Academia Romana memoriile sectiunii istorice s.

III, tom I, Bucuresti, 1923, Cultura nationala

DIN ISTORIA BISERICEASCA

A RoMAxtLoR ARDE LENI.
(TEOLOGULD VLADICILOR

UNITI

DE

ZENOVIE

PACLIgANU

MEMBRU coRESPoNDENT AL ACADEMIEI ROMANE

$eilinla dela e3 Iunie rgz

Deodat[ cu trecerea unei p[r!i a Rominilor din Ardeal 9i

Ungaria la catolicism, in biserica unitd s'a introdus o institulie,
care a fost timp de aproape trei sferturi cle veac isvorul multor
nemullumiri gi mizerii 9i clreia i se datoregte in mare nt5surd
intoarcerea multora la vechea credinli ortodoxX. Aceasta este
institulia <teologuluit> ientit. Curia roman[, Curtea vienezd 9i
primatele din Strigon nu aveau incredere in capabilitatea vlddicului Atanasie de-a puteb pizl, propagh gi apirir cu succes
inv[![turile catolice, iar de altl parte stiau, cd fir[ el, care
erh arhiereul legiuit al bisericii sale, orice incercare de convertire este zadarnicd. De aceea au aflat formula potriviti pentru a-l p[strir pe Atanasie ca vlddicd, gi, in acelas timp, a asigurir
gi puritatea catolicismului in conducerea bisericii romine. Atainasie a rdmas, dar frflnele guverndrii eparhiei romine unite
le linel in mln[ <teologulr iezuit.
, Ideia agezilrii unui iezuit ca indrumdtor gi controlor al vlidicului romfln a fost a primatelui'Kollonits. Acesta a scris
Curiei papale, care aveb anumite nedumeriri privitoare la
persoana vl[dicului 9i la insugirile lui, cd degl Atanasie
nu e cel mai potrivit pentru a garanth seriozitatea unirii, e
totus necesar ;i ci opera unirii se poate asigurl silindu-l pe
vl5dica sd linX lnngi sine un preot rdmano-catolic, fdr[ apro-

'f

r48

ZENOVIE PACLISANU

1). Privitor la.chestiubarea clruia s[ nu-i fie iertat a face nimic

mlsrunea aceasta primatele a cerut !l pirerea superlorulul..
ageza-.
cd
a""1"", ui"zrlit,rlui Gavrill Kapi, care.a r[spuns'
nici
pare
i se
""i
t"" """i iezuit ca <teologu ling['Atanasie nupentruci
teoloootrivitl. nici necesare. 1.iu i se"pare potrivit[,

'srrl

u, fi pururea un spine in ochii vlddicului 91 . a.1. tuturor

teologului l'ar.puteir
ft;;;il;tiut ;" ;.,"""uure, pentruc[ rolulunul
din iezuilii afld'
;;;: t6r|' a aveir fdlig acest nume -_ recomandh
gi cSiar
iori i' Alba Iulia. Vgdicului i s'ar puteb
sfaturile
de
;;;;;", iltr'o form[ bldnd.b, si ascuite totdeauna

;J#;.'

de atirnare a vlddiculu.i

cj

""i"r la ochi gi,deci.,mai

*"i p"1i" betatoare

de..iezutJi

T li

Pu1inrcdi111d.'z)' Kol-

lonitsinslaStlruitpelinglplanulslugiastfel.vlddicaAtadin 7 April
;;;i; a fost silit se pti*.u#e in celebrul <reaersal,>
inv[1at 9i
de
rror si conditia ,rililitout", c[, nefiind destul

un <rteologr
ai"td. i" "i"..tif" bisericegti, primegtevalnnge.sine
linea srnoade' ltu va
latin, fdrl gtirea gi aprobarea cdruia nu

.l va pll
E-i"'ii;i^.iii .pii.oiregti, nu va desplrli clsdtoriil.,
preoll
muth
va
nu
nici
,tu'nurni protopopi,
deosi p" ,ti*",
tace nu-

^n nu va hirotoni, cu un cuvlnt va
dintr'un sat in altul,
mai ceeace-i va inglclul teologul' Acesta va cenzurb cirflle'
rom1ni.unili 9i
;;;i ;;;t tipiri-pE,,r.t folosu"l credinciogilorvledicului
3)'
privatl
.itiut ii corespondenla
uu
-a
".truri acestea grele i-au fost impuse lut Atanasle sl prrn
Condiliile
leopoldiplorna din rg fViutii. r7or, numitl-diploma a dotta
va fi
teologul
tg"tt", ci
;i#.'i; ;.- t'"r "."J"i diplome lui,
9".
Strigon
de primatele din
nu*it de imfaratul sau, in num-ele
rominegti unite 4)'
biseriiii
ai
generalis
;i tl iiiiru* ouilo,
"i
Jo*p""" o serie de instruclii speciale
i;';;;;'fri*"t"1"
o" .."*" teologului, in cari acesta e indemnat sd st[rueasclina
iilil;;l"t.G-uLrrtnti introduse in decursul veacurilor

bisericaromintr;seJinstruezepevl[dicainlucrurilede
invig6n-

il*l[

;i;-i

deie chiar gi sfaturi de bundcuviinll,

clu-lcumsarepoattegiceordinesd!in[incasl;si-linsoNilles, Symbolae etc. Innsbruck 1385, 257-8'

Ibidem p. .64.
8) Ibidem z8t--7.

r1

,i

\.

r) lbidem 292-3ot.

r49

DIN ISTORIA BISERICEASCA A RoMANILoR ARDELENI

leasci in vizitaliile. canonice; sI participe la sinoadele anuale

ale clerului gezind imediat lAng[ vledica. Cind in sinod vor
domnl pireri diverse privitor la o chestiune sau alta, dAnsul
str se aliture la p[rerea majoritigii chiar gi atunci, cAnd aceastl
majoritate este contrari episcopului; si cenzrtreze ctrrtile, cari
se vor tipdrl pentru folosul clerului gi al poporului gi corespondenta vlldicului cu persoanele suspecte; str examineze pe
candidalii la preolie si si poarte o condici exacti despre tofi
membrii clerului, despre vieala si activitatea lorl).
Instrucliile acestea impreunl cu diploma a doua leopoldind
gi cu reversalul din 7 Aprilie r7or, au f5cut din bietul vlddicl
romin o pipuge impodobit[ cu strdlucitorul titlu de consilier
al Maiest[1ii Sale cesaro-cr5egti din Viena in minile istele aler

iezuigilor.

Cel dintAiu teolog al lui Atanasie Anghel a fost iezuitul Neurauter, introdus in slujb[ numai la sfirgitul lui Octomvrie r7or.
Pin[ aci sfetnicul episcopului erl alt rezurt, Paul L. Bardnyi,
dela care, fdrd a fi nurnit inctr teolog, atArnau preolii romAni
cum spune Kapi in scrisoarea citat6
mai mult decit dela
-vlddica
insus. Neurauter moare la cAteva- zile dupl introducere,
in z Noemvrie al aceluiag an, iar locul lui a fost ocrrpat cle
vechiul gi cunoscutul autor moral al unirii, Barinyi. Acesta
dupi ciliva ania fost transferat la Pesta, iar slujba de cirrmritor
al bisericii romine a fost dati, din partea lui Kollonits, lui
Ioan Prenthaller, care a p5strat-o numai un an, urmAndu-i
apoi Francisc Szuny'og.
.A,tanasie Anghel s'a stins de-o boald grea si lungd in r9
August r7r3. Dupd dou[ luni gi jurnitate, in sinodul din 9
Noemvrie, reprezentangii preolimei romAne unite'au purces ltr
alegerea unui nou archiereu. Sinodul acesta electoral nici nu
sem[nir cu vechile sinoade ale bisericii romine. La el au fost
convocaji numai cl4iva protopopi mai bitr6ni (protopopae seniores), cari au oferit cArja archiereasc[ teologului lui Atanasie,
iezuitului Francisc Szunyog. Acesta, referindu-se la statutelc
ordinului siu, n'a voit sd primeasci vlXdicia qi astfel a fost ales
. cu unanimitate de voturi boemul Wenceslau Frantz, secret) N. Niles, Symbolae etc. Innsbruck
3o9-r3.

'!

r50

zENovIE PACLI$ANU

tarul lui Atanasie, care nu erir inci preolit gi n'a cercetat

nici o gcoali teologic[. Curtea din Viena zicind, c[ sinodul
a fost convocat prea curind dupd moartea vlddicului 9i astfel
reprezentanlii clerului n'au avut timpul necesar ca s[ se poatl
adunir gi sf[tui, a declarat alegerea de nelegald, iar conducerea
eparhiei a incredinlat-o vicarului general al lui Atanasie, protopopului Ion din Venelia 1). Vicariatul acestuia a fost iar[gi
numai o formalitate, pentruc[ in acelag timp Curtea din Viena
a numit director al bisericei romine pe iezuitul Iosif Bardia,
de origine bavarez, superiorul iezuililor sibieni, care impreunl
cu teologul Szunyog aveb conducerea reald a ei 2). Bardia moare
in nt6 9i in locul lui e numit iezuitul R6gai.
Este deosebit de interesanti atitudinea iezuigilor in lunga
lupti electorali, care a urmbt dup[ -mo-artea lui
sbuciumata
*gi
Atanasie Anghel. Am vizut mai sus, cd primatele Kollonits
in instrucliile date teologului Neurauter gi urmagilor lui, le-a
impus principiul giret gi oportunist de-a fi in che stiunile, cari
admit disculia, de pdrerea celui mai tare. Atitu dinea aceasta
au observat-o gi cu prilejulluptelor electorale din anii 4r3-\5:
Majoritatea covirgitoare a clerului erb pentru alegerea lui
Wenceslau Frantz; guvernul si Statul catolic ardelean il
sprijineau pe Ioan Patichi. Iezuilii, neputAnd p-revedel cu siguranla reiultatul final.al luptelor invergunate dintre cele doui
fartide, gi-au implrlit rolurile luind unii partea lui Patachi
iar algii pe-alui Wenceslau Frantz, intrigand fiecare inrpotriva
candidatului partidei contrare 3).
R6gai u gi,v.ttrut biserica romini uniti in calitate de director"in toidec,rrsul lungei sedisvacanle urmate p[nf la confirmarea lui Patachi Q7i6-r7zt), c?nd apoi gi-a continuat
activitatea ca teolog al acestuia. Relaliile lui Patachi cu teologul
stru nu le cunoagtem mai de aproape. $tim ins[, c[ Patachi erh
stdpnn pe o foarte temeinicd pregdtire teologici, cigtigatd in
Viena 9i Roma gi astfel, daci pe timpul lui Atanasie $ng!e.l'
.ur" urrli, numai modesta gi defbctuoasa preg[tire teologic[ obi1)

N. Niles,

2) lbidem.

Symbolae etc.

Innsbruck p. :S8.

tj Cfr articoluL rreu Alegerea gi denundrea lui loan

VI (1916; pp. 37--43 9i 68-75.

Patachi

in tCultura

cregtinlrr

I5I

DIN ISToRIA stsBntce.ascA A ROMANILOR ARDELENI

cinuit[ a preolilor nogtri din vremile acelea, pireir necesar[,

ling[ el a unui sfetnic
din multe puncte de vedere,
^gezarca
puterii arhiegi
restringerea
9i indrum[tbr destoinic 9i invllat
persoane,
unei
iegti, acum cind cirja vltrdiceasc[ erir in minile
pe care puternici factori ai bisericii latine o credeau potrivitd,
ince pe iimpul cdnd erh numai teolog in Rgqra., pentru a fi
in fiuntea vlidiciei rutene a Muncaciului, unde insti-

^"."uid.
trilia teologului erh necunoscutl, tutoratul umilitor al iezuitului
nu inai puieb aveh nici un rost. De acl inainte teologul a devenit
un simbol al umilirii 9i subjug[rii bisericii romine.
Nilles spune cd R6gai a funclionat ca teolog pinX la ry38,
cu o micd intrerupere in r73r, cdnd a fost inlocuit de Emeric
ijrrtor un fel de vicar Adam
Gdrgei, clrdia i s-'a dat
- care
=FittJi, rectorul colegiului"aiezuit din- Cluj 1). Decretul, prin
"'Inochentie
MicuKlein l-a excomunicatin q46pe iezuitul Balog,
cuprinde c0teva date, cari dovedesc, c[ relagiile dintre Patachi
gi ieologul siu nu erau strilucite' Klein ne spune' c[.in decuriul lun[ilor gi plictisitoarelor tratative urmate intre Curtea imparlteaicl gi'curia romand (t7ft-zr) privitor la confirmarea
iui Patachi, acesta a fost silit sI petreac[ in interesul bisericii
sale timp mai indelungat in Viena, rlmAnind conducerea eparhiei in ttrattil" directo-rului R6gai. Acesta a incassat, in absenla
episcopului, venitele obicinuite vlidicegti, pe cari le-a folosit
*pt" tiop,rri.strline de interesele bisericii romAne. Dupi intoarcerea lui Pataihi, neputind da seam[ de sumele de
bani incassagi, a fost silit si-gi pdrXseasci slujba 9i astfel - ne
2).
asiguri Klein --vlidica s'a mdniuit de pulin simpaticul teolog
-Dupd
moartea lui Patachi (27 Octomvrie :'727) biserica romini unita a ajuns iar[gi sub conducerea esclusivl a iezuililor.
Implratul Carol III a numit, firi nici un amestec al clerului,
in 15 August :1728, director al episcopiei vacante pe rectorul
colegiului iezuit din Cluj, Adam Fitter. In anul urmitor acesta
a convocat un sinod al preolimei romAne la Cluj-M[nd9tur,
la care se spune, cd ar fi participat pe lingi Fitter inc[ trei
iezuili si anume Ioan Gyalogi, Ioan Kiss gi Paul Koiozsvilti
1) Symbolae 478.
,) rNeque alter ad latus episcopi ordinatus est jesuita,r zice Klein
$
excomunicare in copie la autorul).

(Decretul de

ZENOVIE PACLISANU

r52

vicari ai bisericii unite si 3o de protopopi, despre

-doi
afirmd,.afirmatie de altfel foaite pulin p-U'"Uita
-.a
toli stieau latinegte, ceeace, fireste, nu l-a impiedicat pe Fitter
si !in[ vorbirea de deschidere in unguregte 1). petru Maior
instr, care a avut in mind actele sinodului provlzute cu isc[liturile gi pecelile protopopilor prezenli, spune, cd num[rul
acestora a fost abib_ gasesprezecez). La sfdi,situl anului rTzg
Fitter a pdrlsit Ardealul, fiind numit rector al seminariului
din Cagovia, iar cdrma bisericii romine a rlmas pin[ la instalarea lui Inochentie Micu Klein (rnz) in minile teologului
R6gai si ale substitutului s6u Emeric G6rgei.
Sub pistorirea lui Inochentie Micu Klein soarta teologului
se poate urmdrl mai bine. Corespondenp din exil a mai-elui
arhiereu cuprinde, privitot la chestiunea aceasta, o multime de
date prelioase 9i din diferitele memorii, pe cari le-a trimis
Cu4ii din Viena gi Curiei papale, se desprinde intr'o formi
neagteptati rolul funest al acestei institutii si tendintele tot
mai. indresnele ale iezuitilor de a subjuga tiserica iom6nl
unitd. In diploma impiriteasci din z5 Fibruafie r7zg, prin
care a fost confirmati alegerea lui Klein, s,a impus -noului
vlddicr, intre alte conditii, 9i aceea a tinerii unui teolog iezuit
apoi cei
car:i se

conform_ dispoziliilor_.cuprinse in diploma a doua leopordine

tq Martie ITor 3).. Condilia aceista a lipsit chiar-,si ciin
{i".
diploma de numire a lui Atanasie Anghel, cdruia linerea ieologului i-a fost imp_usd, pe altd cale si in alta formd, gi a lipsit
gi.
+in aceea a lui Patachi. Klein nu puteh fi mulpmit cu conditia aceasta.umilitoTe-gi de aceea -a plecat indat[ dup[ terminarea. novigiatului la viena, stiruincl- la curte p"ntr,, eliminarea ei din diploma de confirmare. Intr'o scrisoare trimisd

in- rr septemvrie r73r. din viena credinciosilor cin oradeaMare, in care-i roag[ sd contribuie cu bani la acoperirea multelor cheltueli impreunate cu cdlitoria si petrecer.u .u in Viena,
zice, cva a mers la Curte cu deputali-pintru a <se sterge din
confirmatia lui unele puncte, ce nu-i Convin si nu-s de"folos,
r) Fr. Kazy, Memoria posthurua triutn oenerabiliunt
societatis Jesu patnm Adami

-.
Fitie-r,
Andr-eae sigrai e.t Pauli.Kolozsztarz. Tyr'av-iae 1749 apud.
2) P. Maior, Istoria bisqricii Romdnilor.-Buda
rgr3, p. 97.
.)
I. M. Moldovanu, Acte

sinodali

I. Blaj rg69, p, t7j.

Nille! o. .ri, p. asr--as.

