Biblloteca Sc.

de Cint' Bis
5i Sorlinarul Teglo*rr"Clui

I
{

PREOTUL

Dr. MIHAIL

BULAC

DOCENT UNIVERSITAR

I
I

$coALA

I
{

SIBN-IOTECA
ACIBEffiIEI TE$LT}GISE

DIH

:rn

CLUJ
Nr, lnu

EXEGETICA BIBLICA

DINdTToHTA

t,

t,

; ARtli.i,)tSC0f

tA

$ii"i. fr0l,l. CLrJ I

I nir.iLi0'lrr.a

i
B U C UR

r,,,.

,r.,&-{_ _3:C_'

cota

EqTl *w'-***;;-;Lffi,**l
";.*T-["*

TIPOCRAFIA gION C. VACARESCU,, Strada Umbrei, 4

l93l

i'

ltir;,r

I
I

f,"
i-

ffi$olrc,{S

-oeo\

*o"w*"o,

/i

\!

fldvrore ptsv ofiv 1g(or,pov

rb rdrv fgocp6v El6cozd,hov,

pdl,r,oru 6b 6ni tdrv touotrcov

xolgdlv.
Sf. Vasile. Epist, CCLXX.
Migne. Patr, gr. tom. XXXII.
Col. 1000. B.

1i
0,

1i
l

Introducere
l. Exegeza bibticd impune aprofundarea disciptinelor ei.

ll.

astdzi readuc pe teren uechile principii eretice.- lll,- In'terpretarea deosebitd a aceluiag uerset bibtic douedegte arbitrariul
raliunii. -- lY, Impo*anfa tradiliei explicatiue.
- V. Necesitatea
cunoagterii gcoalelor biblice patristice, gcoala exegeticd
din AnSectele de

tiohia.

I. Conceplia protestantd a rafionalismului arbitrar pe

terenul exegetico-biblic, incepe sd contagieze pe unii
credincio1i, ba din nefericire c6.te odatd chiar pe unii
c:lerici din cuprinsul bisericitor rdsdritene, fie je citea
nouilor secte religioase, al cdror numdr este in plind
cregtere, fie pe calea simpatiei libertinajului exegetic
al fracfiunilor protestantismului din apus. primeidia
unei asemenea acliuni, poate fi cu atit mai mare, cu c6t
pe lhngd mulliplele mijloace de prcpagandd ale tehnicei tipografice moderne, mai poate afla cAte odatd gi
,,teren neconsolidat din punct de uedere defensiu. De
';,iaq,g.ea o popularizare a normelor tradilionale d.e inter'etarea Sfintei Scripturi, o gdsim cu at|t mai oportund,
t;;||cd, urrrunra Bisericii noastre ortodoxe-romhne de a
sp?ndi Sfhnta Scripturd in mijtocul uedinciogilor gi
0,explica, ndddjduim a fi pentru uiitor intr'un pro;mai inaintat.
nalitatea predicii biblice a amuoanelor zilei de

astdzi, fatd de cazaniile reeditate de altd datd, trebuie

sd se aistin7a prin metoda noud de a face ?ntelese Fi
a pune in lumind adeudrurile cregtine teuelale, iar nu
piin doctrind noud. De aceea, Pteotul ca inudldtor al
Bisericii noastre de astdzi, trebuie sd fie totdeauna pre'
gdtit, cu tot ce este necesar adhncirii adeudratei inleTegeri a Sfintei Scripturi. Astfel pdsttarea gi adhncirea
nirmelor traditionate ortodoxe de interpretarea Sfintei
Scripturi, socotim cd fotmeazd una din temele de ac'
tualitate ale studiilor biblice ale clerului nosttu'
Subliniez cu acest ptitei, cuuintele pdrintelui Prof' Dr'
V. Gheorghitt, dela Facultatea de Teologie din Cemdufi,
rostite aium cAliua ani la inaugurarea cutsutilor de
Testamentul Nou: <Astdzi trebuie sd. ne inarmdm cu
toate armele necesare pentru a putea respinge cu succes toate

atacurile dugmane, care se indreaptd impotriua

Sfintei Scripturi 9i .sii-i apdrdm prestigiul ei de carte

inspiratd gi normatiud pentru credinta 9i uiata noastrd,
dacd uroim sd aiungem la adeudrata 9i uegnica fericire'

Azi studiul Sfintei Smipturi trebuie sd fie bazat

pe

studii exacte 5i precise Stiintifice, penttu ca teologul

sd fie in stare nu numai a preda poporului cuuLntul
Sfintei Scripturi intru toatd cutdlenia sa, ci a-l Si
iustifica din punct de uedere Stiintific fald de ori 9i
cine".1),
In ceeace priuegte

o interpretare bine intemeiatd 5i

uiitard a Sfintei Scripturi, cdci adeudtul reuelat nu

poate fi decd.t unul, nu se poate da, dacd nu auem fi'
xate ltrincipiile de interpretare 9i nu ne cdlduzim de

principii ale ermineuticii ortodoxe, adicd -de not'

mele adeudratei interpretdri a Sfintei Scriptuti' Pe lhngd
partea ermineuticii este necesard aprofundarea tuturor
disciplinelor de care ate neuoie o exegezd biblicd stiinfifici. Cunoagterea timbitor in cate s'au scrls cdtlile
-Sfintei
aceste

Scripturi, arheologia biblicd, introducerea

l)

in

7,

cio1ii Bisericii noastre erau indemnali de un predicator

eretic, sii citeascd cu tolii shrguincios Sfdnta Scripturd,

asigurindu-i mai tntAi cd. parlea inlelegerii cuprinsului

Sfintei Scripturi, le reuine tot lor in chip automat:
<Nu este rdu ca atunci cAnd deschizi cartea ca sd citegti, sd ceri Domnului putere ca Sd ?nfelegi ce citegti.
fine seama cd atunci cAnd citegti Scriptura, Dumnezeu
insuti iti uorbeSte prin ea, cdci Scriptura este cuuAntul
lui Dumnezeu. Dupd ce ai citit cit ai putut, intreabd-te
ce ai inleles Si ce ti.a rdmas din ce ai citit. Dacd fi-a
rdmas o uorbd, un gind, fi inulfumit. Dacd. dai peste
cuuinte pe cire nu le infelegi, nu te nelinigti de asta,
cite1te-le Oi mai tdrziu le uei inletege.>l)
lll. Cu alte cuuinte orice cititor poate sd inleleagd sin.
gur Sfinta Scripturd, fdrd sd aibd ure-o altd pregdtire,
decht a cunoagte literile alfabetului, gi dacd i-ar rdm6.ne
ceua neinleles dela prima lecturd, ua putea inletege tot
singur, cu prileiul lecturilor ulterioare. Oare nu protestanlii erau acei ce afirmau prrn Confessio Helvetica
prior (Art. il cd: <interpretarea Scripturii trebuie ciutati in ea insigi, incAt ea singurd si-9i fie interpret,?2)
RupAnd orice legdturd cu autoritatea bisericeascd, protestanlii au terminat gi cu consensul Sf. pdrinti asupra
principiilor de interpretare a Sfintei Scripturi. Adicd cetitorul Sfinlei Scripturi, ar auea dupd cum spunea Luther,
un fel de ungerb internd, prin descoperirea pe care
Dumnezeu i-o face in chip deosebit prin SfAntul Duh
9i astfel poate afla adeudratul inleles al cetor citite.
Aceastd afirmalie a sectanlilor din uremea noastrd, ne
duce indatd cu gh.ndul, la maxima protestantd <Scriptura

Sf'

Dr. V. Gheorghiu. Discurs de inaugurare al cursurilor din

Testamentul Nou. Candela 1925, P.

Scripturd, istoria biblicd gi teologia biblicd sunt disciplini, de cate nu se poate dispensa exegetul,
II. Nu este multd ureme, de cAnd mi.a cizut in
mLnd o carte de propagandd religioasd, in care credin-

1) Din planul de mAntuire. Bucuregti. Autorul anonim. p. 28.

2l l. lylihdlcescu. Compendiu de simbolicd. Bucuregti 1902. Invdlitura protestantismului. SfAnta Scripture. p. 248.

1i

Scripturae interpresu, adicd Scriptura se interpreteazd

prin sine insdpi.

I
{i

Fiecare cregtin putAnd fi gi pteot Si nefiind nici o

trebuinld de o ierarhie de drept diuin, toate camentariile
biblice al Sf. Ioan Chrisostom, Sf. Vasile cel Mate 9i
ceila$i Capadocieni, i1i pierd ln fa[a lot ualoarea normatiud, in ceeace priuegte doctrina mdrturisitd de bise'
rica apostolicd. Interpretarea fdcutd, de orice cizmar,
zidar, ori alt meseria1, auea aceiag insemndtate ca 9i a
acestor pdrinli bisericegti, lntrucAt putea sd fie dupd
aga zisa ?nrAurire a sf. Duh, impdttdsitd indiuidual.
Zwingli afirmd si el la rhndul sdu: uCuvdntul lui
Dumnezeu, indatii ce apare lurnineazi mintea omului,
aga incit il inlelege, il miirturiseste gi e sigura de el'.l)
De aceea au 9i aiuns protestanlii la tragedia firimi'
tdrii proWiei lor comunitdfi, in funclie tocmai de aceastd
diuersitate a interpretdrii Cuuintului lui Dumnezeu, din
SfAnta Scripturd. Chiar cuuinle/e Mintuitorului, rostite
la Cina c:ea de taind: ct-uati mAncafi' Acesta este trupul
meu.... BeJi dinlru acesta tofi, cici acesta este singele
meu>..,.'\ au fost lnterpretate de protestanli in toate
chipurile, numai sd poatd eSi din inletpretarea tradifio'
natd, Lulher uede trupul Domnului: uln pane, cum pane
et sub Fdnr, iar s|ngele Domnului uin vino, cum vino,
et sub vinou, sau ctt alte cuuinte (praesentia per impa'
nationem,. Zwingli ia instituitea Sfintei Euharistii, in
sens figurat, gi anume ca un simplu act comemoratiu,
o ceremonie care ne amintegte de cea din urmd serbare
a Pagtelui, de cdtre MAntuitorul cu ucenicii S;ii- Calvin
line calea de miiloc,lntre Luthet Si Zwingli. ln Sf. Euharistie, riupd Catuin sunt de fald trupul si sAngele
Domnului, dar nu ln chip material, ci spiritual. PAinea
Si.uinul nu se prefac, nici nu obtin ptin impanaliune
trupul pi sAngele Domnului, ci sunt miiloace prin cate
1) Ibid p. 247.

2) Matei XXVI. 26--28.6.

ni se dd trupul si singele Domnului, simboale care teprczintii gi oferd trupul gi singele Domnului.
Iatii ce sporturi spirituale otim cd a putut face doamna
raliune a interprelilor protestanli. Ori dacd citim interpretarea aceloragi cuuinte ale MAntuitorului, fdcutd de
Sf. Apostol Pavel. gdsim cd este tocmai .interpretarea
ofiodoxd.: uVi vorbesc ca unor oameni cu iudecati.
ludecali ce vd spun: Paharul binecuvAnlirii pe care-1
binecuvAntim, nu este oare impirtigirea sdngelui lui
Christos? PAinea pe care o frAngem, nu este oare impdrtdgirea trupului lui Christosl"l). Cuuintele Sf. Apostol
Pauel, ni se prezintd: ca un dreptar de lumind, in care
sunt puse cuuintele MLntuitorului Christos, fatd de speculaliunile teologice ale protestanfilor. De allfel gi interpretdrile marilor noStrii dascdli Si pdrinti bisericegti,
s'au intemeiat tocmai pe aceasld traditie explicatiud de
pe oremea Sf. Apostoli, impdrtdgild de Biserica ortodoxd ecumenicd.
Astfel Sf. Ioan Chrisostom, marele inudldtor ai pdrinte
bisericesc, cAnd igi propune sd uorbeascd despre ptezenla rcald a trupului Ai shngelui Domnului nostru lisus
Christos la Sf. Euharistie, intr'una din omiliile pe care
le rostepte la Antiohia (ssz), interpreteazd tocmai aceste
cuuinte ale Sf. Aposlol Pauel din epistola I cdtre Corinteni: "Paharul pe care-l binecuvAntim nu este el impir'
tigirea singelui lui Christos?, Apostolul a urut sd spund
cd ceiace este in pahar este acelas binge) ce a curs
acolo (pe cruce) din trupul Domnului, ai noi la aceasta
ludm parte... Pentru ce adaogdl uPAinea pe care o
IrAngem?, Noi uedem cd aceastd fringere se face la
Euharistie, in timp ce pe cruce nimic (asemenea), din
::::.gontra, cdci este scris. uNu i-se va sfirdma nici un osu'
ceeace n'a suferit pe cruce, el sufere pentru tine in
l) I. Corinteni X. 15-t6.

11

10

praadcere gi el consimte sd fie rupt pentru a ud sdtura

pe uoi pe toti".l)
Dintlo astfel de interpretare uedem cd fdrd sd fie
neuoie 'a ne pierde uremea cu speculaliile teologice,
fie ele alexandrine, fie ele gnostice, lie chiat ale sectan'
litor din uremea noastrd, atunci chnd mergem lte cdile
luminoase ale uttui dascdl ai pdrinte biseticesc ca Sf.
Ioan Chrisostom, ni se umple sufletul de liniste Ai de
lumind cd mergem pe cdrdrile traditiei apostolice 9i
deci ale insugi adeudrului sltus de Mhntuitorul Chri'
s/os. Sf. Ioan Chrisostom, ca cel mai de seamd reprezentant al gcoalei exegetice biblice din 'Antiohia, ne
atrage prin felul sdu de a explica Sf. Scripturd, cdtre
cunoagterea mai de aproape a aga zisei Scoale biblice
antiohiene ai deci cdtre pdncipiile ei exegetice biblice,
IV. Luteranii si Caluinii, cari au aruncat ttadilia bisericeascd, au simfit neuoia pentru consolidarea gtupdrii
lor, de o tradilie noud in locul celei abandonate Si
anume prin "Cdrlile Simboliceu, in care erau interpretari fdcute de intemeietorii protestantisnrului, la locurile
cele mai importante ale sfintei Scripturi.z) Cu atAt mai
mult la noi ortodoxii, nu se poate uotbi de o interpre'

l) Sf. Ioan Chrisostom. Omilia XXV la epistola I citre Corinteni. Migne. Patr. gr. tom. LXI, col. 199 $i 200.
Td llomlqrov rfre eiloy[oe 6 zuloyotpev, o026i xor,r'ovio rofi
ai.parog roi Xqroro0 Bott;.... Totro rd Bv tQ aotqpiq dv, txeiv6
Botr, rd dad rfrE rleugdg Qe0oov, xsi 8xelvou per61oplev... Atri

16 6i aqoo6rl1xev, "Ov xl6pLev I rotro yop 3ri pdv r{E etloprorinE Uorr,v i6eiv ylvdplevov. Bri 0d rot otougot oilx*'", &LLd.
xcti rouvdvrlov torltq. 'Ootofiv ytip ofrtot, q?1oi,v, o0 ouvrptBrjoerou AUt 6neg otx Bfio0ev tai roi orouqofi, to0ro ndoleu
Bri tlE apooqogdE 6r.ri oB; xai riv6leror. Er,ozytipr.evr,E, i"ta nd:v-

rag

tare a Sfintei Scripturi, fiirii cunoagtetea principiilor de

fdrd sd cunoa1tem consensul
de
materie
in
Sf. Pdrinti
- docttind.l)
In felul acesla ne explicdm imposibilitatea fi de uiitor
a unei concotdante a ptincipiilor Bisericei noastre cu
vederile protestanlilor, cend acegtia uot tdmene tut la
absurditdtile aga numitei gcoale biblice moderne. Spre
.exemplu unul din reprezentantii gcoalei Tiibingiene,
Ferdinand Christian Baur, mergea pLnd acolo cd im'
pdrlea cdrlile Noului Testament dup:d cele ttei con'
ceptii diferite, sub a cdtot influenld au fost scrise.'
conceplia iudaicd, conceplia paulind gi conceplia cato'
licd. Bruno Bauet socotea chiar CreStinismul ca un
produs al tumii gireco-romane.2) Reprezentanlii nouii
Scoale critice ilttre care se disting Ritschl, Pfleideter,
Iloltzman $. a., E'au ridicat la o altd apreciere a cdrti'
tor Sfintei Scripturi, ttecAnd la o criticd literard istoricd,
pAnd chnd aiung la Th. Zahn, eleuul lui Hoffmann' care
nu numai cd nu contesta autenticitatea Sfintelor cdrfi,
ci chiar suslinea cd Stirile traditionale despre canonul
cdrfilor Noutui Testament sunt destul de bine fondate'?)
Ne putem deci inchipui la ce fel de interpretare temei*
nicd puteau ajunge protestanfii, cAnd nici asupra cdrfi'
Ior Sfintei Scripturi nu erau intelegi.
Canoanele Sinoadelor ecumenice ale Bisericei ottodoxe,
mai alesrn materie d,e doctrind, rdmAn pietre de temelie
dealungul ueacurilor Ia agezdmhntul ei, neputhnd'o
: rdstutna nici o erezie. Ele ne uorbesc clar asupra in:.. datoririi exeEetului, de a line seama de doctrina sfinfi'
,,,r lor Pdrinfi: slnainte-stdtdtorii Biseficilor trebue sd in'
intreg clerul
',1;,.,' uele in toate zilete Si mai ales ?n Duminici,
, ,9i poporul in cuuintele dreptei credinte, culegilnd ideile
'Ai
iudecdtite adeudrutui din Dumnezeiasca Scripturd 5i
,,interpretare oilodoxd gi

Bprnl.'r]orr.

2) Introducere in stintele cirJi ale Testamentului nou de Arhibresbiterul Mitrofor Dr, Vasile Gheorghiu. Proi. titular al Studiului
Biblic gi al Exegezei T. N. la Facultatea de Teologie din Cerniuli'
1929. Sf. Scripturi 9i Traditiunea p.6-7.

:t t) fcon. l. Popescu-Mdldegfi. Cursul de Ermineuticd biblici.

de Teologie din Bucuregti 1928.
'. .21 Dr. V. Gheorghiul; op. cit. p. 59-60.
r;;cultatea

3) lbid p. 6a.

Fa-

{:

rl
12

lr

ffi

lll
i
it

iti

il
ll

,,r,i

;i

illri

,,i,

{il

fdrd sd treacd peste hotarele puse deia sau peste tradit'ia

de Dumnezeu purtdtoritor pdrinli. t't
Comentarea acestui canon, in ceiace piuegte principiul ortodox referitor la interptetarea Sf. Scripturi, o
giisim desu;oltatd pe larg intr'o enciclicd a patriarhilor
ridsdriteni (cap. il, pe care canonigtii nogtri ortodoxi,
o menlioneazii chiar in textul comentarului fdcut ta
acest canon: "Credem cd Dumnezeiasca gi SfLnta Scrip.,
turd este inspiratii de Dumnezeu, de aceia trebuie s,o
primim intru toate fdrd condifii, in felul cum inuald
Biserica soborniceascd, iar nu altcum. Cdci si falsa intelepciune a ereticilor primegte Dumnezeiasca Scripturd, numai cii o interpreteazd gregit, folosind expresiuni asemd.ndtoare si de att sens, cari sunt prod.use
ale uicleniei 5i inlelepciunii pur omenegti, arnestechnd,
ceeace nu se poate amesteca Oi iuckndu.se copildregte
cu lucrurile, cu care nu se poate glumi. Astfet dacd
oricine gi in fiecare zi ar interpreta Sf. Scripturd in
felul sd.u, atunci biserica cea soborniceascd prin harul
lui Christos n'ar rdmhne unitard lntr'un cuget gi o credinfd, n'ar crede totdeauna la fet gi neschimbabit, ci
s'ar desbina in nenumirate pdrli, ar cdd.ea in erezii gi
ar inceta sd fie Bisericd sfdntd, stAlpul gi temetia adeudrului, ar deueni Biserica celor uicleni, adicd. fdrd indoiald, a ereficilor, care nu se rugineazd a inudla deta
Bisericd gi apoi a o lepiida. Cdcl in ami.ndoud cazurile
autorul este acelag Duh Sfint, deci acelag lucru este sd
?nudfdm dela Scripturd. sau dela Biserica ecumenicd.
Omul, care le uorbegte numai d.ela sine, poate gregi,
poate sd inSele Oi sd se tngele. Biserica ecumenicd insd,
care niciodald nu a uorbit gi nu uorbe$te dela sine, ci
dela Duhul lui Dumnezeu (pe carele ea il are oi it ua
auea neincetat ca pe inudldtorul sdu pAndla sfilrgitul
ueacului), nici odatd nu poate gregi, nu poate sd ingele,
dimpotriud ea este infailibild asemenea Dumnezeie;tei

l)

Canonul 19 al Sinodului VI ecumenic.

13

Scripturi, $i nici odatd nu pierde din insemndtatea sa

de totdeaunar. L).
V. Comentarea acestui canon, ne amintegte de luminoasa interpretare a sfdntului Ioan Chrisostom, care
este'gi clard gi tradifionald. De asemenea ne aminte$te
gi de primejdiile pi desbindrile la care poate duce interpretarea inlelepciunii pur omenegti. In acest ghnd ne
indreptdm priuirile cd.tre uestita gcoal;i antiohiand, al
cdrei inudldtor de frunte, gtim cd era Sf. Ioan Chrisostom. Scoala antiohiand a fost centrul care ne-a dat
principiile ermineutice pentru exegeza strict gtiinlificd,
ddnd cuuintelor Sf. Scripturi o interpretare gramaticald
gi istoricd Si combdtind extrema alegorismului alexandrin. Aceastd gcoald. ne-a dat calea de mijloc a interpretdrii, pentru care motiu ne-am gilndit sd ne infoarcem gi noi priuirile cdtre meloda intrebuinlatd de marii
exegeli ai Antiohiei, ce atl rdmas celebri nu numai
in Biserica rdsdriteand, dar dupd cum uom uedea Si in

Biseri c a rom an o-c atol i cd.

Gratie acestei interpretdri sdndtoase

a Sfintei Scripputut ajunge Ia cristalizarea consensului Sfinlilor Pdrinli prin dogmele primite in unanimitate de
Biserica ecumenicd, iar marii parin'{i bisericeSti au stabilit normele sdndtoase pentru interpretarea Sf. Scripturi.
Ecoul gcoalei anfiohiene, depdgegte in obiectiuul ei
combaterea temporard a alegorismului alexand.iln, cdci
prin actiunea ei a putut inrkuri intreaga $coatd exegeticd biblicd de'mai t6.rziu. De aceia $coala antiohiand,
a fost gi este apreciatd dupd cum am spus, nu numai
in Biserica ortodoxd ci gi in celelatte Biserici din occident. Cu atdt mai mult deci, socotim .o datorie pentru
noi gi pentru uremea noaslrd, de a frdmLnta principiite
turi,

s'a

l) Enciclica Patriarhilor ristrriteni, cap,2. Ed. din 1g48, p. 14-1b,.

citat de Dr. Nicoaim Mitag. Canaanele Bisericii orlodoxe insolite
de comentarii. Vol. l, partea II, trad. iicuti cle Urog Kouincici gi
Dr.

Nicolae Popouici, Arad, 1931. p. A73-3?4.

{
74-La aceasta
ermeneuticii fii practica exegezei antiohiene'
pe
care o in'
ne lndeamnd mai ,t''t1"'iiii teligioasd'
iiarca sectele, cate de cate mai uatiate'ln.cercarea de a
Iatd de ce am ti'"iit ca actuald'
gcoalei antiohiene 9i
spune ceua despre i"'iiiit't'a
aduse ortodoxiei
de a ardta tnrr*n'i'ii'i'i
o socotim
noastrd
pe terenul exegetico'biblic' Lucrarea
ce se
prin
incidentele
deci de actualitate, diopotriud
ca
9i prin
noastte'
iuesc in afard gi ineiiii:ut Biseiicei
de
ortodoxe
legdtura permanent'iiiiiia t'tte oli .lctltiite
uremea
insdgi
acum aproape gasesptezece ueacu\i 5i

'i*'iixii

I.

Geneza $coalei biblice

din Antiohia

noastrd.
l. Antiohia ca centru de seamd

al

cregtindtdlii rdsdritene.

A. Antiohia pdgAnd, -. B. Antiohia incregtinatA.

- C. Antiohia
regedinla Patriarhiei ortodoxe,
ll, Antiohia ca gcoald. cregtind in rdsdrit. A. gcoala iudaicd.B. $coala cateheticd cregtind..
biblicd.
- C. gcoala
- D. Reprezentanlii de seami ai gcoalei biblice.
E. Biblia gi exegeza, ca preocupdri de seamd ale acestei gcoale.

L Antiohia. Antiohia este una din marile metropole

ale cregtindtifii risiritene, ce iniereseazi in chip deosebil Biserica orlodoxi, din veacul apostolic Si pAnd in
vremea noastrd. Aci ig. {n!!g}!a- intatnlm pentru prjma
datd numele de cregtini (1prcrlovo() la'acei ce urmau in.i
viJitufiloi .Domnului Christos.l) Antiohienii auziseri;
de MAntuitorul, mai intAiu dela cregtinii ce se imprag-j
tiaseri din turburarea inttmplatd cu gtefan 9i pitrun-t
Seserd pAni in Fenicia, in Cipru 9i in Antiohia. 15) Antiohia se afirmd dela inceput ca cenlru cregtin, binecuv6ntat de Dumnezeu, de a avea grafia deosebitd.si
fie silagul animator al celor convertiti la cregtinism,
socotind lucru decinste sd poarte numele lui uChristos,.
Mai tirziu, se afirmd ca centru prielnic al celor mai
l. Fapt. Apost. X1.26.
2, Fapt. Apost. X1.19-20.

ffi

il
fl

77

senetoase principii in interpretarea Sf intei - Scrinturl ,[

Providenla a ficut ca Antiohia si tie centrul de .st:tlez3 [
al cregtinigmului primar de pe vremea Sf' Apostol .P3u:" il
loan '[
cu al dreptei interpretiri de pe vremea sfantului
arsumel-t
Un
noaslre'
gi
deci,al ortodoxiei
ihrisostom
mai. mult pentru ndi, de a ne intdri conving-erea' :3 .'n
ortodoxie avem cregtinismul genuin, iar ci in cr.e9ttntsmul primar, avem structura de fond a ortodoxlsmutul' I
A. Antiohia p[gAn[. - Antiohia cea mare I -stt't-" .tt]"
(Nah'el'Att,l;,1-''X
agezatd pe malul sting al rAului Oronte
Mediterani,
Prin marea ttuzi t<m. departe de marea
S.elgycut
Fondata
Alep'
de
viului 9i ta sz km.
{elui
,l'- i
Alexandru'n
imperiului
destnembrarii
cator, tn urma
*101,[
ce
::
Si cliditd dupi planurile Alexandriei,
"^t1y
a
trecere in vremea aceia, devine regedinla infloritoare
Seleucizilor, timp de trei veacuri
I
varle'I
Renan in descrierea pe care i-o face, admira
tatea florilor 9i frumuselea plantelor ce ingradau
inspirauii
Orontut la Antiohia qi me'nlioneazi faptul ci
invredniciseriLrna-1
se
Ju'."e
ceva din parfumul .rru
rile genii, in fruntea cerora pune pe slAntul I:'i !-n]t;i
rand. dupal
sostom. Dupd unii Antiohia este agezati la
con'tr
Roma gi Alexandria, iar allii mai adaogi-Aten-a.St
nu$
s'a
stantinopole. Prestigiul Antiohiei insd
-afirmatprln$
dar
9t
numai ca cetate antici, demni de admirat'
frumuselea situatiei gi prin istoria monumentelot, :'' lil
Ca loiuitori, Iudeii fiind bine primili aci, au oblrnutfr
ntfl
aceleagi drepturi.ca 9i locuitorii ceilalli,.lltt' -t'.tt
actff
de
antiohiani
ci
faptul
pentru
Scoala
intereseazd,
1

fi

fi

l,l
ll
il

1.

