aceasta ca binecuvantare din partea Lui, i nu ca blestem. Mai mult decat atat, femeia a prim it de la Dumnezeu aceasta Tndatorire
care-i asigura chiar mantuirea. (cf. I

impreunarii dintre barbat

Tim

2, 15).

De

aceea, intrigat

de cele ce se petrec, Sfantul loan, intreaba: Deci de ce iti bati joe de darul lui Dumnezeu $i te impotriveti legilor Lui i ceea ce este blestem tu o urmezi ca pe o binecuvantare? De ce apoi transform! magazia naterii in magazie de omor, i pe femeie, care este data 429 spre naterea de copii, tu o pregate$ti pentru omor?" Femeia Tnsa nu este singura responsabila de ucidere, ci impreuna cu ea este i barbatul care s-a impreunat cu ea, $i nu numai acela, ci i toji desfranatii, fitndca din cauza lor, pentru a le face lor pe plac, ucide femeia desfranata. Sfantul loan zice: J'iindca, pentru a fi placuta i dorita de amanfi, i pentru a atrage la sine mai mult aur, ea nu se da in laturi de a face i aceasta, grSmadind prin asemenea fapt, un foe mare asupra capului tau, caci daca indrSzneala este a ei, in acelai timp insa i tu eti cauza
principals a mdraznelii ei"
i
430
.

mai grav este Tnsa faptu! ca nu numai desfranatele recurg la asifel de practici ucigaje, ci i multe dintre femeile casatorite, uneori la indemnul sau cu acordul barbafilor lor. Acest lucru a introdus in familii indiferen|a fata de aceste atat de mari grozivii i,
1

Ibidem. Ibidem,
Ibidem,

'*''

'"

XXV, trad, cil., XXV. trad. cit, XXV, trad. cit..

p. p. p.

404; 404; 404;

PG LX, (Om. XXIV), PG LX, (Om. XXIV). PG LX, (Om. XXl\\

626.

626-627.
621.

188

Casatoria i via(a defamilie

odata cu acestea, nenumarate alte fapte de incalcare a voii lui Dumnezeu, ce due in final la destramarea familiilor. Aratand toata grozavia uciderii de prunci, Sfantul loan spune:

Dar cu toate acestea, dupa o asemenea purtare necuviincioasa, dupa omoruri i dupa idolatrii, totui lucrul acesta pare indiferent multora, ba chiar i multor b^rbati care-i au femeile lor, de unde apoi i rezulta cele mai mari rele. Caci i aici de multe ori se pun in micare fel de fef de doctorii pentru starpire, doctorii pregatite nu
pentru pantecele desfranatei,
ci

pentru al femeii nedreptajite;

lupte inverunate

i aici

se Tntind fel de fel de curse, invocarea sufletelor celor morji.

invocarea
acestfel.

demon

lor, certuri zilnice,

multe de

4 '431

43!

Ibidem,

XXV,

trad, cit, p.

404;

PG LX, (Om. XXI\% 627.

Capitolul VI

Indisolubilitatea casatorieL Divortul

1.

Scurta privire biblica

1

Dumnezeu. casatoria este indisolubila. Ideea este sub! in lata in modul eel mai clar in insai relatarea din Facere despre creatia omului. i anume, in chip distinct in flecare din cele doua referate din capitolele I i 2. Astfel, in Fac 1, 27, dupa ce s-a menfionat crearea omului dupa chipul lui Dumnezeu, se spune: A facut barbat i femeie'\ lar in
ca,

Sfanta Scriptura ne arata

impede

in vointa lui

lac 2. 24, relatandu-se crearea femeii din barbat, se adauga: De aceea va lasa omul pe tatal sau i pe mama sa i se va lipi de femeia sa, i vor fi amandoi un trup".

dupa o prescript din Deuteronom, barbatu! are loata libertatea sa-i repudieze so{ia, cu conditia sa-i dea carte do desparfire" (Deut 24, 1 -4; ler 3, Mt 5,31), adicS un document pnn care recunojtea ca nu mai are nici un drept asupra femeii
toate acestea,
! ;

Cu

Iflsate, astfel

incat aceasta putea deveni sotia unui alt barbat. In Talmud gasim modele de astfel de car^i de despartire" 1 . Textul din
(vers.

Ik'uteronom

3-4)

arata

clar

care

este

scopul

acestei

prescript i: acela de a Tmpiedica pe un barbat care i-a repudiat sotia de a o lua inapoi daca, intre timp, ea s-a casatorit cu altul.

Kcpudierea

sotiei

iicu/at sotia in

nu este insa IngaduitS atunci cand bSrbatul $i-a chip mincinos ca n-a fost fecioara in momentul

Mai ales

in traiatul Gittin,

mcn|ionat anterior.

90
3

Indisolubilitatea casatoriei. Divoriul

sau daca a abuzat de ea pe cand era Tnca fecioara i nelogodita\ Motivul repudierii putea fl chiar unul minor: daca ea nu va afla bunavointa in ochii lui" (ai barbatului) sau daca el afla
casatoriei

ceva neplacut la ea" Adulterul sotiei era la vechii evrei motivul eel mai serios de divort. Aceasta in seam n a ca nu in toate cazurile se aplica sotiei adultere pedeapsa cu moartea. Nu se pune ins& nicidecum problema posibilita^ii femeii de
.

a-i

repudia barbatul". Se va vedea imediat ce reprezinta de fapt in ochii

lui

Dumnezeu

ingaduinta repudierii

sotiei.
i

Vointa

lui

Dumnezeu

privind indisolubilitatea casatoriei

gravitatea pacatului celui care

incalca aceasta vointa sunt reafirmate cu tarie in Cartea profetului MaleahU care, la intrebarea de ce nu mai primete Dumnezeu

prinoasele

din

mainile

israelitilor,

raspunde:

Din

pricina ca

femeia tineretilor tale, fata de care tu ai fost vie lean, dei ea era tovaraa ta i femeia legamantului tau. Oare nu i-a facut E! ca sa fie o singura faptura cu trup i suflet? i aceasta faptura unica ce nazuie^te ea? Urmai de la Dumnezeu! Pastrati-va, deci, viata voastra; iar tu nu fi viclean cu femeia

Domnul a

fost martor intre tine i

Caci eu urasc alungarea femeii, zice Domnul Dumnezeul lui Israel, i ca cineva sa Tntinda nedreptatea pe vemantul sau, zice Domnul Savaot. Deci aveti respect pentru viata
tineretilor tale.

voastra
2

nu mai

savarit:i

aceasta viclenie!"

Deut 22, 19. 3 Deut 22, 28. 4 Deut 24, 1.

Interpretarca rabinica a acestor texte este departe

de a

II

unitara

Majorilatea rabinilor invaiau ca fcmeia care a comis adulter trcbuie repudiata" fci (tralatul Ketuboth III, 5); unii afirmau chiar c& aceasta este o datorie religioasa. acceptau ins& si multe alte motive pentru divort- AstfeL Rabbi Akiba considers ea

motiv sutlcient pentru repudierea sotiei si faptul de a-tf 11 gasit o alta mai frumoas* (A se vedea tratatul talmudic asupra divortuiui intitulat Gittin, IX, 10; in acesi declare traiat se gascsc $i multe modele de cartj de despar|ire \ In care sopjl
;

formal cS-si
5

iasfl

so(ia

si

c5 ea este de acum libera sa sc recasatoreascS).

Istoricul

iudeu Iosif Flavin (in Antichiiafi iudaice*

XV.

7, 10, vol. 11

din Open:

omnia, editat de M. Carol Richter, BS, Lipsiae, 1826, p. 315) relatea/a c;i Salomeea, sora lui Irod ldumeuL a trimis o carte dc despartire sotului ei Costohiii nuimi Iosif Flaviu tne sa spuna ca acest act contrazice legile iudaice, care acorda barbatului dreptul de a-si repudia sopa sj care nu permit femeii repudiate de a s* recasatori fara autorizajia primului ei sot (A se vedea $i la Henri Crouzel, /. 'Afe/'w
primitive face
6

au

divorce, in col. ^Theotogie historique*\ 13, Paris,

197K p. 20k

Mai

2. 14-16.

In Sfdnta Scripiura

9
la

Ca

mai

tarziu Mantuitorul insui

7
,

Maleahi face apel

referatul biblic despre create.

De$i, pe baza textelor amintite din Deuteronom^ legistajia iudaica parea destul de ingaduitoare, se pare ca, totui, in preajma

nu sunt atat de dese in sanui societatii iudaice. Exista mai degraba o tendinta de a vedea in repudierea sofiei ceva rau i condamnabil. Pe linia textului citat din Maleahi, un rabin zice: Altarul insui varsa lacrimi pentru eel
care-i lasa sojia tineretilor sale"
8
.

inceputului erei creatine, divorturile

Divortul
zilei.

nu

era, totuji,

Repudiindu-i so{ia tra serios, barbatul pierdea dota pe care o daduse socrului; apoi, trebuia sa asigure sotiei repudiate o indemniza|ie (kethuba); in plus, printr-un astfel de act, barbatul in

un lucru un motiv

atat

de simplu

i la

ordinea

cauza

facea dumani de moarte pe tofi cei din familia sotiei repudiate, ceea ce putea avea consecinte extrem de grave pentru via{a sa. lata destul e piedici in calea inmul|irii divorturilor, spre deosebire de lumea pagana unde asistam, la inceputurile erei
ii

o practicare pe scara foarte larga a acestora. In Noul Testament gasim mat multe texte dare prin care se reafirma cu tarie indisolubilitatea casatoriei i se restrange la
creatine, la

maximum posibilitatea divor|ului.

Mantuitorul Hristos nu adntite
adulterul.
alt

motiv de divor( decat

Predica de pe Munte, EI aduce un corectiv important legii iudaice privitoare la repudierea femeii: S-a zis
Astfel,

in

Cine va lasa pe femeia sa, sS-I dea carte de desparttre. Eu insa va spun voua: Ca oricine va lasa pe femeia sa, afara de cuvant de desfranare, o face sa savareasca adulter, i cine va lua pe cea
iara$i:

9 l^sata savarete adulter" .

In

Evanghelia de la Malei
2-12),
la

9, 3 i

urm. (vezi

paralela din

Mc

10,

motivele de divort:
pentru
orice

a fariseilor privitoare la Se cuvine, oare, omului sa-$i lase femeia sa

intrebare precisa

afirma clar principal indi solubility casatoriei, citand ca temei cuvintele din Facere 1, 27 i 2, 24, la care adauga: Aa incat nu sunt doi, ci un trup. Deci,

pricina?",

Mantuitorul

Vezi
K ( ilat "

Ml

19. 5.

dupS. Joseph Bonsirven. Sur les

mines du temple,

Paris. 1928. p.

294-295.

Mi

5.

31-32;

cf.

1x16,

18.

92

Indisolubilitatea casatoriei Divortui

J<)

Fariseii intreaba ce a impreunat Dumnezeu omui sSi nu desparta* atunci: Pentru ce, dar, Moise a poruncit sa-I dea carte de despSrtire
.

La aceasta obiectiune Mantuitorul raspunde: Pentru invarto?area inimii voastre v-a dat voie Moise sa lasati pe femeile voastre, dar din Tnceput nu a fost aa. lar Eu zic voua ca oricine va lasa pe femeia sa afara de pricina de desfranare, i se va insura cu alia, savarete adulter; i cine s-a tnsurat cu cea lasata savar?e?te
i

sa o lase?"

adulter."

11

Am
mereu

citat

ceva mai pe larg aceste

texte,

deoarece ele rev in

in referirile patristice la divort.

Sfantul Apostol Pavel se refera

$i El,

in repetate randuri, la

aceasta probJema.
Astfel, tn

Rom

7, 2-3,

Apostolul compara Legea

i

lui

Moise.
cat

care are autoritate asupra ornului, cu sotul

sotiei:

cu autoritatea sa asupra
sotului atata

aceasta din

urma datoreaza supunere

vreme

el traiejte;

jugul

ei.

deoarece Hristos a aboiit Legea, cretinul cste eliberat de Aadar, in mod indirect, Apostolul refuza femeii orice

posibilitate
viata.

de a se recasStori atata vreme cat sotul

in acest text

ei

se afla in

Daca

tema

este atinsa incidental, in Epistola

Corinteni un intreg capitoS este consacrat problemei casatoriei <?i fecioriei (cap. 7). In prim u I rand, Apostolul recunoate ambilor soti
drepturi

egale in ce privete actele esentiale ale casatoriei i presupune unirea unui singur barbat cu o singura femeie (v. 2-4). El

arata avantajele celibatului, dar este de acord ca

i

nu toti sunt apti pentru viata de eel bat; de aceea, este de acord ca acetia sa se 12 casatoreasca. Ceva mai departe, referindu-se la indisolubilitatea
casatoriei
$i

la divort,

Sfantul

Pave! scrie:

,.lar

celor ce sunt

poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia sa nu se despartfi de barbat! iar daca s-a despartit sa ramana nemaritatS, sau sa impace cu barbatui sau; tot a$a, barbatui s3 nu-i lase femeia"
casStoriti, le
1

Apostolul nu face aici decat sa reafirme invatatura Mantuitorulm

din Sfintele Evanghelii.

i!

Mi 19.4-6. Ml 19. 7-9; cf. Mc u l Cor 7. 7-9 * J Cor 7, 10-11.

;

10.3-9.

In Sfdnta Scriptura

93

In ce private insa casatoriile mixte, El vine cu sfatul sau propriu: Celor)aiti le graiesc eu, nu Domnul; DacS un frate are o femeie necredinctoasa, i ea voie$te sa vietuiasca cu el, sa nu o lase.

femeie, daca are barbat necredincios, i el binevoiete sa vietuiasca cu ea, sa nu-i lase barbatul. Caci barbatul necredincios se sfmtete prin femeia credincioasa ?i femeia necredincioas* se
1

sfin|ete prin barbatul credincios. Altmintrelea, copiii votri ar fl necurati, dar acum ei sunt sfinti. Daca insa eel necredincios se

de imprejurare, fratele sau sora nu sunt legati; caci Dumnezeu ne-a chemat spre pace. Caci, ce tii tu, femeie, daca iti vei mantui barbatul? Sau ce ?tii tu, barbate, daca tti
vei mantui femeia?" 14 . Astfel, in ca^ul casatoriilor mixte, StSntiil Pavel este impotriva separarii sot lor, cu condi^ia ca sotul necretin sa fie de acord cu continuarea vietii de casatorte
i

desparte, sa se desparta. In astfel

$i,

binemfeles, cu

hotezarea copiilor care rezulta din accasta casatorie, caci a*a trebuie 15 InteleasS referirea sa la sfintenia" copiilor (v. 14) .

La

sfaritui capitolului (v. 39-40),

in versetele 7-1 1,

Apostolul revine asupra

temei tratate

aftrmand indisoiubilitatea casatoriei

(Femeia este legata de lege atata vremc cat traie^te barbatul ei") i dreptui de a se recasatori al sotiei vaduve, dar nwnai intru
(adica numai cu un cretin sau ramanand mai departe cre$tina ), de$i, inca o data (cf. v. 8), sfatuie9te ca e mai bine pentru aceasta sa-i pastreze libertatea.

Domnur

Aadar, potrivit invataturii Sfintei Scripturi, sotul i sotia iilcatuiesc un singur trup. Temeiu] acestei unitati il constituie atal
laptul fjzic a) creatiei Evei din coasta lui

Adam,

cat

caracterul ei

de taina formulat expres in porunca lui Dumnezeu: De aceea va Asa omul pe tatal sau i pe mama sa i se va uni cu femeia sa i vor II amandoi un trup" (Fac 2, 24), formulate ia care MantuitoruJ lisus Iristos adauga cuvintele: Aa incat nu mai sunt doi, ci un trup",
I I

porunca: Deci, ce a impreunat

Dumnezeu omul
acestei

sa

11

u desparta"

(Ml 19,6;Mc
Pentru
uiraeterul

0, 8*9).

arata
?i

valoarea

randuieli

dumnezeie^ti,

de taina

indisoiubilitatea casatoriei, Apostolul Pavel

M
1

Cor

7. 12-16.

m K VI

(I

)*r.
JJ

Prof. Grigorie

(1956), nr. \m;iiujuua acesie interpretari apar in scrierile Sfinti lor Parin{).

MarciL Botezat-a pruncii Biserka crestina primara ? 4-5. p. 177 $j urm.

"

in

*T f "|H|1

'

94

Indisoluhilitatea casatoriei Divorful

legiuita intre barbat $i

aseamana unirea
dintre Hristos
i

femeie cu unirea tainica

Biserica

Sa (Bfes

5, 22-33).

Aceste texte biblice, cu un atat de puternic impact in via(a practica a credincioilor, sunt adeseori citate i comentate in
scrierile Sfinfilor Parinti. Interne iati

pe aceste invataturi

biblice,

P&rinfii
ei
il

vor apara cu fermitate indisolubilitatea casatoriei. Divortul admit, pe temeiul invataturi i Mantuitorului Insui, numai

pentru pricina de adulter. Dar, chiar intr-un astfel de caz; cei mai multi Parinti nu susjin ca adulterul obliga pe soful inelat la

desfacerea casatoriei. i ? bineinteles, tot pe temeiul inva|aturii Mantuitorului lnsui, Sfintii Parinti nu admit casatoria a doua a
ceiordivortati. "
7

2.

Atitudinea Parintilor anteniceeni cu privire la divort i la casatoria a doua

interdictia recasatoririi eel or divortati,

In ce privete divortu! i
Parintii

veacului de aur se Tntemeiaza nu numai pe invatatura Noului Testament, ci i pe o traditie clar conturata in scrierile
patristice anterioare.

Prima lucrare importanta

tratata aici este Pasiorul !ui
18
.

in care
17
.

Herma

gasim o refer! re la tema Am redat pe scurt, in primul

sunt subliniate cu marc

capitol al acestei lucrarL ideile principale ale discutiei dintre autoi

i

Pastor din Porunca IV

:

Cateva

idei

claritate in acest text

1.

Sotu! nu trebuie sa mai traiasca cu o sotie adultera din

In care este
el

momentul
2.

consent de acest
Daca
sotia se

lucru.

Dar

nu

trebuie sa se recasatoreasca, caci, facand aa,

m
<>

deveni

el insui adulter.

va pocai,

el este dator sa

dc mare a fost autoriiatea acestei scrieri In Biserica secolclor II $i 111 cand multi o socotcau inspirata si o randuiau imediat dupa cdrtile Noului testament <a$a apare ca. de pi Ida, in Codicele Sinaiticus). De aici re/.nlt;i important prescriptiilor ei in ce priveste tema de care ne ocupam aici. Se
stie cat
18
1

17

lerma, PastoruL Porunca IV.

sistcmatizare

29

( I),

4-1

1.

trad,

cit., p.

249-250.

19

Faccm aceasta
cit.,

idei lor din textul lui

Herma dupa Henri Crou/v

op.

p. 46.

Atitudinea Parinlilor anteniceeni

reprimeasca.

95

Tocmai pentru a fi gata sa o reprimeasca nu trebuie el sa contracteze o noua casatorie. Dar pocainja nu poate fi acordata decat o singura data. Aceasta este una din afirmatiile esenjiale ale scrierii, dupa care crestmul care a pacatuit nu are decat o data
in

viaja posibilitatea de
3.

a face pocainfa Ceea ce se spune despre barbat

.

20

este valabil si pentru

femeie, caci
4.

sotii

sunt egali.
a spus despre adulter,

Ceea ce

Herma

extinde

si

asupra

idolatriei.

se teme ca nu cumva, prin acesi raspuns indulgent, sa incurajeze greseala. Dar el vrea sa Jmpiedice recaderea celui yinovat, caci, in acest caz, n-ar mai exista iertare. Dumnezeu poate insa sa ierte primul pacat.
5.

Herma

Am vazut ca, dupa invatatura Mantuitorului (Mt 5. 32;

este permisa despartirea

19, 9),

de

sotia adultera.

permisiune, nu de o obligate. Herma, in si pozitia sa va fi urmata constant de Parintii de dupa el - socoteste repudierea sotiei 21 adukere nu o simpla permisiune, ci o obligatie Aceasta atitudine corespunde, desigur, discipline] in vigoare atunci in
.

Dar schimb -

este vorba de

comunitatea

crestina

mare important pentru infelegerea numeroaselor texte care vad in adulter ruperea unirii conjugate, fara a permite insa o noua casatorie. Trebuie sa prccizam ca texte le din Levitic (20, 10), Numeri (5, 1 1-31) si Deuteronom (22, 13-29) care
si

ea

are

se refera la

pedeapsa femeii adultere nu impun solului ca o datorie

denunjarea sotiei sau aplicarea pedepsei, si nici macar repudierea ei. Acest punct va fi clarificat de Sfintii Parinti mai ales prin

cxegeza pe care

o fac asupra textului din Mt 1, 19, despre atitudinea Dreptului losif atunci cand si-a dat seama ca Sfanta lecioara este insarcinata: Iosif, logodnicul ei, fund drept si ncvoind sa o vadeasca, a voit sa o lase pe ascuns"'. Sfintii Parinti
ei
C(.

Daca cineva. fiind ispitit dupa acea stanta si mare chemare. acela mai poate fate |M>L-nin|a o singura data; dar daca pacatuicste mereu si se pocaieste, unui om ca lutvia pocainta nu ii este de nici un folos; cu greu va dobandi viata" (trad, si editie
in'

Porunca

IV, 31 (3), 6:

Dar

spun

tie,

mi-azis

el:

iK-

diavol. pacituieste

ii(, p. 251).
I

.;

"'
.v>[i.i

romani, o lege promugata de imparatul Augustus in anul 736 a.U.c. (18 I.H.), c f* x Mia de adulteriis el pudicitia, il obliga pc sotul Insclat s-o dcnunte pe. julult-rs si pe compJicele ei. Cf. Crouzel, op cit.. p. 38-39.

"^* *

v*^ *

wm

196

Indisolubilitatea casatoriei. Divortul

obliga pe dreptul Iosif sa-i denunte

Atitudinea Pariniilor anteniceeni

197

cred ca legea iudaica

il

numai

togodnica daca ar

fi

socotit-o vinovata. Unii autori patristici, pentru

u a impaca dreptatea lui Iosif cu intentia sa de a nu o denunta (deci, de a nu se supune unei obligatii de drept), propun ideea ca, de fapt Iosif ar fl intuit taina zamislirii de la Duhui Sfant. Aceasta este, de
pilda,

divort, interpretare care pare sa rezulte din context, sau i la recasatorirea vaduvilor27
.

la recasatorirea

de dupa

interpretarea
.

lui

Origen

22
,

a Sfantului Efrem

Sirul"

a
un

Fericitului leronim"
In

a doua Apoiogie a

sa, Sfantul lustin Martirul prezinta

caz in care sotia cre^tina a unui sot necretin, din pricina viepi desfranate a acestuia din urma \ a refuzului sau de a se mdrepta, are initiativa desparjirii de so Jul ei, socotind o irnpietate de a se
culca, mai deparle

de desfranare 28 Ca recasatorirea dupa divorf nu este admisa rezulta din ceea ce spune Teofil ceva mai departe: Xa ei (la cretini, n. n.) castitatea este o realitate, infranarea se practica, monogamia se
.

Teofll a) Antiohiei. citand din memorie Mt 5, 32, afirma ca savarete adulter eel care ia o femeie lasata de barbat; de asemenea, savar$e?te adulter eel care-?i lasa sotia in afara de pricina

pastreaza(s. n.)..."

