FACULTATII pz TEOLOGIE ORTODOXA UNIVERSITATEA BUCURESTI 9001asist. drd. Adrian MARINESCU ASPECTE ALE LEGATURILOR MITROPOLITULUI ANTIM IVIREANUL CU SINAIUL' Pentru epoca lui Brancoveanu relatiile Tarilor Romane cu Sinaiul au o importan{a aparte, context in care si-a desfisurat activitatea si mitropolitul Antim Ivireanul al Ungrovlahiei (1708-1716). Atentia marelui ierarh s-a indreptat si asupra Orientului crestin, obligat fiind atat de existenta unui mare numar de proprietati romanesti aflate sub administrare rasdriteana, cat side politica dus de Constantin Brancoveanu, domnitor al ‘Tarii Roménesti (1688-1714), de ajutorare si de sustinere a Rasdritului ortodox aflat sub dominatie turceasca, La aceasta politica de sustinere a luat parte ifttvitabil si Antim Ivireanul, lucru mai pufin subliniat in studiile ce i s-au dedicat. Lipsa ' Comunicare prezentati la Ramnicu Valeea in cadrul Comisiei de Istorie Bisericeascd, intrunita in zilele 26-27 septembrie 2000. Studiul contine numai 0 parte din informajiile asupra acestei teme, informatii adunate in perioada de pregitire a tezei de doctorat cu titlul Mandstirea Sfanta Ecaterina de la’Sinai, * centru de spiritualitate ortodoxd, si legaturile ei cu Tarile Romane (sec. XV- XXD, elaborati, sub indrumarea stiintifica a prof. dr. Emilian Popescu, in cadrul Facult? de Teologie Ortodoxa din Cluj-Napoca, specializarea Istoria si Spiritualitatea Bizanjului. ? De-a lungul timpului pr. N. Serbanescu a adus o insemnata contributie la istoria vietii si operei lui Antim Ivireanul. Considerim avizate si pertinente interpretarile pe care le-a emis in acest sens. Relativ la venirea lui Antim in Tara Romineasca spune: "Folosind stirile ce ne stau la indeménd, putem afirma c& venirea lui Antim in fara noastré a avut loc intre 9 noiembrie 1688, cand Brancoveanu este facut Doma, si luna octombrie 1691, cand Antim se intilneste (semndnd ca Anti ieromonahul cea dintai lucrare tiparita de el: invapaturile lui Vasile Macedoneanul-cdtre flul sau Leon cel Infelept — 1691) pentru prima dati la Bucuresti" (N. SERBANESCU, "Antim Ivireanu tipograf", BOR 8-9/1956, p. 693). Daca ludim in considerare timpul afectat tiparirii lucrarii, atunci cu siguranta- putem spune ci se afla in Tara Roméneasc& in jurul anului 1690 (v. G, STREMPEL, Anitim Ivireanul, Ed. Academiei Romane, Bucuresti, 1997, p. 46). Faptul ci in 1691 semneaza ca ieromonah ne face 4 presupunem venirea fui in aceste parti cu cdtiva ani mai inainte, poate doar la putin timp dupa urcarea pe tron a lui Constantin Brincoveanu, care imediat va fi clutat pe cineva care si se ‘ingrijeasc& de viitoarele tiparituri pe care avea de gand s& le scoatd la lumind. Domnitorul era constient de valoarea acestui: act de culturé. pentru Tara Roméneascd. $tia cl asa 0 sA céstige favoarea multora. in ceea ce priveste Aiferitele opinii asupra venirii lui aici v. G. $TREMPEL, op. cit, p. 27-68.290 asist. drd. Adrian MARINESCU spatiului ne obliga si dezbatem numai o parte din aspectele privitoare la aceasta activitate a lui Antim, propunandu-ne sa prezentam cateva lucruri, in general cunoscute, cu referire la legaturile mitropolitului cu Sinaiul. Pastorirea lui a fost legaté si de faptul ci ménastirile roménesti inchinate se aflau intr-o perioada de inflorire si dezvoltare, Sinaiul dispunand de mari proprietiti in Tara Romaneasca: Manastirea Adam (sat. Adam, com Draguseni, jud. Galati) era inchinata la Sinai din anul 1695; Manistirea S: Ecaterina din Bucuresti inca din anii 1578-1579, imediat ce a fost zidita; Manistirea Margineni (com. I. L. Caragiale, jud. Prahova) inchinat& din 18 septembrie 1724; Schitul Verbila, (metoc la Margineni), din 1731; iar Manistirea Adormirea Maicii Domnului din Ramnicul Sarat’, cu un numar impresionant de metohuri, din 30 iunie 1700. La acestea se adauga Manistirea Sf. Nicolae din Focsani gi biserica cu acelasi hram din Galati, metohuri gi ele la Sinai. Aceste manastiri si schituri aveau un numar mare de proprietati, pamanturi si paduri, la care se adauga hanuri, dughene, moti etc. In aceasta perioada, in care activeazi Antim in Tara Romaneasca, avem urmatorii arhiepiscopi la Manastirea Sfanta Ecaterina de la Sinai: loanichie 1 din Peloponez (1671-1702), in timpul cdruia Brancoveanu a zidit si a inchinat Sinaiului Manastirea Adormirea din Ramnicul Sarat, Cosma Bizantinul (1702-1707)' si Atanasie IIT din Naousa Macedoniei (1708-1720). Se adauga acestora, potrivit marturiilor documentare existente, faptul ca incepand din luna mai a anului 1690 Constantin Brancoveanu se implica in treburile interne ale sinaitilor, insistand intr-o scrisoare catre mitropolitul Clement al Adrianopolului’, c& nu e de acord cu neastémpdrul sinaitilor, pe Mai cunoscut’ cu numele simplu Adormirea. La Biblioteca Academiei Roméne din Bucuresti se gaseste manuscrisul grecese de sctisori fost a lui 1. D. Rallis din mainile ruia a intrat in posesia lui Tombazis Mavrocordato, care I-a daruit la randul lui Academiei Romine prin mijlocirea ambasadorului Roméniei care se afla atunci la Atena, N, Filodor (v, Anal. Acad. Rom. ser. Il, t. 39, 1916-1919, p. 190). Acest manuscris confine gi trei scrisori ale starejului sinait Cosma adresate lui Ralachi Cariofil, fiul tui loan Cariofil, astfel: Ser. 112, F. 182": Cosma Sinaitul eatre Ralachi Cariofil, mare retor, Egipt, 15 iulie 1700. Autograft; F. 182'-183": albe: F. 183°: adresa scrisorii, Ser. 113, F. 184": Cosma Sinaitul cétre Ralachi Cariofil, mare retor. Autografi; F. 184°: adresa scrisorit cu. pecete in ceara rosie, rau aplicata. Ser. 117, F. 190': Cosma Sinaitul catre Ralachi Cariofil. Muntele Sinai, 29 nov. 1700. Autograti; F. 190'-191': albe: F. 191°: adresa scrisorii: pecete rupia (v. N. CAMARIANO, Catalogu! Manuscriselor Grecesti, tomul I, Biblioteca Academie Roméne, Monitorul Oficial si tmprimeriile Statului, Imprimeria Nationala, Bucuresti, 1940, p. 72-116). * La 16 martie 1705, Clement "fost al Adrianopolei" semneaza i el intre ceilalti actul de alegere a