Sunteți pe pagina 1din 60

Arhid. Prof. Univ. Dr.

CONSTANTINVOICU

Preot Conf. Univ. Dr. NICU DUMITRA$CU

PATROLOGIE
Manual pentru Seminariile teologice

CARTE TIPARITA CU BINECUV,ANTAREA PREAFEzuCITULUIPARINTE

TE OC TIS T
pATRIARHUL BTSERICIT oRToDoxE noraAxs

EDITURAINSTITUTULUI BIBLIC SI DE MISruNE AL BISERICII ORTODOXEROTT4ANE BUCURESTI_ 2OO4

ABREVIERI:
A.B. B.O.R.
= Revista A.ltarul Banatului, Timigoara : Revista Biserica Ortodoxd Rom6nd, Bucuregti = Revista CredinyaOrtodoxd,, Alba lulia : Revista Glasul Bisericii, Bucuregti : Revista Mitropolia Ardealului, Srbju : Revista Mitropolia Banatului, Timigoara = Revista Mitropolia Moldovei Si Sucevei,Iagi : Revista Mitropolia Olteniei, Craiova : Revista Orizonturi kologice, Oradea : Revista Ortodoxia, Bucuregti : Revista RevistaTeologicd, Sibiu : Revista Studii Teologrce, Bucuregti = Revista kologia Si Viala,Iagi

CUVANT

INRiNTB

c.o.
G.B. M.A. M.B. M.M.S. M.O.

o.T. o.
R.T. S.T. T.V.

Coperta: Emil Bojin Ilustrafia copertei: sfdntur loan Damaschrn. Frescd din sec. XIV.

o -2 0 0 4 DDITURA INSTITLN'ULUI BIBLIC 9I DE MISIUND AL BISERICIIOKTODOXEROMANtr I.S.B.N.9Z 5-6 | 6-O22-x

In invSlSm6ntulteologic preuniversitar,studiului P atrologiei i-a fost destinatd o singurd or[ de curs pe sdptdm6nd,un timp insuficient avdnd in vedereimportanfaacesteidiscipline in formareaviitorilor slujitori ai Bisericii noastre. In contextul unei desacralizdricontinue,in care confruntdrile ideologiilor religioasetind sd devindun real pericol pentru pace, sem[n6nd deruta, incertitudinea gi violenfa, "cultivarea evlaviei autorilor patristici" poate sd constituie fundamentulcel mai de pre! al lumii contemporane. Alcdtuirea acestui manual rcprezirrtd,rodul unei munci desfdguratepe parcursulmai multor ani, cu completdri, rescrieri, suprimdri sauaddugiri ale textului, datoratenoilor informalii ap5rute in literaturade specialitate fare Si strlindtate,o selectiea celor din mai importantelucrbri fiind prezentatd,la sfhrqitulfiecdrui curs. El a fost alcdtuit in conformitatecu programaanaliticdelaboratd de Comisia de invlf[mdnt a Sffintului Sinod al Bisericii OrtodoxeRomAnegi cuprinde25 de cursuri. in mod cert, insd, dacdse va operain viitor o modificare a programei,gi versiunea de fafd va putea fi imbundtifitS. De aceea, orice propunere,observaliesaucomentariu,vor fi binevenitein contextulpublicdrii unei noi edifii. Se insist[ mai mult pe viala autorilor, fbrd sd se neglijeze opera sau invdfdturile, ludndu-se in considerareatdt vArsta elevilor de Seminar,cdt gi nivelul de cunogtinfeacumulatpdn[ in i anul III de studiu,cdnd li se predl Patrologia.

Manualulincearcl,pe de o parte,sd rispundd unor cerinfe mereuin schimbare.a societdliiin caretraim, ftrd aalteraceva din autoritatea doctrinarigi spirituald pdrinfilor,ci mai degrabd a a o reactuariza, o face.mai in congtiinla a vie iin.iito..uii. pr.gdtesc pgntrupreofie,dar gi a credinciogilor ortoJo;$ili, zirere noa'stre, pe de altd parte, sublinieze iar sr rolur autorilorfatristici in dezvoltarea unei.misiunipastorale eficiente Biseii.ii si u a unui ecumenism exigent,care sd ducd la upropi.r.u .r.irinifo, din toatdlumea. Manualulsedoregte instrument lucru in un de mdnaelevilor gi profesorilorde Seminar,o sursi ae inspiragie pr.garir.u i" expunerilor Totoda.td, lor. ei.poate reprezenta un ..indreptar,, gi in universulliteraturii spirituali p.ttt* credincio gii nisericii rroas_ tre, interesafi o trEiremai intens[ a relafiei de lor cu Durnn.r.u, dar gi de o fundamentare propriei ror credinfe a v mogtenite din 'rvvrwrur familie. Mulfumiri gi recuno'tinfdadresdm prea Fericitului pdrinte PatriarhTeoctistcarea binecuvdntat puuricur.auc"rrJi ,nu"rur la EdituraInstitutuluiBiblic de Misiune al Bisericii ortodoxe ai RomAne. Mulfumim, de asemenea, pdrintelui prof. univ. Alexe qi Domnuluiprof. univ. dr. Emilian'poprr"u dr. Stefan pJf r"f"_ rateleintocmitein vederea publicirii.
Autorii

DEFINITIA, OBIECTUL, IMPARTIREA $I IMPORTANTA PATROLOGIEI


Patrologia este o disciplinb teologicdcregtindce se ocupd cu studiul viefii, operelor 9i invdfdturilor Sfinyilor Pdrinyi qi Scriitorilor bisericeSti,triitori in primele opt veacuri cregtine. face parte inDe asemenea esteo disciplind istoricd deoarece de tegrantd istoriacregtinismuluigi sefoloseqte metodastudiilor din ea istorice,in speciala istoriei literare.De aceea, semai numegtegi Istoria vechii literaturi creqtine sau Istoria vechii literaturi bisericesti, prima denumirefiind folosit[ mai mult de teologii protesiar tanfi^gide independenli, ceade-a doua de teologii catolici. In teologia ortodoxd se intrebuin[eazd termenul Patrologie pentru cd subliniazdmai bine importanla Sfinlilor Pdrinli ca fundamentepentru istoria gAndirii, evlaviei qi spiritualitdlii cregtine, pe cAndcelelalte doud se referd mai cur6nd la ansamblul operelor literare cregtine. Numele de Patrologie este folosit uneori aldturi de cel de Patristicd, diferengadintre ele fiind aceeacd in timp ce Patrologia se ocupd de viafa gi operelePirinfilor, Patristica insistd pe ideile qi concepteledezvoltate in acesteadin urm6, insd amdndou[ trebuie privite ca un tot unitar. Cu alte cuvinte, putem si folosim ambele numiri, frrd a face vreo greqeald. Patrologia are ca obiect studiul tuturor scrierilor literare cregtine,gi cuprinde martorii inv6f6turii credinfei ortodoxe de-a lungul primelor opt veacuri, a cdror viald gi operd au fost conforme, in general, cu inv6!5tura Bisericii, precum gi pe autorii eterodocgi,fie in totalitate, fie parlial gi care au susfillut uneori o

ortodoxe riisericii a p.i.ur. f i ;i ;rsu_ :l-..*riiacestera. _TveJaturii ntzanr _1i Intre ei se


num5rd: Sfinfii clement Romanul, Ignatie Teoforul gi policarp al Smirnei.

p:ry9ryH6fi alelumii creqtine, ar n: OrieenlTr_-,tuliu' cum T:" suu sfenful alqii3r3, .*.-attd astfel incheierei oficiaia p" .u ^cigrian, impohiva cuflilo,r indreptate creqtinilor, vor mai exista degi reburniri sporadice unorngrlecutori afe (Liciniu,.de exempru), 325,anulin sau carea awt loc Sinodul ecumenic ia Niceea, cadrul I de in ceruiu ,-uu luat hotdrdri careincheiau perioadide conflicteaoctinar., ,.ft.c_ o tatefoarte binein lucririledeteologie istorie bisericeascd we_ 6i din mearespectivd. Teologia romAneascd a.optat pentruceade_a douadatd, anul - __ 313, considerdnd atuncii-a deschis ci perspectiva dezvolt[rii libere a unei literaturicregtine murt mal bine articuiuL,-.u o manierd abordare problemelor clardgi mai diversificatd, de a mai specific[unui procesde inflorire. Perioadaintdi a fost marcatd existenfa patru impursuri de a principale,qi anume: a.,Amosfera imediat p ost_ ostoIi cd, estecar t ap acterizati prin apariliaunor lucriri de mire linuta in duh evanghelic, 9i u-taro, ideecentrali era dragostea qi-unitatea intre frafi, & ul. aceluiagi Trupal cirui capeste Hristos. Autorii'pro"-in.n1i,unt -embre urmagidirecfi(sauindirecfi)ai sfinfilor Apostoli, martoii prin

doctrinl contrard,.in anumite puncte, hotdrdrilor sinodale, normelor de credinfd gi tradiliei bisericegti, considerdrrc cd mlliteazd,pentru ortodoxie. In ceea priveqte patrorogiei,aceasta ce periodizarea estein acord gu malua]ele de pdnd acum (Manualul de Famtogie af lr. proe ar. IoT C. Coman, sr1sa:ea- mai inportanti a lucrarii de fap;, ce individualizeazilteiperioade,fiecarecu specificur qi proHemeleei. l. Perioada intdi.sau.-a inceputurilor,estesituat[ inke slbrgitul s.ecolytui I !,fk (probabil.anutlZ; qi inceputulcelui de_alIV_lea, datalimitd fiind diferiti in lucrdrilede specialitate. unii prop* unur 300, ca cifr5 rotundd,incheiereaunui viac marcatde prLenp unor

b. Gnosticismul,propovdduitoral unei doctrine gtiinfifiee, a provocat rcac[ia unor scriitori precum Sfdntul Iustin Martirul gi Filosoful, Tertulian,Sfdntul Irineu de Lyon gi Clement Alexandrin-ul,care au dat pagini de literaturd antignosticd de mare densitate,cu o analizdfilosoficd profundd,intr-un stil elevat gi concis. Totodatdei sunt preocupafi,ca gi predecesoriilor, de p[strareaunitatiibisericegti, careatit gnosticii,cat gi schismaticii pe prin pozilia lor, o puneauin pericol. c. $coala cateheticd din Alexandria a determinat apari.rqia unor opere de filosofie gi culturd comparatdprin Clement Alexandrinul qi operede filologie sacrd,exegezdbiblicd,apologie, teologie sistematicd,retoricd gi istorie prin Origen, reprezentantul cel mai de seamdal acesteicetdli culturale a vremii. d. Perseculiile impdralilor romani indreptateimpotriva cregtinilor, precum gi scrierileanticregtine unor autori p6gAni,au ale dus la aparigiaunui numdr mare de apologii, unele de un inalt nivel cultural, cu informalii gi elementede gdndireoriginald, ca de pildd cele ale Sfantului Iustin Martirul gi Filosoful, Tertulian gi Origen,sauun documentmai vechi de literaturdcregtind: Scrisoarea cdtre Diognet. Perioada aceastase caracterizeazd prin aparilia unui numdr considerabilde genuri literare,ca de pildi: filologia sacrd,exegeza gi comentariilebiblice, apologetica,polemica, omiletica, cronica istorici, genul doctrinar-sistematic dogmatic, ascesau tic, martirologic, poeziaqi corespondenla. 2. Perioada a II-a, saua infloririi, cunoscuti gi sub numele de epocade aur a literaturii patristice,cuprindeintervalul de timp desfEguratintre anul 313 qi jumdtatea secolului al V-lea. $i asupra limite au existatopinii diferite. Unii considerdcd, frebuie acestei ea l[ fie anul 430, cdnda murit Fericitul Augustin, moment culminant pentrucugetarea literaturapatristicdapuseand, allii considerd gi iar c6 anul 45 1 estemai potrivit pentru cd reprezintd datala care a avut loc SinodulIV ecumenicde la calcedon,cu binecunoscuta formuld teologicdce a constituitun pas hotdratorin evolugiagdndirii teolo-

l0

Arhid,Proli,Univ,Dn Constantin Voicu PreotConf,IJniv, NicuDumitraqcu Dn -

giei hristologicegi doctrinare, ansamblu. fine, o altdpropunere in In estepentruanul 461, datala carea murit papaLeon cel Mare, dup[ care urrneazdo perioaddde reluiri, aprofunddriale temelor deja abordategi aparilia txtor Enciclopedii. Teologiarom6neascd in ia considerare ultima altemativd. Degi estecea mai restrdnsd numir de ani, aceastd ca perioadd este, f6ri indoiald, cea mai prolific[ pentru crea[iapatristicl din toatepunctelede vedere.Acum se dezvoltdla maximum gi iqi definesc stilul clasic toate genurile literare inmugurite in perioada anterioardgi iqi fac aparigia altele, cum ar fi: autobiografia,encomionul sau necrologul, istoria literard, autocritica literard, conlafiunile sauconvorbirile cu Pdrinlii (inceputulPatericului),operede spiritualitate,Filocalia, opereliturgice, canonice,manualegi florilegii ; se dezvoltd,lucrdrile doctrinare,poeziagi corespondenla. Aceastl imensdactivitateliterari estelegatdde marile controverse doctrinare,provocate de cercurile pigdne qi de eretici in jurul unor probleme teologice importante,qi anume:teognosia, SfhntaTreime,cosmologia, antropologia, hristologia,mariologia sauharitologia.Esteperioada primelor patru Sinoade ecumenice, unde s-au adoptat norne fundamentalecare au determinat progresulgtiinlei teologice.Sinoadele gi ecumenice locale i-au creat pe marii Pdrinfi ai acestor vremuri, iar Pdrinfii sunt cei care au dat substanld prestigiu acestorSinoade. gi Literatura perioadei a II-a este scrisd nu numai in limbile greac[ gi latin6, ci gi in siriacS,armeand,coptd sau gotd. Este o literatur[ misionard, care militeazd" pentru unitatea Bisericii gi refacereachipului lui Dumnezeuin om, redactat[ intr-un spirit critic Ai qtiinfific; este o literaturl a pdcii gi prieteniei, cult[ qi frumoas[ sub toate aspectele, care iubirea gi severitatea comin se pleteazd, perfect; esteo literaturi cu un bogat confinut ascetico-monahal, unde pdcatului gi riului, sub toate formele, li se opun progresul continuu spre desdvdrgire; esteo literaturd ecumenic[ nu numai pentru cd ea pregitegte,fr[mdnti gi pune concluzii Sinoadelor ecumenice,ci gi pentru cd ea insdgi,beneficiindde libertateaacordatd, circuld de Ia un capdtla altul al lumii cregtine, prin prieteni,misio-

nari gi faduceri. Este innobilatS de cele mai mari personalitdfi ale Bisericii, intre care, este de ajuns sd menfiondm nume precum: Sfintii Atanasiecel Mare, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Grigorie de Nyssa, Ioan Gurd de Aur, Chiril al Alexandriei, Ambrozie al Mediolanului,Fericilii Augustin gi Ieronim. se 3. Perioadaa III-asaudecadentd,care intindede la anul461 pdndla moartea Sfhntului Ioan Damaschin(749) in Rdsirit, qi pdnd in anul 636 pentru Apus, anul in care Sffintul Isidor de Sevilla tece la Domnul. Poatetitulatura de "decadenti'oesteuna nedreaptdpenperioadi, apar figuri iluste ale literaturii eclesiale f'u cd, in aceastd probleme de aduc un suflu nou cugetirii cregtine gi adAncesc care anterior.Apar erezii noi, care pun la doctrin[ hristologicd dezbdtute mobilizare qi unitateaBisericii in ansamblul incercare capacitateade ei, monotelismul gi monergismul fiind niscute din marasmul reliGenii, precum Sfurlii gios produsde monofizitism gi nestorianism. gi Leonliu de Bizanf, dar mai cu seamd Sofronie al Ierusalimului Sfintii Maxim Mdrturisitorul gi Ioan Damaschin,au creato literaturd hristologicd de mare profunzime gi la un nivel elevat, plecdnd de la formula calcedoniand) care poate sd rdspundi oricdrei provocdri igi iconoclastd gisegteteologul cel mai potrivit Controversa eretice. TeologiamariologicddobanSfhntuluiIoan Damaschin. in persoana degteo amploarenemaiint6lnitd, crealiile omiletice qi cele imnologice aduc6ndin prim plan, alSturi de Sfintul Ioan din Damasc,pe Sfinfii Andrei Criteanul, autorul Canonului cel Mare, Roman Melodul sauCosmaMelodul, ei ingigiimnografi de prestigiu. Totodatd,nu trebuie uitat efortul de sistematizarca doctrinei cre$tine elaborate pdnd la vremea aceea, inceput de Sffintul Maxim, dar des[vdrgit, intr-o manierd neegalatd,de Sfhntul Ioan Damaschinin Dogmatica sa. Acum Pirinlii gi Scriitorii Biserioeqti fac traduceri insemnatedin filosofia greacd,sau folosesc' idei din acesteoperepentru alcdhrireaunora personale.Se sinte. tizeazdlstoriile lui Socrate,Sozomengi Teodoret,in lucrarea lui Istoria tripartitd; se scriu cronici; apar istoriile nafioCassiodor, ale goto-gefilor, vizigolilor, suevilor, vandalilor gi'francilor. nale Apar Enciclopedii, Etymologii, bogate in informa{ii' provenind

tr2

Arhi,l,Prof,Unir.D^ Corttooti, Voir, - prrot Coof.IJrir.D, NiruDu^itrolru

din domenii cdt mai diverse: filosofie, gramaticd,istorie, retoricd, matematicdgi medicind. Ca atare, gi aceastdperioadd are realizdrile ei, degi, nu la nivelul qi de anverguracelei anterioare. * Cercetarea patristicd igi demonstrezd, importanla prin actualitateaei. Un teolog autenticestecel careincearcdsd disluqeascd misterele credinlei creqtine fu ndamentdndu- inv d\dtura pe opegi rele Pdrinlilor gi Scriitorilor Bisericegti,cei care au trdit in perioada imediat urmdtoarecelei apostolice,sau au fost martorii celor mai importante momenteale f6uririi invdldturii de credinfd. Studiul Patrologiei este absolutnecesar pentru cunoagterea teologicd qi pentru istoria culturii bisericegti.Ea ofer6 temelia majoritdfii disciplinelorteologicepentru primele opt veacuri ale erei noastre, indeosebiistoriei bisericegti, istoriei dogmelor,dogmaticii, exegezei biblice, elocin{eisacre,moralei,asceticii,cateheticii, liturgicii, dreptului bisericescAi istoriei religiilor. patrologia ne pune la indemind comorile bogate aIe Sfintei Tradilii, unul din izvoarelerevelateale credinleinoastre. Ea este,prin tnsdsi esenla ei, studiul Sfintei Tradiyii. Reactualizarea inv6fdturii gi vielii creqtine din primele opt veacuri ajutd gi imbogdfegte spiritualitateaBisericii, pe care o insuflegi o menfine identicd cu sine, prin acelagiDuh Sfhnt de-a fegte lungul secolelor.Reimprospdtareacunoaqteriimarilor adev[ruri cregtinedin izvorul viu al Sfinlilor Pdrinfi este o necesitatepentru cregtinul de astizi. Libertatea gi etosul cunoapterii,practicate de savanfi gi masele cregtine gi necreqtineactuale, dragostea fierbinte pentru omul bolnav, slab, rob, nedezvoltatsauprigonit, impulsul spre un progres infinit care vrea sd aducd mai multd lumin[ gi fericire tuturor oamenilor de pe intreg pdmdntul, igi gdsesc izvorul in paginile de mare trdire gi de intensd ardere lduntricd ale lui Tertulian, marelui Origen, Sfinfilor Vasile cel Mare gi Grigorie Teologul, Ioan Gur[ de Aur sau Ambrozie al Mediolanului. Ei au fost qi vor rdmine pentru totdeaunamodelelenoastre.

II

{ PARINTI, SCRIITORI BISERICE$TI $I SCRIITORI CRE$TINI


Foartepulini dintre credincioqiiortodocgifac distinclie intre Sfinlii Pdrinfi qi Scriitorii Bisericegti,iar in Occident, uneori, chiar ca fiind lipsitd de importan!6.Ea este consideratd aceasta existi insd gi estebine sd fie cunoscutd. Cei mai insemnafi pentru studiul nostru sunt, fErd indoiald, Sfinlii Pdrinli, numili, de asemenea,in anumite imprejurdri 9i Celelaltedoud grupdri, in funclie Pdrinli sauPdringiBisericeSti. de mdrturisirea ortodoxd a invdfdturilor lor gi a curdliei modului lor de via[d, sunt, in ordine, cele ale Scriitorilor BisericeSti qi Scriitorilor creStini.Fiecarecategorieare o istorie speciald9i o ierie de elementespecifice. l. Sfinlii Pdrinli sunt autorii cei mai valorogi pentru in!elegereaevoluliei gdndirii cregtinede-a lungul timpului. Termenul pdrinte vine din limba greacd,de la natqp, ncrt6peg: pdrinte, La p[rin1i qi are o evolutie extrem de interesantd. origine sacru, raporgi Noul Testament", unde desemna 0u "rdddciniin Vechiul

l* ful dintreinvifdtor gi ucenic,igi schimb[ inlelesulin primele


tfacuri, termenul fiind "rezervatepiscopilor, pentru ca, incepdnd lu secolulal IV-lea sd capeteo cu totul altd semnificafie,adicd la lf, seadreseze"maiales episcopiidin trecut,camartori ai doclflnei Bisericii, ca reprezentanlide autoritate ai tradiliei doctri' |ldre ortodoxe a Bisericii". Cu alte cuvinte, termenul Pdrinte i Elsericesc atribuit celor caremdrturiseau scrierile'lor adein era invSldturd a Bisericii, invSldturd confirmatd apdi in hot6Vlrata

(JniuDn Nicu Dirmitragcu

Patrologie manual pentrusenltariile teologice -

t5

rdrile Sinoadelor ecumenice. Agadar, pdrinli Bisericesti s,,nt doar aceiacare au primit acestapelativ din parteaBisericii insdgi gi, prin extrapolare,cei care, degi n-au fEcut obiecful ..unei analize" ecumenice,au fost numili aqa de alfi pdrinfi Bisericegti, confirma{i de sfintele Sinoade.Mergdnd mai depart rez.ortd, e, cd avem Pdrinli doar in primele g secole,in care sunt incluse cele7 Sinoadeecumenice. Am puteaspunecd existachiar o interdependenfd intre hotdrdrile sinodale gi participanfii la lucrdrile unor astfei de adundri, sau soboare, sensulcd: "dac6 e adevdratcd sinoadele, in indeosebi cele ecumenice, statorniceau doctrinaBisericii, bazdndu-se pe autoritateaPrrinfilor, e tot agade adevdrat ulterior gi cd, intre sinoade, indeosebiparticipan{iila aceste sinoadese bucuraude o autoritate gi de un prestigiu deosebit". cu timpul insr numele de pdrinri a inceput sd treacd de la episcopi gi la Scriitorii Biseric-egti, indiferent dacd erau membri ai clerului sau simpli mireni.in toate controversele cu care se confrunta lumea cregtind,se fdcea apel la mdrturisirea cu autoritate a credinlei Bisericii, a$a cum era ea fixatd in documentere perioadei primare, in lucrdrile gi propov[duirea reprezentanfilor ierarhiei gi chiar ale celor din afara ierarhiei, ale auiorilor de literaturd patristicr (scriitori Bisericegti) precizdndinsd c[ nu intotdeaunainvildtura acestoradin urmd eia in deplind conformitate cu cea oficiald. ca urmare, era nevoie de aparilia unor criterii care sd fac[ distinc{ia intre cele doui categorii de autori patristici. Iar cel care va creaaceste Rofine,ce vor fi aplicabilein intreagaBiseric[ este vincenfiu de Lerin. condiliile pe care trebuie sd le indeplineascd un scriitor cregtin pentru a se bucura de numele di pdrrnrc Bisericesc sunt in numdr de patru gi ele au fost foarte bine evidenliate de pirintele profesor Ioan G. coman, in manualele sale, gi anume:

I. Doctrina ortodoxd, fapt care presupune ca invdfdtura Pdrinfilor sd fie in deplin acord cu doctrina Bisericii, fbr[ a se infelege insd cd ortodoxia lor trebuie sd meargdpdnd la detalii, intruc0t unele elementede doctrinb s-au cristalizat mai tdrziu, in timpul marilor controverse,dupd ce Pdrin{ii igi scriseserdoperele. Nu se poate cere Pdrinlilor o totald infailibititate. Mai ales dacd vorbim de perioada primarr. Era greu sd existe o doctrind fbrd erori, mai ales inainte de convocareaprimului Sinod ecumenic de la Niceea, din antlJ325. (Tertulian gi Origen sunt doi autori a cdror invdfdturi esteconsideratdereticd,insi, aportul lor la dezvoltarea unor concepfiiteologicecoerenteesteincontestabil). La fel se poate spunecd qi in cadrul dezbaterilorsinodale, sauin intervalul dintre acestedezbateri,nu se poate cere participanfilor o mdrturisire de credinfd aprioricd hotdr6rilor luate. 2. Sfi,nleniavielii, adici o punere in practicd a invildturilor cuprinsein Sfintele Evanghelii. Pdrinlii trebuiau sd fie adevirate autorit5li morale ale vremii lor, sd se bucure de un prestigiu deosebitin cadrul comunitSlilorpe care le pdstoreau, culme a o sfin{eniei era consideratdmoarteamartiricd. 3. Aprobarea Bisericii, condifie esenliald prin care unui pdrinte Bisericesci se recunoagte, oficial, aceasti calitate. 4. Vechimea,adicd, incadrareaautorului in limitele celor opt sccolecregtine,mai precis pdnd la anul781-,datl la care a avut loc cel de-al qaptelea Sinod ecumenicde la Niceea. Biserica Ortodoxd nu acordd unui scriitor creStinstatutul de Pdrinte, decdt dacd indeplinegtetoate cele patru condilii menfionate.Tinend cont insd, de evolufia viefii religioase gi de direcliile ccumenismuluicregtin actual,nu este exclus ca in viitor Biserica pozilia. $i aceasta f[-gi reconsidere pentruc[ nu s-ainteles,foarte elaq de cdtre anumite Biserici, faptul cd baza ecumenismului o edevdrat constituiePdrinfii, prin via{a qi operelelor pe care le-au pus in slujbaunitn{ii cregtinilorde pretutindeni,desigurtrr condili-

Univ. Constantin Dr. Voicu PreotC, -

pentraseminariile Patrologie manual teologice -

l7

ile unor reconsiderarigi reexaminiri ale acestorain acord cu noiie provocdri ale societdfii. BisericaRomano-catolicdnu esteat6t de restrictivd,in sensul cd gi Scriitorilor Bisericegtiprecum Terturian,clement Alexandrinul, Origen gi Eusebiude Cez,arzea, desigurgi altora,li se atribuie acelagiapelativ,chiar dacd viala gi invdldtura lor nu sunt ireprogabile.Tot cu ingdduinfd privegte gi cea de-apatr.tcondilie fundarnentald,, vechimea,afiinci cdnd numegtePdrinyi ai Bisericii gi autori din veacurileIX gi X, degilimita fixatd estesecolulVIII. Este important de gtiut faptul cd,,atdtaprobareaBisericii, cdt gi vechimeasunt necesare, deoarece, rol verificativ.Dacdpriau ma esteconsemnatd "mod expresin documentele in sinoadelor, ecumenice locale,in decizii bisericepti maximd importanf6, gi de sau in chip tacit, prin folosirea invdldturii anumitor autoii pentru apdtarea credinfei",ceade-adouaimplicd, pe de o parte,,.autori_ tateatimpului apropiatde Sfinlii Apostoli 9i pdrinlii din primele d.oui veacuri", pe de altd parIe, confirmarea apartenenleiautorilor respectivi la "epoca unitdlii depline a Bisericii din primul mileniu". 2. Scriitorii BisericeStisunt acei autori care nu pot fi socotifi egari Pdrinlilor Bisericii gi nici nu se pot bucura "de privilegiul de a fi normativi pentru credinfd qi sfinfenie, pentru iA nu s-a., impus nici prin sfinfenia vielii gi nici prin ortodoxia invdldturii cuprinsein operelelor". Cu toate acestea, sunt extrem de importanli pentru cunoa$ei tereaevolu,tieiteologiei gi a viefii bisericegti pentru cd, deqin-au autoritate deplin6, au vechime, iar unii dintre ei sunt ganditori de mare profunzime, cu o operd consistentdgi foarte bine elaboratd. Estede ajunssd-i numim pe: ClementAlexandrinul,Origen,Tertulian, Lactanfiu sau Eusebiu de Cezareea,Teodor de Mopsuestia,sau Evagrie Ponticul, scriitori sirieni, georgieni,armeni etc.,ca sd ne ddm seama rolul pe carel-aujucat aceqtia d,ezde in vcltarea unei cugetdricregtineclare gi concile, fiind, unii dintre ei, acevdrali deschizitori de druinuri in anumite senuri ale lite-

raturii de specialitate.Operele lor "reprezintd un uriag material de istoria culturii qi a spiritului cregtin in primul rnileniu, un material cu orientdri, dezvoltdri gi solulii variate pentru problemele wemii. Este o sintezi literar-filosoficdgi spiritualda produselor muncii gi inteligenfei umane din trei continente in jurul Mediteranei in primul mileniu de dupd Hristos". 3. Scriitorii creqtini - potrivit Pr. prof. dr. Ioan G. Coman "sunt acei autori cregtinipiofani sau eietici, trditori in perioadele cronologice studiate de Patrologie qi care au scris opere prezentdnd interes pentru invdlltura sau pentru viala cregtind". La fel, cum esteinteresatd studiul Pdrin{ilor Bisericii, saua Scriitorilor de Bisericegti,degi nu in aceeagimdsurS,Patrologia trebuie si studieze gi sd cunoascdinv[fiturile ereziarhilor precum: Arie, Eunomie, Iulian Apostatul, Nestorie,Eutihie etc., dacdnu in detaliu, cel pufin in linii generale. Alte doud categorii de autori importanfi pentru studiul nosftr sunt: Invdsdtorii bisericeSti sau Didascalii'qi Doctorii sau Invdtdtorii cei mari ai Bisericii. Primii "se ocupau cu invdfItura cuv0ntului lui Dumnezeu in oadrui cultului gi in afara acestuia,bucurdndu-sede un prestigiu asemenea aceluiaal profefilor.Din harismatici,cum au deosebit, fost la inceput, invdlStorii ajung profesionigti gi continud si aibd iln rol insemnatpAndin secolul al V-lea. Didascalii erau, de obieci clerici, dar puteau fi qi laici. Obiectul gi forma invd{dmdntului suntparlial consemnate lucr6ri precum Didahia sauinvdldin fitrd celor doisprezeceApostoli, Apologia 1 a Sfhntului Iustin Martirul gi Filosoful gi Stromatele lui Clement Alexandrinul". activitateain paralel cu catehefii; sunt supe. Ei igi desfEgoard gi anteriori acestora. flori Profesorul Teodor M. Popescu,in lucrarea sa Primii didas&ll cregtini, spunec6: "Prin intrarea in cregtinisma unor oameni gUlti, a unor mari 'filosofi', ca Aristide, Justin, Atenagora, iifi Tblian, Teofil al Antiohiei, precum gi prin frecventareagcolilor & .$' plg6ne de cdtre unii cregtini, didascalia s-a lSrgit gi addncit cu i unogtinte filosofice gi a luat forma unui invdldmOnt t-eologic astfel primele gcoli cregtineciatorate iniliafflin1ific. Iau nagtere
! A\l'RoLoGIE

18

Arhi,l.Prof, Ilrir. Dr. Corttooti, Voitu- prrot Corf. Unir.Dr, NiruDu^itro$ro

tivei particulare gi inv5ldmdntului unor didascali ca lustin, Ta!ian, Rodon, care,ca gi filosofii pdgAni,str6ngin jurul lor qi instruiesccercuri de elevi cregtini, dintre care unii intrd in cler, fir6 ca oficialitateabisericeascd fi contribuit cu ceva la aceastd sd noud form6 de invdfdmdnt,care e gi profan, gi cregtingi filosofic,,. Aceastbsimbiozl intre elementele gdndirepdgdnegi cele de cregtine,n-a produs insd prea multe opere,intrucdt pentru autorii acesfui gen de mdrturisire a crezului creqtin, arma principald nu era scrisul, ci cuvdntul. Prin intermediul lor creafia apostolicd devine tradifie. Ei sunt creatorii tradifiei gi "pionierii" misionarismului creqtin intelectual. Cei din a doua categorie, adicdDoctorii, sunt "autoritefi de r-eferinfdin probleme de credinld sau de disciplin[". Sunt citafi direct, sau indirect, de cdtre urmagi, in sprijinul apdrdrii ?nvd!dturii ortodoxe in fala unor rdtdciri. De exemplu, unul dintre marii pdrinfi ai veacului al V-lea, Sffintul Ioan Cassian,il combdteape Nestorie cu texte luate din lucrdrile Sfinfilor Ilarie gi Ambrozie, Fericililor Ieronim gi Augustin, sauRufin, apoi din cele ale Sfinfilor: Atanasieal Alexandiiei, Grigorie de Nazianz gi Ioan Gurd de Aur. Sffintul Dionisie Exiguui compuneun floriiegiu de texte trinitaro-hristologicecu texte din patru pdrinli apuseni. Numdrul acestora (sau,mai degrabi, numele lor) s-a schimbat de-a lungul timpului in Risdrit gi Apus, incAt dupi anul 800, Biserica Ortodoxd sI se rezume la doar trei dintre ei, Sfinlii Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz qi Ioan Gurd de Aur, pentru confibufia lor in l5murireaproblemelortrinitare. Bisericaie-ar putea acordatitlul de Doctores Ecclesiae gi Sfinfilor Atanasiecel Mare gi Grigorie de Nyssa pentru rolul determinantin formularea invdfdturii trinitare, sau Sfhntului Chiril al Alexandriei, in domeniulhristologic.BisericaApuseand vorbeqte mod special in de Sfhntul Ambrozie, de Fericilii Ieronim gi Augustin, sau Sf6ntul Grigorie cel Mare; ea ii include qi pe a[ii in categoriadoctorilor, ca de pildd pe: Ilarie Pictavianul,Petru Hrisologul, Leon cel Mare, Isidor de Sevilla.