29

cu un barbat, impotriva

legii naturale i care,

Practic aceleai atitudini in ce prive^te divortul ca singurul motiv valid de divort - i interzicerea

adulterui

recasatoririi

dupa
II

divort se regSsesc
$i III,

impotriva justitiei, incerca sa-i gascasca prilejuri de placere Tn toale"". Astfel, dupa acest text, dreptul barbatului de a se despar^I

la alti autori patristici rSsariteni din secotele

dintre care se
i

Clement
dar
i

de femeia adultera (Mt

5,

32; 19, 9)

este extins

i la

femeie, Tn

cuvin menfionati in special alexandrinii Origen, mai ales in comentariul sau la Mt 19, 3-1 11 .
.

ce privete drepturile fundamental e ale casatoriei. Este confirmata astfel atitudinea lui Herma asupra unui punct important: acela ca despartirea de sotul adulter este pentru
virtutea egalita(ii sotilor in
sotu! nevinovat

in alte locuri ale operei sale32

nu numai un drept,

ci

datorie;

daca nu se desparte.

Din aceste cateva marturii rezulta clar pozitia Risericic primelor veacuri in ce prive?te divor|xil i faptul ca singurul motiv de divort este, conform principiului enuntat de Mantuitorul Insui.
pacatul aduiterului. Pastorul
prezinta chiar ca
lui

acesta se face parta la pacatul sotului desfranat.

Herma

Sfantul lustin Martirui

so\u\ vinovat

Apologetul Atenagora Atenianul, in a sa Solie in favoarea

cretiniIor
26
9

obligatie desparprea

de

de adulter,

subliniaza indisolubilitatea casatoriei la crejtini

i.
T*

pe care-l citeaza ad interdictia fara apel a recasatoririi dupa divort. Aceasta insemneaza, precizeaza Atenagora, ori ca ramanem singuri, aa cum ne-am nascut (in castitate, n. n.), ori ca ne margin im numai la o
bazat pe textul din
10,
11, litteram.

Mc

Asupra imerpretarilor
57-60.

diferite ale acestui text,

a se vedea H. Crouzel, op.

cit.. p.

>l|

Teofil al Antiohici. op. cit. III. XIII, trad. cit. p. 337.

"'

XV, p. 338. Stromatele, I!, XXI1L 145,

ibidem.
Ill,
I,

$i

urm.;

III.

V, 46,4^47,3;
si

III,

VI. 50,1-4:

III,

singura casatorie, pentru ca pe cea de-a doua o socotim un adevarat adulter". Atenagora nu precizeaza daca aflrmatia din urma se aplica

XII,

89.

trad. %\ cd. cit, p.

185-186, 207, 208-209

227. Asupra fnvS|aturii despre

cAsatorie

Clement, a se vedea F. X. Funk, Kiemens von Alexandrien iiber iamilie und Eigentum, in TeologLsche Quartalschrift", I87L p. 427-449; Michel Uressolette, Le manage selon Clement d'Alexandria Toulouse. 1964: 1 Jean-Paul Hroudchoux, Manage et famille chez Clement d'Alexandria in col. "Theologie
lui

Jntr-un text airibuit lui Origen de Kusebiu al Cczareii. in: Origene,

Fragment*
I

historique",

1L

Paris,

1970 (asupra

indisolubilitatii casatoriei si

casatoriei a

$ur Mattkieu, 15, in ..Die griechische christlichen Schrilbleller". XIl/1. 21-22 Fuscbiu, in Ouaestiones Evangeiicae ad Stephanum, Quaestio 1, PG XXII. 884.
S.ch., 121. Paris. 1966. p. 67.

doua. p. 88*94). " Origen consacra exege/^i accstei pericope mai multe pagini din Comentariul sau

" Kphrem de Nisibc. Commentaire de I'Evangile concordant ou Diatessaron, IL 4 Evangelium Miathmi, 1. 2, 24, PL XXVI. 2 2i Sfantul lustin Martirul. Apologia a doua, II, trad, de Pr. Prof. 01 imp Caciula. hi Apologefide limhd greaca, PSB, 2. BucurestL 1980. p. 77-78. 2o Atenagora Atenianul. op. eft,* XXXM1, trad, si ed. cit, p. 380-381.
2A

Mateu anume de la cartea a XlV-a, cap. XVI, pana la cartca a X V-a, cap. V; II. Oouzel, op. cit., p. 76^89. Origen, urmand ad litteram textul mateian.
la

cf.

ia in

Fericitul Icronim.

Commentaries

in

tonsiderare numai cazul sotului care-i repudiaza so{ia adultera (spre deosebirc de Henna), de?i e* are constiinia drepturilor egaJe ale so^iior, caci comenteaza in
M*nsul acestei egalitSji textul paulin din I Cor 7, 3-4. Cf. ibidem, p. 88. AsMch in Comentariile sale la I Cor 7, la Rom 7, 2-3 $;.a. se vedea H.

CrouzeL

'p
j

fif.,

p. 74-76.

Mir *^n
n

^\**l *^7*rt
t
i

r.

mWi

CMfWffrt

198

Jndisoluhilitatea casatohei. Divortul

voastre
35
,

Atitudima Pariniilor

dirt

secolul

IV

199

daca acesta refu2a sa se Tndrepte, i afirma egalitatea sojilor m aceasta privinta. Pe de alta parte, la nici unul dintre autorii din aceasta perioada nu se pune problema recasatoririi dupa divort.

chiar daca suntefi din alte local itati, cand veniti in

comuniunea nuntii. Jugul prim it prin binecuvantare sa ajunga legatura a firii, sa fie unire a celor care au stat pana atunci departe unul de altul! Vipera, cea mai cumplita dintre taratoare, imampina
spre nunta pe mirena.
[,..]

Ce vreau
fire

sa spun cu acest cuvanl?

i

3, Sfintii Parinti

din secolul al IV-lea despre

Chiar daca sotul ar avea o

neaparat
sa-1

aspra

salbatica, sotia trebuie

suporte

i nici

divort

despre recasatorirea celor divortati

ai

o pricina sa n-o faca sa rupS unirea.

ii

Este porn it spre bataie?

Dar

e barbat! Este betiv?

Dar

este unita
I

cu
Dintre Sfin|ii Parinti rasariteni
studiati aici

el potrivit firii!

Este aspru

neplacut? Dar este

37

mad u tar u

tau

veacului de aur se cuvine a

fi

mai aies cei trei mari capadocienu Sfintii Vasile eel Mare, Grigorie de Nazianz i Grigorie de Nyssa, i Sfantu! loan
lnainte de aceasta, ne

mai de cinste dintre madulare!" Despre opera canon ica a Sfantului Vasile am vorbit deja atunci cand am prezentat tema imped imentelor la casatorie.
eel
In Epistola 188, Sfantul Vasile zice: Hotararea

Gura de Aur.

Domnului ca
i

vom

opri insa pe scurt asupra altor doi

nu-i e ingaduit

nimanui sa se desparta, afara doar de caz de

femeilor,

autori: Vasile al Ancirei i Asterie al

Amasei.

desfranare, se potrivete deopotriva atat barbatilor, cat

Vasile al Ancirei (devenit episcop al acestui ora in 336),

mtr-un

tratat

Despre adevarata
?i la

integritate

fecioriei
i

vorbind
ei,

despre casatoria mistica dinlre fecioara consacrata

Hristos. se retera

Mirele
el,

daca urmarim desfaurarea logica a ideii. Dar obiceiui prezinta ?i aici deosebiri, mai ales cand e vorba de femei; Apostolul, de pi Ida, ne spune ca eel ce se lipete de o desfranata este un singur trup cu
ea"
i
.

casatoria propriu-zisa. Adulterul, zice

i

este

[...]

Pe de alta parte, obiceiui randuiete ca

%\

barbafii adulteri
in casnicie,

motiv de divort. Dar, ca

de a o reprimi pe sotia
poate contracta o alta
reluarea vietii
casatorie
14

adauga ca datoria sofului este adultera daca aceasta se indreapta. Sotul nu casatorie, deoarece prima sotie ramane pe
el

Herma,

de aceea nu $tiu daca poate fi numita adultera femeia care traiete cu un barbat care a fost parasit (de sotia lui), deoarece aici vina cade
asupra celei care

cei care traiesc in desfrau sunt datori sa

ramana

lotdeauna madular a I trupului sau; e! trebuie sa accepte, deci,

comune.

Cu

atat

mai mult, nimeni nu poate lua

in

pe sotia

despartita;

aceasta a doua casatorie este un

conteaza deci, in primul rand, pricina care a dus la desfiintarea casatoriei. Chiar daca este batuta ori pentru ca nu poate rabda bataile, femeia trebuie sa rabde, mai
i-a parasit barbatul;

adulter

vartos decat sa se desparta de so|. loc important se cuvine acordat aici Sfantu ui Vasile eel
I

Nu

trebuie sa se tina

seama

nici

Un
In

Mare, cu opera sa canon ica.

Omilia a Vll-a la Hexaemeron,
taratoarelor
ii

istorisirea biblica

despre

de pierderea averilor, pe care ar invoca-o femeia. Dar nici cazul ca sotul traiete in desfrau n-a fost prevazut de obiceiui bisericesc i nici n-a fost randuit femeii sa se desparta de un sot infidel, ci sa

crearea

inspira

Sfantului
i

Vasile

un

tndemn
femeile
"l-fes 5, 25.
" (

moral izator In ce privete casatoria: ..Barbat

lor. iubj|i-v5

"uplarea dinlre

un arpe

un pe$te

este. desigur,

neverosimila

si

se datoreaza

runo^inlelor insuficienie ale epocii

-

in

domeniul

?tiintelor naturale.

Ideea este

'"'

Acest

iratat

a fost atribuit multa vreme Sfantului Vasile eel Mare. Dar, asa

cum

;i

lolosiia Tnsa

de Sfantul Vasile pentru a

ilustra unirea care trebuie sa existe intre

demonstrat Ferdinand Cavallera, Le ,.De virgmitate" de Basil d'Ancyre,

..Revue d'Histoire ccclcsiastiquc*\ 6. 1905. p. 5-14, el trebuie restituit
Ancirei.
,4

in
""
\i\

lui

Vasile

Sfantul Vasile eel Mare, Omilii la Hexaemeron^ VII, V, In Idem, Scrieri, parlea
introd..

iritiVia,

note

si

indiei

dc

Pr. D, Kecioru.

PSB.

17. Bucuresii. 1986, p. 153-

Vasile al Ancirei, Despre adevarata integritate afeciorieL 39.

PG XXX,

747-

ivj.
"'
I

750.

Cor

6. 16.

r
200
Indisoluhilitatea casatoriel Divorful

ramana cu el din cauza ca nu tie ce va urma. Caci ce tii tu, w femeie. daca iji vei mantui barbatul? De aceea, femeia care i-a lasat sotul i s-a dus la altul este adultera, pe cand eel parasit este iertat ?i nici cea care vietuie$te laolalta cu unul ca acesta nu se osande^te. In schimb, daca barbatul este eel care, dupa ce i-a parasit sojia, s-a dus la alta, este el insui adulter, pentru ca o face i pe dansa adultera, dar ?i cea care vietuiejte cu el este adultera,
pentru ca a atras la ea un barbat strain* Acest text (- canonul 9 al Sfantului Vasiie) pare a avea in
.

vedere o tmprejurare precisa asupra careia Sfantul Parinte a tost intrebal de corespondentul sau (Amfilohiu din iconium): o femeie anume i-a parasit barbatul, avand a se plange de conduita lui;
acesta din

urma

traiete

acum cu o

alta femeie. Sfantul Vasiie vrea

ca sotia legitima sa revina la sotul ei i, spre a o determina la aceasta, cauta s-o convinga ca ea este vi novate de aceasta situatie. datorita faptului ca a plecat de la sotul ei. Tocmai faptul ca Sfantul
Vasiie ia in considerare aspectul individual al problemei, explica unele din contradictiile din acest text, precum i aparenta tndulgenta
fata

de sotul care

infidelitatea
infidelitatea

Constatam ca so|ului nu este tratata cu aceeai masura ca i femeii: prima este nutnita desfrau", in timp ce cea
traiete deja

cu o

11

alta femeie'

de-a doua este numita adulter".

sotul care-i parasete sotia
i

Dupa ultima
ii

fraza a acestui canon,

ia alta

este numit, imr-adevar,

i

^adulter", dar in

mod

indirect, pentru

ca o face

pe dansa (pe

sotia

nu pentru ca violeaza dreptui exclusiv pe care ea il are asupra trupului sau (I Cor 7, 4). De asemenea, Sfantul Vasiie eztta aici sa numeasca adultera" pe femeia care traie^te cu un barbat parasit de sotia sa \ Aceasta aparenta indulgenta prime^te anumite nuantari in
sa legitima, n. n.) adultera,

canoanele vasiliene. Astfel, in canonul 21, se prevede: Daca un barbaL vietuind impreuna cu o femeie, nu se multumete cu viata de casatorie, ci cade in desfrau, noi il socotim desfranat i ii
altele dintre

w I Cor 7.
^ r' 4i 42

16.

Sfantul Vasiie eel Mare, Episioh 188.

canonul

9). trad,

de
p.

Pr. Prof.

Hndogae, in Idem, ScrierL partea a treia, PSB, 12. Bucurcsti. 1988.

379-380.
soeotilii

H. Crouzel, op cit,f. 138.

Dupa

conccpiia iudaica

greco-romana o

asifel

dc femeie nu este

adulter^. Cf. H. Crouzel,

op

cit. p. 143.

A titudinea Parimilor din secotul IV

201

fixam un timp mai indelungat de pedepsire. totusi n-avem un canon care sa nc dea drept sa-l punem sub acuzarea de adulter daca pacatul lui a fost savarsit cu o femeie libera de easatorie... De aceea. femeia ?si va primi sotul, daca acesla se lasa de desfrau, iar barbatul va trimite la casa sa pe cea care s-a pangant (adica pe cea cu care cazuse in desfrau, n. n.). Nu e usor sa descoperi temeiul 4 acestei practici. dar obiceiul asa s-a incetatenit ^". Si aid
desfrau
I

- care, este numit de.sfranare", iar nu ^adulter", este tratat cu ma, multa indulge..^ decat al sotiei si nu este socotit un moiiv suficient pentru ca sojia sa ramana despartita de sotul infidel
lotusi, Slantul Parinte stabileste ca, in general, ,.desfranarea nunta si nici chiar inceput de nunta"44 si stabileste

barbatului

nu e o canon isire cu

opr.rea^de
adulter
si

impartasirea cu Sfmtele taine de 15 ani pentru 46 de 7 ani pentru desfranare Dar adulterul" barbatului e
la
.

canonisit totusi

numai ca

,.desfranarea". Asa,

o data mai mult,

in

canonul 77: Cel care-si lasa femeia cu care se unise in chip legiuit si care-si aduce apoi pe alta, se supun, dupa hotararea Domnului. osandei adulterului". Dar in continuare, in acelasi canon, pedeapsa prevazuta pentru barbatul a carui fapta este numita aici ..adulter" nu csie de 15 ani (cf. canonul 58), ci numai de 7 ani, ca pentru ..desfranare" (cf. canonul 59).

Cu
In

sopal abandonat fara motiv" de sojia

si-1

lui.

Sfantul Vasilc
.

se arata mgaduitor

primeste
ale

la

comuniunea cu Biserica"47
Vasile

aceste

prevederi

Sfantului

nu

mai apare

concretizat principal egalitatii sexelor in ceea ce priveste vinovajia pentru desfranare sau adulter, asa cum apare acesl principiu in Noul lestament, sau la Paring ca Herma sau Sfantul lustin Martini! Sfantul Vasile este constient de acest lucru, precizand, la inceputul

umonului

9, citat

mai

sus. ca, in raport

cu .,hotararea Domnului..

care se potrtveste deopotriva atat barbatilor. cat si femeilor". ..obiceiul prezinta deosebiri, mai ales cand e vorba de femei"' Sau a atentionare de acelasi gen la starsitul canonului 21 (citat si el mai
Vasi ' e

Cd Mare Epis'"'a
-

4,n-4of

XXI

('

canonul 2,)- lrad

*'

ed

ciI- p-

"
J'
j

Ibidem.

XXVI

Lpisiola 21 7.
''

canonul 26). p. 404. LVlll ,* canonul 58). trad,

(

cit., p.

446
p.

Ibidem. I.1X (=can<inul 59). p. 446. l-)Ustata 199. (-. canonul 35). trad, cit-

XXXV

406.

202
sus):

Indisoluhilitatea casatoriei Divorful

Atitudinea Parintilor din secolul IV

in aceasta privinta
55
.

203
i

JMu-i uor sa descoperi temeiul acestei practici, dar obiceiul

1
.

Ei sunt egali atat prin create, cat

prin faptul

aa s-a incetatenir

In orice caz. scopul acestor prevederi vasiliene, dincolo

de

ca Hristos a murit deopotriva pentru mantuirea barbatufui i a femeii. In plus, prin taina cea mare" a nuntii (i Sfantul Grigorie

pedepsele canon ice prevazute pentru pacatele impotriva fidelitatii conjugate, este acela de a promo va cu orice pret salvarea casatoriei. Cum am vazut, pentru Sfantul Vasile nu exista practic motive va labile de divort. El cere insa in mod term ca, daca cineva a rapit o

femeie

logodita

cu

un

alt
i

barbat,

acela

sa

renunje

la

ea

neconditionat (daca e libera

lua de sotie)

deoarece desfranarea nu este nunta $j nici chiar Tnceput de nunta*\ ce! mai bine este ca cei ce traiesc in
desfranare sa poata
fi

familia ei este de acord, el o poate

convini sa se desparta

Sfantul Vasile eel

Mare admite

totui, in

desfacerea casatoriei: (1) prin acord mutual, in martori, daca ambii soti s-au hotarat sa intre in monahism; el spune: fel, trebuie a-i ,,i pe cei casatoriti, care vin spre o viata de acest
inireba

anumite cazuru fata mai muitor

sopa au devenit un singur trup". Apoi respinge hotarat casatoria a dona, i cu atat mai mult pe a treia. Prima - zice el - este lege, a doua concesie. iar a treia calcare a legii". In ce privete motivele de divort, el zice: Legea 56 permite repudierea pentru orice moiiv. Hristos insa nu face acelai lucru; El Ingaduie numat desparfirea de cea desfranata; toate celelalte (motive) El poruncete sa fie fuate cu filosofie. Desfranata, deoarece ea altereaza neamul; pe toate celelalte sa le suportam i sa le luam cu filosofie; mai mult, suportarj i luati (toate) cu filosofie, voi toti cei care v-a|i asumat jugul casatoriei u57 Urmeaza o lista intreaga de defecte ale sotfei pe care sotu! trebuie sa le reprime la sotia sa, tara ca totui sa o repudieze.
i
.

citeaza textul din Efes 5, 32). sotul

daca

fac
50
;

aceasta

cu

consimtamantul

reciproc,

dupa
mai

Aceea$i idee este exprimata de Sfantul Grigorie de Nazianz in doua scrisori (144 ?i 145)58 In prima, adresata unui malt functionar
.

dispozitia Apostolului (caci barbatul

- spune

el

- nu

este stapanul

corpului sau)

i astfel

eel care vine, sa fie primit inaintea

cu numele Olimpiu, Sfantul Parinte ia atitudine impotriva repudierii la modul eel mai general i absolut, caci, zice ei, repudierea este cu
totul contrara legilor noastre (creatine, n. n.)> chiar

muitor martori; pentru ca nu este nimic mai de preferat decat 51 ascultarea fa|S de Dumnezeu" ; i (2) conform invataturii 52 pentru desfranare sau daca ar fi piedica spre scripturistice
,

daca romanii

pietate"

53
.

doua, adresata unui oarecare Verian. care voia s-o desparta pe fiica sa de sotul ei printr-o repudiere legala, el scrie ca accepta misiunea de arbitru pe care i-o incredintase guvernatoru! Oiimpiu, dar ca va face acest lucru ca episcop, pentru triumful binelui. Apoi ii spune lui Verian, ceea ce-i spusese i !ui Olimpin. c3, ?ntreband-o pe tanara sotie, i-a putut da seama ca lacrimile ii

socotesc altfel".

Sfantul Grigorie de Nazianz ne ofera un text important asupra temei care ne preocupa aici in CuvdntuJ 37 la Matei' El prevedc. in primul rand, egalitatea sotitorin ce privete indatoririle conjugalc
.

afirma raspicat ca nu accepta legislatia di scrim inatorie in vigoaiv

de/mint cuvintele.
Sfantul
subject,
il

48

*
50
*'

(-canonut 22). p. 403. Ibidem. XXVI ^ canonul 26), p. 404.

ibidem.
I

XX

Grigorie de Nyssa dei nu trateaza direct acest abordeazatotui, in Scrisoarea catre Letoios din Mililina,

Cor

7. 4.

Sfantul Vasile eel Mare, Regulile Sfantul

man,

12. Lrad. cit, p. 242. in

S-ar pulea eredc ca Sfantul Grigorie vizeazS aici legile romanc.

invataturii

Nu

este insa

52

Vasile

folose$ie

ca

temei uri

sustinerea

des in
1

i'\clus

indisolubiliiatea casatoriei i adevaratele motive care ar justifica desfaccrc;i

lextelc:
5

indrcptata impotriva obiceiurilor capadociene. iKilrepie fa\& de femei. dintrc care uncle, asa cum am vazut. sunt consemnate de
fie

ea polemica sa sa

Ml 5. 3 1-32;

19, 9;

Lc

14, 26;

Cor 7.

10-11; Efes 5. 25-30

s.a.

Slrtmul Vasile cei Mare.

1

Sfantul Vasile eel Mare. Regulile morale, 73. trad, cit., p. 187. 54 6-7. l'< Slantul Grigorie de Nazianz. Cuvantul XXXl'lI la Matei, Paragrafele XXX VI, 289-294 (a se vedea si traducerea in limha franceza a acestui tex! Ut

Isie vorba
IV).

de Legca mo/aica sau dc legea romana;

cf.

H. Crouzel. op.

cit..

p.

nola77.

M:iniul Grigorie dc Nazianz. Cuvantul

"
I

XXX

II la Matei,

PG XXXVI.

293.

Crouzel, op. cit.^p. 152-153

si

154-155).

.Km. Ephtolele

CXLIV>i (XIA\ PG

XXX VII. 245-248.

204

Indisoluhilitatea casatoriei Divortul

59
.

care va deveni canonul 4 al s3u

In acest text se face distincfie

intre desfranare (Tropica) i adulter Qioixeia);

a doua parte a

canon uiui prevede pedepsirea lor diferen{iata (ca i in canoanele 58 i 59 ale Sfantului Vasile, pedeapsa pentru adulter este dubta in raport cu cea pentru desfranare). Ceea ce ne intereseazg in chip

de catre Sfantul Parinte a unicitSfti casatoriei: Caci omului s-a dat de la Dumnezeu o singura 60 ajutatoare, iar femeii un singur cap" Aceasta afirmafie pare a exprima o atitudine cu totul negativa fata de a doua casatorie. inclusiv a vaduvilor, de$i Sfantul Grigorie nu face nici o precizare
special aici este afirmarea
i .

in acest sens

61
.