Flauius Josiphe. Antiquit6s iudaiques XII 3,1; XlV, 2, 6 et

Guerre iuive,

rii

rrl

va avea mai departe in vecinitaie gi gcoala iudaicS. 1)

Populalia Antiohiei, era deci destul de variatd, cuprinzdnd Sirienii ca element indigen, 9i mai mult Greci, ludei
gi Romani.2) Numirul locuitorilor cetalii, se zice dupi
unii ca ar fi ajuns la 500.000, iar dupi allii ca ar fi
fost mai mic. B)
B. Antiohia cregtinX. - Acesta era mediul Antiohiei,
cAnd a venit sfinlul Apostol Pavel si predice pe Iisus
Christos cel crucificat 9i inviat, intemeind comunitatea
creglini de care ne vorbesc Faptele Apostolilor, ca 9i
epistolele sale. Primii cregtini, dupi cum cetim in cartea
Faptele Apostolilor, a) au venit in Antiohia din Cipru
Si din Cirene, binevestind Elinilor de aci pe Domnul
Iisus. AiungAnd vestea de cregtinii de aci pAni Ia Biserica din Ierusalim, au trimis mai intAiu pe Barnaba, p6ni
la Antiohia. Barnaba bucurAndu-se de cele aflate, i-a
indemnat pe toli sd stiruiasci intru Domnul cu tot
dinadinsul inimei.5) Dupi aceasta Barnaba a plecat la
Tars, ca sd caute pe Sf. Apostol Pavel 9i dupi ce l-a
aflat, l-a adus in Anliohia 9i au stat acolo un an inlreg,
adunAndu.se in Biserici 9i invdtAnd mult popor. gi cu
acest prilei ucenicii lor, s'au numit in Anliohia, pentru
intdia dati cregtini.6)
In aceasti comunitate a Antiohiei, Creglinismul prinsese ridicini aga de puternice, ci incepuse si dea roade
$i in domeniul viefii cregtine sociale. Astfel la foametea
cea mare, ce a avut loc in zilele lui Claudiu, cregtinii

l. Procopius de bello pers. Il, 8 ed' Dindorf' Bonn 1838' Vol'

rs9. nenni sie ,r6trw rip1oiov re xq'i l5yov dfi.iov xoi nprinl
p

',t&td rfl' Eor aao6v^^*6leror' nlo{ttp

Prorrcro[o6 oioav tdlv
"".lrr,$p'"tq

xcri xcil'l'er "y.L 'i

;iT#ilr;" "ii
'der
Professor
Kiftn,
on',A^,,,nvin citat de Dr. Heintich

The<

111

Wiirzburg. Theodor von Mopsuestia

Freiburg in Breisgau '1880' Die
Exegeten'
als
iunirirt Atricanqs

]il;;ru;'Universitiit.

tiochienische Exegetenschule p, 4'

an

II, 18,5; VII,3,2-4.

2) Saint Paul., Apifte d6s gentils par A. Tricot. paris. 1927. III
En Cilicie.et i Aniioche. p. 65.
3) Dupi Chrisostom numtrra douizeci de miriade sau doui sute

de mii locuitori 9i

zegal'i1

xa[

pr,i1r1p.

ex. a6letov r6v fnd rtv gco xerpdvtrtv

Omilia lll de statuis. Migire Patr. gi. to*.

XLIX.
4) Fapt. Atost. X|,22.
5) Fapt. Apost. Xt, 20-23.
6) Fapt. A.cost. Xl, 26.

19

18

dinAntiohias'auhotdrAtcafiecaredintreeisdtrimitd
aiutoare aupa putere fraJilor infometafi din ludeia'
Siantut epoitot Pavel 9i Barnaba au fost chiar purti-

torii acestbr aiutoare materiale, dela Antiohia in ludeia'1)

Deasemenea biserica din Antiohia are 9i proorocl 9l
inviititori, pe tAngi cei cunos.cufi, pe Simeon cdruia ii
zicei tlig:ei, pe Luciu Citineul, gi pe Manain cel ce
fusese crescut impreund cu Irod tetrarhul gi Saul'')
CreStinii din Antiohia se invredniciri cei dint6i descrisoarea impiciuitoare, veniti de la sinodul apostolic
dela lerusalim, in care se clarifici interpretarea deoseUita chestiunii circumciderii, care diferea intre Sf'
" Petru 9i Pavel. Cici in adevir dupd cum
Apostoli
ne istorisegte St. evanghelist Luca, toli fralii ce se
adunaserd pentru epistola ce li se adusese, dupi ce li
s'a citit, siau bucurat de imbdrbdlarea, pe care le-o
aducea,3) iar Pauel 9i Barnaba au rdmas tn Anti.ohia'
inudthnd pe notod gi propoueduind cu multi altii' Cu'
udntul Domnului'a)
Astfel Antiohia devine dela inceput un centru cregtin
de seami in interpretarea Siiniei Scripturi, inliturin'
du-se erorile ludaizante, poirivit celor hotdrAle de sopetrinismul 9i Paulinismul,
borul apostolii aela ierusalim.
mai vede inci 9i prln
le
Baur
p.
.rr. protestantul F.
'u"rcut
dispdrusera inci din
Testament,
Noul
XIX in
din
Antiohia incep si
creStinii
IncAt
veacul apostolic.
luminati chiar
credincioasi,
drept
atmosfera
in
triiasca
de epistola soborniceascd a Sf' Apostoli'

In ceeace
cu
bisericeascd
iurisdiclia

C. Antiohia regedin{a patriarhiei ortodoxe'

privegte organizarea ierarhici

,..p..tiua, Antiohia se afli intre patriarhiile istorice'

ocupAnd locul al patrulea, chiar inaintea cetitii Ierusalimului, dupi cum precizeazi canonul 36 al sinodului
l)

Fapt. dpost., XI,

30.

2) Fapt. APost., XIII,.1.

3) Fapt. APosf., XV, 31'

4) Fapt. Apost., XY, 35.

al gaselea ecumenic: uRepetind cele legiferate de cei o

sutd cincizeci de sfinti Pdrinti adunali in aceastd de
Dumnezeu pdzitd cetate impdrdteascd gi de cei gase
sute treizeci intrunili la Calcedon, hotdrLm ca scaunul
Constantinopolului sd beneficieze de prerogatiue identice
cu tronul Romei uechi gi sd se inafte ca acela in afa-

cerile bisericegti, fiind al doilea dupd acela, dupd. carele

sd se numere scaunul marei cet;dfi Alexandria, apoi cel
al Antiohiei Si dupd acesta cel al cetdlii lerusalimului.l)
In ce privegte extinderea iurisdicliei acestei palriarhii
a Antiohiei, ni se spune cd se extindea peste Siria,'1
parte din,Palestina, Phoenicia, Arabia, Cilicia, Isauria, L
Mesopotamia, Ossoijna, Euphratensis gi Cypria. Chiar in r
primul sinod ecumenic dela Niceia, prin canonul VI se
amintegte cd gi Bisericii din Antiohia, asemenea Bisericii din Alexandria 9i celEi din Roma, trebuesc recunoscute prerogativele provinciilor determinate. '?) Aci la
Antiohia s'au finut mai mulle sinoade, dintre care re-

anul 341, intrunit cu prileiul

la care au luat parte,
celei
din
cetate,
bisericii
sfinfirii
se spune 200 de episcopi.t) Cu acest prilei, episcopii
adunati Si intrunili in sinod au dat cAteva canoane
pentru conducerea uniformi a intregii Biserici ortodoxe.
IL $coalele cregtine ale orientului. - Antiohia fiind astfel un centru cregtin destul de insemnat, in chip firesc
era in legiturd 9i cu celelalte centre cregtine, ca Ierusalimul, Alexandria, Atena gi Roma. In vestita gcoali
cateheticd din Alexandria, pe lAngd pedagogia cregtini a
catehumenilor, Sfinta Scripturi ocupa locul de frunie in
instruirea cregtinilor, lucru care a aiuns cunoscut Si Antiohiei. Exapla gi comentariile lui Origen, pe lingi omimarcdm sinodul local din

1) Canonul 36 al Sinodului al gaselea ecumenic, trulan.

Dr. Nicodim Mila$. Comentariu la canonul VI. al sinodului
I ecumenic dela Niceia, Canoanele Bisericii orlodoxe, insolite de
c.omentarii. Vbl. I, p4rtea Il de Urog Kovincici 9i Dr. Nicolae Popo-

2)

vici. Arad l93l p, 42.

3) Ibid. op. cit. Vol. l, partei I. Introducere p.

43.

:::::,
',

2t

liile rostite, au inlrat in opera sa, ca invilitor al Bisericii si anume la gcoala catehelici din Alexandria. Curentul dat de gcoala cateheticd din Alexandria in domeniul biblic, i-a dat aspectul unei adevdrate gcoale biblice,
de al cirei ecou au vorbit toate veacurile cregtine, pAni

in

vremea noastrd.
Despre Origen ni se spune cd a vizitat personal Antiohia, in rdndul celorlalte centre crestine vizitate de el,
Cezareia Palestinei, Efesul gi Atena, cu prileiul exilului
ce i-se fdcuse de citre episcopul Demetrius. r). Astfetr
refugiat in asemenea impreiur5ri din Alexandria, Origen
face ca o noui gcoala cregtini sa infloreascd la Cezareia-Palestinei, sub propria sa conducere. Tinerimea

cregtind era atrasi in numir mare, de marele dascil

Origen. Iar despre Antiohia, spun istoricii, ci nu mult
dupi aceasta avea si striluceasci in genul ei specilic.
Astfel ceStinii orientului, simleau lireasca nevoie de
a avea gcoli pur cregtine, in care sd faci mai ales
studiul gi interpretarea Sfintei Scripluri, dupd cum gi
ludeii studiau in gcoalele iudaice, talmudicele Bet-Sopherim gi Bet-Midrasch,2) iar pdgAnii in gcoalele lor
literatura elenici 9i filosofia.
A. $coala iudaicd.
- La ludei era o veche tradilie iudaicd, dupi vremea lui Hilel gi $amai, de a avea asemenea Scoale publice. Predarea invifiturii gi rispindirea
ei in popor, o ficeau preolii cdrora dupi porunca Vechiului Testament, li se spunea : uSd inudlali pre fiii lui
lsrael, toate legile pe care le-a grdit lehoua" s). Aceste
par Eugdne de Faye. Paris 1923. Alexandrie, Chap.
p. 35.
2) Nach der Zerst6rung lerusalems diirch die RSmer bestanden
zahlreiche Schulen liidischer Schriftgelehrten in Syrien und Mesopotamien, .zu Sora, Nahardea, Pumbedita, Nareska, Machuza, u. a.,
so vie im Westen in den Stiidten labne (Jammia), Ciisarea, Lydd
Ziphoria und Tiberias. Apsemani, bibl. orient. T. III, P. II, p, 928. T
I. prologtrs de scrirrt. Str. II. Dr. Heinrich Kihn.op, cit. Die christIichen Schulen in Antiochia, p. 4.
3, Levrtic. X. 11.
1) Origdne

lll,

gcoale publice in adeviratul infeles al cuvAntului, apar

la Ebrei cu pufin timp inainte de venirea MAntuitorului,
dupd cum atesti gi /osif Flauiu.t).

Aceste gcoale publice, se deosebesc de gcoalele profetice de pe timpul lui Samuel, Elie Si Eliseu. Samuel
infiinlase gcoalele profetice, in care se formau propoveduitorii, pe care-i trimitea la toate triburile, pentru a-i
aduce la credinfa monoteismului, pe care vroia s,o ridice

la inillimea gi splendoarea de pe timpul lui Moise 9i

losua.2) Gamaliel, dascilul Sf. Apostol pavel, era tocmai

din gcoala cu ideile ld liitel. Chiar Sf. Apostol pavel,
in cuvAntarea rostiti dupi ce a fost prins in Templu gi
a fost legat, amintegte de gcoala lui Gamaliel: uAm fost
crescut in cetatea aceasta am inudlat la picioarete lui
Gamaliel sd cunosc cu deamdnuntul Legea pdrinlilor
nogtri,...3) $coalele purtau numele de uBgl-llrmidrag,
(de la verbul D'Jf,a explica, a cerceta), adicd ugcoli de
cercetare>. r) Distincfia intre aceste gcoale iudaice, esle
ci pe cind gcoalele publice explicau legea, vechile gcoale
profetice se refereau mai mult Ia redegteptarea ideii
religioase 9i la unitatea religioasi a poporului.
Este interesant de menlionat faptul, ci de numele Iui
Hilel Si $amai, degi amAndoi din partida fariseici, se
leagi amintirea, a doui gcoli rivale in interpretarea Sfin_
tei Scripturi. gcoala liberald in aplicarea Legii, dupi
principiile Iui Hilel gi scoala in aplicarea rigorisli, dupd
principiile lui gamai. De aici a trebuit si se aiungi la
partizani pe grupe, de o parte Hileligti 9i de alti parle
$amaiSti. Deci 9i Saul prin dascilul sau-Gamaliel, erea
sub influenfa rabinici a grupei Hileligtilor. Astfel pe
vremea sa, toati cetatea Ierusalimului era plini de
l:,t{nliquitates. Cap, XV, t0
m

.1.

5. Arheotogia biblici. Curs prof.

Popescu-Mdtdegti, p.- 161-162.

','irilA,t.rrlot._fiono*

iipercu-/vtdtiegti. Curs de Teologia biblici

p, li.

i.qlu! Testament. Infiinlarea gcoalelor profetice.

,,

Apostolitor. Cuvantarea Iui pavet. XXII, 3.

ll!) 3rr-"t:
Prof. Econ, l. popescu-Mdldegfi.

Arheologia fiUtica, p. tOZ.

::.\.

ao
22

C. $coala biblicd a Antiohiei. - Asttel gcoala biblicd

incepe si lucreze pe terenul exegetic,
intr'o epoci cAnd ereziile se iveau una dupi alta' Deaceia pentru a evita cascadele speculaliunilor teologice
ale alegorismului alexandrin, gcoala Antiohiei, ia calea
in interpretarea Stintei Scripturi, literali-istorici'gramaticald. Cel dintAi dintre maegtrii acestei gcoale, DPtPklL
'este remarcat tocmai prin faptul ci lucreazi in chip deosebit de alexandrini, interpretAnd cu mdsuri (petq(og),
moderat. Eusebiu il distinge in istoria bisericeascd pe
Dorotei, ca profund cunoscdtor al limbilor elind Si
ebraici 9i admirabil tilmicitor al Sfintei Scripturi, mirturisind ci gi el l-a auzit explicAnd sfAnta Scripturi po'
porului. 1) Timpul cAnd se crede ci ar fi fost intemeiati aceasti gcoali, se socotegte prin anul 260.2)
Lucian martirul, supranumit gi Lucian de Samosata,
dupi origine 9i Lucian al Antiohiei, prin faptttl ca a
iost preot in Antiohia, di acestei gcoale directive proprii in domeniul exegezei biblice; s). Despre pregitirea
lui Lucian, ni se spune cd s'a ficut pe lingi Efrem

Nu numai lAngi
locuri de adundri pentru invilituri' pielile publice'
tuu*a, dar si gr.i1
i;*i- Ei .inugogil.- iu in-ttiuiu'
se obicinuia ca rabinii
intrari
la
la rdspAntii,
Legei' pracsd invete Legea. acesii invalatori.Gabani)-.ai ni se spune
despre-care
il;;;;n;;i specitic rabinica'
Dupi unele reguli'
ui'"ta'')
ci era o exegezi .u 'a"uat'i
un cuvAnt al textului
ale aga ziselor sto"rl-'*uinitt'
cu singura condiliune
biblic, putea fi intocuit cu altui' valoare numerici ca
aceiagi
ca al doilea cuvint sa- aiUa
se ficea -ugor' tocmai prin
ate'sta
primul, Echivalarea
i-"ri.).n1"te. p.rin I iterile altab etului'
f a pt ul ci ci trele .ru,
a ludeiror' a rost comprect
inlocuitd in CreStinism'

a Antiohiei,

[Lil';;;;;,t r";;;i;

.rt.t.ti'r creqtinr din 11i-oh11 -*i::""ti llli;

i;;il
n#.J"ii, Arii;ii;, ptinat P1te1e. d:
;.

"I:Tlt:^g::
eva.na q"
j:ll?i;
;ii;;;ri;;,.rt,i't i,'di[;'
:,1
^1:t,t1
ApolinariT:ll*l
smutui.
ei
n'iani
i:i::"ilil.i trrr' ;utt n
iul

:H'.;;".i#il:;;;
ill::l""till
com'
pentru
aaica al exegezei biblice
i

siirt.i'-s.lipiuri,

baterea sectelor, gcoala catehetica

16.T.'.1

9i" A""1i?!]'::1-t:T

1) Eusebiu Hist. Eccles. Lib. VIlt. Cap. XXXII. Migne' Patr. gr'
-_--__---__--T\]
tom. XX. col: 722 B l
'I{o8'6v
Arog6rgeov ngeope(ov tofr xotd 'Avt6letov flEr.orp6vov
rdrv rlvrxiSe l,6ytov dv6pa Byvrrrpev. Oil6rnloe D'of,roE oegi
rd $sio yeyovdrg, xar" 't{1E'EBgaiov Brepe?.r]8'4 yl6tq6, rbg

evururrE rr vuuLr '-"'

istoricii acestor gcoale.
dria,r) duPi cum mirtt*irara chiar
pedagogiei cresline.' cu. laturea exese-

i;;il;i;;aul

l,

i
il1

didactice pe care
tica uiufica, tormau coiolarul acliunii
ravnd in primele
o desfdgura biserica';;;;ii"' cu'multd
;.;ili; din cuprinsul Sfintelor cdrli'

xsi siroiE taiE Epqoixcrig YQoqoiE trLorrlpttivtoE Bvtvylciver,v.

'Hv 6'oiro6 r6v ptciltoto Bl,er.rrlegicou. Ilgoaor,0e[og te ri16 xo0'
"El"l,qvctE oix iipotqoE.... Toriror-r pergirrig tdE fgocprlE tni {6

ii

'Exxl4oiaE

.,l

iii

rq

you p6v

ou

xotry xoti

ocr prsv >.,..

2) F. Cayrd. Proiesseur de Patrologie. Prdcis de Patrologie' Tom'

I ,ll Paris 1927. Les auteurs syriens. p. 270.

iti

iii

;:1.'.

3) Eusebiu

.ngivro plov

il

numegte Tdrv'6 rla' 'Avttsle(uE ptcrprrigcov tdv

t{E otr6$r, ncrgoLx(o6 Aouzlu-

ripLoreE ngeoBr)repog

gr. Tom'
' IoE'.'. Euseb. Hist. Eccles. Lib. VIll, Cap. XIII. C. Migne Patr.

xX, col.

lll. $Q re Byxgotfr xoi roii

legciE ptor9r]poot

ouY?-

lrQ,b't1p6voE. Lib. IX, c. VI, col. 809. Sozomen; e06oxLpc6totov xcti

:fQc{qd6 eiE dixgev r'lxprproxdra. L. III, c. 5.

ir

p.

6.
lliih ' '

',r''

'''

25

24

Origen
Mirturisitorul din Edesa.l)' Dupi exemplul luio traduLucian
ficut
a
9i
biblice,
in-aor"niul strrdiilor
interprelarea
cere dupi cei gaptezeci 9i apoi a incepul
alexandrin'
i, ,.n.ot literal, deosebii de alegorismul o noui gcqali
In chipul acesta' veaem nescindu-se
restringe
biblica in Antiohia, al cirei inleles nu Se poate
ales la
mai
ci
elevi'
profesoii
9i
' strict la o gcoali cu
din
iurul
gruprru a ierarhilor ortodoxi ai risiritului
cu
biblice
exegezei
"..,
domeniul
in
lucrat
au
nntioti"i, ce
cregii'
al
centru
sensul literal. Grupali in iurul aceluiag
Sf'
iairtii, cu o directivj asemanitoare in interpretarea
reprezentantii
ceilalli'
Scriptuti 9i deci deosebitd de
dau caracterul unei adevdrate gcoale bi'

acestui centru,

blice,creinduncurenlnou.ceinfluen|eaziintreagabi.
sericdcregtinidemaitArziu.,).Acegtireprezentan|i
in rt.i mari categorii' dupi cele trei peri-

;;;ilr;t.fiii

gi de inflorire
oade de intemeiere a gcoalei, de desvoltare

iiJe

ae.aoere in tuptete

iu Nestorianismul gi Monofizi'

etapele gcoalei
tismul.3). Redim aceste irei perioade, cu
dupi lu;
chronologic.i
ordinea
antiohiene, enumarAnd in
reprezenpe
toli
Kihn'
Heinrich
crarea amintiti a Dr.
tantii ei mai de seami'
gcoalei
D. Prima perioad[. - lntemeierea 9i desvoltarea
Lucian
dela
'[-*-.s.ti." ,itiohi.nu, este tixati in timput
--l panat. Diodor (290- 370)'

,,

,*-"u'

""
antici
cu filosoiia

(Arhimandrit)' Raporturile Sfintilor trei ierarhi

moderni, sau raportulile Cregtinismului cu

9i

filosoiia. Bucuregti, 1871, P' 65'

Sinne eines geotdne2) uMan t urn au,'iiiol fu"'nim strikten odet auch im Sinne
Schi)let
und
Lehrer
ten dusseren Vefiandes uon
geistigen
eines blos geistigen Verbandes' gemeinsam uerfolgten
letzteren
im
mehr
*Schule'
hiet
wott
das
tili, nin*n'

iiiituns.
iiinr, io*ont

auch der kussere Verband sich meist nachweisen

auf exegeti'
flsst. Die antiochienische Schule und ihre Bedeutung Enstehung
1866.
ph.
wi)rzburg
Ilersenrdther,
iiiin oetiete. von
auf dem Gebiete
und Entwicklung der antiichienischen Schute
p'
7'
Hauptrepiiisentanten'
ih"'
p'
--de, Exegesn nurh
3; i;. Heinrich Rihn, op' cii' Perioden der Exegetenschule'
t7

-20.

:;;.,

Dlorotei, preot la Antiohia, contimrroran cu Lucian;'I

i,::yurirr, preot la Antiohia (+ 311); Eustafiu (f SOO) I
:,episcop al Antiohiei, fost in exilul de la Traianopol din
Tracia. Meletie (* OSt;, Patriarh al Antiohiei, profesorul\
Iui Ioan Chrisostom; Flauian al Antiohiei, monah 9i \
preot in acelag loc, profesorul lui Diodor 9i Teodor;
Ciril al lerusalimului, este socotit ca aparlinAnd aceleiagi \
gcoale, prin directivele metodei sale exegetice, probabil
de cAnd gi-a fdcut pregitirea. 1)
Perioada doua.
- Timpul de inflorire al gcoalei exege.^
tice antiohiene, este socotit de la Diodor pAni la Teol (
doret (374-45A). Diodor, gcolarul lui Silvan din Tarsul r)
Ciliciei 9i al lui Flavian, arhimandrit la o mAnistire din
Antiohia gi episcop la Tars, de Ia 378 pini la 394;
Eugarius, preot gi colaborator al lui Diodor in biserica
Antiohiei, dela 373 in legiturd cu prietenul slu Ieronim,,,,
episcop al Antiohiei (SAs-gSz); Ioan Chrisostom, (*407),
antiohian de origine (342), gcolar al relorului Libanius,
al lui Meletie, Carteriu 9i Diodor, preot la Antiohia
(se0) Si patriarh la Constantinopole (s98); Teodor al
Antiohiei, congcolarul lui Chrisostom la cunoscuJii profesori, episcop in Mopsuestia; Polychroniu, instruit de
aceia$i dascili ca gi fratele siu Teodor, episcop de
Apamea (*+ao1; Adrian monah antiohian din prima
iumitale a veacului al V, discipol al lui Chrisostom ;
lsidor de Peluziu, (*Se+) gcolarul lui Chrisostom, ale
cdrui opere le folosea; Nestorie (+440) gcolar al lui
Teodor, patriarh de Constantinopole, cizut in erezie;
Teodoret,congcolarulluiNestorieintr'oministjredin
l

Antiohia, episcop

la Cyr in

Siria.

Perioada a treia. Deciderea gcoalei exegetice antiohiene,

prin luptele nestoriene.

Marcu, gcolar al lui Chrisostom, impreuni cu lsidor
Petruziotul; Nitus, (1450) gcolarul tui Chrisostom la
Constantinopol, mai tArziu monah pe muntele Sinaii;
1) Ibid, p. 18. Vgl. Reischl und Rupn, Cyrilli opp. Miinchen
Vol. l, p. CXXXlll. Citat de Dr. H, Kihn, op. cit. p. 18.

1848.

Victor, gcolarul lui Ioan Chrisostom gi preot la Antiohia;

insulele britanice pAni la tirmurile Euxinului, din regi'

unile polare, pAni Ia strdul Auslraliei, pe$te tot le spune
Ion Chrisostom neofililor sei, ci pot vedea oameni care
vorbesc despre inlelepciunea Sfintelor Scripturi.l)
Cu acest prilei, Ioan Chrisostom ii indeamni, si nu
se mulfumeasci numai cu explicaliile fdcute in cele
cAteva ore de la biserici. (flqoo'6popsv xorvuv rp <ivuyvc6oeL, pt tdE Erio p6vov ru'6"tuE 6goE...). Ci fiecare
cregtin, mergAnd la sine acasi, si ia in mAna minun'
chiul Sfintelor Scripturi, sd parcurgi din nou ideile ce
s'au explicat impreuni, pentru ca si poatd aiunge in
adevir la folosinJa deplini gi continui a Sfintei Scripturi.'9) Printr'o asemenea lecturi regulatS, vor putea
cregtinii infelege 9i reline comentariile cele mai grele'
Acesta este spiritul in care marele dascil, vroia sd se
pregiteasci cneglinii, in ceeace privegte cunoagterea
temeinici a Sfintei Scripturi. Aceasta era prima datorie
a cregtinului, dupi ce primea botezul. Cdci in lectura 9i
meditarea Sfintelor Scripturi de cilre credinciogi, vedea
un miiloc puternic de a-qi salva sufletele de patimele rele.
Acelor ce obiectau cd n'au timp si citeasca Sf. Scripturi din cauza mulfimii ocupaliilor, Ioan Chrisostom Ie

lui Chrisostom, hirotonit de el diacon'

mai tArziu intra in monahism 9i este preot in Galia de
sud, ldsind scrieri in limba latini; Proclu (*q+z) paCassian, scolarul

triarhul Constantinopolului ; l'Iasilie, preot in Antiohia,

episcop de Irenopol in Cilicia; Cosma, devenit nestorian,
a urmat in exegezi pe Teooor de Mopsuestia, etc.
Antiohia este deci centrul de activitate al atitor per'
sonalitifi ierarhice, care sunt legate unele de altele nu
numai prin originea localititii, ci mai ales prin influenfa
pe care o exercitau unele asupra altora. Persoana covArgitoare a Sf. Ioan Chrisostom, remarci insd aceasti gcoali
nu numai ca fdcind parte din cuprinsul ei, dar gi prin
numdrul mare de ucenici pe care ii formeazd, iie dela
Antiohia, fie dela Constantinopole.
E. Biblia qi exegeza, ca preocupdri de seaml ale acestei
gcoale. In exortaJiile pe care Ioan Chrisostom le finea
neofifilor, Ie vorbea despre neintrecuta utilitate a cetirii Sfintei Suipturi. Socotindu-i in anotimpul primi'
verii lor sufletegti, cobora cu ei impreund, dupi cum ii
instruia in chip intuitiv, in livada divind a Sfintelor
Scripturi. Aci in boschetele aga de trumos impodobite
ale acestui paradis, sufletul sdu 9i al discipolilor se
animau de sentimentul curatei bucuri.i 9i mAngieri
cregtine.

Scripturilor, el spunea ci
pAni
in Occident, dupd glasul
din
Orient
se intinde
profetului care a spus t <Glasul lor s'a fisp1ndit tn
uniuers, cuuintele lor au mers pdnd la sfirgitul lumii
(Psalmi 18).1)
Din Indiile, regiunile privilegiate de primele raze ale
soarelui, pAni dincolo unde inundd imensul ocean, din

- t) Kdv rugdE 'IvEoiE tir6l,81E o{)E nqritouE dv[o1orv

6 {iltog 6qfr, xdv eiE tbv rirxesvdv dn6},r}rlg xdv nqbE
rfi6 BqfficrvvLxirE v{oouE br,ei"taq, xdv eiE rdv Et[ewov
arl,edor"lE n6vrov, x(iv ngbE rd v6rr.s tia6l.81l9 F6QI,
srd,vrcrrv dxo6on, acvrolot rd dnd {6 fgoqfrE qr,l,oooqodworv, cprnvfl pbv 6t6gg. xtoffl 0b oril 6r6qo, xoi

11 8f. Ioan Chrisostom. De utilitate lectionis Scripturarum in

z) ....<Koi Excotog oixa8e dvolrrrg{o'aE td BLBl"icr

perir leiqog l,optBav6tro, xa,i r6v'itqqirerr, 6cieq6orkr
i' rdt vorlputa, ei ys p6l.l"i1 8rqvexfr xai, riqxotoo.v 61er,v
.., tfrv rilrd rfrg fqaq{E rircp67,er.crvr.

Despre aceasti grddind

princip. actorum.

Ill.

