INCERCARI

DE

LITERATERA BISERICEASCA

STUDII
DE

GEL. INTRE I'REOTI MAI 1\4IC FRATE

ICONOM 1LIE TEODORESCU

Paro h. al Bisericii Amza din Capita la, Aparator preotesc i Membrit in Consistoriul
Superior Bisericesc. Post Proloiereu i Membro in Consistorinl Spiritual.

ALBERT BAER
BUCUREVI, STRADA NUMA-POMPILIU, No.

191

www.digibuc.ro

750I-47--L

it'-/

INCERCARI
DE

LITERATURA BISERICEASCA

www.digibuc.ro

CUPRINSUL ACESTEI CARTI

Mtg.

VII

Prefata
PARTEA
STUDII REFERITOARE LA STAREA SOCIALA BISERICEASCA.

Din luptele i biruintele Bisericei

Morale crestind si moralitatea noastr

Influenta literaturei asupra moralittei

Ascultarea de stpnire
Pacea i rdzboiul
Ziaristica
Femeia
In teligenta femei
Fenn Pin

in cAznicie

Mama

Feminizmul si revendicarile sale

Biserica si Statul .

21

42
64
83
103
124
134
157
204
238
266

PARTEA II-a
STUDII REFERITOARE LA CINUL PREOTESC.

Vocatiunea
Preotul
taina sfintei inipkptAsiri

Iadl preotului din aceasti lume

Pdcatul preotului
fudecata preotului
Biruintele mortei i infrangerea sa .
Preotul i bolnavul
Preotul i sracul
Preotul i copilul
Duhovnicul 1 pctoii

290
302
317
339
357
377
396
400
412
425

PARTEA
STUD!! REFERITOARE LA STAREA PUR BISERICEASCA.

Buna Vestire
Nasterea Domnului
Tot la Nasterea Domnului
Aritarea Domnului
Ziva Pastelui
Greselile strecurate i neobservate

www.digibuc.ro

443
446
449
453
457
460

PREFATA
Din cele ce am invatat in

qi mai ales
din cele ce am veizut qi cunoscut in viafei, am ajuns la convingerea, c neocuparea e prieInic iscoalei

pitei si pcatului.

Acestea pe de o parte avndu-le in vedere, iar

pe de alta fiind peitruns de indatoririle ce avem
noi preotii in sfeinta noastrei misiune, de a neguttori talantul Incredinfat nod de Domnul, m'am
indernnat a scrie aceste incerceiri de literaturd bisericeascei.

Parte din ele s'a publicat mai inteliu in revistele : Biserica Ortodoxd Romna", Amvonul"
Viitdrul" si .,Calea Vietei", din cari le-am extras
revdzdndu-le $i parte se publicd acum pentru prima oarei.
Dacei vor fi primite bine de frafii mei in preofie pentru cari le dau la luminei, mei voiu bucu-

ra mai mull de cum m'am bucurat atunci cnd

m'am indeletnicit a le scrie ca un mijloc impotriva ispitei qi .ca o slabei dovadei, c omul ocupndu-se i lucrnd, poate qi singur, Ord indemnul i incurajarea celor in I Tept, ca sei J olosea-

sat semenilor sdi.

12 Decembrie 1910

Iconom Hie Teodorescu

www.digibuc.ro

PARTEA

I-A

STUDII REFERITOARE LA STAREA SOCIALOBISERICEASCA

Din luptele

biruintele Bisericei

Pe aceastd piatrd, vot d Biserica mea si por(ile iadului nu o vor birui pe ea"1) a zis Domnul
cnd a auzit credinta mrturisit de Sf. Apostol
Petru, In numele tuturor celorlalti Sf. Apostoli,
cd el este Hristos
lui Dumnezeu celui

Pe aceast credintd a Sf. Apostoli s'a zidit Biserica Cre$tind $i cu aceastd credintd intrarmatd ea
se sustine $i birue$te pe tot impotrivitorul 'Ana'
la sfr$itul veacurilor.
In bisericA se gAsesc rezumate viata lui Iisus $i
a Sf. sale Maice, a sfintilor celor bine plcuti Domnului $i a marilor Dasai, cum $i a prepozitilor biserice$ti din cele trei trepte ale ierarhiei.
De orice viatd activa, cum a fost viata artatd acl,
se afld legat un caracter, care st in cazul nostru
in luptii.
Viata in adevr este o mi$care $i este $tiut cd
orke miscare intlne$te in lume piedici, prin ur1) Mat. XVI. 18.

www.digibuc.ro

-2mare vrajma$i, pe cari ea.trebue sa-i Invinga, de

nu va vol sa fie Invinsa.
Daca aruncam privirea asupra vietei de pe pmnt a Domnului nostru lisus Hristos vedem Indata, ea el s'a gsit In fata a trei protivnici serio$i,
protivnici cari $i azi se ridic i ameninta Biserica
$i pe slujba$ii si.
Primul, care pare ca a avut inrurire asupra lui;
In cele trei zile ale patimei $i mortei $ale, a fost
puterea lumeascd. Al doilea protivnic, care se crez

injosit $i insultat de el, a fost cugetarea orneneascii. $i In fine al treilea pe care l'a combtut
In adevar, ori unde l'a intlnit au fost patirnile.
laid deci cari au fost $i cari sunt cei trei protivnici mai de seamai ai Bisericei $i ai preotiei.
Puterile omene$ti tot mai mult se Indrjesc $i
cu nenumarate nedreptati $i persecutii se pornesc
In contra Bisericei $i a conductorilor ei ; cuge-

tarea nu Inceteazd a sf$i sufletul su prin tot

felul de rtaciri $i patimile asemenea II produc
strigate disperate de primejdii dureroase prin scandalele $i neornduelile propiilor si fii.
Sa privim putin la acest atlet nemuritor, luptnd

In mijlocul acestui mare amfiteatru care se nume$te lume.

Martori tristi $i poate descurajati, de altminterea noi In$ine victime ale loviturilor pe cari Biserica le prime$te astazi, ne-am Intrebat oare ce va
ie$1 din aceste Incercri?
S fim cu luare aminte la Invtmintele trecutului $i victoriile din cele 19 secole $i mai bine ne
vor face de sigur ca s cunoa$tem mai dinainte re-

zultatul luptelor ce i se da sub ochii nostri $i In

cari suntem amestecati.
*

Domnul $i Mntuitorul nostru lisus Hristos dupa

Inaltarea sa la cer, urmator fagaduelei date sfin-

www.digibuc.ro

3 --

tilor ski Apostoli si ucenici, le-a trimis pe Mingitorul, Duhul adevrului, carele dela Tatl purcede, spre a-i Insufleti si Intri. Indat dup pogorirea Duhului Sfnt asupra lor, Apostolii s'au
rspndit in lume, propovduind Crestinismul.
Niste oameni simpli, necunoscuti, ei vorbesc po-

porului si aduc in snul Crestinismului mii, se

adun In Sinod la Ierusalim, In care se dispune
/litre altele si primirea gintilor in snul Bisericii
si fac minuni, vindecnd bolnavi si inviind morti.
Strbat continentele si convertesc popoarele numai cu arma cuvntului primit dela Domnul si In-

vttorul lumii si feriti de scutul cel tare al credintei si de platosa de neptruns a dragostei si a
sfinteniei.
La Ierusalim, dup pra fariseilor si a saduchei-

lor Sf. Apostoli Petru si loan full prinsi, arun-

cati la inchisoare si amenintati cu moartea. Acum

rostird ei cuvintele repetate adesea de atunci si

In cari st o mare parte din tria Bisericei : Tre-

bue a ascultd de Dumnezeu mai mull dead de oameni, noi nu putem sd nu vorbim".1)
Ce erau acestia deci ca sh' vie ei sl atace lumea

veche si s forteze ca sh abdice chiar Roma, aceast forthreat de neluat, a crei stpnire se intindeh pe un spatiu ash de mare ?

Istoria din fericire st de fat si ne spune tot

adevrul din cele ce a insemnat In analele ei.

S'o ascultm deci cu luare aminte.
Puterea lumeasc se desteapt si pentru prima
oar se gseste In prezenta Bisericei. i cnd te
gndesti ce potrivit moment ! Puterea se numea
Neron ; iar Biserica prin ctivh necunoscuti chemati de Domnul, se numi Apostoli. Puterea stpneh dela Dacia png la Etiopia, dela Ocean pn
la Eufrat. Biserica ocup ctevA subterane, sau cel
1) Fapt. Apost, V. 29.

www.digibuc.ro

-4mult o camer $i aceasta imprumutatd. Neron pu-

te s dispue dup voe de mai mult de 120 milioane de oameni, Biserica nu er ascultat dect
de vre-o ctiv discipoli, in mare parte femei $i
sclavi. Nu $tii ce trebue s crezi, cnd prive$ti la
lupta aceasta nepotrivit $i totusi puterea a fost
invins.

Sfintii Apostoli Petru $i Pavel sunt legati im-

preund i aruncati in inchisoarea dela poalele Ca-

pitoliului, al cAruia pdmnt muiat de lacrimile attor nenorociti se deschide $i face s isvorascd
apd cu indestulare in care Sf. Apostoli, in lanturi
fiind, botezau multimea.
De acl sunt condu$i la munci grozave i apoi uci$i. Unul, Apostolul neamurilor, fdiat de sabie $i
Petru, rstignit cu capul in jos, din zmerenie pentru Domnul i Stdpnul sdu.
Discipolii Apostolilor sunt prini, pu$i in fiare,
striviti de lovituri, un$i cu rd$in $i smoald $i aprin$i ca torte spre a lumin grdinile publice. Aceste lumini stranii $i infrico$ate, destinate pentru

funerarii, aceea ce Tacit nume$te o superstitie

infamd" ne aratd Biserica rsrind din leagnul

sdu, tnrd, puternicA, neinvinsd, cum este inc,

cum va fi deapururea. Da, Biserica este de nebiruit,
pentruc ea aduce in lupt elemente de biruint
necunoscute pn atunci. Forta in adevr fusese
pn atunci singurul mijloc de a birul. Biserica
arat lumii ins i Ii probeazA Ca.' de acum inainte
slbiciunea va inlocul forta. Pn atunci stdpnirea sufletelor er in mna celor mari, de acum
inainte va fi In mna celor mici. Pnd atunci dreptul se numise foarte adesea clul, de acum Inainte se va numi martiriul. Cldi $i martiri iat-i trecnd, unii orbitori de lumin, alii prnd puternici un minut, dar asvrliti Indatd in intunericimi
stigeroase.

Si ce devin ei cu totii ? CAutati pe Neron in pa-

www.digibuc.ro

- 5 -latul ski poleit $i in grklinile lui feerice ; autati

pe sfintii Apostoli in inchisorile lor. Puternicul
Neron n'a lsat din viata lui dect un nume care
rezumA cruzimea, incestul, paricidul $i toate crimele ; iar neputincio$ii Apostoli prin predica $i

intreaga lor activitate apostolicd, au asigurat tealnicia Bisericei pand la finele veacurilor. La mormintele Sf. Apostoli alearg lumea de pretutindenea, pe cnd spectrul lui Neron respinge $i inspimnt pe curio$ii care' yin s." viziteze sfrdmturile fostei sale locuinte.
Sf. Apostoli tresc inch' in Biseria, unde sunt venerati $i onorati, pe cnd .Neron este, spre a zice
astfel, sacrificat in fiecare zi de blestemele generale, ve$tejit $i dezonorat cnd inceared sh retrdiascd in persoana vreunui tiran pironit de stlpul
infamiei de ctre istorie, care-I arat.' popoarelor
ca o amenintare $i stpnitorilor ca o lectie fulgerAtoare. El a voit s' se inalte $i a czut $i inch' in
abiz. Ca Neron reprezentnd puterea au mai fost
$i altii : Comod, Septimiu Sever, Caracala, Heliogabal, Sapor, Diocletian, Maxentiu, lulian Paravatul, $i altii multi ca ace$tia, cari au folosit forta
spre a nimicl Biserica. TO ace$tia $i toti aceia cari
s'au purtat ca dnsii cu Biserica, sunt adevratii

all, care o isbesc in fatal frd nici o remuscare,

intocmai ca mkelarul care love$te mielul timid si
slab.

Asemenea lor au mai fost $i sunt toti aceia care

o lovesc pe sub ascuns. Ace$tia inainte d'a o plmul i$i inmAnu$eaLA minele lor necurate, inainte

de a-i mnj1 fata ei divin, i$i apleac genunchii

ca Evreii de altdatl
Ace$tia dup ce au vndut-o, vin s.' o srute intocmai ca Iuda trAdAtortil $i sa-iimprteascA haina ;

iar cnd ea este pe cruce, ei se ru$ineaz.' a spune

cA sunt trimisi de Providentd $i c fac voia lui

Dumnezeu.

www.digibuc.ro

_
Cum a rezistat i cum a, biruit Biserica In lupta

cu to:4i puternicii i i`wlItorii ace$tia ?

WA intrebarea la care urmeazAl a rspunde indatA. Biserica In luptA cu toti acqtia a fAcut intocmai ca Sf. Apostoli. A opus o slbiciune i a
sfrit prin o completA biruinti.
Inimicii se reped cu totii, ei se unesc, se armeazl1
se grbesc cu atacul. Ajuni inaintea Bisericei, ei
se mir cA o gsesc nedprat. Stau la indoiall un
moment, dar in curnd pierznd pn i sentimentul laittei lor, ei o calcA sub picioare, o covresc
de lovituri i vznd atta lipsA de apArare, se bucurA de triumful lor.
Frumoas izband, in adevr, cAci ei atacA i biruesc nu pe ori i eine, ci pe Ins4i mama lor, i G
mamA, cnd copiii si denaturati o zdrobesc, nu.
tie dect sli acopere fata i sA cadA in genunchL

Frumoas biruint, dar numai de scurt durat..

In acest interval de timp, spiritele slabe ovesc,
inimile fricoase tremurg, numrul credincioilor se
mrete i strigAtul sinistru circul In multime s'a
isprvit cu Biserica".
Se publicA sfritul Bisericii i pentru ce ?
PentrucA forta brutalA a inscris In istorie o paginA mai mult ; pentrucA lcomia i ambitia s'a deslAnfuit cu furie ; pentrucA Biserica a afirmat Ina_
odat dreptul *i adevArul in lume ; pentrucA vantul persecutiunii patrunse spre a curAtI poate sanetuarul ; pentrucA mucenia s'a dat drept cununAl la
o bund seamA de cretini. Dar aceasta numai sfqitul Bisericei nu arat. Din potrivA prin ele se descoperA mai mult gloria Bisericei, biruinta sa, i o
mai nemuritoare strAlucire.
Inteadevr, spaima abiA s'a nAscut in sufletut
credincioilor, Indoelile abiA au ptruns In spiritul
celorlalti, abiA s'a observat zmerenia ei i ea s
i arat tuturor privirilor uimite, senin, plcut,
radioas i reluandu-0 activitatea i drumul sAu.
www.digibuc.ro

-7ca dupA o recreatie care i-a dat noi forte $i puteri

necunoscute.
Ce-au devenit aceia care-i cntau pogribania ?
Unde sunt cei cari credeau cA au ingropat-o pe
vecie ?

Unii au murit de mnia pe care le-o pricinua

o inviere declaratA imposibilA. Altii adu$i la ade-

i dreptate de timpul care na$te gndiri serioase sau de intoarcerea soartei, care indepr-

vAr

teazd si mai bine orice iluzii, au Intins o mnA binevoitoare Bisericei. $i ea numai dect, ca o mamA
bunA, prime$te i imbrAti$eazA pe tap. Uitnd tot
rAul, ea dA curs dragostei sale, aduce la o noud
viatd pe cei desgustati i deceptionati si se a$eazA
in pazA ca o santinelA la cApAtiul, la care se pusese la cale desnodarea celui din urmA act al unei
vieti, care se gAsise la strmtoare in lume. Ea se
apleacA cu iubire asupra celui desnAdAjduit i sdrutndu-1 cu drag 11 satue$te
pAstrA sufletul
si a rAmne in snul sAu, spre a dobndl rAsplata
vietii de veci.
In aceastA atitudine a ei, ea se aratA chiar du$manilor puternicA $i de neinvins. Dela prima persecu-tiune pornit in contra sa i pnA astAzi, spectacolul nu s'a schimbat i nici omul 'nici Dumnezeu
nu obosesc.

Omul ridica arma asupra Bisericei $i o jert-

fe$te, Dumnezeu o nalf indatA la locul sAu de

onoare. Crucificarea abia s'a terminat $i omul se
retrage multumit dela locul sAu, cnd Biserica in-

sngeratA incA, si-a si dezlegat mAinele $i picioarele, si-a $i luat crucea pe umerii sAi $i a$teptnd
pe om i zice surznd : MA recunosti ? Astfel trde$te ea prigonit i cu toate acestea rAspandit pretutindeni, cinstitA i iubitA in toate locurile. Ciu-

datd soart negre$it, dar, totu$i fdrA egal ca valoare si ca glorie.

DacA ar trAl lini$titA i iubitA de toti ea n'ar mai

www.digibuc.ro

-8contrari Invtmintele false ale lumii acestia, ci

ar intinde atunci mna acestui mare inimic al lui
Hristos.
Misiunea ei din contri este sd-I combat, s
lupte Impotriva lui nencetat.
lath" pentru ce, pace nu se poate Inchei Intre aceste dou puteri, cari vor ocup arena luptei pn
la judecata cea din urrn si iatd pentru ce Biserica
este la tot momentul irezistibila fzboinic.
Inarmatd cu slbiciunea sa, ea si a yteapt inimicul

care de altminterea nu intarziaz. Este adesea dobort de el Intocmai ca o gazeld apucat In de-

sert de o fiar slbaticd. Sngele su Ins Ii d

o tinerete noti si strAlucitoare, iar vestmintele ce

i se zmulg, se Inlocuiesc Indat cu o podoab si mai
frumoas.
Inimicul Inspimntat de aceast strein vedere,
se ascunde tot mai afund, tremur In pesteri i sufer
durerile mortii si groaza iadului, cci a zrit indat din neizbnda sa, mnia
lui Dumnezeu care vine ca furtuna.
Puterile pdmntesti stint mAturate ca pleava, oastea satanii e risipit, mormintele se populeazd ;
iar pe pmntul curtit de miazme, se aud glasuri

sonore zicnd : Hristos ci Biserica sa domnesc,

ei sunt biruitorii".
Puterile lumii ! Biserica intotdeauna are cuvnt
asupra lor cnd ele o persecut si ea birueste prin
slbiciune. Dar ea Invinge si cugetarea, cnd aceasta vrea sl se rsvrteascA Impotriva ei.
Dumnezeu a dat lumii o sum de adevruri supranaturale, pe cari le-a Incredintat Bisericii ca

pe un sfnt depozit.
Aceast sarciit impune Bisericii dou obligatiuni mai de seam. Prima este de a pstr nea-

tins acest depozit ce i s'a dat In paz si a doua, de

www.digibuc.ro

- 9 -a-1 transmite neschimbat oamenilor. Adevrul e

lumina si lumina nu trebue sd fie push' sub obroc,
ci in sfesnic, ca s lumineze tuturor. Lumina trebue s imprstie raze in jurul sAu, sd inunde totul cu strlucirea sa.
Aceste dou obligatinni, Biserica 'si le indepli-

neste fat de toti, istoria e martor si atest a-

ceasta. Sentinel desteapt, ea st in picioare zi si

noapte lng comoara ei si cnd dusmanul se apropie, b. strig : Opreste-te, e a lui Dumnezeu,
nu te atinge de ea".
Spiritul omenesc insd, cat s o spunem, e un
dusman periculos, care d trcoale in jurul adevrului pstrat cu sfintenie de Bisericd, cdutnd
momentul in care ar pute s4-1 vatime.

Doritor de noutti, schimbcios de altfel din

firea sa, Spiritul omenesc se irit din cauza statorniciei Bisericei. El se adreseaz Bisericii cu mustrri, numindu-i progresul care ia cu asalt tot ce-i
ese in cale si artndu-i imobilitatea in care strueste ca o izolare benevold si periculoas. El cere
dogmele pe cari Biserica le apr, aceste taine pe
care ea 1e are in paz, spre a le despui de ideile
invechite, cari nu mai indestuleazd lumea si a le
prezent apoi reintinerite.
Ash au vorbit Arie, Machedonie, Eutihie, Nestoriu, Pelagiu, Papismul eretic si schismatic, Luter,
Calvin si attia. al-0i.

Sf. Apostol Pavel intervine ins si zice Bise-

ricei prin Timoteu : Pdzeste lucrul cel bun incredintat tie, depeirtlindu-te de vorbirile desarte
cele spurcate si de cuvintele cele protivnice ale
stiintei celei cu name mincinoese, ca cari unii Mu-

dandu-se in credintd au rdtdciti)". Da adaug

marele stt admirator si comentator, Sf. Ioan Gull

de Aur,ciici lucrurile nu rdmdn eta, o noutate

1) I Tim. VI. 2.)

www.digibuc.ro

10

produce alta si rtdcirea e fitr sfiirsit, cand incepi

sa" te relacesti". Norma de credintA, e nestrAmutatA i nu se schimbA nici odatA i de aceea Biserica, care face profesia ei, nu trebue s" Inv* dect
ceeace a primit.
Erezia din potrivA, daca a inceput sA inoveze,
inoveazA mereu.
$i apoi, cum poate cineva ca sA schimbe, sau cunt

indrAzne0e ca sA incerce ingAduiri de doctrine ?

Oare acest cineva este stApAnul ? Oare adevArut
acesta incredinfat Bisericei, este un produs ornenesc ? Nu. AdevArul vine dela Dumnezeu i aparfine lui Dumnezeu. Biserica nu face altcev, decAt
sA-1 pAstreze i cum indrAznesc rAtAcifii ca sA-I
dea pradA ? Cum 4i permit ca sA-I cearA spre a-I
acomod cu timpul, cu evolutiunile spiritului, cii
moravurile epocei i cu geniul unui popor ? $i cu
toate acestea, spiritul omenesc se incearcA la toate
acestea, vrea cu orice pref ca sA falsifice opera lui
Dumnezeu. Aceasta oare este 3 cu putintA ?
SA vedem.

Unul cere concesiuni, pentru cA e preot elogvent i pentru cA se nume0e Arie. Altul va cere
i el pentru a e patriarhul unei biserici mari i
pentru a se nume0e Nestoriu i altul prea cunoscut, fiindcA amening sA ducA in grqealA, in discordie

i snge regate intregi. Dar nu, Europa

i Asia vor fi rsturnate, dacd trebue, pmntul se

va clAtin pe temelia sa, Imperecherile vor distruge
lurnea, Biserica insA, o razA din lumina ei dumnezeiascA nu va jertfi, cAci scris este : Cerut si pdmatul vor trece, dar cuvintele mete nu vor trece".1)
Totui, infelepciunea omeneascA cte cuvinte nix
va spune ea. Cum pentru un cuvant, un singur cuvnt, pe care vrea sA-I schimbe in simbol, Biserica
sufere ca sA fie pArAsit de nafiuni intregi ? Ea va
1) Mat. XXIV, 35.

www.digibuc.ro

11

simtl durerea la pierderea fiilor si, pe cari ea i-a

nscut $i crescut la piciorul crucii, dar nu va ced
cu nimic.
Intervine totu$i Sf. Apost. Pavel $i zice : Cd sd
.cade sd fie si erezuri 'hare voi, ca cei Idmuriti sd
fie ardta(iintre voi"..1)
Aceasta, pentru c se cade" al Sf. Apostol va fi
spre gloria lui Dumnezeu, spre cinstea Bisericii
spre lauda fiilor si. Fr desbinri $i fr erezuri, incercarea, acest semn cu care Domnul nostru
Iisus Hristos inseamn sufletele ce i sunt supuse
pe cari vrea s le fac demne de el, lipse$te cu
idesvr$ire. Un popor mare e desigur o frumoas
coroan pentru BisericA i numai Dumnezeu poate
s spue ce se petrece In ea, cnd una din aceste co-

roane cade de pe fruntea sa.

Biserica Roman, din pricina nAzuinteIor sate

3ume$ti $i a inovatiunilor strecurate $i apoi solemn proclamate In doctrin, a fost dureros lovit
prin niste astfel de incercri.
Secolul al XI-lea este in prima sa jumtate turburat de pretentiunile papalittii $i anul 1054
.este martor al desbinrii bisericii papale de comumitatea cu Biserica cea una, sfnt, soborniceasc
apostoleascA, a al-6 doctrin voi s o modermizeze, prin ridicarea Episcopului Romei la demni-

tatea de $ef al intregei Biserici, demnitate rezervat exclusiv de Biseric numai Domnului nostru
Iisus Hristos, cum $i prin alte adaosuri In doctrin.

Pedeapsa, care a urmat dup acest crud eveniinent, pentru Biserica Romano-Catolic a fost ca o
rneritat rsplat pentru Biserica dela care ea s'a
desbinat.

Sciziuni la fel cu cea provocat de ea se ivesc

aproape imediat In snul ei. Catarii numiti $i Al-

bingensi, la 1209-1229 ; Valdenzii la 1170

1) I Corint. XL 19.

www.digibuc.ro

- 12 1184. Wiclefitii la 1324-1384 $i Huzitii impartiti in Calixtini $i Taboritii impartiti ei insisi apoi in frati Boemi si frati Moravi la 1412

1434, zdruncinara temeliile Bisericii Romane.

Lovitura pe care aceast biserica a primit-o in

sec. al XVI-lea prin desbinarea Germaniei si a

Angliei si apoi a Danemarcei, Suediei $i Norvegiei

dela a sa comunitate, a dovedit cu prisosint cb:

rtcitii se pedepsesc.
Martin Luther, Filip Melanchton, Ulric Zwingli loan Calvin $i intreag bisericalAngliei se
ridic, combat inovatiunile biserici Romane si cad
ei insisi in extreme tot asa de periculoase pentru
unitatea Biserici ca $i cele in potriva carora se
sculasera.

Ct de amarta trebue sa fi fost Biserica Romana la pierderea Angliei, numai Dumnezeu o stie.

Aceasta tail a fost giuvaerul cel mai frumos din

diadema Biserici.
In ea erau renumitele focare de lumina, izvoare
de $tiint adevrata, vaste arsenaluri ale spiritului
.

omenesc. Acl credinta ridicase monastiri mar*,

in cari se adaposteau multe virtuti sfinte ca : neVinovatii feciorelnice, cainte penfru ispAsiri de
pAcate inspaimntatoare, caritati aprinse, zmerenii

de pus pe altar.

Toate aceasta s'au pierdut ca o pedeaps pentru

Papism ; Biserica cea adevrata ins a biruit. Ea

a ramas credinCioas.1 cuvntului Mntuitorului
nostru, 'si pastreazA Inca cu tarie doctrina $i tradi-

tiunea sfnt, asa precum. i s'a predat de Domnul

$i de sfintii sal Apostoli. Constiinta Biserici a

ramas curata, pentru ca onoarea ei era recunoscuta

$i pentru ca adevarul nu s'a jertfit. Constiinta

ascultri de Domnul, onoarea cu care se pstreaza

doctrina ce 'i s'a incredintat si adevrul marturisit
sunt cele trei puncte dupa care se judeca biruinta

www.digibuc.ro

- 13
Biserici. Nimic In lume nu pretue$te ct adevrul,
onoarea si con$tiinta.

Biserica inarmatd cu credinta $i ajutat de aceste trei mari bunuri a biruit $i va birul toate
rtcirile spiritului $i ale cugetrei omene$ti, dupd
cum prin sfintenie invinge patimile, acest al treilea protivnic al ei.

Duvnanii cei mai de seam ai Bisericei nu sunt

aceia pe cari i-am vzut luptnd pn aci. $i totusi
la ce lupte n'am asistat ? Er negre$it foarte crud

pentru BisericA sli vadd fiii decimati de per-

secutie $i mai crud 'Ina, cnd s'au ridicat ereticii,

cci ei au zmuls, retrgndu-se cu violentd, o parte
din mruntaele sale. Totu$i ranele persecutorilor
au onorat-o $i de $i mi$cat foarte mult la ridicarea
furtunei rtdcitorilor, ei au ie$it din snul su ca
ni$te sucuri viciate, cari o Impovdrau $i aceasta
a consolat-o.
Dar fiii si, dar cei cari au continuat ca sd trdiascd sub ocrotirea ei, s primeascd hrana sa, aceia
a at-or copilrie ea a pdzit-o ca pre o comoar,
aceea pe cari In increderea sa, ea Ii consacrd purMori ai cuvntului, ai doctrinei $i iubirei sale ?
Ace$tia supun Biserica la cea mai grozavd incercare, pentru Ca' ei cautd s" o injoseasa $i sd o necinsteascA prin patimile sale. De ce am ascunde
aceast rand pe care Biserica o poartd In snul sdu ?
SA' luAm chestiunea mai pe Indelete. Biserica este
una, sfnt, soborniceasc $i apostoleasc. In ea se

afl credinta printilor no$tri, credinta noastrd $i

tot in ea va fi credinta generatiilor viitoare. Scandalele totu$i nu lipsesc din BisericA $i urmtoarea
parabol din Sf. Evanghelie ne intre$te afirmatiunea cu prisosintd. Asemdnatu-s'a impdrtia cerurilor omului carele a semitnat sdininfd band in
farina sa. lard dormind oamenii venit-au vrdjmasii
lui, si-a semdnat neghind intre griiu, si s'a dus.
www.digibuc.ro

14

lar dacd a crescut iarba $i a tdcut rod, atunci s'a

ardtat $i neghinele. 5i venind slugile sMpnului
cari au zis lui: Doamne au n'ai seminal sdnainfd
bund in farina ta? De unde dar are neghiad? lar

el a zis lor: omul vrdjma$ a peat aceasta. lar

slugile au zis lui:Vrei dar sd mergem sd le zmulgem? lard el a zis lor: ba, ca nu cumva zmulgnd
neghinele) sd zmulgefi impreund cu ele $i grad.
Liisafi sd creascd amndoud impreund pad la seceri$ $i la vremea secerii voiu zice secerdtorilor:
strlingefi lilt& neghinele $i le legafi snopi ca sd
le ardem, iar grul II strngefi in jitnifa mea"9.
Nararea acestei parabole descrie intreg adevrul i
deci cel ce are urechi de auzit s aud. SA nu ne mai
mirAm cl sunt in biseria slbiciuni, greeli i scandaluri, ci s cutm a le combate i indrept. Dumnezeu este un printe bun. El e deopotriv cel care

face s plou peste cei buni i peste cei Ili, acela

a cArui rou nu deosibe0e cmpul dreptilor de
cmpul pdatoilor, al cruia soare n'are raze diferite de aldur i de productiune. Creatiunea este
o mask' intotdeauna incArcat de bucate gustoase i

toti suntem primiti la ea. Unii oaspeti multumiti

de bunurile ce le sunt date din belpg, se supr
uneori contra acelora, cari nu gsesc un cuvnt de
recuno0int pentru stpnul mesei. Ei se supr
mai ales cnd ii aud blestemnd mna ce ii hrnete. Acei unii sunt grul i acqti altii sunt neghinele. Se adevere0e deci cuvntul Sf. Evanghelii,
eh' pn la ziva seceriului, iarba rea va crete cu
grul in ogorul tatlui de familie. Tot astfel in
snul Bisericei, care exprim acest cmp abundent,

drepfii se vor amestec cu pctoii. 5i cine tie

de nu va fi dat acestora ca s intreac pe ceilalti ?

Cine tie dacA nu vor ven timpuri de dezertare aproape general.

1) Mat. XIII. 24-31.

www.digibuc.ro

- 15 0 atuncia, Doamne fere0e, lucruri grozave se

vor petrece. Altarele vor fi pangarite i fata Bisericei plina de intinAciuni.

Atunci castitatea preotului va fi calcata in piciore i luat in batjocura, atunci glasurile sfinte
vor tAcea i cantecele profane le vor inlocui, atunci

va rena0e vechiul paganism si popoarele 11 vor

prim1 cu entuziasm.

Cu pAginismul coruptiunea i nelegiuirile vor

infra in orw, vor pAtrunde la sate, sub tavanele
de aur ale palatelor ca i sub acoperiwrile bordeilor ca un torent. Atunci la sigur abi se vor auzi
cateva glasuri cari sa apere drepturile, nenorocirile
i supararile Bisericei.
Insa nici atunci, nici in aceste vremuri de plans,
patimile nu vor birul Biserica, cAruia Dumnezeu ill
va da strlucite ,i mari compensatiuni. Preotimea
va cumpAni bine lucrurile a0 ca dreptatea i adevArul sa biruiasca grealele poporului i Biserica va
priv1 cu mandrie la slujitorii sal In vrednicia apArArei ce'i fac.
In acest chip, cand torentul patimilor face eruptiunea i cnd cu otrava sa acest torent se revarsa
pretutindeni, cnd in locul lui Hristos se va ridic

lumea cu toate pacatele ei i cand crucea se va

transforma din nou in rug, atuncia se va arat i

puterea lui Dumnezeu, care dupA cuvntul Sf. Apostol Pavel, va alege pe cei ai sai. Atunci se va
alege graul din neghine, cu el se va intarl Biserica

Domnului, iar neghinele se vor arde.

Poate sA fie putini la numAr, vor zice unii, poate

sa fie i numai unul, zicem noi i va fi de ajuns.
Preotul ignorat de toti, traind linitit in obscuritatea in care e aruncat de puternici i pAtima0,
tiind bine a este, dupa cuvntul Mntuitorului,
sarea pamntului, va ti sa-i faca datoria cu toati
con#iinta. i dacA poporul nu mai este vrednic sA-I
vada i sA-1 asculte, ingeri vor fi trimii ca sa. conwww.digibuc.ro

- 16 temple pe preot fcndu-si datoria. Aceasta o zic,

spre a vede ct este de indelungatd rAbdarea lui
Dumnezeu si ct de mult foloseste omului rAscumpgrarea si inltarea la care poate sa ajungA el, cum
si ce influent hotartoare, si ascuns, ii e dat lui
ca sA aib in lumea ce-1 impresoard.
Dumnezeu vizitndu-si opera minilor sale, va
trece indiferent pe dinaintea palatelor celor mari

si pe dinaintea locuintei Infeleptilor si a celor

bogati.
El nu se va oprl in fata productiunilor spiritului

omenesc care te pun in mirare. Inceredrile minunate ale geniului 11 vor lAs nepAsAtor si trecnd

pe lngA toate aceste minungii se va indrept

spre casa sAracA a preotului, spre sAlasul slujitoru-

lui sdu. lath.' de ce misiunea preofeascA impune

attea sarcine grele celor ce intr intrnsa.
Se va indrept apoi spre to-0 aceia, cari au rAmas
grul farinei sale si ii va contempl in simplitatea
si in nevinovlia lor. lat de ce se limiteazd rdsplata si iatd pentru ce Biserica birueste totdeauna.
Un suflet simplu si drept ca adevArul, curat ca
lumina, adesea il gAsim in omul zmerit si de aceia
Dumnezeu 11 priveste cu atentiune si nu-1 las ca
sd cad. Curgenia sufleteascd a acestor putini dd
putinta ca Dumnezeu s se intrevad ca infro oglindd intrnsele, intocmai cum cArdtorul se oglindeste in limpezimea transparentd a unui lac din
vrful muntilor.
Dumnezeu se vede tronnd in sufletele acestora
si 'i place ca s mai ste cu ei. Isi face a uit de
restul lumii, de neghine, de toti cei ce strig4 tiebuneste, de neornduelile lor cari trebuesc pedepsite si tot lucrul rAu si impotrivitor Bisericei sale.
Privirea pe care o are inaintea ochilor il despgubeste de tot restul. In fata unei nevinovgii as de
mari nu se mai gndeste la nelegiuirile ce se
comit in prezenta unei att de culpabile nepsAri ;
www.digibuc.ro

- 17 el uit lAcomiile $i egoizmul. Atta dreptate 11 mn-

giie de attea nelciuni, atta zmerenie de atfea

trufii i fasturi ; atta iubire de atta indiferent.
In timpul acesta lumea mereu nepAstoare de
soarta ei, I$i continu drumul $i mai trziu, uneori
dui-A secole, Domnul nostru Iisus Hristos, revr-

sndu-$i din marea sa iubire asupra creaturilor

sale, vezi lumea mntuit, gratie acestei iubiri

Dumnezee$ti, provocat de meritele vre unui crestin obscur i simplu, al cArui nume este uitat $i a
cdrui Or-And se odihne$te in lini$te la umbra vreunei bisericute. Un Vat! Aceast producere gingase a virtutei omene$ti $i a virtutei dumnezee$ti
combinate, n'a incetat niciodatd in Bi.eric $i prin
ea Biserica in totdeauna birue$te patimile. Am luat
ca pild pe un biet cre$tin nelAgat in seamg, dar
trebue s tim cA sfintii se ridicd pretutindenea.
Totul in lume are menirea de a fi sfnt, un copil,
un om, fie el preot, lucrAtor, soldat, rege, 'Astor,

o copil, o tnrd $i o bdtrn, totul am zis, un

suflet curat, sau un suflet criminal.

Biserica nunfrA multi sfinti In snul sAu, drept
pildd pentru viata noastrA, dar poate s aib numai
unul $i tot ar fi de ajuns. Nurnai un sfnt dac ar
ave $i tot este o demonstrare complet $i nu mai
putin frumoasA de bogtia invtturilor Bisericei.
Este o ridicare mreatA contra pretinsei slbiciuni

omene$ti, a$a dela modd $i de des invocatd de

ptima$i. Este o dovadA fr zdruncin c Biserica

produce $i aceasta o face biruitoare $i o aratd

sfnt, a$a precum ea a fost in totdeauna.

Cnd un popor, care trece de viteaz, de$i sunt
eroi toti fii si, vreA s apere sau s atace un teritoriu, el nu trimite o mask* adunatA la intmplare
fdrA nici o alegere. El trimite o elit $i aceast
elit biruind, se zice peste tot, Ca' acest popor a
c$tigat o nou bAtAlie. Tot a$a $i "cu Biserica.

Sfntd pentru Ca' numai ea poate sA produc

2

www.digibuc.ro

- 18 sfinti si pentru ca insusi Domnul a sfintit-o. Ea nu

va trimite o armata ca s castige victorii, dar cand
va vol sa arate ca poate sa stapaneasca patimile,
sa impiedice patimile si egoismul, sa apere castitatea, sa razbune credit* jurmintelor calcate in

picioare, ea va lua ori de unde pe un fiu al sau,

il va mui in sangele care a mantuit neamul omenesc si-1 va d tot acestui neam omenesc ca pre

un biruitor, acesta va fi un sfant.

Acum sa facem pe acesti invingatori sublimi ca

sa treac pe dinaintea noastra si vom vede ea unii

mandri de gloria pamanteasca, au un nume cunoscut de toti, iar altii modesti cu renumele lor,
asa cum au fost in totdeauna si in viata lor, n'au
obtinut onoruri si slavire decat In cer. Apostoli,
mucenici, marturisitori, pustnici, ei sunt luceferii
cei luminosi, cari lumineaza inteadevar lumea cu
lumini strlucitoare.

Ei sunt cei ce au scapat lumea de invataturile ratcite si de doctrinele mincinoase, cari voiau sa o cufunde in intuneric. Luceferi binefacatori
ei revarsa asupra lumii balsamul cel intritor prin
multimea exemplelor ce ne-a dat in viata lor. Ei
pun forta in inima copilului, seninatate in sufletul omului, pacea si resemnarea in inima batednului. Viata lor ne serveste spre a indepart furtunile dela noi si ne indeamna a le urma faptele
si credit*.
Asa dar, aceasta este Biserica care a biruit pe

cei trei mari dusmani ai sai. Ce incurajare, si ce

tarie pentru preotime, mai mult angajata decat
simplul credincios, in aceste lupte eroice ! Cat de
mandru trebue sa fie preotul ca sufer impreuna
cu aceasta Mama nemuritoare si invincibila si cat
de mare trebue s fie silinfa lui pentru a produce
bucurie, mangaiere si Inltarea ei. Da, este podoaba sa cea mai frumoasa", zice Sf. Grigore de
www.digibuc.ro

19

Nazianzl) este cinstea Bisericei, coroana Biseri-

cei", zic alti Sf. PArinti2).

Ma fiind lucrul, preatimea de azi, ca

cea

care va urmk are Indatorirea de a se interesO de

Biserica Domnului din toat inima, s cugete cu
ea, sA iubeascd cu ea i s trAiascA din viata sa.
Are lndatorire de a continu aceastA mare i unicA

misiune cu tot devotamentul cuvenit.

In mintea preotului demn, modest i tare in
slAbiciunea lui, puterea omeneased va depune armele, fie ed ea persecutd pe fatA, fie c se dedd la
hrtueli nedemne. Inaintea credintei sale i a tdriei
credintelor sale, mai mult ined deck naintea tiintei, spiritele rAzvrAtite vor inciinO i preotul

simplu va ave la picioarele sale mai multi ne-

credincioi convertiti decAt apologetii eloquenti.

In sfArit, sfintenia vietei sale va fine conruptia la distantA, sau o va ImpedicA s creased'.
Cu cumpAtarea sa, el va condamn sensualismul,
cu smerenia sa, el va d lectie trufiei, cu caritatea
sa, va ardt a fericirea nu constA in plAcerile grosolane. Si astfel va duce mai departe in snul Bisericei, aceste lupte, cari nu vor Incet niciodatA aci
pe pAmnt.
Pentru preot ca i pentru BisericA deci, a &Al va
insemn a lupt i a luptk insemneazd a Invinge
mai curnd sau mai tArziu. Preotul prin urmare nu
poate sA fie liniOit, i nici sA aib o pace desAvit, pentru cd viata lui intreagd este o luptd. Inimicii Bisericei sunt i inimicii preotului. El sunt
chiar copiii Bisericei, sunt incA In bratele sale i
o mama niciodatd nu voe0e pierderea fiilor sAi,
ori cAt de rdi ar fi ei.
Biserica cere dela preati ca sA fie demni spre
a zmerl pe inimicii ei, tiut fiind cd zmerenia nu
1) Sf. Gr. Naz. Trat. 3. n. 27.
2) Clem. Rom. Const. Apost, lib. 2. c, 28.

www.digibuc.ro

- 20 este distrugere, ci este intoarcere, e remuFare, e

cAintA, e viatA.

SA trAiascA protivnicii preotului i ai Bisericei,

ca sA poatA cAdea in genunchi ca atatia altii, ca sd
planet rAtAcirile lor i ca sA obtind gratia pentru
pAcatele lor.
Popoarele rAzvrAtite, guvernele fArA credintA,

ereticii sau schizmaticii, rebelii, savantii pretini,

rAtAcitii, apostatii, nelegiuitii sA se intoarcA toti
i pacea pierdutA, va reapare ca sA domneascA

iar4i.

Preotul in fata tuturor acestora cautA sA lupte,

in aceasta stA chemarea sa i dela implinirea acestei

chemAri atarnA pacea pe vecie. Meritul izbAndei

va fi in parte, i al preotimei, cu toate cd Biserica

ziditA pe credinta c Hristos este fiul lui Dumnezeu, biruete in totdeauna.

Victoria odatA atigatA, de indatA se va restabill mult dorita pace i va fi cu adevArat o turmd
i un pAstor.

www.digibuc.ro

Nora la creOin5 i moralitatea noastr

Din cele ce vedem c se intmpl zilnic avem
tot dreptul ca sd ne ingrijim de soarta ce ne a$teapt ca natiune. De vreme Indelungat asistm
nepstori la rzboiul indreptat in contra Cre$tinizmului, la rzboiul pornit cu scopul de a-1 distruge fr ca s lunn pozitie de aprare cel putin
contra acestui curent nesocotit.

Noi oamenii biserici ne sprijinim pe cuvintele

Mntuitorului nostru : voi zid Biserica mea ,si
portile iadului nu o vor birul" i privim lucrul ca
nepericulos.

Crtile, browrile, articolele de reviste, ziarele in

majoritatea lor, $coala pe alocurea, conversatia din
saloane, totul ins conspir din ce in ce mai mult, ca

s rstoarne credinta, care a fcut pnd In timpul

de fat tria $i gloria natiunilor.
Se d o lupt de idei, cea mai inverwnat, cea
mai metodic $i cea mai generald din cte a avut
loc vreodat.
$i aceast lupt nu este numai In teorie. De mult
s'a transformat din gndire In fapte si se inftiseazd in acea prefacere progresiv a intregii noastre organizatiuni sociale, cu tendinta vdit de a
lu Cre$tinizmului toate mijloacele sale de actiune.

Athenienii au exilat pe Anaxagora, pentru cd-1

bnuiau de inovatiuni in materie religioas $i au
condamnat pe Socrate ca s bea otravd, pentru CA.
www.digibuc.ro

- 22 indrznise sa se lege de zei. Imperatorii romani au

pus sa se omoare mii de oameni si de femei ca sa
scape religia poporului.
Astzi aceasta intelepciune imbatranita a disparut ; guvernantii popoarelor se pun alturi de inovatori si se InsarcineazA chiar, ca sa fac sa pa.-

trund in real visurile unor sofisti.

Ei merg, ei taie, ei nimicesc WA respect si fail
masura si nu se gandesc macar cu ce vor inlocui
aceea ce distrug.
Privilegiile cad unul dui-A altul, intocmai ca

frunzele cnd bate vntul de toamn. Lucrul a-

cesta mi se pare cal este o incalcare de drepturi si

o abatere dela prescriptiunea legilor biologiei sociale. In chipul acesta nu se fac reforme, ci revolutiuni si se stie ca revolutiunile pot sa ucida un popor, dar ca sa-1 scape niciodata.
Motivat de aceste adevruri prea adevrate, voiu

incerca acl, ca s scot mai in afara, prin acest

studiu numai chestiunile cari privesc morala cresUna in general si moralitatea noastr a Romnilor
in particular.
*

In acest scop, fac declaratiune dela inceput ea

nu voiu cuta ca sa art cat pretueste crestinizmul
din punctul de privire al certitudinii rationale, lucrul fiind prea constatat, ci numai daca putem noi

ca sa traim cu alte principii in afara de cele ale

moralei crestine, avnd in vedere mai ales chipul
cum s'a format temperamentul nostru national.
Avem 19 secole incheiate de educatiune crestina.

Crestinizmul a pus baza civilizatiunii cu care se

mndresc popoarele azi. $i CAVA putere nu i-a
trebuit ca s scoata din noroiul imperiului Roman
si din haosul hoardelor barbare ordinea aceasta
cu totul nou, prin care s'a produs un fenomen de
transcreatiune, unic in analele istoriei. Crestiniz-

www.digibuc.ro

- 23 mul a format lung firul strbunilor no$tri de unde

ne-a venit apoi flacAra vietii. El singur a modelat
dealungul vrstelor $i spiritul $i inima $i vointa

poporului, el singur a frdmntat fiinta intreag

a omului $i a sfr$it lsndu-i o urtn ne$tearsd.
$i tot el este care luereazA azi in noi ; el vorbe$te
fArd noi $i f Ail' voia noastrd intocmai ca instinctul.

Il voie$ti sau nu, el a devenit sufletul sufletelor

noastre $i temeiul firii noastre de Romni.
Iat pentru ce In cursul veacurilor scurse, ideia
de religie $i de moralitate au mers imbinndu-se
una cu alta din ce In ce mai intim, a$a eft' In timpul

de fat ele formeazA In con$tiinta proprie un ce

indisolubil. $i iatd pentru ce in fapt pentru noi,

nu mai e posibild in practicA, deck o singurd

moral $i anume aceea care se bazeazA pe Sf. Evanghelie.

In principiu dar, acela care atac credinta cre$tin, atacd morala $i deci toate loviturile pe cari
le dd celei dinti, le d $i celei de al doilea.
$1 ce credeti, c murind morala cre$tin nu se
va cAut sA se pue 'in locu-i alta ? Fail Indoial c

da $i atuncea la sigur tot felul de teorii vor a-

bund mai mult ca totdeauna.

Se vor scrie articole $i cArti voluminoase, se vor
tine congrese de filozofi, cari cam lipsesc la drept
vorbind, ca s: iasA din impas $i din incurckur.
Ar fi insA prea naiv cineva ca sd creadd, cd speculatia e suficient ca s determine purtarea, trebue
ceva mai mult $i mai de pret ca speculatia, trebue
viatd $i omul nu poate s" o dea. In laboratoare se

fac ou, dar niciodat din asemenea oud nu s'a

putut scoate pui.

La fel cu aceste oud fabricate prin laboratoare

stint $i sentimentele de moral inventate de a$a
pretin$ii cugetdtori. Sterile sunt oule, sterile $i
sistemele lor de moral:A. Simtul moral al unui popor, nu se poate cu nimic inlocul ; s' ne inchipuim
www.digibuc.ro

- 24 un doctor care ar spune unuia din bolnavii sai :

)7D-fa ai un ochiu atins de anemie. Am sa' ti-1 scot
spre a-ti pune in locul lui un altul fcut cu minele

mele". O, nu, ar rdspunde mirat bolnavul, iti

pretuesc talentul tau, dar nu-ti recunosc darul

lui Dumnezeu. Te rog da-mi mai bine un tonic".
Impresiunea este la fel cu aceea pe care ar incer-

ca-o un orn cu judecatd, cnd ar afla cd lucrezi sa

faci o morald noud, in stare ca sa.' ne fac sal traim o

viat mai prosperd i mai fericitd. El ar surade de

incredualitate i ar avea dreptate. Simtul moral
al unei societati este un lucru i mai delicat, infinit
mai complex i mai intim dect aparatul minunat
prin care se rdspandesc razele luminii in sufetul
nostru.

El este fcut din attea sentimente ate vederi

clare sunt, pentruca el presupune de odata Inarirea vointii, dezvoltarea dragosti care predomind
binele, cum i o intreaga retea de ob4nuinte pro-

funde, care sfresc prin a mIddia sufletul. Este

o coordonare a ori carei fiinte, care are la activul
sau un trecut cat mai indepartat.
Odata risipite aceste elemente, odata rupte aceste fire cu greu se mai poate insufleti .simtul
moral. Este ca i cum ai avea in fata un mort pe
care incerci ca sa-1 inviezi. Daca legile acestea ale
psichologiei nu ne pot convinge in deajuns, nu
avem dect sa facem apel la istorie i cred cd ea ne
va lumina mai bine.
Grecii, timp indelungat, s'au distins ca popor
puternic i cu o viata plind de virtute. Incetul cu
incetul insa, in mijlocul lor se nate o armata de
sof4ti, cari cu o mna vrjmw apuc ideile mari
i dau din ele la o parte tot ce se refera la bine,
la drept, la datorie, la providenta i la viata viitoare. Morala traditionala cazir sub loviturile lor
i ruina puterii lor fu ireparabila. Socrate, Platon,
AriQtotel

altii in 7adar s'au trudit apoi, caci

www.digibuc.ro

- 25 peste putint le-a fost ca sh." mai restabileascd convingerile indeprtate in acest fel. La Romani, mai

trziu, aceia$i grije se produce $i are un sfir$it

identic cu cel ardtat la Greci. La inceput nesupusi
influentei vorbitorilor creduli veniti din Grecia,
cad mai trziu in necredinta ; se indoesc de zei $i
de puterea lor, ca $i poporul pe care-I invinsese $i
au aceia$i soart cu a Grecilor. Zeii nostri nu mai
exist", ziceau ei $i ca urmare virtutile civice se
sting una cte una $i cu ele asfintesc dea binele

gloria $i puterea cea mare $i neintrecutd a im-

periului lor.
De altminteri cred, c nici nu este nevoe ca s
cdutAm consideratiunile pe cari ne intemeiem asupra acestui punct, inteun trecut a$a de indeprtat,
cnd avem zilnic sub ochii nostri destule probe.

Crima oare nu se arat din zi in zi mai des

svrsit? Flptuitorii ei oare nu sunt mai nu-

merosi, mai nevrstnici $i mai neru$inati ca ori

cnd ? Si apoi destrblarea nu domneste pretutindeni, la toate vrstele $i sub toate formele ?
Oare aceste pdcate mari nu sunt spre perderea
noastrd? Nu se zgudue prin ele bazele ordinii
noastre sociale ? Faptul este de netgdduit. Cauzele sunt felurite. Torusi nu cred ca s se gseascd

un singur orn de bun credint, care s nege, c

motivul principal al acestui fenomen de temut, ar
fi altul in afar de acela cd se sapd IIT con$ffinte
credinta, singura care face viata unui popor.
4,

Lupta protivnicilor in contra credintei s'ar inte-

lege dacA mai intiu s'ar fi stabilit insuficienta

cre$tinizmului, cum $i dac s'ar fi gsit $i ni s'ar
ardt deschis sistemul care s-1 inlocuiascd. Si apoi
chiar in acest caz extrem, urmeazA ca s se procedeze cu toat prudenta $i cu un spirit cu totul deo-

sebit de acela pe care cu pdrere de ru II. consta-

www.digibuc.ro

- 26

tm, pentrua schimbarea unui ideal de conduit

In totdeauna este pentru un popor o tranzitie

extrem de periculoas.
De altfel este de mirat, Ca' se gAsesc oameni cari
sA afirme c4 morala evanghelicA nu mai satisface cerintele mentalittii contimporane $i ace$tia
se dau drept oameni de $tiint.
lat ceeace v.q condamnA, zic ei In numele $tiintii.

Si ce intelege $tiinta prin aceasta ? Fapte $i legi,

rAspund dn$ii, ca $i cum religia s'ar inspAimnt
de lucrul acesta.
Stiinta domne$te mai sus, sau mai jos, pentrucA
metafizica nu-$i are punctele cardinale bine definite. Mai mult, $tiinta se sprijine$te pe ipoteze,
pe cnd religia nici nu vrea ca sd auzsd de ele.
WA de ce : ARA data' se afirmA cd nu toti oamenii

au e$it din acela$i leagin, pe cnd azi s'a ajuns la

extrema opusd $i anume, cA dintr'un germene unic
au e$it toate vieatile. Se crede acum ctivA ani in
necesitatea universal $i putin In urtn' se proclam

domnia posibilittei. Ce zgomot nu s'a fcut apoi

cu principiul faimos, dup care totdeauna in lume
va fi aceia$i cantitate de materie $i de mi$care. Notiunea liberului arbitru, morala $i chiar ideia de
Dumnezeu trebuiau sd fie rsturnate de acest principiu, care este combtut astAzi de cei mai distin$i
savanti.

Ipotezele $ffintifice dar, sunt mi$cAtoare intocmai ca nisipul cnd II calci. Ele se distrug una pe

alta, sau se reconstituesc spre a se sfrm din

nou. De ce ne-am teme deci de atacurile unor astfel
de ipoteze ?
Si apoi nu $tiinta vat6mA cu adevArat cre$tinizmul, ci pretinsa $tiintd, acea infumurat $i curcit

alur de savant, care se mi$c intre experientd $i

presupuneri.

La spatele savantului aproape In totdeauna se

afl un ispititor cu aerul ifosos, care prin ochela-

www.digibuc.ro

- 27 rii sag greoi i negri I! privqte pe deasupra urnerilor cum lucreaza% Il urmarete In continuu In cele
mai mici micAri ale sale i de odata 1-1 vezi ea' lash'
pe savant i se 1ntoarce catre public strigand :

Am descoperit, am aflat ceva de data aceasta : nu

mai este Dumnezeu, nu mai este providenta, nu
mai este viatd viitoare. Religia nu mai este decat
o legend, bun cel mult pentru copii". Si el, ispi-

titorul ifosos i nepriceput se duce prin lume,

trambitandu-0 descoperirea de care savantul nu

tie nimic i de care fdra Indoiala ar rade daca ar

t1 cev. lath' adevaratul inimic al Religiunii, acest
soiu de arlatani de tiint care turbura totul. Daca
asemenea personagii ar pute ca s dispara pentru
adevr, mantuirea ar urma dela sine. Dar nu, sa

fim siguri, ei se Inmultesc, ii fac adepti

In

Romania poate mai multi ca aiurea, a ca trebue

neaparat ca s ne hotarim a combate tendinta lor
mereu i fr incetare.
*

Daca morala cretin nu se teme de tiinta', dacd

merge mana In man cu ea prin modestie i senintate, atunci zic unii, de ce atata truda ca sA combatem incercarile pretinilor oameni de tiint de

a lovi In credinta i moral, and pentru ei ar fi

prea de ajuns Incerarile de etica publicate In timpul nostru. Lucrul Insa nu este aa de uor precum
s'ar crede i eu am spus-o dej pentru ce.
Se spune, se scrie, se povestete in proz i In
versuri, ba chiar se canta uneori aceea ce ne place
noua, nu Insa i aceea ce ne folosqte.
Lumea voiete fericire i anume fericirea pe pamant i de aceea cauta bogatie, indestulare i placere. Deosebire mare deci Intre ceeace vre i ceea
ce caut lumea i Intre ceeace vre i ceeace cauta.
cretinul.

El lucreaza in lume tot atata ca i orice orn. de

www.digibuc.ro

- 28 stiinta, numai ca el nu-si mrgineste sperantele pe

acest pArnnt, si asteapta o alta viat mai fericitd,
aceasta fiind trecAtoare si neindestulAtoare.

Din toate partile se predica solidaritatea. Pe

toate tonurile ni se spune ca fiecare cetAtean este

ca o celulA din organismul social care se bucura
de binele pe care l'a facut intregului si sufera de
raul pe care i l'a cauzat. lar urmarea care reiese
din aceastA lege de reversabilitate, este ca hide-

plinirea functiunii ce o are fiecare individ este

cel mai bun lucru pentru sine.

Aceasta insa e forma cea mai inferioara si cea

mai egoista a caritAtii. Crestinizmul admite solida-

ritatea si In totdeauna s'a servit de ea ca sa duck'

pe om la bine. Numai cal eI nu se opreste aci, ci Ii
mai adaoga respectul ordinii sociale prin iubirea
pentru Dumnezeu, care este modelul etern si garantul suveran al ordinii. El Ii adaoga devotamentul prin care se desAvarseste de odat omul si societatea.
De la un timp Incoace, este drept, respectul pen-

tru demnitatea persoanei omenesti a luat un mare

avant.

De unde vine insa, acest sentiment de respect,

cu care se laud atat de mult secolul nostru ? De
unde, daca nu dela Evanghelie. Crestinizmul Inainte de toate este apoteoza moralitatii si prin aceasta apoteoza personalittii. SA ne explicam. Se
aspira la pacificarea universala a lumei si incercarile facute ne dovedesc aceasta. TO voesc ca sa
suprime rasboiul In numele fraternitAtii omenesti.
$i este drept, scopul fiind prea nobil. Dar ce te
faci cu lacomia, care te sileste ca sal impusti pe se-

menul tau, pentruca locueste pe cealalta parte a

apei ? Unde gasesti remediul contra ei ca si contra
tuturor acelor pacate cari ne fac ca sa lucram In opunere cu solidaritatea si fraternitatea ? lath' pentru ce se cere dela noi, ca sa nu fim nerecunoscAtori
www.digibuc.ro

- 29 Ong" la nedreptate i iat pentru ce datori suntem

ca s" dm fiecdruia ce este al su.

Cine deci a venit in lume spre a ne Invt, cg

toti oamenii, elini i barbari, sunt fiii lui Dumnezeu i cine a rostit in lume cel dinti cuvnt de
pace ? Cine ne-a spus pace vouli" dacd nu Hristos ? Tot a putem adOog fArg nici o team cd
sentimentul de fraternitate .universal care ne insufletete i care se silete ca sh" trdiascA Inca", nu

este dect inflorirea istoric a cugetrii sale.

Prin urmare nu este nici o idee mare, nici a

aspiratie generoas a sufletului modern, pe care

cretinizmul s nu o intmpine i s nu o intretie

prin credinta In nemurire in deosebi. Cgci dacd totul se terminA cu lopata de pgmnt atunci cele trei

sferturi de drepti ies din aceast viatd mai mult

sau mai putin slbiti, mai mult sau mai putin jertfiti, pentrucd nu s'au purtat mai bine ca ceilalti.
Soarta lor ar fi inferioarg aceleia a necinstitilor
indemnateci, cari miwn imprejurul nostru.
Dac totul se terming la marginea mormntului,
atunci totul se reduce la nedreptate i cel din urm
cuvnt al virtutii va fi nedreptatea.
Norocul este ins, c nu multi se entusiasmeazg
pentru o atare moral, care duce la un desnodmnt * de fatal i care, cu dreptul, se aseamdnA
unei prjini lungi foarte netede i bine sOpunatd
de vrful cgreia sunt agtate fel de fel de obiecte,
pe cari le iau cei att de putini la numr, cari reuesc s se urce png la ele.
In practicA, o spunem Mil inconjur, toat morala aceasta este zadarnicA precum o arat faptele
i ca sd devie folositoare urmeaz" a se desgvr1
in cretinism.
Aceasta este o sistemd i ca dnsa mai sunt
inc o grmad de alte sisteme de moral contimporang.

Vin filosofii cu morala lor, pe care o cred ap

www.digibuc.ro

30

de superioarA i cu care produc cea mai stranie i

cea mai dezolAtoare dintre turburArile produse
panA acum In lume.

Lucrul acesta ni l-a arAtat d-1 Alfred Fouille

foarte lamurit In lucrarea sa recentA : Moralis-

mat lai Kant ci amoralismul contimporan". In

zilele noastre, zice el, mai mult ca acum 30 de
ani, morala InsAi este In cauzA, fie Intru cat este

realA, fie intru at este folositoare i necesarA.

Am citit cu cea mai mare grije, ca sA mA luminez

asupra acestor cestiuni, ceeace contimporanii mei
au scris In chipurile cele mai felurite i mai contradictorii. Am Incercat sa-mi fac intr'un fel oare-

care, o pArere despre toate pArerile. Trebue s'o

spui ? Am gAsit In domeniul moral o astfel de
neoranduialA de idei i de pasiuni, o astfel de lipsA

de metoda cu adevArat tiintificA, chiar la aceea

care se pretind de tiintA, cA mi-a pArut indispensabil de a da la lumina' ceeace s'ar putea numl sofistica contimporanA mai inainte de a au-t elementele de adevar care imi par cA pot sA se uneascA
Inteo sintezA comprehenziva (care cuprinde multe).
In aceastA pAdure ce nu se poate descalci (silva
oscura) trebue sA lucrezi din greu ca sa descoperi
drumul adevrat.
3, Moralizmul Kantienilor, negind toatA valoarea

consideratiunilor de perfectiune i de idealuri, nu

mai lasA sA subsiste cleat o formA imperativ care
10 a#eaptA continutul. In fata moralizmului Kantienilor se tidied amoralimul pozitivist, inimicul
oricarei metafizici i al oricArei religiuni, sclavul
faptelor i al istoriei faptelor", unde tiinta moravurilor se substitue teoriei binelui ideal"))
1) A se vedea Levy Bruhl, morala ei kanta moravurilor, Alcan,
Paris 1904. Inspirat de o conceplie determinist a lumei, autorul
identific ceeace trebue at fie cu ceence este ; 0 cu aceiai loviturli, morala este suprimat, nu mai rmne decilt moravurile.
Asemenea skse vad Gabriel Sallies. Armand Colin, Paris 1892, Ia

www.digibuc.ro

31

SA presupunem, zice D-1 Balfour In afar de

Fouille, spre a dovedl acela$i lucru, c orice om
$i orice femeie, sau mai bine orice bdiat $i orice
fat (cci motivul ar fi lipsit de drepturile sale la

persoane de mai putin de 21 de ani ?) c orice

fiintd inteligent In fine, are capacitatea $1 disciplina cerut ca s se impotriveasc unor asemenea
probleme. SA-1 armm cu metoadele critice cele mai

recente $i s-1 dm indatorirea de a stim cu cea

mai mare libertate de spirit titlurile pe care caritatea, temperanta $i cinstea, omorul2 furtul $i adulterul le au in aprobarea sau desaprobarea umaniatei. Care ar fi rezultatul unei astfel de experiente ? Ce haos de preri va ie$1 de acolo ? Dar
chiar s'ar pute intmpl ca inainte de a ajunge
tinerii no$tri critici s' ref ac cele 10 porunci, s
rmae inomoliti in chestia preliminar de a $ti dac
judecdtile care aduc aprobare sau desaprobare moral, vim dela aceea despre care trebue s speri a

sunt fiinte cu judecat ; dac termenii bine $i

rdu" reprezint ceva mai durabil $i mai important

deck unele predilectiuni $1 dect unele neplceri
din bel$ug rspndite $i cari se gsesc din intamplare supuse mai mult sau mai putin in mod arbitrar la sanctiuni sociale $i legale. Sunt aproape
incredintat a concluziunile la care vor ajunge aici
vor ave un caracter pur negativ".1)
aceasta carte &tallies prezinta credinta in cele 8 cercuri tai In empireu

(partea 'Malta a cerului und3 durd inchipuirea celor vechi era locaaul zeilor i al celor fericiti) ca apartinand esentei catolicismului. Trsiitura aceasta numai ne ajunge ca sli ne arate cu ce grije
autorul ai a dat sea tna de distinctiunea pe care trebue sA o facA
intre dogma al traditie ; restul este in acela raport 1 de aceiaai
valoare. Din fericire procedAnd in chipul acesta, nu se distruge
cleat opera sa. Imi permit si indic d-lui Sailles cprezentul i viitorul catolicismului i religia i critics. de Albe de Broglie.
Asemenea moralismul lui Kant ai amoralismul contimporan. Alfred Pouille, pag. 173.
1) Bazele credintei, p. 156, tradus din Englezete de G. Art.
Montgredien, Paris.

www.digibuc.ro

32

Iat ceeace se afirm inainte de toate $i de mult

vreme. Lucrul.cel mai izbitor in numeroasele sfortri ce s'au fkut pentru a construi o mora15. nou,

este tendinta cugetdrii individuale de a distruge

totul $i apoi de a se distruge pe ea insd$i. Dacd
lucrul std astfel precum ni-1 arat ace$ti mari invdtati, atunci care-i motivul de a trat cre$tinizmul cu atta dispret ? Pentru ce sd-1 gone$ti din
cas $i din societate ? Pentru ce s5.-1 urmre$ti pnd

in conduita privat $i con$tiinta indivizilor ? Pentru ce toate acestea cnd este $tiut Ca' nimic nu este
mare $i de valoare, dect el $i deck prin el ?
Pentru ce ? Pentru mai miulte consideratiuni. Nepdsarea noastr, a celor cu indatorirea de a moraliz, ca $i a celor d'a ne moraliz, inclinarea atre
plcerile cerute de patimile firii noastre, care din
licent in licentd a ajuns s nu se mai poat st-

pni, deconsiderarea a tot ce este sfnt la noi

oameni prea pdcAto$i, cum $i mai ales faptul ca

nu se gdse$te nimeni care 8A" incerce a moder
mi$carea, ce ne tr4te in acest abiz al pierzrei,
numit pierderea credintii $i a moralittii care izvo-

r4te dinteinsa.
In ce prive$te nepsarea noastr, unii interneindu-se pe cuvntul rposatului Episcop al Romei

Leon al XIII, care zice : vetera novis augere et

perficerel), sustin cd clerul este de vinA, pentrucd

n'a Inteles la timp necesitatea d'a consolid doctrina religioas. Aceste sustineri, ca $i deviza pe
care se Intemeiazd sunt minunate, este drept, dar
numai pentru biserica Romano-catolic, care, se
$tie, a a aplicat-o In acele multe inovatiuni de cari
s'a fcut culpabil.1, fiind din cte se vede secretul lungilor $i pacificatoarelor sale victorii. Dacd
insd clerul nostru se poate invinul din acest punct
de privire, ca unul ce este oprit d'a alter doctrina
1) A muri i. a desavari cele vechi prin cele noi.

www.digibuc.ro

33

predat de Mntuitorul lumii si propovkluit de

Sfintii si Apostoli, apoi clerul altor biserici, mi
se pare, cA. a prea depsit marginele ingdduintei
In aceast privintl. De altfel nici un secol n'a descoperit attea documente si n'a ridicat attea probleme ca secolul trecut. Bibliotecele care au ascuns
pand acum cugetarea generatiunilor stinse, aproape
nu mai au secrete. S'a spat cu deamnuntul necropolelel) .Greciei si mormintele Egiptenilor, s'a rdsturnat pmntul Babiloniei si al Chaldeei unde zd-

ce inteo lung nitare istoria vastelor si glorioaselor imperii, s'au deschis cercettorilor stiintei
pagodele2) Indiei si monastirile Tibetului si dinteinsele s'a luat cheia literaturii religioase si morale din Extremul Orient.
Misterul vietii la lumina analizei pn la celula
fiintei organice se pare mai putin greu de ptruns
ca in trecut ; iar prin ptrunderea tot mai adncd
in snul pmntului, omenirea inceara a descurc
enigma formrii sale incete si anevoioas.
Cercetrile acestea de tot felul urmate cu sal-guint in diferitele tri, au produs o incoltire de
idei noui pe care necredinta, Mil neincetare la
pncl, s'a grbit a le intoarce in contra Crestinismului. Dup ce au sondat cu rbdare neptrunsul
cerului, dup ce au cdutat s descopere revolutiunile prin care a trecut planeta noastrd si dup ce
s'au silit a pdtrunde legile care crmuesc desvoltarea fiintelor organice si-au insusit dreptul d'a afirm a Dumnezeu, creatorul globului terestru nu
este deck un mit, sustinnd fatal c universul nu
s'a putut ridicA dela omogen la eterogen si din
chaos la ordine, dect in virtutea unui principiu
interior si fatal, care se desvolt dela el ca un embrion, ignornd cu totul puterea lui Dumnezeu.