Distinctia dintre desfranare

fapt, Sfantul

adulter in sens strict (caci, de

Grigorie cuprinde in ^adulter" toate pacatele care tin de desfranare) este facuta din indulgent pentru cei mai slabi i se

adauga in al doilea caz, fata de so|ul injelat. Victima este desemnata printr-un adjectiv la masculin. Este greu de spus daca se are in vedere numai barbatul, sau, 62 deopotrivS. i barbatul i femeia Sfantul loan Gura de Aur ofera %\ el o serie importanta de
.

interne iaza pe nedreptatea, care se

texte referitoare la indisolubilitatea casatoriei

i la

divorj.
la

Porntnd de

la invatatura
i

Apostolului Pavel cu privire

unitatea dintre barbat

i

femeie prefigurata in unitatea dintre Hristos

Biserica, Sfantul loan arata:

lui

Dupa cum Eva

este nascuta din

lui Hristos.

coasta
[...]

Adam, tot a?a i

not suntem nascuti din coasta

dormind, femeia s-a format, tot aa Hristos murind, Biserica s-a format din coasta Lui"63 $i, de asemenea:
t
.

dupa cum

Adam

A
>

se vcdea textul in Pidalion, trad,

cit., p.

435-435.

Un

lung comenlariu

al

canon face Balsamon. PG CXXXVlll. 867-874. / /^/io,ed.ciUp.435. bl Despre aceasia se va exprima Sfantul Grigorie mai clar in Viata Sfintei Macrvut prin modul in care prezinta comportarea sorei sale dupa moartea logodnicului \w care i-l randuise tatal ei. Cand parintii ii vorbeau in favoarea unuia sau a alum dintre pretendenfii la mana ei, Macrina, socotind logodna ei ca o casStorie, zicca o"i e absurd i contra legii sfi nu se muljumeasc& cu casatoria care fusese hotarai;i o data de tatal ei [,..]; un singur sot apartinand naturii casatoriei, ca o singura nasu-nsi o singura moaile" (PG XL VI, 964). 62 Crouzeh op. cu p. 1 59.
acestui
*rfJ

6i

Sfantul loan

Gurade Aur, A

Ifl~a

Om. despre

Casaiorie, 3, trad

cit.,

p. 69:

1 f

LI. 229.

Atitudinea Parintilor din secolul

IV

205

Dupa cum

sotul parasete pe tatal sau

i
i

$i ii

cauta femeie, tot a?a

Hristos a parasit tronul parintesc

a venit

la

mireasa"

64
.

A?adar,

unirea celor doi so|i este reals,

legatura dintre ei indisolubila,

temeiurile acestei unitafi flind demonstrate cu exemple atat de

inalte.

nu accepta desfacerea casatoriei nici in cazul in care unul dintre so|i este necredincios, spunand ca: Barbatul necredincios se sfinte^te prin femeia credincioasa i
Potrivit Sfantul ui Pavel, care

femeia necredincioasa se sfin{e?te prin barbatul credincios*

7,

(1

Cor

12-14). Sfantul loan

Gura de Aur

arata ca, spre deosebire de

adulter, situatia in care unul dintre so{i este necredincios

nu atrage

dupa sine necuratia

casatoriei lor

celuilalt,

de aceea unitatea

indisolubilitatea

nu au de suferit. El spune: Dac5 eel ce se lipejte de desfranata este un trup (cu ea), este Tnvederat ca $i femeia care se lipete de un idoiatru este un trup (cu el). Un trup este. insS nu
devine necurat,
ci euratfa femeii biruiete necuratia barbatuiui,
t6>
.

dupa

cum

cura|ia barbatului credincios, biruiete necuratia femeii

necredincioase'
eel credincios

Cel care este idoiatru, desigur, este necurat insa

la necuratia aceluia

ca in cazul adulterului. Idolatrul este necurat nu pentru impreunarea lui cu

CSci spune Sfantul loan: Nu in unirea trupurilor sta necuratia, ci in cugete i in intentia omului"66 Desigun este vorba de unirea dupa legea casatoriei. De aceea, sotia
sotia, ci
lui.
.

nu se face parta?

pentru necredinja

idoiatru lui, prin

lui.

impreunarea cu acesta nu se face parta$a

la idoiatria

ramanand neatinsa de necredinta aceluia. Pe langa aceasta exista speranta ca eel necredincios va deveni

credincios prin conviejuirea lor impreuna. Sfantul loan spune:

Caci dragostea este un mare dascal, in stare de-a intoarce pe cineva din ratacire, de a-i preface via^a, de a-1 conduce spre 67 lilosofie, i din piatra a-1 face om" . Daca sojul necredincios
rtccepta
/ice:

astfel

de casatorie, parafrazand cuvintele apostolului,

i

el

,.R5mai pe langa dansul caci ai

sfftiuiete i

un catig. Ramai, indeamna, convinge-i, caci nici un dascal nu va putea sa faca ceea

,l
"'
"'

\buhm.

3. trad, dt., p. 71:

PO LL

230.

Urn,

XIX, trad, cit., p. 244; PG LX1. 154. thiiJrm, XIX. trad, ciu p. 245; PG LXL 155. Uwk*m XXXIII, trad, cit., p. 463; PG LXI, 284.
I Cor,
t

Om

206

Indisoluhilitatea easatoriel Divorful

6

Atitudinea Parintilor din secoiui IV

cretin.

207

ce vei face tu ca femeie"

chestiuni, spunand:

*.

Sfantu! Parinte insista asupra acestei

fi,

Ce vatamare poate

spune-mi, cand

cele

ale evlaviei

raman

netirbite, i in acela$i

pentru eel necredincios?

acetia casatoriti
i

Ce

timp sunt i bune sperante vatamare poate fi de a ramanea unii ca

Apostolului in felul urmator: De exemplu, zice, dacM* poruncete. sau de a jertfi ?i a lua parte prin casatorie fa necucernicia lui, sau a pleca din casa. atunci mai bine
talcuie$te
sfatul

El

este sa strici casatoria, i nicidecum cucernicia^. i

de asemenea:

a nu introduce pricini de lupte prisoselnice?" Sfantu 1 loan aduce vorba de aceste eventuale lupte i neintelegeri deja sunt intre so?i, aratand ca Apostolul se refera la cei care \ casatoriti, unul dintre cei doi devenind cretin dupa casatorie Sftntul Apostol Pavel, aa cum s-a vazut, spune chiar ca barbatul
necredincios se sfintete prin femeia credincioasa" i invers (I Cor Apostolul s-a exprimat 7, 14). Sfantul loan explica spunand ca prin astfel, nu pentru a arata ca barbatul necredincios a devenit sfant
sotia sa ftra convertire, ci prin exagerarea vorbei" a vrut sa a lunge 71 Aceasta frica este conviefui cu soful ei frica femeii de a
.

Daca

In fiecare zi (cei doi) se cearta

se lupta pentru aceasta,

atunci mai bine este de a te izbavi de acest rau u7? .

Nimeni nu
nici

este indreptatit sa se desparta

de

soful sau sotia sa

pe motiv ca tovara?ul de viata ar avea anumite defecte sufleteti sau fizice. De altfel toate acestea le-a putut cunoate inainte de casatorie. $i chiar daca ar ft vorba de neajunsuri dobandite dupa
incheierea casatoriei, cei doi trebuie sa ramana permite desparprea.
in unire;

nu

Ii

se

Sfantul loan sfatuie?te pe eel care intampina necazuri cu sofia sa, ca de exemplu: daca este rea ?i desfranata, betiva, insultatoare,

u indepartata de Apostol, explica Sfantul loan, i prin argument cop ii lor care rezulta din astfel de familii mixte, i care ar putea fi
socotiti

pe jumatate curati

pe jumatate

necurati.
2

Cu

toate acestea

pe Apostolul Pavel daca ii permite s5 se desparta. El spune; Caci daca vezi ca el iti da voie sa o alungi, daca gaseti in ea vreunul dintre aceste motive $i sa
aduci alta in locul
i{i

fara judecata sau

cu

alt defect, sa-1 intrebe

ei sunt sfint-i" (I

Cor

7, 14) s

adica sunt curati. Prin aceste cuvinte

.

ei,

sa

fii

sigur ca nu e nici un pericol; iar daca nu

este desfiintata frica unei astfel

de banuieli" In situatia data, in care unul dintre cei doi este necredincios. poate fi acceptata desfacerea casatoriei, insS nu poate fi ceruta decade eel credincios; el poate s-o accepte, dar numai daca este
savar?ita din initiativa celuilalt. Sfantul Apostol Pavel spune: Dacn dc insa eel necredincios se desparte, sa se desparta. In astfel
ii imprejurare, fratele sau sora nu sunt legati; caci Dumnezeu ne chemat spre pace. Cici, ce $tii tu, femeie, daca \\\ vei manhn
i

da acest drept i ifi poruncete ca in afara de adulter, sa o iubeti *>i sa o tii la tine, chiar cu toate celelalte neajunsuri, atunci intarete-te pe tine in gandul ca trebuie sa induri toata rautatea
Acela?i lucru se poate spune i-n cazul in care sotia are astfel de necazuri cu sotul ei. Sfantul Parinte indeamna pe sojul
.

femeii tale"

sau sotia care sufere asemenea neajunsuri, nu sa se desparta, ci sa le vindece, sa le indrepte aa cum a facut Hristos cu Biserica, mireasa
Sa.

Jmita
rea,

tu acest lucru

barbatul? Sau ce

tii tu,

barbate, daca

i|i

vei mantui femeia?"

(I

Cm

- spune
pe

el

$i

chiar daca sotia ta ar gre$i

cu mii de pacate in fafa

lire

ta, uita-le

toate, iarta tot; chiar

daca are o
i

7,15-16).
Referindu-se la acest pasaj, Sfantul loan Gura de Aur aratu motivul principal pentru care eel credincios nu trebuie sa s*

indrepteaz-o
75
.

cu dulceata

bunatate,

ca

Hristos

liiserica"

%\ daca argumentul acesta este

mai greu de

inteles pentru cei

impotriveasca
casatoriei, i

optiunii

celui

necredincios

pentru

desfacerv;i

ncinduhovniciti, Sfantul loan intarete cele spuse prin exemple

anume, pericolul

atragerii spre idolatrie

so\u\ut

pmetice din viata de toate zilele. Daca in trupurile noastre s-ar ivi VI en boa la - spune el - nu taiem madularele, ci indepartam boala.
I

68

ibidem, XIX, Ibidem,

trad, cit, p.

246:

PG

LXI, 155.

Multf au picioarele sucite,

fluierele strambe, $i

maini uscate.

XIX,

p. 245.

PG

LXI. 155,
p.

70
71

Ibidem.

XXXI II. trad,

XXXIX. trad.
XIX,

ciU
cit..

Ibidem,
Ibidem,

460; PG LXI, 282. p. 556-557; PG LXI, 341.

thidi'm,
1 1

XIX,

trad, cit., p.

246;

Hi

LXI. 155.
2, trad, cit, p. 66:

In

1 1.

W-a Om.

despre casatorie,

PG

LI, 227.

?2

trad, cit, p.

245-246:

PG LXI.

155.

ihnk'M, 2, trad, cit, p. 67;

PG

LI. 228.

208
$i

Indisolubilitatea casatoriei Divorful

ochi cu albeata, cu toate acestea nici ochiul nu

i-l

scot, nici

piciorul

nu

?M

taie, nici

mana nu

i-o reteaza; ?i deji acestea sunt

76
.

nefolositoare i fac ruine celorlalte madulare, cu toate acestea le

pastreazS pentru ca sunt legate de trup" trebui apiicat i sotului sau sotiei cu defecte
rnai posibila

Acelai tratament ar
boli sufleteti; i este

vindecarea unor astfel de boli decat indreptarea unor defecte fizice. Deci, daca un madular bolnav, pentru care nu exista speranta de vindecare, nimeni nu-l taie, cu atat mai mult cu sotui sau sotia, unde este nadejde de indreptare, nu trebuie procedat

a unuia ca acesta este de nevindecat, nu se justifica Jndepartarea lui, a$a cum nu este fireasca taierea unui madular bolnav. Dimpotriva, cu toate ca in cazul unei boli sau al unui defect fizic incurabile, nu se mai aplica uneori nici
altfel.

i chiar daca boala spirituals

un tratament, fund vorba insa de defecte sau boli spirituale. tratamentul duhovnicesc nu trebuie intrerupt niciodata, chiar daca nu exista speranje de mdreptare. Exista insa speranta ca acest efort nu ramane
nerasplatit, caci

puse in slujba semen ilor. de sojia lui, ?i invers, de a indura nu oricum,

neajunsurile unuia sau ale celuilalt dintre ei
.

Dumnezeu apreciaza grija i rabdarea Dar aceasta este %\ o datorie a sotului fata
ci

cu dulceata"

de Biserica Sa ,,murdar& $i 78 patata" i daca nimeni nu-?i taie vreun madular oarecare pentru ca este bolnav i nefolositor, cu atat mai mult sotui i sotia, care
Deci. dac& Hristos

nu

s-a scarbit

formeaza un singur trup, nu au voie sa se desparta

unui pe celalalt. Nici chiar acordul
casatoriei

sa se e limine

comun

intre cei doi soti pentru desfacercn

nu poate

fi

aplicabil, deoarece odata ce s-au

supus dc

buna voie

legii casatoriei, ei

nu pot

iei

de sub autoritatea acesteia.

Cel Care a hotarat indisolubilitatea casatoriei este Insusi

Dumnezeu, Care 1-a creat pe om i i-a dat $i legea casatoriei. IK aceea, legea nu poate fi desfiintata sau modificatS decat nuniai <U catre Legiuitor. Deci, ce a Tmpreunat Dumnezeu omul sa un desparta", spune Domnul (Mt 19, 6; Mc 10, 9).

7S 77 78

Ibidem, 2. trad, cit, p. 68; PG LI, 228. ibidem. 3, trad cit., p. 68-69; PG IX 228-229, Ibidem. 2. trad,
cit.,

p. 67:

PG

1.1,

227.

AiUudinea Parintilor din secolul IV

209

Cat limp este legat sotul de sotia sa, i in vers, o spune Sfantul Apostof Pavel. ,,Femeia - zice el - este legata prin lege atata vreme
cat traiete barbatul ei. Iar daca barbatul ei

va muri,

este libera sa se

marite cu cine vrea, numai intru Domnul'* (] Cor 7, 39; Rom 7, 2-3). Talcuind acest text, Sfantul loan spune ca aa cum sclavii fugiti dc
ia

stapan tarasc dupa ei lantul, tot a$a

femeile cand parSsesc pe

care
le

barbatii lor poarta

cu ele ctuele

legii casatoriei

invinuiesc

oriunde ar merge, zicandu-Ie: J'emeia este legata de lege". Sfantul Parinte atenjioneaza t pe barbatii care ar lua o femcie ce i-a
parasit sotul, sa ia in

seama

lanturile casatoriei acesteia care-i

ei. i:

invinuiesc

pe

ei

cu cuvintele: ,Traiete inca barbatul

7<)
.

Cel

ce va lua pe cea lasata savare$te aduiter (Mt 5, 32)" Stantul loan vine ?i in mtampinarea eel or care ar invoca autoritatea Vechiului Testament spre a-i sustine optiunea lor
pentru desfacerea casatoriei. El arata ca

acum nu mai opereaza

Legea veche, ci Legea lui Hristos. Pentru ca de aceea a venit Fiul liii Dumnezeu. a !uat chip de rob, S-a jertfit, a stricat moartea. a
ters pacatul

a facut posibila revarsarea harului Duhuiui Sfant. ca sa-i aduca pe oameni spre o intelepciune mai mare"* De altfel nici Moise n-a stabilit desfacerea casatoriei cu desavarire", ci a fost nevoit sa ia in seama slabiciunile ceior pentru care era data
?i
.

Caci acejtia erau varsatori de sange, $i ar fi fost in stare sa-$i ucida sojiile daca legea nu le-ar fi intesnit desfacerea casatoriei.
legea.

Sfantul loan argumenteaza cele afirmate cu multe situatii i locuri din Vechiul Testament in care poporul iudeu i-a ucis nu numai
profetii, ci chiar
II si lit

El spune: v Daca legea ar pe bar bat sa tina in casa pe femeia pe care o urate. barbatul
.

membri

ai familiilor lor

81

ar

fi

ucis-o.

Aa de

cruzi erau iudeii!

Cum aveau

sa-i crute

femeile

cand omorau pe profeti, cand vSrsau sangele ca apa? De aceea legea veche a ingaduit un pacat mai mic, dar a starpit unul mai mare'"82
.

lor,

cand

nu-i crutau proprii lor copii,

"
'"'

Idem A

ll-a

Om. despre
cit..

casatorie,

I .

trad. cit., p. 54:

PG U.

2 8-219.
1

Ibidem. 2. trad.
h

Sfantul loan

PG LL 219. Gura de Aur, A Iha Om. despre casatorie,

p. 55:

2. trad. cit. p. 55;

PG

LI.

'1^-220.

Idem,

Om.

Kit,

XVIL

IV. Lrad.

cit.,

p.

223;

PG

LVII, 259.

mrfi**K**'WW*\r*;*r'fv w* *

<

ipii*.*

jw*Mwwj^f^rrymm^^^^^fwmmm

210

Indisoluhiliiatea casatohei. Divortul

Sfantul loan demonstreaza ca indisolubilitatea casatoriei era cunoscuta i in Vechiul Testament, chiar daca Moise a facut ace I

pogoramant.

Despre

acesta

Domnul

lnsui

spune:
lasati

Pentru

invartoarea inimii voastre. v-a dat voie

Moise sa

pe femeile

u voastrc dar din inceput nu a fost aa (Mt 19, 8). i toi El zice: barbat i ,Js|-ati citit ca Cel ce i-a facut de la inceput i-a facut femeie?" (v. 4). Ca nu a fost aa pana la Moise, o invedereaza tnsu?i actul crearii omului de catre Dumnezeu, Care a facut un

o singura femeie; nu I-a facut lui Adam doua femei, a$a meat sa fi putut daca voia sa lase pe una i s-o ia pe cealalta. Legea a fost a$adar ca femeia pe care a luat-o fiecare de la inceput pe aceea sa o tina toata viata", spune Sfantul loan* Legea aceasta
singur barbat
?i
1 .

este, deci,

mai veche decat cea a

lui

Moise.

Dar chiar inlesnirea data de Moise pentru despartire i contractarea altei casatorii, observa Sfantu! loan pe temeiul a stare diferite locuri din Vechiul Testament, nu era considerate a fi o de normal itate. De exemplu, femeia casatorita a doua oara era
(Deut 24, 4); a doua casatorie facuta in timp ce traia primul barbat era mai curand o pata necurata decat o casatorie", spune Sfantul Parinte; era uraciune inaintea Domnului Dumnezeu" (Deut 24, 4). Sfantul loan aduce i marturia Proorocului Maleahi (2, 13-14), care considera nevrednic de a
socotita a
fl

intinata

aduce jertfa lui Dumnezeu pe eel ce i-a abandonat sotia. El a facut-o i pe femeie, nu numai pe barbat, lucru pentru care barbatul trebuie sa-i pastreze dragostea. Caci - spune Sfantul Parinte - daca
adesea aceasta a fost pricina de iubire intre sclavii certati, Fiindea amandoi servesc unuia i aceluiai stapan, cu atat mai muit trebuie sa sc faca intre noi, cand amandoi avem acelai Creator $i acela^i
Stapan"
poate
84
.

Potrivit
fi atat

invataturii

Mantuitorului numai un singur moli\

de puternic meat uneori justifica mperea chiar de cairv unitati. si eel credincios, fara consimtamantul celuilalt, a acestei anume, adulterul sau infidelitatea conjugate. Oricine va lasa p.
femeia sa - zice El

in afara

de pricina de desfranare,

sc vm

Idem.
q4

If-a Orn. despre casatorie, 2. trad,

cit.,

ciu

p. 56; 1*0 LI.

220.

ibidem, 3, irad.

p. 57;

PG LI,

220-221.

Atitudinea Parintilor din seculul IV

savarseste adulter; savarseste adulter" (Mt 19. 9).
isura cu alta

11

si

cine s-a msura, cu cca lasata

cMi^R?
Tn
pacannt.

'

0an

Gm
d

casator a chiar .na.nte

U,1Ul

de Aur COnsidera ca adu,ter ' desface ca cei do, sa se desparta. Daca in cazul unei
SOtl CSte " ecredi

ineL^
""?'
&

; tre

- -I

credindos

prn im pre un area dm nou

u In aces e TnT fcaz es

S? daca I eu, 5L eel ce se V

*",

x2f

pu ":
,

aCea >ta "*** dintre nu ma, este vorba nuinai de cei doi, ci se interpune a ,reia rsoana ' daca nu niai niuite
SP

^
ci

h !"*

a lor. ambii soti devin necurati

'"
-

"r

,erae,a Ce a

***** odata * spurcata

i

* Sid.

de desfranata este un trup (cu ea) atunci devrne spurcat unindu-se cu o desfranata, pri,, urrnare
l.peste
lui

porunc.t barbamlu, sa o Una in casa, desi femeia barbatu atunc, iapta barbatului ar

duce

Cu

iarasi to. ia

a trait cu mul'i adulter*

nici in aces,

toate aeestea Sfantul loan nu

recomanda

desfacerea c satoriei.

ca/

"I itL hlS

f

a Ulter cu
'

a
-

mai degraba readucerea celui PC " ma ?i ?ndre Ptare Din lintel;

-

adu,ter eI obscrva: " Hristos harbatulm numai un smgur caz U eand isi poate lasa femeia'7
,a

pr,vire

^
in

Deci

k
.'It

neia

Este vorba asadar. de o ingaduin,a, loc el spune: Daca vreo femeie ar fi

.

si

nu de o porunca.

" o alungam,
putea
fi

inclinata spre adulter sa

au .,Am vizut pe muite (fcmei) pkcandu-si capul luv.ndu.se peste fat* si nu puteau nici prrvirea slsi ridiceVbmt ..una r,d lcandu-mi ochii spre cer am zis: Binecuvantat este Dumnezeu. pentru ca glasul meu nu izbeste urechi moarte ci U,V ntde mek Pat cu mu .ta greutate in
I

ar mterpretate in sensul ca trebuie prevenit pacatul, si nu ca ar vorba de femeia care deja a . pacatuit. Totusi. dupa ce a vorbl ilcspre adulter, Sftntul loan, constatand reactia ce.or care
ascultat,

ci sa indepartezi rautatea"".

Dar aceste cuvinte

z.ce:

'

Wm

"
'

(.ton.

0m.

Cor, XIX. Irad.

-

nOm,
'
'

T VH XV
II.
1

244; P(, LXI. 154 V "- ,V tfad Cit " P 224; ,,(J LVJT. 260. ,? IV, trad, cit., p. 224; l'(i LVII. 260.
ci...

p.

'
!

//
1

'

'

<iOm
'

/l'j/3a'

emu, '-'*'

r^d. c i i. . 2 p . 6 8:
.

f '< i

1 .

22 8.

21

Indisoluhilitaiea casatoriel Divortul

ascultatorilor'^. $i in continuare se poate remarca din cuvintele

Sfantului Parinte ca este de preferat sa nu se ajunga la aceste grete

pacate care provoaca atata suferinta, dar daca s-a ajuns solutie salvatoare pentru refacerea unitatii familiei
iertariu pocainta. Sfantul

aici, exista
i

primirea

loan zice: B<ne ar

fi

sa

nu

gre<?im deloc,

dar nu este putin iucru cu privire la mantuire sa suferi greu dupa pacat i sa recuno?ti gre$eala sufletului tau, mustrandu-ti cugetul cu

o parte de indreptatire $i te indrepteaza pe drumul nepacatului. [...] Deci fie ca v-a{i indurerat de pacatele voastre, fie de ale altora. sunteti demni de nenumarate laude. [...] De aceea $i eu, cand v-am vazut cu capul plecai, getnand i lovindu-va fa{a, m-am bucurat gandindu-ma Sa rodul mare a!
multa
tarie;

astfel

de cainta

este

acestei suferinte."