Kcri 6rr, nowalot r{E rugocp{rou }'6yovteE. EiE afroc(v rilv yfrv einl.0'ev 6 cp$6yyoE arii6tv, xai eiE tic
er6po.ra rirE oizoup6vls tit Qripr,atu arjt6v. (Ps. xvlll, s;
Rom. X, 18). Migne. Patr. tom. LI. col. 87.

11d:oo11 8roqdqrp, 6ravoia, Eb oupq6vrp.

Ibid. tom. LI. col. 88.

Ibid., col. 90.

spunea ci le lipsegte iudecata sinitoasd a Iucrurilor

lisindu-se absorbifi tocmai de griiile trecitoare, in loc
de a da intAietate lucrurilor vecinice, in legiturii cu
sutletul nemuritor. CAnd este vorba si fie invitat cineva
si stea de vorbi cu prietenii, sd nleargi la teatru, si
asiste Ia cursele hipodromurilor, sd piardd chiar zile
intregi in asemenea impreiuriri, nu mai poate pretexta
ci este refinut de ocupalii. Acelor ce obiectau cd n'au
nici un exemplar din Sf. Scripturi Si deci aceasti lipsd
ar constitui un motiv ci nu pot si o cerceteze, iarigi le
dddea rispunsurile cuvenile unor suflete indiferente gi
chiar lage. Nu numai bogalii nu se ppt plAnge ci n'au
miiloace si cumpere Sf. Scriptur5, dar nici chiar sSracii.
CAnd este vorba si-gi procure instrumentele profesiunii
lor, sirdcia nu este un obstacol, gi nimic nu cruJi pentru a scdpa de aceasti lipsd.1)
Acelor ce pretextau cu greutatea infelegerii cuprinsului
Stintei
Scripluri, le spunea ci acest lucru se intAmpld
i
numai cu acei ce nu sunt atenti. Cum se face ci mulfi
cregtini sunt vizuli in pielele publice, isiorisind cu exac.
.titate numele vizitiilor de pe Ia circuri 9i al saltimban.
icilor, cunoscAndu-le originea, patria 9i locuinfa? gi iarigi
I se gisesc cregtini in stare si poati cunoagte mai dei graba defectele cailor prin circuri gi si ignoreze adeivdrurile ce se explicau in Bisericd pAni chiar gi numdrul
i cirlilor Sfintei Scripturi ? ,)

Aceste mustrdri ale marelui ierarh, n,au rimas simple

chestiuni istorice, ci trebue si recunoagtem, ci sunt
pline de actualitate gi pentru vremea noastri. Greutatile
gcoalei biblice de pe vremea lui Chrisostom, s,au mirit
prin lipsa zelului chrisostomic din partea dascdlilor gi
cite odatd, trebue si mdrturisim cu durere, chiar prin
Iipsa de preocupiri in direcJia aceasta. Incdt muslrdrile
marelui ierarh, igi mdresc cercul celor cdtre care se
indrepteazd.

Acesta era deci punctul de plecare al marilor dascili

antiohieni, dorni.ci de a face cunosculi 9i inJeleasd Sf.

Scripturi credinciogilor, din amvon 9i din af arii de

amvon in restul timpului. Notiunile de Elriynor,g 9i
6qprlveurrlx{, degi apar ca termeni sinonimi,iii bai...L
fiecare intrebuinfarea lor. Prima intru aflarea infelesului \.
Sfintei Scripturi (Bfirlyeiorlor) 9i cea de a doua intru a \
extrage regule (6gpr1veuer,v) dupi care sd se poati aiunge

: la scopul celei dintAi.

Vom avea deci prileiul sd cunoagtem atAl din cadrul

mai larg al exegezei antiohiene, cAt 9i din cadrul ermi-

neuticii antiohiene, care devine o gtiinti teoretici a

celei dintAi. Fericitul Augustin, care in buni parte a
fost influenfat gi de gcoala antiohiand, sinletizeazd ad_
, mirabil aceste capitole insemnate, ale exegezei biblice,
odue sunt res,' quibus utitur
ll., in urmatoarele cuvinte z
omnis
tractatio
Scripturarum, modus inueniendi quae
i.
,,i intelligenda sunt, et mod.us proferandi qua
inlellecta
sunlu, ')

t) <Koi ruqbE p6v ror)E

f'1ptdg dnore(veorlo,r, rfrg

nl.ourotvtaE, y6l,rog rinbq roriqE

aqogtioerrlg inerDl Eb rdrv neveor6qrr:v aol.l,oto o"r,1t d.r xcrcuxelqfi orlor, orlrfl ouve7,6tE,
j,
.o
Exelvo ii rgtierog 6qoipqv ar3rotE, ei pi1 crrivru td riiE
I6WTE 6qyuvu, fiE '{xao:coE dor,t 6r1pu,ouqybE, atr{qn
xoi 6l"6xl"qga d1er, xdv puqfo zor].tg aev(a. st. Ioan Chrisostom. Ioan. Homil. XI. Migne. Patr. gr. tom. LIX, col. 78.

2) flirs ydq otx dtonov, roirE

v6trE, xcrl

rjvr,6gov

xui

6gX1o'rdrv

plv 8ni rilg tiyogdq xor9qp6xui 6vrlporu, noi y6vr1, noi

ndi,erE, xoi Bveqye.[oE 1.61 etv rp6noug, xai a0rriv 6]

rti,v innov
noi tiperilv xa\ y.axttu perd rixqr.Be[ag droyy6),l,eLv. TotE 6]

rlno,vrdvrag pq8dv

t crirdv r6v BiBi"orv tdv

r6v

dr6e yrvop6vcov eiE6vor, dl,l,d

dpr,rlpr<iv dyvoeiv.

Sf. loan Chrisostom. In Ioannem Homil.XXXlll, at. XXXII.

Migne.
tr. gr. tom. LIX, cot. lg7_lg8.
l\ Augustin.
Auoustin- f)e
De docirina nhr
christiana. I. t. Migne. patr. Iat. tom.
IV. col. 15.

'l'i'\
:.'\:\.
' '':: !i

30

Aceastd preocupare de

a gisi sensul Stintei Scip-

turi gi de a-l expune 9i acelor ce nu-l cunosc, con'

stituind dupi o experienli de multe veacuri un depozit
de principii sindtoase in tilmicirea Sfintei Scripturi,

formeazi tocmai temelia cu agezdmintul gcoalei biblice

antiohiene. Fira sd negim abaterile cu ereziile, la care
au aiuns unii din reprezentanfii perioadei de decidere
a acestei gcoale, noi ne vom ocupa de opera construc'
tivi a acestei gcoale in spiritul ortodoxiei, subliniind
tocmai aceasti contribuf ie pozitivd, ca un exemplu
pilduitor.

II.

Cunoqtinfele utilizate de exegeza

antiohianl
l, Cuprinsul Sfintei Scripturi. - A. Ereziite prouin d.in necunoagterea Sfintei Scripturi de credinciogi.*8. Ereziite gi cunoagterea
gregitd a Sfintei Scripturr'.
- II. Cunogtinlele necesare unei exegeze gtiinlifice. * A. Cunoagte'rea textului Sfintei Suipturi.
- B.
Arheologia biblicd.
C. Istoria biblicd.
D. Istoria Cregtinismului, - lV. Principiile exegezei ortodoxe.
A. Equiuocul exegezei

- pfin darut Sf.Duh.protestante,- a) Inlelegerea Sfintei Scripturi

b) Practica teologilor protestanli,
B.
Supeiloritatea exegezei
ortodoxe,

I.
Dupi
nagtere

Cunoagterea cuprinsului Sfiutei Scripturi.

cum am vazut, gcoala biblicd

din Antiohia, ia

in chip spontan, din insigi nevoia de a cu-

noagte cregtinii cuprinsul 9i explicarea Sfintei Scripturi

9i infelegerea acestui Iucru, de cdtre ierarhii Bisericii

ortodoxe a timpului.

- O veche tradifie canonici gi chiar din vremea Sf.

Apostoli, ingdduia gi cregtinilor mireni, de a cunoagle

cuprinsul cirfilor Sfintei Scripturi. A fi oprit pe cregtini
de la Sfintele Scripturi, era anticanonic, intrucAt canoanele apostolice, contirmate in hotirArile lor 9i de sinodut

,,l*"-.

,,i

..,,1

33

32

trulan (691) incuviinla laicilor cunoa$terea

cirJilor Sfintei Scripturi, ca 9i clericilor. l)

gi

Canoanele apostolice, degi apar ulterior, sunt expres

fideld a celor invifate de Apostoli gi a ceeace au tran
smis verbal celor dintdi succesori ai lor. In urma nece
sitilii ivite in Biserici, inainte de primul sinod de
Niceia, au fost cuprinse in scris de cdtre o
evlavioasd necunoscuti, care a dat acestor canoan
numirea de apostolice, pentruca prin aceasla sa ara
cd provin prin tradilie dela Apostoli. 2)
O singuri carte se menfioneazi cdire sfirgitul cano.
nului, cd nu trebue rdspdnditi ctuturor in popor,, adi
tuturor cregtinilor gi aceasta esle cartea Agezimintel
episcopilor (opt cdrfi) a lui Clinent. Motivul este pen
cele tainice dintr'Ansele, adici privind numai pe
Prin urmare din textul canonului fdri alti lnterprelare
se vede ideia fundamentald, de a se rdspindi toate ci
tile Stintei Suipturi in popor, fiind *cdrli vrednice d
1) uFie voud tuturor clericilor 9i laicilor ctrrti vrednice de ci
stire gi sfinte acestea: ale Testamenlului vechiu, cinci ale lui Moisi
Facerea, Egirea, Leviiicul, Numerii, a doua Lege; a lui lisus

una; a ludecdtorilor una; a lui Rut una; ale

ImptrraJllor patru
Paralipomena cartea zilelor, doutr; Esdra doua; Estir una; ale Maca
beilor trei; Iob una; a Psaltlrei una; ale lui Solomon trei: Pildele
Eclesiastul, CAntarea CAntirilor; ale Proorocilor doudsprezece:
lui Isaia una, a lui Ieremia una, a lui Ezechil una, a lui Daniil un
Afar5 de acestea insd se mai adaugtr infelepciunea mult invifatulu
Sirah, spre a lnvela pe tiit vogtri. Iar ale noastre, adici ale
mentului nou: Evangheliile patru: a lui Maieiu, a lui Marcu, a
Luca gi a lui Ioan; patrusprezece epistole ale lui Pavel; doui e
stole ale lui Petru; trei ale lui foan; una a lui Iacov; una a lui
ale lui Climent doud epistole; 9i Agezdmintele publicate voutr epis
copilor ln opt cdrli prin mine Climent, cari nu trebuesc rispdndi
tuturor in popor pentru cele tainice dintr'insele; 9i Faptele
^
ale Apostolilor>.
Canonul 85 din Canoanele Sfinfitor Apostoli.
2) Dr. Nicodim Mila7. Canoanele Bisericii ortodoxe, insoJite
comentarii. Vol. I, partea I, traducere fdcuti de Urog Kouincici
Dr. Nicolae Popoyici. Arad, 1930. Canoanele Sfinlilor A

fr. 10-11.

cinstire luturor clericilor 9i raicilor>. Deci gcoala biblice

antiohiane, continua o tradifie apostolici, de a instrui

pe cegtini Si asupra cuprinsului Sfintelor Cdrli. Indemnul cregtinilor de a avea SfAnta Scripturi, Ae a o
celi, de a asculla explicarea ei, l-am vdzut la Ioan
Chrisosiom, care recurgea gi la mustrdri.
A. Ereziile provin din necunoa$terea Sfintei Scripturi de
citre cregtini.
- Necunoagterea Sfintei Smipturi, era so_
cotiti ca una din cauzele, care au ca efect inmullirea
ereziilor. Ceva mai mult, aceastd lipsi duce chiar la
.mdntuirii,
pierderea
la o viali conrupte Si plind de
pdcat.

1)

SfAnta Suipturi este cartea cdrlilor care ne lumineazi

9i ne intreline credinfa. Ea ne lumineazd in miilocul
intunerecului 9i in primeidia rdticirii.
B. Ereziile qi cunoagterea greqitE a Sfintei Scripturi.-CAte
dogme n'au fost denaturate gi negale ! Unii eretici
ataci Sf. Treime, alJii intruparea CuvAntului, iar allii
maternitatea divini a Sfintei Fecioare. AIlii se incearci
si rdstoarne chiar ideea de Dumnezeu... Cine ne va
, putea lumina in miilocul atAtor ritdciri? Numai Biserica
interpretind SfAnta Scripturi. e)

_ r)

Meydl"r; d.ocp&Lew ruqdg td pi1 tipoqtrivsLv r6v

l'Oacprrrv { _rivdyvrrrotg, p6yog xqilpvdE xar Bdqar}qov
lJot't tdrv |'ougr,rv f &yvorq peydl.rl nqo6oo(u oorrlqiog rb p16bv rirb r6v 8e [co ei66voi v6prrrv. rotro ]ro,r,.

aiq6oer,g 'thexe,...
Bf. Ioan Chrisostom. De Lazaro. Concio III. Migne, patr. gr.tomXLVlll, col. 995.
2) <Mer'Bxe(vr1 r] Xopel,l.iou. rdv Yidv xoi rd'v flordpa xoi.
,__

rd'flvetpo 8v

nq6o.ronov eivot l.61ouoa.

Oorewot, xui o{1rr1

rrl oitr}

Eiro {

rqeoBeiiouoo. Eiro

Mcpx6Xl.ou zai

{ flurjl,ou ro0
. Xapoodreorg, Bx Mqp[o6 l.6youoo r{v tlq$1v orirov Bopr6vort Movr.loirov o{iq ydq nu,o6v ,r,rr6qo.... Ka$rireq ydg
' {ho
o[ roirE xav6tag Er,6rivre6 orix tivopri[ouor, puq(n p,6rqo ,reprtgyri(eo$or, til,fui rd bor9iv Bxeivo xutlXew relsdouolv. otror xal
Bri r6v Dolpritcov. 'Al,tr oi8eiE Bo{l,eror roiE lpogoiE 19oo16-

35

34

de
De la inceput observdm deci concepfia superioard'

care erea ciliuzitd gcoala biblici a Antiohiei' Cunoa'

gl.r., Sfintei Scripturi de cdtre cregtini 9i anume' nu
.unorgtere din simpla leciuri izolati de Bisericd'
".u" sa auca ta diterite intelesuri; ci acea cunoagtere
care
o
insoflra de adevdrata interpretare a Sfiniei Scripturi'
imputerniciti
J" nu*"i Biserica' Cici ea este singura prin Stinlii
,untru aceasta, chiar de Domnul Christos'
Apostoli.

Acelorceincearcisineacuzecdgcoalaiacaaulori.

tate in malerie de exegezd biblici, ierarhi ai veacurilor

pott.tiort" timpului aplstolic, Biserica le rispunde chiar
Petru
lu cuvintele Stinfilor Apostoli' Asttel Sf' Apostol
cregtinilor:
in epistola , d-oua soborniceasce, scrie
*fiirara mai ?ntki de toate, sd stili cd nici o proorocie
tAl'
nu se filcuete singurd. i' Nici o proorocie nu se
interpre'
se
nu
Scripturi
;fui. tirsura, aaica Stanta
ie"ra ptin-.a insigi, nu se poate restringe la interpre'
voriarea inaividuald' Mai departe Sf' Apostol Petru'
pauline'
epistolelor
inlelegerii
greutatea
begte despre
de
;t;d ,i.;; uln ele (epistoti), sunt unele lururi legrele
rdstidliitl'trr, pe care cei negtiutori si nestato.rnici
'idrr*
ca gi pe celetaite S*iptiri, spre pierzarea lor'''l'
Sl' Apostol
Pi.rr"r., iceasta despre care ne vorbe.gte
p.i.u, urt. exact pierzarea sulleteasci pe care o repeti
Ioan Chrisostom in omiliile sale'
St.
--Cu
tor zelul misionar al Sf' Apostol Pavel' de a
1rrv, ei ydp nqooel1opev, o0 p6vov s0x -&v-lreqm6oey*
rialxl'ri['opw dv'

;;;T, dlia ,oi

St6qouE &nctop6veus

xr,v8rivolv B!er,).xrioopev'.,. 'Ott 1dg xai cotvo t6IvI

Er.6uoxol,ioE 6eep6vr1, dxouoov rdu rpoqr]tou l6yovto6'
rtx"ra, dxo(taan6 pou' q6Bov Kug[ou 6r'6dEro 6pdg' (Psalm' XXXII

tdrv

12-r4).

6'

Vll
Sf. Ioan Chtisostom.In Epist. ad Hebraeos' Cap' V' Homil'
Migne. Patr. gr. tom. LXIII, col. 73-74'
1) IL Petru I, 20'
2) II. Petru, II, 16-17.

cunoscut CuvAntul lui Dumnezeu, tuturor neamurilor, cind

este vorba de explicarea Sfintei Scripturi, precizeazi ci

nu tofi pot fi tilmicitori: "$i Dumnezeu a rinduit in)
Bisericd, intAi apostoli ; al doilea profefi, al treilea in'I
adtdtori... Oare toli sunt apostoli ? Toti sunt prooroci ?

Toli sunt inudldtori?... Toti tdlmdcesc7... 1).

Aceasta este deci tradilia apostolici, care este respectati de gcoala bihlicd din Antiohia, mai mult decAt cea
din Alexandria. Dreptul de a predica 9i a invifa in Bi'
serici, se trece la Antiohieni in chip canonic, prin ierarhia hirotoniei. Aici nu mai intf,lnim reprezentanfi de
frunte laici, ca Origen Ei Clement Alexandrinul, Ia Ale'
xandria. Datoria de a populariza cuprinsul Sf intei
Scripturi Si a-l explica, revine ca o porunci a MAn-:,.rr.,
tuitorului Christos, transmisd prin Sf. Apostoli: uMer'
gdnd tnudtati toate neamurileu.') Caci nu tuturor le'a
spus MAntuitorul aceasta, ci numai Apostolilor gi aceglia
numai acelor ce i-au gdsit vrednici gi pregitili pentru
aceasta.

IL

Cunoqtintele necesare unei exegeze gtiinfiifice.

r A. Textul Sfintei Scripturi. - Una din preocupdrile de

i seami ale Antiohienilor, era cunoagterea textului Sfintei
Scripturi. Cunoasterea exactd a cuvAntului in sine, igi
, are in adevdr importanfa ei durabili, mai ales pentru
iinterpretare. Adrian, ieromonahul antiohian din prima
,i.,ltiumitate a veacului V, aderent al principiilor gcoalei
biblice antiohiene Ei invdlicel al lui Ioan Chrisostom, este
nahul exeget care ne-a ldsat prima .operi in acest
n | 8) Desi intitulatd ca introducere in Sfintele Scripi, scrierea este apreciatd rnai mult pe terenul ermil) I. Corinteni XII, 28,29 qi 30.
2) Matei, XXVIII, 19.
1:i131

A0qrriveu eiooyolyri eiE

tom. XCVIII, col. 1274-13tt.

rrlE

QeinE ygtrgris. Migne. Patr.

t,

36
37

neutic, decAt introductiv, intrucAl ne prezinli o colecfie

de expliciri ale diferitelor fraze sifiguri din Sfinta Scripluri, araniate din punct de vedere logic' 1). Pe lAngi
importanta ermineutici a lucrdrii, Adrian este remarcati
ca cel dintAi care a intrebuintat in studiul Sfintei Scrip-

*Pe1ittar, traducerea cea mai veche 9i cea mult intrebu_

inlatd in biserica siriaci, dupi cum remarca fericitul
Ieronim. 1) Aceastd revizuire s'a pislrat in multe manuscrise, precum gi in operele InviJitorilor 9i pirinJilor
ce aparlin gcoalei antiohiene, mai ales Teodorel Si itrri_
2)

turi, cuvAn.tul eio'oyoy1i, adici introducere.'?).

Astfel ieromonahul Adrian socotegte de mare importanfd cunoagterea ^particularitalilor.Sfintei Scripturi'
(r1v tii,v yqocpixdrv i6 uor pdtrrrv e161or,v), .discern dmAntu I

i,
I

iormulelor sau figurilor (ri1v te tdlv o1r;pdtov 6Ldyvr'row)'

si distinclia tropllor (tfiv triv tq6norv Er'rixglor'v) 9i nu
mai pulin stilul.3).
In adevdr plecind dela acest principiu, ieromonahuh
Adrian urzegte o inlreagi lucrare in direcJia aceasla,
care a rimas pAni astizi cel mai vechiu traiat palristic
in domeniul ermineuticii-dupa fragmentele ce s'au mail
allat din scrierea lui Meliton, episcopul de Sardes, in-

titulati o{

x}.e[6,.a).

In lucrarea aceasta, Adrian remarca mai tntAi felurile'

deosebite ale textului Vechiului Testament in limba ebraici
in funcfie de cugetare, de stil gi de dispoziliune. Fiecare'
prezinti interes exegetului, penlru care motiv Adrian le'
dedicd cAte un capitol.5)
De tapt insugi Lucian, intemeietorul aceslei gcoale'
biblice, fdcuse o revizuire a texlului traducerii alexandrine, luind ca bazi textul original, combilAnd

l)

Arhipresbiterut-lvlilrofor Dtt. V, Gheotgfilu. Introducere

Slintele certi ale Testamentului-Nou. op. cit. Istoria literaturii

ducerii biblice, P. 34.
2) Arhipresbiterul-Mitrofot Dt. Vasile Tarnawschi. Inltod
in Sfintele cdrfi ale Testamentului Vechi. Cerniufi 1928, p. 17'
3) Adriani Isagoge in S.S. Scripluras, Migne. Palr, gr. tom. XCVIII
col. 1309. D.
4\ Mione- Patr. or. tom. V. col. 1223-1226.
si "Tot 'EBgo'Izot lopaxrfrqoE i8trr;prcirolv Eotiv e161 rpic.
td plv Bni vflg 6r,avo(oE eiigr, tr,6 dv, td Ei Bni tflE L6[eog,

6t Bri qE

ouvS6oero6r.

Adrianii lsagoge, Ap. cit.

c01,1273,

sostom.

Versiunile lui Akit, a lui Srmaft, 9i a lfi Teodolion

din exapla lui Origen,le gdsirn citate de Ioan Chrisosiom,
Teodoret (6v rQ 6[or],@ dv roIE rivruygrigorg), ca gi de
Iucian gi Teodor de Mopsuestia. s)
Textul original in Iimba ebraicd a Sfintei Scripturi,

,era

in deobgte

cunoscut Antiohienilor.a)

i.,,, B. Arheologia biblicfl - In ceeace privegte cercetarea

11-;19i cunoagterea textului Sfintei Scripturi, oricit s,ar
fine
r, seame de structura cuvAntului
Ia interpretare 9i aflirea
sensului adevdrat, exegetul trebue si cuprindd cu cercetarea mal
mai mult de cAt
rIZ!I?
cat cuvAnlul, ca noJiune genericd.
tl..r

cuvintele biblice, despirtite de orice alte cunogtinle

trr:l,,:oa
in care au fosi scrise, de
qi cultura pe care o are, ca gi de cele ce preced
l,ll.ltor
11.,',Si urmeazd in lext, este a face ca sectanfii.rre.girrgu_
renteazi ereziile lor cu frinturi de texte biblice, izolate
1,1,:,,,4lua

*rabua sd avem de timpul

orice alte cunogtinfe.

,e
:,{oan

Chrisostom, tocmai aceastd primeidie pentru

sI fie de Ia inceput

rterpretul Sfintei Scripturi, doregte

Lucianus,

uir

disertissimus tantum

in Scripturarum studio

rauit ut usque sume quedam exemplari4 Scripturarium Lu'ea nuncupentur. Ieronim. De uir. ittustr, ilL zi. Mtgne. Ir.
L.
. XXIII, cot.

V.

223.

T.arnawschr, op.

cit. Recenziunile traducerii alexandrine,

Kihn, op. cit. Theodor Verhiiltniss zum Urtext und den

tzungen des alten Testamentes. p. 93.
selbst die Antiochener unter denen villeicht polychronius
Beziehung den ersten Rang einntmrnt, beriicksichtigen

selten, meistens mit Berufung auf andere nKenner

aer hibr.
'den bitlischen Grundtext. H. Weiss. op. cit. Real und sprach_

isse p. 30.

39

inliturati. In scrierile sale gisim principiile de seamit

a*ag.r"i antiohiene. EI ne sintetizeazi intr'un md-

"i.
;";;i;;"siderafiunile
exegetul.

.rtiri.

de care trebue si fini seami

A explici cuvintele Sfintei Scripturi ca simple

gi'
s"rle (yupvd td Q{paro),'mediulscoldnd lucrurile

corespunz6tor' -din
evenimeritele seculare Oin
in care s'au des'
timpul
de
petrecut,
locul in care s'au
scrise' a face
Jost
au
care
in
gi
timpul
de
i;i;rt, ca
aUstractie ie impreiuririle timpului, Ioan Chrisostom
socotesie ceva ablurd (dt6nov). Cu atAt mai mult esle
nevoig de exactitatea ideii ce te ascunde in text' cu cAt
este vorba de adeviruri revelate, de mintuirea sutletului'
noslru, de viala eternd' De aceea Chrisostom socoteqte

.i ,.oiur (p6oov), locurile (t6crouE), timpurile (xtrr'q9i'5)"

atilia
."ur.f. (clit(uq),''persoanele (nq6o-clnu),') sunt seama

iactori esLnilali, de care exegelul trebue si Jind

in-int.tpr.tarea Stintei Scripluri' Viata cu moravurile
poporuiui ebreu, geografia biblicd, epoca scriitorilor
pe drept
inspirali, impreiurdiilJ in care au scris, sunt
exegetului'
cuvint'cunogtinfe indispensabile
Cu aceste principii, Ioan Chrisostom releva spirilul
realist in care lucra gcoala antiohiani, care nu inlelegea
pe
ra i..a lilosofie biblica din adeviruri islorice' venite
mai
nu
cale revelaliei. Interpretarea Sfintei Scripturi'
putea fi soiotiti ., o o.up,te distractivd a timpului' ci'
,n tuatu de studiu serios, ce nu se poate lace ldri
competenfa exegetului pregdtit pentru aceasta'

x.cri yupvd tr) Qt]poto t{E torv

...,ou6i 8qr1po
'13oqortue
lopBdvovro6 mrxoqavtsiv drI6E
;;"il-0;;;r,

t)

z*i
regi
piv
dnnqedler. fI6E ydg otx iitonor', Bv 8txooolgitp
dncrvro eio p6oov
Brroitxdrv 6r.xolop6vouE agoyptittov,
,argor
b6ro, ,,), 6txolc6ploto, xoi rdnouE xoi xotgqtE xai crit(us
nqdooao xoi puq[a nogdyer'v ftegc,'aegi -E] (rorle .ol.r,rv
,riorr,p6rm dpiv- ri16vorv, dal'rirg xoi dre kule td drd td
nogoq.6qetv.
Iqoqdiv
-Si.

fi

ln
via'eius'
homine
in
est
non
prophetae,
Ieremiae, Domine,
'tromo
ibit, et diriget gressum suum' (leremia X, 23)'

toan

Chtrisostom. Midne.

Patr' gr' tom' LVI'' col'

158'

C. D. lstoria biblicl 9i istoria cregtinismului. = Istoria

biblici si istoria cregtinismului in general, pe lAng&

isloria universald
vrem si-l

in

care se incadreazi subieciul ce

analizdm, sunt atAtea ramuri de studiu, pe

le socotesc absolut necesare de a fi
antiohienii
care
parcurse in chip temeinic, pentru ca interpretarea Sf.
Scripturi si se faci cu acea siguranfi gtiinfifica, pe care
o meriti cartea sfAnti. Teologia biblici, care se ocupi
cu gruparea ideilor singurite, inldnfuirea lor 9i prinderea
firului ce le leagi, nu numai intr'o carte, ci in intreaga

literaturi biblic6, a fost apreciati de marii antiohieni in

comentariile gi opiniile lor, dupi cum 9i asl6zi se soco'
tegte necesari in pregitirea interpreIilor biblici'1) Cu
acesie principii Scoala antiohiani nu a aderat la indivi-

dualismul rafional, ci a acordat toald autoritatea ecume'

nicitdlii luminata de Sf. Duh Ia Sinoadele ecumenice.
Principiul christocratic adoptat de soborul Sf. Apostoli
la Ierusalim, a fost impdrtisit gi de antiohieni, care au
acceptat doctrina fixata de sinoadele ecumenice.
In felul acesta, ne putem explica de ce canoanele

sinoadelor ecumenice, nu enumdrau obiectele teologice, pe

care trebuia si le fi cunoscut candidalii Ia lreptele bise-

riceEti ale ierarhiei superioare, ci li se spunea si fie

buni cunoscitori ai Sfintei Scripturi. Adici si cunoasci
tot ce este necesar, pentru ca cineva sii fie exegetul
lumindtor Si al clericilor 9i al credinciogilor ce'i se incredinJeazd spre luminare. Nu ne mai putem deci mira, de
ce vedem in canonul doi al sinodului VII ecumenic,
enunfate atit de moderat cunogtinlele pe care trebue si
le aibd un ierarh al bisericii: a citi cu pitrundere, iar
nu superficial, Sfhnta Euanghelie, Cartea dumnezeescului
Apostol gi toatd dumnezeiasca Scripturii.... Cdci fiinfa
ierarhiei noastre sunt cuvintele predanisite de Dumne'
zeu, adicd cu noasterea adeudratd a dumnezeiegtilor Scrip-

l)

Prof. Econom.

l.