lui Antim ca episcop de Ramnie (Gr. CRAIOVEANU, Condica Sfind, p. 98-99; G. STREMPEL, op. cit, p. 137). G. Strempel opineaza cé, alituri de ceilalti semnatari ai actului (Metodie fost al Sofiei si Eftimie al Pogonianei), Clement ar fi hirotonit pe Antim (a 2-a zi, 17 martie) in locul lui Teodosie, imbatranit si pentru care slujba ar fi fost obositoare, si lui Damaschin 974 (see. XVII si XVID, colectieAspecte ale legéturilor mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiul 291 care el nu-I ingdiduie la Sinai’. in acelasi an, la 20 decembrie, Brancoveanu primeste 0 scrisoare de la Anania, fost arhiepiscop sinait’, iar intre ani 1690- 1695, este ridicati méandstirea Sinaia, ctitorie a spatarului Mihail Cantacuzino, inaltaté "dupa asemanarea Sinaei celei mari, intru slava si lauda lui Dumnezeu si intru cinstea Adormirii Stapanei Noastre, Maicei Sfintiei Sale...", aga cum se spune in actul de fundatie’. Brancoveanu, implicat de acum in interesele sinaite, scrie la 3 iunie 1695 Patriarhului Dositei al Ierusalimului in legatura cu afacerile sinaitilor’. La Sinai se pastreaza si un portret inedit al lui Constantin Brancoveanu despre care nu se stie in ce conditii a ajuns acolo'”, de la Buz. care nu se putea deplasa pana la Bucuresti la inceputul primaveri, cand drumurile erau desfundate (v.G. STREMPEL, op. cit., p. 137-139). in 1707, de ziua Sfintilor Apostoli, viadica de Adrianopol se afla la Bucuresti, participand la sfintirea bisericii manastirii Sfintul Gheorghe Nou de efitre Hrisant Notara al Kerusalimului (T. G, BULAT, "Daniile lui Constantin Brincoveanu pentru Oriental ortodox”, BOR 9-10/1964, p. 941) ° Colectia Hurmuzaki XIV-1, CCC: 74. Este vorba de disputa sinaiti in care s-a implicat si Vasile Lupu al Moldovei (1634-1653), dar care asa cum se vede acum nu a reusit sa 0 aplaneze. Pretentiile sinaite asupra metocului sinait din cartierul Tzuvania (Cairo) si dorinta de independenta absoluta fata de Patriathia lerusalimului, au generat neinfelegeri implicand iardsi toate scaunele patriarhale ale Rasiritului ortodox. Acest fapt a dus si la tulburarea scaumului ecumenic, ceea ce-l face pe Brincoveanu, ca unul ce stia c& are trecere asupra sinaitilor si intervind si el in aceastd problema cu speranta rezolvarii ei. A urmat acestei implicari purtarea unei insemnate corespondente intre domnitor si cei x implicayi, Brincoveanu cere chiar lui Dositei al Ierusalimului clement, vazind darjirea de care dideau dovada sinaitii. Conflictul ia sfarsit abia in sec. XIX 7 bid. CCCXLIM, p. 274-277. * athim, ENACEANU, [storia Sf: Mandstiri Sinaia, p. XI-XII, 9-10; leromon. N. MAGUREANU, Méndstirea Sinaia, tipariti cu binecuvantarea PF Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Ed, Athena, Bucuresti, 2000, p. 136 ° Colectia Hurmuzaki XIV-1, CCCLXI, p. 297-299. ' Ref: V. CANDEA, Marturii romanesti peste hotare. Micé enciclopedie, vol. l Ed. Enciclopediea, Bucuresti, 1991, nr. 180, p. 247; Marcu BEZA, "Biblioteci mindstitesti in Palestina, Cipru si Muntele Sinai", in Analele dcademiei Romane, Memoriile Sectiunii Literare, Seria Il, Tomul VI, Memoriile 7, Bucuresti 1932, p 215; IDEM, Urme romanesti in Rasdritul ortodox, editia Il, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului, Imprimeria Nafionala, Bucuresti, 1937, p. 12: J. G NANDRIS, "The Role of "Viah" and its Rulers on Athos and Sinai. Reflections on a portrait of Constantin Brincoveanu, Prince of Wallachia, at St. Katherine’ Monastery on Mt. Sinai, in Revue des Enudes Sud-Est Europeenes, 1981, nt. 3, P. 605-610; reprod.: M. BEZA, op. cit, pl p. 12; V. CANDEA-C. SIMIONESCU, Precenfe culturale romanesti, Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1982, p, 110-111; Muzeul Najional de Arta, copie, ulei pe panzA, circa 1930. 1932, lat cum descrie N. lorga acest tablou: "Pe langa o candela de argint, banala, de la Alexandru-Voda Ipsilanti, avem portretul, cu totul necunoseut pind acum, al lui Constantin Brincoveanu, Domnul e infitisat cu obisnuita cucd pe cap, din care se vede copea, dar nu si surguciul, Peste o hain dedesupt de brocart292 asist. drd. Adrian MARINESCU La curtea lui Brancoveanu, alituri de alti invatati ai vremii, se afla si Toan Cariofil (+ 22 dec. 1692), ucenic al renumitului Teofil Coridaleu si profesor la Academia Domneasca de la Sfantul Sava'!. Acesta a petrecut mult timp in Tara Roméneascd si a fost invinuit de Dositei al Jerusalimului” c& ar avea idei dogmatice [uterano-calvine, La disputa dintre ei au luat parte si Constantin Brancoveanu si Antim Ivireanu. De altfel, Ioan Cariofil, in relatii deosebite cu Sinaiul, cunostea in am&nunt metohurile sinaite din Tara Romaneasc&’’. Antim Ivireanul i-a publicat in 1697, la Snagov, in greceste, Manual despre cateva nedumeriri si solugiuni'’, care contine discufii cu flori e cabanita blaniti, cu trei grupe de céte patru galoane. in mana un baston de comandi; pe mas coroana princiar’ cu bland de cacom, patru siruri de margiritare si crucea. Sus, in dreapta, supt aceiasi coroand, aici tiviti toatd cu mirgiritare, e stema, cu corbul pe craci intre soare si lun’. Inscriptia are acest cuprins: "Constantinus Brankovan Supremus Valachie Transalpine Princeps Actis 42 Ao Dni 1696". Avem deci gi anul nasterii Domnului. Nascut la 1654, el nu si-a cunoscut tafdl, ucis in tulburdrile mercenarilor la sfarsitul Domniei lui Constantin Serban. La moartea lui grozava "boieriul vechiu si Domnul crestin" n-avea deci saizeci de ani". Socotim ca ajungerea acestui tablou la Sinai poate fi legata de mijlocirea pe care Brancoveanu a fiicut-o in favoarea si patriarhul ecumenic si patriarhul Ierusalimului (v. si nota 5 de mai inainte), dar gi de ctitorirea la Sinai a unui paraclis cu hramul Sf. Apostoli, ctitorire care atribuita, 'T pceasta a fost infiinjatd in 1694. La Mandstirea Sffinta Ecaterina de la Sinai se gisese citeva manuscrise care reprezinta cursuri jinute la aceasti Academi Amintim astfel un Miscelaneu din sec. XVII, care intre altele cuprinde: GHEORGHE DIN TRAPEZUNT, @éuata cig rév rob oopordrov Kopudaiéoc émotoidpiov be ev dba émoroddy, curs din anul 1716, si MARCU CIPRIOTUL, @éyaru cig thy ypeueruchy tot [...] xupiou "AR&évopov tod "Eéanopprfrov, curs tinut in anul 1715 (V. CANDEA, Mérturii..., 1, nr. 143, p. 245 of. V. BENESEVIC, Catalogus codicum manuscriptorum graecorum qui in monasterio Sanctae Catharinae in Monte Sina asservantur, Yomi Il pars I, Codices numeris 1224-2150 signati, Auctoritate Academiae Scientiarum Imperialis Petropolitanae sumptibus legati Porphyriani edidit V. BeneSevit, Petropoli, 1917, nr. 1810, p. 215). 