Pentru a nu ajunge intr-o astfel de intinare sufleteasca

trupeasca,
Sfantul

Gura de Aur reamintete celui ispitit cuvintele Apostolului Pavel, care zice: Jemeia nu este stapana pe trupu! sau, ci barbatul; asemenea nici barbatul nu este stapan pe trupul sau, ci femei a" (1 Cor 7, 4). Potrivit acestor cuvinte, Sfantul
loan
,

Parinte indeamna:

Deci, daca vet vedea vreo adultera ca tc

momete,

ca-ti fatinde curse,

ca se atarna de tine,

zi-i:

Nu

este al

mcu
$a-l

trupul, este at femeii mele;

dau

altei

nu indraznesc sa abuzez de el, nici De asemenea ci femei. Aceasta sa faca i femeia"

.

mai sfatuie$te: Socote$te pe toate celeialte femei ca pietre, $tiind ca dupa casatorie, daca te vei uita cu ochi poftitori la vreo femeic. fie desfranata, fie maritata, te-ai facut vinovat de crima de adulter
daca vei vedea ca s-a nascut in tine pofta pentru o alta femeie, i prin aceasta femeia ta ti se paiv nepl acuta, intra In casa ta, deschide aceasta Carte, ?i luand pe Pavel ca ajutor, stinge-ti flacara repetandu-ti nelncetat aceste vorbe" \
$optete-ti in fiecare zi aceste vorbe;
i

Conceptia Sfin^ilor Parinti in legatura cu indisolubilitatea > unicitatea casatorie i ca i neacceptarea divortului, rezulta $i dm rezerva cu care ei privesc i admit nunta a doua a sotului ran in
s

8y

Ibidem,

1.

p. p.

64-65;
65;

PG

LI. 225.

* Ibidem..

m Idem, / Om. despre Casatorie, ^Ibidem A, p.49;PGLl, 215.

PG

LI. 226. 4, trad.

cil.. p.

47;

PG

LI. 214.

Vaduvia
vaduv prin decesu!
separat.
celuilalt

21

ceea ce se va trata intr-un capitol

4.

Vaduvia
avea un loc
i

In primele secole creatine fiecare credincios

un

rol

bine stabilite in BisericS, potrivit varstei, scxului, capacitatilor spirituals a starii sale sociale i a treptei pe care o ocupa in ierarhia
bisericeasca.

Aadar fiecare avea drepturile dar

responsabilttatile

sale specifice.
In comunitatea Bisericii primare,

vaduvele

!i

aveau

ele

locul i rolul lor bine determinate. Slantui Apostol Pavel le acorda o atentie deosebiU; el le mangaie, indemnandu-!e la pastrarea

vaduv iei curate: pe unele le sfaluiete sa se casatoreasca, pe altele mustra cu asprime, unora le arata cununile, iar altora pedepsele;
toate acestea, pentru ca nici

le
i

una sa nu se piarda,
despre vaduv i.
este
sensibil

ci,

devenind

podoabe ale

Bisericii i mirese ale lui Hristos, sa se mantuiasca.

i

Acelai lucru se poate spune

Sfantului

loan

Gura de Aur
i

la

necazurile

credincioilor sai, aratandu-i

compasiunea pentru

cei

ce i-au

pierdut pe cineva drag din familie

petreceti

zicandu-le: Fie ca voi tofi sa

vreo jale, ?i dupa legea naturii copiii sa inmormanteze pe paring i lor ajuni ia adanci batranete, dupa cum i
viata
fara

mamele sa
vreme"
94

fie

petrecute la groapa de fetele, de nepofii

stranepotii lor, $i nicaieri

de sa nu se intamplc moarte Tnainte de

i

de moarte a cetor rSmai in via#, masura credintei %\ a nadejdti lor in Dumnezeu. El indeamnS pe vaduvS, respectiv pe vaduv, sa nu se tntristeze peste masura pentru eel care a parasit viata aceasta. Intristarea este
specifics celui care

Sfantul Parinte vede in atitudinea fata

nu are nadejde, dupa cum observa

loan spune:

Apostolul

Pavel

(I

Tes

4, 13). Sfantul

nimic despre inviere, ci

nu cunoate moartea trupului o crede ca moarte

suflet care

Un

" Magistr. Pr. Marin Brani$te, Concepfia Sfantului loan }*/fe ST, IX (1957). 1-2. p. 142-143. " Sfantul loan GurS dc Aur, Evr, IV, trad cit, p. 95-96;

Gura de Aur despre

Om

PG LXIIK 43-44.

214

Indisoluhilitatea casatoriei Divorptl

suferiti

Vaduvia
cu barbate, daca s-ar intampla aa ceva,
99
$i

215
lu

generala, cu drept cuvant ca se tulbura la ducerea din viaja a celor adormiti, se boce?te i jelete; dar tu, care atep{i invierea, de ce te
intristezi?

aduci din

aceia care rastoarna cele ale noastre."

Agadar, a se intrista este a celor care nu au nadejde."

"

Sfantul loan face uz de puterca pe care o are de a lega,

pentru a

nadejdea celor care s-ar fi indoit in credinta, Sfantul Parinte subliniaza faptul ca Apostolul nume$te moartea adormire, tocmai pentru a arata ca moartea nu este decat un somn trecator"
tiitari
.

avertizand ca nimeni sa nu dispretuiasca legaturile biscriceti, ca

nu

om

este eel ce leaga, ci Hristos",

Care

i-a

dat aceasta putere

Deoarece cu
manifestau ca
i

prilejul

mmormantarilor multi dintre

fi

cretini se

cum

ar

fost necredincioi, facand

de ocara

pagan i lor, Sfantul loan le adreseaza acestora cuvinte usturatoare. El zice; Mi-a venit a suspina amar, gandindu-ma unde ne-a ridicat Hristos i unde ne-am coborat pe noi inline. Cand vad acele bocete prin piata, acele plansete petrecute cu
credinta cretina Tn
fata
prilejul ceior mutati din viata, acele vaicareli $i toate acele slu|enii,

mai degraba sa nu abuzeze de aceasta putere , totui cei care practica astfel de obiceiuri vatamatoare", care sunt o ^anomalie" i o batjocora" la adresa Bisericii, i pentru care ar trebui sa se ruineze, il silesc sa faca aceasta. El pune aceste
cinste. El ar vrea

i 100

pe acele femei nenorocite i de jelit, care bocesc pe la inmormantarile din familiile voastre, 1c opresc ca niciodata sa nu mai insoteasca cu bocete pe cei morfi, ca nu cumva sa ne vedem siliti cu adevarat de a jeli ?i noi relele lor, i sa le
iegaturi, zicand: Deci,

sa

ma credeti
i

ca

ma

ruinez de elini ? de iudei

de

toti ereticii

care

certam. ca nu
sa-$i

cumva

sa mai faca aa ceva cu cei strain L

lor nenorociri"' ".

ci

mai

aies

ne privesc,

in fine, de toti cei ce-i rad de noi pentru toate cate le

planga propriile

spunem; filosofand in zadar despre inviere." Pe unii ca acedia, care de^i s-au rastignit pentru Hristos", insa bocesc smulgandu-$i parul de pe cap, Sfantul loan ii condamna cu severitate, zicand ca ar trebui ca pentru mult timp, pragul
bisericii sa fie ingradit pentru acetia"
.

Aceste manifestari se opun credin$ei marturisite de cretini $i prin cuvinte i. prin randuielile de la slujba lnmormantarii. Sfantul
Parinte reamintete ascultatorilor sai gesturi, simboluri specifice randuielii creatine, aratandu-le ca toate
i

cuvinte

sunt contrare

manifestari lor
i

gesturi lor practicate

de unii dintre acedia. El

pe vremea aceea sa se plateasca bocitoare, ceea ce agrava i mai mult situa^ia unuia care-$i zicea cretin. Impotriva unor astfel de practici mustrarea Sfantului loan este severa. El zice: Sa ma credeti cand va spun - ca nu spun altceva nimic decat ceea ce simt, supere-se cine vrea - pentru mull

Mai mult decat

atat,

se obinuia

,act spune-mi, ce se voie^te cu acele faclii luminoase? Nu oare ii trim item de la noi (pe cei adormiti) ca pc nite luptatori? Ge sunt acele imnuri? Oare nu slavim pe Dumnezeu i-l multumim
intreaba:

ca a incununat Tn fine pe eel plecat de

necazuri, ca scotand din el frica
il

ca 1-a izbavit de are pe langa Sine? Nu pentru

ia noi,

timp voi opri de a veni la biserica (pe astfel de oameni, n. n.), ca pe nite idolatri". De ce dar - zice el - mai chemi pe preoti i pc cantareti, spune-mi? Oare nu ca sa te mangai, oare nu ca sa cinste$u

aceea sunt imnuri le?

arata el

Nu

pentru aceea cantarile? Toate acestea

sunt ale unora care se bucura, dupa

cum

zice:
.

De

este

cineva cu

inima buna sa cante (lacov

5,

13)"

Cuvintele
i

pe eel ce se duce de aici? De ce atunci Tti bati joe de el? De ce il dai in vileag lumii? De ce joci ca pe scena teatrulus? Noi venini filosofandu-va cele despre inviere, invatandu-va pe toti, pana $i \% s;i cei ce poate nu sunt atini cu nimic, ca pentru cinstea aceluia

Psalmilor care se intoneaza cu acest prilej, exprima bucuria

nadejdea invierii pe care crejtinii o marturisesc. Cugeta singura -

indeamna
meu.
la

el

ce se canta in timpul acela: lntoarce-te, suflete

ta,

al

odihna

ca Domnul

ti-a

facut \\e bine

';

i iara?i:

Nu

fhi

Jem, IV,

irad. eil., p. 96:

cit..

# Ibidem.
1)7

Idem, Om. I Tes. VI. trad. cit.

VI. irad. cit, p. 224;
Evr, IV. trad
cit.,

p.

223;

PG LXH, 430.
43 1

thidem. (V. trad.

""
'

p.

PG LXIL
93-94;

Ifrutem. IV, trad, cit, p.

Idem. Om.

cit.. p.

PG LXIIL
43.

42.

Ihktem, IV. trad. cit. p.

PG LXIil. 44. 98; PG LXIIL 45. 96: PG LXIIL 44. 94: PG LXIIL 43.

08

Ibidem. IV. trad,

p. 94-95;

PG

I..XI11.

"I\ 114.7.

..-:

*-<&* ?

fa

216

Indisolubilitatea casaloriei Divortul

104
'

Vaduvia

217
traiau atat

ma

voi

teme de

rele,

ca
100

scaparca

mea

din necazul
Psalmi*'
.

Tu cu mine eti 10 ce ma cuprindc "\

Celui care canta
i

iara$i:

Tu

e$ti

Gande$te-te bine ce
roste$te astfel

voi esc ace^ti

$i

cuvinte nu-i este ingaduit sa planga

sa se jeleasca.

De

de aceea

Sfantul loan mustra: Oare nti sunt acestea prefacatorii, nu sunt

jocuri de seen a? Caci daca crezi cele ce graietL in zadar jeleti; iar

de mult i nu existau vaduvt fiindca $i traind ei preferau pe Dumnezeu i II cinsteau inainte de orice". in iubirea peste masura i mai mare decat cea fata de Dumnezeu a sotului fata de so|ie i a sofiei fata de sot vede Sfantul loan i moartea timpurie a celor dragi, i simtirea atat de adanca a greulatii vaduviei. El indeamna.
aadar, la iubirea lui

care-L iubesc cu adevarat

ferici(i. In

vechime oamenii

daca te prefaci. i toate acestea le crezi mituru de ce mai can|i aa? De ce suporti unele ca acestea i nu alungi pe cei ce canta? Dar. zici tu, accasta ar fi fapta de nebun. Apoi i aceea, cu atat mai mult inca, este fapta de nebun/* Pentru a-i face pe ascultatori aienti la cele pe care trebuie sa le uniieze, Sfantul Parinte folosete uneori cuvinte mai arzatoare i
1

demonstrand cu exemple practice ca in felul acesta t vaduvia va fi mai putin dureroasa i impovaratoare. El spune: Chiar de s-ar intampla sa ramai vaduva, tu nu o vei simti... Fiindca ai in locul barbatului pe
inainte
toate,

Dumnezeu

de

Dumnezeu

protector u I tau Cei nemuritor.

Daca

insa iubeti mai

un ton mai raspicat, pentru care simtc nevoia sa se justifice. Am vorbit cu mai multa putere - zice el - pentru mai mare siguran|a. caci pentru mine e cu mult mai bine de a fi banuix de voi ca mdraznel, sau chiar i obraznic, decat ca voi sa nu faceti cele
placute
lui

mult pe Dumnezeu, atunci nu te jeli, caci Cei iubit mai mult de catre tine, nu te va lasa ca sa simti vreo durere pentru eel mai putin iubit. [...] Spune-mi, te rog: daca ai un barbat dupa voima ta, care
face tol ce-ti place, care prospera
invidiata
i

te face stralucita pretutindeni, ?i

Dumnezeu"
msa
si

Sfantul loan cearta

cu blandeje pe

cei care

plang mai

de catre mul|i, un barbaL zic, intelept, cuminte, care te iubete mult i impreuna cu care te simp fericita, i daca cu acest barbat ai avut un copil, care a murit la cateva zile dupa na$tere,
atunci ai simti oare o jale atat de mare? Nicidecum, fiindca eel ce te iubete mai mult, acopere go lui ce s-a produs prin pierderea pruncului. Deci i acum, daca iubeti pe Dumnezeu mai mult decat

mult decat sc cuvine pierderea celor plecafi din aceasta viata. Vaduvelor, care In aceasta situatie ar invoca faptul ca au ramas fara ajutor i sprijin din partea sotului decedat, fund expuse multor
nedreptati din partea semenilor; e! le raspunde: ,.Daca cu adevarai
jeleli pentru aceasta, atunci ar trebui sa jeleti pentru

totdeauna pe ca
$i

raposat; dar cand

il

jelejti

numai un an;

?i

apoi

1-ai uitat

cum
pt
ll

nu

s-ar

fi

pctrecut nimic, atunci tu nu

.

jelejjti

din cauza ca ai picrduf

pe barbat chiar daca \\ 1-ar lua pe acesta, nu vei simti durerea." " Ca marturie pentru aceasta sta dreptul lov. De ceea vaduvele trebuie sa aiba nadejdea ca Dumnezeu ie este i ocrotitor, ?i binefacStor fSra a le cere ceva in schimb, i purtator de grija a! copiiior lor
1 1

protect! a prin pierderea lui"

Celor care ar motiva ca nu

orfani

111
.

da exemplul, nu totdeauna pozitiv, ai vaduvelor care recurg la a doua cas5torie. i daca acestea m considera ca barbatul le-ar fi putut face feiicite, ele ar da dovada de necredinta in Dumnezeu, Care trebuie iubit main tea sotului sau copilulu*, deoarece .,i 1-1 ne iubete foaite mulr si face pe cvi
suporta despartirea, el
le

Dar cele
mai iraiasca
in

care-$i plang necazul lor,

nu-i iubesc sotii, pentru

ca daca

i-ar

dau dovada, de fapt, ca iubi nu ar dori ca acetia sa

dureri, ci s-ar

bucura c3 au ajuns incununati in paiatul imparatesc, s-ar bucura ca au ajuns la liman, caci - zice Sfantul loan - e mai drept de a se gasi la liman.
decat a se zbuciuma in largul marii" 112
.

lumea aceasta plina de

Ps22.
"iOS

A.

m m.mu\
107

Ps3K8.
loan Gura Ai Aur,
cit.,

Om.

Lvr, IV. trad.

i

cii.. p.

$5:

PG LXIIL 43,

''
111

Ib'utim. IV. trad,

p. 95: PCI

XIII 43.
46.
I

Ibidem. VI, irad. cit, p. 225-226. Ibidem. VI. trad, cit, p. 226-227
1

$i

Om.

"
'

/ Cor. XI. I, trad.

cit..

p. 589-590;

PG

w hieiru Om.

ibidem. IV.

t;ac. cil., p.

99;

PG

USUI.

XI..16 -362.

i Tes,

VI, trad. cil. \h 224;

PG IMIL

43

V.

Man. Om.

Cor, XLI, trad,

cit., p.

588;

PG

LXI. 360.

a3" "'**

l .

218

Indisolubilitatea casdioriei Divoriul

Vaduvia
Daca cineva ar pune plansul
starii in

219

fiindca

seama necunoa=jterii care se gasesc cei adormitL aceasta nu este o justificare, faptele ior ne indica unde s-au dus. i daca au plecat
?i

jalea pe

pacato^i
i

51

neindreptatf, vina cste

a sofiilor

tor,

ca nu i-au format

nu

i-au

pus pe calea cea buna.

De asemenea,

plccarea lor este un

lucru bun, fiindca in acest fel ei au contenit cu pacatele. Unii ca acedia trebuie ajutati, nu prin plans i bocet, ci prin

rugaciunn

cereri catre

Dumnezeu,

milostenii

ofrande aduse in biseriek

^^
Sfan u
an,
s.

ea are nevoie de multa cinste. i cu drept b3rbat faptU "" Se ' ocara s. de rau augur pentru caT ce. multi. De aceea apostolul vrea ca vaduva sa se bucure de multft cinste din partea preotului. maTale daca ea este si vrednica de 15 aceasta"'
si

cu vaduva, fiindca

it
rU a
fi

^
.

^**Z
vaduve nu uve

este fi C]ent ca su
u,

trecuta fn cata 'gul <*lor cu adevarat

cmeva

sa.?j fi

Caci - spune Sfantul Parinte - nu degeaba s-au introdus acestea, $i nici in zadar facem pomenire la Sfmtele Taine pentru cei dui de la noi, i pentru danjii ne apropiem de Sfantul Jertfelnic. rugandu-ne Mielului Ceiui ce sta de fa?a. Celui ce a ridicat pacatul lumii, ci pentru ca prin aceasta sa li se aduea vreo manga iere. [...] Deci de ce e$ti trista, de ce plangi, cand I{i este cu putinta sa cajtigi, pentru eel M" raposat, atata ajutor pentru iertarea
s

v.ata

Aposto, Pavel, trebuie sa nu fie mai ,a fi avut doar o smgura casatorie

(I

tanL

de

de

a Venit " Ta ' h' s-atmutstaruitorde tot ce este lucru

nS

"

pacatelor lui?'

Vaduvele trebuie sa puna moartea barbatilor lor pe seama vomtei lui Dumnezeu i sa suporle cu curaj aceasta jertfa, $i ceea ce u nu poate face timpul, va face filosofia lor, iar daca nu vor face aa ?i se vor mole$i*\ durerea tot va disparea cu timpuL dar ele vor ramane fara nici un folos de pe urma acestei experiente. Barbatii vaduvi sa cugete la fel i sa multumeasca $\ sa-L slaveasca pe

Dumnezeu. Sfantul loan ii indeamna $i pe ei, zicand: Poate ca Dumnezeu a vrut sa te duca la infranare. poate ca te cheama la lupte
mai mari, poate ca a vrut sa
te slobozeasca din iegaturi.
$i

Daca
i

astfe!

vom

filosofa,
i

vom

catiga

veselia cea prezenta,

114

ne voni

invrednici

cununilor viitoare"

bagare de Seama * cea curSe-'' Sfantul Ioan arata sV,Tf Apostolul cere o anumita varsta de V te mtre T randU adeVaratd0r vaduve " >"" " ' sa a,ba pe langa a aceasta si alte calitati. deoarece nu var.t, mdreptateste pe c in eVa, caci .,chiar daca ar trece de vTrst Tn a nu are fapte bune, nici chiar 7 atunci sa nu fie aleasa"" spune el La varsta. aceea trebuie sa adauge binefacerile fata de ai'saH fa'a de
'

^
,

ZTdeTT 7SF/ZS
cere de la

Zt Lf Vi< Sr^

TT

prih ana (v. 7): .Daca C Pii daCa 3 f St Hmitoare

',

>

f^

bune ? de straini, daca a spalat ajUtrul cdor ^mtora da

i

Jn^ W
Tim
5, 9) si sa

%
duca o

de

bmr(v
!

10)

dC Cde SPUSC de A sto1 P loan zice' 'faW cere de ,a vaduv * aproa pe aceea e P eel ce vo.este a avea episcopie": si: Priveste cars de la vaduv pe care nu cere de

"?

*
--

Stea

mU

f' la

"-*3

1Tl T

ZZ

Sfantul Apostol Pavel face difercnta intre cele cu ad e vara vaduve i cele care erau pur i simplu vaduve. AstfeL

U>ate
1

el zice: ..IV

dar pe cele cu adevarat vaduve" (I Tim 5. 3). i Sfantul loan Gura de Aur face distinctly la randul sau. intre femeia careia i-a murit sotut i adevarata vaduva. El spune ,.Se poate ca (vreo femeie) sa nu aiba barbat, i cu toate acestea s:. nu fie vaduva, dupa cum se petrece i cu fecioara; caci nu e deajinisa nu fie maritala dupa randuiala, ci este nevoie i de multe allele ca de pilda, sa fie neprihanita. statomica $i credincioasa. Tot a^i s.
cinste$te-le,
ibidem. XI. L trad. cit. p. 588-589: PG LX1. 361. '" Ibidem, XLI. trad. cit,. p. 591; PG IXI. 362.
;

vaduve

trebuie, cea care staruie noaptea, aceasta este cu adevarat vaduva/'" 9

intre cele

De aceea spune Daca cineva nu duce o viata lumeasca si se ieste in v duv,e, aceasta este cu adevarat vaduva. Cea care nacjdu te n Dumnezeu
.

sa- si

petreaca t.mpul fn rugaciuni" 8

Sfantul loan:

precum

rugaciuni ziua S

cu adevarat vaduve, unele aveau copii allele m, Apostolul se adreseaza si unora si ce.or.alte. Pe ceTcu u'nlasi o

rr
]

'Mem, XIV. trad,

XIV. H'ubm. XIV.
/*/***,

cir.,

p. 123:

im

trad, cit., p.

trad. cit.. p.
cit.. p.

llmk-m. XIII. trad.

PG I.XII. 573. 122: PG I.XII. 572 123: PG I XI) 573 14; PG LX1I, 567'

I**.

KM

WWJWH

220
sfatuiete:

Indisolubilitatea casatoriei. Divorfu!