r53

DIN ISToRIA BISERIcEAScA A RoMANILoR ARDELENT

rrsltrvitului nostru norodl l). Despre cdldtoria aceasta vorbegte

Klein 9i in decretul, prin care l-a ixcomunicat pe Balog zicand,:
,
"Vi"rrr"*
(cum enim finito
.novitiatu in eppum conslcratis
venientibus nobis s'ccessive theologi solutio delata per nos
vero recusatar).
Klein ryne apoi in acelag decret, ca iesind din mrndstirea
-*,1luncaciului, unde qi-a fdcut n_oviliatul, a ruat lentt sine cle
bun6 voie si nesilit de nime
libero nostro arbitrii et beneplacito.-rin, iezuit,- pe care -l-a, ioimis in afacerile-suie ale
9i
clerului la viena. Acesta insi a lucrat aci mai mult pentru
a-gi asigurl
.pozitia pe langd episcopul, decat in interesul clerului.gi al bisericii romdne gi-aitfelkr"i.r descoperinclu-i giretlicurile i-a dat drumul, conducAnd biserica fnix teolog. Mai
tdrzht intalnind clin iniamplare, cu prilejul .i""i
in itinere obvium habuissem
"aia,orii Patachi, iezuitul R6gai,.l-a luat, iaieg proprio motu, ca ajutor
li'g5.sine, neoferindu-i nici un satai.-Regai a inceput u'pari
pe episcopul Ia episcopul latin si la guveriul ardelean. Fiind
descoperite 9i intrigile acestuia, a fosl silit si se intoarcd iariigi
la ai slii
vice recessit *fiind in zo Februarie r73'g
-secunda
revo^cat prin
decret imp[rrtesc. In locul lui a fost acum ,,rrrriit
de curtea din viena iezuitul I6nossi gi se vede, cx continuele
lor intrigi. gi intervenlii la curte au av't rezultatul dorit, pentruci -in decretul, prin care e numit l6nossi, i se impune'episcopului sd-i pldteasci 3oo fl. anual 9i sn-i cleie locuinld in regedinla episcoprasc5, unde are dreptul a-9i
lineb si un'servitor
cai 2). r{lein nu a voit sa iespecte ze dispozifia aceasta
ti
{"i a cu4ii
jlcnitgge
vie'eze si urnrarea a fost, cr 'impdratul
uarol III a introdus condilia linerii iezuitultri cu salai anual

{e'3oo fi, si cu.servitor qi aoi cai in f"re9 alpforiJair, ,,

173'8,.prin care a fost ddruit ao*"r.i,.rL'Bluj,i.ri, vll{"g.""
dicilor romdni uniti.
Klein vilzind, ci institulia teologului iezuit amenint[ a devenl o primejdie perpetui pentru biserica unitd, fiind intro) N. Iorga, Shdii ti

documente prioitoarc la Istoria Romdnilor IV,

\_a.
Decretul de excomunicare a l,ri Balog: rjesuita cum annuo trecentorunr
n,* pef nos praestando salario cum famulo ,et duoru-m equorum sustentatione florenoaliisque
oneribtis in residentiam nost$ illocabatur (Copie la
'9)

""i;;iil

ZENOVIE PACLISANU

r54

dusi in ins[g literile fundalionale ale dominiului -episcopesc,

ei'
; h."p"t a iuptir 6u toate mijloac_ele. pentru desfiinlareaa inepiscopul
b" pti"3"l sinodului,. linut iq ,:S Maiu !73.g,
demnat pe protopopii'9i preolii-prezenli s[ punfl .teolo-gului
condilii,'despre cari gtiea,-cl nu fu va putel observir.in intregi*" gi's[-i ^facd astf;l imposibild rdm1nerea in slujb[' 9i d:
f"il ili zlta a doua a sinodului, dup[ ce vlldica ,si teologul
au' parasit sedinp, clerul a formulit pentru teolog o instruclie imp[r1it[ in 13 puncte' in care cerea s[ apere preodin paftea
limea ae inlrrriite gi nld?epti,tile, ce i se flceau
judeleni.;
s[ nu
funclionarilor
;
proprietarilor unguri 9i
fi
fhrh'
protopopilot
.ottit"
It"rif,t pl6ngerile" preo$1or
. sau a
-respectiv
dela
indormiliile n"""ruie dela protopbprll
"Lt",
vicariul g.rr.r"l; s[ depun[ jurlmint de fidelitate fal.6 de episcopul 9I fap de clei; si hu sileasc[ clerul la observarea
altor luiru ri' afar| de cele patru puncte ale unirii; sd respecteze
dispozitiile Pravilei cu esieplia punctelor contrare unirii; sl
bucure de imu-*tXl*iascd,catoate persoaneie'bisericegti s[ sese
poarte cu renitelile cuprinse in diplomele leopoldine; sl
spectul cuvenit at^t fald de episcbpul cit 9i fap de cler; si
riu impiedice hirotonirea candidalilor dg preofi, ca astfel ace-

fie silili sn mearg[ la, episiopi ortodocgi pentru

s[ stdruiascd, chiar qi impotriva guvernulur, ca 9t
venitelor
freolii unili s[ capete plati anua6 gi imbunit6lireaimpotriva
irreoiegti; .b tt,r trimitl informalii seciete 9i injurioase
[l"r,rl,ri, nici si nu poarte astfei de coresponden!{ cu domnii
din patrie si, in sfiigit, s[ arate, in original, diploma a doua

gtia sn nu,
hirotonire;

leopoldinal). Despre instrucliile acestea zice SamuilKlein, cu

acela,
*rrite drepiate: <rbcopul instrucliei mi se pare_a fi fost
2)'
ca diregdtbria aceea i teologului'si se steargi de totr>
.
In i'celag tirnp Klein trimite impniatului un mem.riu, in
care cere gt.rg"r.u din diploma din ir August -1738, a dispozicu salar din
liunei prin cire i se impune_ linerea teologului
moare'
implratul
r74o
venitele episcopegti3)' Irrzo Octomvie
) I. M. Moldovanu, o. cit.,ll,8z-4. Cft' Bunea,Episcopul Ioan Inocenyiu Klein'
rqoo, p. r47.
Blaj
"'-rit.'c'i;"rirl,'
Blaj 1855, p. 95.
-q."r"

9i fragmente,
in r 4
t'; M"-ori,rl u""rt. I}.r-i
; Xlein iirse il aminte-gte- intr'o petilie trimistr
"rinougt"*
care e publicat[ in Moldovanu,o. cit.,I I,86 sq'
Septernvrie r74r Impirdtes eiMariiTerezia,

DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

r55

iar in. 19 Martie r74r moare 9i teologul I6nossi. Maria Terezia

numegte in locul lui, in r Maiu al aceluiag an, pe iezuitul Iosif
Balog, impunAndu-i-se vlddicului din nou respectarea condiliei din literele fundalionale ale imp[ratului Carol din zr
August 1738. Klein vilzdnd, cI petilia sa trimis[ in chestia
'aceasta n'a avut nici un rentltat, trimite impiritesei in 14
Septemvrie r7+r, prin nunliul apostolic din Viena, un energic
gi vehement protest impotriva introducerii iezuitului in dominiul episcopesc din Blaj. Episcopul aratl nedreptatea care
se face clerului gi neamului s[u, observAndu-se numai punctele
a doua leopoldine, iar acelea, cari
nefavorabile ale diplomei
:
'.
Cuprind privilegii gi drepturi nu le observi nime; spune apoi,
cd nu are lips[ de teolog, fiindci sunt destui teologi romini
invilafi, cd iezuiTii nu apiri clerul fall de maltratirile connationalilor lor gi c[ nu sunt condusi de zel apostolic, ci numai
de pofta de-a m^cgorh venitele vlidicegti. Ei nu vreau sd fie
apostoli ai qredintei, ci caut[ numai comoditatea gi odihna.
Episcopul, care nu are pentru sine insug locuinld potriviti,
este silit si se ingrijeasc[ de locuinga teologului 9i s5-i cAgtige
legume, fin, ovds 9i lemne, ficAndu-se astfel sluga iezuitului.
In sfArgit episcopul cere s5-l scoat[ pe iezuit din dominiul
vlidicesc 1).
NeagteptAnd rdspunsul impirdtesei, Klein a denegat p1[tirea salariului de 3oo fl., pe care trebuih s1-1 deie anual iezuitului, dAndu-i numai intretinere la masa vlidiceasci 2). In 14
Maiu ry42, Klein a prezentat Sinodului decretul de numtre
a lui Balog. Sinodul a cerut, ca gi in 1739, originalul diplomei
a doua leopoldine, <ca sd vadd in ce chip a fost rinduit ldng[
arhiereul 9i cinstitul cler un teologr>. Tot atunci clerul a prezentat iezuitului 9i o formul5 a jurimdntuiui de fidelitate fa![
de episcop, pe care teologii iezuili au refuzat totdeauna sI-l
depunl t). h 9 Septemvie q43 a sosit si rispunsul la repelitele
petilii ale lui Klein. Institulia teologului a rlmas neatins[,
pdstrflndu-se intru toate dispozigiile cuprinse in diploma din

zr August 1738.

r) I. M. Moldovanu, l. cit. Cft, Bunea o. cit., pag. r49-5o.

!)

3)

Bunea o. cit", p. rS3 n. 2.

*
Actele sinodului la I. M. Moldovanu, o. cit,

I, p,

146 squ.

''riil

ZENOVTE PACLr$ANU

"r 57

DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

1_',

IncercXrile repetite, energice 9i hotdrite ale lui Klein de

a-gi mAntul biserica. de institulia umilitoare a teologului, apoi
luptele continue pentru emanciparea politicfl a poporului slu,
i-au cigtigat o mullime.de dugmani-puternici, cari asteptau
numai momentul potrivit pentru a se scdpb de un vtedice
atAt de incomod. Agitalia c8lug[rului sirb Visarion Sarai, apoi
atitudinea energic6-si.in multe privinle ameninldtoare a episcopului in celebrul sinod din 6 Iulie 1744, au fost arme puternice in minile dugmanilor lui Klein. Teologul Balog impreun[ cu superiorul iezuililor sibieni au trimis atat euriei
romane cit gi
-Cyttii-impdrdtegti un intreg plan de actiune
contra energicului
arhiereu, spunind, cd acesta e un resvritit
revolulionar gi. c[ condilia principal[ a restabilirii pxcii gi linistei in biserica romineascd e destituirea lui 1). lirmnriie le
cunoastem. Klein a fost chemat la Viena, unde a fost tras la
rlspundere pentru faptele sale reale si pentru celea existente
numai.in.inctripuirea dusmanilor. La iraiut .nuntiului apostolic
serbelloni, a refuzat a se prezenth inaintea unui tribunal necompetent gi a fugit la Roma.
sosind in Roma, Klein a descoperit toate intrigile rduticioase ale
.iezuililor impotriva lui, desi acestia au iugat atat
pe papa ca! gi Curtea vienezd sd pu-l tradezer), D" aci inainte
de.gi coplegit de o mullime de griji gi nrizeqi,i, vlddica a purtat
o luptX
pentru inliturarei ieoiogului/ In 3 Augu s{ ry46.
"1iuq?
scrie cardinalului
Albani, descoperindu-i'starei
de-sperati.a
-gi
c-lerului - gi poporului rominesc
cerflnd, acum c0nd sunt
destui clerici invrtali romini, ca feologul iezuit s[ fie scos din
biserica uniti, curn au fost scoqi si din"consistoriul clin strigon
din partea primatelui Emeric 'Eszterhhzy 9i sn fie trugr la ier1)

scrisoarea lui Klein de dto Roma z lulie q46 trimisi lui petru Dobra: <rErat intentio adversariorun mihi praesentem imponere persecutionem ut populus metu desistat ab assertione suoi'rr.'r privilegioruni ideo enim in cathedram
-ea- inq.,iren.

theologus cum superiore cibiniensiid augustamAulam suggeri p.o".rtu*.ti ut ego ab,

arnovear promittentes mei ammotione infalibilem futuram populi cimpo!P-1l"opatr.
sltlonem et_ non secus' atque hac ratione occulte et calumniose declaratus sum rebellis,
e.t fere perduellis, quod ad ipsum s-uTTum pontificem rescriptum estD. Cfr. gi
,"ri"our"o
de dto 9 Iulie.r746 adresatd contelui Gyulaii, cancelariului tiansilvan.
posesilcopiii"
unea autorului).
2) Scrisoarea citatl in nota precedentl.

pundere^ pentr.y turbu^rdrile produse prin

calomniile ror r).
Preste cAteva zile
8.August iZ+6 _trimite ;f p"p"f .r' i,rrr,g
memoriu ardta'd.motivelJ,
cari' recramx inratura'r"ii.orogutuT
r^"^r_ll
quas
jesuit; ;.pr*opatu Fo_
ammotio
.ob
!:,i3n1s
'H"rr""h,
garasrensi
postulatur).
Auguit scrie

contelui
!\ "p rr"n
cancelarul boem, trimigandu-i
memoriu in chestia teologului iezuit, pe care"spuneh, cd, conform obiceiului introdus
rn Koma, vrea sd-l tipdreasci.gi.il roagi si-gi facr observaliile
-lui.

'
'

privitor la. cupri'sul

Ambere meriorii arati felur,
a
fost introdusi institulia teologului in biserica i.*a"e cum
unitr,

nedreptata,. car

.. i".. .pi!.op"l"i

gi-

men-

"i"r"r"i'-pri,
-relele nenumeiate,'care urmeazd" din institutia
a.celsta superflud..
Aratd apoi ferur, cum au incercat i.rrigii'.e
devini stip"gi bisericii unite,'.fat"i"a"_i-;;;t.copul
si
eparhia"r^in mai multe districte, p" .ui" .I'i" ,,rprrri
i-p?rje
iezuitilor.
11 t: Septemvrie 1746 Klein porunceste vicarului siu petru
rr
ravel Aaron sd intrerupi orice legdturi cu teorogur iezuit,
sr
nu-i mai comu'ice
nici
iin
vcniter;
;;ili;i"l"i
scopesc si nu-i rnai.nimic,9i
deie nimic. In r r Noemvrie trimite"pi;n
papei aratAnd din nou pri-.3aiu 1""Lg"r"i p."_
:11
tru brserica romaneascd 9i cu acest prilej episcopur "adne ieazd,
prin, care l-a'excomunicat p" i"rrit.,i B"log. Con:i, 9::t:t"1,
flictul
dintrevlddica, qihgit preste misur[ .1. i;itigii;"iezuite,
gi curtea vienezd,, sprijiniti mai mult de frici a""Ei- air,
vingere. gi de Curia l3p"te, igi ajunge culmea. In ,z
"orrNo.mvrie
scrie din rlou rui p. p. Aaron tiimllandu-i
J.;tui
de excomunicare a lui Balog si poruncindu-r ,i9i
indati
clerul la sinod general-gi'si'publice decretul;*i"ri;;
"orrrrouceiar numele excomunicatului si fie scris cu litere mari si cetele pe
"bisericile
ugile tuturor bisericilor. porun..qt.
;;
h;J;
td y facl rugiciuni publice. pentru irtaihi
"poi, ,""ri .ii..op,rtri,
ca. Dumnezeu s[ inmoaie inimile dugmanilor
sau *?-i i*pragtie.,c'm se imprbgtie. fumul. Tot atunci pot""""gt. -funJlionarilor domeniului-episcopesc sd nu mai deie t.o1o!"r"i iezuit
linerea ei

gi

*:llliu

r) copie la autorul. Pentru a evitir.notere

superfrue
at in. text, daci nu se amintegte alt izrror,-seTfle-ir, notez, ci toate documenteie
iu ,"ioi."opi"

r58'

ZENOVIE PACLISANU

T2

nec obulum ..- si sd-l scoattr 9i din locuinla avutd

pinfl acl in regedinla episcopeasce. In 14 N9.en1v1ie.$746),
kl.in trimite decretul de excomunicare cardinalului Petra,
prefectului Congregaliei de Propaganda Fide, cerindu-i sprijinul. In 19 Sepiemvrie l-a fost trimis impflr5tesei Maria Teiezia gi in aceeag zil-a trimis gi capitlului latin din Strigon.gi
episcopului latin ardelean, cerflnd publicarea lui -in eparhiile
lor. T-ot atunci a scris protopopilor NicolaiePop din Balomir,
Avram Pop din Daia gi Gheorghe Timandi din Juc, poruncindu-le se sb ingeleag[ cu vicarul Aaron, si convoace sinod 9i
sb publice decretul de excomunicare, s5-1 traduc[ apoi romitr"g^t" Ei sd-l aduci la cunogtinla poporului intreg 9i si facd
asurug[ciuni in toate bisericile pentru invingerea
-episcopului
pri drrg*unilor. Acelag luciu il scrie in ry D-ecemvrie cilugArului'Leontie Monas, protopopilor din Ttir, Balomir
-acegi Blaj.
stuia a doua oari
Dupl primirea decretului de excomunicare Aaron a cerut
indat[-sfaiul nunliului apostolic din Viena 1), apoi, neaqteptAnd
rdspunsul acestuia, a scris in 14 Decemvrie q46 atit lui Klein
cif 9i Congregaliei de Propaganda Fide, c[ nu poa]e publicb
decretul, fiindia avand 9i ieZuitul mul1i aderenli in cler, publicarea lui ar produce desbiniri gi lupte internez). Atitudinea
lui Aaron a infuriat gi mai mult pe bietul episcop, care intr'un
lung memoriu adresat in z5Ianuarie ry47 cletului s[u, arati
indieptllirea excomunic[rii iezuitului gi gravitatea nesupunerii lui.Aaron. Pe acesta il destituie din vicariat, il lipsegte
de vot in sinod gi poruncegte clerului sb cearl dela el decretul
de excomunicare gi ne mai agteptind convocarea sinodului,
nimic

sd-laduc[ la cunogtinla poporului, apoi doi protopopi s[ meqg6

la episcopul latin ardelean si si ceari publicarea lui 9i in
sa.
eparhia
- In sfirgit
a intervenit in conflictul acesta grav 9i Congregalia de Propaganda Fide. In 13 Februarie rU7, Pe:letarul
icesteia, Nicolaie Lercari, a trimis la Klein pe teologul Silvestru
Caliani ca s[-i comunice, cd papa s'a scandalizat f.oarte (valde
r) Nilles o, cit., p.