Popescu-fildliie9fi. Cursul de leologie biblici

a Vechiului Testament, 1930-1931.

"...:--.i1.:+*

ilir;,;:.:

ff"
,{rr.r
o

'

turi,., Circi Dumnezeu a zis prin prooroci: uTu ai lepddat cunogfinla gi eu te uoi lepdda pe tine ca sd. nu'mi
fi mie preot,, ($[g_J]/,j).'i
Cunoagterea tffieinica a Sfintei Scripturi, este deci
condifia esenliali a celui ce doregte si intre in ierarhia
bisericeasei. Zonara cAnd comenteazi acest canon 9i
se referi la aceastd obligalie a cunoagterii Slintei Scrip'
turi, ne explici Si mai bine ci acel ce intrd in ierarhia
bisericeascd <sd se adhnceascii ptofund in spiritul Sfintei Scripturi, astfel incAt sa cunoascd inlelesul fiecdrui
cuuhntr.2).

Aceasta este tradifia pentru studiul temeinic al Stin'

tei Scripturi in Biseiica ortodoxi, creiati in sfecial de
gcoala biblici a Antiohiei. Cu aceasta, avem 9i prileiul
de a ne convinge, de obligalia ce se impune credinciogilor cetitori ai Sf. Scripturi, sd fini regulat legitura cu
Biserica 9i deci cu tilmicirile gi comentariile dela amvon.
irl

III. Principiile

exegezei ortotloxe.

tl

l,

PosedAnd cunogtintele necesare exegezei biblice, exe'

si ie aplice dupi anumite principii. Altfel

ca gi alte lucruri bune, care intrebuinlate fdri
metodd, ori la un scop gregit, pot avea urmiri rele.
Consensul ecumenic in materie de doctrini a primat
intotdeauna pirerilor individuale. Tradifia a constituit
un izvor de seamd dupd Sf. Scripturd, in ceeace privegte
adevdrurile revelate. Adici principiile orlodoxe de astizi, igi giseau intrebuinfarea in gcoala biblici antiohiani, aga precum vorbesc ai canoanele Bisericii.
Zelul de popularizarea Sfintei Scripturi, din partea
reprezentanfilor gcoalei biblice antiohiene, a finut seama
getul lrebue

pot
tiil
il]1
ilLr
iirll

lii

fi

tlrliL

tii

al Sinodului VII ecumenic.

2) Sintagma Ateneiantr, ll, 562. citat de Dr. Nicodim Mila$, op.
cit. vol. l. partea II, p. 492, la comentarul can. 2 Sinodul VIll ecu1) Canonul 2,

tt'
II;

menic.
ililli

i{i

j.l

lli i]

ffiil

pe care au relevat-o Sf. Apostoli cregtirepetate

de
ori. Epoca in care s'a desfigurat acti*rilor
vitatea lor insi, a fost cu atit mai primeiduiti, cu cAt
:,,1s avdu fixate de Sinoade in dogme, multe
din adevi:,ifurile revelate. Doctrina cregtind pistrata pe calea trafiei, era atacati de unii ierarhi 9i cregtini, tocmai in
nizuinfa de a afla adevdrul cAt mai precis. Daci tra.
ifia, nu era menfionatd incd prin canoanele ce aveau
,si vind mai tdrziu, ea era existentd. Cici tradiJia ortoi:,rdoxi, , n'a putut fi decAt tradifia apostolici veniti pe
lrcalea orali 9i care n'a fosl in contradicfie cu SfAnta
$cripturd. ApirAnd dela inceput ca o tradifie completivi
gi explicativi, ea a fost respectatd de exegelii oriodoxi.
;eeace sinoadele ecumenice aveau sd ageze in canoane
r$n materie de doctrind, prin consensul intregii Biserici
i deci 9i a pirintilor 9i invafitorilor bisericegti, era
racticat de Bisericd in explicarea Sf. Suipturi.
: In privinta aceasta, ieromonahul Adrian, discipolul
u! Ioan Chrisostom, in cunoscuta sa lucrare, stiruegte
supra ideii ci pentru o buni interpretare (6ppr1r,o(ctv
ieirrlE), exegetul trebue si nu se indepirteze de sensul
or de mai inainte, prin adunarea cuvinlelor. 1) Cici
'arcurgerea in!elesului adevirat al Sfintelor Scripturi,
e face dupi cum spune Adrian, si stribatem o cale
aga de anevoioasd 9i de primeidioasd ca 9i a navi.
torului primeiduit de vAnturile gi furiunile de pe mare.
avigaiorul care este pregitit, cunoscAndu.gi megteSugul
a conduce nava, merge prin miilocul mdrii, iar cind
ca este in primeidia raticirii ori a primejdiilor,
r,gi de predanie,

l,

Torjrrrlv

6i

durroE B16vrov, npoor]xeL nqorlyoup6vctrg rdrE

8Lciivorov ilcpLor{v rotE pro$rlreriov-

v [r{oeorv r]noS6oeot rr\v

eiS' oiitroE oriroiE rip, xorri 1,6(rv Epptlve(crv oixeirog rurinlv

riE dv 8rcrvoiog pil nqoilnuploriorl6, i1 6rir rorv ?,6-

nld(olrv odotuorgr.
Isagoge in S. Scripturis. Migne. patr. gr. tom. XCVIll.

l30s B

'\. l

.-rr

l-',

..,

42

43

9i crr explicarea i
xai 6ni tdrv tfr
(o'[itog
dgcx
vdliturii Sfintei Scripturi.
ancoreazd la port. Asemenea este

El0croxotr[sE 6Eqy{oet,ls). 1)
A. ln ascultarea Bisericii ecumenice.

lucrare d
- inPrima
gcoala biblic

seami a interpretului, este de a intra

a fi indrumat in interpretarea Sfintei Scriptur

i/pentru
Pentru acei ce s'au hotirAt sd invefe pe allii, trebuie sd li

i
rlil

il

ti

llll

ti

-discipoli ai acelor ce invafi (xoSrotfrv ro16 nurbeuo

volg), intrucAl are absoluta nevoe de a adioga un aiuto
la infelegerea lor.') Adrian care gtia cAt de mult dato
reaai marelui siu magistru, ii sfatuia pe toli si nu ca
in gregeala de a rimAne nepregitili 9i a nu-gi lua
dascal serios, cici ahfel naufragiul ereziei, vine ca
naufragiul navigatorului.
In chipul acesta vedem dela prima cunoqtinli a gcoa
antiohiene, ci pe trontispiciul ei std scrisi discipli
in interpretarea Stintei Scripturi. Pentru oricine se cuvi
si fie pe deplin ascultitor (yewoftoE fileo0ot x<i0
r{E rixoLour}(cxE). Munca acelor ce merg repede- (
flnroo$or) si nu'si propun sa vini pe calea cea
(ver.v ngo'$6pevolE),
dr
ngo'$6pevor,E), va fi degar
(,ell,u
pi1 0t
6t'66ou Bo(ver.v
(d)"1u rr.d
s)
inutili.
Si
B. MIsurd in interpretare. - Acel perg[roE, cu care ist
ricul Eusebiu caracterizeaza metoda de interpretare
Sfintei Scripturi din partea lui Doroteu, adici i
tarea Sfintei Scripturi ucu mdsurd), se observe ca
tradifie specifici a maloritilii reprezentan;ilor gcoa
antiohiene. Prodigioasa activitate a marelui pirinte bit
ricesc, Ioan Chrisostom, se remarci iocmai prtn

l) Ibid. col. 1309. C.

2. <rdv otrtdv iiv

xoi Bni ttirv rcrr,Eerjerv Bno

p]v tilv t6v apoyprdtov oitoig 'i
,}eow, lvcopr(pr1v 1g{vor. xo0lor{v ro16 noL0euopl6vetg eig
dvayxuiag Uletv rlv rilc 8out6v 6tovo(og Bnt6o0vol $omiv'.

Ibid. Col.
if'eaiiit 'iiisJi"
130e D.

t.
itr,i

ill;
lrll

;l

ri]l
ri!li

lfii'

col.

I3ll

A.

rr.E

66r[oor.ro, nqo'qloupr6vrog

Ii

misurd Si disciplini in interpretarea Sfintei Suipturi, itt

ioate operile. De aceia dogmatiStii cAnd vor si argurnenteze suslinerea unei dogme cu argumente patristice,.
se referd cu toati increderea la comentariile sale biblice.
,. Erezia
de \'1
tocmai aouzur
abuzul utr
Chrisostom, rocmal
dupd loen
Ioan Lnrlsoslom,
este oupa
trlezla esle
cuplind. 1)1) /
care- o cuprind.
9i de ideia pe care
cuvintele Sfintei Scripturi si
Adici erezia igi are originea in gregita infelegere a cy'1i
i vintelor Sf. Scripturi, prin indepirtarea de adeviratul
. inteles, pe care'l imbracd cuvAntul. La acelag rezultat I
,iduce gi necunoagterea Sfintei Scripturi (trlv ftucpdrv '
,, dyvors), fiind una din cauzele ereziei (rotto xui o[q6oer,E
ir grsxe).') Moderafiunea Antiohienilor, a inliturat insa
ambele extreme primeidioase.
C. Lectura Stintei Scripturi gi explicarea Bisericii. - Si
,: cunogti SfAnta Scripturi, si o citegii, sd'i asculti expli'
carea. Dar toati explicarea, adici interpretarea Slinlei
Scripturi, sd fie in legiiuri cu Biserica, cu ierarhia bise'
;riceasci gi cu amvonul ei, cici Biserica pdstreazd drep'
tarile de lumini, dupi tradilia ecumenici. OricAt zel ar
I avea cre9tinul in cetirea Sfintei Scripturi acasd la el,
i,si nu uite a asculta tdlmicirea textului Sfintei Scripturi,.
de la amvonul predicatorului.
Astfel cu prilejul omiliei XI Ia Evangelia dupd Ioan,
435) Ioan Chrisostom, interpretdnd versetul de la Ioan
Cuudntul trup s'a fdcut pi a locuit printre noi, ")'
iruegte asupra lecturii Sfintei Scripturi de cdtre creini Si in acelagi timp asupra legiturii pe care lrebue
o mentini cu explicarea Bisericii. Fie inlr'o zi pe
, lie Duminica dimineafa, fiecare cregtin IuAnd'
mini pericopa Evangheliilor, si citeascd pasagiul ce
se va explica la Biserici. Citindu-o, sd-o examineze cu

in SS. Scripturis. Migne.

Patr. gr' tom' XCVI

Sf. loan Chrisostom. Omilia asupra cuvintelor: .Cici trebuefie intre noi 9i eresuri, ca sa iase la lumini cei limurifir. (I Co-

-l\
sa

pinteni, XI, l9).

2) lbid. De
.

Lazaro.

995.

3) loan

I.

14.

Concio

III.

Migne, Patr. gr. tom. XLVIII.-

ibigare de seami, sd observe ceeace nu poate fi in

aga usor, aparentele contraziceri ale formei, nu ale I
crurilor gi dupi aceea si meargi la instruirea Biserici
Predicatorul va vedea lucrul sdu micgoral, intrucAt aud
dorul va avea de la inceput o idee asupra subiectul
de interpretat. Altfel, prelungirea chiar la infinit a inl
pretirii, n'ar putea avea roadele infelegerii, ca alun
cind cregtinul vine cu lectura ficuti. l)
Cuprinsul acestui apel pe care Ioan Chrisostom
-ficea cregtinilor cdrora Ie predica aceasti omilie, n
infdligeazi in chip clar principiul gcoalei biblice anti
hiene, in ceeace privegte popularizarea interpretirii bi
blice gitotu;i menfinerea legilurii neincetate cu amvonu
tilmdcitor al ierarhiei bisericegti. Desigur, alAt cetire
Sfintei Scripturi de citre uegtini pe la casele lor, ci
pi interpretarea ei de cdtre predicatori la Biserici, i9
aveau temeiul lor.
CreStinii citeau Sf. Scripturd

la casele lor, inainte

.a veni la Biserici, nu pentru a o inlelege singuri gi independenfi. Ci numai pentru a avea o ideie asupra c
prinsului Evangheliei, penlrucd la Biserici in fala amvonului si fie preocupafi numai de partea interpretdrii
mu 9i de cuprinsul pericopei biblice. Toate aparentele
1) Sf. Ioan Chrisoslom, Homil. XI loan. Migne. Palr. gr- tom.
I-lX. col. 77. "T( not'oiv 3orLr, 6neQ ciro0pror, '8ptdE; I(crrci pr[ctv

)cpBrirolv,

''yioo$rjoero,r,

ij xui zatd. )ciBpcrtorv, rr\v pr6l,?'orro'ol Bv 6piv dvor6v Erioyyetri(D\/, rrQrxofilv, rctitry npd ror-iro,rv

rrov fipregrirv perr) leipriq laptpdvaiv Exoorog olxoL r"orgr]pevci;

.dvayLvroox6ro: ouvellir6, xai noJ.lc{zuE nepr,ondn6Lro p6td dxpr,-

xoi

tctro

xci t[

xn],rirE
pL6v
Be[oE rd dyxeipevd,
Booovr,[dro
.oocplE,
6B d6ql.or,, o'r1petorio8co..,. 'Hpeig prlv yc{p orl ro)'l,oi
6er1o6per9cr n6vou npdg td ooq! nodlool rdrv ?,ey<-'p6r,cov rr)v.
6rivcrpr,v, rilE 6Lcn,ti[u,E ripiv iiErl nprooLxerore(or1g
rdrv prlptu-

t(

,l

;rpLci$r1oLv,

iiil

llll
ilfr

6i

6fir.irepor xo,i 6rogcrtr,nci,regoL rorirqr ri')

'tg6rrp levrjoeo$e, o'i' rgdE rlv rinpdoor.v p6vsv. ui,6i ngdE rlv
rcov yvciroer 6peig

di.lti zni

ngdE

td 6tErilot Br6psuE....

contradicliunii ale termenilor, observate de mai inainte,_

vor fi urmerile in Biserici numai asupra explicdrii lor-.
, D. Interpretarea Sfintei Scripturi qi predania.-SfAnta Tradifiune, ce nu se poate gisi in textul scris, cdci ea este
venite pe calea predaniei, era respectatd cu acest prilei si de exegtit, punind in lumin-i cuprinsul UlUii. ii
ielevAnd doctrina si morala cregtini. Aceasli operiliune,.fdrd.sd ne mai dea alte detalii, presupune .i toll
participanfii dela cult 9i dela explicarea Sf. Scripturi,
veau cunoslinld de pericopa biblici ce urma si fie
explicate, citind-o din vreme. Deasemenea reiese faptul,
ci Ia tot cregtinul erea inglduit si deschide Sf. Sirip_.
urd gi sA urmireascd comentariul pe care predicatorul
ficea din amvon.
In chipul acesta ni se deschide conturul unei adevirate gcoale biblice, nu numai pentru acei ce se pregifeau si intre in cler, ci pentru toli cregtinii. noiutariSfintei Scripturi nu prezintd nici o prirneidie, c6nd.
itorul este format pentru aceasta 9i tine le giilura in
mod regulat cu Biserica. In felul acesia vedem pus in
practici, principiul enunfat la inceput, de a se evita alAt
noagterea Sfintei Scripturi, cdt gi cunoaglerea ei
iti. $i cu aceasta se gisise metoda cea mai bund,
e a se stdvili inmulfirea aderenJilor Ia diferite erezii..
Spiritul tridifiei aposlolice, inoculase intreaga Bise.
ci a gcoalei antiohiene. Cuvintele Sf. Apostol pavel,.
au adesea repeiate de loan Chrisostom. Versetul pro_
tipic al Sf. Apostol Pavel il gdsim in prima epistold
tre Corinteni: uVd taud. fralitor, cd de toate ale mele.
aducefi aminte 9i lineli cele ce u'am predat, aga
r ui le-am incredinlat". 1). Aceastd invifituri preOl.
itd es.te relevatd de Ioan Chrisostom in omiliile sale,
crogd8oo6 dygogoE ralv ,inoo.rdf*r,
",ar, "iiiegr;"
predania nescrisd a apostolilor 9i pdriniilor.
Chrir inl.iturd dela inceput aplicarea individuali a

l) I.

Corinteni, XI,

12.

46

47

Sf intei Scripturi. Astfel cregtinilor le recomandi

meargi la cei pregdtili pentru aceasta, la cei ce su
.insarcinati cu tilmicirea Sf. Scripturi, la inviJitor (tb
6i6tio'xol,irE), care este mai infelept (tdv ooqriregov) pen
tru aceasti lucrare.1) .care
infelept, ii indemna ma
La care dascil, la
pirinte bisericesc? La membrii ierarhiei bisericegli, p
gdtili pentru aceasta gi indatorali la aceasta, atAt
amvon, cAt si la celelalte impreiurdri pastorale. Acegt
erau deja cunosculi prin insigi traditia apostolici, intru
.c6t
poartd griie
"Episcopul sau presbiterul care nu
credin{d,
dreapta
papor
neinudthndu-l
cler sau de
Ei

se afuriseascdr.')
Inlelepciunea in explicarea Sfintei Scripturi, aminti
.de loan Chrisostom, este intelepciunea pe care a inle

les-o 9i Pavel in prima epistoli citre Corinteni 3) a

carei versete le folosegte chiar omilia amintiti. InJelep
ciunea care vine de la Dumnezeu, nu inlelepciunea '
vine de la oameni: *Si inudtdtura gi propoueduirea n
stdteau in vorbirile induplecdtoare ale ?nfelepciunii,
intr'o douadd datd de Duhul gi de putere, penttu
credinla uoastrd sd. fie intemeiatd nu pe int'elepci
,omeneascd, ci pe puterea lui Dumnezeu>.
In chipul acesta ne explicdm faptul ci sinoadele ecu
,menice au finut seami de tilmicirile marilor dascili
pdrinti bisericegti gi toiugi au rimas in tradilie aposl
tici. a) Tocmai pentru faptul ci ei nu invdlau 9i explica
Sf. Ioan Crisostom. De Lazaro. Concio lll. Migne. Patr. gr
tom. XLVlll, col. 995. oAdpe petd 1ei1oE rd BiBltov xdv

l)

buv1ffig

rfl

ouvele[g

t{E

rivoyvr6oecoE eriqeiv

td leydpevov,

Bri

0roov npdE tbu oorprirteqov, El,$i rgde tdv EtEdoxol.qv, dvo

'xo[vroour aapi rdrv eiqlp6vorv, ns]'l"i1v Bn(0eular rilv orou0riv.
lbid.
2) Canonul 58 al Sf. Apostoli.
3) I Corinteni II, 4-5.
4) Macarie. op. cit. ImportanJa lnvildiurii Sf. Pdrinll
ai Bisericii. p, 494'-500.

Si

Sfintei Scripturi scris, complectat

Iati de ce gcoala
blicl antiohianS, Si sub acest raport ne rimine o
ali exemplari. Ea apreciazi tradilia aldluri de cuintul scris Si di in exegeza biblici antiohiand, adevdrevelat in toatd curdlirea lui.
ceva, decat cuvdntul

cele primite din tradifie apostolice.

IIL

Exegeza biblicfl antiohianl

l. Noliunea sensului.
Sersu/. - B. Sensu/ 6i inspiralia. _
- A.Scripturi.
9i stilul Sfintei
II. Interpretarea Sfintei

C, Sensul

- A, Sensu/ literat si sensul alegoric. - lll. Sensul

A.
Figurile
de
stit.
- B. Tropii. - tV. Sensul tipic. *

Scripturi,

literal.

Y, Contextul,

Yl. Erorile Antiohienilor.

A. Sensul.
esenfial al interpretirii textului
- Scopul
intei Sgipturi
S*ipturi
Sfintei
este aflarea sensului, adic6
adica a inlelesuinfelesu- I
q,lui,, a ideii care este cuprinsi in text. Sensul este insuSi
insugi I
gindul
ndul sau ideea care este imbrdcita
imbrdcitl in haina cuvinte.
cuvinte. l
lrlor' agternute in scris.1)
scris. 1) Sensul Sfinfei Scripturi este
este
/
,ideea
lea pe care SfAntul Duh ca autor primar, a vroit {
si o miiloceasci orin
prin Dersoana
persoana insnirafi
inspirati ca cnriitnn
scriitor, L
,I66a,1
Chiar-cuvdntul sens il gdsim in originalul grec
{
nlra
i-ao-*rt
4^--v
!-,-,--,
-! frumusefe,
inseamnd nu
-..
-..--:
numai
formi 9i
ci chiail
sens, idee.
Exegeza biblicd insigi, este explicarea sensului primar
Si imediat al scriitorului sf6nl, ,dicd interpretarea Scripturii pentru a intelege exact ceeace a vroit si scrie $i a
feles autorul sfAnt, in aga fel incit aceasii infelegere

l) rConsuetudo iam tenuit, ut mente concepta

tlntil. Instit. Orat 8, S, l, citat de dr.

mus

der Bibtischen lTermeneutik.

Schrift, s. 6.

sensum vocareums.

Gottfried Hoberg, Katechis-

Kap. Der Sinn der lleiltgen

51

si-l

transforme pe cetitor

in

aceiagi almosferd

a suii'

torului, identificAndu-se cu el. 1) Voia lui Dumnezeu'

dupd cum spunea Sf. Ioan Chrisostom, nu este in a ne
mirgini si ascultim cuvintele Sfintei Scripturi, ci ceeace
voegte El, este mai mult si-i pitrundem sensul. Sfintele
Scripiuri sunt o comoari ascunsi. A asculta Stinta
Scripturi tiird reflexiune, fdrd o addncd meditare, este a
ne conduce dupi literd, este a cddea in primeidia multor erori, chiar asupra lui Dumnezeu. 3)
Capitolul acesta al afldrii sensului, ne intereseazd cu
cu atAt mai mult, cu cAt prin desvoltarea lui, putem si
ne facem o idee mai clard asupra realei contribufii, pe
care gcoala biblici antiohiand a adus'o pe terenul in'
terpretirii Stintei ScriPturi.
B. Sensul $i inspiratia. - Aflarea sensului Stintei Scrip'
turi. sti in strdnsd legdturi cu conceptia, pe care gcoala
antiohiand o are asupra inspirafiei cdrfilor sfintei scripturi. Pentru acei ce au vizut existenta inspiraliei Sfiniei
Scripturi, in mod absolut pAni la literi, atlarea sensului
a pornit dela inceput pe teren gregit. In aceasti eroare
au putut cidea Tertulian, Irineu 9i chiar 9i Origen. Sf.
Iustin Martirul, afirmi cd Sf. Duh s'a folosit de oameni
s) Ba
ca de nigte lire Si harpe, scriind dupi dictare.
1) Diacon dr. H. Rovenfa. Profesor la Facultatea de Teologie din
Btrcuregti. Curs de enciclopedie 5i etmineuticd. 1930"1931.
2) Sf. Ioan Chrisostom. Homil XV. Evang. loan. lYligne. Patr, gr'

tom. LIX. col.

97.

oArd, 'rotrto xoi S4ooupbv xexqupp6vov u,rlrdE cfuo[

qr1or, aqbE
-ivod1v (riqouv {p0E 0teye(gc,rv. To.tta Q! tti,
pi1 rinhfiq pqEE d)E flru1e nqooBdl.l,co-pev
eiqqror,,
roig r.iw fqoqr,rv Qripoor.v, ril.l,d petd dxgtBe[og woiulrq.

Ei pLEv y<iq tive[erdotrog rq Enuxotosr,e r(i)'rt ?'eyop6outoig, xsi E6lotto x&vut o'[irorE rilg elqqtut

vcov' Ev

xor& rd yQdpps, aoll"d td drono ricroarstoer neqi to6

$eot r....

s,

'En(orsate

rouutto

6qr1v, 6v noqul3oloi6 xai

^7dq
6prerriloeor, notrkixor.E hof,oCrv td dytov flvelpo.. Justin-ue
Mirt. Dialog. cum Tryphone , J:ud.77 . Mirne. Patr. gr. tom. VI, col' 657,

chiar pi mai fArziu unii teologi romano-catolici Si pro'

destantisrnul mai vechi, au susfinut inspirafiunea verbali,
adicd dictarea expresiunilor 9i a cuvintelor de citre
Dumnezeu. Astfel au tost teologii romano-catolici, Sal'
meron, Bannez, Maldonat, Bellarmin, Melchior Canus
,9. a. t)

Acei ce au admis inspiralia Cirlilor Sfinte in chip

lor, cum a ficut
Teodor de Mopsuestia din gcoala antiohiand, au aiuns
Ia rezultate gregite in aflarea sensului Stintei Scripturi.
,ln asemenea impreiuriri, Teodor de Mopsuestia aiunge
,sd-gi vadi conceptia sa condamnatd de Bisericd, incd
.de cAnd era in viafi.
Ioan Chrisostom ca gi marii Capadocieni, a admis
adicd nu clasald
'inspirafia Sfintelor Carti in intregime,
ca ceilalfi in,dupd
iar59i
a
extinde
lor,
fird
cuprinsul
r
spiralia pAni la expresiuni, cuvinte gi litere. Inspiratit ,unea a fost inteleasa mai mult ca oinrAurire a Sf' Duh,
.de a pizi oe sfinlii scriitori de riticire. Astfel susfine
, ;St. Ioan Chrisostom intr'una din omiliile sale la epislola
,' cdtre Corinteni, talmicind verselul uDespre cele spiti'
: ;tuale, fralilor, nu uroesc .ca sd nu Stiti>,z)
Cu acest prilei, marele nostru invalator 9i pirinte
tisericesc, prin cele sprrituale intelege acele Iucruri
inalte care sunt opera St. Duh, in afari de munca slu'
.dioasi a omului ce nu poate face minuni. Deoparte std
.opera divini, iar de alti parte sti lucrul profetului, care
le spune pe toate (qrloiv ffaovto,), cu mintea intreagi
,(petd EruvoioE vrlgorio'q6), in stare de sinitate (or,lq-Sg,i vbriolg xs,rcrordoerrlE), si stiind cele ce spune (xoi eiErirq
.deosebit, dupd importanla cuprinsului

: ,& q$611eror,).

3)

1) -Est Scriptura instinctu Spiritus Sancti scripta, dictanlis non

'tantum sensum, sed etiam verba...u Suarez, De fide disp. V, Sect.
J, 4, n 3, citrt de Prof. dr. V. Tarnawschi, op. cit. Determinarea mal.precisd a noliunii de "insprraliune,. p. 8.
2) I Corinteni, Xll, 1.
3) Ilesi 6| r6v nveuporrxdrv.ofr r)6lor rSpdg ripoeiv, d6e[go(.

i:

il

''

t:

:,:,., :.:j,l

2d56'
."'--ri..fr
- -*-'

,i -t!,

-1",4.()

.i

i
j
I

I
I

ri

:i!
,i

52

Sfinlifii scriitori n'au fost deci simple organe de trans"

miterea cuvAntului dictat, ci colaboratori. ulnspiratus a
Deo, sed tamen homo>, este formula sintelicd pe care a
dat-o fericitul Augustin, acestei importante chestiuni biblice. Dumnezeu rdmine marele inspirator al ideii divine,.
insd Si sriitorul sfint lSi are conlribulia sa in ceeace
privegte limba timpului siu, pentru a se face infeles de

cetitori, in felul expresiilor, influenfa locului, a timpului

gi a mediului in care sunt scrise.
Acest adevdr esle de mare importanli pentru exegelul
care are in fafi marea colecfie a sfiutelor cirli din
Biblie, ce sunt scrise de autori diferili, cu o culturi
deosebitd, in timpuri deosebite. Cdci cultura deosebiti
a scriitorului, temperamentul deosebit, timpul variat al
celor geasesprezece veacuri, in care s,a agternut in scris
cuvAntul lui Dumnezeu, limba deosebiti, sunt atAtea
elemente, ce ies din domeniul inspirafiei divine 9i de
care totugi exegetul trebue si fini seama in aflarea
sensului biblic.
Deci exegetului ii revine misiunea de a afla adeviratul.sens al Sfintei Scripturi, Jinind seama nu numai de
cunoagterea cuprinsului scrierilor, ci, 9i de cetitorii tim_
pului citre care s'a adresat cartea, de motivele gi scopul
scrierii, de timpul Si locul unde s'au scris, pe lAngi
persoana care.a scris gi gradul de culturd pe care ll,
avea. In felul acesta ne explicdm, pentru ce exegetul nu,
XII. I.) nverpoflrd, tri olpeio xal.6v, 6rr, to0rcr
avedporoE privov, of,8}v avrlqoln(vqq BneLogegorjoqq

(1. Corinteni

Egyo

tot

rd rolo0ra r}cruporougyeiv.,..
Tofto ydq pdvteroE i6r,c,v, to 8[eorqxdvor, td dvriyxlv trcr_
pdverv, td ri$eio$ar,, td ttrxeo$or,, rd orjQeo8ar,, cboneq polvripevov. "O 0| apoqritlE ofr1 oritrog rilfui potri 8Lovoiog vqgorioq6
xoi orogpovoioqg xatao:'rioeoE, xoi eiEdrE di q86yyeror,, qqoiv
dnovrq,. "Oors xai ,rAd rq6 BrBrioer,rg x&vre0rlev yvc6q(e tlv
prilrr,v xci tlv rpoqr{rqv. Sf. toan Chrisostom. Homil. XXIX. Epist.
Corint. XIl. 1. De spiritualibus autem fratres nolo vos ignorare_
Migne Fatr. gr. tom. LXI. col. 241. citat 9i de prof. Dr. V. TaronouE{g eig

nawschi. op.

cit. p.