22 Dositei insusi, care a stat atat de mult in Tarile Romane, nu era deloc strain te problemele de casa ale sinaitilor. G. $trempel subliniazi contributia lui Dosite alegerea lui Antim ca episcop la Ramnic (G. STREMPEL, op. cit., p. 136, 142). 'S Pentru legiturile familiei Cariofil cu Sinaiul v. sin. 4 din studiul de fafé. 4 Titlul exact al lucriii este: Manual despre unele nedumeriri si deslegdri sau despre cercetarea i intdrirea unor dogme necesare Bisericii, compus de prea ingeleptul si prea invégatul dascal, domnul domn Ioan Cariofil al Marei Biserici a lui Hristos, dupa cererea prea nobilului gi prea invafatului boier domnul domn Constantin Cantacuzino si afierosit prea indilpatului si evlaviosului domnitor, domnul domn Constantin Basarab, voevod a toatd Ungrovlahia, pe cénd era arhiereu preasfingtul si alesul de Dumnezeu mitropolit domnul domn Teodosie. S-a tiparit in einstita Mandstire Snagov, la anul de la Hristos 1697. cf. G. STREMPEL, op. cit., p. 95 care trimite la: I. BIANU, N. HODOS, Bibliografia romdneasca veche. 1508-1830, tomul I, 1508-1716, Editiunea Academiei Romane, Stabilimentul Grafic J. V. Socec, Bucuresci, 1903,Aspecte ale legdturilor mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiul 293 teologice, pe diferite teme, intre autor si stolnicul Constantin Cantacuzino. Autorul lucririi se justificd de acuza de calvinism, ca un raspuns la hotararea sinodului din 1691 din Constantinopol si la lucrarea tiparit’ in 1694 de patriarhul Dositei fa lasi’*. Cel mai de seama element al legaturilor mitropolitului Antim cu Sinaiul il constituie tiparirea, in limba greaca in tipografia de la Targoviste'®, in anul 1710, cand era mitropolit al Ungrovlahiei, a unei lucrari de mare important pentru Muntele Sinai, Este vorba de Carte ce contine slujba Sfintei Ecaterina, proschinitarul Sfantului Munte Sinai cu toate din jur $i toate acolo, rénduiala slujbei ménéistirii, si cu tofi cei ce au fost pani acum arhiepiseopi aici si un encomion oarecare pentru Muntele Sinai, tiparitd in timpul prea stralucitului si prea venerabilului domnitor, Domnul Domn Ioan Constantin Basarab Voevod, stdpan al intregii Ungrovlahii, de cditre Prea Sfintitul si prea invajatul Mitropolit al Sfintei Mitropolii a Ungroviahiei, Domnul Domn Antim din Iviria, in Sfanta Mitropolie din Targoviste, prin ingrijirea si diortosirea Prea Cuviosului leromonah Mitrofan Grigoras din Dodona, in anul 1710, luna Septembrie’”. p. 349-350: E. PICOT, "Notice biographique et bibliographique sur Vimprimeur Anthime d'Ivir, mitropolitain de Valachie", in Nouveau Méélanges Orientaux. Mémoires textes et traductions publiés par les professeurs de I'Ecole spéciale des Tangues orientales vivantes; & Voceasion du Vile Congrés international des orientalistes réuni a Vienne (septembre 1886), Paris, 1886, p. S34: E. LEGRAND, Bibliographie hellénique ow description raisonné des ouvrages, publiés par des grecs au dix-septiéme sigcle, Ul, Paris, 1894, p, 45-50; C. ERBICEANU. Bibliografia greacé sau cértile grecesti imprimate in Principatele Roméne in epoca fanariot® si dedicate donmitorilor si hoerilor romani. Studit fiterare, Bucuresti, 1903, p. 23-30; N. SERBANESCY, op. cit, p. 709-710. Antim arata in introducerea luerdrii cf nu a avut indrazneala tipiirii acesteia fara cercetarea prealabila a acuratetei dogmatice, lucru pe care /-a fiicut Sevastos Chimenituf din Trapezunt. "3b. RUSSO. Studif greco-roméne, Bucuresti, 1939, 1, p. 183-191; N. 1 CHITESCU, "O disputa dogmatica din veacul XVIT Ia care au luat parte Dositei al lerusalimului, Constantin Brancoveanu $i Antim Ivireanul", BOR 7-8/1945; pr. dr. T. BODOGAE, "Personalitatea mitropolitului Antim Ivireanul", MB 7- 9/1966, p. 471 © In primii ani de domnie ai lui Brincoveanu nu exista in far decat o tipografie, Ja Bucuresti, infiin{atd in 1678 de mitropolitul Varlaam (dec. 1672-apr.1679; + 1702), acelasi care a vizitat Sinaiul Impreund cu postelniceasa [linca, Mihail Cantacuzino si sora acestuia, in jurul anului 1682. "” Lucrarea folosita de noi se afla la Biblioteca Academici Romane, sectiunea Carte Veche, cota 890 si are pe primele trei pagini numerotate urmatoarea insemnare in limba romana: Aceasta sfintd carte ce sé chiamé / poaxvinzeipiov rob dylou épous ata iaste / si aceasta dimpreund cu altele den céstigul lu Constantin Pos Grad / sau mumit Climent: ~ mar d 8, Iea>tul> 7220 <1712>. / Chir Nichifor, igumenul ot Ramnic, apsrilie> deni> 27, ea>t

7219 <1711>:~ Cel de-al doilea exemplar care se afla aici este in stare de deteriorare.294 asist, drd, Adrian MARINESCU Asa | cum se vede din titlu, lucrarea a fost ingrijita de Mitrofan Grigoras'*, poet si cronicar, profesor la Academia Domneasca de la Sfantul Sava, cel care tot in 1710, a ajutat la tiparirea la TArgoviste, in greceste, a Panopliei dogmatice, iar in romaneste a Psaltirii si Invatdturii bisericesti. Tot el a fost cel care a compus versurile ce premerg cele doua cuvinte introductive ale Proschinitarului la Muntele Sinai adresate unul mitropolitului Antim si celalalt credinciosilor care vor citi lucrarea, si semnate de Nichifor Martales Glichis din Handachia Cretei, catigumen pe atunci al manastirii in acelasi timp brancoveneasca si sinaita din orasul Ramnicul Sarat si viitor arhiepiscop al Sinaiului (dupa unii autori staretind intre 1728-1749). Tiparirea propriu-zisa s-a efectuat de cétre Gheorghe Radovici'’, mester tipograf, ucenic al lui Antim, care a tiparit la Targoviste intre 1710-1714, Lucrarea s-a retiparit in anul 1727 la Venetia”, ' 1 intdinim pentru prima dat& ca ingrijitor gi corector al lucratilor tiparite de Antim la 2 aprilie 1705, la Bucuresti, cfnd Antim tipareste, imediat dupa alegerea lui ca episcop de Rimnic Slujba celui intru sfinti parintelui nosiru Visarion arhiepiscopul Larissei, faedtorul de minuni... (v.G. STREMPEL, op. cit. p. 139 140; I. BIANU, N. HODOS, op. cit,, p. 463; 1. BIANU, D, SIMIONESCU, Bibliografia romaneasca veche. 