III

"PARINTII APoSToLICI
t

DIDAHIA

Aposrot.r) $NvAlAruRA cELoRDoTSIREZECE


Didahia este, fird indoiald, cea mai veche operd literard postbiblic6 cunoscut[,sau "documentul cel mai imporcre$tind tant al perioadei din imediata apropierea Sfin{ilor Apostoli gi izvorul cei mai vechi al legislaliei bisericeqti,pe care il avem". (alc[tuit de un intr-un manuscris-pergament Ea a fost descoperitd unumeLeon, supranumit"notarul gi pdcdtosul",in anul 1056), ds cdtremitropolitul Filotei Vrieniu, in 1873,in Biblioteca Sffintuldi Morm0nt din Ierusalim.Textul propriu-zis con{ineagi alte lucrdri cu un conlinut deosebitde valoros pentru datelepe care lc ofereaprivitoare la perioada"din imediataapropierea apostolifor", intre care amintim cele doud Scrisori ale Sfhntului Cletncnt Romanul (degi celei de-a doua ii estecontestatd autenticitntca)gi Epistola lui Barnaba.Lucrareaa fost publicatd chiar in ntruldescoperirii,dar lurneaa luat cunoqtinldde ea mai alesprin ei Includerea in coleclia lui Harnack, din anul 1884. Incd de la in controverse legdturdcu autenapnriliea provocatnenumdrate ticitatea,confinutul qi originea ei. Este o scriere de dimensiuni rdusc,comparabildca intindere cu Epistola cltre Galateni a Sfbntului Apostol Pavel (aproximativ 10700 de litere). Carac[tful ei o arati ca pe un 'omanual" catehetic compus in primul voaccreqtin,probabil intre anii 50-70,degiexistdgi opinii careo plaxcazichiar ?ntr-operioaddmult mai tdrzie,160-180,pdrerela earcstudiul de fa{d nu subscrie

Univ.Dn Constantin Voicu Preot -

pentruseminariile Patrologie manual teologice -

21

Autorul este necunoscrt,insi gtim c6 el a folosit cel pufin doud materiale mai vechi, care duc cdtre primii ani ai cregtinismului, gi anume: un indreptar moral (cu un set de instrucfiuni foarte bine precizatepentru cregtini), care se regdsegte invdf[in tura celor Doud cdi, a vielii si a morlii, gi un compendiu liturgic, axat in special pe explicarea botezului, euharisliei gi mdrturisirii. El poate si fi folosit gi alte documenteajut[toare, pentru ultimele doudpdrli ale lucrdrii, sau si fie rodul propriei inspiralii, in urma lecturilor, discufiilor gi a convingerilor sale^. mod sigur, in ins5, ea apare,in ansamblu,ca opera unui singur autor. Nici locul unde arfi apdrut nu se cunoastecu certitudine. se poate sd fi fost Siria, Palestinasau Egipt. in leg[turr cu titlul ei, existdmai multe variante sub careeste cunoscutd.De exemplu: "inv[f5turd a apostolilor", ..invd{[furi ale apostolilor", sau cele doud care gi apar,de altfel, in textul publicat de Filotei vrieniu, "invdf[turi a celor doisprezeceapostoli" gi "invdf5tur[ a f)omnului prin cei doisprezece apostoli cdtre neamuri". volumul de fa[d, opteazdpentru titlul scurt al lucrdrii. Conlinutul Textul propriu-zis este alcdtuit din trei pdrli gi un epilog, toate insum6nd 16 capitole, dupd cum trmeazd l. Catehezt morald (cap.I-VI), cuprinde ..instrucliunimorale cu privire la cele doud cii: caleaviefii gi caleamor!ii". Autorul insistd mai mult, a$acum era gi firesc, asupracelei dintdi, calea "celor mai inalte virhrgi,', calea vieyii, cire duce, prin asumareagi respectareaindatoririloq la desdvdrgire.indatoririle sunt grupate in trei categorii: a). tndatorirea capitald, aceea de a iubi pe Dumnezeu, pentru c6 El este creatorul tuturo4 gipe semenii noStri, pentru cd sunt frafii nogtri.b). indatoriri personale, care presupun o depirtare de toate viciile qi pdcatele

prezentein lumea Vechiului Testamentgi in pdgdnism. Se reg6sescmai toate faptele care pot determina sancfiuni, de la minciund, desfr0u, fl1[rnicie, ldcomie gi mdndrie, pdnd la superstilie, idolatrie sau crimd. Iat[ spre exemplificare un scurt pasaj: meu, deorice gidetotceeste fugi rdu "1.Fiul asemenea lui.2.Sd nu
fii mdnios, cd mdnia duce la ucidere; nici invidios, nici certiret, nici mdnios, cd din toate acestease nasc ucideri. 3. Fiul meu , si nu fii poftitor, ci pofta duce la desfrAu;si nu spui cuvinte de rugine, gi nici sd te ui{i cu ochi pofticioqi, c[ din toate acestease nasc adulterele.4. Fiul meu, s[ nu ghicegti viitorul dupi zborul pisdrilor, pentru cd aceasta duce la inchinare la idoli; sd nu descdnfi,sd nu citegti in stele, sd nu faci vrdji, si nu vrei sd auzi de ele, nici sd le vezi, cd din toate acestea se na$te inchinarea la idoli. S.Fiul meu, sE nu fii mincinos, pentru cd minciuna duce la hofie; nici iubitor de argint, nici iubitor de slavd degarti, ci din toate acestea naschofiile..." (Cap. III, l-5, PS.B.,vol. l, p.26). se

c). indatoriri sociale. Ele reprezintd modul corect de aplicabilitate a indatoririlor personale.Se are in vedere: {inuta individuald, dar mai alescea sociald din Bisericd gi comunitateacregtind, problema social5 a bunurilor materiale, educa{iain familie gi relalia stdpdni-sclavi. Calea vielii se incheie "prin recomandiri impotriva ipocriziei gi a tot ce nu esteplicut lui Dumnezeu, prin indemnul de a se pdzi intacte poruncile Domnului, frrl, a se addugagi frrb a se lcoate ceva gi prin chemareala mdrturisirea pdcatelor in Biseric[" qi prin invitarea la rugdciune curati gi sincerd. Calea morlii, care ocupi un spafiu mai restrdns, este ingrouitoaregi plind de blesteme: pofte,desfrdndri, " ucideri,adultere, hofii, idololatrii,wdji, farmece, rdpiri, mdrturii mincinoase, f6pmicii, inimi vicleani, viclegug, m6ndrie, rdutate, obrdznicie, ldcomie, cuvinte de rugine, invidie, neruginare,ingdmfare, fudulie, lipsd de team6...prigonitori ai celor buni, urdtori de adevdqiubitori de minciund..."(Cap.V, l-2, P,S.B., vol. l, p. 28).

2. Compendiul liturgic, cuprindeprescrip{iiliturgice cu prilabotez,euharistie, m[rturisire,penitenli,postqi vlre,in special, Autorul spune botezultrebuiesdsefacdilrin intreicd fugflciune.

Univ. Constantin Dr. Voicu PreotConf,UniuDn Nicu Dumitragca

teologice pentruseminariile Patrologiemanaal -

23

ll

ta scufundarein numele Tatdlui gi al Fiului gi al Sfhntului Duh, in apd proaspdtd, precedatde post. Rugrciuneasd nu se facd dupd modelul iudaic, ci sr se rosteascdde trei ori pe zi'"Tatdl Nostru".Euharistia este adevdrata jertfb, "m0ncare gi biuturd duhovniceascd viali vegnicd',,gi gi ea se sdvargegte duminica Domnului", adicdDuminica. Numai "in ceibotezafi se pot impdrtdgi,dar inainte de impdrtagiretrebuie sd se mdrturiseascd. 3. Instrucliuni bisericesti, unde se vorbeqtedespre ierarhia itinerantd, alcituitr din "apostoli, profefi gi invdfdtori;, cdroratrebuie sd li se dea respectulcuvenit, pi ierarhia stabild, iormatd din "episcopi qi diaconit', cu menliuneacd prin termenul'..episcop" se inlelegegi "preot", ca ?ntexteleNoului Testament. in . Epilogul se constituieintr-un capitol eshatologic, carevenireaDomnului estedatdca iminentd.in consecinfi,cregtiniitrebuie sd frecventezeBiserica gi sd fie pregntili in'orice'moment pentru intAlnirea cu Hristos Judecdtorul. *** Didahia rimdne una dintre cele mai prelioasepagini de literaturdvechebisericeascd, doar prin unicitateaei, ci, mai ales, nu prin informaliile de importanfd cov'drgitoare care le furnizeazd pe despreviafa comunitigilor de cregtini, a relaiiilor dintre membrii ac^estora, despre rdnduielile cultului lor, cu precddere despre sfhnta Liturghie, administrareasfintelor Taine qi desprerugdc1une, ca mijloc de comunicarea omului cu Dumnererr. BIB LIO GRAFIE SELE CTIVI TRADUCERItN LIMBA ROMANA: iYtt {7,{ruRA cELoR D)ISqREZECE AposroLl, traducere, introducere, note gi indici de pr. Dumitru FECIORU,in icrierile pdrinlilor Apostolici,colecliaPdrinli si scriitori Bisericesti, I, Edivol turaInstitutului Biblic ai de Misiuneal BisericiiorJodoxe (se Romdne Bucuregti, ya cli EIBMBOR), 1979,p.17-38. Edi{iaaII-a,1995, aceleagi pagini.

STUDII: i; ilb" rominl: ALEXE, Magistr' $tefan,Vialacrestinddupd ALEXE' Conf' 221-235; in hdrbatii aoostolici, S.T.,m.3-411955,p' Credinla.EpisSt"f^i, i"iiiairio d"rpru iete douacdt,-iiAlmanahul copia brtoaoxd Romhnddin StateleUnite ale Americii 9i Canada, fn invdale 1972;ALEXB,pr.ot. piof. Dr. gtefan,Elemente Tradi1iei Pr' p' 28-39; iar"il celor 1'2Apostoli,in O, m. 211989, ^COMAN' -Patrologie, 'Prof.Dr. 1956,,p'32-40; BigIvIgOR, Bucureqti, Ioan G., IDEM,Pdrin|iiApostolici:primiimartoriaiTradiliei,inG.B.,nr.91 Bucureqti' 984' o tO Aq,p. 757-759; IDEM, Patrot gie,.EIBMBOR, ig doisprezece celor COVERCA,Ioan Y, "invdldtura r"f. f, p.'93-110; ei pentru constiinlacanonicdortodoxd'in fnse:,mndtatea iportoif" si p. C.n., nr.'g-tOltgOO, lS3-llO; DURA, Drd' NicolaeY,.'Didasp' etiopiand,in S'T'o nr' 5-611975' 436-451; Versiunea calia". apostoli,in B.O.R.' frriiffei-CgSCU,Ioan,bdohto celor doisprezece RaportuldinConstantin, 9|6, nr. 311915-1 p' zgt.zgg;VASILESCU' nr' tre virtute si pdiat dupd doctrina morald a Didahiei' in S'T.' p.72-91' l-211962, ROMANUL

STANTUT, CLEMENT

Elemente biograftce Sfdntul clement este unul dintre autorii perioadei apostolice. Nu avem date certe despreviala lui, insd cateva informalii ne sunt oferite de al{i autori patristici, ceva mai tdtzti. Astfel p"tririt Sfhntului Irineu de Lyon - Clement ar fi fost cei de-al [r.it.u episcop al Romei, dupd Lin qi Anaclet, 9i i-ar fi cunoscut p:try qi pavel. Existd gi alte verinJ.uproupe ie Sfinlii Apostofi care il siurri, una suslinutd'de brigen gi Eusebiu de Cezareea, Pavel in identifica cu acel Clemenide care vorbeqte Sfintul giiirit" cdtre Filipeni (1Y,3),o alta,apa(indnd unui anume Dio' perCassius,potrivit idreia el nu este altul dec6t una qi aceeaqi impdratului Domilian, soandcutonsulul Flavius Clemens,vdrul o'ateism", adic6 de aparteexecutatin anii 95 sau 96, acuzatde insd nu Nici una dintre acestea nen!6la noua religie, ceacreqtind.

24

Arhid. IlniuDnconstantin - py9y1lco4f Dr.Nicu Profi, (Jniv. voicu Dumi,ascu lui Clement, nici mdcar in formula de adresarecu care incepe, agacum, in mod normal, ar fi trebuit sd se intdmple:
"Biserica lui Dumnezeu, care locuieqte vremelnic in Roma, cStre Biserica lui Dumnezeu, care locuiegte vremelnic in Corint, cdtre cei chemali, sfin{i1i in voia lui Dumnezeu, prin Domnul nostru Iisus Hristos. Har voud gi pacea sd se inmulfeascd de la atotputemicul Dumnezeu prin Iisus Hristos" (PS.B., vol. 1, p.46).

pot fi confirmate.ceea ce se gtie cu certitudine este faptul c6 autorul nostru trebuie si fi fost un iudeu elenist conv)rfit la crestinism, qi aceastapentru c5 artfel nu s-ar putea explica curfura sa vechi-testamentard foarte boeatd. Nici despremoartea lui nu qtim'mare lucru. Potrivit unei istorisiri, cuprinse in actele sale martirice, de provenienfdmai teyzil(gifird areprezentao mrrturie autentici), clement ar fi fost inchis, in timpuiimprratului Traian, pentru ci reugisesd converteascd cregtinismo parte din mem-briiarisla tocraliei romane. cdnd a refuzat sd sacrifice zeilor romani a fost trimis in exil in chersonul rauric, unde gi-a continuat acfiunea de catehizareprintre cregtinii condamnafi si lucreze in mine. Auzind, ?mpdrafula dat ordin sd fie aruncat in mare cu o ancord legatd gdt. Legenda spune ci, dupl ce soldafii au executat -de ordinul primit, marea s-a retras la o depdrtarede trei mile gi in locul unde - separe - murise clement s-aputut vedea un sarcofag din marmur6, in care se afla trupul seu. pe fiecare an, in ziua morfii lui, marea se retrdgeatimp de o siptim6n6 ldsdndu_i pe cregtinisd i se inchine.Dupd o artd regendS,care vine ca o completare a celei dintai, pe la anul 867, Sfdntul chiril, unul dintre apostolii slavilor, a descoperitmoagtelesfhntului in chersonul Tauric $i le-a asezat Roma, in Biserica ridicatd in cinstea la sa la sfhrgitulsecoluluial IV-lea. Totugi, nici Sfhntul Irineu gi nici Eusebiu de cezareeasau Fericitul Ieronim nu amintescnicdieri de vreun martiriu al Sfhntului Clement. Biserica noastri il pr[znuiegtela 24 noiembrie, iar cea romano-catol la 23 noiembrie. icd Opera qi invdldtura lui Degi i s-au atribuit nenumdratelucriri, singura autenticdeste scrisoarea intdi cdtre corinteni, pdstratdin limbile: greacd,latin5, siriacd gi copt5. Este adevdratcd aceastanu poartd numele

Ea, insd, a fost recunoscutdca aparlinAnd lui Clement de c[tre Eusebiu gi Ieronim gi, mai important poate, de episcopul Dionisie al Corintului, intr-o scrisoaretrimisd de acestadin urmd unui alt episcop,Soter,al Romei. Scopul acesteiepistoleestede a restabili pacea9i a instaura liniqtea in cadrul comunitSlii cregtine din Corint, puternic afectate de un grup de tineri care contestdnd autoritatea preolilor (mai degrabd,neinfelegdndrolul qi locul acestorain Biserica lui Hristos) ii alungaserddin orag. Biserica Romei informatd, probabil, de unii dintre membrii ei care fuseseri acolo, intervine pentru pacificarea spiritelor. Scrisoareaare o introducere.in care se descrie stareainfloritoare a Bisericii Corintului dinainte de tulburdri, evidenfiind credinla, pacea gi dragosteacare dominau relafiile dintre membrii comunit\ri; partea I,unde autorul d[ o serie de indemnuri la practicarea virtulilor cregtine: iubirea, ascultarea, evlavia, pocdinfa, smereniaetc., capabile sd readucdpacea gi infelegerea lntre cei dominafi de ur6, invidie gi alte pdcate, fEcdnd apel la din exempledin Vechiul Testament, viala Mdntuitorului gi a sfinlilor; partea a -II-a, in care se intri practic in problema corinteani, contrapundnd rdzvrdtirea tinerilor, invdfdturii celei adelSsatd Hristos qi necesitatea de v[rate despreierarhiabisericeasc6 lupunerii tuturor cregtinilor fa!6 de ea, in dragostereciprocd, in pocdinfdqi iertare;o concluzie,un rezumatal scrisorii gi o recomandarepentru aducdtorii ei. Epistola Sfantului Clementeste cel mai vechi dooumentpatristic care atestddoctrina succesiuniiapostolice.

26

Voiru'lrtot Conf,ani'' D'' Ni Dr. Arhid.Prof. Univ. Constantin ..Ap o s to l i i n e -a u v e s ti tEv a nghel i apri mi tddel aD omnul l i sus Hristosiiar Iisus Hristos a fost trimis de Dumnezeu.Hristos, dar, a fost trimis de Dumnezeu, iar apostolii de Hristos. Amdndoud s-au fEcut in bunS r6nduial6 din voinla lui Dumnezeu. Predicand,dar, in ldri 9i in cetdli, au pus episcopi Si diaconi pentru cei ce aveau s[ creadS,pe ce1care intal propovaduirea lor, dupd ce au fost probali de Domnul" ur, "r.rlt vol. 1, P. 67-68). (Cap. XLII, PS..B.,

al gie Patrolo - manu Pentrulemnarplyl9g!

27

BI B LI OGRAFIE SELE CTIVA TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: dCDT. CONNTENI,ITAdUCETE IUIiUOLARIU' I EPISTOLA C.trTRE Editura9i Caransebeg' in volumul:ScrierilePdrinlilor Apostolesci' introdup' 5-26' Alta traducere' 189i, Tipografiei Dicezane, iip;l pr. Dumitru in S*ierile ldrinlilor ..i., ,"t"'qilndici de ''LC'ORU, vol' Pdrinli si ScriitoriBisericeSti' 1' EIBMBOR' Tiotittri, coleclia 1995' Ediliaa IIla, B--1curegti' p' 41-104' 1979,'p.39-88. tlucut"qti, dE DT' IUIiU EPISTOLAA II A C,4riN CORINTENI,ITAdUCCTC lTlnsebes' OLAiIU; in 'tot.r*.tt, Pdrinli si Scriitori Apostolesci'. note qi indici de Pr' introducere, itqZ, p. 27-33.Alti traducere, Parinli pdrinlilor Apostolici,,coleclia f lurnitruFECIORU,in scrierile 1979'p'89-106' Bucureqti' l, EIBMBOR, SiScriitoriBisericeEti,vol. p. 1995, 107-126' alL-a,Bucureqti, i'ir'titiu STUDII: Pdgtefan,Eclesiologia in ii-nu romin[: ALEXE, Magistr.

lui scrisoarea Clementcel Teologii romano-catolicisocotesc primatul papal.Intermai vechidocument pe care se sprijin6 ventia Bisericii Romane,gi, implicit a Sfintului Clement,nu trebuie insd vdzutdca un semn af "primatului juridic ai spiritual al acestuiepiscoppeste toate Bisericile cfeqtine", ci ca unul -care concretiz;azd frigietateacare exista atunci in lumea cre$tine.In sprijinul acesteiafirmalii sunt $i acliunile Sfintului Ignatie, care fbr6 sa-gi aroge dreptui de intAietate,scrie mai multor Biserici, cu dandu-le sfaturi asemdnetoare cele ale lui clement. De fapt, unul dintre autorii primei perioade patristice nu-i acordd nici aceststatutlui Clement,a$acum fac teologii catolici moderni-In plus, estemai mult decAtcurios cum un episcopal Romei, care iqi asum6rolui de conducatoral Bisericii universale,d6 dovadd propria epistolS! d. o uqu"discrefie", incdt'nu iqi semneazd insd ierarhia bisericeascit, Tema centralaa scrisorii rdmdne ce reprezintd o autoritate indiscutabild, intrucat este de ordin de divin. Ea este reprezentatd episcopi qi diaconi, insd treapta rezefvat| episcopilor trebuie subanleleasauneori 9i sub denumirea de presbiteri, distincfia terminologicd intre cele doud nefiind incd elucidatd' trepte ale ierarhiei sacramentale in final, ar trebui sd menliondm gi tratarea temei invierii morlilor, intr-o privire analogici, 9i rugdciuneade mullumire adresatdde autor lui Dumnezeu. Sfdntului Clement Romanul i s-au mai atribuit qi alte scrieri' cum ar fi: O a dotta epistoldcdtre Corinteni;Doud scrisori cdtre toate Fecioare, sauPseudoclementinele, ins6 stausubsemnulneautenticitdtii.

nr' in iti, rinf Apostolici, S.T., 5-611955,.p J9-3.?1; ?A99)TK} rn Aposto-ttct'

pdcat tn scrierilePdrinlilor Doctrina despre 'lbu,lor, COMAN' I nr.l/t989,p. izq-izl lEpistola cdtreCorintenil; i;.11., 6; 1 logii, BtgluigoR, Bucureqti,956t yt 34-3 IoanG.,Patro lrrof.Dr. Pr, qi vol' I' p' 1tr0-130 1984' EIBMBbR,Bucureqti, iDtiftl, Patrologie, Nicolae N, ClimentRomanul'Tezd titl-ZOq;one-COtVttRESCU, Facuftattl^*- Teologie' din Bucureqti, pui,t" licenld, Universitatea Pr'Drd' fiiit.,.Lii. Societagii p'; DUMITRA-$CU' "Tiparul",1900, .99 p' in R'T', m' 111993' 41-61; la *i'.ir,lrluri otogia PdrinliiApostolici, D BANU, l'rch., Ghenadie, esp re bdrbulii'n'nay-oty!^Sfdntul I'C tj-N p. in'n.O.n., nr.7I t81i -1878, 333-3St POPESCU, r,nt Romanul, Elttn in Petrun-afostepiscop Roma'Studiu Apostol Sfdntut Fi, nt Simion, p' in iit,,,'i,',,-urngetii, n.O.n., nr' 211926, 79-83' [Pseudo-clemendupd bisericeascd Magistr.Stelian,-.Ierarhia iinetel: IZfORANU, p' 615-630' grrlrt'lila Bdrbaliloripostiltct, in M'M'S', nt'8-911957,' "' L'Ecclesiologiadi S. Cle' t; timbi strninei GIRAUDO,M.M., A'' Die Clemens)lpntt' llomano,Bologna, 1943;LINDEMANN' MAIER, H'O', Thesocial settingofthemi' 199-2; !trr,tt'. T'iibingen, arydlgyatius' it t,',' ,,,, reflJctedin the writings of Hermas' Clement 1991' tfnlerkro,Ontario(Canada),

28

Dn Voicu PreotContrUniv. NicuDumitravu Dn Arhid.Prof tJniv, Constantin -

teologice pentruseminariile Patrologiemanual -

29

., SFANTUL IGNATIE AL ANTIOHIEI (t 107) Elemente biografice $tirile despreviafa sa suntextremde palide.Deqi numelesdu aparein lucrdrile mai multor autori patristici, ca de pildd : Sfinlii Iiineu, Atanasie cel Mare sau Ioan Guri de Aur, Origen 9i Fericitul leronim, informafiile cele mai importante le gdsim in propriile saleepistole, scrise" in drum spremucenicie, in ultimul an al vielii lui gi in ultimul an de episcopat". Ei insugi se numeqte,in formulele de adresarela inceputul epistolelor,Ignatie Teoforul, ceeace ne face si credemcd primul nume provine din famile, iar cel de-al doilea l-a primit prin_botez. Supra-numeleTeoforul poate fi interpretatin doui feluri: fie "cel caie afost purtat de Dumnezeu",cu referire directdla textul biblic, Mt.l8, 2-4,fiindidentificat cu copilul pe carel-a luat Mantuitorul in brale gi l-a dat ucenicilor drept pild[ de smerenie,fie "cel care poarti pe Dumnezeu", adicd trdieqtecu Hristos in inima lui. ^ Nr; avem date despre originea, naqtereasau educafia lui' $tim ins6 cu certitudine c6 Ignatie a fost episcop al Antiohiei, Eudupd tradilie fiind hirotonit chiar de Sffintul Apostol Pav-el. Aerarcea frxeazd episcopatul sdu "intre anul intdi al sebi., de domniei lui vespasian gi anul al zeceleaal domniei lui Traian, adicd intre 70 qi 107". La fel de siguri suntem 9i de faqtuf c6, in anul 107, Ignitie a fost condamnat la moarte prin sffigiere de fiare in amfiteatrul din Roma. Drumul de la Antiohia la caprtala imperiala l-a facut atdt pe mare, cdt 9i pe uscat, sub escortaa 10 soldali pe care el ii numegte"leoparzi". Din Seleucia pind, intr-unul din porturile Ciliciei saluPamjos pdnd la Smirna' filiei au cdldtorit cu corabia, dupd care pe Aici au fost g[zduili de episcopul Policarp gi Ignatie a primit delegaliile a trei Biserici: Efes, Tralles gi Magnezia.Fiecdreia,in timiul petrecut la Smirna, i-a trimis apoi cdteo scrisoare.Tot aici a aiat despre creqtinii din Roma cd intenfionau sd intervind la

condamautoritalile imperiale pentru "revizuirea sentinlei de pentru a impieo in consecinla'le adreseazd .scrisoare ;;;;;;;i Urmdtoareaoprlre o face la Troada,unde dica aieste demersuri. bucrrrie vesteacd perseculiaa incetat in Antiohia, 9i il;;Gr" he unde trimite alte epistole cdtre Bisericile din Filadelfia 9i imi*a qi lui Policarp personal' Se indreapt6,apoi, spreNeapole' pi upe,'qiFilipi (unde a fost primit cu mare dragoste' fapt conht ut de ScrisoareaSfdntuluiPolicarp cdtre Filipeni)'P?uscat' Egnatia DupA aceastatrebuie sd fi traversat Macedonia pe Wa p a n a ru Dy ra c h i u m ' c a s S s e i m b a r c e a c o l o p d n 6 | a B r i n d i s i s i , mai departe,pe jos spteRoma,ultima destinafie' Sfintul Ignatie a suferit moarteamartiricd 1asf6rqitul spectavictoria colelor care au avut loc in cadrul sarbdtorilor legate de 123 de romanilor asupra dacilor lui Decebal. serbdrile au linut de gladiazile, in tot curiul anului 107. Au murit peslezece mii mii tori gi pesteunsprezece de fiare au fost ucise' a te ucide, a$acum era obiceiul, li se aruncau in inuirrt. oe a venit amfiteatru qi c6fiva condamnafi.in ziua de 20 decembrie qi rAndul SfAntului Ignatie. Potrivit Actelor Martirice "ftarele iau sfdqiat trupul, i-au intregi oasemancatcarneagi i-au zdrobit oaselemici, rSmdnind cregtinii le-au stranscu evlavie, le-au te mari gi tari; pe acestea intr-o dus la Antiohia ca pe o nepreluitd comoard 9i le-au depus ,,Bisericddin afara porlii Dafne". Mai tdrziu, in timpul impdrain templul tului Teodosieal [-lea, moaqtelesale au fost aduse hramul Sfantul Ignatie' ZeileiFortuna, transformatin Biserica cu Biserica Ortodoxd il pr[znuieqte pe 20 decembrie' rar cea Romano-Catolic[ 1 februarie' Pe Opera si tnvdYdturalui redactatepe opera sa este constituita din cele qaptes^crisori puse mai multe rlnrrnul martiriului s6u, degi pe seamasa au fost este atestatdatdl de istoiuernri.Autenticitateaepistolelorsale

30

Dn Arhid,Prof,Univ.Dr. Constsntin Voicu PreotConf,Univ, NicuDumitra$cu -

ricii Eusebiu gi Ieronim, dar, mai ales de ScrisoareaSfdntului Policarp cdtre Filipeni. 1. Ele suntadresate: Efesenilor;2. Magnezienilor;3. Trallienilor; 4. Romanilor; 5. Filadelfienilor; 6. Smirnenilor; 7. Sfdntului Policarp. Sfdntul Ignatie a fost unul dintre primii teologi ai Bisericii, care oferd structura de bazd a unei teologii ce se va preciza cu claritateabia pestecdtevasecole. 1. Mdrturisegte cu tdrie credin{a in Sfdnta Treime, atunci cdnd afirmd:
"Strdduili-v5 si frli tari in Dogmele Domnului qi ale apostolilor, pentru ca 'in toate cdte faceJisd sporili' cu trupul qi cu duhul, in credinld qi in dragoste, Fiul qi in Tatdl Si in Duhul,la inceput gi la sfhrgit,imin preuni cu vrednicul vostru episcop gi cu cununa cea vrednici gi duhovniceascda preolimii voastre qi a diaconilor dupd Dumnezeu. Supuneli-vi episcopului gi unii altora, dupd cum Iisus Hristos s-a supus dup[ trup Tat[lui, iar Apostolii lui Hristos Si Tatdlui qi Duhului, ca si fie unire trupeascdgi sufleteasc[" (Cdtre Magnezieni, XIIL P.S.B.,vol. l, p. 168).

Irineu 5. Sfintele Taine sunt vazute in viziunea Sfantului este drept arme ale creqtinului impotriva celui rdrt. Euharistia doctorie gi "leacul nemuii"ip"f Domnului nostru Iisus Hristos, de episcopsau iiiii;, validd gi eficacedoar dac[ esteadministratd ca mijloc . o, ..1 delegali de episcop Mdrturisirea esteinleleasd de curdlire-gipdstrarea unitdlii Risericii' -'Ignatie are qi o doctrind sociald,bine elaboratd, cate Siaitof cregtinismului, qi anume: egalitatea concentreaz[-in sine es-en1a tuturor in Biserica lui Hristos, fie oameni simpli sau aristocrafi, sd slu,aru.l sau bogafi, oameni liberi sau sclavi. Toli trebuie jeasc6,dupd putere,slavei lui Dumnezeu' *** primar6' Isnatie a fost, frr6 indoiald,un vizionar in Biserica ln"-,i" ii-uaj simplu, dar precis, a reuqit sa trls:?: elementele istoria spirifundamentaleale unei aoctiine ce-gi cduta locul in tualitd{ii lumii. B IBLI OGRAF IE SE LE CTIVA TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: E P I S T OL E L E S F A N T U L U i I G N A T I E T E O F O R U L ( C d t r e Efeseni,CdtreMagnezieni,CdtreTralieni'CdtreRomani'CdtreFilaal CdtreSf1ntul_poticarp Smirnei),traducere ]iln"":i, CdtreSmlrneni, Iuliu, in volumul: scrierile Pdrinlilor Apostolesci, rlc"oLARIU, Dr. '1892, note 9i indici' de Pr' Dup.6i-83. Alta traducere, i.trransebeg, pdrinlilor Apostolici,col:c[ia.P.drinli si mit* pgcibRu, i; scrierile Edilia aII-a' !979,p' 157-190' vol. I, Bucureqti' ScriitoriBisericeSti, 7995, I 88-228' Bucuregti, P. STUDII: i" fi-n" romffni: BALA$A, Pr.Dumitru,SfinliilgnatieTeoforul inscriplii inedi,t!, in M.O., do:.!d (Datenoi s-i ElNiiodim de la Tismana gucpvscHl, orest,Notdbibliograficdla g_iolrqz t,p.634-65t; lr. liucliul: c. TI{OIZKI, UnitateaBisericii dupdln_v1lituraffintului COMAN' Pr'Prof'Dr' 318-320; koforut, in O., nt'211964,p' Ignatie

2. Centrul existenleigi gAndirii lui esteHristos. Pomenegte numele Lui Hristos in scrisorilesale de 157 de ori, sub diferite forme: Iisus, Hristos, Domnul, M0ntuitorul. El esteDumnezeu, care avenit din Tatdl din veci, Cuvdntul qi chipul Tatdlui, Fiul lui Dumnezeuqi Fiul Omului, ndscutdin Fecioar[ etc. 3. Este cel dintdi care folosegteexpresiaBisericd Universald, ardtdndcd ea este acolo unde esteHristos. 4.Prezintd,in termeni foarte clari ierarhia bisericeascd.Unitatea Bisericii este asiguratdde unitateadintre episcopi,preoli, diaconi qi crediciogi:
"...vd indemn si vd striduili sd le faceli pe toate in unire cu Dumnezeu,av6nd intdistitdtor pe episcop, care estein locul lui Dumnezeu,pe preoli caresunt in locul soborului Apostolilor Sipe diaconi care-mi sunt agade dragi, cdrora li s-a incredinlat slujirea lui Iisus Hristos, Care mai inainte de veci, eralaTatdlgi la sf[rqit s-a ar6tat"(CdtreMagnezieni,YI, vol. P^S.-B., I, p. 166).

Uniu Dn Constantin Voicu Preot -

Patrologie, EIBMBOR, Bucuregti, 1956, p. 36-3g; IDEM, loan !., Patrologie, EIBMBOR, Bucuregti, 1984, vol. I, p. 130_l4Z; nnirrt, Martiriul sfantului Ignatie al Antiohiei, in patrorogie, Bucure$t lgg4, i, vol. I, p. 192-198;CONSTANTINESCU, Nectarie,Ignatie ip*coput Antiohiei, Bucuregti, 1900; DUMITRA$CU, pr.Drd. Nicu,^Ecleiio_ l:gif Pdrinlii Apostotici, in R.T., nr. l/1993, p. al-61; ENA_ ly CEANU, Arch., Ghenadie,sfdntul lgnatie purtdtorul-de Dumnezeu,in studiul: Despre Bdrbalii Apostolici, in B.O.R., nr. 7/1g77_lg7g,p. 395-399; IZVORANU, Magistr. Stelian, Ierarhia bisericeascd duid s11ielle Bdrbayilor Apostolici, in M.M.S., m.g-911957, 615_650; p. TIMU$, Pr. N., Doctrina Bdrbayilor Apostolici, studiu apol,ogetico-polemic, Tezd de doctorat, Chiginiu, 1929; lEpELE, pr. A-sist. Drd. Marlus, Hristologia SJdntuluilgnatie al Antiohiei, in O.T., nr.lDA00, p. 159-173;VOICU, Magistr. Constantin,Hristologia pdrinlilor Apos_ tolici, in O.o nr. 31196l, p. 405-418; VOICU, artriO. prof. dr. Cbnstantin, Hristos tn viara si opera sfdntutui Ignatie Teoforul, in A.B., nr.I0^-l2l1994,p. i 5-38 In limbi strrine: coRwIN, v., ,s/. Ignatius and christianity in Antioch, New Haven, 7960; HACKING, R.D., Ignatius of Antiloch, martyr-bishop,London,1997; MAIER, H.O., Thesocial sining ofthe yinistry as reflected in the writings of Hermas, clement and lgnatius, Waterloo, Ontario (Canada), 1991; RICHARDSON, C, Th; Chris_ tianity of Ignatius of Antioch, New york, 1967; TREVETI C., A Study of Ignatius of Antioch in Syria and Asia, Lewiston, lgg2.

STANTUL POLICARP AL SMIRNEI

(t 1s6)

Elemente biogruJice La fel ca in cazul celorlalli pdrinfi apostolici gi viala Sfhn_ tului Policarp este invdluitd, in bund misurd, in mistei. Avem catevainformafii in lucrdrile sfhntului Irineu, Tertulian sau Fericitului Ieronim, insd cele mai insemnateprovin din scrisoarea adresatd de cdtreIgnatie,trimisd filipenilor qi din documentul lui in care estedescrisdmoartea sa martiricd. potrivit documentului

martiric, se pare cd s-a ndscut in jurul anului 70 din pdrinli cregtini, care l-au botezat de mic. Altfel nu se explicd cum la momentuljudecdfii qi condamndriisale,in anul 156, in fafa proconsulului Statius Quadratus afirma c5, ii slujegtelui Hristos de 86 de ani. Potrivit Sfbntului Irineu de Lyon, care, copil fiind, a stat in preajma Sfhntului Policarp, se pare cd acestadin urmd il cunoscuse personalpe Sfhntul Apostol Ioan 9i pe ceilal1i ucenici ai Domnului. De aceea,nu este fird temei afirmafia cd Policarp a espiscopal Smirnei chiar de cdtreApostoli. fost agezat Legdtura sa specialdcu Sfhntul Ioan trebuie sd se fi concretizat in primirea gi asumareatradi{iei apostolice de facturd ioaneicd, a$a cum reiese din intdlnirea pe cate a avut-o cu papa Anicet, la Roma, in anul 155, in cadrul cdreia s-a discutat, intre altele $i problqmasirbdtoririi Sfintelor Paqti. Paqtile Sffintul Policarp,ca tofi cei din Asia Micd, sdrbdtoreau cidea, in timp ce in ce zi din sdptdmdn6 pe T4 Nisan, indiferent Biserica din Roma finea marea s[rb[toare intotdeauna duminica fiecare invocAnd tradit'ile vechi pe care le-au mogtenit. Deqi n-au qjuns la o inlelegere, s-au despdrlit in pace dupd ce au slvdrqit tmpreundSffinta Liturghie. Un episod interesants-a consumatin Romaatunci cdndPolicarp,intdlnindu-lpe Marcion, a fost intebat Sftntului P[rinte a venit prompt, l6sdnRdspunsul dacdil cunoagte. fErdreplicd : 'Negtegit cunoscpe primul-ndscutal Satanei". du-l Aproximativ la un an de la vizita sa la Roma, probabil anul 156,in timpul domniei lui Antonin Piul, Policarp a suferit moartea martiricd pe stadion,intr-un mod extrem de crud, descrisdin detaliuintr-o scrisoarepe care o trimite Biserica din Smima, celei din Philomelium, in Frigia, cunoscuti in literatura de specialitate iub numele de Martiriul (sauMucenicia) Sffintului Policarp. Pentrucd lupta cu fiarele se terminase,la strigdtul poporului, Insctat de sdnge, s-a hotdrdt ca bdtrdnul episcop, aproapenonagenar,s[ fie ars de viu:
" Iar cAndrugul a fost gata, dezbrdcindu-sede toate hainele de deasupra gi desf5cdndu-qicureaua,Policarp a incercat si-gi deajo's 9i incilI =FAI'IIOLOGIE

34

Arhid.Prof, Univ. Constantin Dr. Voicu PreotConf,Univ, NicuDunitra$cu Dn {dmintea...iarcdnd a fost vorba sd fie finut, el le-a zis 'ldsafi-mdaga,cici Cel ce-mi d[ t5ria sd indur focul, Acela imi va da gi puterea si rabd pe nemigcat rug chiar gi fZrI siguranfacuielor voastre'...oamenii rdnduili si poarte grijd de foc l-au aprins...vdzdndnelegiuilii ci trupul lui nu poate fi nimicit prin foc, au poruncit confectorului sau ldncierului sd se apropie de Policarp gi s5-l stripungd cu pumnalul. $i ficind acest lucru a {dgnit atat de mult sdngeincdt a stins focul, agacd toatd lumea se mira cI existl atdta deosebire intre cei necredinciogi gi intre cei alegi, intru Istoria Bisecare a fost gi acest Policarp..." (Eusebiu de Cezareea, vol. 13, p. 162-163). riceascd,XI4 P.S.B.,

pentruseminariile teologice Patrologiemanual -

35

*** SfdntulPolicarp esteun unna$ demn al apostolilor gi ucenicilor Domnului, un adevdratcregtin care gi-a arrnonizatcredinfa Martiriul sdu il aqazdin ncindoielnici cu o viafd ireprogabilS. galeriamarilor Sfinfi ai Bisericii, nemuritori in congtiinlatuturor -'urmdtorilor"lui Hristos. B IB LIO GRA FIE SELE C TIVI TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: de EPISTOLACATREFILIPENI. traducere Dr. Iuliu OLARIU, in 1892, . Caransebeq, p. 84-87 PdrinlilorApostolesci, vrrlumul: Scrierile in note introducere, qi indicidePr.DumitruFECIORU, Altl traducere, ,\crierilePdrinlilor Apostolici,colecliaPdrinli Si Scriitori BisericeSti, 1979,p. 202-216.Edi{ia a II-a, vol. 1, EIBMBOR, Bucuregti, p. 1995, 243-260. tlucureqti, STUDII: pdcat in Doctrinadespre ln timba romflni: BACONSKI,Teodor, p. BELOin &'ricrile Pdrinlilor Apostolici, G.8., nr.1/1989, 127-128; in Policarpal Smirnei?, M.O., La f )AN,Pr.Cristian, ceana muritSJiintul p.206-208; COMAN, Pr. Prof. Dr. Ioan G., Patrologie, nr, l-311977, EIBMSOR, p. 1956, 39-40;IDEM, Patrologie, lilllMBOR, Bucuregti, Policarp, IDEM,MartiriulSfdntului 1984, Btruuregti, vol. I, p. 148-160; 1984,vol. I, p. 188-192; EIBMBOR, Bucuregti, ln I'atrologie, Tezdpentrulicenfi, Policarpal Smirnei. Sfdntul DIIACHICI,Paraschiv, Tipografia Bucuregti, de Facultatea Teologie, din Univcrsitatea Bucuregti, JosephGobl, 1902,54[-56] p.; ENACEANU, Arch., fltrfenberg, nr. in bdrbalii apostolici, B.O.R., 8/1877-1878,p.449Despre fihenadie, Istoria vechiiliteraturicreStine. PreotCicerone, IORDACHESCU, 117 I Ediliaa II-a, pdndla 325,Iaqi,1934, I, p. 54-58. vol. Frlnclctreiveacuri Episcopul Argegului, ltl96,vol. I, p. 54-58;TIMU$, Dr. Gherasim, fui, pultcurpal Smirnei, Diclionaraghiografic pe cuprinzdnd scurtvielile in p. 1898, 697-701. Tipografia C64ilorBisericeqti, Ilucuregti, Qfin1il,u; - ln limbi striine: BUSCHMANN, G., Das Martyrium des 1998;PAULSEN,H., Die Briefe deslgnatius Gottingen, ftilvk,tryt, #n Anliochienund der Brief des Polykarp von Smyrna,Tiibingen, l9lt5: WIifDMANN, F., Polycarpand John: TheHarrig fragments tln'ir challenge the literary traditions.Notre Dame,1999. to #rtcl

Biserica Ortodoxd il priznuiegte in ziua de 23 februarie. Opera Ei tnvdldtura lui Cu toate cd qi Sfhntului Policarp i s-au atribuit mai multe nu scrisori,informafie datoratdistoricului Eusebiude Cezareea, ni pdstratdecdt una singur5,gi anumeScrisoareacdtre Filipeni. s-a Este vorba despreo epistold care rdspundesolicitdrilor Bisericii din Filipi de a mijloci pentrutrimitereaunor scrisoriale 1orin Siria qi de a primi, la rdndul lor, scrisorile Sfhntului Ignatie Teoforul. Este o piesi literard in 14 capitole, scurte, carcsintetizeazd o serie de invdydturi morale Si dogmatice. Dupd. ce autorul ii felicitl pe filipeni pentru dragostea fa!5 de "cei inc[rcali cu lanfuri vrednice de sfin!i", adicd fald de martiri, gi pentru credinfa lor puternicS, moqtenit[ din vechime, sfbtuindu-i s5 rdmdnd fermi in iubirea fa{d de Hristos 9i fa!5 de aproapele;sd umble in sd "poruncaDomnului", sd fre milostivi, buni, sd nu calomnieze, nu fie iubitori de argint, s[ fie infrdnafi, sd fie fird prihand in toate, sd se abfind de la poftele lumeqti, sd nu facd lucruri nesocotite; dd sfaturi femeilor, tinerilor, copiilor, fecioarelor, v[duvelor, impdrafilor gi dregdtorilor de stat. Spre final, igi manifestd tristefea pentru purtarea nevrednicd a preotului Valens gi ca sa incheie intr-o notd optimistd, se aratd convins ci filipenii igi vor pdstra credinfa nealterati. Epistola preziJttddoud dintre elementele fundamentale ale credinlei, Si anume:IntrupareaMdntuitorului Si tnviereaLui din morli.