S'a crezut asemenea c4 se poate conchide din is-

1) Cimitirele.
2) Tem plele.

www.digibuc.ro

- 34 torie, care este mai important, a religiunile

sunt supuse legii evolutiunii, Ca cele mai insern-

nate din ele au acelas fond de doctrind $i de

liturghie $i CA in fine sunt incapabile d'a justifica stiintificeste divinitatea originei lor.

lath' unde duce pretinsa $tiint cu progresele sale

si WA ce vor dela noi aceia care ne acuzd de nepdsare pentrucd nu voim sa." intinerim doctrina religioas.
*

Acum intelegem mai bine tendinta acelora dintre

noi cari vor cu orice pret ca s rupd cu religia strdmosilor lor. Ei cu incpdtnare pretind refacerea
doctrinei, socotind a pot cu chipul acesta ca s-si
justifice abaterile lor dela legea morald, bazat pe
o doctrin religioas. La acestea este drept contribue in mare parte si caracterul nostru. Si pentrucd
veni vorba despre caracterul nostru de Romani, sA

vedem cum s'au condus in trecut printii nostri.

Era vorba inteo vreme ca s ne imbogAtim limba

$i s'a introdus inteinsa o multime de cuvinte streine, grecizme, latinizme, frantuzisme $i slavonizme,

cari i-au schimbat cu totul forma sa cea att de

gratioasd. Asemenea s'au incercat o multime de
reforme politice si sociale $i s'a volt chiar un sistern nou de viat. Noi suntem prea entusiasti, pentrucd avem o fire care are inteinsa ceva vulcanic.
Aceasta e cauza intreprinderilor noastre grbite
si de acl porneste unul $i cel mai insemnat izvor
al nenorocirilor noastre. Din acest fapt greu de pus
la indoiald, se naste totu$i o incheiere practicd.
Ar fi bine, dupd attea greseli, ca sal alergm la

istoria noastrd propie, ar fi potrivit pentru des-

voltarea noastrd armonicA ca sd chiemdm In ajutor

trecutul si, prezentul in interesul viitorului si in

fine cat mai regulat ar fi, ca s cdutdm a turma prin-

cipiul de continuitate intocmai ca natura.

www.digibuc.ro

- 35 Preocuparea de capetenie a acelora care guver-

neaz deci ar trebul s fie silinta de a moder

mi$carea care ne tra$te la o manifestare contrail

principiului stabilit $i in nici un caz sa." nu o incu-

rajeze. $i aceasta pentruca noi Romnii din fire,

suntem porniti mai ales in ce prive$te unele idei,
pe care voim a le raspandl pnd in cele mai laun-

trice fire ale organizatiunei noastre sociale, $i, pentrued, tocmai lucrul acesta compromite reformele
cele mai legitime $i nu poate ave alt rezultat deck
cre$terea raului general.
*

Nu este destul cu toate acestea ca sa rechiemam

pe adversarii nostri numai la intelepciunea politic, in numele intereselor celor mai scumpe ale
patriei noastre. Nu, pentruca ei vor tine prea putind socoteala de lucrul acesta $i apoi nu dela ei
trebue sa ne a$teptam rnntuirea, pe care noi insi-ne trebue sa o cautm. Criza religioasa de care
avem a ne plnge nu se margine$te numai la noi,
ea se intinde In toat lumea. De multd vreme bantue In universitatile Frantei, Germaniei, Rusiei,
Angliei $i Statelor-Unite, ea zgudue Italia $i o
imparte in 2 tabere din ce in ce mai inver$unate
una contra celeilalte, ea s'a aratat in Franta
$i Portugalia $i se simte pana $i in Spania,
unde .progresele sale in toate directiunile au fost
cu atk mai repezi cu cat a ramas mai fidel alipit
pe lnga credinta cre$tin.
Din toate colturile globului pe unde necredinta
a inceput s se arate, se tidied azi acela5i spirit de
lepdare $i de rdzboiu pentru trecut. Pretutindenea

auzi: Lutnea aceasta este cerut nostru, natura ne

este indestul". Umanitatea dar, lucreaza cu propriile ei mni ca s sece izvorul nemuritoarei sperante. In ce ne prive$te pe noi, un lucru trebue$te
bine lamurit. Dacd celelalte popoare se deosibesc
www.digibuc.ro

- 36 de noi, aceasta nu insemneazA, cA sunt preservate

de rAul care ne sapk, se deosibesc numai pentru cA
Intrebuinteaz mai mult timp ca sA transforme cugetArile lor in actiuni.
Noi suntem copiii teribili ai idealului la modk,
dupd cum am fost in attea visAri periculoase, pentrued ne aprindem repede si pentrucA ne luAm dupA
cuvntul primului venit. Cum se explicd fenomenul
acesta si care sA fie cauza cA naturalizmul s'a in-

fipt din toate pArtile, in cugetele noastre, c lucreazd cu atta indrjire si CA se prezint cu un
aer ash de triumf Ator ? Aci, imi pare, Ca' se afla

aceea ce trebue srt stim, cauza capitald a defectelor

noastre, cum si mijlocul d'a le indrept. Unii a-

runcA tot rdul pe socoteala francmasoneriei, un fel

de sfinx pus la pAndd in umbrA, spre a prinde si
a inghiti pe copiii lui Dumnezeu si in care s'a do-

vedit ca fAcnd parte o multime si din bArbatii

cArora noi le-am incredintat conducerea destinelor

Patriei. In sprijinul acestei pAreri se aduc documente de deosebitA valoare, din care se dovedeste
CA multi din asemenea bArbati distinsi pe terenul
politic si-au avut domiciliul in cavernele marelui
Orient. Totusi francmasoneria ca si politica condamnabild a guvernantilor francmasoni, nu sunt
in sine deck efecte ale unei cauze, care trebue cunoscutd in interesul moralitAtii.

SA nu se arunce vina pe cler si sd nu se pund

numai deck in discutiune conduita moralA putin
recomandabild a unor din servitorii altarului, caci
aceasta este o scuzd a imoralilor pentru gravitatea
vinelor de cari se fac culpabili pe tot momentul.
Asemenea sA nu se caute refugiul in combaterea

Sfintei Scripturi din care actiune detestabilA nu

poate iesi la urma urmei deck un amestec nedescris de greseli si de legende zadarnice i fArA nici
un rost. Cu toate acestea trebue s tim, cA azi aceastA combatere s'a transformat in atac violent
www.digibuc.ro

- 37 prin care se finde a se ruin bazele credintei crqtine. Combaterea doctrinei creOine sustinutd de
-unii din oamenii cu reputatie tiintifica i intarit
prin oarecari lucrri de valoare, s'a intins pnd i
in cele mai de jos straturi ale societatii. Si cum
credeti ch.' am ralspuns noi acestui atac de fond ?
Printr'o metoda cu totul arhaical i cat se poate de
mediocr, al carui scop principal era defensiva
prin inlaturarea contactului. Dar, tocmai in aceasta
sta marele nostru pacat, care tradeazd starea noastra de inferioritate.
Prin sustinerile mele sa nu se creada ins, CO
voiesc a negi cu totul activitatea Bisericii cretine
i ca n'ar fi avut ckiva aparatori zeloi, ci numai
ch.' aceOia au lucrat izolati i neitrtelqi, pe cand
restul celorlalli li banuia in numele unei traditiuni
de multe ori i pentru multi neinteleasd.
*

La ce arme deci urmeaza ca sd recurgem spre a

-el din impasul in care ne aflm ? De sigur ches-

tiunea nu este a0 de ward, ba este cu atat mai

grea, cu cat se pare ea printeinsa se incearc in-

toarcerea poporului la un sistem de convingeri religioase i morale pe cari le-a lepdat odatd. Cu
toate acestea, voiu incerch rezolvarea ei.

Influenta unei doctrine nu depinde numai de

partea de adevar pe care o coprinde, ci mai cu

seama de forta cu care o intelegi. Ca proba avem

scrieri cari au exercitat o actiune a0 de profunda
au fermecat mai ales spiritele prin puterea de
cugetare care se manifesta in ele.
Sa ne inchipuim c Malebranche s'ar fi multumit
numai ca sa contraargumenteze pe Spinoza, a arei
filosofie il ingroze, atunci de sigur cd succesul

salt n'ar fi fost deck foarte relativ. Dar el trai

prea mull din propria sa cugetare ca sa consacre
www.digibuc.ro

38

sfortarea sa in a cut defectele cugetrii altuia"1

El scrise Meditatiunile cre,stine ,si Intretinerile metafizice, doti cArti cari nu sunt dect traducerea,
inteligentii sale $i cari din aceast pricind s'au impus atentiunei tuturor veacurilor.
Puterea viefii produce via:VA. Lucrul este adevrat din punctul de vedere fizic, este adevrat din
punctul de vedere moral ; iar ca demonstrare a acestui adevr n'avem dect s ludm pe Sfinfii Religiunii Cre$tine.
Si apoi cine ar pute sd susfin cA inteligenta
nu ascult In mare parte de aceast lege ?
Nu este in deajuns ca sd inveti cum s devii tare ;
trebue incA $i mai cu seam ca s invefi a cuget
prin tine instili. Vorbeam Inteo zi cu un profund
cunoscator asupra unei pretinse lucrAri exegetice
si-mi spunea : Ceeace m mhne$te este c autorul n'a reflectat de loc" $i ave foarte mult dreptate pentru mai multe consideratiuni.

lat fail relelor, acela care trebue distrus Ina-

inte de toate, cAci numai virilitatea spiritului poate

s facd o operd eficace In practicA. Mai mult, trebue studiu serios asupra diferitelor manifestri ale
cugetrii contimporane, fiind unicul mijloc d'a infelege bine $i d'a lds liber sufletul de invldtura
pe care o ascunde. S'au chinuit $i se chinuesc inc .

o mulfime de inteligente ca s precizeze problemele care domin existenta noastr. Nu poate in

nici un caz ca o asemenea muncA s fie nuld pentrucd inainte de orice ea descoper o concepfie.
Este totu$i o nechibzuint ca s la$i trecutul frumos in prsire $i s te ocupi de doctrine pe care

nu le cuno$ti. Dar ce vom face ? Vom rspunde de

sigur $1 acestora.

Doar nu ne vom sfort ca s vorbim limba Si-

1) Abbe' Jules Martin. Demonstratia filosofica pag. 262. Dac citez aceastA lucrare, evident cA nu inaprtAsesc toate teoriile din
Whist', dar o fac pentrucd pe alocurea este foarte sugestivA.

www.digibuc.ro

- 39 liana, sau sa rdspundem, dacd trompeta cu care

-vom fi chemati la judecata cea de pe 'mina', va fi
de aur sau de argint. Nu, acestea sunt lucruri cari
nu intereseaza. Noi trebue ca sa pstram credinta,
sa ne patrundem de ea, s o transformam In pro-

pria noastr substant $i s o prezentam in fine

sub forma care convine mai bine cugettorilor din
timpul nostru. Numai astfel s'ar pute domoll $i
invinge necredincio$ii cari ne atacd, dupa cum numai astfel au invins Printii Bisericei pe rtacitii
$i necredincio$ii din timpul lor. Tactica lui Bossouet $i Fn ion in contra libertinilor din secolul

al XVII este cea mai buna dovada ca eu am

dreptate.
Cu chipul acesta s'ar pute forma In timp o sinteza teologica mai atractiva unde multi cu placere

vor cauta din nou adapost. $i printeo muncd de

feltil acesta nu vom e$i din sfera credintei $i a
datoriei religioase bazate pe ea, ci mai mult vom
patrunde fondul ei.

A studia cu zel $i activitate nu este de ajuns insa

pentru implinirea acestei drepte obligatiuni. Trebuesc focare de cultur intelectuala Malta, a-tat
pentru a conduce spiritele, cat $i pentru a le ridica
la nivel.
Asemenea focare de viat religioasa exist in
alte tari $i si-au afirmat la timp cu mult mndrie
existenta lor. Afar de seria de lucrari insemnate
cad au e$it din ele, influenta lor s'a tradus in invaTamntul mijlociu, sau secondar, cum ii zicem
noi, printr'o cre$tere continua de energie intelectuala.

Din nenorocire, lumea bisericeasca, ca $i cea

drept credincioasa turma, nu $i-a dat seama vre-o
data de importanta unor astfel de institutiuni.
S'au gasit mijloace pentru orice, numai pentru
Inv4tmtintal superior liber, cel mai de folos pen.tru disciplina caritatii, nu s'au putut gasl asemenea
www.digibuc.ro

- 40 mijloace. Eu fac aceast propunere i am deplinl

convingere, eft' poporul Roman va sfar0 prin a intelege importanta sa, cum i CA.' numai ad se afl."
principiul dupd care urmnd se poate ajunge la
mntuire.

Este adevrat, CA in timpul de fat, unii vor

gs un nou pretext ca s indrepte inteun alt sens
cursul acestei propuneri. Vor vorbl de facultatea
de teologie, de chipul cum se recruteazd profesorii
la aceastd inalt institutiune de culturd bisericeasc_

si de alte scderi pe cari cu totii le observnt aci.

Dar nu de aceast institutie se poate incnt sustintorii moralittii in popor si nici nu se poate vorbl
de dnsa in cazul de fatd. In Germania sunt seminare conduse de oameni competenti, in cari clericii se exercit asupra chipului cum pot mai bine
ca s1 vie In atingere cu doctrinele timpului lor i
cum trebuie ca s." le judece. Mai mult, in fiecare
zi vd tineri din generatia lor ; au prilejul de a-si
face camarazi din toti acei cu cari vor ven in atingere in mijlocul greuttilor vietii i faptele de
acolo. demonstreaz cu prisosint c rezultatelesunt fericite.
Pentru ce deci nu s'ar priml i la noi un modusvivendi analog, cnd mai mult dect orice, se simte
aceast necesitate ? In acest caz fr indoial clerul va catig si cu el poporul isi va indrept pasii
cAtre calea mntuirii, care impune o viat corecta
i morald. Trebue sarguintA i mai mult ingrijire din partea pstorilor fat de turmd, dacA nu
voim ca biserica s rtnn numai in serviciul mecanic al cultului.
Dar ca s1 dm mai multd trie i ptrundere
invtmntului crqtin, singura pavz a moralittii, este absolut impus a se leg inteun chip mai
intim scoalele superioare de cele mijlocii. In Paris
se practic prin institutul catolic, concursuri regionale i se trimit profesori distinsi spre a inspecta.

www.digibuc.ro

- 41 seminariile si a incuragia formarea de colegii libere

in sensul celor propuse de mine cu aceast ocaAcestea sunt msuri cari ar folos foarte
mult Bisericii i neamului romnesc, dacd s'ar lua

si la noi.

ne gndim mai intiu la formarea educatorului i restul va ven dela sine si pe neateptate.
Acestea am vrut s zic si aceasta este mi se pare

prima datorie care ni se impune.

Va trebul timp i rbdare, o recunosc. Totul se
Invinge insd, numai oameni hotriti de lupa sd fie.
Inceputul este greu, mai ales in fata progresului
inspimnttor al teoriilor naturaliste, cari au
schimbat sufletul trii, dar cu oarecare struint
cu mai mult ardoare, s fim 'siguri c vom intoarce poporul dela ele, vom da sufletului trii fizionomia sa fireasc i vom ridic moralitatea la
adevrata sa valoara.
La muncd dar pentru binele trii iubiti Romni,
caci Dumnezeu este cu noi i nimenea In potriva
moastrd.

www.digibuc.ro

Influenfa literaturii asupra moralitlif

Lumea in nenumrate rnduri s'a intrebat daca
literatura poate face moravuri $i dacd moravurile
pot face literaturd.
$i s'au gsit persoane de spirit, cari s afirme,
c literatura este cu totul inocentd de scAderea moravurilor $i c" crtile cari apar fr s rdspunza la
un ideal perfect de virtute, nu sunt de vind ctu$i
de putin de acea stare de decddere moral, care se
observ pe alocurea. Acesta e un rspuns nejustificat $i cu totul diferit de acela al autorilor culpabili, cari foarte precis $i adesea pi$ctor se rostesc : Scrisei o carte rea, dar spre a v multurni pe
voi ; strng ocri, dar cari se resfrng mai mult
asupra voastr. Pentrucd,continu ace$ti autori
literatura este produsul cerintelor multimei, care
o cite$te dac-i place $i dac-i convine."
Ei vorbesc astfel $i se pare cd nu se indoiesc de
loc de stima ce li se cuvine pentru opera lor, reducndu-se in acest chip la rolul celor ce nu-si datt
seama de ei $i de ceiace fac. Mai mult, ei nu simt
nici chiar ridicolul in care cad, cnd spun toate acestea a$ de lini$tit.
Intr'o prefat a uneia din crtile sale1) Tho-

phile Gautier, se amuzeazd demonstrnddupa_

modul au de a vedeac crtile urmeazd mora1) Mmoires d'un elphant blanc.

www.digibuc.ro

43

Nurile $i c moravurile nu urmeaz crtile ; cA oricine zice c literatura $i artele influenteaz moravurile, este fdrA Indoial un mare naiv, pentruc
arborii poart fructe, dar fructele nu poart arbori.
Cu toate cd lui Gautier nu-i place $i cu toate cA

frumoaselor sale comparatiuni nu li se poate da

nici o importantd, eu cred $i cu mine mai cred $i
_altii c literatura influenteazd moravurile, pentrucd arborii poartA fructe $i fructele au in

ele smnta arborelui $i dupg cum produsele /NZmntului nutresc piimiintul, tot WI produsele spi_ritului nutresc spiritul" zice Voltaire 1). Voltaire
cuno$tea cArtile rele In fapt $i de aceia scriind regelui Danemarcei In cestiunea ireligiozitAtii $i a
coruptiei din ace epocA, nu se sfie$te a exager
cnd afirmd ca" cartile au fitcut totul".
Intreg adevrul ins, dacA nu Ind in$el, e c cu
dreptul moravurile sunt de vin intiu ; ele inspied scriitorul, il Incurajeaz $i-1 fac s tediasca,

(tar scrisul In fine precipitA moravurile. Este la

fel ca $i cum am ave friguri. Frigura face sete $i

,cine se supune setei va mrl de sigur frigura. A$A

este $i cu literatura care se cite$te mai mult azi.

Ea na$te dintr'o stare de spirit infrigurat, destrbalat $i tot deodat u$or. Aceast literatur nascuta din aceastA colectivitate a spiritului, face s

domneasc rAul $i se sile$te ca sd-I intrte mereu.

$i ce e mai trist, viata individuald ca $i cea

social este plmdit in mare parte cu aluatul

oferit cu indestulare de aceste cercuri vitioase.

lat pentru ce, la intrebarea : prin ce parte sA

ataci rul, eu rspund a prin amndou partile.

Sa incercAm a calmA frigura ca doctorul, dar sd deprtm $i paharul de ap ca supraveghetorul, lasat

de doctor lng bolnav.

Doctorul este Dumnezeu $i religia sa cea sfnta ,

1) Prcis du Sicle du Louis XV annot par M. Fallex. pag. 5.

www.digibuc.ro

44

e educatia pentru copil ; e sfortarea virtuoasd pentru omul mare ; iar p'zitorul sau supraveghetorul bolnavului este prudental). $i fiindc'd prudenta
presupune tiinf, sau mai bine reflectare, am crezut de bine ca s." reflectam impreund asupra subiectului anuntat Influenta literaturii asupra moralittii.

Inainte de a intr in tratarea acestui subiect, e

nevoe ca s." cunoa$tem un adevr $i anume, ca car-

tea care a fost In totdeauna o putere, a devenit in

zilele noastre a$ cum in nici o epoca n'a fost._
Nu e necesar ca s ma" urc p5.n la inventiunea
tiparului, care a fost cu toate acestea unul din cele
mai mari evenimente din istorie, spre a demonstr acea vklit trebuinta de a citi mereu. Conditiunile noi de viat din timpul nostru, intinderea
instructiunii, publicitatea peste ma'surd $i 20 de
alte cauze evidente sau ascunse, au creat in zilele
noastre o nevoie general de a citi.
ARA data lectura era un lux aristocratic. Putini
oameni vorbeau, un public de elit ascult $i judec ; iar restul lumii primi foarte de departe aceia ce se vorbise. AstAzi toat lumea ascult, toata
lumea judecd, toata lumea cite$te.

Portarul i$i are romanul in camera sa, cusatoreasa il are pe genunchi, lumea u$oara sub perna
ca un sfat de lncezeald $i de visare lene$e.
Volumele de versuri sunt mai putin cautate, pentruca reprezint o culturd mai inaltd. Publicul ins&
este intins $i totdeauna cu grAbire $i ravna cite$te
alt soiu de literatur. Cltorii, nuvele, impresiuni,.
informatiuni de toate genurile, nu rAmne nimic,
da, nimic nu-i scap necitit lat dar ce a motivat pe
Victor Hugo ca s." zicd inteuna din scrierile sale,
1) Dupuy Charles, Livrets d'Instruction et d'Education. Confrences pour les adultes. pag. 62.

www.digibuc.ro

- 45 ca publicul este totdeauna gata spre a citi, numai

scriitori s. fie.

Aceast mult hirne ins, care scrie $i care se

onoreaz singurd cu benemerenti, trebue s ne ingrijeascA.

Nu stiu cum va judec posteritatea cnd va fi

chemat ca s se pronunte fr interes $i fr prtinire asupra operilor literare din acest secol, dar
tare mi-e frick cA le va gsl splendide $i grandioase. Din punctul de privire al abondentei va gsi
Ca' sunt un ocean, din cel al diversittii Ca' sunt o
lume $i din cel al valorii, dac se considerd vrfurile $i dacd se citeaz numele mari, Ca' sunt ca

un munte inalt, care se impune prin majestatea

sa. Ce splendoare de poezie i ce strigAte de admiratie au esit deci din strduinta oamenilor acestui secol. Aceia ce exaltd, care mreste toate

sentimentele, care strnge inima, sau provoac vre-o

actiune, au gsit scriitori in acele voci aprinse.

lubire, nenorocire, desndejde, mil, entusiasm,
mnie, au tsnit sub aceast nou suflare, dupa
cum la suflarea vntului, valul mrei se umfl,
se rostogoleste, cnd svrcolindu-se $i cnd linistit aruncnd snopul su In largile brazde ale
mri.

Da, dreptatea aceasta va fi ; $i mndria noastr

de oameni ai zilei trebue s ne facd plcut aceast dreptate. Nici odat flaara imaginatiunii,
niciodat adevrul $i puterea picturii, niciodat
intensitatea emotiunei, niciodat sentimentul vietii,
oricare ar fi viata individuald sau social, niciodat

tote aceste bunuri cu cari cartea trAieste, care-i

d asupra noastr acea putere de a captiva sufletul

nostru, niciodat aceasta nu s'a intmplat In alt

timp intr'un grad mai mare ca In timpul nostru.
Putem fi mndri dar de acest timp, cu toate ca
mndria aceasta nu ne foloseste la nimic.
Desfdsurardm, pentru a scoate mai in afar awww.digibuc.ro

- :4 6 -

ceast desertAciune o intreag apologie $i-i dedicarAm acest discurs, intocmai ca doctorul, care
in loc ca s1 pipe pulsul bolnavului, spre a-i face
diagnosa, intrziazd admirndu-i organismul $i Insirndu-i virtutile. Am fcut-o totusi din convin-

gere ea' poate s ne foloseascd cu ceva la intelegerea acestui studiu.

S trecem asupra acestora deci si s cAutni a
stabili 11111, ca hotrrea pe care o vom lua apoi,
sd fie In cunostintd de cauz5.
Admirm acest secol $i-1 iubim ca $i pe noi,
pentru eft' este al nostru. Aceasta ins, nu e un

motiv ca s nu-1 biciuim $i ca s nu ne biciuim

pe noi in el, dup mAsura cu care piimim influ-

enta sa cea rea.

Nu negdm meritele noastre ,cAutArn numai ca sa

desvelim slbiciunile moastre spre a ne indrepta.

Facem o prob6 de iubire si nimic mai mult, urmnd proverbul : pe cine iubesti cu adevdrat 11
si pedepsesti".
Patru stint $coalele mai importante cari au adus
contingentul lor de mizerie asupra fiteraturii din
timpul nostru.
Aceste $coale sunt : Romantismul care a facut
din lume o sclavA a eului. Naturalismul, care a
facut din eul sAu $i din eul altora un sclav al realittii materiale. Diletantismul, care subordoneaz
realitatea unor moduri de a simti $i de a zugrvl

un fapt prin cadente de frazA $i prin valori de

cuvinte. In fine Mercantilismul, care frd ca sd

aibd puterea de a se ridica la inAltimea unui gen

literar, exploateaz4 materialiceste pe toat lumea.
Acestea sunt genurile In cari se scrie $i cari au
impartit secolul ; unele precum se vede gre$ite In

teoriele ce desfaspar, iar cea din urm chiar

rusinoas.

Toate aceste patru scoale stau intre ele insd in

foarte de aproape legtur. Urmresc acelasi scop :
www.digibuc.ro

- 47 exaltarea tineretului $i prAbu$irea societtii prin

indemnul cAtre viata imoralA $i-$i prezint produsele mai totdeauna sub forma de roman.

Fiecare din ele au produs in genul lor capo-

d'opere, nu tgAduesc, dar fiecare tot a$a a adus,

pericule $i abuzuri, cari cu greu se pot intelege.
Voiu cAuta deci ca sA vorbesc de fiecare in parte,

spre a ne face o mai bund ideie despre lectura,,

care intretine publicul azi.
Romantizmul reprezintA un pericol de neinlaturat pentru moralitate. El 1$i stabili dominatiunea,
mai intiu in lumea mare, impunnd apoi triumful
sAu, dupA oarecare luptA tuturor straturilor sociale.
Zgomotul produs de acest triumf rAsunA incA in
urechile acelor ctorva romancieri de seamA cari
mai trAesc. Gloria a fost mare, dar $i pericolul n'a
fost mic.
Partizanii $i apostolii romantizmului nu sunt
oameni de rand. Dotati cu un geniu social puternic,
capabili d'a atrage, d'a entuziasma, de a pasiona,
dac nu de a convinge, cei dintiu romantieri erau
asigurati de succes $i acest succes fu mare, mai
mult chiar de ct s'ar crede, ajutnd curnda cre$-

tere a literaturei romantice.

Se cuvine deci, ca s intrebAm pe ace$ti autori

de asemenea loviturA de stat literar, ce vor $i

unde tind sa meargA ? SA intrebAm pe ace$ti intunecati cu pasiuni aprinse, de ce scot din gura lor
numai anateme la adresa omului societAtei, omul
intelept $i cu principii salutare ? De ce n'au dect
sarcazme si glume crude pentru tot ce este din domeniul obiceiurilor noastre bAtrne$ti ? Si de ce
atta nepAsare, fatA de autorii intelepti, cari judeca
cazul lor cu sinceritate $i numai din dragoste pen-

tru poporul din care fac parte $i care are nevoie

de educatie moralA ?
Dar sA-i privim mai de aproape $i sA vedem ce

se ascunde in urma pretentiunilor lor exagerate,

www.digibuc.ro

-, 48 -

cum si ce se petrece in fundul constiintelor lor

literare atat de bltate ? ha' ce descoperirn in
urma examenului nostru .Romantierii sunt oameni,
ale caror toate gndurile, toate dorurile, toate pasiunile $i toate privirile sunt concentrate $i ca hip-

notizate pe un singur punct, asupra lor insile. Ei

insisi, eul lor individual, exclusiv triumfnd, acesta este cultul lor. Ei apartin revolutiunii care
a stricat cadrele vechei societti si care asteptnd
formatiunea uneia noui, a rdscolit pe fiecare om
in el Insusi.
Eu, zic eu si este destul" e deviza romanticilor.
Fac ei vre-o carte ? S sondrn bine chestiunea si
vom gas1 numai un singur lucru : scriitorul. Subiectul romanului sail, este el insusi. Istoria pentru
el este un pretext, descrierea un pretex, recitarea
un pretext. Din toate acestea trebue sa se vada
persoana scriitorului $i nimic mai mult. Nu sunt
lucruri pentru aceast arta, nu sunt dect impresiuni in fata lucrurilor. Nu e vorba de obiect, de
legi sau de cauzele obiectului, ci de sentirnentele

cari se desteapt sub lovire si in fata variatiu-

nilor acestui object. Inteun cuvnt, un singur lucru

pretueste, treiducerea scriitorului la opera sa ; un

singur lucru exist, el. Prin urrnare, succesul acestei arte si regula sa, nu e nici adevarul, nici
binele, nici dreptul, nici chiar frurnosul, ci nurnai
eel ce a &tilt. Raportul exact const dar in alipirea

strns dintre expresia literara $i faptul in sine,

care formeazd punctul de atractie $i de admiratie.

Rornanul descrie viata $i nu viata in larg, viata

spatiului si viata lurnii, ci viata personald a autorulai, care desfasur sufletul si suspind plangerea sa, sau zmbeste veselia sa inaintea publicului, care-1 admir.
Iata tot ceeace voieste romanticul. Urrneaza In

mod natural si consecinta este gravd, pentru cal

moralitatea este pusd pe un plan foarte scazut.
www.digibuc.ro

49

Tot ceeace se atinge de personalitatea sa este

sfnt ; iat ce inceared rotnanticul a ne face ca sd

crdem. Independenta ealui este dogma sa. Ingenuche inaintea pasiunei, numai ca ea sd fie
violentd si liric. Calc peste toate regulele cu o
gratioasd intorsdturd, ori care ar fi moravurile lo-

vite, si rcle de toti autorii moralisti $i de operile for.

$i care sunt, md rog, consecintele ce se pot

scoate din acest sistern In morald, in religie $i
chiar in politicd?
N'avem dect s combindm sistemul romantic,
faptul cunoscut: cd orice otn are In inima sa un

ce, care doarme. S dArn rezultatul apoi in minile

unui pasionat, unui capricios, sau unui orgolios,

cum sunt unii poeti $i prozatori $i vorn descoperi
indatd abuzul deschizndu-se si rAul fdandu-sel).
Lucrul acesta s'a prea vAzut.
Dar, sd numArdm in operile romantice in mijlocul florilor de poezie $i de frutnoase descriptiuni, suciturile moravurilor, blasfemiele, apoteozele pasiunilor, amnistiele cu deprinderile rele si
tot felul de excese $i vorn intelege mai bine lucrul.
Iubirea e scuza cea dintiu ; iubirea justified totul,
albeste totul $i acoperd totul.

Iubiti si faceti ce voiti e cuvntul fericitului

Augustin Intr'un mod nou. Numai observati, ca

pasiunile voastre sd fie arzdtoare, urele voastre sa

fie de-o egald ardoare $i atunci totul este sfnt.

Nici nu se poate astepta ceva mai bun dela o

literaturd asa de cdutatd ca cea romantied, in care

se face attea sfortdri pentru a ne da monstrd de
logica accentuatd acurn de noi .
Aceasta ins nu e totul. Dacd ornul este intreg in
el insusi $i dacA'$i are reguld de cum trebue sA se
1) Piat (Abb Clodius). La morale chrtienne et la moralit en
France. 0 brosur in 12 pag. 7.
4

www.digibuc.ro

- 50 poarte in afar, zic partizanii romanticismului, de

ce ar cAuta s" se judece, s se corigeze $i s se
supue. N'are cleat sal lase creerul su i mintea
sa, ca sd se formeze in bun voe. Ceiace purcede
din el Inbracd caracterul sfnt al personalitti
care se poate atinge. Si cum estetica genului adoptat este lipsa de msurd, cum neptrunsul $i rarul
sunt chiar legea actiunei romantice, cum pasiunea
este care domne$te i nebunia aproape sfnt, ce

mai trebue s ne indoim de rolul att de putin

serios pe care-1 joac romancierul in operile sale.

Ar fi destul ca s citez cteva romane $i sa analizez

cteva opere de acest gen literar, ca sa se vada

indat tot ce este subversiv in sistem.
In vedere ns c romanticismul este aproape

mort, prin npdirea celorlalte sisteme asupra sa,

nu mai insist asupra lui $i trec la naturalism.
Naturalismul in punctul in care se afla ca sistem
literar este contrar romanticismului. Cu toate acestea, lucru ciudat la prima vedere, ambele duc la
acela$ rezultat, de uncle iese confirmat mai bine
adevrul, Ca' extremele se atrag. Romanticismul,
precum vazurm, nu vede dect eul, pe cnd naturalisrnul Il suprim. Romantismul ignora natura,
nevznd-o dect prin prism, pe cnd naturalismul nu cunoa$te dect natura. Astfel in naturalism
regula de urmat, nu va fi capriciul individului ca
in romanticism, dar nu va fi nici adevrul, dreptul,

binele, frumosul cum ar trebui s fie, ci va fi

numai realul.
Sunt oameni, cari confund realul cu adevarul
cu ajutorul acestei confusiuni sucesc spiritele
slabe. Nu vd, sau nu voesc sa vad, ca adevrul

realul sunt in mod precis dou contrarii. Da,

realul este contrar adevrului, cci realul este ceea

ce este $i adevrul este ceea ce trebue &A.' fie. Adeva-

rul reprezint la orn principiile i in natur tendintele profunde ; realul reprezintd la orn uitarea
www.digibuc.ro

51

.obicinuit a principiilor $i in natur accidentul

care diformeaz $i deviazd tendintele. Deci naturalismul se leag $i se leag xclusiv de reali). Na-

tura toat crezutd, societatea as cum este, iat

totul lor. Nu e numai punctul lor de plecare, ceia

ce ar fi legitim, ci e scopul lor, este totul artei bor.

Cnd naturalismul ridicd o chestiune de realitate
inaintea cuiva, cere ca toti s primeascd doctrina
profesat de el cu mulfumire. Si ca s afirme acest

drept al realului la admiratiunea noastr, ca sa

accentueze libertfile, ce se d cititorului prin lectura acestui sistem, se tinde In mod precis ca sub
real sa se Infaitiseze tot ce este mai mic, mai desfrnat, mai josnic.
Astfel principiul alegerei in real, care se ignora
cu totul in romantism, aci se aplica cu prisosinta.
In loc de a alege frumosul se alege urtul $i se

ridic in slav diformul, ru$inosul, cinicul. Sub

pretex de a nu fugi de ralu, sfrse$te prin a nu-1
vedea dect pe el $i acest naturalism pretins, tot
fortndu-se s gaseascd monstri printre mon$trii,

sa inurtiascd urciunea, s ridice vitiul pe aceia$i

linie cu legea, acest naturalism sfar$este prin a fi
contrar naturii. Totul se intoarce in minile sale in

paradox rusinat, In caricatur de ocar $i fabriceaza o societate tot asa de fals ca $i aceia a
romantismului, dar care in loc d'a fi compus din
cavaleri de aventuri eroice $i galante, intreag este
compusa din ticlosi, trtori $i destraba1ati2).
Cari sunt consecintele morale ale acestui sistem,

se va vede Indat. A lua modele din afar, o-

prindu-se de a le indrepta $i silindu-se din contra

ca sa le impingd la mai ru, este a introduce in

opere de art toate pericolele, toate elementele de

perversiune, al cdror contact, con$tiinta umand ar
1) R. P. Sertillanges. Le patriotisme et la vie social, pag. 168.
2) R. P. Sertillanges. op. cit. pag. 170.

www.digibuc.ro

52

trebui ca sa-1 evite. Natura nu este o scoald de

virtute, ea este o $coala de brutalirate $i de
violenta. Societatea oamenilor, a$A cum se afla,
cu mizeriile sale profunde si cu viturile sale mai
cu seamd, nu poate sa aiba o trainicie durabila,

dacd toate aceste mizerii $i toate aceste vitiuri, vor

fi ridicate la treapta pe care sta legea.

A picta toate aceste scaderi omenesti, frd discernmnt si a le exager pe alocurea dupd plac,
este a expune pe cititori la pericole mari.
Cu toate acestea, sal credeti cd multe scuze au
la indemnd niste astfel de scriitori. Natura, ni
se zice, nu face morald, ea isi face opera sa fard
ca s aibai grije de altceva. Pentru ce deci scriitorul,

care nu este dect interpretul naturei, ar proceda

altfel cu ea.
Natura nu se ocupa de 4-norala, e foarte adevrat,

dar daca natura este oarba, ce ne poate convinge

pe noi Ca' idealul omului st tocmai in intlnirea
cu ea asupra acestui punct ? Si apoi aceia care
judecd in asa fel, gnditu-s'au oare, cd natura desi
nu face morald, lucreaza totu$i la o opera bun ?
Partizanii naturalizmului, sunt cei d'ntiu cari
proclama legea progresului, pe de o parte, iar pe
de alta, nefacnd morala, cum zic, devin un principiu de decadenta $i lucreazd ca sa conrupa
pe mill).
De fapt, cnd se ia naturalizmul pentru frumusetile pe cari le expune, se uita omul care se formeaza din citit $i se socoteste numai partea exterioar adesea inselatoare $i prea putin folositoare.

Slim foarte bine, ca banditul nu-$i va descrie

chipul in care isi opereaz crimele sale, dupd cum

desfrnatul nu-$i va povesti desfrul su. Dar nu
de aceasta vreau sa vorbesc. Nu se reproseaz na1) Mgr. Bougaud episcop de Leval. Le Christianisme et les
temps present. Douleur pag. 215.

www.digibuc.ro

53

turalizmului pentru ceia ce picteaz, ci pentru ceia

ce face. Si ce face tn rog ? Ce vor crtile acestui
gen de literaturd ? Oare pentru bine lucreazA, sau
pentru rAu ? Cum opereaz asemenea crti in sufletul cititorului ?
Suntem oameni i nu putem st indiferenti, far

a ne interesa de aceasta.

A scrie o carte, este a lucrA, e a influent asupra

altuia, e a arunch pictura sa de apd, sau mai bine
valul sdu In oceanul vietei socialel).
$i din acest punct de vedere, nu e destul sa se
scrie binel s se zugrveasc bine faptul, nici chiar
s se gAndeased bine ; trebue ca mai pre sus ca

orice s se lucreze bine, fiindcd cartea este ea

ins4i o actiune. Naturalismul Ins, cu glorificatia

naturii pe care o urmrete In detrimentul moralei,
s'a cobort prea jos. Pia scriitorii naturalismului,
aceste albine, fine de secol, In loc s caute mierea

lor pe florile din grdind, o iau pe cea de pe

ciulinii dui-A maidanuri. E miere nouA. $i sunt

unii crora le place. S le fie de bine. Datoria

noastr ne obligA Ins, ca s le d`m jos masca.

Nu trebue s-i lsm ca sA se addposteasc dupd
arta lor ca dupd o fortdreat. Arta este contra lor
ca i morala, ca i gAndirea religioas.
SA lum acestei literaturi aceia ce ea imprumutd
mizeriei omene0i i veti vedeA ce va mai rmne
din ea, veti vede cum rmne sracA, grea, monoton de-ti face milA. Cte repetri, ce de defecte i
ce InvArteal intr'un loc plin de noroiu. Nu e umbr
de varietate In aceast literatur grosierd. E ca o
plnie, care glurindu-se se strmteaz ; spiritul se
lipete de ea i se imobilizeazd acolo.
Mai mult, prin aceastA literaturA, coruptiunea se
intinde i rul tot mai mare se face.
E ca o leprd, care amenint sA. acopere totul. Pu1) R. P. Sertillanges op. cit. 173.

www.digibuc.ro

54

doarea dispare din conversatiune i din viata laolaltd. Din ingAduintA in ingAcluintA se ajunge a
se desvAlui lucruri cu totul oprite de buna cuviint
si se tAr4te la luminA fiinte cari ar trebui ca sd
rAmnA pentru totdeauna in intunerecul i goacele lori).
Cerul artei nu este fcut ca sd acopere aceste
orori i sA le aclimatizeze in domeniul sdu.

Datoria noastrA este in fata acestui fel de a

scrie, ca sA predicAm paza. SA' ferim poporul dela

lectura literaturei naturaliste, din care omul capdtA
gustul de a frequentA totul fdrA ruOne. Sub pretext
a intelege tot, cel format la coala naturalismului

infrunt i scuzA totul, dacA acest tot nu-i pare

destul de vrednic de a fi aplaudat.
S trecem acum la a treia coald pe care ,am
citat-o i am numit-o diletantism.

Rdspunsul meu va fi scurt, In dorinta ce am de a

stArui mai mult asupra mercantilismului,marea nenorocire i marea plagd a literaturei moderne, acest
izvor de lucruri ruOnoase, care trebue cunoscut i
pe care'l supun mai dinainte dispretului nostru al
tutulor.

Despre diletantism, s'a spus multe lucruri destul de diferite intre ele. Eu nu md voiu ocup de
el insd, dect din punctul de privire al cArtii de
citit.
Diletantizmul e doctrina literard care nu vede in
opera de artA dect forma. Cartea acestui gen lite-

rar este bine fAcutA, dacA cuvintele sunt alese,

dac frazele sunt sonore, dacd stilul este Malt,

dacA scriitorul este abil i dacd a scris bine, fdrd

s se ocupe in fine ce a scris. Am avut i avem incA
scriitori cari pricep lucrurile, pentru cari meseria
este tot, absolut tot. SA nu le cerem convingeri,
generozitAti, entuziasmuri ; n'au, i le dispretuesc.
1 Em Terrade. Etudes d'me. Le vrai fminisme pag. 21.

www.digibuc.ro

55

De altminteri, cu cat o gndire este mai plutitoare, cu att ea se impiedica intre da $i nu $i

cu att ea are sanse s plac.

Reflexiunea care conchide, la ei este inlocuit cu
curiozitati cari rafineaz. Ei privesc numai in trecere fiintele i evenimentele, intocmai ca un pastor adormit care prive$te apa curgnd, dupd cum
zice Musset. $i viata care duce la eternitate, viata
serioas $i morard, viata se scurge, lund ca niste
foi acele produceri cari puteau fi elemente de progres si pentru popor o hrand sufleteasc, dac autorii ar fi voit1).
Ei insa nu voesc aceasta $i de aceia ne dau priveli$tea attor neplceri sub forma unei straluciri
adormite. Inimi reci, in cari nimic =an nu poate
s ptrunda, s vibreze $i sa sune ; vointe slabe,
superioritti vanitoase, toate de forma $i de de-

neputinta stralucitoare $i superba care nu

stie dect s deseneze arabescuri $i sa lege cuvinte ; ironie care se batjocoreste singurd pentru
a-$i lua dreptul de a rade de altul. WA' oamenii
diletantismului. Abili, au arta pana in vrful uncor ;

ghiilor i unghiile lor sunt lungi ca ale mandarinilor

Chinei, facnd cu arta lor umanitatii aceleasi servicii ca i aceste unghii. Se lauda ca $tiu si fac

totul, fr sa faca ceva. Vorbesc de om, fat-a sa

aiba nimic uman, in vorb ca $i in inima. Michel
Angelcr, Schakespeare, Homer, Dante unde sunteti ? Ei scriau cu flacara $i cu snge, i sapau
gndirea lor cu gemete $i anateme, duceau o lume
in flancurile lor $i pe aceasta lume voiau s'o zamis-

leascd. Arta lor er conceputd cu multa patrundere si de aceia scrierile lor au fost cu dreptul socotite ca frumusete $i fecunditate a epocei in care
au trait. Este mare deosebire intre aceste scrieri
si subtilitatile incntatoare $i goale ale diletantis1) R. P. Sertillanges op. cit. pag. 175.

www.digibuc.ro

56

mului, in cari se colectioneaz fiintele $i evenimen-

tele, cum se colectioneaz florile dup ce li s'a

pierdut parfumul1).
Mai mult, diletantismul se scaldd intre indiferenta care clatin inteligentele cu putin aer lini$tit, intre finetea scepticismului complect $i aceia

a unui misticism trist $i frd gust ; intre indrsneala realismului brutal $i a refugierei sub un libertinagiu subtil $i aproape religios.
Superstitia formei cAutat pentru ea, indestulndu-se la ea, trebue in chip nediscutabil sd lase
frul ingduintei fondului.
A ls sufletul s lucreze, imaginatia s. alerge ;
a ls inima s he'd sgomot sub lovirea- a tot ce o
atinge $i a nu se ingrijl dect de calitatea sunettilui
ce produc, aceste lucruri in opere de artd, este a
se condamn mai dinainte la un amestec netolerabil. Aceia ce se nume$te misterul cuvintelor dar,
lash.' cmpul liber misterelor rului. Forma socotad ca o piatrd pretioas. $i legat de aurul sau a-

rama frazei strlucitoare sau sonore, forma ne

mai avnd grije de ceiace ea reprezint spiritului

$i de ceiace ofer imaginatiei sau inimei, va deveni

adesea noroiul care va rostogoll In valul su aceste
podoabe, ciselate cu atta rbdare $i asortate cu a-

tta artd.
S'a vzut in opere celebre ce a produs aceast
$coal $i s'a constatat Ca' nu este de valoare. Nimic

mai nesntos $i mai imoralizator ca aceast lite-

ratur anecdotia.

CAci pe ce rostogole$te ea cea mai mare parte a

timpului ? Cu ce se exerseaza mai mult partizanii
scrisului artistic ? Ei se eternizeaz6 in complicatiuni sentimentale, in incurcturile intrigilor de amor, unde risipesc dui-A plac facultti, destul de
puternice uneori. A invent cazuri noui, combindri
1) R. P. Sertillanges op. cit. pag. 177.

www.digibuc.ro

57

inddite, nuante fugatoare si culori lingu$itoare dinadins, sau mai bine a scoate In relief monstruozi-

tatea omeneasca sub diferite forme frumoase, e

tot exercitiul vervei lor. Si astfel printr'un fenomen asemntor aceluia pe care-1 vazuram adineaori la naturalism, diletantul ajunge $i el ca
s-$i in$ele privirea $i s nu mai vadd In mod real

In viata deck temele favorite picturilor sale.

Aceia ce este in viata omului, sau a femeei,
serios, mare, compatimitor, in chip real dureros,
toate acestea pentru dnsul nu exist. Amorul, totdeauna amorul. Carnea, totdeauna carnea. Intriga,
totdeauna intriga. Ca $i cum lumea n'ar fi deck un
buduar gigantic $i toata istoria omenirei deck un
roman celebru.
Consecint grav pentru viata sociald, la care ar

trebul s se gndeasca mult ace$ti autori cnd

desfd$oar In scrierile lor acele picturi enervante,

prin cari tind 'ca sa impartd cititorului $i mai ales
tineretului aceast otrav inimica vietei reale1).
La vrsta cnd natura este prea vie $i te Impinge
spre voluptate, diletantii se ostenesc ca s imobi-

lizeze sufletul inteun trai de veselie egoista, in

loc ca sa-1 orienteze spre datoriile vietei morale
$i spre scopurile laudabile.

Deck, dela un timp incoace, slava Domnului,

se pare 6 lumea s'a sturat de asemenea tenta-

tiuni $i se incearc ca sa ias din acest periculos

faga$. In Franta, in Anglia, in Germania, In mai
toate Wile Europei $i In scumpa noastra Ora Ro-

mnia, o profunda simpatie uman a incoltit, proba

actele cre$tine$ti $i pline de mild nobila, manifestate dela un timp incoace la aceste popoare In general $i la noi in particular.
Aceia care scriu tot ce le trasne$te prin cap, far.
1) P. Lacordaire Lettre a jeune homme sur la vie chi tienne
pag 27.

www.digibuc.ro

58

s.' se gndeascd la urmri, sunt socotiti ca inconstienti, dup cum si sunt in adevAr si dac aceast miscare se urmeaz, poate se va dobndi convingerea,

a cuvintele sunt pentru gndire, gndirea pentru

viatA si viata pentru bine, binele fiecruia si binele tuturor.
Numai, a venit timpul s'o spun, este un obstacol la aceast renovatie asa de dorit a literaturii
moderne. Dacd se poate sper ca aceastA renovatie

s2o vezi in sferele superioaresi aceasta ar fi un

succescu greu o poti cere ins dela masa pro-

ductiunilor literare. Care este deci acest obstacol si

de unde-i vine puterea ? L'arn numit dej si acuma
il voiu numl din nou. Nu este un sistem literar, e
rnult mai rAu. Un sistem literar se uzeazd prin excesele sale, pe cnd excesele inimicului de care vor-

besc ii intretin sntatea si-i desvoltA isvoarele.

Acest inimic este : mercantilismul, este setea eternA de aur, care-si ia de instrument cartea si de
mijloc coruptiunea. Prin urmare, este lucru trist
de spus, dar este un fapt : mercantilismul este in
fond adevrata explicatie a coruptiunei literare.

DacA n'ar fi acesta, tot restul s'ar aranjA frd

multd greutate. Numai deck dacA n'ar fi setea de

aur, ai convinge pe un autor, cd face o pozd tristA
flatnd pasiunile omenesti, a talentul nu este facut ca sA omoare moravurile, cd acela care stiindu-si forta si se incearcd a pune In inimi turburarea si desolarea, acela este un rAu fcdtor.1) CA
chestiunea de artd nu este o scuzA indestuldtoare,
c dacA toatd arta lui Rafael ar fi fcut sd piard
un suflet, acest suflet trebuia s fie in ochii sAl

destul de pretios, ca s poat a-i arde toate stelele si s-i sfArme pentru totdeauna pensulele
sale2).

I) R. P. Sertilanges op. cit. 181.

2) R. P de Ravignau. Vie chrtienne d'une dame dans le monde,
pag. 161

www.digibuc.ro

59,

In fond ei convin ia aeosia. E drept, nu sunt

ca conrupAtorii, cari conrup $1 apoi se plng c

au fost conrupti. Ei se refugiazA in sofism cnd II
strngi cu usa, iar in unele momente de sinceritate.

sau cnd e vorba de altii, cei mai multi sunt de

prerea noastrA $i condamnA picturile obscene. Nu-

mai... Este un numai. E ca conruptia aduce inapoi,

e c scandalul este alAturi, e cA o paginA indoelnicd, reprezintd mai mult aur dect o pagina rea
$i daca nivelul este oarecum jos, este cu toate acestea pe acela$ picior cu multimea $i succesul Ii
este asigurat.
Pune tun- trandafir in vrful unditei tale ziceA
in gluma Theophile Gautier, $i nu vei prinde nici
o plevu$cd ; agat-i insd un vierme sau o bucat de
brnza veche $i fii sigur cA pe$tii vor sri cu grAmada ca s o apuce"1).
Cnd se repro$A lui Balzac flu! pe care romanele
sale Il fAcuser societatii, rspundeA Ei a$i,

mi-am fcut din ele 100.000 de cArti de rentd".2).

O cred, dar intreb, putea-vom noi s ignoram mizeria profundA a omului ? $i ce va fi cnd cineva
va vol ca sA exploateze aceast mizerie fara nici

un scrupul ? 0, atunci la sigur, toate minele de

aur din Transvaal sau din California nu sunt cleat
afaceri delicate pe langa aceasta exploatare.
Si apoi, in afard de acest motiv foarte general,
daca privim mai de aproape la noi, conditiunile de
viatA $i de literaturd contimporanA, ne-ar fi u$or

ca sa arAtam, c cartea imorala are mai multe $anse

de a imbogAti pe scriitor ; Ca' scriitorul onest se g-

se$te in fata confratelui mai putin impiedicat de

scrupule, inteo stare de inferioritate, a$A ca i-ar

1) La conq. du Paradis pag. 212. S se vad i Guyot (Yves).

La morale de la concurrence pag. 13.
2) Les Chouans.

www.digibuc.ro

- 60 trebul prea mult virtute ca sa nu cedeze curentului.

Deci virtutea este rar $i din acest punct de privire socotind lucrul, conclusiunea ce se poate trage
ar fi, C fr o schimbare profundd in moravurile
literare, vom mai vede incd ceia ce vedem.
Cci ce asigur azi succesul unei crti de citit ?

Opinia, rspund. $i ce face opinia in literaturd ?

Saloanele $i criticele. $i cum se face, Ca' tocmai sa-

loanele $i criticele cu mai putine scrupule sunt

cele mai ascultate.

Saloanele reprezint astdzi, in majoritatea cazu-

rilor, nu elita intelectual ca altdatd, ci elita financiara, elita banului, a luxului, a frivolitatii, a
zadarniciei, $i printr'o urmare lesne de prevazut,
foarte adesea elita moravurilor u$oare sau perverse.

In ele se intlnesc cAsnicii indoelnice, trnclvii

conrupdtoare, sensualitatea rafinat, cochetria $i
alte multe comedii de acestea.
In virtutea elegantei cu care se pretind a fi imbrcate aceste saloane impresioneazd multimea mai
mult dect onoarea $i munca corectd, si ajung sa

apese asupra opiniei cu atta greutate, inct renumele literale se fabrica, fail ca sd se indoiasc
de ele, in aceste conversatiuni stralucitoare $i banale, in mijlocul f$iitului mtsei $i in mijlocul
nerozielor echivoce de incompetenti.
Prin urmare, este clar Ca' saloanele de care vorbesc, n'au nici o inclinare s favorizeze literatura
serioasA $i morald. Literatura morald este pine $i
lor le trebue sosuri ardeiate, $ampanie $i trufe.

Lcomia lor nu se poate acomod cu o vorbire

scutit de expresii prea libere $i de situatiuni echiyoce.

$i fiindcd sunt ei cari arunc o cartecine voeste sfar$itul, voe$te mijloaceleautorii vor face
necesarul. Vor semna intre paginele acestui volum
www.digibuc.ro

61

gruntele cerute. Vor sacrifich cte cev desfrnri,

chiar in crtile cari nu se preteazd la aceasta in

nici un mod, vor gas1 mijlocul de a strecur articolul de rigoare, $i vor c4tigi prin reclama saloanelor. 1)

Dar cu criticii ce e ? Sunt critici mari $i critici

mici. Criticii mari nu se deosibesc mai de loc de
autori, sau cel mult se deosibesc de ei prin \Testa
sau prin nasturii hainei.
Intrebuintarea este diferita, dar omul este acela$. Autorii de azi stint criticii de mine. Cum,
voiti ca morala lor sa fie a$A de severd ? Veti gas1

$i aceasta. Adesea, i$i fac rezerve, dar rezervele

lor sunt cteodatd prea rezervate $i se aranjeaza
a$ inct aceste rezerve fac reclama." cArtii lor, in loc

de a o retrage publicului cititor.

In fine, critica lor se reduce la a cia acolo".

5i cu durere de suflet o spun, ea aceastai critical excad curiozitatea $i se cite$te acolo $i se citeste chiar

a doua oar. $i acolo este conruptia care cre$te,

conruptia care inainteazA ; e descompunerea mora-

vurilor $i dezolutia con$tiintelor. 5i astfel pe cuvntul marilor critici, literatura imoral s'a rspndit a$a de mult in lume, hick unele tali $i-au
aprat prin legi teritoriul lor de invadarea din alte

tAri a unor astfel de productiuni.

Dar criticii mici ? Ei sunt diletanti indulgenti
si totdeauna pentru cauzd, sau mai bine, simpli
reporteri, cari copiaz criticile scriitorilor distinsi

cari laud ce-au laudat profesorii lor, sau cari

foarte simplu, redacteaz sau insereaz sub numele lor articolul foarte scump .pltit de editor $i

adesea corectat chiar de autor. In aceste conditiuni se intelege Ca' opinia face cauzA comunA cu

productiunile nesdntoase $i deci autorii se vor

inmultl mereu, atra$i in acest cerc de oferte $i
de cereri.

1) R. P. Sertillanges. op. cit. pag. 185.

www.digibuc.ro

- 62 Cei buni, vor fi sedu$i, cei ri vor fi in largut

lor $i dup1 grupa oamenilor de talent, cari cel
putin $tiu s scrie, dup ace$tia vor ven indus-

trialii puri $i simpli, otrvitorii atra$i, pornografii

de profesiune $i explotatorii pu$i ca s necinsteascd pe orn. De aci $i pnd la rp apoi, mult
nu mai este. Imoralitatea cea mai condamnabild e$ind din ascunztorile sale, va veni s murddreasc

ochii $i s ispiteasc urechile acestui credul, $i

u$or popor in paguba virtutilor sale $i a bunelor
sale dispozitiuni.

Iat rul. S vedem acum care va fi leacul ? Am

vorbit destul despre acest ru, am sondat multe

plgi. Dar gndirea, dar balsamul vindeator in
ce parte II vom afl? Ce s facem ca s oprim
acest torent de conruptie, aceast mare de noroiu ?

Aceasta este partea grea, cci la ce va servl

indicarea remediilor dacd nu ne sta.' prin putinta
ca s le aplicm i pe a cror eficacitate de altmin-

terea, oamenii cei mai bine intentionati nu conteaz de loc. Nu pot s spun dar, dect aceia ce
am invMat noi mai bine : Doctore, vindecd-te pe
tine insufi".
Publicul Tace succesul crtilor, jurnalelor $i al
picturilor. Publicul suntem noi.
Dacd hoi cititorii, favorizm poema care'$i permite prea mult, romanul necistit, ce voiti Ca' facd
legea ?

Legea, mai cu seam, sub regimul dictat de con-

stitutiunea masted', nu poate s fie dect reflectarea opiniunei. Si dacd opiniunea consfinte$te pe
vr-un orn, Il ferice$te $i-1 tidied sus, ce voiti s
`Ned puterea ? Legea nu poate nimic in contra ei ;

apartorii moralei vor pierde in ea osteneala lor

$i nirnic mai mult.

Aceia ce a$teapt acest om nu este temnita pe

care o merita, e benemerenti $i snul Academiei.
Noi singuri, noi publicul, noi opinia, noi cititorii,
www.digibuc.ro

- 63 putem ceva. Si fiindcd In tot ce priveste opiniunea,

oamenii de onoare, sufletele alese, constiintele
curate si crestinii bine cinstitori sunt cei cari trebue
sd inceap, fac apel la D-voastr cetitori si vd zic :
Leisati-md sit* cred cd veti fi din numeirul acestora
si nu cumpdrati romanul conruptor. Acest roman
este moarte. Aveti curagiul, and sunteti intrebati:
ati citit cutare carte, de a reispunde : nu si lucrarea

despre care ati zis nu, este o lucrare moartd la

sigur.
Nu vii faceti prin sleibiciune ecoul inconstient al

acelor rename tiranice si pdtate. La ocazie sei le

strigati Ord vitorilor, ori cat de distinsi ar fi ei.

$i dacif intr' o zi, scumpa si iubita noastrd tard, Ro-

mnia, desgustatd de veninal adus mai ales cu

cartile streine, va vrset din saul ei acest putrigaia,

atuncea yeti. avea mnglierea cd ati fost cei dinttliu
la lucru si lid yeti putea zice, cd ali fost adevdrati

patrioti si adevdrati crestini.

www.digibuc.ro

Ascultarea de stpnire
Se pare putin interesant acest subiect i lipsit
chiar de acea c1dur atractiva ce se cere azi de
publicul cititor, avid de personalitgti piparate i
dureroase. Personal ins, afirm, c pentru noi oamenii Bisericii, nu poate fi subject mai propriu de
tratat i care sa aduca mai multe foloase, ca acesta.
A Indrepta cteva greeli este bine i nu cred ca
se va gas cineva printre cititorii notri care s se
supere din aceastd pricing.
De se va gs vre-unul, voiu regret din inimg :
regretul Ins nu ma va Impiedica ca sa vorbesc -Meg
incurcaturd i farg nici o teamd.

Orice putere vine dela Dumnezeu i este mai

bine sti te supui lui Dumnezeu deal oamenilor,
sunt doug adevaruri cari pledeazd pentru ascultarea de stpnire dela Intemeiarea religiunei cretine. Sf. Apostol Pavel Inv* ascultarea de stgpn ire, dezvolt aceasta doctring i scoate cat mai
mult In afard urmgrile practice cari decurg dintrInsa. Orice om, dupg invatatura lui, este supus
autoritgtilor Mai nalte, cgci nu este autoritate care
sd nu vie dela Dumnezeu i autoriatile cari sunt,
dela Dumnezeu sunt randuite. De aceia cel ce se
impotrive0e autorittii, poruncei lui Dumnezeu se
limpotrive5te

deci este de trebuintg ca s fii

www.digibuc.ro

65

supus stdpnirei nu numai de frica pedepsei, ci 5i

pentru linistirea constiintei.
Asa invatd Sf. Apostol Pavel si cnd ? In timpul
domniei lui Neron si al catacombelor. Sd nu mi se
zic ins cd. invdtdtura nu se mai potriveste pentru
timpurile noastre, cdci nu sunt cloud doctrine una
pentru acele timpuri si alta pentru cele de azi. Doctrina este una i aceiasi, pentru atunci si pentru acum.

Ca crestini, noi suntem ocrmuiti de aceleasi

legi ca si crestinii din timpul Sf. Apostol Pavel. Nu

cereti dar, ca s schimbrn rostul lor s r a lin usi
pasiunile unora si altora din noi, cdci nu ni se ingdclue noud crestinilor, ca sA alterdm adevdrul e-v-ifiTelic. Cu legea crestind usor putem ntr adevrul ascultdrii de stdpnire, totusi in vedere, c
religiunea nu invatd nimic care sA nu fie afirmat si
de ratiune, voiu Idsa mintea ca sTar arate intelesul
invdtdturei de a ascult de stdpnire.
Ce zice deci ratiunea in aceastd chestiune ? Ea
zice : cA societatea este institutiune naturald si prin
urmare divind ; ea' pe de altd parte societatea 1111

poate fiinta fdrd stdpnire si cd deci puterea si

ascultarea de_putere sunt celute imptrias. de natur2a.

si de Dumnezeu.

Sd. inzistdm putin asupra acestor afirmdri ale

ratiunei.
Societatea este o institatiune naturaM. Se poate

indicatiune mai de pret ca aceasta ? Cu toate acestea socotind ed. nu tot ceiace are loc pretutindenea i mereu e aceiace natura a voit, voiu privi
din naturd numai pe om pentru a gdsi in el mai

mult de ct o indicare, dacd. se poate, chiar o

probd.
In adevdr, este fdrd contestatie sustinut, cA omul

trebue sA aibd toate cele de trebuintd naturei sale,

sA nu-i lipseascd nimic din Cele ce-i formeazd judecata propriei sale ratiuni, cu un cuvnt sA poseadd tot ceiace constitue dreptul sdu natural.
5

www.digibuc.ro

- 66

Stiind acestea, cunoa$tem $i daca omul poate

s-$i dezvolte natura sa in stare izolatd.
In nici un chip omul, rdmaind izolat, nu poate
sd-$i dezvolte inteligenta, sd progreseze, s std.pneased pdmntul $i sd cucereasc pe el tot ceiace

viata sa reclamd. Mai mult, omul izolat nu poate

vietui. Insd$i natura Il aruncd inteun mediu care
'i este mortal ; ea nu-1 aprd $i nici nu-1 invatd
nimic. Aceea care-1 sustine este societatea restrnsa, familia $i aceea care-1 ridicd mai presus de
celelalte vietuitoare, este societatea civil. Om dar,
nu se poate numi omul izolat, ci cel din societate,
cu toate cd Rousseau $i $coala sa se opune la aceastd concluzie.

Acum dad. admitem societatea oamenilor, ca

singurd $i indispensabilul mijloc de manifestare
a tuturor determindrilor i aspiratiunilor noastre,
se intelege dela sine, cd o asemenea societate nu
poate s fiinteze fdrd stdpnire.
Stdpnirea inverigheazd vointele singurite intr'un Iant tare, le indrepteazd cdtre un scop comun,
apdrd dreptul fiecdruia, ia mdsuri de sigurant
pentru tot insul, grupeazd $i fortified elementele
progresului $i ne protejeazd cu puterea cu care
se afld investit.
Se poate, nu zic ca in oarecari imprejurdri stdpnirea sd se achit rdu de aceste datorii ale sale.
Totu$i numai ea singurd putin sau mult, trebue
s-$i indeplineascd rolul Chemdrei $i deci am dreptul ca s conchid cd in principiu, oricari ar fi situa-

tiunile noastre particulare, stdpnirea $i cu ea supunerea, fArd care atrtoritatea ar fi zadarnicd, se

afld in natura lucrurilor. Dar cine este fondatorul
acestei naturi a lucrurilor ? Cine-i garanteazd valoarea ei $i d prescriptiunilor sale caracterul unei
legi care se impune omului ? Dumnezeu. El ne-a
fdcut ceiace suntem. Conditiunile puse vietei noa-

stre reprezint vointa sa. El ne-a fAcut, dar nu

www.digibuc.ro

- 67 ne-a acut dect pe jumAtate $i pot zice astfel,

lAsnd activiatei moastre, sforarilor noastre, grija
d'a isprAvl natura $i d'a duce opera sa in punctul
uncle voe$te. Aceia ce este indispensabil acestei

isprAvieste cazul vietei sociale $i al autoriatei,conditiune necesarA existentei noastre, pro-

tejaa de vointa divinA.

Prin urmare, puterea socialA derivA dela Dumnezeu $i a nu te supune puterei, este a nu te supune
lui Dumnezeu chiar.
La aceste principii scoase din ratiune, dacd vom
adalog intdrirea pe care le-o dA Revelatiunea divinA, sentintele multiple ale bibliei, cuvintele pline
de autoritate ale Domnuhii nostru lisus Hristos $i
hoarrile Bisericii cari pentru noi sunt legi, avem
un principiu garadtat ca autoritate de tot ce este
mai sfnt.
Cari sunt, mA yeti intreba, urmArile acestui prin-

cipiu foarte general al ascultrii de stdpnire ?

Acestea depind de natura acelei puteri. Puterea este

divinA $i prin urmare neschimbAcioasA in origina
sa ; este insd $i umand $i prin urmare variabila

in forma sa. Se aplicA, in adevr, la grupari dife-

rite, in conditiuni diferite, la sari de dezvoltare

diferite $i numai constitutia statelor ne poate invAtA chestiunea de a $t1 in ce $i sub ce formA
supunerea civic se impune.

Inteo monarhie absolua, ascultarea de stapfire, e tot una cu ascultarea de impAratul sau
de regele autocrat. Toate chestiunile se tran$eazA in
numele regelui ; para.' chiar $i moartea pe cmpul

de lupa, se prive$te ca un serviciu adus regelui.

E un pact personal, care leagal inteun mod oare-

care pe supu$ii coroanei de autoritate. E o ram4ita

din feudalitatea acelor timpuri, cnd supunerea

servului fatA de stdpan, el-A o indatorire consfintita

prin jurAmnt $i dupA cum stApanul sprijinit pe

sabie, protej pe supus $i ace sA pateasca cu

www.digibuc.ro

(c,

68 -

supunerea sa umbra cu care cetkuia seniorald acoperia paimanturile sale.

Regimul acesta la noi nu are nici o importanta.
Romania are o monarhie constitutionala, bazata pe
principiul de libertate i pe suveranitatea sufragiului. Reprezentantilor autorittei nu Ii se acorda
deck un mandat esentialmente tranzitoriu i deci
supunerea nu poate s aiba caracterul personal pe
care-I are inteo monarhie absolutd. M supun legilor trei mele, dar nu fgaduesc supunere unui
ministru.

Nu sunt revolutionar, dar nici nu ingenuchez

naintea oricarui act al parlamentului. Am dreptul

de critica cu toata lumea, inteo tail de discutie

libera i pot sa fac opozitie in voe buna, sub un
regim careli gase0e echilibrul in opozitia partidelor, cari reprezinta sau sunt chemate ca sa repre-

zinte feluritele tendinte ale Ord.

Politica chiar, aa inteleas, este un fel de razboiu ; rdzboiu de vorbe, razboiu de idei, rdzboiu de
influentd, razboiu de actiune politica ; am dreptul

dar, de a face un atare rdzboiu, cu singura conditiune numai d'a observa legile.
Mai mult, constitutiunea nsi, rezemata pe
vointa national, manifestata prin sufragiu, are
nevoie la un anumit timp ca sa fie revazut. Eu
i ca mine oricare din noi, are dreptul ca s ceara"
revizuirea ei i desigur ca se va face aceast revizuire, daca cererea este dreapta i daca va fi impartd$ita de toti cetatenii chemati sa se rosteascd.
Consimtimantul tuturor dar, poate s modifice
ceiace tot consimtimantul tuturor a facut i deci

acela care deOeapta opinia publica prin sfaturi

intelepte, nu se ridica contra principiului de autoritate, ci numai Intrebuinteazd pana la ultimile

limite libertatea pe care puterea i-o recunoaste.
E drept, ca creOihul format cu hrana cea duhov-

niceasa a cuvantului evanghelic cu greu se va

www.digibuc.ro

ridic In potriva ordinei lucrurilor stabilite, cdreia

Ii datoreste o perfectA $i sincerA supunere. El,

oricare i-ar fi conduita privatA, nu se va gtidi

mdcar la contrazicerea stApnirei care are o putere

legitimatA si de cer, atta timp ct natiunea n'a

dispus altfel.