1508-1830, tomul IV, addogiri si indreptari, Editiunea Academiei Romane, Bucuresti, Atelierele Grafice Socec, 1944, p. 219; E. PICOT, ibid, p. 548; C. ERBICEANU, op. cit, p. 72-73; E. LEGRAND, Bibliographie, 1, p. 38-39; N. SERBANESCU, op. cit. p. 726-727). Dupa mutarea tipografiei de la Ramnic la Targoviste, el este ingrijitorul cartilor grecesti tiparite de Antim. Informajii despre viafa lui la G. STREMPEL, op. cit, p. 283, n, 179. - & fost ucenic al lui Antim Ivireanul la Snagov si isi desfigoari activitatea tipografica la Targoviste intre ani 1710-1714, unde este amintit in prefata lucririé /nvaydturi crestinesti, unde spune: "Ce dar alergnd cu cerbul setos de cltra pre cuviosul intra ieromonahi, egumenul sfintei ménastiri a Vavedeniei Bogorodifii a Snegovului, duhovnicul Kyr Anthim de la Iviria, am invatat cu mult ostenela si osirdie de la Sfinjia Sa, mestersugul typografii” (v. N. SERBANESCL, op. cit., p. 729, n. 179 si I. BIANU, N. HODOS, op. cit. p. 391), Referitor la ucenicii lui Antim Ivireanul, intre care si Gheorghe Radovici, v D, TEODOR, "Despre Antim Ivireanul", ST 3-4 /195S, p. 241-245, Pentru Antim, Gheorghe Radovici a tipavit 12 etiti (N. SERBANESCU, op. cit, p. 750) * Jat cum descrie pr. N. SERBANESCU detaliile tehnice ale cdrtii: "Volumul de fafi 4° (18x13) are la inceput patru foi fra numar + 45 foi, din care sunt paginate numai primele patru foi. Titlul e tiparit cu 0 culoare i incadrat de un omamentalie de compozitie tipografica. Pe verso foii de titlu se afla i sub ea 8 versuri dedicate lui Brancoveanu de Mitrofan Gregoras, corectorul cirfii. Pagina are pe margine chenarul de la titlu, Pe f. 2-3 se gaseste tun Cuvant de lauda c&tre Mitropolitul Antim, semnat de ieromonahul Nichifor Marthalis Glichis din Handachia Cretei si "Catigumen” al mangstirii Rimnic, Pe verso foii a treia sunt mai intdi 10 versuri inchinate lui Antim de catre Mitrofan Gregoras si apoi se incepe un cuvant edtre cititori scris de acelasi ieromonah Nichifor Marthalis. Dupa toate acestea, cuprinse in foile liminare, incepe Slujba Sfintei Ecaterina, care se intinde pe 21 de foi. in loc de Sinaxar s-a trecut aici viata sfintei scrisa pe larg. Restul filelor pana la sfarstul c&rtii sunt ocupate de textul Proschinitarului Sfantului Munte Sinai. Tiparul slujbei este de doud culori,Aspecte ale legdturilor mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiul 295 Antim se cunostea desigur bine cu staretul Manastirii Adormirea Maicii Domnului din Ramnicul Sarat, care a fost si cel ce va fi apelat prin intermediul lui Bréncoveanu, ctitor al miénistirii, la bunavointa mitropolitului. Este posibil ca tiparirea sa fi fost subventionata de Constantin Brancoveanu, putand fi pusa astfel alaturi de ajutoarele pe care stralucitul domnitor le-a acordat Muntelui Sinai’, Aceasta tiparitura i-a asigurat lui Antim prestigiul cuvenit in obstea sinaita””. Este de presupus cd sinaitii erau informati asupra personalitétii si autoritatii reprezentantului celui_ mai important scaun mitropolitan al Patriarhiei Ecumenice din acea vreme si asupra operei pe care o intreprindea acesta in sAnurile Ortodoxici. Staretii sinaiti din Tara Romaneasca, obligati si mearga de cel putin doua ori pe an la Sinai la intrunirile Sinaxei sinaite, in mod inevitabil erau obligati sa-l aminteasc& pe Antim, ca unul de care era legata lucrarea lor in metohurile pe care le administrau gi care constituiau parte integranté mitropoliei acestuia. Astfel si Antim lua act periodic de activitatea sinaitilor in Tara Romaneasca, ca unii care erau raspanditi pe tot cuprinsul mitropoliei, avand pamanturi de iar al Proschinitarului cu una, Pe o pagin& sunt cate 37 de randuri. in carte se intalnese cateva frontispicii si vignete frumoase. in Biblioteca Academiei RPR se |ANESCU, op. cit, afli un singur exemplar din aceasta carte greceasca” (N. ERI p. 737-738, n. 199 unde trimite la urmatoarea bibliografie: Acad. Rom., Carte Veche, cota 159: 1. BANU, N. HODOS. op. cit., tomul I, p. 481-482 gi tomul LV, p. 222-223; A. PAPADOPOULOS-VRETOS, Neoediviunr} Drtodoyia, 1, Atena, 1854, p, 55; E. PICOT, ibid. p. 551-552; N. IORGA, Istoria Bisericti Roménest. Il, Ed. Ministeriului de Culte, Bucuresti, 1930, p. 12: N. DOBRESCU, Vara $4 {faptele lui Antim Wwireanul, mitropolitul Ungrovlahiei, Biblioteca Societ Steaua, nr. 20, Bucuresti, 1910, p. 70; (D.P. BOGDAN), "Legaturile T Romane cu Georgia", in Studi 1V, 4/1951, p. 138 si IDEM, "Despre Antim Iireanul", ST VII, 3-4/1953, p. 247 (cu precizarea cf aici este vorba de Sfintul Munte Athos si nu de Muntele Sinai, cum este in realitate). La acestea addugam: C. ERBICEANU, op. cit, p. 76-77; E. LEGRAND, op. cit, p. 80-81; G. STREMPEL, op. cit, p. 286-287) Mention‘im insi e& la aceasti data la Biblioteca Academiei Romine se aflé dou’ exemplare din lucrarea la care ne referim si nu unut aga cum aminteste pr. N. erbiinescu, 71 G. Strempel afirma cd, potrivit "cuvdntului de lauda adresat mitropolitului Antim'" si "cuvéntului cdtre cititori", Iucrarea ar fi pkitita de Nichifor Martalis Glichis (v. G. STREMPEL, op. cit., p. 286). Versurile de elogiu ale Iui Mitrofan Grigoras adresate lui Constantin Brincoveanu il socotese: “sprijin al tuturor celor lipsiti si ajutor parintilor din muntele Sinai". Lui Antim ii sunt adresate urmatoarele stihuri: “Indemn pe toti si ia cunostintd, eu grija de aceste vorbe. / A venit barbat pe pamantul Valahiei, a venit lumina, / Antim