Patrologiemanual pentruseminariile teologice -

3-J

IV

APOLOGETI GRECI
SFANTUL IUSTIN MARTTRUL $rFILOSOFUL (t 16s)
Elementebiografice
Cel mai important apologetgrec din cel de-al doilea veac (nu existd informafii despre o datd certda nagterii sale) gi, totodat[, una dintre cele mai nobile personalitdli ale vechii literaturi cregtine),a fost Sfrntul Iustin. Acesta s-a ndscut in Flavia Neapolis, vechiul Sichem din Palestina, din pirinfi pdgdni. A fost crescutin spiritul tradifiei gi culturii pdgdne,ocupdndu-se mude zicd, astronomiegi geometrie,dar gi de insuqireaunor cunogtinle solide de filosofie. El insuqi ne spune cd a studiat intr-o qcoald stoic[, gi-a continuat instruclia intr-una peripatetic[, ca, in final, sd-l gdsimintr-unapitagoreicd. Aceastdmigrafiede la o gcoaldla alta, gi de la o doctrind la alta, arutdcd nici una dintre ele nu l-a convins. Era mistuit de dorul cunoagteriiadevdrului,de descoperirea sensului propriei existenfe,agacum ne mdrturiseqtesingur intr-una dintre cele mai insemnate lucrdri ale sale, Dialogul cu iudeul Trifun. intr-una dintre plimbdrile sale soliiare pe"malul mIrii, la Efes, intdlnegteun bdtrdn care il ldmuregtecd filosofia platonici nu poate sd satisfacdinima omului, fiind limitatd prin ea insdgi, qi il indeamndsd-i citeascdpe profefi, singura cale carc duce la izbdvke:
"- Cu mult inainte de acegtiaga-zigifilosofi, au fost niqte oamerri fericili, drepli 9i iubitori de Dumnezeu, care au vorbit in Duhul Sfhnt sr care au ardtat cele viitoare, care se intdmplS acum: acegtia sutt pro.felii.

Numai acegtiaau vdzut gi au spus oamenilor adevdrul, netemdndu-seqi neascultdndde nimeni. Ei nu au fost invinqi de dorinfa de slavd, ci au spus numai ceea ce au auzit gi au vdzut, fiind plini de Duhul Sfbnt. Scrierile lor se pdstreazd, chiar gi acum gi, indeletnicindu-secineva cu ele, dacd crede in ele, poate folosi foarte mult: atit cu privire la inceputuri, cdt gi cu privire la sfErgit qi la toate cele ce trebuie si gtie un filosof. Ei nu vorbesc cu dovezi, cdci sunt niqte martori vrednici ai adevdrului, mai presus de orice dovadi. Cele ce s-au intdmplat, insd, sau se int6mpld gi acum, silesc pe oriqicine sd fie de acord cu cele grdite de ei. Chiar 9i numai pentru minunile pe care le-au sivdrqit, ei pot fi socotifi drep11 atunci cAndau sldvit pe Ficitorul tuhror, Dumnezeu gi Tatil gi au vestit pe Hristos, care avea si vini. de la El gi Care avea si fie Fiul Lui" (Cap. Vil, P.S.B., vol. 2, p. 99-100).

Acesta a fost momentul convertirii sale la cregtinism,momcntul de la care a fi filosof - pentru Sfhntul Iustin - insemna a li cregtin,pentru cd invdldtura cregtind era "singura filosof,re sigur[ $i aducdtoarede folos". Dupd convertire, el devine unul dintre cei mai insemna{i tttisionaricregtini,predicAnd "cuvintul lui Dumnezeuin hainl de flkrsof' gi apdrdndadevdrurilede credin!6in scrierilesale.CdldIttrcatcca profesor itinerantpromovAndvalorile morale ale noii trvilf[turi - a lui Hristos - mistuit de dragosteapentru frumuviefi. l6fen acestei Sosegte Roma in timpul lui Antonin Piul (138-161)9i infila Inlertzii o gcoa16, unde are, printre al1ii, ca elev, pe Tafian Asiffanul, care ajunge el insuqi un apologetimportant al timpului. Ntr r*ccunoaqtecu exactitatecaracterulacesteigcoli, ins5, din pe ItnHttrrntele care le furnizeaz\ el prefectuluilunius Rusticus, lirnpul procesului, presupunemcd elementeleei principale h ilgu entchezabiblicd gi instruirea in invSfdturile fundamentale SfhntaTreime,intrupareaDomnului, Sfintele lle crcgtinismului: etc. Era o gcoaldin genul celei catehetice ftlnc, rnlintuirea infiln;ate rle Panten (sau predecesoriisdi) la Alexandria. Sfhntul lH:tlrr Martirul gi Filosoful o dorea o adevdrat|"vatrd a credF*sl" $i focul in care cregtinismulincepeasd filosofeze, ftrd a plede ccva din "temperaturacredinfei sale". De aici trimite el

38

Arhid.Prof. Univ, Constantin Dr. Voicu PreotConf,Ilniv.Dn Nicu Dumitraqcu -

pentruseminariile teologice Patrologie manual -

39

celebrelesaleapologiiinfavoarea cregtinilorcAtreimpirat, senat gi poporul roman.Datoritd activitdlii salepe plan catehetic miqi sionar,intrd in conflict cu filosoful cinic, Crescens, care il cape racterizeazd imoral, ignorant qi irafional. Sfhntul Iustin il ridica ctilizeazd" intr-o dezbatere publici - pe acestfanfaron care, degi qtia aproapenimic desprecreqtini, ii acuzade ateism qi nelenu giuri greu de imaginat. infrAnt, Crescensil denunld autoritetilor ci nu jertfeqte zellor gi, prin ufinare, nesocoteqte porunca ?mpiratului. Dupd o judecatd sumard,in conformitate cu procedura obignuitd,in care cel acuzateste somat si aduci inchinare zellor pdg6ni, Sfhntul Iustin refuzd. Cu aceastdocazieexpune doctrina gi invdfdtura pe care o profesa in gcoala sa gi este condamnat, impreund cu alli prieteni ai sdi, la biciuire gi moarte. Sentinfa a fost executatdin anul 165, sub domnia lui Marcu Aureliu. BisericaOrtodoxdil prdznuieqte I iunie, iar cea catolicd 14 la ,la aprilie. Opera Sffintul Iustin a fost un scriitor fecund. ldsdnd in urma sa lucrdri deosebitde importantepentru cunoaqterea problemelor cu carese confruntacregtinismul prima perioadda existenfeisale. in Spirit cultivat, stdpAn mijloace diversede expresie, pe profund in gi analizd, inzestrat polemist, reugeqtesd creezeo punte de legaturd intre cugetarearafionalist-p[gdn[ elenicd qi invdfdtura nouir revelatda lui llristos, ce se "scuturase"de aga-zisa titulaturd dc "variantd iudaicd". Existd incd o vie controversdin lumea cercetdtorilorin lesdturd cu autenticitateamultora dintre scrierile sale. Principalele titluri L Prima Apologie, datdnd din perioada anilor 150-15.5. adresatd imp5ratului Antonin Piul, fiiior sdi, Verus gi Lucius, Sc: natului gi Poporului roman, este o lucrare ampld, in 68 de capi

tole, al cdrei obiect - apdrareacregtinilor in fala judecdfii nedreptela care erau supuqidin parteapdgAnilor -, precizat de autor in introducere,ii anunld conlinutul:
"...dac6 veniri acum la voi, venim nu ca sd vi linguqim, printraceastd scriere a noastrd gi nici din simpla pldcere de a vd vorbi, ci venim ca sd vd cerem sd facefi judecatd in conformitate cu raliunea cea dreaptd gi aga cum se obiqnuiegteatunci cAnd este vorba despre o cercetare,iar nu ca - ldsdndu-v[ st[pdnili de vreo prejudecatd 9i nici de complezenfd fa{[ de cei superstiliogi, sau din vreo pornire lipsitd de rafiune, sau din faima cea rea cares-a creat de mai multd vreme in jurul nostru-si aduceli vreo hotdr6re care sd fie impotriva voastrd" (Cap. II, PS.B., vol. 2, p. 26).

Dacd in prima parte a lucrdrii sale autorul infbligeazd acuaclc adusecregtinilorgi netemeinicia1or,invocdnd,inspirat, cacu r00teru1 totul nou al moralei Bisericii lui Hristos, tn cea de-a eloua(cea mai densd)expune,in detaliu, credinfa, viafa, cultul 9i lainele cre$tine.Vorbegtedespre crearealumii de c6tre Dumlleacu,dumnezeirealui Hristos, ca implinire a profeliilor Vechiului Tcstament,moarte gi nemurirea sufletelor, invierea morfilor, gproape Ca "in toatefiind prczentate oglind[" cu invdfdturapdgdnd. pild6, atuncicdndfaceo analogieintre Iisus Hristos gi fiii zeilor: do oamenilor al pe Pirintele numesc Dumnezeu "...totri scriitorii 9i
Lui (Hristos) comun6, zoilor. Iar dacd in chip deosebit,pe l6ngd na$terea noi spunem cd El S-a ndscut din Dumnezeu, ca Cuvdnt al lui Dumestecevacomun gilui Hermes,pe carevoi il numili nezeu...lucrulacesta gi lui crrvAntul mesagerul Dumnezeu.Dacd va obiectacineva cd El a fost rllstignit, gi lucrul acestaeste comun fiilor lui Zeus... care au avut, dupi voi de pitimit... Iar dacd spunemci S-a ndscut dintr-o Fecioard 9i lucrul nccstasd fie pentru voi ceva comun cu Perseu (fiul lui Zeus)"(Cap. XXII, llSa., vol.2, p. 40).

:t

r' Apologia are un caracter strict juridic qi apologetic, in i 3hfuntr sub aspectcompozigionalqi literar, nu se constituie inr.*$'p (:tpodoper[.Prin bogdfiamaterialuluifolosit (o imbinare de de ,l Slenrcrrtc filosofie, istorie, mitologie gi demonologie)opera ' Fpreeirrtil o mdrturie a relaliilor incordate dintre autoritd{i gi Bi!flur crcqtindla jumdtateaveacului al doilea.

40

Voicu PreotConf.Univ,Dr. Nicu Dumitragcu ' Arhid. PrLf, IJniv.Dn Constantin

2. A doua Apologie, mult mai scurtd(15 capitole)estesocotitd, in general,un fel de apendiceal celei dintii. Dupd ce expune "procedura tribunalului de la Roma cu privire la creqtini", incearcdsd rdspunddla mai multe intrebdri carevizau diverse probleme legatede viafa "imitatorilor" lui Hristos, ca de pild6: nu-Dumnezeu; de Tatd, Creator, Domn qi StdpAn,cele ale mele lui ei Fiului; de Hristos qi Iisus, sinuciderea9i neconcordanfa cu mogi dorinla de mantuire a cregtinilor. De asemeneaeste ralitatea prezentatdqi viziunea potrivit cdreiava suferi moarte martiric6, datoritd denunfurilor flcute de dugmanii sdi qi, in special celor Iacute de Crescens.Apologia statornicegteideea superioritalii invSldturii cregtinefa!6 de orice alt6 invd![tur6 9i se incheie apoteotic printr-o declaralie care atest6mAndria Sfhntului Iustin c6 apa4ine Bisericii lui Hristos. El indeamndpe cei ce judecd pe ciesiini sd incerce sd le perceapi doctrina gi practicile cultice in adevdratullor spirit: din creqtin dorind luptandu-mi sus 9i "Mdrturisesc, gi tare,cd sdnt 9i

Elemente de tnvdldturd' SfhntullustinMartirulgiFilosofulafostunuldintreceimai Extrem de preocutnzestrali autori cregtini ai veacului.al-Il-lea. qi de evolulia inv6lSturii lor intr-un con;;i ;. soartacregtinilor cel mai bine' ir*t a.to. prielnic, reuieqte sd surprindd, poate gi cugetarea creqtin6' dintre filosofia ilenicd pdgdnd *p"*f intr-un sistem de Ct iu,.dacdralionamentelesalenui-au incadrat neprefuit gi;dir.-"rtodo", ele se constituie intr-un document de pdgdnism qi [n ...u ce priveqte cunoaqterearaportului dintre dintre cele mai apropiate adev'rului istoric' ar.i,i"it*,.rnul PrinciPalele sale ideiz cauzaprimordialI a - Dumnezel esteunic, imaterial, veqnic' fi cunoscut pe cale tntregii existenfe, transcendent,nu poate gbi$nuit6,n-are nevoie sd I se aduc[ ofrande materiale' ci doar fUg6ciunede slavd gi mullumire:
..Dumnezeu este aceeace este, intotdeauna acelagi 9i care este in acel aqi fel ;E l e st ecauzaf iinf eit ut ur or celor lalt e( Dialogulcuiudeul poate fi inleles numai cu Tlifun,III,PS.B., vol' 2, p' 95'96)' Dumnezeu nici Isaac' nici lacov' nici tnintea (Ibidem,CXXVfi, p' 242)niciAvraam' El nu are trebuinld de jertfe vreun altul dintre oameni nu a v6zut pe Tatdl. l6uddm' pe cdt ne sti in r0ngeroase,de libaliuni qi de tdmdieri, noi il mulfumitt' (Apologia tntdia' flII' putlnfd cu cuvinte d" *gatit'n" 9i de IlS.B', vol. 2'P.33)'

toateputerile sd mi ardt astfel...Dacdvoi veli sanclionaaceastiscriere,noi o vom face cunoscutdtuturor, pentru ca toli, de va fi cu putin{5, sa-qischimbe atitudinea lor fali de noi. Pentru aceastanoi am alcdtuit aceasti scriere. Judecdnddupd judecata sdndtoasd,invdldhna noashd nu este o invdlaturd cel superioardoricdreifilosofii omenesri. pufinea valoii reprobabila, este decdt ceea ce au scris Sotades,Philaenis, Archestrate, reazi mult mai mult Epicur qi ceilalti poeli..;'(Cap. XIL XV PS.B., vol. 2, p' 87-88)'

3. Diatogul cu iudeul Trifon, cea mai intinsd dintre toate operele Sfhntului Iustin Martirul gi Filosoful, are I42 de capitole gi incearcd sd precizezeraporturile dintre creqtinism 9i iudaism. Menlionim o interesantd autobiografre a autorului, in prima parte aldturi de chestiunile fundamentaleale cregtinismului, traiate aici intr-o manierd personald,ce nu le altercazdin nici un fel semnificafia qi importanfa, in ciuda unei organizdri 9i compozigii sistematice, sub nivelul confinutului. Not[m gi alte lucrdri ale Sfdntului Pdrinte, ca de pildd: Cuvdnt cdtre Greci, Combatere (avand acelaqi destinatar),Despre monarhia lui Dumnezeu,Psalmistul gi Despre Suflet'

actul creatiel' iqi Tut[], sursagi cavzatuturor, desdvarqeqte qi Unul ndscut adorattn al gite Primulndscutal Tatdlui,dar ' u rdnd. adoliflrntul Duh sauDuhul profeticvine dup6Fiul 9i este subordinalianist, are Iustin este tn ul treileardnd. Sfdntul {g ctI,deqi- in vremeaaceea incd nu sediscutaproblema fltul

in opera autoruluj - Sfdnta Treime este bine reprezentatd inainte de a fi u. Tatdl a ndscut pe Cuvdntul sau Logosul -lumea. finstrumeltul" Logosul, piul San intpPat, este flil

42

Conf.UniuDn NicuDumilraqcu Voicu'Preot Dn Arhid.Prof. Univ. Constantin

pentruseminariile Pttrologie- manual teologice

43

persoanelor trinitare, reugeqte,in buni mdsur6, sd articuleze o invdliturd care o pref,tgura. - Dumnezeu a creat lumea dintr-o materie inform6, despre care nu ne spune dac[ este vegnicd sau nu, dar afirmd cd a fost prelucratd, ceea ce implicd ideea preexistenfei ei fal6 de actul creafiei, carea avut loc duminica:
"...Dumnezeu a creat, la inceput, din materia lipsitd deformd,Ioate, pentru oameni; ...in ziua soarelui ne adundm cu tofii laolaltd, deoarece aceastaesteprima zi tn care Dumnezeu,schimbdnd intunericul 9i materia,a creat lumea, iar lisus Hristos Mdntuitorul nostru, in aceeaqizi a inviat din mo$i;'(Ibidem, X Si LXVII, p' 31 9i 7l).

- ingerii au o anumiti corporalitate gi se hrdnesccu mand. Ei sunt responsabili pentru existenfa demonilor care ar fi ap[rut potrivit Sflntului Iustin - in urma impreundrii lor cu femei muritoare. corporalitate,nu - Sufleteleoamenilor au $i ele o aqa-zisd sunt nemuritoareprin fiinfa lor, ci sunt createqi nemuritoareprin vointa lui Dumnezeu. Ele nu sunt, agadar,nemuritore prin ele insele,ci prin participarealavrala divind. Sfdntul Iustin dezvolt[ o interesanti teorie despresuflete,ale cdrei influente sunt evidente, c[ut6nd sd descopereoriginea, naExemplificdm cAtevadintre cele mai tura gi perspectivaacestora. probleme: considerafiiale sale asupraacestei interesante
"...sau sufletul esteviali, sau el are viaf6. Dacd esteviafd, atunci eI ar trebui si faci pe altcineva si trdiascS,iar nu pe sine insuqi, dupd cunt gi migcareaface sd se migte un alt lucru, iar nu pe sine insdqi. Faptul cri sufletul triiegte, nimeni n-ar putea tdgddui. Dac[ trdie$te,insd, el trdieqlc nu pentru cd este viaf6, ci pentru cd se impirtdqeqte din viafl 9i, ceeac(' din ceva este cu totul altceva decdt aceea din care se se impdrtSgegte impbrtiqeqte. Sufletul se impdrt5geqtedin viafd, pentru cd Dumnezcrr voiegte ca el sd trliasc[. $i, ca atare, sufletul nu se va mai impdrtdgi dirr viald, cand Dumnezeu va voi ca sufletul sd nu mai h[iascd. Cdci sufletrrl nu h5iegteprin el insuqi, cum frdiegteDumnezeu" (Dialogul..', VI, p. 9')1

Botezul,saurenagterea spiritualdse administracelor caremdrturiseauadevdrurilede credinld gi se hotdrau sd trdiascdconform acestorprecepte,postind gi rugdndu-sepentru iertareapdcatelor r6vdrqitepdnd atunci. El se s[vdrgeain numele Sfintei Treimi, sau orai exact "in numele Pirintelui tuturor gi StdpdnuluiDumnezeu ;i al Mdntuitorului nostru Iisus Hristos gi al Sffintului Duh". Euharistia are caracter de jertfi gi constituie hrana celar osre cred in invdfitura lui Hristos gi au fost botezafi in prealabil tpre iertareapdcatelorlor qi spre dobdndirea vielii celei nemurigi vinul se preschimbd prin rugdciune in cadrul bare. Pdinea 8fintei Liturghii in Trupul gi SdngeleDomnului. - In ceea ce privegte mdntuirea, remarcdm faptul cd Sfhntul ca estemilenarist. IUatin, gi alli autori contemporani,
*
+:F

SfhntulIustin Martirul gi Filosoful a fost una dintre marile


litd1iale Bisericii cregtinedin veacul al doilea. Fire sen-

gi profundd,cdutdtor neobosital adev[rului,s-a simlit de-a lungultimpului,demai multesisteme filosofice, care,


fltrtrl, l-au dezam6,git, singura invdldturd cu adev[rat folosiqi sigurd fiind cregtinismul.Filosofii 9i preofii religiilor nu reu$eaus[ "intrezireasce" decdt adevdruriparfiale, pe lnv6!5tura lui Hristos era "cdl6uza" reald spre Adevdrul , intrucdtHristos era insugi Adevdrul. Dogii sepot aduceo seriede invinuiri conceptelor sale,unedevintesau chiar eretice"in mai toate ariile de interesteolo-

gurnar fi doctrina despre subordinalianismul treimic,mateingerilor, a sufletelor, sau hiliasmuletc.,nu trebuiesd

- Dintre SfinteleTaine,SfhntulIustin vorbeqtedoat de:Bott': qi Euharistie.

ctl n reugit sd demonstreze superioritateacreqtinismului in eu nrarilefilosofii pdgdneale lumii. Folosindterminologia r nnumiterafionamente acestora (influenfeleplatonice ale ln alhra oricdrei indoieli), a alcdtuit o doctrind cregtihdviala oottcordanlicu "performanfele"gi "erorile" aceltritimp.

44

Arhid ProJi, Uniu Dn Constantin Voicu PreotConf,Univ,Dn NicuDumitrarcu -

Sfbntul Iustin Martirul gi Filosoful reugit si creeze o punte solidi intre filosofia plgdnd 9i cregtinism,cea dintdi fiind pusdin slujba dezvoltlrii gi perfecfiondrii celei din urmd. A fost un mare apologet qi totodatd un mare misionar. Bib lio graJie selectiv d TRADUCERIiN LIMBA ROMANA:

ApoLoGrA ittrAu iN rtro.tREA cRE$TrNrLoR C,rTRE


ANTONINUS PruS, traducere, introducere, note gi indici de Pr. Prof. Olimp N. CACruLA, ?nvolumul:Apologelide timbdgreacd,coleclia Pdrinli SiScriitoriBisericeSti, p. vol.2, EIBMBOR,Bucuregti, 1930, qi p.7 5-7 ; Ediliaa II-a, Bucureqti, 5 1997, -32 (introducere), p. 33-I 00 (traducere); APOLOGLAA DOUA iN rlvO,q,nn.A CRE$TINILOR gi ROMAN),traducere notede Pr. Prof. Olimp N. SENATUL GifRE in vol. Apologeli de timbd greacd, coleclia Pdrinyi Si CACIULA, Scriitori Bisericeqti, vol. 2, EIBMBOR, Bucureqti, 1980,p. 75-86; Edifia aII-a, 1997,p. 101-116; DIALOGUL CU IUDEUL TMFON, gi traducere note de Pr. Prof. Olimp CACIULA, in vol. Apologeyi de limbdgreacd,coleclia Pdrinli SiScriitoriBisericeSti, vol.2, EIBMBOR, p. Bucuregti, 1980, 89-226; EdiliaaII-a, Bucuregti, 7997,p.ll7-341 (traducerea) p. 343-352 (indici). 9i STUDII: ln Hmba romffni: BLINEA, Pr.Prof.Ion, Convertirea Sfdntului Iustin Martirul Si Filosoful in volumul sdu:Din galeria marilor convertili-Medalioane,Cluj-Napoca,Presauniversitar[ clujean6, Cop. lecliaBibliotheca Theologica, rr.611998, 103-ll1; COMAN, Ioan, G., TeoriaLogosuluifn Apologiile Sfdntuluilustin Martirul Si Filosoful, ImprimeriaNafional5,Bucuregti,1942; COMAN, Pr.Prof.Dr. Ioan G., Patrologie, EIBMBOR,Bucuregti, 1956,p. 50-54;IDEM, Elementede antropologiein operele S/hntului Iustin Martirul Si Filosoful, in O., nr. 3/1968,p. 378-394;IDEM, Patrologie,EIBMBOR, Bucureqti, 1984,vol.I, p. 263-312; DEMETRESCU, DraDr. gomir,SJdntul lustin Martirul Si Filosoful Si critica teologilorprotes4, 893- 894,p. 66I 893, tanli,in B.O.R.,nr. I0l 1892-1 p. 961-97 nr. 1/1 81; DUMITRA$CU, Preot Nicu, Crealia tn opera SfdntuluiIustin p. in Martirul SiFilosoful, A.B., nr.l-311994, 63-85;DUMITRA$CU,

Nicu, conceplia despresufletul uman al lui Hristos tn Pr.Lect.Dr. p. in primeleveacuricreStine, R.T., nr- 311999, 61-98(IustinMartirul, 'p.63);MOCANU, M., Sfdntullustin Martirul si Filosoful' Dorilla de POPSCU, in adevdrul, M.M.S., nr.4-611984,p-399-401; a cuntoa$te in Martirul si ideilesaleantropomorfice, B.O'R', nr'711896M,Iustin 1897, p. 627-638;RAUUpBRNU, I., Conceplia Sfdntului Iustin p. in suJlet, S.T.,nr. 7-811958, 403-423; Marttril si Filosffil despre in Pr.Magistr.simeon,Liturghiacrestind secolulII descrisd sToIcA, deSfdntullustin Martirul SiFitosoful,tn raport cu liturghta ortodoxd Simion, Pr.Lect.Dr' deistdzi,in O., nr. 111960,p.73-93;TODORAN, Martirul Si Filosoful exegetaI prezenleilui Mesia in Sfdntutlustin in L"g"o lui Moise qi la Proorocii VechiuluiTestament, C'O', nr' p. 11-33. l-211998, in limbi striine: BARNARD, L., Justin Martyr: his life and of London,1966;CHADWICK, H' JustinMartyr 's defense thought, 1965;IDEM, Early Christianthoughtand Chritiantty,Manchester, and Origen,Oxford, in lhe classicaltradition: studies Justin,Clement C'I.K', 1973;STORY' Martyr Ttibingen, E.F., Justyn OSBORN, 1984; gospel of truth" in the writings of Justin The nature of tntth in "The Martyr: a stidy of thepattern of orthodoxyin the middleof the second of WIDDICOMBE,P.,TheFatherhood Leiden,1970; century, christian Oxford,I992. Athanasius, and Martyr Origen of Godin thethought Justin

TEOFIL AL ANTIOHIEI (c.130 f 18s) Elementebiograiice in dupdtoateprobabilitdfile, Siria,in aproTeofil s-andscut, carespune qi Eufrat,despre picreacelor doudmari fluvii, Tigru din i[ "suntvecinecu regiunilenoastre", pdrinfi p[g6ni, in jurul cea mai importantdpentru studiul nostru il Bnului 130. Sursa principalasa cper6,CdtreAutolic, dupdunii singura reprezintd dupdallii singuracarea supraviefuit. BUtcnticd, Se pare cd, Teofil a studiatretoricaintr-una din gcplileina la ale Femnate timpului. Convertirca creqtinism venit in urma

citirii Sfintei Scripturi *.?i ales, $], a profbgilor.Faptul ci ceeace auproorocit acegtia implinit s-a in timp, r-au deterii;;. Teofil sd creaddcd ce "cduta suheful sru, adicd pe Dumnezeurnevdzut gi desivdrgit,rdsplatadupd moarte qi invie."u^*J{ior,,, ,. gdsegtein cregtinism. Intererunt c6 - potrivit aceleiagi lucrdri -, autorul nostru a urmat "st" un frogru* de pregrtire morald inainte de convertre: ..Iar daclt-Tli1 ,Arat[_mi Dumnezeul pe tdu!,,afunci voi spu_ ifi ne qi eu: .Arati_mio.Tll tiri qi_ii'vorardta eu pe Dumnezeul gi {n meu!'' Arati-mi cd
ochii sufletului tau gi cd urechileinimii tale aud! Dupd cum cei careprive." "aa o.t ii1-purui inlereg cere ce se petrec in viald gi pe pdm'nt gi fa*otodard;;;;;;;. "u intre rumindqi intunenc,inrre alb gi negru, intre ur6t li fr",,'or, iroa armonios gi nearmonios, intre mdsurat 9i nemdl

cdtre Autolic esteo lucrare in trei cdrfi, alcdtuite probabil in trei perioade diferite, dar formdnd un ansamblu, du caracter apologeticai par,tialistoric. In cartea tntdi, dialogul cu Autolic, un pdgAn invdfat, de_ monstreazd existenla "Dumnezeului creqtin invrziuit gi perfect qrin analogie cu sufletul". Dumnezeu este transcendent, dep5geqte orice posibilitatede cunoagtere, descoperd se doarprin providenfdgi lucrare: "Despre chipulrui Dumnezeu sepoate nu vorbi;chipulLui nu se poate explica. ochiitrupegti poate vdzutchipul b.r*rr"""u. cu nu fi t.ii
In slavd, este {Erdde hotar; in mireiie, de neinfeles; inindltirne, mai presus de pricepere; in putere, neegalai; in infelepciune, f'r6 de ur*anur"; in bundtate, neajuns;in facereade bine, _ui pr"rus de de cuvdnt...Dupd cum in om nu se vede sufleful, cd este nevdzut pentru oameni, dar prin migcareatrupului se inferegeci estein om sufletjtot aga9r nuio.r"r"u nu se poate vedea cu ochii omenegti,dar se vede din puitor"o iui in grqa si din lucrurile Lui,' (Ibidem,III 9i V, p.2g3_2g\.

de cei g,ot vadd,dacd,au deschigi ochii sufletului,, 9e (Cdtre Autolic,Carteaintiia, $! pSi.,'*f I,ff, . 2, p. 2g2_2g3). Dupd informagiile pe care le avem la Eusebiu de cezareea, Teofil

o,r,ii,,rif jl:Tis".,*#o,l"HuJ.Hffi t,rui, g:",f jiTi H,"J#: nezeu vdzut este

a a]uns episcop Antiohi.iffirur anului169, ul urm'ndu-i in scaun Eros. lui


ca ierarh,el a fost preocupatin special de zidireasufleteascd gi instruirea credinciogilorprin;"-;;; Ia Sfhnta Scripturd.prin cuv'ntdrile catehetice linute noilor convertili a combdtut ereziile vremii' A pistorit o6n5^dun5 moarteaimpdratului Marc Aureliu, int'mplatd in anul ito. i"..ott*rinE, au,umorfii saletrebuie agezata' dupdopinia celor mai mulli cercetdto.i,in jurul anului rg5. Opera Teofil a scris mult, insd Ia noi nu a ajuns dec6t o singura luerare, cdtre Autoric,. celelalte, u,,'l*i,. de Eusebiu de cezareea sau Ieronim, ca de pildd: Contra lui Marcion, Ca*1f-"it"lrn_ tice, comentarii ta Eianghetii qi la proverbere lui'soio"*on, Despreistorie, Contra.lu.i"Her*ig"n, s_au pierdut qi nimeni nu le poate garantaautenticitatea.

Trateazd, asemenea, de despre numelede creStin invierea qi moryilor,in chip analogic. rn carteaa doua Teofirface o criticd severd idolatriei,poefilor gi filosofilorgre^ci, criticdnd mitologiapdgan[.ar"iuii oprrn. ningura adev6rata gi invdfdturd, .."giini vlstita J" p.""-.i. ."u cartea a treia ?ncepe setermindcu un argument gi dezvoltat nl autoruluiin favoareavechimii cregtinismulii,conterlta o. A.utoliccuprinsullucrdriiestereprezentat r..ping...u de i"uru_ creqtinilor c[tre pegani, depildd,uinlrofoiugiu, fiiloraduse de ca adulterul, incestuletc.,}apte ruginbase specificl,mai {csfr1ul, rlegrabS, acuzatorilor. Nu gtimdacd Autolic a fostconvins Teofilin ceea pride ce justef vegte eapozigieilui doctrinare mclraledeoarece, gi inflnal, el ii recomandr filosofului pdg6n citeascd s[ Sfintele sciipturi ca r.fl-ifie "sfetnic ai arvundpentruadevdr".Dacd linem ,.i*u a. lirptulcd lucrarea episcopurui Antiohieia convins mulli sdse pe hdreptecdtre Hristosqi,totodatd, insuqi cd partenerul de oialui I,g ?i solicitase foartemulreldmuririin tegitura* *iGa t*s-

pentruseminariile teologice Patrologie manual -

49

':ind,am putea crede cd "insistenla" gi elocvenfaautorului nostru gi-au atins {inta. Elemente de tnvdldturd Teofil a fost un scriitor profund, capabil sd rdspunddin rala lionamenle,aparcntsimple, problemede marevaloareteologicd. De aceea,dincolo de a fi un apologet, el a fost gi un cugetdtor cregtin fecund, a cdrui contribufie, este extrem de apreciatd istdni. cdteva dintre ideile doctrinare, cele mai semnificative, care au reprezentatelementefundamentalepentru sistemul de gdndire ortodox sunt: - Cdrlile Sfintei Scripturi sunt inspirate. - Lumea cu tot ceea ce este in ea afost creatd de Dumnezeu din nimic:
"Puterea lui Dumnezeu, insd, in aceease arati cdface ce vrea din cele-cenu existd, preatm a da suflet gi migcarenu este iu putinfd artcuiva dec6t numai lui Dumnezeu. Omul poate face o statuie,iu. nrr-i pout" da statuii, fdcute de el, cuvAnt, suflare sau Simlire. Dumnezeu, ins6, poseddceva mai mult decdt un meseriag;este creatorul vorbirii. suflrrii sau simfirii. Dupd cum in toate acestea Dumnezeu este mai puternic dec6t omul, tot a$acdnd e vorba de a crea gi de a face din nimic tiate cdte sunt, qi de a face cdte voiegte gi cum le voieqte', (Ibidem, Cartea a II_a, IY, p. 295).