,i

Sciisoarea

9i Balomir.

582.

aii 6 ep.it

t747 alui Klein cdtre Aaron 9i cdtre proiopopii din Daia

r59

DIN ISToRIA BISERICEASCA A RoMANILoR ARDELENI

r3

scandalizatus fuerit) ci episcopul l-a excomunicat pe iezuitul

Balog <absque omni forma, processu et ratione excomunicandir, cd Sfinlia Sa a poruncit Congregaliei de Propaganda
Fide s[ scrie lui Aaron, s[ nu publice decretul de excomunicare;
ci aceeagi Congregalie a poruncit lui Aaron, ca fdril permisiunea ei speciali si nu mai asculte de ordinele episcopului 1); cn
dac[ dAnsul va destitui pe actualul vicar episcopesc, papa il
va numl vicar apostolic gi-l va scoate, astfel, de sub jurisdicgia
sa; cd daci nu se va purtir <cinsti0 va fi scos din Roma; ci teologul nu e dator sd depuni jurdmAnt de fidelitate fald, de episcop gi cler gi, in sfArsit, Curtea a avut dreptul si impuni
linerea teologului iar ddnsul, daci nu-i convine dispozilia
aceasta s[ abzici de episcopie. Episcopul a r[spuns simplu:
<romnia praemissa denuntiata qua par est demissione intellexiri.
Intervenlia aceasta energicd 9i serioas[ a papei gi a Congregaliei de Propaganda Fide n'a avut deocamdatd asupra episcopului nici o influin![. Dinsul a continuat lupta atAt impotriva lui Aaron cAt 9i a iezuiflor cu aceeag indArjire si statornicie. In 9 Aprilie ry47 scrie lui Dnnili Pop Mardsinay,
administratorul domeniului episcopesc, si nu mai ingiduie lui
Aaron nici un amestec in adminiitrarea averilor vli.dicegti gi,
fiindc[ se vorbeste de agezarea altui iezuit in locul lui Balog,
a cirui situalie devenise acum insuportabil[ 9i astfel a fost
silit la sfirgitul anului 1746 s6-9i pflr[siascl slujba, poruncegte,
sd nu-l primeasc[ gi sd nu-i deie locuin![ in regedinta episcopeasc5.

$i de fapt, locul .lui Balog, care fusese numit superior al

missiunei catolice din Tirgul-Muregului, a fost ocupat de iezuitul Pallovits. In 9 Aprilie ry47, Klein a scris protopopului
Blajului (Ioan Sic[date), ca impreund cu protopopul Bier sau
cu alt protopop si, daci se poate, cu un mirean invilat, sI
mearg[ la noul teolog Pallovits gi sd-l intrebe, ci vrea sd depun[
jurimint de fidelitate fali de cler 9i fap de episcop gi promite ci nu va lub nimic din venitele vl[diceqti I Dac[ r[spunsul
va fi afirmativ, si-l primeascl si introducl"in slujbn, iar dacl
. r) Acestea
vienez.

i-au fost comunicate lui prin scrisoarea din z5 Februarie 1747 a nunfiului

d ZENOVIE PACLISANU

r4

r60

din rlspunsul ce-l va da, vor vedeh, c[ vrea si meargi pe urmele

hi'B.;bg,-.a_t i.r."nj"rg ca q: -unhaeresis suspectus. Tot,
atuncll-aporuncittuiloan.Secldate.gjprotopopuluiBiei,
;e ilpt ."'Aurnn a scris Congregaliei de Propaganda Fide'
tuturor
,.i"g"l iezuit are mul1i aderenli in cler, si scrie
"e
;rotoDo;ilor si si-i intrebe, c[ vreau dingii ca episcopului
il;";; a'"i" t""fog iezuit, care s[ aib[ loc in sinod, s[ fie auditor
minince venitele episcopegti 9i sl de|"".*fit .u,r.ur.irrt,ins5toate
p[4ile ? Protopopii, s[ ceartr aceeaq
nunle pe eplscop
I".flt"'1i" dela preoli 9i preolii d"lu popo:' Cum se vede din
u"[f"--u...ruu, k1"i^ poinise o uriageigitalie prin aderenlii
s5i irnpotriva instituliei teologului'
In vremea cflnd episcopul ie sbuciumh qi mistuib in.luptele
3
u."t*u, p"pa l-a numit pe Aaron,. conform ame-ninld.rii din
in
zz
iar
Fdgdraqu.lui'
F"brr-,arie,'vicar apostolic al eparhiei
a dai ordin ca venitele be'eficiului
ffi1t" rt;7,Wt^tiiTerezia
t" puse sub cel mai strict1).secuestru, ca astfel
61;;;G;',.i
'.e
In ziua,cdnd im,r., mai primeascl nimica din ele
itt"m
Klein,
impotriva.lu_i
energice
pdriteasa lub mdsurile acestea
l{ollonits
cardinalului
I."."-itir"ia. arhiepiscopului Vielei,
un memoriu contra instituliei teologului, adnexdnd gi.decretul
1-" .".o*nicai pe pa16g, cerindu-i.sprijinul"In
p;il
1."""9 .lt.stie trimite la intervale scurte in-r.o-.gi z7 Maiu-qi
6Iunie 1747 tfei memorii cardinalului Achilli, pregedintelui
Congregaliei de Propaganda Fide. al migclr;i pornite
Ca un rcznltat ai liptelor lui Klein gi
'din
18 Iunie q.47 al
in urma 1or, este a se ccnsiderh decretul
i\4";i;i T;;ia. Iezuitul Balog inainte de a:gi pirdsi slujba de
i""fog, a trimis Cu4ii din Vi6na- un memoriu, in care' pe b.l'.?
r"l",-oiut[ mijloacele prin care s'ar puteb consolidh
fie
""p"il"f"for
;*t; ,rrririi. Intre altele pto.pntt"b, ca teologul sX nu mai
Propupublic.
piaiii din venitele episcoplgti ci din alt fond
i"tit" lui Balog au fost iiscutate de comisiunea aulicl tran.it"""a in 9 DEcemvrie q46, iarde conferenla ministeriald in
iA i""i" i747. In aceeag'zi,'pe b_aza acestordisculii, a dat impdr[teasa detretul amintit, care dispune (p' B) ca teoiogul sd

.;t;

1) Bunea o, cit.,

p.

186 9i zr5'

r6r

DIN ISToRIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

I5

nu mai capete plata din beneficiul episcopesc, ci pe viitor sI

primeascd dela erariu 3oo fl. salarsi r5o fl. pentru caigilemnel).
In 7 Iulie a rispuns gi Achilli la celea trei memorii ale lui
Klein. Acesta ii face episcopului propunerea s[ abzictr de
episcopie, asigurindu-i o penzie potrivit5. Tot atunci i s'a
scris gi din Viena, c[ daci va adzice de episcopie, teololi.rl
iezuit va fi scos din biserica romdneascd, spunindu-i-se, cl
teologul a fost suslinut numai din motivul, c[ dflnsul, Klein,
erh suspect inaintea Cu4ii impdr[tegti 2). Episcopul n'a r[spuns deocamdatl la scrisoarea lui Achilli, ciin zz Iulie a scris
din nou papei, cerind inllturarea teologului gi pedepsirea lui,
pentruci a indr[znit si ocupe o parte din venitele vlldicegti
9i a produce astfel desbinlri gi nemul,tumiri in bisericd. Se
vede, ci in urma acestei scrisori i-a ficut 9i papa propunerea
sd abzicd si. deaceea Klein rlspunde in zr August artrtind gi
condiliile, pe ltngd care, ar fi inclinat a abzice si anume: garantarea alegerii libere a urmagului siu, scoaterea iezuitului din
biserica romAneascd,' restituirea venitelor episcopegti folosite
de ei gi a pagubelor avute in urma intrigilor lor. Pe seama sa
episcopul acerutnumai dreptul de liberi migcare, adecd dreptul
de-a puteh merge ori cind oriunde.

In z5 August 1747, I(ein scrie protopopului Nicolaie Pop

din Balomir, poruncindu-i s[ ia lflngi sine pe Silvestru Caliani
gi pe Gregorie Maior, cari ii vor implrtigi cele spuse lor verbal
in Roma si si convoace sinod general. Totodati ii trimite gi
trei decrete pentru a fi publicate clerului in sinod gi anume
decretul, prin care e numit el, Nicolaie Pop, vicar general, decretul adresat clerului, prin care vechiul vicar Aaron e destituit din vicariat gi excomunicat. In decretul acesta porunceste
clerului, si nu primeascd pe teritoriul eparhiei nici un iezuit
gi nici chiar afar[ de eparhie s[ nu aibl cu iezuilii nici o legdturd. Al treilea e .decretril de excomunicare adresat lui Aaron
insug. In aceeag zi cormrnictr cuprinsul scrisorii de mai sus gi
protopcpilor din Blaj, Daia, Ormenig, Brogteni, Tiir, Huner) Ibidem p. zr6-t8.

2) Scrisoarea din z9 Iulie 1747 cdtre Silvestru Caliani: <Promisum est Viennae, quod
me resignaturo jesuita ab episcopatu ammovendus sit, qui ideo positus sit, quod ego
suspectus sim quia contra reginam tumultum suscitavirr.

rr A, n.-Mmoriite

Seclici Ictorica, Seria

III.

Tonr. L

r6,,
ZENOVIE PACLTSANU

I6

arhimandritului L":rr:1"
doara, Dobra, Bistra 9i Venelia 9i.
et excomunlffiffi!,"p*"1.i"J"-r"'sub poena susoensionis
Nicolaie Pop
ia
"on"och
cationis si partrcrpl rT ti""aii-:lt:'lSilvestru
Caliani'' comunidin Balomir. 9i tot?t'i# t?i"'gii"imai sus
Ei-poruncindu-i sl
cindu_i cuprinsul ;;;;b;-de.
tto"t"i vicar general'
steie cu sfatul 9i d;;;;t" 1" $t-tl"'i1i"
:septemvri"
.
:X5*:fi1i:
revoace '
abzicd di episcopie si sd-qt
supus
s'a
tt"
9i astfel papa
a iezuitului. e."*t'u"fiui #t;t"Romal)'
il';;;;tl" s[ Piraseasci
"il-lt*ta
Curlii
a" incercirile papei ?i "1:
.t."'t
Auzind
aderenlii
sa r"n"n1" 9 elG"olie"
vieneze d,e a-l siti pe Klein
inhate. a^ se migcb'-indemneinfricatului "pi-5p ;;'il;;i. t"ptu de emancipare a clenindu-l sa ram#"5,";;t;i;-i'i arireninlarilor oricui l-ar inrului gi popo,t-tt"i*Ei";-;; opqai z8 August r747' g3sgsptezece
demnh se-gi pdrase;;1";*;'.In
apel' iscllit de
protopopi uarrnulii""ir"l'ii-tti*it "" "frduros
sacldate indemnindu-l
Leontie Monas, H;# P";';t-i;
el' In
ti": -:":T.,",1"
sr rdmanr "r.ai#ioT;t;;ith* ""t" un
iscdlit de
nou
iI"!
z9 Octomvrie aJ aceluiag u" p'i*tt'te
indemnat
t"t" asemenea
z6 protopop, "o"iiii ht i;"!;-i"-atunci ii scrie 9i'enoul vicar
s[ nu renunle '"""fi1*tpi;' I; au.ttotitit trimiteiea unei decd
Nicolaie Pop din Bllomir'
gi.el s[ nu-gi p[rlseasc[ turma'
putalii la Viena' Iil;;;;;
rrnui pas atit de grav'
fdcindu-I ,..po"tuuii;;;iri1e.
cu lupta con';"9 ;lit sl iicetezepapei
-r",r"".i"erii"
Marele urt i"'J'l? f;
si curtii
.ornir"" ale
tra teologur,ri iJJit]
chinurle
;il-;;;;;i"
vieneze de
"-1
tu'i a fost.mer"" "xptt*''i-au^'indreptat
lu
sufletegti Ei t,"ptiii
vie!'r + suferinatenlia in ait[
"*ptt"rea.
emolionante'
#;;;;J;u-d. i't"r"santeo9ivom
telor lui Ktein
face mat
Aceasta
"li"i;
n,, incap" h
Aminlui'
ai" exil a
tirzitt,cind vom publicb "o'"tpo"ll"t"sbucium a fost silit sr
tim numai, cr
a fost apoi ales P' P'
lo""f-i"i
In
episcopie'
de
r75r
abzicdin

In,

ii#;"Xtlf*-T"f*l;

;^;;;"tt":'iq:l

;;;

njil1't];il;;-Ei

"#;;;;J;i"ildiu'
;i#;;;';;tt-i: ;;i;

1\ Scrisorile din 7 Septemv rie 1747 ale

iani 9i Gregorie l\{aior'

lui Klein cltre

Nicolaie Pop'Silvestru Ca-

DrN IS'l'oRtA BtsgRIcEAScA A RoMANILoR ARDELENI

t63

r7

Aaron, cu care incepe o noui epoci a luptelor contra instittrqiei teologului iezuit.
P. P. Aaron a fost ales in sinodul din l5 Noemvrie r75r in
prezenla comisarilor regegti David Mariafi de Maxa si Petru
Dobra de Zlatna, iar in zB Februarie r75z a fost numit si clc:
impdriteasa Maria Terezia 9i tot atunci i s'a poruncit sX se
prezinte firl aminare la Curtea din VienaL). Cauza chemdrii
atit de grabnice a lui Aaron la Viena au fost misurile preventive,
pe cari Curtea vienezil voiir s[ le ieie, ca nu cumva acesta sii
mearg[ pe urmele antecesorului siu. Aaron a sosit in capitala
imperiului tdrziu, in prim[vara anului 1752, dar adeviratul
scop al chemdrii sale l-a aflat abib dupl patru sdptimdni.
Atunci prezentindu-se inaintea cancelarului aulic transilvan,
Contele Gyulafi, acesta i-a dat s[ subscrie un fel de jurlmAnt
(folium. . . sub formula quasi juramenti confectum), care cuprindeir cdteva condilii pdnd aci neobicinuite gi cari nu i s'att
pus nici chiar lui Atanasie Anghel. Condiliile acestea ar fi
f[cut din vlddica romfln unit un fel de pipuge, aproape firi
nici un rol 9i rost in conducerea bisericii sale. Afari de fidelitatea cltri papa dela Roma gi cfltrd Curtea impiriteasc[ 9i
afar[ de pldiirea regulati a pensiei anuale de rzoo fl. antecesorului s[u I. I. Micu lilein, cancelarul cereh, ca episcopul
s[ promitfl, cd. tnainte de sdodr;irea oricrirei ac[iuni episcopegti
aa-cefe aprobarea prealabild a teologului iezuit, a episcopulwi
romano-catolic din Alba-Iulia ;i a comisiunii catolice dfu' gu'
aernul ardeleanz). Aaron a refuzat subscrierea condiliilor, cerind o copie a lor pentru a ie putel studib. Cererea nu i-a fost
ascultatd ci in zr Iunie tTsza fost citat inaintea cancelariei
aulice transilvane, unde contele Krirrigsegg i-a prezentat spre
subscriere o alt[ formuld, din care lipsib episcopul romanocatolic din Alba-Iulia gi i se impuneh numai cererea aprobirii
prealabile a teologului iezuit gi a consilierilor catolici din guvernul ardelean si asta se f[ceb pe baza diplomei leopoldine
din r9 Martie r1or. Aaron, care nu voiir sd recunoasci autenti*
A. Bunea, P. P. Aaron ;i Dionisie Notsacooici, Blaj r9oz, p. 8.
3) Scrisoarea din 3r Iulie q5z alui Aaron ctrtre nunfiul apostolic Serbelloni gi anr[nunlita 9i vasta *Relatio de statu ecclesiae Fc6arasiensisr a lui Rednic (Originalul in lli.
blioteca centrald arhidiecesanl din Blaj).
1)

rr.