9.

53

poate se porneasci la operaliunea exegezei biblice insigi, firi acest bagai de cunogtinle temeinice. Deaceea
.lntroducerea in Sfintele Cdrli ale Testamentului Vechi,
a gi ale Noului Testament>, cu tot ce depinde de
acestea, sunt indispensabile exegetului,
A9a ne explicim, motivul pentru care Ioan Chrisostom
socoleste mediu_l (p,6oov), locul (r6aouE), timpurile
,(xor,qori6), ca.u19l9 (air(aE) 9i persoanete (og6oormo), ca
factori esenliali de care exegetul trebue si Jini seama

la interpretarea Sfintei Soipturi.l) Discipolul sfintului

,loan Chrisostom, Ieromonahul Adrian, dedici un capitol

special ln cunoscuta sa lucrare de isagogie, sensului
Iideii, care se imbracd
sau tclell,
lmbracd in cuvinte,
cuvi
in textul Sfintei
Scrip.turi. ) Spre exemplu, ideia unei stiri
sufletegti
'

( And nrv{oeotg rfulr,xar) ,l e*primata prin profetul

Isaia: <l-am cdlcat astfel in mAnia mea gi i-am sdrobit
in urgia meao. (lsaia LXIII. 3); uDoamne nu mi pe.
depsi cu mAnia ta 9i nd mi mustra cu urgia 16,. (psalmi
VI 1). Ideia unei acfiuni fizice, corporale (Acud xr,vr]oeolv
,ool,toil,x0"\,): *) uSculase-va
Dumnezeu gi dugmanii Iui
vor fi risipili> (Psalmi LXVIII, t); uRidici.te Doamne
Dumnezeul meu, in porunca pe care o ai poruncitD.
(Psalmi
Despre pasiunile sufletegti ( Aab araBdrv
'tltultx6v):YII).
) uMd ciesi zice Dumnezeu, ce am fiicut pe
om). (Geneza VI, 6); cAcum am cunoscut ci te temi de
Dumnezeu> (6eneza XXII, 12); cNu intristafi pe Duhul
cel SfAnt,. _(Eteseni lVr ?O). Ideia pasiuniior trupegti
(trno ,rolrrtlv oopo,rl,xov): 6) nNu va dormi Si nici
doarme cel ce pizegte pe Israel". (psalmi).
C. Sensul gi stilul Sfintei Scripturi.
- Raportul in care se
1) Sf. Ioan Chrlsostom.

In locum prophethe leremiae. (X, 2g). Migne

Patr. gr, tom, LYl, col. lE8.

2) Aq1fi t6v 6ni tfrE

6r,crvoiog. Adriani Isagoge

Scripturis.
Migne Patr. gr. tom. XCVIII, col. 1273 A,
3) Ibid. col. 1275 A;'
4) Ibid. col. 1276 A.
5) Ibid. col. 1276 A.
6) Ibid. col. 12Z6 B.

in

ss.

55

54

afle sensul biblic fati de expresiunea iextului SfinleB

Scripturi, este remarcat in chip deosebit de Isidor de'
Peluziu, cunoscutul exeget al gcoalei antiohiene 9i discipol al Sf. Ioan Chrisostom. lntr'o epistoli a sa citre
Petru Monahul, primele sale cuvinte despre scrierile
Sfintei Scripturi, sunt ci stilul sau expresiunea celor'
scrise, este un stil comun, obicinuit 9i altor scrieri'
(l'6lr.E aeft), dar sensul este sublirn, cu adevdrat ceresc.
(rl 6wolu Eb origovopr]%ls).')
Adici in textul Sfintelor Ciili, nu trebue si vedem
partea divini in stil, in expresiuni, in cuvinte, care sunt
omenegti, comune altor scrieri, ci in ideie, in sensul
care este ceresc, fiind venit de la Dumnezeu pe calea
inspirafiei. Cdci iir adevdr fraza ({ qqdorg), stilul ori'
forma in care se exprimi cineva, pot fi frumoase"
strilucitoare (l"opaqd), dar tot terestre (lopcrrretfis)
r6mAn.') Caci daci cineva vrea in adevir si urmireascd sensul, sau ideea care este cuprinsi in text, se vede
silit si deosebeascd superioritalea sensului lald de
frazd.

3)

Aceasli elocinti a stilului, este numai un simplu organ miilocitor prin care se exprimi acea inJelepciune
supracosmicd, aga precum gi corpul este pentru sutlet,
neschimbAndu-se astfel nimic din ideea originald, ci'
cercetAndu-se acea idee cereasci. a) In chipul acesta,.

1) uTffE Oe(nE oog[aE

pb,

1.6!r.9

ae[],

6vvo.La;

Eb origcrvopr{xqg>. lsldor Petusiot. Epist. CCLXXXI. Petro Monacho. tvligne. Patr.,gr. tom. LXXVIII, col. 1500'

t qgdolE, Xopntcol
1500.
{
3) ,,Ei 6b tr,E 6uvqSe[q tfrE pbv E1elv rilv dworov,'
tfrs 6b tffv qgdor,v, oopcirotoE dv Dlxutog xqr.Se(1'.'
z)

u...iflE Ee 6[ro$ev ],ug,ngd pEv

agri!6,.

aerfrE 6b

Ibid.

Ibid. col. I500.

...oErivmou ydq dgyovov eivou tffE 6neqxoop,(ou'

ooq(oE f1 er3yl,rottio, ei xu$rineg odrpu r[u1fr rinox6or,to'..
pr16i,v plv 8lxo8ev xo,tvorop,oton verilregov 6qprlveri-

a;

ouoa, 6b

td

origavoprixq Exeivqq voflporo. Ibid. col'

1501'

lsidqr Peluziotul instruind pe Pelre Monahul pe cale

elistolard, ne descopere 9i noud conceplia antiohiani
asupra raportului in care trebue sd privim stilul Sf"
Scripturi, cu ideea divind pe care o imbracd.
Textul Sfintei Scripturi cu stilul sau, ne sunt in adevdr
prefioase, dupd cum ingriiim de trup care addpostegte
sufletul in acfiunea lui. In textul Sfintei Scripturi allim
ideea divini venitd pe calea inspirafiei 9i feriti de sfin'
fitul scriitor de inovafiuni. Fird iext cu stilul siu, nu
putem gdsi ideea inspirati, iar concluzia este cd textul
iu stilul, aparlin sfinlilor scriitori, dar ideea aparline
divinitilii.

II. Interpretarea

antiohianH,.

Sensul literal 9i sensul alegoric' - CAnd se vorbegte de gcoala biblici antiohiand, chiar dela auzirea
numelui ei, ne ducem cu gindul la interpretarea gramaticali-istorici a Sfintei Scripturi, deosebiti de alegorismul gcoalei alexandrine. Imediat memoria ne readuce
in fafd Si din reprezentantii acestei gcoale, ce au cizut
victimd unui extremism opus celui alexandrin, ca un
Teodor de Mopsuestia, ori un Nestorie. Teodor de Mopsuestia detagAndu-se de tradifia sdnitoasi a celorlalli
in eerce privegte interpretarea Sfintei Scripturi, mergea
cu interpretarea literald pAni Si la cartea CAntirii
Cintdrilor din Vechiul Testament, cizAnd cu vremea
in dualismul ipostatic la dogma christologici. Deaceea
este supranumit gi pirintele nestorianismului. Prin urmare dela prima amintire de partea negativi a acestei
gcoale, istoria dogmelor ne face atenti, de a fi prudenti
gi in ceace privegte directivele pe care vrem si le im'
prumutdm dela antiohieni.
ExceptAnd insd aceste victime ale zelului de a com'
bate monofizitisrnul, restul actiunii acestei gcoale rimine
in loati strilucirea. Interpretarea literald bine ini

rll
l

56

57

trebuinfatd de Ioan Chrisostom, atrage privirile intregii

Biseriei, asupra roadelor bineficitoare pe care l+a
putut aduce interpretarea istorico-gramalicald sau lite.
rald. Ceva mai mult, gcoala antiohiani apreciazd sensul
Iiteral, nu pentru simplul motiv de a se deosebi de
alegorismul alexandrin, cici tot ea admite gi sensul
tipic alegoric, unde este cazul real. $coala antiotriana
nu pleaci dela idei de opozifie pentru altd gcoald, nici
dela o influenJd a filosofiei timpului, ori alte influenJe
exterioare, ci dela convingerea de necesitatea unei exegeze biblice cu caracter gtiintific.
,' Astfel gcoala antiohiand aie meritul de a afirma cd

exegetul trebue si caute a cerceta in primul

rAnd sensul literal-istoric-gramatical in StAnta
Scripturd 1), Si nfrm:ii dupd aceia si interpretim textul alegoric, acolo unde sensul alegoric,
-. existi. 2) De aceia gcoala biblici antiohiani
este-recu-

'i

noscutd gi de posteritale ca inrAuritoare asupra principiilor exegetice ale marilor Capadocieni, Vasile ..i M"r.
9i Grigorie de Nazians. B) principiul superior al acestei
gcoale biblice, este remarcat
9i de teologii occidentaii
ca uvia media,, ca drumul cel mai sdndtos intre cele

1) "Dies leistete unsere Schule, im dem sie von dern richtigen

6rundprincipe ausging, dass der eigenfliche grammatische und historische Wortsinn iiberall beizubehilten ist, wo nicht geniigende
lrii$e eine (tigiirtiche) Auffassung fordern"; ph. Hergenidthei. op.
cil, Die Bedeutung der antiochienischen Schule fiir die Exeges-e,
p.72.
uUn seul sens litt6ral est i rechercher dans chaque page
de

I'Ecriturer. F. Cayr6. Pr6cis de patrologie. Tom.

p.

289.

L'dcote d,Anioche.

2) .Sie hat aber auch auch dem mystischen Sinne und der prop.
hezie im Literalsinn richtige Anerkennung verschafft, indem sle
Beides unterschied und den Missbrauch der Alexandriner mit
der
ph. Hergenrbther op. cit. p. ?2.
Allegorie
"beschrAnkter.
"Enfih, il est le fondement du sens historique, Iorsque cetui_ci
exist, F. Cayr6 op. cit. p. 2g9.
3) ...die Antiochener erhebend auf. Basilius und Gregor von Nazians
einwirken..,, H. Welss op, cit, Hl'sforischer Ueberblick.

ui

extremitdfi, prima caracterizate ca iudaisti gi antromorfiste de mai inainte,

cea de a doua elenieii,
-,gide
Gnosticilor gi Origenigtilor
odinioari.') Aceastj -,
metode de interpretare, este denumiti metodd
sintetici, prin acest compromis intre cele doui feluri
interpretiri, alegoricii Si literald, r) rimdnAnd astfel ''
cinstea exegezei ortodoxe gi in aprecierea bisericilor
ccidentale.

Isidor de Peluziu, intr,una din scrierile sale tri_

si cdtre episcopul Leonte, ii vorbegte de cea mai
nd regula de a interpreta Sfdnta Scripturd. El scria
este prudent (vouveldl6), ca cele spuse si le inte.
3m c_1 dupi cunogtinfi, dupd istorie (xuS,iozogiuv) ,
_

tl literal), iar pe cele interpretate ce ne spun viisi. le primim ca dupi meditare, contemplare (xard
) (sens alegoric). 3) Cu acest prilei dd indeinnul
de a nu se intAmpla invers, adied de a trata in
alegoric, cele ce sunt probate ca islorice 9i nici
se inleleagi literal, cele ce sunt alegorice, ci fiecirui
din cete
t drn
cele ooua
doud (tiilVripq6tegor,E)
(ti),liripqdteqorE) sii
si i-se aplice sensul
propriu, potrivit cu textul (ng6ogogov xoi xordl,ov vo0v). a)

1) .Die Antiochener uermittelten zwischen den Gegensdtzen einer

sinnlich buchstiiblichen und willkiirlich ailegorischen Auslegder heiligen Schriften, zwischen den Extrcmen der Judaisten
Anthropomorphiten einerseits und der Hetlenisten, Onostiker
Origensten anderseits, und brachen einer gesunden biblischRichtung Bahn, welche fiir atle kommenden Zeiten
ntlussreich, wenn auch nicht immerfort herrschend blieb,.
Dr. Heinrich Kihn, op. cll; Die Exegetenschule uon Antiochia und
h.eodor uon lYlopsuestia. Tendenz ihrer Werke. p. 29.
2) Diacon Dr. tl. Roven{a. op. cit. p. tB9.

3) dl,l,d vouvelbE xu,i xc,rl'rroqiov eig4p6vo vod)pv,

zqrri rleroq[ov aqogrlreuS6vzc 6xl.crpBdvo:pov,
1d.
Pelus. Episf. CCl//. Leontio. Eplscopo. Migne Pati. gr. iom.
lll, col. 1290-1292.
s) upq6i tri ooq6g iotogrl0dvro eio $erogiav BxBLo,[dpevor,,
rd l,opngdrg 8eorq1O{vor 6qeil,ovtc eiE lotoq[o,v xa,raBr-

I
I

I
I

.i
,l

58

59

Acesta este marele merit al gcoalei anliohiene, de

acorda textului lual pentru interpretare, sensul cel

lrivit cu textul insugi. InliturAndu-se arbitrariul, o

noui incepe in domeniul exegezei biblice. $i Isido
nu este singurul reprezentant al gcoalei antiohiene,
suslinea asemenea principii. Diodor, episcop cu scaun
in Tars, predecesorul lui Isidor de Peluziu, era de m
spriiinitorul celor doui sensuri gi totusi distingind
(T(g 8rocpoqd Serrrq(ug xoi d)"l"1yog(og) unul de alt
ientru a le folosi la locul respectiv. l)
CunoscAnd conceptia practici a Antiohienilor asup
interpretdrii Sf. Suipturi Si deci asupra sensului bibl
lrecem mai departe in a examina mai de aproape
care sens gi cadrul sdu de aplicare.

IIL

Sensul literal.

Sensul literal, - sensus liiteralis, se mai nu

gi sens gramatical, sensus gramaticus gi sens istori
sensus historicus. (xatir tb yqdppq, xatd tbv Qiioe
pci[ovreE, .tlll'dpgdreqouE nq6oqoqov
3qogprilovteEr.

xoi

Ibid. col. 1292.

Praecipuus Diodori labor fuit, que plerosque sacrae Scriptu
libros interpretanCo, atque ispse praeivit loanni Chrysostomo a
Theodoro Mopsuesteno, ita ut sensum litteralem et historiarn
tius, quam ex recepto apud plerosque alios illis temporibus
allegorias sectarelur, {r,16 tQ lpciptparr t6v r}s(ov
lqcrq6v, td6 rlorrlqiuE oitdrv SxrqoadpevoE, ul est apud
tem VI, 3, sive ut Sozomenus VIII 2, repi td [1tiv r6v

rrlq Bhylioeq aotrjoo5, tdg 06 $eogiaE rinoqeriyov. Speciatlm

morantur' eius Sgpqveior Pentateuchum. Suid in Ar.60ropoE
Theodoro lectore.,. in Proverbia, cui addidit dissertationem De
terentia theoriae atque allegoriae, sive sensus mystici ab
atque morali. TiE 6logopri Setoptog xoi rillrlyoq[ag.
Diodorus Tarsensis Episcopus. Nstitia' Migne Patr. gr15s0.

iblic, se infelege pentru exegetul care are cunostinle

istorie biblicd, teologie biblicd, filologie

biblicS,

(eogralie, arheologie, etc.

Contrariu vederilor acestei gcoale, Origen privea cu
rii pe interprefii sensului literal, numindu-i sclavii

ll. ",
Exegetul Isidor de Peluziu discipolul Sf. Ioan
Chrisostom, menfioneazi intr'una din epistolele sale, \
id insiEi gramatica spune cd in cuvintele cele scrise se i
gisegte cunogtinta (fqopparwilv ydA l6yeb titv irt/t'.
3) Aceste cuvinte scrise, desp"g calg
l,gdppoor, oocpiov)
I\
Vorbegte Isidor in epistola sa, sunt referitoare la Sf.
ipturi, cind vorbegte despre Daniel si cei trei tineri.a)
Acest sens literal sau gramatical, se subdivide la
ndul siu in sens literal propriu 9i sens literal t\
propriu. Propriu cAnd este lipsit de figuri Ei imu sau metaforic, cAnd la insemnarea cuvAntului in t
e, se mai adaogi 9i intenfiunea celui care soie. Curn,
gi Ioan Chrisostom, cu prileiul explicdrii psalA

xarciltrrllov

l)

XXX|ll col

rd Qr1r6v, xurd, rfiv ioroqiov). ) Altii stabilesc de'

mirea lui, asociind acegti lrei lermeni 9i denumindu-Er
I sens literal-istorico-gramatical.
Prin sens literal, se lnlelege ci ideia sau sensul, sel)
in insiSi insemnarea cuvihtului 9i nu in alte sim-1
le. Plecind dela aceasti apreciere a sensului literal;
i au abuzat aplicAndu-l peste tot, iar alfii l-au intre-

l)

Dr. Oottfried Hoberg. op. cit. Der Wortsinn. 66.

o[ oottrrcrrr,xoi 'Iou8sixol xoi oi 61,(yo>
rog6qovieE oirdrv 'EBrrovcrior,. Matth. Xl, 12, Origbne. EugEne de'
nye. Paris 1923. Les commentaires, p.75.
3) Isidor Pelus. Lib. Ill. Epist. CXXXIX. Nilo. De Sapientia' Daniet'
trium puerorum. Migne. Pati. gr. tom. LXXVIll. col. 836i,

r 2) Le litteralistes sont

4) rdrr, Ed ru0$'odrog ilxel pdprouE rilL6lqeorE ,i fs"qi}

: A66roxev oriroig 6 rledE oiveuow xoi qq6vlotv 3vlqcprplarr.x!

xci ooq[or... Ibid' col'

836.

61

60

,milor, sunt lucruri care trebuesc primite aga cum

prezintd Si altele altfel. 1) Cum este spre exemp
versetul din Isaia XI, 6: ulupii si oile vor pagle lm
',preuni>... Aci nu trebue sd se infeleagi lupi gi oi, lei
?leoparzi..., ci prin acest verset se caracterizeazi mo
vurile oamenilor asemenea dobitoacelor. '?) Sensul I
'.teral de data aceasta trece in cadrul tropic sau impro
.degi forma este pentru infelegere literald.
In ceace privegte imporianta sensului literal gi p
meidia alegorizirii, ca 9i a extinderii sensului tipic
"tot textul biblic, Teodor de Mopsuestia, ne oferi
prileiul interpretdrii textului cap. XXVI din Matei, o ius
rficatd apreciere a sensului literal: uEl n'a spus: aces
,,este simbolul trupului meu, gi nici acesta este simbol
,,sAngelui meu, ci acesta este corpul meu gi singele
:'.invdlAndu.ne pe noi ci trebue si inlelegem nu nat
a ceace este adus inaintea noastri, ci ci ceace
acolo s'a transformat in corp gi sAnge prin acfiun
.graliei,.3) Aici este destul de indreptitit Teodor si apli
sensul literal, cu tot exiremismul siu literalist. Cdci ce a
fi fost daci textul biblic al instituirii Sfintei.Euhari
ar fi fost interpretat alegoric? Ar fi fost o interpreta
"bund ? Ar fi fost denaturarea ideii MAntuitorului,
a rostit aceste cuvinte Si a traditiei apostolice ex

tive, asupra acestor cuvinte. Adici tocmai ceace practiceil

estantismul cu sectele in general.

Ieromonahul Adrian

in cunoscuta sa lucrare

sagogie, divide sensul Sfintei Scripturi,

de

in sens istoric

xoi lorogrxdv] 1). De aceea trecunoscute idiomurile limbii in textul ebraic, in"
privegte sensul ori gindirea (6r,ovoio), stilul ori
resiunea ideii prin text, cuvAnt cu cuvdnt (6ai dg,:
qi compoziliunea ori legitura ideilor ca sintezi
dE ouvS6osorE). Parabola (rrig aogoBo).dE) se intrebu*
pentru ca in chip metaforic (peroqoquxdrE) si proo insemnare mai mare (tfiv 6pqoow).2) Deci chiar
sensul literal este o necesitate a textului, de a.
buinfa anumite figuri de stil Si de cuvinte, pentru'.
prin aceasti formd tropicd sau melaforici, si ilustreze
bine ideea.
Astfel sensul literal, avAnd coloritul acesta tropic ori,
hetaforic, rimAne tot sens literal, dar cu aceasti nuanle,
cd. Deaceea este supranumit sens literal tropic, firi
rdgi ca prin aceasta sd se confunde cu sensul alegoric,..
cd cu sensul tipic. Deci sensul literal rimAne ceace
te recunoseut pAnd in vremea noastre, cu cele doud
ranfe, de sens literal propriu gi sens literal impropriu.Pentru claritatea interpretirii insd (6pprlveioE ocqri-.. I
rouiv), este necesari gi cunoagterea particularitelilor texului Sfintei Scripturi, cu discernaminlul figurilor (rflv i
r6v oppriScol 6ioyvroor,v) Si distincfia tropilor ("nr.,
,, tg6natv 8tdxgloLv)').
C. Figurile de stil. Pentru nuanlarea sensului literal
ic, s'au folosit de cilre sfinfifii scriitori, dupd cum
i ieromonahul Adrian, figurile de stil, despre care
vorbegte lntr'un capitol special al lucririi sale.4),
rile de stil sunt tocmai extinderea tropilor. de la"
profetic. (crqoqqnxbv

1,,

t) ....td 6| xord Errffiv Bx6o1dv, td re oior$qtd voofivteg,

rd votlrd Bx6rldpevol. Sf. loan Chrisostom. Expositio in Psa

l..-,

,XLVI. Migne. Patr. gr. tom. LV. col.

noi

209.

dpu Boonl8rioovror. Oi, yrip 6fr

xoi dgvoE Bxl,qrp6per9o, otEd d1qqo, xai potv, xai toffgov
<il.l,d rd rdrv rivrlgc6rov fifu 6rd t{E t6v r116yow
2) t\ixor"

dpve6

laqoxrq(opev. Ibid. col' 209.

3) Theodorl lllopsuesteni. In Euangelium Matthei Comment

hagmente. Cap. XXVL Vers. 26: uoix etne. To616 Borr rd
{3otro to0 odp,a:,oE }iou, rol rotro tot o[por6E psu,
Tott6 8orr, tg o6pci !r,ou xoi rd oipdr pou, 6r,6doxov tpdg
.npdE

tilv qriolv 6g{v rot

.,etlogust(o6 ei6 ocigxc,

;.lom. LXVI. col, 713,

nQoxeru.6v6rr, &},Ld 6r.ti

riE

xai oipo peroBrillsor9ol. Migne Patr.

l)

Adrlan. op. cit. Migne. Patr. gr. tom. XCVIII. cot. 12?i A.

l2) Ibid.

col. 1285. B.

Ibid. col. 1309 D.

+) Td eai t{g 1,6[errt6 o{irc,:E. Ibid. cot.

1284.

;5fiffi'"'-;"}.-'=
'
'ed
sEL#trrLR*rrL

\$oo,"

- "to, ;

62

.,cuprinsul unui singur cuvant, la o parle mai

"din text.
Parabola (f1 nogoBol'r1), care insemneazd asemd
comparalie O U p) este prelungirea lropului (rq
care este o figurd de cuvAnt, la un grup de texte
.St. Scripturd. Ca fragment de paraboli cu silaba d
(ri1v rirg oul.l"oBilv) extragem un exemplu: u$i nof
udzut slaua sa, slauaintocmai ca slaua singutului n
din Tatdlu (loan I) in loc de a celui adevirat.l) Te
doret al Cirului, un all reprezentant al gcoalei anl
ohiene, remarci faptul cd parabola a fost intrebuinfa
in SfAnta Scripturi, care pe lAngd altele face ca text
Sfintei Scripturi sd fie uneori obscur interpretului. D
aceea declari cd pe lAngd toate celelalte cunogtin
exegetul trebue sd ceari gi aiutorul lui Dumnezeu
rugiciune, ca prin darul SfAntului Duh si poati pitru
cu infelegerea la cele necunoscute.'?) Acesta era deall
spiritul de credintd al tuturor marilor ierarhi ai Bisel
care in soboarele ecumenice, au implorat ajutorul
Duh in interpretared Slintei Suipturi, pentru ca i
dogmele ce se dddeau, si tie curat adevdrul revelat
Dumnezeu pe calea inspiratiei.
Parabola fdrd rirE (TdE aaqoBol"dg dveu rotr rbE),
semenea se intrebuinleazd de multe ori.
Aseminarea ({ 5por,6trls) se intrebuinleazi de mu

r)

u'Erleaoriperg

tilv

yevotE noqd notgbEr.

E6[av aritot, 66!clv ,ilE M

tivti tot dl,l8otg' Ibid. col. 1288

2) Beati Theodoreti episcopi Cyrensis in loco difficilia Sctiptu

Sacrae questiones schetae,.Migne Patr. gr, tom LXXX. col. 76.

'A{.rbE 1dg xriv toI6 iegoiE Erloyyel(oq, xu,i no

$ol"r,xd;E rlv 6lEuoxul.(av aqoo'6qeqe. KuI tdrv
poror8eoE eiqqp6vrr:v 6naoteiro rilv 69prlve(cv.
u0rot rolvuv rflg voeqdg dxrivog dvrrBo]'{ocE
rdrv to0 nuvoy(ou flver5pr,otoE <i8rjtcrlv xata
.,rre

r,qtioopol....

63

:
i, precum
r)

*Asemdnamd-uoi

laco .

Repetiliunea sau taftologia

cu cei ce se coboard

({

toutoloy(a), ori cum

mai spune ermineutica modernd, emfaza, cu intre'

infarea anumitor repetiri de cuvinte, pentru a fi mai
lemnd, mai emtatici, iarigi se gisegte in textul Sfintei
pturi, precum: uCiici iatd eu intru fiird de legi m'am
ut Fi intru pdcate m'a fdcut maica mea'. (Psalmi)'?).

TripIicaliunea (Tgr,1dre)s) extensiunea (i 6nttoor,g) a)

l'eonasmul ({ crequooe[o),5) inversiunea (t6'Yrreg'
r6v) Si transpunerea (ft 'Ya6qileorg 6) sunt figuri
e stil obicinuite, pe care Adrian le distinge mai ales
textul Vechiului Testament.
B. Alegoria. - Alegoria este intAlnitd la Antiohieni
u numai ca simplu trop, referindu se deci numai la cutele izolate, ci la o extindere mai mare de text. Sf.
odn Chrisostorh, recunogtea existenfa alegoriei in textul
Scripturi, socotind pe exeget obligat de a interpreta
goriile, acolo unde se afli. Astfel la interpretarea
i capitol din Vechiul Testament,?) spune ci atunci
nd gisim locuri alegorice, se cuvine si fie interprelale,
ind obligali de a urma insugi sensul Sfrntei Scripluri
deci si pe cel al alegoriei (ofltro tQ t{E ril.},rlyoqias). ')
l;-11Adrian. op.

cit. Migne Patr. gr. tom. XCVIII col

1288. C.

Tdv 6por,6qto tr6yer, nol,ldxq dvrt to0 agrilpctog

rb, "Ksi 6poro${oopot toIE xotoBa(vouolv sig

Tfl rsurol.olfu x61pr1ror rrovroxot tlg td: u'I8oi

6v rlvop[org ouvel{r}qv, xsi 6v ripoqtfu6 6x(o'o6pe f1 pttqq pou>. lbid. col. 1300 C'

2)

s) Ibid. col. 1300 D.