- Dumnezeu este incognoscibil prin fiinla Sa,insd poate fi cunoscutprin lucrdri Siprovidenld. - FoloseStepentru prima oard termenul Tptag pentru a desemnasfdnta Treime.Este adevdrat cd persoaneli ireimice in conceplia sa - sunt: Thtdl, Fiul (sau cuiantut Lui) inletepsi ciunea (ca apelativ pentru Duhul sfdnt), insd sunt de remarcat atdt distinclia, cdt Si terminologia propusd. - Aratd cd numele de creStinvine de la verbul grecescypico, care tnseamnda unge: "...deasta numim cregtini ne noi pentru suntem cd ungi.cu uleiul rui Dumnezeu..." (Ibidem, p. 307). XV,

- Afirmd existenlaliberului arbitru. - Omul nu estenici muritor nici nemuritor (!), ci doar capabil sd ajungd Ia una dintre acestestdri prin hotdrdrea sa. pe - Demonstreazd, bazaunor calcule precise (utiliz6nd chiar cronografiile gi istoriogr afrap 6gAnd)vechimea cdrli Ior Ve hiului c Tbstament de "inceputurile culturii greceSti" vechimea gi fald importanfa cregtinismului care provine istoricegtedin spiritualitatea acestora "corelati gi completatd de Mdntuitorul gi de Bisericace-L continud". - Biserica "este comparatd cu o insuld bdtutd de furtuna pdcatelor". * ** Teofil rdm0nein istoria cregtinismului ca un autor talentat gi rensibil, cu un stil propriu, elegaht gi direct. Opera sa nu este doar o apologie, menitd sd demonteze gi sd demonstrezenetemeinicia acuzelor adusecregtinilor de cdtre pdg6ni, ci gi o sursd de inspiralie pentru contemporani gi urmagi in elaborareatratatolor de doctrind, in specialasupraanumitor probleme teologice, Ca de pildd: cosmologia, antropologia, Sfdnta Treime, liberul crbitru, invierea morlilor etc., unde s-a dovedit a fi foarte bine Informat.Unii l-au ponegrit penku stilul, ra{ionamentelegi vocabularul sdu, considerdndu-l superficial gi lipsit de originalitate, alfii l-au elogiat, spunAndcd este un scriitor "de o mare culturd gi agerime...clar gi ugor de infeles...frrd emfazd...firdinsi sd erufe contribulia spirituald a cititorului. . .". B I B LI OGR./IF IE SE LE CTIVI TRADUCERIiN LIMBA NOVTANA: C,{TREAUT)LIC - ApoLoGIE iu rnu C,{RTI, traduceregi :tudiu introductiv(p. 3-25) de $t. G. BRADI$TEANU,in lucrarea eilre Autolic (Ad Autolicum).Apologie tn trei cdrli de Teofil al tezdpentrulicenli, Bucureqti, Editura"Universa15", Antiohiei, 1906, p, 25-101. CATRE AUTOLIC,traducere, introducere, qiindici de note
l - PAlltoLoctE

5O

ArHd.Prrl D^C Artu

Pr. Dumitru FECIORU,in Apologelide timbdgreacd,colecliapdrinli vol.2,EIBMBOR,Bucuieqti, $i ScriitoriBisericeSti, 19g0, p'.267_365. Edilia a II-a, Bucuregti, 1997, p.355-372(introducere), p.3n_a65 (traducere), 466-482 p. (indici). STUDII: in limba romf,ni: ANGHELESCU, Gheorghe Teofil:crealia F., "Ex nihilo" afirmatd, in volumul: Timp Si diniolo de tiip, Editura Universitiliidin Bucuresti,1997,p.29; COMAN,pr.prof.Di. IoanG., Patrologie, EIBMBOR,Bucuregti, 1956, p.57-5g; IDEM, patrologie, EIBMBOR, Bucureqti, 1984,vol.I, p.336-345; ENACEANU,Aich. Ghenadie, Sfdntulkofil al Antiohiei,in studiul:pdrintii Secoiutui II_ III, in B.O.R.,nr.9lt877-1879, 524-527; p. IORDAiHESCU, preot cicerone,Istoria vechii literaturi crestine,ferec & caminschi.Iasi. 19-34,parteal,p.92-96; Edilia aII-a,Editura Moldova, vol. l, p gr96;LosSKl VladimiasfdntutTeofil Antiohiei, vorumur al in irid"rno lui Dumneze4 romanegte MariacorneliaoRos, Editura in de Deisis, cal.Dogmatica, Sibfu,1995, p.23-25; TIMU$, Dr. Gherasim, Epis_ copul Argegului,Teofilal Antiohiei,in Diclionar aghiograficcuprinzd_ryd scurtvielile sfin|iloa Bucureqti, pe Tipografia Ca4ito.-ulr"ricegti, p. 1898; 822-824. In limbi strline: GRANI R.M., Scripture Rethoric and Theophilus, "VigilaeChristianaen, in I3(I959),p.33_45; U:I:g!":f ZEEGERS,Van Vorst, La cr4ation de l,hommechez'ih\ophlte der d'Antioche, "VigilaeChristianae", in 30(Ig7 p. 25g-267 6), .

APOLOGETI LATINI
(c"160-I 240)
TERTULIAN Elemente biografice Tertulian a fost una dintre cele mai proeminente figuri ale vechii literaturi cregtineafricane.S-a ndscutin Cartagina,probabil in jurul anului 160,intr-o familie p[gdnd. Tatdl lui era centurion in armata imperial5. A avut o tinerefe zbuciumatd, despre cnrenu-gi aduceaminte cu mare pl5cere.Se pare, de asemenea, c[ n-a fost strdin nici de misterelelui Mitra. Cu toate acestea, e$tccunoscutfaptul c5, fiind inzestratcu calitdli deosebite, gi-a lnsupito culturdsolidd9i extremde variat6.A studiatlimbile clatice, greacagi latina, filosofia, retorica, literatura, medicina gi drcptul. Se spunechiar cd ar fi funclionat o vreme ca avocat,unii gercetitori identificdndu-l cu un faimosjurist din veacul al Il-lea, purtAnd acelaqi nume. Convertireasa la cregtinismse datoreazd,, mare parte, viein curate gi eroismului f6rd margini al martirilor contemporani fli lui. Atdt de impresionanta fost de claritatea,putereagi, mai ales, iltorala noii invd!5turi cu care intrase in contact incdt a devenit, fuartecur0nd,unul dintre cei mai aprigi susfin[tori ai cregtinilor In fhp prigoanei pdgdnece se intindea ca o negurd a mor{ii gi a lnfunericuluide la un capdtal imperiului la celdlalt.Cunogtinlele v6titc,dob6nditein perioadapregdtirii sale elementare, pune, le in In totalitate, sprijinul afirmdrii valorilor invdfdturii cregtinece

Voicu'Preot Arhid Prof, Ilniu Dn Constantin

teologice seminariile Patrologiemanualpentru -

53

c6uta sd-qidefineascaterminologia 9i conceptele.Este un adversale sar al practicilor pigane, qi un stdlp de n6dejde al Bisericii qi a celor mai noi impotriva vechilor tadilii iudaice, precum ele incercdri de sublimare a adevSrurilor creqtine, unele dintre rigorismului sdu imbrdcdndhaina eretic6.Din nefericire, datoritd moral exagerat, sub influenfa unor clerici, cade in cealaltd deqi extrem6.Tiece formal in sectamontanistdin anul 213, unde, nu se criticS ortodoxia - in special pe reprezentanlii acesteia -, urmeaza doar angreneazl..in toate aberaliile acestei erezi|", ci ,.rilorismul ei moral qi iluminismul pnevmatic in legdturd cu lu.r..u Sfbntului Duh". Dezamdgit, probabil, de noua sa apara tenenfdreligioasd, igi creazd,in final, propria sa sectd,numitl ,.tertrilianiqtllor", grupare readusS, ugurin!6,in sanul Bisericii cu Augustin' Ortodoxe, maitdrziu, de Fericitul Nu se cunoaqtecu exactitate nici locul qi nici timpul morlii se sale. Pe baza unor informalii furnizate de Fericitul Ieronim pare cd a trdit pdnd in iurul anului 240' Se gtie sigur, ci el a reprezentatprincipalasursdde inspiralie ( giu n modegpentruS ftntulCi p ria n c a re iia p re c ia o p e re le . ar f,r Aceasta a determinat pe unii teologi s6 creadac6 Tertulian estede revenit in Biserica ortodoxa spre sfhrqitul viefii, intrucat de neinleles cum un eretic ar fi fost atit de preluit de un autor in talia Sfhntului ciprian, care nu face niciodata vreo menliune acestsens. Opera Se cunosc 38 de cdrfi, dintre care7 sunt pierdute' Cuprinsul lor poate fi impdr,titin 4 teme principale' L Apdrarea creStinismului:5 scrieri apologetice' Il.Luptaimpotrivaereziilor:8tratatedecontroversa. IlI. Morald qi virtuli creStine:12 fiatate' 6 IY. Disciplind sacramentald" scrieri'

PrinciPaleletitluri Vom r ed adoar c dtev adi ntr eel e,c el em ai r epr ez entati v e in pentrufiecarecategorie Parte' l.Apologeticum,ceamaiinsemnatdoperdaluiTertuh2n'are 50decapitol egi es tei ndr eptatdi m potr i v aguv er nator i l or de provincii,in ,p".iul a celor din Africa' Aceqtiaaveaudatoriasd aplicelegile,o-urr. in mod corectpentrutofi supuqiiimperiului' mdsurdsoartacreqtinilor' fi a" .il.pindea in cea mai mare Autorularatdcdperseculiileindreptateimpotrivaadeplilornoii judecati religii sunt nedrepteqi imorale' Ei nu au parte de o ci dupdproceduiiregulamentare, sefacesumar'ludndin corectS, potrivit caroracreqtiniisuntvinoabsurde denun,turi considerare incestetc" ', saupur 9i simpludoar va{ideinfanticid,omucidere, pentrunumelede creqtin. pe Autorul considerdcd pdgdnii ii urau qi ii duqmdneau pracinvdfdtura, pentrusimplulmotiv cdnu le cunogteau eregtini ticile9i moduldeviafd. reprezrnin 2. Despremdrturiasufletului,lucrare 6 capitole, Terfilian inXVII al Apologeticului. tareacapitolului ll o dezvol prinlui p" gearr[ sd-i convinga pdgdnide existenla Dumnezeu fiind i. tr.o argumentare orai" psihologic,in centrul acesteia nemuririi sufletului. ldeea 3. Despreprescriplia contra ereticilor, apdrutd'dup[ toate probabilitdlile,injurulanului203,in46decapitole'esteunauerezie, tOnticcatehismce prezintdraportul dintre ortodoxie 9i destabilidinrr. Biseric[ gi grupdrileereticecare incercaus-o in condamnd termeniduri iezc.oupa ce oerrieqGerezia,autorul unilateralS trun-. 9i netodelefolosite de eretici in interpretarea creezeconfuzie9i neincreohiataa sfintei scripturi, menitds6 este inv616tur6 ceacarevine de AdevSrata dercintre credincioqi. ale tezaurului Sfintei la Bisericile apostolice,pdstrdtoare l Bcripturigi SfinteiTradilii:

(Jniv, Constantin Voicu'Preot Dn nu le "Ereziile n-admit unele cdrli ale Scripturii, iar pe care le admit pentru a-le acoacceptdintegral, ci cu adaosuri9i taieturi, schimbAndu-le le falsi*"ol r" invxletura lor. gi dac[ pe unele le primesc in intregime, ttepanit"u cui a fost ldsatdcredinla?Ale fic6 prin feluiite interpreteri...in cui a tant Scripturile? be cdtre cine, prin a cdrui mijlocire' cdnd 9i acolo se.afla qi ",ti incredinlatd inv6!6tura care vadeqtepe creqtini? c6ci fost predaniile cele qi adevdrateleScripturi'gi adev[ratele til-e"i.i, ca toate ci este 9i invdldtura cea adevdratd$i creadevdrate,unde se va dovedi unde pana dinla creqiinScea adev[ratd. ...mergi in Bisericile apostohce, cinste, unde sunt astizi scauneleApostolilor stau in locurile cele mai de lor 9i ne infzficitite gi scrierile lbr proprii, care fac sd rdsune cuvintele ei." (Despre prescriplia contra-ereticilor, geaz6'chipul fiecdruia dintie

rilli

AltelucrdrisemnificativealeluiTertuliansunt:Cdtreiudei' Despresuflet' lui Hristos' Contralui Hermogh';;:D"t;" Trupul rugdciunesau cele trei Desprebotez,onpn"'po2i-ntd' *:Oli qi Cortinf', Monogamie VdtulFecioarelor tratatedespre: Elementede invdldturd al prynelorveacuri' Tertulianestecel mai profrrndteologlatin L complexd'sistematic'' qi contemporan ..,' O-ig^""t-ieologia Inzeso credinl' atzdtoare' intr-u; #oa fttitit esteconjugatd de analizdremarcabild' trat cu o minte sclipitoare9i o putere -u plin principiilefilosoficein favoarea autorulnostruf"l"t&;;in credinfd' ,t'to'aottutl uneiReguti(sauLegi) de creqtine, credinlei in acestsensexemplificdm:

11r'
l\'

lrl

161)' vol' irvrr, t-i; XIX, l-2;XXXVI,1,PS.B', 3,p' 150-151' sfdnta scripturd esteproprietatea Bisericii, iar Biserica este unica ei tdlcuitoare autenticd4. Contra lui Marcion, scrisdintre anii 207 qi 208, in 5 c6rlr, cu face o analizldetaliatd a creqtinismului monoteist, in contrast doi Dumnezei(!), inv61[turamarcionitd care evidenlia existenlaa cel Dumnezeu-Creatorul,din Vechiul Testament,9i Dumnezeul ultima parte a lucrdrii u"", ur Evangheliei, din Noul Testament. vizeazd,in special,Biblia 9i doctrina lui Marcion' S.i"spi" rdbdarereprezinti unul dintre cele mai interesante indreptratatede educalie creqtind.Alcdtuit spre sf,irqitul viefii, in tarul moral al lui Tertulian ramdne un model pentru urmagi, specialpentru Sfhntul ciprian care il va folosi pentru redactarea "o viruirei lucrdri proprii. Pentru autorul nostru, rlbdarea este Dumtute qi o n.r.ritut. vitald a omului". Dacd originea ei este qi linigtea, nerabdareaprovine nezeu care aduce cu sine blandeiea la omeneascd conduce,adesea, mdnie 9i tristele' 9i din instabilitatea
..DumnezeuesteocrotitorulCelbunalrdbdiriinoastre.'.eapune pacea' credinla'asigurd pe in siguranld toatecelepldcuteLui: intdreqte cdilta. umilinfa, agte3Ptd. inva{d^ p[zelte dragbstea, -' infrdngeispitele' mdnia'^:n11t:,.t*pul' pertt"uresiiritut, innaneazd limba,stdpAneqte pe.celbogat'nu '"f"tga ,"uoduluril"... mingdiepe-celsirac' tempeteazd precept ni*iZ"qtt pe cel slab...cetlipsit de ea nu poateindeplini 1:t^*: rdbdare'XY PS'B" vol' 3' fucrupldcutDomnirlui'"" (Despre ii ni.i "n p.197)'

nu este altul decdt Ziditod "Existd un singur Dumnezeu'Care prin Cuvdntu!tiu' 9"1 ndscut n^m?i"i*'" Oin nimic' -Sau; lumii, Cel in numele-luiDumnezeu "u'" toate'C""a"t"i t-" numit Fiul inaintede a erdit mai apoi frrd de incetare s-aardtatput iu*tirltT" iff*itt chipuri' lui in sfhrqitin FJcioaraMaria' prin Duhul prin prooroci,s-;;;;;;t ei pdntecele 9i' {dcutin T"til;i;il futt'"u Lui' trup S-a Dumnezeu o noud lisusHristos'El ne-apropovdduit airr ndscdndu-Se J","" itienit a sivdrgit minuni 9i a lege qi o nou[ #hil;' l^i-p"t"ft"i-"erurilor; ireapta Tat6lui'in locul qt qua;dt-u inviat a treiazi;S-aindllatla cerurt pe cei ce au p,'i"ttu O'it"fui Sfrnt' iare sd cSliuzeascl Sdu a trimis ca sdia cu Sinepe sfinlii Sdi'intru in crezut El; 9i iaregiva veni cu slavd' gica sdconcereqti' r- uug"ttt fEgdduinlelor viala ceaveqni"d,;;;-; focului dam,,e ;;;;ip; "eina"eruifl 9:T,:1,;*"illl;:lli3: prescrtplta"" 't\LLt'L-J trupului fiecaruia"(Despre restabilirea vol.3, P' 147-148)' (Jnic' qi nimic nu-L poate Pentru Tertulian Dumnezeu este Terhrlian afirmd cd El este coregala. Influenlat it nfotofti stoici

sau probabil'substanla esenla' aceasta' iittiiU,lttAlgand prin o corporaliqi duhulare tiSa,Dumner"r, i"tt - spune dut "r* a sa sPeciald(!)'
,nologie tate '- folosegreo termt Bf esie primuf autor patristic care qi Persoand'Dumnezeirea trinitardclar[, vorbind despreTreime

56

Arhid Prof.Univ. Constantin Dn Voicu PreotConf,Univ, NicuDumitra$cu Dr. -

teologice Patrologienanualpentruseminariile -

57

este o singurd substanf[ comunicatdin chip diferit celor trei persoane:Tatdl,Fiul Si SfantulDuh. Hristologia sa este profund ortodoxd, noliunea de persoand cdpdtdndacum alte valenfe, gi anume: In Hristos (cea de-a doua persoand a Sfintei Treimi) sunt doui firi, una divind gi cealaltd uman6, fiecare cu caracteristicile ei proprii. Nu este un Hristos compus, un amestecal celor dou6 naturi, ci El este, in acelagi timp, gi Dumnezeuqi om. EsteOm prin Trupul Sdu,aqacum este Dumnezeuprin Duhul Sdu. Dacd prin terminologia sa trinitari, Tertulian anticipeazd, intr-un fel, formula niceeanddin anul 325,prin precizia sa hristologici poate fi consideratun precursor al hotdrdrilor Sinodului de la Calcedon,din anul 451. Mariologia sa este deficitard intrucAt, preocupatsd demonstreze cu orice pref realitatea pdmdnteascda Fiului lui Dumnezeu)ajunge sd faci afirmafii de genul: Maria a fost Fecioard inainte de naqtere,dar a devenit femeie in timpul nagterii, rSmdndnd agagi dupd aceea. Antropologia autorului nostru este supusdprincipiului fundamental al gdndirii sale , gi anume corporalitatea. Cum afirma despreDumnezeucd estecorporal(!),la fel spunegi despresuflet pe care il caracterizeazd: nemuritor, simplu in substanlasa, dar material(!), schimb[tor prin fire, rafional etc. Invdfdtura despreBisericd este tributard perioadei in care a fost elaboratd,cuprinzdnd idei montaniste, ca de pildd: ea este acolo unde sunt trei persoanecare mdrturisesccredinla cregtind, chiar laici; tofi creqtinii sunt preofi gi pot sdvdrgiSfintele Taine. Sfintele Taine sl:nt prezentein preocupdrile lui Tertulian, ca de pildd: Botezul, Mirungerea, Euharistia, Mdrturisirea, Cdsdtoria Si Preolia, unora fiindu-le dedicatelucrdri speciale. In ceea ce privegte eshatologia sa, aceastaare un caracter milenarist. Tertulian este autor controversat, important pentru dezvoltarea ulterioard a gAndirii teologice apusene,alterndnd concepte corecte din punct de vedere doctrinar, cu altele mai degrabd

fost eretice. Se pare cd num6ru1qi consistenfagregelilor lui au declare eretic. cele care i-au ficut pe teologii rlsdriteni sdl *** Indiferent de modul in care sunt receptatelucrarile (9i consale' ,.pt"t.) r"i Tertulian, nu se poate tlqldui valoarea gdndirii modalit6lile de expresie. El este, impresiottutrt[ prin conlinut-qi incono a.'fupt, creatorul teologiei creqtine-apusene, autoritate este un tcstabila a veacului al treilea, Tertulian a demonstrat cd propriu' pl6t.tiitot pe c6t de profund,pe atdtde original, cu stil greqeliledoctrinarecomise(cele cut, concisqi direct.Dincolo de procesul mui i-portante fiind men{ionate mai sus), inerente.in Unuicreatorde anverguraiui, intr-o perioaddde mari contradiclii un mare luptdtor pentru adevdr, fi .aotari ale Biserici], el a fost moral[ gi o viafd cregtindexemplard' BIB LIOGRA FIE SE LE CTIVA TRADUCERIiN LIMBA NOMANA: TERTULIAN, Viala Si opera, in APOLOGETI DE LIMB''{ de vol. 3, traducere PdrinytSi Scitttori BisericeSti, Llfiy,{, coleclia Paul iirof. Nicolae' CHIJE'SdU, Eliodor CONSTANTINESCU, note 9i indici de introducefe, hrfpeOOpOl 9i Prof.David POPESCU, p' 1981, 23444' prof.Ni.oru. iHtlnSCU, EIBMBOR,Bucureqti, STUDII: -f-|" romflni: BAJAU, Constantin, Cunoasterealui il p' 74-89; in la Si I)umnezeu Tertulian Lactanfiu, M'O', m' 3'611997 ' in pr.prof.Ioan, (c.160-c.240), Diclontr de kologie Teitulian inn, ediliaa II-a,1994,p' 400; CARAZA' Drd' Ioan'' Bucureqti, Ortodoxd, AtenianulSi Tertulian, la tnvierea'morlilor Atenagora despre I)ttrctrina COMAN, Pr'prof'Dr'Ioan G:' p.'361-372; in M.U.S., nr. 7-811968, pentru o metodicda misiunii irrfryton, sabia lui Hrisios. Sugestii Indein limba-francezd),Imprimeria moderne(cu rezumat on:s;tine la p; IDEM, intre rdbdaresi nerdbdare lutif.np, Bucureqti,lg3g,28 'Ii,lrtuliin' Sfdnnl'Ciprian, de Argeg,1946,14p. Extrasdin Curtea Si

58

Dumitratcu Dn conI.univ. Nica voicu Dn Prof.univ. constantin - Preot Arhid.

teologice seninariile pentru Patrologie'manual

'

59

1l
rilii
I

lril I
lli
tl

lLll

ltil It
1il

p' Pdstorul Ortodox, RevistaSociet5lii "Frd1ia",nr.4-611946, 97-108; 1956, p' 62-70; IDEM, IDEM, Patrologie, EIBMBOR, Bucureqti, Patroiogie, BIBMB.OR, Bucureqti, vol.I, 1984, p' 394-513; CORNEANIJ, Diac. Coif. Nicolae, Actualitatea tratatului lui Tertulian p' "Despreprescrip1ia ereticilor", in M.M.S., rc'9-1211959, 580-588; Bucureqti, 1908; CUCnf1U,'Nicolie C., krtullianus ca montanisf, lnNU, toan Petu, Reconstituireadoctrinei lui Marcion dupd Tertulian,in volumul: Gnozele dualiste ale Occidentului, traducere de Thereza PETRESCU, Editura Nemira, Bucureqti, 1995, p' 181-184; DUMITRA$CU, Pr.Lect.Dr.Nict., Conceplia despresufletul umgn a-llui Hristos p' in fn primele veaanri^crestine, R.f.: T. 311999, 61-68' (la p' 63-65: MANGARU ,8., SistemuldogmaticaI lui Tenulian,Bucureqti, Tertulian); 1904; POPESCU,Victor, N., Dezacordul intre tendinlelesociale ale lui krtulian si concepliile societdlii gteco-romane. culnl tn\Pdratului, in WADUTESCU, B.O.R, m.211928,p. 108-117 Si3ll928, p. 193-198; <Anima) $i <Animus> Ia Tbrtulian, in volumul shx Filosofia Gheorghe, Biblioteca tine, Editura EncicloPedicd, p rim el"or secole cre's --C9l"t!Lu, 'Enciclopedicd Bucureqti, 1995, p' 67-80; ZAVOIANU' de Filosofie, ,'Rugdciunea Domneascd"la Tbrtuliansi sfdntul Drd.corneliu, Despre Jdcutd 191 ; Ciprian, in G.B., rtr.3-41 6, p.364-377 IDEM, ApdrareacreS.tind in di Tertutian Apologiasa,in M.M.S.,w.5-611976,p' 539-546' in timbi stiiine-: AYERS, R.H., Language,logic and reasonin the AugustineandAquinas,Hilde_sheim, churchfathers:a study of Tertu)lian, "AZyZA, et le iudaisme, Pans, 1977; BARN-ES,T'' C.,Tertuilien tglg; Tertullian: a historical and literiry study, Oxford, !971; DAIY, C'B'' krtullian thepuritan and his influence: an essayin historical theologt, Blackrock, tqq:; MUNIER, CL., Petite vie de krtullien, Paris, 1996; Cambidge' OSBORN:, E,F., Tbrtullian,first theologian of the W.est, 1995' RANKIN,D'Tbrtulliin and the Church,Cambridge, 1997;

datordm Fericitului IeroSingurele date pe care le avem le Minuciu era un renumit nim qi lui Lactanliu' Potrivit acestora' creqtinilor"' 1".!3":1"9te cd avocat din Roma care"apdra cauza cei mai probabil, intr-o fael ar fi fost de neam afrilan, ndscut, dacdlinem seamade gradul sdu milie pdg6n6Oecoffi-inulta, qi de logica discursului -la virsta de culturd, de linuta liierard a exprimdrii avut loc ai se afla silu. convertirea sa la cregtinism a Alexandru Sever' in maturitdtii depline in timpul impdratului 222-225. pcrioada lucrdri' extt:ld: Minuciu Felix esteautorul unei slngure relaliilor dintre pdg6nism9t importantdinsa pentru cunoaqterea Octavius' dupd numele crcatinism in prirn"i. ut""*i' Intitulatd' sa,de facturd apologeticd' imitd in pcrsonajului ..ntrui,-,;td ale lui Cicero' Subiectul bund m[sura forlnu t"febrelor dialoguri esteconvertirea pdgdnului ctlrtii, care cuprinil;O et capitolel (iaecilius Natalisla creStinism' vizitat la Roma de un Pe scurt, iuta u"ii*ea: Minuci' este din Africa' in timpul unei prieten al sdu, Octavius,tot avocat' alt coleg' pdgAn' Caecilius plimb6ri pe care o iac impreund cu un Ostia' Octavius il vede pe Natalis,pe drumul de la Roma spre zeului Serapis' lntrigat-de gestul accstadin urmd, i;;i"a"il-se sd-i fie

in carteMarcu) l p[gAnului, ,oue;;. iii.Ily*ll t31t greqeal?-p" o face t.ri in mcdiator incerc'ar"u dea-l l6muride este o

MINUCIU FELIX $ 222-22s)


ElementebiograJice cu Informa1iile privire lavizla lui Minuciu Feiix suntaproadatasaulocul nagteriisale. Nu pe inexistenie. giim nimic despre sa. moartea La fel qi despre

creqtinilor' Nu qi de a-i ardta superioritateaDumnezeului tliscufieatdtdeupti"taqivehementd'calaTertulian'insdprezinin favoareacregtinismului'menitd l[ toate notele """6;i"gii acuzeleaduseurmagilor lui :[-f convinga pe caezrliui c6 toate liristos sunt n[scociri' "' "i""i"t. preo. u i.Ju acuzele cele mai reprezentative caecilius," de citre r,cntein rechizitoriul adresat creqtinilor Octavius' este bine si se curnu tablouf iOeiior folosite de qi anume: Itottsci structura acesteilucriri' a). introducere de Caecilius b). concepfiuiaga"adespre lume exprimatd

60

Arhid Protr,Univ,Dn Canstantin Voicu PreotConf,Univ.Dn NicuDumitra$a -

pentruseminariile teologice Patrologie manual -

6L

c). intervenfia autorului in dialogul celor doi adversari d). concepfia cregtinddesprelume exprimatd de Octavius e). convertirea lui Caecilius Caracterul gi ideile fundamentale ale lucririi Octavius este o apologie, in favoarea cregtinilor, singulard prin con{inut gi intenfie. Ea nu se mai adreseazd" impdratului, senatului sau poporului roman pdgdn, ci elitei intelectuale a imperiului, oamenilor inteligenfi, cultivafi, capabili sd ?nfeleagd intr-un cu totul alt mod realitatea gi rafionamentele creqtinisinului. Autorul, asemenea personajelorsale,esteun om rafinat, bun m6nuitor al conceptelor filosofice gi cunoscdtoral problemelor cu care se confruntau contemporanii sii. Alegerea dialogului, ca mijloc principal de elaborare a lucr[rii, nu este deloc intdmpldtoare. Avdnd ca model pe Platon, Cicero, sau alli scriitori celebri ai antichitdlii, el n-a fEcut altceva decdt s[ articulezenoua invdfdturd, creqtind,pe o structurdliterari care igi probasedeja eficienfa. "Dialogul" sdu sste unul cu totul special, simplu, dar extrem de clar, apreciat atit pentru naturalefealui, dar qi pentru forma eleganti, stilul vioi gi direct abordat.Daci i se pot aducemici reproquri, atunci acesteaar viza: anumite "imprumuturi" de formd gi fond din filosofii, poefii sau istoricii pdgdni citafi. De asemenea i s-ar putea imputa lipsa unei expuneri de ordin doctrinar a invdf[turii pdgdne qi celei creqtine dar nimeni nu poate contesta densitateagi claritatea,preciziagi eleganfalucrdrii. Pentru exemplificare vom reda cflteva dintre cele mai importante idei care caracterizeazd viala gi doctrina pdgdnilor in contrastcu ceea atdt ce reprezint[ gi propoviduieqte cregtinismul (avocat fiind Caecilius), iar pe de alti parte gi viafa cregtinilor in contrast cu ceeace prolifereazd pdgdnismul (avocat fiind, Octavius): Ce spune Caecilius? Mintea omeneascd este depdgitdde imensitateauniversului. Oamenii nu reu$escprin propriile puteri sd cunoascdadev5rul.O religie (noud) sau credinfa intr-un singur zeu nu poate s[ explice

tainele existenlei, lumina astrelor, imponderabilitatea spaliului ceresc,greutateapdmAntuluisau apa mdrilor. Caatare, estenecegar sA se pdstreze religia tradilionald a Romei, pentru cd este veche de cdnd lumea gi a dat mdrelia qi gloria cetdlii. Riturile g&cresunt comune tuturor oamenilor, inclusiv romanilor care 9i le-au asimilat prin cucerirea popoarelor respective. insugirea credinfelor qi practicilor lor sacrele d[ puterea de a controla gi a popoarele cucerite. Nupune
"...strimogii nogtri s-au silit cu multd rdvnd s[ observe augariile (duhurile morfilor sauumbrelor lor, binevoitoare celor vii), gi sd consulte mdruntaiele oamenilor, si or6nduiascdsacrificiile gi sd se inchine zeilor din din temple. Cerceteazd c[r[i istoria lor: vei afla cd ei au introdus ceremoniile tuturor religiilor, fie pentru a r5spldti bundtateazeilor, fie spre a indepirta mdnia lor ameninldtoare,sau pentru a-i imp[ca, dacd, fierbdnd de mdnie, deveneaufuriogi. . . Disprefuirea auspiciilor (semnefavorabile sau nu, date de zborul gi de cAnteceleanumitor p5sdri pentru inceputul unei funcliuni sau a unui rdzboi etc.) a dat dovadd cu prisosinfi, 9i mai mult decdt doream,de prezenfa zeilor... Privegtecu aten{ietemplele gi sanctuarele zeilor carele protejeazi qi impodobescstatul roman: nu sunt atet de bogate prin daruri, c6t sunt de mdrele prin zeitdlile care Ie locuiesc 9i care stau gata si ne ajute. Prezicdtorii, in strdnsdunire cu zeul lor qi inspirali de el, previd cele viitoare, ne sf6tuiescimpotriva primejdiilor, dau leacuri pentru boli, nddejde celor ce sunt in str6mtorare, ajutor celor in nevoi, mdngdiere celor in nenorociri qi ugurare celor in sufeinle" (VII, vol. 2, p. 358). P,S.B.,

'

de Creqtinii- in opinia lui - sunt o adundturd ignoranfi,cu care se adundnoapteagi sdvdrgesc religioaseobscure, :{ lfactici dcvdrate orgii.
" Ei se cunosc dupi semneascunsegi se iubesc unii pe alfii aproape inainte de a se cunoa$te.Peste tot au ajuns pAnI la un fel de cult al poftelor trupegti, numindu-se fErd deosebire surori gi fra1i, astfel cd, intrebuinfAnd acegti termeni sacri, obignuita lor trdire impreund devine incest. Iatd cum religia lor degarti gi nebund se frlegte cu crimele ei!... Aud cd ei adori capul animalului celui mai de ruqine, asinul, sfinfindu-l ln urma nu gtiu cdrei convingeri neghioabe...adori un om pedepsit cu cele mai grele chinuri pentru o faptd rea qi lemnele de ocarl ale crucii formeazl,obiectele cultului lor... Povesteadespreprimirea"noilor mem-

'

t
tl

,
I

62

Dn Voicu PreotConf,Univ. NicuDumitraqcu Arhid,Prof.UniuDn Constantin bri este pe cdt de cunoscutd,pe atat de dezgustitoare' Un copil plin de frin5 (pentru a ingela pe cei nebigitori de seamd)este adus aproapede cel ce hebuie sd fie primit ca nou membru' Acesta ucide copilul prin rdniri nevSzute qi ascunse,indemnat la loviri oarecum nevinovate, copilul fiind acoperit de frin[. O, ce nelegiuire! Ei ling apoi cu setesdngele acestui copil, igi impart pe intrecute membrele lui, devenind legali prin jertfd gi, prin aceastdcomplicitate la crimd, ei igi garanteazdin aceastd mod reciproctdcere" (Ibidem,lX,2-5, p. 360-361)' Cel ce-gi pune toatd nddejdeaintr-un om de rdnd este gine pdm6nteascs. qi ajutorul lui se in nenorocit, cdci o datd cu moartea omului aceluia de pldpdnd qi cd sfdrqegte...Crezi am putea tiia corpul unui copil atdt nou-ndscut' sd-i vergingag?S-ar putea gdsi omul care sd taie un copilag fiii, abia nds. i" ,la'g"t" 9i sa-t Ue-af..Voi sdnte{icei carev[ l[safi uneori ii omorAli alteori in mod barbar' cu1i, ii fala fiarelor 9i pdsdrilor, sau incestuoase,coalilia demonilor a ftrangulandu-i...Cat i"tptt ospelele cu o infamie fala cinstei noastre9i s5-i minlii ingrozitor, ca sa rndnjeasid adev5rul... de indepartJze noi pe oameni,inainle ca_eis6 poat6 cerceta de istorie gi tragediile se laudd cu incesturile voastre, iar Caryif" voastre p' 382-385)' voi ie citili gi le ascultali cu pl6cere" (Ibidem, XXVil-XXXI'

elucubralii, ca de pild[ fapCaecilius continud cu asemenea mdndncd,beau 9i participd la tul cS la sdrbdtori se adundcu tofii, impreundri incestuoase,sau batjocoreqte adevdrata credinfa cre$tind:invierea morlilor, postul etc. Ce spune Octavius? Este adevdratcd Dumnezeu nu poate fi cuprins qi cunoscut, pentru cd este infinit gi nemdsurat.El ni Se descoperdprin ordinea gi armonia intregii Sale crealii gi, mai cu seam6,prin spiritul uman, care-$i reclamd Creatorul, Spiritul absolut. Omul esteprin natura sa mijlocitorul dintre Creator qi creafie.Inzestrat cu ratiune qi cuv6nt, avAndprivirea indreptatd cdtre cer, el este capabil sd-L simt6, imite gi, in final, se-L cunoasci pe Dumnezeu.Referitor la acuzalllleadusecreqtinilor, acestea sunt pure pe invenfii. Ele dovedesc, de o parte, viclenia celor care vor cu tot dinadinsul si-i coboare pe cre$tini la nivelul animalelor, iar desprecreqtinism. pe de alt6 parte,lipsa cunoqtinlelorelementare
" Cet de nedrept este sd judeci ceea ce nu cunogti, a;a cum facefi voi! Credefi-nepe noi carene pocdim. Cici 9i noi am fost ca voi orbi 9i nesimlitori...Zici cd ai auzit desprenoi cd adordm capul unui migar? Cine-i atdt de prost si adore agaceva? $i cine e 9i mai prost sI creadi cb migarii in intregime... noi avem un astfel de cult? Numai voi consacra{i jertfi1i, de asemenea, capeteleboilor, ale berbecilor, 9i cinstili nigte zei de jumdtate capri, jum[tate om, sau pe allii cu infElig^are lei 9i cdini. Nu boului Apis?... in privinla faptului cd impnrtagili voi cu egiptenii cultul ne-am inchina unui om vinovat qi crucii lui, sunteli departe de adevir, daci socotifi cd Dumnezeu a meritat crucificarea, sau cd poate fi de ori-

arsenalde concepte9i unui asemenea in final, dupd epuizarea unui dialog incisiv, cu fiiosohce qi dup6 consumarea rutionamente se flpcranfadescoperirii Dumnezeului celui adevdrat, caecilius : intr-o victorie autenticd qi transformAndu- infrangerea converte$te,
md felicit 9i pe mine toto" il felicit din inimd pe prietenul Octavius9i amindoi: dat6.Acum nu mai agtepisentinfata, dragdMarcus' Am invins cdci dupd cum Octavius md consider 9i eu invingdtor, degi fbrd glorie, m_ainvins pamine, tot afa eu am triumfat asupra rdtdcirii meld'(Ibidem, XL,p.394).