MA voiu supune, nu de frica pedepsei, dar cu

toat constiinta, cum zice Sf. Apostol Pavel, cAci

la Dumnezeu prin autoritatea umanA se va sul

ascultarea mea, fiindc el dA oricArei autoritAti
garantia i valoarea sa.

Crestinii deci, sunt datori ca s incunune cu

respect religios notiunea de putere, ca una ce este

o reflectie din imagina
Noi Romnii suntem crestini i desigur cl multi
din noi se vor mir, cnd vor auzl cA aceste simple

notiuni crestine stint pe cale ca sA disparA din

mijlocul nostru. SA nu mi se pue inainte justificAri
$i in special de acelea, prin care se demonstreazd
arbitrarietatea autorittii ca scuzA pentru neascultarea de stApnire. DacA ne-am adresA reprezentan-

filor puterei, atunci desigur cd le-am spune ade-

vdrul in aceastA privintd si le-am arAt toate fdrAde-legile pe cari le comit. Acum insA vorbind de

ascultarea de stpnire, catd sd le spunem, cd-i

datorim respect $i supunere.
Aceastd supunere oare va fi fArA limite ?

In aceastd lume nimic nu este fdrA limitA, $i prin

urmare nici supunerea cAtre autoritAti nu va fi frd

limite. Oceanul nu este atat de mare ca sA nu fie

alimentat de fluvii $i puterea unei autoritaiti nu
este asa de sfntA, ca sA nu poatA face vre-o nedreptate. Si unul $i alta au limite ins, Oceanul
tArmii sdi ; iar puterea temporald notiunea precisA
a rolului sAu $i natura mandatului sAu.
$i care este, mA rog, rolul puterei ? Tofi o stim,
e de a apAr binele social. RAmne acum ca sA slim,
ce este binele social ? RAspund : E binele tuturor
www.digibuc.ro

- 70 si al fiecAruia. Este o dezvoltare complect, zicenr

noi, a facultAtilor si activitAtilor omenesti. Este a
mai mare sumA de bunAtate, de virtute, de posesiune a lumii si de actiune obsteasc sub o directie comunA.

In opunere cu binele social este rul social, care

justificA mandatul stApnirei in a Oil bunurile

cetAtenesti atinse priil activitatea condamnabilA a
acelord, cari provoacA un rdu social.
Cunoscnd acestea, se naste intrebarea : Ce sd_

facA un simplu cetMean supus autoritAtii, fdrA

indoialA, dar revoltat in judecata si constiinta sa ?
Inchina-va el judecata sa inaintea judecdtii Statului ? In unele imprejurAri trebue. Sunt cazuri in
cari obiectul de prigonire se af FA' pus in mod real
sau interpretativ d'asupra competintei ceatenesti.
Cnd un soldat, de pildA, este chemat la rzboiu,
ar puteA el s rAspunzA : acest rAzboiu este nefast,

nu voiu merge ? Unde am ajunge dacA fiecare

soldat ar lu hotdrri dupA judecata sa in chestiuni

dela cari atarnA viitorul natiunei ? Binele comun,
din contrA, pretinde ca toti s facem abnegatie de

celece credem noi in particular si cel mult, A.

supunem pArerile noastre autorittilor in drept,
singurele cari au in mnA cheia problemei sociale
la ordine.

Nu toate cazurile ins, sunt de acest fel. Sunt

unele obligatiuni pe cari natura noastra ni le dicteazA in chip nediscutabil. Sunt altele asemenea pe

cari noud ca crestini ni le impune o autoritate superioarA, aceia a lui Dumnezeu, dela care derivA
autoritatea puterei sociale.
ToatA autoritatea dar, care ne-ar porunci ca s
ne purtAm contra legei firi si contra legii lui Dumnezeu, face un abuz si Statul care patroneazA aceste

dispozitiuni, in nici un chip nu poate sA cear

supunere oarbA la ele. Nimeni nu cedeazA asupra

acestui punct, asA CA dac tolerAm ca acest abuz

www.digibuc.ro

- 71 sA subsiste, neavnd insArcinarea i puterea de a-I

suprima, dar in nici un caz nu suntem fortati a-i da

concursul. Nu mai recunoa0em autoritatea sfnt

contemplat mai sus si areia urmeaz" a ne supune
ca lui Dumnezeu ; este o deviatiune, o conruptie de
autoritate divind In lucedrile omene0i. De aceia, eu
nu tn voiu supune, intruck aceastA supunere in-

seldtoare nu va fi deck o rebeliune, fiinde ea

s'ar opune contiintei mele si lui Dumnezeu.

Politica, o stim nu este dispus" ca s'a porneascd

o astfel de doctrinA. Drepturilor noastre, astfel

cum le intelege Crestinismul, oamenii politici le
substitue a0 numita legalitate, adicA autoritatea
legi. Nu este de mirare cnd te gnde0i, cd cei
mai multi din ei sunt formati la coala materialismului, sau a altei filosofii athee, urmnd deci
In conformitate cu principiile lor.

Pentru dnsii, legea divind nu este deck un

mit ; legea fireased nu exisa in sensul cum o infelegem noi ; binele si rAul sunt in esenta lor
relative si constiinta nu este deck un fenomen des-

chis la intmplarea evolutiunei i transmis de

ereditate sau prin traditie. S nu ne surprindd dar
.afirmatiunea lor, ea" constiinta individual, trebue
s'a" cedeze ori de cte ori se glseste in conflict cu
contiinta superioard a Statului. Dupd aceastd socotint, toatA problema se rezuma astfel : E0i su-

pus, legea este suverand ; qti unul singur, legea

este natiunea intreagd. Mai mult, in virtutea de-

legatiuni puterilor, statul este toatd lumea din el i

deci tu dnul n'ai dreptul ca s." te ridici contra lumi
ihtregi.
Religiunea Ins, nu admite acest mod cavaleresc

de a trata pe om. Pentru dnsa persoana uman'ai

este sfnt si con0iinta omeneasc'd inviolabil.
Umanitatea intreagA n'are dreptul s" se impue
vointei unui singur om, &eh' acest om are pentru
el certitudinea de a ascult de vocea firei si de
www.digibuc.ro

- 72 vocea lui Dumnezeu. Omul este anterior societti

i

deci are drepturi i datorii anterioare acelor

fixate de societate.
Sunt momente cnd societatea poate s ne impue
sacrificiul unor lucruri, clack' interesul comun o
cere ; poate s ne pretinddchiar sacrificarea vietei
noastre, oferindu-ne gloria eroismului in schim-

bul ctorv ani pe care 'i taie dela o viat care

trebue s se sfareascA.
Dar niciodat nu ne poate impune sacrificarea
con0iintei noastre prin care ne ridicdm deasupra
animalittii i care constitue un bun pe care societatea este datoare a-1 desvolt i apr. Nu
e admisibil dar, ca societatea sd ne punk' inainte
legea i apoi s ne ordone ca s ne inchinAm con#iinta inaintea ei. Contiinta rezist, ea nu se su-

pune. Dac ins ni se face violenta, ea protes-

testeazA i puterea apsAtoare va pute s se im-

pue prin fort, dar ca s ne converteasc inima

i s obtin adesiunea liber a vointei noastre
niciodat.

Cu toate acestea, observdrile mele de pana aci,

nu rezolv in mod complet cestiunea atitudinei de
luat in fata puterei nedrepte. A refuzA ascultarea
in cazurile speciale cnd comtiinta noastr personal este in cauzd, nu insemneazd ea' ne cAlam.
datoriile i c ne ingrdim de drepturi pe cari nu
le avem.

Asupra acestui punct, trebuesc fAcute oarecari

explicatiuni i stabilite unele distinctiuni. Se cere
totui ca sd nu privim dect adevrul, spre a neface o opinie ct mai clar i curat despre aceasra
serioas i grea cestiune.
I I.

In fata abuzurilor puterii, se disting mai ales

trei atitudini posibile :

a) Supunerea pasiva; a cum ar pute sa rewww.digibuc.ro

- 73 zulte din ascultarea oarba de stapnire $i care nu

este dui: cum am stAruit a demonstrA In numarul
trecut, dect o la$itate.
b) Rezistenta violentd, care asemenea In afarA

de ctevA circumstante extrem de rare, nu este

dect o rebeliune $i
c) Purtarea cu toald con,stiinta du/J.(1 dreapta ludecata ,si dupd credintd, care este o atitudine mixta,
prudenta $i curagioasA. In aceasta din urma atitu.

dine, putem deosebi autoritatea pe care cre$tinul

se cuvine ca sa o respecte, cum $i partea dinteinsa
cu care con$tiinta sa nu se poate impacA.
Putem deosebl in fine, aceia ce trebue facut,
fall o mustrare a con$tiintei $i aceia ce nu trebue
facut.

Principiul de urmat in asemenea cazuri este bine

stabilit. S te supui puterii emanate dela Dum-

nezeu, cAnd este conflict intre puterea suprema a

lui Dumnezeu $i intre derivatul sail , trebue sa te

supui mai bine lui Dumnezeu dect oamenilor.

Intr'o tara de libera actiune ca a noastra, pe baza
principiului de mai sus se impune aceasta a treia
atitudine $i pentru refacerea legilor nedrepte $i

curatirea puterei.
Dar, sa examinam putin aceste diferite atitudini.
Supunerea pasiva la orice lege nedreaptA, am zis
ca este o la$itate $i In mod indirect am demonstrat
aceasta, cnd am vorbit de superioritatea legilor
lui Dumnezeu $i ale firii, fata de cele ale omului.
Aceasta atitudine implica In sine renuntarea la

tot ce are omul mai sfnt in el. Inteligenta care

ne este data spre a judech binele $i raul, inima
care este sediul a tot sentimentul generos $i nobil, cum $i vointa care ne obliga a ne supune bi-

nelui $i a ne opune nedreptAtii, ar deven1 prin supunerea pasiva niste ma$ini inerte $i josnice. Acela dar care ramne pasiv sub guvernarea rului,

nu mai este orn, ci o brutA, bunA de pus In lant

www.digibuc.ro

- 74 i pus ca sA lingd mna celui care o tr4te. Crqtinul nu are dreptul ca sA se injoseascA pnd
i s'a* zis : fii orn". El este un liberat al
tta.

lui Hristos i ca atare nu-i este ingAduit sub nici

un chip a se face sclav. El trebue s se supue

drepttei din iubire pentru bine i sA se ridice ca

brbAtie in contra nedrepttei aducAtoare de rAu,

neputndu-se iubi binele fArA o manifestare de

dispret pentru rdu.
Din acestea se poate trage urmtoarea concluziune : Acest mod de supunere, cu principiile sale
cunoscute deja, de0 protesteazd o superioritate
oarecare, nu este dect o sistem compromittoare
de fatalitate, care merit defAimarea noastrA. Ca

Romani i ca creOini deci, s ne ferim de a impune i de a urrna o atare atitudine, care sub nici
un motiv nu poate avea aprobarea i stima noastra.

Lumea are nevoie de indreptare in multe privinte.

Nu se va indrept ins ea singurd. Mna fiecdruia
din noi, orict de mica' ar fi pa, trebue sd se pue
pe roata lumii, spre a o ferl de prpstii i pe noi
in parte, spre a ne ferl de complicitate cu cei ce
luptA la ruina noastrA i prin aceasta la ruina
trii noastre, prin impunerea supunerei pasive la
legile nedrepte.
Urmeaz oare ca cretinul in fata abuzului puterei, dui-A aceste sustineri, sA ia armele sau s
punA la cale comploturi ? UrmeazA ca oricine sA se

arunce asupra puterii abuzive i sA o rastoarne ?

Dumnezeu s ne pAzeascA de asemenea socotinte,
cari au fost foarte departe de mine, cnd am ridicat aceast cestiune, in care m'am pAzit a gdila simturile unora din cei cu inima inAsprita
a incuraja revolta.
In asemenea materie, nu se poate recuza autoritatea puterii, mai ales clack' se tine seamA c e
vorba de morala creOinA i nu de politica. Se poate
ca autoritatea s iasA din marginile puterii sale
www.digibuc.ro

- 75 cu toate acestea, dupA principiile invAfAturii crestine, noud nu ne este permis ca sA ne revoltAm

contra sa, de teamA ca linistea $i ordinea sA nu

fie turburatA $i sA rezulte astfel o mai mare paguba pentru societate.
SA vedem acum $i cari sunt urmrile unei astfel
de invAtAturi. Paza de revoltA si violet*, paza de
comploturi $i affarea la rebeliune in primul rand
si apoi paza de bro$uri si scrieri turburAtoare sub
pretenfiunea de dreptate $i drept. Acestea nu ne
sunt IngAduite sub nici un motiv.

Un simplu particular, sau un grup restrns de

cetafeni fArA mandat $i fArA autoritate sociald nu

are dreptul ca sd ia asuprA-$i o autoritate care de
drept $i de f apt nu-i aparfine. Puterea aparfine in
mod suveran lui Dumnezeu $i prin delegafiune nafiunei, care o dA autoritAfei legitime. Numai nafiunea poate s dea $i sA retrag puterea. Inainte
de a ne ridicA contra puterii deci, can' ca sA $tim
dacA suntem mandatarii ei $i dacA avem dreptul a-

cesta, noi un individ, sau un grup mai intins, sau

mai restrns. Se vede curat lucrul si se Infelege
dela sine, cA acela care-$i ia un atare drept $i cu de

la sine putere, este un element de dezordine, care

deschide larga poarta tuturor pericolelor sociale.
Aceia ce face unul azi, sub imboldul convingerii sale, poate iluzorii, un altul ar putea sa
facA maine sub dominafiunea unei convingeri contrarii. Si atunci, nu nafiunea ar fi care sA delege
puterea, ci capriciul partidelor si creerul mai mult
sau mai pufin IncAlzit al unui om.
Mai mult, n'avem noi dreptul, fArA mandat si pe
singura asigurare a unei oportunitfi, in care nu
suntem judecAtori, ca sA deslAntuim furtuni cdrora

numai Dumnezeu le poate prevedeA rezultatul final. Furtunile insAnAto$eazA atmosfera, dar uneori
rAstoarnd totul, a$A ca.' adesea nu mai $tim ce este

al nostru.

www.digibuc.ro

Dac rebeliunea triumfeaz, atunci la ce ne mai

serve$te puterea? Cine apoi ne poate asigur, ck
rebelii vor fi destul de tari In consiliile provizorii
ce formeazd $i cA vor fi Indeajuns de ntelepti In
conducerea natiunei ? A scbimb stpnul nu este
tot una cu a schimbh starea de lucruri existent,
dup cum a te Intoarce pe patul de boal, nu este
tot una cu a te vindec.
Eu m tern de cei ce apeleaz la forta noastr
spre a produce turburAri, dup cum md tem de aceia cari au ajutat ca s rstoarne puterea. Ace$tia
cu sigurantd, niciodat nu se vor unl la lucru trainic, cum s'au unit la ur. Se prea poate Ins, dup
cum trecutul istoric al lumii ne-o dovede$te, ca
unii din ace$ti oprimati de azi, s devie tiranii
nostri de mine.
Zic aceasta pentru cazul cnd rebeliunea ar birui. Dar dacd este infrntd ? Cine se expune ratunci la pericolele cari urmeaz1 dup revolt ? Oare

nu tot poporul $i tara ? De sigur c da $i 'hied In

msura propus de Mntuitorul lumii, cnd a zis :
Acela care se v servi de sabie, de sabie va murl"..
Am dat arme puterei $i s'a legitimat oarecurn
nedreptatea sa. Prin urmare, cel ce face nedreptatea din rutate numai, poate s pretind cte odat
c o face $i din datorie. Mai mult, unii se cred c
multumesc pe Dumnezeu asuprind $i apdsnd pe
cei pu$i sub ascultarea lor. $i de aceia, cei ce amenInt autoritatea unor astfel de stpnitori, trebue s se a$tepte la o deslntuire de urd $i -razbunare, pornit din instinctul de conservare al pu-

terii, care adun toate fortele la un loc spre a

lovi mai bine.
Nu e vorb, c nici o stpnire care se folose$te
de asemenea mijloace, nu sta.' destul de bine.
Nenorocire, a zis un mare brbat de stat, acelor

popoare a cAror putere de guvernare a ajuns ca

s-$i Intrebuinteze toate fortele de cari dispune
www.digibuc.ro

- 77 spre a se apAr pe sine. Deci, ash ru, a$ si mai

ru. Pe noi In particular lush', trebue s ne ingrijeascd aceste miscdri de spirite provocAtoare de
turburAri. Cdci ce va ajunge scumpa $i iubita noastr tar% In mijlocul acestor dezordini ? Ce va fi de

dnsa dup aceste sguduiri si cu organismul actual att de obosit de lupte ?

Ca si o pasre prinsA singurA intr'o camerA, in

care se sbate, se loveste cu capul de toti peretii

$i de tavan, fArA sA gAseasc odihn, pentrucd nu

$tie sA se uite spre deschizAtura trmtA pe unde

ar puteh s iasA, astfel o natiune inteun timp relativ scurt, poate sA-si uzeze fortele sale vii, s-si
sleiascd ultima picAturd de demnitate, sA se sbatd

in agitatiuni zadarnice si s vadA incoltind in ea

acei fermenti de urA foarte cu greu de potolit

apoi pentru dobndirea pAcii.

Trebue orgoliu sau inconstient $i usurinta culspre a se expune cinevh la o ash experient.

In tot cazul, dupd principiile religiunii crestine

judecnd lucrul, supunerea pasivA ca si rezistenta

violentd nu sunt de primit. In numele Evangheliei
si al Bisericii, nu este IngAduit crestinului ca sa
urmeze o atare cale, frd a lovi in dreapta credinta.
Un lucru ns, rAmne inteles. DacA autoritatea
sanctioneazd si comand cevh in contrA cu legea
divinA si cu legea firii, atunci de sigur, demnitatea
numelui de crestin, datoria, cum $i practica impusA
crestinizmului dela Sf. Apostoli proclamA, eh' trebue sA te supui mai curnd lui Durnnezeu dect
oamenilor. Aceasta e partea negativA a rezistentei

contra puterii nedrepte. Trebue sA te supui lui

Dumnezeu mai bine deck oamenilor. Cnd excesul a venit in punctul cA orice ndejde de salvare sA fie pierdut, atunci rbdarea crestinA te invat s cauti remediul in actiunile meritorii i in
rugAciuni pe lngd Dumnezeu. Aceasta, nu e vorbA,

www.digibuc.ro

- 78 ar insemna dupd unii, ca $i un mnunchi de flori

pus in maim unui muribund.
Cre$tinul credincios cu adevrat, crede in Dimnezeu, in providentd $i in eficacitatea rugAciunii
$i chiar a faptelor bune $i 61 a te ruga putin in
imprejurdrile grele din viatA este mai patriotic
deck sA agiti in zadar lucruri de nimic.
SA nu credem insA, cA acesta ar fi singurul mijloc. Nu, neintelegerile politice dispar dintre oamenii de bine, cari se unesc ca un singur om, spre
a combate prin toate mijloacele legale $i cinstite
abuzurile progresive ale legislatiunei. Cre$tinii trebue sA se afirme ca fii ai luminei, cu att mai
mult curaj, cu cat vAd cA o putere abuzivA incearcA
ca sA ruineze tot ce este binefAcAtor $i sacru.
Cel ce desfA$oarA o activitate in contra abuzului

puterii $i se folose$te de influenta sa spre a forta

guvernele ca s rnodifice legi nedrepte $i lipsite
de Intelepciune, face nu numai un devotament patriotic, ci $i un act inteligent $i curagios.
Legea n'are valoare deck cnd este o prescriptiune ordonatd dupA dreptate $i promulgatA pentru
binele comun, de aceia cari au primit pentru acest
scop depdzitul de autoritate.
SA rAmae stabilit dar, cA invAtAtura cre$tinA con-

damnnd rebeliunea nu proscrie actiunea.

Din contr ea o impune imperios.
Am zis cu altA ocaziune prin coloanele revistei
Amvonul" cA orice orn fAcnd parte dintr'o societate este tinut ca sA munceascA pentru ea dupa

fortele sale. A avea un drept de vot $i a nu te

servl de el pentru un lucru bun ; a ave un condeiu
$i a nu-1 pune in serviciul dreptAtei ; a ave un cu..
vnt $i a nu-I face s." sune pentru adevAr ; a fi

capabil de o influentd $i a te inchide inteo abtinere lase ; cu o vorbA a fi viu $i a te purta ca

$i cum ai fi mort, este a ofensa religia $i patriotismul. Sub un regim ca al nostru, in particular,
www.digibuc.ro

- 79 cnd propaganda si agitarea legal, fac parte din

drepturile cetatene$ti, ele de asemenea fac parte
din datoriile sale in limitele prudentei. Este de
neinteles deci acea pornire a puterii care face s
sufere pe supti$ii cari uzeaz de aceste drepturi $i
de aceste datorii. Deck a$a e la noi. Cei ce pun
foc sunt lsati In pace, pe cnd cei ce sund alarma
sunt tra$i la rdspundere $i persecutati. In ce ma
prive$te pe mine personal, $tiu c nu sunt -placut.
Aceasta nu m impiedic insa ca sa sun $i voi
suna mereu ; daca va fi nevoie ma voiu posta In
clopotnita, numai sa. $tiu ca.' am dreptate $i ca lucrez

pentru binele comun.

Se poate ca multi din noi sd nu cread In eficacitatea unei a$a actiuni legale ; iar altii sa nu spere
nimic de folos in fata Intarzierei de a sosl a binelui
cautat.
Motivat de asemenea indoeli $i nesigurante, voiu

aduce in sprijinul cauzei sustinute autoritatea laptelor petrecute, a$a cum ni le raporteaza istoria.

Exemple de acestea, e drept, nu sunt multe,

pentru ca.' In mod precis faptul In sine e frumos

$i lucrurile frumoase sunt foarte rare in aceasta

lume. SO.' ne amintim de faptul petrecut in Islanda

sub domnia politicd a lui O'Connell. Domnia, zic

bine, cad O'Connell era un rege pentru poporul

sau, un rege $i In acela$ timp un tatd, un cavaler
$i un pastor. $i cari erau principiile sale de actiune,
el fiind un cre$tin $i un patriot atat de infocat ?
Era actiunea legala $i propaganda pacific. Era
corectiunea perfect unita cu cea mai ardenta acti-

vitate. Amid, strigh el inteo intrunire publica, v

iubiti voi patria ? Da, da, i se raspundea de pretutindenea. Ei bine, fara dezordine, frd turburari,
fat-a societti secrete, MA' comploturi, In contra
autoritatii recunoscute. Acela care predica insurectia, urze$te contra noastr o trdare. Acela care
violeaza legile este un tradator al patriei sale.
www.digibuc.ro

80 -

Ace la care recurge la fort este nedemn de libertate". lat cum vorbea un om, care nu erA un las,
ci mndria personificatA si independenta intrupat.
Si cu toate acestea el a invins, fArA sd verse o pica"-

tur de sAnge si frd sd contravin unei singure

legi. El fAch s inceteze revoltele, intretinute de
trei secole, de lcomiile cele mai inversunate, de
pasiunile cele mai tenace si de prejudiciile cele
mai inrddcinate.
$i cum a invins el ? Urmnd in totul calea recomandatA conationalilor sAi. Prin agitare pacificA,
prin rdzboiu de idei, prin prestigiul elocintei, prin

contagiunea virtutei si prin puterea adevrului 0

a drepttei, cu care a strbdtut In inima poporului.
Cnd adevArul si dreptatea sunt expuse in fata
poporului, cnd sunt degajate de prejudicii ce intretin puterile nedrepte si cnd le face sA straluceascA in toatd frumusetea lor proprie, atunci

victoria nu este departe. Gresala e marele inimic al

binelui social si multumitA ei puterile opresive

se mentin.
E nevoe dar, a combate aceste puteri frd ince-

tare, spre a le demasca si a produce miscdri de

Indreptare.

In asa chip lucrnd marele om O'Connell a obtinut izbnda. Dup cum Sf. Apostol Pavel, care
dupA ce a predicat ascultarea de putere, nu se sfia
a-si cere drepturile sale d cetAtean roman, tot astfel O'Connell nu se teme de a cere tot ce socoteste
el cal foloseste si este drept, In numele poporului
su. El el-A acolo unde dreptul stA necunoscut si
alergA pretutindenea unde minciuna protejA ne-

dreptatea. Cu sabia cuvntului ski, cu curagiul

actiunei sale, destul de mndru pentru a nu se

plecA inaintea nimAnui si destul de Intelept pentru

a nu insult puterea autorittii ; discutnd frd
s verse injurii, reclamnd fAr s ocdrascA, sl-

tnd de entuziasm, dar all sA treacA vreodatA

www.digibuc.ro

- 81 marginile legalitatii celei mai scrupuloase si ale

carittii crestine celei mai alese, reuSi ca prin
minune In toate intreprinderile sale. El organiz
intruniri In cari da cu poporul adunat spectacolul
admirabil al liberttii in mod intelept inteleasa
si crestineste practicat.
El reclama independenta cu o invincibil energie, frd s pue in pericol nici ordinea, nici justitia,

nici supunerea datorit stpnirii si a reusit.

Am adus acest exemplu, socotindu-1 folositor

noua, cari avem nevoe de toatA lumina, ori de unde

ar ven ea, In conducerea vietii noastre sociale.

Acum ntreb, voim ca sA lucrAm cu tragere de
inima i cu o eficacitate realA la progresul tarei
noastre ?Atunci s." ne potolim nervii i mnia. Voim

ca sa ne devotAm adevAratului bine al scumpei

noastre patrii ? Atunci sA lAsdm la o parte agitatiile violente. Acei ce se mnie i se agit sunt
inimicii patriei, pe cnd cei ce lucreazd cu supunere
i cu $tiinta, cum a InvAtat Sf. Apostol Pavel, sunt
adevAratii sai prieteni. SA lucrAm deci dupA $tiintA
i dupA ordine. Sa facem opozitie de rezistentA, dar
justificatA i pacified'. SA agitAm opinia publica,

dar pentru a o frAmnt cu luminA i a de$tept

in ea instincte bune. SA' fim entuzia$ti, sd fim

folositori, sA fim generoi, sd fim fArA fricd, dar
actiunea noastrA sd fie totdeauna a$a. condus,
IncAt sd nu merite niciodatd vreun repro, niciodata sa nu poatA strivi o con$tiintA dreaptA i
sA alarmeze pe cineva. Orice cauzA sustinuta de
violenta este o cauzA pierdutA deja ,

Aceia cari att urile In snul unui popor, fac

jocul inimicilor acelui popor i ajung de platesc

uneori prea scump rAnile pe cari si-le fac unii

altora.
In ce ne priveste pe noi, sunt convins c nimenea,
din cei cu inima romnd, nu doreste ca sd-si vada
patria fdrAmitndu-se in attea bucdti cte opinii
6

www.digibuc.ro

- 82 diferife sunt. Nici sd lucreze la inmultirea in ea a

acestor elemente condamnabile ca : despArtirile,,
urile, luptele fdrd mild, rdsboiul civil al sufletelor
etc., care au de preludiu spectrul mereu ridicat al
invaziunii celor din gall, cari se reped la mijloe
ca sd poatd prdda mai bine. Voe$te cineva din noi

aceasta ? 0 nu. Pare e simt nelini$tea tuturor

in fata unei astfel de gndiri .

Noi avem patriotism, dar avem $i principiile religiunii cre$tine la baza oricdrei actiuni publice,
care ne dau inlesnirea de a pdtrunde toata valoarea
sociald $i patrioticd a acestei actiuni. Prin urmare
$i supunerea fiind o actiune, catd ca sd o urmdm
dupd toatd con$tiinta, care ne obligl a ne supune
mai inti legilor divine $i fire$ti $i apoi celor umane. Si in aceastd privintd ca $i in toate celelalte
privinte ins, sd nu uitdm un lucru, $i anume ca_
religia este apdrdtoarea adevdratelor interese aleomului $i dacd voim sd fim cu adevdrat patrioti,.
sd Ern mai intiu adevdrati cre$tini.

www.digibuc.ro

Pacea

i Rsboiul

E bine, ca dela inceput, sd Val mdrturisesc de

incurcdtura In care md gsesc, din pricina acestui
subject mai putin desvoltat de scriitori $i ca atare,
foarte greu de tratat.
Rsboiul, cci de el este vorbk a provocat manif estdri $i explozii de sentimente, asa de contradic-

torii, cd ti-e fried sd te pronunti asupra lor.

Unii vorbesc de el in chip poetic, altii V. blesteamd.

Unii se multumesc cu sarcasmele amare cu care

rdsboiul este intmpinat, altii se desfdteazd, ascultnd cruzimile $i ororile sale. Aceastd diversitate
de tinut $i pdreri, provine desigur din faptul, cd
rdsboiul avnd infdti$eri foarte felurite, temperamentul particular al fiecdrui om, poate exagera o
Infdti$are si neglij pe alta. Unii n'au sub ochi
dect cmpul de luptd cu ororile sale ; altii nu se
gndesc dect la vitejii si eroizmuri. Unii se gindesc la rsboaele drepte $i le glorified ; altii se
gndesc la invaziunile ambitioase $i le biciuesc.
Cu un cuvnt, rdsboiul se deosibeste de rdsboi,
dupd cum idealul care ar const in suprimarea
totald a acestei bdtdlii fratricide se deosibeste de
realitatea tristd dar neinduplecabild.
Cu aceste putine observatiuni introductive, 61
trecem acum asupra subiectului anuntat Pacea
.i rdsboiul".
Dacd studiem starea actuald a lumei, in ce priwww.digibuc.ro

- 84 veste pacea si rdsboiul, tre lovim imediat de o contrazicere ad:dried si in aparentd fdr rezultat, intre

vointa popoarelor de a pdstr pacea.$i intre cu-

rentele sociale, din ce In ce mai puternice, cari ne

irriping spre rdsboiu. In fiecare zi, ura popoarelor

pentru rdsboiu se manifestd tot mai mult. $i in

adevdr, mari sfortdri se fac pentru potolirea nernul-

tumirilor provocdtoare de rdsboi. Numeroase societdti se formeazd, avnd de scop propaganda

pacified $i studierea mijloacelor proprii pentru
mentinerea pdcii. Dela 1814, data infiintdrii in
America a primei societdti de acest fel $i pra
azi, numdrul acestor societti a tot crescut, deose-

bit de acelea cari n'au alt scop dect indulcirea

relelor rdsboiului.
Unii n'au voit s vadd In aceastd miscare dect
manifestarea unei stdri bolndvicioase, o slabire de
rash', o mlddiere a energiei omene$ti $i o molesire
a caracterelor.

Se poate sd fie ceva din toate acestea, nu zic,

ca de pildd obi$nuinta si iubirea excesivd a bunului

trai, cdpdtate in ultimele timpuri prin bunurile ma-

teriale. Acestea cred, cd pot mic$ora pna la un

punct aprinderea rdsboinica, $i pot modifica in
acest sens, gndirile noastre .

De acl 5i pnd la acea devotiune laudabild pentru

ocrotirea vietii omului, din partea membrilor socieatilor numite, este o mare distantd $i deci mare
nedreptate li s'ar face cncl s'ar Ira aceasta explicatie ca indestuldtoare. Este ceva Malt dar, in ura
pentru rdsboiu. Este un simtimnt curat $i nobil al
valorei geniului uman. Ce vom zice Insd, de acea
mare multime de fiinte, cari gndesc, cari iubesc
$i cari au In urma lor alte fiinte, a at-or via-0 este
cu a lor inteo strns legaturd ? Dupd fiecare loviturd de sabie $i dupd fiecare stfdpungere de glont,
aceste fiinte, aflate departe cu corpul de teatrul
rdsboiului, vor fi strpunse in inimd, prin strdwww.digibuc.ro

- 85 pungerea sotului, fiului, parintelui sau fratelui lor.

Nu pretind, cii pria azi nu s'a bagat de searnd ca.'

viata omeneasca are pretul ei, ca costa griji

si

lacrimi de-ale sotiilor si mamelor noastre si cd nu

se poate ca s atingi aceast viata, faral ca sa nu

maresti durerea acestor fiinte de cari esti legat.

Nu, dar zic, ca.' simtimntul acesta a luat o dezvol-

tare mai mare, aproape la toate popoarele culte

si civilizate. Si aceasta din doll motive, cari se par
mai hotartoare. Prirnul, este legatura strnsa dintre spirite, operata de presa, e desvoltarea raportu-

rilor dintre sentimente prin nesfrsitele noastre

comunicatiuni.

Sentimente, alta data risipite si fara forta, for-

meaza acum un manunchiu cu greu de rupt. 0 opozitie colectiva apasa guvernul care din interese sau
din capriciu ar vol rasboiul si prin mijlocul presei
aceast opozitie se transforma In complicitate colectivd, care se impune si care impiedica varsarea
de snge, lacrimile, ruinele, nelegiuirile si cheltuelile nebunesti, pe cari rasboiul, chiar cel mai glorios, le traste dupa sine.

0 alt cauza si care ne intereseazd ca crestini,

este infiltrarea mai adnca in straturile omenesti

sevei generoase si curate a Sf. Evanghelii. Si sa nu
va surprinda afirmatiunea aceasta despre actiunea Sf. Evanghelii asupra generatiilor din timpul

nostru, cari ar parea mai curnd ca vor sa o talgaduiasca. Nu este nevoie ca credinta sal fie prea
raspndit, nici prea vie, pentru ca unele din
fructele sale, cari gasesc circumstante favorabile,

s se poata desvolt. Pe maslinii batrnidup

cum afirm un invdtatrecolta niciodata nu este
mai buna ca atunci cnd trunchiul nodoros, in

aparenta uscat, a concentrat in centrul sau toata

seva, spre a o distribul apoi cu mai multd tarie.
Tot astfel Crestinismul, cdruia i s'a rapit multe
suflete, se desvoltd in acelea care-i ramn intr'un
www.digibuc.ro

- 86 mod incontestabil mai curat, mai ferit de superstifie, mai ridicat In el insusi si mai complet in
preceptele sale sociale. Mai mult, acolo unde a
pierit actiunea sa persist mereu ; mai inti in
virtutea acestei legi naturale, dup care un germene odat semnat, se desvolt prin el insusi,
oricare ar fi soarta fiinfei care l-a pregAtit, dar de
asemenea In proporfiea unui fenomen special,
foarte rar de vzut in societatea noastr.
Afi observat, desigur, la grupele de intelectuali,
uncle credinta este in descrestere, cum preocupafiunile morale afecteazd adesea o emulatie foarte
vie. Aceasta probeazd odat mai mult, 0 morali-

tatea, care este strns legat de gndirea religi-

oasd, se impune cte odat si necredinciosilor prin

forta lucrurilor. Mai mult, se intmpl uneori, ca

Evanghelia s lucreze cu folos chiar acolo unde

este combtutd cu inversunare. Spiritul ei ptrunde

pe necredincios, ii insufl pareri drepte si-1 dis-

pune pentru respectul viefii omenesti. Sentimentul

tvanghelic aci ne d nota insemnttii sale, adica
privind viafa omului. Grafie acestui sentiment, azi,
ne gsim foarte departe de acele timpuri, cnd se
omor pentru un nimic, pentru o plAcere si cud o
viafd de orn valora mai pufin dect viafa unui arbore sau a unui cine.

Nu este asa deci, cd In proporfia acestui sentiment vedern desfsurndu-se astazi atta zel in
lupta inceputd contra perderilor unei cruciade.
Biserica este cea dintai care se roagd ctre Domnul, zicnd : 5i pentru ca sa se pdzeascd sf "did loca-

sul acesta, tam aceasta, orasul acesta si toate orasele si satele de ciumii, de foamete, de cutremur, de

potop, de foc, de sabie, de venirea asuptd-ne a

attor neanzuri, de rdzboiul cel dintre noi, etc".
Rugdciunea aceasta mai ales, se poate scrie astazi

la usa academiilor, la aceea a tuturor societatilor

filantropice si cu mai mult dreptate poate, la aceea

www.digibuc.ro

- 87 a institutelor tiintif ice, unde oameni seric*, aplecati pe strvuri, 4i petrec timpul ca sd manipuleze
moartea, pentru a scap viata semenilor lor.

Deci, daca rasboiul este una din aceste plagi,

cu care progresul se lupta, nu se poate sa piara
si el ?.$i daca se desvoltd attea sfortari pentru a
disput naturi inimice viata uman, se va lasa ea
mereu in prada sabiei, pe care mna unui orn o tine
deasupra sa, gata de a lovi ? Aceasta se pare ca."
este de ctiva ani parerea generala a ornenirii despre rasboi. $i cu toate acestea printr'o contrazicere

stranle, niciodat ca azi, nu s'a strns cu un lux

aa de neauzit i cu o autoritate aa de neinfrnta
mijloacele de easboiu. Niciodata ca azi, n'a trait,

se pare, ap de aproape de aceasta plaga. Toate natiunile stau cu arma la picior. Se observa pe dea-

supra frontierelor, gata sa se arunce una asupra

celeilalte la prirnul semnal, pe care o diplomatie,
din ce In ce mai neincrezatoare, i-ar face. Este o

anomalie. Care-i este motivul ? Cine mentine rdsboiul in stare de amenintare permanent In paguba
oroarei crescnde, pe care lumea o incearcd pentru rdsboi ?
Motivul, e c oroarea unui lucru, nu este in stare
ca sa suprime acest lucru. Noi toti avern oroare de
board

i cu toate acestea cti din noi nu se fac

bolnavi de plcere. Nu este dect un leac contra

boalelor noastre voluntare ; este intelepciunea. Tot

astfel nu este dect un leac, care ar putea s pue

capat rasboiului, este dreptatea.
Dreptatea Irish' este foarte departe de a domni_
peste indivizi i peste popoare. Nu tiu daca a-ti

observateste un fapt destul de isbitormoralitatea indivizilor, ori cat de relativa ar fi, se gsete

cu toate acestea foarte avansata fata de moralitatea popoarelor. Mai trebue timp pand ce binele
sa biruiasc dela orn la orn, dar dela popor la popor niciodatd. interesul este singura lor morala.
www.digibuc.ro

88

Ei nu numai Ca' o practica, dar Inca se lauda cu

ea. Perfidia care reuseste se numeste debAcie diplomatic, iar cursele intinse pentru ca vecinul s
dea in ele se chiam exercitiu legitim al drepturilor sale.
De ai in fata pe un puternic sau pe un slab $i
poti sa isbute$ti prin viclenie, totul este bine.
Restul este sentiment, cum zic Ministrii afacerilor
streine $i sentimentul trebue s ramae strein
de politica.
De aci unii Intretin turburari la altii $i popor la
popor provoacd diviziuni prin presa platita ca sa
tind pe protivnic inteo perpetua agitatiune.
Dar tratatele dintre popoare .ce credeti pa
sunt ? Nimic alta deck niste ziduri de aparare dibace, ridicate spre a preveni orice eventualitate. In
ele se introduc cu dinadinsul termeni echivoci, de
cari sa poat s se agate In urm, intocmai ca si
cum cineva ar ascunde o cantitate oarecare de iarba
de pusca sub o casa In constructie, ca sA o arunce in
aer cand ar socotl ca-i convine aceasta. Diplomatia
tinueste faptul, dar lucrul a$a este 5i mult rau se
face popoarelor din aceasta pricind. Termenul echi-

voc este pus de unul $i cel-l'alt l'a vzut, II $tie,

fine cont de el $i se poate chiar ca sA-1 foloseasca

mai inainte ca cel ce a avut aceast intentiune,

cnd l'a strecurat in tratatul incheiat.

Caracterul impersonal, ce imbrac azi mai mult

sau mai putin guvernul Statelor, faciliteazd de altfel aceastA tragere pe sfoar in ce priveste dreptul

$i serveste foarte bine aceluia care voeste ca s

tainuiascA uratul ce are pe vecin. In fine succesul

poleieste totul si constiinta publica se imblanzeste.
Este totusi pentru satisfacerea unui orgoliu
uman, o lectie foarte serioasA in aceste constatAri.
Ni se arata deslusit cat de anevoe se civilizeaza
omul.

Dupa 20 de secole de crestinism se pare, cA tot

www.digibuc.ro

- 89 streini de dansul am rmas, cu toate Ca suntem

cre$tini.

In loc ca sa ne intelegem $i sa ne iubim, noi ne

pandim unul pe altul $i ne atacAm mai ceva ca

fiarele slbatice. Far indoiald, ea' omul s'a mai
imblanzit, este mai putin salbatic ca fiara, mai
putin crud, mai putin lacom de snge ca in alte
tlti, dar nu este dispus Inca la sacrificiile mutuale impuse de o fraternitate durabil. S'ar parea
ca." aceia cari zic civilizatie, nemai avand de ce s se
teama au interesul ca sd tralasca in pace cu toat lumea,ca cu ni$te frati. S'ar pal-ea ins., ea' multumita

chiar conditiunilor noi de viat, ace$ti civilizati

neguttorind in toate chipurile unii cu altii, ar gsi

ocazia morald $i prielnica d'a se Intelege. Din
acestea Irish' nu iese nimic la fel cu cele aratate In

prerile de mai sus. Din cele ce ne arat faptele

reiese contrariul. Caracterul international al relatiunilor dintre popoare, in cele mai multe cazuri,
n'a facut decat s inmulteasca ocaziunile de ceartd.
Centralizarea puternica a marilor State, a mrit
inca geloziile $i ambitiunile $i prin acestea graba
d'a se rasbol unele cu altele. Ne invitam la serbri
internationale, jubileuri, expozitii, etc., $i pentru
a veni sa ne vedem amicii nostri, trecem frontiere

sau debarcm in porturi intrite, pline cu tunuri,

ale caror guri cascate pare ca zic, astazi sarbatoare
$i maine moarte. Toate popoarele cautd aliante,
dar fac aceasta nu din dragoste, ci din frical. Ele se
spioneaza $i ca ni$te santinele care Gtau de$teptate
noaptea spre a auzi sgomotul cat mai de departe,

a$a pandesc miKarile vecinilor prieteni. Cu un

cuvant, tot ceeace este mai perfect ca productiune

a omului, este intrebuintat pentru paza umanitatii
in contra relelor pe care ea insd$i $i le face. Desco-

periri de ale $tiintei, sfortairi de-ale industriei,

produse de-ale pdmantului, economie de muncA,
inteligent $i lucrari, griji de-ale guvernelor $i
sudori de-ale popoarelor, tot sufletul $i corpul nawww.digibuc.ro

- 90 liunilor s'a scufundat inteo proportie tot mai

mare, in acest spatiu de prpastie, ce se nume$te
pacea armaa $i ce este ma rog aceasta pace armat ? Din punctul de vedere economic, este risipa

frd limite a intregei noastre avutii pentru armamente, harna$amente, praf de pu$CA $i sold ; iar
-din punctul de privire moral, este frica unuia de
altul, provocata de constatarea resurselor $i calcularea stricciunilor.
Rsboiul este temerar, $i adesea dd loc la urmri
neprevazute, jicnitoare in cele mai dese cazuri acelui popor care 'l-a dorit mai mult Este in tocmai
ca uraganul care s'a ridicat la inceput contra unui
ora$ $i care s'ar mdri, apoi a$a, In cat in deslntuirea sa, s mture dintr'o data tot pmntul.

A$a este rdsboiul, dar $i pacea armat nu este

mai bun. Ea este o ruina, o scurgere frd chip de

oprire a bugetelor, frd ca macar sa poat fi o

garantie In contra rzboiului.

Nu este dect un echilibru MI-a stabilitate $i la

fel cu praful de pu$c. Un bob de nisip cazand

poate s produc o explozie, o nenorocire.

Cu pacea armat suntem cu frica In sari $i la voia

intamplrii. 0 depe$a de noapte ar fi destul, ca

milioane de oameni sa fie aruncati in jeratecul

rasboiului.

Si de uncle aceast frica $i aceast nelini$te ?

De sigur de acolo, ea dreptatea este departe de a
-domni in lume. Noi n'avem dreptul de pace dect
cu pretul dreptatii, pe care popoarele nu $i-1 cam
pltesc unele altora. Astzi mersul dreptatii este
incet $i Inca* a$a de Incet, In cat unii cred cd este
-chiar imobil.

Dreptatea in loc s fie ca o regina cu coroana

pe cap $i cu sceptrul In 'nand, cum ar trebui sd fie

In lume, este ca in exil $i aproape necunoscuta.
laid pentru ce tot a$teptand domnia ei, suferim
pacea armatd, care domne$te cu sabia ascutita
www.digibuc.ro

- 91 drept sceptru $i care judecA natiunile cu soldatut

inarmat pAnd in dinti.
Trebue cu toate acestea ca s: cAutm un remediu

Unii 1-au $i gsit $i chiar 11 laudA ca eficace socotindu-1 ca pe o doctorie universal, este arliitragiul. Altii nu vAd in el dect un vis. Ce este arbitra

giul $i care ar fi remediul cel mai potrivit vom

arAt prin cele ce urmeazd.

Arbitragiul este o doctorie universald in contra

boalei rsboiului, zic unii, iar altii zic despre el

c este un simplu vis. Prin urmare unii II laudA ca

eficace, iar altii nu $tiu cum s-1 aprecieze de diferit.
Noi cre$tinii cunoa$tem arbitragiul sub forma lui

cea mai potrivit. Era o vreme cnd cre$tinismul

reprezinta cu adevArat o realitate sociald, cnd
Biserica era recunoscutd de toti i cnd ea rezolvA
cazurile cele mai grele $i gata de a lua foc.
Nu e vorb CA' In fata acestor hotarari pacifice,
pasiunile omene$ti adesea opun veto al lor brutal,
dupA care, urmeazd ascutitul sbielor zAngnitoare
$i gata de rAzboiu.

Dar astdzi o asemenea intervenire ar fi oare ca

putinta ? Eu cred ca da. Ea se impunea altAdatA In

virtutea unui contract exprimat sau tacit, care se

fAcea cu Biserica, mama popoarelor $i prin urmare
tutoarea lor. AstAzi insa lumea se crede emancipatA

$i ca atare a rupt pactul acesta prin care se leg

altddata politice$te cu I3iserica. Era dreptul lor,
pe cnd azi Biserica $i societatea civild se gsesc
cu toatA suveraniizolate in deplind libertate
tatea lor particulard, farA ca insa sa aibd vreun
tribunal superior care sd poatA regulA certurile
$i neinte1egeri1e lor. Ar trebul deci o conventiune.
Si cum va fi aceasta ? Sunt unii cari zic cA e nevoie
de un tribunal international, care sA fie recunoscut
de toate popoarele $i care sA garanteze executarea
hotdrArilor sale.
FarA ca sAl intru in consideratiuni tecnice, cari nu
www.digibuc.ro

- 92 se potrivesc cu pregatirea noastra, nu ma sfiesc

a afirma cu toate acestea, CA acesta este ceva
care nu se poate realiza. A vol sa infranezi forta
prin forta este a caut mi$carea perpetud $i a ridicA
lumea frd punct de sprijin. Ar trebul deci ca arbi-

tragiul sa fie cerut. Dar cine il va cere. Cei slabi,

sau cei tari ? Nu, ci numai unele ocaziuni, in cari
interesul prasit va fi inferior pierderilor prevazute, ceeace insemneaza, c se va evit unele rz-

boaie, dar nu ca' se va putea evit razboiul. Si

cu toate acestea, nu gsesc, la drept vorbind, motivul care sa ne determine ca s privim rau $i sa
inpiedicam ni$te astfel de institutiuni pentru arbitragiu.
Spre a se garanta cat mai mult pacea este nevoie
ins, ca sa desgropam trecutul $i sa-1 studiem. Nu
pentru ca s-1 reinprospdtam, ci numai pentru ca
sa lugm din el ceeace ar pute sa ne foloseased mai

bine in imprejurarile in care se gasesc azi popoarele.

Ceeace cred ca ar tebui fcut, ar fi investirea

Bisericei macar cu o parte din drepturile ei de
altdatd, perimate definitv acum $i prin care i
s'ar da o oarecare influenta in sfatul popoarelor.
Bisericile acelor popoare chemate la congres pe

cale diplomaticA, sa fie $i ele reprezentate in congres $i de sigur CA succesul pacei va fi asigurat.
Stiu CA aceasta propunere nu place $i cunosc opo-

zitia aproape generala care s'ar manifestA cand

ar fi vorbh numai de o aplicatie imediata a acestui sistem. Europa e prea divizata ; chestiuni

iritante $i de temut sunt multe $i vor ramne Inca

mult vreme pe tabela de orientare a natiunilor.
Aceasta impune creiarea unui tribunal bisericesc,
compus din reprezentantii Bisericilor acelor popoare cari se gsesc in neintelegere, cum $i din

reprezentantii Bisericilor altor popoare, cari nu

sunt In cauza $i care s hotarasc asupra neintewww.digibuc.ro

- 93 legerilor ivite, grupAnd si balasnd unul prin altul

interesele rivalilor. In afar de acest tribunal, nu
se va gsI la sigur, autoritatea moral indispensabil care s determine natiunile ca s consimt la
sacrificiile reciproce, fr cari pacea niciodatd n'ar
fi cu putint .
In BisericA se gseste puterea moral dup pmnt si numai o atare putere poate ca s impun
popoarelor urmarea obligatiunilor ce li se ordon
de spiritul drepttei.
Aci se gseste singura putere, care este In stare
ca s reduc prin actiunea ptrunatoare a carittii
sale, acele egoismuri feroce, cari deslntuesc rzboaiele.
Si In adevr, ca prestigiu, ca sigurantd, ca garantie de impartialitate $i de inteligentd, acest tribunal

pacific, acest suvefan ail sabie, ail ambitie per-

sonal si fdr ur In mijlocul schimbdrilor provocate de miscarea popoarelor, va fi tot ce este mai
de actualitate. Ar fi la fel cu un consiliu de batrAni,
cari cu inima plin de senindtate si de iubire, pune
capt certurilor dintre tinerii lor nepoti si potoleste
sgomotul produs in casa strdbunilor.
In acest tribunal puterea pacificatoare va fi gsit, gndirea si iubirea Ii vor fi armele, iar prin
delicatetd $i prin rbdare va ajunge ca s supue

fr constrngere puterile cele mai temerare $i

cele mai neprietenoase.

Supusul si rebelul prin iubire se vor mil asa

de strns unul cu altul, In cAt niciodat n'ai mai

putea ca s-i desparti.
Dar, eu vorbesc si mi se pare c visez. Rdsboiul
exist cu toate acestea si de aceea mai bine s vedem, cari ar fi conditiunile cele mai potrivite sub
cari s'ar putea d rzboiul, pentru ca cel putin s
fie drept si pentru ca crestinul s poat ca sa-1
aprobe.

Risboiul este legitim prin el Insusi zic unii $i

www.digibuc.ro

- 94 anume pentru motivul Ca' legea vieti este lupta

si pentru desvoltarea si progresul umanittii dela
intrecerea In lupt atarn .Definesc legitimitatea
luptei In acest chip si cu pilde se silesc ea s confirme aceast definitiune a bor. Piratul afirm ei,,
face bine cnd st de pand, cnd se imbara la
timpul potrivit si cnd se arunc asupra pradei sale.
Aceasta este o conceptie format in capul acestui

soi de oameni, cari nu vor s facA nici o deose-

bire intre om si intre celelalte animale si cari

pentru acest motiv nu gsesc de loc nepotrivit cnd

cel puternic mnnc pe cel slab, cazul fiind intocmai ca si cum un leu ar sfasia o oaie.
Noi din contrd, socotim pre om ea' este mai pre

sus de animale prin judecata sa si ca atare pretindem dela dnsul ca s se conduc nu dupd
instinct, ci dup dreptate. i cum nicAeri nu se
poate gds1 sustinerea eh' invtmntul dreptti ar
fi ca omul s-si mnnce fratii spre a-si conserva

viata, noi rmnem pe lng obligatiunea im-

puns de simtul dreptatii ca omul s ajute pe ceilalti oameni ca s traiascd.

In ce priveste argumentul tras de necesitatea

progresului si a avantajelor pe cari lupta pentru
viat le procurd, rspundem Ca' progresul niciodat nu se dobandeste prin astfel de tnijloace.
Nu e de admis ca cineva sl fac4 eau, pentru ca din
el sd rezulte un bine.

Daed de pild aproapele nostru e bogat si daca

bogtia sa ii este o pricind de tentatie, ce credeti,
Ca' suntem indrepttiti ca sd-i rdpim_ averea spre
a-1 Indrept ? Nu,in nici un chip nu. Providenta numai are dreptul ca s hrazeascd asemenea bunuri
oamenilor si numai ea dispune de soarta lumi.
Providenta singurd trage binele din rdu, ea ins
are pentru aceasta mijloacele ei, pe care omul nu
le-a descoperit Med.
Pe noi dar, nu ne intereseaz dacd iese un bine
www.digibuc.ro

95

din atacul agresiv al unui popor, ci dac aceast

agresiune este o lupt. Si deci chestiunea care
rmne a se cunoa$te ar fi : Ce este un rsboiu
drept ?
Unii rspund la aceast Intrebare cu elegant $i

preciziune, numai c sunt prea sumari. Ei zic cA

rsboiul este arta prin care o natiune rezisid nedreptiitii cu preful sngelui ei. In fafa acestei definitiuni se ridicA d'a curmezi$ul studiului nostru
un echivoc.

Cum adecA, nu sunt $i rzboaie drepte ? Oare

rzboaiele defensive sunt altfel socotite de ace$tia ?
Dupd caracterul moral ofensiva $i defensiva

apoi, nu se caracterizeazd prin faptul c unul s'a

pus intAi pe picior de rzboiu, sau Ca' a cdutat
motivul ca s declare el rzboiu, sau c a lsat
adversarului initiativa de a face aceasta. Toate
acestea ins nu rezolv chestiunea a$a precum o
punem noi.
In morala bunAtatea ori rutatea se judecA nu
dup aparenta faptelor, ci dupd intentia provocavocatorului. Se nume$te deci rdzboiu ofensiv acela

prin care se ataca un vecin lini$tit, iar rzboiul

defensiv acela prin care se incearca a se pstra
oarecari drepturi. Dupa aceasta definitie, nu im-

porta din ce parte incepe intai atacuL DacA $tiu cA

cineva vine la mine cu gndul ca s md ucid, am
klreptul ca s m apr $i chiar ca s-1 atac eu mai

Intaiu. Tot a$a daca o natiune $tie c alta nafiune

pande$te ocaziunea ca s se poata arunca asupra

sa, are dreptul ca s-$i aleaga momentul ca s'o

atace $i s pretinz garantii In vederea siguranfei

sale in viitor.
Aici, cloaca facem aplicatiunea principiilor de mo-

ral asupra rdzboaielor trecute, ne vom ciocni, e

drept, de greutti foarte cu anevoe de descurcat.
In starea de neincredere $i de ostilitate reciproca

in care tresc azi popoarele, dat fiind faptul ca

www.digibuc.ro

- 96 lupta pentru viatA existA, de $i nu este de drept,

cazul citat mai sus, cu omul care stie CA-1 va ataca
la prima ocazie, va reprezenta foarte adesea realitatea lucrurilor. StrAmo$ii no$tri eroi, dornnitorii
principatelor, astdzi Romnia, si-au petrecut viata
atacnd popoarele i s. credeti c un minut nu
le-a lipsit convingerea, cd-$i apArd dreptul lor si al

natiunii peste care erau Domnitori.

Si dacd din nenorocire sunt uncle cazuri cari
ar pArea cA deschid calea cdtre partea opusd a
argumentatiei noastre, acestea nu sunt deck o sectiune mijlocie in care morali$tii $t istoricii se glsesc vecinic in discutie, -Bird ca sA se poatd intelege vreodatA.
Pentru aceasta noi punem principii i zicem cA un

rdzboiu este nedrept cnd se intreprifide cu intentiunea de a dobndi beneficii in paguba unei natiuni vecine $i frA ca sd fie motivat de apararea
vre-unui drept.
Mora la este aceiasi pentru indivizi $i pentru
popoare.
Noi ne stirn $i ne cunoa$tern datoriele noastre ca
indivizi $i s credeti eh' ornul con$tiincios $i de
caracter, niciodatd, nici chiar in teorie, nu se va
incovoia dupA interese $i dupA persoane.
Asemenea ar trebui s." fie $i natiunile. Caci cnd
e vorba de interese, dreptatea nu mai poate fi dreptate. Natiunile se formeazA de oameni $i deci dacd
un orn este fratele nostru, curn putem zice de acele
mii $i rnilioane de oatneni cari fac natiunile cA" nu
sunt fratii nostri ? $i cum puterry fi noi lipsiti de

scrupule and este vorba de a se face nedreptate

atkor milloane de frati, cnd nu indrdsnirn a face
aceasta, dupA principlile morale, nici unuia singur
dintrn$ii ? Este un prejudiciu strigAtor la cer con-

tra aruia toti cre$tinii ar trebui sA se ridice. A fi

gata la orice s'ar intknpla din aceastd lipsA de moralitate internationald, ar fi o la$itate $i a o traduce
www.digibuc.ro

- 97 in lege fatal spre a se sustrage dela datoria ce cu

totii avem de a o combate, ar fi o crim.
Cazul in sine este acelas ca al filosofilor pgini
$i sclavagiul. Sclavagiul este in natur, ziceau ei $i
deci trebue s te conformezi naturi. E stiut totusi
cd dupd acesti filosofi ca si dupd multi dintre noi,
cei de azi, natura se nume$te adesea aceeace se
impac mai bine cu interesul, cu pasiunile noastre,
sau mai potrivit cu lenevirea noastr.
Cre$tinismuI n'a judecat astfel $i a invins sclavagiul, ceeace md face sd cred, c tot el va birul

in viitor aceast moralitate dela popor la popor

manifestat prin acea pornire nedreapt a unuia
contra celuilalt.

Sub ce influent nu stiu, dar mai totdeauna la

inceputul unui rsboiu nedrept, se vd protestri,
cari nu valoreazd nimic de altfel, ad dupd victorie,
totul se aranjeaz. Imediat se pune chestiunea
drepturilor cstigate, a compensatiunilor necesare
si a fructului drept al sfortdrilor, ca $i cum sfor-

tdrile hotului ar merita vre-o recompens.

0 mi$care in sensul preveniri acestor nedrepati,
se impune deci cu prisosint. Dad.' avem idei
drepte $i dac propagdm in aceste idei, dreptatea
vom gsi la sigur $i alti semeni d'ai nostri cari

s primeascA aceste idei. Acestia impreun cu noi

si cu altii insufletiti de aceiasi ardoare ca noi pot
s deschicl apoi calea progresului de care vorbii
mai sus. Pentru aceasta insd trebue ca fiecare din

noi s inceapd prin a se reface el insu$I, lep-

dndu-se mai intiu de acea deprindere anticre$ti-

neasc, dup care admirm tot ce strhiceste in

expunerea acelor cari nesocotesc morala si religiunea. Dup acestia sub numirea de glorie milltar sau politicd se admird tot felul de infamii $i de

violente, tot felul de trddri si de orori. Se laud

peste msurd toate acestea prin obiceiu, sau pentru c deprtarea coloreazd totul, sau pentrucA
7

www.digibuc.ro

- 98

stralucirea faptelor inalte arunca In umbra crimele. Cnd e vorba de natiuni slbatice, lipsite

de civilizatie, de acele blnde obiceiuri si de bine-

facerile propagate de crestinism, pare cd ar fi o

scuzg in aceia 61 se rgsbung drepturile umanitati,

suprimndu-se crimele atroce de cari se fac culpabili acesti barbari. Se stie de altminteri In ce mod
s'au suprimat uneori asemenea crime. Dar in fine
principiul este, ca unele invaziuni de acest fel,

pot s fie drepte, daca au avut mai ales darul

de a mai potoli sAlbaticia indigenilor.

Cnd Insa citim In istorie, ca eroi ca Alexandru
cel mare, sau Cesar, sau Ludovic cel, Mare, sau

Bonaparte, sau cutare Tar al Rusiei si altii, au

atacat natiunile linistite numai pentru a-si glorifica

numele lor, sau pentru a-si intinde stapnirea si

domeniile, ce trebue sa zicern despre dnsii ? Putern sa admiram geniul lor, sau chiar la rigoare
putem s ne bucuram de ceeace a esit din intreprinderea lor rasboinica, dar ca sa aprobam in
acest punct conduita lor, aceasta niciodata.
Nu trebue ca sa ramnem orbi in fata oricarei
straluciri sclipitoare, caci prin aceasta constiinta
noastra usoara se poate falsifica.
S'ar putea da frumoase batglii, s'ar putea arat
generatiunilor virtoare prin exemple memorabile
arta cea grea de a subjuga pe oameni si cu sngele

care curge din mii de rane s'ar putea scrie pe

buletinele de victorie cuvntul glorie, asteptnd

sa se 5crie In tractate cuvntul drept!
Veritatea ne obliga insa ca sa merrtinern ceeace
nu este acolo in fond nici drept nici glorie.
Sau pentru a spune mai pe sleau si pentru ca
sa fim drepti chiar cnd vorbim de nedreptate,
gloria cuceritoare este relativ, cg o asemenea glo-

rie se poate lauda si aclama pe indelete cnd o

judeci din punctul de privire al darurilor pe cari

www.digibuc.ro

- 99 le descoperd, dar cg nu poate inspira dect oroarea

pe care o judeci ca moralist.

Ct prive$te despre drept, care poate rezulta

dintr'un tractat trecut cu cutitul la gt $i cu genunchiul pe pieptul invinsului, ce altd judecat
putem avea asupra lui, dect de a-1 compara cu

dreptul omului, care cerndu-ne punga sau viata,

prime$te din minele noastre punga.
De sigur, va veni un timp cnd tractatele chiar
astfel incheiate, vor deveni legi in virtutea motivelor trase din necesitatea lucrurilor $i din siguranta popoarelor, nu ins despre aceasta ne ocupdm acum .E vorba de valoarea pe care asemenea

tratate o pot avea prin ele in$ile. Ele sunt nul,

cdci poporul agresor este tinut in fata drepttii
$i a lui Dumnezeu la restituire $i dac aceast
restituire nu este fcutd pnd la ziva judeati popoarelor, cnd invingdtorul va fi intrebat : Ce ai

fcut din fratele tdu ? Nu va fi indestul ca s

rspunda : El a semnat moartea sa.

Sunt recente in memoria tuturor expeditiile militare din rdsritul Algeriei, cnd unele triburi

plecau odatd pe an in asemenea expeditii $i se

inapoiau aducnd ca pradd mii de negri, pe cari
apoi se duceau s."-i vnda in Egipt. In alte regiuni,

In Africa $i in insulele Oceaniei de pildd sunt

oameni cari se vneazd unii pe altii. Pentru ce ?
Pentru a se devora ca fiarele $i pentru a-$i procura carne $i a o mnca, sau a o vinde in Virg.

E o oroare numai cnd te ginde$ti la aceste

inspimntAtoare apucturi, la aceast vndtoare

a omului foarte asemntoare cu ceeace se nume$te

rdzboiu de cucerire. Nu sclavi $i supusi voe$te

s aib rdzboiul de cucerire, nu carne de mncat,
ci teritorii $i aur. 0 simpl chestiune de nuant.
Putem numi aceast operatiune rdzboi in loc de
vndtoare, nu este dect un cuvnt.
Ori rdzboiul este precedat de o declaratiune,

www.digibuc.ro

intocmai ca si curn un vntor s'ar duce cu pAldria

In tnnd ca sA previe vnatul spre a se apAra. Sunt
conventiuni intre popoare si le admirm, cu toate
cd nu sunt complete.

In fapt aceste convenfiuni sunt tot ca si un fel

de vntoare. Convii de a fi moderaf cu vnatul,
d'a nu-1 mutila inutil si de a nu-1 strAnge de gt
decAt in forme. Aceast posesiune si aceast moderatiune ar fi minunat, dacAl ar fi vorba de altceva dect de vAnAtoare, dac ar fi vorba de un
rzboi drept, cum a lost rAzboiul din Transvaal din

Sudul Africei de acum ctiva ani in urmA. Cu

rAzboiul de cucerire stA ins altfel lucrul. Aci manier in zadar e moderat, gratioasA si civilizatA,

cAci fondul este barbar si sAlbatic de nedescris.

VAnAtoare de otn, aceasta nu merit alt nume.

SA multumim totusi Domnului, cci este o antitez.

AlAturi de rzboiul nedrept este rzboiul drept.

Este rAzboiul pro aris et focis cum ziceau cei vechi

in plAcuta lor limbd, pentru altare si cdminuri,

(vetre) pentru idei si pentru oameni, pentru traditiuni si pentru pAmnt, pentru tot ce face ca
patria sA fie mama mea si pentru tot aceea ce-mi
impune obligatiunea d'a-mi pune pieptul pentru
a o apra ca si un fiu. $i atunci, dar numai atunci,
rAzboiul devine ceva admirabil. Soldatul se ridicd
si se duce incArcat de armele sale si cu sufletul

plin de ardoare rAzboinicA. $i dac-1 intrebi : Unde

te duci ? El poate rdspunde : MA duc sA lupt pentru

Dumnezeu, fiindc este pentru dreptate si pentru

o cauzA sfntA ori cArui popor.

Da rspundem noi, misiunea ta este sfnt bray

soldat, cAci tu te lupti pentru neatrnarea poporului tAu. Nu forta brutalA si nici ura fratricidd,
ci dreptatea este patriotismul sfnt al neamului
omenesc. Religia te binecuvinteazd si te intovArseste pe cmpul de lupt ca sA-ti intAreascA cu-

www.digibuc.ro

- 101 ragiul in nenorocire, ca s-fi arate cerul dac cazi.

Curaj soldat.

Nimeni nu iubeste mai mult dect acela care

moare pentru ceeace iubeste $i tu care te expui s

mori atingi vrful iubirei pentru aceast patrie,

poruncit s o aperi. Purtape care Durnnezeu
rea ta e nobil si crestin. Ea este inteleapt de

asemenea, du-te cdci noi nu suntem nemuritori

nici invulnerabili. Suferinfa este pretutindenea
moartea vine mereu, numai Ca' este suferint $i
suferintd, moarte si moarte. Este suferinf sterild
suferint fecundd, dupd cum este moarte ob-

scull $i moarte glorioasd. Trecdtor mergi de

spune Spartei cd am perit ca s ne supunem sfin-

telor ei legi", e strigdtul eroilor in mormntul

lor, la Termopile, e strigdtul Romnului $i al
crestinului, care-$i d viata pentru a se supune

legei iubirei de patrie, pentru c tie c patriotizmul este o datorie i cd datoria este dela Dumnezeu.

Spre a fi mai bine inteles acest scurt studiu despre rdzboiu, II vom rezuma in cteva cuvinte.
Wzboiul este de admirat cnd este pornit ca s
sustie dreptul $i din contra' este nedrept $i ru$inos,
cnd este pornii ca s vatdme dreptul altuia. In
mod general ins opinia nu corespunde, cu acest

chip d'a inffis rdzboiul i aceasta in virtutea

acelui fenomen pe care l'am notat $i anume intrzierea moralei sociale asupra moralei individuale.
Am incheat c trebue sd se reformeze opinia
pentru aceasta este nevoe ca s ne reformrn pe
noi insine.
La lumina Sf. Evanghelii ne convine ca s judecArn totul $i att ct aceast Sf. Evanghelie va mai

domni peste noi regulnd aprecierile si operile

noastre, tot mai e sperantd de a se preveni rzboiul.

www.digibuc.ro

- 102 Echilibrul european este o basculA ruginitA care

scar* pentru cA undelemnul caritAtii creptine nu
mai curge pi greutAtile false ce se aruncA in fiecare
moment nu stint fAcute s4 indrepte mersul basculei.

Nu e decat Sf. Evanghelie care sA ne poatA

forma. SingurA ea are cheia inimilor pi prin aceasta

chiar cheia oricArei chestiuni sociale, apa cA incheerea este mereu aceeapi.
SA fim creptini pi buni creptini. SA avem iubirea
cAtre Dumnezeu In inimA pentru a garanta iubirea
oamenilor. Ace la care unepte oamenii intre ei, cum

pi acela care unepte natiunile intre ele este Dumnezeu, pentru cA el este dragostea pi dreptatea.