:4)

lbid. col.

5) lbid. col.
,6)

Ibid. col.

1301 A.
A.
1300 D.

l30l

;.7) Ieremia. cap. v.

.8) Sf. Ioan Chrisostom.

In Isaiam,

Cap'

col. 60.
T6 a6re xsi r[va d],hyoqeiv lqil

V,

Migne, Patr. gr, tom.

Vil.

T(ov

NBoq6v. Koi

rirs

oix

64

65

Interpretarea alegoriei este obligatorie, socoiind chi

lege (o0tog 6 v6p,oE) interpretarea ei acolo unde es
cazul, pentru ca nu cumva dinlre acei ce iubesc al
si riticeascd (nl,ovdo$or,) Si si o poarte peste tot.
Acest principiu clar 9i motivat enunlat de Sf. Ioan Chri
sostom, ne scutegte de a mai aduce alte dovezi, d
chipul cum priveau antiohienii alegoria. Nu o inlitura
unde exista gi o interpretau in consecinJi, dar nu a
zau cu extinderea ei ca alexandrinii, pentru a ajunge
alegorism.
C. Tropii.
in
- Tropii ocupd un loc important
2) Metafora, para
,.'ermineutici a ieromonahului Adrian.
i bola, comparafiunea, sinecdoca, exemplul, metonimia
antifraza, perifraza, recapitularea, abuznl, prosopeia,
"r
J birea figuratd, alegoria, iperbola, muslrarea, ironia,
,, casmul, enigma, ameninlarea, afirmarea, reticenfa, pa
i neza sau corecfiunea, sunt atAtea figuri de cuvinte,
in Vechiul 9i Noul Testament, care trebuesc apreciate
interpretarea Sfintei Scripturi.
Melaf ora ({ peroqoqd) este atunci cAnd transp
unele cuvinte ln locul altora, tinind seama fie de acli
nea lor, fie de natura lor,
- care este citre noi gi cd
Dumnezeu, s) precum: "Domnul md papte, gi
"A
Eoplv zrigr,or, tdv v6pc,rv ror.jtolv o0roi, crl"l,d 6ei oir{
8tovoig rIE fgoq{s 6nopepr,ouE, o6ro r(l rtE
xelq{or}or rgdnq. "'O 6} I6yco, tor.otrdv }orw.....
1) Sf. loan Chrisostom. In Isaiam, Cap. V. Migne. Patr. gr.
LVI. col. 50.

uKoi na,vto1o6 rflg lpoqfrs ofroE

l"6yer.v

69

6 v6;rog, SrceL8dv ri
rialdr6,
69p1v6nv, riiote

xoi dl)"1yogiaE rilv

rilv dx6l"amov Batrlup(ov

3ru1e

al,uvdgSor

xoi

2) ueio'[

pl

16r, rlil.1yoqeiv poul

aa,vtu,1o0 g6qeoSor,r.

xol rg6aor oritfrg yevr,x6rutor,

6utor,r.

l30l C.
3) uKotd plv perogogdv, 6rtiv rd, ErdqorE ff xord rgd[rv
xord qrior,v Bvovra eiE Erego perocp6gl, oiov eiE {pdg re
rdv rle6v' rig rd, cKriqrcig nolpo(ver p6'> xoi, <
'Ioxr6B,... Ibid. cot. lB0t D.
op. cit. col.

lacob seruul s;iu, 9i usd nu-i pascd pe ei mai mult

pe
'pdstoriau,
uVeniti dupd mine gi ud uoi face pte uoi pesCdci prin mteaid 9i acoperemint ade'
de
oameni.
cari
puterea
dteptdtii lui Dumnezeu''1)
de
uorbegte
sea

Parabola 2), precum : <Vegheat'am 9i fdcutu'm'am ca

pasdrea> 9i uCa oaie"..'s)
a) prin care cele ce
Comparaf iun ea (q 2r]yxqtor.g),
sunt de fafi le compari cu cele vechi, din cele ce sunt
asemenea. Spre exemplu: gralia bolezului, cu Marea rogie;
iar primirea sfintelor mistere cu marea 9i cu apa pietrii'
,Toti au mAncat aceiagi mAncare duhouniceascd si toli
au bdut aceiagi bduturd duhouniceascd, pentru cd beau
dintr'o sthncd duhouniceascd ce uenea dupd ei $i sthnca
era Hristos,. s)
Sinecdoca, (i Xuvex8opi),6) este iropul prin care
se iniekig mai multe lucruri ln acelagi timp. Cind din
parte, arati lotul, precum: uA conuertit sufletul meu>,
ia si spuni m'a convertit pe mine. u$i incd mai mult
turma mea se odihneSte in speranfd', in loc de eu md
odihnesc... oDin pdntecele mele mai inainte de luceatiir
te-am ndscufr, in loc de inainle de intreaga creafiuneu'r)
Exeglplul, (tb "Yer66er.Ypo),t) cAnd cele ficute, sunt
oarecum asemenea cu cele ce se explicS, precum:. "Boul
igi cunoaSte stdpAnut, (lsaia I, 3), "Cocosthrcul i1i cu'
t) Psalm XXII, 3, 1; LXXVII, 71;EzechielXXXIV'8-10,XXXIV
5; Matei IV, 19; Ezechiel XII, 13, Psalmi XVIll, 9'
2) Kord 6i rogol3ohiv'ri6 td, 'Hyqrirvrloo, xui yev6plv diE
otqourg[dv, xoi <roE ng6parov, Ibid' co!' 1304 A'
3) Psalm CL, 8; Isaia LIII' 7.'
4) Kord or.i.yzqrtow, oiov rd nciErovto toiE roloruig Bx

6poirov Br96lal eixciletv' ri1

t9al.l.c(oorj. Ibid. col. 1304 B.
5) I Corinteni, X, 3.

tot

r6v

ptrrt(oputoE yigr'r', z1'Egu$q{

6i Kord o'lvex6o1i1v, 6ruv c)nd p6goug rd 6)'ov 64loi rirE td.

<Ti1v rl.,u1i1v pou 3nr{otperpev'>....' Ibid. col. 1304 B'
7) Psalm. XXil, 3; XV, 9; CIX, 3.
8) lbid. col. 1304 B.

66

67

noa\te uremea pe ceruri> (leremia VIII 7), oUn oarecare

om era stdpAn al casei, Matei XXI, 33) uUnui om bogat..;.
rodise ladna mult.... (Luca Xll, l6).
Metonimia, ri perolvup(a, 1) cu schimbarea de cuvinte, cAnd in locul celor ce sunt locuite cele ce locuesc
le schimbi numele Si de Ia cele ce cuprind, cele cuprinse,
precum: "$i paharul tdu esteptin pentru mine,mai mult
ca cel mai bun>. uBociti-ud cordbii ale Tiruluiu. (lsaia
Xxtll, l). "Vei bea paharul sorei tale, (Ezechiel XXIII,
32). In locul celor ce sunt locuite, cele ce Iocuesc, preclrmt uChemase-ua cerul de sus, (Psalmi). "lerusalime,l

repetilia, adici reluatqa dela inceput atunci cAnd prin

ma.i multe sunt istorisite in chip deosebit, din cauza
anumitor dificultili gi nepotriviri de a expune cele necesare prin puline. Spre exemplu Moisi a zis: sAceasta

Ierusalime,careaiucispeprofet'i"(MateixxIII,3?).
Antifraza, { 'Avr[goor,E,2) contradiclia sau preteri-

liunea, este atunci cAnd se explicd contrariul cu contrariul, adici t uDacd nu te ua binecuuLnta in fald" pentru
a blestema. "Va binecuuLnta pe Dumnezeu gi pe Reger,',
in loc de l-a insultat gi l-a vorbit de riu. uCd a fost'
preamirit regele, gi uBinecuvAntat si fie omul acela,
(lov. I, 11; II 5; III Regi XXI, 10;leremia XX, 16);
Peritraza, fi fleg(qquo6, 3) circonlocufiunea, adicd
prin puline cuvinte exprimate, pot fi inlelese mai multe
lucruri, precum' .$i iati pe cei de alt neam, 9i Tirul
9i poporul Etiopienilor, care au fost acolo,, (Psalmi
LXXXVII, A);
Recapitula!ia f1 Avaxeqclo(r'lor,g, a) perorafia
1) Kord pretrovupr(av' 6tov f1 rind r6v neqr,eldvtorv td aegre16pevo, 'ii ondtdv dixorjvtov td oixorlpevo petovopc(er, xai
ord piv rdrv neprel6vtrov til nepr,el6pevcr, riE td, <Koi td
nomjprov oou pe8rioxuv pe riroei xErdttotovr....
Ibid. col. 1304 C.
2) Kgrd dvtiqqoo'r,v 6rsv 6r,'Bvovr(bu td Bvovr(ov 01loi-oiov,
<Ei plv eig npdocrrndv oe eilolr]oer,> dvri tofi, Blnocprlptjoer,...'
Ibid. col. 1304 D.
3) Kstdl ateq[q,6roolv, 6rov toiE 0r,'61(yov Bxgoveiorgai 6uvopu6vor.g tilv 6ld ale[ov<ov qgdow neqtrir9lolv. Ibid. col. 1304 D'
a) Kord dvoxerporloiororv eir'of,v BnovdXr[lrlv, 6rov tri 6ui
,

este cartea facerii a cerului Si a pim6ntului'. Deasemenea Si in cirlile Regilor gi in Aposlol (Gen. II, 4).
Abuzul t Aa61qIor,E, 1) este atunci cind numele
unora se intrebuinfeazi Si ta altele, prin abuz, precum:
oPdzeste-md pe mine Doamne, ca pupila ochiului";'ln
tine peste dugmanii nogtrii, uom umbla cu cotnul>;
qCel, ce strdngi apele cele mai de sus ale aceluia';
Dupd cum aurora se lntinde peste munfi, popotul mult
gi puternicr. (loel ll, l2).
Prosopeia f1 flgootoronotio, 2) se utilizeazi atunci
cAnd este vorba despre ceva neinsuflelit 9i cAte odati
: de cele impersonale, presupunAndu-se ca persoane si
socotindu-se ca griitor. Despre cele neinsuflelite pre'
cum: *Ridicafi portile uecinice> gi "Cerurile spun>'
Pentru cele impersonale, precum t "Dteptatea Si pacea
sunt iubite"; uA chemat Dumnezeu pe cel drept in foc'
(Amos VII a); uA spus infetepciunea; domnul md' std'
pdnegte". (Prov.

VIII

12,22,30).

Vorbirea f igurati (6 )lrlpatropbs), ) deghizati sau

tictivi, atunci cAnd expficarea figureazi in locul faptelor,
precum uS'a agezat rugina de-a dreapta ta"; "Fluuiile
rilv rlrd t{6 tdrv no'qen6l.iyor.q c0S6 6te[6q1erar'.
Bv
l3rioerov rivorpol.(oE Euol6ger,ov

aler,6vtov
,,

aolxllog

eio1y1$6vro., 6r,d

lbid. col. 1305 A.

t) Kord ria61g1ouv, Srov tfl Et6gcov rqoolyog[g xo'i Bv

Ibid'
fr6gor.E nordlgdr,rt ' (oiov) rbE td, cOril,o[6v pe, xrigLe'.".
col. 1305 A.

Kstd nqoooloorror[ov 6tuv ttoi tdrv ri'rpri1ov, i;viote E] xui

dvunoordttlv, op6oc,rtri re xcri XdyouE riaori0etor,' Ibld 1305 B'
3) Kotci ollpottopdv 6rsv tu oitd orlpr,otonor'fr rrgdq ttv
t6v nqoyptitorv riqr{yr1or,v" rbg rd, ufloq6orl { l3oo[]'r'ooa Bx
2)

0e!,r,6v oou.>...

Ibld' col. 1305 C.

69

68

uor bate cu putere in mAnd de acelaS" ; ufhlele tale

s'au rotuniit Ai pdrul li-a crescuf, dar erai tot goald,
goald de totu (Ezechiel XVI, 7); lAle prin catachrezi
(xozo1(qotr.xdrg), munfi dupi figurS, pirul lertilitatea
pemAntului, pregatind din lucruri vorbirea figurali; precum'gi prin ipotezi; u$i s'a agezat Satan fafd in fald
cu Dumnezeu, (lov. I, 6).
Alegoria ({ A}"},qyoQ(o), ') este acel trop in care
cuvintul nu-gi are insemnarea proprie a texlului, ci fi'
gurati sau alegoricd. "Va fi ca pomul plantat, 9i Apostolul citeazi pe Agar prin alegorie. (Psalmi I, 3; Gala.
teni IV, 24).

atunci
erb ola (t
cdnd multe sunt mult mai mirite prin puterea expuneri
decit ceace sunt, fie cu cele ce prisosesc, fie cu cele
ce sunt posibile, dupd cum: uAu urcat pAnd la cerutir;
"A$a dar ua infrdnge Dumnezeu capetele dugmanilot
sdiu; Spdla.uoi in fiecare noapte patul meu"i aMuntii au

'YneqBo),{,2),

Ip

adica exagerarea

sdltat ca berbecii,, (Psalmi) gi "Copacii ci.mpului uor

bate din ramuri,; (lsaia LV, 12). uMai ugor este c
mila,, (Matei XIX, 24). uCdci neamurile au uenil
pdmAntul meu 9i dinlii acelora sunt tari ca ai leului>;
(loil I, 6); uSd nu Ftie stLnga ta ce face dreapta ta>
(Matei VI, 3); uDacd ochiul tdu cel drept (le face sd
cazi in picale) scandalizeazd, scoate-1,. (Matei V,29)
nDacd uef:i tdcea, pietrite uor striga,, (Luca XIX, 40)
Nici o iotd Oi nici o cirtd,... (Matei V, 18); uCerul
pdmAntul uor treceu.
Mustrarea fi 'Earrr,lrloqp6E,') cind vorbegte desp

l)

<ilE rd Erjlov tdv recputeup6vol,

rilv "Ayap rilllyoQei. lbid. col. 1305 C.
KaB'rineqBol.lv, drnv eiE roLl,ri ptei(ovt xfugrlrot zQ

Korci dltrqyoqiav,.,. u'Eotot

6
"xsr
z)

'Ando'rol.oE

icprlyrioeorE prey6.rler. nogd

foE

rd, 'Avopo(vouotv

td

Srrlq

s) Kar'6nl'rol8uopr.bv,

yr,v6ptevo

i] rqoo6vta,

r;

t6v or1gov6v.... lbid. col. 1305 D.

6tov 6ri ta,ig tdrv 610'gdrv

bine, au udzut ochii

dezonoarea
'noltri,;
ula chitara inconjoard (cetatea), cAntd bine.
dugmanilor: uBine,

,,

Cdci cordbiile incd n'au uenit din Tir. Cetate frumoasi,

iubitoarer....; uDe Domnul nu se poate ascunder; Profete7te-ne noud, Hristoase, cine este cel ce te-a louit pe
/,ne). (Psalmi XXXIV, 21; Isaia XXIII, 10-16; Naum
III, 4; Sofon. III, 3; Matei XXVI, 68).
Ironia, f Eiqorve(u,1) cind ridiculizeazi ugurdtatea
prin laude, precum: "Aduceti-i lui pe sfiinlii aceluiao
(Psalmi); "Vita frunzoasd, Ierusalimul" (Osie X, 1);
(Naum
"Unde este culcugul leilor Si puiul leoaicei?

II, I l);.,.

Sarcasmul 6 XoqxaEpde,2) cind vrea si laude prea

mult uguritatea, precum: "Eu sunt uierme gi nu om,
(Psalmi); Din nou perseculi, rege? (Begi).
Enigma, rb cliv[1pu 3) cind istorisirea se infdtigeazi
,in chip discordant, precum: oArgintul tdu s'a prefdcut
in sgurd, iar negustorii tdi au amestecat uinul cu apdo
(lsaia I, 22); u$pur. tuturor pasdrilor gi tuturor ani'malelor" (Ezechiel XXXIX, l7); uPuneti mAna pe secere,
cdci recolta este coaptdu (loel III, 13); "latd. securea
este agezatd la rdddcina copacilor, (Luca III, 9).
Amenintarea, Areil"ri, a) cAnd ameninla din partea

ltvor.E l.6yp, uXflye, e0ye, el6ov

lbid. col.

o[

6gSo].proi f1pr6v,....

1308.

l) Korci

etporveio,v,

6rov rilv str6lsLo,v

6r,'Brq,lvcov ox6nr11

l.ro ro, ")uvclrciyere orirQ roJE 6o(ouE trtrot>....

lbid. Col.

1308 B.

2) Kau). onpzoopdv, 6rcrv 6ro, rlg dyov erirel,e[oE Bnctveiv

l,or,'rirE td, u'Ey6 eipr. oxdil,r'1[, xoi, oirx dvr]gonoE,,..
3)

Ksro aivly;rcr, 6rov

rioupcptivcug tnor(r9etar ro

uTd rigyrlgLov ripr,dv d66xLpov, o[

oivov {i6orL>.... Ibid. col. I308. C.

a) Kcnci drer),i1v Stav rireil.fr 6rct
Bnlotprag{re, rlv Qog,caoicrv
i lbid. col. 13oB C.

oiroi

xrinlloI

roi'

@eo6

oou

'rirE

orr,l.pc6oetr,

6qrpo
piolouot

rd,

o'E,iv

I
71,

70

: Dacd nu erali conuertili, ar fi

(Psalmi VII, 12) ; "Faceti roade
aceluia"
strdlucit sabia
u.rednice de pocdintd, (Matei III, 8) ; gi "Acolo ua fi
plilnsul gi scArsnirea dinfilor> (Maiei XXII, 13)'
Explicarea (atirmarea) { Aa6quor,E, 1) cAnd
leste cauza celor bune.
Reticenf a, t 'Anoo'r,c6n1or, 2) reinoirea, renagterea,
cAnd figdduegte refacerea inainlea lui Dumnezeu, pre'
cum: u.Sf ua fi lerusalimul sfLnf 9i sttdinii nu uor mai
trece prin e/, (loel III, l7) i "Dacd. nu se ua nagte cine'
ua din apd si din Duh", (loan III, 5),
Pareneza { flogu(veoLE,3) cAnd toate deopotrivi ale
celei mai inspirate Scripturi, fie prin cuvinte, fie prin
fapte, aiung in mod natural citre acelag Ioc'
Toate aceste figuri de cuvinte, rAnduite de Adrian
intr'o frumoasi ordine logicd, a9a cum le'am luat 9i noi
din lucrarea sa, sunt de o reali necesitate penlru cu'
nostintele exegetului intru invdldtura explicdrilor biblicel
(tfrE Et6oo'xul"(oq 6[qylioero,v) a). Cdci daci exegetul nu
line seama de ele, nu poate si faci interprelarea clar
gi poate fi amenintat si schimbe chiar sensul textului
ales pentru interpretare.
De aceid, ieromonahul Adrian dupd toate cele aritate,
se socotegte indatoral si ofere discipolilor sii o con'
cluzie tot logici pentru cele spuse. $i anume cd se

lui

Dumnezeu, precum

l) Kord

dn6qooLv, 6rcrv adrorel.i

rlv 16v

dyorldrv

xai

rilv

rCov xd,xCo,t Snoycoy{v 6gi[eror,.,.,

Ibid. col. 1308 C.

z;

tot

Kurd dnoou6nlolv, 6tcv tivsxs[vlow 61],oi

rleot'rirE tb, uKoi doruu 'Ieqououl.flp. dy(o....

lbid.

ngbE

1308 D.

Ksrd

noqo(veolv, 6'cs,t, x&,wa 6po0 rd tflE Seon-,

ve{o'rou fgagfiE, eite Etd }.6yov, eito ELd nqoypdrov
eio torkrlv ouwel,elv dolxev e[x6tclE.
s)

Ibid col. I308

D.

4) Ibid 1309 c.

si aplice in special
in principiu; astlel ca prin acesta'
sa conducd vorbirea la interpretare (eqpewefov) cAt
mai clar, ca sd nu schimbe sensul (EuovoiuE pi1 ngotnoqlorioqE) din cauza celor de mai inainte, ori din
cauza adunirii vorbelor. 1)
Acelag principiu il afirmd mai tArziu 9i f ericitul

cade din partea acelor ce instruesc,

ideia

(fiv

6r,dvor,ov)

Augus'tin, cAnd vorbegte despre necesitatea cunoaqterii

tropilor. ')

IV. Sensul tipic.

Cu toati atenfiunea pe care Antiohienii o dau sensului literal, cdruia ii dau intiietale, nu exclud acolo unde
se atld, nici sensul tipic, ori cum este denumit sensull'
spiritual, mistic sau alegoric. Apusenii l-au denurnit gi-r
sens al lucrurilor, sens intermediar, miilocit mediatus,
spiritualis, typ icus. 3)
Chiar in cdrJile Noului Teslament 9i in special in epi'
stolele apostolice, gisim amintite persoane din Teslamenlul Vechi, ca tipuri pentru cele ce aveau si fie in
1)

Totrrov 6b o{itroq dl6vrrrlv, aqoo{xer, aqorlyovp,6vorE

tdrv Qfloer,:v tnor$6oeol tilv Er,dvor.ov Bcprotdv roilg

tcx,iE

purlrltetovtag, eI0'ofrtcog or)toi6 tilv xot') )"6[uv 6qpr1veiov oixe[o6 torin'1v aqoodyer,v rilE dv, 6tcvo[sE ptl
nqoi;auq1otolig, ti 6td t6;v l,6yrov nl"rilotto ototao'tE'

lbid. Col. 1309 B.

2) lstorum autem troporum non solum exempla, sicut omnium,
sed quorumdam etiam nomina in divinis Libris leguntur sicut
allegotia, aenigma, parabola. Quamvis pene omnes ii tropi, .qui
tropi, qui liberall dicuntur - arte cognosci, eliam in eorum reperiantur loquelis, qui nullos gramaticos audierunt, et c quo vulgus
utitur sermone contenti sunt. Quis enim non dicit, Sic floreas?

qui trop'ts metaphora vocatur.

Augustin.

De doctrina chnstiana. Migne Patr. lat. tom.

XXXIV.

Cap. XXIX. col. 8-a. Troporum cognitio necessaria.

3/ Dr. Oottfried tloberg, op. cit. der

p.

9:

Sachsinn, (mittelbar Sinn),

I
T

I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
I

72

Noul Testament. SfAntul Apostol Pavel ln epistola sa

citre Romani-, socotegte pe Adam uca o icoand pretot p6l,inchipuitoare a celui ce auea sc uind
ir.ovrog. 1) Cdci dupi cum prin gregeala-zl6noq
unui singur om,
toli au fost lovili cu moartea picatului, asemenea prin
darul unui singur om Iisus Christos, s'a dat viali din
belgug tuturor.
Sensul tipic in chipul acesta, abundd in omiliile Antiohienilor .Si in speciai in omiliile Sf. Ioan Chrisostom.
Fdrd a se da mai multe sensuri aceluiagi verset biblic,
prin sensul tipic se apreciazi faptul istoric expus in
Vechiul Testament, dAndu-i-se inierpretarea literali Si
se aratd in acelag timp 9i semnificalia spirituali, pentru legdtura pe care o are cu Noul Testament.
Insugi cuvAntul 6 Trjnog, intrebuinfat de sfinfii Apostoli, in limba greaci igi are semnificafia ca figuri ale,
goric5, de tip, model, caracter, figuri originali dupd
care s'a facut, sau este sd se faci ceva. Tipul este o
realitate istorici, care igi are corespondenlul siu de
tb Avrrttnov, adici reprezentarea unui model, copie,
exemplar, in Noul Testament. Tipul iSi are deci un substrat istoric Ai o realizare ulterioari. Tipul se spriiinegie
pe istorie, ca gi scrisul pe scrisoare (oTlpeiov), ca 9i
imaginea pe tablou (eixr6v), ca Si tabloul in lucru dupa
model (trSaoe).') De aci urmeazi ci sensul tipic, nu
este al doilea sens literal, ci se deosebegte de acestea
prin faptul ci este un sens al lucrurilor, care sti in
cuvinlele realitililor desuise.
Sf. Ioan Chrisostom in omilia sa rostitd asupra acordului celor doui aliante, cAnd explica versetul din I
Corinteni X 1 Si combate ideile lui Marcion, Manes gi
Paul de Srmosata, apreciazd insemnitatea tipici a persoanelor gi evenimentelor Vechiului Teslament penlru
Noul Testament. Astfel trecerea Ebreilor prin Marea
1) Romani, V,

14.

21 Dr. Heinrich Kihn, op. cit. Literar und tipische-mystischer-Sinn

Beschafftenheit der Typen,

p.

132.

73

este

lua{i de Sf. Ioan Chrisoslom, ca tipul

bote-

i nostru cregtin. Aici este scilditoarea (baia botelui), acolo era riarea. La noi, tofi coboarii in apele
tezului gi acolo tofi au intrat in Marea rogie, Iati

nctele de apropriere. Sunt desigur gi nuanfe care le

sting. Poporul ebreu trece Marea'penlru a egi din Egipt,
gtinul prin botez iese din idolatrie. Acolo a fost Fa.
n care a pieril, aici este demonul care esle aruncat.

ipteanul a fost acoperit de valurile mirii si aici in

in, vechiul om (pdgAnul) este nimicit.l)
Raportul intre tip gi antitip, existi tocmai in faptul
ei analogii, dintre figurd 9i realitate. Figura nu poate
fie in opozifie cu lucrul; cici altfel n'ar mai repreta-o. Nici asemdnare complectd nu poate avea, cici
tfel ar fi realitatea insdgi. InsdSi mana din pustie, este
pul Sf. Euharistii, care avea si fie in Noul Testament.2)
stincJia intre tip 9i antitip, este ca gi intre figuri Si
litate.

s)

t) uo{irol por xal Bni. dqE IIo},ardE xai dri {E Kon,ilE

ri pi1 pe naaav &rawfiorJE ,iq rll.r18e(oq rilv rixp(rot trjnor. xoi 6uv4o6pe$o, oe 6l6d[ot, nioq elyd twa
{ ro}"ord rgde rrlv xsivtv, zcri { 6LriBooL6 6xe[vr1
tf {p6reqov $cimtopa. Kdxei {i6rrrp, xriwatso fl8rog,
Bvrotrlcr, xui Brei n61"ayog. rccivreg Bvrot8o eig rd
BpBo(vouor, x&xei ndwe;. xord roiro f ouyy6vera. Aorpoiler prirleiv r6v lpotpcirrov rriv ril.r{0er,crv; "Exei p}v
iy[mou 6rr] t{q ro}.c{oor1E rirr,.ql.l,cirrovro, Bvtqfir}cr 6i ei6rrlnu gtili cd pdrinlii nogtri toli au fost sub nor,

(l

tl).

toli au trecut

Migne. Patr. gr. tom. LI col.247

2) urdv mjnov r6v pLuo'r1pic,.rv, rdv t\r,d. roi prciwo, xoi r{E
nqoSi6ygortr,ev Bv rfr IIol,oL{, xoi eincbv, 6rr fluvteg r}
Bqtirpo nveuportxlv Ucpoyovu... Sf. Ioan Chrisostom,ln dictum
uli, Nolo uos ignorare.,. Migne. Patr. gr. tom. LI. col. 250.
3t Koi ibo ouyy6vetov ritrov "cinoy apdE til,rjrletov, xoi ul1-

mare,.

Corinteni X,

rirspolilv np6E rioor,. O{ire yrlg rlqtr),otqiriorgsrrrivrr

rdv rdnov tflq dl,rlrle(aE, Bnsi otx tiv eI,q rriro6> .,, Ibid.. col.z4B.