DIN ISToRIA srsn*tcBa"tA A

ZENOVIE PACLISANU

citatea acestei diplome'

Deaceea

te-fuzat

condiliilor'
9i acum iscllirea
*:*":'T:
;;;";i;re o artd rormuri'

in 15 I"ri;T?;;l{*-l

'lii;"?":ffi;

3:*':li:';"Si"Ji1?
:d$:;
ci diploma
diploma $""u leopoldind
in care nu a mai f"tt "it"te
"
il,,,, Au s,,,
l'nJuru:tt:,;:;;ii","" lii:{iil,i;
*|3li,i;{i:fi"[T1f
dominlul
gu

"'l'*

diplome
d
urmagilor lui
nici au"tenticitatea acestel
jurlmint' lscalatin. Aaron nu a ttt""*"'iti."[lirea formulei de """J,ei
si astfer a denegat iii'"*
oromite fidelitate paper
schimb,
in
iind,
regulat lui Klein
";;;i;;1ie.in ""r"
ta

si Curtii imparate'git:'lt:.*t"'

"Jp1e'i
orin Ktinigsegg, iinp[r[ro Iulie :^7.52 Ptato" ::iT'::
putut
m #: #;;;oi;
" corrr:
tesei Maria^ferczia un memorlu' pentructr nu se slmte
t""fog^'
iscili condi6u p'iuitJ"t"^f" jffi%^Ulrerica sa. Inainte de toate
pensia'apr1al.1

de r2oo

tI'')'

introduc;tffi;
inse.ilimpiedicddelaacceptareaconditiilorimpusedecanceleopoldini din 16
iiioi"t""
t'
*o'i""t
.t""atolill"
laria aulicl
qi privilegiile'bi-

oetent a

t6gg,':;;";;;a" at"pi"iii"
,*,.ii romane- ;it"- ei'1, :-":"^ "
"'"TH.,TTl"t:t5;iTIi
::i""'-t"""1;"n:;ht""1Tli::eftiili"'a;;"i;iu',nt"i"t"i'
t" f"t" nici o amintire
*t"'i"
qi
T
care e aprobat gi'at^ho*"
a"*fi""At tlolog' de ritul latin;
sdi
clespre datorinla "pf*"iilif
u.' f"J;';;"i;;"ii lfeleso'rii
nu lmpun
a. Bullele p"pu'"'p'i"'cu'i it"rt"^si cari asernenea'
ioan Patachi 9i i'"i"Mil
;ti't3;:*i,lT:!dii"#illt
ltf ir, i r;;:[

Februarie

j:*ti*

aplrh
De care tolt ePtl
t1"^-*i -i[iige " t"tp"^::" 9i
f f i.i.,lrri to, u't'i"'Jt9..9i .q'in'

:,""r*,i';"t,i:tiif 'lff*.',"'ruf
:,Tffi:i11"'J::'ffi f
"*ffi iineh teolos latin'
5' Nu "t'"^t1illr"i romin ,r"it to"di'l',;-;
i"n" 'pi'::l^1."r.u
unei astrel .J"tJl&'*;;; 'o"ns'n*"I
Pentru accep

i{ti

6.

Jerurui in,,"s !i11

#H:*ffi1*:
41""o*u"v'
pentru cart
luaP;;; ;i;';;
"Tff August 1738'
i'xit 9i motivele'lVlartie
rTor 9r
aipf"#i din r9
ll

Reversalul inadnex
-t"i No" I' Pentru

i"r"Ji"

"r""Jui'it'i^ii'
"'*if-v"ri'"dnexa No'

Rednic'

III'

celela Jte

in nota
aminunte' scrisoarea amintit6

RoYry@

In 3r Iulie 1752, episcopul scrie nunliului.vienez

a"r*p'.ti"a"-i JJnaiiiite, pe .cari vrea si i 1", ilT51
l-au indemnat

;i|"eJ.",i-;;e,al p"'"",r't 9i motivele, cari

srijin:i,Y

l-a rugat sr-l

ilf"^ i,'r*i'"i't'i1"i"a"ti
n-l:
grea, pe care o poartd pentru aptrtxea drepturilor b::*tJ
ii a" rip'te sd informeze 9i con.gregalia de Propagancll
;iilf;"Pentruca
aib[ informalii
nunliul sb
hid..
"[,",i"i--ui."'i"ti
*l
"ii:P'^A1:",i-'-t
romdne
;'::#:# .:.i'ffi
"",,"!rllf;1
;"pi"";;;;-qi Li*i' in 5 rulie tTpullt'::l"Yi"1^1,,,,,,
plegr9a regulatr .I

i""a*ri';ii"''[uli

t;;- *i:i,

privitor -]a

Lofotai"" ai" i9 *P":T::"llfrf

;.;;i.i i;l kt9ir,, "-aipio*.i
intre domenlul
;";;;il"r"i, bii" iar" s'a ficutbullei,P'i"'1t
_schimbul
bi;;i;t-;i-;1'B[d;i1irye;1,.a
{",1i11;:
di nc drn
HHif ' .fi -ll, i"'# il;l ii ; ;\.; ; a"-!:$:*:i:lt:ril1,
+';r "t!i ^t""p,o
re Martie rlot, o;6iJ;;'i.'o 'ii"
vorba mai sus) ei"-tl!
il*:;1'.,F4;;'?$"J[;*t"lll"
lfost
care i s'a c
prin
r7or,
;;; ;i dipr"*!i"ai" r9 Martieromdnd
unitl'
engn"t epiicopia
i"i-t""u.ie
'-Aaron
t'i^i'
T;, h r Iulie"rT5z u
:ilT:S:l,T:*:9 T-tTg;
asupra iazelor.principale din o'g';
I

'

p# ;H^ i;ti;#'[t"iire
mai^sus) 9i o cgptilr:
i.,ii" biserilii ,o*a""-""it. "i*"tittrintemeiat
episcop
t?i[r p.p;i; ari'-1i", prin care s'a
*ug#Xrh
stlruinlele energice are curlii din viena pentru l.l
;;;i"g"lYi iezuit, t"i" te controleie Hitjfi!
impu.ne.linerea.
'."^i"ii"

i.1i.trrilot.ui" iGdiceqti, Aaron' ca s[-9i dovedeat a trl'

teologice-,
;;il;-*"ai"r"i if tu*.i'icia'cunogtinlelor
tn
ideodruhd,>-aprrutl
dus in limba latini'";;;;;-;; ; rtoirio
dln
universitl1ii
de. rectorul
-i"
Blaj la rTloz)gi fii";-;;iziata
universitlli ill cut.
aceleiasi
tipog*fia
nil;; i'iipxiii_o
cartea insl t
sul anului ,75' .,rf- ;i[l"T <<Flosculus ieritatis,>.
s[ sustinl
fost indat[ confiscate J" """i", cari aveau interes
"r

instrum'n'
t) Titlul complecte: <synopsis historica breviter exhibens continentiam
8um
considerationc
justa
pro
torum penes supplicem- fi-d"flti"'
"it-"tttissimat752 die ro lulii liu'
"tq"t
to"""-pi""."nti

Matti

sacrmae

p",

"*"",."i"iiiilffi;;;J
millime praesentatorumo: . - .. (Raportul
,- . r t--:
D-din 3o Ianuarie r??2 cltrc Auc
lui Rednic
s) Acesta e anul aparrliei-ci4ii
de sub'teascurilo tl'
tuturor
ffiri-"riatt,e
ingir_are.a
o
cuprinde
care
vernul ardelean,
pa"e ti acea datr' Copie la autorul)'
il*iiir"iir'*;L

ZENOVIE PACLISANU

r66

b6nuiala cercurilor conducitoare vieneze privitor la capabilitatea episcopilor romini.unili de-a conduce flri tutor turma
incredinlatl p6storirei 1or1).
Ydzdnd. Curtea Ji" Vi"tio, ci orice mijloace sunt zldarnice
fat[ de statornicia lui Aaron, iar de alt[ parte tttnd convrnsa'
nu numai din
.tl;"fi*i"" i"riir"liei teologului e.ste neiesari politic[,
Maria
*",i"" t"figioase "i fi ai" coni"ideragii de natur[
Benedict
r75^'papei
a lcris insaqi in 16 Septemvriei"i""ia
-i"sa";"-l
p" P. Pr Aaron s[-l confirme numai. pe
iiV,
va
""
it;g; ""iJi1i" stricti de a-gi.1ineh teolog latin, pe-care-l
,r,rfii impdriteas" fi .,r"r.*oiii "i, sau mit-ropolit* Strigonuluia
din cassa Statului' Tot atunci
;i ;;":;i "u ptit"iqisalariul
scris impnrlteasa cardinalului Mellini,-91.:1 .st[ruiascd pe
ia"ga f"iu i" ."tttlrt acesta, iar contele Uhlfeld a intervenit
viencze la Curia
," E"fJ diptomaticl prin reprezentantul Curlii
insiste.gi el p-eltr.u
papal[, cardinalul Alexandru Albani, ca s[ 2).
iUiig"i"" lui Aaron de a-gi lineb teolog latin Intr'aceea Maria
rlzultat"l iitervenliei pe Jang.a 9:tt"
TerZzia,ne mai
"gi"piatta
pipite,'" nt*it iit io Octomvtig r75-z in locul teologului Palioriit., trecut i' iri't.u iezuililor'iitt Odorheiu, pe Mihail

3).

,
erh in Viena de aproapg ! jum1ta11 de an 9i
totuf, nu tunogteh nici acum cup.rinsul decretului impflritesc
cocle numire , .ar", deqi erh datat din z8 Februarie' i--a.fost
t75+'
rnunicat, culn vom'vedeir mai tirziu, abib it tg $aiu
D"u..."' a scris ug.t t"l"i slu din Roma, calugdrului basilitanla
Vasile Bosiskovia., .[-i cigtige intormalii precise-privitor
i"i"i clec:ret.' Agentul ii rirspunde

Salbeck
--^6;;;;pul

:T:1irlrrr:j-i&*i"iio
r)

quam_ imp-onehatur theo'

...oeppus eodem tempore ad tollendam suspicionem, ob
sub ip-

punctis.s. -unionis
logus suam fidem publiJe ir"rrii".,utrrr,rs librum-de quatuor
Vie"nut *u in linguam latinam
sius vicariatu in trutrri" ,o"iu"f i"o iaio-"tu imp'es"t'm
"
curat et ne ipsius
uppiouut"- imPrimi
redditum et a rectore
primo sui ortu libellus
a
mox
""ir"rri*irl"rrr""rir
maneat
sinceritas religionis fors appareat sed suspectus.
manetD' (Relalia
-e"r." confiicatus
Matti apostolicae dicatus confiscatus "t t"qt'" i" p*esens
latin din oradeaeppul
r"i
ci..
n"a"r.
eppului
sminrite a
Dionisie Nauacotsici p' ss7-8
P' P'
si"xi*
Mare de dto 3o

iilil.",i,"
p"""*r'r"i!;i;i;
lil;;;,

iio"

9i raportul luiRednic amintit mai sus)'

2) Bunea o. cit', P. t2-14.
cumpdrate
s) Actele privitoare i"'i"-il-.* lrri salbeck vezi-le in <copia document-elot
in Biblioteca centrale
deJralii Mocsonyi si A. $t. $ululho din care r" ufla u" exeritplar
nrhidiecesanh

din

Blaj.

DrN IsroRIA BISERICEASCA A RoMANILOR

ilPPlIY-

-,--=- ":
t752, cd e scris in. termeni binevoitori 9i cl
in ro Noemvrie
'i-."iezuit, care va
condifa linerii
i*pnnJ-s,"i"r,"lr.
pri"-"i
'In.r5 teologuiui
Noemvrie acelag lg:nl ii
fi ol[tit din cassa
cardinalului An;;ti;;, ;;;t;;ts*e'ii"
-ii".rii p'i*ite d-in fipartea
introduge
9i. in bulla
t.dlogului va
i"iriiri, t""d,ri"
va aveb
teologul
;;;;ld' d" pr."oni;;; qi cn," de alt[ parte'
cunoascd
s[.
i#t"pl.ip"t numai vot consultativ, va trebui
limbaromineasc[qiritulbisericiigrecegti..Agentulilsf[tuegtecu
c[
;-;" .,rp""l dorinlelor Curlii implrltegti' .tl"ttittd"-i
decit
mult
cagtigir-mai
ii""f"-[i' brrorro-*"rri.t") va puieir
cu
.t
--- zelul prea mare2).
.Bosiskovits, a- scris, in
il;; dup[ primirea scrisorii lui ar[tindu-i
nedreptatea'
zS Noemvti", p"p.i Benedict XIV,
prin instiintregi
unite
romine
face'lui's-i bisericii
au lipsi'
nu
unit
"ir-i-r"
clerul
;F-.['"g"I"i, a. care nici el, nici restrinsd puterea.episcos[ vadd cit de mult e
PJntru
"" i"pu
aceasta, i-a trimit 9i o.t?Pi:,a,,instrucpiii-i".ri*!ia
;;;;;t
3)'
teoiogului de piimatele Kollonits
1""*"
tiilor como.r." o"
chiar in
i;;;;";;!il r"i l"to" a sosit {rea tuozi't ta Roma'
ll[ruta
;i;;"a"Jqi-a scris el petilia "[tt" pupu.Benedict XlV',]
si decretul acestuia, prin'care episcbpii.unili sunt obligali
iatin 9i tot atunci s'a hotrrit' ca decretul
;i#;;;E;ili
U'ii"-i"iiJa"t gi in U"tt" d" pt""ottizare. Decretul spune, cI
;;"i;g"i uu fi ntmii ditt putt"" Curlii impdrlteqti.:,11,-1,":li:;ca
pisco"pului din Strigon, va priml salar din cassa Statulut 9t
tl accePtl> 9i ]n
ir;#" ; r"-Ti" Lpi,t"opilor'(persona s[g1"t1.
de.alutor rn contte
le
calitate de generalii auditor causarum'
.1"";;-;frarhiei, ?iirrdul" intru toate syPus 9i ascultdtora)'
agentul Boil; "e,;;'u ,il,',lu t D.""mvrie al aceluia^g an'
.irf.o"i r scrie lui Aaron c[, dupl informagiile sosite la Roma
J"U C"t,*a vieneze, implrlteasa este g?\a ^.numl alt episcop'
J""e aa"r"l, Ato", o va accepth cotdili" ginerii teologului6).
g;"ai"t XiV, pentru a impixgtih nedumeririle lui Aaron,
t67

r)

Scrisoarea

din ro Noemvrie a lui Bosiskovits chtre Aaron (Adnex No' IV)'

,i Orisinalul ibidem (Adnex No. V).

.i n.latia citate a episcopului Rednic'
.i il;J-r. ;.. ol ti:is'".;" r unde decretul e publicat in intregime'
.i s"ii.ort"" ug"ttt..,lui citre Aaron (Adnex.No' VI)'

ZENOVIE PACLI$ANU

r68

scris in 17 Decemvric
orivitoare la institulia teologului' i-a
aduce ei
ne
r"
llere
1)'
.poate cu experien!tr
""'i^
pi"ot' t"ti" invdiat 9i
care il poate t"""
""
explicalia-.papei Ei de
'"';;i.5"";;;
";;;,"
"i'
"i'i
slu-din Roma s[ mijloceascl reaceea a inslrcinat p"
"g""i"tla teologul latin din z5 Noemvrie'
";it?;t
vocarea decretului
neob-servat['
Noua incercare " i"T e"ro" n'a- p-utut r[mtne]r
19 Ianuarie
in
scriind'
indata'
Contele Uhlfeld
ca s[ nu
putin!6'
"^il;;;;;it
cu
sd fac[ tot ce-i
-tit"."i"
itSr, ;;in"t.rf.,i efUu"i
episcoa
pretensione)
(strana
se implineur.e ooritt"
pului.In3oVfu,ti"-utaceluiag'""'."u'dittalulAlbaniaspus
^A;;;,
obtine niciodatr confirteolog 9i c6' dacr
marea eprscopurur';;t;-t;;li1ia ie 3-;i $heir alti persoan[ in
va,fi aglzat[
nu va priml
"onaifiu
unlte',.'
romineqtt
fruntea episcopiei
a fost.confirmati
In consistotd ;;;;;E t Aplilie.i 17.53
siu'I pregdtit 9i bullele
alegerea tui Aar-on";';;;"9i'datx
au- soJit numai prin
naoale. care au t"., iti*It" ru Tit"u unde
aulic transilvan, l-a chemat
ffihf,,^"*."r"riut
orimirealor'ca nu cumva
;;^A;t;ia sin" g'i u "ti"t act despre
;i -tblicarea lor' cum denegh
tarri'l

#;';;d;;'i;;;"i;; d
;Tr* il;b;*il

#;i;ili fi

;;:ii'p"t.L
;;$;

iilil:'ffi;#
sd denege

*ui

rTot 9i 2r
""t""titi'"tea
-o Martie
atunci autenticita;;'ilil;i"i tiiti 19
atitudine surprinzdAugust ,738. e"ro",i " ti*tJi' 9i acum
act de primire a
simplu
toare. A refuzat;i"; tj d;;;; unui
condi$i jicnitoare
bullei papale,. pentrucl' aceasta cuprindeh au fost si interpentru srne 91 p*,ti'"iit"ti"" t"' 26danice teolog Salbeck'
M""t"i" 9i ale noului primi iscili
vengiile
9i
"pi."oprrt,i'i"r"
1n hottrrirea sa de a nu
Aaron a rrmas
urma
In
sale.
"""fi"'ii
bisericii
irrt"r.."lor
nici un act, care ;;;;

3'"n$f xlfl '.ffi

ll'I'"Jf"\;."""fi"];ilil?i;i!*;'i|Hi:::
-L
'fost chemat
a
9i Aaron'

lariei aulic" ,rur,.iii""t".

care a fost di" ;;;;;iiui

iJinle
'*a

deie act despre primirea bul-

1)IosePontifexarbitratuseit,quod.talissacerdoslatinusqualemipsedescribitin
eppo vero acljumentum

*;tiru."*
tatinorum regione
r7.52
"""t".i""?l!'"r"".i"iJ
et solatium affere possit t"-p["1iri"i' anno

ac^commodum,

ai" tz ij"""*6tit "d "ppttt

data epis-

;"ru"ffi*lu;,;:'tn"i"ir" "i "a;""r"r,:t$*:Siji];