SA iubim pe Dumnezeu mai presus de orice lucru pi

pe aproapele nostru ca pe noi inpine pi rAzboiul va
disprea dupA pAmnt.
PAnA atunci va trebui sA ne luptAm, dar singuri

lupta pentru dreptate va fi sfntA.

www.digibuc.ro

Ziaristica
Acest gen de publicitate constitue azi in lume

o importanta autoritate si ca atare, se prezinta

ca putere aproape de neinvins in concertul celorlalte puteri de stat. In fata acestei autoritati cu care
ziaristica adesea se impune, s'au deschis discutiuni aprinse $i Insemnate totdeodata. A6tfe1 unii

dintre contimporani lau cartea $i ziarul In dis-

cutiune si se intreabd . Care, cartea sau ziarul, exercita in omenire o influenta rnai activa ? Prin intre-

barea lor acestia pun o chestiune asupra careia

s'ar putea discuta malt, fara ca sa se poata ajunge

cu toate acestea, la un rezultat Sa ma explic Cartea este mai studiata, zearal este mai cilit ; cartea
are mai multd autoritate, ziarut mai mil/a actiune ;
cartea ramane $i ziarul trece. Dar cartea este unica,
pe cand ziarele se nmultesc. S'ar putea continua
pe acest ton intr'un lung $ir de comparatiuni, fara
ca sa se poata micsora cat de putin insa, puterea
de autoritate a ziaristicei.
In vechime insa lucrul n'a fost asa. Erau ziare
chiar in Roma veche ; Juhus Caesar isi avea ale
sale acta diurna. Ziarele au existat, dar nu erau
o putere ca astzi. Trebui staruinta presei intregi
ca sa faca posibila aceasta putere, libertate mai
mult sau mai putin complecta, si-)re a o autoriza
$i niste conditiuni sociale ca ale noastre, spre a
pute ca s se manifeste ca atare.
www.digibuc.ro

104 -

Nu intreb daa ziaristica, considerata in sine,

este o putere bunh." sau rea. Nu, pentru c rAspunsul

n'ar pute fi deat acela a lui Esop despre limbd

e cea mai bund ci cea mai rea dintre lucrari" ; c
te bucuri sau c te intristezi din citirea ziarului
este drept $i deci nu trebue s lie mire faptul c
ziaristica a devenit prin forta lucrurilor una din
roatele absolut indispensabile ale vietei moderne.
Suntem liberi si Ina" as dupd cum se intelege
libertatea in secolul al XX-lea $i deci putem pricepe cu prisosint necesitatea $i cu ea puterea
ziaristicei. Dar sd lrnuresc mai bine chestiunea.

Functiunile vietei publice bazate pe opiniune,.

raporturile sociale si dese cum nu s'a vdzut in nici

un secol, sentimentul hid-sprit in proportiuni enorme de solidaritate uman pe de o parte $i pe

de alta lupta pentru existentd.
Comunitatea intereselor $i expunerilor noastre
in unele sfere $i in altele concurenta poftelor
noastre, instructiunea mai mare a maselor $i curio-

zitatea ascutit, fard ca aceasta curiozitate s se

poat satisface printr'un studiu serios ; imposi-

bilitatea de a sti cu adevdrat o multime de lucruri ;

dorul de a se tine in curent cu tot ce se spune

$i se face ; toate acestea zic, au picut ca informati

variatd si repede sd se desvolte din ce Zn ce

sd-si creieze chiar organul sdu, ziarul.

Din acestea usor se poate intelege at de fo-

lositoare ar fi ziaristica, daca s'ar mentine si n'ar

depa."0 marginele ingaduintei sale. Ar fi comunicarea spiritelor stabilita pe haze solide, ar fi circulara adevrului pe Cal repezi $i usoare pentru toti.
Ziarul nu este ca cartea care asteapt, ca cartea
care este scumpa, ca cartea care este inert. Ziarul
are picioare, ziarul are aripi, gseste pe oameni
acasd, le da mijlocul ca sa vorbeasa fara voia lor
invatd despre tot si despre toti. El este amicul
casei venind de departe i mergand repede, cu.
www.digibuc.ro

- 105 spiritul incrcat cu suveniruri si gndiri. Se cere

Insd ca aceste suveniruri si gndiri s fie exacte,
pentru ca ziarul s poat fi o adevratd si admirabild coal".

Ar fi o scoal cu 5 bani pe zi, de unde ai

pute s afli cele ce se petrece in toat lumea.

Pentru ziar nu este indeprtare. Globul este plin

de fire cu ochiuri strnse, unde evenimentul este
apucat chiar in momentul cnd se iveste. Nu este
sferd de activitate omeneascd, care s scape privirilor sale. Este fotografia vietei omenesti reinoit pe fiecare zi, este pnza pe care se picteazd
toate gndirile si toate sentimentele omenirii. Ar
fi deci un stimulent de activitate, un isvor nesecat
de viatd, un fa#or de progres, asa cum nu e altul
in lume, dacd ziaristica ar intelege si ar lua responsabilitatea puterii sale, dac ea cea dintiu nu s'ar

abate din calea pe care se cuvine a merge activitatea brbatilor iubitori de neam si dacd alAturi

cle serviciile reale ce aduce popoarelor n'ai vedea-o

clndu-se adesea la excese, care-i scad prestigiul

si o fac de nesuferit prin necurgenia si coruptia ce
las in societate .
E de datoria noastr cred, ca sd cunoastem unele
din cdile gresite ale ziaristicei, nu pentrucd ar st
in puterea noastr ca s le indreptdm, ci numai
pentru ca s stim cum s ne pzim de veninul lor
periculos si cum sd scApm responsabilitatea
noastr.

Ziaristica tinde si aceasta in virtutea avanta-

gielor ce-i dd puterea sa, ca sd suprime cititorului

orice gindire personald si independentd. Acesta
este un pericol din partea ziaristicei, inerent naturii
sale si de care trebue ca sd ne pzim.
Socialistul francez Lassa lle, vorbind de burghezitne zice : Giindirea nationaM, aMt ciit exisM in
burghezime, este fabricaM de ziare. Cel ce isi cite#e asttizi ziarul nu mai are nevoie sig gandeascd,
www.digibuc.ro

- 106 -

invete, sau s studieze. Este pregiitit pentra

toate subiectele si se crede ca fiind stiiptin pe toate.

El nu mai citeste cdrti, ci numai aceea ce ziarele zic

despre cdrti i aceastd citire narcoticd sfrseste

prin a-1 face sci-si piardd orice vointd, orice ifiteli-

gent, orice gndire ci pcina la facultatea de a

Zntelege.... 5i in local a tot ceeace pierde, adaogd
el, ei cistigd o extrema multumire de ei i o mare
siguranta de opiniile lor". Cam ncarcat este tabloul acesta al lui Lassa lle, dar are mult adevar
intrInsul. Informatia usoar a ziarului, aprecierea
ca si fcuta ce aduce, obisnuinta d'a primi totul
fra rezerve, chestiunile trunchiate, desbaterile aduse la o concluziune decisiva si nalta, toate aces-

tea sunt In mod sigur, daca nu ne vom destepta,

spre deprimarea noastra cea mai desavrsita. Este
un creier care ni se ofera, abolind exersarea creierului nogtru, e un remediu pentru debilitatea gndirii, dar daca aceasta debilitate nu precede, ea v'a
urma de sigur. Montaigne pretindea ca poti sa-ti
faci cu ziaristica o inteligenta de hrtie o judecata
de hrtie : V i se pr znti gandirile unui om care

gndeste poate mai putin dec it voi, zice el i prin

aceasta nu vi se ajuta catusi de putin la dobndirea
unei informat'i serious ,i la formarea laze adecati ferme Cine va evita o sfortare, va ev t un
profit, e o lege universald. Desemnal a sc zut uz
parte de cand at fotografia. Mu chii s'an slabit prin

intrebuintarea in rea ciescanda a vehiculelor. 0chiul astronomulai se slabeste and se rap rteaza
la inregistratortil automatic si asa mai departe.

Daca ziarul glinde5te pentru voi, in materii in care

voi insiva puteti gaud', &wit plecati la razboi cu
cartusele pe care vi le of erd el, ziarul, arsenalal nu
va mai lucra. Iti va forma un alt suflet, ci aceasta
va fi o nenorocire, chiar dacd ti l'ar forma bun, ccici

un suflet facut de altul este intocmai ca o floare

fabricatd cu mlina si care diferd mull de floarPa
www.digibuc.ro

- 107 care cre,ste dela sine. Dar nu este numai att, sufletul pe care ti-1 va forma va fi rdu". Daca ne-am
gandi apoi cine scrie la ziare aceste articole pe cari
le devorni de plcere, ca pe o hran4 substantial,
atunci vom simti mai bine pericolul ce ne ameninfa.
Nu voesc s." ofensez pe nimeni prin aceste cuvinte.

Nu, dar cine se mai indoeste azi c cel mai mare

numar al articolelor de fond din ziare, care se prezintd cu aere inalte si hotArtoare, sunt scrise adesea de inconpetenti, si mai rar de oameni inteligenti, dar cari n'au timp ca s se informeze exact
de ceeace cautd s invete pe altii si de judecdtile
ce vor ca sa exprime. Paginatorul asteaptd manuscrisul si el ziaristul, trebue s scrie, indiferent dacA

a judecat mai Inti asupra celor ce scrie. Si ce

mil, uneori ce mizerie neagr se ascunde dupd

podoabele false ale frazei. Acestea mai ales dacd

o chestiune serioasA cade pe mna unor sgrieci,
cari formeazd f 'r Indoiald marea majoritate a
ziarismului, sau pe mna unora din cei interesati
in cauzd.
De altfel nu stiu de ce ne-am indol de adevrul
acesta cnd pentru toate profesiunile cari ating
interesele secundare ale vietei sociale, se cere o
pregatire destul de serioasa i cnd ziaristica care
influenteaza In chip vdit asupra intereselor de
prim ordin, nu se cere nici o responsabilitate si
nici un control.
Chestiunile cele mai delicate in religie, in morald, in politicd se trateaz de primul venit, care
nu are alta pregAtire dect putin stil si multd incredere In sine.
Ca sd fie cineva doctor pentru boalele trupesti,
multd pregtire Ii trebue, iar ca sd fie ziarist,

doctor pentru boalele trupului social, i este de

ajuns putin6 flecreal si un pic de indrAzneal.
Acesta e secretul multor vocatiuni si fAr indoial Maxim du Camp, se gndi la una din ele
www.digibuc.ro

- 108 cnd scria portretul lirmtor, gsit in notele sale :

Nu invei nimic, scrise aproape despre tot, se

aproape mereu si niciodat n'a bdgat de

seama aceasta". Sunt printre ziari$ti multi oameni

de valoare prin tactul $i meritele lor nu zic, dar

sunt $i de ace$tia vizati de Du Camp, cari nici mai

mult, nici mai putin, se cred In drept de a invat

tara. Se ridica pe coloana de ziar cu pretentia de
profet $i mare dascl al lumi i conduc de aci
masele fiind intocmai ca i un rege in conducerea
poporului, dupd tronul sail regal.

Ace$tia in adevr, prin tinuta lor dezordonata

sunt o mare nenorocire pentru tara in care profeseazd

Ei scot ziare lipsite de Intelepciune, fr infor-

matiuni exacte i departe de a dori binele general.

De aceia in multe ziare se gase$te u$urinta de

gndire, precipitri de judecati, prejudicii, zddrnicie i nepriceperi cu gramadd.

$tim cu totii ca" perfectiune nu poate fi in lume
$i nu este supdrare pentru aceasta, dar ce ne vom
face cu acea mare multime de ziare ce se aruncd
in fiecare dimineat i in fiecare seard frd nici lin
control in mijlocul poporului ?
Aceasta Inca n'ar fi nimic, dac ziarul n'ar ocupa
un loc a$a de insemnat in via-ta noastra ; i daca
noi n'am supune priceperea noastr primului venit,
adesea nevrednic de salutul nostru $i de prieteni
noastr. Din pricina notata, multi din noi i$i au
lumina spiritului $i formarea inimii lor numai dela
cuprinsul unor astfel de ziare. $i cu toate acestea

sunt unii cari contesta puterea $i influenta ziaristici asupra cuiva. Socotesc ziarul ca o adiere de

vnt care trece fr nici o importantd, Il citesc

cum fumeaza o tigare $i frd s creadd in ceiace
descrie, sau sustine el. Acestea sunt reflexiele lor,
despre puterea ziaristicei, dar mie mi se pare, ca

se iin$eal amar asupra fortei lor de rezistenta.

www.digibuc.ro

- 109 -

De sigur, cd nimenea n'ar voi ca sdli la un

asemenea angajament de a fi sclavul ziarului, dar

cnd te gnde$ti mai bine vei gsi 61 ajungi in

aceastd stare $i fArd GA vrei.

DacA ziarul ne indeamnd ca sA gndim sau ca

sd facem una $i nu alta ; dacd reu$e$te pand sA ne

schimbe $i firea ; dacA ne impune chiar modul

sAu de a vedea, aceasta vine de acolo, c el i$i

exercitA aceastA autoritate cu multA blndete $i pe

indelete. Nu ne ridicA dreptul de a'l citi, sau de a'l

pune strns pe masd, dar ne forteazd curiozitatea

de a'l deschide mdcar $i de indatA actiunile noastre
se subordoneazd vointei Gale, prin chipul indemnatic cu care prezintA diferitele chestiuni.
Tocmai din aceastd pricinA insA, urmeazA ca sd
ne a$teptAm, mai curnd sau mai trziu ca puterea
ziaristicei, sA se mic$oreze $i sA numai fie aceia ce
este azi. Cnd poporul va ptrunde bine chestiunea

$i va $ti aceia ce trebue $i anume cA cuvntul

ziarului nu este deck o convorbire a unui oarecare

$i cnd din diversitatea marei multimi de ziare va
simtl lupta angajat intre ele, atunci de sigur cA

nu-i va mai da importanta de mai 'nainte, ci va

socoti ,ziaristica ca o convorbire, de multe ori

banal.

Dar a$teptnd timpul acesta, care la drept vorbind nu este departe, admirAm cu adevArat pe aceia

cafi se cred independenti de puterea exercitat

asupra lor de ziaristicA, fdrA ca GA. se pue cel
putin in apdrare.
Nu cred ca ace$tia sA aibd creerul mai maleabil
ca altii $i deci este cu neputintA, ca ziarul pe care II

citesc sA nu lase nimic din influenta sa in capul

lor. Este prea mult din partea cuiva ca sA zicA cd
citind ziarul in toate zilele, chiar sub pretext de
a se informa, poate ca sd rmnA neinfluentat de
judecAtile at care el inconjoarA aceastA informatie.

Nu, aceasta nu se poate, cAci dupA cum pic5www.digibuc.ro

- 110 tura de apA gdure$te piatra, tot astfel ideile ziaristului se impun ideilor celui ce-1 cite$te. Dar care sA
fie oare urmarea practicd dupA aceast primA
constatare ?
SA" nu se citeasc de loc ziare ? 0 nu, aceasta este
cu neputintA. SA se citeascA, dar sA se aleagd din
ele acelea cari sunt mai serioase $i mai indepen-

dente, acelea cari sunt mai apropiate cu spiritul

nostru $i mai de Incredere pentru lini$tea vietei
noastre.
In tot cazul fata de orice citim, sA ne rezervAm
dreptul de control $i sA nu lAsm ca spiritul nostru

sA se formeze prin alt cineva. SA ne silim ca noi

1n$ine sA-1 formm printr'o gAndire liberA in acest

secol de prea mare libertate. In sfAr$it remediul

cel mai potrivit de opus ziaristicei ar fi acela de
a cal nu un singur ziar, nu mai multe ziare, dar
cel mai mare numdr posibil de ziare, pand la saturare, pAnA la desgustare. Toate aceste foi afarA
de unele prea serioase, vor apArea aceia ce sunt In

adevAr, ntreprinderi de varietate, cnd nu sunt

minciuni.

N'am atins incd adevarata plagd a ziarismului,

venalitatea, aceastA profund plagd, pe care cea
mai mare parte din doctorii vieti sociale o socotesc
incurabild.
Un mare om de stat a spus cndva, cA banul este

rege $i de aceea pe temeiul acestui cuvnt, de

ce ne-ar fi fried ca sd spunem $i noi ea' ziarul trebue

sa fie primul sdu ministru.

0 putere ca ziaristica nu poate fi neglijata de
capital $i mai ales pentru motivul puternic, ca
ziarul cu cititori multi este prin el Insu$i o dare
de bani cu dobAndd, o cas de banc fructuoas.
In al doilea loc publicitatea ziarului este un element de succes absolut indispensabil $i celui care
face afaceri prin reclama stAruitoare cu care Infati$eaz obiectul afacerii patronate. De aici, aceasta
www.digibuc.ro

urmare paradoxala in aparenta si cu toate acestea

absolut real6, ca." cele mai multe dintre ziare, nu
sunt conduse de ziari$ti. Sunt oameni de afaceri
cari scriu si acestia isi bat joc de o potriva de ceea
ce scriu, cum si de ceeace intereseaza pe cititori.

lata de ce pentru acestia orice problema a ziaristicei consista in a da unui capital tot interesul

posibil, cu ajutorul hrtiei si al cernelei. Si iata de

ce zic, ca in ziaristica contimporana, raul funciar
este prea batator la ochi, ca sa nu fie notat precum
se cuvine.
Restul decurge, ca consecinta a acestui principiu

cum vom arata in cele ce urmeaza.

In adevar, venalitatea, de care am amintit mai
sus, ia doua forme principale.

Banul sau vine de sus si atunci avern ziarul

partidului, sau vine de jos si atunci avem ziarul
lumei sau ziarul popular. Ziarul de partid este
condus de un grup care reprezinta, mai mult sau
mai putin, veritatea si dreptatea, dar care in tot

cazul nu permite organului sau subven ,ionat dect

ceeace poate servi interesele acelui partid si sustine
propaganda sa. Veritatea deci nu e te legea ices ui
ziar, ci utilitatea. E vorba d'a servi, nu e vorba d a
fi drept. De altmintrelea tot ce e mai recomandabil
si mai bine, este, cand partidul are ceva bun si cand
patronul poate ca sa as ige un portofoliu de
odata cu imparatia cerului ; cnd isi asigura o renta

si cnd tot de odata poate ca sa traiasca in pace

cu constiinta sa.
Dar daca partidul este rau, cu att mai mare \ a

fi raul. Trebue multa osteneala, ca sa-si astige

intretinerea si folosul, trebue sa multumeasca pe

patron, sa faca jocul actionarilor si sa fie pe gustul
intregului partid.

Se vorbeste de libertatea presei, nu sunt ini-

micul ei, cel putin in msura rezonabila, dar inainte

www.digibuc.ro

- 112 -

de a o apra cu ardoare, precum fac unii, ar fi

trebuit ca ea s existe cu adevrat.

Se vorbeste, dar nu stiu dac s si crede in a-

ceast libertate a ziaristicei. Eu until cred O.' presa

este esentialmente sclavd. Eu nu inteleg prin libertate a presei, dreptul de a scrie ori si ce la ziar si de
a vinde apoi acest ziar oricrui trector, nu, eu Inteleg ,si numesc libertale a presei dreplul ce 1-ar
avea un om de onoare, ca sii-,si exprime "in public,
giindirile sale cu ajulorul ziarului, libertate despre

care am zis deja, 6 In fapt nu exist. Ziaristii cei

mai independenti apoi stint, cu foarte rari exceptiuni, aproape sclavii biuroului de redactie, care
este sclavul directorului, care si el la rndul ski
este sclavul patronului, sau al actionarului.
Cred in libertatea inlesnitoruhii de fonduri, cred
In libertatea vnztorului de afaceri, sau a negusto-

rului de hrtie care a fondat ziarul, cred in libertatea relativ a Ministrului sau a sindicatuhii care
conduce totul, numai In libertatea ziaristicei nu-mi
vine ca s cred.
Sunt, si aceasta o stiu foarte bine, multi ziaristi
cu spiritul mndru si inima liberd si mult bine ar
putea sd fac, dac ar fi lsati ini voia spiritului
si a inimii lor. Dar nu, cci patronii si actionarii nu
le cer spiritul si inima lor, ci otelul condeiului si
veninul climrii lor. Mai mult, le cer ca s critice
ceeace iubesc si s aprobe ceeace condamna ; s

practice elogiuri de tarif sau tcerea care e de

aur ; s fabrice fapte cari nu s'au intmplat, dar
cari se pltesc, s laude pe unii cari n'au nici un
merit si s' injoseasc pe cei virtosi si meritosi, ssa"

fac opozitie celor buni si s fie de partea celor

Ili, silindu-se a le face apologii strlucite In aparent, dar searbde In fond.
Munca unor astfel de ziaristi, att de folositori
Patriei, daca ar fi lasati ca s scrie in voia spiritului si a inimii lor, este cilia' adesea si controlat.
www.digibuc.ro

- 113 Aici e prea tare, dincoace e prea slabd ; aceasta ar

putea s placd cui se cuvine, dar acesalalt pasagiu
poate s ne vatdme", zice directorul sau patronul.

Ziaristul rdspunde : Dar este adevdrat". $i

ce-ti pasd de aceasta, i se rspunde. Programul

este stabilit. Tu esti un sclav al acestui program -$i

trebue ca s-1 urmezi". lat dar la ce se reduce libertatea ziaristicei.

Dacd insd ziaristul este $i mare proprietar de

ziar, al cdrui nume este un scut, o garantie, atunci
la sigur el este $i liber $i libertatea lui este prea
pretioasd.

Numele lui este o reclamd, e pavilionul sub

care orice negustorie se poate addposti. Dacd ai un

asemenea nume in prima pagin, a treia $i a patra
valoreazd aur. Cine e celebru poate s spue orice

va voi si astfel la addpostul unei onestitdti re-

cunoscute se pot face cele mai indoelnice afaceri.

Cine insd nu e celebru $i nici patron $i voe$te cu
tie sufletul sus, trebue neatoate acestea ca
sfdrme condeiul, sau ca s-$i aibd
pdrat ca
ziarul

Noud din zece, ziari$tii scriu pentru .ban $i nu

pot de cele mai multe ori ca s scape de lantul care
el nu
incdtu$eazd libera vointd. $i scriitorul
tie
adevrata
gindire
cunoa$te $i nici nu poate s
a aceluia care scrie la ziar. A zis ce trebuia s zicd,

a tdcut ce trebuia sd tacd, a intrebuintat tonul ce

convenia, trgnelile $i retractiunile, pe cari pro-

gramul sdu patrona,D i le impunea. Cum rdmine deci

cu adevdrul ? Sdrmanul, el in loc s domneascd cum

ar trebul, este inflorit, ocolit $i sacrificat. Ambitiunea care porne$te $i venalitatea care ascultd ca
sclavd, iatd comitetul de redactie, lath' personalul
celor mai multe ziare de partid. De aceia, prea
putine sunt $i ziarele pe cari se poate cont azi :
restul i$i concentreaz toatd activitatea numai in
a-$i apdrd partizanii i a-0 hull protivnicii, intre8

www.digibuc.ro

- 114 buintnd in acest scop orice mijloace permise $i

nepermise. Cu asemenea ziare inteligentele se inseald $i cetatenii se arunca unii in contra altora.
Mai mult, se face o scoala de neadevar $i ura se
provoaca dispute fara a se atinge vreodata fondul
lucrurilor, se seamana revolta in idei spre a se recolta la timp anarhiea sociala.
Si se ajunge la opiniuni nebune si de antagonizmuri, cari niciodata nu se pot impac, formnd
oceanuri de contraziceri in cari ziarul ca o furtuna
agita spuma. Nu trebue dar ca sa ne mai miram
cnd vedem poporul amagit si iritat, cnd stirn
bine, ca-si are capul acoperit in hrtie, pentru ca
sa nu vada evenimentele dect printr'un strat gros
$i adesea inselator. Aceasta numai sanatate sociala

nu se poate numl.
Dar ce vom zice de ziaristica rotativa si eftina,
care asemenea unei pompe abundente, arunca in
public tot felul de stiri ?
Rolul ei se margineste in a umple mereu $i tot

mai mult casa, spre a multurnl pe patron si pe

actionar, in a marl dividentele $i a consolida
fondurile.

Pompa se indrepteaza in directia mai elor ape,

sonda se arunca i imediat se intreaba publicul
ce doreste. Este un orn care poarta condeiul dar
sunt uni cari dicteaza $i acest dictat inconstient
luat din ceeace este mai rau in inimi, in imaginatiuni si in inteligente, devine invatatura mul imei.
Dictatul acesta revine poporului spre a-1 indrept
nu catre ceeace ar putea ca sa-1 mareasca sa-1
mnge $i s-1 lumineze despre datoriile si despre
adevaratele sale interese, ci catre ceea ce-1 deprimeaza, 11 coboara si-1 amuzeaza dire ceea ce-1
flateaza, I! adoarme
conrupe. Mare responsabilitate au ace$tia fata de natiunea in care profeseazI
$i cruda le-ar fi rdsplata la vremea cuvenita.

Pnd atuncea insa ce se face contra lor ca $i

www.digibuc.ro

- 115 contra acelora cari In fiecare dimineat se gndesc

la modul cum pot viclen1 mai cu usurint biata

opinie public ? Nu se face absolut nimic, pentru
ca noi ne-am deprins a socoti totul ca nimic.
In schimb, ziarele ne dau bagatele si-si permit
ca s" glumeasc despre tot, despre lucrurile cele
mai serioase, despre nevoile cele mai importante si
chiar despre lucrurile cele mai sfinte. Pe noi ne
amuzeaz ca si pe un copil naiv ; iar amuzatorii
nostri cari conduc si scriu ziarele, sunt $i rAmn

industriali de talent cu ajutorul publicitAtii. Ei

sunt servitorii nostri si in aceast calitate ne duc
la biseric6 ca la teatru, la curse ca la functiune, la
un drum acoperit cu flori. Ne dau $tiri despre tot
ce se petrece In lume, crime, inseldciuni de tot
felul, scene de dragoste, deplasdri de comedianti,
aventuri d'ale dntuitoarelor, pe cari le numesC
artiste, scandale elegante din ceeace se nume$te
viata lumei aleasa si inalta. Ne tin In curent cu tot,
numai cu ce trebue nu.
Nu e nevoe ca s $tim cum merge tara, dac este
turburata sau linistita, daca prospereaz, sau daca
da inapoi. Acestea sunt $tiri cari plictisesc $i de
aceea ziaristica le da la o parte, sau le transforma

in glume ca sa plac. Si tara, daca inteo zi este

prinsa In cursd de vre-un pericol, ce intereseaza.
Destul este c pe noi ne face ca sa radem.
Noud ne place pamfletul si de multe ori simtim
satisfactiune cnd vedem pe luptator murind sub
imfama bAnuiald, sau sub calomnia neumanA $i
plin de vrjmd$ie. De aceea o parte din ziaristica
-face pe pamfletarii. Biurourile lor devin Iaboratorii de otrav`d, iar ziarele o aren de trg.
Ele provoacd, necinstesc $i defdirneazd. Dau drumul la cuvinte fdra s caute a $ti uncle cad ; arunca
injurii asupra meritului ca $i asupra demeritului.

Fanatismul urlnd este justitia lor $i partiali-

tatea revolttoare echitatea lor. Ei sunt apostoli ai

www.digibuc.ro

- 116 urei $i ai rdzboiului civil. Toate acestea pentru

cd publicul se desfdteazd in brutalitatea loviturii
de pumn si in dureroasa loviturd de sabie ; pentru
cd li place rosul, brutalul $i sangerosul, intocmai
ca poporului Roman din timpi, luptele de animale
sdlbatice $i omorurile gladiatorilor.
Inch' un cuvnt asupra ziaristicei si sensualitgii
se impune ca incheiere a acestei pdrti.
Nu este tndr care sd nu fie ispitit, -landed care

sd n'aibd uneori curiozitatea friguroasd, orn for-

mat, sau femeie in vrstd care sd nu aibd nestatorn icii.

$i tuturor acestor suflete turmentate, ispitite,

gata pentru rdu $i pentru bine, ldsate deja in voia

unui inceput de desfru, ziarul oferd serviciile sale.
Ziaristul stie ce trebue in momentul cand carnea
te chinueste si dd fiecdruia hrana $i bdutura care-i
convine. Ziarul este hrana visurilor si slujbasul
curiozitdtii, doctorul constiintei care se indoeste,
lingusitorul subtil al mizeriei $i al perversitgii
omenesti. El gdseste imagini lascive pentru ochii
celor interesati, descriptiuni cari complecteaz,
principii cari justified, elegante cari acoperd aceia
ce ispiteste.
Ziarul face pe secretarul de vicii al desfrnatului
$i pe ingrijitorul sdu principal.
latd de ce toate acestea existd $i iatd de ce toate
acestea reusese. Acestea se desfd$oard pretutindeni, alunecd la oameni onesti $i se gdsese chiar
in familii crestine. Este o mare care se ured $i care
inundeazd totul ; pietele publice din orase, cum $i
etajele caselor noastre. Aceastd marfd ne murcldreste pragurile si ne vitiazd atmosfera spiritelor ;
este un nomol, care amenintd ca sd inghit inimile noastre. Este de datoria noastrd deci ca s
evitdm citirea unui astfel de ziar si dad din intamplare ill avem la noi, sd-1 ascundem cat mai bine

www.digibuc.ro

- 117 de femeile $i de copiii nostri, spre a nu cddeA vre

unul din ei, victimA a infamiei.
Cu cinci bani pe zi se iRcurajeazA vrjma$ul
neamului, $i de aceea responsabilitatea este mare
$i pentru aceia cari citesc ziarul acesta, $i cari

regulat isi trimit 5 bani al lor la laboratorul de

otravd, care este ziarul pervers.

Este o crimA de care nu ne dAm seama, cnd

cumprAm o asemenea foaie, ilustrat sau nu, care

se intinde cu repeziciune tocrnai pentru cA noi

Ii plAtim infamia, prin care se seamAnd depravarea

in popor.

SA nu uitAm cA noi suntem responsabili de aceia

ce se face pentru noi. Nu impAratii $i consulii au

ridicat temple zeilor pAgAni in lumea veche, ci
poporul. Nu episcopii $i clerul au ridicat fnunoasele catedrale din evul mediu, ci poporul. Dupd
cum azi, nu architectii $i maistrii ridicA casele de
joc $i vizuinele de vitii, ci jucAtorii si desfrnatii.
Prin urmare, tot astfel, nu ziaristii fondeazd, intretin $i inmultesc ziarele perverse, ci noi poporul
care le cumprdm. Ziarul spune ceeace publicul
cere. Legile ofertei $i ale cereri crmuesc litera-

tura ca $i negustoria $i ziarul am spus pentru

ce mai mult dect orice alt literaturd.

Publicul nu se mai manifestA azi vorbind, ci
plAtind. Cinci bani este un buletin de vot $i insemneazd: Munceste conrupAtorule, publicul te aplaudd, inteligentele te gustA, inimile bat de veselie ; ai gsit isvorul,este ceeace ne trebuie, munca".
lat ce insemneazA banul nostru: V oim sau nu
voim. Adicd este o rAspltire pentru cine cultivd

nusinea, este un grdunt de vitiu care va aduce

fructele sale, este ziarul aruncat chioscarului, este

in fine salariul dat mijlocitorului.

In treacAt, am spus, cA nu sunt inimicul libertAtei ziaristicei dect in mAsurd rezonabild. Ce este
aceastA mAsurd rezonabilA ? Voiu rdspunde indatA,
www.digibuc.ro

- 118 socotind de mare folos un cuvnt asupra acestei

chestiuni adesea agitatd. $i fiindc noi suntem pe
terenul religios, nu este rdu ca s stim ce se poate
gndi despre libertatea ziaristicei si din punctul
de vedere religios.
Mai intaiu m simt obligat a mrturisi, ea' In
starea moravurilor si a felului institutiunilor noastre, o libertate a ziaristicei este absolut indispenSuntem si trebue s fim un popor liber.
Dar, ce este un popor liber ? Este un popor care
ascultd de cuvnt, cnd se discutd nevoile sale
sau cnd vine cineva ca s i le arate. Cuvntul azi
din cte se vede, este ziaristica, care prin organul
s'au, att de puternic, a ajuns ca s astupe orice
altd voie omeneascd.

De acl se vede c rolul ziaristicei, inteo tam

liberd este d'a orient opinia, d'a controla puterea,

d'a scoate la lumina.' viata social, d'a fi constiinta
natiunei i d'a face prin aceasta multe nedrepati
multe greseli, cari nu s'ar fi produs, dacd ziaristica
n'ar avea o at:At de mare putere. In acelas timp,

ziaristica are misiunea d'a stimul progresul.

Cum se vede dar, motivele pe cari le-am dat

la Inceput spre a proba necesitatea ziaristicei sunt

potrivite i pentru libertatea sa si nu cred cA se

poate gasi cineva care sa se gndeascd la su-

primarea sa.

Tot lucrul ins isi are o margine. $i deci chiar

de am conveni cu unii cari sustin c far libertatea
ziaristicei, cu regimul nostru politic si social, traiul
ne-ar deven1 imposibil, chiar de am admite unele
servicii usoare, pe cari ziaristioa le face acelei mari
multimi de inselati, furati, apsati i nedrepttiti,

cari alearg la sprijinul sdu. Chiar de am socotl

ca foarte bune toate acestea, nu putem a ne abate
dela regula generala pe care o repet, cum cd toate
lucrurile au limitd.

www.digibuc.ro

- 119 Nu sunt din aceia cari sunt mai ortodoxi dect

cel mai bine insuflat dintre sinoade, cu toata dorinta ce am de a fi, dar din cuno$tintele pe cari
le-am captat, cred Ca' Biserica consider libertatea

ziaristicei ca pe un delir aproape pierzator.

Si aceasta, pentru ea societatea trebue ca J a aiba

nu numai dreptul, dar $i dorinta de a prezerv

multimea nebagatoare de seama, sau ne$tiutoare,

sau curioasa, sau chiar tentata, sau sfasiata de in-

trige, de neadevaruri $i de conruptiuni, d'a o

prezerv zic, contra influentelor cari pot agrava,
sau semana in ea gre$eala $i conruptiunea.
Noi nu dam voie spiterilor ca sa vnza otravuri

fara autorizatie foarte speciala $i prea bine ingradita, iar scriitorilor permitem ca sa distribue
milioane de foi, in majoritate ni$te adevarate
otravuri.
Pe ce temei ne sprijinim oare, cnd am vol ca sa

stabilim o diferenta ? De sigur, ar fi pe greutatea

practica d'a stabili un control cum $i d'a face

acest control impartial eficace si independent. Am

fi nedrepti daca n am recunoaste ca aceasta greutate est imensa si aceasta mai ales, pentruca o rava
se analizeaza si se cunoa$te cu siguranta, dar
gre$ala $i imoralitatea sunt supuse aprecierei oamenilor. Se gasesc usor experti in chimie $i adesea

se conteaza pe independenta lor, dar unde vom

gas experti echitabili, cu spirit linistit, cu inima
dreapta, cu judecata libera $i desbracata de prejuditii, cu ambitiune si hotarti a analiza otrava
sociala $i a o face cunoscuta tuturor spre a se feri ?
Unde gasim pe ace$ti experti in societatea de azi
cea att de turburata $i de dezunita ?
Recunoatern greutatea i de aceea sa nu ne prea
mire ca se gasesc oameni, cari cugeta ca prin ingaduinta ziaristicei se va dobandi libertatea ei.

Personal n'a$i putea niciodata ca sa fiu de a-

ceasta parere. Ca roman $i ca cre$tin nu poate sustine

www.digibuc.ro

- 120 cineva, cA pentru a salv libertatea ziaristicei trebue

s se lase fru liber licentei.

De aceea in prima linie, se cere ca cel ce scrie,
sau cel ce comand aceluia ce scrie s fie responsabili de actiunile si cuvintele lor $i sd se lase
la o parte comedia actual a girantului, pe care-I
delegi sau pe care-I insrcinezi ca s" plteascd
amenda, cnd adevratii culpabili i$i continu
negotul lor scontnd indulgenta juratilor pentru
srmanul lor orn de paie.
Prin aceasta e drept, nu s'ar atinge libertatea
ziaristicei, ci mai curnd s'ar contribul ca aceastd
libertate s devie o realitate. Pe de o parte, iar pe

de alta $i bietul ziarist ar fi protejat in contra

tiraniei banului, care ispiteste cu u$urint prin sclipitoarea sa strdlucire.

Adevrata greutate dar, este mereu aceeasi, este
banul care nu voe$te s." se detroneze.
Sunt interese ascunse, inclinatiuni $i deddri nemrturisite, cari se tern de lumin si cari agit pe

cel stpnit de ele spre a scdp de piedici si de

cAtuse. Iat care este adevrul. lath' pentru ce nu

se poate ingrdI prin lege ziaristica. Ar trebui mai
intiu a se sec isvoarele de aur ca s poti sec
apoi isvoarele de noroiu. Lcomia e in plin apogeu,
ea inventeaz sofisme $i ridiculizeazd pe oamenii de

curaj si de inim cari indrznesc ca sA se ridice

pentru a o combate. Aceasta s'a vdzut in toate timpurile $i o vedern mereu, fr a fi surprinsi. Ceea

ce trebue s ne mire ins este cuvntul unora

din cei mai cinstiti oameni din lume, cari cer libertatea pentru toat lumea, pentru motivul Ca' gndirea nu se poate lega cu lanturi si pentru c fie-

care are dreptul d'a gndi si d'a spune vecinului

sdu aceea ce gndeste. Mai mult, acestia reclamd
pentru tot omul dreptul de a face orice va vol,
reclarnA libertatea cea mai deplinA pentru toatd
lumea. $i ce este md rog aceast libertate ? Este
www.digibuc.ro

121 -

teoria animalelor feroce, cnd sar asupra cldtorului spre a-1 sf$ia, este teoria care se practic de
cei ce prescriu asasinatele in numele societtii.
Libertatea pentru toat lumea e strigtul poporului opresiv care se gse$te vrednic de osnda
mortii cnd protestezi pentru c el voe$te ca s
gtue popoarele slabe. Uria$rul stnd d'asupra celui

pitic $i apstorul d'asupra celui neputincios cer

fiecare libertatea sa. Ei bine, aceast libertate este
o infamie, iar cei ce o acordd sunt niste Iasi, sau
mai bine ego$ti $i orbi. Zic acestea de acele guverne

cari ar putea ca s opreascd monstrul $i cari cu

toate acestea nu voesc ca s o bed. Orice ar fi $i

ori cum ar fi, mi se pare c este o datorie din

partea noastr $i a tuturor oamenilor de bine ca s
nu incurajeze prin adesiunea lor ziaristica rea.
Dacd ziaristica a devenit o industrie, dacd aceast

industrie nu se sprijine$te dect pe ban, dacI

banul ii vine direct sau indirect prin cititori, datoria noastr este bine determinat.
SA nu citim ziaristica rea, s nu incurajem citirea

sa printr'o publicitate benevold. Soarta sa este

in minele noastre $i dacd legea nu i-a ridicat puterea, acea putere noi publicul o poseddm mereu.
Nici un ziar nu scrie pentru plcerea d'a scrie ;
nici un ziar nu insult pentru plcerea d'a insult
si nici un ziar nu este pornografic pentru pura
iubire a pornografiei. Chestiunea este casa. $i cine
umple casa dacA nu noi cititorii si propagatorii ?
S ne retragem, si aceast ziaristic a murit, sd ne
retragem si ea desigur Ca.' va renunt la meserie.

Inleznitorul de fonduri va cdut altceva $i scriitorul va da la lumin opere virtuase.

Dacd ins, continudm a toler si a incuraje ziaris-

tica Tea, dacA ea spune neadevruri fr rusine

$i aceasta nu o descrediteazA in ochii nostri, dacd
este de nimic si ne place in chip vdit, dacd speculeaz6 pasiunile omului, curiozitatea femeei $i
www.digibuc.ro

122 -

turburdrile nascnde ale fiilor nostri si daca totusi

noi continuam a-i plati rusinea, trebue s stim ea"
numai noi ne vom da seamd despre dnsa in fata
lui Dumnezeu.
Asupra ziaristicei rele, am conchis si sfirsesc cu
aceste cuvinte. Pentru alta data promit a vorbi si
despre ziaristica buna.
Era sa vorbesc Intiu asupra chipului rusinos cu
care noi intmpinam ziaristica cinstita si politica
cu adevarat ; dar las si aceasta parte pentru altadat.
Adevarul este, ca copiii luminei sunt mai putin
dibaci si mai putin grabiti in conduita afacerilor
lor ca copiii intunericului.
Daca s'ar munci pentru adevar si pentru raspndirea lui prin presa numai cu jumatate din ardoarea ce se cheltueste in serviciul josnicelor ambitiuni, ar fi o cucerire si un succes deplin si pentru
mult timp asigurat.

Dar ce sustin azi ziaristii nostri ? Cine le da

semn de viata ? Cine-i insufleteste cu vocea 5i cu

gestul ? Cine le procura cititori si munceste ca sa
le faca imprejur aerul mai de trait ? Nu se stie si
spirit, daca cauti mai serios, nu se gaseste dect
la aceea care se servesc de el in contra fiilor lumini,

ai adevarului si ai dreptatei. Nu se gase5te gust

dect in blestem sau in glume rusinoase.
In adevar conditiunea autorilor este aspra, a-

ceea cari pun condeiul liberi in serviciul adevarului

au o vocatiune de eroism. Incolo veritatea sufera

si impreuna cu ea popoare intregi cari au nevoe

de adevar.
Am spus aceste reflectii asa cum am studiat si
cum m'am convins ca este lucrul.
Iata si cele ce mai am de zis : Daca vre-unul din
noi poate ceva pentru ziaristicd, fie cu condeiul,
fie cu punga s o facd cu inima deschis.
Indraznesc a spune, ca este mai potrivit si mai
patriotic a fonda un ziar cinstit, dect d'a construl
www.digibuc.ro

- 123 zece spitale. Dar dacA nu putem face aceasta, ca.

putin sA nu dezertAm din armata crestind ai cdrei

membri suntem. Daca nu suntem in biuroul de

redactie s fim mAcar din public si ca atare cumprtor de 5 bani. Datoria noastrA este deci ca.s.
dAm semnalul vietei unei ziaristice crestine si
cinstitd. SA o sustinem apoi, sA o apArdm si sd a
indreptm la ocazie, dar niciodat sA n'o prsim
Niciodatd sA nu o trAddm, intorcnd spatele fratilor de arme, acelora cari apArd, aceeace iubim,
cari proclamA aceeace adorAm si cari aruncal smanta in ogorul nostru.
Amicii nostri, intr'un cuvant si d'asupra lor amicul lor, amicul suprem, care ne cere ajutorul nostru
pentru onoarea noastrA mai mult decAt pentru a
sa si pentru binele nostru excluzndu-1 pe al sAu,
fiindcA n'are nevoie de nimeni, Dumnezeu. latA
punctul cAtre care gndirea scriitorului si a ziaristului trebue sA caute mai intai si mai cu seamd..

www.digibuc.ro

Femeea
Principalele facultAti ale sufletului sau; ingrijirea
corpului sl a snlitAtei sale.
Felucca ca creaturei a lui Dunmezeu.

Idealul sau tipul fiecArei creaturi exist, mai

intai In Dumnezeu ; numai el posed totodat si
putinta de a-1 concepe $i puterea de a-1 realiz.
Dacd deci, voim ca s" tunoa$tem In special natura

femeii, trebue s" cAutdm mai inti care a fost

scopul lui Dumnezeu cnd a creiat-o pe acest p-

mnt. Acest scop pare artat in mod clar chiar

din primele pagini ale Bibliei, Cartea airtilor prin

excelent, unde sunt descrise $i creatiunea femeii
ci incercarea la care Dumnezeu a voit s o supun.
*

Dumnezeu dup ce a creat lumea, globul nostru

in special ; scoate din pmnt $i formeazd cu
mna sa, adicA prin actiunea vointei sale, corpul
omului. In acela$ timp, d viatd acestui corp dn-

du-i: un suflet ; asa dar, omul este creiat dup

chipul lui Dumnezeu ; e, ca $i Dumnezeu, spirit si

inteligent, dragoste $i voint liber. Dumnezeu Ii

supune tot pmntul $i Il aseazd inteo grdind

minunat, avnd In stpnire toate celelalte creaturi.
Aceast fericire Irish' nu este complectd, cdci a-

fail de momentele child Creatorul binevoeste s

ste. de vorbd cu el, omul se vede singur, cu totul
www.digibuc.ro

- 125 izolat in mijlocul strlucirilor Edenului. Si cnd

Dumnezeu ii pune inainte lui Adam toate animalele, el stpnul lor, nu gse$te printre ele nici
unul care s ii fie asemenea, nici unul in stare s
umple golul existentei sale $i s de viat singurdttei lui. Dar, pentru a doua oard, cele 3 persoane
divine se adund ; e vorba 'hied de o creaturd, excep-

Ilional $i superioar. $1 Dumnezeu zice : Nu e

bine s fie omul singur, sa-i facem un tovard$ asemenea lui. Aceste cuvinte arata toat gAndirea
creatorului ; noua creaturd pe care o va produce a
tot puternicia sa, va fi nu egalii omului, dar ase-

menea cu omul. Ca $i ornul, ea va avea un corp din

came, format tot de mna lui Durnnezeu, dar de o
frumusete deosebit de aceea a corpului ornului, va

ave $i un suflet chipul lui Dumnezeu, spiritual,

inteligent $i liber.
In intentia Creatorului, femeia, dup zicerea Sf
Apostol Pavel, a fost creata pentru om.
Ea va trebui sd impiedice izolarea sa, s-i Infrumuseteze viata ; sd-i procure o societate placutd,
sa-i transmit gndirile ei, sd-i inalte $i s'a-i rafineze sentimentele, s irnprtd$eascd munca lui,
s-1 sustie in slbiciune, sa coopereze la inmul-

tirea copiilor lui Dumnezeu $i la perpetuitatea nea-

mului omenesc. Aceasta este intentia stapnului

suprem in crearea femeii.
Cum va indeplini Durnnezeu aceasta capod'oper?
Un somn misterios adoarme simtirile lui Adam,
frd sa-i ia perfectiunea limpede a actiunei divine.
Dumnezeu scoate atunci pe femee din coasta, din
inima chiar a primului orn. De odat creatura aceasta privilegiata apare strlucitoare de gratie $i
de frumusete. Adam cuprins de un sfnt entusiasm strigd : c ii e cu adevrat asemenea c e os
din oasele lui ,si carne din carnea lui, $i Ca' de acum,

www.digibuc.ro

- 126 omal va parsi tot, chiar pe tat& si pe mama sa

se va lipi de femeea sa.
Sfintii cei bine plcuti ai Domnului meditnd
asupra acestor pasagii ale Sfintei Scripturi, recunosc in ele legile fundamentale ale familiei orne-

ne$ti. Dumnezeu, zic ei, pune armonie in toate

operile sale ; prin trmare neamul omenesc nu trebue s aiba deck un singur $ef. Acest $ef este

omul, format de mna lui Dumnezeu, insemnat ca

pecetia intelepciunei i puterei sale, creat dupd

propriul ski chip. lea de ce femeia este luata

din om.

Cu toate acestea, Creatorul n'o ia din capul o-

mului fiindca" In orn capul comanda i femeea nu-i

facutd spre a comanda, ci pentru a se supune.

Dumnezeu n'o ia nici din picioarele omului fiindcd

femeea nu e sclava omului, nici instrumentul pasiunilor lui, nici victima capriciilor $i tiraniei
lui. Dacd ea i datore$te ascultare, aceasta insa in
limitele dreptatei $i drepturilor lui, limite determi-

nate de lege, de ins$i vointa lui Dumnezeu. La

ordinul Creatorului femeea ese din inima omului,
fiindcd femeea este tovard$a, ajutoarea omului,
destinata sa trlasca lnga el $i pentru el fiindca
ornul trebue s'o iubeascacum se iube$te pe sine
$i fiindca in sfar$it calitatea principala a femeei,
rodul au principal in familie, influenta ei In lume,
vocatiunea ei particulara, i$i gsesc expresia lor
adevarat in acest cuvnt maret; dragostea, cuvnt
sfnt, divin, din nenorocire a$a de adesea profanat.
$i acum, Eva a realizat idealul pe care 11 cautam. A
primit ea in parte toate calitatile femeei perfecte,
toate darurile corpului $i ale spiritului ? Cat despre
avantagiile fisice, cele mai putin apreciabile, de

$i sunt cte odata prea apreciate, textul sfnt nu

vorbe$te de ele. Cu toate acestea de oarece Dumnezeu a format un corp In Imprejurdri a$a de solemne, e permis sd afirmm ca trebue sa fi fost o
www.digibuc.ro

127 -

admirabila capo-d'opera. Eva trebue s fi posedat

cel putin toata frumusetea pe care a transmis-o

copiilor sai.
Aci imaginatia poate fi libera ; o sa ramna totdeauna sub realitate. La esirea din minele Creatorului, Eva, stralucea de toata marefia adevaratei
irumuseti : perfecfiune si proportiune de forme,

gratie $i gingasie, si totodata forfa si sanatate,

demnitatea tinutei, maretie in umblet, Insotite de

simplitate $i modestie, priviri scnteind de inteligenta, si rasfrngeri a curafiei inimei, voce plina
de dulceata $i fartnec. Si ceeace pune vrf tuturor
acestor daruri, e ca, grafie arborelui vietei, acestea pot sa se mentie in toata fragezimea unei
tinereti perpetue.
Astfel regina Edenului aparu, In aceste zile ale
lume, frumoasa, de cea mai stralucitoare, de cea
mai curata frumusete, impodobita, invaluita de nevinovatie, fericita, de o fericire curata, neamestecata cu griji $i rele. Toate aceste daruri minunate,
nu erau nirnic In comparatie cu acele ale sufletului
primel femei ; descoperim unele din aceste din
urma daruri cu ajutorul cartilor noastre sfinte.
Ex a poseda stiinta spiritului, judecata sanatoasa
asupra lucrurilor pe care are nevoe sa le stie, o
inteligenfa lumMata, cunoscnd adex arul fara

munca si fara greseala. Vonta ei este dreapta,

iubind binele fara inclinatie catre rau ; inima sa

iubeste pe Dumnezeu $i creaturile numai pentru

Dumnezeu, In ordinea si masura voita de Dum-

nezeu. Nestramutate dela adevar, ratiunea si voinfa

sa 11 domina impresiunile si ii fin sub stapnirea
lor afecfiunile $i chiar simturile. Placerea tru-

peasca, cu poftele, agitatiile si tentatiile ei, Ii e

necuonscuta. Durerea, tristeta, nu exista de loc In
paradisul pmntesc, ca $i boalele, slabiciunile si

moarte.
La aceste uimitoare privilegii, Dumnezeu adaoga

www.digibuc.ro

- 128 harul sdu, dar, de asupra tutulor darurilor : Eva,

ca si Adam, este creatd pentru un scop supranatural. Va aved voe s vadd 'pe Dumnezeu in fatd, sd-1

cunoascd perfect odatd si sd se bucure vecinic de

fericirea sa. Ca sd o fac s ajungd la acest scop,
Dumnezeu Ii impArtseste sfintenia sa, viata lui
insusi, prin harul care sfinteste ; acest har minunat, unes-te strns cu Dumnezeu si face plcut in
ochii lui sufletul pe care II. acoper.
In aceastd stare de nevinovdtie, Eva, frumoasd
prin dreptate, curd-tie si sfintenie, e, ca si ingerii,
impodobitd cu toate virtutile. Dumnezeu Ii (Id in
acela timp haruri care o vor ajut s implineascd
toate actele de virtute, pe care el va putek va trebul
chiar s i le ceard. Ea va tr astfel pe pdmnt o
viatd cu adevdrat divin, i dupd un timp deferminat fr s treacd prin grozdviile mortei, ea va
trece la odihna si fericirea pe care i le pregdteste
netdrmurita bundtate a lui Dumnezeu.
Asa e cea dinti femee la aparitia ei in lume ;
Dumnezeu i place si ea place lui Dumnezeu.
Darurile cele mai pretioase o impodobesc ; poseda
linistea sufletului si a simturilor, curdtia inimei,
pacea induntru si in afard, o bucurie fr nici un
amestec de tristet nici de durere, increderea, frumusetea si bundtatea reunite, fericirea pe pamnt,
preludiul fericirei care nu trebue sd se sfrseascd
niciodatd.

Nu e aceasta fen-iea in adevdr perfectd ? Nu,

cdci Ii lipseste incercarea sacrificiului vointei sale

libere prin supunerea la vointa, la porunca lui

Dumnezeu, stdpnul sdu.

II. Incercarea ci aiderea

Dumnezeu a creat totul pentru gloria sa, adicd
pentru ca toate creaturile sale, care sunt in stare,
sd-1 cunoascd, sd-1 iubeascd si sd-1 serveascd ; dar,

www.digibuc.ro

- 129 numai fiintele inteligente pot sa-1 cunoascA, numai

fiinfele libere pot, iubindu-1 $i supunndu-se sa-i

prezinte adevrate omagii. Tot ce e nenorocit

silit e incapabil de a indeplini acest scop mAref.
Iat de ce Dumnezeu a dotat femeea ca $i omul,

cu inteligent $i libertate, pentru ce incA Ii supune

la o incercare si le cere un act de ascultare liberA $i
spontaned. Incercarea si supunerea pot s dea lui
Dumnezeu gloria care ii e datoritA ; numai ele constituesc meritul $i desAvArsesc perfectiunea creaturei rationale.
Care a fost pentru femee incercarea aceasta solemnd, deciziv ? Numai Sfnta Scriptur rAspunde
la aceastA chestiune. Istorisirea ei a primit $i primeste Inc interpretatiuni diferite ; Biserica nu im-

pune nici una din ele. Dar, oricare ar fi aceea pe

care am prefera-o, e sigur $i ne e de ajuns s tim
cA Dumnezeu dd o poruncA omului, ca sA-1 fac sA
simtA cA are un stdpAn ; o poruncA legatA cu ceva
sensibil fiindcd omul e fAcut cu simfuri ; o poruncA

usoar, fiindcA voi s-i facAl viata linitit ctA

vreme va fi nevinovat". E sigur ea' dela ascultarea acestei porunci sau dela cAlcarea ei depinde
fericirea sau nenorocirea omului, cA seful ingerilor

azuti, gelos de aceste dou creaturi noi, vol sA-i

atrag In rAzvrtirea sa, pentru a-i invAlul apoi in
perzania so" ; CA Eva surprins, sedusA, trece peste

ordinele lui Dumnezeu $i trage $i pe Adam Insusi

In neascultarea sa ; in sfarsit c Adam devenit com-

plice al revoltei sale, cade, el $i descendentii lui

inteo prApastie de rele si de nenorociri ingrozi-

toare. Consecintele acestei neascultdri comune furd

spAimntAtoare pentru femee In particular ele se

rezumA In aceste 3 cuvinte : perderea gratiei, slAbirea faculttilor sale naturale $i diferite nenorociri.
A nu asculta pe Dumnezeu sau a comite pAcatul,
e a te revolt contra Domnului $i StApAnului su9

www.digibuc.ro

- 130

prem, e a te separa de el si in acelas timp a perde

sfintenia, dreptatea si harul care uneste sufletul
cu creatorul sau si-1 face sa traiasca din viata sa
divina. Eva a pierdut deci prietenia lui Dumnezeu
si aceste daruri supranaturale cari 11 dadeau o
frumusete si o bunatate incomparabil.
Dumnezeu ii ia pretioasele privilegii ale stiintei
inscute si ale dragostei supranaturale de adevar,
de bine, de bun. Sufletul sau necredincios nu mai
are aceasta curd-tie, aceasta nevinovatie care face

distinctia si toata valoarea sa.

Faculttile sale naturale, vtmate de pacat, subsist Theft', e adevarat dar foarte slabite. Desi capabila Inca de a ajunge la cunoasterea adevarului,
totusi ratiunea sa intunecata nu ajunge deck dupa
lungi sfortri si adese-ori cade in greseala ; imaginatia sa neinfranta a pierdut curatia sa si-i insala
inteligenta. Poftele-i slabesc vointa si-i paralizeaza
avanturile catre bine si virtute. Atractiile insela-

toare a tot ce e oprit, a rului, o captiveaza si o

atrag usor catre tot ce incnt orgoliul, vanitatea
sau senzualitatea sa .

Departata de Dumnezeu inima sa are pentru

creatur o dragoste neinteleasa ; ordinea nu mai
domneste in afectiunile sale ; prea marea sa sensi-

bilitate o pleaca catre obiectele cari izbesc sim-

furile ; egoizmul e principalul mobil si scopul miscarilor ei .

In acelas timp cautarea plcerei, ridica instinctele rele contra ratiunei, constiintei si a celor mai
nobile aspiratiuni ale sufletului. Toata ordinea sta-

bilita de Dumnezeu e astfel rsturnat: plcerea

cumpanit, legitima si conforma cu ratiunea se
schimba in pasiune violenta. 0 lacomie fara frau
turbura spiritul, inima, simfurile si duce la tot
felul de excese. Gratie gingsiei naturei sale, gra-

tie rolului pe care trebue sa-1 Indeplineasa in

familie, femeea a suferit mai putin consecinta a-

www.digibuc.ro

- 131 cestei spimnttoare turburdri. Se pare cs tocmai

ca si boalele corporale, aceast revolf a simturilor
a fost In raport cu slbiciunea persoanei. Dar cnd
femeea se face sclava vitiului, trece toate limitele,
fiindc msura, cumptarea, ii sunt in general necunoscute, fie in sentimente, fie mai cu seam In
pasiuni.

Ct despre frumusetea corpului, uneori asa de

zadarnic dorit, asa de cutat de femei, creia ele
Ii consacr attea momente i atta ingrijire, aceast frumusete devine de o nestatornicie extrem.

Cel mai mic accident o atinge, o expune, sau

chiar o distruge de tot. Pricin de vanitate, de

tentatiune, prea adesea caus a unor ckleri demne

de plns, ea nu se reinoeste ca In Eden ; se vestejeste si trece, asemenea unei flori trectoare, nelsnd In urma ei deck regrete, uneori remuscri
cu prevederea unui sfrsit apropiat.
Mai putin atins moraliceste de blestemul dum-

nezeesc, fiziceste a fost atins mult mai mult ;

mnia si indignarea lui Dumnezeu Atrag asupra
ei Amenintri ingrozitoare. Voi inmultl durerile
tale, zice Stpnul suprat adresndu-se Evei, vei
naste In dureri. lath' primul blestem ; durerea corpului In timpul unei mari prti a existentei sale,

durere mai vie din causa naturei sale sensibile

si impresionabile, durere mrit Ina prin imaginatia sa aprins. Al doilea blestem consist in
perderea independentei sale. Dacd e adevrat,
dup cum se afirm, c dorint de a domina pe
Adam, grbl neascultarea Evei, apoi a fost pedepsad pentru aceasta prin supunerea la brbatul sdu.
Vei fi sub puterea brbatului tu, zise Creatorul,
el te va domina. Ficele Evei In cursul vremilor, vor
pstr o rmsit din dragostea sa de dominare :
de multe ori le va fi dat
Indeplineasc plce-

rea aceasta. Dar at de des vor fi victime ale ne-

www.digibuc.ro

- 132 dreptalei, ale asprimei, ale brutalittei si ale tiraniei celei mai de nesuferit ?
In sfrsit cel din urin5." blestem, i cel mai
grozav, este moartea, moartea vremelnic si moartea vesnicd: una precedat de tot alaiul de boale,
de slniciune, bdtrnetea insotit de nelinistea sufleteasc care ingrozeste natura : cealalt separnd

pentru totdeauna creatura de Creatorul ski si Binele Suprem aruncnd-o inteo prpastie de suferinte cari trebuesc s dureze vecinic.
Deci astfel desbrAcatd de darurile pretioase care
fceau onoarea i gloria sa, slbit in toate faculttile fiintei sale, indoit sub greutatea mniei dumnezeesti, cu inima frntd, cu remuscarea In suflet

la gndiil tuturor nenorocirilor a cdror caush a

fost pentru ea, pentru brbatul su, pentru urmasii

lor, astfel Eva se vede isgonit din aceast grdind
de deliciu care trebuia s." fie vestibulul cerului ! Ar
fi murit de durere, de rusine 5i de disperare, dacd
Dumnezeu, miscat de prea marea ei nenorocire,
n'ar fi f Acut-o s intrevachi in viitor un Mntuitor,
a cdrui mama.' ar fi una din ficele ei, o femee privilegiat, perfectO si bine cuviintateiintre femei.
Calzut, cu Eva din maretele mnlfimi, uncle Dum-

nezeu o asezese, femeea nu poate sta sub lovitura

acestei InspalmAttoare cderi. Trebue s se reinsufleteascd, sal se ridice si s" final din toate puterile, la indeplinirea idealului ski primitiv, Desi
condamnat la moarte, trebue s reinceap viata
sa natural, pknnteased si Ina si mai cu seamd

viata supranaturald, cereasa, vecinia Ea se va

ridica deci atre aceste nltim stralucitoare de
unde au aruncat'o revolta, orgoliul, pacatul ; i
va incinge din nou diadema strdlucitoare de nevinovAtie, de gratie si de virtute, smuls" de pe fruntea sa. Aceast ridicare grea, aceastd reabilitare,

www.digibuc.ro

- 133 aceast cucerire anevoioas, cere dela femee Inainte de toate cunoasterea de sine.
In adevr, dup cunoasterea lui Dumnezeu $i a
aceluia pe care el l'a trimis, Domnul nostru Iisus
Hristos, cunoastere care are intaietatea, cea mai
important este cunoasterea de sine. Intelepciunea

veche fcuse din aceasta punctul de plecare al

filosofiei sale ; si pe drept Fericitul Augustin zicea

adresAndu-se lui Dumnezeu ; Stdpne ajutd-md sii
te cunosc ,si sd md cunosc". Cte femei nu si-au

expus, cele mai pretioase interese, situatiea, sntatea, virtutea lor chiar $i mntuirea lor, fiinda

le lipsea aceast indispensabild cuno$tint. Pentru

a le ajut s'o cAstige, vom vorbi, in cele ce urmeazd
despre sufletul femeei, de principalele sale facultali, de usul ce trebue s. Theft' de ele, de dezvoltarea, intrirea $i pstrarea lor ; $i apoi de grijile pe
care le reclam corpul, mai cu seam sntatea femeei. Dar inainte de a incepe niste subiecte a$a de
grele, pentru a preven orice preocupare, orice idee
de comparatie Intre brbat $i femee, amintim c5.

'fiecare din ei a primit dela Creator o functiune

special, prin urmare mijloace particulare de a o
indeplinl. Fortele $i faculatile femeei sunt ase-

menea cu acele ale omului, de aceia$i specie, dar

de un gen diferit. Intre natura omului $i aceea a
femeei, nu e In sine nici superioritatea nici inferioritatea, propriu zise, ci numai deosebire. Fiecare din cele 2 sexe este relativ Guperior in rolul
su providential, $i inferior dac prse$te acest
rol pentru a u$ur pe acela pe care Dumnezeu nu
i l-a hotrt. Ne vom mrgin deci a constata ceea
ce este femeea, ceeace Dumnezeu vrea s fie.

A cunoaste si a intelege, a vol si a iubl, in

sfrsit a simtl Gunt principalele operatiuni ale surfletului omenesc. Aceste diferite operatiuni se raport la 3 facultti deosebite : inteligenta, vointa
i sensibilitatea, artate Inc Gub numele de spirit,
www.digibuc.ro

- 134 judecatk inima si sentiment. SA incercAm a arata

ce sunt acestea in sufletul femeei si cum femeea
poate i trebue s le dezvolte, sd le IntAreascd
sA le pAstreze.

Inteligenta ferneei

Inteligent in sufletul omenesc este facultatea

de a gandl, de a cunoaste, de a intelege, de a

rationk de a aprecik de a judeck E ochiul sufletului, lumina, fAclia, care II face s." prindd adevAsA. deosibeascai adevArul de fals, care II lumineazd, Ii aratA drumul, II conduce. Se deosibesc in

inteligentA, dou operatiuni sau feluri de a a-

junge la adevAr. Una const In a cunoaste indatk

fie ideile, fie persoanele si lucrurile ; aceast e
privirea simpl, imediatA a spiritului numit intuitiune. CealaltA constitue rationamentul : spiritul atunci nu numai infelege, cunoaste ideile, dar
aceste idei el le orandueste, le combin, le leagA, le
compara pentru a deduce din ele concluzii fie abstracte, fie concrete si practice, care ii pun in posesia ladev5ru1ui.
Se numeste judecatA, in general, acea operatiune

a inteligenfei care dA o apreciere dreapt a gindi-

rilor, a ideilor, a vorbelor, a actelor proiectate

sau indeplinite.
Judecata mai primeste nc numele de ratiune,
de simf, bun simt, simf comun. Perfectiunek.

floarea judecdfei, ia inch' denumirile de tact si

de gust.
In sfarsit 2 facultti subsidiare se adauga la

inteligent. Acestea sunt: imaginatia i memoria.

Pentru a explica pe cat se poate natura inteligenfii femeei, vom examina : cum cunoa*, inte-

lege i rationeazd femeia ; care e felul ei de a-

judeca ,si aprecia, i in sfarsit care este rolul imaginatiei i memoriei sale.

www.digibuc.ro

- 135 -

Creat pentru viata de familie pentru o existent aplicatd la amnuntimi, inchis in cercul
restrns al casei, femeia a primit dela Dumnezeu,
o inteligent in raport cu aceastal destinatie. Fiziceste $i fiziologice$te, creerul, instrumentul gndirei, n'are la femee, forta necesar pentru a suport o atentie incordat de lungA durat. Constitutia sa, nu-i dd afluxul de snge, cenit, nu de gn-

direa ins4i, care este o purd operatie a sufletului, ci pentru ca s sustie concentrarea in creer a
tuturor sfortdrilor sufletului, In cdutarea, pricepe-

rea $i inltarea ideilor abstracte greu de prins,

de pdtruns $i mai ales de legat printr'o lunga serie

de deductiuni. Aceasta este, ca s'o spunem in
treacalt, una din cauzele mobilitatei spiritului femeei, a lipsei sale obicinuite de logicd, a prolexittei povestirilor $i explicatiilor sale chiar in subiectele cele mai simple, in afacerile cele mai obicinuite ale vietei.
33 Trebuind sd simtim mai mult deck s lucrm
sau s cugetm, zic unele femei, de altfel cele mai
inteligente, inima noastrd e mai puternicA $i creerul
nostru mai slab". Pedagogii no$tri moderni, mai
mult sau mai putin materialisti $i nereligio$i, au,
ce e drept, pretentia de a schimbh toate acestea cu
ajutorul unei selectiuni fcutd cu bgare de seam,
si a unui atavism pregtit de demult.
Dar In zadar, ca." ins$i natura femeei se opune

la aceasta. Nu vor putea deck sal facd foarte a-

desea pedante, s anemieze, isd distrug multe fete

in$elate de promisiunile lor false.

Exemple de felul acesta nu sunt rare astzi.

Vrei, nu vrei, abstractiunile, rationamentele
lungi, sunt instinctiv respinse de spiritul femeei.
Da, dacal trebue sal te ridici dela mai multe idei
particulare la idei generale, sau din mai multe propozitiuni s scoti deduceri steins legate intre ele ;

dacd trebue si aceasta este una din conditiile in:

www.digibuc.ro

- 136 dispensabile ale rationamentului, nu numai sa intelegi fiecare afirmatie, ci s $i urmezi relatia lor
logica, s vezi rolul pe care il joac fiecare din ele
att in desfd$urarea rationamentului ct $i in riguroasa deductie a concluziei, nici perspicacitatea,
nici imaginatia, nici sentimentul, facultdti predominante la femee ii sunt deajuns pentru aceast
anevoioas $i puternicd gimnasticA a spiritului.
Multe femei, chiar dintre cele mai inteligente $i
mai culte mrturisesc neputinta lor asupra lacestui punct.
Rationamentul d-voastrd, zice una din ele, este
a$a de strns, In ct dacA are cineva nenorocirea s
aib cea mai mic distragere, nu poate s \TA urmreascd". $i autorul cdruia se adresa, constat c

ea ave aproape in totdeauna oarecare distra-

gere". Tot a$a judecd despre aceasta un scriitor

cunoscut (A. Fouille) : Spiritul mobil al femeei,
zice el, nu poate da loc s sustie un rationament

vag, $i nu poate fi convins cu u$urint de rationamentele lungi ale altuifa".

Aproape tot a$a se intmpld cu gruparea marelor
fapte ale istoriei, dupd cauzele $i efectele lor. Cele

mai bune profesoare ale noastre, cunosc destul

de bine evenimentele istoriei cutdrui sau cutdrui
popor, ba chiar la nevoe $i pe ale istoriei universale, dar nu trebue sd le intrebi idei generale.