Lucrarealui Minuciu esteo radiografie pertinentSa "probleprimara $$ticii p[gano-cregtinein confruntare" pentru perioada a llisericii. Fa!6 de Tertulian,se observdaici o tendinld a autorupdg6n69i lui de a analizaraportul dintre elementelede credinfa psihologicd,ceea ce constituie' eelc cregtineintr-o perspectivS este fllrtr indoiald, nota sa distinctd. Totodat[, confinutul lucrdrii doud cele binc organi zat, afticulatpe un paralelism eficient intre fundamentale tloctrini opuse,relieffindu-senu numai deosebirile Pe lor de ordin religios qi moral, dar 9i perspectivele de viitor. referinld pentru inlelegerea Eltrrt,octavizs este un document de rel0liilor dintre doud lumi total diferite, intr-o perioadd determiimpreund' i nntir,obligate sd supravieluiascd

64

Voica PreotConf,Uniu Dr. Nicu Dumitragcu ._Arhiil Prof, Univ,Dn Constantin

BIB LIO GRAFIE SELECTI VA TRADUCERI LIMBA ROMANA: iN


OCTAVIUS, traducere in romdneqte precedatd de o schi16 biograficd gi de studiu critic introductiv de Nicolae DOBRESCU, in lucrarea Apologia Octavius de Marcu Minucius Felix, tezd pentru licen!6, Universitatea din Bucuregti, Facultateade Teologie, Bucuregti, Tipografia Bukarester Tagbaltt, 1902,76+2 p.; traducere din original de Prof. Petru I. PAPADOPOL. in volumul: Minucius Felix M., Octavius, Biblioteca Pdrinlilor Bisericegti, nr. 4, Editura Sfintei Episcopii a Rdmnicului Noului Severin, Rdmnicu-Viicii, 1936,98 p.; O altd traducerein APOLOGETI DE LIMB,{ LATIN,{, colec{ia Pdrin{i Si vol. 3, EIBMBOR, Bucuregti,1981,p. 343-398. Scriitori BisericeSti, STUDII: in timba romflni: BOROIANU, Dr. D., Din literatura patristicd. p. Minucius Felix, "Octavius", in B.O.R., nr.6l1906-1907, 656-672; COMAN, Pr. Prof. Dr. Ioan G, Patrologiq EIBMBOR, Bucureqti, 1956,p. 70-72;IDEM, Patrologie,EIBMBOR, Bucureqti,vol.I, 1984, p.51r3-521. In timbi striine: BAYLIS, H.I., Minucius Felix and his place among the earlyfathers of the Latin Church,London, 1928;PEZELLA, 5., Cristianesimo e paganesimo romana. Tertulliano e Minucio Felice, Bari.1972.

VI

POLEMT$Tr
SFANTUL IRINEU DE LYON (c.140-l 202) Elemente biografice Sfhntullrineu,unuldintreceimaiinsemnaliteologiai.celui prodc-aldoileaveac cre$tin's-a ndscutin Asia Micd' cel mai in Uufii,iu Smyrna, juruf anului 140,dacdfinem seamade.faptul Policarpal Smimet'al carul marc[ a fost uceniculepiscopului 156,i6nd el eraincdun "copil". in23 februarie iiiiu r-u intdmplat incertituzd sale_planeaincddestule nagterii datelor iot"qi, "Jpra tti.i Busibiu de iezareea,nici Ieronim' lsurile .a iili;;* nu respective, perioadei ale reprezentative istoriografiei eele,mai gfria ur.o informaliein acestsens.Singurasursdcu adev[rat anii copildrieisaleestJo scrisoare 1{:ilf despre importuttta " ln unui vechi prieten,Florinus,care- se palg -' cazuse rdiesatd "Istoriabisericeascd": in de pdstratd Eusebiu li"r;ului Valentin,
sd nu folo"Aceste invdldturi ale tale, Florine, nu sdnt izvordte - ca Ele nu se impaci cu cele sesccuvinte grele-- dintr-ojudecatd sdndtoasi' aruncd p" ."-i .ut. se lasd convingi de ele in cea mai mare ale Bisericii g--i n-au indrdznit netegiuire.Nici ma"ar'ereticii, care stau in afara Bisericii, au fost se afirme aga ,.uu. but nici preolii mai in vArstd care vreodatd apostolii' n-au putut sa-!l transinainte de noi 9i care au trdit impreuni cu inv6!5turi.Te .'edeam pe vremea cind eram copil in Asia mitd asemenea tdngd Policarp; aveai pe ltunci polfie- !a gurte.aimpdr6ii\erioara pe amintescmai 1ui. teascd tp sileai ia ui un bun renume-inaintea Cdci imi 9i s-au intdmplat acum' mai de cubine lucrurile de atunci, dec6t cele care cunogtinlelepe care le aduni in tinerefe cresc deodatd ;i;. f;;"e"v6r, gi rdmdn mereu'unite cu el' De aceeapot.spune 9i locul unde cu sufletul locurile pe unde. inha gi gedea fericTtd riticarp atunci cdnd vorbea,
I'FAI'ROLOGIE

I
66 Voicu PreotConf.Univ.Dn NicuDumitrascu Arhill. Prof, Univ.Dr. Constantin iegeadin clas6, felul lui de viafd, infZ{igarealui fizicd, felul cum vorbea cu mullimile, cum istorisea el relafiile cu loan qi cu celelalte persoane care au v[2t pe Domnul, gtirile despreminunile qi despreinvdlitura lui; cum Policarp, dupd ce a primit totul de la martori oculari ai viefii Cuvinel tului, pe toate acestea le puneain legdturl cu Scripturile'.."(Eusebiu op. de Cezareea, cit., V XX, 4-6,p.212-213).

Nu qtim c0nd gi cum a ajunsin Gaiia, la Lyon. Sepoateca el s5 fi fost luat de Policarp in cdlStoriape care acestaa intreprins-o la Roma, in anul 155, s[ fi rdmas acolo la gcoalaSfhntului Iustin qi, apoi, la fel ca mulli alli misionari sd fi trecut in Galia. Oricum, cultura clasicd gi cregtini bogat6, reliefatd in scrierile sale,ne face sd credemcI in Asia Mic6, pe ldngl Sfhntul Policarp, aaudiat pe profesorii cei mai vestifi ai timpului. Dovadd c5, foartebine istoria qi spiriatunci c0nd a ajuns episcop,cuno$tea In tualitatearlsiriteand qi apuseand. timpul persecufieilui Marcu Aureliu, in anii 177-178,estemandatatde cdtre"fta[ii" din Lyon, ca unul care era bine informat despre erezli, sd ducd o scrisoare episcopului Romei, Eleuterie. Acesta era rugat sd rdspundd nedumeririlor qi temerilor pe care le aveauin legdturdcu Montan gi inv5ldtura lui.
in "Ne rugdm pdrinte Eleuterie, ca scrisoareanoastrdsd te gdseascd bucurie atdt cdt gi alte di!i. Am incredinlat cu aducereaacestei scrisori pe fratele gi insolitorul nostru lrineu gi-!i cerem siJ primeqti ca pe un rdvnitor al testamentului lui Hristos, cdci dac6 am gti cd situalia in care pe se afld indreptdlegte cineva, atunci li l-am fi recomandatin primul rdnd IY,2, p. 193). ca pe un preotul Bisericii, cum de fapt 9i este"(1bidem,

A fost o misiune care nu numai c6l-a scepatde moarte,pentru cd in urma lui, perseculiade la Lyon a ficut nenumdratevictime, gi a determinatsd fie alesconducitorul Bisericii din Galia. El a urmat in scaun bdtrdnului Episcop Pothin care a suferit moarte martiricd la aproape90 de ani. Sfhntul Irineu igi innobileazd activitateaprin trei mari categorii de fapte: I. Lucrarea misionard, concretizatdin convertireapopoarelor pdg6nedin jurul Lyonului.

2. Lupta tmpotriva gnosticismuluiSi a tuturor ereziilor care-gi [veau punctul de plecare din el, ceeace a condus la aparilia unei tcologii destul de bogate,bine ancorateatdt in tradilia apuseand, c$t gi in ceardsdriteand. 3. Rezolvarea diferendului dintre Bisericile din Asia, teprczentatede episcopul Policrat al Efesului, cu Bisericile din de Apus,reprezentate episcopulRomei, Victor, in problema datei Sfintelor Pagti. Misionar talentat, Irineu a reuqit sd propovdduiascd mesajul evanghelic printre oameni de tradilii 9i limbi difbrite. Sigur, cea mai insemnatdrealizarea sa in plan misionar ortc convertireapdgdnilor din sudul Galiei, fie cd este vorba de greci sau latini. Vorbitor de greacd9i latin6, invafd 9i gnlo-cel1i, linrbacelticdpentru a puteapredicabdgtinaqilor. Propagandagnosticd foarte agresivd l-a fZcut s[ descopere necaniJmul prin care sd i se poatd opune intr-un mod eficient: gi Bisericii, in paralel cu dezvoltarea tcorganizarea restructurarea Unui sistem de promovare a invalaturii celei adev[rate 9i concu Comitent inlocuirea celei eretice.Sfdntul Irineu n-a l6sat nimic la voia intdmpldrii, rdspunzdnd fiecdrui atac eretic, dupd multd chibzuinfd gi cu argumente foarte temeinice. Mai mult, adevdrateicredinfein fafa avalanqei fntotdeaunaavizut apdrarea mincinoase" ca o datorie sfintd pentru pdstrarea de "inv616turi Unitlfii Bisericii. De aceea,esteconsideratdrept "teologul unitdfii Bisericii, care a cdutat paceain mijlocul tuturor controverlofor pe care le avea". Diplomat abil, Sffintul Pdrinte a jucat un rol important in fmplcirea Bisericilor din Asia cu cele din Apus, diferend ap6rut dld cauza Papei Victor, care la urcarea pe tronul episcopal al Rumci, a dorit sd impund sdrbdtorireaSfintelor Pagti dup[ tradicelor El in fla npuseand toat6 lumea cregtinS. a nesocotitdorinfa potrivit caruia marcleprazilirr ftasarit de a pdstravechiul obicei tic rrl invierii Domnului era fixat in a l4-azi alunli Nisan. Autoflll nostru, famlhartzatcu ambelepractici, insistd asuprafaptului numai DumigAlnvierea Domnului trebuie sd se sdrbdtoreascd nlen.dar acestlucru nu trebuie cd conducdla o separafieintre Est

[ 'l

;ll

Conf.UniuDn Nicu Yoicu'Preot Dn Univ. Constantin

pentruseminariileteologice Patrologie manual

69

il

in
1r,i il

gi vest. In plus, el leagddataPagtelui de felul postului,.gtiin9i o trebuiesddureze zi, al1li ceunii "credeauiapostulpascal irr-*. mai mult'i Av6nd ca model atitudineasfrntului doudsauchiar iolicarp al Smirneiin dialogcu fostulprydAni9et,Sfantul.Irineu pentru aplanareaconflictufui qi pdsffareatadiliilor o'rliteazdL Bisericiin Parte. fiecdrei Nu gtim prea multe despreultima parte a viefii Sfhntului martiricd Irineu.Potrivii uneivechitradilii, el ar fi suferitmoarte in de declangate impdratulSeptimius.ever, in timpul persecufiei lui anali12,dar, martirulnu estepomenitde contemporanii sau faptele sale, cele mai multe dintre de istoricul care noteazd general la Lyon, de se poatecain masacrul Eusebiudecezarcea. sd de impresionant credincioqi, undeqi-aupierdutvialaun numdr fi trecutoarecum fi murit;i SfantutIrineu, qi acestmomentsd in neobservat croniciletimpului, tocmai datoritdororilor petreperioadd. cutein acea Opera scrisi SfbntulIrineu a ldsatin urmasao operi considerabilS, pufln in titluri qi bogata_mai limba sa maternd, in limba greacd, fundamentale in mai mdtln idei, o oper[ rotundd, careelemente adrepragmatice rdspunsuri cu de doctrind.r"gtitd t" intdlnesc Ea constisatetuturor "fondatorilor"de noi curentecreqtine(!). "devieri tuie o sursi inepuizabildpentru cunoaqterea.marilor -a celui mai mareierarh ,r"qtitt.l'ale wemii, dar gi preocupdrilor din qi,rnut dintrecei mai reprezentativi p..*" l-a avutLyon-ul, istoriea Bisericii Apusene. intreaga PrinciPalele titluri stiinlei cu l. contra ereziilor (combatereasi distrugerea esteo lucrarein cinci cdrfi, alg[hftd pe la anii numemincinos), atit importantd pentruvolumul bogatin informafiicat 189-190, aici. Audiscutate i *uititudio.a problemelor.teologice iip."t impresionantS, o iorul dovedegte erudiliebiblicd 9i bisericeascd

deinvidiat' a dargi o clarviziune tratSrii temelordeordin doctrinar de-a lunC"tiifr"tri u."rt.i lucrdri, carei-a Scrl! Pe :.peciali$i o'creatorul teoaldturi de rertulian, g"iji-p"f"i s6-l consideie, in 3! de cape losiei aDusene", scurt,esteurmdtorul:cartead

s6u, ale eretice timpului de p""rii,e;;i";it d, grupdrilor i*'ri"i., sauofi1ii gi caini{ii,pe care [o V"f.:"ti", pdn6la Marcion,Talian,

rl,

continua-comtaterea carteaa ll-a,in 35 de capitole' le combate; in ale gnosticilor, specialceleale lui Jaleni;;#;;ik;rgregite a d9 intgrnlejarecor.ectd Sfintei iin, iott.tte-despie tefiulile ZSae capitole'aredrept Stiipttti 9i intpitull,e;cirtea a III-a;in Du^mnezeu 9i fubiectTradilianiostolilor, mdrt'risind un singur referitoare la indrumdri un singurHristos,li-"ir" adaw1rcdteva unidespre 4l-de capitole'trateazd carteai ti-o,in rugaciune; profefi 9i parabole; SfhntaScripturd' it;u i"ueiatotii cuprinse'in inviereaffupului' ;;;;"; o V-o, in 3'5de capitole,se ocupd-de pnn coniiintitatea Demiurguluivalentiniancu Tat6l.Lucrarea, in a fi o cartedereferin{d domeniu' flnutulei bogat,,"?*tatqte a de combatere "rdtdcidocument aoatecel mai reprezentativ militeazi pentru ii;;; ;;;;*ito, primare 9i, totodatd,unul ce unitdfii in Bisericd' Dromovarea predicdrii apostolice t"i Marcian (Demonstralia ''"';: c"iii separe--'in ju3l anuailtre fratele Marcian),lucraretedactatd cu petfiii seincheie un epilog'Prima'in 42 de lui 195,aredoud pe baza Simotpitole, este o .*f"".tt g.-uaFqtti cieqtine Fiul Dumnezeu-Tat61, intru.kateaz1despre: btulrri de credinl6 rlscumpdrar-et iti. nuft"f profetic, desprecrealie,intrupare9i A doua,in54 [ip*"ir." v!"t i"r"irestament inNoul restament. profeliile o cuprirrde seriede ldmuriri privitoarela: l;;ii;i., Lui, Bisericd.intreagalului roerri.ia Hristos,lucrarea fi#e. pe itii. ..t" centratd ideeaiconomieimAntuirii' nu -*il;f;u..rtoi doui scrieri,a cdrorautenticitate poatefi insd purf-iu iodoiald, existd gi altele care i-au fost atribuite' [upraacestorap|aneaz6,incdincertitudinea.NemIrginims6 Blastus' Cdtre rauitiona* cdteia: Contra pdgd-nilor, Cdtre 'Flili", Pasti. despre bisericesti catre diferili conducdtori

"10

Arhid,Prof. Univ, Constantin Dn Voicu PreotConf,Univ. NicuDumitraqcu Dr. -

E lemente cle tnvdydturd Doctrina Sfhntului Irineu, frrd a aveaun caracterspeculativ, ci mai degrabd unul religios-practic, r5m6ne normativ[ pentru veacul al doilea. Toaterafionamentele pe sale sebazeazd datele Sfintei Scripturi gi ale Sfintei Tradilii, cu precdderepe analiza simbolului sauregulei de credin{6. El este"martor" al compunerli canonului Noului Testament. Teologia sa este o expresiea autoritdlii principiului Tradiliei, pdstrat in Bisericd, incepAnd de la Apostoli qi continudnd prin urmagii acestora.Sfdntul Pirinte accentueazi intotdeauna ideea potrivit cdreia cine nu line seamade invdlEtura Bisericii se afl[ in gregealS. Gnosticii,nesocotindautoritateaindiscutabilda Bisericii Si succesiuneaapostolicd, singurastructur[ de conducere in lumea creqtind,erau condamnafipdn[ la o eventualSpoc5inld gi m^drturisire adevdrului. a In afarddepocdinld, autorulvorbegte putereagi necedespre sitateaBotezului gi a Eultaristiei in vedereaunirii cu Hristos prin Duhul Sffint. Prin baia Botezului "trupurile noastre primesc unirea cu Dumnezeu,carele face nestricdcioase. Sufletelenoastreprimesc aceasti unitate prin Sfdntul Duh. Sfintul Duh a fost dat gi femeii samarinence,c6ci Mdntuitorul venind s6-i salvezepe to!i, El ii renastepe tofi in Dumnezerl:pe prunci, pe copii, pe tineri gi pe virstnici. El'a venit pentrutoatevArstele". in Euharistie se afllTrupul gi SAngele Domnului, sub chipul piinii gi vinului, aduseca ofrandd.Ea anticipeazdSi simbolizeaz[ invierea: "Strugurii gi boabelede grAu,dupd ce au fost culcatein pdmAnt,au putrezit, au r[sdrit gi s-au indllat prin Duhul lui Dumnezeu,care susfine toate,gi ajung sd fie folosite de om; cdndprimesc cuvdntul lui Dumnezeu devin Euharistie, adicd Trupul qi SAngele Hristos. Tot agatrupurile noastre,care sAnthrdnite cu lui aceastdEuharistie, dupi ce vor fi culcate in pdmAntqi vor fi putrezit acolo, vor invia la vremea cuvenitd,cdnd Logosul le va acorda sd invieze pentru slava lui Dumnezeu-Tatil".

sfdnta Treime este bine conturatSin teologia Sfintului Irirrcu.Tatdl este vdzut drept Dumnezeu-Creatorul,singur, atotputcrnic, necuprins de nimic Ai atoatecuprinzdtor.El nu poate fi dar r,:rrnoscut, realitatea Sa invizibild devinevizibild tn Fiul Sdu, (luvantul intrupat. Sfdntul Duh completeazdTriada. El este nuSfdnta Treimeeste rrrit,ca qi la Teofil al Antiohiei, Infelepciune. "Sfhntul Duh pregdtegtepe nccesardin actul mdntuirii intrucat om in Fiul, Fiul il aduce la Tatdl, iar Tatdl ii ddruiegteviafa vegnicd prin aceeacd vede pe Dumnezeu". ilristologia la Sffintul Pdrinte este bine dezvoltatd.La "plinirea vremii;' cuvantul s-a intrupat pentru eliminarea morlii vcnitSin chip naturaldin "prima creafiune",9i mostenireavielii, rpccificd celei "de-a doua creafiuni". Fiul lui Dumnezeu $i-a luat trup dintr-o Fecioard, conform profeliei de la Isaia VII, 4. Sff;ntulIrineu insist[ asuprafecioriei 'Mariei, pe de o parte impotriva iudeilor, care susfineau cd firrl lui Iosif, pe de altd parte, impotriva gnosticiior I lristos "st. cd Maria "a fost doar un un canal prin care a trecut clrc credeau rrcvazutulHristos". cum mantuirea nu putea fi realizatd dec6t prin intermediul cuiva care "cuprindeain sine insugi" atdt omeniFiul lui Dumnezeu a luat trup real dintr-o iltca, cflt $i dumnezeirea, Hristos a recapitulatin sine Insuqi toat5 intn pandu-Se, l'ccioara. o lllpturaumand.in acestcontextestede inleles 9i paralela-pe.cafs devenit fuceintre Eva, carea fost pricinf de moarte,9i Maria, care'oa Dcntruea si pentru tot neamul omenesccauzdde mdntuire"' ' in ...u^." privegteeshatologia,autorul nostru face aceeaqi grcgeal[ ca gi Sfhntul Iustin 9i Tertulian'. estehiliast. :r
* ,1.

Sffintul Irineu de Lyon este considerat unul dintre cei mai nrrrrigdnditori creqtiniai primei perioadepatristice,un adevdrat creat6r de teologie, un autor care a qtiut sd gdseascdcele mai practice rdspunsuri |a multe dintre problemele cu care se coni'runtaatuncl Biserica. Degi invdlatura sa nu esteireproqabild(de

-^

,..,.,r n-^t tt-:., n" rnnctnntinVnicu- PreotConf' lJniu Dn Nicu Dumitra$cu

intre altele'un in{elespentrutimpul in carea trdit)' cuprinz6nd' sauhiliasmul' ,rrUorainuEu"lt-i" ta""f Sn"i"i Treimi' oarecare pe tt"t"gii tundamentatd cele meritul sdu in d#;l;;^"tti Traditrie, gi dou6izvoar. uf. n.i."f":ti.i, iianto.S"./tpturd ffinta 'opseoulol ie raspundu^ trebuit extremde precise;;;i;fid'a A fost un pot*sti"";, Plate fi pusla indoial[' un misionar ;;-il;I6titi "" gnosticismului' prin combaterea lemist remarcabil, abil' cipabil nu numaisd medieze qi prin excelenld ti Jipnt^"t Paqtelui, -confl sarb6toririi ictul dintreA;r:;i ffi ili,i; piiuitrtu tol,J;.'tttJT:t spiritualitdli'.A.|:uun dar si sd creeze .'primiicreatori ^q:lt aifilocalieicregtine"' g, " spiritnovato, unoldintre BIB LI OGRAFIE SELECTIV{ iN TRADUCERI LIMBA ROMANA: noteqi (p' 53-60)' traducere' ,introducerevolumul: MARTINIDIN LYON, Actele in ft indici(p. 72-79)d" P';i';"i" riXr'runBANU'nt' 11' EIBMBOR' ntt i coleclia ariwi-iiiiitiii martirice, "'t"esti' -72' 1986, P'61 Bucuregti, (p' traducere 6963-68)' eN DESPRE -Zntsr, introducere.(p' de Manual anticristoloBd';ifilil;;h*"l"sdt" 84),deCristian EdituraPolirom' 9i comentarii; aoru' ti#"]';"qt* eie. Studii, laqi' -Cotectia Religie, 2002' Piural. STUDII:
inlimbaromini:CHITESC-L'Nicolae'TeoriaRecapitulaliunii Dr' lrineu,rlT'sli" 'iq3s-rqrq'p' its-t+o; GIUREA'al ls sfdntul doctrinar sfinlitor si I., Aleiandru Noltunei'i'inii"rtra _noful 1940' Al' Jerec' ii'ii"u-ai ryon'taii'ripografia coMAN' Pr' arpa Bisericii, s?arit p.'sTs-s+g; ain 34 p. Extra, vrlni.s';;-e-'10 !!s!b: bucureEti'' 73-78; t

fald de ereziia p' (i.8., nr. 6/1988, It7-125;IDEM' Atitudinea63-72; IoNITA' p. ino-, nr.^i/1989, lrineua, tnngaunum, srinturui onutui'in lriieu at Lv a sfdnt ;:;:dit;; ;;;"'7 ! 1:I:'ttut Bistrileanul' f rd.Viorel, episcop' Pop r, $.T.,nr. 7-V^s-t ii\ii-s'[i,'rnrNery' Eiituraiartimpex,cruj, t"otog, srinturlrineude L;;n",';i"^iri ,i in it Lvonutui' volumul: Lossrx vr^ii#ir,-sia*it ieqs; oRoS' Editura Cornelia ':'::l' tut Vcderea o,*n""ti'i" ti*l"iitedelvlaria c'' Irineude Lvon sibiu, tee5::';:;;A;-V*F!.Horia Dcisis, EdituraMeronia' in 50-c.200), E'"i'i"p'a'o.,4"1iinila1ii' ( I 40/1 lrineu' sfdntul Tiberiu' p' 1995, il"gt"iligScell {rhid' llucuresti,

'iliiior',i,xt"*i*liiI'V;;;;i;:!':':^':,?,"!#',,f: ;,1#o;',:;::f
Aurel, 'i;;;;,in nr' A.B., 1-3i1ee5'P',!-?a' vivens: et incorruptibilite -J'' ln [mbi ,trein"'ir\ioii;V o"''lomo Paris' BFHR' 1987; Lvon' a" dlvinisationl'il\)*)iion i'u""'de Oxford' 2000;
n^!":^Hi'Ctement' and Ascetism anthropologt t997; LAWSON J'' The ^in tyon' l-ooOon' ' (IRANT,R.M', treiLiu'-o: 1948;oRBE' A" Antrohlhticaltheolost"i s"i"'i'io^'-1-o:9o"'

ffi::l':';::;":::"#'#.,#{.,"ii*{,ifi;;,;-;;ioii;pevrr IrineudeLung,^ii*"ri'ir"io-i:"updrire ifinturut vechiur

';i:i;;a!:[::]:{#:jf i!i:;,.:r"f"iJi;};"r;;*::"; Marv wrgin inpa' ofthe ,Tn'


and fii'ffi irit"{-lt;;is i ii" iiSiint of lrenaeus' Ephrem Am'ts"'4ioi"" theotogv' trtsric 'i;; London,1995' bruse,
SFANTUL IPOLIT ( c .170- 1236) Elemente biograftce Exitd cinci Viala SfdntuluiIpotit esle1pr9T:lecunoscut6'nu estesufi- ' insdnici unul dintreele de demne inciedere' levoare cd bisericeascd lpolit suslineirr.Istoria de cezareea ^*r#:;n suplimentare: uru.pir.op, insdnu ne oferl detalii

?5^*'p' IoanG.,';;;''"k;t ;: EIBMB-OR; Proi.Dr. DUMIt"i'ii,"einlngoR' B""ttttqti' 1985; al lui IBIDEM,rotrotogi",' uman suiteml pr.f-""iilr. Ni..r,'Crr"epSndespre TRA$CU, p' -66;ENAii'qii"', ilr n'r" ff ' 3| 1899' 65 in stuii'"ii Hristos tnprrmete Lyonului' er.fr. cft"i"Jl", iia"t"i nneu'episcopul p- 527-532; CEANU, nt' qtftit-t878' diil:Pdrinlii,"""iiilt-n-tfi in n'o'n" crestine' lrineu"o/d'dto' al invd1dturii st i Pr. GOJE, Dr. loin',Sfdntul de dpdtura spreAntihri s i nv r, cluj-Napoc 20;;;'#;u:b;d'Mih"i d'Hr')'in Q4A-220 tumtita iJa;;;';;;;-iiii"gai'um sfarsitut

74

voicu- Preotcontr uniu Dn NicuDunitrulcu Arhid,Prof uniu Dn constantin ..in vremea aceea straluceau mulli cdrturari gi oameni din sdnul Bisericii. Printre aceqtibdrbafi, Beril este unul care, in afard de epistole, ne-a mai l[sat gi diferite alte lucr6ri. El era episcop al Arabilor din Bostra. Tot agase prezintd cazul qi cu Hipolit, care era Si el intdistdtdtor al unei alte Biserici"(W, XX, l-2' p. 245).

pentruseminariile teologice Pttrologie- manual

75

Tot Eusebiu arat[ ci el a fost contemporancu Origen, lucru confirmat gi de Fericitul leronim, care menlioneazd faptul c6 acestaar fi rostit o predic[ in prezenfamarelui teolog alexandrin, ,.Despre slava lui Dumnezeu Mantuitorul". o inforintitulatd mafie prelioasdin 1eg6tur[cu perioadain care att5'it autorul nostru'o gasim la Fotie in opera sa "Biblioteca". Potrivit acestei marturii Ipolit ar fi fost ucenicul Sfbntului Irineu, dovada fiind ins[qi Sintagma sau Contra tuturor ereziilor, influenlatd covirgitor de lucrareailustrului episcopde Lyon. O statuie a lui Ipolit, din secolul III, descoperitdla Roma, in cimitirul lui lpolit,^pe via Tiburtina, are pe soclu inscripfionate toate lucrdrile sale. In fine, cel din urmd document important cu privire la viala Sfhntului la Ipolit este opera Philosophumenadescoperitd Athos, in anul 1842, attibuit[ lui Origen sau Tertulian, dar apar]indnd- se pare -, Sfhntului Ipolit. Deqi de-a lungul timpului au fost contestate, conduc la ideea cd el s-ar fi ndscut totugi, informaliil e prezentate in jurul anului 170, undeva intr-un mediu grecesc,la Lyon sauin imprejurimi, fiind profund influenlat de personalitateaqi activipresupunemc6 a frecventateaepiscopului Irineu. De asemenea, tat cursurile unor gcoli insemnate ale timpului, la Roma, sau la Alexandria, dupd anumite pdreri, pentru c6 altfel nu s-ar putea explica inalta sa culturd profand gi cregtinS9i, mai ales, cunogtinlele salede astronomiegi calcul pascal.Ipolit a fost, dupdtoatc probabilitilile, preot la Roma in timpul papei zefirin (200-217). b auta cu alegereasuccesoruluiacestuia,papa Calist (218-223), pe care Sffintul Pdrinte il acuzade sabelianismqi imoralitate, sc rupe de Biserica oficiald a Romei 9i igi creeazdpropria comunitate, cu o mora16sever6,pe seamacdreia esteales episcop'

Concret,el il denunfape Calist cdiartd pdcatelegtele, ca de pild6: "apostazia, desfrdnareagi uciderea, pe care nu le putea icrta decdtDumnezeu", invSldturdregdsitdgi la Tertulian. De altfel, Ipolit qi-a inchinat viala implinirii a dou5 idealuri: 1). combaterea ereziilor, in special a monarhianismului modalist gi a patripasienilor;2). lupta impotriva laxismului moral caracteristic lumii contemporanelui. a de Schismadeclanqatd alegerea doi episcopila Roma se va perseculiei lui Maximin Tracul (235Itinge de-abia in timpul 238), cdnd Ipolit se impacd cu Ponfian,noul episcopal Romei, In minele din Sardinia unde fuseserdexila{i. Aici se pare cd a gi murit in jurul anului 236. Trupul sdu a fost rdus gi,ingropatla Roma.A fost veneratca martir gi i s-aridicat o stahtic. Apusenii il prbzruiescla 30 august,iar r[sdriteniila 30 ianuarie' Opera Sfhntul Ipolit a fost unul dintre cei mai prolifici autori cregtlni din primele veacuri, abordAndmai toate "domeniile teoloinsd opera sa a fost tradusi in opt limbi: ;fei". A scris in greac6, [atin[, siriacd, copt[, etiopiand, arabd,armeand,georgiand9i slafon[. Din nefericire multe dintre lucrlrile sale s-au pierdut, dtele sunt p6stratein fragmente,de reguli in traduceri. Principalele titluri l. Comentarla Daniil, lucrareexegeticdin 5 c5rfi, scris[ in Sul 204, plstrat[ in cea mai mare parte in original, ttateazd in $ip tipologic episoadelecele mai reprezentativeale textului biDe exemplu, istoria Suzanei, in care ea inchipuiegte Bi-

ipica, soful siu pe Hristos,iar cei doi bdtrini pe persecutori, gi mod suntinterpretate stain fdicl pe iudeiqi pepdgAni. acelagi
de aur a lui Nabucodonosor,aruncarealui Daniil in groapa lci, vedenia acestuia.Pentru intdia oard aparc menliunea cd

este a MAntuitorului avutloc in 25 decembrie.Probabil,


{fa mai insemnatddintre lucrdrile lui Ipolit.

76

Voicu PreotClnf' Ilniv' Dn Nicu Dunitra$cu Arhid-Prof. Ilniu Dn Constantin

tl l
il

lucrareexege2. ComentarIa Cilntareacdntdrilor, O a1t5 lui Origen' trcd, acdrei interpt.iut" se apropiede alegorismu! sinagoga'din Mirele-regeeste gtitiot' mii"usu simbolizeazd a care rdsdritBiserica. biblice'intre careamlnmultecomentarii Scrie,deasemenea, lui lo"ob, La binecuvdntdrile Moise'La tim:La binecuvdntdil"'Iur Zahariaetc' lui Solomon'La ;;;;'t^;, ia Exod,La Proverbele contra grecilor Si a lui. Platon'-lucrare 3. Despreunivers, -'liscutd despre ia concepf pdgAnd. getici' in care gmatico-apolo do sunt: categorie qiln rieie' Alte scrieridin aceeaqi ;il;materie iudeilor' co,ntra Demonstralie ;;ti;" tnviere, - '4. operasa htturcrereziilor, philosophumena combaterea sav aplrut5{upl *:1 222'in10 c6r'ti'a fostdesfundarnentali, polemice c5 qi aribuitn-;;iliSfbntului Ipolir Titlul vine de la faptul G;,i invSfituradin filosofiap[gAn6pio perverteau ereticiiiqi "ext6geau." apoi vorbeste geceqti, ntmatalfitosofiei fi f*";,; ;r;;G. analizeze mai mareparte'si "a. ii utmfogi, p** ca,in cea a sau Sintagma Conff .r:*d"u r : aJ#zii enostig' Alte scrieri: iiJ -.gi. datei Determinarea tuturor ereziilor,ciiii"o""uu cdrli de cronicd, lui Canoanele lpolit, Despre PaStelui, .harisme' pe soclul st"t"ii-;;le suntinscriseun numSrde circa 50 de c6tea scrisel cu adelucrlri, dar nimeni;"itit' cu certitudine' vdratgi cdtei s-auatribuit'

lxr
i

lr:l
IL

llril li tl l1 I
I

a toiot"l-gdndire imanentd Tatdlui; fu1i.airiing" t.i f-.iij' adicd ndscutd; LoX). Logosut-put"i f'o\uotd"tn afard' ^3)' Altfel spus' sa g'rr"I7;-a[raua,st' prin na;terea .dinFecioard' iconomiei ci in cadrul nu l,ogosul esteprii"i"ti" pru"ffinitar' El esteCel care dd adevdrata Testament. ffij,-j; u V..tiut"i ingerilor hotdririle-Tat'lui' .rruiiLit-"o*""i.a u cunoa$tere de proitt"iGpti" ei giesteaqteptat pdgini' El profetifor, vorbegte Logosulestecel care ,.mana" prin care ncreazlDumnezeu. ite cuCu eaur" pentrua reinnoiumanitatea. alte i"irri,*p"fj"i la fel ca al trup 1l ![u.' vlnte,S-airrt-put ..t t"":p"i 9" a uni acest nemuritor' puteredivind' fEcdndu-l iostru, muritor, t";;p;;$i Ea a _Biserica"".iini"ra deiinatoare adevdrului. seingriElementede invdYdturd intre slujire' activitatea iqi imparte Jsttcde for-ur.ui.iurii"i 9i TeologiaSfbntuluilpolitreflectdintrutotul..caracterulforma- illi-r"ii" si spiritualitate. estemamalui Hristos.Este"sfrnta Ea secoluluial IIIlea". tiv al gandirii creffi di" pri*u jumdtatea Bomuniuneadreplilor",ginuocomuniuneamestecatd'desfinfi filosofiei Irineu' d* s-t (chiarmai sever tpi'"op de Lyon' slu Tributarideilor;;;i"i rln[c6tosi.se ouslrvaaiti rigorismul moral totuqi- pentrucdo socotea cu in conflict episdeprecaut iifu"e f ajungl p[gdne,intr-unmod destul ffi;;iili rffit""), ca'e at6t metodaale' in foloseqte gisericd seprimeqte harul lui Dumnezeu ve,,rrru tototo' t"'iilo' -' pe aceasta ;ili R";ti. in cit 9i pe cea "stdri"' in gcolii alexandrine)' (specificd goricdde interpretare iertdrii pa.ut"1oi\r""hi qi dobdndiriiunei noi Cerca eafi ind 1ar,$eeraba Trupul9i Sdngele adicd Euharistie, ipii, Sfdnta qtiinlific6.peqi nu ;o'aotttitte originald'. fuInaBotezutui. l6muIpolit-incearcS'sd qi' in fine' Mdrturisirea pentru-i'conJt*uttuharului" o sintezda invapturilor apologelilor' Domnului, alc teologice probleme celemaicontroversate uneledintie reascd

momentului.Pescurt,elementelefundamentalealeteologiei Sfhntului IPolit sunt: numele' insd persoanele - Sfdnta Treimenu este amintitd cu intr-un rapo{ evident sutrinitare sunt prezentein op"tu lui, deqi 't:,;;rdtu;irrt;. a toate' Thtdl estebomnul Dumnezeu' St'pdnul lui Dumnezeu'', ,.CelBdtr6n de zile,:;ii-i *ti,.primu-l-ndscut al dlpd lat6]' "Fiul Omuca sd se vadd cd este Ai" fat61, al doilea vadd c5 in el se tecreeazd lui", niscut dintr-o FecioarS,ca sd se nu ca o persoand'ci ca o "a Lr,i"it"t"q Sfdntut iuh esteafirmat parinte afirma: 'ounul este Sfhntul trcia iconomie". MJ ro*.t, este unul este Fiul care ascultd 9i unul Tatdl care po*n..it", este indisolubila, sffintul Duh care dl.l.;;;'. Fiinla dumnezeirii iusubzistd sunt distincte' in ;;F;*;ele "u," p"ti" sigurd despreLogos' in a cdrei evo- Are o teone *ui

78

Arhid,Pro.f,Uniu Dr, Constantin Voicu -

Dr. lleot Conf.(Jniv, NicuDamitraEcu

Itatrologiemanual pentruseminariile teologice -

79

(Spovedania),adicd iertareapicatelor recente,gi nu a tuturor pdcatelorgrele, ca de pildd: desfrdnarea uciderea. gi - SfarSitullumii va fi precedat- in concepfialui Ipolit - de in_ vierea morlilor. O imagine apocalipticdestedescrisdde autorul nostru:

Romei; Demonstralie din Sfintele Scripturi despreHristos Si Antihrist, in A.B.onr.4-612000, 116-135. p. STUDII: in limba romini: COLOTELO, Drd.Dumitru, ,,Tradiyia Aposktlicd" a lui Hipolit $i importanla ei ca izvor pentru istoria cultului c:reStin, M.A., nr.6-817975, 476-488; COMAN, Ioan G., Cazul in p. l'lippolit-Calist. Consideraliuni istorico-patristice, Buc:uregti,1944, 30 p; COMAN, Pr.Prof.Dr. Ioan G., Patrologie, EIBMBOR, Bucuregti, 1956,p. 79-82; IBIDEM, Patrologie, vol. II, EIBMBOR, Bucuregti, 1985,p. 49-73; CORNEANU, Nicolae, Operapredicatoriatd a Sfdntului lpolit, in rev. Duh Si Adevdr nr. 10-1211946, 5-72 9i l-3/ 1947 p. , p, 6-10; ENACEANU, Arch. Ghenadie, Sfdntut lpotit, in studiul: Pdrinli, in B.O.R., nr. l0ll877-1878, p. 577-581;VESA, pr.I., {iJinpii ASa-zisa "anafora" a SfdntuluiHipolit Romanul,in S.T.onr.7-8/1961, p.438-440. in limbi strline: BRADSHOW, P., Essays on Hippolytus, lSramcote, 1978; HAMEL, R., Kirche bei Hippolyt von Rom, 0atersloh.1951.

l
rl

"risturnlri de oraqe,de unde sfinlii vor fi izgonill prdpdd pe strdzi gi in pustiuri, cici toli vor s6 se ascunddacolo, nenorociie pe mare. cdci tofi vor incerca sd fugd pe ape, ticdlogie in insule, cdci acolo vor fi urmdrifi to!i. Pentru sfinfi (cregtini) pdmdntul va fi neroditor, orice orag neospitalier,marea va fi fErr corrbii, iar lumea pustie. Unii vor muri de foame,al{ii de sete,allii de teami. . .', (Comentarla psalmi,IV, 5 l, cit., in Pr. Prof'. Dr. Ioan G. Coman, patrologie, vol. II, Bucuregti, 19g5,p. 70).