Aaron. (Adnex No. vrr).
r) Scrisoarea din 3r I\
"u""

r69

DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

lelor. Acesta insi a qtiut rezistb gi acum tuturor indemnurilor,

sounind cx mai bucuros voiegte sd fie retrimise bullele la Roma,
li""at sd deie act despre primirea lor. Cind a sPus, c[ procedura
fap de ei e neobignuiti gi cd dela ceilalli eprscopi
""r."luri"i
,r,, ," cer astfel de reversale, i s'a rflspuns c5,, fald' de biserica
romxnfl, curtea voiegte s[ purceadl altfel (aliter cum hoc
aulam agere velle) 1).
eppatu
-'tontele
Kiinlgsegg a trimis implr5tesei protocolul gedinpi
." ptop"""r.", ."" Uititete str fie.dale nunliului p"P"l.c1. s[ i le
episcopul s[ fie oprit
pieh.),^"1 .pe lhng[ act de gri.mi.re, apoi
de
cite un floren dela
(taxa
dela incasiarea iatedraticului
n.."t" preot). Kdnigsegg,.c?r9 credel e[ Aaron nu va avel
curaiul ,[ ," oprrte qi nuntiului apostolic, pune apoi intrebarea
d"r", ,r, fi mai bine daci in locul lui Aaron ar fi numit
"i
"a,
m1i umilitd 9i cu sentimente mai bune ?2)
;;h.;p o persoand
Maria'Teiezia a aprobat propunerile lui Kiinigsegg, porun.i"a"-i s[ cear[ intirvengiinunliului 9i dac[ nici acestuia nu-i
.r" .,r"""d", s[ infring[ incdp[ldnarea lui Aaron, si aduc[ lucrul
la cunogtinta papeis). Intervenlia nunliului a r6mas 9i ea zaa"r"i.X i eito" n'a voit sd-i deie nici lui act despre primirea
U"tt.tor. Curtea vienezl s'a adresat apoi direct papei Benedict
XIV. Acesta se vede cI a fost informat 9i din alt[ parte despre
orocedura Curtii fat[ de episcopia romineascd 9i deaceea a
Itras atenlia cardinaiului plenipotenliar al imperiului.la Roma
iezuit
;J;r; ei,'scriind in acelag timp 9i generalului ordinuluiteologi
de
in
calitate
pugi
pe
ordinuiui
membrii
sX tine in friu
romflni. Papa a scris-in 19 Noemvrie. 175.3 lui
Itdt[i.copii
'comunicflndu-i in?ervenlia aceasta 9i, probabil, in
R*r?tt,
aceeag' scrisoare l-a indemnat. si imp-lineascl dorinla .impirtri"."i,'aa"a revers despre primirea bullelor, Aaron a scris.papei,
ii a'+ Noemvrie, are-tandu-i pe larg drepturile gi privilegiile
t) Relatia amintit[ a eppului Rednic'
,i V.ri'ototocolul sedintLi la Bunea o. cit., p, zz-5 in not6'
,i il"ilet* a;.i"fi""Uii'rgi."tre Canzler sich zum Nuntio... zu veffiigen, er m<ichte
ob er gegen ihme nicht vielleicht
ai"""'rri"r,ii-i;;;;; d;en lassen, um zu sehennach
Rom .zu gihenr' Fraknoi
*i.a; too- abir nictri alsogleic!'
;h#;;;b;.
vffi;; i-i"iiy"riiiaty;pisyuriios sz. Isto\ntdt Mtuia Terdziriig. Budapest 1895,
p'+65'

ZENOVIE PACLI$ANU

bisericii romdne gi aritindu-i 9i motivele pentru cari nu poate

isclli reversul cerut de impiriteasb 1)'
nrcr
Cancelaria aulicl vdzAnd, cl episcopul nu se supune
pentru.destituirea
papei, a inceput tratative cu nunliui
"poitoli"
lui Klein din Romaz)'
'h""ff;t.d altui candidat sau revocirea
fiittd dejh fdcute gi expediate din
Nuhliul instr a ,effi."e,
altui episcoq It fi posibih
Roma bullele p"p;l", ,r.r*it"u
Curtea vienez[
;no} i"-;r; Li'ri""tiilui Aarona). Se vede cI din
nou.papei'
."r-1.,: dupl pti*i*- ie.p.ttt*,t1tti- nunliului,.
cerut
reversul
"rugandu-l .e it t"ruittd ca lpiscopul sau- sd deie
satr s[ abzicl de episcopiJ, acuzAndu-l cd are planuri priiu-i'*" periculosa meditatur_c). Probabil,
.rr"3 aiou." (prava
"""iif
in Lrma aclstei ."ii.ori, l-a invitat Benedict XIV pe Aaron'
in 9 Marti, tZS+,-rX Slr, .e abzicd' sau s[ se supun[ dorintei
intervenlieienergice a.papei' Aaron' in
i*petet"tii. l"
"t*"
in zf Martie, ieversuldoritE)
s-fa^igit, a dat nungi"i"i
"po*,olic,
energicd pentru apilratea
qi
aceasta
lupta
s'a terminat
ai
".tflrt
ci sa. spulbere acuzele
romfln.
t*"iiarii1;;;;ili "1iir"op"."
exemplar
cflgtigindl:qi
Cu4ii i^peiet"gii, Aaron,
gi"""
]t
irt' zo
"f"
rlspuns
&in Ftorrrlrc'verititis, l-u trimi. papei, care -i-a
April q57, lilud'iindu-i virtulile.si credinlao)'
--'I'
tirrit'ul cand episcopul purtir-glta.ya lupti pentru ap[-rarea
at.pt"iill" bisericii' sale, ielrritul"Salbeck venind la Blaj, a
regedinla episcopeascl 9i a inceput.1 Hqltttga,cXAaron
"""p"t
nu se va mai i"1'""*.j, cd e destituit din vlldicie. 9i c[- el,
i"r.ritrrl, e, in calitate de vicar, conducltorul bisericii romine'
de ispr[vil" u"".t"" ale iezuitului, le-a descoperit
A;;;;,
".rritta
t75a pui"i BenedictXlv?)' Acesta,rdzind ci epiin 8 Iunie
*"op"ttf.tr"""-itt"l^tot departe de turma sa, in Vitll' 9i c11no,
iii;e .i*"1i" t"i gi din taportul_verbal al nunliului Serbelloni,
care chiar atunci se reintorsese la Roma, i-a trimis in 6 Iulie
t) Relafia citati a eP. Rednic.
,) Deodati cu Aaron

""i.r,-"""alaa1i
liani.
s) fraknoi, o, cit., p. 465.
ri Relatia citatii a ep. Rednic.

ri
o. cit., p.466 No. r.
. c; Fraknoi,
Relalia lui Rednic.
zy Ibidem.

la episcopie Grigorie Maior gi silvestru ca-

r7r

DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

25

o foarte interesantd scrisoare, scris[ cu mult[ cildur[ si durere,

spunindu-i c[ acum, dupl ce s'a putut -convinge c[ nu mai
pbate speqh nirnic dela cuiteavienezdgi c[ lupta lui cu cancelaria
aulic[ iste zldarnic[, s[ se intoarc[ acasX 9i, prin prezenla
sa in mijlocul turmei, s[ impr[gtie svonurile, care ii umplu
sufletul de atita durerel).,
In r9 Maiu 1754, cancelaria aulicl transilvani i-a trirnis
lui Aaron, prin registratorul Fest, diploma. de - dto z8 Februarie ry5i, prin cire Maria Terezia l-a numit episcop.al eparhiei F5g6i'igului, apoi alte doul diplome de dto 3o Martie r75+:
una prin caie impflr[teasa confirmi diploma din zr August 1738
gi ceealalt[ printare dlruiegte episcopului gi succe-sorilor sdi,
precum 9i cilor rr c[lugiri, ca fundalie perpetu[ 9i irevocabild,
domeniul Blajului. Toate trei diplomele cuprind gi condilia
teologuiui iezuit, care va fi pHtit din vistieria Statului2),
linerii
' Duptr
primirea lor, Aaron trimite, in zz Maiu, impflrfltesei
un nou memorlu, in care spune' c[ a agteptat ca cele trei diplome s[ fie redactate in sensul bullelor papale gi_cu deosebire
in sensul contractului din 3l August t736, aptobat de Curia
roman[, prin care s'a fdcui schimbul intre domeniul Gherlei
gi al nhjului, iar nu in sensul diplomei d|n 19 Martie r7or,
care nu i fost niciodat[ publicat[ in Ardeal gi care contrazice
diplomei implratului Leopold din 16 Februarie 1699, confirmate din nou gi in 1743. De aceea o roagd pe -imp[rlteasa, s[ modifice textul- diplomelor' pe care ddnsul, firl
aprobarea papei, nu le poate- acceptls). In decursul- lunilor
Iunie qi lulie episcopul i dat mai multor magnali vienezi o
<Promemorial, in care aritir cu o mare bogllie de argumente
drepturile gi privilegiite intemeiate pe canoane 9i diplome
impdrltegti ale bisericii romine unite.
Ca r[ipuns la memoriul din zz Maitt, episcopul primegte
in ro August t754, dela Curtea imptrrlteascd, un foarte energic
trintimatr, in care e invitat ca in timpul cel mai scurt s[ se
intoarctr acasi la regedinll gi s[ se instaleze a). Primind, cum
r) Adnex No. VIII.

2) Toate trei diplomele

8) Adnex No. IX.

.) Adnex No. X.

in copie la autoriul'
l

care i-a spus s[ se impace

am v6zut' aceeaq pomncl 9i dela Pala'
Aaron a- pdrlsit
cu situalia, p. ."r"*,t'i-; "; p'lt"nt schimbir'
anului r75z
primtrvara
din
Viena, unde a petricttt ""ittittl"pt
pin[ la 16 August q54
au fost dintre cele
Relaliile lui Aaron'J" t"ologttl iezuit nu
.lu'*"i .deplinl m[sur[ congtiinla
prietenegti. 6|i;i;
mai
d." Iegea- divi'd
'jJ,, iriutii;;i;
care
Aaron n'a voit
si canoanele in conducerea vaslei sale eparhii'
i"r"ii"r"i *i. mai ales, n'a voit si-i

";hi;;;;ti;;p"*'ii'

i*

u;i# ffift;";r:;*"
irr-

sli.^ Incep ind

deie nici rr*
"*..i."- "orra.r""r."
teologului.iezuit in biserica
tfistrrl "rlditt.r-oqilor
cu vlldicia rri
lui nu au fost
unitd a devenit nul.'Nici A"rorr, nici uimagii
t;nasie Anehel' ci arhierei conqtienli
vlldici-plpugi ca
rezidb in Blaj'
de drepturile gi ;;;;;tti" l",.- i"otJzut ien,'t
de.care.s'ar fi putut
fiincl mai mult un simbol decit o ,.ul-itut",
scriindwi
tine seaml. Salbeci<^ s'a 9i plans episcopului'
papel 91 a
partea
din
1754, cr fiind pus lflngd el
t)' P"
negligatur
imp[rdtesei, in iis quae sui munerls sunt ne genera.l' in care
rz Noemv rie rJ!!, Aaron a convocat sinod
numire

e"t"",;;;i
;t"*i

,':r:

6;;;;;i;

de
s'a cetit bullele ?;;i;";t aipto*u implrlteasc[
privitoare
conducerea
la
mlsuri
si s,au luat o *.rtiiri" de'alte
(re Martie rTor)
l;;poidine
^fatd in sinbade, avdnd loc
t.olog.ritir"U"f" Jii" de
spune,
A,arqn' totue'
"[
i#;;; ii"ie "ii';"p despre tinereadisculiire'.
sinodului 9i nici nu l-a
rru l_a avizatp. s"tf.i,t
in ziua intiia
invitat s[ particip"JifthFl" lui.^De aceea, incipurtdrii vlddiimpotriva
a sinodului, ir, ,e"Nl"*"ti", taplfln9
1a rolul' pe care inlecului, rugind .itoi't *e se declaie privitor
(quam
mei ef officii mihi
ui*"tLii

il'fti:b;eiTiiil;"-; ;;;
il; t"iiot""
lege

DIN IsroRIA ntsnnlcBascA A RoMANILoR ARDELENI

t73

-zENovIs PAcLI9ANU

si i-l deie i";;;;;;""

Sinodr'rl

impositi rationem haberi etiam '""'" ty"o9:: "-ltl"l?)o jurisdiclie

i-a rispun. irra"ie,-.d nu-i poate recunoagte nici
bulielor se vede'c[ teo;;;;';i-"ri"ii ""it"l "e"i ai" cetirea
de ajutor cind
lozul a fost pus'il.;a-"lxdica peniru a-i fi
;;;; tio*'9i *e-i'ii" intru toate supusz)'

Salbeck a purtat slujba de teolog pfrnn la 1758, cind in locul

lui a iost tt r*it din nol cunoscutil-Pallovits, care a murit in
CLii" rt Maiu 176o, ocupAndu-i locul Stefan More $76t-7\'
NiJi-Salbeck, nici'cei'doui succesori ai lui, nu par a f"i
un iol in guvernarea bisericii romine unite, ale cdrei
uu"t
"i"i
frine erau in mxnile sigure ale lui Aaron gi ale bunului s[u
prietin Atanasie Rednic.
'- A"rot a murit in 9 Martie 1764, in Baia Mare' In locul lui,
Maria Terezial'a nuririt pe Atanasie Rednic, un cilugir foarte
.,ti"l gi auster gi cu o temeinici pregdtire teologici, dar, prin
apuceturile sale, urgisit de aproape-intreg clerul,..ceeace s'a
Gt", gi cu priiejul"sinoclului-de aleger",.cana..a6tr a primit
ctiteva'voturi. Tendinlele de cucerire ale iezrililor erau acum
d" bogat[ in roade pe toate terenele
tllui pototite. Vlidicia
"tat
p.
u-t"ip. Aaron, a pututconiinge gi pe cei mai-invergunati
clugmani ai independenlei bisericii noastre, c[ clerul unit.po-ate
ii do"a"* si f[r[ amestecul continuu si statornic al iezuitului,
Atanasie Rednic i- ierut ca gi antecesorul gi patronul siu in
institulia teologului o jicnire brutal[ a dgmnitllii episcopa-

i"i"i .i"it gi, slgur, nici el nu va fi

plange.{ii tui salbeck fccut de r.

Biblioteca central5 arhidiecesani dln ljla'l'

M.

IVloldovanu se aftr in

dat bietului

blajinului

-gi
gt.f"r, Moie'nic"i o importanli. $i lui Rednic i-a fost impusl,
prin decretul Congregagiei consistoriale din z3 Martie ,1765,
iondifa linerii teolig,ilui, care trebuia si fie, conform dispo-

zitiilor acestui decret, nu causarum auditor generalis ci vicarius

in'ppirit,t"libus. Rednic a intervenit indattr pril agentul slu
din'Roma, arltind Curiei papale inovagia introdus5-i1. decretul
gi'cerind modificarea lui. Intervengia grabnicx a lui
"*i"tii
Rednic a avut rezultatul dorit, pentruc[ in r8 Maiu ]765,
Corrgt"g"lia Consistorial[ a dat un no.t decret cu modificarea
cerut[ de elz).
Dupi moartea lui Rednic intimplat[ la z Maiu 1772, ?l'
nodul'electoral $nut in Blaj, Ia 15 August al aceluiag an, l'a
majoritatea covirgiioare a voturilor, pe simpaticul gi
ul".
",,
popularul cilugXr Gregori-e Maior, cate a fost apoi numit, in
1)Bunea

;l ft:H*. t;1"".1*1

27

o.cit.,p. l1g,Cfl, giK.Fabritiul

,Natnenu'VerwendungderJesuiten,

a|n s;cbetiUArgischen Ordenshdusenr uirhten, in Archiv des Veriii sie,filnbtirgische Landeskundl N"ue. Folge XI, 167-z5z la acestea nume,
"i". ") Relagia arnintiti a eP. Rednic.