Am vAzut chiar pe unele inchipuindu-$i Ca' posedd

conceptii largi In acest gen, $i ne Mg-And de seam

cA luau drept idei generale, idei cu totul partictilare, bazate pe fapte foarte secundare, fr adevrat important.
Astfel deci metoda sintetic, aceea care pleacA
dela principii abstracte cu totul, pentru a deduce
din ele consecinte riguroase, cu ajutorul unei logice puternice $i strnse este antipatic $i imposibild sau aproape a$a inteligentei celor mai multe
dintre femei. Nu le-a fost dat sd cerceteze adn-

www.digibuc.ro

- 137 cimi mari, nici sa Imbrafiseze spafiuri mari In lu-

mea ideilor. Dumnezeu le-a creat pentru un alt

scop de altfel nu mai pufin nobil, si nu le-a dat
vigoarea de spirit necesara ca s-si Ina lfe zborul
pAna la asemenea Ind lfimi.

lat de ce lucrrile filosofice compuse de femei

sunt rare ; si mai rare inch' acele care s" merite
adevarate elogii. Vom vedea insa numai dect ca e
posibil s maresti si sd intdresti inteligenfa acelora care sunt foarte bine dotate. Am fi iarasi In
afara de adevr dac n'am semnal cteva excepfii ;
dar, ca totdeauna Occepfiile confirmd regula. Ori

ce ar fi Insa, Divina providenf n'a lsat femeea

lipsit de inteligenfd ; Ii a dat alte mijloace mai
repezi si nu mai pufin sigure si admirabile ca s
ajungd s" cunoascd adevarul, mai cu seam adevrul practic, acela care e tocmai de competinfa ei.
In adevr femeea posed o Insemnat inteligenfa

de detalii, infelegerea repede, clard, completa, a

tot ce e simplu, concret, senzibil, si vizibil. 0

arunctur de ochi ptrunztoare si o rar finefe

de observafie, ii permit s vad tot, s prind tot
cnd e vorba de fapte izolate, de nuanfe, de sentimente. Nimic nu-i scapd din vedere ; curiozitatea
sa indscut adaug Ina la ptrunderea ei de spirit ;
o memorie bunk' 'dd un Insemnat ajutor spiritului
ei. Tot asa si cu imaginafia ei vie, prea vie uneori ;
aceast strlucitoare facultate Isi amestec operafiunile ei cu acele ale inteligenfei ; ea usureaz
atenfia, imbrcnd cu imagini ideile, chiar cele mai
pufin susceptibile pentru asa cev. De aceea metoda analiticd este metoda care convine mai bine

spiritului femeei, cnd vrea s studieze, SA' atnoasc si s Infeleag aceast metod const In
a prinde separat ideile simple si elementare, In a
constat si a refine faptele particulare, In a se
ocup mai mult de aplicafii cleat de principii. Nu
este aceasta ceeace prefer si In care reusesc foarte
www.digibuc.ro

- 138 bine femeile, chiar cele mai inteligente ? De aci

vine gustul lor pentru studiul literaturei, istoriei
stiintelor, in ceeace aceste prezint mai potrivit cu
acest fel de a intelege. Naratiunile, descriptiunile,
mai ales acele care analizeazd sau mai bine acele
care dau viatd, sentimentele, misc sensibilitatea,
lovesc imaginatia si le intereseaz mai mult decat
rationamentele cele mai logice. Astfel se explic in
parte convertirea lor, pentru citirea nuvelelor, a aventurilor, a romanelor, mai cu seamd.
Ct despre femeile autori, de obiceiu intreprind
toate aceste genuri de lucrri ; de asemenea acestea
sunt in care reusesc fiindcd se potrivesc mai bine cu
facultatile i gusturile lor. Toate acestea explica
incontestabila diferentd a stilului si a crtilor compuse de barbati sau de femei de talent ; evident ca
nu vorbim aci de ceilalti. Stilul femeei poate sa ne
prezinte gratie, eleganta, emotie de sentiment, f

nete de observatie, dar e lipsit foarte des de vederi filosofice, de inltare si de profunzime in
gndire. Ne apare ca un ru rcoros, plkut, incnttor. Tsneste dela piciorul unei coline i unda lui
limpede i strvezie dar frd adncime, curge incet

printre malurile inflorite, si se pierde in fluviul

vecin. Stilul brbatului e chiar acest fluviu al carui

curs e mare si prelungit isvorul sdu arunca din
inltimea muntilor, valurile sale abundente. .A-

cestea se rspndesc apoi in mijlocul cmpiilor

intinse pe care le face s rodeasc: adnci si marete isi rostogolesc pnd la marea nemsurata,
masa impuntoare a apelor lor.

Egal, une ori superior rationamentului, se prezint, la femee, darul itztuitiunei, adic tactul, gustul, spiritul de analiz care judecd i apreciazd
inteun minut. E un sentiment intelectual si moral,
care, ail sfortare, din primul moment prinde ca
prin instinct, adevrul, frumosul, binele. Acest
www.digibuc.ro

- 139 simt inAscut in$ealA rar femeea : condusA de el,

ea vede, simte, gustA adevArul, frumusefea, bunatatea , din contra fal$ul, uratul, rAul se inspirA din
neplacere $i groazA. Dintr'o singurA aruncdturA de
ochi, ca sA zicem a$a, ea vede $i judecA, ceeace
se potrive$te $i ceeace nu se potrive$te. AdevArurile practice, sentimentele, ii apar numai decat
ih amAnuntimi cu variettile $i nuantele lor cele
mai fine.
Care sunt motivele acestor aprecieri, acestor judecAti ? Aceste motive, de$i reale, ii scap poate ;
ea nu le caut ; $i ar fi destul Ide greu sA le gseascA
$i mai ales s le explice. Dar nu e mai putin sigurd,

cA ceeace gande$te, ceeace zice sau face, este tocmai ceeace trebue s gandeascd, s zia, sau sA facA.
Simte, vede, $i aceasta este destul ca sA poseadd
o completA sigurant. Ea n'are nevoe s dea motive
abstracte inflcdrArilor ei, spontaneitatea sa laudA
sau se induio$eazA, acolo unde brbatul discutd

tied $i a$teaptA. Si fcnd aceasta, ea vede aproape mai totdeauna mai drept. SA addogAm aici
cuvintele unui filosof, ale lui Pascal : Inima, zice
el, 1$i are motivele pe care ratiunea nu le cunoa$te ;

asta se vede In multe locuri. Si inci : Rationamentul lucreaz incet $i cu atatea scopuri, cu atatea
principii, care trebuesc sA fie totdeauna prezente,
in cat ratiunea adoarme $i se rAtceste, fiindcA n'a

avut toate aceste principii prezente. Sentimentul

nu lucreaz astfel, el face ceva inteun moment $i
e totdeauna gata s fac ceva". Nu astfel se simte,
gande$te, judecA $i apreciaz femeea ? S'ar putea
zice cA tocmai aceast facultate specialA a femeei,

acest dar al su, a fAcut pe vechii Germani sA

creadA, dup cum mArturise$te Tacit : CA femeile

aveau ceva divin $i inspirat ; cA trebue s te pAze$ti

de a nu asculta de prerile lor, sau sA te indoe$ti

de oracolele lor".

SA terminAm printr'o ultimd observatie luat din

www.digibuc.ro

- 140 natur i care se pare caracteristicd. Printr'o binevoitoare atentie, providenta a dotat in general fiintele slabe cu tin instinct aproape sigur care le a.'
voe sd simt, sd descopere iute, partile slabe ale
fiintelor tari i sd se foloseascd de ele, ca sa se fereasc de a (clever-II prada lor. Femeea a primit acest

privilegiu, ea posedd acest instinct. Multamit acestui dar natural, acestei ptrunderi de spirit, ea
ghice0e iute slbiciunile omului i adesea le exploateazd cu o mare dibcie ; ferice cnd face aceasta pentru binele comun ! Ptrunderea nu-i lip-

se0e niciodatd, cnd e vorba de a judeca, de a

aprecia pe celelalte femei, mai cu seamd dacd vre-o

rivalitate, daca vreun sentiment de gelozie o inspir.
*

Dei secundare, imaginatia i memoria femeei,

aceste 2 facultti sunt de mare ajutor pentru inteligenta ei ; dar i de mare pericol intru ct pot uneori s o vatme, cum o sd vedem de altfel mai departe. Imaginatia i0 ia numele dela cuvntul ima-

gind. Ea e, zice Bossuet, sufletul care ii repre-

zint imaginile sensibile ale obiectelor care au isbit

simturile".

Aceast facultate posedd indoita putere de a

percepe imagina unui obiect sensibil absent i de a

compune imagina unui obiect fictivcu elemente

imprumutate dela obiecte reale deja vzute. Astfel

prin imaginatie putem sd ne reprezentm o persoan cunoscutd, ap cum am vzut-o, sau sd o

transformm dandu-i trsturile, calittile, defectele obervate in alt parte.
Imbrcnd, cnd se poate, cu imagini, ideile

concepute de spirit, imaginatia ajutd inteligenta i

comandd atentiei. Eu usureaz ctigarea unei multimi de cunotinte, permite savantilor cele mai fruanoase ipoteze sau supozitiuni, cari ii conduc adeseori la cele mai importante descoperiri, in
sfrit procurd vorbirei i tuturor lucrrilor spiriwww.digibuc.ro

- 141 tului comparatiile fericite, coloritul, farmecul $i

viata. Memoria este facultatea care aminteste trecutul, este receptaculul tuturor amintirilor. Dupa
Fnelon, memoria este ca un cabinet de pictura
ale crui tablouri s'ar misca si. s'ar aranja dupa
g-ustul maestrului". Se chiama memorie imaginativ cnd aminteste lucrurile sensibile $i senzatiunile ; memorie intelectuald fiindca retine adevaru-

rile $i elementele rationamentului.

Cea dinti, imaginativa, procur imaginatiei imaginele pe care aceasta le reprezintd, si elementele
combinatiunilor sale, creatiunilor, visurilor sale.
Ea pastreaz de asemenea imaginele acestor diferite operatiuni. Cea de a doua, acea intelectuala,
tine In serviciul inteligentei, notiunile, ideile, primcipiile indispensabile rationamentelor si judecatilor ei. Memoria Impiedica de asemenea uitarea impresiunilor simtite ; putem deci conchide din aceasta c memoria se prezinta ca ajutoarea naturala
a inteligentei, a imaginatiei $i a sensibilitatei.
Comune tuturor sufletelor, imaginatia $i memoria, imaginatia mai cu seamd, joaca un rol particular In sufletul femeei ;cele doua cauze principale ale acestora le gasim In natura spiritului sau
$i In imposibilitatep. sa. Spiritul femeei, prinde
de preferinta sensibilul $i respinge ceeace e abstract, inaccesibil simturilor Insa imaginatia $i
memoria In forma lor, vorbind intr'un limbagiu
plin de imagini, sunt mult mai bine ntelese cleat
ideia pura i rationamentul. Pe de altd parte sensibilitatea femeei, atingnd o desvoltare extraordinar exercita o actiune preponderenta asupra ratiunilor inteligentei sale, asupra aprecierilor 5i judecatilor ei.
Memoria sa, fiindca e mai cu seama imaginativa,
nu se arat niciodata mai credincioasa, decat In
cazul cnd e vorba de a se pAstra amintirea impre-

www.digibuc.ro

- 142 siunilor supartoare ; ea le readuce uneori cu o ingrozitoare intensitate.

Oamenii cu imaginatie, zice Bossuet, sunt aceia
cari sunt In stare sa retie $i sa-si reprezinte in mod
viu lucrurile cari isbesc simtufile". Cate femei pot
fi puse in aceast categorie ? Cate Qunt sclavele
imaginatiei lor, ale impresiunilor lor, $i le pun in
locul ratiunei ! Cand la aceasta se mai adaoga $i
faptul ca iau incaptnarea drept trie de vointd,
drept tarie de caracter, ele sunt departe de a realiz
idealul perfectiunei.
Desvoltarea si intiirirea inteligentii ferneei

Dumnezeu a dat femei aceasta nobila $i frumoas facultate, ca sa se serveasca de ea pentru

a-si lumina toata conduita sa $i pentru a-si caluzi

celelalte facultati ale sufletului : vointa care nu se
manifesta deck dui-A lumina inteligentii ; inima,
ale carei mi$cdri sunt controlate $i ale carei rataciri
sunt inlaturate de inteligenta ; in sf.ar$it sensibilitatea ins$i, semnaland nimirile ei $i luptand contra a orke rtacire.
E de cea mai mare important deci, ca femeea

sl $tie cum poate $i cum trebue ca sali dezvolte

$i sa-$i intreasca inteligenta $i cu cata prudenta
trebue s facd acest lucru.

Ajuns la varsta adult, femeia care a primit

o instructiune obicinuitd, posedd un oarecare numar de cuno$tinte, ca$tigate nu fara. sfortdri $i

dupa mai multi ani de lucru. E o nenorocire pentru
ea de a le uita, de a le pierde ; totu$i aceasta se
va intampla, daca ea va neglij de a continua sa-$i
exercite spiritul, fie prin studii folositoare $i usoare de inteles pentru ea, sau cel putin prin
lecturi serioase. Oricari ar fi ocupatiile ei obliga-

torii, indatoririle ei, o femee doritoare de a se

instrui va gs tot deauna momente libere pentru
www.digibuc.ro

- 143 aceasta ; n'are deck sA ia cteva ore dela vizitele,

adesea mai mult deca nefolositoare, dela adunaL
rile lumesti foarte facultative sau chiar dela fleacurile nedemne de a-si ocup timpul cu ele.
Li se imputd uneori femeilor, golul conversatiunilor lor, judecatilor lor la intmplare, mArginitele lor aprecieri asupra persoanelor si lucrurilor ;
aceasta este o nedreptate mai cu seamd daca pretindem sA li se interzicA studiul. S li se permitA
insA, s-si complecteze sau cel putin s-si Intretie
instructia ; atunci vor vorbl asupra unor subiecte

mai inalte ; un cmp mai intins se va deschide

Inaintea lor ; li se va of erl cu idei mai numeroase

si mai mari, puncte de comparatie cari luminndu-se unele pe altele, vor da voe femeilor inteligente, In multe cazuri, sA judece singure si foarte

bine motivele. Vor aveA astfel, dupA zicerea foarte

bine cunoscutA, cunostinte din toate" 5i aceasta

farg pretentie, farA afectare ; caci presupunem CA

au destul bun simt si desturd modestie ca sa vadA
marginile stiintei lor $i sd evite ridicolul. Ce p1Acere nobild Si curat nu vor gustA ele, pe mdsurd ce
spiritul lor se va ridica incet la lumina ! Orizontul
lor intelectual va merge lrgindu-se din ce In ce ;
adevrul va strAilucl mai falnic In ochii lor ; si ele se
vor bucurA de fericirea de a-1 contempla mai bine.
SA indicAm acum obiectele sau subiectele stu-

diilor si lecturilor potrivite cu spiritul femeilor,

cum si atentia sau reflectiunea pe care femeile
trebue sA o deA acestei lecturi.
1. Obiectele obicinuite ale studiilor si lecturilor

unei femei rationale si crestine sunt: religia, istoria si geografia, literatura si limbele moderne, stiintele si artele.
Religia se prezintA cea dintaiu ; mAretia invAtAtu-

rilor ei si nevoia neapArat de a le cunoaste sub

pedeapsa de a perI pentru totdeauna, Ii asigurA primul rang. Religia si printrnsa pietatea este folosiwww.digibuc.ro

144 -

toare la tot ; ea are promisiunile vietii prezente $i

pe acelea ale vietii viitoare. Ea e lumina dumnezeiasca care lumineazd, pastreazd $i intre$te toate
inteligentele.

Cat sunt de criminali acei cari voesc sa le ia

rfemeilor, in particular, principiile religioase, singurele In stare de a intarl judecata lor, de a fixa

mobilitatea spiritului lor $i de a pune viata lor

imorald pe adevaratele ei baze !

0 femee a fost bine crescutd ; ea a primit prin
urmare o instructie cre$tin indestultoare, dar
$tiinta ei nu e decat elementard $i se poate uita
usor. Trebue deci s o complectam $i s o intretinem caci, In mijlocul agitatiei antireligioase a
epocei noastre, este indispensabil pentru fiecare
de a-vi intari credinta ; la nevoe de a se inarma

pentru a o apra.

Inaintea tuturor celorlalte lecturi, este aceea a

cartilor noastre sfinte a Vechiului $i Noului Testament. Toate scrierile cari compun pe cel dinfai
nu sunt accesibile femeilor, Insa ele cer studii pe
care femeea nu poate s le facd. Va cet totu$i cu
folos, ajutndu-se de unele comentarii, mai intai
artile istorice. Femeile nu trebue s se supere de
unele amanuntimi de moravuri povestite cu simpli-

citatea cea de tot orientald a epocelor a$a de departate, a$a de deosebite de ale noastre.
Din faptul ea' istoricii sacri istorisesc acte vrednice de dezaprobare sa nu se conchidd ea le aproba,
ci numai ea' ace$ti scriitori sunt exacti $i adevrati.

Cat de intaritoare pentru spirit este citirea acestei

minunate serii de lucrari, care dela genesa pand la
cartea Macabeilor, desfa$urd toat istoria poporului lui Dumnezeu, minunele Providentei, si pregatirea stpnirei lui Iisus firistos, divinul Mesia,
Mntuitorul lumei.
Cartile Sf. Scripturi sunt pe de altd parte pline
cu invtaturile cele mai practice, cele mai folosiwww.digibuc.ro

145

toare $i In acela$ timp, cu aspiratiunile $i sentimentele cele mai Ina lte.

Ct despre Noul Testament, mai cu seama Sf.

Evanghelie, o cre$tin" demna de acest nume, nu
se poate sa nu o $tie ; ea trebue sa urmeze sfatul
poetului latin pentru lectura capo-d'operilor Greciei : Trebue s-i tot intorci foile $i ziva $i noaptea". Apoi cte crti minunat de bune n'au aparut
de mai multi ani, $i nu apar incd, cArti pline de
$tiinta" $i de interes, asupra istoriei sfinte $i in special asupra vietei Domnului nostru Iisus Hristos !
Femeia este datoare ca sa se indeletniceasca cu
citirea acestor lucedri $i s'a" se lase de aceea a roma-

nelor, a revistelor $i a ziarelor ; asemenea sa evite

$i pe aceea a attor cArti cu pretentii de evlavie,
fa.'fa. fond $i formd, produse ale imaginatiei $i ale
sclifoselei, cari laudd evlavia mole$it $i sarbada
nu ne invat nimic, $i lingu$esc prtile slabe ale
inimei $i ale inteligentei femeilor, far sa le duca
totu$i la reforma caracterului $i defectelor lor.
Mai mult ambitioase deck luminate, unele femei
au Incercat s se ocupe cu studiul teologiei. Tratatele d-lui Gousset, scrise in frantuze$te, pdrea ca
favorizeaz sperantele lor ; dar trebuill numai de-

ckt sa se dea pe fat $i s mArturiseasca neis-

butirea bor.
AtAt e de adevrat a numai citirea, chiar a celor
mai bune cdrti, n'o sd dea niciodat o $tiinta adevrata, nici n'o sal inlocuiascd studiile grele, profesorii capabili, nici experienta. A voi sa." te conduci singur, $i ceeace e mai indrAsnet incal, a
pretinde s." conduci pe altii fiindcd ai citit cteva
lucrri de teologie moralai sau de spiritualitate,
inseamn a adea In raTcirea ingnfata $i nenoro-

cit a acelora cari ingrijesc, sau mai curnd i$i

compromit sAnAtatea, dup lecturile lor In cartile

de medicind. 0 femee serioasal va scoate lumini
bogate $i puternice ajutoare, pentru a-$i intari cre4o

www.digibuc.ro

146

dinta $i chiar inteligenta sa, din diferitele scrieri

despre cre$tinism, publicate in zilele noastre, fara
sa uitam pe marii autori ai secolului al XVII, cari
au scris cele mai frumoase carti esite din mna oamenilor, $i cari ar fi deajuns pentru adevarata $i
trainica evlavie. Ce sa gndim apoi de studiul filozofiei pentru femei ? Parerile asupra acestui subiect sunt departe de a fi unanime ; s'a facut mai
multe incercari $i se mai fac inca. Reusita nu ne
pare cu totul imposibild, numai sa se $tie a deosebi
capacitatea spiritelor de materiile de studiat.
0 femee inteligenta poate face cu folos studiul

unor anumite parti ale filosofiei. Ea va gasl in

acestea un fond de idei sanatoase ; isi va exercita

spiritul la reflectiune, rationament $i logica. Chiar
cnd n'ar reu$ in chip desavrsit, spiritul sau se
va intari, mobilitatea sa inascuta se va micsor.
Ea se va ridica deasupra nivelului semenilor sai.
Doud conditiuni se impune pentru a ajunge acest
scop : cea dinti e de a avea profesori, care sa fie
pe deplini stapni pe stiinta lor, care sa aiba mai
cu seama mare talent de a expune, o mare calitate
in invatamntul lor, care sa redea limba technica
in limbagiul obisnuit, care sa procedeze mai mult

prin descriptii deck prin rationamente lungi si

abstracte ; cari in sfrsit sa coboare inltimile $tiintei la nivelul inteligentelor, sau mai curnd pe
aceste din urma la Inaltimea celor d'inti. A doua
conditie e de a sti sa alegi ceeace e mai potrivit
cu natura spiritului femeei.
Astfel e sigur ea o femee serioas $i inteligenta
poate s inteleaga explicatia $i jocul facultatilor
sufletului &dui), regulele rationamentului2), principiile certitudinei $i ale moralei naturale, cea mai
mare parte a probelor existentei $i a atributiunilor
lui Dumnezeu3), $i chiar unele notiuni .generale ale

istoriei filosofiei.
i) Psihologia, 2) logica, 3) theodicea.

www.digibuc.ro

- 147 N'o s se spun attea de metafizic, care e un

teren inaccesibil, credem noi, celui mai mare mimar

al femeilor ; poate s se IntlneascA exceptii, dar

ele trebuesc s fie extrem de rare.
Literatura, limbile, istoria, geografia, cAlAtoriile, pictura, desenul, muzica mai ales, sunt u$or
de inteles pentru femeile care au timp $i dispozitiuni pentru unul sau mai multe din aceste studii.

E inutil s ne oprim pentru a art pretioasele

foloase ale acestora ; o femee poate gsi in ele
attea mijloace de a-$i desf4ur cele mai alese
facultti ; de a Impodobl existenta sa $i aceea a
persoanelor In mijlocul crora ii va fi dat s triascA ; de a se sustrage cteva ceasuri dela ocupatiile materiale ; In sfr$it de a se refugia intr'o
sferd mai aproape de Dumnezeu, stpanul literaturei $i al artelor ca $i al $tiintelor.
In ce prive$te $tiintele propriu zise, nu e cu pu-

tint ca o femee s nu le cunoasc pe nici una ; sunt

unele indispensabile pentru viata obicinuit ; chiar

dac n'ar fi dect aritmetica de exemplu, pentru

regularea afacerilor sale domestice, pentru ingrijirea averii sale mici sau mad, dar al Providentei
sau fruct al muncei sale. Mai mult inc, nu e permis nimAnui azi ca s nu cunoascd nimic din desco-

peririle moderne, mai cu seamd din acelea cari

intr pe fiecare zi In viata lumei intregi.

Dar cari sunt $tiintele pe care o femee poate s

le cultive cu oarecare succes ? Vom rspunde, dup
ceeace am artat deja, c sunt acelea care cer mai
putind sfortare $i incordare de spirit, prin urmare
cele mai putin abstracte, cele mai analitice, cele
cari izbesc vederea $i imaginatia : fizica $i chimia
cu experientele $i manipulatiile lor vizibile ; geoinetria elemental-A, astronomia popularizat, calculele aritmeticei. Luate In grad mijlociu, sciintele,
exercit memoria, vorbesc att ochilor ct $i spiritului. Dincolo de aceasta zice un autor deja citat
www.digibuc.ro

- 148 (Fouille), femeea trebue sA se multumeasca cu

marile rezultate ale $tiintelor, mai cu seama cu
aplicatiile lor la lucrrile $i profesiunile de cornpetinta sa". adsim aceast restrictiune exagerat ;
fard a vrea sd imitAm bacalaureatele $i licentiatele in litere $i $tiinte, sau doctoresele in drept
sau medicina, multe femei pot trece masura ardtatA, $i sA studieze chiar $tiintele. 0 femee instruita, trebue sa fie totdeauna cre$tina buna si
iubitoare de sara si ca atare sa cere s cunoascA
in special istoria Bisericei $i a Romaniei, cum$i
ceeace preocupd mai mult aceste dou patrii, aceste
douA farnilii, scumpe inimilor noastre.
Se cade Inca, sal urmareasca evenimentele pe care

le semnaleaz viata unuia sau celuilalt fara pre-

tentii de a se amesteca In luptele religioase si

politice.

Va avea deci principii stabilite asupra acestui

subiect : aceste principii sigure $i prudente, vor

fi Tegula gandirilor ei, a conversatiilor ei, a

conduitei ei.
PatriotA si ortodoxd inainte de toatc, nirnic din

ceeace prive$te Ortodoxia si Romania nu-i va fi

necunoscut, strein sau indiferent. Pentru a eas a va
iputea s citeasca ziare serioase, Dine intormate
despre noutAtile religioase si politice, dand apredatiuni drepte $i moderate. Orice foaie pretinsd
neutrA, rationalist, mai mult Inca', ostild religiei,
va fi indepArtat dela ea. Se va abtine de asemenea

de a-si concentra atentia asupra faptelor diverse

i foiletoanelor ; aceast lectur nu ne invat nirnic,

ea multume$te $i excita curiozitatea $i prezintA

multe pericole. Aceia$i prudent se impune la alegerea unei reviste bane, unde se gsesc articole de
fond tot atat de instructive pe cat de intere-

sante. Acesta e un mijloc de a fi in curent cu

principalele evenimente contimporane. Dar publi-

catiile periodice care s ofere aceste foloase, in

www.digibuc.ro

149 -

acela$i timp o sigurantl perfecta de doctrin sunt

rare. Se gsesc unele printre cele mai bune care
se zic $i se cred cu adevrat c nutresc religiositatea, dar cari nu sunt dui-A cum se cred. Unele
ram4ite de un liberalism fal$, mic$oreaz uneori
adevrul. Flea' s aib intentia, redactorii kr cam
pun pe aceia$i linie, drepturile adevrului $i pretentiile eroarei, sau indeprteaz unele rezerve
cnd vorbesc de oameni onorabili fard indoial,
dar cari tresc $i mor In afar de singura $i adevrata Biseric Cre$tin Ortodoxa. Altele sufer
inspiratiile unui rationalism periculos a carui influent. se simte chiar In pagini de alfel minunate.
Femeile care se Ingrijesc Inainte de toate de cre-

dit* lor $i de pacea con$tiintei lor, nu vor ceti

dect articole semnalate ca nepericuloase ; nuli

Ivor satisface neingduita plcere de a cdut in
ele romane noi, totdeauna mai mult sau mai putin
opuse virtutei. 0 adevrat cre$tin.' va avea curajul s-$i infrng in acela$ timp $i curiositatea $i
wanitatea sa ; se va gAndi cu dreptate, c sunt o
multime de lucruri a cdror cuno$tint putin imIport, $i a at-or necunoa$tere onoreaza chiar.

Pntdenta in lecturi 51 in studiu.

Dac femeile vor s-$i instruiasc, s-$i desvolte
$i s-$i intdreasc inteligenta, trebue, am spus, si
studieze, cel putin s citeasca, in anumite momente.

Dar prudenta se impune $i pentru alegerea lecturilor $i pentru modul de studiu .

Printre lecturi, unele sunt bune, cari lumineazl,

fortified inteligenta, mresc orizontul cuno$tintelor, apropie de Dumnezeu, o indeamn a-1 iubi,
a practica virtutea, mai ales virtutea cre$tin. AO
se prezint acelea pe cari le-am artat deja $i Inca
allele multe.
Dar nenorocitul nostru timp ofer un numr inwww.digibuc.ro

- 150 calculabil de lecturi primejdioase 5i rele. Ziare,

reviste, bro5uri, volume de tot felul, scrise intr'un
spirit detestabil, rspndite pretutindeni, vndute
cu prettiri uneori de nimic, obiectul unei propagande neinfrnate, indreptate mai ales contra Bisericii, contra moralei ins5i.
Nu e nimic respectabil sau sfnt pentru autorii
acestor nenorocite publicatii. Tot ceeace e nobil,
adevrat, curat, religios 5i divin, incearc atacurile
lor. De aceea vedem inteligentele lipsite de lumina
adevrului, ratiunea Intunecat 5i slbit, judecata,
bunul simt stricat de cele mai absurde 5i mai perfide doctrine.
Zugrvirea vitiului murddre5te imaginatia, depraveazd inimile, de5teapt cele mai rele instincte,
excit toate poftele naturei corumpte 5i sfr5e5te
prin a impinge pe om chiar la crim.
SA' nu uitdm nici aceste crti 5terse 5i neInsem-

nate, adesea tot att de sdrace de form ca 5i de

fond, povestiri de aventuri imaginare, descriptiuni
fanteziste de sentimente dulcege, opere cari fac
parte din ceeace se nume5te la bonne presse".
Lectura acestor productiuni nimic mai putin deck literare 5i instructive nu este tocmai rea, dar ea

nu invatd nimic, ci sldbe5te spiritul 5i inima. Nu ea

va desvolt, va intri inteligenta 5i o va imbogdti
cu cuno5tinti serioase 5i utile. Nu ea va da sufle-

tului puterea de a invinge materia, caracterului

energia, pentru a se deda la practica binelui.
0 femeie cu judecat se va lipsi u5or de aceste
fleacuri. Datoria 5i con5tiinta sa ii vor interzice
cu totul lecturile periculoase 5i rele, ct despre
celelalte, ea va urma sfatul plin de originalitate
ca 5i de bun simt : Nu cititi cdrtile bune, cititi pe
cele mai bune !" In lectura acestor foarte butte
crti, se formeazA gustul, stilul elegant 5i ferm,
nasc gndirile delicate, iubirea adevrului 5i virtutii, oroare pentru tot ce injose5te 5i dezonoreaz.
www.digibuc.ro

- 151 In aceasta practic intim si continue, ca inteo

societate de elitd, se dobandesc odata cu ideile
juste i inalte, limbd distins, adesea chiar, maniere deasupra celor de rand.
Firea omeneasca este ap alcatuit, hick chiar
cele mai bune lucruri devin uneori inconveniente
i prezinta pericole cultura spiritului nu scapd
acestei legi funeste. Mai intai sdnatatea se resimte
de excesul lucrului intelectual, ca de munca corporald, i nu numai in momentul in care fata se
mdre0e, se formeaz i se desvolt ci chiar la
etatea In care o credem femeie deplin. Aceasta
potriveasca munca dupa puva trebui deci, ca

terile sale, sa evite o aplicatiune prea intins i

impart timpul intre oboprea prelungitd,

seald i repaos. Dacd timpul i va fi luat de catre alte

datorii, ea va renunta la dorintele sale foarte legitime de a se instrui, ca sal nu-si sacrifice repaosul i sndtatea, caci mai bine e sa ai o sandtate bund, cu mai putin tiinta' mai ales cand
aceasta nu e de absolutd necesitate.
Alt inconvenient nu mai putin gray ar fi desgustul fata de,datoriile pozitiei sale. Multe femei
sunt supuse astazi acestei tentatii, de oarece au
putind instructiune, ele se cred puse pe un nivel
superior. Sunt expuse a rosi de conditiunea lor,
cel putin a dispretui lucrul manual, a privi. ca nedemne de ele, grijile menajului sau supravegherea

caselor lor. Cand Iti cunoti bine obligatiunile,

te ingrije0i mai mult de datorii, deck de orice
studiu, orice lecturd, oricat de interesante.

Oare nu-i posibil de a te ded la ocupatiunile

cele mai umile i in acelai fimp de a-ti mentine
spiritul In regiunile cele mai inalte ? De a innobila vulgaritatea vietei materiale prin cultura

spiritului, consacrand acetia, cateva clipe de liber-

tate ? Astfel, frd a neglija nici o datorie, iti in-

www.digibuc.ro

- 152

frumusetezi existenta $i tre$ti mai apropiat de

Dumnezeu.

Sf. Apostol Pavel a zis c' $tiinta inspir umflarea vanittii. Acest cuvnt al marelui $i prea intelep-

tului apostol e totdeauna adevrat. Azi, mai mult

ca ori cnd poate, dupd ce ai intrebuintat ctiva
ani de studii elementare, dup ce ai cdptat cteva
cuno$tinte, sau mai bine, dup ce ai intrevAzut
ceva lumin, iti inchipui c $tii mult, aproape totul.
PrevAzutd cu un bagaj de $tiintd cu totul u$or,

fata viseazh o situatiune nerealizabil in lume.

Vanitatea o orbeste, se declaseazd, gse$te anevoie

un loc, vegeteazd $i adesea sfr$e$te prin disperare, dacd nu prin dezordine $i vitiu. 0 femee mai
umild $i mai cuminte se gnde$te, compara ceeace
crede ea cd $tie cu ceeace $tiu altii $i mai ales cu
ceeace nu $tie ; atunci se convinge de adevarul a-

cestui rspuns al filosofului. Ceeace $tiu, e a nu

$tiu nimic !" De altfel cum s dai numele de $tiintd

ctorva notiuni mai mult sau mai putin necomplecte, mai mult sau mai putin superficiale ?
E posibil ca in putinul timp pe care II consacrd

studiului, femeile sd capete o instructie tare $i

intinsd ? Ar fi bine s ne amintim sentinta invitatiunii : Aduceti-v aminte c ceeace $liti e prea
putin lucru fatal de ceeace nu $titi. Cum credeti ca
sunteti mai presus de altii, cnd sunt attia mai
invtati ca voi ?"
In fine, femeea trebue s se pAzeasc a-0 desvolt inteligenta in paguba inimei. Femeea trde$te
mai ales prin initn $i aceasta e cea mai frumoasd,
cea mai nobil viat ; a distruge, sau numai a mic$or aceast viat, ar aduce lovitura cea mai funest fericirei sale. Or numeroase femei 0-au atras
aceast nenorocire. La ele, inteligenta a ocupat
tot locul ; ea a ucis sentimentul, secnd inima.
Indatd vanitatea, pretentia, egoismul le-a coprins
sufletul, apoi au venit deziluziile, nesuccesele, umiwww.digibuc.ro

- 153

lintele ; s'a ispravit cu visele lor ca $i cu sperantele

lor. Chiar cnd au putut reu$1, ele au simtit golul

inimei lor, lipsa de afectiune, de care ar fi avut

nevoe, $i ele au putut zice cu dreptul : Gloria
pentru o femeie nu e dect doliul stralucitor al
fericirei".
Fiecare din faculttile sufletului sufer $i exercit influente deosebite, aci bune, aci periculoase.

Astfel inteligenta suferd influenta :a vointei,

care-i impune atentiunea asupra cutrui ori cutdrui

obiect, sau li deprteazA gndul ; a inimei, de

unde se indicd spre spirit ispiratiuni, intuitiuni al

cAror secret singurd II are ; In fine a sensibilittii,

izvor de dulci emotiuni comunicate stilului, vorbirei, pe cnd imaginatia le a.' cele mai strlucitoare ale sale colori.
Dar adesea, actiunea acestor facultti $i alte
cauze Inch' tulburd inteligenta, ridicd bunului simt,
ratiunei, luciditatea lor, vatm justetea judecAtii,
aruncd numeroase rtkiri $i fac s se comit gre$eli. Vom cit In particular precipitatiunea $i mobilitatea spiritului imaginatiunea $i impresionabilitatea, soata sa obicinuitd, Insfr$it pasiunile.
In de ob$te, femeia cunoa$te $i judecd persoanele ca $i lucrurile, dupd impresiunile ce las asupra sa aceste persoane $i aceste lucruri. $i apoi
nefiind In totdeauna in stare de reflectiuni adnci
$i de rationamente concludente, femeia adesea se
vede expus a trece cu o repezeald inspimntdtoare dela un gand la altul, apoi la al treilea, spre a
reveni indat la cel dintu.
Inteligenta sa se asceamnd cu un caleidoscop,
care la fiece mi$care prezint culorile cele mai variate. E ca o albin care sboar din floare In floare

sub razele unui frumos oare de primAvard. Ea

atinge toate subiectele $i nu se opre$te la nici unul.

Dacd ar fi vorba de citire de pild, acest spirit

mobil al femeei alege pe acelea care ii satisfac curio-

www.digibuc.ro

- 154 zitatea, Ii lingusesc imaginafiunea si sensibilitatea,

In locul citirilor serioase, morale si Inteadevdr

instructive.
0 asemenea femee, cnd ia o carte In mnd, ea o
rdsfoieste In grabd, citeste cteva pagine ici, altele
dincolo si merge mai departe, ajunge chiar pnd la

sfrsit mai nainte de a fi cunoscut Inceputul.

Ea voeste ca sd vad desnoddmntul unei istorii,
unei povestiri fdrd osteneald si fdrd rdbdarea cerutd celor ce urmeazd cursul normal al chestiunii.
Nu stie mdcar ca s-si impue sarcina d'a citi o carte
In Intregime, obositd curnd de o citire care nu-i
mai place, lasd un volum ca sd ia altul pe care II

prdseste la sigur tot asa de jute. 0 asemenea

mobilitate se observd la unele femei tot asa de usor

si In conversafiune. Rar si aceasta cnd e vorba de
lucruri pufin serioase, urmdreste ea pnd la sfrsit

aceeasi ordine de idei. Astfel de obiceiuri oare

n'au ele o actiune nenorocitd asupra inteligenfii ?

Desigur cal da.
Mai trebue ca sd apreciem acte $i sd judecdm
persoane ? Cred cd este de prisos. Aceasta pripd,
aceastd schimbdciosie, sunt foarte vdtdmdtoare,
produc chiar cele mai mari neajunsuri. Sub impulsiunea lor, totul e judecat la moment, fdra cercetare, chibzuinfd si fArd nici un calcul. Unele aparenfe, abia Intrezdrite sunt prea indestuldtoare ca

sd dea o judecatd, superficiald, desigur de cele

mai multe ori fals si nedreaptd, si uneori chiar
hotdrtoare. Si fiindcd limba n'are mai pufind mobilitate deck cugetarea, se grdbeste ca SA.' comunice
aceste hotrki severe si fdrd apel. Nu e nimic deci

mai bun deck sd semnaldm aceste defecte $i cu

ele pe inimicii inteligenfii, ai bunului simf si al
judecdfii.

Aceastd mobilitate de spirit unitd cu o usurinfd

de impresiuni de necrezut, explicd $i atenuiazd o
imputare adesea adresatd femilor. Ele sunt acuzate

www.digibuc.ro

155 -

ca niciodat n'au s fie cunoscute pe deplin, Ca'

in totdeuna au unele reticente, in sfrsit ca nu-si
deschid sufletul in expansiunea cea mai mare. Aceste reprosuri uneori meritate, foarte adesea nu
sunt Intemeiate. Femeile, $i e o onoare pentru ele,

nu sunt lipsite nici de sinceritate, nici de fran-

chetd. Cnd vorbesc ele spun inteadevAr tot ceea

ce gindesc, Isi exprima toate sentimentele lor $i
descoperd tot ce au in inima lor. Dar numai dect
multumit mobilitgii lor, se ivesc alte gnduri $i alte

sentimente ; atunci apare o stare sufleteascd dif erit. Oare e prefdcdtorie $i falsitate, sau dorul de a
insela in primul caz ? Nu, cutare sau cutare femee
a spus adineaori ceeace &idea, ceeace simte

franc de tot, dar sub influenta mobilittii sufle-

tului sdu, sub influenta impresiunilor noui, ea are

alte gnduri, alte sentimente, suferd

fArd

nici

un calcul premeditat, impulsiunea naturii sale. Mai

este si o altd explicatiune scoas de asemenea din

natura ins4i a femeei, e sentimentul instinctiv al

slbiciunii sale, care-i insufld prudent, fie ca s-$i

apere independenta $i virtutea sa, fie ca sd -rack' s"
biruiascd ideile sale, vederile sale, vointa si drepturile sale.
Neavnd in serviciul ei nici autoritatea, nici
forta, trebue s'd fie prudent si priceput, prin urmare si sd nu descopere tuturor si totdeauna fundul sufletului ei. A destinul tot ceeace cuget $i
dore$te, aceasta ar insemn s se pue la discretia

altora si de aceea se rezervd si nu fdr calcul si

pricepere, cu riscul chiar de a exagera prudenta
in paguba franchetii. Mai mult a se destdinul, inseamn s5.-$i dea inima, ." se dea pe sine inssi
$i faptul acesta este adevrat mai cu seamd la
femee, cki ea se inspira inainte de toate din sentimentele inimei sale. Dar ea nu va pute face aceasta fdr sdli compromit virtutea. latd pentruce fine rezerva $i nu se destdinueste.
www.digibuc.ro

156

Sd compardm acum purtarea unei femei rezona-

bile. Ea cite$te sau studiazd totdeauna ca sd se

instruiased, chiar atunci cnd cautd o distractie, de

altminteri foarte permis. 0 sfortare mdrinimoasd

II fixeazd atentia cu toat mobilitatea naturald a

spiritului ei. Ca s-$i dea seama de o lucrare ea
Incepe ca s ia cuno$tint de prefatd sau de introducere. In ele autorul a trebuit s arate subiectul
$i planul lucrdri sale ; o repede aruncturd de ochi

pe tabla de materii, ii dd rezumatul $i lectura

urmat dela inceput $i pnd la sfar$it Ii permite

In fine s inteleag desvoltarea. De-opotrivd ea
evit curiozitatea nerdbdtoare d'a $ti totul fdr
intrziere care pasioneazd $i te aruned intr'o prip
febrild, inamicd oricdrii adevrate instructiuni. Ea
cite$te fr grabA, cu lini$te $i mdsurd, la ore
determinate, un fru energic ii potole$te curiozitatea. Astfel ea $tie s a$tepte, nu-$i Incared spiritul $i memoria cu lecturi confuse $i nu se obose$te de loc. Ea se Intrerupe, se recuIege, reflecteaz, inteligenta i se fortified imbogtindu-se $i
se prepard pentru studii noui $i mai grele. Alege
de asemenea artile cele mai bune $i le isprdve$te
de citit mai 'nainte d'a aut altele. In conversatiile
ei se vor observ acelea$i calitAti aci ea va $ti s
asculte $i sd opreased la vreme, sa Intretie o conversatie serioas $i s intrebuinteze cu u$urintd
cuvinte distinse. Ea mu se grdbe$te de loc mai ales

cnd trebue s judece ceva, aci a grdbi judecata,

zice Bossuet, este a judea inainte de a fi cunoscut 1)".

$tie a a judeck mai inainte de a cunoa$te iceeace

voe$ti sd apreciezi, s define$ti, sd lauzi, sau s

critici inseamnd sd te expui la gre$eald $i la nedreptate.

In consecintd, ea nu se increde in prima mi$-

1) Bossuet. Connessance de Dieu et de soi-mme.

www.digibuc.ro

- 157 care, In prima impresie, a$teaptd, examineazd, se

informeaz6 discret inainte d'a se pronunt, mai

ales inainte d'a vorbi. Experienta a invtat-o mai
mult deck odatd, c a da drumul vorbei fdra reflectiune inseamnd s faci gre$eli extraordinare,
chiar foarte grele, ca s nu zicem imposibile de
reparat. Mobilittii $i pripei naturale spiritului ei,
ea opune deci atentiunea reflectat si perseverenta
cu o voint ferm $i puternic. $i ea are unele re-

zerve ; cu toate astea fr s fie lipsit de franchet ea nu se destinue$te cleat In limitele celei
mai intelepte prudente.

Femeia in cznicie
Femeia in cznicie este subiectul vorbirii mele.
In totdeauna, In vieata omenirei, femeia a ocupat
locul de frunte ; ea fiind un tezaur nepretuit $i o
mare valoare. Insu$ Dumnezeu cnd a creat femeia, i-a cunoscut Insemndtatea In marea trebuint ce se simti de dnsa. Vdzilnd Dumnezeu
cd nu este bine ca sd fie omul singur pe Omani,

a luat una din coastele lui ,si a creat ferneia".

A fost trebuint de femeie pentru desdvar$irea
operei creatoare, mai ales in ce prive$te cre$terea
si inmultirea neamului omenesc, cum 5i in mostenirea pmntului.
Adevrata ei valoare deci, incepe din momentul
In care este chematd ca s coopereze la intemeie-

rea unei familii, din momentul In care pd$e$te

pragul czniciei, motiv care m'a indemnat ca s
struesc asupra acestei chestiuni.
A vorbi despre femeia In cAsnicie, inseamnd a

ave In vedere intiu marea sa datorie de a se

pregti pentru acest insemnat act, care-i va arvuni

intreaga ei viat $i apoi grelele obligatii ale awww.digibuc.ro

- 158 acestei noui stari ca sotie, ca mama' $i stpand de

cas. La aceste datorii se adaug uneori $i alte noui
datorii, cari se cer dela curagiul femeiei In cazul,
Doamne fere$te, cand moartea Ii rpe$te pe tovara$ul vietei sale.
Printre chestiunile cari ocupd gandirea lumii,
pentru femei In particular, dacd e una inteadevar,
care merit $i care cere reflectii serioase, este de
sigur aceast mare $i Insemnatd chestiune a cazniciei. Aceasta pentruca fericirea unei vieti Intregi,

a vietii ve$nice chiar, atarna dela acest pas. $i

totu$ se gasesc numeroase femei, fete mai ales,
care 1$i neglijeazd orke pregtire cand voesc a
trece In cznicie.
Ce se intampla cu niste astfel de fete ? In do-

rinta de a se marita cat mai grabnic, ele nu pot

suferi multa Intarziere. Imaginatia lor in a$teptare, creiaza diferite proecte. Nimic nu poate sa
le retina, nici mcar s le indrepteze ; ele i$i iau
drumul liber in lumea visurilor. Intr'o astfel de
stare fiind fata, se crede stapan pe sine, nu mai
vrea insotitoare la fiece pas, nu mai cere voe pentru lucrurile cari i se par mici, nu mai poate ca s
sufere refuzuri cari o necjesc $i-i stria. planurile.
De aci inainte, ea se crede In drept de a se duce,
de a venl, de a ie$i sau a se inapoia acasd, cum va
vrea $i cand va vrea. In curand I$i zice, cal va avea
casa sa $i se pregte$te cum sa. $i-o a$eze $i cum
s $i-o organizeze. DacA are, sau dacd trage ndejde ca sa aiba o pozitie norocit, ea se gande$te

cum s porunceasca servitorilor $i chiar barba-

tului sAu.Va fi tratata de doamnd un nume frumos,

care lingu$e$te orgoliul $i ambitia $i care promite
mii de fericiri. Indata ea se vede remarcatd, incon-

jurata $i preferata altora. Intrece pe rivalele geloase $i merge din victorie In victorie. E o placere

s te simti regind cu adoratori la picioarele tale.

In mintea ei bolnav apare chiar darurile bogate
www.digibuc.ro

159

trimise de mire, cum $i imbrkmintea strlucitoare, obiecte de admiratie $i de invidie, apare

zilele de sdrbAtoare cnd toate privirile se vor
Intoarce atre dnsa ca mireas. Astfel e fericirea
pe care le-o fgdue$te imaginatia aprins, dar
de cele mai adese ori, aceast fericire nu este de
ct un vis InselAtor $i treator. Dacd ar fi numai
att Inc n'ar fi nimic, dar In sufletul unei femei

tinere $i vioaie, imaginatia adesea trezeste $i Imbolde$te inima, fapt care dd foarte mult de gndit.
Imaginatia zideste, precum vzurdm castele ; iar
inima prins6 de mrejile unei astfel de imaginatii,
scapd luArii aminte a ratiunii, prescriptiunilor prudentei $i puterii chiar a con$tiintei. 0 inimd prea
u$oar iube$te primul lucru care-i place. Orbit,
ea se cl numai ded.t, compromitnd adesea viitorul, $tiut fiind faptul a afectiunile prea spontanee lasd In totdeauna urme supdrtoare. Ele Indeparteazg., sau cel pufin mic$oreazd, pentru mult
timp frAgezimea unei dragoste legitime, avntul

care farmeal In mijlocul incerarilor din viafa

casnia.

Acesta este $i motivul pentru care sunt attea

fete fdrd experient cari, I$i fac rdu lor in$ile prin

imprudentele lor $i prin cuvinte indiscrete, ale

cdror pericole $i uemri nu le prevkl.
E de niirare a, stdpnit de ni$te astfel de influ-

ente, o nesocotit s nu se lase prins de un

exterior plcut, de ni$te vorbe lingusitoare $i de

fdgddueli iluzorii. Si apoi cnd visul ia trup $i
cnd pg.rinfii se Inceara a o lumin asupra pdr-

filor constatate a lasd de dorit la alesul inimii

sale, ea gAse$te rdspunsuri pentru toate obiectiunile, scuze pentru toate defectele lui.
Acela pe care-I alege, se va zice a n'are nici o
stimd, purtarea sa a fost u$oar, scandaloasA chiar ;
ea rdspunde, cd-I va face cuminte de aci Mainte.
Are obiceiuri rele ; ea i le va indrept ; maniere

www.digibuc.ro

- 160 comune $i apucaturi grosolane, ea ii va inspir

delicateta $i distinctiune.
N'are instructie $i educatie, ea 11 va face ca sa
le dobandeasca. N'are nici un prinOpiu religios,
este chiar du$man al religiunii, ea II va converti.
Dar e lipsit de inteligenta, de iscusinta, e slab
de spirit $i de caracter, ea II va Inlocul, va lucr

fail preget ziva $i noaptea $i va conduce totul

in locul lui.
Dar familia lui nu strluce$te de loc prin cinste

$i reputatie, ea se marit cu omul nu cu familia

lui, pe care de altfel o va lsa la o parte.
Astfel nu-i nimic de zis, totul e cum se poate
de bine In cea mai bund lume, In lumea visurilor
sale. Totti$i realitatea de cele mai multe ori risipe$te $i cateodata foarte curnd ni$te astfel de
oarbe iluzii.

Ceeace ingreuiaz Inca.' situatia $i ceeace incuviinteaz aceasta u$urinta. nevindecabild constatata

la unele fete, este de sigur $i tinuta parintilor lor,

mult mai vinovati pentruca ei au sau trebue sa

aiba mai multa experientd.

Pentru ei ginerile preferat este acela care va

da fiicei lor mai multd avere $i o pozitie sociala

mai la vedere. Cat despre purtarea sa de mai

inainte, cat despre Incurgaturile sale, parintii ace$tia nu tin nici o sdcoteald, ba chiar le iarta $i
zic ca csatoria le va pune capt ; ei merg pana
la a zice, ea oamenii stricati devin adesea cei mai
buni brbati. Ace$ti printi sunt a$ de denaturati,

hick i$i sacrific pe fiicele lor curate $i nevinovate unor astfel de nevrednici indivizi. Ei vor cu
orice pret ca sa se despovareze, ca sl se scape
de ele.
La tinuta printilor se adauga de multe ori $i
influenta, mai putin hotritoare de sigur, dar nelipsit de oarecare Insemnatate a prietenelor fetii,
nu mai putin u$oare ca aceia care le incredinteaza

www.digibuc.ro

161 -

proiectele $i doriiftele sale. Conversatiile asupra

acestui subject $i mai ales confidentele att imaginatia $i fac u$or ca s se abat o judecat a$
de slab, incat ajunge de a considera orice lucru
totdeauna favorabil.
$i dacd imi este ingduit ca s spui totul, apoi
n'ar trebui ca s se aprobe unele raporturi imprudente cari preced cAstoria, unele slbiciuni in

stare de a compromite bunul nume $i de a sacrifica astfel pe cea mai frumoas din virtuti.

0 femeie se face cu att mai mult stimatd $i

MALI cu c_t impline mai mult rezerva si mi
mult respect acesta-i un adevr cunoscuf Tef5R1
ITTEna de altfel.

A rais a i se bnul onoarea $i a contribui singull la mic$orarea adevratului ei pret, insemneazd a se expune la pierderea a orice stim $i
a orice dragoste ; mai mult insemneazd a inspir
desgust $i dispret.
De altminteri nici Dumnezeu nu binecuvinteaz
o legatur fcut prin a$a fel de abateri dela cele
mai sfinte legi ale sale.
Fetele de soiul celor pe cari le-am avut in vc-

dere nu se gndesc mdcar la obligatiile, la ma-

rile datorii impuse de sfnta legAturd a astoriei.

Ele nu se pun 'in fata neinlturatelor sacrificii
ale acestei noui existente, In fata greuttilor vietei
comune, a deosebirei de caracter, a incercArilor
boalei, infirmittilor, In fata acestor piedici $i neajunsuri, cari amenint situatia $i averea. N'au timpul ca s se gandeascA cel putin la moarte $i la
vkluvie, cnd numai gndul, c i$i pierd independenta, c dau tot felul de drepturi asupra lor unui
necunoscut dela care depinde fericirea sau nenocirea vietii lor, ar fi de ajunsi ca s sileascd le reflectie spiritele cele mai putin serioase. Cu toate
acestea se intmpl adesea din contra $i cnd cineva

din curata $i sincer prietenie, indrsne$te ca s

t

www.digibuc.ro

- 162 dea pe fatA toate aceste pericole, primeste numai

dect rAspunsul : O A fac si eu ca altii" si incA :
))DacA n'o merge, s'or despArti.".
AstAzi cu legile noastre antibisericesti, se mai
adaogA Inch' : Este totdeauna o scApare, divortul".
IatA cum se pregAtesc pentru acest mare act al
vietii, acest dumnezeesc mister a cArui sublimitate
o propovAdueste Sf. Apostol Pavel. SA nu ne surprindA deci, in fata tuturor celor arAtate, dacA a-CA-tea legAturi se desleagA, dacA atatea femei rAman nenorocite si dacA societatea. noastrA pe zi ce

merge se demoralizeazA, se desmembreazA si se

turburA.
*

Acum sA vedem si cum se poartA o fat crestinA,

cu judecatA si cu respect de cei mai mari deck

dnsa.
Femeia crestinA, ca toate celelalte femei, este si
ea ispitit de impresii si supusA sentimentelor sexului sAu. La cinsa de asemenea, la vArsta cnd inima

vorbeste, se manifestA dorinta de a gusta acele

dulci si legitime alifectiuni. Ea simte dorinta de
a cla cat si pe aceia de a primi ; simte nevoia de
a deveni folositoare, de a se devota, de a se cheltui

pe ea pentru o familie nouA.

Ea stie cA bunii sal pArinti i.i vor fi rApiti odatA

si intelege cA nu poate rAmne singurA si pArAsitA.

Ii trebue un sprijin, un ocrotitor ; studiul vocatiunei sale i-a at-Mat cdsAtoria ca drumul indicat si
de ProvidentA. Ea se gAndeste dar, viseazA chiar

putin, si aceasta nu-i de loc oprit, la plAcerea de

a se bucur de o libertate mai complectA, de a
avea un cAmin, de a avea casa ei, ocupatiunile ei ;
de a putea d in fine un scop mai inalt activitAtii
sale. Ea nu e nici nesimtitoare la primirea darurilor la perspectiva atelii si a bucuriilor unei sArbatori a cArei eroinA va fi ; la onoarea de a ocupa
o situatie frumoasA, de a purta un nume respectat,

www.digibuc.ro

- 163 ca si la toate celelalte avantage, pe cari 'i le fagddueste viitorul.

Dar chiar In timpul cnd ea lasd drumul liber
acestor gnduri, odat cu aceste reflectii dulci, isi

pune inainte multe datorii cari ii vor cere, sacrificiul sigur al intregei sale persoane, at vietii

sale poate, exceptnd totusi sacrificiul sufletului

sau, care nu apartine deck lui Dumnezeu. Ea se
gndeste la Intmplrile si pericolele la care se
expune cu toate prevederile cele mai Intelepte,
cu toate msurile cele mai bine calculate ; in fine se

gndeste la incercArile de neinlAturat de care nimeni nu scapA In aceastg. lume. Aceste consideratiuni o zdruncinA cte odat si 'i cauzeazA temeri
teribile, cdci gndul de a'si cAlca obligatiunile sale
nu intrd mAcar In mintea ei. Ea are groaz de legile rAtAcite cari pretind a desface legAturi sfinte.
Isi angajeazA libertatea de bund voe si fArA intentia de a o relu vreodat. Pentru ea aceasta,,
este un motiv mai mult de a se rug cu cAldurd
si statornicie, de a duce o vieatA pioas si plAcutA
lui Dumnezeu. Ea vegheazA deci fdrA preget asupra

inimii sale ; o fereste de afectiuni grbite, nechibzuite, trecdtoare si nestatornice.

Cnd va veni timpul, inima aceasta se va d in
toat intregimea sa, In totul nouA si cu totul. Ea nu
va resimti niciodat acea ImpArtial turburtoare
intre sintimentele legitime ale prezentului si acele
din trecutul totdeauna greu de uitat. Vieata comunA dupA cAsAtorie, va ave cu att mai multA
dulceat cu cat o femee va aduce cu dnsa farmecul primei sale iubiri.

Dacd 'i se oferd vreo partidA ea se tine mai

intiu In rezervd, dar fArA s arate indiferentd,
nici rAcealA si mai ales dispret. Politicoasa, primitoare, discret amabilA, naturalA in toatA persoana ei, cu toat timiditatea cuvenit, ea primeste,
fArd s-si piardA libertatea, frumoasele cuvinte cei

www.digibuc.ro

- 164 se adreseaza, cum $i complimentele $i promisiunile pentru viitor. Ea va $ti ca s a$tepte $i sa se

fad.' dorita, dar in a$teptare ea va caut sa se lumineze, consultnd mai cu seama pe acei ce sunt
In stare ca s'o invete sigur $i desinteresat.
Parintii II vor fi cei dinti sfatuitori, ei fiind
cu mai multd judecat $i mai cunoscatori ai lucrurilor. 1$i iubesc copiii $i niciodata nu vor consimti

ca sa'$i sacrifice pe fiica lor, dndu-i un barbat

nedemn de ea. Ei voesc numai norocirea $i fetidrea propriului lor copil.
Prin urmare parintii $i chiar prietenii buni ai

casei, vor caut s ia, sau vor face a se lua informa-

tii sigure, nu numai cum e obiceiul astzi asupra

situatiunii materiale, ca avere, pozitie sociala, mo--

teniri viitoare etc., ci $i asupra purtarii candidatului propus, a moralitatii $i religiozitatii sale ;
asupra caracterului su att cat este cu putintd ; In
fine asupra punctelor foarte insemnate pentru un
$ef de familie, ca sanatate, iscusinta, pricepere,
etc. in cercul ocupatiunilor sale.

Cnd toate aceste chestiuni au fost studiate pe

cat le ingadue prudenta, fata pe temeiul lor se hotarSte definitiv. Daca e in$elatd, ceiace din nenorocire se intampla ate odatd, ea n'are nici o mustrare sali faca.
Cre$tina, Inainte de toate, ea nu prime$te pe un
.barbat necredincios. Niciodata ea nu va consimti
s se lege cu un ateu, cu un jidov sau cu un francmason orice bunuri ar promite sau ar avea ei. A
primi o asemenea partidd, insemneaza a'$i expune
credit*, a'$i jertfl libertatea con$tiintei, a'$i pierde
poate sufletul $i a lipsi mai trziu pe copiii sai
de garantia botezului, cum $i de nepretuita binefacere a unei instructii $i educatii cre$tine$ti.
Ea refuza un brbat cu purtare bnuitoare cu
obiceiuri rele, $i cu vie* u$oard $i flu$turateca.
Aceasta pentru ca'i este greu $i chiar peste puwww.digibuc.ro

- 165 tinta ca sa Intoarca pe un afemeiat doritor de pldceri condamnabile $i condamnate de morald, pe un

betiv, sau pe un om certat cu virtutea $i bunul

nume.

Experienta zilnic ne dovedeste ca.' vitiosul l'$i

urmeazd calea sa $i chiar la batrnete nu o pailseste. Pot sa fie $i exceptii, dar ele se Intlnesc a$a

de rar, In cat Intaresc regula ca cu greu se rnai

Intorc oarnenii dedati vitiului.
Ea refuz de asemenea un barbat care poarta
un nume necistit, a cdrui familie nu se bucura de
o frumoasa reputatie si care poseda o avere castigata bnuitor. Ea preferd cinstea banilor si fuge de

un barbat nepregtit pentru ceva si fail nici o

ocupatie. Un astfel de barbat este supdracios si
boclucas Inteo cas.
Ea nu va alege nici un brbat cu spirit restrns

numai la el, cu o pornire dusmanoas simtului de a

teal la olaltd, cu caracterul brusc, susceptibil, mnios, bnuitor $i gelos, a caror societate e displa-

cutd si nesuferitd. Tot astfel va face cu un pretendent plapand, bolnvicios $i slab sau ignorant
$i nepriceput.

Ea nu primeste un om mai tnar sau cu mult

mai In varstal cleat dansa, nici pe un membru din

familia sa, a crui rudenie apropiata ar fi. Aceste
deosebite conditii oferd de obicei inconveniente
pe cari prudenta ne sfatueste sa le evitrn.
*

Din contra o fata cu rninte, primeste un brbat

eredincios din convingere si din practica, cu o

purtare fard cusur, din indoitul punct de vedere,
al cinstei si al moravurilor, inteligent In msura
cerutd de preatirea sa si de pozitia sa sociala ;
mai ales cu un simt adevrat $i drept, cu inima Insufletit de sentimente nobile $i delicate, muncitor,

ocupat, ordonat si iconom. Dac la toate aceste

calitti se mai adaugai $i un exterior plcut, mawww.digibuc.ro

- 166 nieri cum se cade, distinse chiar, el va fi tot ce

poate fi de ales.
Cu toate CA.' nu se a In cznicie familia, se cere
insa a fi cinstit $i bine pus in cercul cunoscutilor.
Ea se va arat cu a-tat mai putin nzuroasa pen-

tru avere, mai ales dacd nici ea n'aduce multa

avere $i dacd brbatul propus are o functie, sau

exercit o profesie care produce necesarul.

Dar se va zice : Brbatii a$a de buni $i cu rost in

toate, au fost rari in totdeauna, ei sunt $i mai

rari in zilele noastre $i dacd o femeie se arat a$

de pretentioasd e aproape sigur, c n'o sd gseasca
cu cine sd se cdstoreasc. Observarea are oarecare temei $i la nevoie o ferneie cu judecat va $ti
sd-$i mai indulceasc pretentiile. Dac nu poate
gsi toate aceste calitti reunite, ea se va multml
cu cele mai principale $i niciodat nu va cere ca
ele sd intreac un grad obicinuit.
Dar ca s ia un necredincios, un desfrnat, un
om lipsit de simt, de inteligentd $i de initn, niciodatd.
Numai astfel vor fi evitate turburdrile caznice $i

luptele reciproce, dumane lini$tei $i fericirii ambilor soti.

0 a$a femeie, cu adevrat serioas, dup ce a intrebuintat, precum am vzut toat prudenta, i$i
incredinteazd destinul vointei lui Dumnezeu, cdtre
care cu cldurd se roag. pentru indreptarea spre
fericire a viitorului ski.

Ea a consultat, s'a informat, peck i-a fost cu

putintd, s'a gndit mult, a cumpnit cu rbdare

argumentele pentru $i contra, a cercetat $i msurat

intinderea datoriilor sale $i tocmai in urm s'a

hotrt. Ea i$i d cuvntul $i consimte, apoi 'Merezatoare $i lini$tit se las in voia Providentei.
Consimtimntului cum $i hotrrei sale, urmeaz

in fine pregtirea pentru cununie.

www.digibuc.ro

- 167 $1 ad femeia i$i are cuvntul su, care asemenea

trebue rostit cu intelepciune.

Dacd aduce In cdznicie putind sau mult avere,
acest act oferd avantaje In totdeauna, dar mai ales
pentru viitor. El pdstreazd $i asigurd drepturi a
cdror Intrebuintare poate deveni neapdrat atunci
cnd nici nu te a$tepti. Se face deci un act dotal
Intdrit In fata Tribunalului. Intocmirea unor asemenea acte ascunde cteodatd piedici, prezint lipsuri, pe cari e bine ca dela inceput sd le descoperim

$i sd le evitdm. De ad necesitatea de a le supune

controlului sigur $i disinteresat al unui cunosctor
mai Inainte de a-1 semna.
Primirea clduroas a sfintelor taine, a pocintei $i Imprt4irei, se impune unei fete credincioase $i se termind In acest chip pregdtirea con$tiincioasd pentru cdznicie.
Ea este condus apoi inaintea ofiterului strei
civile. Nu se face ad cununia ea $tie aceasta ; dar

o atare formalitate e necesard, pentru ca Statul

sa ia cunostint de angajamentul ce i$i propune

ca sa ia la Bisericd inaintea lui Dumnezeu $i sd-i

asigure In urmd protectia $i garantia legilor sale.
In ziva $i la ora hotdrtd pdrintii $i prietenii o
Insotesc la altar. Ad $i numai ad se contracteazd
adevrata cdsdtorie intre crestini, prin consimtimntul mutual al brbatului $i al femeei, exprimat liber In prezenta preotului autorizat pentru
acest scop de cdtre Bisericd $i In fata acelei mari
multimi de martori. Pe nedrept s'a luat obiceiul
de a se scoate In evidentd numai cununia civil&
ca $i cum aceast ceremonie accesorie in sine ar
da o aparentd religioasd.
Mai bine instruit o cre$tind nu prime$te aceastd
socotint adoptatd de lumea necredincioasd $i intrebuintatd de ceice au pierdut respectul ctre reli-

giune. Pentru dnsa ofiterul strei civile nu sa-

www.digibuc.ro

168

vrseste o adevarata casatorie ; act pe care nu-I

face nici Prezidentul de Tribunal.
Acesta reguleaz drepturile asupra bunurilor si
celalt drepturile dictate de legile Statului ca garantie a sprijinului pe care Statul este obligat a-1 ca
celor cstoriti.
Adevarata casatorie, aceia care va formA si shri

unirea celor doi soti, care le va impune cele mai

grele datorii, care i va strnge In legturi de

nedesfcut, dar care In acelas timp, le va conferi

gratiile necesare la indeplinirea tuturor obligatiilor lor, aceast cAstorie este singura pe care
Dumnezeu a instituit-o, pe care Domnul nostru

Iisus Hristos Mntuitorul lumi a ridicat-o la demnitatea de mister, care se indeplineste in fata Biserici sale si dupd legile sale. Cdstoria deci nu e
simpld bineeuvntare,ci an legdmnt divin,o taind.
Legea fui Dumnezeu in cAsatorie pune datoria In
primul loc, fr s uite totusi drepturile, cci dato-

ria bine Indeplinit de toti, intdreste, mentine si

face s se respecte drepturile tuturor. Cnd e vorba

de relatiile stabilite prin cdstorie, intre soti, legea
dumnezeiasc i chiar cea omeneascd Incep prin a
art femei ce datoreste brbatului, apoi urmeaz
ceiace ea are drept s cear dela el. Voiu urni si
eu aceeasi ordine expunnd In paralele datoriile si
apoi drepturile nu mai putin sfinte ale sotiei.
In imposibilitatea de a intr in toate amnuntele,.
m voiu mrgini ca s art punctele mai principale.
Voiu lsa la o parte chestiunile de interes, afacerile

lumii etc. Nu ambitionez a fi socotit jurist, na

multumesc cu rolul de moralist, cuvnt care spune

incA destul de mull.
Tot ce voiu expune In cele urmtoare deci, va fi

cu privire la dragoste si credintd ; stimd si lucredere ; respect si supunere ; viatd cornund si devotament.

DacA vrem a ne face o ideie dreapt despre dawww.digibuc.ro

- 169 toriile impuse de misterul cstoriei, $i al credintei,

fiind principiul celorlalte virtuti numite si prin

cari chiar li se usureaz Indeplinirea.

Sf. Apostol Pavel invtnd pe crestinii din Efes,

zice celor casatoriti : Bdrbati, iubiti-vd femeile
voastre, precum Hristos si-a iubit Biserica". Dacd

s'ar fi adresat femeilor, n'ar fi avut dect s rdsloarne termenii acestei fraze $i s zic, ceeace nu e
mai putin adevrat : Femei, iubiti-vd bdrbatii vos-

tri, precum Biserica iubeste pe Hristos, care s'a

dat pentru ea.
Femeia ca sa-si fac datoria, se insufleteste de
sentimentele inimii sale ; ea nu poate ca sa" rmie

indiferent. Chiar cnd nu iubeste, ea se desgusteaza sau se retrage In neglijent $i abtinere.