74

Un exemplu gi mai reugit de sens tipic, il afl6m

iurlJldj,orsi p-drinte bisericesc, cu prileiul u
din explicdrile psalmilor. Sunt lotur,i'care tretuescin
terpretlte in doua chipuri (xotd Errl,ftv) 9i anume inte
legindu-le gi real (oio$r1td votvteE), a9a precum
prezinta istorisirea,-gi spiritul in legaturi cu cele ce in
chipuesc pentru viitor (xoi td vorltd 6x8el6pevot). lertfi
rea lui Isaac de cdtre pdrintele siu Avraam (Ge
XXII), trebue inJeleasi ca un eveniment istoric din V
chiul Testament (sens literal). Dar trebue luati gi ca
al iertfei Fiului lui Dumnezeu pe cruce.l) lertfa lui Isa
este deci tipul, iar iertfa Domnului pe cruce antitip
Aceste tipuri sunt de ordine didacticS, necesilSnd
plicdri spiriluale, pentru sensul literal, care rim
apreciat 9i in forma aceasta a sensului tipic. Cdrlile
dactice, cum sunt Proverbele, Eclesiastul 9l Iov, nu
fi interpretate in sens tipic, intrucAt cuprind inuiild
morale. Astfel pe lingd sensul literal propriu zis, I
Antiohienii au pus baza gi sensului tipic, neconfundAnd
cu cel alegoric, cum au fdcut Alexandrinii. Origen s
!inea cd Vechiul Testament, nu poate deveni o carte
Stini decAt dacd este alegorizat dela un capit pAni
altul.') Fird sa rdmAni extrema opusi aceslei erori,
gcoala antiohiani apreciazd dupd cum am spus gi a
goria, acolo unde se afli.

*a am&ap

V. Contcxtul,
Contextul a fost iardgi apreciat de exegeza gcoa
antiohiene. A interpreta un verset, firi sd finem sea
de restul textului din care face parte, este a ne
singuri streini de insugi firul ideii, ori al adeviratul

l)

ltip

....ur6oneQ

tQ vorjporr,

tofi uioi rot ABpocip.

nlilv xoi 8reg6v ti
6Lrl rot u'to6, tdv oroup6v.>

3ni lilE

uidE rlvr1v610r1,

dvtrycoli'1g

Iopev,

Bxl6yr.rpev

lbld. Expositio in Psalm XLVt. Migne. Patr. gr. tom. IV col.

z) Eugine de Faye op. cit. p. 111.

sns' p care trebue si-l afldm. In aceasld eroare voite,

se complac in special ereticii. In cdutarea lor dupi texte,
care sd le iustifice erorile, rimAn numai Ia c31e un mic
fragment, fird sd caute a face legdtura eu restul. Este
aceiaEi gregeali cu a botanistului, care spre a-9i instrui

elevii asupra unui pom, in loc si-i duci inlr'o gridini

si vadi pomul intreg cum se infifigeazi, le arati numai cate o remurica uscatd 9i aceia lipsiti de frunze.
Ereticii de cAnd au apirut ei, au uzat de aceste tru'
curi scripturistice, prezent6nd versele izolale, cu scop
tendentios. Astfel cAnd vor si justifice usolafide,, luald'
dela protestanti, iau numai fragmente din texte asupra
credintei.l) Spre exemplu fragmenlul pe care-l dau din
Bomani: uUnde este dar pricina de laudd? S'a dus,
Prin ce fel de lege? A faptelori? Nu; ci prin legeacre'
dinlei. Penlrucd noi credem cd omul este socotit neprihdnit prin' credinld, fdrd faptele Legii" . 2) La cetirea
or versete izolate, s'ar pirea ci Sf, apostol Pavel
agternut in scris ideia, ca faptele cregtinegti n'au nici
o valoare in mAntuirea cregtinului, ci numai credinfa.
cind citim cu atenliune intreaga epistoli, vedem
ci Sf. Apostol Pavel, prin cele scrise vrea si convingi
e cregtini cd trebue si se fereasci de obligafiunile
tului mozaic ai mai ales de circumcidere, despre care
rbe$te in celelalte capitole:3) uDumnezeu este unul
ngur gi El ua socoti nepilhdnifi, prin credintd, pe cei
impreiur Si tot prin credintd Si pe cei netdiati
li ,iurt.
Prin urmare dispensarea cregtinului de fapLegii, nu insemneazi dispensarea de faptele cregtinegti, ci de ceremoniile impuse de Legea dati prin
ise,
- inlocuindu-se circumciderea iudaicd (fizica)
circumciderea spirituali.
Acest lucru l-au avut in vedere Antiohienii. cind au
ndat Si cregtinilor de a se feri de lectura fragI)

Romani

Galateni

II. 16;

2) Romani
3) Romani

Romani III.30.

Efeseni

II,

9.

mentare a Sfintei Scripturi, inlrucdt pot cidea

in

erori'

Intr'una din omiliile rostite la Antiohia, asupra cuvintelor de salutare citre Aquila 9i Priscila din epistola
citre Romani, 1) Sf. Ioan Chrisostom alrage atenJiunea
cregtinilor asupra fapiului primeidios, ci ei nu citesc
Sf. Scripturi, dela un capdt la altul. Combate pe acei
ce aleg din cuprinsul cirtilor, ceace cred cd Este mai
clar, iar restul i[ lasi la o parte.e) Cici in felul acesta
se nasc ereziile. (to0to xoi tdg dq6oeug eio{yoye). Nu
se citeste decAt un loc din Sf. Scripturi, iar de rest nu
se fine seama, ca 9i cum acesta nu ar fi de nici unf

olos.

Ca un adevirat

Sf. Ioan Chrisoslom, punea

degetul pe cel mai primeidios loc al rinilor erezii
timpului, ce se iveau la acei ce erau superficiali in cer
cetaria Sf. Scripturi. Prin acest temeinic principiu
getic al Bisericii ortodoxe, marele invdfitor Si parinl
antiohian, combitea ca un adevdrat vizionar mullime
sectelor ce aveau si apard 9i mai ldrziu, cu mult ma
numeroase. Cdci ce poate fi mai bizar, decit si vez
atitea dispute teologice pe explicarea aceloragi vetsel
biblice, pornite tocmai din aceasti metodi gregiti, de
lua cunogtintd de adevirul revelat.
Semidoctismul biblic, este tot aga de primeidios
materie de doctrini, ca 9i semidoctismul gtiinlilic
orice ramuri, ce cere competenfd. Deci aprecierea con
textului biblic din partea gcoalei biblice antiohien
rdmAne cunoscuti gi respectati de intreaga teologi
biblici ortodoxi. In chipul acesta, Ortodoxia a pu
1) Romani 16, 3.
2) Toiro ycip 6orL,

medic,

rotro, 6 rollrl6

Qg'SupicE f pdq Bvd

vopilopsv slvot
dl),"d
td pri ariocrE 3nL6var. ttlg lpocpt)g,
g6oreqo, tstro to izleyopt6voug, t6r' dil'l,iov pr106va
I61ov. Toito xoi rrlE oip6oetg sior]yoye, td prj Bori).eorltrt
Bn#vc(t rd odrpLo, t$ vopilew eivcrl tL neqtrtdv xoi nd
Sf, Ioan Chrisostom. La cuvintele: ospuneli sdndtate Priscilei

lui Aquila,

Romani XVI, 3, Migne. Patr. gr. tom.

LI. col.

187'

in chip argumentat edificiul dogmelor, care

pe lAngi cele predanisite, au ca prim izvor de viafi, Sf.
sd-Si apere

r:'ScriPturd.

VI. Erorile

Antiohienilor.

Fdri si ne gdndim a enumdra gi cu atAt mai mult a

analiza erorile exegetilor gcoalei biblice antiohiene, socotim o datorie, ca alaturi de elogiul datorat marilor
dascdli ai ortodoxiei, si menlionim faptul ci zelul unora
din reprezentantii ei, i-a ficut si cadd victima exlremei,
,ciire care au tins. Dascilii dreptcredinciogi, prin iertpe care le-au adus Bisericii ortodoi<e in urma
tmuncei lor desfdgurati pe acest teren, au pulut deside calea penlru viitor citre grupul marilor Capadoeni, in mijlocul cirora Biserica cinstegte gi pe Ioan
sostom, degi este recunoscut ca antiohian.
Din acei ce au cizut in erori, cel ce s'a reliefat mai
It in aceastd direcfie, a fost Teodor de Mopsueia. Biserica i-a condamnat exegeza sa biblici, intrucAt
psese legitura cu tradifia. Ceace este mai interesanf,
faptul ci Teodor admitea dutoritatea Pirintilor 9i
a Sinoadelor, dar n'a respectat-o tocmai in practicd
eticd.

1)

Aceasta primeidie a exegezei biblice, detagatd de

adifia ortodox5, bate gi in vremea noastri la uga
or ce n'au pitruns incd sensul si necesitatea traifiei ortodoxe. Ciici nu este de aiuns si pui firmd orloxi Ia o acliune bisericeasci, ci trebue si pui 9i acel
ortodox, de care iardgi trebue sd fi pitruns nu
mai prin definiJie, ci qi din acea convingere, pentru
-l aplica in chip spontan, in orice imprejuriri.
In comentariile sale bibtice, Teodor este apreciat ca
l) [. Pirot. L'oeuure

exegetique de Thdodore de ttlopsuest..Rome

citat de F. Cayr6. Pr6cis de Patrologie. L'dxegCze de Thdodore

lvlopsuest,

p,

466.

78

ralionalist, 1) depdsind gi elementele strict necesare a

acestui cadru de a lucra, pentru a aiunge la pi
subiective si deci la erori in exegezd 9i de aci inclu
siv in domeniul dogmelor. Aslfel sensul literal sau isloric gramatical, este aplicat de Teodor peste tot, chia
c6nd era cazul de vorbirea figurati in St. Scripturi.
A. Su p er i orila1e--m-e-Lo{e i chris ost_o mi ce lal
de lucrarei lui Teodor de Mopsuestia.- Este intr
resanti cariltriiizarea'pc care profesorul de Teol
de la Universitatea din Wiirzburg, Dr' Heinrich Kih
o face in lucrarea sa amintiti oTeodor de Mopsuesti
ca exeget), lui Teodor gi Ioan Chrisostom, ca doua p
totipuri deosebite ale aceleiagi gcoale biblice, pe care
reprezentau. s) Cu iot mediul asemdnitor' cu
unitatea metodei gcoalei lui Diodor la care se p
tiseri in interpretarea Sf. Scripiuri, ii deosebea
temperamentul. Teodor este recunoscut ca un i

vdtat, Ioan Chrisostom este recunoscut ca

teolog. a) Caracterul lui Teodor, se deosebea de
lui loan Chrisostom. Teodor nu avea finetea spirit
si in special substratul credinfei ca Ioan C
Teodor de altfel era preocupat 9i de alte laturi a
qtiintei, pentru care motiv i-se, ddduse 9i numele
Polyhristor. Pe cAnd Teodor era predominat mai m
de partea gtiinlitici, Chrisostom ficea legitura 9i
partea practici. Chrisostom spriiinindu-se pe tere
istoric-gramalical, l-a pus ln directi legdturd cu
cu ideea autorului, dAnd prileiul unei bogate cuge
cregtine in marea sa operd exegetici Si omileticd.

Dr. H. Kihn. op. cil, Theodors Rationatismus, p. 129.

in allen Erklirungen biblischen Texte den
zur praktischen Geltung, dass sich der historisch'garmmatisc
oder Literalsinn iiberall in der heiligen Schrift finde sei er
die eigenttiche oder tropische figurliche Rede ausgedriickt'
3) Dr. H, Kihn. op. cit. Theodor und lohannes Chrisostomus,,:,

l)

2) Theodor bringt

45
- 47,
4) Neander. Der ht, Johannes Chrisostomas. 3 Auflage Berlin.
cilat de H. Kihn. op. cit. Ibid. op.cit. Literal unil typischer S

p.

45.

:ti.

Sen

sul bogat, sau consequent, (acomodat), a avut

in comentariile Sf. Ioan Chrisostom

a aruncat ideile dogmatice, Ioan Chritom prin puterea spiritului seu, a reugit si dea viati
todei lui Diodor. De aceea pe cAnd Teodor inclina

are insemndtate
cAnd Teodor

citre nestorianism gi pelagianism, Chritom aduce reale contribuJii doctrinei, invililurii

cu ideile sale

cu

ermineuticii 9i exegezei in general, aseminAnduCapadocienii, Vasilie cel Mare gi Grigorie de

,)

Astfel erorile lui Teodor de Mopsuestia, pot fi un riu

mplu de primeidia la care poate aiunge exegetul,
re bazindu-se numai pe cunogtinfele sale Stiinlifice Si
ispensindu-se de elementele predaniei apostolice, poale
dea alituri, adicd dincolo de infelegerea luminoasi a
devdrurilor revelate de Dumnezeu in Sf. Scripturd.
e 9i doctrina lui Teodor, au angaiat controverse
au finut peste un veac, pehtru.ca in sinodul de la
, si fie anatematizat ca eretic, iar invildturile sale
ristologice gi operile sale biblice, si fie condamnate.
se explici textul canonului prim al sinodului al
selea ecumenic (sinodul al cinci-saselea), in care se
ne ci in acest sinod, se aprobau gi cele hotirAte de
o sutd cincizeci de pdrinfi adunaJi pe vremea lui
ustinian, cAnd s'au anatematizat Si lepidat Teodcr de
sueslia, invdfitorul lui Nestorie, ca gi Origen, Didim
Evgarie. ')
1) Dr. H. Kihn. op. cit. p. 46.
2) Canonul l. Sinodul trulan,... oTot aga recunoagtem ca fiind
de Duhul SfAnt Si drept credincioasele glasuri, ale celor g
cincizeci de Pdrinfi de Dumnezeu purtd,tori intruniJi in aceasti
impdrlteasci pe timpnl lui lustinian fostul nostru impirat de
memorie 9i pe urmaEii nogtri ii invdfim, DAngii au anatematizat
rodicegte 9i au lepidat pe Teodor de Mopsuestia, invtrldtorul lui
sforie, gi pe Origen gi pe Eugarie, care au plismuit basme elinegti
care cu nilucirile minlii 9i cu fantezii,.,,. Dr. N. Milaq. op. cit,

I, partea II, p,

g0S.

rl

si vedem tristul sfirqt al

de interpretarea Sfintei S
metodice
extreme
doui
iuri, cAnd risare noul orizont de lumini al ortod
apostolice, ce nu va mai pulea apune niciodati. N
epoci de lumini in domeniul exegetic, nu putea ri
ne izolati de trecut, ci 19i are rddicinele infipte
acest ogor de muncd prosperi, al $coalei antioh
Cu aceasla am aiuns

lV. Urmlrile gcoalei biblice din Antiohia

in domeniul exegetic.
l. Combaterea ereziilor timpului. - B. Izuorul pfincipiilor ermineuticii orlodoxe. - ll, lnrAurirea exegeticd a marilor Capadocieni.
- lll. Orientarea ecumenicd ortodoxd in exegezS. lY.
Ecoul in Biserica romano-catolicd.

I. Conrbaterea ereziilor tirnpului.

Opera cea mare 9i bineficatoare a gcoalei biblice antiohiene, inriuregte exegeza biblica, nu numai pentrucAteva veacuri, cAt are pe marii ei reprezentanli, ci igi
extinde binefacerile in acest domeniu, pAni in zilele

$i aceasta nu numai in sdnul Ortodoxismului,

al Romano-Catolicismului gi in admirafia chiar a

noastre.

ci

ti

Protestantismului.

In primul rAnd, gcoala din Antiohia, a dat dreptarii

exegetice, care aplicate au menlinut spiritul Bisericii
ortodoxe, mai pre sus de toate ereziile temporare.
Vechile erezii gnostice gi nestoriene, ereziile medievale
ale protestanfilor, ca gi ereziile moderne ale sectanfilor,
rlie ralionalisti, fie mistici, s'au prdbugit ca nigte valuri
de ape trecitoare, in ta[a zidului puternic ce a striiuit
curafenia invafdturii descoperite de Dumnezeu, prin inpirarea Sfintelor Cdrfi. De aceea pentru noi ortodoxii
in lumea cregtinitilii risiritene. este o mdndrie cd

Biserica ortoddxd a Antiohiei a fost aleasi de Dumprintr'o experienfi destul de pri.

meiduitd, principiile Iuminoase ale unei exegeze biblice
nezeu, sd descopere

temeinice.
Daci aceasfa am alirma.o numai noi orlodoxii veacului a[ douizecelea, aceasta ar putea conslitui desigur
o apreciere supusi subiectivismului confesional. Ori
de aceasta ne apdrd lucrdrile gtiinlifice, care pledeazi
pentru atirmaliile noastre, din partea lui Kihn, Weiss,
Hergenriither. Reuss, etc.
A. Principiile ermineuticii ortodoxe. gcoala exegetici an.

tiohiani a devenit dupa cum mdrturisegte Kihn, gcoala

model penlru toate veacurile. 1) Cele mai frumoase cer-,,
cetiiri pe cimpul exegetic, pAni in veacul al gasesprezecelea, s'au vdzut nevoite si recunoasci fie direct, fie
indirect, influenla metodei istorico-gramaticale a
antiohiene.'9) PAni acolo merg apusenii cu aprecierea
gcoalei antiohiene, cd socotosc decadenJa gcoalei anliohiene, stArgitul progresului realizat in domeniul exegezei
biblice. 3)
In adevir, prin exegeza antiohiani, gra!ie cunoscutelor principii ale unei ermineulici sindtoase, s'a putuil
lnlatura falgul rafionalism-al sectelor. Dupi cum Judeo-,1
Cregtinismul veacului al doilea, este combatut cu.succes,
de gcoala alexandrini, in frunte cu Origen, asemenea
Gnosticismul pi Ivlarcionismul au putut fi invinse de ade-|i
vdrul relevat de gcoala antiohiand. Gnosticismul care
vroia sd transforme Cregtinismul intr'o filosofie religioasi aiungAnd uneori pAni la un platonism degenerat
1) *So ist die antiochienische Exegetenschule in dieser Disciplirt
thatsdchlich eine Musterschule fiir alle lahrhunderte geworden, Dr
H. Kihn. op. cit. Historischer Einfluss auf tlie Exegese.
z) Die schdnstn Versuche auf exegetischen Felde bis zum sec

zehnten lahrhundert lassen sich direkt oder indirekt auf denl

anregenden und erhebenden Einfluss der historisch-grammatischen
Methoden der Antiochener zuriickfiihren,. Ibid. op. cit. p. 31.
3) -Mit der Verfalle der antiochienischen Schule endet die selbstfin
dige Forschung auf dem Gebiete der Exegese. Ibid. op. cit. p.

gi un neopitagoreism superstifios pAnd la magie, gesegte

dugmanul ireductibil, in exegeza istorico gramalicald a
gcoalei antiohiene. Cdci ce era Gnosticismul, dec6t un
efort al gindirii filosofice, de a transforma Cregtinismul intr'o simpli lilosofie religioasd, un efort al gAndirii religioase de a da sfintelor mistere - explicarea
Iilosofici, mai profundi decit acea a credinlei. Chiar
daci aceastd gnozi care se substitue credintei, pentru
a deveni in veacul al treilea o gnozi ortodoxi, ce se
incerca sa dea misterelor o explicare tilosofica, contorm
credinlei. 1)
Este interesant ci prin metoda gtiinJilici a gcoalei
antiohiene, se inlitura aparenfa gtiinfei, intregul sistem
urzit cu eoni 9i sizighii, cu pliroma cu tot. Acelag eveniment s'a intAmplat 9i cu Marcionismul, degi acesta
era opus intelectualismului gnostic. Exegeza antiohiand
restabilegte linigtea in miilocul Marcionililor, care degi
nu ereau preocupali de speculafiile gnostice, totugi
mergeau pAnd a acuza pe cei doisprezece Apostoli, de
teologie iudaizanti, preferAnd pe Sf. Apostol Pavel,
singurul care dupi ei a putut scdpa de iudaizarea
Evangheliei.

Insug Nestorianismul, a cirui paternitate este dtribuiti

de Sf. Ciril, Iui Teodor de Mopsuestia 9i care combdtdnd Monofizitismul apolinarist., aiunge la dualismul ipostatic al Mintuitorului, este condamnat de acei ce adoptaseri spiritul exegetic al gcoalei antiohiene. Toate
etrementele de seami, de care am vizut cd fdceau uz
Antiohienii in exegeza biblici pe baza gtinfifici, au fost
utilizate mai tArziu gi de urmagii lor. Astfel este recunoscut ci toate disciplinele istorico-gramaticale folosite de exegeza antiohiani, au avut ca rezultat cristalizarea principiilor bune experimen{ate, in minunchiul
unei ermineutici ortodoxe. Fdri si se Ii publicat o lucrare speciald, care in cuprinsul ei si sintetizeze toate

1) F. Cayr6. op. cit. tome I. Le gnosticisme. p,

92.

r(

84

85

principiile ermineuticii antiohiene, ansamblul operilor

publicate in aceasti directie 9i nu aplicarea acelor principii - au avut ca rezultat o noui directivi, deosebiti
de cele precedente 9i care a fost cea mai sinitoasd..

il.

InrAurirea exegetic[ a rnarilor Capailocieni

Aprecierile Capadocienilor, care gtim ci au continuat

in chip strilucit legitura dintre veacurile ortodoxiei primeiduite de erezii gi exegeza ortodoxi de mai lArziu,pentru practica exegezei antiohiene, ne confirmd mai
mult afirmafiile ficute asupra insemnatelor urmiri alq.
geoalei antiohiene. De altfel tofi invifitorii bisericegti
ai veacului al treilea gi al patrulea cregtin, au fost sub
influenfa aceasta hotirAtoare a Anliohienilor. Capado.
cienii, intre care sunt agezali sub acest raport al influienlei antiohiene, in special SI. Vasilie cel Mare 9i Sf,
Grigorie de Nazians, au linut seama in exegeza lor
de cunogtintele reale istorice, de notiJele arheologice,'j
geografice, etnografice etc. 1) Acelag lucru il afirmi gi
exegefii apuseni Weiss Ei Kihn'z) 9i insigi operile
marilor Capadocieni,
Sf. Vasilie cel Mare este cel dintAi dintre Capa'docieni, care apreciazi insemnitatea sensului Iiteral,
propriu gi impropriu, cd gi sensul adequat sau conse.

quent, intrebuinlat atAt de mult de Sf. Ioan Chrisostom in moralismul omiliilor sale, fdri ca prin aceasta
si se atingi unitatea sensului. Sf. Vasile repete cuvin:r 'tele St. apostol Pavel, din epistola cdtre Romani (cap.

l. 16) "cd nu se rugineazd de Euanghelieu, ci pe toate le

primegte aga precum sunt scrise: apa, planta, pe$tele,
animalul etc. Pe toate le primegte, aga precum sunt
scrise. 1) Cu acest prilei combate pe acei ce interpreteazi ln chip cu totul deosebit cuvintele din textul
Sfintei Scripturi, acomodAnd interpretirile dupi propriul
lor scop (crgbg rbv oixelov oxonbv rdo 6lqyriou,g notoripevor), utilizind mai mult imaginaJia (xor$'rinvov
?) De alttel Sf. Vasile apreciind sensul literal, asemenea Sf. Ioan Chrisostom, nu exclude interpretarea alegoricd, pentru pitrunderea mai adAnci a
inlelesului. Imbini in chip fericit sensul literal cu cel
spiritual, pentru a ne da cea mai buni interpretare.
Cdci dupi cum vedem pe Sf. Vasile, intr'un comentariu
la Isaia, stdruegte asupra gliinJei gi doctrinei, extinzAndu-se gi asupra moralei aplicate. Aceasla idee o
ilustreazd cu versete biblice din cirJile Proverbelor 3)
cpowao'(aE).

t) Eyd 61, lbqrov a.x.6v6aE 16qtov vodl, xui qutbv,

xoi ilrltv, xoi (9qq[ov, xat xrfivoE, n6lra, rirE eilgqtc,r,,
u{iroE 6x661upor. Koi ydq oim inar.oy,{svo1.tor. td Eriuyy6l.rov.,

1) "Es ist umbereitbar, dass die hervoragender Antiochener alle

iibrigen Kirchenlehrer des dritten und vierten Jahrhunciertes, also
auch den h. Basilius und die beiden Grlgore, an umfangreichen, zu
griindliche Exegese der h. Schrift nottwendigen oder doch niitzlichen
Realkenntnissen bei weitern iibertreffen. Nach enier so ausgebreiteten Kenntniss der Geschichte rvie sie Polychronius besessen, nach
so eingehenden chronologischen, geographischen, archZiologisschen

Sf. Vasilie Omilta IX. De terrestribus. Migne. Patr. gr. tom. XXIX.
col.188,

ethnographischen Notizen, wie sie bei ienen sehr hiiulig begegnen,...

H. Weiss. op. cil. Real und Sprachkenntnisse. p.26-27.
2) "Basilius der Grosse, Gregor von Nazianz und von Nyssa und.
selbst die spiteren Alexandriner, wie Didymus der Blinde, standen
unter dem wohltiiiigen Einfluss ihrer exegetischen Methode,. Dr.

6ni tdE oixefuE rinovo[oE

Heinrich

p.

29

(ihn. op. cil. ITistorischer Einfluss auf die

30.

Exegese.

2) Ibid. Omil. XI. tom. XXIX. col.

oi pl

188.

tdrv yeygupp6vo:v 6vvo[crE rb fl8coq orif ii8org l.r6youor,v <i].l.d rlvcr

dl.l.1v cpriow, z.oi qutdv xo,i i10tv mQdE td Eouloig
6oxo6v iqplveriouor, xo,I 6qam6rv yerieouv xsl 01Q(rov
uAE

xora8elSpevor rdg xorvd,E

auqotq6"gcrvzaE 6llyotrvto,
o[ dvelqoxqito,L r6)v gov6wrrlv 6v tuiE xo$'{invov
guvtoo(o6 agbE rbv oixsiov oxonbr, . tdg 6[r1i'rioer.E

rilocreg

roloripevou
3) Proverbe XVl, 25.

86

9i Eclesiastului 1) lui Solomon, pentru prinderea intele.

sului unei pilde, ori al unui cuv3nt adinc, inJeleSul cur
vintelor infelepfilor gi al cuvintelor lor cu tilc. ,).
Cuvintele in pilde cu tdlc, ori cu infeles adinc, sunt
apreciate de Sf. Vasile in interpretarea lor, intrucit sen:
sul lor merge dincolo de literd, Ia spiritul lor. Principiul
acesta al metodei sintetice in interpretarea Sfintei Scrip:'
turi, este pus in aceiag lumind 9i de Sf. Grigorie de:
Nazians, cAnd afirma cd interpretarea Stintei Scripturi,
trebue si meargd pe calea de miiloc. $i anume intre,
cele doud curente, intre acei ce apreciazd numai sensul
pur lileral (propriu) (ruo1ut6qov) Si acei ce interpreteazi numai spiritual gi anagogic textele biblice. (Oeroqqrr,xdlv re xoi dvqyp6vrov). Cacl prima interpretare daci
ar rdmAne la literi, s'ar asemina interpretdrii iuda
destul de inferioari, iard cea din urma ar deveni
visitor qi himeric. 8)
Unitatea sensului Sfintei Scripturi, rdmAne insd ieal"
I) Eclesiast XVII, 16.
zl <Orlx liri qv yv6or,v Eb p6vov q8dver, ori q {
roqogp), dl"l"d xsi 6ni rso erq<1[er.E..... Ar,d xoi 6 Xo]"riprov rirE 6p6rr,pu tstrs ril.l,{},or,E ouvagr$pei, }.6ycov.
Nofroor, re roquBol.dE xoi oxorervbv l.6yov, qrioerE re
ooqGrv xo,i c,tv(ypoto vo{oor 6r.xor.oorivqv ri}"q8fr xol
xgipa, xo,re8tver,v.
Sf. Vasile. Coment. in Isaiam Cap. V. Migne. Patr. gr.
XXX. col. 4oB.
3) Sf. Origorie de Nazians. Oratio XLV. In sanctum Pascha. Migne,,
Patr. gr. tom. XXXVI. col. 637.

"QprS 6b p6oqv logotweE {peig trirv te ndvrl wo1r1t6qrov rilv 6r.duorav, xc,i rdov &ycrv (lerrlgrlrwOv rs xsi
rivlyp6vcov, ivov pfire, novte66lg dqyoi xcl dx(vqrou p6vrrlpsr,, pilte aegleqy6regor, rot E6owo6 6pev, xoi rriv
agoxelp,6vov ,xx"cc,trot xoi rill.6tqLor, (td pbv ydg 'I
0oixdv nog xcri rcnervbv, rd 6b 6veqoxgr,tlxdv,
6po [oE dpq6regcr xovyvrrrop6vo).
Citat

p.

72.

in

traducere qi de H, Weiss. op. cil, Der Sinn der h.

87

ierati, ori cate locuri alegorice s'ar gisi in firul sensului

literal. Ori in cit de multe si variate chipuri s'ar expune
inlelesul Sfintei Soipturi, sensul rimAne unul 9i acelag,
pistrAnd calea dreapti, nu insinuanti cum precizeazi Sf.
Vasile cel Mare. Cdci dupi cuvintele profetului, repetate de marele ierarh cu acest prilei: "Cdile Domnului
sunt drepte Si cei drepti umbld pe ele, dar cei rdzurdtiti cad pe ele>. (OsieXIV,g).1) ASa ne explicim, de ce
criticii exegezei patristice, ii apropie pe Capadocieni,
mai mult de Antiohieni.