,rtrh, ii-iiSo-riZ'S

ii

ZENOVIE PACLI$ANU

28

174

DupI
Octomvrie, 9i din parteaimplrfltesei Maria Tetezia'
la Viena, unde a vilzttt tn cancelaria
Muioi u
"i"g.;,
diplomei -implritegti de nurnire, cafe cu;;1"d
iezuit. Nlaior
,rirJ.a. ir,tr. ^1t"1.,'qi conditi" linerii teologului
institulii
acestei
l'i,']"ni,;;^;; a'P.-b: A;;;"; lup.ta impotriva

z7

t;eptul

*"r,

'din putt"u curlii_impdratcgti,

un lung
In r r Februarie tiZi, " trimis pap; Clemente XIV mai
ales
Jo.,,.'i t*ottit"..gi istorice 9i
;;;il;lrlt0nd'li'
pti" .ltui.a citorva consideralii de. ordin ptu"li",,'nt 9r neam
de i:j::p]i:i
i" i-s" face punlndu-l sub tutoratul Ytyi ql"ot,
intreagi
lumea
din
-"af", it;a"? din el singurul. .vlddicr
mundo
in
de iondi$i (unus omniumfa"ge
f"
cd
s[u'
"trf"f Maior a.rite in memoriul
""t"ii
.pir;;p;; "n"'aitio""tus).
de rit latin
;;tfi umilitoare- ji jl$i'."re a pneriidinteologylui
1699,
Februarie
16
,,, ."'afl[ nici i"-Jip'loLa leopoldin[ bisericii romane unite,
;;";"p;i"a" ar"pi"iir" gi privilegiile nici in contractul de
i"'r"lla pap^alx &in'qzt, plecum
romane
"i.i
;;hilb incheiat in 3r Augutt tTjO cu aprobarea.Curiei
Klein. Condilia aceasta se
i;;il;trut rt C"iol gilpiscopul
^Marlie
r7.or, care e,ap9.9ri{6
;iit *;;"i in diploma'din' r9
care i s'a d[ruit
ptin
si in diploma dil ;; August ry38,
ea' *r e-3utentictr'
i"i^rrii['J"*""i"r nlupl"'i, Ei c"it,.nici
f[cut 9i.le
; io"i" nediepteliie acestea le-a s'a
n"i.*r"r;;;;; ^""ii.r
convins
fxie gtir.u' irnpirdtes.!, .].*
i"#;;;;f"ii"
c1nd
dansa'
la
curind
cle
avute
ffii;; ;;il";ul un"i audienle
bitutS"se,face
;-a";""b"tii ." a**err""t"t nedrepta.teu, Maria Terezia
acelea umilitoare.
sericii romine ptitt
"ottailiile
ta*"t surprins[, zicdnd c[ dAnsa nu gtie
-sDUre.Di..op,rl-u
fi"*tii" acelea - oqtgPuit et graviter
Polt"f#.'a.-itJ;;"" orrrrrino f"rr" uis" est adhuc nihil horum antea scivisse*i"iei'ilor sr le p1'4 in legdturr.:" -li:':l ^:";
9l apol
ia"a"-i informagii, ceeace' zice Maior, s.'a si intimplat
qua
de
rem
(in
;A;#, cd i-a st;it p; #nigtri bine dispugi
prilejul
cu
asitur bene disp".i,[.1. Bpiscopul tp'-ttt" apoi' cl numrre,
iistagrii bullele papale qi diploma in:.pdrlteasc6 deintre carl
-;;q*""i9i astfel cei prezenli - c6t de mult
se cetesc in auzuf tuturor
de-ai unirii--vlzdnd
totdeauna se aflelj
vor face din condilia aceea
.piscopeutci,
puterea
se reduce

inc[ inainte de a f;-";;fir";at

;i;;;;;;;il

DIN ISToRIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

17S

o armd puternic[ de agitagie contra catolicismului, indemnAncl

poporul s[ plr[seasc[ unirea cum.auftrcut gi pin[. acum' conveitind la oitodoxie numai cu argumentul acesta gi cu ajutorul
cdtorva membrii de-ai guvernului provincial t45.2os familii
unite. h p. 4 episcopul aratl papei mizeriile multe gi multele
lupte inteine, ivite in urma agezdrii iezuitului in coastele vl[dililor romini. Spune, cl biserica unit[ nu are lipsa.de sfaturile 9i indrumiiile teologului pentruc[ 9i in_sAnuleise aflfr
o mullime de birbali invi1agi, cresculi in gcolile catolice din
Roma, Viena gi Tirnavia, cari pot purth cu demnitate slujba
de auditores generales causarum. Dup[ insirarea alor o muliime
de argumenG impotriva menlinerii instituliei teologului, episcopulll roagd pe papa si intervinl in interesul bisericii romAne
unite 9i s[ nu mai iolereze piatra aceasta de smintealn (lapis offensionis) in mijlocul ei. Memoriul a fost trimis din Viena agentului romin Voloczka, ca sd-l predei papei Clemente XIV).
In acelag an, rJJ! au intervenit alte imprejuriri cu mult
mai puternice decflC toate petiliile gi memoriile episcopilor
romflni, cari au mintuit pentru totdeauna biserica romineasc[
de institugiafatal|ateolo$uluiz tn zr lulie t773 ordinul iezuililor a fost dcsfiintat, cdci altfel cine gtie c0!i vlidici romini
qi-ar fi mai sfirgit vieala in chinurile amare ale exilului gi cine
in ce situalie s'ar aflh azi biserica romfln[ unit[.
gtie
' Din
diploma implr[teasci de numire din z7 Octomvrie
condi$a linedi teologului gi .episcopului
:77q, fipiegte deciI se lmpun numar obignuiteie condilii: de-a fi cu credin![ fald de
pap" gi fap de Curtei impdr[teasc5, de-a plzl -9i ap[rh punctele
unirii'gi de-a nu urcl taiele stolare ftrri aprobarea guvernului
ardelean. Grigorie Maior a fost astfel cel dintiiu vlldic[ romfln
unit, care a pistorit fir[ tutor latin.
Oricdt de urgisitd a fost institulia teologului iezuit in biserica
romflni unite 9i oricit de multe au fost relele cauzate de ea, a
avut totug darul de-a pune in evidenli inaltele sentimente nalionale rominegti ale clerului gi poporului unit, care a luptat fdr[
incetare gi in'mijlocul celor rnai mari primejdii pentru a asigurh
independenla gi caracterul rominesc al bisericii unite.
r)

Adnex No. XI.

ZENOVIE PAqLI$ANU

t76

t77

'
I
z8 Iunie r71z. Reoersalul dat de P. P. Aaron cancelariei aulice transilvane.
Ego Petrus Paulus Aaron Ord. S. Basilii Magni, monasterii Balasfalvensis
religiosus professus, diaecesis Fogarasiensis electus et denominatus episcopus
promitto, quod ut vere unitus cum s. Apostolica et catholica ecclesia romana,

ejusdemque verus filiue eidem ac summo Pontifici universalis ecclesiae

capiti, moderno videlicet papae Benedicto XIV et ejusdem strccessoribus,
canonice intrantibus, semper et in omnibus obediens ero usque ad finem vitae
meae, cui etiam talis obediens fui ac de facto sum similemque obedientianr
etiam a meis mihi canonice subjectis eidem exhiberi pro posse conabor.
Augustissimae item Imperatrici ac Reginae gloriosissime regnanti Dominae
meae clementissimae Mariae Theresiae, ejusdemque legitimis successoribus,
ut haereditariis principibus, omnem fidelitatem, quam quisque verus catholicus episcopus, Suae lVlattis vasallus, praestare debet, ut fidelis ejusdem
vasallus et subditus praestabo et exhibebo, uti etiam semper exhibui et exhibeo, talemque fidelitatem a meis quoque subjectis eidem Matti praestari
et exhiberi pro posse conabor et intendain. Denique ad quidquid de jure,
salvis eppalibus juribus, obligari possrrm et teneor, me obligo. Quae omnia
si opus fuerit etiam jure jurandi sacramento confirmabo. Et quoniam praedecessor meus Dnus Eppus Baro Klein renunciando praelibato eppatui Fogarasiensi pro annua pensione ex ejusdem eppatus quibuslibet proventibus
vita sua durante sibi reservavit Rhen flor. rzoo ideo cum in ejusmodi fruc-

tuum dismembrationem et s. Sedes et Augustissima Aula et ipsimet clerus

urgente de causa consenserunt, ego quoque ad praestandum ex eisdem proventibus praelibato eppo sua vita, durante dictam pensionem me obligo,
salvo jure successorum et ut pensio illa defuncto eppo Klein illico ad proprietarium episcopum Fogarasiensun integre redeat. Signatum Viennae z8
Iunii r752.

(,Dintr'un protocol
'

de acte de pe
lui Aaron aflitor in biblioteca centralS arhi' timpul
dieiesan[ din Blaj).

II
3i tutl, t752, Scrisoarca lui P. P. Aaron clttre nunliul aienez Fabripiu Serbelhni. Episcopal ti dd informalii prioitoare la condiyiile, pe carii le impune

DIN ISToRIA BISERIcEAsCA A RoMANILoR ARDBLENI

clementissimae Nostrae Dominae huc me contulissem, post

defluxum circiter unius mensis spacium accersitus accessi Ex-mum D;; 'ir"nrri""
ca.rcellarium., qui mihi folium quasdam conditiones continens sut
roi*.rt" qu.ri
juramenti confectum subsciibendum exhibuit, q";J
;;; ;itd; novi hactenus inusitatum er ab aliis eppis praestari non-solitum videdatur
ulterioris
considerationis-pro tutamine ionscientiae fore existimabam
piir.a"
*
iui"o
subscribere mihi licere_ non
sed par ejusdem
dari
-censui,
suplicavi, non tamen obtinui. conditiones autem videb""t".
"o't"-Jt*aum
rever_
iir""t"r
rl":..d" exhibenda.pensione. eppo Klein, de obedienti; ;;;ip."tificis et
rrderrtate suae r\4attis, quas ultro citro.que subscripsi) ut
meas actiones eppales
eppo.latini_ritus, theologr
q;;J f*"r""'rir," pr""judicio ecclesiastici juris eif"tit", "fii3qr"
"Ufig"'r;,
etiam h";"J
-iii-ii*r" minime
potur exlstimare. post aliquod'ostri
"pp"t,i.
temporis intervallum
iursus accersito in faciem
excelsae deputationis mihi alia fbrma subscribenda exhibita
*, i"-o,ilaa"*
q"" quidem
omissus erat eppu-s latinus, reliqua autem contin.u""t.,..
nd
aiploma relata quod quandoque quaesitum nullomodo inveniebatu,
,,""
tentica illius copia sed tanium im praejudiciosis. promp,"
"uqu""
dum exposuissem rursus tertio post ulirrd t"*poris inteivuttrrm
"i,.-uuru.,
ad eundem

deputationem mihi accersito. proponitur formuia ,,rb*".ib"rrau,qr" 1"r.

etiam citatio illius diplomatis expuncta videbatur,."J
"l aliae fun_
dationales literae, quai pariter juxta tenorem aubii illius "i;b;;'rui
;61*";;i. confectae
non modicum laesisse videhtuf genuinas priores fundationales. -euae
dum
penes humillimum libellum exhibuissem, tstendi ordine
etiam Jtiones in
legitimis et indubitatis instrumentis fundatas, quibus i-p"ait",
easdem

'conditiones subscribere non potuerim et observatiori"., q,ru"

esse piissimi illius

i"ri"*,ittrraq*

foetum dipto-" itirrJ prob"."

-imperatoris

:,o,1_C-"-1li"rm
vrdentur;
unaque suplic_avi ut nobis quoque infimis suae Mattis rideribus
acl rnstar aliorum catholicorum concessis benignissime et_ indubitatis
caeo_
j"T,1 ss. canonum praescriptum et terrenorum principum
I-"ff::...Tt:j.Otj
lndultum
ut eadem habent privilegia, effective frui ac gaudere liceret.
euae
omnia ex copia suplicis libelli Augustissimae s.ae Matt"i h'millime
sutmissi
et rn eo citatis instrumentis perspicue poterunt
-percipi; cuncta namque eo
ordine, quo.Augustis.slrn.. Dnae-Nostrae submissa
,;"r, E;;i;" irae hinc

annexa humillime defero eo fine, ut iis consideratis.et p"tp.*i.

*".,m benignissimum patrocinium pro hac eccresia ubi expediens u'i.,r* ru"i;t
interponere' tum etiam s. congregationem, si opus fuerit, de
singulis genuine

informare benignissime dignar-etur, o"'q,roq.ro-oao utiq"iJ

obtineglectum.luisse judicare aut reprehena"r" *"rito
"?-furt"vafeat,
El-.l.ii:
,-*e
Jub quorum omnium meique humillima recomrnendatione maneo.
(Din protocolul citat)

cancelaria aulicd trarcilz:and Si-i cere sprijhul.

Mirabitur procul dubio Ex-tia Vra quod tametsi a longo jam tempore
nihil tamen de hoc negotio
Ex-tiae Vrae certi retulerim. Nam posteaquam ad Augustissimum imperium
ecclesiae Fogarasiensis eppus denominatus fuerim

tz A.

R.

Memoriile Secliei Istorice, Seria

III.

Totn,

r78

ZENOVIE PACLI$ANU

179

III
rc Itiie

priiL

necessarius omnino videtur assensus ipsius quoque cleri ac Summi irontificis

care

nec sufficere unicus meus clero contradicente, imo nec consultum mihi
foret quidpiam inconsulto clero concludere. pro altera vero parte adductae
rationes ex duobus instrumentis desumptae, nimirum ex diplomate anni
t7o.t e.t litteris fundationalibus-anni 1738 non videntur mihi inferre ejusmodi
obligationem ob contrarias rationes. Nec mihi integrum foret sine scitu et
consensu cleri circa illa quidquam concludere. eua6 omnia, etc.
(Din acelag protocol),

condiliile hnpuse de cancelaria

Augustissima Imperatrix et Regina Domina Domina naturaliter Clementissimal Nosse clementissime dignabitur Majestas Vra Sacrma, quod posteaquam clementissime dignata fuisset me in eppum Fogarasiensem denominare
et ad Ejusdem Augustissimum Imperium me huc contulissem ulteriora benigna ricepturus mandata; nonnullae mihi subscribendae proponebantur condiiones, q.tarum alias ut pote in mea sitas potestate ultro citroque subscripsi;
uliam verb aliorum q.toqn" exigentem asiettsnm, intuitu videlicet theologi
justis impeditus rationibus subsiribere non potui, non quasi cum theologo
cum bonis catholicis consilia communicare retractarem, absit hoc
t"o
"t qui potius omnium bonorum catholicorum salutaribus consiliis uti
dictum,

.IV
ro

volo ac'desidero, sed ne ipse solus absque scitu eorum quorum interest, videar
et judicer novum introduxisse jus in hanc ecclesiam. Porro rationes quae me

rationabiliter impediunt sunt fere sequentes:

prima est ipsum sacrum de Unione gloriosissimi quondam Leopoldi
Romanorum Imperatoris diploma de anno fi9g_die r6_Februarii emanatum
et per successores rmperatores ac novissime a Matte Vra Sacrma benignissime confirmatum et legitime publicatum, proindeque vim legis continens,
quocl unito,s cum S. Romana Ecclesia pares cum latinis juriumet-privilegiorum
juxta ss. canonum praescripta et terrenorum principum indulta capaces et
ab- hujusmodi obligatione

compotes reddit.
Secunda est autenticum et irrevocabile fundationis eppatus instrumentum
anno 1736 jussu glor. mem. Imperatoris Caroli VI confectum, dum videlicet
accedenie SummiPontificis conlensu, observatisque eisdem praescriptis conditionibus, facta fuit dominii Szamosujvariensis cum Balasfalvensi permu-

tatio et stabilita fundatio.

In

laudatis autem instrumentis nullibi

fit

mentio

theologi.

Teitia est Bulla duorum Summorum Pontificum, vigore cujus eppatus

nostef non modo ab alia jurisdictione liber et exemptus denunciatur, sed
insuper et absolutus ad instar aliolrm legitimorum epPatuum pleno jure
confirmatur et stabilitur. Cum igitur alii eppi ex ss. canonum praescripto

habeanf, ut ipsi sibi si opus esse censuerint, theologos, assumant, nos quoque
hoc jure penes clementissimum citatum diploma effective frui ac gaudere
minime impediendos fore sperabamus.
Quarta est ipsum epporum juramentum, quod unusquisque.neo-eppus
debet praemitteie de u"in."t" obiervantia ss. canonum' constitutionum Ro-

*urrot.tttt Pontificum, juris denique ecclesiastici.

Quinta: nullum haitenus observavi instrumentum vigore cuius noster
eppatus ad ejusniodi conditionem vel de consensuAp.-Sedis sese obligasset,
consequenter me quoque obligaret, quinimo in contrarium persaepe supplicasse invenitur.

33

sextaj si novumjus introducendum foretcum hoi concernat publicum

1752. Memorhtl tyhnis de Aaron lmpfudtesei Maria Tereiia, in

arattd iotiztele, pentru cari nu poate

aulicd transiband,

DrN rsroRlA BrsERrcEAScA A RoMANu,oR ARDELENT

Noemorie rZ-Sz. Agentul Vasile Bosiscooich informeazd pe p, p. Aaron,

cd decretul tmpdrdtey prin care e numit oladiia e scris fi termini afabili;
se impune tnsd condipia pinerii teologului.