Totugi, el line sd-i linigteascl pe credinciogi afirmAnd ci toate acestea se vor intampla imediat, ci dupi mai multe sute nu potrivit unor calcule ale lui gi vor fi preiedate, in cele din de ani, urmd, de venirea lui Antihrist. *
*!tr

Sffintul Ipolit este unul dintre cei mai importanfi autori patristici din veacul al treilea cregtin. Degi n-a avut precizia Sfrntului Irineu, sau subtilitatea gi profunzimea lui Origen, el a scris un numdr impresionant de lucrrri aborddnd majoritatea temelor teologice controversate. Mai pulin sistematic,dar mai aplecatasupra problemelorde exegez6, istorie gi drept,Ipolit, pe ldngd combatereaereziilor, a lSsato operd solidl, cJutr ionlinut care denoti o bun[ informare gi cunoagtere, atat a teologiei anterioare lui, cdt gi a filosofiei pdgane.N-a fost interesatde forma sau lim-ba in care gi-a compus lucrdrile, ci de informalia sau mesajul pe care acestea reu$eausd le transmitd. BIBLIOGRAFIE SELECTIV4

TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: CUVANTPENTRU SFAR$ITUL LUMII SI PENTRUA DOUA VENIRE DOMNULUI $I DUMNEZEULU NOSTRU A IISUS HRISTOS,tradtcerede CristianBADILITA, SfantulHippolit, episcopal

teologice penrru Pntrologie'nanual seminariile "

8l

ertrdemaimultdeunaninfrunteaBisericiidinCartaginacdnd 250' Sfbntul

vII
258) (c. 200- t 14 sePtembrie SFANTUL CIPRIAN Elementebiograftce Aldoileateologafrican,sfhntulCiprian-deCattagina'afost avut nimic din o p.r*nuritate tota'iair.rita de Tertulian.El n-a inaintaului sdu,.nici din geniul dominatoral ;;;;;;;tul atragdupd u..Jtoiu, ci mai Aegtafeacelecalitdli ale inimii care prudenlaqi spiritul de unitate;acelea bl0ndelea, sineddruirea, carei-au liPsit lui Tertulian' S-anascutintreanii200-2|0(dup6majoritateacercetdto. probabilin Cartagina' rilor in jurul anuluizbo;, i" Africa, cit mai Beneficiazd intr-o familie pdgatd,l;g"ie qi de o aleasiculturd' penextremde important J. .""aiaii deoseIitede eiucalie,lucru al elocinfei" $i-a tru carieralui ulterioaid.Ca ietor gi "maestru aj:nga.n$ faimd in Cartagina, .aqris;i; T T:T|;L**t9 de prietenii9i privilegii la -are Li"t?societdfii civiie'bucuratia" vielii publiceqi caremul1iaou, uirurr.-b.rg"ri"t de imoralitatea sufletulsduatins Ji,,gui"tn si administrafie' ;;;;..o*pgu mai inalt' Sub influenfapreotului de har, il face ta t*i.?va creqtin'gi a Caecilius(de la cateaqi primit prenumele) devenit sdracilor' a impdrfittoatdaverea hirotonit CurAndA"pa tonu.Jittu lui estebotezat9i' apoi' de episcop pr.oi iui in anulz+g:itu" la inceputullui}4g) ajunge opozilieif61i9e "prin uoinf popo*f"i', dar impotriva Cartagina un anume clerici mai in vaista, printre care se afla 9i ;;;"; a noudani' Nu sdu Novat.Episcopatul se deileazdpe parcursul

SCRIITORI LATINI

Deciu din anul a izbugnitmareapJrsJ;li" " lui intr-un loc sigur'nu departe (liprian a fost tt.uon^tate'refugieze prin scrisori9i oamenide de dc cetate, unde u tonattt Blserica de to!i' ;;.d"t.:' Dar fuga sanu a fost aprobatd a fost omordt'preolii 9i Fabian La pufin timp aulJ;;6" di"t'-t'o aqanumit "comitet director" diuconii,carefeceau'parte surgi-auexprimat in .i-fiit.ti.ii Romei, timpulvacanleipapale'

il;G-;;d"-"ti*"iti

atdt in iare erauf,rezentate activipnntr-o le-ardspuns unei asemenea "'i'ott cdt qi rafionamentul tt.. t"il" exilul u,,toi-pttt, hotdrdri:

a iaitaginei tugit'ciprian tpit^cop"r

scriu aceastdscrisoarepentru a " M-am g0ndit ci estenecesarsd v-5 aitciplitti li tdr+inlei meltt tati puteada o .*ptituffitp* "tii"i'all' imediat ce s-a produs prima tulbua$acum inuuta po*o"iti oo*nutui' Eu ludnd poporul m-u ' rare (cdnd irU.gti' p"i;"1ra) 9i "etiintistent' " nu atdt de mult propria-mt siguranfd' ci Paceapublicd intre in considerare Ju*uu pozilia mea mult prea frali, m-am retrab pentru o vreme' "u "tt ei, consecin;elefar6indoiald).

,a radicala u*priiiJ""riui";i;;;;;il_(ei

clerului, mdrturisiiorilor neaepistole,adresate gi-aabandoel a ardtacd din inlelepciune p"rrt* decredincioqi, ci ott u.tiuirelilepastorale, nu din team6' cu care se confruntd o1ncilt probleme ;i;;;i Una dintre carein timpul perseeiprian estecea'i-tipti-t*, adicda-celor mare sau mai mic5' it'tt-o TTYTA mai cutiilor i;i pdrasiseif, s6revinain s6nulBisericii.Reconciliegi crcdinfa acum;;;" 9i ea a condus' tenin rindul *.*Lrilo, Bisericiieraanevoioasa chiar se.bucurau Lapsii 9i, lr disensiuni it i'J, tttiut la schisme' c-onsiderau ingiqi ei ii"[i marturisitori'carese desprijinulorroru cu de ,,uutoritd1i,, priuir" fa chestiunile ordinreligios,9i cereau r"
I =rAl l{oLoGIE

vrut nici in Duh' nici in cu degi Cu toateacestea, absent trupul'-n-am de credincios ajutorulmeu'atAt poporul su* lucrare, in qi Domnului 'rutll"itq"ai"i"t i.";J"f;i",e cuporuncile eu puteam ,rli ;?#riil", 'lEpistola cat Ante-Nicene it iol' 'The J' posibilitSlile p' ^xII4 'iithers",'voLV, Edinburgh,1995, 294)' -";-ii;it;i copii ale altor 13 asemeEl 9i-a insolit aceastd scrisoare cu gi comunitaflor

82

Arhid.Prof. Univ. Constantin Dn Voicu PreotConf,UniuDn NicuDumitra$cu -

I'otrologie manual pentruseminariile teologice -

83

insistenfdreprimireaacestora Bisericd,necondifionat. in SfAntul Ciprian a refuzat sd accepte acest lucru, deoarece credea cd fiecare trebuie sd treacdprintr-o perioadd de penitenfd,conformd gradului de apostazie carese fEcea de vinovat, gi doar dupdaceea sE redevind membru activ al Bisericii. Diaconul Felicissimus, impreunl cu cinci preofi, fogti adversari ai lui Ciprian pentru ocupareapostului de episcop,intre care se distingeaNovat, se constituieintr-un grup rival. Novat pleacdla Roma sd-l suslindpe Novafian, un alt rdsculat impotriva episcopului sdu, Corneliu. Situalia esteoarecumciudatdpentru cd in timp ce Novat se ridicaseimpotriva lui Ciprian, acuzdndu-lde prea mare severitatein privinfa reprimirii lapsilor in BisericS,Novafianera rigorist gi ?qi problemd. acuzasuperiorulpentru indulgenla sa, exact in aceeagi In final, ei "s-au unit in opozilie gi schismdcontraepiscopilorlor". Cel mai probabil in luna mai a anului 251, in cadrul unui sinod linut la Cartagrna,Ciprian ii excomunicd pe "adversarii" sdi qi face cunoscute intregii Biserici treptelede penitenl[ instituite pentru curifirea apostaziafilor. Totodatd iqi aratd solidaritatea cu cei care, din sl[biciune sau team[, au pdrdsit adevdrata credin!5. Cur6nd,dupd aceea,o ciumd devastatoare adus noi sufea gi persecufii cregtinilor intrucdt ei au fost ficufi responsabili rinfe pentru "rdzbunarea" zeilor. Acest blestem c[zut asupraimperiului din senin, se datora - spuneaupagdnii - atitudinii ireverenfioasea ostagilorlui Hristos fafd de zeii tradilionali. Preocuparea Ciprian pentru ingrijirea bolnavilor gi suporlui tul sdu financiar pentru to{i cei care au avut de suferit in vreun fel de pe urma unei asemenea boli au condus,in final, la domolirea mdniei pdgdnilor gi la instaurarea unui climat de pace gi impdcarc intre oameni. Din nefericire qi ultimii sii ani au fost plini de neliniqteqi incordare datoritd unei alte probleme care risca sd produc[ o noud crizd in Bisericd, gi anume aceea a validitdlii botezului In ereticilor. Ciprian nu-l recunogtea. Cartaginarepudiereaunor astfel de practici pare sd fi fost tradifionald pentru cd gi Tertulian.

itt lucrareasa De Baptismo, suslinuseacelaqilucru. De altfel, punct de vederefusesesancfionat un mare sinod al episrrccst de copilcr africani gi nun idieni incd din anul 220,pentruca el sd fie reafirmat in alte trei sinoade,linute la Cartagina gi prezidate de ( liprian,in anii 255-256. Papa $tefan, informat de aceste decizii, i-a trimis un mesaj extrem de dur, in care il ameninlagi-l acuzade ..inovajii" contrnre Sfintei Tradilii, gi chiar cu excomunicarea, dar Ciprian a rillnasferm pe pozilie. Disputa s-a oprit, intr-un fel, aici, pentru oil in anul 257 izbugnegte persecufialui Valerian. Papa$tefan moare in august(acelagian), iar Sfdntul Ciprian estcexilat la curubis, pe malul mdrii. Aici a fost vizitat de fra{ii r&i intru credintd, de cetdleni gi chiar de Dumnezeu. .,Vizita lui l)umnezeua avut loc sub chipul unei viziuni menitl sd-i prevesteascd sfhrqitul:un tdndr de o talie exceplionali ii ap5ru gi-l tftrscla tribunalul proconsulului.Proconsulul,indatd ce vdzu pe f.iprian, incepusd scriepe tdblile, fEr6sd-l intrebenimic. El scria tentinfa de moarte a lui Ciprian. T0ndrul insd care stdteala spatclo magistratului,a vdzut cuprinsul sentinlei gi prin semne cu ntlinai l-a frcut cunoscutepiscopului.ciprian a inleles cd i s-a rlttl scntinlamartiriului ; a cerut sd i se acorderEgazde o zi pentnr n-gi pune treburile in ordine. Magistratul,la rugiminfile st6ruitoareale episcopului,a inceput si scrie din nou pe tiblife. 'fdnirul de la spateleproconsulului ii f6cu din nou semn cu Ittfinaci i s-a acordattimpul cerut. Ciprian se bucurd cd i s-a favoare. fbcutaceastd Zln de favoare acordatd insemna un an. intr-adev6r, peste Hll nn, exact in aceeaqi Sfrnful Ciprian a fost incununat cu zi, Ilrrrtiriul. Aceastas-a intAmplatpe 14 septembrie 258, c6nd, nu de dellrrrte cartagina, la villa Sexti, Sfhntului ciprian i s-a t6iat Devenea 6ePul. astfelprimul episcopafrican care sufereamoarte ftartiric5. Iati cum sunt relatatemomentelepremergdtoare exettlici de cdtreunul dintre ucenicii sdi. diaconulpontius:

I
84 Conf'IJniv'Dr' NicuDumitra$cu Voicu Arhid' Prof' L\tit" Dt' Constantin - Preot Ciprian rdspunde:eu^sunt' "Tu egti Thascius Cyprian? Episcopul tu te-ai manifestatca $eI al oaProconsululGaleriu Maxi*ut "ontiott6: Pl"l91'-lt]t ;i?;fii dpFl P,nt'u Pnrologie "^ioo' ^onrol

fEredelegiir menilor

lasnynggt,Ia: sa i1i -:Y' preasfinlii impdrali poruncesc sacrlMaximusconiinua: Galerius Maxtmus Galeriu voi iacenicidecum' cipri':i'zi;;;" fici! Episcopul fb " Ciprianrdspunse: ce fi s-a gana.qt"+"['in-"i"ii*inpit"opul ii spuse: Atunct sd niti tto e nevoie deliberezi' intr-un poruncit; 9i ddducu amirdciune -Galeriu sdu' "ut"uiata"'Ji"pt t#ft;;;;tontili"rui Maximus, tr[it multdvremeintr-unsptcuvinte:'ai r",'antu io u'"este p"#;;;;; Ji-ai ."-pit9i in nefericitata conspiralie. rit f6r[ de legeI p-;i,u"", lesi si nici evlaviogii9i prea -"iii p" r;iii;;.iiirtqt.'rnnte fbcut dugmani n-au Valerian Cezar n-obilul Cuffiun,nici prinli,augu*iiVlf"eriu"'Ei sacrii eqti convins'cd *itorui.rot' De aceea' putut sa te aducdI; iial i;;; celor vei servica exemplu c-rime' autorulqi pro-oto,iffltt;;;;;ibile legea' ta moartea va sancfiona pe carei-ai atrash;;it;;;criminata: pe tdblite:ordonrm ca de sentinla - 9i spuntndacestJ-duiinle,-citi ipiscobul Ciprianzise:mul{u;#;; il;'t"nit' Ciprian Thascius Ioan 3' (ActaProconsularia i' cit' la Pr' Prof'Dr' mim lui Dumnezeu!" b.tornu", Patrologie,vol' II' p' 100)' in toatd Africa' la Roma' Zin sa aniversard este sdrbdtorite

de dupd botez (pe care il tlescriestareasufleteasc[ de dinainte 9i moral prietenului sdu' numegtea doua tuqtt"; qi oferd splijin Iatd cum explicd el trecerea i;;;J, el insuqi de curdnd creqtinat' la credin!6' de la fu dc la neincredere ,rJAtlat' de la necredinfd la lntuneric lumind:

Constantinopol$isp"*".n'teconsideratunuldinstdlpiicredinlei de ecumenic intemei"iir"tJiarile luatela SinodulIII pe cares_au nestorianismul' i;Ei;. ain un"r 43i;;;d; a fost condamnat OPera

este 9i Cdtre O scriere cu un caracletoarecum asemdndtor p6gdn care ii face responsabili I)cmetrian, destinatarui nma un se abdteauasupra impc cregtini p.n * toui" nenorocirilt tutt zeilor'

rdtdciri de mai inainte' de care "...eram strdns in lanfurile marilor eram robul viciilor mele care mi se nu credeamtd in mine -#";"iil;iu"q''tr"t' mai bun' cultivam ceeace era rdu pdreaufireqti; fd'e ia tp"t "eva apa rendscitoare mi-am d"91"t cu ca pe ceva propt'o iiT*ett"f 9-' de pdcate a pdtruns lumina petele o* itl"ti ii-" it'i-u'"tttifitd spdlat Sfbnt a doua naqterem-a transp'urii.*out", dupi ce cu ajutorul Duhului mi se pdrea cd deodati indoielile format intr-un om nou' ca prin minune lumineazd' ittttite se deschid' cell intunecate se mi se spulb"ta, pot infaptui "tft greu devine u$or' socote-aT:3 ;;; ceea ce inainte J;; vol' 3'p' 416'411)' ceeace esteimposibit; lCop' tt4 PS'B"

ardtat etc)'prindisprelul u"ii it.titirii itazboaie, f""*ete "sldbirii" 9i pune aparilia acestorcatastrbfepe

u] tupt"lgecit al 9i SfhntulCiprian a fost un om mai degrab[ rnu morali ui *uiJriiatii taurariitor,asasinatelor evlavia'nu rafionaliso.'.iJt"tJi"ttt" teoriei,'ounom ?.t9titoateacestea scris telorreProbabile. un a un tablou cei mut gi preocupare";;;il'Gcula!ie"' Cu 2. Despre cdzuli'SfdntulCiprian realizeazdaici fiind "expresii ale de creqtinilor majoritatea, psihologiei pentrucunoa$terea numer considerabiia.^r""iaii, de extrem interesant scrisoride indrumatorturilorqi tfututi' indemnuri' n-aurezistat activitelii salepastorut"t lu rnijlocul,r"u.Jrri'ul,r.il.u. Cei care trebuie- potrivit autoruluirebisericea.ra".tut""torulsduspiritualafostTertulian'pecare apostaziat tiirpU plrseculiilor in au insd citeascd' penitenldfoarteriguatatde mult incit nu treceao zifrrd s6-1 il aprecia sd rll sepocdiascd, urmezeun programde ory3 sens maiarmonioasd' lnii" fi in citdndu-se acest intr-oli"tbil;i tit, el scrie ri,s,inaintede a fi reprimiliin Bisericd' anume: tratate $r scrtson' gi Daniel' i.p*,ttta in doud mari categorii' 9i ae de tnoclele urmat'-ca piiAa:Analla' Azatia'Mtsail apostazialilor criticali totoAalaii Jei carefacilitaurevenirea Srrnt PrinciPalele tratate |n..casaDomn..Iui,,,p'i"acordareaaceloraqazise..biletedeindatdndde pe vremee Autorul aratd de l.Cdtre Donat, cea mai veche lucrare' tata dulgenfd", o pttiiaaa preataUild indreptare' monolog in care autorul iEi
un convertirii sale ra creqtinism,este

Autorul -seama "imbltrdnirii"lumii,confirmatent'nt'maidesf6ntaScripturd' vehedeclanqeazdun -1ta1 tftrrgi de esenlaI;;i in*$i' Mai mult' el - sunt autorii de drept ntont impotriva pdginilor c?,re:.:p*te tuturor fap-

I
Voicu'Pteot Dn Univ. Constsntin teologice seminariile penttu Pstrologie'manuul 87

qi gi modul in carese poateface o penite4A adevd,ratd, anurre: pdcatelor milostenie' mdrturisirea prin post,rugdciune, 9i ' Despie unitateaBisericii. Este o lucrarede altd facturd, t. adeviratd prin ideile qi modul de prezentare.O impresionantd primard. Principiulcare din p"ita a fteratuiii patristice perioada tu baza alcdtuiriiei esteacelac[ unitateaBisericii exprimd rte prin carese iat cel rnai bine unitatealui Dumnezeu, mijloacele Pentru comparafiile. exprimdacestprincipiu suntsimbolurile9i cum ar fi:_c[maqa comparalii BisericdSfbntulCiprianfoloseqte mielulpascal. in lui Noe saucasa caresem6nca arca lui Hristos, Modelul oricdreirug6domneascd. 4. Desprerugdciunea Fiul lui DuminsugiHristos, ciuni esteiea pe iare ne-aldsat-o nezeuintrupat.El ne invafd cum sd ne rugdmunii pentrual1ii, pentruc6toji formdmpoporulsdu9i pentrucareS-aadusEl jert'fE Noi supreme. zicern"Tatdlnostrucareegtiin ceruri",nu "Tat[l nu noastrd, " pdineamea"r""ne iartdnoud meu.'.."r"...pdinea I, m mi ^B'' greqelilenois tre", nu " iartd-mi e gr egelile eIe" (Cap' V P ^S' vol.3,p. a67). Cd tratatele: idolii nu suntzei de Mai menliondm, asemenea, cdtreOuirinus(legeaiudaicda fost (lmpotrivaidolatriei),Dovezi in timpul irovizorie), CdtreFortunat(un int[ritor pentrucreqtini Despre Despremoarte, perseculiilor), faptd bundsi milostenie, gi gelozie, espre D invidie b linutafecioarelon "spr"'cunosc gi de scrisori,dintre care- se pare- cd doar65 Se suntautentice. inAcestescrisorisuntlucrdri literareextremde importante ale aspecte vielii creqtine celemai semnificative trucdtoglindesc Ele cuprind informalii despreschisme,erezii, sau de atun-ci. disciplineibisericeqti' intdmpldriqi ttau labazaelabordrii diverse Elementede tnvdYdturd Fiul Tatdl, intreit in persoane: l. Existdun singurDumnezeu creator, primordiald9i adevaratul cauza si sfilntul Duh.Tatilleste prin care au fost aduse lui iiul esteinlelepciunea Dumnezeu

toatelaexisten!6,iarSfhntulDuhestecelcareimpdrtdgeqtesfinin fenia Bisericd. cu cdmaqa una 2. Bisericaeste gi unitard'Ea estecomparatd dumnepe unitatea Bislricii seintemeiazd Unitatea lui Hristos, gi pe cea episcopatului pe ,.liil, , invdldturii9i credinlei, unitatea n SfintelorTaine.
fiecarein mod solitar este "Episcopatul unul 1ingu1din caredetine sa' carese extindeprin de.zvoltarea o purt",'ni*.iica esteuna sinfrrrd, dar lumimuflirieu *.ai"ri""iif.ir. La fel razelesuntmulte, imbr6!i96nd -'l;;tilt una' fun;tdtlui suntmulte' darputerea-i ,lngura, ,rnu na este izvor curgmulter6uri,deqiele Ointr-unsingur i"ta * pdstreai'' Smulgeo taz6'din "i*"*Traie.inii. suntnumeroatt,i"t tti*Ga de obdrgiii se ;tciiumina'lui esteunitari...Totaea9i corpulsoarelut"n; ;;;;.;; cu razelesale Bisericaoo*nutuil i*piaiiii"ar-9i lumina,imtrdligeazdtot unitatea carese intindepeste 9i tot pimdntul; ,o*ii t"i tttt. tyyina unui irbore' tazeleei de ei individualataria*-""qtirbitd. Ca ramurile ca dintr-unizvor, invdlaturileei se ilil-dnrul, lumind se intind;;; ca unicd iui unur'ii estecapdtul:l ::::! pa"al;;;;, rdspdndesc (Despre se inmullescne-contenit'" mamd ai .ar.i ni'autfunic"lti V' P'S'l" vol' 3' p' a38)' (Jnitatea Ecumenice' Bisericii

Biseunitalisedesparte.de inafaraacestei cine sesitueazd Ciprian spune nu riceii, in consecin!6' sepoatgmdntui' SfAntul c[ in afaraBisericii nu existdmintuire' cd Taine.spune. Botezulestecea 3. Cu privire la Sfintele dintdiTaindua-ini.t'utaunuicandidatprincare.iseimp6rt6s6strdmoqesc de pdcatele ai de i.ii. ft"*f care-lcurege pdcatul intr-o viald noud;Euharistia panAatunci'introducandu-l. v6rqite cstejertfbadevdratd,comuniuneqiunire'Pdineaeuharisticdrede iar amestecul vin 9i apd din paiuiitaTrupul Domnului, qi Comuniunea unirea Sdu' harul euharisticrepte'intd Sdngele (caresimapei cu noastrd Hristosie facetocmii prin amestecul (semnulprin excelenp1l sdngelui" poporutj cu vinul bohzeazd in mulfimii credinciogilor Cel ce semnihcdintegrarea Sdu),act mdntuirea' carele va aduce conSfdnta Tradilie joacd u1 r91 iynortallin elaborarea Tertulian9i Minuciu ,.ptJtor lui Ciprian(alAturide lucrdrilelui

I
88 Arhid-Prof, Univ, Constantin Dr. Voica PreotConf.IJniv, Nicu Dr. Dumitra$cu Itotrulogiemanual pentruseminariile teologice -

Rg

Felix), dacdne gdndim la controversele salecu ereticii qi pdgdnii, la problema rebotezdriiereticilor, sau la discutarea elementelor Sfintei Euharistii. Ea este privitd in acord deplin cu Sfbnta Scriptur5.
,fi t<*

Sfhntul Ciprian a fost rrn mare bdrbat al Bisericii primare care a gtiut sd armonizeze bldndelea unui adevdrat pdstor de sufleteatfermitatea unui conducdtorbisericesc autentic.Istoria timpului sdu l-a aqezatin mijlocul unor controverse multiple cdrorc a trebuit sd le facd fa15chiar cu prelul viefii. Nu s-a ldsat surprinsde ele, fie cd a fost vorba de persecufii,boli, disputecu ereticii sau p[gdnii, schismesau erezii gi n-a fost intimidat nici de duqmaniiBisericii, nici de cei personali.A fost un om practic, ce a incercat sd rdspunddtuturor situafiilor, prin cele mai adecvate metode, in special celor care i-au contestatcredinla sau autoritatea.A fost un om profund devotat crezului sdu,iubitor de Dumnezeu de oameni. gi BIBLIO GRA FIE SE L E CTI Vi TRADUCERIiN LIMBA ROMANA: VIATA $I MARTINUL LUI THASCIUSCAECIUUS CYPRIANUS,EPISCOPAL CARTAGINEI MARTIR, SCMS,{ DE PON$I TIUS, DIACONUL SAU, traducere Pr. Vasile Gh. ALEXE, in de lucrarea: CyprianAd Demetrianum, tez[ pentrulicenli, Universitatea din Bucuregti, Facultatea Teologie, de Bucuregti,1909,p. 20-51. SFANTUL CIPRIAN, Introducere generald, Citre Donatus, DespreunitateaBisericii ecumenice, Desprerugdciunea domneasca, DespregelozieSi invidie, in APOLOGETIDE LIMB,{ LATIN,4,traducere Prof.NicolaeCHITESCU, de Eliodor CONSTANTINESCU, Paul PAPADOPOL Prof. David POPESCU, gi introducere, note gi indici de prof. Nicolae CHIIESCU, colecliaParinli Si Scriitori Bisericeqti, 3, EIBMBOR, vol. Bucuregti, p.401-504. 1981,

STUDII: ln fimba rom0ni: COMAN, Preot Profesor,Ioan G., Cenzura trtt,idieila Plutarch, Sfantul Ciprian Si Sfdntul Vasile,Bucuregti, 1946, 20 p. Extras din volumul omagial inchinat inalt prea Sfintitului Nicodirn,PatriarhulRomAniei,la implinirea vdrstei de 80 de ani; COMAN, lrr. Ioan G., intre rdbdare si nerdbdare la Tbrtullian si sf,intul ciprian, lrt P.O.,nr. 4-611946, 97-108.Extras,Curteade Argeg, 1946,14p; p. (IOMAN, Pr. Prof.Dr. Ioan G., patrologie, EIBMBbit, Brrcuregii, f 056, p. 83-87; IDEM, PersonalitateaSfdntului Ciprian, in S.T., nr. l,-6I 1959,p. 267-296; IDEM, Chiput Sfdntului Ciprian tn p anegiricile llytytului Grigorie de Nazianz Si Prudenliu. in S.T., n .l-+lOAt, p. 123-149;CORNEANU, Nicolae, Mitropolitul Banatului, Sfintii parinli si unele aspecteale societdlii vremii lor cenzura luxului feminin. 'li,rtulian Si Ciprian, in volumul: Patistica Mirabitia, Timigoara, Edilia a II-a, Editurapolirom, Iaqi,200l, p.21g!987, p. 267-276. 224; IDEM, Sfdntul Ciprian al Carthaginei, in studiul: Sfin1ii^pdrinli gl llisericii si teatrul, din volumul sdl: Miscellanea patristica. Edinia Arrrarcord,Timigoara, 2001, p. l3l-134; SAVA, Diac.Drd.Marin I., Atitudinea sfdntului ciprian fald de problema unitdlii Bisericii si nctualitatea er, in S.T., nr. 3-411989, 216-219; STAN, pr.Asist. p. AlcxandruL, "DespreunitateaBisericiin a Sfdntului Ciprian al Cartdglnei Si importanla ei misionard actuald, in S.T., nr. 5-6119g2,327!J!; SJa\ULEI, Drd.Constantin,Conceplia despreBisericd in'opera p. $fiintului Ciprian, in S.T.onr. 7-811970, 565-574;LTNGUREANU, Irr. llrancisc, sfdntul ciprian-teolog si apdrdtor al unitdlii Bisericii, in ('uieteleInstitutului Catolic,nr.l/2000, p. 64-78;VOICU, Arhid.prof. Dr. f'crnstantin, SJhntulCiprian Si unitateaBisericii, in A.8., m. 10-1211992, p, 36-57; ZAVOIANU, Drd.Comel, Despre ,,Rugdciunea Domneascd,, lo 'fcrtulianSi SjdntulCiprian,in G.B., Z-+tglA,p.364-377. In limbi striine: FAHEX M., Cyprian and the Bible: a study in lh.itdcentury exegesis, Tiibingen, l97l; GALZOW H., Cyprian und Nuvatian: der Briefwechsel mtischen der Gemeinden ii-Rom und {q!!ago zur Zeit der Verfolgungdes Kaisers Decius, Tiibingen, 1975; HINCHLIFF, P.8., Cyprian of Carthage and the unity of thiCiristian Church,London, 1974; PONZIO, M., hta e martirio di San Cipriano, Alba, 1955; ROBECK, C.M., Prophecy in Carthage: perpetia, krCleveland(Ohio), 1992; SAGE, M.Ni., Cyprian, Ullion9nd Cypriarz, etttnbridge,1975; SEAGRAVES,R., precentescum disciplina;t lexid of eul ,study the clergy in the Cyprianic correspondence, Fribourg, 1993.

I
90 Voiru Arhid, Prof.IlniuDn Constantin - PrroJlontrlniu2! Nit, Du^i!!!y!
pentruseminariile Panologiemanual teologice -

9l

Principalele titluri LACTANTIU (c.240-250 t 317-318) Elemente biogruJice Firmia' LuciusCaecilius pe sdu Lactanfiu, numele adevdrat, intreanii 240 5i250, cel nusLactantius,s-andscut, mai probabil, A cetdfiiCirta (sauMascula). in Africa, undevain apropierea studiatretoricagi filosofia cu unul dintrecei mai renumifiprofeDatoritdcalit[filor salede retora fost sori ai vremii,Arnobius. de chematde imp6ratulDioclelianin Nicomidia, capitala atunci cu a irnperiuluide rdsdrit,impreund un anumeFlavius,pentrua predaacoloretoricalatind.intrucdtmediul in caretrebuiasd-;i n-a era didacticd unul grecesc, avutsucceactivitatea desfdqoare deqi sI Continud predea, nugi seconsacrd scrisului. sul agteptat sa m6ru1studenfilorsii era foarte redus.Convertirea la creqtiperjurul anului300.in momentul declanqdrii in nismsepetrece, din secufieiimpotriva cregtinilor, anul 303, estenevoit s6-9i dar postul,nu esteintemnilatsaupersecutat, trdieqte p[rdseascd viefii, in anul317, gi SpresfArgitul in anonimat multeprivafiuni. cel Mare, la Treveri, in este chematde impdratul Constantin Dupd fiului sducel mare,Crispus' Galia,pentrua-i fi profesor qtienimic despre el. datd aceastd nu semai Opera foarteproteologicd Lactanliunu esteun autorcu o gAndire un fund6,insdoperasareprezintd materialextremde important dat fiind faptul cd a fost martoroculat pentruistoriauniversald, lui al perseculiilor Diocleliangi Galeriu.Distincfia9i elegan!il specificc stilului sdu,dublatede un rafinamental conceptelor, marilorscriitoriai in il polemist, plaseazd galeria unui redutabil primelorveacuricreqtine. I Dumnezeiegtile Institulii, o lucrarein gaptecdrfi, scrisi tntreanii 305 gi 313,esteunindreptarpentru cunoasterea adevdrului.Scopulei estede a ardta gi falsitatea inconsistenfa filorofieigi a pdgdnismului, contrast adevdrurile credinfd in cu de ale ,,instiNumele"institulii" esteimprumutat cregtinismului. din civil", cu deosebirea dacdcel din urmi viza tuliile dreptului cd, tczolvarea conflictelordintre cetdteni, dintdi vorbeadespre cel via|6, speranfd, mdntuire,nemuriregi, mai presusde toate, Dumnezeu. dcspre Aceastd oper[ reprezintd, prima incercare sistematizare de in llmbalatinda invifdturilorcregtine mdntuitoare. Mai tdrzfuscriegi un rezumat acestei al lucrdri,in 68 de capltole,cu uneleidei noi gi alteleintr-o formdmult imbunltdtitd. 2. Desprelucrarea(opera)lui Dumnezeu, pre[ioas5 o colecde texte filosofice aparlindnd celor mai importantegcoli ale fle fntichitdfii,interpretate spirit cregtin.Stilul s[u nu esteatdtde in pretenfios al lui Tertulian, ca ins[ poartdpecetea unei rigurozitdli iar compozilia ceaa uneiinilfimi profesorale. pe ftiintifice, 3. Despre mdnialui Dumnezeu,in careautorulnostruia atiimpotrivaepicureilor stoicilor, gi htdine carenu infelegeau cum poatemdniaDumnezeu, pentrucd harul gi m0nia se exclud. l igi argumentarea ideeadeProvidenyd, Lnctanliu centralizeazd, pe lucreazdprinharulsdu, lflrmdnd cd,din contr6,daci Dumnezeu dar Bl Segi m6nie, mdniaSaeste unafolositore dreaptd gi intrudoar gi 39tii vizeazd, pe nelegiuifi pe cei cepicdtuiesc vegnic. 4. Despremoartea persecutorilor(cunoscutigi subnumele perseculii),esteun document fia,tpre istoric ce infrfigeazdsfhrdramatic impdrafilor al persecutori cregtinismului, la ai de fltul ilaro 9i Domilian,pdndla Diocleliangi Maximin Daia,intrucdt l rr fostmartordirectla domniilea 7 impdra\i.