dumnezeiese, ierarh al Ungrovlahiei, / din neamul cucemnie al ivirilor infelepti. / Lui i-a dat Dumnezeu averea imbelsugatd a infelepciunii, / i fac fapte ceresti si prin tipografie si fie de folos peste tot pamantul multimii celor cucernici. / Acesta, dnd prin tipar cartea de fat, / a bucurat in cea mai mare misura cetele parintilor din Sinai. / Lui, dar, si-i dea Domnul salasurile cele ceresti /" (ef G. STREMPEL, op. cit,, p. 287; trad. Al. Elian in I. BIANU, D. SIMIONESCU, op. cit., tomul LV, p. 223)296 asist. drd. Adrian MARINESCU lucrat, paduri si mori de intretinut, dughene si hanuri ordgenesti cu o activitate prospera. La acestea se adauga si faptul cA pe aici treceau sinaitii spre Moldova si Rusia, exploatand in acelasi timp, acolo unde ajungeau, toate posibilitatile de a obtine milostenie (eleimosind). Amintim ca ii gasim in aceasta situatie inclusiv la Sibiu si Brasov. Un alt aspect al problemei il reprezinté manuscrisele, documentele si cartea tiparita de Antim aflate astazi in arhiva Manastirii Sfanta Ecaterina de la Sinai, care ne dau informatii despre Mitropolitul Antim, contribuind la precizarea legaturilor lui cu aceast manastire, care a ocupat un loc atat de important in Ortodoxie. Dintre documentele aflate aici, cu informatii despre Antim, amintim o scrisoare, adresata de Filotei_icromonahul, staretul Manistirii Sfanta Ecaterina din Bucuresti”, lui Hagichiriachis din Vurla, la data de 7 februarie 1708, pe efind acesta din urma se afla in insula Chios, in care printre altele, se dau si informatii despre ierarhul nostru. Mai gasim tot aici un exemplar din lucrarea lui Vasile Macedoneanul tipariti de Antim la Bucuresti in anul 1691, cu titlul: Ale /ui Vasilie Macedoneanul imparatul Grecilor 66 capitole indemnétoare céttre fiul sau Leon Injeleptul si Imparat tot al Grecilor, avdnd acest acrostih: Vasilie intru Hristos regele Grecilor catre scumpul sdu fiu si co-rege Leon. Care prin hotérérea Prea Luminatului, Prea Indiltatului si Prea Puternicului stépan si domn a Toaté Tara Romdneascd, Domnului Domn loan Constantin Basarab Voevod, acum intdi au fost traduse, prin perifrazd, in limba greceascd modernd de céitre ieromonahul Hrisant Notara Peloponesianul si arhimandritul Prea Sféntului si domnescului Mormént, si s-au tipdrit cu-cheltuiala si tot din porunda Indiltimei sale si cu indreptarea tot a pomenitului Hrisant, in vestitul oras al Tari Roménesti Bucuresti, in anul mantuirii 1691, in luna octombrie, de caitre Antim Ieromonahul™, impreuna cu alte 5 lucrari tiparite de acelasi mare ierarh si tipograf: Cuvant panegiric la cel intocmai cu apostolii Marele Constantin compus de Stefan Bréncoveanu si cu evlavie afierosit Prea blandului séiu parinte $i Domn a toaté Tara Romaneascé D. D. Constantin Bréncoveanu Basarab si pronunfat de Radu, fratele blandefei sale. S-a 2 Intalnit in acte, potrivit cercetarilor de pnd acum, pana in anul 1717 (w. si C. BOBULESCU, Cronica Sf. Ecaterina din Bucuresti, 1577-1 oct. 1924, Institutul de Arte Grafice Convorbiri Literare, Bucuresti, 1927, p. 22). Tot cu un Filotei {ncepe si pomelnicul Mandstirii Sfinta Ecaterina din Bucuresti. * Pentru celelalte detalii ale lucririi v. pr. N. SERBANESCU, op. cit, p. 701, unde di si urmatoarea bibliografie: Biblioteca Academiei Romane, Carte Veche 93; I. BIANU, N. HODOS, op. cit., tomul I, p. 324-326; N. IORGA, Istoria literaturii romanesti, II, p. 466; IDEM, Constantin Voda Bréncoveanu, p. 174; (D. P. BOGDAN), Legéturile... p. 135; IDEM, Despre... p. 240. Trimitem totodata la urmatoarele: V. CANDEA, Madrturii.... I, n. 149, p. 246; Tp. MANIATOIOYAOE, Hiperrioov rev dpyaiay eveimoy éxbdoewv rie Moric Zivé (1540-1900), Cairo, 1965, p. 78; @. TATAAOTOYAOS, ‘Etdquich BiPiioypapia (1466 ~ 1800), 1, Athena, 1984, ne. 972, p. 73.Aspecte ale legdturilor mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiul 297 tiparit in Bucuresti 1701, de Antim ieromonahul din Iviria’’, colegata cu lucrarea Cuvdnt panegiric la prea sldvita Adormire a Pururea Fecioarei Maica lui Dumnezeu compus de Stefan, fiul prea blandului si prea evlaviosului Domn a toaté Tara Roméneascd, D. D. loan Constantin Basarab si cu wmilinté inchinat blandei si iubitoarei de Hristos mame. Doamna Doamna Maria Doamna, ca dovada de respect filial, rostit de Radu fratele su. in Bucuresti, de ieromonahul Antim Ivireanul, 1703", Invatétura Dogmaticd a ui Sevastos Kymenitis (Bucuresti, 1703)", dedicata lui Dositei, patriathul Ierusalimului, Tomul bucuriei, in care se cuprind epistolele lui Fotie Prea Sfintitul Patriarh al Constantinopolului; ~ Sfantul sé Ecumenicul Sinod ai VIll-lea; unele insemnéwi la acest Sinod; — cele impotrivitoare la primatul Papei Romei ale lui Nicola Doctorului filosof; — Cuvdntul [ui Meletie al Alexandriei asupra primatului Papei; ~ Dialogul ieromnimonului monah asupra altui oarecare monah, contra Latinilor. S-a tiparit in episcopia Ramnicului pe cand era Domn Prea evlaviosul, Prea stralucitul si Prea inaltatul Domn si stapdnitor a toata Tara Romdneased D. D. Ioan Constantin Basarab Voevod cu cheltuiala si cu ingrijirea Prea Fericitului si Prea Sfinitului Patriarh al lerusalimului si a toaté Palestina D. D. Dositei, de edtre Prea iubitorul de Dumnezeu si Prea invajatul episcop al Rémnicului Domnul Antim Ivireanul. in anul 1705, in luna Septembrie”, 1- pr. N. SERBANESCU, op. cit, p. 718-719; Biblioteca Academiei Romane, Carte Veche 127; 1. BIANU, N. HODOS. op. cit, tomul I, p. 419-421; A. PAPADOPOULOS-VRETOS. op. cit, p. 49: E. PICOT, op. cit, p. 540: C ERBICEANU, Patru euvinte bisertcesti compuse greceste de Stefan flul lui Constantin Bréncoveanu, traduse de..., Bucuresti, 1891; 1. BADULESCU, op. cit, p. 123-124; (D. P. BOGDAN), Legaturile M, Despre... . 241; V.CANDEA, Marnurii.., I, p. 246, nr. 153: op. cit, p.39, nr. 1378; Vasile GRECU, "Informatiuni", in Codral Cosminului, Buletinul Institutului de Istorie si Limba de pe langa Universitatea din Cernduti, 7. 