Ilhno Rmo Monsigre padre Colmo,

Iddio uno lo sh in quanto mi trovo dispiacere che la sua scritta nel mese
settembre aiz5.e da Roma inviatami, dove stava per vileggiare ove non trovandomi, e cosl non prima da me ricevuta che ieri #"rro giorno, questa
^
circostanza doveva apiirli per la mia giustificazione c,adesso
iniorno cid che
ella si e degnata di significarmi, gii ebbi qualche sentore colla mi incredibile
consolazione della ottenut" nomina dalla- sua sacra Majesti, ma neppure
p.oteva imaginarmi che la v. sig-na Illma non fosse consapevole delle
espressioni e termini in detta nomina. Le-ger-r{o goi la sua, restai affatto meravigliato,
del negozio_e percid questa mane fici la diligenza di ritrovare e vedere li termini ed infatti mi riusci, mentre anche fui certiorato del suo processo. Io,
credo che anche ad Essa dopo sia data la. copia, con tutto cid ancoiche sia persuasa della mia diligenza, quello che ho ietto gli communico. La nomina
e in tutto graziosa. Se non quello vienne essere troppo duro (secondo che
Ella mi gia aveva informata) dove si fa la menzione ed obligo di te;er il teologo,
a spese perd della corte, qui gil r"i d stato detto che qu-esto p.rnto in sp"Zi"
sari esaminato in qual maniera ha da susistere ed d
prodabile che i mi"ssai in
nistri lo vorranno sostienere secondo la mente della Corte
queste durissime
circonstanze se la Corte di Roma cid confermerl, io non
-i trolro capace
di non consentire, perd non trova niente di contrario alla mente
di Sua sacra
Majesti la quale tutto c.id che fir si intende fare per maggior profitto della s.

unione--la quale certamente non potri mai pr"nd"r" i ii"i

1ii"gr"."i se non
d.a guelle persone che ordinariamente u"ngono piu habili, e pircid
mentre
che volle che sia teologo e questo santamente pensato, .i a"g"i nominare
un_nazionale, particolarmente adesso, che ha di sua, ut ita educaZione Kalliani
o Major, io questi rifl-e-ssi qui
l9n lascier6 di non communicare ; q;;iii; i
quali sono capaci di affari e delle
pie intenzioni di sua Majestir, uviei primofatto, se per la mia disgrazia non tardava la lettera di vs."Illrna. rn tanto
in questa settimana Mercoiedi qualche coln le cornmunicherd in che speranza

,r:

=-"46-

;nossiamo essere. Il

._ _"__

-_-'-l:

quanto piu si.avvicina

negozio tanto piu E arduo e difficile,
p'ot"dtt" contutta integritit e sommrsslone p^re-

u;t"g"'
ii::,;;il;p"."i;
altro che pegglorare'
tutta" ta ,ro.tru forza non farebbe
;Jr;;ht
ililil;
altoro sono riputato per
qualche
da
e
Io qui dalla secretarr"'-l*ri.ariale mi piemo ardire di far queste zccenate
i;"H;" dT\;.. iii-"-1";iil;iil".to
ne
non sono oresiudiziose ne alla Corte
rifiessioni le quali per nessun conto
parte
avrano
inchini i c"Lri?i quelli che
pure a Vs' Illma. F"";i;kiilt e
Corte della quale siamo fedeli
di questo negozlo " 'p"tiulrn"nte l'Augusta .on tutta la maggior diligenza'
uur*li. rn tanto q""[J:;;;il;r;;"^t'i;iuia Roma ro Novembre r7s2'
:11il;##T";";i;i;";iorimandati' Resto
Basilio Bosiscovich
di Vs' Illma umilissimors"il:ti;:

Blaj)'
(Orig' in Bibt' centralb arhidiecesanl din

v
ts-

tui P' P' Aaron'informalii

t75z' Agentul Vasile Bosiscooich dd
cunoscdtor al ritului Ei
nriztitoare to *otogr'i'irrr;i."et7ti-irrUuir--ia fie zot consultatio' Con'

Noemz:rie

35

versi. Sopra il tutto qui si d conceputa una grande 9p.era-lza che la Vs' Illme
sappia ben regolarsi in questa dignita alla quale Iddio I'ha inalzato. Percib
Monsignore Iiimo la pr"go, r" rnii nott si avesse piegata, si pieghi, e are da
che coi il tempo si poiri"superare anche questo impiccio, se poi gli-potrebbe
riuscire <li far nomin"re pet trro teologo uno dei suoi, Ella non avrebbe occa'
sione che dngrazziare atla Sua Majesta, tentare licet, ma se non riesce, laSgi
ad feliciora tinpora, mentre la iorte si esprime che questo teologo vienno
da dei assignato per mancartza dei soggetti, dandoli mantenimento dal erario
reggio. Io Jono sicuro che Vs. Illma non avrir piu di dubitare intorno ad uni.
foiiarsi alla disposizione di Sua Majesti, di S. Sede ed ai consigli di questi
i queli le vogtionb bene. Posto ci6 non ho mancato di sapere quanta ha esser6
la Tassa per-le Bolle, ma come questo negozio si ha da vedere prima in Con'
sistorio, non ho potuto penetrar-e, e subito che si potrir sapere' la_ avviserd.
Ella in tanto denaro procuri di mandarlo, e al meno dar aviso da dove-ei hf
prenclere. credo non sarebbe fuor da proposito di darlo a M-gr9 Nunzio
e questi lo facesse poi ilar a me o , qnul"h"dn.t altro se io avrb I'onore di
r"*i.I" per agente bisogno che gi dia a me. Io sard piir frequente in avi.
sarla di tiO, Jtt" p..r"tiitt questo tempo. Gii non si sir la summa necesarie'
ma si potretbe conferire col M-gre Nunzio quanto sarlr bisognoso che ordi.
nasse dare.

iumai
siti"o;;;;;t'T;Aamit"iipaa
'pi'cooul de rutmire resp' confirmare'
acestea r", iio':iZ"o'i"Z ii'T'

'limbii romdnn;ti
rtipiile

DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

r8r

Roma,

r5 Novembre

1752.

umilissimo servitore Basilio

(Orig, in bibl. centrald arhidiecesantr din Blaj).

Ilhno Rmo Monsigre' Pdre Colmo'

.''Vs.IllmaRmadiportarmiedinformarmidaquellii

Siccome scrlssl a
loro cariche' amici
iil;;ttglt" " 'ii"t"ii a"sni delle
quali ha giudicato
q"Tll-i:'11l"*"tt"*"
""p"i fedeiinente ;t"s"it;'
anche di Vs. Ilhna, "oti t'o -il 'a;ale' queila stima e reputazione conserva
penePrelato Monsigre a"it""iii
i" "&r"gio, e percibIllma'
intiera che concepi di
Vs'
riguard-o
tanto
totti i .ui"tuggi
trato con quanto a*ii"ii"'t"*i?"
g *rn""'uto niente per ragguagliarlo
;;i"^";;'p"i
Or"
quanto il Rito.
"""
"
frrtto. consiglia a vs Illma agute-

i*

i.: ill*; la

di tutto .h" o..o.r"#';gi;;ilid"1nnds.

tarsi e seguire

ll-l:-lT:*e
ed

it

'giudici6 di S'

f" ai.O"#"JHS;M"i".ii-f*ooia"le
"sconceti i quali potrebbero

nascere'

Sede la quale procuiJfi;.*iltutti

assistere
,ron .uii, altro^impiigo che di
Ella sia sicura che ai qo"rto feologo
Monsig;!19't^"t'"
t';
uoto"li"'"rilii""J*" *i*9it'rui
a vs. illma
".oto
noreAntonellichecostuidovrir"tt"'gou'odellalinguapatriaedelRito'
strana di
oi"e" i" lttt" ttt" fri tire c!?a
spediti
e ouesto sarir inscri#;;11"-;;il"'
ha
i'quali
ilo"du*Zttti
M"#" la Corte *ot"t'o io tott solg ho communicato
,toi
"."orr.",,ti'"'
hon 'oo"i'''*ui;"d*; p'i' r'o'iu'
rtai quali

ma
;;; A;ioneui
1fiffi:#ti",ftX"":f:f iJ f'Hi
;1".ffi;'*
? yImedemo
e conslgl
parere
del
tutti"tono
.=uto,

.i,.ir"",."auq'"no'""i""';:5iil;:-i;{l*H;::"ffi
:l-,:"ti"t::l"l'lil'i I
con
pin furrot"uoli proposizioni ottenersr
scrlvo
maniere
sue
:,tt
"l-ii
dizelo.Io non or"r"r,ii^ q"i"tr-pi"";'u'",1:
sono
miei
i
ne
ma se il vero confesso'
sentimenti degli altri clie

i miei'

VI

Decemorie 1752. Agentul Vasile Bosiscottich scrie lui P. P. Aaron, cd Curlco

ztienezd e aplicatd a conferl olddicia altei persoane, dacd ddnsul nu oa aC.
ceptd condilia linerii teologu.lui de rit latin.

Illno

Rdmo Monsigre Pre Colmo,

Dopo le informazioni della Corte e del M-gre Nunzio il quale spiegl

la mente della Imperatrice Regina, che era disposta codesto vescovato con'
ferire a qualche d\rn altro se l-a Vs. Illma non iondescendeva alle condizionl
e specialmente del Teologo, propostegli, indicando anche la rissoluziono dl
Vs. [lustrissima che Ella non avrebbe clifficoltir, se tutto cid veniva appfor
vato dalla S. Sede con qualche altra condizione giudicata espediente, pGt
la pace e tranquillitlr del suo clero, ora dico dopo cib fir tenuta la S. Congro'
gaiione consistoriale, e fu fatto Decreto del quale mando la copia pel auo
regglamento, ad instanza del Monsignor Antonelli Secretario di detta Con.
gregazione furono apposte quelle espressioni che riguardano la obetlienrl
e suggezione del Teologo al vescovo dovuta. Io veramente veduto qucato

in virtil di questo si debbano intendere perpetuament

rito proprio. Monsigre Antonelli rispose din non. Ma-che tutto

decreto doman<lai se

esclusi del

ZENOVIE PACLI$ANU

36

r82

dipendeva dal'arbitrio della Corte, e lo pregai $e-_questo fosse riferito al

meno Al M-gre Nunzio, il che promise e che facilmente potrl penetrarci
Ora tutto il ianto sta sentirsene bene colla Corte, cbntro la quale opporsl
sarebbe forse peggio, e percio io spero che la Vs. Illma si regolerl con tutta
la prudenza uiaJ"ao miglio le cose da vicino che io da lontano. Del resto
I'anguro tutta la prosperiiir nelli suoi negozi e le bacio umilmente le mani.
Roma, r Decemvrie 1754.
di Vs. Illma Rma umilissimo servitore Basilio Bosiscovich Ord. di S. Basilio.
(Orig. in Bibl. centralb arhidiecesani din Blaj)'

VII
cd dufd infor3t Martie 1753. agentul vasile Bostscooich scrie lai Aaron, teologului
iczuit
mapiile pri*it, 1ela Card.inalul Albani. condilia Pinerii
primi'o,
xa
na
oa
dacd
depreconizare
nu'poati fi eliminatd &nbulla
trcd,
lui.
in
locul
ePiscoP
alt
numit
fi
Ilhne Rme Domine Pne Cohne.
Hesterna die ab Emo Alexandro Albani vocatus fui quaesitusque de
voluntate et consilio Illmae Rmae D. V. intuitu eofum quae hactenus expeditionem Bullarum retarclavit. Ipsi ea quae ad rem accomoda existimabam
iespondi, idem vero Emus D. palam et aperte indicavit se ab Aula ordinem
accipisse ut accelleraret expeditionem cum iis clausibust guae.in decreto
pontificio reperiuntur, quod si autem Illma Rma Dtio Vestra huic ordini
nollet acquiescere nequi expeditionem facere,"se id debere significare regiae
Aulae, quam determinatam-dixit in casu aliam personam in eppum nominandi. Videt Illma Dtio Vra quo res progressa est, et sine dubio difficultas
ista non supperabitur, quamobrem prudentile et circumspectioni totum,
submitto, curet ne dum totam jurisdictionem liberam et illaesam conservare
studet, nihil ipsius remaneat. Utinam in feliciori causa serviendi campus
mihi fuisset oblatus. Recoligere se dignetur quaeso ne et sibi et nationi suae
per cunctationem hanc afferat praejudicium, aulae quia Patronatus tuetur
jus hic agnoscitur. Quid restat avide cupio responsum metuens ne Illma
Dtio aliquid detrimentum patiatur. Rornae, 3r Martie 1753, Illmae Rmae
Dtionis Vrae humillimus servus Basilius Bosiskovits

'

(Orig, in Bibl. centtali arhidiecesan6 din Blaj).

VIII
'6 lulit 1754. Papa Benetiict XIV scrie episcopulu'i Aaron, cd acum, dupd ce
s'a putut con'cin,qe cd nu mai poate ndddjdui nimic dela Curtea oienexd
Si cd lupta sa cu cancelaria aulicti e zadarnicd, sd se intoarcd acasd

Benedictus P. P. XIV. Venerabilis Frater sa-lutem et apostolicam benedictionem. Cum putabamrts Fraternitatem Vestram aut jam pervenisse aut
saltem esse in itinere ut ad suam perveniret residentiam, ex nuperis literis

r83

DIN ISTORIA

BISERICEASCA

A ROMANILOR ARDELENI

37

ad Nos delatis, non sine gravi animi nostri moerore deprehendimus ipsam
adhuc Viennac morari, ut negotiis suis finem imponere valeat. Iam ad urbem
advenit dilectus filius noster Cardinalis Serbellonus, cum quo longum habuimus sermonem de vestra Venerabilis Frater persona, de vestris negotiis
ipsique etiam ultimas vestras litteras ad Nos datas communicavimus. De
vestra probitate, prudentia et zelo peramplum ipse Nobis reddidit tesiimonium, doluitque quod, adhuc esses in necessitate pugnandi cum cancellaria
Transilvaniae, dixit enim nihil te ab ea esse obtenturum, et frustra tempus
terere Viennae, quod fructuose et laudabiliter impendere posses in tua ecclesia

residendo. Porro Nos, considerata tota serie negotii, cognoscimus nihil in

expeclitionibus cancellariae contineri, quod implicite saltern non contineatur
in Apostolicis Bullis, ita ut si quid mali in expeditionibus adest, consistat
in novitate, cum usque adhuc in expeditionibus non fuerint inserta ea, quae

in tuis expeditionibus inserta sunt etsi in Bullis contineantur. Novum hoc

estl sed, quando pro mutatione exorasti et nihil consequi potuisti, ne forte

dolenter dicimus, unquam consequeris, cur frustra Venerabilis Frater, Viennae adhuc moraris, cur ad ovestuas te expectantes non accedis? Quod si
forte putas te morando assequi posse, ut tibi fas sit taxas imponere super
clerum et populum et sacerdotem latinum tibi assignatum' ut in cura tui
gregis tecum et dependenter a te laboret, teque tamquam minister adjuvet,
expellere, videbis te nihil esse assecuturum. Te itaque, Venerabilis Frater,
in Domino hortamur, ut cum nihil assequi possis ad tuam tandem residentiam accedasl sedens quippe in cathedra tua, nedum muneri tibi imposito
satisfacies sed etiam praesentia tua umbras eas dissipabis' quae te modo offendunt, quasque putas posse regimini tuo adversari. Nos de facie non cognoscimus Comitem Kiinigsegg-Erps cui spectantia ad ritum in Transilvania comissa sunt. Singulari amicitia juncti fuimus cum Mareschallo ejus
.patruo. Sed Cardinalis Serbellonus retulit, praedictum Comitem esse virum
probum et justum. Postquam itaque ad tuam deveneris residentiam siquid
offendes, quod te turbet, fidenti animo ad ipsum recurras' necnon ad nostrum apostolicum nuntium, cui dabimus in mandatis, ut tibi praesto sit
in omnibus. Finem imponimus te iterum quantum possumus admonentes,
ut tandem ad tuam accedas residentiam cum ab ea abesse non liceat ob negotium, quod superari non potest et qu,od si non superatur, tibi ad culpam
imputari non potest. Et interea te plenis ulnis amplectentes, tibi gregique
tibi commisso Apostolicam Benedictionemperamanter impertimur. Datum
Romae apud s. Mariam Majorem die 6 Iulii 1754, Pontificatus Nostri anno
decimo quarto.

(Copie contemporanb in Biblioteca central6 arhidiecesani din Blaj).

ZENOVIE PACLTSANU

38

r84

IX
zz Maiu t754. Aaron roagd pe impdrdteasa Maria Tbtezia sd modifice diplomele, pL-cari ddnsul fdid ionseisul Papei nu Ie poate prhnl'
Augustissima Imperatrix et Regina Dna Dna clementissima Benignissiria. Expectabam Majestas Sacima et sperabam firmissime quod conIignatis jam'bullis, pontificiis ad earundem' tenorem extradarentur mihi
binignissime etiam regiae collationales sicut et instrumentum jussu Gloriosissifiri Imperatoris Caioti, fundatoris piissimi de sacrae sedis utriusque partis
consensu an.to 1736 die 3r Augusti Juper commutatione dominiorum conjn formam fundationalium redactum.
fectum, inque tab.ila. ,oriunr. ielat*m
Cum auterir hujusmodi literas aliter omnino formatas, mihique p.raesentatas
videam, maxime vero in quodam diplomate fundatas,. quod in ipso Tranniae principatu vim legis riullam obtinuit (uti anno prioie 1753 die ro Iulii
in s'pplici^ meo ad M"attem Vram libello iemonstratum fuit) quodque non
a divo imperatore Leopoldo
solum'juribus episcopalibus sed et legitimo
"Februarii
pet excelsam cancellariam
16
die
1699
anno
,rniore
Jacra
super
auiico-trannicam nobis i.t .p""i" clementissime elargito et succesive a Matte
quoque Vestra scrma anno i743 benignissime confirmato et legitime promulg'"to, ,r"-irre contradicente,'p'raejudlcat diplomati. Veritus ne quoquomodo
huius ecclesiae jura, quae jure jurandi sacramento sarta tuta conservare pro
deplorandam quandam
fosse obligor, ,rrp.l infirmo aedificata fundamento
patiantur iuinamlure ita dictante, quod ruente fundamento et caetera superaedificata ,rr"rri, n"".rre est; neque quomodolibet eisdem inferatur praejudicium, humillime de genu
quatenus Matas Vra Scrma funda'

",rppfi"o,
et i;dubitato diplomat: hic humillime
in praefait legitimo
-praemissi
itidem legitimi fundationalis instrufundatas ui t".ro."*

iionales iiteras

involut6
menti, hic pariter demisse adnexi, ut et Collationales juxta- communem caeterorum .ulhot.o.,r* episcopo^rm formam ad tenoiem bullarum pontificiarum confici atque expediri fucer" clementissime dignaretur, neque enim
in alios aut aliomodo sive circa fundationales literas spu circa eppatus et episcopalia jura praeterquam quae in duobus praesignatis instrumentis conti,r"rit,rr, q""" sacris'canonibus et a summo pontifice praescribuntut, eodem
" incosulto stante eppalis juiamenti sacramento' mihi fas est
summo iontifice
ur...r..r.r, praebere conditiones. Quam Mattis Vrae scrmae gratiam, etc'
(Din protoculul amintit de acte).

ro

August 1754, llnt;rnatub energic

X
at Curpii tmpdrdtegti, prin care Aaron e

inoitat sd se tntoatcd acasd Ia reSedinld.