Dn NicuDumitragcu

Palrologiemanual pentruseminariile teologice

93

Elemente de tnvdydturd Lactanfiu ar putea fi consideratun teorog mai pulin originar, . intrucat cunoqtinfelesarein domeniu nu susfin o^capacitate de analizd,gi conceplie comparabild cu cea a lui Tertulian, fiind ac'rzatcd, pentru el, cregtinismulestemai degrabd un alt gen de "moralitate", sau cd nu vorbegteaproape deloc despremantuirea lumii prin intermediul harului divin, nimeni nu poate sd nege fapful cd a contribuit din plin la afirmarea adevdrurilor oe cre_ din!5 cregtindcu ajutorul mijloacelor rafionale specifice argu_ mentdriifilosofice. Evidenliem cdteva dintreprinciparere sare idei doctrinare: - Dumnezeu este unic, a creat lumea din nimic, iar purtarea Sa de grije fali de intreaga creafie este mai presus de orice indoiald. - Fiul a fost ndscut din Tatdr inainte de facerea rumii, fiind inzestratcu toate virtulile Tatilui, bucur6ndu-Se de aceeaqi putere gi mdrefie. - Nu vorbestedespresfdnta Treime,degi invdfdtura treimicd era cunoscutd vremealui. in - Pune accentulpe unitatea dumnezeirii ratdrui si Fiurui qi eviden[iazd" existenlacelor doud principii, al binelui gi ul ,aulri, ldsand impresia cd este un adept deciarat al diteismului. s-ar puteaca el sd fi identificat sfinfeniacelor doui persoane, Tat6lqi Fiul, cu Duhul Sflnt (!), sau s6 fi evitat o acuza[ie din partea plgdnilor pe caren-ar fi putut s-o combatdeficient. - Biserica estecasalui Dumnezeu,iar Marele preot esteIisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu.Ea esteun "corp sfhnt", a cdreipacc gi armoniepoate fi pusd in pericol de c6tre eretici. cultul Bise_ ricii nu esteo colec{ie,sauun conglomeratde rituri exclusiviste, ci un sistem complex de indrumare spre infelepciune gi .,ve_ derea" lui Dumnezeu.

Biserica adevdratdeste aceeaunde se afld mdrturisirea sau care Tt.ttrdinta, curi1i pdcatelegi rSnile fiinlei umane in vederea dobdndiriiiertdrii divine.

** [ 'actanfiueste un scriitor de o facturi speciald, elegant in exprimare,simplu dar foarte clar, cu o predileclie neascun'sd spre rtilul clasic.in literaturade specialitate estecunoscutca un imitutoral marelui cicero, fiind supranumitchiar..ciceronere cregli'"' Posesor unei vastecultuii clasice,el o al folosegtein incer_ cilrile sale de alcdtuire a unor concepte creqtine cu ajutorul ralionaleale filosofiei. chiar dacdn-a fost unieolog 'rijloacelor ttutentic,a realizat o punte intre filoso fia pdgLndgi noua invalaturi cregtin[ careincercasd-gicroiascddrurn'gr ooctrinafroprii. Itcricitul Ieronim il caracterizeazd,poate,cel mai bine dintre to1i, printr-o frazd'rilmasd celebri de-alungultimpului: ..De ar fi putut el afirma creqtinismul, cdt distrugla pdg0nismul!,,. pe B I B LI OGRA FIE SE LE C TI V,,T TRADUCERIN LIMBA RouANA: DESPRE LUCRAREA LUI DUMNEZEU, introducere de pr. $crbanSIMPETRU(p. l7-r9), traducere prof. vasile GORA$, de t1up.6 Antologiasfinlilor parinli, alciruitS de Fr. non*pn, uir. rrr, Ilrris, 1898,in volumul: Aniorogiedin scrierirepdrinsitor ratini, ljdituraAnastasia, Bucuregti, 2000,p.g9_10g. STUDII: ln limba romAni: COMAN, preotprofesor, Ioan G., probleme fu ./ilozofiesi literaturdpatristicd, Edituracasa Bucuregti, $coalelor, It)44.EdiEia II-a, emllnon, Bucuregti,: VSS, a p. tOt_iZSqi f OS_ 2l(r;COMAN,Pr.prof.Drj??\g ,rrtritoei",EIBMBOR, Bucureqti, f 956,p.89-91; cORNEANU,Nicola proilema sufletului iroootu e, ra efu siccasi Lactanriu, A.B., nr.ur944,p. in 3g7-39i.Retiparit voruln

94

Dn Dumitra$cu Conf. Univ, Nicu Arhid, Prof.Univ. Constantin - Preot Dr. Voicu

mul: Nicolae CORNEANU. Mitropoli ul Banatului, Studii Patristice. Timigoara,1984,p. 232-234. Aspectedin vechealiteraturd creStind, (240in limbi str[ine: BARNES, T., Lactantiusand Constantine 320?), in "Journal of Roman Studies", 1973; BENDER, A., Die naturliche Gotteserkenntnisbei Laktanz und seinem apologetischen Vorgcingern,Frankfurt am Main, 1983; MONAT, P., Lactance et la Bible: une propddeutique latine il a la lecture de la Bible dans l'Occident constantinien,Paris,l982;PERRETO,E., La SfidaAperta. Le strade della violenza e della nonviolenza della Biblia a Lattanzio, Roma, 1993;PERRIN, M., L'hommeantiqueet chretien:l'anthropologie de Lactance, 250-325, Paris,1981.

VIII

SCRIITORI ALEXANDRINI
PANTEN Pe la inceputul veacului al doilea, Alexandria Egiptului era nlirreametropold a culturii gi artei lumii cunoscutepe atunci. l)trrrct intalnire a civilizaliei orientalecu cea occidentard. de celulcaaddpostea, umbra celebreisalebiblioteci, disculii aprinse la intre filosofii, poelii gi intelectualii veni{i din toate pdrlile impcriului.Aici se lineau cursuriin aer liber, se rosteauprelegeride ciltremaegtristoici, platonicieni,iudei sau creqtini.O lume costtropolitd,?n care se intdlneau toate rasele, adepfi gi preoli ai Iuturorreligiilor. in aceastd epocdfierbinte, in care se confruntauidei gi curente dintre cele mai diferite, au triit Pantengi ClementAlexnndrinul. Despre Panten avem foarte pufine informaJii. Doar Eusebiu dc Cezareea,Fericitul Ieronim gi ucenicul s5u, Clement, nnrintesc el. de Nu se cunoagte anul naqteriisale,dar potrivit lui Eusebiude ('czareea un stoic atenianconvertit la cregtinism: era
"$coala credinciogilordin Alexandria o conducea atunci un !dr_ pe bat foarte vestit pentru erudi{ia sa. Numele lui era panten. Dupd un vechi obicei exista la ei un didascaleion al gtiinfelor sacre, care s-a pdstrat pdndin vremeanoastrdgi gtim cd el e condusde cei mai capabili bdrbafi in filosofie gi teologie.se istorisegte cel de carevorbim erape wemea cd aceeaprintre cei mai strdlucili, cici iegisedin gcoala filosofici, zisi a stoicilor" Qstoria Bisericeascd, X, I, p. 200). V

96

Arhid Prof, UniuDn Co.nstantin - PreotConf,UniuDn Nicu Voicu Dumitravu

- manuul

seminariile

Locul sdu de origine ar putea fi Sicilia, intrucdt Clement, care i-a stat aldturi o bund perioadd de timp, il numegte,in mai multe r6nduri, albina siciliand, in semn de prefuire, pentru cd:
"... sorbeadin florile livezii profetice gi apostolicegi produceain sufletele ascultdtorilor sdi mierea curatd a cunogtinlei..." (Clement Alexandrinul,Stromatele, 1,1l.l, P.S.B., I, vol. 5, p. 17).

II irr

CLEMENT ALEXANDRINUL (c. 150- t 220\

El a devenit celebru prin faptul cd, fiind plecat ca misionar in India, a descoperitun exemplar al Evangheliei dupd Matei, cu caractereebraicelisat acolo de Apostolul Bartolomeu,pe care l-a adusla Alexandria. Informafia apar,tineistoricului Eusebiu care o menfioneazi ca pe o posibilitate:
. " Se pare cI Panten ...a mers pdnd in India, iar acolo se zice cd i-a luat-o inainte Evanghelia dupd Matei, pe care a aflat-o la niqte localnici care cuno$teauinvdldtura Cregtind;la oamenii de acolo propovdduise Bartolomeu, unul dintre apostoli, ldsdndu-le Evanghelia dupd Matei in limba ebraici pdstrati pdnd in timpul de care vorbim" (Istoria bisericeascd, 10, 3,p.200). V,

Dupd ce s-a intors din misiune, Panten a ajuns conducdtorul gcolii din Alexandria, funclie pe carea definut-opdnd spre sfar$itul viefii sale. Tot de la Eusebiu afldm cd eraun bun tdlcuitor al Sfintelor Scripturi qi cd activitatea sa didacticd era desfEguratd in scris, cdt qi oral. Cultura sa vast6,experienla atAt misionard,au fbcut din el nu numai un bun predicator,dar qi un foarte apreciatprofesor al acelei vremi. in mod cert, o asemenea personalitateva fi gi scris lucrdri care, dacd s-ar fi pdstrat, ar fi reprezentat adevdrate mdrturii despre viala cregtind in Biserica primard, in special cea alexandrind. Din nefericire, nici Eusebiu qi nici un alt scriitor contemporann-a consemnat titlul nici uneia dintre ele. Data morlii lui Panten este gi ea invdluitd in mister, insd cel mai probabil acestlucru s-a intdmplat in jurul anului 200.

.\ ElementebiograJice ' S-andscutin Atena,in jurul anului 150,purtdndnumeiede IltusFlaviusclemens.rariniiirai - rc p*. -, proveneau medii din te, iudaicAi elenistib. r. cunosc preamulte datedespre -Ny sagdn[ la v6rstade 30 de ani, cdnda venit in Egipt, la Alerdria,ins[ trebuieddfi celetoritmult dacdestesd1indm seama profesorilor care-iaminte$te t6rziri:un anume originea pe mai 'an, din Grecla,un altul din sudulItaliei gi alfi trei originari Egipt,Siria gi Palestina. de careamintegte Cel Clemenl, cel des, estePanten, cdruiaii va urma la conducerea $colii reticedin Alexandria. Clement vorbeaperfectlimba greacd, stdpAnea dar desfulde n limba latin6.Era cetileanromangi rudd cu familia impede la Roma. E posibil ca el sd-gifi atribuit acestnume,sauchiar s[ fi un descendent unei familii aristocrate al romane, spefd in a consululuiFlavius Clemens, c6rui fii fuseserd ai declamogtenitoriai tronului inainte ca el s6 devind creqtin. :ior acesta fost executat ordinulvdrului sdu,impdraa din ! '
Domilian. Anul 180 il gdsegte Alexandria ca ucenic al lui panten. in

ani mai tdrziuii devinecolaborator, dupdmoartea iar prorlui sdu,preiaconducerea gcolii alexandrine.
Despre originile gcolii catehetice din Alexandria existd

il depuyineinformalii.Separe cd afost o institulieparticupatronatddirect de autoritateabisericeascd. Si nu wna Cel


in,prima perioadd a existenleisale. Studenyiierau, in spetineri greci alexandrini, bdieli gi fete. Avea o bibliotecd tentd, dacd ludm in considerare numdrul de volume exisin jur de un milion. Scopul conducerii Scolii (in mod cert, infiinldrii ei) era sd pregdteascdtine,ri cregtini capabili

!::---+

98

Conf'(JniuDn NicuDumitrs$cu Vi"'icu'Preot Dn Prof' Unit" Constantin Athid-

seminariile

textelebiblice' Separe cd nu sd tnleleagdgi sd tdlcuidscdcorect

fn Activitatea scoald ,""ril cuvdntului. m erauclase oa"uarZi"i tn care disculiile mai degrabd cu cea a unui seminar
serndna e ate d' CIement' care' ocazional' m dintre tin erii crestiitl ei a'u- oder tematice de mat tdrziu' rostea si prelegert:;; ;;"1-iredicilor perpouestiri^cu (Jneledintre ele erau construitepe seamaunor acesteaa supravieluit fn intresonaie bibtice. Doar una dintre

pe gime.Cep

""ii o prelegere de acest gen s-ar ""ni*ii"i-o' haruI". In varmntd prescurtatd'

5i Iian "Sfontul Apostolul tdl-

reflecti atdt Exist[ opinia potrivit cdteia'aceastd.povestire despre ea i"tat, chiar dacas-arfi spus clar stilul lui Clement, i"tt deloc greu si descoperi esteo piesd anon#;,^;:;; ii

N-ai cate-esteom bitrdn 9i neinarmat? fiule, de ce fugi tu de tatil tdu' imi voi asupael a. via{6-ve9nic6! team6!Tir, inc6, p"U ;"i" ilt"ti vol murr in fup lui Hristos! Dacdestenecesar' responsabilitu'" aceastd ttlg-ti noi! Aqteaptd' l:t:it cum Domnula murit pentru tine, a$a Dentru a aruncatarnele' tail*ii qi-apleiat capul umil Ei il;ili;i1'et.,nti cu toa".t-a imbrdtisat5i l-a botezat in 'i;; fiemurdnd pl6ngend ffiotl. smntut theEasternchurch' p' 26-27)' 9i F;;;;;t ;i lacrimilelui (RobertPavnJ,

astfel: prezenta

a Ioan de la Patmos'la'Efes Pe cAndse intorceaSfbntulApostol at aveainclinalii spre d11impresia cd intilnit un t6n6r ;#;;ffi preotpentrua fi crescut credinleaLl'unui rj"pa Jir" studiilecreqtine' insdca' mat drumul'S-aint6mplat f"i in invdtdtura rltl$"t fli*Jt"1te. cire eraufamiliauLtii.atutttusi vdrstd tdrziu,tdndrulti fi;;;GiA" pe pdrdsegte Asa qi O"-tte'6a9r9a' se face c5 il rizali cu rdul, cu itt* la drumulmare'Dupd aiungetdlhar i" preot9i impreund t"fif--t*'agi mai violent' crud eicelmai untimp """oJ#ffi!d;ttl;:"i1*'?Li cdndpreotull-a rugatpeSflnani, "rt. oiit gimai s6ngero. l- to6 n"ri. cdliva l.u** (pe el ei p:.::t:']ilui) asutul toansaseintoar'c"ai;;ip;il-'u:l dali-mi ror' ei [u tput' ''Pari'1j3' pra unor prour"'nlii"iii'"!-'ni'i"nii v-am dat-oin grijd"' Preotul inapoicomoat" ;; ;;;';iirt'rantuito*l o despre je' Uanlne vorbegte cd Se 11ilucru (pentnt erain incurcdturd' gdndea loan acest dar nyrputeasdcreada carei-ar fi dat-otp* fi;*"' cdnu-lf6cuse),inienicinupltea'a-n"'otoitutcdcuvdntulapostolului' l-am pe .", sa-midaiinapoitdndrur care r"* i#iri;i1i Arunci Sfbnrul preot.apl6ns' a frate al.nostru"' Bitrdnul l6satla tin., ,udJtot "*t*i mort "cum a murit?'r'l-aintrebatSfhntul '' : cftat $i u ra,p** i:t#;i; pieotol"''lS-a f6cutriu' A ajuns a Ioan. "A murit lui Dumnezeu"' spus muntelede acolo,din fala biio..ri"st" in talharla oru.urloiJ;i';c; a hainele' t- ttt1il Apostolulei-asfheiat o uuoil;J'hoi;i sericii, in grija unui bun pazfrateluimeu "u pl6ns9i u ,*gut:l:'l;'iit"lt drumulcitre el"' tit"f gi-ae-ti-p" cinevas6-miaraie direcliaindinic! Acum, in ""ntt"t cdlare loans" inOtepta "ot--i Zis qi fEcut'In scurttimn Sfbntul l-au zdrit de deerauaqezalilnavanposturi' catdde preot' Cum tdlharii El tu ug"tin1a' n-a fbcutnici cel t-l upiopiuit-ut'. parte,iar "uprutut s6l'lyltl?l? ci eronca efort scape'i-arugat mtc"ano casd mai mic

cdnd (203), perse""t'-"1"'itltt*::1"1: mai prin "?:Y;11i1il einu etim ilYJiliJ,ii:d;t"ffi'Cil.-i""i' Siria, i+'*t"l
el, hicdespre cu';;nt*
re a episconutui 1tt1 hirotonit rse irO.t, .pitJ"p"t Antiohiei, ?f16T^:i }^tj + Li-oa,,t,Antnhtt .. rement,e dn t bin cuv tatu preot

Alexandria pdnd i3 1"Yl Ht *"rra a condus gcoala din

;fri"iil;*l'* i.;x11" ffil' ;;."*;q :-l]lJ"*,tt::niT;;: ffi)rrarussutru ""0'^'^,luilirii ::l::*:*fltlX1"3"l;"t"1 ::i:"'i'" lui "iff importantcentru:'9r'i1i;1i:'f ui i.*ruri*rrlrri, adresata
Billl;lii Xffi;; ;;i;i.i., c stalniri adevenit 1;;1'-ii T:",?i":**ii,fii?,i"i , care :1T n^:':'lt:Jl"t 3;';,ffi
iiori a aceluiaei
t. ljO. lti

p,11*lf'^1t-?i"S:;"?ttfili "t"f **i aflat trH"t'"':::ilffi s-au nume "i-tiiisericii ;";*'ilil,episcoputAlexandrual ffi
i*"f* in opiniaunora- qi Hipolit' Opera uJ-"lt Din tot ceeace a scris Clement3rr ry1l1::t::: l. ilti plan bine to"ti*it
qi Wziunea.

:* :?]:,e.1"^:1* ;;i;;;;onvergenls de opinii in aceastd !."f;;:'il' ;";;;"^;{chiar o dlta pli tlY]l:jl nr. Unii cercetdtori printre uceilcll S. qtit ins6,cu certitudino'ci

J"#".'iiT'#hrfi {"*pl=?.tg^f rottot Ad;il'tittt

,lrrla::r;;i;";ri.";.'ir"e*"*e.ruciarilepars6reprezinte
avdndca teme: PuriJicarea'

mai

'" """J,"i;;;'fi;

:t*:?il:T,n: in ainli' candgi-aopritochiipe

frnT:-:'1"?,i?$,fr1il1,'l1#l'""x'il;d;ili;iiastrrgat:"Fiuie'

100
I I

Voicu Conl, Dn Dunitra$u Arhid Uniu Constantin - Prcot Uniu Nicu Prof, Dn

seminariile

adreL. Cuvdntde indemncdtreelini, Esteun apelentuziast pe gi glasulLogosului, care satgrecilorca s[ asculte sdrespecte oNoul Cdntec", iubirea$i, in menit sd aducdpacea, il numegte final, m6ntuireaintregii lumi. Toatdcreafiatrebuie si asculte vechi,pentruci a venit in "Noul Cdntec"careeste, paradoxal, lume mai inainte de steauadiminelii, qi totugi nou, intruchipat gi fiind de Hristos.HristosesteDomnulc0ntecului,,imnul adevdrul nostru. c6 Clementnu estedintre aceiacaresi creadd Platona fost de un un pdgdnignorant,ci il considerd autorinspirat,interesat sale tradifiagi culturaiudaic6.in ralionamentele nu esteeliberat mitologiajucdndun rol total de sub influenfafilosofiei pdgdne, intre "vocile slabe, important. estecapabilsd facddistincfia El degise aud,sepierd in chiar mute,ale zeilor tradifionali", care, la gi "nouavoce",a lui Hristos, careeste imensitatea cosmosului, Cu fel de puternicdgi cristaiindpretutindeni. alte cuvinte,ii inpe greci sd se apropiede cuvdntulinspiratal Scripturii,de vit[ qi, Dumnezeu in special,de Hristos,Fiul lui Dumadevdratul nezeuCelui Viu, Mdntuitorul lumii. Lucrareaare 12 capitole, in elaborat[intr-unchip stilizat,bogatd citateqi conotafiiclasice, filosofic Aibiblic. respir0nd aerdeopotrivd un in a Esteo continuare lucririi precedente, trei 2. Pedagogul. gi e adresatd celor careau fost salvafidin intunericulpdgAcdrfi intr-un manualde morali $i prese nismului.Aceasta constituie ceptecregtine, ghid pe care trebuies6-1unnezetofi cei cc un gi o educatia cregtind sdtrdiascd viall doresc s6-gidesdvdrgeascd in autenticd Hristos.Scopulprincipalal lucririi estede a-L pregi adevdrat a expune9r pe zenta HristosdreptsingurulPedagog intdri principiile Sale. funcfia, desprepersoana, ln prima carte Clementvorbegte qi adicdde Cuv6ntul folositede Pedagog, mijloacelegi metodele insistdndasupraiubirii, bunitilii, credinFiul lui Dumnezeu, Sale. infelepciunii dreptSlii ciogiei, 9i

Celelalte doui cirfi prezintdoseriede instructiunisaureguli trebuies[ caracter izezevialaunui cregtin adevdrat, situain gi circumstanle diferite. Suntobservafiilegatede detalii cum m6ncarea, biutura, baia, somnul,plimba'fi: imbrdcdmintea, punein contrastluxul, bog[fia, frivolitatqa cdsdtoria El etc. ietdfii alexandrinecontemporane decenta,sobrietatea, cu gi loialitatea unei familii cregtine, Lucrarease inprintr-unfnrmosimn dedicat Fiului lui Dumnezeu lntrupat, Hristos. 3. Covoare. Esteceamai intinsi gi ceamai importantd dintoatescrierile Clement areopt c[rfi. Scopulei estede a lui gi r la dispozitie material pentruconstruirea suficient unui sisfilosoficcregtin coerentn opoiilie cu gnosticismul. in Acest m trebuie sd-i conducd tofi cei care au fost ciliuzifi de pe spreo infelegere o trdirec6t mai inalti a sentimentugi autenticcregtin.Autorul nostru face o analizda raportului re cufturl cregtind ceaprofani, in specialceaelenisticd, gi gi lcglturii dintre credinfi 9i gtiin16, a celei dintre'invdtdtura sau Forocilorgi ceagreceascd. Este o lucraregreu de teztrmat, un conJinutextrem de cu

Alte problemedezbdtute sunt: deosebirea dintre gnosticul ic Aiadev[ratulcregtin, castitatea martiriul.Climent se" gi sau
d el insugi a fi un 'eclectic, crezdndin existenfa unei ini a fragmentelor adevSrului cuprins in mai multe sisteme

carear puteasd-l fereascide gregeal5, insd declardcd I absolutpoatefi gisit doar in Hristos,intrucdtEl este gl ongmeasausursaeterni a lui. t

102

Dumifiavu Univ, ConJi, Dn Nicu Dl. Voicu Arhill, Prof.Univ, Constantin - Preot

pentruseminuriile teologice lltrologie - manual

103

gi In final menfiondm singuraomilie exegetici,cea de la in arctd, Mc. 10,17-31, intitulatACebogatseva mdntui?Clement sd cd, contrast cei careconsiderau pentrua te mdntui,trebuie cu cd renunfila bunurilepdmAntegti, bogifia in sinenu estepdguDispospre intrebuinlatd folosulaproapelui. dacd este ea bitoare, practicda cuvdntuluievangi nibilitatea sufleteascd aplicarea gi ghelictrebuiesi primezeinainteaegoismului singuritdfii. Elementede invdldturd de Clementare meritul incontestabil a fi fost primul carea gi platonismul cregtinismul a fi pregdtitcaleapencu confruntat El ucenicAisuccesor. estecel careanaliilustrulsiu tru Origen, c " TgTd' ra.Bpriut_dintreredi nI d gi gnozd I i face.j!{plgltt? di41r: ifgf-gSfee_tle-gj,gg erelicd,Credinfaincludein chip potenlial pentrumdntuire, ffiza, dar, in timp ce prima estehotdr0toare Singuralor trds[turd cea din urmd are doar un rol secundar. aS.t_eleg. comun[ estecuno

tainice,lipsite de vreun suportsau efort moral, lq_C_le_m9nf_ea provine dintr-osursimoraldgi areun caracter m_oral. d. Giidstiaii.bretiiipromovau metafrzicd o vis[toare,un gen rlem.grg-!_a poli1qryd, care lipseaiubirea gi comunicar_ea, din pe cfindClernent suslinea moraldcomunitard,.bazatd,iubirea o pe Intresemeni, reflexal iubirii lui Dumnezeu. e. DacdPlalgU="qrpdgaomul igi poatedobdndim-ntuirea cd prinprypriik.forle, iar gnosticiidoar prin gryoz-Q, Ctelne-iri-elte ndeptuluneiqolqlo ydri intre_ gxozaerqsti-qd_ ti harul luj Dgryp9z9u. Prinurmare, este greusdinfelegem el punebazele nu c[ unei gnoze autenticcreStine, careseevidenfiazd,puteile in interioare alc omului,in calitate chip al lui Dumnezeu posibilitatea de gi lor transformdrii in mijloaceeficiente in mdsura asumirii harului divin - pentrudobdndirea asemdndrii El. cu

Alte idei importanteprezente doctrina sa: in este,C-rgalo-ry14! - Dumnezeu iryt1eg,tlui ulliver;_. toatele-a Pe lhcutpriiifrruild;fi;ip" ffi prinir-o iniervenliepersonald. Pentru exemplificare: - Degi s-a susfinut esteadeptultrihotomismului, cd putem indreptatit a. La Platongi gnosticiieretici, afirmacu certitudine gQnd_iryp-l_t+i-egte cd d,ihotomicd. Pentruel .9-u^llo.g;krep.era pc e5-g!ggy id-eilor, tumgl..gg1g f'microcosmos", alciJyit din 9uflet trup. Este "u-n, "9"9[9_-l_Umca a eonilor,saua lumii nevdzute, -g1 qi c-er la pimdnt, lui privinld atuncicdndcompaiaomui cu cencdndin concepfia Clementea serapgrtS--tp forrteclar in aceastd (despre respectiv omenitate. la tnurul caresegtiecd esteo fiinfd mitologicd, trup de cu direct la Dumnezetr b."Platoniiporta idealul asemdndrii enl qi cap de om), s!$a_!{ p-.rpfgggr cd estealcdtuit dintr-un unui Dumnezett ralional qi altil iialional, adici din sufletgi trup. Trup4.l insuqi,ceeace duceaautomatla imaginarea Sl.ament gi comunica. cu abstract transcendent, carenu seputea Qnpsticii ditomat"al4-pdmQnfasemdnilCu- 'fcortpdm0ntesc;', gn neutru 9i etul*tfiielt-eip.t-rup^-_c-4*intr-o,,inchisoare,consi'punctdevedere suslineauc5sufl din moral,o "locuigd" provizorie a-sufb-tului, nu a dr ei, derdndma,t-eda-rs-a tt inchisoare un loc de exll.Su.fletul sau estg-,q*.subs{an[5 m4ipurd' Frin*ecaula degi po-sibilitateasemdn i i g0nd.-aulprul-nostru in Hristos, o Yadea cu Dumnezeu ut-o-pje,.p-e aceea sufletelor gi a dec6t animalelor mai nobild decdttrupul. modelul tuturor oamc' (-Eiullui ppmnepeu).i1trupat, Loggsul 'Ertc nrJVizut9i $muritor, templul Sfdntului Duh, chipul^ lui qs pw.warii divine. dob-ARdirii. nilor in speranfa in Dumnezeu. el,-in mdsura respectdrii poruncilor,vine sd se doar gng?aerarezervatd uneicategorir c. La lnosticii eretici, ca e1eze, intr-un templu, Cuvdntul lui Dumnezeu, ficdndu-l prin mijloacesaucli transmisd fiind speciaJg*$-q"'ifavoiizali", disponibil spre asemdnarea El. cu

teologice pentu seminsriile hlrologie'manual

105

rea, nu ale Unireacelordoudcomponente fiinlei umane este la pentrucareau fost aduse existenfd. ci potrivit[ scopului pe qt asemdnarea Dqm11-e4eu,careo gmului este - M-gnlrpg sale. poate t.Ai"u in bazalibert6fii$i voinfei ' o avanseazdteorie sttdmo,$qsc, in ceeaceprivpstEpdeatul lui pd-c,gtul Adam a fost unul de gi-anume: ceva riiai Confuzd, el aetul sau,intr-o altdexpiimare, 9or-r-g!E-ig- co*ajuordin trupesc, lui Clement, Potrivit ingAdl+[6. eal sivdi$it inai-nte-dg. -v.-reg-I-ea c[ in nogtri rezidd, aceea ei, deqile era fiioiopaiinlitor Efe-Seala i-nainte grdbit.$i.au contractat-o s-4U iortit sdtieiasiein cdsdtorie, dg a ajungela maturitate. harului a-yb-itru lib-ery1lui 9i--4ece9it{e9 - Ani"[ clar putereg in actulmdntuirii. ierarhiei numitd"Mamdfeqioar[",iar treptele - Bisericaeste ingerilor' ale sacramiintale'iimitalii" ierarhiei M-drtu' E*ufig11i;-!j9,89Jez,5.i despre vorbeqte - Modul in care demisterecu caleel era de risire aduceaminte limbajulreligiilor b6uturiicu foarte famtliaizat Ceadintii estenumitl "amestecul AU&numndteu.-'Lososul".fiind-unJa-t "--"- Aiaiiiia este,inopiniaautoruluinostru,iqdiqohft-U?t icl, are i nviii ii/a trii Ctement o putern bazdfilo sofi cd sesizatd concepte anumite s6 El uqurinfa. a reugit alcatuiascd uneoricumare nu in perioadd careBiserica avea intr-o valabilegi astdzi, cregtine luptdideocontinud ci gi fixateconceptele dogmele, ie aflaintr-o cu perseculiilor, un depozitdoctrinarnesub presiunea 1ogic6, dezvoltat.
***

de.Duhul in vlns,ferm ancorat CuvdntulScripturii9i luminat speideologicalexandrin gfa;, nu cedeaza cosmopolitismului caracterul creqtine citic timpului in carea triit. El de inv[fiturii a o societate spiritelorculte' carora cerutde itttrftfrro'teologic, ftrd-a-i aduceo cdt de mic6 alterarea confinutului. ,i uir.ru, 5i filosofiaca puntede legdturd dialogintre foloseqte Clcment Sfhntului in gAndirea. idee piezenti 9i nttoanir* si crestinism, qi dezvoltat', ffi* M;r"rl tiFilosoful, iaimai tdrziu,asumat[ deFericitulAugustingiSfhntulMaximMarturisitorul. un ci qi clementAlexandiinula fostnu numaiun speculativ, Aceastd autentic' creStin cel poate dintdipedagog pedagog, mare cd Se spune eta sdu' cu tufitui. u.i.u in consonanfd caracterul ,no*blind,darvorbdre!,unpoetadmirabilgisensibil'Pedant' cd suslinea a ft creqtin' un.ori trist, insd de o bunitatesfhnt6, carenici el lucru.pe calmulin oricesitualie' a-1i fnseamnd pdstra oamenii neseriozitatea, Detesta inruqinu l_areugitintotdeauna. josnice-mijloace' la.cele mai pieleaapeldnd our.lqi salveazd b[rbafii care' 9i lbmeilecarepurtauhainescumpe extravagante' autoritdlii lor' p'ofituu de pe urrn-a unEi ft funciii importante, Er auncititor dem ar c 6,dov adds tauc el epes teT 00dec i tatedi n maim ultde300deautor i ,i nl uc r dr i l es al e.Av eaom i nteel abomai mult in viafa ai rat6,de nivel academic dacdapreluitceva a ia, aceea fost libertatea' Estecel di ntdi s c r i i tor c r egti nc ar es u's l i negi dez v ol tadoc tinavoinlei l i ber e.Pi etateas aer aunal i r i c d'c ontem pl ati v l 'A fostunom c ar en- atr ebui ts [l uptec us i nei ns ugi c as Sg[s eas c 6 Hristos' sPre oalea BIB LI OGRAFIE SELE CTIW( iN TRADUCERI LIMBA ROMANA:
CLEMENTALEXANDNNUI,Scrieri,parteaI,traducere,intro. Pdrinli si note 9i indici de Pr. Dumitru FECIORU'coleclia ducere, ScriitoriBisericeSti,vol'4,EIBMBOR'Bucureqti'1982'

clement rdmaneun autor de referinll in istoria creqtinismului, prin faptul cd a pus bazeleunei teologii qi tradi{ii qtiinJifice. Cu o inclinalie evidinta spre filosofie, el ia tot ceeace estemai bun gi folositor din toate sistemelestudiate.Platon, Pitagora, Zenon sau Aristotel sunt adevdraii creatori de gcoli filosofice, insd el nu se inregimenteazinici uneia dintre ele' creqtin con-

Nestor,Principii pedagogicein opera Pedagogul a lui Clement Scrieri' parteaa ll-a' traducere' CLEMENTALEXANDRINTJL, Retipiritin volumul: nr. in Alexandrinul S.T., 9-10/1957,p.726-740. note 9i indici de Pr. Dumitru FECIORU'colectiaPdrinyi introducere, ,,Biruit-au craiova' romhneascd, gdndul,,.studii de teologieistoricd 1982' vol. Scriitori BisericeSti, 5, EIBMBOR,Bucuregti' ;i p. f990, 4l-59. in STUDII: ln fimbi striine: BEHR, J., Ascetismand anthropology rdsuluidupd scope Politelea Teodor, Oxford,2000;BLAIR, H.A',TheKuleido and Irenaeus Clemenl, ln fimba rominl: BACONSKY, in archetypes elementof Alexandria,worthing, ClementAlexandrinul,involumul:Rdsulpatriarhilor'Oantropologie nl'truth: typesand and de Dora MEZDREA' of traducere Clement Alexandria lq86;BUELL, D.K., MakingChristians: a deriziunii in patristica rdsdriteand, BRANI$TE' Pr' 1999;CHADWICK, H', Early Princetono lherethoricof legitimacy, Editura Anastasia,Bucuregti, 1996, p. 249-524; A-lexana in antropologicd lui Cleme-n-t ('hristianthoughtand the classical tradition:studies Justin,Cle' Magistr.Marin M., Conceplia C'' Pr' BUZESCU' Nicolae use of p' nttnt and Origen,Oxford, 1984;CLARK, E'H', Clement's driiul, in S.T.,nr. 7-81195b, 588-599; in s.T" nr' la of premisele Jilosofi.i crestine clementAlexandrinul, unei Aristotle:theAristoteliancontributionto element Alexandria,New lui 4; New York, 197 IDdU, Logosulin "Protrepticul Clement Alexandric, of p, 3-411958, 193-21,\; York,1977FERGUSONJ., Clement , ; Logos Kyrios Si in Alexandriiul", S.T.,nr.l-211976,p.48-7L;IDEM, fr, KARAVITES, P., Evil, freedom and the road to perfection in m' 3-411977 249in Alexandrinul' S'T" lui in "stromatele" Clement 'p' of L'lcment Alexandria,Leiden,1999;PAYNE,P.',TheFathersof the Trinitate Si Eclesiologie in "Pedagogul"lui 262; IDE}y'^,Logos, New York, 1971. Church, fit:stern CELSIE' p' Alexandrinulin S'T', rr' 5-81197'i 461-476; Clement ' si a creStin-filosoficdlui Origenin "DePrincipiis" Gdndirea George, CHIFAR' sicolului at lV-lia' Clui2002; urmdrileeipdndlaiumdtatea teologiei Alexandrinul-fondatorul pr.Lect.Dr. clement Nicolae, -stiinlitom'III' 1997 Husilot Episcopiei Cronica 'p'209-219' fice creEtine,in "IDEM,-CtementAlexandrinul-fondatorulteologieistiin|ificecrestine, IoanG'' Patro' p. in A.B., nt. 10-1211999,6-14;COMAN, Pr'Prof'Dr IDEM' Lltilizarea"Stro; logie, EIBMBOR,Bucuieqti,1956, p' 93-97 Alixandrinul de cdtreEusebiual cezareiiin lui matelor,, clement CORp. ,,pregdtirea in Evanghelicd'1 S.T., nr.7-811975, 501-521: SfinyiiPdrinli si uneleas' NEANU, Nicolae,Mitropolitul Banatului, Alc luxuluifeminin' Clement pecteali societdlii,rn*ii lor' Cenzura xandrinul,involumul:PatristicaMirabilia'Timiqoara'1987'p'258 LUN Polirom'2001'p' 211-217; ll-a, rcvdnttl,Editura 266.Edi1iaa GULESCU,I.N.,$coalaalexandrindfnluminaoperelorluiPantett' Vdlcea'1930' Rdmnicul Clement Origen.Studiuistorico-dogmatic' si EpiscopulArgeqului'Panten'in Diclionut TIMU$, Dr. Gherasim' : Tipogralir dnd grafic cuprinz p e scurl vielile sfinyilor Bucureqti' aghio Ierom'Magistr p. 1898, 639-640;VORNICESCU' d if,otbisericegti,

x
ORIGEN
(c. 185/186 2541255) -t ElementebiograJice personalitifi ale unadintrecelemai remarcabile Origeneste cregtine. n[scut,proS-a literaturii teologice primeleveacuri din (Egipt), celdintdidinca ln babil,pe la anul185-186, Alexandria Tatdlsdu,Leonifrafi ai unei vechi familii cregtine. tre cei gapte preocupat cre$deopotriv[de invdfdtura da,eraun om inteligent, Spirituls[u ascutitde fin mdnuitoral cutini gi de ceaprofan6. trdirea religioasd sa nu ins[ vOntului care exclude nici pe departe mameisale. fericit cu evlaviagi smerenia intensi- seconjuga sa de la Toateacestea un loc, dublate uimitoarea capacitate intelectuali,auf6cutdin Origenun adeviratgeniual interpret[rii adeSfintelorScripturigi un luptdtorneinfricatpentruafirmarea vdrurilor Evanghelieilui Hristos. Atunci c6nd tatdl sdu a fost martirici -, in timpul perarestat urm0ndsdprimeascicununa numai grija mameisale, Sever(193-211), lui secufiei Septimiu l-a pentrua nu mai puteaiegi din cas6, hainele carei-a ascuns primejdii.Nu avea decdt17 aceleiaqi impiedicat nu seexpund s6 pentrucredinfacea ani, insd putereasa interioard,atagamentul gi inteligenta nativ6,reiescu precidereatAt precum sa adevdratd, pe din scrisoarea carei-o trimite pdrinteluisdu,c6t mai alesdin acestuia, pe dupi moartea intreaga activitate careo va desfrgura trebuies[-9i intrefin[ familia din meditalii. cdnd Origennu selimiteazddoarla inv5ldturileprimite de la tatdl sa profaneajungdnd in cunogtinlele gtiinfele sdu,ci igi ad6nceqte la Demetru, doar 18 ani, conducirfie numit de cdtreepiscopul sdu,cdruiaii Profesorul din torul qcolii catehetice Alexandria. a alegoricd SfintelorScripturi,a fost ves interpretarea datorcazd

dhrl filosof Ammoniossakkas,iar printre colegii sdi era gi porflriu, viitorul filosof neoplatonic. Lucrarea acestuia intinlatdt Impotriuacrestinilor,dincolode inexactitdlile (gi tonul actzator) ei oonstituie sursdimportantd o pentrucunoagterea ptro.uparilo, gi r "--nodalitdlilorde interpretare biblicda lui Oiigen: ^
"Aceastdciudati metodd provinede la origen, un bdrbatpe caregi eu l-amintdlnitpe cdnderaincdtdnir de tot gi careaveaincdde pe atunci gi,care e_ste acu-m vestitprin scrierile carele_a pe I9:^Tr.ruttarm6. -gi foarte lasar$r a carul ralma s-a rdspandit mult printre aasialii acestor lnv5!5turi.El ascultase doar Gcliile lui Ammoniur,.u* riu-"ailil"i" vrer4ilenoastre marefaimi in filosofie,lu6ndde ia dascdlul o J; il" mpll ce privegtefamiliarizarea_cu gtiinlelein general,.u touii ia, in potrivit drepteiorientdriin viald, el a urmai un dnril cu tttui 6;;. D" fapt, Ammoniusera cregtin,fiind crescutde pdrin{ii sei in in'vataturi cregtine, d-ar_dupd a inceputsd ce cugete sa aAanJea..d ii";;d;_; 9i intors.curdnd spreun stil di viaf' niai airopiat a. i"!ii.;;;;;;;;i.1; phjqb: Origeneraelin, crescut studii eiinegti, in dur.;;i;;;i;;;;d;; in indrdzneala barbard..Fdcdndl$a, s-a taiguit.u rin.'inru$t;i; ef sa.in.studii; viafd,ins6,el ,-u .orriportutca cregtin, in confrar 9_"-r.r,"i"i.il legllorraftunlqdar c6t despre p5reriledespre lume gi despre _-._.i;;i[ Dumnezeu, gl lqq grecizat, inlocuindpdierile grecilor cu nigte t OEusebiu Cezareea, de Istoria Biseriieascd, XIX, 5_7,p. Z+i1.--- '-' VI,

gi de instruirecontinud filosofia pdgdnd. cotrgtieni in rra ie rsitatea asimil[rii unui volum de cunoglin!ecdtmailarg gi de preciziea cuvantului caresdeviteoriceexpiimareechivo'rl.io icastlperioadia invdfat9i limbaebraic[.