Casatoria a doua

221

Daca vreo vaduva are copii sau nepoti. acetia sa se invete sa cinsteasca mai intai casa ior i sa dea rasplatirc parintilor, pentru ca lucrul acesta e bun ?i primit inaintea lui Dumnezeu"
(v. 4). lar
i

cea fara copii, ramasa singura are nadejdea in Dumnezeu struie$te in cereri i in rugaciuni, noapiea i ziua" (v. 5). Despre

cea dintai Sfantul loan zice: Caci apostolul admira $i pe vaduva care-i create bine copii i, i aa cum trebuie", iar despre cea de-a
doua, considerate de Apostol a
este lipsita
fi

cu adevarat vaduva", deoarece ea

nu numai de mangaierea barbatului, ci i de a copii lor, dar avandu-L pe Dumnezeu in locul tuturor, nu este inferioara" celei dintai pentru ca ceea ce-i lipsete prin absenfa copii lor, o tmplinete cu mangaierea ce se acorda*' " Vaduvele tinere sunt privite cu rezerva de Apostolul Pavel. care-I sfatuie?te pe Timotei, zicand: Iar de vaduvele tinere fere$te~te. Caci, atunci cand poftele le indeparteaza de Hristos, vor
i
.

o a?a vaduvie - zice el - nu poate ie$i nimic bun, pe cand de la o casatorie dupa randuiala izvorasc multe bunuri, dar mai presus de or ice, va putea sa a lunge din cugetul sau trandavia". Caci daca, astfel de vaduve, nu mai au nici grija sotului. i nici de Dumnezeu nu se ingrijesc, cu drept cuvant, ca atunci devin lenee, limbute i iscoditoare. Caci eel ce nu se ingrijete de cele ale sale - spune Sfantul Parinte - desigur ca se va Tngriji de ale altora, dupa cum eel ce se ingrijete de cele ale sale, de cele straine nu va face nici o vorba, nu va avea nici o grija' J2 \ nu este
dispretuit. ,,De la
In acelai timp, el

vorbete

murit barbajii, nu pot

fi

despre cele care, de?i le-au enumerate intre vaduve. Pe acestea le

i

piange, spunand: ,Jar cea care traiete in desf5tari, dei vie, e

moarta"

Referitor la acestea, Sfantul loan zice: Aadar, ascultand ji noi pe Pavel, poruncim ca vaduvele ce se desfateaza in petreceri sS fie afara din catalogul vaduve lorJ24 .
(v. 6).

sa se mSrite. $i

ii

agonisesc osanda, fiindca $i-au calcat credinta

Dar in aeela$i timp se invaja sa fie lene$e, cutreierand casele, i nu numai lenee, ci i guralive i iscoditoare, graind cele ce nu se cuvin. Vreau deci ca vaduvele tinere sa se marite, sa aiba copii, sa-ji vada de case, i sa nu dea potrivnicului nici un prilej de ocara. Caci unele s-au i abatut, ca sa se duca dup3 satana"' (v. 11cea
dintai.
15).

5.
Trebuie precizat, de
casatoria a
viata, i nici

Casatoria a doua
ca
in nici

la inceput,

un caz nu este permisa

doua a celor

divortati i a caror sot sau sotie este in

Sfantul loan interpreteaza cuvintele Apostolului in legatura

nunta unei persoane necasatorite cu cineva divortat; nu sunt acceptate nici de catre Sfanta Scriptura, i nici de catre Sflntii
Parinti.

cu vaduvele tinere, zicand: Aadar, pe astfel de vaduve el le Tmpiedica (sa ramana vaduve), nu doar ca nu voiete sa existc vaduve tinere, ci pentru ca nu vrea sa fie desfranate, nu vrea sa fie

Mantuitorul

lisus

Hristos

spune foarte clar acest lucru:

Oricine va lasa pe femeia

sa, in afara

de pricina de desfranare,

se

nu se cuvine, i iscoditoare; cu alte cuvinte, nu voiete ca ele sa-1 aiba pe diavol de pricina. Dar daca De aceea, el acestea nu s-ar intampla, nici el nu le-ar impiedica." considera ca, daca nu s-au ingrijit de cele ale lui Dumnezeu, nu i-au pSstrat credinta i nu s-au ridicat mai presus de eekpamanteti", este mai bine pentru ele sa se casitoreasca, sa aibii copii^ sa se ingrijeasca de casa i sa nu umble din casa in casa. fiin<l 122 Prin cSsatorie Dumnezeu iscoditoare i vorbind ce nu se cuvine
fara treaba, grfiind ceea ce
.

va insura cu Le 16,
18).

alta,

savarete adulter;

cine s-a insurat cu cea lasata

savare?te adulter"

(Mt

19,

i loc. paral.:

Mt

5. 32;

Mc

10,

1-12;

Siantul loan

Gura de Aur,

in

exege2a

lui

cu privire

la aceste

cuvinte, spune: Barbatul care-i lasa femeia se face pe sine ?nsui

vinovat de pScat, chiar daca nu ia alta femeie, tocmai pentru ca a

racut-o

sa

savareasca adulter;
?i el

iar

eel

care-i

ia

alta

femeie

savar$ete

adulter.

Sa nu-mi spui ca a

lasat-o acela! Chiar

daca

120
121
l

Ibidem, Ibidem.

XML

trad, pit, p. 114:

" Ibidem,

XV, trad, XV. trad,

cit, p. eit, p.

PC LXIL 567. 136-137; PG LXIL 589. 136-137; PG LXIL 580-581.

Ibidem.
1

XV,

trad. cit.. p. 136;

cit.,

ibidem,

XML trad,

p.

PG LXIL 580. 120; PG LXIL 571-572.

222

Indisolubilitatea casatoriei. Divortul

a lasat-o, ramane lotui femeia celui care a lasat-o. Apoi, ca sa nu faca pe femeie mai obraznica, pentru ca toata vina a fost aruncata pe barbatul care a lasat-o, Hristos ii inchide i ei ua unei noi
casatori i, spunand: Iar eel care ia pe cea lasata face aduiter. Prin aceste cuvinte Hristos duce pe femeie pe drum u I eel bun, chiar fara

voia

ei;

oprejte de a se mai casatori

$i

nu-i ingaduie sa aiba vreun

de micime sufleteasca. Intr-adevar, daca femeia tie ca vrand-nevrand trebuie sau sa traiasca cu barbatul pe care 1-a avut de la inceput, sau, daca pleaca din casa barbatului ei, sa nu mai aiba nicaieri nici o scapare, atunci va fi nevoita, chiar fara voia ei, sa-?i
prilej

iubeasca sotul." 125

Sfanlul Apostol Pavel ingaduie celor vaduvi cu multa rezerva 126 ?i dm Spir jt de tolerant!" a doua casatorie, pentru a evita , caderea in desfranare. Daca insa nu pot sa se infraneze - spune el - sa se casatoreasca. Fiindca mai bine este sa se casatoreasca,

decat

Decat o vaduvie fara evlavie, este mai buna, dupa parerea Sfantului loan Gura de Aur, o a doua casatorie dupa
(I

sa arda"

Cor

7, 8-9).

randuiala", din care pot sa Izvorasca multe bunuri" i mai ales 127 alungarea din cuget a trandaviei" . Prin vaduvie persoanele in

cauza erau chemate sa se ridice mai presus de cele pamantejti". dar fiindca au preferat cea de-a doua casatorie ji astfel s-au
coborat rnai^mult", este bine 128 in acestea"
.

i aa,

dar cel putin macar sa ramana

Apostolul scoate in evident! super! or itatea starii de vaduvie fata de cea a cSsatoriei a doua. EI spune; Femeia este legata prin

daca barbatul ei va muri, este libera sa se marite cu cine vrea, numai intru Domnul. Dar mai fericita este daca ramane a$a, dupa parerea mea4 (I Cor 7
ei.

lege atata

vreme

cat traie?te barbatul

lar

'

39-40).

Argumentele pentru sustinerea acestui punct de vedere sum evidente in recomandarea pe care Apostolul o face fecioarelor de a nu se casatori, pentru a le scuti de suferinta in trupul lor", pentru ;i
fi

fara de grija"

i,

mai

ales, pentru a-?i

dedica viafa

ingrijirii

do

i2 5
_

Idem, Om.

Kit,

XVII, IV,

trad- cit., p.

224;

PG

LVIi, 259.

'^ Idem. Om. '*7 Idem, Om

328

Ibidem,

XX, trad, cit, p. 202; PG LXM, 142. I Tim, XV, trad, cil., p. 136; PG LXIL 580. XV, trad, cil., p. 137; PG IX II, 58
Efes,
1

=t

Casatoria a doua
cele ale Domnului,
lumii,

223
si

cum

sa placa Domnului"
(v.

nu de
si

,.cele ale

cum

sa

placa

barbatului"
si

28,

32

34).

Aceleasi

argumente pot fi aplicate Pavel le recomanda, nu

vaduvie.
Sfantul loan

in cazul vaduvelor, carora Apostolul

le

porunceste, sa ramana in siarea de

ca vaduvia este celui vaduv, respectiv a vaduvei, este mai jos". Fericirea de care aminteste Apostolul este mai mare nu numai in viata viitoare. ci 29 chiar si in viata de acum pentru cei care isi pastreaza vaduvia'
.

Gura de Aur talcuieste aceasta inva|atur aratand mare iucru si foarte fnalr' si ca a doua casatorie a

aceea, chiar daca eel vaduv nu mai este legat de lege si a doua casatorie este Tngaduita, Sfantul loan este de parere ca pazirea legii casatoriei dintai este de preferat. Cel mai bun lucru dintre
toate

De

zice el
el,

incepula cu

sa astepte pe cei mort si sa pazeasca legea sa tubeasca infranarea, sa stea cu copiii ramasi si
fi

ar

sa

aiba parte de mai mare bunavoinfa din partea lui Dumnezeu. lar daca ar voi sa se uneasca cu alt barbat, sa o faca cu modestie, cu respect si dupa iegile cuviincioase; caci si aceasta este liber, numai 130 aprinderea si adulterul sunt oprite"
.

Deci legea casatoriei dintai exista inca si dupa moartea unuia dintre soti, si ea poate fi pazita sau nu. Ca este asa, Sfantul Parinte o

demon streaza

interpreted

cuvinteie

Apostolului

Pavel,

care

de adormire pentru a indica moartea unuia dintre soti. El nu spune: daca a murit barbatul ei", ci: daca a adormit". Prin aceasta expresie, crede Sfantul loan, Apostolul nu a intentionat doar sa mangaie pe cea ramasa vaduva, ci mai ales sa o convinga sa ramana la eel dintai si sa nu mai ia un al do ilea sot", ci sa ramana in asteptarea invierii sotului" 131 El exclama: Nu
.

foloseste termenul

a murit

doarme. Cine nu asteapta pe un om adormit?" 152 Asadar, chiar daca a doua casatorie este ingaduita pentru sotul ramas vaduv, este de preferat a nu sc incheia, ci de a se
tau,
ci

so{ul

pastra

credincioia celei dintai casatorii.

,,

Om. despre casatorie, trad ei'L. 4. p. 60: PG LI ^23 //)/rfiiB,4 p.61:PGLl,224. Sfancul loan Gurade Aur, Despre fecione, 37. PG XI. VIII, 559. Idem. // Ji-a Om. despre casatorie, trad. cit.. 1 p. 54; PG LI, 219.
lf-a
l ,

Idem,

224

Indisoluhilitatea casatoriel Divortul

A doua casatorie a celor vaduvi este insa privita cu rezerve i

de catre semen i, care suspecteazS pe cei care o infaptuiesc de nestatornicie i de uuratate. Sfantul loan spune: Atat public, cat i in particular, majoritatea oamenilor ii bat joe, tin de rau i Tntorc spatele celor care se casatoresc a doua oara. Toti oarnenii Ii evita ca pc calcatorii de juramant Nu mai au incredere sa i-i faca prieteni. sa mai incheie cu danii vreun contract sa le mai incredinteze ceva. Cand ii vad ca au scos din sufletul lor, cu atata uurintas amintirea unei atat de mari obinuinte, dragoste i legator i cu primul sot sau prima sotie, Ti cuprinde, din pricina acestor ganduri, un fel de indiferenta fafft de ei, nu se mai apropie de dan?ii cu inima deschisa,
socotindu-i oameni uuratici
i

nestatornici."

"

Dar

Sfantul

loan privete cu neincredere pe cei care

renunta la vaduvi e, spunand: Cel ce de curand se frangea de durere la mormantul sotiei disparute, acum se arala vesel, fund din nou
mire. Fata brazdata atunci de lacrimi, se imbujoreaza
[...];

acum de

ras

adevarate preftcatorii de actor."

Casatoria a doua insa comporta

neintelegeri. Dintre acestea cea

$i

multe neajunsuri izvorate multe

in chiar sanul ace lei familii: nemultumiri, gelozie, certuri i

gelozia cu care a doua sotie

sotului ei, inclusiv copiii.

mai frecventa este suspiciunea i privete tot ce tine de prima cSsatorie a

Pe acetia nu-i suporta i-i urate, mai ales daca ea nu dobande^te copii. Daca Tnsa are i ea copii ii trateaza pe cei orfani ca pe nite servitorL maniindu-se pe tatal loi in cazul in care, din mi la, le-ar lua apararea. Or ice aluzie a sotului la prima lui sotie o simte ca pe o jignire, din aceasta cauza el nu
poate sa vorbeasca
i nici

chiar sa aminteasca de ea

"

O invidiazii
.

pe aceea, dei se folosete de lucrurile ei i nu inceteazS a se lupia cu umbra ei. Copiii sunt cei care-i amintesc eel mai mult de ea, di aceea nu se da in laturi de a-i intarata sotul impotriva lor De asemenea, ca i in cazul celei dintai, a doua casatorie presupune, la rand u ei, greutatile na$terii, grija pentru creter*-;i copii lor, nelinitea, bolile sotului, ale sotiei sau ale copii 01
I
1

153

SftnLul loan

Gurade Aur,
Tim,
5, 9, 5.

Desprefeciorie, 37,
LI. 325.

PG

XLVlll, 559-560.

,J4
135

Idem, Om.
Ibidem,
5.

PG

m Idem, Despre

PG

LI. 326.

feciorie, 37,

PG XLVI1L

560.

Casatoria

a dona

225

moartca fara de vreme a tovara$ului de viata sau a vreunui copil, vrajma?iile, supunere fata de pared le i optfunile ceiuilalt raspunderea pentru greeli!e altora i alte nenumarate necazun. ,.De
toate aceste rele
infranarea.
$i

- spune

Sfantul loan

- scapa
137
.

cei care imbratieaza

?i

pe langa scaparea de alatea neplaceri va mai avea

in viata viitoare"

mare rasplata asigurata

De

aceea. Sfantul Parinte

mdeamna pe

vaduvi

pe vaduve.

daca este posibi], sa renun{e la a doua casatorie: Va sfatuiesc. decL sa va stapaniji %\ sa va multumiti numai cu prima casatorie, a tat sotii
cat
i sotiile,

ca sa nu vS tulburati tihna vietii!" Indemnul Sfantului loan Gurfi de Aur,

n *.
in

aceasta chestiune

ne silim sa fim mulfumiti cu prima casatorie, i daca avcm de gand sa facem o a doua, sa o facem intr-o forma i Tntr-un chip cinstit, dupa legile
tiind toate acestea, sa

este, a$adar, urmatorul;

Dcci

Domnului" 139

" Idem.
1S

II-a

Om. despre

casatorie. trad.

cit.. p.

61;
61:

PG U.
PG

223.

Om. ! Tim. 5, 9, 6. PG LL 326. Idem, A il-a Om, despre casatorie, irad.

Idem.

cit.. p.

[J. 223.

Concluzii

Casatoria este o institute intemeiata de Dumnezeu chiar de la inceput, de la crearea omului ca barbat i femeie (Fac 1, 27), a$a
incat s-ar putea

spune ca Dumnezeu nu
apoi
a

i-a

facut pur

?i

simplu pe cei

doi, ci a creat familia. fnsai relalarea biblica (Fac 2) a crearii

barbatului

femeii

din

coasta

lui

exprima

consubstanlialitatea

complementary Masculinul i u monada umana arhetipica: Adam - Eva femininul formeaza Caderea in pacat a protoparintilor notri a avut efecte
principiilor
.

negative asupra unitapi originare dintre barbat i femeie, de aceea Vechiul Testament familia era constituita din doua in
individualita?! polarizate, obi activate, separate, situate exterior

una

fata

de

cealalta, (dar) puse totui

una langa cealalta"

2
.

Din aceasta

cauza, locul legii dumnezeie?ti a indisolubilitatii casatoriei 1-a luat

desfacerea ei prin cartea de despartire (Deut 24, 1 ), iar eel al unitatii monogamice originare (caci Dumnezeu n-a creat decat un barbat $i

o femeie care sa constitute familia), l-a luat poligamia (Deut 21, 15) i casatoriile de lev rat pentru asigurarea descendenfei familiale (Deut 5, 5). Inegalitatea dintre barbat i femeie in Vechiul Testament m
i

contureaza tot mai mult, aa incat femeia, din ajutor (Fac

2,
al

al

barbatului

18)

obiect al iubirii
lui,

?i

respectului acesiuia, a devenit

fel

obiect

posesiei

abdicandu-se in acest
i

de

1a

scopul

initinl

pentru care a fost instituita casatoria

familia.

Paul ISvdokimov. Taina iubirii Sfintenia unirii conjugate in lumina tradi/ir* '*. onodoxe. trad. Gabrida Moldovcanu $ Pr Lcct. Dr. Vasile Raduca.
1

Xhristiana*\ Bucure$ti. 1994,

2

p.

39-40.

ibidem,

p.

40.

Concluzii

227

Prin venirea Sa, Mantuitorul a redat femeii locu! ce i se euvenea, rcafirmand, in acelasi limp, unitatea si indisolubilitatea

casatone. (Mt 19. 3-6) care exista de la incepui (Fac 2. 24) si pe care El ..o inai|a din ordinea naturii, In ordinea harulut"' Aeceptarea de catre Moise a despartirii sotilor. arata El. a tost

mcuta

dm

cau/a mcapacitatii
1

israelii! lor

Asadar, Moise n-a poruncit, ci a ingaduit lntr-un singur caz si Mantuitoru ingaduie. nu poruncesle. a se deslace easatona: pentru ..pricina de desfranare". dar fara a da posibilitatea celui care se despartc sau a celui parasit de a se reeasaton, aceasta considerandu-se adulter (Mt 19, 9). In ceea ce priveste raportul dintre barbat
9. 7-8).
I

Dumnezeu { Mt

de a se supune voii

lui

\i femeie. acesta

de respect reciproc fundamental pe porunca dragostei. Aceasta reiese din atitudinea pe care Hristos a avut-o mtotdeauna fata de femeie. neaeordand vreun privi!e*iu barbatului, ca in Vechiul Testament. Astfel ca. .,femeia nu formeaza o categone antropologica sau sociologies 4 inferioarr Fa are aceleas. drepturi ca si barbatul. inclusiv eel de a avea iniiiativa d.vortului, in caz.ul in care barbatul se lace vinovat de desfranare asa cum reiese din textul evanghelic de la Mc 10. 11-12. Familia este formata. insa. nu numai din barbat si femeie ci si din copn, fata de care Mantuitorul si-a manifestat intotdeauna
si

trebu.e sa tie unui de egalitate

mbirea. luandu-i ?n brate. binecuvantandu-i

(Mc

curatie sufletcasca (v. 13-15). Parmtii au datoria de a oier. lucrun bune copiilor lor (Mt 7, 9- 1 1 ), dar si copiii trebuie sa-si cinsteasca parintn._cum prcvedea si Legea (Ies 20, 12; Ml 15. 4) $i dupa cum Domnul Insusi a dat exemplu (I.c 2. 15: In 19. 26-27). special Apostolul Pavel." dezvoltand mvatatura Mantuitorului lisus Hristos, trateaza casatoria si familia sub toate aspectele ei: intemeierea ei divina de la creatie (Efes 5. 31; I Cor 11, 12). alcatuirea sa monoiiamica (1 Cor II II) indisolubilitatea acesteia (I Cor 7, 10-M; Rom 7. 2), unitatea sotilor. dupa modclul unitatii dintre Hristos si Biserica. hazata pe
in
si

exemplu de

10. 16) si

dandu-i

Sfintii

Apostoli.

si

supunere

mbire jertfelnica a unuia fata de

celalalt (Efes 5

22-33)

egafitatea lor (Gal 3, 28). capul familiei

ramanand

barbatul, 'dVr ftra

I'r

Prof. Dr.
I Vol",

Dumiiru

Sianiloiic. op. cii

vol. 3. p. 183.

IV

loan Hria. ( 'ndima /w care a

mmurisim. Bucure >ti.

1987.

p.

106.

228

Casatoria

$i

familia

Concluzii
a avea vreo suprematie despotica faja de sotia Petru 3, 17), ci fiecare implinindu-$i scopul
lui
i

229

(Efes
rolul

5,

22-24;

pe care

l-a

prim it de

la ereafie, sacra! itatea actului casatoriei,

ea devenind

in
ei,

Hristos Taina mare, capabila nu numai de a-i uni pe cei doi intre ci %\ pe ace?tia cu Hristos in cadrul Bisericii (Efes 5; 32).

Apologejii au facut i ei refer iri, uneori foarte exacte, cu pnvire la casatorie si familie pentru a contracara acuzajiile, mai ales cele din partea paganilor, de imoralitate a cretinilor.
Printre

Avand
privita

cu

in vedere acest ultim aspect, desfacerea casatoriei este multa reticen^a (I Cor 7, 27), iar desfranarea, pacatui care

numeroasele repro?uri pe care acetia le faceau adeptilor noii religii erau: ca ii ucid copiii aducandu-i jertfS in adunarile lor cultice, ca practica Tmpreunari oedipice i incesturi de tot felul ?.a.
Dintre apologepi care s-au ocupat de problema casatoriei
familiei creatine,
$i

se
(1

opune Cor 6.

eel

mai mult

sfinfeniei acestei taine, este aspru mflerata

15-19).

fidelitatii

aceea, este subliniata cu insistent necesitatea in casatorie (I Cor 7, 4) i pSstrarea patului neintinat (Evr

De

amintim pe:
ca scopul cre?tinii, nu nu-i abandoneaza, cum fac

13,4).

Iustin Martirui si Filozoful, care consider* principal al casatoriei este na?terea de prunci; de aceea,

- Sfantul

Na^terea de prune i, fara a fi considerate scop principal al casatoriei, primete i o dimensiune soteriologica (I Tim 2, 15).
Parintii

numai ca
paganii;

nu-i ucid copiii, dar nici

au datoria de

a-?i

create
6, 4),

copiii

intru

invatatura

Domnului" (Efes nccesare vietii fizice (H Cor 12,

lnfelepciunea

ca

14), dar i

de a le asigura cele copiii au indatoriri fata

continua
invatatura

de

parintii lor

(Efes 6,

1-3).