IIL Orientarea ecumenic[

ortodoxii,

in

exeEez[.

pirinti ai exegezei biblice, in chip firesc devin

parinfii
blsericegti din soboarele ecumenice, unde prin
9i
puterea harului divin s'a putut cristaliza doctrina ortodoxi, contribuind astlel la unitatea spirituald a intregii
ortodoxii. Cdci printr'o unitate a sensului iextului biblic,
printr'un principiu unitar in interpretarea Stintei Scripturi in malerie de doctrind, au putut birui ioate ereziile
timpului. Mai tArziu, exegeza antiohiana se extinde in
intreaga Biserici cregtina de sub stdpAnirea bizantind,
Astfel dupi cum in cultul ort6dox, predomini liturgia
St. loan Hrisostom, asemenea gi exegeza omiliilor sale,
predomini in exegeza veacurilor cregtine ulterioare.
Teofilact 9i Ecumeniu sunt acei ce au creiat din
acelag material oferit de Chrisostom.')
Acegti

t) <Ksi rdE nol,upeqdrE xoi nolutgoa6rE

Qq8eioaE

fgocpdE povoprev6E 6xl,apBdvovmg xhmououv, 66r1yeio-

0or xoI6E otx

dve16pevor,....
Sf. Vasile. Aduersus Eunomium.
XXIX. col. 752 B.

Lib. V. Migne. Patr. gr.

tom.

2) Wie in Bezug aut die Liturgie Chrisostomus durch die fon

ihm vorgenommenen Abinderungen fortan massgebend blieb in der
griechischen Kirche: so kann dies auch von seiner Exegese gesagt
werden. Ph. Hergenrtither. op. cil, Einfluss der antiochienischen
Schule auf tlie Byzantiner durch Chrysostomus. p,65.

88

Evul mediu insuSi, doregfe si

mai aibe asemenea
in ferui s.;;l;;;i;ji.",l,ntior,i"ne,
dar 1s
Ie mai poate avea. Aielag
tr;;'i:;
scoate bibrice,

ira.turisit si occi_
dentur medievar. ar cerorraite;;;;ir;i:dupi
cum mir_
turisesc ai reorogii o.cciaentari.ij';;;;;;
spiriruard cea
misionard a
il::'i:'fTl:?.:,J;l:'"xiei' tiJa'4"

i,,,,i,

:*:,1;r,:';li,,{"r,..*r*:1,1iiil,'i,:?,,x:'1,1',

#iffi :I T.",r.,1# i

*l*
i fffi i,i'f r-*,1r..^!j r.ri
re
cdrui

in vi

rirr*i

j:[j,

ces c,. Ioa

n chris o.iJr-,,

:l;,,ff i,[,fl111fl[:",,,-,r;,i"'.i'=.",.i,1;:,r::ii:i,.j:Ti
sc-ripturi.-" u'i rn j'l,;
e,, u" rI m pr, ert{l^."'"".Ji:TIX,
;,+ io,loxe^a _sfinlei
ffi
uuri de aur,, opufur srant'uluir"rr"buri ;y i:11
-1
de auru
r ir ta
ra re
r e Ir

-'ii

ff

'

i"l "'1'J L"i"""ii

i::1

;i' i''1i ;'il; *l

L

i"

Iiii*t**#iji,,t]H'i,,*
"ft I-au
i
::, : :,1
! $' i i il',
Dupd prima
1i;:{ry;.#;Xri:Iiffiiiil;

1i,,.,,**fl+fr

prilei este de remarcat

interesui-*
ohiene.
111::11'

11.,.

o,

acordat

egeze

a n, i -

"?,1'"';"

iilr?lio a M ,:.:X,:l;i.
f i 1.",J;
r e o d o: slli e llv e*11^.:;i,
:; ii;
st e m .;";;i,
;r" ;iliTl:.,;rf
"r
ua'iaiii;JuiJ ,,, cr,,i.l.
:?iil:i E?j'il',i,i;lpar sicare
o cerea
tut,,i
u

ri

it

ropo

sufletul neamului
nostru orfodox du .aPa
quri. a,ini +;l**^,_^-f,d, a luat nagtere pe aceste melea_

jj,;*l.:;'r,i""rffi

H:,#i:t:*Hi:fi
i*i{;;lii ;;#?:;t:.i
o*..*1",.;,;ii
Radu ei gerban

cari atdruri de stotnicui

Dr. Heinrich (ihn. or

^
tchriften
tles neuen ,""1.-rrf..p.30.

** :1,.1.,i,,;:;.;;:,.':;:L:'::r;
u/ Drorroteca Academlei

hiene.

In chipul acesta ne explicim, de ce canoanele Bisei ortodoxe in ceeace privegte doctrina, rimAn permaente ca o necesitale imperativi, intrucAt izvorul curat
al invildturii revelate din Sf. Scripturi, a fost impir.
igit sutletelor prin cea mai curati $i obiectivi interpretare.

Acest spirit obiectiv gi in acelaS timp Stiinlific al

oalei biblice antiohiene din veacurile primare, se
afirmi deci ca o reali necesitate gi pentru vremea noastri. Pregitirea temeinici a cregtinului, nu numai cu
menle apologetice, ci chiar cu cuprinsul Sfintei Scripturi, pentru a-l face congtient de temeiul revelat al
dogmelor pe care le mirturisegte, este o necesitate
vitali a zilelor noastre. Deasemenea apdrarea siguri de
'ereziile ce abundi cu pseudo-lemeiuri biblice, nu se
poate face decAt tot printr'o popularizare $i explicare a
Sfintei Scripturi. Acei ce incep si imprumute alte principii de incregtinarea in spirit ortodox a maselor, neglijeazi din necunogtinti, tocmai ceeace am avut noi ortooxii mai superior, fali de toate confesiunile gi sectele
cregtine,-acele gcoale exegelice biblice ortodoxe, care
complectau stagiul de catechumenat. Aslfel incerc6nd a
rdesveli

,Trr",t",li:

c.irr.r,rir""ril},.."rul

I)

colaboraserd la traducerea Bibliei, in predoslovia

ducerii Mdrgiritarelor; explicau poporului, pentru ce
utorul lor, purta numele de uGuri de aur,.t) Numai
pulini meditare la asocierea acestor insemnate eveniente, ne poate limuri mai bine directivele pe care
le-au trasat ierarhii cjrtodoxi pentru exegeza biblicd la
omAni, sub directa influenld a gcoalei biblice antio-

Mirro_

R.urr. Oie Geschichte des hl.

Aurr. Braunschweiq. rBZ4.
rr s

adtca cuuinte de mutte 1o1anq. Bibr. rom. veche. (Mdrgeritarele

feruri>. nr".-ri. l. sr"r,r].lil
nooou. o. r,r.

cenuga pe care veacurile in chip firesc au aruncat-o

sacri a focarelor ortodoxiei noastre, cum

peste lumina

1) oGurtr 9i rost de aur) ii zicem impreuni cu toati lumea acestui

Ioan, nu doartr ci fdlcile, gingiile, dinlii, miselele gi ca aceslea care
lac gura de aur i-au fost, sau au fJutut fi, ci numai cici cuvintele si
graiurile lui mai scumpe 9i mai folositoare erau 9i incd sunt la cei
ce ascultd, decAt aurul, mergeritarul 9i alte prea scumpe pietre.
I, Bianu-N. HodoE, op. cit. vol. I. p.319.

este scoala biblicd antiohiand, socotim ci ne

implin
datorie de a lisa si,se reverra ,ruprr-rctiunii
no;
din prezenr, sugeririte..pe care

ni
le aa
.i'Tiit]"i,
""",,
",,ai,

.. 1
::::j 11",:_":::1ri..
!l l"b,
ecou
in intreaga lume
cregtind.

'a

iz bandi
t.uz

In acegti zori de tumina'constructivi,

trebue
si
ecoul scoatei bibtice antiorriene'
'
J;'
!ll,i;iiJ;
de m6ine
ni..ri." noastrao
Ili!r"rl_r^.-yr1ziu3
Dype c.um nu poare fi culruri
fird

i,

l"--::.l"rli

da

ri',

cil

si .re
:1'
: ":'i
1
sa -t'fie
-t^19,
o pregarire
remeinica

n:

orto d.oxa

ri.l'

;ffi

l,

rlr.;; ; ;
I

*rr.r.r".ioi,iJj,rl,
-iiia

-Con

ceasla

i"rrrn i. in,l
*.i..u*p];;pi],,,"ilj].,llj,

i"t::j'"si: i'.:tji
toare
fiird cea
,11::::? rururor se
9i.
S cr i p tu r ii. Cdtre
soiri trr

o'.*pii.i 'iiiiiu sau .sr;

r..ri;iffi #;. ifi
.r...t.i'
;iiig;;'"#1:l
cheami ei
,T:Iff '1."?: j:":llI
indeamni

ra iucru, ;;;;i;
acei ce am primit misiunea
;;;;;ffi;;lrururor u
virut, catea 9i viafa,, aurrop.jt.;",i;il'"J:t;..;fl

;i;;;;'"#ili,:ffi:1X

cluzia

ll. lerarhii Bisericii, dascdli ai

- Exegeza
lll.
biblicd antiohiand, exed gtiinlificd.
V. Sensu/ lipic (alegoric).- lV. Sensu/ literal.l, I nterpretarea sinteticd. - YIl. Ermineutica biblicd antiohiand, lll, MArii Capadocieni. -. lX. Biserica ortodoxd ecumenicd. Superioritatea Ortodoxismului fald cle celelalte confesiuni
1, RdspAndirea Sf,

Scripturi,

biblice antiohiene.

tine.

l. RdspAndirea Sf. Suipturi in miilocul poporului, !

a fi cetiti Ei inteleasd a9a cum o explicd Biseca, a fost una din preocupirile prime ale gcoalei
tiohiene. A veni lAngi amvonul Bisericii sd asculte
inul predica, firi cetirea de mai inainte a pericor biblice ce se vor explica, era socotit de citre
scdlii antiohieni un timp, cel pulin pe iumdtale pierdut,
rea din Sf. Scripturd, intr'o ei din sdptdmAnd, era
-ilC

otiti o datorie pentru crediri-cicirl,

Ciire-"rilscelii

rhi. Ereziile vecine comunitdfilor ortodoxe, impueau cu atAt mai mult cunoaglerea 9i aprofundarea
inicd a invifdturilor Sfintei Scripturi, din partea
or ortodoxi. C6ci una din cauzele ereziei erea
ocotiti necunoagterea Sf. Soiptiiri, ori cunoagierea ei
siti.
lI. Ierarhii Bisericii dascdli ai gcoalei biblice antioLa datoria cregtinului ortodox de a ceti Sf. Scrip-

93

turd Ei a urmiri dupi cuprinsul ei explicarea

amvonul Bisericii, rdspundeau gi ierarhii Biseri
-

cu toati rAvna lor de a talmdci CuvAntul lui Dumne

cu timp Si fird timp. Aceastd rAvni deosebita a ie
hilor Bisericii din iurul Antiohiei, a creiat dupi
am vizut, gcoala biblici antiohian5. Aici nu mai gd
truda unor cregtini mireni, ca dascili ai Sfintei
cum gisim pe Clement Alexandrinul Si pe Origen,
de multe ori nu avea zile bune cu ierarhul local. D
conlri, gisim o falangd de ierarhi ai Bisericii, care
puneau in practica episcopalS, ideile qi cunogtin
cepatate in timpul uceniciei cregtine, la Iuminile a
gcoli biblice. Astfel Diodor episcopul Tarsului, Sf.
Chrisostom patriarh la Constantinopole, Adrian
hul, Isidor de Peluziu, ambii discipoli ai Sf. Ioan
sostom, Teodoret episcopul Cirului, sunt personalita
ierarhice de seamd ale gcoalei antiohiene gi cari t
mai prin acfiunea comune in aceiagi direcliune bibli

lll. Exegeza biblicd antiohiand, pornind de la o

sitate viu sim[iti in cuprinsul Bisericii, atacati mai a
de dugmanii interiori ai ereziei, a fost o exegezi pl
de viald gi ale cdrei elemente gtiinfifice au rimas a
ciate pAna astizi. Numai aga ne putem explica
a putut contrapune curentul cel
alegorismului
alexandrin
nitos
ca Si falsului spiritual
al sectelor 9i ereziilor ra!ionaliste. Cunoagterea
in original a Sfintelor Ciirfi, arheologia biblicd, i
biblicS, teologia biblici, sunt discipline biblice, de
, exegetul nu se poate dispensa. Sensul Sfintei Scri
j este in funclie de un sludiu mai temeinic Ai nu de
I lionalismul arbitrar al exegetului. In alard de baza 9l
exegeza antiohiani,

uri, alciluegte una din notele distincte ale

exegezei

ntiohiene. Stabilindu.se care este raportul intre inspiafia divind gi text gi dintre text gi sens, gcoala antioiani a apreciat in chip deosebit sep6.trHi+eral, care
jm-prei urd+ile-titnpr*u"i -ir - c are s'au
li n e sea me d e t o a te
scris Stintele Cdrti, de scopul scrierii gi de pregitirea
riilorului. Sinergismul ortodox al gratiei gi al primito.
Iui, se manifesti Si aici din partea inspiraliei divine
sfinfitul suiitor al cdrfilor sfinte. Elaslicitatea alegoismului alexandrin, ca gi a rafionalizdrilor sectare, izau tocmai din tendinfa de a armoniza cuvAntul SfinScripturi, cu diferitele idei filosofice contemporane.
ri prin miilocul sensului istorico-gramalical, s'a dal
litatea adevdrului revelat pe calea inspiraliei divine,
du-se teren de cercetare gi examinare textului in
re este inviluit sensul. Adevarul divin, fiind unul 9i
lag pentru toate veacurile, rimAne fixat in doctrind
in consensul Bisericii ecumenice, singura care dupi
cipiul christomatic al Ortodoxiei, a pulut fi luminati
Sf. Duh la interpretarea Sf. Scripturi. Cuvintele figute din text adici tropii, nu denalureazi adevirul reve'
, ci-1 ilustreazit mai mult, iar in sensul literal alcdtuo parle specifici a sensului literal, ca impropriu
tropic. Deci primul sens care trebuegle caulat in
retarea Sfintei Scripluri, este sensul literal, sau
ric-gramatical.

V. Sensu/ tipic, sal.;- mistic, este recunoscut de exegeza

tiohiani, ca existent in cuprinsul textului Sf. Scripluri,

ca ficAnd parte din insug planul providenfii divine.

g

Vechiul Testament, in mare parte este cuprinzdlor al

tor tipuri, care aveau si-Si aibi partea corespunzi-

in Noul Testamenl. De aceia exegeza antiohiani,

marii ei exegeli, nu numai ci recunoagle existen!a
insului tipic, ci chiar impune inlerpretarea in acest
ip a textului in care se afli.
l. Interpretarea sinteticd, adici utilizarea exegetici
celor doui sensuri, literal (istoric gramatical) 9i tipic 1
tistic), dupa textul ce ni se infiligeazi, esle interRre'(
are

95

94

:( tarea caracteristicd a gcoalei antiohiene, care depi

prin superioritatea ei toate celelalte incerciri. Cu acea
gcoala antiohiani igi afirmd metoda obiectivi Si Stii
lifici cu care lucreazi. Cdci dacd ar ii fost ca ace
gcoald sd se nascd 9i si trdiasci numai din comba
alegorismului alexandrian, ar fi rimas gi ea numai
literalismul iudaic, ori ar fi durat numai cAt ar fi
9i contra obiectul ei, gcoala alexandrini. - Impdrtig
metodei 9i principiilor gcoalei antiohiene in inrerpre
Sfintei Scripturi de citre ceilalli ierarhi ai Bisericii
todoxe, ne afirmd tocmai temeinicia acestei interpr
sintetice.

Yll. Ermineutica biblicd antiohiand, apare in

spontan, ca un corolar al neintrecutei exegeze a gc

antiohiene. Cici dacd ermineutica se ocupi cu pa
teoretici 9i exegeza cu partea practici, apoi princi
ermineutice anliohiene isvordsc tocmai din practica e
gezei antiohiene, Ieromonahul Adrian, am vdzut ci
dat in isagogia sa, materialul unei intregi ermin

ortodoxe. Pe ce bazd

a alcituit el

asemenea

biblice ? Tocmai din experienla uceniciei pe care o f

lAngi neintreculul sau maestru, Sf. Ioan Chrisost

aga cum ne spune istoria exegei antiohiene. Aga
explicim de ce la rAndul ei, ermineutica biblici a 9c
aniiohiene, stii la temelia ermineuticii ortodoxe, ca

tratatelor de ermineutica ale confesiunii romano-catol

Ylll. Marii Capadocieni, am vdzut cd impdrtigesc
derile gcoalei biblice antiohiene. Interprelarea sinl
a Sfintei Scripturi, gtim ci la Capadocieni a stril
mai mult, utilizAnd atAt scursul literal, cAt gi sen
tipic. Am putea spune cd gcoala biblici antiohiand,
intregul ei laboratoriu exegetic, constitue o etapii
cu unele iertfe, cdtre treapta exegezei Marilor Cap
cieni, in rdndul cirora Biserica ortodxd a incad
pe SfAntul Ioan Chrisostom, dascilul 9i pirintele bi
ricesc de frunte al Antiohienilor. Toate aprecierile
gezei biblice a Marilor Capadocieni, se resfrAng in
deci 9i asupra Scoalei biblice antiohiene,

lX. Biserica ortodoxd ecumenicd, apreciaze opera

alei biblice antiohiene, prin adoptarea metodei sintice in interpretarea Sfintei Scripturi. In soboarele

menice, cAnd a fost cazul de lixarea doctrinei cregtine

dogme, s'a fdcut apel la chipul cum au explical

rintii noitri bisericegti SfAnta Scripturi : ....usi invele
cuvintele dreptei credinle, culegAnd ideile 9i iudee adevdrului din dimnezeiasca Scripturi qi firi si
peste hotarele puse deia sau peste tradifia de
umnezeu purtitorilor Parinli. 9i daci s'ar intimpla
o controversa in privinfa celor scrise, aceasta sd nu

interpreteze alttel, decAt precum au expus luminitorii

inviIdtorii Bisericii in scrierile lor,... (Canonul 19.

odul VI ecumenic). Ori din acesti perinfi bisericegli,
parte 9i Sf. Ioan Chrisostom Si Sf. Vasile cel Mare

ceilalJi Capadocieni. Chiar apusenii recunosc, cd pael cu Liturgia Sf. Ioan Guri de aur, se rispindea gi
a de a interpreta Sf. Scripturi a aceluiagi ierarh,
in mullimea lucririlor sale biblice practice pe care le
. Biserica cregtind primarh, cu cea din evul mediu
cu cea contemporani este una, locmai prin acest duh

todox de a culege ;i intelege adevirul revelat din

nta Suiptura, orientat dupd exegeza marilor nogtri

dlitori Si pdrinfi bisericegti.

. Superioritatea Ortodoxismului fatd de celelalte con'
ni cregtine, este un adevir relevat de teologii apui, prin insugi faptul cd recunosc superioritatea exebiblice a scoalei antiohiene, fata de toate celelalte
re biblice din rasarit gi din apus. Exegeza biblici
ohiani a radiat dreptele talmdciri ale invifiturilor
tei Scripturi, peste intreaga coroani de suflete cregce pornegte din lulpina cregtinismului primar. In
eza ahtiohiani s'a reflectat in chip curat 9i cu mealeasd, alituri de cuvAntul divin scris 9i cuvAntul
n oral, pe care tradilia aposlolici l-a transmis pencomplectare gi explicare. Strilucirea spirituali a
Iaturii biblice a aceslei gcoale, n'a putut fi intune'
si nici uitati, de strdlucirea temporard a Romei

r1(

s6

papistase, ori de avantul reaclionar

mi, al protestantismului apusean.

fali

de cea din

Astfel Antiohia rimine metropola vestitd, nu nu

unei patriarhii ortodoxe, dar mai ales centrul cregtin
Sf. Apostol Pavel a invilat poporul un an intreg,

invilitura apostolici deveniti patristic6,

este

tdgitd de intreaga Biserici ortodoxi gi cdtre care

se indreaptd privirile fralilor intru ortodoxie de a
dati. Desigur cdnd gcoala biblici antiohiand va re
cu aceiagi putere in toate centrele ortodoxiei n
privirile nostalgice ale frafilor din depirtiri, se
lransforma in convingeri ortodoxe.

Bibliografia
1. Bardenhewer Otto.
- Professor der Theologie an der Universitiit
iinchen. Geschichte der altkirlichen Literatur. III Band. Das vierte
hrhundert mit Ansschluss der Schriftsteller syrischer Zunge. Frei1912.

2. Cayrl. F.-Proiesseur de Patrologie. Pricis de Patrologie. Histoire

"doctrine des PEres et docteurs de l'6glise. Tome I. Livre I et II.

3. Dennefeld. L.
- Professeur i I'Universit6 de Sirasbourg. Histbire
liures de I'Ancien Testament. Paris 1929

4. Eniceanu Gh. Arhimandril. Raporturile sfinlilor trei ierarhi cu

'ia anticd.gi modernd sau raporturile Cregtinismului cu filo-

a. Bucure$ti.1871.
5. Eugdne de Faye. -- Origdne. Sa vie, son oeuvre, sa pens6e. Pa-

i.

1923.

0heorghiu Vasile Dr.

- Arhipresbiter-mitrofor. Profesor titular
studiului biblic Si al exegezei T. N. la Facultatea de Teologie din
. Introducerea in Sfintele Cdrti ale Testamentului Nou.

uti.

1929.

Hergenriither Ph.
- Religions und Geschichlslehrer an der kgl.
ienanstali zu Wtirzburg, Die antiochienische Schule und ihre

tung auf exegetischem Gebiele. Wi.irzburg. 1866.

Hoberg Oottfried Dr. - Professor der Universitdt Freiburg. Kadet biblischen l-lermeneutk..Freiburg im Breisgau. 1922.

Le Nouueau Testament dans L'dglise chrdtienne.

Kihn Heinrich. Dr.:Protessor der Theologie an der k. UniverWiirzburg, Theodor uon lvlopsuestia und Juniltus Africanus
Exegeten. Freiburg im Breisgau. 1880.
1. Lemonnier R. P.

- Professeur au CollEge thdologique du SaulTh|ologie du Nouueau Testament. Paris.1928.

ltlt
itl

s8

jl1'
12. Migne J. P.

Patrologiae cursus completus'

Patrologiae graecae. Diodor der Tars tom. XXXIll.

Teodor de Mopsuestia tom. LXVI.
Ioan Chrisostom tom. XLVII-LXIV.
Adrian Monahul tom. XCVIII.
Isidor de Peluz. tom. XCVIII.
Teodoret al Cirului tom. LXXX-LXXXIV.

il:li
i,tllil

ffi[rl

Patrolog. latln. Augustin tom, XXXIV.

13. Macarie.

lntroducere

in

Teologia ortodoxe. Traducere

Arhim. Oherasim Timuq. Bucuregti 1882.

14. Mihllcescu

ffilri

cuPIlsuL

l.-Compendiu de teologie simbolicd.

1902.

Bisericii orlodoxe insoiite

comentarii. Traducere ficuti de Urog Kouincici 9i Dr. Nicolae
15. Milaq Nicodim Dr.

pouici, vol.

I. Partea I

Canoanele

gi

II.

Arad.

1931.

16. Popiscu-M[l[eqti I. Econ. * Profesor tilular al Studiului

qi al exegezei Vechiului Testament. Ermineutica biblicd. (Curs):
cultatea de Teologie din Bucuregti. 1928.
Tbologia biblicd. (Curs). Facultatea de Teologie din Bucu
r

lffiili

flflffi1

930-

93

l.

17. Roven{a H. Diacon.

- Proiesor agregat la Studiul biblic ai
geza Noului Testament: Enciclopedie gi etmineutica biblicd' (
Facultatea de Teologie din Bucuregti. 1930-1931.

18. SfAnta Scriptur[ a Vechiului qi Noului Testament.

1910.

20. Tarnawschi Vasile Dr.

Arhipresbiter Mitrofor. Profesot:

ale Testamentului Vechiu. Cernduti.

Sfintele,

1928,

- Protesseur a l'lnstittit
Paul, apblre de gentils. Paris. 1927.
21. Tricot A.

l. Exegeza biblicd impune aprofundarea disciplinelor ei. -- 11.

ectele dc astdzi readuc pe teren uechile principii eretice. - lll.
rpretarea deosebitd a aceluiag uerset biblic douedegte drbitra-

ul t'aliunii.

lV. Importanla tradiliei explicatiue.

- V. Necesi-

cunoaqterii Fcoalelor biblice patristice. $coala exegeticd din

ntiohia,

Pag.5-14

Geneza gcoalei biblice din Antiohia.

l" Antiohia ca centru de seamd al cre$tindtdlii rdsdritene. . Antiohia pd7And. -. B. Antiohia .incregtinatd. - C. Antiohia
nla Patriarhiei ortodoxe.

19. Schade Ludwig. Dr. Theol. - Religionslehrer an der

mittelschule zu Aechen. Die lnspirationslehre des heiligen
nymus, Eine biblisch-geschichtliche studie. Freiburg im B

la Facultatea de Teologie din Cerniuli. lntroducetein

Introducere.

Catholique de Paris.

22. Weiss H.
- Lic. Privaldocent der Theologie am K6nigl.
Horianum zu Braunsberg. Die grossen Kappadocier Basilius;
uon Nazianz und Gregor uon Nyssa als Exegeten. Ein
Oeschichte der Exegese. Braunsberg. 1872.

$coala iudaicd.$coala cateheticd cregtind. - C. $coala biblicd. - D. Reprezenii de seamd ai gcoalei biblice. - E. Biblia gi exegeza, ca preoPag. 15130
de seamd ale acestei $coale. .

ll. Antiohia ca gcoald cregtind in rdsdrit. - A.

Cunogtinfele utilizate de exegeza

antiohiani.
l. Cuprinsul Sfintei Sctipturi,

- A. Ereziile prouin din necunoaSfintei Scripturi de credinciogi.- B. Ereziile gi cunoagterea

td a Sfintei Scripturi. - ll. Cunogtinlele necesare u.nei exegtiinlifice. - A. Cunoagterea textului Sfintei Scripturi.
- B.
a biblicd. - C. Istoria biblicd. - D. Istoria Cre7tinismuPrincipiile exegezei ortodoxe. - A. In ascultarea Bi- lV.
cii
ecumenice,
- B. Mdsurd in interpretare. - C, Lectura
nciogilor gi explicarea Bisericii. - D. lnterpretarea Sfintei
pturi gi predania.

Pag.

3l-48

i00

III. Exegeza biblici antiohiani.

l. Noliunea sensului. - A. Sensul. * B.

Sensul gi inspirali'a
Sensul gi stilul Sfintei Scripturi,
ll. Interpretarea 5
Scripturi. - A. Sensul literal si sensul alegoric. - III.
literal. - A. Figurile de stil.
tipii:;
- B. Tropii. - lY.,Sensul
Y. Contextul.
. Pag. 49+
- Vl. Erorile Antiohienilor.
C,

IV. Urmirile gcoalei biblice din Antiohia

in domeniul exegetic.
l, Combaterea ereziilor timpului. - B. Izuorul principiilor

neuticii ortodoxe.

- ll.

InrAurirea exegeticd

cieni.
- ll1. Orientarea ecumenicd ortodoxd
Ecoul in Biserica romano-catolicd.

in

marilor

exegezd,

.Pag.

Concluzia.
L RdspAndirea

IL lerarhii Bisericii, da
Sf. Scripturi.
- Exegeza
scoalei biblice antiohie.ne.
lll.
biblicd ant
gezd gtiinlificA.-LV. Sensul litercl,
Sensul tipic (a

-Y.

Vl, lnterpretarea sinteticd.- Vll. Ermineutica biblicd

Ylll. Marii Capadocieni. - lX. Biserica ortodoxdr ecu
X. Superioritatea Ortodoxismului fa!d de celelalte

cregtine.

De acelag autor:

$coala catehetica patristicid. Oradea, I928

2. Voroaua lui Simeon Tesaloniceanul. Ondea. lg}g.
3. Omilia exegeticd biblicd. Oradea. 1929.
4. Lucrarea cre1tind sociald in parohie. (conferinJi).
Bucuregti. 193(r.
1.

5.

$coala exegeticd biblicd din Antiohia. Bucuregti

1931.

Pag;,

Bibliografia.

Stri. Sl,

B[cnrelti