Munca la catedrd,extrem de obositoare,se prelungeap6nd fiedtdrzit in studii serioasede aprofundar. u snntii Sirip-

f[fii alexandrine. aceea, cirieteazd,invdldturit. De el Jr.ti.iio, f'spusele filosofilor despreadevdr", nefEc6nd aceasta-un din p in sine,ci pentrua puteafi capabilsdrispunddtuturorintreilor care veneau la auditorii Acesta de i[i. gi este motivulpencareil r91gdpe prietenulsdu,Heraclas, preia invdl#an_ sd profan,lui rimdnandu-iin sarcindpredarei tiiiofitoso/ieti,' .'
, _^ , ^^v-*veuv vru qwwgDt4 LlIl

Numdrul 'oelevilor" sdi era intr-o continu6 cregtere, direct rorlional cu faima sa, care depdgisecu repeziciune grandere

gi tdlcuirea Sfintei Scripturi.

origen trebuiasdgiseasciceamai buni solutiela trei mari categoriide probleme: l. Comportarea timpul persecufiilor. in ExistenJa unei annonii intre i*agaturu de la catedri gi __,_.?. vrafapersonald. 3. Satisfacerea numeroaselor variatelor gi exigenfe celor ale careparticipaula cursurilesale. DacI in cazulceleidint6i,curajuls6u,careil impingea p6nd a-j

raru_ n y.i..i!imbrdlisa -, putea pdreaunora n-.Uuni., -o;;;;ft;;;ili.;j;;'Sii cei pulin *u teribilismtineresc, i3 ce r* 9eea. privegte a.-u oouu"it.jori", ,. cd-prfini au fost cei caie au reugit un asemenea fPune echilibru intre vorbi gi faptd,cum a frcut_oOrilrn.
mai mare din noapteo inchinastudieriisfinteior scripturi, air.anJ uiutui.u .ui filosoficdcu putin{i, pe de o parteprin Jepri,nderea posturilor,iar pe de alti parteprin scurtarea timpuiuide somn, nerotosina-u-seti, i'upurr"."_ lui nici depat gi nicide pernd,ci dormindnumaipe pdm'ntul gli. Brua. nirgreapotrivit cireia cregtinul trebuies6respecte tocmaiacelebuvinte ale M^ntuitoruluicarespunc',nu esteingdduit s5avemaouetraine, nicr incrlfdmintegi cr nu se cadesdne ardtdriingrijorafi i" r"llt"rJ.u ,i", de mdine.Mai mult, cu o r6vndneint'lnitd r"id'rri" r"i iiigli."o,in", si trdiascd frie gi goliciune,cert^ndfoarteaspru in pe cei din jurul sdu, iar atuncicanaaiegtii it rugauJ seiJor.u."a gi el de cevadin bunurirc lor, 9i carevedeaucum iniur[ chinuri ain pri"inu 9i de draguiinvaldturilor celorsfinte,darel nici nu voia sduuafa" uiu J"r" J" ,?rr" .rrr' cd vremede mai mulli ani a umblatnumaidescuii-mre ,e n r,i."tieuu i,, picioare, apoi cd foartemulli ani de-ardndul r";'i o"p"rt" i.lii rorori, vin saualtem^ncrrurinecesare " traiurui, inc6t,la un ,no-"niiir,'u ulun* in primejdiede boald,periclit'ndu-girou.r gr.u stomacul,, Eusebi, (la de Cezareea, cit.,VI, III, 9_lZ,p. Z2Sj. op. Preocuparea sa exageratd pentru prestigiul gcolii cateheticc ,. "Ziua intreagd ducea_via1d asprd ascezd,iar partea de cea

fa

pr.stlpemartiri chiar in

i',"u.ii" ;:HlffifJilig b:ag. il recheamd t#: ffi1!! i-sicontinuaactrvrtatea aupd,i'. p RSttit ngntro activitat""'ffi1*^.t.-e | . didactici.
io un'J-^iis:(iii"flrrnua l"-it"ir"gia mamei atutui ririi uam;;; Antiohiu, lttptrratului Sever S r,/r,|'ff:i:pre ever,

tn anut2tZ Or.ip;2 pl.::l se toa$te lporit' iu1 unulz t la Roma.unde pare cdil cu_ pe s, in ii-q"1 perseculiei il Caracata (2|I-2t11,,:.]:rt i"ri'ril'f"r"stina, declangate Ja unde se logtecu prietenul co.legul si ,d;;;"r;;u, Atexandru, reint6l_ gmp s ajuns uj inrre un. epicopur saur'"i"i ;i reru s, ill.i,* A'ilu#o*. eplscope gul Celare.i,,nc" ," gi stabileste. )a$te Teoctist, rfr La solicitdrite ..tor-ao-i^"iir."pi palestinieni el tdlcuiegte

oil,* u.i, ;:f'!."r:iffl#,i,'#:tg,'*:,iu u.",, ,iait6,rziu

rurilor",el ,,executd. in.cfrlnyealcuvdntul M6ntuitorului,,. Epis_

Gfi T? fi,',il,"i1'3,#f":i :'}|i,,?liif Arum.t... realirdgii',. i:,#,:u'_::::i:!:;'&ffi rftatearuicores_ in pri'nui;il;;?ilrffi?rr:U,


rnitintrupreotde .at. ::|J pii"t.il'#:p,scopii Teoctist ndru.Acestfaptuu produr. si ,"ft".alf i" Biserica alexan_

;i,111, ^;;;;"'rililffi ,:.ll:i $' u o r r ;1?: ii#,:iTl a provocatm6nia 4 rustrEcpreot.in ::,T, il'::1T{FFll'u,o,,racutpre In l?t::-u.jut.hiro.tonier opu lui
ln drept t. I i in-Lnl;;" ili : ""*'tt.u,--? sdu, uri :c qtiutfiind faptul.a "lera,canonic canonic ,.rh;,.,.r)n??ttf^lY],': vorbind, rri-;"..;'#'il"rTrH, "r nu ,1,.n.;?JllJ

' ,sd-Jizgoneas.S rcefinute ,.nt*1 ade in aniizld ;:?'3 j" urma hotdr6riloi;-"d;"; tmutein anii o,

sd-r din il lJl,1"'::ri:lr."ffi;, Hi ry+"il:;T;il*'ere, desriconduc"'"u r.oiii i?;ij,Tl; ffi ;:;l

-oricar.i pe care o conducea, im_preund doringi etiminerii cu indoieli referitoarela reliliile .,, ,r,r-"rogii sai u"Jitor"i,'intr. l* si tinerefemei,il fac ii comitdo greg-eald.ur" uu ii intreaga existen![. -ur.,, Ingelegdnd litteram ad textulbiblicdela Mt. lg,L2,,...si ^ famenicares-aufEcutei ineieifameniJ; a;;gri;iriareiiri surrr ..

,l?l':i li,T1tff#?.#'Ji;.ffi:Eii::::;i{;!,:Jffi
I o fEcuse tin!r.i". in pentruo gregeali pe

er o mai decdt 1::,J. ,."t;",i1,1?i*?:i{?l?g: i,..",i,-i",d trsia si_ murt penibG,qfi!,;ffi"[?ili3.:,"ffi1i H:

,lHi*.":i:f i::,,19,:Ji;;;i;i,i^*unuiaudito_

l."pr. *i""1 nourui rouluiasezdmdnt asezdm'nt firt ;.,i:"i:..:gelul ;" "##ffi;l,Ttllj;ff "wji.:lj"fi

parestinei azd ffm:il??,?:?:iin-cezale.ea eiinninte o celeidint6i.

I
7I2 Arhid.Prof, Univ,Dr,Constantin Voicu PreotConI,Univ, NicuDumitratcu Dn -

participat,intre alfii, chiar gi cei doi episcopipalestinienicare l-au sprijinit pe Origen, Teoctistqi Alexandru,ne vorbegteSfhntul Grigorie Taumaturgul,un alt ucenic al sdu celebru, care o paradisul desJdtdrilor. numegte Doudzecide ani conduceilustrul gdnditorcregtingcoalateologicd din Cezarcea Palestinei,degi, uneori, il gdsim la Cezarcea Atena, Nicomidia sau Bostra,in Arabia, pdnd la deCapadociei, clangarea nemiloaseiprigoane a cregtinilor de cdtre impdratul Deciu. Unul dintre apropiafii sdi, episcopul Alexandru al Ierusalirnului, sufer[ moarte martiricl gi Origen esteintemnifat gi torturat. Suferinfeleindurate in inchisoare lasd urme ad6nci pe trupul deja slibit al b[trAnului profesor gi, la cAgiva dupd aceea, ani in 254(255),trecela Domnul pe care l-a slujit cu toatdfiinfa sa. Opera Operalui Origen esteuriag[, in deplindconcordanfd comcu plexitateapersonalitSliisale.inzestratcu calitdli cu totul excepfionale gi cu o puterede muncd iegiti din comun,el a ldsatpostcritdlii un numdr impresionant lucrdri, cele mai multe figurAntl de in "panteonulde aur" al culturii gi spiritualitdlii cregtine. Nimeni nu gtie cu exactitate cAtec6\i a scris Origen. S-aupdstratdoar informalii disparate care aduc cu ele gi urr aer u$or legendar,pentru cd amintesc de 800, 2000 sau chiar 6000 de titluri (!). A abordataproapetoategenurile,exceldndirr domeniul filologiei biblice qi exegetic.Oricum, a fost cel mrri prolific autor din toatdistoria creqtinismului, a pus bazelecris gi gi dezvoltirii invSl5turii teologice, in ciuda greqelilor talizdrii pe insemnate care le-a f6cut gi a alegorismuluis[u exagerat, frr losit ca metoddde cercetare. Datoritd activitdlii saledidacticeis tovitoare,a celei gtiinfifice qi misionare,el era inconjuratin pcr manenti de tahigrafi care "sd prindd cuvdntul maestrului", czu t' se schimbau la cAtevaore. Auditorii erau coplegifi de bogltirr credinleiqi gtiinfeimarelui lor profesor,un om carea marcatpr irr propria sa congtiinfdqi oper6istoria epocii in care atrdit.

Principalele titluri o gi revizuire Septuagintei. a . l. {eypla este lucrare gantic|de Autorulfoloseqte textuloriginalebraicqi traducerile cunosc'ute la accavreme,respectiv, lui Aquila, simah gi a lui Tbodolian. a ()rigen analizeazd, cuvantcu cuv0nttextul Siptuagintei, conil fruntd originalul,frcandinsemndri legiturd.uTipruunui tercu in mcn-sau u19igreqeli traducere, il dispun. p. de qi ? iur. coloane pnralele, felulurmdtor: in t"-*!ylebraic (col.i), texiulgrec(col.If, trwtfucerea Aquila (col.Ilf, traducerea'luisim"ah(ior.rv1, lui \- Scptuaginta (col.V),traducerea Teodoliazl lui (col.Vl). -.Efortu! depus fost uriag- sepresupune iotul a durat a cd eproximativ de ani -, gi el nu s-ar fi concretizat 30 fird ajutorul prie-tenului Ambrozie,care pusla dispozifie sdu, i-a ataliastenocAfi F*f f^:o_pigti, a avutnevoie.-Lucrarea-a gatain jurul fost 246,inCezareeaPalestinei, Hnului gi numdra de iolume. Din 50 n-a ilcfcricire, fcistcopiatd cel mai probabil, fost distrusd gi, a in tltnpulocupdrii cetdliide arabi,la anul653. 2. Contra lui Celsus,lucrare cu caracterapologetic,in g tlr{i, reprezintd mai intinsdscriere acest aln piimele cea de gen veucuri cregtine. celsusera un polemistpdgdn iare incercasd Brutc intr-unstil zeflemitor pamfletai_lnconsistenfa in_ qi gi cregtinismului, rai. nu-l iasegtenici originat,nici pe lutclea rar acestei credinle socoteqte..aduniturd,' Frlosrtor, pe adepfii ii o neputinciogi inteligenliredusl: dc oameni cu
' " ..,celsus ludnd in derAdere dup6 obiceiurrui 'neamul iudeilor gi al cregtinilor',i-a comparatpe toli cu 'nigte lilieci, cu niqtefurnici ieqitedin I'urnicarullor, cu nigte broagteadunatela sfat in jurul unei bdlfi, cu nigte viermi ingrimndili in gunoaie,intrecdndu-secare dintre ei ar fi mai pdcdlogi'...ne aseamdnicu 'viermii care declari: da, Dumnezeu existi, dar dupd Dumnezeu indatd urmdm noi, cei fEculi de El, intru totul asemdndtori Lui, cdci noud ne sunt supusetoate: pdmdntul, apa, vdzduhul gi .strele, pentru noi existdtoate qi pentru noi au fost rdnduite ele'. ..dupd ouremai adaugdgi acestea 'neinfelegeriledintre viermi gi broagtesunt mai uEorde suportatdecdtceeace discutdintre ei iudeii gi cregtinii' . . .,,(contra Itri Celsus,Carteaa patra,XXIII, p^S.B., vol. 9, p.247_24g).

'

fl, ii
t
: fa

| =HlHot.octs

lI4

Arhill, Prof.Univ. Constantin Dn Voicu PreotConf.UniuDn NicuDumitra$cu -

seminariile

inveninateidescrierifrcute cregtinilorde Origen rdspunde a cdtreCelsusintr-un mod elegant, folosindralionamente cdror a veiidicitatenu poatefi pusdla indoia16. mai buni ap5rare Cea lui, cregtinismului spuneel - esteinsdgivitalitatea datdde Cel incareL-a intemeial,MdntuitorulHristos,Fiul lui Dumnezeu trupat.Celsus infelegea mesajulnoii religii 9i nici tr[siturile nu ei fundamentale:
"Dacd cinevaar cercetafaptele,ar vedeac[. Iisus a indrdznitun iar sa lucru mai-presus decdtputereaomeneasci, indrdzneala a fost gi invdliturii rgalizatd.Incd la inceputtotul stitea impotrivardspdndirii de lume: giruri de impdrati,unii dupeal1ii,generalii9i conLui in intreaga in ducdtoriide ogti,intr-un cuvAnt, cei careaveau mdnalor o putere toti din oarecare, sdnu mai vorbim de guvernatorii fiecarecetate;soldalii ca gi poporul, toti au fost impotrivi. Totugi, Iisus S-a doveditbiruitor, pentrucEprirl firea Sa, CuvAntul lui Dumnezeunu putea fi oprit, gi, El fiind mai puternicdecdttoti acegtiduqmani, a cucerittoat[ Elada,ba mii 9i mii dc S-a fdcut st[p6n gi pestelinuturile barbarilor,convertind sufletela credinlape care o propovdduia"(Contra lui Celsus,Cartea intdia, XXVII,p.52).

h vedere moralacregtini,liberul arbitru qi apocatastaza (restabilirea saumdntuireagenlraldrD; Carteaa lV-acuprindeo dez-

a. int.'p'.t"'"u sfint.-i-3"ripiri qi Hl.:::^oli:.:k ::+t asemenea mporranlacuvenrtd unui acfiunr.


l:. orig.ena^alcdtuit murtealte lucrdri aintr. carene mdrsinim lnri.la"Jio n'*r explicarea RugdciuniiDomnesti, ini"mn l; *;;irirr" i;;;;r
gr o coteclie de scrisori. r Elemente de invdydtard

:D s g e,.un d"e l,llit: :,.1?y^1 ume e pre g"eneral, tratat spre ! i 11 rugrciunii ^ru dciun resitatea eficacitatea gi in
un insemnar criiiniiiil ae lespre.monogamie; numdr

esteo principii, in 4 cdr\i,scrisdin anii 229-230, 3. Despre "manualde dogmaticd" un sintezi a invS![turii creqtine, adeverat in literaturapatristicdde inceput.Tucrareaare gi plusuri gi minusuri,explicabiledaci linem seama,pe de o parte, cd ni s-a pistrat doarcel mult 116 textul original,iar traducerea latini\ din cf, unele"voite", in sensul a lui Rufin prezintd seriede gregeli, o el, din admirafie fafl de Origen,s-aganditsS"indrepte"anumitc a pasaje carele considera pe incompatibile regulade credinfd cu pe de altdparte, pentrucd insugiautorulaprecizal Bisericii, iar in ,in prefafd(gi a repetat, mai multe rdnduri)cd in privinfa procele carenu existdtrimiteri clarc blemeloreontroversate, despre gi in SfhntaScripturd Tradi{iaBisericii," el schifeazidoarunelcr normeder ipoteze incerciri,frrdpretenfia de a fi considerate sau credinfd. Pescurt,confinutullucrdriiar fi urmdtorul:Cartealvorbegtc despreDumnezeu,despre spiritualitateaLui, Sfbnta Treimc, lumii, ingerigi cddere; a de Logos, Cartea II-a seooupd aparifia gi Carteaa III-a art de a omuluiin special, rndntuire eshatologie;

origen esteunul dintre cei mai mari gdnditoridin intreasa :iea literaturiiuniversale. estespiritu"l Er ale culturii timpului sdu,intr-b cetate, "riii*t", centruin_ intr_un"i*;;ire t-11la eryf Aici, undese"frdmdntau idei,cucredide. iniliative,frecventat filosofi, gi 11e1an{ia. de Sr"rii;i, ;tiri, i, magicieni gi.inifiafi_de

lofi greci cu cea a Sfintei Scripturi,in consorrarrta a",:L .u tenta tradifiepatristic[ dedinainlea profe.o, .*'..p1i*Ji lui. rpregdtire inegalabil[9i o !in't6 a discursului i-p..rii;;;;, prin formd,cdt.gi prin coniinut,el a desihis pagi"e i, :ea.teologiei " cregtine. a creat"o noui viiiuie ii """i El "","" tuturor elementelor lFiritual al lumii" prin "catalizarea" i in Logosului suprem.Vegniccdutdtoral rlspun_ iurul ta celemardelicate probleme timpuluis[u, folosindo ale ingenioasi,uneoii-extrem p.ri.uio*e de ot"go,iiii, , argumente dezvoltd gi rafionamente ii "ea J"r"urij care aduc

tot soiul",o;ifi;;;G.$"';; e o gcoald cregtind grodelul.(sub dupd raportorganizatoricj universitdpi pagAneptolemeiior, uauptitii;;;;;1 a dai 'rei cre$tln..cursurile imbind sale studierea maiinsemnati celor

de-alungul li-pri"i. 4q il supr4gi unor critici severe foarte binedefinit[,normativn u?ele ;ialui este in i,;il;4; de negarein altele.

notdm cdteva dintre cere mai importante idei doctrinare e in opera sa, atdt pozitive, c6t gi negative:

116

Arhid,Prof. UniuD^ Coottootio Voiru- prrot Conf,(Jnir.D^NiruDrritrorru numim gi 'Fiul omului'pe cel care-L propovdduiseci 'va sd vind intru slava Tatilui Sdu,cu ingerii Sdi. Din aceasti pricind, in intreagd Sfinta Scripturi firea dumnezeiascde desemnatdcu numiri omenegtf pe cdnd firea omeneascd impodobitd cu titluri rezervatelui Dumnezeu. e c6ci pe urma acesteiuniri se poate spunede acum despreHristos, mai mult dec6t despreoricine ceeace estescris: 'vor fi amdndoi un trup, aqaincdt numai sunt doi, ci un trup', (Despreprincipii, Cartea all_a,6,III, p.S.B., vol. g,

- Afirmd existenfaunui singur Dumnezeu care este cauza futuror lucrurilor, dar gi Treimeain persoane. - DespreFiul spune cd,e ndscut din veci din Tatdl, respinge ideeade emanaliea Sa din Tatdl,insd gregegte atunci c0ndleaga venireala existenlda Fiului devoinla lui Dumnezerz(!), spundnd iI voinfa Tatdlui trebuie sd fie un temei suficient pentru existenfaa ceeace vrea Tatdl. El nu folosegtealtd cale decdtvoinla pe care o enunfdin sfatul Sdu.Aga ia naqtere, din$l, fiin{a de sine stdtdtoare (consubstanfiald) Fiului. Dacd pentru el, Fiul nu esteo creaturd, a ca pentru Arie, de exemplu,dar nu estenici egal cu Tatdl (!). - Despre Sfdntul Duh splne cd.vine din Fiul(!). - Este, deci, adeptul unui subordinalianism explicat prin aceeacA "Thtdl esteDumnezeu in Sine, pe cdndLogosul esteal doilea Dumnezeu, iar Sfdntut Duh e infeTior Fiului'I - Desprelume are,de asemenea, doctrinb mai mult decAt o nesigurd,atunci cAndspunecd Dumnezeua adus-ola exister,lii dintr-o materievegnici, dar creat6.Cu alte cuvinte.lumeaactua16nu este decdto formd posterioard a lumilor anterioare(t). - Oameniiinqigiau "apirut prinrdcirea Si cddereain materit a sufletelorpreexistente"(!). Este adeptal trihotomismuluipotrivit clruia omul are trup, suflet animal Sisuflet ralional sau dAnt$ - in ceeace priv-egte-hristologii, estepe deplin oitodo^. el afunci cdnd susfinecd Logosul S-a fEcut om adevirat, real, crr aceleagi afecteodtimitoaregi sldbiciuni ca gi noi, mai pulin pu catul. Ea estealcdtuitdsub influenla filosofiei religioaseelenicc. - Este un precursor al invSl5turii despre unirea ipostatic:i, ofrcializatd,de-abia in secolul al V-lea, la Sinodul de la Calcc don, din anul 451, evidenfiind foarte clar existenfacelor dourr qi firi, dumnezeiascd, omeneascd,in unica persoand divind rr Fiului, comunicarea celor doudfiri fiind cdt se poatede eviderr td in concepliasa: e "El (Iisus)...numit'Fiul Dumnezeu'qi lui lui 'puterea Dumnezcrr,,
.'Hristos','inlelepciunealui Dumnezeu';gi reciproc,Fiul lui Dumnezcrr, 'prin Care s-au fdcut toate',- e numit de acum'Iisus Hristos'qi'Firrl Omului'. Zicem ?ntr-adevdr Fiul lui Dumnezeu a murit pe temcirrl cd acelei firi care putea fi supusdintr-adevdr morfii, dar in acelagitirrrp

p. ru4-r45). Origen esteprimul care foloseqtetermenul o 1eavilponos, .. ndicl Dumnezeu-Omul. - Fecioara Maria este Ndscitoare de Dumnezeu, adicd @tor6rcog. - Biserica este locul in care fiecare igi poate dobdndi m6ntttirca;.cine pdrdsegte Biserica se trimite ring,tr la moarte.i; ;; rfrul Bisericii se impdrtdgegte harul lui Hrisios prin Bo,tezgi pordinfd, ce aduc cu ele iertareapdcatelor. Euharistiaeste Tainain enrcpdineaqi vinul aduseca jertfd de credincioqisunt preficute, prin lucrareagi invocareaI,sgssului, in Trupul gi Sang"t" Dom_ ntrlui. Dar aceastdprezen[deste reald doai pentru ciedinciogii rinrpli, pe cind pentru cei avansafiestedoar una simbolicd (l). carepresupune . - Origen esteadeptulapocatas;tazei,invd[dturd tonbilitarea generald. alte cuvinte,to{i picitogii, indiferentde cu gnrdulde vinovdfie, inclusiv diavolul, "trec dupd moarteprintr-un Itrccurdlitor gareii purificd" gi dobAndesc stareade la inceput, de nevinovilie gi fericire(!). Iadul nu este vegnic,pedepsele'luinu turtt materiale gi o lume se gfirgegteca o arianoua sainceapd. Origen are multe gregeli,unele fundamentale, insd trebuiesd :o lind seama faptul cd nimeni pdndla el nu mai abordase. de irro-o elctnenea manierd,atdt de multe probleme.

{<

:f

. .A fost un geniu, u.ncreator al teologiei gtiinfifice. Opera sa, de;i cu multe erori, a influenfat pe tofi rn'arii pdrinli qi scriitori ai Bircricii care au venit dupd el. A reugit sd puni de acordcultura

ll8

Dumitrsgcu Dn chnI,aniv, Nicu voicu Dn Univ, constantin - Preot Afhiil Protr

unei terminoatunci in cdutarea greacdcu invdfdturacregtind, gi a pus-ope ceadintai ln sFrijinul ipiritului sdu, iogii adecvate toatdgtiinJa dezvoltdrii9i imbog[tirii celeidin urmd.cunoscdnd cele profanddin vremei ia, a cdutatsd descopere mai potrivite 'formulegi rafionamente vederea alcdtuiriiunei doctrinecre$in ale cu comparabile marile sisteme filosofiei tine bine articulate, creat9i condus_adevdrate grecegti. fEcutdin gcolilepe carele-a_ A -oaze culturdcregtina, creqtin ridicdndnivelul inv6fdmdntului de pdg6ne, un auditoriudivers.A cu universitdli la cel al celebrelor de creqtini gi, congtient micidrumuri noi in cugetaiea deschis lui.Dumin meaomului(qi a puterilorlui ralionale) falam6re]iei saledoarvaloarede "incercflri9i exera nezev, dat conceptelor uitat de c[tre cei carel-au cilii" gi nu de dogme,lucru aproape in condamnat secolulal VIJea, ca eretic.Dincolo de toateacestea, Origen a fost un lucea/drpe "cerul credinlei noastre" a n-a cdrui strdlucire incetatniciodatd. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA IN TRADUCERI LIMBA NOUANA: Prof.1" de_Pr. intdia,traducere Scrierialese,partea oRIGEN, NEAGA9i Zoica LATCU,in_c^olecli' Nicolae irr.prof. BODOGAE, 1981; Bucureqti, vo1. PdrinliSiSiriitori Bisericegti, 6, EIBMBOR, 'l'. de a CintCnN,Scrierialeie, partea ll-.a,traducere Pr. Prof. in NEAGA9i ZoticaLATCU, c_olec[itt Pr. BODOGAE, Prof.Nicolae 1982; Bucureqti, vol. gi Siriitori BisericeSti, 7, EIBMBOR' Pdrinli de alll-a, traducere Pr.Prof.'l' Scrierialeie, partea CiRlGgN, vol. tt, in BODOGAE, colecfiaPdrinli si scriitori Bisericesti, 1982; Bucuregti, EIBMBOR, 'l' de a alese,partea N-a, traducere Pr Prof. 6RIGEN,Scrtirt itt LATCU, cu 9i in BODOGAE colaborare nof. N. CHIRICA Teodosia
vol' colecliaPdrinli Si Scriitori BisericeSti, 9, EIBMBOR, Bucurellt' 1984. STUDII: ln Hmba romflni: ALEXE, Pr' Prof'Dr' $tefan'OrigenPi Br'ft' ANDRONI,Ierom'Drd'Vrr p. in rica vdzutd, O., nr. 3/1989, 13-20;

tolomeu, Pdcatuloriginar si consecinlele tn conceplialui origen, lui p.29-44;gAlAU, Drd. Constanlin, I,nM.O., nr. 5/1989, Cunoagterea la lul Dumnezeu Origen,in M.O., nr. l-3/1997,p.103-ltt; nnlU, Dumitru,Pdcatuloriginar la Origen,in R.T., ,r. It-tZ/tg3S, p.436prioritdli de cugetare 460; BODOGAE,Pr. Prof. Teodor, in "r"giind tgrlsul lui Origen,in M.8., nr. 3/1986, 7-10;BRANI$TE, Marin p. llL, Eshatologia conceplia Origen, S.T.,nr. Z-All6Sg in lui in ,'p.440BUZESCU,Pr. Prof.Dr.NicolaeC., Logosulla Origen,in nA.O., #3; p. IDEM, Titlurile (denumirile) lisus lui +f, 10-1211981, 590-602; ts, Fiul lui Dumnezeu, Origen, in M.O., nr. l0-L2ll9g2, p. Ia 88; IDEM, Despre sufletla Origen,in M.O., nr. 211986, 37p. COMAN, Pr.Prof.Dr. IoanG., Patrologie,EIBMBOR, Bucuregti, i 56,p.97-104;IDEM, Eusebiu Cesareei leronimdespre al Origen, Si S.T., 9-1011960,p.595--626; nr. IDEM, Chipullui Origendupd-Eublual Cezareei, PamfilSileronim,in G.B., nr. ll-1211960, 916p. Cdntarea Cdntdrilor,in S. T., nr. 3-411973, p)165-172; IDEM, EIBMBOR,Bucuregti, 1984, I,p.248-255;IDEM, ',,9i vol. MitropolieiBanatului, Timigoara, 1993, p.20-30; FRACEA,lrd. Tbologia Origenin lucrarea,,impotriva Celsus,,, S.T.,nr. lui lui in p. 1981, 407-422; MIHALCESCU,pr. prof. Ioan, Clement Ale_
Origen Si Chiril al lerusalimului despre,,RugdciuneaDomtrup S-aJdcut". Hristologie Si mariologie Sipatristicd, Edin; IDEM, Origen despreLogos, Bisericd Si suflet in comentariul sdu

principii ", in B.O.R.,nr.2/1924, 65-72; p. NEAGA, Nicolae, tice in omiliile bibi,lice lui Origen. Cu referirespecialdla ale ul Tbstamenr, M.A., nr. 10-1211981, 757-761; in p. nAOUCA,
l, vasile, Pronia dumnezeiascd libertatea persoanei tn gindirea si Origen, in S.T., m. 5-6/1982,p. 370-383; $TEFANESCU, prof. I., Sextuslulius Africanus Si Origen despre ,,Istoria Susanei ,,, nr,ll-1211963, p. 1060-1070;TODORAN, pr. prof. Dr. Isi-

Poa1efi considerat Origeneretic?, M.A., nr.7-811959, 540in p. ; ZAVOIaNU, Drd. Corneliu, Istoricul Eusebiu de Cizareeq re Origen, G.8., nr. 10-1211980, 820-835. in p. llmbi striine: ALVIAR, J.J.,Ktisis:thetheologtof theghrisln
vocation according to Origen, Blackrock, 1993; BERNER, U.,

t20

Univ.Dr. NicttDumitruscrr Voicu- PreotCon.f. Dr. Arhil. Prol, IJnir,. Constuntin

che: t98l; BERTRAND, F., Mysliquede .Ii,sus Darmstadt, OriEienes, H., Earl.vChristianthoughtattd Origdne,Paris,1951;CHADWICK, the classicaltradition; studiesin rttstin, Clementand Origen' Oxfordet IDEM, Origdne Plotitt 1985; Origine,Paris, 1984; CROI-IZEL,H., KANNENGIESSER, Ch.doctrinales, Paris, 1991; comparaisons Origen of Alexandria; his world and his legacy,Notre Dame, i988: LYMAN, J.R., Christology and Cosmology.modelso.fdivine aclivit.t' Oxford, 1993;SMITH, J.C., Tht and Athanaslrrs, in Origen, Eusebius ancient wisdom of Origen, Lewisburg, 1992; TRIGG, J.W Origatt cetr in Londotr,1998;IDEM , Origen; theBible and Philosophy the thit"d noy Church,Atlanta, 1983;WIDDICOMBE, P.,Thefatherhoodof Gttl Marty', Origen and Athanaslas,Oxford, 1990. in the thoughtof .Iu.stin

SCRIITORI DIN EGIPT


SFANTUL ATANASIE AL. ALEXANDRIEI ( c . 2 9 5- t 2 m a i 3 7 3 ) Elemente biografice I)espreSfdntul Atanasiecel Mare, episcopulAlexandriei, qi desprelupta pe care a dus-o pe parcul'sul intregii sale vieli arienilorgi a tuturor grupdrilorcare-girevendicd llttpotriva origlttcain doctrinalui Arie, s-ar puteascrie tomuri intregi. Atanasie s-a nlLs_cut Alexandria Egiptu!gi.-1, in n_AllUl__Z2|, potrivit latrucAt Coptic, iglto,n" qi. g ltlonul """i "fogi" gpiscop-al Alexandriei.in 8 iunie j28,avea 33 de"ani. a,r.* al Nu detecu privire la parinlii sai. ' NumeleAtanasius ar trimlte cdtte o origine greceascd, cel pullr pentrutatdl sdu,_de;!fapflrl c-[ 4 fosl -cefd!n!a1episcop earc ne ; predisat-iU,-qopt5, aratdcd in familia sa se vorbeaaldturi de gi copta. $lnrcii l)cspretqsqrflq.lla elementard sa gtim prea puline lucruri. O importanti ar puteafi datdde !9g9pda potrivit cdreia fhlirrrnalie prpilrrl A14n_asi9 vazutde episcopul a fglt Alexandriei atunci. de ' el insugiin rolui ierarhului,iar allii,in cele fJr*,','..t*..;.9.qr.iipA -,, asupraunuia dintre {e ;rlcolilolq! di4c.onilo{ un bote2Cregtin , {'lrcrnati cercetali int6istdtdtorul qi de Bisericiialexandrine, ei 3lf pri,4seriozitatea sivArli_lit gi & trtrtrit lor ntua-lului cunogtin{elor In hotarAt nu s.91114i Cfe?lnrc. consecin!a,;-.a sd lepetebotezul,sd rlt't'lrrlc fg valid gi, in urma consultirii parinlilorlor,gopiii--gb fig rrli *tr:..r 1i aiutatide Bisericl

ll