Trebue deci, ca ea sa-$i dea inainte de toate celui
ales inima, iubirea adevrat, care se dovedeste
mai cu seamd prin acte, prin devotament $i sacrificiu, dect prin vorbe, sentimente $i desmerddri.
Dar cte fete nu sunt In privinta aceasta victimile imaginatiei lor, sensibilitti $i ale necunostintei lor despre rostul vietei ? Ele cred In fericire, in
perfectie si statornicie pe lumea aceasta ; oamenii

primiti, ale$i chiar de ele, li se par c posed

toate calittile spiritului $i inimei, mai ales o iubire

duioas $i la adpost de orice schimbare.
In entuziasmul lor orb ele se cred de asemenea
sigure de propria lor inim, cu intima convingere,
ea' vor iubi In totdeauna $i cu aceia$i putere.
Dar uneori $i die odat prea de timpuriu chiar,

valul iluziuni cade $i realitatea apare. Ea se in-

treab cum de au trecut primele manifestdri de dra-

goste, aceste dovezi de iubirea cea mai legitimd.

Luna de miere s'a intunecat Incetul cu incetul ;
ea isi ascunde poate pentru totdeauna razele sale
cele plcute $i dulci. Cari sunt cauzele aceste
schimbri ?
Prima se gseste In aspiratiile cele mai inalte ale
www.digibuc.ro

- 170 inimii omenesti. Omul este creat pentru infinit,

pentru Dumnezeu, ash eh' nici una din creaturi,
chiar din cele mai perfecte, nu rhspunde, nici nu
poate rspunde dorintelor sale, setei sale de feri-

cire, care II, chinueste. Creaturile mai apropiate de

deshvrsire chiar, sunt absolut insuficiente pentru
a o satisface. $i anume pentru ce ? Pentruch Mntuitorul ne-a fcut pentru sine si inima noastrh e In
framntare pand ce se odihneste intru dnsul. De
aci o deceptiune inevitabilh, care prea adesea ori

produce indispozitie, desfarmech si desbina. De

se produc niscai neintelegeri, dach oarecare jicniri
lovesc sufletele, deosebiri de vederi si gndire,
contrazicere trechtoare, obiceiuri diferite, dovezi
mai rare sau aprinse de dragoste etc. numai deat
se presupune indiferenth si chiar sentimente foarte
putin admisibile.
Femeia atunci, dach nu ia in seamd Isi va simti
inima rAcith, iubirea schzut, antipatia poate Inlocu In inima ei iubirea legitimh si poate s'o expund chiar la trdarea angajamentelor sale celor
mai sfinte. Aceasta G'a vzut de multe ori ; atractia
lucrului oprit, intlnirea de obiecte cari i fgdduesc tot asa de fals de altminteri, realizarea iluziilor

ei amgite, conrup simtul su, simtul datoriei, o

arunch in rtdciri, cari o fac sh roseasch, 1i rdpesc

virtutea si onoarea ; mai mult inch gratia si iubirea
lui Dumnezeu, fArd ca sh'i procure fericirea cAtre
care inima ei aspird in zadar.
0 femeie inteleapt scaph de toate aceste peri-

cole si dureroase amdgiri ; ea nu se ncrede in

fantomele imaginatiei sale, nici In vivacitatea primelor sale sentimente. Ea nu nclAjdueste dela
creaturi, chiar dela cele mai bune, mai mult cleat
pot d ele. Reflectnd asupra ei inssi, ea recunoaste cd'i lipseste si ei multe calithti si ch nu
poate realizh toate sperantele celui care a luat-o In
chznicie. Ea nu se mirk' deci dui-A primele avnturi
www.digibuc.ro

- 171 ale unei iubiri, f Ar mAsurd la Inceputul ei, ea nu

se mirA de lini$tea unor sentimente a$a de adeva-

rate, cu toate c sunt mai putin demonstrative.

Tot a$a micile greutdti ale vietei comune, mai ales

la inceput nu o descurajeazd de loc. Ea $tie cA spiritele trebue ca sA inteleagA, vointele sA se uneasca,
caracterele s se inmoaie $i sA-$i facA concesii
mutuale.
E drept cA aceast contopire a sufletelor nu se
face fail oarecare greutate, fArA oarecare ciocnire,
chiar, clack' totul se indulce$te $i se armonizeazA
incurncl,

tsub influenta gratiei divine $i a unei

dragoste reciproce.
Incercarea cere oarecari sfortAri ; femeia cu judecat insA nu disperA nici chiar cnd intmpinA
unele refuzuri nedrepttite. Ea nu se va descuraja
$i nici nu va lips dela datorie. Inima ei ofensatd

va tresdri sub lovitura deceptiei, dar ea o va std-

pni. Ea o va pstra cu att mai mult pe calea

virtuti, cu ct experienta dureroasA a momentului

o va convinge mai mult de de$ertdciunea fericiri
pAmnte$ti $i de putinul temei ce poti pune pe
creaturi. Ea se va resemnA In soarta ei, silindu-se
s" implineascA numai pentru Dumnezeu, toate obligatiunile strei sale.
In cdznicie femeia are drept la dragostea sotului
sAu, indatoririle sunt din amndouA partile perfect
de o potrivA. Astfel o intelege Sf. Apostol Pavel in
cuvintele citate mai sus. Bdrbatii cred cd pot
cere tot dela femei $i nu tin seam ea' sunt
obligati la o egalA reciprocitate. Tintind aceastA
nedreapt dispozitie Sf. Apostol Pavel dA aceastd
poruncA : Biirbati, iubiti-vd femeile".
$1 cum sd le iubeascA ? Cu dragostea cea mai
sfntA, a$a cum Hristos i-a iubit Biserica". SA
se sacrifice pentru ele dupd cum Mntuitorul nu

s'a temut sd se sacrifice pentru suflete, pentru

Biserica sa. Se cere deci ca brbatul s-$i stApwww.digibuc.ro

- 172 neascd firea sa proprie si s dea sotiei sale toate

dovezile de dragostea sa. Pe aceastal Indatorire din
partea brbatului, femeia pune cel mai mare pret ;
nimic nu este mai propriu ca s-i cstige inima si

nimic nu o indeamn mai mult la implinirea tuturor datoriilor ei fatd de sotul sdu ca dragostea lui.
Femeia isi va reclam dar sus si tare dreptul la
iubirea exclusiv a brbatului ei. In acest punct,
drepturile ca si datoriile sunt perfect egale, nu e
deosebire nici in plus, nici In minus. Ceeace barbatul cere foarte legitim dela sotia sa aceasta are
dreptul s ceard dela el. Cu drept dar, sotia se va
simti ofensatd pand In fundul inimii, cnd in
schimbul sacrificiului Intregei sale persoane, ea
nu primeste dect rdceald, nepsare sau chiar ceva
mai umilitor si mai crud. raird ndoial, c o cresfind cunoscdtoare a dreptei credinte, va suferi totul

cu rbdare, dar niciodat nu va renunta la drepturile sale.

Dragostea conjugal nu este dect un cuvnt zadarnic, un cuvnt fr inteles sau expresiunea unor
fgaiduinte Inseltoare, dacd ea nu e dovedit printr'o credingti nestriimutat.
Din ziva In care strlucind de tinerete, na.dejde

si frumusete, femeia s'a dat liber de a sa bun

voe, ea si-a angajat credinta, In fata lui Dumnezeu

la altar, Inaintea printilor, amicilor si amicelor

sale, din ziva aceia, ea nu-si mai apartine, ea este
a altuia, care are de acum inainte drepturi sfinte
asupra ei. Legat, inlntuit de jurdminte solemne,

ea trebuie mai mutt ca niciodatd, ca s veghieze

asupra ei nsi, s se arate si s se pstreze credincioas In totul si In totdeauna. A despretui aceste sfinte obligatiuni insemneazd a se face vinovat de una din cele mai grave greseli, adulwww.digibuc.ro

173

terul, cOndamnat de toate legile omene$ti $i dumnezee$ti.

Legea lui Moisi lovi In particular aceast gre$al pe care o pune In rndul crimelor, cu pedeapsa
cu moarte. Legislatia modern. Ins, cea descre$-

tenit sloboade toate legAturile $i se arat In privinta aceasta de o indulgent de necrezut.

Femeia care se uit pe sine pnd la a-$i clc
angajamentele asniciei, este lucru constatat, suOrd pe Dumnezeu, 1$i necinste$te brbatul, copiii,
familia i chiar pe dnsa singurg.
Gre$ala ei poate, In afar de acestea ca s compromit toate bunurile alor si avere, sntate,
vieta chiar. Boala, ru$inea, turburarea, moartea,
acestea sunt foarte adesea urmrile ptima$ei sale
crime.

Credinta Ins nu se impune numai femeei ; br-

batul are obligatii tot as de stricte ca ale ei In

privinta aceasta $i femeia posedd acelea$i drepturi

ca $i el. Lumea ad, fal$ificd totiunile cele mai evidente, ea se arat pentru brbatul necredincios

sotiei, de o indulgent care nu se poate indestul

dojeni $i Infier. Legea divin Ins nu este a$ de

slat* In fata ei crima este aceia$i pentru brbat

ca $i pentru femeie. Si unul $i altul 0-au luat acelea$i angajamente, dupd cum de bung voie unul s'a
dat celuilalt. Exist deci In necredint, violarea $i
de o parte $i de alta a cuvntului celui mai sfnt
cu care s'au legat.
Necesitatea ar fi aceia$i, dacd simtul moral al publicului n'ar fi pervertit.
Dar, urmrile relei purtri a brbatului nu sunt
oare tot a$A de condamnabile ca ale femeei ?
Dacd i se pare c61 expune prea putin interesele

sale, oare brbatul adulter nu compromite el adesea interesele unei alte familii, sau n'aduce $i

el turburarea, boala $i cteodat moartea In casa sa ?

Femeia e deci absolut Intemeiat In dreptul su

www.digibuc.ro

- 174 $i ca atare ea $i-1 va sustine prin orice mijloace

posibile. Cci este- cu neputint ca ea slli Inchid ochii la dezordini de netolerat afar numai
dacd cinstea $i i.nteresul copiilor ei n'ar cere un asemenea sacrificiu. Ea va protest $i nu se va sfii
de nimic, In Intrebuintarea mijloacelor Ingduite
legile fiind neputincioase. Nu se poate da ca sfat
ultimele violente, totu$i dacA toti brbatii necredincio$i ar primI pedeapsa dieapt a gre$alelor,
s'ar vedea mai putini abtuti dela datorie.
Noi nu recomandAm femeei ultragiate $i In$elate
divortul prin care se legitimeazA infidelitatea, ci II
condamnm tocmai pentruc printr'insul se Incurajeaz6 destrAbalarea, fiecare brbat $tiind Ca' prin
necredinta sa fat de sotie se scap de dnsa prin
divort. Legea uricioas care permite divortul este
impus omenirei de dumanii moralei $i In special
de inimicii Bisericei cre$tine.
Dacd ar trebul s se Impotriveased cinev divortului, acestea sunt mai ales femeile, cAci introdu-

cAtorii acestei legi n'au ascuns socotinta lor de

a supune astfel pe femeile mritate, tinnd ca o
sabie a lui Damocles" d'asupra capului lor, ame-

nintarea d'a le prdsl. Femeile Ins $i nu din

cele mai bune de sigur, au intors aceast robie
Lasupra brbatilor lor. Ele rcl de amenintri $i
cnd ei nu le mai plac, ele le fac vieafa a$ de

grea, Incat o desprtire violent, a$ zicnd legal,

devine necesar. Aceste femei nu sunt rationale, $i
nici cre$tine. Femeia cre$tin irede lucrurile sub
o alt fat cu totul alta, fiindc are con$tiint, virtute $i pietate. Credinta o Invat cA cdsdtoria crestind investitd cu Mate condifiile ei, este nedespdr$i c numai moartea Ii poate rupe lanturile
$i face sd Inceteze obligatiunile. 0 femeie cre$tin
cunoa$te hotrirea formal a Domnului care zice :

Aceea ce Dumnezeu a impreunat, omul sd nu

desparfa".

www.digibuc.ro

- 175 -

CR despre motivele pretextate pentru a legi-

tim aceastd infractiune dela legea Legislatorului

suprem, ele n'au nici o valoare.
Se zice cA sunt case rele ; e adevrat. Dar care sA
fie cauza ? Datu-s'a cAstoriei pregAtirea prudent,
necesard acestui mare act al vietei ? Nu cumv s'au
cAutat foloasele exterioare, In special averea, mai
mult dect castitAtile si virtutile ?

Vieata comund prezint greutAti de netrecut,

greutti cari devin de netolerat atunci cnd sotii
nu-si fac concesii reciproce, cnd dinpotrivA se irit

In pretentii cari nu mai contenesc si and tot silin-

du-se spre a-si revendia drepturile amndoi isi

uitA cA au si datorii de implinit.

Multi suferA de aceast stare, fair ca sd aib ei
vreo vinA, lucru foarte adevrat. Aceast chestiune
priveste In special societatea. Ca s'o judecdm urmeazA insA a ne ridia d'asupra intereselor indivi-

duale in vederea numai a binelui general. Nu-i

ingduit ca s sacrifici societatea si cu toate acestea

divortul o desparte si o ruineazd.

NAdejdea de a obtine aceast desprtire face
sA nascA, desvolt si InvenineazA ura. Divortul lasA

copii In prAsire, lipsiti de cele mai salutare ingrijiri, fdrA crestere, intristati si pervertiti de apucturi periculoase nestiind mcar de au o familie si
intrebnd de aceia cari li-au dat vieata. Mai mult,
perspectiva divortului inspira dispretul pentru
dreptul natural si lipseste in acest chip societatea
de aceea ce face puterea ei si-i asigurA perpetuitatea.
Aceast posibilitate a desprtirii impinge la vitii,
favoriznd desgustul si aversiunea pentru sotii le-

gitimi si attndu-le dorinta pentru tot felul de

patimi.

Divortul apoi loveste egalitatea In privinta femeei, cci dupa ctiv ani ea a pierdut In mare

parte avantajele, pe cari brbatul le-a putut pAstr.

www.digibuc.ro

- 176 In fine prin divort se rastoarnd ordinea divind, ordinea sociald chiar, In profitul destrdbAldrii si al
relelor apucdturi.
*

Dacd iubirea si credinta nu se sprijind dect

pe simpatie, se Intelege c ajutoarele lor cele mai

de seamd In a face trinicia cdsniciei sunt : stima,
increderea i ajutorul de o parte si de alta. Pe
interese materiale sau avantaje exterioare, iubirea
si credinta nu vor fi solide si mai ales statornice.
Un stiflet nobil si distins nu poate iubi cu ade-

vdrat pe aceia pe cari nu-i poate stim. Cnd o

femee serioasd si cu sentiment crede cd trebue sd

primeascd un bdrbat, ea s'a hotrt la aceasta de

calitdtile reale pe cari le-a gsit la el ca : inteli-

gentd, spirit si inim.d. Aceste calitti Ii vor inspir

deci stima cea mai sincera si niciodatd nu va lud
In rdu unele inperfectii ale sotului sdu, ca una ce
stie cd nici ea nu este lipsit de asemenea mici neajunsuri si defecte.

Ea se pdzeste de a imit acele femei iritabile,

nerdbddtoare, imprudente si indiscrete, cari nu

iart nimic brbatilor lor si cari nu se tem de

a da trgului prtile lor rele, slAbiciunile si defectele lor si incd exagerndu-le. Aceste femei n'au

nici un pic de mild, ele nu se gndesc cd prin o

astfel de purtare se necinstesc pe ele si pe copiii
lor si c fac de nesuferit vieata la olaltd.
Sofia crestind nu este a$A. Ea isi cunoaste datoria si In aceastd privintd se conduce dupd cuVntul Sf. Apostol adresat tuturor crestiniIor si
cari sunt foarte potrivite sotilor cnd zice : Purtuti-vd sarcinile unul altuia". Ajutatd de gratia
divind, ea se inarmeazd cu rbdare si curaj. Departe de a ardt ceeace produce suferinta, ea tace,
sau cautd sd scuze, sd micsoreze ceeace poate sd
se vadd din greutdtile menajului ei.

La rndul su sotia are drept la stima bdrwww.digibuc.ro

177

batului, mai ales cnd ea Isi indeplineste datoriile sale.

Ea l'a primit de bun voe ; dar el a fost mai
liber $i mai hotrit cnd a ales-o. El a fcut primul pas. Si dac a cerut-o ca sotie, a facut aceasta

pentruc o crede vrednic de preferat, prin urmare demna de stima lui. Ea ii datoreste deci aceasta stima $i mai departe, pnd cnd va aye
proba cd n'o mai merita. Chiar dacd Ii descoper
niscai defecte, el nu se va formaliza daca 1$i cunoaste $i pe ale sale. Ea va iert, va suferl, cum
yre $i el sa fie iertat $i suferit.
Se va ferl $i el de a spune altora imperfectiurnle
sotiei, caci e vorba de numele $i onoarea sa. Toate

aceste inprudente ale barbatului $i femeei, unul

catre altul, vor ave un caracter mai gray, daca se
produc In fata copiilor.

Acestia, de sigur, Isi vor lua dreptul de a nu

mai da parintilor lor rescpectul $i supunerea cuvenit.

Din dragoste $i stim se naste foarte firepe

ncrederea, acea comunicatie, acea identificatie minunata a dou spirite, a cloud inime, acea contopire
intima a dota suflete, cari pun la un loc gndirile,

sentimentele cele mai frumoase, interesele, toate

bucuriile si necazurile lor, toate sperantele si temerile lor.
In general mai slabd ca ibarbatul, mai impresioInabil, mai schimbcioasa $i mai usor de descurajat, femeia are nevoie de un sprijin, de un sfa-

tuitor, de o calauza, de un aparator, de un carmuitor.

Ea trebuie deci, sa se Increadd In acela pe care

Dumnezeu i Pa dat ca sd Implineasca toate acele
roluri In viata lor comuna. Barba-WI este seful
casei, este chiar copal femeei, dup cuvntul Sf.

Apostol Pavel. De obicei el e mai In varsta ca

ea ; a primit o instructie mai desvoltata ; are mai
12

www.digibuc.ro

178 -

multd cunoastere de lume si afaceri ; un temperament mai viguros si mai putin emotionant. Daca

ne este ingAduitA expresia, el se tine mai bine

pe picioare ; vnturile si furtunile, adicA intAmplarile si incercrile, nu pot sa-1 miste ash de
usor si sA-1 zguduie. Dupd cum vita se tine de arac,
care o sprijineste sA nu cadA cnd este furtunA,

tot ash femeia trebue sd se sprijineascA de bar-

batul ei spre a scAph din toate pericolele.

CAnd ea e demnA cu adevrat, prin inteligentd,

tact si bun simt, mai ales prin discretia ei, fe-

meia are drept la increderea brbatului ; ar fi o necuviintA, o insulta chiar din partea bArbatului ca
s'o lase d'o parte,infundatA In grijile casei si ale
menajului $i s'o lipseascA de orice alta atentiune.
Nu e peste putintd, nici absolut rar ca ea sa egaleze si chiar s intreacA pe brbat prin ptrunderea
ei, cteodata prin puterea si tAria caracterului.
Nu In acest punct se mrgineste insA rolul binefAchtor al femeei. Sf. Apostol Pavel, dup ce laudd
cu dreptul bunurile fecioarei, superioritatea ei asupra cstoriei, care are si ea sfintenia ei, adaugA
vorbind de soti cii ei vor aveet manirile lor. Deci,
mai ales in aceste mhniri, brbatul si femeia Isi
sunt datori ajutor si devotament. Femeia, in spe-

cial are datoria de a second prin ingrijirile sale

vigilente, si de a sustine si Incuraj pe acela care
poartA sarcina intregei familii. Ea trebuie sa in-.
dulceascd sarcina lui anevoioas, cdci e foarte grea

sarcina de a chstigh pnea de toate zilele, de a

aveh grije de tot ce se cere de sotie si copii. Ea

trebue sA usuce sudorile si cte odat lacrimile pe

cari le face sA curgd, ocupatia si munca neincetat,
incercAri foarte dureroase.
Pentru a implini aceast misiune de ajutor si de
mngAiere, femeia a primit dela Dumnezeu o inim plina de duiosie si de compAtimire. Atentiunile ei, vorbele ei stint de o dulceatd nesfrsita de
www.digibuc.ro

179

o putere nespus4 de mingaiere $i de o folosint

netdg5duit, cnd ea isi pune toat inima $i intrebuinteazA tot farmecul simpaticei sale naturi. Ea
intdre$te in $oviald $i inaltd curajul abtut. S'a
vazut femei slabe in fata a mici contraziceri, gsind in suflet o tdrie, o energie neinvins in calamittile cele mai teribile $i salvnd situatii disperate.

Femeia are totusi si ea accese de $ovdial, caci

numeroase sunt durerile ei, constitutia ei fizica

$i moral e mai sensibild. Ea are deci drept la

simpatia $i ajutorul unei maini mai robuste, a unei

inimi si annui caracter mai tare. In brbatul dernn

de ea, sotia gseste tot ce ii lipse$te : o judecata

cumpanit ca s ajute ratiunea ei turburat de o
sensibilitate excesivA, un suflet mai obisnuit cu
luptele vietei, in fine o comptimire afectuoasa
pentru suferintele ei, chiar cnd sunt imaginare
intructva. Astfel stima, increderea $i ajutorul reciproc vor indulci necazurile $i durerile de neinldturat in aceast lume, as de potrivit numit valea
pltingerii si a llicrlimilor.
In mai multe locuri Sf. Scripturd lmure$te cari
sunt datoriile $i cari sunt drepturile femeei mA-

ritate in ce prive$te respectul si ascultarea ce se

cuvine a da brbatului. S struim putin asupra
acestei chestiuni.
Femeia este datoare ca s respecte pe brbatul ski $i s asculte de el ; la rndul ei insd, ea

are dreptul ca s cear a fi respectat si a i

se

ingddui o libertate oarecare.

Cu dragoste frilteascd unul pe altul iubindu-vd

unul pre altul cu cinstea intreciind"1), scrie Sf.

Apostol Pavel crestinilor din Roma.
Acest cuvnt se adreseazd mai cu seama sotilor, ei sunt uniti prin legdturi mai strnse, ei lo-

cuesc sub acela$ acopermnt, duc aceia$i viata ;

1) Rom. XII. 10.

www.digibuc.ro

- 180 lor prin urmare le este foarte trebuincioasd aceast

respectare crestineascd care garanteazd $i prin care
li se inalt cele mai nobile sentimente.
Se gsesc cu toate acestea femei, cari i$i uit de

respectul $i de ascultarea pe'cari le datoresc bkbatilor lor ; fk indoiald ele se cred mai inteligente si mai capabile dect dn$ii, mai cu simt $i
mai cu caracter. De aci, i$i permit ca sd rza de cu-

sururile reale sau inchipuite, ale sotilor lor, lucru

pe care-1 fac de cele mai multe ori in fata streinilor
$i a copiilor lor, In loc ca s."-i scuze, sau cel putin

ca sd-i crute prin tkerea lor.

Uncle sotii se flesc cu numele sau cu rangul
pe care-1 are familia In societate, altele cu zestrea
adusg. In cznicie $i care este mare sau mai superioar celei a bArbatului $i de aci gsesc cu cale $i

unele si allele a-0 trat brbatii cu trufie sau cu

dispret, purtare de o potrivA jicnitoare ca $i nerespectuoas.

0 femeie inteligent insd, are alte gnduri $i

altfel se poart. In orice ar const superioritatea
sa adevkat sau presupusd, aceasta nu ocupd dect
al doilea rang $i ea respectd pe acela care este ca-

pul sdu. Vointa lui Dumnezeu care a hotkit a-

ceasta este respectat. Femeia cre$tind onoreazA

$i respecteazd pe brbatul ski, dupd cum Biserica
cinste$te $i respect pe Domnul nostru Iisus Hris-

tos care este Seful ki.

Aceste sentimente nu mic$oreazd intru nimic intimitatea raporturilor, cdci sunt frdmntate in dragoste. Este un respect de dragoste, sau dacd voiti
este o dragoste respectuoas care intke$te $i ino-

bileaz legkura lor.

Respectul se impacd perfect de bine cu teama,
nu cu teama servild care face s tremuri In fata
unui stpn, ci o teani.' iubitoare, care face ca s'a"
inlturi cu grije orice motiv de neplcere $i contrarietate. Pentru ca s Indeplineasc aceast dawww.digibuc.ro

181

torie, femeia n'are deck saT urmeze dupA preceptele

$i inspiratiile credintei, ale ratiunei $i ale inimei.

Dacd ntoarcem Ins chestiunea aceasta, gsim cA

si sotia are drept la respectul sotului sdu.

St Apostol Petru intAreste acest drept al femeii cnd zice : Bdrbatii asijderea impreung tocuind cu femeile lor intelepteste ca unui vas mai
slab ferneesc dlindu-le cinste, ca si celor impreund

mostenitoare darului vie(ii, ca sit nu se curmeze

ragiiciunile voastre"1) Sf. Apostol Petru porunceste precum se vede, brbatilor ca sA-si cinsteascal

$i respecte pe femeile lor pentru cd sunt slabe

si Impreund mostenitoare ale gratiei Sf. Evanghelii
si a vietei vecinice.
NaturA delicatA, femeia nu poate frd respingerea cea mai dureroas, -Mil o crudd suferintd sA

primeascd umilinta de a fi tratat cu grosoldnie

de un brbat brutal, care nu cunoaste crutare, nici
rezervA, care pretinde c'd totul 1i e permis si care
despretueste recomandatia Apostolului de a trata
cdstoria cu cinstire. Tare In slbiciunea ei, femeia
folosindu-se insA de dreptul sAu, va cere ca s."
i se dea consideratiunea impus de delicateta si
mai ales de constiinta sa. Pentru un cuvnt si mai
puternic, ea va fi Indrepttit ca sal respingA tot
ce ar fi violent si brutalitate.
Teama iubitoare cerutd femeei fat de brbatul
sdu, devine de asemenea o datorie pentru acesta
fat de femeia sa. lubiti-vd femeile voastre, zice
Sf. Apostol Pavel Colosenilor, ,si indeptirtati dela
ele orke amiirikiune".
Brbatul, prin urmare, trebue sa se fereasc de
a contraria, de a jignI pe femeia sa si mai ales sA

se fereascd de a o insulta. Orice act care o face

sA se ntristeze $i sa plngai este o jicnire sufleteascal pentru femieie.
1) Petru, Cart. I, cap. III.

www.digibuc.ro

182 -

El va cAut sd-i placd In tot ce este bun, folosi-

tor, legitim, unind astfel iubirea si respectul.

Am zis cs femeia se cuvinie ca s-si respecte
brbatul ; adaug acum cal pe lngl respect, ea trebue ca s-si asculte de brbatul su In tot ce este
drept si bun. Aceast datorie II este impus prin
voinfa lui Dumnezeu si prin legi intemeiate pe aceast voinfd suveran.

In tot locul unde se gsesc reunite $i asociate

mai multe finite omenesti, ordinea cere ca s fie o
cdpetenie, care s conducd, care s porunceascd, si
de care cei mai mici s asculte. Numai In acest chip
se realizeazA si se pstreaz armonia absolut impus chiar pentru vieafa societfii intregi. Princi-

piul acesta se impune cu deosebire In familie.

Dumnezeu in inalta sa infelepciune crend familia

a unit pe brbat cu femeia si a hotrk ca brbatul
s fie cap femeei pe care i-o dd ajutor dup dnsul.
Prin aceasta Dumnezeu a deosebit nu numai secsurile, ci si darurile, drepturile si datoriile fiecruia.

Brbatul este seful, el are autoritatea si prin

ea puterea de a se impune si de a face ca sd fie
respectate poruncile sale.
Aldturat de brbat ca s-1 ajute femeia are o
constitufie mai slab si este obligatd ca sd asculte

si s se supue brbatului su.

Mntuitorul proclamnd sfinfenia si legAtura de

nedesprfit a cstoriei pe care a ridicat-o la demnitatea de mister a consfinfit si ascultarea femeei.
Dintre Apostoli, Sf. Apostol Pavel a expus mai

cu deosebire datoriile sofilor din acest punct de

vedere. Femeile sit' se summit beirbatilor lor, scrie

el crestinilor din Efes, pentrucd bdrbatul este cap

femeei dupe! cum Hristos este cap Bisericii. 5i

dupei cum Biserica se supune Lai Hristos, tot asei

i femeile trebue s" se supue brbatitor lor infra
toate". .
De sigur cA prin aceste cuvinte Sf. Ap. Pavel imwww.digibuc.ro

- 183 -

pune femeilor ascultare in tot ce este bun si pldcut lui Dumnezeu, lucru pe care de altfel 11 lAmureste cnd scrie Colosenilor : Femei, zice el, ple-

cati-vd bdrbatilor vostri ca Domnului.... tut barbatal a fost creiat pentru femeie, ci femeia pentru

barbat "
Supunerea femeei deci, nu se impune pentrucA

barbatii au fcut legile dup cum sustin unii, ci

pentrucA Dumnezeu a poruncit astfel. Femeile trebuie ca sA asculte de bArbatii lor in tot ce e drept

si bun, ele stiu de aceastA legitimA obligatiune,

mai nainte chiar de a priml binecuvntarea nuntii
in fata altarului.

Dar ascultnd de bArbat, cum se cuvine in Domnul, adicA Indeplinind cu sfintenie datoriile sale,
si supuindu-se la toate ce i s'a poruncit cu dreptate, femeia isi va pAstr toate drepturile de sotie.
BArbatul trebuie sA o priveascA si GA o trateze, nu

ca pe o servitoare si nici mai cu seamA ca pe o

sclavA, ci ca pe o tovardsA a sa, os din oasele sale,

carne din carnea sa si suflet din sufletul sdu.

Femeia are prin urmare, dreptul de a cere ca au-

toritatea bArbatului ei asupra ei, s fie tot att

de blndA, ct si de temeinicA ; att de iubitoare,

ct si de tare ; ca el sA-i facd ascultarea plAcutA,
vrednicd de primit, crutnd delicateta naturii sale
sensibile, impresionabile si tot de odatA nobile,
curate si inaltA.
Femeia are dreptul ca sA facA observatiuni bArroatului sdu, numai ca in aceasta sd nu pue nici
exageratie, nici patimA si nici IncApAtnare. Calm,
ratiune si discretie, iatA de ce trebue sA se cAlAuzeascd femeia cnd va face asemenea observatiuni.
Mritndu-se, ea n'a inteles a trebue sd se supue
unui cod militar. Ea are dreptul ca sub dependenta
brbatului sAu s exercite o intreagd autoritate in
interiorul casei sale. Aci e departamentul sAu, spe-

www.digibuc.ro

- 184 -

cialitatea sa ; ea are tot ce trebue spre a guverna

acest mic regat.
Femeia are drepturi apoi $i asupra copiilor

Durerile, ingrijirile si vegherile ce a suferit si a

purtat pentru dnsii, Ii dau dreptul nu numai la
iubirea, ci $i la ascultarea i supunerea lor. BArbatul, nu poate deci, ca sa' nu o consulte si sa nu
tind socoteal de dorintele sale legitime, nici ca s

dispuna singur si cum i place de copiii sal, fie

pentru instructia $i educatiunea lor, fie pentru a-i

stabill in societate.
Femeia are dreptul la o anumita independenta. $i

libertate de actiune. Ea trebue sa ias din cash'

spre a-si face vizite, poate a scrie si a primi scrisori, numai ca nimic din cele ale casei s nu su-

fere si ca toat purtarea sa s fie prudent si

inteleapta. In cazul contrar bdrbatul poate si este

obligat chiar ca s punal ordine in tot ce este excesiv i compromitator. El este dator ca ingrijeasca de salvarea intereselorsi a onoarei familiei.

In afar de acestea este in sfrit o libertate

pretioas legitima si sfntd, e libertatea consti-

intei. Femeia are dreptul de a-si rezerva aceasta libertate, care este intimg numai ei. Iubirea, increderea, cele mai ginga$e comunicari, in nici un caz
autoritatea, n'au dreptul ca s forteze acest sanctuar.
mntui sufletul servind lui Dumnezeu,
ori evitnd aceia ce el opreste si facnd aceia ce el

porunceste este cea dintiu si cea mai serioasa

dintre toate obligatiunile, prima si cea mai sfntal

dintre toate drepturile. Brbatul trebue s o respecte i dac incearc
impedice legitimul exercitiu, el se face vinovat de cea mai insuportabila
tiranie.

E mai bine s asculti de Dumnezeu, dead de

oameni. Acesta e, din primele zile ale Crestinismului strigtul, protestarea uturor constiintelor
crestine apasate. Femeia va urma acest principiu
www.digibuc.ro

- 185

$i va $ti c barbatul su nu poate sa-i porun-

ceasca nimic, nici sa-i interzicd nimic din ceeace

Dumnezeu Ii porunce$te ca s" faca. 0 femeie inln-

tuit de un brbat, care a $tiut s-$i ascundd,

inainte de cdstorie ideile sale rtacite si care este

tiran, poruncitor $i frd respect pentru convingerile religioase ale sotiei sale in csnicie, gse$te
in totdeauna mijlocul de a se scutur de acest jug
ce i se impune $i de a-$i implini datoriile sale.

Mai mult chiar, ea se va sfort prin resemnarea

prin blndetea sa, prin spiritul sdu, ca s cstige pe acest suflet rtdcit,
aduc putin cte
putin la alte gnduri, la sentimente mai bune.
S'au vdzut femei cre$tine isbutind in aceast

operd grea, dar plcut $i binecuvntat de Dumnezeu.

Femeia lucreaz dup dreptate cnd pittinde $i

cnd i$i apr Idrepturile sale ; cte odat ins este
ispitit s exagereze, usurpnd pe cele ale brba-

tului sdu. Istoria dovede$te cd este la ea o tendint incon$tientd, dacd voiti, dar foarte reald,
in spiritul de dominare. Fire$te, poate frd sd-si

dea exact socoteal totdeauna ; ea se sustrage dela

ascultare $i aspird la independentd, ceeace e o

dezordine vtmtoare binelui familiei, mai mult

ea tinte$te la dominare. Fericitul Augustin a zis
cu mult simt : Cii cea mai de cdpetenie ambitie a
femeei, triumful sdu, este ca sd staplineasca pe
biirbat". De altfel, ea B. stpne$te adesea ori $i
Il guverneazg dupd voia sa. Spre a-$i ajunge scopul acesta, ea dispune de mijloace puternice, rar
nefolositoare, dacd $tie &a.' le intrebuinfeze la vreme

cu prudenfd, discrefie $i struint.

Afard de puterea pe care un sex cautd s." o exercite asupra celuilalt, afard de influenta darurilor
exterioare $i a superiorittii fizice, femeia a primit dela Dumnezeu ca compensare pentru inferio-

www.digibuc.ro

- 186

ritatea fortelor sale o foarte mare patrundere ca

sa sima, s ghiceasca partea sau partile slabe

ale omului. Ea le descopere ca prin instinct, profad de ele si le exploateaza de minune cnd vrea
sa-si dea osteneala intru aceasta. Pe de asupra femeia are o purtare a sa particulara cnd voeste a-0
stapni barbatul. Voiu insist putin $i asupra acestui punct.
Isi ingrijeste faptura, isi scoate In relief aceia ce
loveste ochii si simturile, misca inima, Inmulteste
In scopul acesta semnele unei iubiri mai mult sau
mai putin real $i sincer, uneste la aceasta desmerddri, cuvinte lingusitoare, totdeauna dulci pentru amorul propriu, insinuiaza putin ate putin cu

dibacie, fail s aiba aerul Ca' o face, ideile pe

cari ea le doreste. Face sa' biruie, mai ales s convinga ca." acestea sunt ideile proprii ale aceluia cdruia i le inspira, castig o influent progresiva dar
cu art ascunsd, castiga teren fail sai-si impingd
succesul pnd la capt ; suportd, primeste opunerile si rezistentele fail sa se zapaceasca ; se opreste, d inapoi chiar la nevoie, daca aceasta miscare de retragere este necesard, pe urea apuca momentul oportun ca s incerce un pas Inainte ; nu
se pierde sub lovitura vreunei izbucniri violente,
chiar a unei nereusite trecatoare rmne totdeauna

stapand pe sine, mai ales niciodat nu se plictiseste si nu prseste o partid, profita de toate
ocaziile si revine de o suta de ori la ce si-a propus
daca trebue ; se foloseste de ocoleli and drumul
cel mai drept nu duce la tinta.

Acestea sunt numai o parte din multele mij-

loace pe cari femeia le poseda in chip cu totul natu-

ral ca s ajungd sa predomine.

Nu toate femeile insd stiu s se foloseasca de aceste mijloace. Multora le lipseste sau inteligenta
si dibacie, sau stapnire de sine, rabdare si stdruintd. Ele voesc sa impue cu sila gndurile lor,
www.digibuc.ro

187 -

sentimentele lor s facd s birue indata, in totul

$1 pretutindenea vointele lor, fanteziele lor. Dacd

li se opune rezistent ele apeleazd la nervii lor,

la le$inuri calculate, cte odatd chiar la glgie,
la amenintri cu scandal pentru a sill mna domnului $i $efului lor $i pentru a uzurpa rolul lor.
Aceasta inseamnd s ri$ti mult $i adesea s prepari $i tie $i altora, o situatie insuportabil.
Inchipuiti-vd c aceste -femei reu$esc sd-$i reali-

zeze dorintele lor ambitioase. 0 ! atuncia conducerea lor apare de cele mai multe ori ca domnia
capriciului $i tirania cea mai de nesuferit. E o sbuciumare $i o nestatornicie perpetud, ordinele $i
contra ordinele se inmultesc desfcnd in fiecare zi
ceiace a fost fcut in ajun. E o nehotdrre, intrerupind orke actiune temeinicA $i continu $i paraliAnd orice fort. E o supraveghere bnuitoare, neindeminaticd, iritantd, repro$uri distribuite alandala
Elea.' motive sau pentru nimicuri. Peste putin toat

lumea este stuld mai cu seam brbatul, de un

astfel de traiu, ordinea $i pacea dispar ; dezordinea

$i turburarea le inlocuiesc. Risipa compromite interesele cele mai importante $i pregAte$te o ruind
sigurd. In acest chip se adevere$te cuvntul moralistului care zice : Femeia este cel mai pretios dintre supu,si i cel mai periculos dintre ,sefi". Are

dreptate deci Sf. Scripturd cnd recomand brbatului ca s ia autoritatea asupra ei cdci odat
in stpnirea puterii, ea se intoarce in contra lui.
$i dac sotul abdic, dac se supune pasiunilor
femeii mai ales scopurilor trufa$e ale ambitiei sale,

el i$i va compromite averea sa prin cheltueli dezordonate, el se va avnt in intreprinderi indrsnete $i nebune$ti, cauze de nesucces, de neajunsuri, de umiliri $i de ruin pentru dnsul. Istoria
ne demonstreazd acest adevr In toate clasele $i in

toate gradele societatii att in prezent ct $i in

trecut.

www.digibuc.ro

- 188

0 femeie cu deplina judecata nu i va lua nici

odata asuprali aceasta cruda responsabilitate. Ea
are dreptul sa fie stapan casei, dar nu intelege
prin aceasta ca sa fie stapanul. Ea nu cauta s exerciteze altd autoritate cleat aceia care-i apartine

chiar pe aceia pe care nu o exercit cleat sub dependenta iubitoare i inteleapta a sotului su.
Daca insa bartbatul n'are pricepere, caracter
lucruri indispensabile spre a porunci i pentru a

conduce afacerile familiei ; ea se va crede cu tot

dreptul obligata ca sa ia In maini conducerea. Cand

pentru ca s salveze o corabie $i in acelas timp

echipagiul sau, pasagerii si i bogatiile sale, eapitanul slabeste in puteri, locotenentul are datoria

de a lua comanda.

Acest rol de bun seama, nu este al femeii i rare

ori ea va reusi pe deplin a'l indeplini, cel putin

ea se va sforta ca sd suplineasca pe acela pe care
ea nu poate ca sa-1 inlocuiasca pe deplin. Ea va
arata toat modestia, toata prudenta $i discretia

de care e capabill Aparentele vor fi salvate pe cat

se va putea, ea va cauta sa ramaie In umbra' $i va

pune inainte numele barbatului ski ; activitatea

sa va ave In acet chip mai multa fort $i mai
mult

In gall de aceasta situatie suparatoare, pentru

c e anormal, si defectuoasa oricare ar fi prudenta i capacitatea femeii, ea nu trebue ca s
renunte la acea influenta legitima pe care poate sa
o exercite asupra barbatului sail. Ea va lipsi dela

datoria sa daca va lucra altfel. In scopul acesta

ea se va folosi deci de toate avantajele $i de toate

mijloacele frumoasei $i bogatei sale naturi, dar
va face aceasta cu sinceritate i cu cumpatare, cu
singurul scop de a colabora la binele comun.
Marea sa ademenire va consta in abnegatie $i
devotament, In practicarea virtutilor crestinesti

www.digibuc.ro

189

rbdarea, blndetea, bundvointa $i o dispozitie neschimbatd In sacrificarea diferitelor sale plceri ca :

gnduri, dorinte, gusturi, tihn $i satisfaceri, pentru ca s plac brbatului su In tot ceeace permite
con$tiinta $i datoria. Fcndu-se a$a dar iubit $i
adorat ea va dobandi totul, cAci a te face iubit a
fost In totdeauna $i va fi In totdeauna adevratul
secret de a atrage sufletele, de a supune spiritele

$i vointele, mai ales cnd cineva se forteazd ca

sa merite aceast dragoste prin cele mai serioase
$i prin cele mai alese calitti. Influenta c$tigatd

in acest chip va preveni multe gre$eli, va inblnzi

$i va repara multe rele. Numai o astfel de femeie
va putea s corespund cu dorintele Sf. Apostol

Petru care zice : Femeile s fie asculttoare de

brbatii lor, pentru ca nu prin vorbe, ci prin conduita $i virtutile lor, s poat c4tiga pe acei cari
nu cred In cuvntul lui Dumnezeu". Atunci unitatea gndurilor, a sentimentelor $i a actiunii va
domni In toate familiile $i prin urmare in natiunea
intreagd. Ea va stabili acl unirea, intelegerea $i
pacea cdci Dumnezeu va fi totul intru toate ; toti
nu vor fi In el dect o inim $i un gnd.
*

Prin taina cstoriei sotii s'au legat s duc

vieata impreund, unul pe altul sustinndu-se $i

unul altuia creznd. Aceasta este vointa lui Dumnezeu. Geneza $i mai apoi Sf. Evanghelie se rosteste despre soti, zicnd cA ei vor fi doi un trup".
Si dac este scris c.:1 brbatul '$i va ls pe tatl
sdu $i pe mama sa, pentru ca s se alipeascA de
femeia sa, nu urmeaz4 cd femeia catd s fie in alt
chip fata de brbatul ski. Cuvintele acestea se aplicA femeii cu tot atta putere $i adevr. Ea asemenea i$i va pdrdsi totul pentru a se alipi frd gnd
de dezlegare de sotul sdu.

www.digibuc.ro

- 190 Aceasta viatA la olaltA impune femeei insa, multe

datorii $i mari sacrificii, dar mai ales o obliga ca

sd pazeascd casa cu tot ce este inteinsa, facand-o
placutA sotului sAu $i GA' meargA dupA brbatul su

pretutindeni acolo unde nevoia II trimete sau unde

el dore$te in mod legitim a merge.
Casa pentru soti, in special pentru femeie este
locul cel mai firesc, centrul obicinuit al activitatii
sale, $i de aci indatorirea de cApitenie, ca femeia s
ramand cat se poate mai mult acas. Gospodaria
cu toate ale sale, ingrijirea copiilor, conducerea $i
supravegherea servitorilor, darA 'i are, lucru de
man, pregAtirea celor necesare pentru toti ai casei,
sunt principalele ocupatiuni $i cari forteazA pe
femeie ca sA pAzeascd cu credintd acest camin,
centru al vietii familiare. Dar, este o robie supAra-

toare aceasta. Se va zice, mai cu seam4 pentru

acele femei obicinuite din tinerete, la e$iri aproape

neterminabile, unde se vorbe$te, se distreazd, se

amuzeaz unde se pierde ate odat sAndtatea si
chiar cafe o comoarA mai pretioasA.
0 femeie mdritatA cu judecat insd, nu va caut
la ce zice lumea, ci la ceiace folose$te familiei.

Se va sill deci, ca sAli modifice unele deprin-

deri, dac nu poate a se pArAs1 d'odatA de ele. Nu

zic aceasta cu tendinta de a sustine tintuirea femeii in pragul casei sale, nu, dar gAsesc ie$irile
din casA $i mai ales vizitele cari sunt o obligatie
socialA, sA se facA cat mai rar.
Sunt absente, bunAoarA, ca cele cerute de religie,
de pietate, de fapte bune, de afaceri $i de nevoile
gospodriei, cari sunt invoife ca absolut trebuincioase.

Totu$i $i in aceste absente Ge cere dela femeie

judecatA $i prudentd. $i iatA de ce. BArbatul negA-

sindu-$i acas femeia, cand vine, ia deprinderea

ca sA vie cat mai tarziu altAdatA, st foarte putin in

www.digibuc.ro

191

cas si pleacd In grabd aiurea uncle il atrag ispite

Inseldtoare, pldceri ruindtoare si oprite.
Cdminul astfel pdrdsit, viata la olaltd Inceteaza
putin cte putin, sau devine o plictiseald, o greu-

tate. Separarea se accentuiazd din zi in zi intre

acesti curiosi soti, producnd pe de o parte istovirea mijloacelor si pe de alta, antipatia si nesu-

ferirea absolutd, cu tin cuvnt un dureros scandal

isbucneste Intre dnsii.
Prin urmare, pentru aceste consideratiuni, o femeie cu ratiune, fdrd sd se osndeascd la inchisoare, Isi iubeste casa si este fericit cnd famne
mai mult In ea dect afard. Prezenta si atentia In

casd este cerut de multe lucruri, dar mai ales

este tinutd de faptul retinerei brbatului sdu lnga

ea si al convertirii sale ca sd iubeascd lucrurile

simple si curate ale cdminului casnic. Dacd bdr-

batul lipseste la ocupatiunile sale, ea vegheazd ca

sd se gdseascd acasd spre a'l primi la inapoiere ;
nimic nu supdrd, nimic nu face pe om sd se desgusteze de interiorul casei sale ca faptul cd nu-si gaseste aici femeia, cnd vine acasa. In cazul cnd
femeia este obligatd sd iasd, ea alege momentele
cele mai potrivite si nu std la vizitele si afacerile

sale dect foarte putin, att ct este necesar. La

orele prevAzute ale inapoierei bArbatului ski, ea

este la post. Acesta e fericit ca.' o vede asa de Ingri-

jita ca sd-i placd. Lui ii va face pldcere privatiile

pe care ea si le impune pentru el si se va grdbl att
din recunostintd ct si din dragoste sd-i facd pldcere ca sd rdmnd lngd ea.
Femeia are la rndul sdu dreptul de a cere ca
sa nu fie ldsatd In pdrdsire de brbatul sau, lasata
in voia unei izoldri, adesea pdgubitoare pentru
amndoi sotii. Bdrbatul trebue s inteleagd cd prin
legdtura cdsniciei i s'a luat ceva din libertatea sa
si prin urmare catd ca s renunte la unele din gusturile sale, spre a-si implini datordile sale conju-

www.digibuc.ro

- 192

gale. Cea dintAi si cea mai bun tovarasie pentru

un barbat este aceia a sofiei si a copiilor sai. El

trebue sd sacrifice reunirile si plcerile de alta

data, cel putin inteo oarecare msura, pentru CO'

ceeace er legitim inainte de cAsAtorie, a incetat sa

mai fie legitim acum. De altminteri nici nu e in

folosul sAu ca sA-si rei viata de holtei. El are acum

obligatia de a veghi asupra aceleia pe care are

misiunea sd o clduzeascd, s o ocroteascd. Aproape de el, femeia sa este la addpost de toate
pericolele ; pzind-o, el pzeste onoarea sa si cele
mai scumpe interese ale sale. Viata la olaltd porunceste deci celor doi soti, a-si iubi si cultiva cdminul
lor si'i oblig ca s dea precddere acestui cdmin
inaintea ori cArui lucru, care'i chiamA fArd drept
si impunere afar.
Am zis, cA femeia este datoare ca sl facd plcut,

sotului au, interiorul casei lor. Cum va putea

ea Insd, ca s ajungd niai cu inlesnire la aceasta ?

Cum va isbuti ca WI lege si s'l find apropiat

de casa lor ? Rspund Indat.

Fie casa mare sau micA, bogat sau modesta,
femeia este datoare a o tine In perfect ordine.
Totul se va Inatisa strlucitor de curtenie si
bine rnduit. In aceasta const luxul sdracilor si
cea mai pretioas podoabA a celor bogati. Ea insAsi

va cduta s aibA o tinut potrivit, adied se va

ferl de o potriv de neglijentd ca si de afectare.
Infdtisarea sa deschisA, sincerd, impunAtoare,
frumusetea sa serioas, dup cuvntul Sf. Scripturi, inveseleste chipul brbatului sdu. Nu poate

fi fericire mai mare pentru un bArbat, ca aceia

cnd isi gseste vesel pe femeia sa la Inapoierea

lui, multumit cA rAmne lngd el si cA'i face

tovrsia sa. Conversatia so, rnd pe rnd seri-

oasd, vie, glumeat, presdrat chiar de cteva placute tachinAri, de aceste mici rutAti inofensive,
care Imprumutd mai mult gust veseliei, glasul su
www.digibuc.ro

193

asa de dulce in unele momente, In fine o mulfime

de alte ademeniri pe care femeia le posedd, de care
ea $tie sd se foloseasc cnd voeste ; toate fac s
distreze, s depdrteze plictiseala, s risipeascd grijile $i preocupdrile, sd Indulceascd, chiar s vindece
durerile sufletului. Aceasta este $i convingerea in-

feleptului Solomon care zice Dacd limba femei

este plind de blndefe si de bunatate, dacd ea stie
s vindece ranele, brbatul sdu este cel mai fericit
orn".

La toate aceste farmece, femeia cu judecat adaugd la dorinfa de a fi pe placul sotului sdu $i o
admirabild indatorire. Ea nu va fi egoistd, pretentioasd ; nu va vol ca toatd lumea i bdrbatul ei
eel dintiu, sd se ocupe numai de ea, sd se plece
la toate fanteziile ei, s'i sacrifice gndurile, voin-

fele, pldcerile. Nu, ci din potrivd ea se uit pe

sine Insd$, se grdbeste ca s meargd inaintea dorin-

felor legitime ale sofului sdu de a'i face toate

serviciile care, i std In putinfd. Renunfnd la gusturile sale, ea urmeazd pe ale sotului su, cite$te cu
el cdrfile lui preferite, se distreaz cu ce'i place Iui,

lsnd chiar dacd trebue, unele acte de mild cari

nu sunt obligatorii. Ea se supune la tot ce cere el,
pentru a'i fi pldcutd, pentru a'l refine acasd $i
pentru a'l face ca s aprecieze $i sd iubeascd traiul
comun $i via-1a casnicd. Ea va reusi la aceasta $i mai

u$or nc, dacd a primit in casa pdrinfilor o instructie feluritd si o crestere ireprosabild. $i dacd
in urmd a cdutat, in limita posibilului, ca s se
find in curent cu cunostinfele absolut trebuitoare.
Un brbat inteligent va fi fericit daca va gas1 In
femeia sa un adevdrat tovards, care sa-1 inteleag,

sd impartd cu el lucrdrile, sau cel putin d'a se

interes de ele.

Sacrificiile ce isi impune o astfel de sofie, vor

fi cu prisosinfd rdsplatite. Ea va impedica pe barbatul sau ca s bat cafenelele, cercurile, cluburile
1.3

www.digibuc.ro

194

$i toate acele reuniri inventate, dupd cum se pare,

spre a smulge pe barbati din societatea sotiilor

$i a copiilor lor, spre a'i desgusta de bucuriile cd-

minului familiar, spre a'i arunc in petreceri, la

joc de noroc, cheltueli ruindtoare, in agitatiuni

politice, in fine spre a'i bgh in acele adunari periculoase, inimice ale religiei, ale patriei $i ale
moralei.
Pentru succesul deplin al femeii in aceasta deli-

cata chestiune, se cere ins anumite conditiuni.

Se cere ca ea sd'$i stpneasca firea $i sd'$i mla-

dieze caracterul.
Inteadevar, o femee poate sa aib toate calitatile
principale, virtutea, chiar asprimea moravurilor inclinare c`tre tot ce este frumos, o conduit exem-

plard $i in acelas timp sd se fac de nesuferit

printr'o fire greu de multumit, posomorta, susceptibila, impresionabild in mod excesiv $i
printr'un caracter plin de asprimi, bnuitor,
incapatnat cu judetata tot att de mai putin sigura, cat si de mai putin solida. Cine n'a auzit
vorbindu-se ate odat de femei artgoase, totdeauna nemultumite cu toate sfortrile incercate
de a le place, stpnite de spiritul de contrazicere,
schimbandu-si prerea cnd cineva arata c le-o
impartaseste, respingnd cnd li se acorda ceea
ce cereau ele cu un minut mai inainte, suprandu-se
contra lor insile clack' n'au la indemnd pe nimeni

asupra caruia sd-si descarce fulgerile mniei lor,

urmarind victimile lor, hrtuindu-le dupd ce au
istovit, nu numai propria lor iritare, cci este de
neistovit, dar chiar $i rabdarea cea mai ingereascd ?
Ce devine oare un sal-man barbat begat cu o ase-

menea scorpie ? De sigur c urmeaza una din aceste dou cai : sau suferd mucenia sau foarte adesea fuge din casa sa pentru ca s se arunce in
dezordine, dacd nu ia chiar, calea extrem permisa
in legislatia noastra, divortul.
www.digibuc.ro

195

Fdra indoiala, ca sunt $i exceptiuni ; in tot

cazul dad sunt rare, ele nu sunt noi. Inteleptul
Solomon le constat inc din timpul ski ; el a
insemnat chiar, asupra acestui subiect, cteva observatiuni bune de luat in seama: Mai bine, zice
el, sa locue$ti inteun colt al acoperi$ului, decit sa
locue$ti cu o femee glcevitoare". Motivul este
acesta. Femeia glcevitoare e ca un acoperi$ prin
care pid mereu chiar si iarna, fail ca s poti gasi
sub el un addpost. Un alt scriitor sfant adauga la
acest portret putin mgulitor urmatoarele : Rutatea femeii ii schimbA figura, tot exteriorul sau,

ea 11 dd o privire intunecatd, la fel cu privirea

ursului. In mijlocul rudelor sale, brbatul acestei
femei sufer auzindu-le vorbind de defectele sotiei sale ; el suspin amar".
Incheierea e aceasta : Mai bine e s locue$ti cu
un leu $i cu un balaur, dect sd locue$ti cu o femeie rea.

Femeia este datoare deci, ca sa fie blnd, cu

judecat $i chiar s i$i sacrifice dispozitiunile $i
inclinatiunile sale pentru linistea sotului $i casei
sale. Dumnezeu ajuta $i rasplte$te pe sotia care
iSi stpne$te impresiile $i se silete ca s dobndeasd moderatie $i bunvointd.
In fata attor sacrificii co i se cere, femeia are
$i ea dreptul la oarecare atentiune si indatorire
din partea sotului su. Dad brbatul are inima,
dacd-$i intelege adevratele interese, el va asculta

adesea de dorintele legitime ale sotiei sale. A-

ceasta are tot dreptul ca s ceard sotului su ca sa

rmie in casd o parte din timpul in care nu e

ocupat, are dreptul ca sd-i cear ca sd fie cu firea

$i caracterul mai aproape de putinta d'a fi servit,
vesel, voios, un plcut $i bun tovara$. E o mare

suferint pentru o femee cnd are sub ochi, in

timpul ctorva minute cat st in casa, pe un orn

plictisit care suferd de nevoie cu fata severd, supd-

www.digibuc.ro

- 196 rdcios $i rutcios. $i 'i e nesuferit traiul cu un orn

care nu tine nici o socoteald de ceeace se face pen-

tru el, care st inteo tcere morocnoas si rece,

sau nu spune deck monosilabe, sau ce e si mai rdu

inch' nu inceteazd de a adresa plngeri -Mil motive,

reprosuri nemeritate, cuvinte tari si jignitoare.

Femeia cu judecatd nu cere In totdeauna complimente, nici lingusiri, nici expresiuni drdgstoase ;

ea $tie cd brbatii nu sunt asa risipitori cu d'alde

astea. Are dreptul insd ca sd ceard purtare corect,
dreaptd, sincerd, pornit din inim, semne ale unei

iubiri reale. Cnd inimile se inteleg, ea nu va

avea nevoie de cuvinte frumoase, adesea insela-

toare, pentru ca sa simtd c bate un suflet sub

o aparentd asprd. Faptele ii vor ajunge $i ea va
gsi ea.' e fericit.
*

In csnicie, ajutorul $i ingrijirile pe cari sotii

si le datoresc unul altuia, fie in vieata obisnuit $i

in boald, fie In mijlocul traiului lor la olalt $i in
batrnete, sunt temelia pe care se 'Malta edificiul

mret al unirii brbatului cu femeia.

Ca cap al familiei, brbatul este dator ca s se
osteneascd, sd lucreze din toat puterea sa, dupa
imprejurdri pentru vieata, Intretinerea, indestularea chiar, a acestei familii. Cu toate acestea, daca
femeia are $i ea iputinta asta, pricepere si rgaz, nu-i
st edu de se va interesa si de aceast grea sarcind.
Se cuvine ca ea sd imprtaseascd oboselile bArba-

tului $i s-1 ajute prin ordinea si prin economia

ce va face sa domneascd pretutindenea, att in
cheltuelile ct $i in conducerea gospoddriei sale.
Aceasta este una din cele mai de seamd dintre
datorii, de care nu trebue sa se lipseasc nici
bogdtia $i nici toat indestularea.
Daca voeste cineva sa-si pastreze forta si skidtatea, se cere ca sd aiba hrand imbelsugatd, substantiald $i luat la ore regulate dupd ocupatiunile

www.digibuc.ro

- 197 .sotului. Femeia are indatorirea ca s dea cina totdeauna la timp si la momentul cerut de sot.
Aceias bgare de seamd si aceias exactitate din
partea sa sunt reclamate si in ce priveste buna stare
a dulapului de haine. Trebue ca brbatul sd-si aibd
la indem-n att rufdria ct si hainele sale. Nimeni

nu face mai nerdbdtor si nimic nu irit pe un

barbat mai mult ca neglijenta si desordinea In

care-0 gseste imbrcmintea sa. Multe femei se

plng de nerbdarea si de pretentiunile sotilor lor,
dar n'au In totdeauna dreptate. De multe ori vina

e a lor proprie, pentru Ca' isi uit de aceast datorie

si lipsesc dela orice bun simt de ordine si de

prevedere.
Femeia inteleapt se sileste a-si implini ct mai

bine aceast datorie. La timpul cuvenit masa este

gata si femeia se simte fericit cnd isi vede brbatul vesel, multumit si plin de voiosie. Nimic infr'adevr nu descretesfe mai mult fruntea ca dorintele satisfcute.
Aceste ingrijiri inteligente si aceast exactitate
o .aratd o femeie prevAzdtoare si pentru rufaria si
v:estmintele brbatului s.u. Totul este prevdzut,
examinat, reparat si pregAtit mai dinainte cu o
atentie minutioas. Brbatul sdu apare cu cinste
in societate si aceasta este mndria femeii care stie
sli fac datoria de adevraf sotie.
Dacd devotamentul fat de brbat este pentru
femeie o datorie in timpul obi$nuit, cu att mai
mult este o datorie in timpul boalei sotului sau.
Cnd boala amenint o existentd a$a de pretioasd,
femeia constienta de sine si de indatoririle sale nu
crut nimic, nu se crutd nici pe sine ins$ In ingrijirile pe care le dd acestui scump bolnav. Ziva, noaptea, ea va veghe lng el, spre a-i face foate servi-

ciile, cele mai delicate si cele mai respingatoare

chiar. Ea nu va neglij nimic. Medic si leacuri pentru tmduirea corpului ; rugdciuni si taine pentru
www.digibuc.ro

19S

snatatea $i mntuirea sufletului, toate vor fi chiemate de ea pentru dobndirea sandtati trupe$ti $i
suflete$ti a sotului sau. Crestind curagioasa, credincioasa, luminata si inflacarata, ea tine inainte

de toate la fericirea eternd a aceluia pe care 1-a

iubit In aceast lume. Nadjdueste sa-1 regdseasca

$i sal iubeasc 'Inca inteo altd vieata mai buna ;

nu este ca acele femei care sub pretext cd evita
bolnavului o impresie de tristete consimt la moartea lor ve$nica. Ea II pregateste pentru vieata cea
fericita prin administrarea sfintelor mistere.
Devotamentul $i iubirea femeii pentru sotul sau
II impune deci obligatiunea ca s conducd sufletul
bolnavului iubit la indeplinirea datoriilor cre$tinesti, impcndu-1 astfel cu Dumnezeu.
La rndul sdu femeia are dreptul de asemenea
la toate atentille, la toate ajutoarele cerute de

constitutia sa cea att de fragedd. Cnd boala

atacd acest fraged organism, a$ de des turburat,

scuturat, obosit, ea se inftiseazd cu atat mai serioas, mai ameninttoare. Femeia atunci are dreptul la toata Ingrijirea sotului sau. Dacd nu poate el
sd-i facd serviciile necesare, neaparate, este dator
ca s-i procure toate cele de trebuintd cu rvna
dupd puterile sale. Aceasta e toentru el o datorie de
inima, dacd are inim 0-1 arat ca pe un sincer si
credincios tovar$ al sotiei sale.
Dacd nu e vorba deck de oarecare necazuri obicinuite, femeia le va suporta cu curaj in lini$te.
Ea nu va turbura pe nimenea. In loc ca s se vaete
$i s plng, in loc ca s Ge facd nesuferit prin pre-

tentiile sale, prin iritarile sale, prin caracterul sau

greu de multumit, ea va da pild de rbdare $i

de supunere lui Dumnezeu. Cnd pericolul ii va

amenint viata, ea nu va a$tepta ca in ultimele momente s alerge la harul sfnt $i intaritor al tainelor Bisericei. Ea va mngi pe ai sal prin credinta
$i prin energia isvorta din o asemenea credinta.
www.digibuc.ro

Devotamentul acesta pe care sotii si-I datoresc

unul altuia, se cuvine ca sA se arate in toate impre-

jurArile vietei lor la olaltA. E adevArat cA sotii

traind mai mult timp impreunA, inflAcArArile entu-

ziaste dela inceputul cAsniciei se cam rAcesc $i

aceasta din pricina atingeri cu realitAtile $i relele

vietei. Inima vorbe$te mai putin $i ate odatA poate

cA nu vorbe$te de loc. Sentimente nu tocmai delicate, pasiuni mai putin curate iau locul sentimentelor nobile si pornirilor sincere. Adesea sensuali-

tatea inlocue$te sensibilitatea $i iubirile dulci. In

acest caz mai ales, femeia pierde o parte din calitatile sale exterioare $i cu timpul este nevoitA ca sA
sufere infirmitAti dureroase, dupd a t Aror urmA vin
numai nenorociri.

Cte odata nevoile acestei vieti se intmpina cu

mai multA trud, ocupatiunile procurA mai putin
cstig $i prin urmare mic$oreazA indestularea ; in
acela$ timp cheltuelile se mAresc. Aceasta mai cu
seama cnd sunt copii la mijloc, sotii fiind datori
ca sA ingrijeasca de educatia $i de asigurarea unui
rost pentru dn$ii. PreocupArile $i lipsa inaspresc
caracterele $i fac mai anevoioasA intelegerea. Discutiuni neplacute se nasc, pe urmA plngeri, acuzari, repro$uri nemeritate dintr'o parte $i din alta.
Oboseala si neintelegerea aduc desgustul, totul
apare defectuos, rAu, netolerabil. InAsprirea aduce
cuvinte amare $i ucigatoare ; turburarea creste pe
fiecare zi. $i dacd se sAvrseste vre-o imprudentd,
vre-o gre$aId mai ales, atunci s'a isprAvit cu intelegerea, cu pacea si cu dragostea. Neunirea aduce
indata scandalurile, iar separatiunile aruncA dezola-

rea $i necinstea In familiile unite 'And atunci, cu

att mai mult cu ct legea divortutui, care se aplicA

de niste bAietei cu multa u$urint, deschide astazi
largi u$ile tuturor neornduelilor.
Care va fi purtarea unei femei cuminte in aceste

www.digibuc.ro

- 200

imprejurri critice in adevr ? lath' chestiunea care

ne intereseaz.
Femeia cu judecat face mai inti apel la convingerile sale religioase ; credinta a o lumineaza
asupra datoriilor sale mai mult ca asupra dreptu-

rilor sale. Departe de a ced ispitei cu totul fi-

reased de a rspunde la desgust cu desgust, la insulfa' cu insult ea va face cu ajutorul lui Dumnezeu cele mai mari sfortri ca s." se arate mai
devotatd ca ori cnd. Incredintat c'd blndetea $i
rdbdarea cre$tind fac mai mult dect forta $i mnia
ea se va insufleti pentru practicarea cu mai mult
devotament a acestor virtuti. SA' evite orice discutie, s." lase s." cadd asupra ei, fdr s rdspunda,

orce mustrare nedreapt4 orce vorbd iritatoare ;

s rabde cu indiferent $i s'a." apar totdeauna bund
$i binevoitoare, mai econoamd, mai rnduit, mai

sacrificat. lat ce'i inspir prudenta $i vointa pu-

ternia de a'$i face datoria, chiar mai mnit deck

datoria sa.
Atta incd nu e destul. Simtul sdu drept ii recomand intrebuinfarea tuturor mijloacelor ingaduite spre a plce, fdr voe, brbatului sdu. Printre femeile ajunse la vrsta care numai e tinerete
frd s." fie insg incd bAtrnete, sunt unele cari '$i
neglijeazI. fdptura $i se cred de acum disperate de
a se mai ingriji de ele ; altele, aruncndu-se in directie opusA nu fac altceva deck s'a" lucreze la Os-

trarea frumusetei care e pe drum de peire. Ele

fie mereu tinere $i nu A/Ad ch.' gltelile le

trAdeaz contrastnd cu incretiturile fruntei lor si
cu culoarea stinsg a fetei lor.
Femeia cu bun simt, Ins, se tine intre cele cloud
vor s."

extreme ; departe de a)cdcleh in lasa-m s te las sau

in neglijent, ea se ingrije$te de faptura sa, alegnd cu fin* $i cu gust, numai aceia ce se potriveste vrstei, pozitiunei sale sociale. Acestei atentiuni va rspunde succesul, pdstrnd o dreapti
www.digibuc.ro

- 201 -

stpnire asupra spiritului i inimei unui barbat

demn de o astfel de sotie.
Anii pot ca sd rdpeasc farmecele fizice, toata
sau o parte din stralucirea lor ; iar sfortarile ca
s le separi rmn nefolositoare. Dar datoriile i
drepturile reciproce se mentin in toat vigoarea
lor. Calittile adevarate i solide ramn i merita
toata dragostea. Femeia numai sotului sau a sacrificat frumusetea ei i ca atare ea are dreptul in totdeauna la iubirea sa, la recunotinta sa i mai ales
la credinta sa inviolabild.

Dacd barbatul vrea sd fie drept i sincer cu sine,

Ware cleat s se examineze singur. Orict de bine
conservat se va pretinde ca este, tot nu va pute
sa zicd O.' timpul nu 1-a atins i nu Va insemnat cu
pecetea sa. Deci s nu ceard sotiei aceia ce el insui
nu poate sa dea.

Prin urmare, s aibd pentru femeia sa iubirea

i devotamentul pe care i le cere ei i atunci va con-

tinu sd strluceascd pe firmamentul casei lor astrul cel blnd i dulce, care a luminat primele lor
inceputuri de dragoste.

Dupd vrsta de mijloc i cea aproape de batrnete, vine i aceast mult onorata mosafira,
batrnetea.
Dupd ce, cu vointa lui Dumnezeu, sotii au lucrat
i suferit impreund, dup ce s'au luptat cu greuta-

-tile vietei, vdd In fine sosind i btrnetea. Ea

vine incet, anuntndu-i sosirea prin

simptome.

anumite

Infirmittile incep sau se mresc, indispozitiile

se arat mai des, sau se prefac in boli Ipericuloase.
Progresiv slbete faculttile spiritului i o in-

tepenire a diferitelor organe ale corpului II face

ca s" se miste cu anevoint. Pest; putin vestitorul mortii va anunt sfritul i va paraliz actiunea sufletului, sfrmnd pe cea a corpului.
Atunci s'a isprvit. Unul i altul, sau numai unul
www.digibuc.ro

202

dintre soti, va deven1 un obiect de mila $i mai mult

cleat ori cnd va ave nevoie de indulgenta, de

rAbdare $i ingrijiri devotate.