Sacratissimae Caes..regiae Mattis haereditariae Principis Tranniae Dnae
Nostrae Clementissim"" fro*irr", Dno Petro Paulo Airon Graeiiritus s.
romano-catholicae ecclesiae in Principatu Tranniae unitorum eppo Fogarasiensi intimandum.

r85

DIN ISTORIA BISERICEASCA A ROMANILOR ARDELENI

39

Probe noverit idem Dnus eppus decreto sub r r mensis Maii ultimo
praeteriti exarato sibi intimatum fusise, quatenus acceptis quamprimum
iollationalibus suis, confestim ad ecclesiam suam se conferat, tantum tamcn
abest, ut morem huic decreto gessisset, quin potius denuo Suam Mattetn
scrmam interpellare, diploma caes.-re!ium clero populoque graeci-ritus in
Trannia unitis anno rTor collatum in dubium vocare non dubitaverit. Me'
moratum autem tliploma (cujus conceptus originalis in archivio isthuius can'
cellariae regiae trannico-aulicae asservatur), exaratum et in Tranniam do
tempor transmissum est, quod praedecessores ejusdem Dni episcopi ot
geni Valachica tanquam thesaurum suum conservare debuissent, hinc in
dubium vocare illud non praesumat sed tanquam a regnante ejus temporir
monarcha clementer elargifum et quod sua Matas sacrma in vigore suo haberi
statuit, observet observaiique faciat. Et cum jam idem Dnus eppus bullir
pontificiis, collationalibus caes-regiis, novis item donationalibus et fundati.
onalibus omnimode provisus sit, altefatam eandem Mattem sacratissimam
clementer resolvisse, ut idem tamquam omnibus munitus in Tranniam ad
eppatum suum illico se conferat, ibi bullas pontificias, collationales et dona.
tionales, iis, quorum interest praesentaturus, installari ac introduci se cufct,
Quae benigna Suae Mattis sacrmae resolutio ipsi Dno eppo eo fine intimatur
ut idem se in omnibus sub gravi secus indignatione caes.-regia conformaro
noverit. Cui in reliquo sua Majestas Scrma Gratia caes.-regia et principali
propensa manet. C. Ladislaus Gyulafi.
(Din acelag protocol).

XI

tr

Februarie 1773, Memoriul Episcopului Gr. Maior trimis Papei

in

chestia

teologului,

PRO MEMORIA
Ego nuper in cancellaria Trannica casu observavi ac vidi collationales
regias" quibus me sub certis et nullibi in mundo consuetis vel auditis quoad
ordinarios conditionibus constituerent eppum. IJtrum vero
t"l-iqnor eppos
ipse unus omnium in mundo eppus conditionatus tito et in conscientia esse
po...t- ac.debeam e sequentibus breviter hic num annotatis judicet quivis...
juris et spontaneae libertatis ecclesiasticae aestimator.
PRIMO
Ecclesia haec ab ipso unionis et erectionis suae principio lonnisi Apos-'
tolicae sedi immediate subjecta esse dignoscitur ex Bulla summorum Poni
tificum Clementis XI et Innocentii successoris de an1lo 172r, 15 Cal. Iunisub lit. A. quae incipit attendens quod nonnulla millia Graecorum etc., pariter
per clerneniissimum ac fel. mem. Imp. Leopold anno 16.99 d. r6-a Febr.
iruic eppatui ad sensurir ecclesiae rom. conformiter collatum diploma in
omnibui juribus, privilegiis, libertatibus, exemptionibus, praerogativis reli-

ZENOVIE PACLI5qANU

r86

quis s. Maftis ecclesiae veris filiis latini ritus aequiparatur, aequaliter horum
capax redditur ex copia sub B qud incipit Nos Leopoldus Dei gratia etc.
Denique in ipsa eppatus fundatione seu ampliori dotatione a piissimo imperatore Carolo 6-to t7t6, e3 xbris facta, quam Ao ryry in bonis dominii
de Szamosujvrir signari ac demum .&o ry36, 3r Aug. de consensu summi
Pontificis cum alio dominio de Balasfalva permutationem ac desuper publicum illudque authenticum perpetuo valiturum servatis conditionibus a sacra
sede praescriptis instrumentum fieri euravit. Sub C. quod incipit: Memoriae
c<immendamus, in hac inquam antelata fundatione Bullis apostolicis legitimo diplomate regio nulla omnino alicujus onerosi juris vel hujusmodi insuetarum conditionum fit mentio, sed equali per omnia jure ordinaria jurisdictione praerogativis et privilegiis cum aliis Hungariae et Tranniae eppatibus
erectus, donatus et confirmatus est eppatus Fqgarasiensis. Porro nulli
epporum ordinariorum hujusmodi conditiones imponi auditum est, minus
bullis pontificiis aut collationalibus regiis inseri.
z-do

Diploma alterum ad cujus tenorem theologus aliaeque praejudiciosae conditiones collationalibus inseruntur licet jussu Aug. Impratricis feliciter regnantis tam hic in cancellaria Trannica quam in regio Tranniae gubernio quaesitum fuerit, nusquam tamen nequid conceptus_ originalis aut copia authentica
reperta est, unde merito apud ipsos etiam niinistros. regios inter apocripha
et subreptitia sub ipso adhuc Eppo Petro Paulo Aaron habitum et recensitum
fuerat. Ad hujus apocryphi diplomatis similitudinem prodiit quaedam instructio
sub nomine Cardlis a Kollonits pariter apocrypha ut infra videbitur: utrittsque
author idem fuisse videtur, horum nudas duntaxat copias nunc nostra aetate
primum reperit eppus Klein apud demortuum in ipsius aula patrem e S. Ii
in ejusdem cistis religiose inclusas, in his copiis praecipua ac pene tota og
clerum et populum authoritas tribuitur theologo, imo eppus ipse theolons
subordinatur. Ad ejusdem rursus suppositi diplomatis tenorem post anno'
plurimos legitimunr fundationis eppalis Balasfalvensis instrumentum seu contractum inter caesareum regium (gubernium) ac eppurn et clerum accedente
desuper placido sedis apostolicae consensu in Trannia initum et ut in literas
fundationalles de more extenderet Viennam missum alteravit hic cancellaria
Trannica itaque alteratum et corrlrptum expedivit anno 1738, zr Augusti,
uti haec ipsa invicem collataex copiis D et E ad oculum ostendunt. Hujusmodi
finissimis ( ? !) naeniis per cancellariam nomine semper Augustissimi circcumdatus ac praeventus fuit primo primum etiam Magnus Pontifex Bened.
XIV dum de presbytero latini ritus bullis inserendo priusquam literae eppi
Aaron cum hujusmodi declarationibus ac rationum momentis ad se pervenissent declaraverat;. velut ex ejusdem literis ad eundem eppum subito
datis constat. Cum ergo tria haec instrumenta apocrypha videlicet diploma,
literae fundationales corruptae et instructio theologalis, quae hucusque velut
reliquorum basis et fundamenta habebantur quorumcumque tenore hactenus
ecclesia haec ad observandas praejudiciosas conditiones adstringebatur' cum

r8:

DIN ISTORIA

BISERTCEASCA A ROMANILOR ARDEI,ENI

41

inquam instrumenta haec vitiosa omnino sint ac proinde ex se se corruant,

corruat et superaedificatum necesse est de regula utriusqtre juris. Haec Mattibus caes, regiis antea nunquam clare sincereQue relata fuisse, signum est,
quia Augustissima imperatrix nudius tertius, me de his coram loqui audiret
abstupuit et graviter molesteque omnino ferre visa est addens nihil horum
:se antea scivisse, jamque summis ministris ordinem dedit ut me eadem referentem ac exponentem in camera charitatis et silentio audirent quemadmo'dum jam facere ceperunt eosque in rem de qua agitur optime dispositos
adinvenio.

3 tio
Dum occasione installationis regiae collationales et bullae romanae publice pro more leguntur (quod idipsum Aug-mae denarravi) atque ex variis
religionibus adstantes audiunt contentas in illis conditiones et notas in infamiam epporum cedentes ipsosque eppos tantopere ligatos et abstrictos quasi

nulla fidei fidelitatisque authoritate apud supremas potestates valerent;

plerique quidem opportunam eppos calumniandos et de tantis Mattibus
aliter quam deceat sentiendi occasionem exinde sumunt et infima facileque
credulam plebem taliter terrent, quod per haec velint eos paltistas facere.
Forro acatholici vocem hanc papista infimo populo adeo suspectam reddunt,
quasi nescio quae horrenda monstra essent, qui, hoc nomen gerunt. Hinc et
istius ritus populi infirmiores praesertim jurisdictionem eppira temporibus
eppi Klein (neque enim conditio ista de presbytero praedecessorum collationalibus aut bullis inserebatur nec diplomatis illius per tot annos nulla ad id
tempus mentio facta fuerat) limitata adeo observantes et praeprimis in bullis
Aaronianis presbyterum latini ritus eppo tenendum audientes scandallum
passi arguebant, eam esse supremarum potestatum intentionem ut Valachi
sensim a ritu graeco ad latinum traducantur et ecce non multo post impostores
solo hoc argumento r452o5 familias uno ictu perverterunt et in execrandum
echismatis errorem praecipitarunt accedente etiam provincialistarum nonnullorum opera et conniventia.
+'to
Longum foret enarrare gravissimas contentiones, scissiones apertas vexas et
' injurias quas eppi cumprimis Iilein et Aaron a suis theologis pertulerunt,
scandala quae inde in clerum et populum provenerunt, fidelium naufragia,
<1uae

ipsos in schismatis pelagus subrnerserunt. Haec fuit hodieque est fratres

contristandi, confundendi unitatem et contemnendi eppum ivit ( ?) Mellifluus. Et quis haec omnia complanabit et sedabit ? Novitas haec est, quippe
quae neque in legitimis augustalibus neque in bullis pontificiis hactenus
continebatur, nec unquam pacifico veteri more ac recepta consuetudine sed
semper contradictionibus et continuis dissensionibus omnium experientia teste
nitebatur. Usus proinde a cancellaria recitatus jure optimo abusus est. Sed
.et conditio praetextu cujus hactenus dicebatrir ejusmodi persona eppo odjungi
defectus videlicet personarum juris peritarum jam desiit, dum Dei et apostoii-

42

ZENOVIE PACLISANU

I B8I

gratia ac clementia caes.-regia hic eppatus jam ltomanos, Viennenses,

Tyrnavienses aliosque aliunde e clero nationequC sua commode instructos
probatosque conspicit doctores theologos ad hoi munus obeundum de bulla
Leonig X.fors aptiores quippe qui nostiorum mores probius noscant. Deinde
cae sedis

de infirmiores horum populorum suis rebus ecclesiasticis alterius ritus,

personam interesse conspiciunt passim de ritu ad ritum etiam levi interdum
illicita de causa ut persuasos aut atractos non sine imodico sui scandolo transire cernunt ipsius ritus diminutionem et imutationem sensim fore perti-

mescunt et sic ab unione fidei deficiunt. Denique praeterquam quod^nulli

usui et aedificationi sed offendiculo potius infirmorum his praesertim circurnstantiis
theologi alterius ritus in episcopatu remori. Accedit quod in
-cedat
ipsis etiam fundationa.libus controversis theologus ad ulteriorem duntaxat
dispositionem caes.-regiam inibi positus est. Quod denique res ipsa clarius,

pateat,qualiter hactenus istiusmodi intrusiones

rem altius repetenda duxi.

et

ingrissiones acciderint

cum exordio susceptae in Trannia unionis quia eppus valachorurn pro-.

tunc Athanasius latinas literas non calleret ideo sub pialtextn atljutorii tireologus juris peritus ad tempus eidem commendabatur idem proinde eppus,
libere suscepit unum e pp. s. I. nulla sibi sive in collationaiibus sive^aliis,
regiis.ordinationibus aut bullis romanis de retinendo theologo necessitate.
imposita pariter et succesori eppo Ioanni Nemes L. B. de patal nulla obligatio ratione theologi caeterarumque conditionum injungitur; is tamen pro.
suo.arbitrio quia de suo gremio raro inveniebantur, accepit similiter unum e.
societate retinuitque quamdiu voluit et tandem dimisit. Dein vero ubi suo
eppo L. B. Klein jam jus sibi esse praetendere, et exinde etiam non leves dissensiones_ oriri
-coepissent, ut ex variis monumentis et ipsa experientia constat; tandem circa A r7a9 circumferri producique caepit cujusdam diplomatis nuda crudaque copia nomine g1. mem. Imper. Leopolii ut .,rb F.
Hujus diplomatis tenore_ut praemissum est noster eppatus ad ejusmodi praejudiciosas conditiones observandas urgebatur et in hodiernum urgeri otrer-^
vatur, cujus tamen nequidem authentica copia hactenus ulla haberi
potult' unde non immerito inter apocrypha censetur ut notae in ipsum factaesub G. luculentissime declarant. Quo authore conceptum fuisset'magna quidem probabilitas non dum tamen satis constat; saiis est quod cuir hacce.
instructione theologali maxime conveniat ut constat
.opi" sub H.
"* fertur summoeuam
pariter subreptitiam et crdli Kollonits sub cujus nomine
viro,
indignam esse notae in ipsam factae apertissirne demonstrant sub I. NB. Hic:
citata documenta cum suis notis per eppum Aaron adhuc A .-752, e5
9bris.
hinc vienna eo Romam transmissa fuerl-reperienturque in Aposi6lica -c"tt..llaria... Duo caes.-regia ligitima favorabilia ecclesii haec habet privilegia,
alterum est diploma Leopoldinum a. ft9g alteruqr instrurnentu'm fund"tionale a. q36; tria his contraria prodieiunt vitiosa instrumenta rmum est
aprocryphum diploma de quo superius de a. r7or, alterum sunt corruptae"
litterae fundationales a. 1738 tertium est instiuctio theologi sub nomine.
cardinalis Kollonits sine dato confecta. Neque mirum

ulli vid-eri debet

quod.

,:89 '

DIN ISToRIA BISERICEASCA A ROMANTLoR ARDELENI

adeo manifesti efrores tanto temporis tractu per Aug-mos Mattes sublati
non fuerint; siquidem eppus Klein ubi tardius latentes in dictis instrumentis
fraudes advertit easque detegere suumque eppatum ab istis onerosis et eccle. siae libertati praejudiciosis conditionibus sartum tectum tueri atque jura
ppatus ad tenorem veri diplomatis Leopoldini procurare et servare contenderet; mox theologus et provincialistae mutuo conjunctis variis opinionibus
et delationibus eppum aggravantes eo augustiarum eundem adduxere ut
ad apostolicam sedem recurrere ibique putrescere debuerit. Eppus vero
1"t91'post cuncta haec excelsae aulicae cancellariae detecta ac- exposita
in ultima tandem benignissima audientia a Matte Sua Ssma fel. regnante id
responsi accepit, quod nihil horum sciat quemadmodum et mihi ipsi nunc
novissime ad meam intuitu conditionum in collationalibus pro me appositarum relationem nil se scire benigne reposuit. Unde facile intelligere est res
hujus eppatus per eos quorum sincere referre esset aut subticeri au1 obscurari
aut in contrarium proponi aut denique secus atque regia mens clementer
annuit expediri solere, et haec est maxima eppatus hujus infelicitas, quam
experientia teste provincialistis quibus theologus ob proprium interesse plus
quam eppis suis hucusque favebant attribuere audebo. Hinc clerus in hodiernurn usque post tot tantaque benignissima mandata regia congrua vitae
subsidio in hodiernum usque se destitutum lamentatur; hinc suppositia et
mendosa instrumenta sanctissimo nomine regio (grave piaculum)- subinde
prodierunt, hinc nullum cleri aut eppatus negotium sive in provincia seu
excelsa cancellaria absque naevo aliquo et restrictione favorum regiorum
expeditur contra manifestam juris regulam odia restringi et faaores inztenit
ampliari. Provincialistae enim clerum populumque unitum nobilem licet in
juribus, privilegiis et personarum rerumque ecilesiasticarum immunitatibus
sibi cleroque latino aequiparari iisque virtute genuini diplomatis Leopoldini
effective frui atque gaudere gravissimeque ferunt, immimores utique eorum quae D. Leopoldus'in suo sacrosancto et legitimo diplomate benigne
pronunciat, dum ait: juste videri ut quos eadem fides et Chiritas in ejusdim
s. ecclesiae catholicae unitate conjunxit ejusdemque obedientes filios eodem
in grernio fovet exindeque divini aeque ac humani favoris pariter reddit
capaces, jure suo non destituantur. Ilic est totius cardo rei omniumque contentionum, injuriarum, pessecutionum et origo, hinc populi ad schisma deficiendi occasio,idenim provincialistis notum est, quod si clerus populusque
Romano-valachus semel ab unione defecerit nil juris amplius habiri possii et
ideo omni se offerente occasione schismatis conniventer se habere solent
maxime heterodoxi, irno cum illis etiam frigidiores ipsi orthodoxi ob purunr
suum interesse temporale, qui aliunde miserum clerum ac undique constrictum et coactum esse vellent. Quod si vero praehabitis juribus et privilegiia
'ecclesia haec effective lrui posset et a praesentibus impendimentiJ elibeiari
procul dubio disunitis quoque amplius praeberetur motivum veritatem au.
diendi, scrutandique et sic pedetentim ad ipsarn ac cedenti, nunc autelu
secus videntes non solum secus obloqui sed et nostris objectare non clubitant: uniri latinus esse, libertatem ecclesiasticam arniitere cleterigrisrluc

rgo

ZEN'OVIE P,ACLISANU

ante unionem. Flaec dum audimus ingemiscimus

neque pdpulo multis praejudiciis decepto rnederi valemus usque quo lapis.
offensionis fuerit sublatns-Viennae rr Mensis Fevr:uarie t773,
Haec expositio anno et die praedicto transmissa est Rmo patri agenti
Voloczka Romarn per ipsum promovenda.
esse conditionis quam

(Concept bibl. central5 arhidiecesand

din Blaj).

'i
!

,i

il

.i,

'ir
'.li]

ti

;l

.,1

t1