Scrierile

Pari nfi lor

$i

Apostolici

Teofil al AntiohieL care sustine necesitatea naterii de prunci, insa nu din adultere, ca la pagani, ci din casatorii legitime; - Tertulian, care in prima parte a vietii, pe cand era ortodox, sustinea ca, prin casatorie pastrata cu credinta, prin naterea ?i cre$terea copiilor lor, cre^tinii erau pui la adapost fata

de

Mantuitorului
barbafilor

a Sfintilor Apostoli in privinta casatoriei i a familiei creatine. Ele contin sfaturi care se adreseaza deopotriva
clerici
$i

stricaciune,

de incest

de

alte pacate. Cretinu] este barbat

numai

al sotiei sale,

neuitandu-se cu pofta la alte femei. Tertulian elogiaza

laici,

femeilor,

tinerilor,

fecioarelor
lor,

vaduvefor. Astfel,

sotii

trebuie sa-i iubeasca sotiile

dupa

cuvantul Apostolului, ca pe Domnul, iar sopile sa iubeasca pe Domnul i sa se mulfumeasca trupete i duhovnicete cu sotii lor. Copiii sa aiba parte de creterea cea intru Hristos, tinerii sa fie fara

prihana in toate, mainte de or ice ingrijindu-se de curajia lor ?i infranandu-se de la or ice lucru ran, iar fecioarele sa viejuiasca fara de prihana ?i cu contiinta curata. Vaduvele sa nu fie neglijate, ci sa
fie in grija Bisericii,

dar

ele sa aiba
lui

deoarece

sunt
i

altare

ale

un comportament irepro$ahil Dumnezeu. Este condamnata

a doua parte a vietii, sub influenta montanista, el devine mai rigorist; este de acord cu casatoria, insa sustine cS mfranarea este vrednica de veneratie, a?a cum libertatea de a se casatori e vrednica de respect amindoua supunandu-se vointei lui Dumnezeu; nu admite a doua casatorie, ea fiind un obstacol pentru sflnjenie i contrara voinfei lui Dumnezeu, cu atat mai mult in cazul preofilor. Jinuta vestimentara a femeilor casatorite, ca i a fecioarelor, trebuie sa fie modesta. Desfranarea este unul din cele mai mari pacate, ea neputand fi iertata de
Biserica. In Biserica;

cSsatoria intre cretini, savarita

de

desfranarea

aduiterul ca facand parte din pacatele ce alcatuiesc

calea morfii
icoanei lui

sau a Tntunericului alaturi de alte faradelegi ca; stricarea copiii or sau uciderea prunci lor, caci omul este chip al

Felix apara moralitatea cretinitor, aratand ca acejtia se leagS in lanful unei singure casatorii, ii nasc i cresc
copiii,

- Minucius

Dumnezeu. Cretinii se casatoresc ca toti oamenii y nasc copii, dar nu arunca pe cei nascuti. Intind masa com una, dar nu 5 $i patul. Sunt in trup, dar nu traiesc dupa trup"
.

nu-i

pe care-i au cu o singura femeie; ei nu-i jertfesc prunci i i abandoneaza sau ucid, uneori chiar Tnainte de najtere, cum fac nu pot
al
fi

pSganii. Incesturile nici

fcl

pomenite printre
mult

cretini, i nici

un

de desfranare deoarece

ei iubesc foarte

castitatea;

Sfantul

Ciprian

Cartaginei,

criticand

imoral itatea

Episiola catre Diognet, V, 6-7, Tn vol. Scrierile Parintilor ApostolicL trad, cit, p. 340.
'

paganilor ridicata la rang de virtute i lSudata in arene i de pc scenele teatrului, folosete imaginea familiei cre$tine drept model pentru inftfoarea chipului Bisericii; de aici se poate fesne infelege

rgreaCT

23

Casatoria

fam ilia

viziunea Sfantului Parinte in legatura cu fam ilia cretina, care trebuie sa fie: curata, neprihanita, sa cunoasca o singura casa, sa fie

cu pudoare, respectand juramantul unui singur pat, sa aiba copii numeroi; - Clement Alexandrinul, care apara i afirma cu tarie. impotriva gnostic lor i a dochetilor, casatoria dupa lege" ca fiind sfanta ca i legea data de Domnul, caci nu casatoria este pacat, ci dcsfranarea. De aceea sunt vinovati cei care fug de casatorie disprejuind-o, ca %\ cci care se indeparteaza de ea pentru a se
casta,
i

sustrage de la obligatiile aferente

ei.

Dar vinovati sunt

in

cei care se

casatoresc

folosindu-se

de

casatorie

mod

abuziv.

Scopul

principal ai celor ce se casatoresc este,

copii, care este

dupa Clement, naterea dc impreuna-lucrare a omului cu Dumnezeu; de aceea,

ea nu trebuie dispretuita.
reciproce

Nu

lipse?te insa nici scopul intr-ajutorarii

i eel al potolirii

concupiscentei, dar care sunt secundare.

Casatoria a doua nu este recomandata de Clement; este acceptata cu mare rezerva, insa in nici un caz a celor carora le traiete so{ul sau
sotia dinlau aceasta fiind socotita desfrau i

comuniune

spurcata;

- Or
familiei.

gen,

care

interpreteaza

mai

mult alegoric

Sfanta
sufletul

Scriptura. considers ca barbatul este spiritul iar

feme a
i

Daca

cei

doi,

spiritul

%\

sufletul,

barbatul

$i

femeia

buna intelegere %\ armonie, aceste virtuti cresc i se inmultesc in aa masura incat sa nu se mai porneasca poftele carnii impotriva duhului, caci poftele carnii pun in pericol unitatea
vietuiesc in pace,
familiei inlesninddivortul;

- Metodiu de 01 imp,
na$tere

care, dei propovaduie^te super ioritatea

fecioriei, considers casatoria

vrednicS de elogii, ca una care aduce

i

de copii
trebuie

$i

asigura Bisericii martiri

fiindca
prin

adversari ai celui ran.

Ea nu

dispretuita

intermediul

colaboreaza cu Dumnezeu la creatie, care continua i aceea, nimeni nu este indreptapt sa dispretuiasca institutia casatorie i nalerea de prunci dintr-insa. Metodiu de Olimp condamna pc
desfranafi.

omul acum. De
ei

nu

copii i rezultati din desfranare.

Potrivit sfatului Sfantului in literatura patristica

Apostol Pavel
fi

(I

Cor

7,

25-26. 40

a prime lor trei veacuri

creatine, se manifesta o

prefer inta pentru feciorie, considerate a

superioara casatoriei.
;i

In secolul al IV-Jea asistain la institutional izarea in Bisericii

vietuirii in feciorie i la

conturarea intr-un

mod

tot

mai pregnant
de

monahismului

cretin.

De

aceea,

?i

Parintii

veacului

am

Concluzii

23

manifest! ca i cei dinaintea lor, o preterinta pent feciorie. De altfeL aproape cu to{ii au tost necasatorhi. Fecioria este, m conceptia multora dintre ei, starea primilor oameni in rai. inainte de caderea in pacat Preocupati de acest mod de viaja i de statutui
fecioriei in sanuf comunitatii creatine, ei

au

scris lucrari speciale

dedicate acestui

fel

de

vietuire.

Cu
fata

toate acestea, aceiai Parinti ai Bisericii au lasat cuvinte

fa casatorie, na?terea

nemuritoare cu privire

de prunci
i

in general

de

familia
i

cretina.

Urmand
ei

Tnvatatura

atitudinea

au subliniat locul i rolul casatoriei, ca $i cinstea de care se bucura ea in comunitatea cretina. De altfel, ca Pastori ai Bisericii, ei nu puteau fi indiferenti fata de
situatia

Mantuitorului

a Sfintilor Apostoli,

majoritatii
lor

credincioilor

lor

care

erau

casatoriji.
i

Preocuparea

pentru problemele familiei creatine se datoreaza

contestarii din partea

unor

eretici

a originii, a sfinteniei

ji

cinstirii

ca nunta este tip al prezentei lui Hristos, al unirii lui Hristos cu Biserica. Ea este randuita de insui Dumnczeu; de aceea nimanui nu ii este ingaduil sa o dispretuiasca. Casatoria $i familia nu sunt o piedica in calea virtutii, acestea fund randuite de Insui Creatorul universului.
casatoriei. Ei au subliniat faptul

Pe langa faptul ca este cinstita, casatoria este in acela$i timp un act solemn, care leaga neamul nostru la un loc $i este pricina a multor bunuri.
CSsatoria trebuie, insS, privita cu cea mai mare seriozitate. Rolul paring lor in pregatirea casatoriei copiilor lor este covarilor.
Ei trebuie sa-i educe copiii in a$a fel in cat in acetia sa
materiala.

momentul casatoriei poata lua cu ei o bogata zestre spirituals i nu neaparat In acest fel, parinti se fac binefacatori, nu numai ai
i

copiilor ior, ci

i ai

familiilor acestora

$i ai

societal i intregi.

Pastrarea castita(ii tinerilor este, in conceptia Sfantului loan,

lucrul eel

mai important i mai greu de realizat. Nepazirea castitatii pana la casatorie

atrage

dupa

sine

consecinje grave pentru viitoarea casnicie a tinerilor, de aici nascandu-se muite rele: obinuinta cu pacatul i infidel itatea

eonjugala cu toate urmarile

lor.

De aceea,

Sftntii Parinti, $i in special Sfantui loan,

fiii i

recomanda
in pericolul

parinti lor sa-i casatoreasca

fiicele inainte

de a

fi

pierderii castitatii* pentru baieji inainte

de a se inrola

in

armata L

232

Casatoha $i familia

daca este cazuh chiar inainte de a avca vreo situatie profesionala, numai sa-i pastreze castitatea. Cat privete alegerea miresei, mirele irebuie sa chibzuiasca foarte mult, deoarece i?i ia sotie pentru toata viata. De aeeea, el sa nu urmareasca zestrea i nici frumuse{ea viitoarei mirese, ci virtutile ei, caci acestca asigura pacea i buna in(elegere in fami lie. iar acelea aduc numai tulburare i lupte.
Parintii miresei sa faca acelai

!ucru pentru fiica

lor;

sa-i
$i

caute un sot nu de

ncam mare

i stralucit, ci

cu evlavie, blandete

mtelepciune. cerand pentru aceasta ajutorul Primirea Tainei

special, care-i face

lui Hristos.

Cunumei aduce tn

viata tinerei familii

un har

pe cei doi, care pana atunci erau straini, sa fie unul singur in iubire. parasindu-$i parintii i pe cei care le fusesera apropia(i i alipindu-se unul de altul ?ntr-un chip cu totul tainic $i plin de admiratie. Aceasta Taina ii revarsa hard i peste ceilalti membri ai familiei, in special asupra parintilor celor doi, incat acetia nu se intrisleaza de pierderea fiilor i a unci insemnate parti a averii lor, ci dimpotriva se bucura mult.
Taina aceasta este cu adevarat mare,
$i

acest lucru este aratat

de ascmanarea facuta intre unirea in casatorie a sotului cu sotia sa dupa modelul unirii lui Hristos cu Biserica, a?a dupa cum invata
Apostolul Pavel (Etcs
5, 32).

Nunta este un
obiceiuri
i $i

prilej

de bucurie; cu toate acestea

cretinii

nu

trebuie sa uite demnitatea la care sunt chemati, neintinand Taina cu

petreceri pagane.

Nunta nu

este nici prilej

de

fala, nici
i

de betie

de dansuri i atatare a poftelor spre desfranare, toate acestea f&cand de rujine pe mire, pe mireasa 51 pe to|i nuntaii. Sfantul loan Gura de Aur critica aspru astfel de petreceri, care erau in masura sa scandal izeze pana i pe pagan i. El nu este impotriva distractulor, permitand la asemenea ocazii a avea mese incarcate, haine frumoase, invitarea unor barbati i femei venerate, dar sa nu lipseasca de la nunta nici buna cuviinta, prudenta, demnitatea ?i cumpatarea, i sa predomine tacerea, buna podoaba, ru^inea i modestia.
%\

iinbuibare, nici

de cantece

vorbe de ru$ine,

nici

Invitatul
i toti cei

dc frunte sa

fie Hristos, apoi rudele, vectnii, prietenii

blanzi.

La

petreceri le

de nunta ale

cretinilor,

bucuria

fireasc;i

momentului trebuie sa se exterior izeze prin imnuri, rugae hi ni

Concluzii
cantarea psalm ilor
i

233

a altor can tar i duhovnice$lL milostenie fa|a de saraci, buna randuiala $i prudenta. In felul acesta %\ Hristos va fi de fata ?i va binecuvanta ospatul, iar locul petrecerii se va transforma
In

in biserica, caci acolo se preaslavete Stapanul a toate.

privinta

scopurilor casatoriei,
V-lea.

parerile
trei

Parinfilor

sunt
i

aproape idemice, atat ale eel or din primefe

celor din veacul
al
I

veacuri, cat

ale

Marturiile biblice cu privire

I.

la Tntreitul

scop

al casatoriei
i

(Fac

28; 2,

8;

Cor

1, 9.

12) au fost preluate, dezvoftate

marturisite

apoi de catre Parintii Bisericii.

au considerat ca prim scop al casatoriei. naterea de prunci. Sfantul loan Gura de Aur, insa, nu considers casatoria ca fiind absolut necesara pentru tnmultirea oameniior, a$a
et

Mulfi dintre

n-a fost necesara pentru aducerea la existenta a prime* perechi de oameni. Dar pentru ca fn firea omeneasca a intra* concupiscenta,

cum

de aceea Dumnezeu a instituit casatoria, realizand prin ea acest fel de inmultire a neamului omenesc, prin unire trupeasca. i odata cu aceasta, potolirea concupiscentei. De aceea. e) accentueaza mai mult acest din urma scop: O singura pricing are casatoria, sa nu ne pangarim, i de aceea s-a gasit acest Icac. Caci casatoria potoletc furiile firii noastre, nu lasa ca ocean ui sa se framante. ci ne ajuta sa ducem totdeauna corabia in port. Pentru aceasta a daruit Dumnezeu neamului omenesc casatoria.
Potrivit majoritafli Sfintilor Parinti, viata conjugala a inceput

numai dupa caderea Tn pacat. Dar aceasta unire trupeasca

naterea de prunci le-a lasai

Dumnezeu oameniior
pentru ca

Adam

ca mangaiere pentru pierderea nemuririi i sa n-o urasca pe Eva care-l ispitise, Dumnezeu
i

legandu-! de ea cu lanturile dorintei reciproce, dorinta pe care sotii o pot stinge, de acum inainte, prin viata conjugala, dar care, intr-o

oarecare masura, exista Tnca de la creatie.

Dumnezeu a

sad it,

ajadar, in Insai firea oameniior atracfia reciproca i naterea de prunci din unirea barbatului cu femeia, toate facandu-le pentru a

impune dragostea ?ntre ei. Dar aceasta a fost data pentru casnicie pentru facerea de copii, ji nu pentru desfranare i corupere.
In

ceea ce privete intr-ajutorarea reciproca, sprijinul acordat barbatului in rai de catre femeie se manifesta Tn ordinea morala. Siantul loan interpreteaza textul biblic in legatura cu facerea femeii

>

234
(Fac
2, 18) in sensul

Casatoria $ifamilia
Dragostea,
izvorul
i

Concluzii
tuturor

?"H

ca Dumnezeu a hotarat sa-i ofere omului o oarecare manga iere" prin interniediul unei impreuna-\ ietuiri. Parintii veacului al IV -lea, ca $i cei de dinainte. au fost preocupati %\ de reglementarea casatoriei potrivit unor principii bine precizate, care prevedeau, in anumite cazuri, unele impedimente la
contractarea
ei.

bunurilor intr-o casa, este cea care

in familie i ?n societate.

asigura unitatea

buna inteiegere

De$i sunt egali intrc ei. jumatati ale intregului. tom$L atat barbatului cat i femei i li s-a randuit locui $i rolul lor specific in
familie, Biserica
$i

societate.
el fiind

Barbatul a fost invest it cu conducerea familiei,

acesteia; rolul conducator al lui a fost randuit
in pacat a protoparintilor,
1

cap a

Este de mentionat aici interdictia pcntru crejtini de a se uni in casatorie cu evreii; aceasta devine o norma juridica in vremea lui

numai dupa caderea

cu toate ca
?i

potrivit Stantului Pavel (1

Cor

Constantiu, fiind reinnoita ulterior.

in ce privete rudenia ca
la

1,

7-9), stapanirea barbatului este

dc

ia

natura. Totni

?i

femeilc.

impediment

la casatorie,

pornind de

in

mod cu

totul exceptional, pot primi rolul barbatului. in

semn de

roman i de la legea mozaica. Biserica i-a impus, chiar de timpuriu. o perspective proprie. Sinoadele din secolul at lV-lea au dat o expresie clara $i neschimbatoare traditiei biserice?ti
dreptul
refer itoare
la

amendare a

sotului, atunci
ta

cand acesta nu este demn de locul pe

care l-a primit de

Creator.
i

rudenie ca impediment
?i

la

casatorie.

interzicand

casatoria

pe lime di recta
Parintii

pe

linie
al

co lateral a.
IV-lea,
eel

intre

din secolul

care

s-a ocupat

indeaproape de problema impedimentelor

Vasile ce! Mare. Potrivit
lui.

la casatorie

a fost Sfantul
rapirea unei

Supunerea femei faja de barbat nu presupune frica. ci trebuie sa fie asemenea celei fata de Domnul (cf. Efes 5, 22). I. a te! $i iubirea barbatului fa?a de sotia sa trebuie sa se asemenc cu cea a *i Domnului fata de Biserica Lui (v. 25) de care E! nu s-a scarbit. CI iubit-o pana la jertfa. De asemenea, fiind un trup cu ea. sotul este
<s

constituie impedimente: calugaria.

trai in feciorie,

dator sa-i iubeasca sotia ca pe insui trupul sau (v. 28-29). A$adar,

fagaduima tacuta
femei.

lui

Dumnezeu de a

femeia nu trebuie dispretuita,

celelalte

ci iubita,

caci

unde

este iubire. toate

ca un vaduv sa ia in casatorie pe sora fostei sale sotii, casatoria femei lor i a sclavilor tara invoirea tailor, respectiv a stapanilor lor. Relatiile incestuoase sau cele cu persoane intr-un

precum

%\

urmeaza de

la

sine; dar

unde este

frica se intampla cu totul

dimpotriva.

grad de rudenie oprit pentru casatorie sunt aspru pedepsite. In conformitate cu relatarile bib I ice despre crearca omului

cu principiul enuntat de Sfantul 3, 28, Sfintii Parinti sustin in termeni clan ideea egalitatii dintre cele doua sexe. Dei e mai slaba trupete, femei a se dovedeie in mulie privinje mai tare decat barbatul, mai capabila de a rabda
femeie (Fac Apostol Pavel in Gai
barbat
i
I,

27 b)

%\

Aplicand cuvintele Apostolului (Efes 5, 33), Sfantul loan Gura de Aur emite o sentinta vrednica de a fi retinuta textual: ..Chiar daca este supusa noua, femeia insa este supusa ca sotie i nu ca roaba, ca una ce este libera i de aceeasi cinste cu barbatul".
In familie, fiecare dintre soti are rolul sau, responsabilitatile
fiind impartite

conform

constitu^iei

disponibilitatilor primite

de

la

Creator, Care prin aceasta imparjire a pus intre ei o noua legatura a

unitati i lor.

privatiunile,

de a

posti,

mai zeloasa

la

rugae iune

i ia

fapte bune.

Conform
irup.

invataturii biblice, sotul $i sotia alcatuiesc

unitati rezida
lui

un singm
ill ;i!

Temeiul acestei

nu numai In
ji

faptul fizic

crearii

Evei din coasta

Adam,

ci

in caracterul

de

tain a

casatoriei, a?a
19, 5;

cum
I

reiese din porunca lui

Dumnezeu (Fac

2, 24;

Mi

Efes 5, 32). Sfintii Parinti pastreaza *i dezvolta aceea$i invatatura subliniind. la randul lor, unitatea d li | >;
10, 7-8;

Mc
i

Cor

6, 6;

Prima datorie este iubirea. care mtoideauna este legata de iubirea faja de Dumnezeu. Sotia are, in conceptia Sfantului loan Gura de Aur. dator ia de a se ingriji de creterea cop ii lor $i de administrarea casei $i a lucrurilor din ea. iar sotul, de a procura cele necesare familiei. de a nu-i neglija familia i de a-i apara sotia de orice agresiune, chiar
$i

verbala.

natura

dupa har a

sotulut

cu sotia

sa.

O alta datorie reciproca a

in chiar firea

eel or doi sotf este

i

de a nu se

lips:

Raporturile dintre cei doi trebuie sa se intern eieze intotdeaim;i

unul dc altul decat pentru o vremc

indeletnici

cu buna inteiegere, pentru a se

(1

pe dragoste, care a fost sadita de

Dumnezeu

omulm

cu postul

cu rugae iunea

Cor

7, 5).

236
4i

Casaioha ifamilia
Datorie de capatai a sojilor este cre$terea
i

Concluzii
In locul

237

educarea copiilor.

podoabelor

a haineior de lux sunt recomandate

femeilor intelepte. Acestea

Deoarece obiceiurile
foarte uor pe cretini,

distractiile

paganilor contaminau

hainele

?i

podoabele

virtulilor, rezervate

pe cei de curand boteza{i, Parintii veacului al IV- lea au o pozitie foarte tran$anta fata de acestea. Ei critica aspru pe cei care frecventau baile publice, spectacolele din
ales
teatru i cele din

mat

sunt: milostenia, filantropia, infeiepciunea, netrufia, care sunt

cinstite
i

mai

pretuite decat aurul;

i

mai acestea fac pe cea placuta mai

%\

frumoasa, acestea

pe cea urata o fac frumoasa

fie.

pi acuta.

hipodrom, care erau izvor al desfranarii i al faradelegilor de tot feluL Teatrele sunt numite de Sfantul loan Gura de Aur: oflcine dracett, cuptorul babilonian i desfranata
egipteanca, iar baile publice: izvor dracesc, ocean de desfranare
$i

Tinuta femeii in biserica trebuie sa

modesta
(I

de asemenea. una plina de evlavie. avand capul acoperiL dupa porunca

(I

Sfantului Apostol Pavel

Cor

1.

5-6. 10) i nevorbind in biserica

Cor

14, 34-35).

ocean

al pierzaniei.

Reprezentarea desfraului

a adulterului pe

Sotii

nu trebuie sa considere ca au ceva

in

mod

propriu;

scena, chiar daca era o ficfiune, aducea mult3 paguba sufleteasca nu

bunurile materiale sunt

apartin unul altuia.

comune

in familie, caci chiar trupurile lor

membrilor familiilor acestora i intregii society, Dar i obiceiuri sau deprinderi care pareau mai nevinovate, cum ar fi: parfumarea aerului cu diferite mirodenii. ungerea trupului cu parfumuri, placer ile care vin de pe urma
i

numai actor

lor i spectatorilor, ci i

Sfinpi Parinli considera ca. pentru un barbat care vrea sa duca

o viata

curata. alaturi
lui

sunt darul

de sotie, Dumnezeu, in ei

pipaitului i gustului sunt aspru infierate

de catre Parintu invitand

la

infranare

i la

via|S rafionala.
Sfinfii

mangaiere pentru parinti $i mantuirea sufletuiui (1 Tim 2.

invierii, copiii

mai de pret; el familiile au o mare comoara. ei sunt prin ei femeile poi sa-$i dobandeasca
copiii sunt lucrul eel
15).

Pe langa acestea,
care,
i ele,

Par in {i combat betia

calitatii

?i

imbuibarea

Prin intermediui copiilor

Dumnezeu a

schitat

o imagine a

sunt surse ale desfraului.

luand locul celorcare pleaca.

Ca

distractii

compatible

de cretin Sfantul loan

recomanda: plimbarea prin gradini, pe malul raurilor, al lacurilor. pe campiu ascultarea cantecul greierilor, vizitarea mormintelor
mucenicilor, unde-i sanatate trupului
?i

Naterea de prune i este msa rezultatul conlucrarii omului cu Dumnezeu; ea presupune, aadar, supunerea voinfei omului von lui

Dumnezeu
pacatui.

implinirea lucrului Sau.

folos sufletului, unde nu-i

.

Puritatea copiilor este

model pentru

cei varstnici spre

a nu

vatamare, nici cainja dupa placere ca la teatru' 1 Sotia i copiii sunt i ei izvor de fericire pentru un barbat care vrea sa tratasca o viata

Numele
pe care
(arziu,
ei sa-i

dat copiilor nu trebuie sa fie unul ia intamplare, nici

dupg voia

lui

Dumnezeu.
i

din cele ale eroilor mitologiei pagane, ci sa fie

nume

de-a!e sfintilor
i

Distractiile i ospetele creatine sunt, in concepjia Sfiantului

aiba model de vietuire.

La punerea numelui,
i

mai

loan, acelea la care sunt invitati

identiflcat.

saracii,

cu care Hristos S-a

sa nu se intrebuinteze pentru copii practici

superstilii

pagane: toate acestea dovedesc dispret fata de crea{ia

$i
i

lui

Dumnezeu

Deoarece mai ales feme ile sunt tentate de a folos tot felul de mijioace pentru impodobirea trupului, Sflntii Parinti au aratat cat do
primejdioase pot
pacatelor.
fi

necredinta.