1931- 1932, p. 538. ° 1 pr. N. SERBANESCU, op. cit, p. 724: Biblioteca Academie: Romane, Carte Veche 142; 1. BIANU, N. HODOS, op. cit, tomul 1, p. 452. PAPADOPOULOS-VRETOS, op. cit. p. 50: E. PICOT, op. cit. p. 544; C ERBICEANU, Patru cuvinte.... p. 19; I. BADULESCU, op. cit, p. 126-127; V. CANDEA, ibid: V. BENESEVIC, ibid; Vasile GRECU, ibid. *T Vv. CANDEA, Marturii... i p. 246, nr. 154; Tp. MANIATONOYAOE, op. cit, p. 13:6, HATAAOMOYAOE, op. cit, p. 240. nr. 3240, *S 1: pr. N. SERBANESCU, op. cit, p. 727; Biblioteca Academiei Romine, Carte Veche 149; |. BIANU, N. HODOS, op. cit, tomul 1, p. 463-466; A PAPADOPOULOS-VRETOS, op. cit., p. 52: E. PICOT. op. cit, p. 548-549; 1 BADULESCU, op. cit, p. 133-135: N. IORGA, Istoria iiteranurit roménesti, T, p. 48, 82; IDEM, /storia romédnilor, VI. p. 446: N. DOBRESCU, op. cit, p. 71; (D.P. BOGDAN), Legaturile.... p. 138: IDEM, Despre..., p. 241; V. CANDEA, Marturit... 1, p. 246. nr. 158; Tp. MANIATOMOYAOZ, op. cit, p. 38: @. MAMAAOTOYAOE, op. cit, p. 331, nr. 4444: G. STREMPEL, op. cit., p. 142- 143.298 asist. drd. Adrian MARINESCU Istoria patriarhilor lerusalimului, imparjité in 12 carti... cuprinzind si dumnezeestile adundri ale sfintilor apostoli si sinoadele cele mai insemnate... scrist de... Domnul Domn Dosithei, infrumusefata si pusd in cea mai bund ordine de céitre Prea Fericitul Patriarh al lerusalimului Domnul Domn Hrisant, cu a céiruia cheltuieli, mai bine zis ale Sfantului Mormédnt, adicé cu mila crestinilor ortodocsi s-a tiparit in anul al optulea al arhipastoriei sale, pe la sfarsitul domniei prea evlaviosului... domn loan Stefan voevod Cantacuzin in Bucuresti, scaunul Domniei Ungrovlahiei, prin ingrijirea si corectarea smeritului ieromonah Mitrofan Gregoras din Dodona, fiind supraveghetor al tipografiei preotul Stoica lacovici, in anul 1715, in luna octombrie. $i s-a hotarat de Prea Fericitul Patriarh al Terusalimului, Domnul Domn Hrisant sd se dea in dar cartea credinciosilor, scris4 de Dositei Notara si tiparita la Bucuresti in 1714”, si Istoria sfanta adica iudaica scrisd pe scurt de Prea evlaviosul, Prea strdlucitul si Prea indiljatul Domn D. D. Alexandru Mavrocordat, Marele Logofait al Marei Biserici a lui Hristos si Exaporit al puternicii Imparatii a Otomanilor. Si prin cheltuiala Prea evlaviosului si Prea indiltatului Domn $i Stdpdnitor a toaté Tara Roméneascé D. D. oan Nicolae Voevod Prea inteleptul scu fiu, de curnd tiparita in cinstita mandstire a Tuturor Sfingilor, pe cand era Arhiereu Prea Sfinjitul si de Dumnezeu alesul Mitropolit Domnul Antim Jvireanul, spre a se impérti in dar credinciosilor spre méntuirea lor sufleteascd. Prin ingrijirea si corectarea Prea invafatului Domn Ioan Postelnicu. In Bucuresti, in anul de la intruparea Domnului 1716, in luna lui August, de cel mai mic intru ieromonahi Dionisie Floru”. . Chiar actul de caterisire nedreapta a lui Antim si de inlaturare a lui din scaunul mitropolitan este legat de Mandstirea Sfiinta Ecaterina de la Sinai unde i se porunceste exilul, socotim noi in mod deliberat acolo. Faptul 7» cea mai voluminoasé carte in greceste din intreaga productie tipografica a ‘Tarii Romanesti" (G. STREMPEL, op. cit, p. 317). Unele exemplare erau destinate Rusiei si aveau pe spatele foi de titlu, traducerea acestuia in limba slava, iar la p. 14-15 aveau un cuvant al lui Hrisant, in slavoneste, catre mitropolitul Riazanului, Stefan Iavorschi. Volum in folio avand 1431 de pagini. Nu apare in lista pr. N. Serbinescu dar este Jucrati in tipografia aflata sub ocrotirea lui Antim. G. $TREMPEL, op. cit, p. 317-319; V. CANDEA, Marturii..., 1, p. 246, nr. 156; T'p. MANIATOIOYAOS, op. cit, p. 17; @. MATAAOINOYAOS, op. cit, p. 331, nr. 4442; 1. BIANU, N. HODOS, op. cit., tomul I, p. 501-508; C. ERBICEANU, Bibliografia greacd..., p. 83-86; E. LEGRAND, op. cit., p. 120-122. °° y. pr. N. SERBANESCU, op. cit,, p. 749-750; Biblioteca Academiei Romane, Carte Veche 176; 1. BIANU, N. HODOS, op. cit., tomul I, p. 509-512 si tomul IV, p. 224; E. PICOT, op. cit., p, 559; 1. BADULESCU, op. cit. p. 147-148; N. IORGA, Istoria Bisericii Romdnesti, Il, p. 59; (D. P. BOGDAN), Legaturile..., p. 140; |, Despre... p. 244-245; V. CANDEA, Marturii..., 1, p. 246, nr. 157; Tp. MANIATOTOYAOS, op. cit., p. 18; @. TATAAONOYAOS, op. cit, p. 282, nr, 3807.Aspecte ale legaturilor mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiul 299 exilarii /a inchisoare pe viata la mandstirea Muntelui Sinai (Del Chiaro), este mentionat atat de firmanul de condamnare la exil cat si de actul (septembrie 1716) alegerii lui Mitrofan de Nisa, urmasul lui la tronul de mitropolit," Plecarea la Sinai s-a desfasurat prin sud-estul Peninsulei Balcanice, pe unde trecea de obicei drumul spre Constantinopol si Muntele Sinai: raul Dulcia, orasele Adrianopol, Enos si Galipoli. Din picate, acest drum nu a fost ficut pana la capat. Parintele Niculae Serbanescu fine si sublinieze in Jegaturd cu ultimul drum al marelui ierarh: "Sprijinit pe informatiile date de acesti doi contemporani (Del Chiaro gi Mitrofan Grigoras n.n.) inclin sa cred cd in drum spre muntele Sinai mitropolitul Antim si turcii care-I pazeau au trecut prin orasul Adrianopol, au ajuns in tinutul Galipoli si apoi au caleat drumul ce ducea pe valea fluviului Marita pana la orasul Enos, in apropierea ciruia ~ pare-se dupa depaigirea lui =, pe temeiul ordinului de pedeapsa capitala primit in drum, soldatii turei lau micelarit, aruncndu-i apoi trupul in apa, dupa toate probabilitatile, foarte aproape de locul unde fluviu! Marita (id. e. Dulcia) se vars in mare.” lata ultimele etape ale vietii lui Antim, dupa intoarcerea lui N. Mavrocordat in capitala si inchiderea mitropolitului, cu plecarea acestuia spre Sinai: a) sosesc la Bucuresti, la inceputul luni septembrie 1716 gramata patriarhald de caterisire™ si firmanul imparatesc de condamnare Ja exil; b) "degradarea" lui Antim, acuzat ca "strigoi si seducator", luandu-i-se camilafea de pe cap si dandu-i-se in loc "o tichie rosie"; c) i se 3 ‘condamnat de cdtre mania