Cari sunt datoriile femeei fatd de brbatul sau

cazut in aceastA tristA stare ? lata raspunsul ce voiu

da imediat.
De obiceiu, mai putin inaintat in vrsta, femeia

i pastreazA mai mult fortele fizice $i morale.

Se cuvine deci ca ea s continue pe lnga sotul
sau rolul de ajuttoare cu aceia$ dragoste in inima
cu aceia$i credit* in suflet pe care a artatat-o in
anii frumo$i ai convietuirii lor. SA nu-1 izoleze $i
s-1 suporte cu blndete. In ochii lumii batrnii
parca nici n'ar exista, societatea cu ei nu mai oferA distractii $i adesea mai toti Ii pArAsesc. Numai
femeia credincioasd $i devotat nu socoteste lucrul

in acest chip. Ea din potrivA ingrije$te staruitor $i

grabnic pe acela care i-a fost tovard$ul credincios
al existentei sale, care s'a consumat pentru ea, in
timpul vigoarei $i al activitAtei sale. Dacd a pierdut mult din ceeace atrgek dacA e trist, daca suferinta II face foarte pretentios, plictisit, posomorit,
ea Il va iert $i-i va arAt o rAbdare deplina.
DupA cum mama veghiazA lngd copilul sau tot
a$A ea va inconjurA cu cele mai ginga$e atentiuni
pe acest copil de o altd varstA. SA-1 distreze,
mngie, s-1 imbArbAteze, sd-1 sustie In sldbiciunile sale, s-1 lase sA-$i facA, frd s" se mnie, plan-

gerile sale nedrepte ; sA asculte cu bunAvointa regretele sale adesea repetate, sA-i indulceasca, sa-i
legene $i sA-i adoarma suprdrile $i durerile sale ;
reinsufleteascal curajul sAu $i mai ales sperantele sale crestine$ti. Aceasta va fi indatorirea
caritabilA ce are de indeplinit in aceste zile fungi
de incercAri.

PlAtindu-s6 In acest chip de aceste obligatiuni,

o sotie cre$tinA $i cu judecatd, mai trebue ca sA se

ingrijeascA de punerea in ordine a bunurilor sowww.digibuc.ro

- 903 --

tului su batrn $i de mntuirea sufletului sau

mai cu seam.

In ce prive$te cel dintiu punct, ea va aranj

totul cum este mai bine.
lar in ce prive$te al doilea punct, cu mult mai
demn de atentie, se va purt cu mult prudenta.
Pna atunci poate cu toate struintele, lacrmile $i
rugaciunile sale n'a putut s induplece pe acest
barbat ca s dea lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu. A trebuit s rabde, s a$tepte dar acum minutele sunt numrate, timpul se grbe$te, sar$itul
se apropie, ora hotritoare are sa sune $i o femeie
credincioasd nu poate s sufere gndul unei desprtiri vecinice.

Evitnd orice siluire, care ar rdpi libertatea acestui act suprem, prin urmare, i-ar rdpi. $i folosul $i meritul, ea indulce$te tot ceeace ar pute s
ingrozeascA in ajutoarele pe cari le dd religiunea
$i induplecd pe brbatul su s le primeasc5. Prefeed mai bine s mntitiasc pre tovar$ul &du
prin durere dect s-1 piard prin indiferent $i
complezentd.

In fine, dupd moartea sotului femeia nu-I va da

uitarii. Florile $i coroanele, mai mult sau mai putin costisitoare, nu spun nimic inimei unei adev-

rate cre$tine, ea se va rug, va pune s Ge fac

rugaciuni $i va c$tig dela Dumnezeu iertarea pcatelor lui. In acest fel i$i va manifest amintirea
de sotul stt, pn in ziva in care Dumnezeu chie-

mndu-o la el, o va unl din nou cu acela cu care

a trit pe acest pmnt.
Toate aceste datorii pe care am vAzut CA.' le are
femeia fat de brbat, le are $i acesta fatd de sotia

sa, cnd ajunge in starea de neputint.

Ca $i brtbatul, femeia nu poate ca s scape de
suferintele $i umilintele btrnetei $i deci ca $i
dnsul, ea are dreptul la indulgenta, la blndetea,
la rbdarea $i la toate u$urdrile ardtate. S.A.' nu se

www.digibuc.ro

204

teamrt brbatul prin urmare, ca s-i vorbeasca de

regularea celor din urm afaceri din lume, dar mai
ales de grija vietei celei vesnice. Ea se va apropia
din ce in ce mai mult de Dumnezeu, va priml harul
tainelor dumnezeesti si va intr cu incredere in bucuria Domnului.

Ca si femeia, brbatul are de asemenea indatoriri sufletesti fatd de sotia sa. El este dator ca sa
se roage si va pune s se fac rugAciuni pentru

odihna si iertarea pdcatelor aceleia care a fost

si va ramne pentru totdeauna tovarsa vietei sale.

Mama
5i i-a binecuviintat pre diinsii Dumnezeu ziciind:
cresteti si viiinmultiti si umpleti prinaintul si-1 sta-

pniti pe el"1) Acesta a fost cuvntul Domnului

Care cei dintiu oameni si in el trebue cautat scopul principal al unirei brbatului cu femeia, unire
pe care Domnul nostru lisus Hristos a ridicatu-o la
demnitatea de mister.
Omul a fost creat si hotrt ca prin cAznicie cu
femeia s" se inmulfeasc si s umple pdmntul ce
i s'a dat spre stpnire.
Lucrul acesta a fost recunoscut in totdeauna si
cu deosebire de cnd legea harullui 'a luat stapfire asupra omenirei. Mntuitorul insusi a dat uniri brbatului cu femeia un caracter mai sfnt si
mai dumnezeesc prin puterea harului ce li se hdrdzeste odatd cu binecuvntarea religioasd pentru
buna crestere a copiilor lor.
Odatd cu punerea la cale a csAtoriei, femeia urmeazA deci, ca sd se gndeasc serios asupra indatoririlor pe cari le impune maternitatea. Ea trebue
1) Fac. I. 28.

www.digibuc.ro

205

s cunoasc aceste indatoriri, spre a fi capabil ca

s inteleag cinstea $i mdretia acestei plcute $i admirabile vocatiuni. Dndu-i acest titlu glorios de
mama, Dumnezeu Ii imprtd$e$te ceva din infinita
sa fecunditate $i o asociazd la sublima sa paternitate. El Ii incredinteaz sufletele al cdror creator
este, suflete destinate pentru o nesfr$it fericire.
Prin maternitate femeia devine deci impreund lucratoare cu Dumnezeu. Ea dd familiei sale membri cari sA-i perpetueze numele, traditiunile $i mai
ales virtutile ; patriei sale, cetteni cari s o sustie,
sa o fortifice $i s ro apere ; bisericei, copii asculcultatori, credincio$i si dispusi spre fapte bune.
Ace$ti copii, cdtre cari se indrepteazA toate ingri-

jirile si pentru cari se face toate sacrificiile sunt

bucuria inimei sale, gloria $i coroana sa.
Si cu toate acestea sunt multe femei, cari nu cunose, inteleg rau $i chiar despretuesc cu bun $tiintd datoriile lor de mamd. Unele se tem de suferinte $i voesc ca sA evite pericolele cari pot sd atinga sanatatea $i sa ameninte chiar viata lor. Temerile lor se indoesc cnd au mai trecut prin niste
astfel de incercdri. Altele se dau inapoi din fata
sacrificiilor pe cari i le impune nu numai na$terea
copiilor, dar $i cre$terea, educatia $i toatd viata
lor. 1$i infAti$eazd ingrijirile struitoare pe cari e
de nevoe sd le dea slabiciunii lor, ziva $i 'noaptea ;
ostenelele impuse de cre$terea, instruirea, procurarea mijloacelor de existent $i pregtirea unui
rost. In toate aceste socoteli i$i uit de Providentd
care binecuvinteaz, sustine $i se ingrije$te de
toate creaturile sale. Aceste mame viseazd pentru
copiii lor bel$ug, bogtie frd muncd, lux, adapost
de orice lipsd, de orice durere $i in afar de orice
luptd, de orice sfortare. Asemenea nu vor s aibd
dect un numr foarte restrns de mo$tenitori $i
folositori ai averei.
Ct sunt de gre$ite aceste mame in aspiratiunile
www.digibuc.ro

206 -

si dorintele lor In aceast privint, ne-o probeazA

experienta zilnic. Ficele $i mai cu seam fiii unici, devin de cele mai multe ori, instrumentele de
tortur pentru printii cari despretuesc cu purtarea lor legile naturale si divine.
Fiii unici sunt de obiceiu stricati $i lene$i. De
ce s'ar osteni bdiatul mami cu ceva, cnd II e asigurat o mo$tenire la care nimeni nu va veni s
stea la parte cu el ? Mai trebue s ne mil-Am dar, c
acesti fii unici sunt adesea fiinte nefolositoare, neingAduitoare, risipitoare, a fac nenorocirea si desnAdAjduirea printilor lor ? Ba ceva mai mult, sunt

cazuri cnd moartea ii rdpeste de timpuriu iubirei

oarbe $i vinovate a printilor, distrugnd cu ei familia lor $i attea sperante egoiste si necrestinesti.
Nenorocit este acela care rmne singur, zice Sf.
Scripturd $i mai nenorociti sunt acei ce rdmn singuri prin greseala lor, zicem noi.
Distrugerea familiei este Ins distrugerea patriei
$i aceasta ar trebul s ne destepte din toropeala In
care stm $i s ne cuminteascd.
Dar mai sunt In fine si alte femei cari isi sacrific datoria vanittii. Maternitatea, socotesc acestea, csa" le stric farmecele exterioare, de cari ele
leagg o foarte mare important, $i CAI le rpeste din

frumusetea, pe care tot ele $i-o atribuesc frd judecatd.

Ingrijirile de copii le-ar condamn s stea in

cas, le-ar rapi distractiile, plAcerile lumei, le-ar
stnjeni, le-ar intrerupe dela intlnirile lor si le-ar
impiedia dela soarele, baluri, teatre etc. Din cauza
aceasta,ele prefer s nesocoteascd obligatiunile
cele mai de cpetenie, s renunte la twig fericirea,
la toate bucuriile unui cmin inveselit de o vioaie
$i sgomotoas familie. Va veni 'Irish' o zi in care
aceste femei, as de putin serioase, as de indrgite de frumusetea lor, de libertatea lor $i de pi:a"cerile lor, se vor cAl de purtarea lor vinovatd. Anii
www.digibuc.ro

- 207

vor nimicl acele farmece de cari sunt acum ash de

mndre, lumea le va dispretul $i le va parasi.

Plictiseala, prsirea prietenilor de alt data tristetea singurttii, supdratoarea apropiere a mortei,
se vor uni pentru ca sa intunece si sa zdrobeasca

sufletul lor nemngiat. In sfr$it ele vor cade

in spinarea streinilor, cari le vor vinde ingrijirile
scump, sau a rudelor deprtate, indiferente $i fard
suflet, cari vor grbl, cel putin dup dorinta lor,
momentul de a ave odat in mna o mostenire
rvnit d'atta timp.
Cu totul in alt chip se arat femeile in adevar se-

rioase $i cre$tine. Ele s'au csatorit din vocatie,

in cuno$tint de indatoririle ce au $i cu hotarirea
nestrmutata de a indeplini toate aceste indatoriri.
Nici egoismul $i nici un fel de tearn nu influenteazd purtarea lor. Viata, ele $tiu bine, nu le-a fost
data pentru ele singure, nici mai ales pentru satis-

facerea dorintelor lor si mai putin pentru pati-

mile lor.
A slavl pe Dumnezeu in starea in care le-a pus,
a suferi dacd trebue a se sacrificA in totdeauna, a
se lips1 de plcerile $i de bunurile lor personale,

a transmite la fiinte iubite viata pe care ele au

primitu-o, a inlt suiletele, a le lumin, a le

cdlduzi, a le form pentru virtute dupd chipul lui

Dumnezeu, acestea sunt marile si admirabilele indeletniciri, cari vor ocup existenta lor activa. Ele
vor consacr acestei meniri tot spiritul, toata forta
$i curagiul pe care il au. Aceia ce le va sustine este
ndejdea cu care Domnul, care le impune toate
sfortdrile acestea, poate si vrea s." le ajute in milostivirea sa atotputernicA ; este $i asigurarea ca el
nu va uit nici una din durerile lor, nici unul din
sacrificiile lor.
Dar s m rezum.

Pe cnd femeia fdrd judecat si necrestin e

mndrd de pstrarea frumusetii $i de bucuria de

www.digibuc.ro

208 -

placerile lumii si de o libertate de care abuzeazd,

femeile crestine si cu rnintea intreaga se multurnesc

cu acele satisfactiuni legitime, mai sanatoase si

mai nobile ce le sunt pregatite de cel de sus. Aceste

satisfactii le gasesc in aprobarea si in pacea constiintei lor, in linistea si intimitatea interiorului

casei lor, in dragostea unei familii fericita, care-i
datoreste existenta si fericirea.
*

Sa cercetam acum cu deamAnuntul datoriile ma-

mei fata de copiii sai in cele trei principale fa7e

ale vietii lor, In care ea poate si trebue sa le ajute
cu toate ingrijirile ei. Aceste trei faze sunt : copiltiria, tineretea i maturitatea.
In copilarie, mama trebue sa vegheze asupra ei

Insasi din momentul ce a aplecat impovarata, sa

de copiilor ei toat atentiunea pe care o cere slabiciunea lor, s le de elementele instruirei, sa le
formeze inima si caracterul prin cea dinti educatie, in fine sa stie s astepte rezultatele fructelor
attor munci.
Vom studi in parte pe fiecare din aceste indatoriri.
Din primul moment in care o femeie simte si se
incredinteaza ca Dumnezeu o chiama la onoarea de
a fi marnA, ca el a hotarit s'a'-i incredinteze un su-

flet creat dupd a sa asemnare, ea trebue sa ve-

gheze cu cea mai mare grije asupra acestui pretios

depozit, prin urmare asupra ei insdsi, aceste doua

existente depinznd absolut una de alta si la un

loc fiind una singurl.
In cazul acesta se prezint dou extreme de cari

trebue deopotriva sal se pdzeascd. De o parte e

exagerarea precautiunilor necesare, fra indoiala,
dar numai inteo msurd oarecare ; de alta neglijenta si nepsarea de crutari indispensabile. Calea
de mijloc este Ins cea mai bund. SA' se evite nelu-

crarea, indiferenta, trndvia si moliciunea, dar

www.digibuc.ro

- 209 In acela$i timp s nu lipseasca indemnul, incurajarea curn $i stpnirea $i moderarea activitatii.
0 femee in aceast stare ia o branal mai intaritoare, avnd nevoe de mai multd forta $i cautd sa

fug de tot ceiace de aproape sau de departe ar

pute sa-i atinga sdntatea sa. Trebue iara$i ca sa

renunte la lucrari prea obositoare, la tot ceeace

cere prea multe sfortri, s lase deocamdata la

o parte gtelele elegante cari pot deven omortoare, sd se lipseasca de reuniri, de serbari obosi-

toare $i sgomotoase, sa."-$i sacrifice plcerile, sa-si

tin in fru fanteziile unei imaginatiuni impresionabile mai mult ca ori cnd, sa."-$i crute emotiunile
prea tari, surescitrile nervoase ; sa duca o vieata
retras, mai calma ca de obicei, fr s ro$eascd
torusi de onoarea pe care le-o acordd Dumnezeu,
s se roage mai des $i cu mai multd caldur ; in
fine s primeasca.' cu curaj $i sa lase in grija lui
Dumnezeu mai dinainte durerile neinlaturabile, dar
foarte demne de laudd.
Cu o astfel de mama., micul ingera$ a$teptat, glseste la intrarea sa in lume totul gata pentru primire. Cea mai ginga$e dragoste, ingrijirile celc
mai grabnice il primesc $i-1 inconjoar. Ceeace

cere mai inti slabiciunea $i delicatetea sa este

harul Sfntului Botez, care 11 va zmulge dela diavol, il va face copilul lui Dumnezeu $i al Bisericii,
ii va introduce germenii credintei, ai ndejdei $i ai

dragostei, ii va da dreptul la imediata primire a

Mirungerii $i a Sfintei Imprtsiri 0-1 va face mo$tenitor al cerului.

Adevarata cre$tina, prin struinta d'a se boteza

ct mai iute posibil pruncul, se deosibeste de acelea, cari din motive $ubrede si -Mil nici o valoare
intrzie la nesfr$it botezul copiilor lor $i le pericliteazd cu acest chip mntuirea vecinicd. Ei II
este imposibil sal amne botezul copilului sdu, ar
11

www.digibuc.ro

210

ave prea multa neliniste $i constiinta sa turburatd nu-i va da pacea cuvenitd.

Prin urmare, ea strueste, ca ct mai in graba,

s fad aceia ce-i porunceste Dumnezeu, Biserica
$i dragostea pentru un suflet as de scump.
Fericit apoi c urmeazA legea Providentei,
mama 1'0 pastreaza pentru ea, afar de cazuri de
absolutd neputinta, obositoarea $i foarte onorabila sarcin de a-si hrn ea singurd copilasul. Ea
nu se grbeste a-0 da odrasla pe mini streine, nu
cautd sal se scape de ingrijirile maternitatii $i nici
nu umbld dupa libertatea cea aducatoare de distractii $i de plceri lumesti. Ea isi intelege prea
bine rostul chemarii sale, cum si adevaratele sale
interese cnd lucreaza astfel. Nu crutd nici un sacrificiu spre a transmite copilului odat cu laptele
ce-i dd s sug, forta, viata $i toate acele desvoltri sufletesti, cari fac adevrata lui valoare in N iitor.

Dac alptarea, aceast mngiere, ii este opritd, ea se va interes de aproape, ca doica ce-i
va da sa" fie nu numai sanAtoas $i puternica, dar
Inca cu o purtare onorabila, cu bune moravuri, con-

stiincioasa si crestin evlavioas. In acest chip ea

e sigura c copilul su nu va suge vitiul odat cu
laptele, dupd cum foarte adesea se intmpla azi.
Printre mame se gsesc unele inteadevr neomenoase, cari nu numai d nu vegheaz de loc asupra copiilor lor, dar incd ii prsesc In minele
doicelor $i ale servitorilor. Acestea cautd sa intre
repede in miscarea obicinuit a vietei bor. Le-a
costat att de mult ca s'au vdzut lipsite pentru un
timp de unele nimicuri si aleargd cu grbire dupd
plAceri, fail s se mai gandeasd cd copiii rarnn

pdrsiti in mini streine. Ele nu se intereseazd

dac copiii plng, sau dac le chiamd in zadar pe

dnsele cari ar trebui sd fie acolo, aprbape de ei,
s le surzd, sd-i legene, s le adoarm durerile.
Putin le pas acestor mame dad copiii lor cnd

www.digibuc.ro

deschid ochii nu zresc dect figuri indiferente,

plictisite sau mniate, dac nu aud dect aspre
si nemiloase cuvinte si dacd In loc de mngieri nu
primesc dect suduiri si amenintari necuviincioase.

Cine n'a vdzut copii uitati cine $tie n ce loc,

ba si lipsiti de hrand ? Sau cine n'a intlnit copii
trti, zguduiti, htnati in crucioare ru atrnate,
pe caldarm sau pe pavele crdpate, expusi la toate
relele vremi, In timp ce as zisele lor pzitoare, se
apuc de flecArii, sau caut s lege $i s Intrefina

legaturi neingdduite ? Mai e nevoe ca s vorbim de

acei nedemni servitori, cari merg cu inrdirea lor

pn In a face ca copiii s capete deprinderi urte ?
Acestea sunt din nenorocire cazuri cari urmeaza sa

ne ingrijeasd. $i mai ales pentrUc sunt prea din

cale afard dese. Mamele acestor copii se cred f deft'

nici o raspundere inaintea lui Dumnezeu $i a oamenilor. Nici nu vor s tie c nepsarea si neglijenta lor sunt cauza tristetei, a boalelor si ate odata
a morti copiilor lor. Si cu toate acestea se $tie ca
numai ele sunt vinovate dac atatea fiinte mici sunt

suferinde, plpnde $i cu constitutie slabd ; daca

victime ale neprevederii lor, ei devin mai trziu
precoci pentru vitii $i rebeli fat cu virtutea.
0 mam vrednic de acest nume nu las nimAnui

ringrijirea exclusiv a copiilor si, chiar cnd ea

are mijloace de a fi servit, ea tine totdeauna aproape de ea, sub ochii sdi pe femeia cari o ajutd
sau o Inlocueste. In afar ca si InAuntru ea supravegheazA totul $i In totdeauna ; nimic nu Kalil
de sub controlul sdu, hrana, curdtenia si alte ingrijiri de tot felul, In fiecare moment ziva si noaptea.
Nimic nu o indeprteaz, nimic nu o Clescurajeazd,
nimic nu o opreste. Aceast deosebit devotiune a
mamei, face ca copiii s fie feriti de multe rele, sa
creased plini de putere si de vieat, s fie sndtosi
la corp si la minte $i pregdtiti ca s fug de rusine
urmeze pe calea binelui.
www.digibuc.ro

212

Dar s struim putin asupra unora din multele

indatoriri pe cari le are o mamd buna fat de copill sdi.

Putin cte putin, copilul se ridicd din intunerecul in care pdrea a. este Ingropat.
Odatd cu corpul se desvoltd $i sufletul lui, care
cere Ingrijiri potrivite cu natura sa inteligent si
Cine-i le va da, dacd nu mama, cel mai de
aproape pzitor, pus de Dumnezeu aproape de lea-

ganul sau? Prin cuvinte simple $i cu blndete,

mama va deslegh limba copilului, va destept spiritul lui $i-i va comunich primele notiuni ale lu-

crurilor. In puterea ei sta, prin mngierile sale

ca s facd s pdtrundd in inima copilului acele curate sentimente cari fac pe adevdratul our ; in pu-

terea ei asemenea std ca ,sd exerciteze si s indrepte aceast voint care se naste.

Crestind credincioasd, mama incepe a da copiluJui primele notiuni din doctrina singurei religiuni
adevrate. Ea II invat s cunoascd, s roage si s

iubeascd pe Dumnezeul cel prea bun, mai ales

pentru copiii cu minte $i ascultdtori. Cu ea copilul silabiseste dulcele nume de lisus, odatd cu numele tatalui .$i al mamei sale. El se roagd Tatlui
ceresc ca
sprijineascd, sd-1 cdluzeascd $i sd-1
mntueascd. lar mama bgdtoare de seamd urmd-

reste cu dragoste $i cu grije formarea.inceat a acestei creaturi incntdtoare. Ea caut s-i mdreascd
comoara cunostintelor sale, ea pndeste desfacerea, deschiderea acestor muguri durnnezeesti, a acestor daruri si-i exerciteazd ratiunea aceasta tnard ca s distingd binele de rdu. In acest chip cu
incetul copilul va ajunge s priceapd elementele
mai de seamd ale credintei cum si poruncile lui
Dumnezeu $i ale Bisericii sale. Omul lipsit, la leagdnul sdu, de acest pretios ctig, tocmai mai trziu se va ptrunde de dureroasele rezultate ale acestei imprejurdri si de absoluta nevoe a unei inwww.digibuc.ro

- 213 drumAri cre$tine$ti. El intelege de unde vine acea

tArie de neinvins a credintei $i acel mers sigur In
pericole observate la cei religiosi $i de unde vine
acea slibiciune In fata Incercdrii, acei nori cari Intunecd razele ce pornesc de sus $i lasA pe cei nereligio$i dezarmati In fata inimicului.
Mamele Invat pe copiii lor ca s cunoascA pe

Tatl cel din cernri inainte de a cunoa$te pe cel

de pe pdmnt $i-i deprinde cu religiositatea paralel cu dragostea de pArinti.
Acesta este inceputul instructiunii. Copilul insa
se mdre$te, fortele sale att cele intelectuale cat $i
cele corporale se desfA$urd si-i permit sd suporte
o activitate mai intins. Mama este datoare deci
ca s urmeze inch' catv timp opera inceputA pregAtind formarea desdvar$it a copilului. In aceste
momente hotdritoare, cloud directiuni contrare una
alteia trebuesc cu grije InlAturate. SA nu se lase
copiii numai In voia jocului lor $i a zburddlnicii
lor, fdrd sA fie pu$i la studiu $i sd nu li se impue
numai o munch' neincetatd, pe d'asupra fortelor
varstei $i a inteligentei lor.
Multi copii sunt ldsati timp indelungat in voia
lor, neprimind nici o invtdturd $i aceasta din gre$eala mamelor lor, rdtdcite de o fals dragoste.
Copiii sunt de o constitutie a$A de slabd, zic ele,
de o natur delicat $i cu sndtatea $ubrezit $i
ce-ar Insemn s-i pui la lucru ? Au destul timp
mai trziu ca sA studieze. E mai bine deci, s se
a$tepte sA li se lase rgaz ca s se mdreascA,
se fortifice, s profite de timpul In care le e permis

ca s se bucure de aer, de soare $i de libertate.

Adesea ori insd, cnd vorbe$te cineva astfel, o face

pentru a se da Inapoi din fata datoriei, din fata

plictiselei $i a grijei de a se constrnge, de ali
impune ore intregi de cdutare serioas, ore rdpite
dela distractiuni $i dela ocupatiuni cu mult mai
l Acute.

www.digibuc.ro

214 -

Acest exces, trebue s recunoa$tem, pare in zilele noastre ca nu se mai vede. Partea extrem i-a
luat locul.
A fost ludat att de mutt stiinta, i s'a imprumutat $i i s'a promis attea folosinte, inct pdrintii ar vol s.' vad pe copiii lor instruiti si savanti chiar la e$irea lor din leagn. Amorul propriu se amestecd ad cu interesul $i se las drum
liber visurilor.

Cel mai bun mijloc, ce gindeste cinev pentru realizarea acestor vise, std in a face pe copii
sA studieze de timpuriu mult $i mereu ; s." li se pue
cu forta in cap $i deodat citire, scriere, socoteal,
limbi vii, peste putin chiar limbi clasice, fdr sd

se mai socoteascd istoria $i geografia. $i ace$ti

copii nenorociti sunt impin$i, hrtuiti, dojeniti,
lipsiti de exercitiu, obligati s lucreze de dimineata, toat ziva $i aproape indat dupd masa lor ;
seara s invete lectiunile de a doua zi $i s." scrie
teme nesfr$ite. Dar ce se intmpl? Ace$ti copii

se obosesc peste msurd, se ve$tejesc ca florile

fr aer $i frd lumind. In ce prive$te fizicul,
le lipse$te vigoarea $i se opresc in cre$terea lor,
iar In ce prive$te moralul, sau mai bine din punctul de vedere al instructiunei, ei inving poate la
inceput pe concurentii lor, stint, dac vreti mici
minuni, dar foarte cu greu $i poate niciodat nu
vor fi oameni. Ei rmn copii pentru toat vieata,

incapabili de a urni studiile puternice ale tineretei

$i de a realiz o izbtid a puterii si a maturittii.
Cnd mama este cu judecatk $i inteligena vrea

ca copiii sl

ssa"

.studieze, dar ea $tie s exer-

cite $i s'd crute In acela$i timp fortele corpului $i pe

ale spiritului. Orele de studiu $i cele de recreatie

stint bine $i cu judecat imprtite. Copiii au nevoie
de mi$care, de alergare, de zburdAlnicie $i deci cu

greu $i chiar cu neputint se pot tine mult timp

la un loc $i in liniste. Studiile mai cu searnA s nu
www.digibuc.ro

- 215

urmeze neintrerupt, ci cu pauze ct mai multe $i

mai dese. Si ce e mai potrivit ca studiu pentru un
copil la vrsta aceasta ? Citirea, scrierea, putind socoteal, vre-o limb strein6 i vor fi indeajuns spre

a se indruma catre ocupatiuni necesare $i folositoare.

Unele mame fac greseli $i in ce priveste felul

de a studi al copiilor lor. Ele cred Ca' trebue nu
sd le ajute, ci sa fac5. ele Insile lucrul pe care II au
copiii. Conduse de aceast fal$a credint ele le
arata i chiar le dicteaz5., le d intelesul cuvintelor
in loc s." le lase meritul si profitul de a-I caut ei
singuri in dictionar. A lucr In chipul acesta insemneazd a merge contra scopului, insemneaza intocmai ca i cnd a-i vol ca un copil s" mearga
singur si cu toate acestea nu-1 dai jos din brate.
Dintre toate stiintele pe care cu usurinta le poate
intelege copilul, cea mai trebuincioasd si de folos
este stiinta religioas, singura care asigur omului
fericirea. Mama cre$tind deci socoteste ca cea dintiu $i cea mai important datorie a sa ca sa dea
copiilor sai instructia religioas. Ea le va pred
catihismul, insotind explicatiile sale cu povestiri
usor de ptruns din Vechiul si Noul Testament,
cum $i din vietele sfintilor. Ea va aprinde astfel
in aceste inimi tinere iubirea de Dumnezeu $i dorinfa de a i se face pl'cut prin supunerea la tot
ce el porunceste.
Cu mult mai importantd $i mai pretioas dect
instrucpunea este educatiunea copilului. Prin educatiune se infrneaz multe apucturi rele, se indepirteaz61 natura cu defectele ei si se desfasoar
in acela$i timp in suflete darurile lui Dumnezeu,
cari conduc la virtute i prin ea la perfectiune.
Din acest punct de privire, educatiunea, dacA nu
Inerge In mod absolut inaintea instructiunii, se
cere ca s o insoteasc in totdeauna. Actiunea mawww.digibuc.ro

- 216

mei deci se arat neapdrat si hotritoare in educatiune. In sarcina mamii cade prin urmare grija de

a pndl inclinatiile, apucdturile si caracterul copilului sau. Cnd prinde vre-un defect, se va sill

ca cu blndete sa-1. Inabuseascd si In acelas timp sa

destepte si sil favorizeze mai bune dispozitiuni.

Buruiana rea se poate sa creased din nou si sa
ajunga pand la a ameninta grauntele cel bun, manta
nu va disper.
Se va da o lupt lung, plictisitoare, cu greu de

sustinut, mama va stl s-si fac datoria. Nu va fi

ca acelea cari nu stiu cum sa se lupte sau cari nu
se luptd de loc. Nervoase, impresionabile peste
msur, ele obosesc repede, se irit, si pierd rabdarea ; in zadar lovesc in sus si In jos, ele nu obtin nici un succes. Mnia mamei nu face pe deopark, cleat s" atte rezistenta copilului, sau daca
copilul nu rezist pe fata, el se obisnueste cu galagia mamei si nu o mai asculta de loc, facnd
tot ce vre si rmind cu toate defectele sale. Va
zice ins cinev, c trebue a se recurge in acest
caz la pedepse. E adevarat. Din nenorocire acest
mijloc pare cd a esit en totul din moda astzi.
E ludatd blndetea si folosinta ce aduce sufletului copiilor ; se pretinde cd-i poti cstigh prin
sentimente si cd nu e nevoe cleat de convingere ca
sd-i aduci la aceia ce le ceri. Pe cnd, se zice, pedepsele incresc caracterele, gonesc din inima copiilor dragostea de printe, vatm sntatea, in
sfrsit nu trebue s se mai intrebuinteze actualmente. Cine credeti c profit de aceast teorie ?
Copiii sunt din ce In ce mai stricati, nimeni nu
indrdzneste ca s-i contrazied si toti se pleaca Inaintea tuturor fantaziilor lor si a tuturor capriciilor
lor. Peste putin, ei sunt cei ce poruncesc. Tatii si
mai cu seam mamele ascultd !
Mai se cuvine oare, ca s ne mire dui-A.' aceasta

faptul ca societatea lncezeste si n'are energie ?

www.digibuc.ro

- 217

Dar sunt unele femei cari se cred mai tari, mai

hotdrite, ele se aratA a$A in unele momente $i in

altele cedeazA cu totul. Intr'o zi de pildd, ele se
aratd cu multd asprime. MustrA, face observatii $i
chiar pedepse$te. A doua zi InsA, ate odata $i mai
curnd, acest acces de trie a trecut, fulgerul nu

mai are nici foc $i nici flacdri. Furtuna lasa loc

lini$tei celei mai moi $i atunci nu numai blndetea

se aratd, ci $i indiferenta $i rdsftul. Cu o asemenea nestatornicie, se Intelege c nu se poate reu$1
inteo oper a$A de grea $i care cere un ales spirit
de continuitate.
0 mam hotArit $i cu dor de binele $i fericirea
copiilor sAi, In aceastd grea insrcinare, cu totul in
altfel procedeazA.

Iluziile pe cari le are despre copiii sdi nu-i ascund defectele lor $1 dragostea pe care le-o poartA
nu o orbe$te ca sA nu vadA relele porniri din fire

ale Fopiilor. AO, de timpuriu, din primii ani ea

deprinde cu blndete $i cu trie aceste mici vointe

ca sA se plece sub jugul ascultdrei. Totdeauna con-

duse numai de ratiune, dispozitiile sau opririle

sale, au mai Inainte de toate un caracter izbitor de

dreptate. Acest punct este de cea mai mare importantd, pentrucd Dumnezeu a pus in inteligente
un sentiment foarte viu a ceeace e drept $i nedrept.
Cu toate abaterile sale, cu toate revoltele sale,

copilul vede $i simte ceeace e drept si ceeace e

opus dreptAtei. El sfarse$te prin a priml ceeace e

drept $i niciodatA nu se va alipl pe lnga ce e nedrept. Numai cu forta nu se va supune $i ce este

mai rAti, cu greu va uit el $i va iertA o violentA
tiranicd.

Simtimntul acesta de dreptate al copilului trebue sd fie respectat, dar sa-i dea s inteleag in
aceIa$i timp, cd nimanui nu-i este permis a cere
drepturi mai inainte de a-0 face datoria. Ascultarea este cea dintiu dintre aceste datorii si la aswww.digibuc.ro

218

cultare se impune a-i deprinde mai intiu. Pen-

tru ca s obtind acest rezultat, mama va cAut a-i

face cunoscut ordinele $i opririle cu liniste, cu autoritate $i in putine cuvinte. Dacd copilul incearc
s se impotriveascA, dacd nu ascult, ordinul va fi
repetat cu mai mult trie. Acesta este tonul capabil s impresioneze si aceasta este adevarata expresie care impune ascultare si nu admite discutie
$i nici impotrivire.
Dar amenintrile devin oare necesare ? Devin,
ins cu o conditiune ca toate s se $i indeplineasc
$i "-si producA imediat efectul. Cnd amenintarea
va fi fcut, executia s urmeze totdeauna fr intrziere greseala fptuit. Copilul $tie atunci ce-1
asteapt si cu greu se incumeteazA a infrunt o
pedeaps oarecare.- Altfel amenintrile sunt pen-

tru el o jucrie si-$i bate joc de ele, continund

a se purt dup placul lui. Se mai cere iardsi ca
s se facA deosebire intre gre$alele mici $i adev-

ratele gresale si ca s nu se $eadd frd incetare

in spinarea copiilor urmrindu-i cu mustrri $i cu

ameninfri. E trebuincios iarsi ca s inchizi ochii
la o multime de abateri mici ale naturei lor vioaie,
sprinten si mnat s" ia alturi de calea cea
dreapt. Actesea o privire, un cuvnt, un simplu
semn ajung ca s linisteasc o zbuciumare prea
gomotoas $i s aduc din nou ordinea. Dar cnd
e vorba de o greseald relativ mare, dac se arat
vre-o rutate, vre-o dorint de revoltd sau chiar de
provocare, Infrnarea se impune ; pedeapsa devenit necesar va fi aplicat cu o inteleapt $i prudent msur.
Cnd o femeie i$i iubeste copiii, ea nu soveste
s Intrebuinteze acest mijloc al pedepselor. Intrebuintndu-1 ea urmeaz sfaturile inspirate de insusi Dumnezeu. Dacd ai fii sau fiice, spun cdrtile
sfinte, invat-i $i-i indoaie sub jug lined din copilria lor. Dac refuzA s" asculte, trebue s rewww.digibuc.ro

919 -

curgi la pedeapsa In interesul chiar al copilului.

Ace la care nu intrebuinteazd varga urdste pe fiul
sdu. Acela care-si iubeste copilul Il corigeazd m.rea". Cdci adaog acela care dd poruncile acestea,
un copil necorijat sau stricat, ceeace este acela$
lucru, va deveni cu sigurant prada vitiului :
Varga si corectiunea, scrie autorul proverbelor,
dau intelepciune, dar copilal lsat In voia lui face
rusine mamei sale". $i insist : Nu crut pe copilul tdu de corectiune ; dacd-1 lovesti cu varga na
va marl de loc, adici li mntuesti sufletul". Aceste
cuvinte de pedepse, de vargd displac ins 'in mod
ciudat tatilor $i marnelor, chiar educatorilor din zilele noastre. Fled indoiald ratiunea porunce$te de
a incepe cu blndete si cu sfatul ; dar cnd aceste
mijloace par evident neputincioase, nevoia te povtue$te ca s intrebuintezi altele. Este trebuincios
ca s Inveti pe copii ca s asculte $i
convingi c"
niciodatd greplele lor nu vor rdmne nepedepsite.

Mai ales nu trebue discutat cu copiii. A discut

cu un copil, Inseamn s-1 Iasi s spere ca va ave

dreptate $i c va obtine aceia ce dore$te chiar

fr drept.
Corigeazd-ti fiul $i nu te scutl de a'l pedepsi,
totdeauna Ms cu masurd. Prudenta trebue sd fie
unit cu dragostea In darea pedepselor. 0 oarecare
gradatie apoi se cere ca s nu lipseasc. SA' numim
61-2va din aceste pedepse : oprirea pentru ctva

timp dela dulceatd si dela unele mncdri plcute

copiilor $i de cari se pot lipsi fr nici tin pericol
pentru sntatea lor.
Interzicerea ctorva iesiri i plimbari de plcere
etc. Se poate hied, filed s se vatme sdntatea
unui copil, s-1 condamne ca sd nu mnnce dect
pine goald la prnz. In cazuri extreme poate
foarte bine ca s recurgd la vargd. Se gsesc naturi,

pentru cari acest remediu violent este absolut necesar, caractere pe cari nu le poti imblnzi altfel
www.digibuc.ro

- 220 -

$i cu greu le Imblnzesti si asa. Aceasta masur

nu trebue Ina-CA deck foarte rar $i anutue atunci
and nu mai rmne nimic de facut. Chiar in acest
caz se cere calm $i snge rece, prin urmare fr urd

dacd imprejurarile ingaduesc In prezenta unor

persoane serioase. In chlpul acesta, dac mai rmane putind judecat acestui copil, el va simtl

el singur prin neascultarea lui de nesuferit,

a adus lucrurile pand la acest mijloc extrem
ea'

aceasta se face pentru bindle lui.

De bung. seam, c i aicea sunt exceptii, sunt
naturi sensibile, impresionabile, mai primitoare de
rationamente $i de sentimente iubitoare, nobile
inalte. Pentru acesti copii se va pune in practicd
sfatul Apostolului : Nu provocati mnia fiilor
vostri si a fiicelor voastre, ci'i cresteti in disciplina
legei lui Dumnezeu. Cuvintele binevoitoare incurajerile, mngerile, laudele fcute cu discretiune,
recompensele nu acelea cari lingusesc poftele grosolane ale amorului propriu, dar acelea care inspira
gndurile Matte, $i inobileaz inimile ; acestea vor
fi mestesugurile de pus In aplicare. Aceasta sublima misiune a educatiei devine atunci dulce $i

placutd $i o mama bund o indeplineste, pentru

Dumnezeu, cu bucurie i cu rabdare. A urma pas
cu pas pe copiii sai, a'i acoperl cu atentiile $i cu
dragostea sa, a atta rand pe rand dorintele lor
spre bine, a misca incetineala lor, sau a opri inflacararile lor excesive, a mustra, a indrepta $i a

corija gresalele lor, a le intoarce privirile catre un

tel mai Irma deck pamntul. Toate aceste staruinte
dau inteligentei sale activitati o admirabila recompensd. Ea va $ti dupa fire $i imprejurari ca s fac
sa se inteleaga vocea ratiunei, a inimei, a con$tiintei, a onoarei, a religiunei si a milei.
Aceasta ins cu conditia de a nu asculta de loc
suparatoarele inspiratiuni ale unei antipatii naturale care face pe cineva nedrept $i netolerabil. Oare
www.digibuc.ro

- 221 -

nu se vac' mame bune de altminteri cari nu pot

suferl pe unul din copiii lor, cari nu pot s-1 mai
rabde, cari nu'i iarta nimic, cari il cearta pentru lucruri de nimic si cari 11 pedepsesc si II
bat alandala ? El e baba batailor, pe cnd ceilalti
sunt ingrijiti, rasfatati poate, cu toate neajunsurile
si cu toate gresalele lor.
0 mama' cu judecata si bund crestind, se poarta
Ins cu totul In alt chip. Ori cari ar fi sentimentele
sale pentru copiii si, simpatie sau antipatie, ea
se tidied cu indurarea lui Dumnezeu d'asupra
impresielor sale si le stpneste. Ea arat aceiasi
dragoste pentru toti copiii. Daca cate odata e folositor, chiar necesar ca sa se manifeste oarecare
preferinta, aceasta o va face pentruca sa incurajeze
si sa rdsplateasc ascultarea, dragostea de lucru,

statornicia In a'si face datoria etc. In chipul a-

cesta dragostea unita cu dreptatea, va inabusl orice

gelozie, orice suferint sau neintelegere si va face
sa domneasca pacea in sanul unei familii binecutvantate de Dumnezeu.

Cea mai de seamd dintre grijele unei mame

bune este aceia de a ferl pe copii sal din cea mai

fragedd varsta a lor, de tot ceeace ar putek de

aproape sau de departe ca sa ating nevinovtia
lor. Copilului ii este datorit cel mai mare respect"

ziceau batranii nostri si celce stria' pe unul din

acesti copii mici, mai bine si'ar lega o piatra de gat

si s'ar arunch in mare" a zis Mntuitorul lumei.
0 femee prevazatoare si cu judecat impiedica
deci si Indeparteaza dela copiii sai orice imagind

sau gravura, orice conversatie, orice cuvnt mai

mult sau mai putin nepotrivit ca sa excite curiozitatea acestor tinere inteligente, de a sterge frumusetea limpede a acestor imaginatiuni, mai ales de
a pngri curatia acestor inime.
$i care va fi fructul unei osteneli att de mari,

rezultatul unor sfortari asa de lungi si asa de

www.digibuc.ro

.79

desvoltate, fie pentru instructie, fie pentru cea

dintiu educatie a copiilor ? A se da un rspuns
satisfacator asupra acestor chestiuni
foarte firesti si foarte legitime este ins destul
precis si

de anevoios. Ele dau cu toate acestea prilej ctorva

observatiuni cu adevarat folositoare.

Multe mame se mhnesc, se descurajeaz chiar,
cnd constata inclinatiele naturei rele la copiii lor
si in acelas timp incetineala cu care se desfasoara
faculttile spiritului lor, sentimentele inimei lor
mai cu seam, la bdetii mici, mai zburdalnici si mai

greu de supus. Ele se mir c." vdd pe acesti din

urm mai trzielnici dect surorile lor, adesea ori
mai putin vrstnici dect ei. In aceste inceputuri
inteadevar fetele se aratd de cele mai multe ori
mai vioae, mai sprintene, mai destepte, cu o inteligent mai deschis, spiritul lor, inima lor mai cu
seam se desvoltd si mai de grabd si mai vizibil.
De aceia, fat cu ele, fratii lor se pare CA.' ies foarte

incet din scoarta lor cea tare. Cu rbdare si ajutor

in ctiva ani, ei insA vor lu inaintea surorilor

lor in cmpul studielor grele si serioase. Aceasta

e adevrat, nu se poate zice despre ei $i in ce priveste cmpul virtutilor.
Fetele posedd mai multd gingsie a inimei, la
fiecare moment vezi mngeri, vorbe iubitoare,
imbratiseri repetate.
Bdetii din contra' apar putin deschisi cu inima.
Strngaci si timizi ei nu indrznesc s facd atAta
paradd de dragoste si de aceea adesea sunt socotiti
ca egoisti si Mil de inim. Ei intristeazd fara sa
vrea, iubirea al crei obiect sunt.
0 mamd cu oarecare experient nu se sperie de
aceste deosebiri de natur si caractere. Ea primeste
cu bucurie dovezile de dragoste ale ficelor sale $i
stie din convingere ea' fiii sdi nu o iubesc mai putin.
Aceast iubire ascuns ea o ghiceste, o simte si deci
ea o va intretine, o va mri prin iubirea sa proprie.

Mai mult, inteo zi ea se va servi de iubirea sa ca

www.digibuc.ro

_ 993

s exerciteze asupra acestor inimi nesimtitoare in

aparent, o actiune puternica $i mntuitoare.

Care este in sfr$it scopul tuturor ingrijirilor

unei mame crestine, in ceeace prive$te pe copiii
sal, In timpul celor dintiu ani ? Ea nu are alt scop

deaf sa-i prepare ca sa primeasca o instructie

mai terneinica $i o educatie mai desavrsita in

timpul viitor.
Toti copiii sai cu principiile pe cari ea le-a sta-

bilit rin invtaturile sale si prin exemplele sale,

toti daca sunt credincio$i, vor pute sa n'aiba nevoe de ajutorul cuiva si sa se apere de rau singuri.
Mama le deschide $i le cultiv inteligenta lor

dupa mijloacele sale si gat cat darurile firei lor

le ingadueste. Ea le formeaza inima lor, inspirndu-le groaza pentru tot ceiace injoseste si necinsteste, cum $i dragoste curata pentru tot ceeace
este adevrat, drept, curat, sfnt, plcut si demn
de stima lor.
Cu aceste arme puternice $i cu milostivirea lui

Dumnezeu, sub ocrotirea parintilor lor cari au

insoteasca In lupt, la iesirea lor din cuibul
parintesc, ace$ti copii pot sa aibd incredere, caci aceste arme sunt date de Insu$i Mntuitorul care a
biruit lumea.

In acest chip pregatiti In casa parinteasc, in

special de mama lor, ei pot s mearga In scoalele

publice ca s dobndeasca $tiinta necesard la formarea lor pentru societate. Ei duc in spiritul $i In
inima lor samnta adevarului si a virtutei $i sprijiniti de nadejdea In Dumnezeu, forta $i energia
indestulatoare ca sa suporte incercarile, sa invinga
pericolele si sa triumfe in potriva a orice piedica
li s'ar ivi In cale. Iar daca din nenorocire, li se va
intmpla vre-o slbiciune, aceasta nu va fi, sa fim
siguri, dect pentru un moment, caci sub dulceata
$i puternica influenta a milostivirei dumnezeesti

$i a iubirei de mama, sufletul lor va reinvi cu

credinta $i virtutile copilariei lor.
www.digibuc.ro

224 -

Instructiunea $i educatiunea copiilor ajun$i In

vrsta tineretei a procurat materie multor cdrti

$i a provocat de asemenea multe discutiuni $i po-

lemici. Pentru studiul nostru este In deajuns ca

sa reamintim numai principiile $i s struim putin

asupra drepturilor $i datoriilor pe cari le are mama

fata de copiii sdi, In anii In cari ei se formeaza

desvr$it pentru societate.
Odat trecuti anii copilriei, mami 'i este peste
putintd ca s-$i mai pdzeascA singur copiii, asemenea ii este peste putint ca numai ea s le dea
ingrijirile speciale reclamate de aci 'nainte de in-

structia $i educatia lor. Trebue deci ca ea s 'i

incredinteze altor mini, In casa sa proprie, sau
s 'i trimit In afar spre a '$i face instructiunea
lor. Sunt putine familii, cu avere indestultoare,

cari sd le permita luxul de a pune copiilor lor pro-

fesori $i profesoare in casa ; aceasta e chiar o

exceptie.
In orice caz, o alegere se impune : alegerea $coa-

lei $i a pensionului, sau alegerea profesorilor $i

a profesoarelor. Aceast alegere are o important
deosebit pentru copii $i pentru printi. Cinstea
$i fericirea unora $i a altora atrn in mare parte
dela aceast alegere, cAci instructia $i educatia
influenteaz Intr'un mod sigur $i inevitabil asupra
spiritului, asupra inimei $i asupra conduitei intregi
a copiilor $i devine pentru tati $i pentru mame o
cauzd de bucurie sau de disperare. E deci un drept

$i In acela$ timp $i o datorie pentru OHO ca s

faca o ct mai bund alegere.
Prin origina sa $i prin situatiunea sa in societate, att religioas ct $i civil, copilul mai inti
e al lui Dumnezeu creatorul $i purttorul de grije
al tuturor fiintelor, apoi al tatAlui $i al mamei,
cArora Dumnezeu li-1 d sau mai bine li-1 incredin-

teazd cu obligafia de a ingriji de toate nevoile

acestui suflet ca $i de cele ale corpului su. In
www.digibuc.ro

- 225 -

primul rnd apoi vine Biserica, care posedd un

drept de neinlturat asupra copilului dupd ce a
primit botezul. In fine copilul apartine Statului,
pentrucA el se socote$te in numArul cettenilor
lui $i are drept ca sd profite de avantagiele asigurate prin legile lui. Aceste patru puteri sunt
deci interesante pentru buna educatie $i buna instructiune a copilului.
Dumnezeu cel d'intiu $i apoi printii dupd el ;

Biserica $i in ultimul loc Statul. Aci nu ne vom

ocupa dect de rolul mamei.
In farpilie prea adesea ori se dd numai tatAlui
toate drepturile asupra instructki $i educatiei co-

piilor. Mama, ldsata in umbr, se pare a nu are

nici un drept $i nici nu se tine socoteal ca' are vre

un atare drept. $i cu toate acestea ea are drepturi
tot asa ca $i tatal. E drept a.' ordinea $i armonia, in
familie, subordineazA aceste drepturi ale femei acelora ale bArbatului, dar ele nu 'i le tidied cu totul. Copilul oare nu este fructul pntecelui mami ?

Nu a costat-o pe ea mai multe dureri mai mult

devotament, mai multe sacrificii ? El ii apartine
pentru acele multe motive pe cari le cunoa$tem
cu totii $i nimeni nu are dreptul de a dispune de
el Ufa consimtimntul sa'u. Dac teal vrea sd
reguleze singur aceast serioas chestiune, el abuzeaz de puterea sa.

Multe mame par ca.' nu '$i cunosc in cazul acesta drepturile $i datoriele lor, cum $i cele mai
scumpe interese ale lor ca $i ale copiilor lor. Si
ce e mai rAu, ea' cu toate exemplele cele att de
numeroase $i a$a de izbitoare ale timpului nostru,
ele nu inteleg aceste douA adevAruri importante.
1) Sufletul omenesc se conduce dup ideile spiritului sAu $i ale aspiratielor sale, ale sentimentelor
inimei sale.
De aici deci decurge partea cea mai importantA,

ca o instructie bun5. s 'i dea ideile potrivite $i

15

www.digibuc.ro

- 226 drepte, ca o educatie trainicd s-1 Invete sd iubease

$i s-1 obisnuiasc s practice virtutea.

2) Numai Biserica lumineazd inteligentele lor

cu luminile chiar ale lui Dumnezeu, purificA si intd-

reste inimile lor ; harurile supranaturale ale tainelor sale dumnezee$ti le dau forfa de a lupta contra
si le fac ca sA inving cele mai violente patimi.
In Biseric dar s." '$i aducA mamele copii $i s 'i

deprind cu acest drum conducAtor la fericire.

Instructiunea le-o poate da In $coalele publice pentru cari Statul face cunoscutele mari $i Insemnate
sacrificii.

E de niirat, Ca' se mai gAsesc asazi femei cari

'$i lasd $i altele cari '$i forteaz chiar bdrbafii ca
sA '$i a$eze copiii lor In $coalele papist515;e$ti $i
protestante, scoale conduse de streini de neamul
nostru si deci du$mAnoase avntului national si
confesional.
Cte copile n'au fost Instreinate de familia $i
neamul lor $i apoi robite au fost trimise, dupd ce
au fost despuiate si de avere, In cine $tie ce misiune Indeprtatd. Mamele s." fie cu luare aminte
deci $i s nu lase ca cuiul strein s" ia loc In casa
sufletului fiilor s51, Meti $i fete.
Mamele cari au con$tiinta drepturilor ca $i pe a
datorielor lor, vor revendica cu trie pe cele d'intAiu $i vor implini cu credintd pe cele din urmA,
cu toate c6 are sd le coste multd energie aceasta.

Ele se vor folosi de toat influenta lor asupra

brbafilor lor, influent pe care o vor exercita

cu iblndete, cu cumptare $i cu prudent. Dacd

le trebue trie $i hotrre, ele vor face apel $i la
aceste sentimente, dar cu discretiune, $i In chip
stAruitor. Amenintarea de a pierde oarecari avantagii, nu va avea nici o influentA asupra acestor
suflete tari $i cre$tine. Mai de grab vei trece peste
corpurile lor dect sd le rApesti copiii pentru ca s"
'i arunci In prada streinismului, adicA a papistA$iswww.digibuc.ro

- 227 -

mului inimic al ori crui gand moral si a pro-

testantismului rationalist si nestatornic.

0 mamd crestind e 4evotat cresteri copiilor
sdi, ea nu poate rmne nepstoare cnd se incearcd de altii nstreinare-iniifii lor. Sunt profesoare si profesori indiferenti si dusmnol0 ; sunt
ovrei, francmasoni, papistasi, protestanti si altii
cari n'au nici o credintd religioas si cari profeseazA dup catedra inimicitie familiei, patriei si
mai ales adevratei Biserici a Ortodoxismului, care

a fost si este paladiul nationalittei noastre. Aceasta bine inteles In scoalele lor particulare.

Dar cArtile ? Multe din ele, la aceste scoale

streine neamului nostru, contin otrava cea mai periculoas in potriva spiritului national si religios.
Scoalele streine si cdrtile impuse in ele deci produc
mediul, ne dau societatea tinerilor rdtdciti, cdci nu

mai au nimic sfnt si demn intrnsii.

Acestea si o multime de alte neajunsuri legitimeazA cu prisosint temerile si rezistentele la o
astfel de formare a copiilor lor din partea mamelor
iubitoare, luminate si credincioase.
In fata acestora, cu dreptul ni se impune intrebarea, ce metode si ce drum s aleagd mama pentru
instructia si educatia fiilor si ?

Mama crestind avnd dreptul ca s aleagd pe

profesori si pe profesoare cari s dea instructiune si o bunk' educatiune copiilor sdi, trebue sd
examineze diferitele metode si s se pronunte pentru cea mai bund.
In ce priveste pe fice, dou metode de instructiune si de educatiune sunt posibile si anume : ca

tinerele fete s rdmnd In casa printeascA, sau

sd intre intr'un pensionat.
Multor mame le place ca s tie pe copilele lor
sub directa lor observare si cte odat se insrcineaz ele insile ca sd le instrueascd. De cele mai
multe ori ins, lucrul acesta il fac In cash' sub

www.digibuc.ro

- 228 imediata lor privighere, institutoarele. Acestea folosesc cte odat mai mult instructiunei copilelor
dect ar folosi mamele, Intru ct o atare functiune
se Impac foarte putin cu preocuprile, cu multele
datorii ale stdpnei de casa, cum si cu neornduelile provocate in gospodArie de casnicii si. Fe lul
acesta de educatie deci, are ca toate celelalte foloasele i neajunsurile sale.
Dacd mama este capabil, serioas, ea continu
aceeace a inceput in timpul copilAriei ficei sale.
Sub de aproapea ei supraveghere, copila i desfsoar putin cte putin faculttile sale si calit-

tile sale. Ea se leagA mai mult de familia sa, se

Inlneste cu ideile sale, se ptrunde de principiele

sale si de traditiunile sale. Ea invat si se deprinde cu datoriele pe cari va fi obligat s le

IndeplineascA mai trziu, cum si cu incercArile pe

cari va fi nevoit s le suporte in cursul vietei.

0 dragoste veghetoare pe de asupra, o tine departe

de orice pericol si i permite s creasc In virtute
atunci cnd se sileste ca s'a." dobndeased stiinta.
Dar crescut astfel copilul este privat de numeroasele avantagii ale cresteri In comun, inteo in-

stitutie special ; emulatia nu 'i att dorul de

studiu ; regulamentul pretutindeni indispensabil ii

cere mai putin regularitate si 9 impune mai putine
sfortri
sacrificii. In casa printease cineva e
prea crutat, chiar rAsfalat ; cea mai mia durere de
cap ajunge, de pildd, ca s'a" suprime scularea de
dimineat si studiul si
dea ingrijiri mai mult
zorite dect necesare. Institutoarele particulare au
In general mai putin autoritate dect directoarele

de pensionat, cki copilele pot usor s apeleze la

dragostea binevoitoare a Imamei. Formarea caracte-

rului, punct capital In educatie, las6 mult de dorit

In lipsa tovallselor, a colegelor de studiu, al cror
contact nu pctueste niciodat prin exces de indulgent. Pe de asupra e stiut cA viata, miscarea si

www.digibuc.ro

- 229

'0 multime de neorndueli cari se gsesc in tot-

deauna inteo casd particular nu concordd cu cal-

mul, continuitatea $i cu ocupatia cerute pentru

studiu.

Cursurile urmate In afar din cas $i att dela

moda azi, s nu se par c remediazd vre until din

aceste neajunsuri. Din potriv, ele adaug chiar

altele In plus. Mai inti, nimic nu distrage mai rnult

pe o stapna de cas ca obligatia de a ie$i de mai

multe ori dimineata $i seard ca s '$i conducd fica
la cursuri. Acest du-te-vino nu se Impac de loc
cu supravegherea casei, ct de putin important
ar fi ea. In aceste cursuri de externat deci, se ofer
tinerelor fete ocaziunea de a'$i exercita curiozitatea

lor, flecareala lor, fa'r s mai numrdm si alte

mici defecte pe cari le dobndesc pe drum, motive

cari contribuesc la stricarea caracterului lor. In ce

prive$te emulatia la aceste copile ea se afl in-

tradevr chiar foarte intensa. Dac credem gurilor

rele ins, ea are de obiect gateala si vanittile

sale cel putin tot att de mult ca $i studiul $i

stiinta.

Pensionatul este cu mult trial de preferat, fr

indoial el cere mami unele sacrificii d'a se desprti de o copil pe care o iube$te din toat inima.
Mai mult, deprtarea, pericolele cari vor putea
sd ameninte aceasa scump existenta, acest suflet
mai scump Inca', Ii vor cauza nelini$ti continue. Cu

toate acestea ea trebue s primeasc totul, incredintndu-se Providentei divine. Binele ficei sale
instruite mai bine, mai insufletit la studiu, formaa
pentru regul, pentru supunere, pentru purtri
bune, obligat s corigeze defectele sale $i prin

exemplu $i prin emulatie, mai ales prin zelul

profesoarelor devotate $i al tuturor acelora pe

care Dumnezeu Ii va fi Insrcinat cu mntuirea sa,

binele ficei sale o va determina s ia aceast mare
misiune.

www.digibuc.ro

- 230 -

Dar ce fel de pensionat va trebui s prefere

sA aleag prin sotul su. IatA aceea ce se cuvine

s o intereseze mai inti. Sunt mai multe feluri de

pensionate. Unele in cari educatia se dd conform

cu spiritul lumi $i altele in cari se cautd a se instre-

ina inima copilelor de tam $i religia neamului

nostru. Nici unele i nici altele din aceste pensionate nu convin pentru cre$terea copilelor din pdrinti Romni drept credincio$i.
0 mamA cre$tind nu va consimti niciodatal sa '$i
dea fata in casele unde se refuzA un loc $i locul de
cinste, invAtdmntului ca i practicei religioase.
FArd sA caute s judece nici sa condamne in mod

absolut pe nenorocitele directoare ale unor asemenea $coale, ea nu poate sa."

dea increderea sa

unor femei cte odat fdrA religie $i mai putin

acelora cari se laudA cu o libertate de a gndi dusmanA lui Dumnezeu, Biserici sale $i in consecintA
adevAratei morale. Dacd se aflA printre ele, $i mai
sunt incA destul de multe cari au pAstrat credinta,
ea le plnge cA sunt obligate sA nu spund sentimentele lor religioase, sA dea un invAtAmnt lipsit de
baza sa naturalA ca $i de sanctiunea sa $i sA punA

in minele elevelor sale carti cari combat $i ruineazA principiele esentiale ale ori crei educatii.

Ea compAtime$te soarta lor tristA, dar nu poate

sA pue sub directia lor aceeace are ea mai pretios
$i mai scump : sufletul copiilor sAi.
Tot a$a va face cu pensionatele in cari femei
streine de neamul $i de credinta noastra, profeseazd numai instreinarea copilelor de familia $i
de neamul lor, spre a le face apoi misionare sdrace
nefericite In loc de gospodine i bune mame.
In extrema celor d'intiu, streinele acestea cu inelAciune le pun inainte pe Dumnezeu fdrA sa se
infrico$eze a lucra cu Lucifer. Aceste $coale, mama

le lasd pe seama celor de o credintd cu conducdtoarele lor i '$i trimite copila inteun altfel de pen-

www.digibuc.ro

- 231 sionat i anume In acela In care religia Ortodox,

singura adevrata religiune Crestind se preda
si se practicA pe aceiasi linie cu stiinta. De altfel
excelenta educatie ca si o multime de alte consideratiuni demne de luat In seatnA hotrdsc alegerea

unei mame care are grije de succesele, de buna

formare, mai mult 'Ina, de mntuirea ficei sale,
care se face cu succes numai In asemenea pensionate.

La intoarcerea in casa pArinteascA, dupd anii

de pension, tndra fat va trebui sub conducerea
mamei sale sA se pregteascA putin cte putin pen-

tru rolul cel att de insemnat de stpAn de casd.

FAra s prseascd nici studiul i nici artele cu
cari se va indeletnici In fiecare zi cteva ore, ea
se va ocupa in mod activ de gospoddria si de economia casnicA. Va trebui sd se initieze In toate
serviciele casei. Ea va sti la nevoie, frd sd se
teamA cA
stricd finetea si albeata minelor sale,
ca s apuce mAtura, s conducd bucAtAria casei
printesti, i pretutindenea s pue ordine i rnduial. Lucrnd astfel, in.timpul acestor ani de tranzitie dela -finer* la vrsta adultA, ea va fi deplin
si bine pregAtit pentru cnd va fi chematd la o
nouA viatd, in care toat conducerea i grija in
sarcina sa vor fi.

Acum In ce priveste pe fii, mama are pentru

ansii aceeasi grije i aceea!sii devotiune ca
pentru fice.

Au unii prejudecata CA' numai tatlui revine grija

de fii. Prin aceast prejudecatd, acestia vor s

scoatA pe fii de sub autoritatea si de sub directia

mamelor. AceastA prejudecat este absurdA, contrar porunci lui Dumnezeu, legilor naturi, intereselor familiei i chiar binelui copiilor. Frd indoialA, tatl are Insrcinarea special de a forma
si a instrul pe fii si, de a le servi de model si de
a 'i initia In viata de toate zilele ; nu e mai putin
www.digibuc.ro

232 -

adevarat insa cd $i mama poate $i trebue sd interivin in alegerea specialitati $i a coalei In care fiii
sal au sa primeasc instructia $i educatia necesara.

0 familie bogata, poate s ia In casa pentru

copii un preceptor. In acest caz rolul mamei se va

mdrgini In a '$i da socoteal de valoarea morala $i
religioasa atit a lomului, cat i a invtdmntului sau.

Tactul sdu $i inteligenta sa find Ii vor Ingadul ,sa

judece de sigur $i una $i alta In foarte scurt timp.
Si apoi, daca se simte nevoie, taria convingerilor
sale $i energia caracterului sau, unite cu iubirea de
mam o vor ajuta sa neutralizeze $i sa deprteze
chiar orice influente $i orice actiuni funeste.

Nu toed lumea este bogata insa $i deci nu

ori cine '$i poate permite ca s '$i creasca copiii

numai In casa. E nevoie de $coalele Statului. In
Romania sunt multe feluri de $coale secundare in
afar de Universitti $i de cteva $coale superioare
speciale. Mai In toate studiul religiei se face superficial, In unele nu se predd de loc, ba se obi$nuete

chiar a se ponegri religiunea, a$a c mare trebue

sa 'i fie grija mamei pentru pastrarea sufletului
copilului sau. In tot cazul mama este datoare ca
sa vegheze asupra fiului $i ca atare va folosi cu
sigurainta toata influenta sa pe lngd sotul sau

In a'l determina ca sd '$i trimit copilul acolo

unde se afld mai In sigurantd pentru credinfa $i
virtutea sa.
Internatul este, in general, regimul cel mai favorabil studielor, formarei caracterului, cu toate in-

curaturile sale de nelnlaturat.

Copiii au nevoie ca s se deprinda cu regula $i
autoritatea, mai 'nainte d'a se folosi de libertatea
lor. Ori ce ar spune unii vistori, ederea In inter-

nat, nu distruge nici nu mic$oreaza iubirea de

familie. Din potriva, familia $i casa printeasca

sunt iubite cu att mai mult, ofera att mai multe

placeri, sunt autate cu att mai mare grabd $i

www.digibuc.ro

- 233 fericire de copil, cu cat a fost mai mult timp despartit de ele. Motive le de sntate si de economie
sunt singurele cari pot impune externatul, care da
-copiilor ocaziuni inimice studiului, numeroase neo-

rndueli si distractiuni, In plus o multime de abuzuri pe cari este cu neputintA a le numi. Experienta condamnA externatul ; cteva exceptii favorabile nu pot distruge aidevArul principiului si al
regulei generale.
In ce priveste InvatAmntul superior care pregateste pentru carierele speciale, aceeasi conduit
se impune. De altfel tinerii crescuti bine pand a-cum, vor putea cu ajutorul lui Dumnezeu, s suporte si de aci inainte cu isbnda orice incercare
si sA meargA singuri s se arate oameni si crestini
hotrti.
E o mare gresald s se cread cA totul s'a sfrsit
pentru printi, dupa ce au fcut alegerea profe-

sorilor si a profesoarelor ca si a pensionatelor,

uncle vor fi crescuti copiii lor. Opera mamei de
tfamilie, In particular, opera inceputd din primii
ani, trebue s se continue, pentrucA influenta sa
se exerciteazA In chipul cel mai folositor In timpul
anilor cari urmeazA.

Mai inti ea cere dela copiii sal, aflati departe

de ea, o corespondent regulatd. Aceast corespondenta o vor pune inteo oarecare msurA, in
eurent cu dispozitiele lor, cu lucrul lor, cu sfortarile lor, In acelas timp cu sntatea lor. Ele 11 vor
-da ocaziunea ca si ea sA le comunice gndurile
sale, sA le dea sfaturi, sA 'i mustre daca merit,
s 'i atte, sa 'i Incurajeze. Apoi cteva informatiuni cerute din timp In timp profesorilor o vor lmuri mai bine incA.
Nu e destul Ins ca sa scrie, mai sunt si vizitele
in timpul anului si revederea din sarbatori si va-cante. In aceste momente de rgaz, o mama' atent

va cauta sa afle unde au ajuns copiii sal. In chip

www.digibuc.ro

- 234

direct ea ii va face s vorbeascd, ii va Intreba

asupra tuturor lucrurilor cari compun viata lor
obicinuit. Ii va fi Ingdduit atunci s '$i dea socoteal de succesul lor ; Ii va mangia pentru nereu$ita lor $i 'i va Intri In slbiciunea lor.
Cteva cuvinte calde e$ite din inima sa vor fi

de ajuns ca sd 'i sustie In sfortdrile lor, sd le

inalte sufletele abtute $i s le intdreascd vointele

slbite. Laude sincere $i binemeritate, vor atta

avntul $i emulatia, pe cnd cateva cuvinte tari si
severe, inmuiate la nevoie, In lacrmi, vor da
pinteni leni, vor mIddia caracterul $i vor inspira
hotrari mai ludabile.

Se gse$te totusi $i Ina foarte multi pdrinti

slabi, fr5 prudent $i frd nici un pic de judecatd, cari ascult toate plngerile copiilor contra

profesorilor $i profesoarelor lor, contra $coalelor

In cari se instniesc $i se educeaz ; printi u$urei si
neconsecventi, cari rad $i se veselesc de ponoasele
aruncate de scolari asupra acelora cari se devoteazI

educatiei lor ; printi fr minte care '$i fac fall

povestind isprvile lor de alt data.' ; parinti cari

chiar nu se tem s scuze lenea, neizbnda si defec-

tele copiilor lor, amintind inaintea acestora din

urmd propiele lor neizbnzi, negligenta $i gresalele

lor. Orbi, cari nu '$i dau seama de funestele efecte

ale acestei negligente. Ei compromit autoritatea

profesorilor $i profesoarelor, fac inutile toate
sfortdrile lor, Impiedicd toate rezultatele pe cari
de altminteri le cer ei MOO $i 'sli pierd banii pe

cari 'i chieltuesc In zadar.