Copiii trebuie sa fie educati, incepand cu cea mai frageda

varsta. Sfintii Parinti, i in special Sflntii Vasile eel

acestea pentru suflet, ele fiind socotite lant a

insista in
?i

Mare

loan

Parintii

mod

deosebit asupra cumpatarii

in imbracaminte, caci

$i

(Jura

modestiei femeii, ca

a barbatului,

modest m

de Aur, au acordat o mare importan{a acestui aspect, recomandand cercetarea Scripturii, dar i folos irea cu discemamant
Parintii

trebuie sa fie caracteristica crejtinilor. Nerespectarea acestui mod de viata introduce vanitatea i multe alte pacate, ca: banuich
viclene, clieltuieii zadarnice, blasfemii
?i

a filosofiei pagane.

trebuie
lor.

sa aiba

atitudine

motiv de ingelaciuni, ca

si

cducatia copiilor
copiilor
il

AlSturi de parinti un rol

de important in formarea
responsabila
fata

un exemplu rau pentru urmai.

are Biserica.

238
Pentm

Casatoria fifamilia
Sfantul loan
fi

Concluzii

239
(I $i

care nu poate

Gura de Aur educatia copiilor egalata de nici o alta arta. Educatia

este

o ana
i

trebuie sa

depa$exe in gravitate chiar pe cele ale paganilor aceea. Apostol ul, considera Sfantul loan, sc

Cor

5.

I).

De
sa

ru^ineaza

urmareasca, ?n primu! rand, formarea copilului in invatatura

certarea Domnului.

numeasca acest

pacat.
i

Lipsa creterii copiilor

grave consecinte
%\ atat

in frica lui

Dumnezeu atrage dupa

i

sine

pentru parinti, cat

pentru copii.
%\

ea un pacat care se inscrie printre ceic deosebit de grave ce necinstesc casatoria, fiind aspru condamnata atat de Sfantul Apostol Pavel (Rom 1, 24-27). cat ?i de catre Sfintii
Parinti, care

Perversiunea este

Casatoria presupune, aadar,

si

muka
i

bucurie

mangaiere, dar
lor,

multa responsabilitate,
fata

atat

a sotilor fata de copii

a copiilor
faja

cat

a
se

considera ca acest lucru se poate petrece doar acolo unde pacatele au determinat parasirea omului de caire Dumnezeu.
firii;

unuia

de

celalalt,

precum

de paring
care
in cele din

Perversiunea este pacat impotriva

lipsiji

nici

Neindeplinirea

obligatiilor
institu{ii

casatoriei

duce
i

la

pacate

insa acesta le intrece pe toate celelalte.

un pacat nu este firesc, Cei care il savar$ese sunt

impotrivesc acestei

dumnezeieti
?i la

conduc
fi:

unna

ia

rupcrea unitatii familiei

divort. Printre acestea Parintii

Bisericii infiereaza

pe cele mai grave,

cum

ar

necinstirea sotului
fel i

au defaimat natura. Nici un pacat nu a fost atat de aspru pedepsit, inca de aici; pedeapsa Sodomei este imagine a iadului pentru cei ce savar$esc astfel de nelegiuiri.
iertare fiindca

de orice

sau sotiei, adulterul, incestul, perversiunea de or ice

uciderea

Dar

$i

uciderea pruncilor in pantece ie

la

mamei nu

este un pacat
iar

pruncilor in pantece sau avortul, nelasand la o parte nici alte aspecte

mai mic, fiindca zamtslirea este de

de darul Lui
pacat
ji

Dumnezeu,

cei

care

secondare care pun in pericol casatoria

lubirea reciproca

familia.

savar$esc acest lucru se razbotesc cu legile Creatoruluu

i$i

bat joe

a celor doi
i

soti asigura familiei

un climat de

considera binecuvantarea Lui ca un bleslem. Acest

pace* buna intelegere

bucuriilor
sotie
i al

armonie, acestea fiind izvorul luturor

bununlor dintr-o casa. Nein|elegerile dintre sot $i comporta consecinte grave, nu numai pentru acea familie cu
i

pari mi, copii $i ce lei alte rude, ci i pentru intreaga societate, atat in

plan material, cat

in plan spiritual.

nu este individual, ci colectiv, apartinand tuturor celor implicaji in vreun fel in savarirea lui. i mai grav este faptul ca multora li se pare ca el nu este de luat in seama, acetia nedandu-?i seama de groz^via lui. Toate aceste grave abateri de la rand ui a la lui Dumnezeu
privind casatoria, conduc la ruperea acestei a in plan spiritual %\ in plan formal, prin divort.
t

De aceea
cinsti unul

so{ii trebuie

sa se deprinda inca de

la

inceput a se

apoi

pe altul, pentru a vietui dupa voia lui Dumnezeu. Cea mai grava incalcare a iubirii i respectului reciproc, pc care trebuie sa le aiba so|ii intre ei, este adulterul, de care Sfintii Parinti se i jeneaza uneori a vorbi. Acesta este una dintre cele mai
grave calcari ale
legilor naturii.
legii

Interne ia|i pe invataturile biblice, Parintii apara cu fermitate

dumnezeieti, lacomie, hojie

rasturnare a

admit divortul, pe temeiul invataturii Mantuitoruiui Insu$i, numai pentru pricina de adulter. Dar, chiar intr-un astfel de caz, cei mai multi Parinti nu impartaesc opinia ca adulterul obliga pe sotul inselat la desfacerea casatoriei.
indisolubilitatea casatoriei. Ei

Adulterul
tut

i in

general desfranarea necinstete trupul, faptuni

Dumnezeu, madular al lui Hristos ?i templu al Duhului Sfani. dupa invatatura Sfantului Apostol Pavel (I Cor 6, 15-16.19), dezbracand pe om de haina virtutii ji desfigurand cea mai marc
dintre
virtu ti,

ceea ce privete divortul i interdictia recasatoririi celor divorfati, Parintii veacului de aur se interne iaza nu numai pe
In

invatatura Noului Testament, ci

scrierile patristice anterioare;

cum

pe o traditie clar conturata in ar fi: Pdstorul lui Herma, Sfantul

al

dragostea.

Cel

ce

savarete
i

adulter

cade

din

lustin

Martiul

FilosofuL

Teofil

Antiohiei,
. a.

Atenagora

demnitatea sa umana, pregatindu-i chinul

cea viitoare.

in via(a

de

aici, i in

Atenianul. Tertulian, Clement Alexandrinul, Origen

Dintre Sfintii Parinti rasariteni ai veacului de aur se cuvine a

Un

alt

pacat deosebit de grav, ce nesocotete institutia

potrivit

casatoriei, este incestul, care,

Sfantului Apostol

Pavel.

mai ales cei trei mari capadocieni, Sfintii Vasile cei Mare, Grigorie de Nazianz %\ Grigorie de Nyssa, ca $i Sfantul loan
(i

aminti'ti aici,

240

Casatoria

?i familia

Gura de Aur: de asemenea nu pot

Ancirei
!n
i

fi

treculi

cu vederea: Vasile

al

Asterie al Amasiei.

opera canon ica a Sfantului Vasile eel Mare se observa o

i

oarecare diferenta de tratament intre barbat

casatoriei. Pentru el

femeie,

msa scopul

urmarit de acest Parinte este de a promova cu orice pre{ salvarea

nu

exista motive suficient de mtemeiate ca

cineva sa poata sa se desparta. Totui despartirea este permisa in cazul Incalcarii unor impedimente cu privire la casatorie, pentru cei
care traiesc in desfranare, sau pentru cei care de
fata

comun

acord. in
intra

a mai multor martori

i$i

exprima dorinta de a

in

manastire.
Sfantu! Grigorie de Nazian2, de asemenea, nu admite ca

motiv de divort decat desfranarea; orice

trebuie sa
i

alte defecte ale sotiet sotul

le

reprime fara ca totui sa o repudieze.

Grigorie

de Nyssa sustine unicitatea casatoriei. neadmijand recasatorirea, ceea ce presupune ca el nu accepts nici
Sfantu!
divorjul.

Sfantu 1 loan Gura de

Aur

ofera

i el

serie importanta
%\ la

de
el.

texte refer itoare la tndisolubilitatea casatoriei

divort.

DupS

unirea celor doi soti este reala,

lemeiurile acestei unitati fiind

d intre ei indisolubila. demonstrate cu exemplul lui Hristos

i

legatura

Care S-a unit cu Biserica Sa. De aceea, casatoria nu trebuie desfacuta, decat
totul exceptionale,
(cf.

in cazuri cu

cum

ar

fi:

aduiterul sau infidel itatea conjugala

totui,
$i

Mt

19, 9),

recomandandu-se,
permisa
daca,

celui care a savarit adulter la pocainta

mai degraba, readucerea indreptare. De asemenea.

familie
7, 15-16),

despartirea

este

intr-o
I

mixta,

sotul

necredincios vrea sa se desparta

(cf.

Cor

ca nu cumv;i
defecte Ic

eel credincios sa fie atras spre idolatrie.

Casatoria

nu poate

fi

desfacuta

invocandu-se

suflete$ti ale sotului sau sotiei:

dupa cum nimeni

nu-?i taie vretin

madular infirm, ci mai degraba il trateaza i-l ingrijete. tot a$a nu cuvine a se proceda $i cu sotul pacatos. In legatura cu starea de vaduvie i cele legate de aceasta. Parintii Bisericii, ca i Sfantul Pavei, admit recasatorirea acestoni cu conditia de a-$i pastra credinta netirbita, caci. decat o vadu\n. fara evlavie, este mai buna, dupa parerea Sfantului loan Gura AAur, o a doua casatorie dupa randuiala, din care pot sa izvorasc:i

Conduzii
..muhe bunuri"
i

241

mai ales alungarea din cuget a trandaviei. Dar. de$i a doua easatorie a celui vaduv, respect iv a vaduvei. este ingaduita. totu^i aceasta stare este inferioara celei a vaduv ici. l)e
aceea. pazirea legii easatorie dintai este de preferat.
i

vaduvete nu trebuie sa jeleasca peste niasura pe eel plecat din via(a. deoarece se cuv ine a avea nadejdea invierii. niei
in acest caz

sa urmeze obi ceiu rile pagan e cu privire

la

inmormantare. eare sunt

batjocora

la

adresa Bisericii.

Nu
ci

toate femeile carora le-a murit sopjl sunt soeotitc vaduvc. viata

numai cea care nu duce o

lumeasca

?i

se gase$te in \iidu\ie.

aceea este cu adcvarai vaduva. Cea care nadajdtiie$te in Dumnezeu precum trebuie, cea care staruie in rugae iuni ziua $i noaptea, aceea
este

cu adevarat vSduvS.

Daca

cete eare $i-au pierdut sotul se pot recas&tori, nu acela^i

iucru se intampla cu eei eare s-au desparlil: ace$lia nu au voie sa se recasatoreasca, deoarece sunt legati de prima sotie sau priinul sot.

Casatoria

$i

am ilia

cre$tina fac parte,

apdar

din trairea

cretinismului autemic, alaturi de starca de leciurie.

De

aceea.

acest ea trebuie privite cu toata responsabilitatea. cinstea lor tlind

aeordata de lnsu$i

Dumnezeu
Sfinjii

Creatorul
i

de Mantuilorul Hristos

$i

propovaduita de e&tre

Apostoli

Parintii Bisericii.

BIBLIOGRAFIE GENERALA
Izvoare
Noului Testament
i

I.

1.

Editii ale Sfintei Scripturi ?i ale

Biblia sau Sfdnta Scriptura, tip&rita cu binecuvSntarea

grija a

cu purtarea de
Bisericii

Prea Fericitului Parinte

TEOCTIST,
al

Patriarhul

Ortodoxe
Institutului

Rom&ie.
Biblic
i

cu

aprobarea

Sfiintului

Sinod,

Editura

de Misiune

Bisericii

Onodoxe Romany
Rudolph, Stuttgart.

Bucure?ti, 1991.

Biblia Hebraica Stuttgartemia, ed. de K. Elliger

W.

1977.

Novum Testamentum Graece,

Stuttgart, 1963.

ed.

de E. Nestle

K. Aland, ed. a 2 5 -a.

Martini, B. The Greek New Testament, ed. de K. Aland, M. Black, M. Metzger i A. Wikgren, ed. a 3 -a, Stuttgart, 1975. Noui Testament cu Psalmii, tiparit sub indrumarea $i cu purtarea de grija a Prea Fericitului PSrinte LUSTIN, Patriarhul Bisericii Ortodoxe

CM.

Romane, cu aprobarea Sfantului Sinod, Editura Institutului de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucure$ti, 1979.

Biblic

$i

2.

Opere

patristice

Atenagora Atenianul, Solie in favaarea crepinilor, trad, de Pr. Prof. T. Bodogae, in vol. Apologefi de limba greaca, PSB, 2, Bucureti.
1980.

Clement Alexandrinul, Cwant de indemn catre eleni, trad., introd,, note $i indici de Pr. D. Fecioru, in vol. Clement Alexandrinul, Scrien.
partea intaia,

PSB,

4,

IBM,

Bucure$ti, 1982.

Bihfiogrqfie
Idem, Pedagogul.

24.1

trad., introd.,

Clement

Alexandrinul

note gj indici de Pr. D. Fecioru, in vol. ScrierL partea imaia. PSB. 4. IBM
indici

Bucure$ti, 1982.

idem, Stromatele,
vol.

trad.,

cuv. inainte, note

:>i

de

Pr.

IX Fecioru,
5,

in

Clement Alexandrinul. ScrierL partea a doua. PSB,

Nisibe,
II,

IBM
<m
i

Bucure$ti. 1982.

Ephrem

de

Commenuiire
4,

de

lEvangile

concordant

Diatessaron*

.Sources chretienner.

12L

Paris, 1966.
trad.,

Episwlu catre Diognet, in vol. Scrierile Parinfitor Apostolici. indici de Pr. D. Fecioru, PSB. 1. IBM, Bucure$ti, 1979.
Epistola zisd

note 5

lui Barnaba.. in vol. Scrierile

Parm\ilor Apostolici,

trad.,

note

$i

indici

de

Pr.

Fecioru.

PSB.

i.

IBM.
i

Bucure$ti. 1979.

Eusebiu de Cezareea, tsroria bisericeasca.

in vol.

ScrierL partea intaia. trad., sludiu, note

Eusebiu de Cezareea, comentarii de Pr. Prof. I

Bodogae, PSB, 13. IBM. Bucure?ti. 1987. Idem. Ouaestiones Evangelicae adStephanum. PG XXII.
Fericitul Augustin,

Idem.
Idem.

De bono viduitatis, CSEL, 41. De civitate Dei, PL XLI. De Genes i ad litteram liber imperfect us. CSEL.
.

28.

Idem, Sermo, PI Idem.

XXX V

II.

Fericitul leronim,

Idem.

PL XX HI, ( 'ommentarius in Evangelturn MathaL PL XXVI. Epistola XUl. AdOceanunu PL XXX; CSEL, 54.
Adversus Jovinianum,
trad.,

Herma, Pastorul, in vol. Scrierile Parinfitor apostolici, de Pr. D. Fecioru. PSB. i. IBM. Bucure$ti. 1979.
fnvafatura
cetor

note

i indici

doisprezece
$i

Apostoii,
indici

in Pr.

vol.

Scrierile

Parinfilor
1,

Apostolici, trad., note

de

D. Fecioru, PSB,

IBM,

Bucureti. 1979.

Metodiu de Olimp, Banchetul sau Despre castitate. Grigorie Taumaturgul i Metodiu de Olimp,
trad.,

I.

II.

in vol. Sfantul
st.

Scrieri,

imnxL,
10

note

indici

de

Pr.

Prof.

Constamin Comijescu,

PSB

IBM,

Bucure$ti, 1984.

Minucius Felix. Dialogul Octavius, in vol. Apologefi de limba latina, trad, de Prof. Nicolae Chi*escu, E iodor Constant inesciL Paul Papadopol ?i Prof, David Popescu, introd,. note i indici de Prof. Nicolae
I

Chitescu, PSB, 3, IBM, Bucureti, 1981. Novatian, De bono pudicitiae, PL III.

Origen. Omilii la Facere,

Homilien zum Hexateuch in Rutin 's Vbersetzimg, herausgegeben von W. A. Baehrens (Genesis, Exodus und Leviticus), in Die gricchischen chrisilichen Schrifsteller dor
I.

dupS

ed.:

244

Bibliografie

emm drei Jahrhvnderte:

1920.
Sfantul

Origenes Werke, vol. VI, Leipzik- Berlin.

Ambrose, Episiola tX Ad Palernut.u PL XVI

ei

idem,

De Isaac

ammo.,

PL XI V

Styntul Atanasie eel Mare,

Despre feciorie. Idem. Carre Aman-monahid, PG XXVI.

Idem, Catre Dracofi(iuy

PG XXVI If.

PG XXV.
Catehezde, partea
1,

Sfantul

Chi rit

al

lerusalimuiui,

trad,

de Pr.

Fecioru, Col. Jzvoarsle Ortodoxiei". nr. 6,

Sfantul Ciprian, Caire

IBM,

Bucureti. 1943.

Donatio PL
trad,

IV, 193-227; trad,

Prof.
i

vol.:

Apologeii
Eliodor

de
note

limba

Ialma,

de

Nicolae
Prof.

Chile scu.

Constantinescu, Paul Pap&dcpo!

si

indici

de Prof.

David Popescu, introd., Nicolae Chitescu, PSB, 3, IBM, Bucure?ti.

IV, 451-478
!b.
$i

198).'

Idem,

Be
I.

habitu virgimtm, Vir.dobonae,

PL

ed.

G. Harrel,

m CSfcL, 1%

1868; in

Thmchu

Caecilianus,

Moroiami, Cyprianus Despre pwiarea fedoarelor si Despre

ront.
1

A.

I.

gelozie >7 pisma, Tezii de Hcenta. Bucure$ti,

906.
lb.

Idem, Despre rugacitmea domneasca,

PL

IV, 535-562: in

rom., in vol.

Apo/agei! de limba kitina, trad, de Prof. Nicolae Chitescu. Eliodor Consiantinescu, Paul Papadopol $t Prof. David Popescu. introd..
note
i

indici

de Prof. Nicclae Chitescu, PSB,

3. IBM.. Bucure>ti,

1981.

Idem, Despre uniiatea Bisericii eewnenice,

vol.:

PL

IV. 509-536; tn

lb.

rom., in

Apologeti de limba latlna, trad, de Prof. Nicolae Chitescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol i Prof. David Popescu,
introd., note i indici

de Prof. Nicolae Chitescu. PSB.

3.

IBM

Bucure$ti. 1981.

Sfamul Clement Romanul, Omilie numitS Episiola a doua caire Corintent. XII, 5, in vol. Scrierile Parintdor ApostoUci. trad., note %\ indici de
Pr.

D. Fecioru, PSB,

Sfantul

Efrem

Sirul,

IBM, Bucuresti, 1979. Hymnea sitr le Paradh,

1,

in

Col.

^Sources

chretiennes". 137, Paris, 1968.

Slanuil Grigorie de Nazianz, Cuvdniul XXXVII la Matei,

PG XXXVI.

Idem,

EpisioleleCXUVsiCXLV, PG

XXXVM.

S flnail Grigorie de Nyssa, Cuvani apologetic la llexaimeron, PG, XL1V. trad. i note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, in vol. Scrieri.. pario;i
a doua. Scrieri exegetice, dagmatico-polemice
30,
j/

morale. Cot. PSIi.

IBM.

Bucure?ti, 1998.

Idem, Despre facerea omului,

PG XLiV,

trad. i

note de Pr. Prof Di

Teodor Bodogae,

in vol. Scrieri* partea

a doua.. Scrieri exegefm

Bibliografie
dogmatico-polemice
1998.

245
PSB. 30. IBM, Bucuresti

si

morale.

Col.

Idem, Marete cuvdnt catehetic sau despre invt'tfamantul religios,

trad,
cit.

PG XLV;

in

vol.

Scrieri,

partea a doua. Col.

PSB, 30, IBM,

Bucure$li, 1998.

Idem, \ia\a Sfintei Macrina. PG XL VI. Sfantul Grigorie Taumaturgul. Panegiric peniru Ongen. Sfantul Ignatie Teoforul. Epistola catre Policarp.
Parinfilor Apostotici, trad., note
i
i

PG
in

X.
vol.

Scrierile

indie de Pr. D. Fecioru,

PSB.

].

IBM,
cil.

Bucuresti, 1979.
in vol.

Idem, Epistola cat re Smirneni,

Sfantul loan

Scrierile Parinfilor Apostolici. trad.

Gura de Aur. Catre XLVJJ.

in

cei care atacd vla(a

monahald
LXII.

II

PG

Idem.

Comentariu la Epistola catre Coloseni,

traducere

PG

299-392;

romancste,

in

vol.:

Epistolei catra Coloseni, I si //

Comentariiie sau explicarea Thesalonlceni a celui intru s/infi

parintelui nostru loan Chrisostom, Irad. din limba elina, editia de Oxonia, 1855, de Archim. Theodosic Athanasiu, BucurctL 1905.

Idem. Comentariu ia Epistola I catre Corinteni. PG LXI. 9-382; traducere in romaneste. in vol.: Comentariiie sau explicarea Epistolei I catra
orintheni a celui intru s/infi Parintelui nostru loan ( 'hrisostom. trad, din limba elina, edijia de Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie
C

Athanasiu, Bucuresli, 1908.

Idem. Comentariu la Epistola a U~a catre Corintent, PG LXI, 381-610; traducere in romanesie, in vol.: Comentariiie sau explicarea
Epistolei 11 catra

Corintheni
trad,

a celui

intru s/infi Parintelut nostru

loan Chrisostom,

din limba elina, editia de Oxonia. 1845. de Arhiereul Theodosie A. Ploesteanu, Bucuresti, 1910.

Idem, Comentariu la Epistola catre Efeseni. PG LXII, 9-176; traducere in romaneste, in vol.; Comentariiie sau explicarea Epistolei catre
Efeseni

celui intru sdnfi parintelui nostru loan Chrisostom, trad.

din iimba elina, editia de Oxonia. 1852, de Archim. Theodosie Athanasiu. Ia$i, 1902.

Idem, Comentariu la Epistola catre EvreL PG LXII1, 9-236; traducere in romaneste, in vol.: Comentariiie sau explicarea Epistolei catre

Ebrei a celui intru

din

s/infi

Parintelui nostru loan Chrisostom (Expusd

lui,

insemnah,

dupa moartea

de

Constantin

Presvilerul

Antiohiei), trad, din limba elena, edijia activitatea

al

de Oxonia, (862, cu Viafa si S/dntuIui Chrisostom. de Theodosie Athanasiu, episcop

Romanului, Bucuresti. 1923.