impardteasca la exil in Muntele Sinai, pentru uneltirile lui in contra domnitorului Nicolae voievod si pentru alte vini politice" M, PACURARIU, "Mitropolitul Antim Ivireanul", in Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, manual pentru Institutele Teologice. vol. If, Ed. Institutului Biblic si de Misiune al BOR, Bucuresti, 1981, p. 160, °°. SERBANESCU, "Mitropolitul Antim Ivireanul, 1716 - septembrie ~ 1966”. MO 9-10/1966, p. 803-804 * La 12 septembri se stia la Constantinopol de caterisirea tui Antim (v. G. STREMPEL, op. cit., nota 33, p. 366: Colectia Hurmuzaki XIV, II, p. 794). G. Strempel spune ca "graba cu care Patriarhia a trimis grammata de caterisire trebuie legata de vechiul conflict al lui Antim cu ea, in chestiunea succesiunii mitropolitului de Tarnovo (...) dar si de legaturile Patriarhiei cu N. Mavrocorda (op. cit. p. 366; pentru acest conflict v. p, 316-317). Socotim ed aceasta graba se datoreazi presiunilor si nerdbdarii domnitorului, manifestate prin scrisoarea de cerere a caterisirii lui Antim, dar probabil si prin trimisii care au inmanat aceasta scrisoare patriarhului ecumenic. Prietenia lui Mavrocordat cu turcii si eventualele amenintiri Lau facut pe patriarh si se team pentru viata lui. Conflictul asupra succesiunii mitropolitului de Tamovo are loc pe cfind era patriarh ecumenic Cosma III. De asemenea, amintim c& actul de caterisire, nu aminteste nimic de exilul Ja Sinai, spunind doar ca Antim "...s8 fie scos, pierdut $i depirtat de Mitropolia Ungrovlahiei si fird de participare la veniturile ci..." (G. CRAIOVEANU, Condiea Sfint@, BOR LIVI, p. 824; G. STREMPEL, op. cit nota 34, p. 367)300 asist. drd. Adrian MARINESCU citeste "sentinta de deportare pe viata la mandstirea de pe muntele Sinai"; d) in miezul noptii pleacd spre Sinai pazit de cativa ostasi turci™ "de cari Mavrocordat putea fi sigur, si, multumit acestora, el nu ajunse niciodata la noul salas, ce i se ¢ pregitise’™'s e) pe drum soseste "porunca, prin care era osandit la moarte"”*, porunca data de sultan in intelegere cu N. Mavrocordat; ) paznicii turci il ucid gi-i arunc& trupul in apa fluviului Marita’. Teremia III al Constantinopolului (1716-1726;. 1733), cel care l-a caterisit in august 1716 pe Antim, il numeste, in mod deliberat, mai apoi, de mai multe ori, intr-o gramatd patriarhala referitoare la Manstirea Antim din Bucuresti, emis in octombrie 1717, cu titlul de "mitropolit al Ungrovidhiei, ceea ce, intre altele, poate indica si ce valoare acorda sentintei ce insusi el daduse cu numai un an inainte"”’. La initiativa Patriarhului Justinian, care dorea realizarea unei sarbatori in intreaga Bisericd Ortodoxa Romana, cu prilejul a 250 de ani de la moartea ierarhului nostru, s-a cerut Patriarhului ecumenic Atenagora reabilitarea mitropolitului, dar actul de caterisire, dupa o cdutare ce a durat un an intreg, nu a fost gasit in athivele din Constantinopol, si nici vreo mentiune referitoare la el in condicile din timpul patriarhului leremia III. De asemenea, intre timp (adicd de la caterisirea lui Antim pana la cererea Patriarhului Justinian de anulare a actului) nu s-a ridicat caterisirea mitropolitului Antim, neexistand nici in acest caz vreo hot&rare. Amintim c& actul de caterisire a mitropolitului Antim Ivireanul nu a fost semnat de 4 ‘Acestia erau pusi sub conducerea mehmendarului Colfescu din Bucuresti (v G, STI PEL, Studiu introductiv la vol. ANTIM IVIREANUL, Opere, Ed. Minerva, Bucuresti, 1972, p. XXXIV. 35 N. IORGA, JIstoria Bisericii Romdnesti, vol. Ul, p. 56, apud N. SERBANESC U, op. cit., p. 801 MITROFAN GRIGORAS, Cronica Jarii Romdnesti, in D. RUSSO, Studii istorice greco-roméne, t. Il, Bucuresti, 1939, p. 443, apud N. SERBANESCU, ‘Mitropolitul..., p. 801. 37 Ultima parte a sentinfei, detenfiunea pe viafi la méndstirea Sffinta Ecaterina din muntele Sinai n-a fost aplicata, c&ci, din porunca lui N. Mavrocordat, garda care il intovaragea spre locul de exil I-a macelarit pe drum, aruncdndu-i corpul jntr-un afluent al Marifei, Tungia, in apropiere de Adrianopol, in prima jumatate a lunii septembrie 1716" (v. G. STREMPEL, Studiu introductiv la vol. ANTIM IVIREANUL, Predici, Ed. Academiei RPR, Bucuresti, 1962, p. 28-29); “Daca avut buna simfire si-si ascunda bucuria, poporul a primit in consternare vestea mortii acestui mare ierarh, pe care il credea ajuns la muntele Sinai irea Iui nu s-a slers niciodata din sufletul sau si nici a boietilor de tari" (v. IDEM, Studiu introductiy ta vol. ANTIM IVIREANUL, Opere, Ed. Minerva, Bucuresti, 1972, p. XXXV). 38 N. SERBANESCU, Mitropolitul... p. 805 care trimite la: Colecfia Hurmuzaki XIV, Il, p. 819, 820, 821; BOR 1891-1892, p. 399, 400, 401 (unde. gisim reprodus actul patriathal respectiv). La Strempel, care citeaz din act: "..cel ce a fost mai inainte mitropolit al Ungrovlahiei, Antim..." (G. STREMPEL, Antim..., p. 351). ’Aspecte ale legdturilor mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaitl 301 patriarhul ecumenic cu toate c& a fost alcdtuit in numele lui. iar sinodul intrunit pentru a da sentinta caterisirii a fost alcdtuit din 11 episcopi in afara de patriarh, in loc de 12, asa cum prevedeau canoanele pentru astfel de cazuri” insusi patriarhul Teremia TMJ, la exact 10 ani dupa sentinta data lui Antim, avea sa fie exilat de cdtre Sultan la Muntele Sinai, in semn de satisfactie daté domnitorului Grigorie Ghica (care ajuté la alegerea lui Nichifor Martalis ca staret la Sinai in 1728/1729 si care la 4 noiembrie 1750 doneaz& 15.000 de grosi aceleiasi manastiri) cfruia patriarhul i-a refuzat cererea de aprobare a divortului surorii sale de sotul ei legitim lata cteva elemente care ne propun o alta lectura a actului de caterisire a mitropolitului Antim. Sunt de subliniat eforturile pe care le-a facut leremia IH, intr-un climat general de neputinta, ca actul de caterisire sa fie nul: intrunirea unui sinod nelegal, nesemnarea actului si numirea lui Antim cu titlul de nzitropolit la numai un an dupa moartea acestuia, intr-un act dedicat mai mult credinciogilor, care-I cinsteau ca atare pe mitropolit si care se adunau in biserica ctitorita de el. ca niste vrednici urmasi si ucenici, decat administratiei aceleiasi manastiri. Mai mult, avand ca temei si aceste lucruri, socotim cA Patriarhul ecumenic a deliberat trimiterea lui Antim la Sinai, influentand poate in aprobarea deciziei si pe sultan, incercand atat sA-I scoata pe Antim de sub autoritatea domnitorului Nicolae Mavrocordat si a Sultanului, cat si sa-I trimita in acelasi timp intr-un loc in care era respectat gi recunoscut ca atare. Chiar dacd Antim nu ar fi depus la Sinai vreo suma care sa-i acopere o eventual retragere acolo, asa cum a facut Petru Schiopul al Moldovei (1582-1591), el si-a asigurat aceasta prin autoritatea sa indiscutabila in actele de binefacere sinaita. Patriarhul ecumenic cunostea aceste acte si era incredintat de bunele relatii ale lui Antim cu Sinaiul. Mai mult ca sigur ca mitropolitul trimetea Patriarhiei Ecumenice cel putin cate un exemplar din lucrarile tiparite, in special din cele grecesti, asadar si Proschinitarul Muntelui Sinai Cu prilejul implinirii a 250 de ani de la moartea lui, in anul 1966, Patriarhia Ecumenicd a ridicat numitui act de caterisire a lui Antim Ivireanul, iar la data de 27 septembrie 1992, marele mitropolit a fost canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, fiind stabilita pomenirea lui la data de 27 septembrie. wlui de caterisire a pr. dr O.N. a martiried a ” Toatea acestea mai pe larg la van TORGU. "Nulitatea a: mitropolitului Antim Ivireanul", Aft 1-3/1967, p. 147-179. 1. gi CACIULA, "Solemnitatile comemorarii 2 250 de ani de la moar mitropolitului Antim Ivireanul", BOR 9-[0/1966, p, 938-9. ® Diac. asist. 1. V. LEB, "Legiturite romnilor ¢ din Sinai” 1987, p. 100: N. IJORGA, Oament Bucuresti, 1935, p. 23. 2 Featerina Minastiren Sti302 asist. drd. Adrian MARINESCU fn concluzie, putem privi relatiile mitropolitului Antim cu Sinaiul din doua perspective: directe si indirecte. Antim este cel care supervizeazi activitatea metohurilor sinaite din-mitropolia sa, tipareste Proschinitarul Muntelui Sinai, cunoaste si sustine activitatea de ajutorare sinaiti a lui Brdncoveanu, Aceste legaturi ale lui Antim sunt cunoscute si de patriarhul ecumenic, care aflat intr-o situatie constrangatoare hotaraste printr-un act necanonic trimiterea mitropolitului ‘Tari Roménesti la Sinai, unde’ si fie primit si cinstit cum se cuvine. Ne: rezervim pentru. viitor completarea in aminunt a relatiilor mitropolitului Antim cu Sinaiul, cu atét mai mult cu cét avem nidejdea punerii la indemani a informatiilor aflate in arhiva Ménistirii Sfanta Ecaterina de la Sinai. Cu siguranta c& insemnarile aflate in aceasta arhiva pot scoate la iveala date noi in legaitura cu problema noastra. Verhiiltnisse des Mitropoliten Antim Ivireanul zum Sinai Die vorliegende Studie stellt eine Mitteilung an den Rumdnischen Nationalausschlup fiir Kirchengeschichte und vergleichende Geschichte dat, der sich in Ramnicu Valcea am 26 und 27 September 2000 versammelt hat, und enthalt nur einen Teil der Informationen tiber dieses Thema, die wahrend der Vorbereitung der Doktorarbeit mit dem Titel Méndstirea Sfanta Ecaterina de la Sinai, centru de spiritualitate ortodoxa i legdturile ei cu Tairile Roméne (seec. XV-XXI) — Kloster Heilige Katharina von Sinai, Zentrum orthodoxer Geistigkeit und seine Verhiiltnisse zu den rumdinischen Landen (XV-XXI Jh.) gesammelt wurden. Die Doktorarbeit wurde unter der wissenschaftlichen Leitung des Prof. Dr. Emilian Popescu von der Fakultit, filr Orthodoxe Theologie Bukarest, Spezialisierung Geschichte und Geistigkeit des bysantinischen Reiches crarbeitet. Die durchgefithrte Forschung weist auf ein weiteres Lesen des Akts der Pristeramtsenthebung und des Martyrertodes unseres groBen Priilaten hinn. Antim Ivireanul haat seine Tatigkeit unter Umstiinden entwickelt, in denen das Sinaische Wesen in den Ruméinischen Lande eine groBe Bedeutung hatte und dies wurde durch die Hilfs-und Untersttivzungspolitik des Herrschers Constantin Brincoveanu (1688-1714) unterstitzt, die zugunsten des unter moslemischer Besatzung stehenden christlichen Ostens betrieben war. Auf diese Weise tritt der Mitropolit der Walachei in enge Verhiltnisse zu verschiedenen, dem Kloster Heilige Katharina aus Sinai bekannten Personen (Constantin Brancoveanu, Mihai Cantacuzino, Clement al Adrianopolei, Ioan Cariofil, Dositei Nottara etc) oder zu Vertretem der sinaischen Politik. Von besonderer Bedeutung waren seine Verhiiltnisse zu Prélaten von sinaischen Herkunft aus dem orthodoxen Osten. Da er in einem Verwaltungsamt des Metropolitenkirche der Hungam- Walachei war, war der Metropolit Antim Ivireanul (1708-1716) dazu gezwungen, die Lage der sinaischen Eigentiimer aus den Ruménischen Landem ziemlich gut zu kennen und in diesem ZusammenhangAspecte ale legéturilor mitropolitului Antim Ivireanul cu Sinaiul 303 verdffentlichte er in 1710 in Targoviste Hpooxuvyrdpiov. Die sich in den Archiven des Kloster auf dem Sinaihtigel befindenden literarischen Zeugnisse (Manuskripte, Urkunden, altes Buch etc.) erinnern an seine Verhiiltnisse 2u der sinaischen Gemeinschaft und bestitigen sie, zumal sein tragisches Ende mit Sinai verbunden war, an den er sich als Verbannter richtete. Wir kénnen also die Verhaltnisse des Mitropoliten Antim zum Sinai aus zwei Blickpunkten betrachten: direkten und indirekten. Antim ist derjenige, der die Tatigkeit der sinaischen Filialkloster aus den -Ruménischen Landen iiberpriift, er verdffentlicht den Tipoaxovyrdprov des Sinaihiigels, kennt und unterstiltzt die sinaische Unterstiitzungstatigkeit von Brancoveanu. Dies Verhiiltnisse von Antim sind auch von dem dkumenischen Patriarch bekannt, der sich in einer Drucklage befindet und durch einen absichtlichen nichtkanonischen Akt die Entsendung des Metropoliten der Walachei nach Sinai absichtlich beschlieSt, wo er angemessen emfangen und verehrt werden soll.