246

Bihliografie

Bihliogrqfie

247

Idem, Comentariu la Epistola catre Romani,

in romanete, in vol.:

PG LX,

391-682; traducere

La

Comentariile sau explicarea Epistolei catra

sfinfi parintelui

Romani, a celui intru

nostra loan Chrisostom, trad,

din limba elina dupa ed. de Oxonia, 1849, de Archim. Theodosie

Femeia este legatd prin lege atdta vreme cat traieste bdrhatul el lar daca bdrbatul ei va muri, este libera sa se marite cu cine vrea, numai intru Domnul Dar mai fericita este data rdmdne asa' (1 Cor 7, 39-40), PG LL 217-226, tradusa in
(cuvintele):

Athanasiu, Bucure$ti, 1906.

idem, Comentariu la Epistola

traducere
in

catre Tesaloniceni,
in
vol.:

PG

LXII, 391-468;

romane$te,

Comentariile sau explicarea

romane$te laN. Marinescu, op. dr., Bucureti. 1908. Laude lui Maxim, si ce sofii sa ne alegem, PG LI, 225-242, tradusa In romane$te la N. Marinescu, op. cii, Bucureti, 1908.
Idem. Omiltl la

Epistolei catra Coloseni, I si II Thesaloniceni

a celui

iniru sfinfi

Facers PG LIH, 23-386; traducere

in

romane^te,

In vol.:
$i

parintelui nostru loan Chrisostom. trad, din limba elina, editia de

Scrieri, partea intaia, Omilii la Facere. (I), trad., introd., indici

Oxonia, 1855. de Archim. Theodosie Athanasiu, Bucureti, 1905. Idem, Comentariu la Epistola I catre Timotei, PG LX11, 501-600;
traducere
In

note de Pr. D. Fecioru, Col. PSB, 21, IBM, Bucureti, 1987.

Idem, Omilii la Facere,

PG LIV, 385-580;

traducere in romanete, in vol.;

i

romane$te,

in

vol.:

Comentariile sau

explicarea

Scrieri, partea a doua, Omilii la Facere, (II), trad., introd., indici

note de Pr. D. Fecioru, Col. PSB, 22,

IBM,

Bucureti, 1994.

Epistoielor Pastorale: I si II Timotei, Epistola catre Tit si cea catre

Idem, Omilii la Matei,

Filimon a celui intru

sfinfi parintelui

nostru loan Chrisostom, trad-

PG

LVII-LVIII, 13-794; traducere In romanete, In

a
treia,

vol.: Scrieri, partea

Omilii la Matei, trad., introd., indici

$i

din elina dupa ed. de Oxonia, 1861, de Arhiereul Theodosie A.

Ploetcanu, Bucure$ti, 1911.

note de Pr. D. Fecioru, Coi. PSB, 23,

IBM,

Bucureti, 1989.

Idem,

Idem, Comentariu la Epistola a IFa catre Timotei,

traducere
in

PG

LXII, 599-662;
explicarea

Sd nu fie primitd intre vdduve cea care are mai pufin de saizeci de ani" (1 Tim 5, 9) si despre educafia copiilor si
(cuvdntul):
milostenie,

La

romanejte,

In

vol.:

Comentariile sau

PG LI, 321-338.
PG
LI, 363-372.

Epistoielor Pastorale: I $i II Timotei, Epistola catre Tit si cea catre

Idem, Sd nu deznadajduim,

Filimon a celui intru

din elini

sfinfi parintelui

nostru loan Chrisostom, trad,

Sfantul Irineu, Adversus haereses,

PG

VII.

dupa

ed. de Oxonia, 1861, de Arhiereul

Theodosie A.

Idem, Demonstration de la predication apostolique, trad. francezS de L.

Froidevaux, ^Sources chretiennes", 62, Paris, 1959.
Sfantul lustin Martirul
Prof.

PJoe$teanu, Bucure$ti, 1911.

Idem, Comentariu la Epistola catre

Til,

PG

LXII, 663-700; traducere ?n

Filosoful,

Apologia

intdia, trad. i note

de

Pr.

romanete5

In

vol.:

Comentariile

sau

explicarea

Epistoielor

Olimp N. Caciula,
Bucureti, 1980.

In Apologeti

de limba greaca, PSB,

in vol.

2,

Pastorale: I si II Timotei, Epistola catre Tit si cea catre Filimon a

celui intru sfinfi parintelui nostru loan Chrisostom, trad, din elina

IBM,

Idem, Apologia a dona, trad, de

Pr. Prof.

Olimp Caciula,

Apologefi

dupa

ed. de Oxonia, 1861,

de Arhiereul Theodosie A. Ploeteanu.

de limba greaca, PSB, de

Pr.

2,

IBM,
Col.,

Bucureti. 1980.

Bucureti, 1911.

Idem, Dialogul cu iudeul Trifon, In vol. Apologeti de limba greacd, trad,

Idem, Cuvdntul IV la Facere,

PG

L1V, 593-598.
533-596.

Olimp N. Caciula,

PSB,

2,

IBM,
de

Bucure$ti, 1980.

Idem, Despre feciorie, Idem,

PG XLVIIL

Sfantul Policarp al Smirnei,

Epistola catre Filipenu in vol. Scrierile

i indici

Despre slava desarta si despre cresterea copiilor, in: Jean Chrysostome, Sur la vaine gloire et I' education des enfants, introduction, texte critique, traduction et notes par Anne-Marie
Malingrey. ..Sources chretiennes*\ 188, Paris, 1972.

Parinfilor Apostolici, trad., note

Pr.

D. Fecioru, PSB,

1,

IBM,

Bucure^ti, 1979.

Sfantul Vasile eel Mare, Epist.

CCXCIV, PG XXXI I.
treia. trad., introd., indici i
i

Idem, Epistole, in vol. Scrieri, partea a

Pr.

note de

Idem, (Trei Omilii despre casatorie):

Prof.

Dr.

Constantin

Comitescu

Pr.

Prof.

Dr.

Teodor

La cuvdntul
femeia sa
li

Apostolului: Din pricina aprinderii fiecare sd-si aibu

Bodogae, Despre Sfantul

Bucure$ti, 1988.

Duh

si Epistole,

Col. PSB,

12,

IBM,

(1

Cor

7, 2),

PG LL

207-218, tradusa fn romanete la

N
ah

Marinescu.

Studii

omiletice

asupra

celor

trei

cuvdntari

Idem, Omilii la Hexaemeron, in vol Scrieri, partea

intdia,

Omilii la

Sfdntului loan Chrisostom despre casatorie si traducerea

lor, tc/ii

Hexaemeron, Omilii la Psalmi

note
i

si Omilii si Cuvdntari, trad., introd..

pentru licenta, Bucureti, 1908.

indici Pr. D. Fecioru, Col.

PSB,

17,

IBM,

Bucureti, 1986.

248
Idem,
Omilii
la

Bihliografie
Sfantul

Bibliografie

249

vol Scrieri, parted intaia, Omilii la Hexaemeron. Omitii la Psaimi si Omilii si Cuvdntari, trad., introd.,
Psaimi,
in

D. Fecioru, Col. PSB. 17, IBM, Bucureti, 1986. idem, Omilii si Cuvdntari, in vol. Scrieri, partea intaia. Omilii la Hexaemeron, Omilii la Psaimi si Omilii si Cuvdntari, trad., introd..
note
i indici Pr.

Simeon Arhiepiscopul Tcsalonicului, Despre cinstita nunta, in vol Tratat asupra tuturor normelor credinfei noastre ortodoxe, dupd adevdratele principii puse de Domnul nostru Hsus Hristos si nrma$ii Sai> retip. dupa trad, din 1765 de Toma Teodorescu,
Bucureti, 1865.
Daftiopates, Ecloga 27:

note

indici Pr. D.Fecioru, Col.

vol.,

PSB,

17.

IBM,

Bucure$ti, 1986.

Teodor

Despre cresierea capillar, PG

LXHL

Idem, Regulile mart, in

introd., indici i

Scrieri,

partea a doua, Asceticele, trad.,

note de Prof. lorgu D. Ivan, Col., PSB, 18,

IBM,
II.

Bucure$ti, 1989.

Dictionary enciclopedii
Neuen

Idem, Regulile morale, In

Bucure$ti, 1989.

vol., Scrieri,

partea a doua. Asceticele, trad..

introd., indici i note

de Prof, lorgu D. Ivan, Col., PSB, 18, IBM,

Bauer. W., Griechisch-Deutsches Worterbuch zu den Schrifien des

Berlin, 1958.

Testament und der ubrigen urchristlichen Literatur. ed. a 5 -a.

Dictionar de filozofie, Ed. Politick, Bucure$ti, 1978.
Dictionnaire de Spiritualite ,tomt V, Beauchesne Paris, 1964.

de Cesaree, Sur t'origine de I'homme, Horn. X et XI de traduction el 1 60, V Hexaemeron. Sour-ces chretienncs", introduction par Alexis Smets et Michel van Esbroeck. Paris. 1976. Socrate, Istoria bisericeasca, PG LXV1!.
Basile
Teofil al Antiohiei. Trei carti catre Autolic, trad.

Encyclopaedia Judaiea,vo\.

10, Jerusalem, 1972.

De

Pr.

D. Fecioru, in vol.
III.

Apologeti de limbd greaca. Col. PSB. 2, IBM, Bucureti, 1980. Tertulian, Aduxorem, PL K 1385-1418: CSKL, LXX, p. 96-124,

Lucrari

$i

studii

Idem, Apologeticul,

de Eliodor Constantinescu (1930). revSzuta de David Popescu (1978). in vol.: Apologeti de limba
I,

PL

305-604;

trad,

Adhemar D'Ales, La theologie de

Alexe, Magistr, $tcfan

Tertullien, Ill-e. ed., Paris, 1905, p. 193.

latina, trad, de Prof. Nicolae Chijescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol i Prof. David Popescu, introd., note i indici de Prof.

C,

Via\a crestina

dupa Sdrbafii Aposto/ici,

in

ST.

VII (1955),

nr. 3-4. nr. 5-6, p.

Nicolae Chitescu, PSB, 3, IBM. Idem. De came ChristL PL II. 797-838; CSEL LXX. Idem, De cultufeminarum, PL 1, 1417-1448; CSEL LXX, p. 59-95. Idem, De exhortatione castitatis, PL I, 963-978; CSEL LXX, p. 125-152.
Bucureti, 1981.

Idem, Eclesiologia Pdrinfilor Apostolici, in ST, VI 1(1955),

.u,

368

Paul Dix legonssur le martyre, ed. Andrutsos, H., Dogmatica, Atena. 1930,
Allard.

III.

Paris. 1907.

trad

de

Prof. Justin Moisescu,

Idem, idem,

De monogamia* PL II, 979-1004. Depatientia, PL I, 1359-1386; CSBL XLVM,

Craiova. 1955.
Balca, Diac. Prof. Dr. Nicolae, Istoria ftlozofiei amice,

IBM,
et

Bucure$ti,

p. 1-24; trad in vol.

1982.

Apologefi de limbd ladna, ed. cit., p. 456-457. Idem, Depudicitia, PL II, 1029-1084; CSEL XX, p. 219-273. Idem, De virginibus velandh, PL II, 935-962; Editia V. Bulhart

Blond,

C,

Les Encratites

et la vie mystique, in

Mystique

commence".

CSEL,

travaux scientifiques du

VH C
1

congres international d'Avon. Les

etudes carmelitaines, Paris,

952.

Viena,76(1957). Vasile al Ancirei, Despre adevdrata integritate afeciorieu

PG XXX.

Bonsirven, Joseph, Sur les ruines du temple, Paris, 1928.

Branite, Pr.

Magistr. Marin, Concept ia Sfdntuiui loan

nr. 1-2.

Gura de Aur
si dragoste.

despre familie. In ST, IX (1957).

3. A!te lucrari Idem, Concepfia Sfdntuiui loan
In

Gura de Aur despre prietenie

ST, IX (1957),
Pr.

nr. 9-10.

Balsamon, Comentariu la Canoane,

in

PG CXXXV11I.
II
1

Branite,
editai

Prof.

Dr.

Ene,

Liturgica generala cu notiuni de

ana

losif Flaviu, Antichitdfi iudaice, in vol.

din Idem,

Opera omnia,

bisericeasca, Ed.
Bressolette,

de M. Carol Richter, BS, Lipsiae,

Molitfelnic, ed. apatra,

826.

IBM. Bucure$ti, 1985. Michel, Le mariage selon Clement d'Alexandrie, Toulouse,

IBM,

Bucure$ti, 1984.

1964.

250
Bria. Pr. Prof. Joan.

Bihliogrufie

Bibliografie

251

Credinfape care o marlurisim, Bucuresti. ! 987 Broudehoux, Jean-Paul, Manage etfamille chez Clement d'Alexandrie,
col.

KomfekL W.. Manage.

in

1:

Dam

I'Ancien Testament, in ^Supplement au

Paris, 1957,

Theologie h istorique'%

Dictionnaire de la Bible", Loofs,

F..

tome V,

11. Paris. 1970.

Cava Hera, Ferdinand, Le ,,pe

Chiiar.
Pr.

virgin/tale" de Basil d'Ancyre, in ..Revue d'Histoire ecclesiastique", 6, 1905.

Theophilus von Antiochien adversus Marcionem und die anderen theologischen Quellen bei trenaus, Texte und
b'ntersuehungen v \ 46, Leipzig, 1930.
Pr. Prof. Grigorie,

Lew. Dr. Nicolae. Taina Nuntii dupa invafdtura Sfinfilor Parmfi, in vol. Familia crestina azi. Ed. Trinitas, lasi. 1 995. Chitescu, Prof. Nicolae, Introduces generala, la Apologefi de Umbo latino, PSB, 3, IBM, Bucuresti, 1981.

Marcu,

Botezat-a pruned Biserica crestina primara* in

MO,Vin(1956),nr.4-5.
Meyendorff, Jean, Mariage et Eucharistie, in Messager Orthodoxe". nr 49,1955. Mihoc, Pr. Prof. Vasile, Casatoria si familia in lumina Sfintei Scripturi Nasterea de prunci, scop principal ai casatoriei, in MA,
(1985), nr. 9-10.

Coman,

Pr. Prof. Dr. loan

G. Patrologie, vol.

Idem. Sfantul Vasile despre folosul culturii

IBM, Bucuresti, 1984. elene pemru educafia crestina

1,

in ,.Miracolul clasic'\ Bucuresti, 1940.

XXX

Comisia Nationals de

Statistici, in

Romania Common Country Assessment

Idem,

decern ber, 1997.

chip si asemanare a lui Dumnezeu, desi poarta ranile pdcatelor, fn MA, XXVI (1981). nr. 7-9.
privire la fra(ir Domnului, in Idem, $apte tdlcuiri biblice despre Maica Domnului, Ld. Teofania", Sibiu, 200 1.
Pr.

Omul -

Comitescu. Magistr. Constantin 1 Sfantul Grigorie de Saztanz dewre Jamil ia sa, ST, XVI ( 964). nr. 5-6.
1

Idem,

Cu

Crouzel. Henri, L 'Eglise primitive face

historique", 13, Paris, 1971.

au

divorce, in col. ..Theoloie =

Moldovan,

Conf.

llie,

Taina Nuntii.

in Ort.,

XXXI

1979), nr. 1-4.

Damian.

Pr. Drd.

Teodor, Virtulea dragoslei la Sfantul loan Crura de 4ur

Bucovinei. Familia crestina - ..Biserica vol. Familia crestina azi, Ed. Trinitas, lasi, 1995
si

inBOR,XCVII(1979),nr.5-6.
Daniel, Mitropolitu! Moldovei

Orbe, A., La atonia del espiritu en los Padres v teotogos del Sigh //, in La Ciudad de Dios", 181 (1968), p. 484-528. Orestano, R., Alcune comiderazioni sui rapporti fra matrimomo tristiano

e matrimonio romano nelleta post-classica

Pavia, 1943. Pavel. Prof. Constantin

in ,.Scritti Ferrinr'

de aernd", in hvdokimov. Paul, Taina

iubirii.

Sftnfenia unirii conjugate In lumina

verific. si

C,

Atitudinea Sfdntului Vasile eel

Mare

fa fa

de

tradifiei ortoduxe, trad.

trad. Pr. Lect. Dr. Vasile

Gabriela Moldoveanu.

imbunat

Fecioru, Pr.

Raduca. Ed. ..Christiana", Bucuresti. 1 994. D., tdeile pedagogics ale Sfdntului loan Nrisostom. Bucuresti.
la:

cultura si fdozofia pagdnd, in vol. Sfantul Vasile eel Mare inchinare la 1600 de ani de la savdrsirea sa, IBM, Bucuresti, 980. Popescu, Prof. Emilian, Credinta vie a crestinilor din Imperiul bizantin
1

1937.

timpuriu, in lumina inscrippilor,

BOR,

CII1 (1985), nr. 1-2.

Idem, introduces

Sfantul loan

Gura de Aur, ScrierL partea

intaia

PSB, 21, IBM, Bucuresti, 1987. Idem, Introduce la: Sfantul Vasile eel Mare, ScrierL partea intaia PSB 17, IBM, Bucuresti, 1986. Funk, f X.. Klemens von Alexandrien uber Familie und Eigentum, in ..Teologische Quartalschrift". 87 Gaudemet, Jean, Societes et manage, Strasbourg. 1980.
. 1 1

Puech, Aime, Saint Jean Chrysostome et les moeurs de son temps Paris 1891.

RSduca,

Pr. Asist. Dr. Vasile,

Casatoria - taina a ddruirii si a desavdrsihi

3-4.

persoaneU

in

ST,

XLIV (1992), nr,

Rops, Daniel, La vie quotidienne en Palestine au temps de Jesus Paris 1961.

Saxer, Victor, Vie liturgique et quotidienne

a Chartage

vers le milieu

du

Gngoras,

Pr. Lect.

C, Educafia ridicata la treapta de sacerdofiu

in vol.

trestin

pedagogia patristica,
Jnsadowski, H.,

lll-e siecle. Col. Studi di antichita cristiana". 29,

Roma, 1969.
1958.

Schlier, H.,

Der Brief an
Conf.

Familia crestina

die Epkeser, Diisseldorf, cd. a

11 -a.

azi,

Ed. Trinitas,

lai.

Semen,

Pr.

dr. Petre,

Familia

si

important

ei in

perioada Vechiului

Quid momenti habuerit christianismus ad

evolvendum,
in

ins

romanum
juridici

matrtmoniale

Actus

Testament, in vol. Familia crestina azi. lid. Trinitas Ll , la$i, J 995. Smets, Alexis ?i Michel van fisbroeck. Introduction la Basilc de Cesaree,

congressus

Surl'origine de

Vhomme,

internationalist 2,

Roma,

Horn.

Pontif. Instil, utriusque iuris, 1935.

X et XI de l'/Iexaemeron, ..Sources

chretiennes'*, 160, Paris, 1976.

. .

252
Staniioae, Pr. Prof. D.,

Bibliogrqfie
Introduces

Series partea
Buga, note
Pr.

intaia, trad,

volumul: Sfantul Grigorie de Nyssa, de Pr. Prof. D. Staniioae i Pr. loan

la

Prof D. Staniioae. indice

Pr. loan

Buga,

PSB

*>9

IBM,

Bucureti, 1982.

Idem, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol.3, IBM, Bucureti, 1978. Streza, Pr. Prof. Dr. Liviu, Sfimele Taine si ierurgiile in viafa Bisericii si credincio$ilor, RT, 111, (75), nr. 3, 1993. esan, Pr. Prof. Milan P.. Gnosticismul sirian si alexandrin
Alte sisteme.

Cuprins
Cuvant tnainte
Lista abrevierilor

5 8
II

MamheimuL

cap.

in

istoria Bisericeasca
1,

Universale*

(Manual

pentru Jnstitutele teologice), vol. p. 134.

Taylor,

ed.

11 -a,

IBM, Bucuresti 1975

**'*

Introducere
Capitolul
1.

The Gospel According to St Mark, London, 1953. Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Cuvant pastoral cu ocazia .,zdei familieV\ 15 mat 1994, In Familia crestina azi, Ed. Trinitas
V.,
la$i,

M.

Casatoria i familia Slanta Scriptura In Vechiul Testament ji in Judaism

I:

15

15 17
18

a)

Important
Leviratu!

familiei la vechii israelii

1995.
J..

b) Obltga?ia casatoriei.

Monogamia i

poligamia.

Tomko. Mgr.

Quelques aspects de la theologie du manage a partir de

LaTcs aujourd' hui'\ Bulletin du no. 17-18 (1974).
in vol.

ia vision paulinienne,

c)

Logodna $i nunta
i sojie,

20
i

^Consilium de LaicsiL,
Vizitiu,
Pr.

d) Sot

paring

copii

Lector Mihai, Famitia in invatatura Mdntuitorului si a Sfimilor Apostoli, fn vol. Familia crestina azi, Ed. Trinitas, Ia$L

e) Copii i i educajia lor 2. In

NouJ Testament

a) In Sfimele Evanghelii

Voicu, Arhid. Prof. Dr. Constantin, Invatatura despre creatie la Sfantul Vasile eel Mare, in vol. Sfantul Vasile eel Mare, tnchinare ia 1600 de ani de la savdrsirea sa. Col. Bibltoteca Teolosica",

b) In Epistole ale Sfinn'lor Apostoli

22 23 24 24 27
si

Capitolul

II:

Invajatura despre casatorie

familie in

IBM

literatura patristica

Bucure$ti, 1980, p. 70-93.

a secolelor II
casatorie

si III

33
56

Idem, Prohlematica teologiei Sfdntului Grigorie de Nisa,

nr. 3-5.

MA, IX

Capitolul HI: Feciorie

(1964),
1

si

Preferinta pentru feciorie

56 63

Idem, Teologia muncii la Sfantul loan Gura de Aur si actuaiitatea ei Tez* de doctorat, Sibiu, 1975.

2.

Nunta este

cinstita

Capitolul IV: Primirea Tainei casatoriei

1 -

67
67

Ysabel de Andia,

Homo vivens.

Incorruptibility et divinisation

de i 'homme

Pregatirea pentru casatorie

selon Irenee de Lyon, Etudes augustiniennes", Paris. 1986.

2. 3. 4.
5.

Timpul

casatoriei

Aiegerea tniresei Primirea Tainei

Petrecerea de nunta
a) Obiceiurile

72 74
81

de

la

nunp

86 86 Gura de Aur 88 92 95 95 03

b) Critica Sfantuiui loan

c) Adevarata nunta crestina

Capitolul V: Casatoria si viafa de familie 1 Scopul casatoriei

2.

Impedimente

la casatorie

254
3.

Cuprins
So{
?i

sojie
i

a) Egalitatea dintre b5rbat

i

femeie

108 108

b) Unitatea sotilor in c5s5torie

c)

no
in
113

Dragostea
i

$i

respectul reciproc

d) Locul

rolul specific al fiecaruia dintre soji

In familie, fn BisericS i in societate

e) Rolu! bSrbatului $i al femeii In familie

124
$i

Distracpile celordoi soli. neingSduite

ingaduite

127 136 142

145 149

g) Podoabele la femci h) AdevSrata podoaba

i)

Tinuta femeii In biserica Tinuta femeii In societate

j)

k) Bunurile materiale
4. Copiti a) Punerea numelui copilului

150
151

154
155

b) Superstitii care Insojesc na$terea de prunci

c) Copiii rezultati din desfranare

157 158 163

163 165 180 182

d)Educatiacopiilor
5 . Pacate impotriva casatoriei
a) Necinstirea sotului sau sotiei

b) Adulterul
c) Incestul

d) Perversiunea
e)

Uciderea copiilor in pantecele mamei

186
189 189

Capitolul VI: Indisolubilitatea casatoriei. Divorfui

1
.

Scurta privire biblica

2.

Atitudinea Paring lor anteniceeni privitoare la divorj

i

la casatoria

a doua
al

194
IV-lea despre divort

3. Sfintii
$i

Paring din secolul

despre recasatorirea celor divortati

198

4.
.

Vaduvia

213

5 Casatoria a

doua

221

Concluzii
Bibliografie generala

226
242

Cuprins

253