Din potriv printii cari doresc sincer formarea

copiilor lor, printr'o judecat demn opresc criticile si rapoartele copiilor contra acelora cari 'si
iau sarcina cea atat de grea $i obositoare de a 'i
instrui $i disciplina. Ei nu dau crezare fill probe
spuselor lor $i nu le tolereazd nici o necuviint

ori cat de micA cu privire la profesori $i profesoare.

www.digibuc.ro

- 235 -

A face sA se respecte autoritatea $i persoanele

cari sunt depozitarele ace$tia este o datorie de contiinta, asigurndu-se in acest chip buna ordine a
$coalei i colabornd la marea opera a formarei
copiilor sAi.

Daca parintii au facut vre-o isprava in tine-

retea lor sa nu se faleasca cu ea. Sunt datori ca ori

ce amintire sA fie acoperita Inteo absoluta tacere.
Si chiar atunci cnd copiii ar afla ceva, stint obli-

gati sa opue dojenelilor lor, inteleptul $i

cuvnt al unui tat catre fica sa : Tocmai

p-mtru CA am fcut aceste gre$eli, eu inteleg mai

bLie consecintele $i ma voiu sili pe ct m ajuta
put-rile ca sa impiedic sa mai fie facute".

In afarA de acestea, trebue $tiut ca influenta

mami In particular, este mare asupra instructiei $i

educat: ei morale $i religioase a copiilor sai. Aceasta ii fluenta trebue sa se exerciteze intotdeauna
intru ct este necesarA $i folositoare.
S'ar paiea la prima vedere, c o asemenea pretentiune e perealizabill Nu e adevarat Ins pentru
a mama cat-e i$i iube$te copilul niciodata nu se

dezintereseazi de educatia fiului sat' $i de mntuirea scumpu'ui sau suflet. Pietatea sa, clar vazatoare, i impun datoria sa ajute, sa continue $i s
desavr$easca opera profesorilor $i profesoarelor

prin propriele sole sfaturi, mai mult Inca prin

pildele sale. Actiuhea sa se va simti pretutindeni ;

influenta sa blanda si discreta 1$i va face loc in
spirite, va atinge inirnile, va t$ni, ca sa zic a$a,
din toate deschizaturile sufletului sau. Vorbe, vizite, incurajeri, laude, mtistrari $i reprowri, totul

se va patrunde de dragos,-: $i de simtirea desprins din ea. In acest chip mama 1.$i va na$te

din nou copiii sai pentru lisus Hristos, dupd cum

minunat de bine se roste$te Sf. Apostol Pavel in
pregati ea
aceasta privinta. In acest chip
www.digibuc.ro

236 -

prin convingeri puternice i virtuti energice la toate

incercrile $i la toate luptele vietei.

Nici o furtund, ori ct de mare va fi ea, nu va
turbura pe aceast inflcrat crestind $i nici a
suparare nu va coplesi pe aceast mamd In adevar

iubitoare. Se poate totusi ca cu toate sfortarile

sale cele multe, fiii s`di s aib norocul ca sa intre

pe mna unor educatori frd Dumnezeu, sd fie

supusi unui invtmnt vtmtor, dumnos religiunei i Biserici, In pericol de a
pierde credinta
$i de a deveni sclavii lumi $i ai patimilor ei. Se

poate iardsi ca s 'si neglijeze datoriele lor de

crestini i s triascA ca multi altii fr Dumnezeu

in lumea aceasta.

Tot a$a se poate ca ficele sale rtcite inteun

mediu, dacd nu dusmnos, cel putin indiferent,

printre tovardse usurele, cu profesoare cari nu fac

nimic, fr zel $i fr nici o inflAcdrare, sa 'si

piard pietatea prin aceste contacte diferite. Abia

se vor mai rugA, vor veni foarte rar la Bisericd
$i nu vor mai primi sfintele taine, izvorul vieti $i al
fericiri eterne. Acesta va fi rezultatul otrAvei ucigtoare pentru adevArata credintA $i pentru pietate
care se desprinde din purtarea $i vorbirea educatorilor rAi.
Gndul cA copiii si, ficele ca i fiii, pot sa se
piarda cu timpul $i pentru vecinicie nu inmoaie
curagiul femeei tari ; din contrA o attr4 i o inpinge
la actiune. Ea va reinol deci incercriie sale pentru
ca sa zmulgd pe scumpii sdi copii dela o asemenea
educatie fr Dumnezeu. Urmrile vizibile ale acestei triste situatiuni vor deschide cu sigurant
ochii brbatului sdu i '1 vor sili s facd o altd
alegere mai nemeritA $i mai bund. In cazul unei noi

neizbnde, ea nu se va socoti complet

Va cAutA sA '$i vadd mai des copii si se va sili ca

producA in spiritele $i In inimile lor efecte contrare

celor primite dela rAii educatori. Ideilor false ea

www.digibuc.ro

- 237

le va opune idei adevrate $i prin luminele adevrului ea le va lecul gre$alele $i prejudecgile

lor. Prin pildele sale bune se vor nimici efetele
celor rele $i cu focul inimei sale va inchlzi inimile

cldute si inghetate. Ea va pune in aceast lupt

toatd $tiinta sa, tot zelul ski, tot sufletul ski.

Nimic nu o Iva opri, nimic $i nimeni nu va fi In stare

ca sd o Impiedice dela implinirea deplin a acestei

datorii. In lupta aceasta Ins, toatd purtarea sa,

toate Intreprinderile sale, toate cuvintele sale vor
descoperi numai modestie, prudentd $i caritate.
Ea va urni In totul sfaturilor Sf. Apostol Pavel
conducnd, attnd $i Infrnnd zelul discipolului sdu Timoteu ckuia ii zice : Propoyddue,ste
cuvntul, stied asuprii cu vreme ,si fdr de vreme,
mustn't, ciartei,indeamnd cu toad ritbdarea ,si ea In-

vitttura.... lard tu privegheaili 'infra toate, pti-

rne,ste Mal, fil lucrul evanghelistului, slajba ta fi-o

deptiniii).

In sfrsit, dacA mama dup attea sfortri si

dup5 un asa de mare devotament, nu reuseste In a

iindrepta pe fiii &AI, ea aleargd la lacrimi $i la

evlavioasele $i repetatele cereri de ajutor ctre

Dumnezeu. Ea are In fundul inimei sale spate
adnc cuvintele lui Ambroziu atre Monica mama
fericitului Augustin, care '$i plngea fiul : Un
copil pentru care s'a wirsat atlea lacrimi, nu poate

sd piard". In fine ea are o Incredere desdvarsit

in buntatea lui Dumnezeu.

I) Tim. IV. 2-6.

www.digibuc.ro

Feminismul 91 revendiarile sale

Societatea Ortodox.4 Nationald a femeilor romane, Infiintat de curnd In Bucure$ti, ca o urmare a indignrei legitime care a cuprins poporul
romn dela un capt al trei la altul, in urma turburdrilor provocate in Biseric de agentii papistdsismului, revendicd pentru femeie prin scopul &du

inalt, dreptul de a ne creste in religiozitate i in

nationalitate. Aceast societate este menit ca s
devie un zid de aprare al Bisericei $i al neamului nostru, de unde se vede si importanta cea mare
pe care o are femeia in chestiunea formrei noastre
religioase $i nationale.
Doamnele Romne din aceast societate '$i revendicA drepturile avute ab antiquo $i merit lauda
tuturor Romnilor pentru munca ce depun $i pentru sacrificiile ce fac de a ne feri de streinism si d'a
ne pstr neatinse cele cloud vistierii mo$tenite de
la strmosi : Ortodoxismal

In afard Ins de aceast meritorie actiune pornit de membrele Societtei Ortodoxe Nationale
Romne, se mai agit hied i o alta, mai mult
printre femeile altor neamuri $i mai putin printre
ale noastre, d'a$i revendica oarecari drepturi polilice dela brbati.
E bine dar ca femeia romn s tie cum poate
contribui mai bine la succesul cauzei, dupd cum amenea trebue s tie $i cum poate folosi mai mult
www.digibuc.ro

- 239 tri. Zic acestea, pentru cd ne gdsim in fata a cloud

probleme sociale : una care e rezultatul revendicd-

rilor pentru Biserica $i neamul nostru a fiilor $i

ficelor noastre $i alta care e rezultatul revendicdri-

lor femeniste propriu zise.

Revendicdrile femeniste din zilele noastre s'au

produs lund cu imprumut acel caracter de asprime

pe care actualmente 1'1 prezintd toate raporturile

noastre sociale din viata zilnicd. In aceste revendicdri vedem un sex intreg cd se ridicd $i declard
rdzboiu celuilalt, pornind in contrd-i o cruciadd
in toatd regula. E un rdzboiu intern, fiindcd midIdea omului, dupd cum se obi$nue$te a 'i se zice,
se tidied contra celeilalte jumdtAti.

Punctul de plecare al acestui rdzboiu, st in

plngerile feminineplngeri traditionale $i cte
odatd justificatecontra bdrbatilor. Bdrbatii, e cuvntul pe care-1 au neincetat In gurd femeile cari
n'au intlnit pe bdrbatul visurilor lor, dupd cum fe-

meia, e subiectul favorit al brbatului subjugat

de vre-o ppu$e capricioasd $i prefdcutd.

$i a$a dupd cum in uncle cercuri de bdrbati e o

plcere sd se injoseascd femeile, ca $i cum acei
domni n'ar avea mama' sau surori, tot astfel in
unele adundri de femei, se cautd sd se facd din bk.-

bat o specie de monstru, un tiran egoist $i fdr

inim, neavnd superior in el dect forta brutald,

pe care adesea o intrebuinteazd ca sd apese o fiintd

inzestratd cu toate gratiele $i cu toate virtutile.

Aceast $coald, la dreptul vorbind, nu e singura

care revendicd numele de feministd. Mai sunt $i
altele cari inteleg cu totul altfel lucrurile, cum este
de pildd aceea a Doamnelor Romne prin care se
tinde a se forma tineretul in a$a chip ca la timp sd
dea dovadd de acel cald $i sfnt patriotism $i de
acea curatd credintd a ortodoxiei care a imbdrbtat
$i intdrit pe vitejii no$tri strdmo$i. Intre acestea
se mai poate numdra $1 aceea a femeilor cu adewww.digibuc.ro

240

vrat caritabile, cari fr nici o revolt i fr reclama caut ca s indulceascd soarta copilului, a
vAduvei, a btrnului i a gracului.
Asemenea preocupri legitime ale femeei sunt
spre fericirea patriei, intru cat prin ele se dobtidqte un folos social considerabil, dui-A principiul cA aceeace e folositor fiecAruia , e folositor
tuturor.
Cnd femenismul pe aceast cale este att de
folositor i laudabil, nu inteleg acea rzvrtire a
unora, rAzvrtire ridiculizat de altfel de toate femeile cu minte, dui-A cum nu pot intelege acea
specie de rzboiu civil pe care unii energumeni,
bArbati sau femei, ar voi, s-1 introduc in familii,
sub numele de lupta sexelor, dupd cum altii voesc
s introducd lupta claselor in lumea muncii.
Cam de aceste consideratiuni m'am condus cnd
m'am hotrt ca s scriu acestea despre femenism
i despre revendicdrile sale. Si ava, sub inspiratia
Sf. Evanghelii pe care o voiu urma cu statornicie ;
iau judecata drept mijloc i cercetarea faptelor
drcpt punct de plecare In tratarea acestei chestiuni
i incep.
i

Feminismul se definqte in acest chip. El este

o doctrinii care revendia pentru femeie in cod,

unele drepturi necunoscute de legi si in societate,

in loc legitim refuzat de obiceiuril)".
Definitia aceasta este excelent conceput i dintr'insa se vede cat de mult mai este de fcut pentru
femeie In general.
Evolutiunea moravurilor dela barbaria anticA, a

Ingdduit in totdeauna pentru femeie, o evolutie

paralel a drepturilor sale. Mai mult chiar unii

istorici au crezut c pot adopta ca semn vzut pen1) Abb Nauclet, Pour la femme, pag. 8.

www.digibuc.ro

- 241 -

tru starea moravurilor in epoce deosebite locu:

ocupat de femeie in institutiunile sociale.

Progresul ins negresit, e departe de a fi desk"vrsit $i deci nici as-02i nu se poate zice, c nu
trebue s se vorbeascd de inbunttirea conditiunei
femeilor.
A fost un timp, cnd in societtile cele mai civi-

lizate, femeile erau sclave. In aceast stare, ca

consolare pentru ele erau ins si multi brbati.
A trebuit sd treac veacuri, pn cnd sub influenta

directa a Chrestinismului, s se scape lumea de

aceast slbatic clasd a sclaViei.

Abia cteva decenii au trecut de cnd Europa ci-

vilizata a prescris sclavajul si pan` mai deunzi

s'au accentuat si resimtit urmele unor conditiuni
injositoare pentru femeie in contractele munci $i
ale asniciei.
Erau motive, inspirate de sentimentele omenirei

cre$tine, ca emanciparea femei s se fad: mai

curnd, dupd cum erau motive inspirate de sldbiciunea ei, ca aceast emancipare sd se fac mai

trziu.

Femeia in general este mai slab ca brbatul.

Supunerea ei este de un caracter mai intim si ar

trebul s fie mai tenace, date fiind unele obi-

ceiuri. Supunerile politice rman supuse actiunilor

din afard si revolutiunilor, in vreme ce fiecare fe-

meie fiind legat de un brbat, ea depinde de el

cu att mai mult cu cat interesul vieti sale si al
copiilor sdi o forteaz ca s pstreze favoarea
sotului $i o pune in caz de aprare, inteo completa imposibilitate de rezistentd.
Crestinismul a adus femeii, dup cum adusese
si brbatului sclav, o speranta la inceput, apoi un
ajutor din ce in ce mai eficace si din ce in ce mai
mare. Biserica n'a pretins statelor ca s-si modifice institutiele supuse autorittilor, dar a fcut
alt lucru mai bun , a modificat moravurile si mora16

www.digibuc.ro

vurile odata' modificate, reformeaza' codurile, sau

ceeace este acela$ lucru, reduc prescriptiele lor

barbare la starea de liter moart frd nici un
efect real, cel putin in majoritatea cazurilor.
Numai cum zisei, aceast transformare fiind opera veacurilor si nefiind Inch' desvrsit nici pen-

tru ba'rbat, urmeazd a intelege ca' ea nu este cu

totul ispfavit nici pentru femeie.
Noi nu mai suntem in timpurile, cnd femeea
ignoranta" cu totul, nu se misca afard de pragul
casei sale ; astazi educatia ei egaleaz, daca' nu
intrece In unele cazuri pe a Mrbatului.
Un brbat cnd porneste s se cdsdtoreascd,
nu-si mai rdpeste sotia, cum Diceau alt data', in
felul unui vnat ; n'o mai cumprd dela tatgil ei ca

pe o marfa"cel putin pdstreazd cteva forme in

privinta aceasta. Dar c'd libertatea ca'sdtoriei este
intreag, cum ar trebul s." fie, n'o putem sustine
nici in acest secol liberal.
0 femeie ca'storit nu mai e predat'd bdrbatului
cu picioarele $i miinele legate ca In vechime. Acest
brbat apoi nu mai e ca sub vechiul drept singurul

judeator al ei ; el nu mai este stdpnul femeii,

dar pentru ca totul sa fie dobndit in favoarea
sotiei, din punctul de privire al emancipri legi-

time a persoanei omenesti $i al recunoa$terei crestine a drepturilor sale, mai trebue ceva.

In sfrsit, femeia nu mai este inchis, departe

de contactul cu lumea, inteun seraiu sau inteo
ascunZatoare ; ea nu mai umbra invoalat ca un
obiect al ca'rui farmec apartine numai unuia ; ea nu

mai ascultd In tacere frumoasele sentinte ale barbatilor $i poate sa pretinza" ca sgi exercite o influent prin cuvntul $i activitatea sa. Dar ca aceast
activitate s'a." aiba' cmpul destul de larg $i liber de
piedicele juridice $i rutiniere, aceasta e Inca de dis-

cutat. Totul e sa privim de aproape, sa' nu exagerani lucrurile si sd nu vorbim de loc, nici s" luwww.digibuc.ro

- 243 crm ca si cum femeia ar fi un simplu obiect, de

care vrea s se serveascd brbatul, dar pe care-I
surghiuneste.
Acum spre a hotdri ce convine si ce nu convine
ca sd acorddm femeii ne trebue principii si primul

dintre ele, cel mai fundamental, e binele social,

care este in acelas timp binele tuturor categorielor

pe cari le cuprinde corpul social.
Dar binele social, binele comun nu este un lucru
care se poate garanta in bloc, el este o rezultantd.

El e urmarea a numeroase elemente din cari se

compune societatea, elemente a cdror ierarhie se
inlantue dela cele mai mari ansambluri cari sunt
pentru organismul social ceeace sunt plmnii,
inima sau stomacul pentru organismul fisiologic.
E clar si bine stabilit cd sdndtatea corpului presupune la bazd buna functionare a celulelor organice, cari sunt unitItile sale primitive. Tot asa
dar, sAndtatea sociald cere mai intiu ca primele
elemente cari o intregesc sd fie dndtoase.
Cari sunt insd aceste prime elemente ? Care este
aceastd unitate sociald, a cdrei skid-tale, inmultitd
prin sdndtdti asemenea, va compune sdndtatea na-

tionald? Aceasta e o chestiune care s'ar pdrea

zadarnicd in subiectul de fatd. Cu toate acestea
este cheia lui, cdci dupd rdspunsurile ce 'i se va
da, societatea intreagd va trebui sd se organizeze

inteun chip cu totul deosebit si in acelas timp

problema femenind va gdsi in acest rdspuns primele ei solutiuni.

Sunt unii cari cred cd unitatea, elementul primitiv ale cdrui figuri si conbindri deosebite vor
produce corpul social, este individul omenesc. E o
gresald mare contra cdreia s'au ridicat cu vehe1

mentd cei mai mari sociologi.

Unitatea sociald adevdratd, nu este individul ;

acesta nu e decat materie, pentru cd el nu e om

complet, prin urmare unitatea, celula mamd a Cdrei
www.digibuc.ro

- 244 multiplicare variatd creiaz corpul social, a cdrei

sntate este condifia prim a sntfei sociale,
este familia ; e brbatul unit cu femeea $i orientat

spre copil. Nu e bine sit fie ornal singur pe primnt" zice SL Scripturd. La dreptul vorbind, aceasta nici nu este cu putinf. Omul izolat, nu e
inadevr om, el e numai o jumtate, cdci nici intelectual, nici moral, nici fisiologic nu are viafa sa
completd.

Este o sexuafie de inteligentd, a zis un filosof,

este de asemenea $i una de moralitate. Fiecare sex
d celui lalt ceia ce-i lipseste $i din contactul afectuos a cloud suflete neasemenea dar complimentare, fAsneste o flacr, se na$te un al treilea, care
este omul complet, perechea, despre care Biblia
zice : rd vor fi doi uit trup" Lipsit de acasta unire $i mai pufin Incd de o vocafie speciala, fiecare individ izolat, brbat sau femeie, este o fiinf
incompletd, o jurndtate de fiint ; nu mai e om nici
chiar din punct de vedere intelectual.
Inteleg prin aceasta cA el nu poate sA producd,
mai intAiu tot ce este capabil ca persoana
suprirnat familia el nu mai gAse$te acest fel de
ajutor pe carel aduc armatelor $i tuturor puterilor
in luptd, punctele de concentrare $i de refugiu.
DacA lipse$te casa, cminul, lipse$te $i odihna ;
lipse$te rezervorul de fort, $antierul de ref acere
pentru energia orneneascd, lipse$te furria pentru
ofelirea viefei.
Infeleg apoi c acest orn izolat nu mai poate
sA trAiascd intr'un chip adevrat omenesc ; cci
dacd poate s." semene copii pe drumuri, el nu poate
s-i conducA a$a ca ei s5.-1 reflecte in intregime, cu

sentimentele sale, cu credinfele sale, cu tot ce are

in el mai bun, lucru pe care nurnai educafia intensivd si indelungat, cdminul domestic poate sA
pretinz c-1 asigur..
Unirea.omului $i a femeii, unire durabil $i awww.digibuc.ro

- 245 fectuoas, In afara de care nu e cleat intamplare

sau dezunire ; unirea aceasta deci este baza puternica a organizatiei sociale.
Inelul dela logodna trecut in degetul mirilor
imediat inainte de citirea tainei celei sfinte a cununiei lor, este prima verigA de care se leaga toate
celelalte ; nu trebue deci sa-1 slabim. Daca vrem sa

lucram pentru posteritate si pentru fericirea co-

mun si dad nu vrem sa le compromitem, ar trebui

s nu facem nimic contra legaturi familiare, ci din
contra sa o protejem, silindu-ne s realizam toate
conditiunile cari procura mai multd soliditate si
mai multa valoare.
Cari sunt aceste conditiuni, n'am s le insir aci,
iau un caz particular si m voiu sili sal luminez, pe
cat va fi cu putint.
Din punctul de vedere insA, in care noi ne aflam,
important de notat este ca legea care conduce fa-

milia, ar trebui s impuna si conditia generala a

oricarei vieti sociale care este coneursal. Ce inteleg

prin aceasta ? Inteleg mai Intai excluderea antago-

nismelor si prin urmare condamnarea acelei ciudate teorii care vrea sa dea ca pedant luptei claselor, lupta sexelor, aceasta lupta ucigatoare de
orn, care ridica pe unul In contra altuia si tocmai pe

acele fiinte a caror unire este izvorul prim al ori

carei fecunditati sociale. In urma inteleg acea imprtire inteligenta a muncei, fiecare aducnd familiei concursul unei actiuni In raport cu aptitudinele si tendintele sale. Ce stie sa faca femeia, ce

atrage pe femeie, ce este In stare sa realizeze

prin urmare, inteun chip superior. WA' ce trebue

sa se intrebe inainte de toate un femenism rational
care respect legile vietei.
prin aceasta, s'ar gAsi rezolvata mai intai
o mare chestiune, care se formuleaza in aceste
cuvinte de o infAtisare aproape revolutionara :
egalitatea se xelor.
www.digibuc.ro

- 246 Egalitate, da ; pentru c nu e motiv ca femeia,

tovard$a brbatului, creaturd rationabil ca $i el,
avnd aceia$i soart, chiar responsabilitate In fata
vietei, s nu fie egalul su. Egalitate zic, dar nu
asimilare, cum voesc unii s creadd. A asimil cu
forta fiinte neasemenea inseamn s le conduci la
sterilitate $i prin urmare la o viatd nenorocit $i vdtmtoare. Ins dac4 cineva vrea s se gndeascd la
aceasta $i s Indeprteze odat echivocurile In cari
se Incured attea feministe, trebue s se recunoascA
Ca' femeia nu seamnd brbafului la inteligent $i
inim, dup cum nu'i seamn nici la corp. Spre a
ne gndi la aceasta nu e nici o nevoie ca s facem
apel la o superioritate oarecare. In ce rnd prive$te
pe mine, eu n'a$i fi dispus sa recunosc fr 'discutie

o superioritate de acest gen. N'a$ fi dispus ca s

primesc nici chiar aceast repartitie a valorilor omene$ti intre sexe, pe care attea femei le admit :
omului inteligenta, femeii inima. Mie mi se pare
cd nu e exact, e o imprtire copildreascd, care purcede dintr'o viziune a lucrurilor prea simplist.
Brbatul are calitti intelectuale pe cari femeia
nu le are, dar femeia are calitti intelectuale pe cari
brbatul nu le posed de lor. Femeia are calitti
de inim cu cari brbatul nu este inzestrat In acela$
grad, dar omul revendic pentru el calitti pe cari
femeia n'ar putea s le arate de obiceiu. Nu exist
inegalitate ; In tot cazul ea nu este evident $i chiar

dac ar fi, ea n'ar putea sd justifice o tratare

inferioar, pentru cA toat lumea trebue sd recunoased a mijlocia femeilor chiar de ar fi socotit
ca inferioard mijlociei brbatilor, ea este cu mult
mai micA deck este mijlocia brbatilor fat de cei
mai bine inzestrati dintre ei, cari ii trateaz totu$i
ca egali. Dar dac" nu e de loc inegalitate, trebue sa

recunoa$tem Ina.' odat c e neasenuinare. $i aceasta e Idestul ea s Intelegem c functiile atribuite

www.digibuc.ro

- 247 unui sex trebue s fie deosebite de cele atribuite

celuilalt.
Ce intereseazd valoarea acolo unde e vorba de o

adaptare ? Pentru dresul unei mese, o bucat de

lemn pretue$te de 5 ori mai mult. Un diplomat de

prima fort, sunt sigur, ca s'ar afla inteo mare

incurcaturd, cnd ar fi vorba s impart convenabil
o mo$ie $i tot a$a un general distins, cu tot geniul

n'ar putea s inlocuiasca fr greutate pe

cismarul sau pe bucatarul unui regiment al &du.

Ce importd deci c femeia pre ftle$te ct brbatul
sau chiar $i mai mult, dacd ea nu e pretuita pentru
ceiace face omul ? Aceasta pare neindoios brbatilor celor mai cu minte $i chiar inse$i femeilor.
Cele mai cu judecata dintre dnsele, prin urmare

acelea cari ar trebui s fie mai mult inchinate s

creadd pe femei capabile d'a ie$i din conditia lor
actuald, din contra au un sentiment foarte accentuat pentru exageratiele feministe. Ele i$i dau
seamd de acest adevr $i $tiu ca femeia difera de
om prin tendinWe $i capacitatea sa. Tot a$a ele
$tiu ca vocatia unei fiinte se determin precis prin
considerarea capacitatei $i a tendintelor sale si c
in sfr$it e o fiinta nenorocit aceea care se abate
dela vocatia sa. Ori ce femeie care-$i ascultd inima

sa, afard numai dacd nu e o deviat sau exceptiune afar din cauza, trebue sa recunoasca ca
prima ei tendinta o duce spre lucrurile vieti intime

$i familiare, mai curnd dect spre viata libera

$i de o actiune publica ; c daca n'are de loc sufle-

tul fal$ificat prin calcule strimte $i gre$ite, prin

influente perverse sau nefolositoare ea are gustul
maternittei, apoi pe acel al educatiei devotate $i
atente, apoi al influentei largi dar de ordine in-

tima, in totdeauna a$a c dacd ea lucreazd in afar

o face pentruca duce cu sine familia.
Femeia e piln de ambitiuni, cari variazd totu$i.
Ea viseazd mai multd influenta cleat guvernare,
www.digibuc.ro

- 248. -

aspird mai curnd s domneased, de ct sA" cucereascA, sA impue farmecul sAu mai curnd deck
sA" fad pe cineva s se incovoaie sub lege.
Si capacitatea sa e de aceeasi ordine, neputnd

fi in altfel. Nu se intreprinde dect ceeace poate

si de aceea femeia, cAreia ii place detaliul si,influenta intim6 este mai capabilA s." administreze dect
sA dobndeased, sa ordoneze dect sA" creieze, sA

subjuge in tkere dect s." lupte.

Toate acestea sunt generalitAti si noi nu putem
sA gAsim In ele o regulA absolut indestulAtoare, dar
nici nu trebue ssa" ne indepArtm de gndul pedepsei ce asteapt pe cine tenteazA" ca sA rds-

toarne rostul vietei sociale. 0 schitd nu e un ta-

blou, dar e punctul lui de plecare, trebue ca inspiratia artistului sA" revie deci neincetat si sA se
infAreased.

Asa fac si eu acum, imi restrng cele zise 'Ana

aci si incerc ca sA" fixez conditiunile normale ale
vietei Temenine, fie in interiorul cAminului, fie

in gall.

In privinta vietei familiare sunt feministi a$a

de ridiculi, ea' merg In ideia lor despre emanciparea femei pnd la slAvirea unirei libere. Nu voiu

discuta pArerea lor, presupunnd cA este inutil.

AceastA conceptie dupa mine, nu merita sA fie cer-

cetata de un moralist, cu att mai mult de un

crestin.

Dar o alt teorie care se leagl de aceasta si care

nu este in fond dect o atenuare a ei, ar putea sA
ne retie mai mult, ea seduce chiar si pe unii din
crestinii cei mai buni, e teoria divortului, a divortului din ce In ce mai u$or, divort prin consimtire
mutuald, fail alt motiv invocat, divort prin vointa

persistent a unuia dintre cei doi soti, de o po-

trivA fAr alt pretext dect plictiseala constatata in

traiul ImpreunA.
www.digibuc.ro

- 249 Nu pot vorbi aci In cteva cuvinte despre o ches-

tiune att de importantd si care intrece cu mult

marginele subiectului de care tie ocupArn, dar din
punctul de vedere al acestui subiect i In ceeace
priveste pArerea celor mai competenti sociologi,
divortul n'a ImbunAtAtit conditiunea femeii. El
a putut s desnoade unele situatiuni preaincordate,
a inodat pe altele, a procurat bAribatului nestatornic

mijlocul usor d'a scutura jugul celor mai sfinte

datorii i la drept vorbind n'a emancipat cleat

un lucru : pasiunile.
Divortul lrgit a lAsat deschisA poarta tuturor
capricielor i tuturor slAbiciunilor si deci sA Intelege cam ct de favorabil este pentru femeie.
Tot ceeace zgudue temelia familiei trebue sA turbure siguranta celor ce o formeaz. A slbi legAtura conjugalA, inseamnd a expune pe femeie sd fie

o jucArie, sclavA pe care o cumperi si pe care o

vinzi, in loc de tovarse de viatd care trebue sA fie

pe vecie un alt tu insuti.
Dintr'un punct de vedere deosebit, studiind unirea bArbatului si a femei, relativ de situatia reci-

procA a sotilor, feminismul radical ar voi ca sA

organizeze altfel familia. El ar voi sA decreteze
egalitatea sotilor, nu In sensul inalt in care noi o
predicAm, ci din punctul de vedere legal, tnonarhia familialA devenind o diarhie, o putere impartit, o simplA asociatie conducndu-se printr'un
acord intocmai ca in societAtile comerciale sau
industriale.
A vorbi astfel insemneazA a nu cunoaste necesitatea urgentA pe care am recunoscut-o d'a pAstra

in cdmin stabilitatea si soliditatea lui completA.

Familia este o unitate socialA si ca atare trebue
sA pAstreze o influentA i o responsabilitate colectivA.

InsA suprimati autoritatea maritalA i puneti in

locul ei egalitatea drepturilor si nu yeti avea dect
www.digibuc.ro

- 250

o unitate delicatA, adicd o materie amorfd, incapabilA s intre In compozitiune armonioas spre a
zAmisli corpul social'. Mai mult prin aceast neingAduitA actiune se va provoca un conflict de elemente

risipite ; cki nu e de ajuns sA pui un acoperi$ peste

ctiva metri de material, sau sd aprinzi focul cu

gndul cA intemeiezi o familie. 0 familie e o unitate

moralA $i orice filosof va gsi ca $i noi a o unitate nu se va compune niciodatd din bucdti egale.
Trebue o legturd, trebue un suflet al grupului
Ins acest suflet, cnd e .vorba de societate, familialA sau civil, este autoritatea. DacA se sfArAmA

autoritatea, se sfrm unitatea, se provoac anarhia, cu un cuvnt se impiedicd finalitatea socialA

de a se exprima intr'o vointA, de a se realiz in

fapte, de a conduce rostul fortelor $i de a invinge
rezistentele.

Nu vreau sd zic, ca. In nici un caz nu se poate

ajunge la unitate deck fcnd apel la principiul
monarhic. Sunt unitti de ratiune, de dreptate etc.
cari nu se intrupeazA de loc inteo persoand, sunt
un fel de republici. Dar o republicA In doi, aceasta
n'ar fi u$or in totdeauna, clack nu chiar imposibild.
Cnd asAtoria este perfectA, cnd sotii se inteleg
de minune, cnd inima e gata la intelegeri prietene$ti $i dacA e nevoe la concesiuni, atunci nu e
nevoe de apel la autoritate ; $i dacA observAm bine,

de fapt a$a se petrece lucrul In toate cAstoriele

bune. Responsabiliatile se impart dup puterea $i
aptitudinele fiecAruia, $i de multe ori femeia face
act de autoritate In numele familiei in locul bArbatului $i fdrA ca acesta s se formalizeze.
Viata se insrcineaz sd piece codul la cerintele

ei $i inbirea se ingrije$te foarte putin de ceeace

se nume$te drept. Dar trebue sA punem inainte
rAul $i sk ne gAndim la tot. Se pot ivi conflicte
$i de sigur cA In vederea lor, vrea feminismul

www.digibuc.ro

- 251 radical s egaleze drepturile spre a intdri opozitiunea legalizand-o.

In asemenea cazuri, nu e greu brbatului s

spue femeii sale : tu esti liber. Si dad nu vrea sa

plece, II procur o ispit si apoi totul merge de
minune. Femeia care 'si iubeste brbatul si casa
nu voeste sd fie liber, ea se supune cu plcere
dorintei sotului su.
)3 Fericirea brbatului a zis Nietzsche, se numeste : eu vreau ; fericirea femeii se numeste :
el vrea".

Si apoi dad cstoria este inperfect si daca

dintr'o zi in alta, vointele intr in conflict, Intreb

dad nu e nevoe ca s fie cineva care s decid ?
Casa HA sef va merge ru. Se va apela de unul
sau de altul dintre soti la autoritatea sarcinilor si
atunci neunirea va fi public afisatd.
Trebue deci ca autoritatea familial sd se mentin. Dar atunci luand-o dela brbat va trebui s'o
ddm femeii. In acest caz, ar fi casa pe dos si nu se
stie ce se va alege de clansa.

In tot cazul, dad.' aceasta se urmreste, o intre-

bare se impune : De ce, dad' femeia e capabil

ca s conduc cdminul in locul brbatului, s'a
ndscut sentimentul primit chiar de femei, prin care
vdduva se asimileaz statornic cu orfanul ? De ce

feministele cele mai infocate, vcluve fiind, deprang soarta unei femei rmasd singing? Si de ce
pand si cele mai nefericite in viata conjugal, nu
consider vduvia ca o liberare ?
In fata acestora nimeni n'ar indrzni s propund
conducerea femenin sub titlu de msur general.
Sunt totusi uncle dintre femei cari cer ca s se lase
liberttei sotilor aceast conducere. Dar si aceasta
cerere nu poate fi inteleapt. Se poate intampla ca
in unele cazuri femeia sd fie la inltimea unei astf el de datorii In cat sd exceleze si brbatul s se fe-

www.digibuc.ro

- 252 licite de abdicarea lui voluntar ; cazurile izolate

ins nu trebue sa se ia drept lege.

Acum, un lucru se cere, trebue sa marturisim c

fara frica." d'a vatama autoritatea familial, se impune ca sa ascultdm unele doleante ale femeii si s
raspundem cu prudent la unele pretentii, pe cari
morala in acest caz le recunoaste ca vrednice de
respectat.

Se pare c drepturile barbatului, relativ la bunurile de familie, adic la siguranta si la viitorul

comun sunt prea putin exercitate. In schimb insa
nu e asa. Acolo unde femeia nu are constituita o
dot mai ales, in aceasta casa brbatul poate s
instreineze, s ipoteceze el singur aceeace apartine
la doi si care face mntuirea comund. Tot ceeace
poate dobndi femeia In cursul cdstoriei, se poate
risipi de sotul &au fara nici o rdspundere.
In aceste familii din acest punct de vedere, se
vede dovedit deplin cuvntul : Brbatul e cheltemeia venitul".
Nu este de competinta mea ca sa hotrsc ce

trebue sa se faca in aceastd privintd. Eu stiu

impreund cu altd lume, c chestiunea este complexa

si incurcatd, dar politicii au obligatiunea ca s

aduca lumina si sa facd indreptarea.

Cei ce predica egalitatea pe principiul, ca." tot ce
este al tau este si al meu, fr sa." sustie reciprocitatea de poezie, sunt de o indrAzneald fara margini.
Aceasta cu att mai mult, cu ct s'a dovedit frumusetea unui act, rezultat din fuziunea intereselor

celor doi soti si asigurnd viitorul lor, fata cu

urciunea pustiirei care urmeazd adesea dintr'o
lege, care impune brutal desprtiri mortale uneori.

Dar nu atta in legi as voi s \Tad indreptate

drepturile recunoscute ale femei si nedrepttile
incd existente, ci in moravuri.

Am amintit Ca' alt data, la unele popoare, se

rapeau femeile, ca.' la altele sau la aceleasi tatal le

www.digibuc.ro

- 253

vindeA. Civilizatiunea cre$tind $ti sA" stabileascd

pretutindeni mai multA dreptate, dar ea n'a putut

s'o impiedice numai cleat, a$a c tot a mai rmas
mai mult sau mai putin in contractul de cAstorie,
caracterul sau urmele unui contract de vnzare,
acest contract incheindu-se nu att intre cei uniti,
ct intre cele cloud familii cari se incuscreau.
Niste astfel de urme au mai rdmas chiar pnd

astzi la unii printi. Ei i$i mrit fata ; nu se

mrita fata lor.

Cre$tinismul a cerut da-ul sacramental, el a prevAzut ea.' acest da as putea fi smuls printeo constrngere morald, nimicindu-se sau mic$orndu-se
In acest chip libertatea suverand care trebue s aibd
intietatea la un astfel de act.
Aceast constrngere totu$i nu se poate constata
$i demonstra juridic, in tot cazul fiind nevoe pentru aceasta de procese, de suprdri mari $i de cheltueli zadarnice.
Si apoi la dreptul vorbind, nu legilor ne putem
increde, cnd progresul moravurilor este In cauzA.
Trebue s se strige printilor incon$tienti de datoria lor, cA copiii lor, chiar fetele lor sunt persoane $1 nu lucruri, cd femeia este persoand ca $i
brbatul, &A nu o poti dispune la viat fr voia

sa luminatA si vdit artat. S'o aperi, bine, s'o

sfAtue$ti $i mai bine, dar s'o fortezi, niciodatd. De

aci chiar in sfaturile $i In protectia cu care printii
sunt datori ca s."-$i impresoare copiii, sunt tinuti

ca s se fereascd de a lua vederile lor personale

drept interesul copilului $i nepotrivirea de dorinte

dintre ei $i fata I or, drept o rAtAcire evident a ace$tia. DupA cstorie este foarte potrivit ca sd se

aducd aminte brbatului de datoriele sale ca s

poatA intelege odatA, cd autoritatea marital, crestine$te inteleasA, nu e dreptul de viat $i de moarte

de altA data', nici chiar dreptul de capriciu, de

vointA necugetat $i impusd cu forta.

www.digibuc.ro

254

BArbatul este se ful de familie, dar nu e stApAnul.

A fi stdpAn este cu totul altceva deck a fi $ef.

Exist intre ei doi nofiunea persoanei morale, pe

care a introdus-o cugetarea cre$tinA $i pe care ea o
reaminteste neincetat, -Mil ca s'o poatA impune in
totdeauna.

PO sA fii $eful unei persoane, nu poti fi st-

pan deat pe un lucru. StApAnul posecIA, $eful conduce ; stApAnul poate sA aibd capricii, dreptul fiind

totul, pe cnd $eful este legat de datorii si limitat

de dreptul altuia. Acela care va vrea sd fie mai

mare intre voi sd fie voud slugii si care va vrea sii
fie intre voi"intdi, sli fie tuturor s1ugd0 a zis MAntuitorul..
.

$i aceastA conceptiune a autoritAti pe care o

aduce el o opunea conceptiunilor pAgne cnd zicea : 5titi cd celor ce li se pare di sunt incepdtori
ai neamurilor, le stminesc pe ele si cei mai mari

ai lor le domnese pre ditusele, iar intre voi nu

va IV a,sa2)".

Deci sunt pAgni aceia cari inteleg autoritatea

altfel cleat ca un serviciu $i cari in familie, abuzeazA de forta materialA sau morald pe care le-o clA

sexul lor $i cautA sA apese o creaturA cu acelea$i

drepturi, cu acelea$i datorii $i ficA a aceluia$i
Printe-Dumnezeu.
Ad ar mai fi multe de spus, dar ca sA nu abuzez
de bunAvointa $i de rAbdarea cititorului, mA simt
obligat ca sA sfAr$esc aceastA parte $i trec de indatA

la cercetarea revendicatiunilor feministe din afard

de viata caznicA.

III
Principiul diviziuni munci intre bArbat $i femeie,

al distribuirei ocupatiunilor dupd aplicare $i aptitudine, In general, ar trebui sd tie pe femeie acas
1) Mgrcu X. 43-45.
2) Marcu X. 42-43.

www.digibuc.ro

- 255 $i s'o scuteasc de meseriele din afar, sau de a$a

numitele cariere.
Odat ce femeia $i-a Indeplinit rolul ski Mguntru odat ce a suportat greutgtile materiale $i
morale ale maternittei, odat ce a ingrijit de educatia copiilor, ce a veghiat cu atentie $i srguint
la binele general din cgminul su, mi se pare c ea
a pltit Indestul partea sa asociatiei familiale $i

societti Intregi. Grijele streine n'o vor face ca

&ft.-0 renege datoriele ce are atre casa sa, dar o
vor pune In imposibilitate de a le indeplini cum

se cuvine. A duce femeia la munc exterioarg., la

cariere, insemneaz sgi o asvkli la celibat, sau la
prsirea ocupatiunilor pentru cari ea este fcuta.
Ceeace face femeia In cash', nimeni nu poate

sg faca frd ea, pe cnd aceeace poate sd facg

ea aiurea, va putea s facd ori $i cine.

In principiu deci, trebue ca societatea sgi se sfor-

teze ca s r estrng In toat msura posibilului

ocupatiunea exterioargi a femei.

Principiele Insd nu sunt totul $i de aceea vedem

61 faptele se impun neInduplecate In societatea

noastrA bolnavg. Nevoia apoi, mai puternicA deck

principiele, smulge din cAminul lor mii de creaturi

pe cari interesul social le face lucrtoare.

Lucatoarea, strigA Michelet, cuvnt nelegiuit,

murdar, pe care nu 1-a avut niciodat vre-o lirnbg.,

pe care nici un timp nu 1-ar fi inteles inainte de

aceast vrst de fier $i care ar pune In cumpdnd
numai el singur toate pretinsele noastre progrese".
5i Jules Simon, dup un an de inspectii pe la marile centre industriale, tocmai In vederea acestui
obiect conchidea : In organizatia noastr economicd, exist un vitiu teribil care este provocatorul
mizeriei $i pe care trebue s-1 Invingem cu orice
pret, dacd nu vrem s pierim ; e suprimarea vieti

www.digibuc.ro

256

de familie. Femeia ajunsd lucrtoare, nu mai este

o femeiel)".

Socialistii, de altminteri, cari sunt in general

cei mai femini$ti dintre feministi recunosc aceste

urmdri, dar le primesc ca pe un rezultat propriu,
care poate grAbi sosirea unei stdri de lucruri, in
care viata domesticd va fi redusd, dupd ei, la strictul necesar. Se stie ce insemneaz, aceasta2).
Dar fiindcd aceasta este necesitatea, mai puter-

nicd deck fgdduelile noastre $i mai puternic

negresit dect puterile sociale, trebue incdca munca

femenind s indeplineascd obiectul sdu si sd procure resursele ce 'i se cere. Insd e foarte departe de

aceasta si citind unele cdrti cineva e ispitit sd

creadd c femeia lucrdtoare Inteadevr la noi este

o martird. Si aceasta mai ales fatd cu pretentiunea
feminismului d'a se servi un salariu egal pentru

un produs egal cu munca.

In fata acestei pretentiuni, protivnicii se intreabd cu oarecare rutate : Nu e prea putin aceeace

se cere ? Si adaogd pe acelas ton : Cum sd refuzi

oare o fiintd slAbd, fiintd a arei muncd este dubla,
fiinda o asteapt grijile familiei, dupd ce si-a indeplinit datoria exterioard, o fiintd a cdrei sfortare

ar trebui prin urmare, sd fie socotitd dubld ca

aceea a soldatului, cum sd-i refuzi cel putin egalitatea de tratare pe care o cere ?
Cunoastem dificultfile aproape toti $i datori
suntem ca s ne silim a le invinge ; nu putem trece

pe lngd unele mizerii, pe lngd unele pretinse

1) Ace1easi concluziuni s'au adoptat dupii 40 de ani, in 1901,

dup o intins i amdnun the' anchet a inspectorului munci din
Germania

Rezurnatul reportului se gseste publicat in La reforme so-

ciale

din 16 Ianuarie 1902.

Nu e indoialft C cu dezvoltarea luat de munca feminine,

viata de familie merge pierziindu-se din ce in ce mai mult pentru lucrdtor ; dezorganizarea castoriei si a familiei este consecinta
acestui lucru, imoralitatea, demoralizarea, degeneratia speciei, boalele de tot felul, mortalitatea copiilor, toate cresc in proportii inspimnttoare . (Bebel, La femme, pag. 155).
2)

www.digibuc.ro

- 257 fatalitti, fara sd fim cuprin$i de mild $i fArd s

ne incercdm a ridic aceastd greutate.
Dar femeia advocat ? femeia doctor ? femeia
profesor la Universitate ?

Mrturisesc cd acestea md intereseazd cu mult

mai putin dect celelalte. Nu refuz totu$i ca sa
spun ce cred despre ele.
Eu cred c femeia doctor poate s aducd mari
servicii In unele cazuri, cu toate c In cazurile grave
m indoesc cd se Increde cineva $i vrea ca s apeleze la tria ei de suflet $i la stdpnirea ei de sine
InsA$i.

Femeia advocat apoi nu mi se pare cd poate

ca s aib mai mult succes. In general cnd e vorba

de ni$te astfel de functiuni la cari cei interesati

aleargd de ce n'ar incerca si femeile ca s izbuteascd ? Nu vin nici clientii dacd In general nu li se

ofer garantii, nici chiar femeia nu va stdrui In

o cale pe care n'ar gdsi dect ru$ine $i nenorocire.

Nu e bine deci ca sd 'i se inchidd portile la unele
cariere In care caz s'ar crede cd ea este o victimd

$i c printr'un abuz odios al fortei, brbatul restrnge numai pentru el toate pozitiunile lucrative
din societate.
De altminteri, lsnd deschise aceste porti va fi
un bine, aci se va ldsd In acest chip un debu$eu
onorabil unor femei cari inteun chip superior do-

tate, nu pot In altd parte ca sd exercite pentru

indied
un motiv sau altul rolul ;pe care parc
natura. Femeile cari nu pot s se cdsdtoreascd,
cele cari n'au copii sau cari 'i-au pierdut si cari se
gsesc ca ni$te suflete pedepsite klucnd o viatl

lncedd, un fel de moarte prematurd, vor gsi

ceva de incercat, dac au curaj, rdbdare si stdruint.

$i apoi in sfrsit, In zadar se spune c rolul

femei este maternitatea si ea' numai spre aceasta ea

trebue s meargd liber.
Nu e drept de loc, ca societatea sd nu dea femei,
t7

www.digibuc.ro

- 258

fiinta rationala si libera, deck maternitatea si sa-i

inchidA orice altd cale. Instinctul ei este inclinat
spre casA ;

sal

'i se facd dorita casa $i s nu fim

ingrijati cand o va pardsi pentru medicina sau literaturd.

Cu totul In altfel si,plina de brmari periculoase

este Ms chestiunea introducerei femei in viata

politica. Femeia alegkor $i cu dreptul d'a fi aleasa,
e o chestiune care ne pune inainte spre deslegare
o problemA Sociald care cere studii serioase $i indelungate.
Aceasta ideie, se poate, sa aibd partizani seriosi,

dar cei mai serio$i, cei mai bine inspirati, dupai

foarte umila mea parere, nu sunt favorabili, in con-

ditiunile actuale ale politicei noastre, pentru a-

ceasta inovare.
Zic in conditiunile actuale ale politicei noastre
pentru c in asemenea materie nu se pot pune in
joc doamnele. In unele epoci, la unele popoare, se
spune ca votul femenin a dat cele mai bune rezul-

tate $i ca egalitatea femenind ar fi fost un izvor

de pace, de moralitate $i de prosperitate publica.
Cred $i In parte inteleg acestea dar azi in tara
noastra, imi permit sa pun la indoiald rezultatele
fericite ale acestei mAsuri. Caci nu serveste la nimic
observarea Ca' departand pe femeie din functiunile

publice, se lipsesc acestea de valori individuale

de care s'ar putea profita mult. In toate secolele
Au fost femei cari au fAcut politicianism, regine cari

au egalat pe cei mai mari regi. Si apoi ate femei,

convin aci, n'ar guverna azi mai bine tara deck
majoritatea legislatorilor nostri. In cele mai multe

chestiuni cari se supun discutiunilor abia de se

gasesc 20 sau 30 deputati competenti, restul cunoa$te politica, adica nimic din tot, lsand la o
parte interesul lor electoral. Este de o potriva de

proportional in tot restul, asa 'c averea femenina,

partea inteo asociatie, daca ar trebui sa fie fericita,

www.digibuc.ro

- 259 -

n'ar fi nefolositoare. Da, a fi fericita, aceasta e

toata chestiunea si ideia generala ce se emite nu

serveste la nimic pentru rezolvarea ei.

Mai mult, din acest punct de privire incapacittile politice ale femei tinnd inainte principiul
proclamat al egalitti inaintea legi, ni se prezinta

observrilor noastre ca un ce ciudat si chiar anormal.

Dacd toti oameniise zicese nasc liberi si egali In drepturi, pentru ce nu si femeile ?

In celelalte domenii nimeni nui se gseste legat

astfel de intmplarea nasteri sale si Impiedicat sa

concureze, dacd este capabil si-si da osteneala,

pentru cucerirea unei oarecare pozitiuni.

Toate acestea sunt foarte adevrate, dar tot asa

de adevrat este inainte de toate, cb." azi este

(3,

reactiune contra a ceeace se numeste eroarea revolutionara. Contiinte inalte si competinte recunoscute gsesc ea.' s'a fcut un drum falsau ca s'a

mers prea repede. Ei fac sa se audd strigatele a

mii de victime din cauza concurentei nelimitate si

fac sa se atingd cu degetul anarhia care domneste.
Li se raspunde : E tun moment de tranzitie, la care
replic: Da, tranzitie intre nenorocire si mind.
Asteptnd ca desbaterea sA se inchidd, se poate

gsi Intelept a nu expune viitorul familial inteo

aventur de temut. A arunca pe femeie, dupa ce ai
aruncat pe barbat, In lupta pentru traiu sub forma
luptelor politice, inseamna s arunci in ea de dousal
ori pe copil si sa primejduesti indoit binele comun
pe care-1 intrupeaza el.
In viata sociala, toate tezele tcu caracter absolut
sunt greite. E Ins o reguld practica bund aceea
de a mntul viata. Aceasta ne impune miscare pect este cu putinta, fara insa ca s supunem societatea sub cuvnt de progres, la zguduiri turburdtoare si omucide.

Din acest punct de privire lund lucrurile en

www.digibuc.ro

260

cred, cA cu greu drepturile politice acordate femeei,

pot aduce vre-un bine. Din contra , and cineva vrea

apa limpede nu trebue sd ridice stvilarele mari.

Rvcentele turburAri din Anglia pe aceastA chestie

ne Indrepttesc a gndi In chipul acesta si ne obligs

a restrnge dreptul de alegtor numai pentru
brbat.

Sunt totusi preri emise de unele persoane cu

multd autoritate, cari militeaz In favorul dreptului

de vot pentru femeie. Voiu cita una : Este asa de

nerafional ca sufragiul sd fie limitat numai la unele
persoane ; este asa de nerational ca alcolicul care
'mi aduce geanta dela gar acasd s fie alegator si

sora mea sd nu fie ; este asa de nerational ca femeia sd fie contribuabil si sA nu fie alegAtor ;
este asa de nerational ca o proprietar vAcluvA, care

'si administreazA domeniul, s vadd pe toti servi-

torii sdi votand si ea s nu voteze ; este asa de

nerafional ca femeia sA sufere legea si toate sar-

cinele ei si sA nu fie lsat ca sA contribue la alcA-

tuirea ei. Nu este absolut nici un argument, chiar

fals, valabil contra dreptului femeilor de a vota,
de a fi alegAtoare si eligibilel)". Cer iertare autorului citat, dac In fata acestor argumente, care se
par si bune, nu pot impArtsi vederile sale. Recunosc cA sufragiul nu poate fi luat drept dogma',
recunosc cd legile mari sociale comport oarecari
inconveniente chiar anomalii, In numrul crora se
poate trece si legea electoralA, dar nu e un motiv

ca ele sA n'aib nici o justificare rational. De

asemenea legea electoralA chiar de ar fi declarat intangibilA, totusi cred eu cd se va gasi
mijloace pentru modificarea ei, dar aceasta nu

acum, ci Intr'un viitor cat mai indeprtat.

Acum nu e timpul pentru aceastA schimbare.
E firesc numai spiretelor slabe ca sA nu vad cleat
I) Emile Faguet, Revue bleue, 17 Mai 1902.

www.digibuc.ro

- 261 o parte a chestiunilor. Dreptul de vot a$a cum se

exercit astAzi si mai bine incA eligibilitatea in
sarcinele publice, In conditiunile actuale, Insemneaza aruncarea femei in plinA violenta, In mijlocul

poftelor si al patimelor In cari femeia asa de in-chinata spre intrigA $i asa de putin stAptia pe
sine, ar produce rele mai mari dect la bArbat. Am

vedea femeile trnd onoarea casei lor, interesul

-copiilor lor, propria lor consideratie In mijlocul
luptelor noastre de astAzi. Le-am vedea In intrunirile electorale $i apoi pe salele $i in incinta parlamentului. $i de aci am auzi de imputdrile, bAnue-

Me, necuviintele insultAtoare, toat aceastd monedd a politicei noastre, de care bArbatul nu se mai
apArA $i cdreia femeia 'i-ar fi o victimA permanentA.

In politick' azi tot se permite $i nimic nu se respectA, prin urmare nici femeia de o va face.

ExistA azi peri albi, sau ervicii, sau talente,

genii chiar, cari sd nu fie Inproscate cu noroi ?
De ce sd expunem la o a$a murdrie pe femeile
$i pe ficele noastre? SA ne gndim serios la a-ceasta. Cki, ce nu vom face ca sA le protejem 5i de

ate ori pe zi nu va trebui ca cavalerii sA scoatA

sabia, spre a le rAzbunA onoarea.
DacA este o nenorocire care cople$e$te mai mult

politica noastr, e cd prea multi oameni se ocupd

de ea. Ce va fi cnd la acestia se vor adduga $i

femeile ?

E una din greselile acestui secol, ca sA Iasi afa-

-cerile cele mari pe seama celor nepregdtiti. Nu

trebue dar ca cu totii sA ne InfundAm In politicA $i

biata noastrA casA s o lsdm goalA $i leagAnul

-copiilor no$fri pe mini streine $i inghetate.
Eu apelez, ca sA se ridice In contra unor astfel
de tendinte, chiar la femei, la adevratele femei,
Intelegnd pe cele mai inteligente $i deci mai capabile de a se cunoaste. Nimeni, mai mult ca ele

www.digibuc.ro

- 262 n'ar fi mai competente In a stl aceea ce le convine

mai bine.

Si apoi trebue stiut, femeile niciodata nu vor

guverna, ele vor domni si acesta este rul cel
mai mare care poate fi. Ele nu voesc ca brbatii
sa le raspunza ca la colegi, ci ca unei divinitati ;
nu voesc numai ca s fie ascultate, ci pretind ca

s fie iubite, respectate si ca s se sacrifice barbatul

pentru ele si pentru copiii lor. Ele au influenta

si Ina tem ca pierzand-o s nu piarza cu ea tot

ce au mai scump astazi.

Darul pe care-1 cer deci, le va fi nefast si de

aceea de datoria noastra este ca s le zicem : ea"-

mneti femei, dacd voiti sa fiti si s Insemnati ceva_

Ar mai famine de spus si In ce const aceast

influenta pe care o darn noi ferneii spre a o exercita In domeniul vietei publice. Ar fi un subiect
admirabil si cu timpul m voiu ocupa In deosebi
de dnsul. Pentru acum voiu Insernna numai Inceputurile de capitol.
Asi voi ca femeia, cu toate rnijloacele de care
dispune si ele sunt multe, s se devoteze a face

oameni, In loc d'a se sili prosteste sa faca pe

omul ; s fie cetatean prin fiii sdi si prin bar-

batul sAu In loc d'a vol sa devie cetteana.

Femeia este stpana casei si este mult aceasta,

caci din cas porneste totul si In casa vine totul

sa se fortifice. In casa brbatul se formeaza intelectual, moral si material si aceasta cu att mai
bine cu cat este mai departe de influentele lumei_

0 carte este cu att mai de pret, a zis un filosof,

cu cat e scris mai departe de public. Tot asa si
sufletele se otelesc mai bine la cldura aprins.
a caminului de cat In curentele reci ale vietei publice. Fiecare cash.' Insd, trebue sa. fie Inchinat

lui Dumnezeu si numai dupa poruncile sale sa fie

condusa.
Printr'o educatie crestin mai bine Inteleas de

www.digibuc.ro

- 263 cum e inteleas azi si pentru care femeia s fie mai

bine pregItitd, s'ar dobandi mai mult si In afar

s'ar manifesta o imens influent asupra soartei
acestei lumi ca si asupra celei viitoare si vecinice.
Dup educatiune vine conlucrarea, femeia con-

ducnd pe barbat spre bine, prin sfatul, stimu-

lentul, recompensa si repaosul dupd lucru. Femeei

ii sade bine ca s indrepteze pe brbat spre fapte
mari si de aceea pedeaps se cuvine acelora cari
se silesc ca s. '1 anihileze, sa-1 inlntueascd si sa
'i Impue ca sotie mediocritatea In numele inteeselor egoiste.
Ea s fac politic, cnd politica este o morala,
o religiune, religia patriei, cultul cinstei si al dreptului. Acesta ar trebui s fie rolul femei.
Brbatii adesea, trti cum sunt de luptele de
toate zilele si de coalitiele de partide, isi uit
tocmai de partea superioar a vietei. Femeia deci
ar trebul sd fie pentru ei influenta care calmeazd
si inalt, care reaminteste binele celui care-I uit
si care numai prin prezenta si atitudinea sa, poate
impiedica luptele sociale ca s'ai devie o revolt
turburtoare si nimicitoare a tuturor principielor inalte.
A indulci nenorocirea Inca.' e o parte din frumosul si importantul rol al femeei. Ea nu trebue sal se
deprteze de acest rol si atunci brbatii, ei ii vor
datora aceeace vor ave mai bun in activitatea lor.
Niciodat s" nu se deprteze femeia de acest inalt
rol al su, niciodat s nu aibai odihn pti and
prin saruint si rabdare nu va aduce pace In casd
si ptf cnd nu va goni suferinta din aceast viat
prnnteasc.
Dar pentru a asigura toate acestea, as voi ca educatia femenin s." se reformeze, as voi ca instructia

lor s fie mai temeinicd, as voi ca femeia s ptrundd miezul lucrurilor, frd s se piardd in complicatiuni si specialitti, s facd pe fat ca sd

www.digibuc.ro

- 264 inteleaga mai trziu pe brbatul su, cucerindu-i

stima. Femeia este datoare ca s-si urmreasa

sotul cu priviri inteligente si s ptrund viata,
spre a-1 cunoaste si folosi pentru fapte mari, In
loc d'a fi pentru el persoana care coase batiste sau
papagalul care amuzeazA pe mosafiri In salon.
In sfrsit as dorl ca educatia inimei sale s fie
astfel fcut, In cat s poat scoate pe femeie din
sentimentalitatea nesrat si din religiozitatea prut, spre a o face ca s cugete mai deschis si s
iubeascA mai puternic si mai cum se cade.
A$ dorl ca sufletul sdu s depaseasc limitele
modei si ale romanului senzational, ca sa Incerce s

Ivaz lumea care munceste si care suferd si care

suspin, fr s tie, dup Dumnezeu. A'i aduce
pe acest Dumnezeu, sub toate formele In care se
arat: buntate, lumin, frumusete, iubire, a 'i-1
aduce In natur, predicndu-i pe Hristos, acesta
ar fi rolul sublim al femei crestine.
Femeia crestin are vederea dark' si ptrunztoare, iar inima curat si strlucitoare. Orice fa-

milie i e drag, toti copiii sunt copiii si, toti

oamenii sunt fratii si, orice boggie social o
IngrijeFte ca bogtie a sa si pe de asupra are pe

Dumnezeu ca pe totul In tot si In toti.

Aceasta e misiunea femei. Ar fi frumos ca s

'i-o prediam, dar mai frumos ar fi ca ea s'o Indeplineascd. $i aceasta ar pretui mai mult ca un
buletin de vot sau ca un mandat de deputat sau

de senator. Ar Inflori femeia evanghelic, modest

si puternia. Ar fi Prea Sfnta Fecioar Maria

idealul etern al femei, Maria care d lumei pe

Iisus, Fiul omului, care-1 insoteste cu inima sa pe

drumurile prfuite, care-si Intreste fortele obosite, care-1 inlocueste odat disprut, pe lng Biserica nscndd, nu prin autoritate, nu prin activifate sfsietoare, ci prin mrturisire intim, prin
influent Intritoare pe care ea o impac usor cu
www.digibuc.ro

265

supunerea filiala cdtre autoritatea stabilit de

Iisus, gsind astfel, pentru a'si Intlni pe prea

iubitul au un drum nou si realiznd cuvntul

Sf. Apostol Pavel, care este rAspunsul general al

Chrestinismului la toate chestiunile femeniste:
Beirbatul este cap lemel dupd cam Hristos este
cap Bisericei"1).

1) Am dat aceste studii asupra femei, pentrn ea le-am crezut

de mare importantii pentru noi.
Doresc ca fratii preoti si le citeascii, s le foloseasc si Fa le propovdueascd. Urmarea va fi de mare pret pentru Sfanta noastr.
Eiserica si pentru mult iubita noastr tall.

www.digibuc.ro

Biserica

i Statu

Conferint desvoltat in adunarea Societlitii Clerului

Roman Ajutorub din Bucure0i.

Venerabili Parinfi si
Domnilor,

Nu pentru intaia oara m prezint inaintea Domnielor Voastre $i sa credeti ca sunt foarte comod,

foarte la loc, in acest cerc intim de frati. Nu va

privesc ca judecatori, ca critici, sau ca comisiune

pentru examen de capacitate, ci ca pe niste colegi
$i bine voitori, doritori d'a VA Inavuti cuno$tintele

cu ate ceva nou $i d'a ml face $i pe mine ca sa

muncesc in aceast directiune folositore. VA' judec

pe D-voastra dup mine $i sentinta care urmeaza

din aceasta judecat, dac eu a$i fi printre D.voastra ca ascultator $i un altul dintre noi ar fi
in locul meu ca vorbitor, am pronuntat-o deja,

prin cele grite acum.

Biserica $i Statul este totu$i o chestiune prea
serioasa $i primejdioasa chiar pentru unele spirite,

cari mi vor sa se conduca de dragostea pentru

adevr, in deliberarea $i stabilirea raporturilor dintre aceste dou mari patrimonii, sfinte pentru tot
Romnul. ha pentru ce motiv ma simt cam incurcat in momentul acesta $i iata pentru ce, mai
mult ca ori cnd, am nevoie de buna D-voastra
vointa.

www.digibuc.ro

- 267 De altfel eu personal, sunt prea incredintat de

chipul prietenos, cu care mi se primeste cuvintele.
Am spus altd data si tot dela aceasta tribunA adevaruri suparatoare poate si au fost bine primite,

pentru cA aveam dreptate si pentru c vorbiam

unor inimi curat crestinesti.
SA nu credeti in urma acestor cuvinte curtenitoare cA imi stA in gaud ca sa pun la indoiald
adevrul asupra chestiuni noastre, sau cA vreau
sA mA feresc de veritatea completA a celor ce stiu
in aceastA privinta. Nu, fereascA Dumnezeu. MA

-voi sili din contra, ca sA contribui pe cat 'mi va

fi cu putint, la statornicia idei celei mai drepte
despre Biserica si despre Stat, intemeiat in prima
linie pe cuvantul Sf. Evanghelii. Nu cuvinte magulitoare, ci adevAruri serioase ne trebuesc nouA.
Prin urmare, In deplinA intelegere cu fratiascA
bunvointA incep tratarea un subiect, al carui nume

pare cd sunA in urechile unora ca un sgomot de

batAlie : Biserica si Statal.

Venerabili Peirinti si
Domnilor,

Chestiunea raporturilor dintre BisericA si Stat

a luat nastere din momentul in care aceste doua
mari puteri s'au separat una de alta. Anticitatea
mai nu avea cunostint de aceasta chestiune si
anume pentru motivul simplu, cA caracterul local
si national al diferitelor religiuni, le facea sa se
confunde mai mult sau mai putin cu puterea
lumeascA.

Crestinismul din contra, ca religie universalA si

ca societate a parte, a tdat nastere problemei pe care

o studiem. Problema greu de deslegat, trebue sA

recunoastem aceasta ; problemA pe care bunavointa i dreptatea cea mai desavarsita foarte cu
greu o vor rezolva. Putem intelege deci, ce va fi
www.digibuc.ro

- 268 atuncea cnd ambitiunile si patimile din o parte

si alta s'ar invenina fr Incetare. Atuncea la sigur,

cuvintele Mntuitorului nostru N'am vend sii aduc pacea, ci sabia" se vor plini cu totul.
Problema aceasta prezintA asa dar multe si mari
greutafi, f apt care impune si mai mult necesitatea

unei grabnice rezolvri.

Solutia prin care s'ar putea mai cu inlesnire

deslega aceastA problem ne-o d Sf. Evanghelie.

Era pe timpul petreceri sale printre noi In Gali-

leia, cnd Domnul nostru lisus Hristos, ispitit

fiind de cAtre protivnici ne-a artat calea ctre

adevrul de care avem nevoie. I se puse in.ainte cu

viclesug, chestiunea mereu arztoare a impositului
si cea a autonomiei religioase a lui Israel. 0 parte
din farisei si din irodiani, vin la dnsul cu intentiunea vAdit de a-1 prinde In cuvnt si-i zic : Inv-

ttorule, stim cd adevrat esti si nu-ti este grije

de nimenea, cA nu cauti In fata oamenilor, ci cu

adevArat calea lui Dumnezeu inveti, cade-sa a da

dajde Cezarului sau ba ?".
Da-vom, au nu vom da ? Iar el stiind ftarnicia
lor, a zis : Ce m ispititi ? Aduceti un ban sa vad.

Iar ei i-au adus si a zis lor : Al cui este chipul

acesta si scriptura dupA el? Iar ei au zis lui :

ale Cezarului. $1 rAspunznd Iisus a zis lor : Dart

cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului .,si cele ce
sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu".
Iat Domnilor formula cea mai exacta, care va
servi de baz a studiului ce vreau sA fac acum si
care se poate lua ca punct principal In toate discutiunile privitoare la stabilirea raporturilor dintre
Biseric si Stat. Dar se poate sA fiu intrebat, de
unde vin drepturile Cezarului si de unde vin acelea
ale societati religioase ?

Si este drept, pentruc Cezarul are drepturile

sale si pentruc Biserica are drepturile sale si deci

Cezarul nu trebue ca s uzurpe drepturile Biserici,,
www.digibuc.ro

- 269

dupa cum nici Biserica nu trebue ca sal uzurpe pe

ale Cezarului. Nu vom cunoaste ins In fond aceste drepturi reciproce ale unuia $i ale alteia panal
ce nu vom defini mai intaiu, pe de o parte Biserica

$i pe de alta Statul. Din stabilirea acestor definitiuni trebue sal iasal conceptia exacta a rapor-

turilor reciproce si a situatiunei In care se gseste

o putere fatal de kcbealalta putere. Sd Incercam a
face aceasta dar.

Domnilor, Statul este o putere organizata in

asa fel, cal 'i revine de drept insrcinarea de a favoriza in tot chipul desvoltarea cerintelor omului
si de a asigura pentru fiecare cetatean maximul

de sigurant, de sprijin, de ajutor, de foloase

vrednice In vederea desvoltdrei sale in calea binelui

si a fericirei sale. Cand a obtinut acest rezultat,

sau cnd cel putin a fcut sfortri spre a ajunge
aci, rolul Statului este terminat, dupal cum este
terminat acela al unei societti financiare cnd a

obtinut beneficii, sau al unei societti literare cnd

a dat la lumina lucralri meritoase $i folositoare.

Ca crestin insa, omul nu este destinat exclusiv
pentru aceast lume. El are datorii mai ridicate,
spirituale si aspiratiurii mai inalte. Merge sub privigherea lui Dumnezeu si spre o patrie eterna.
$i nu merge singur pe acest drum anevoios, ci In
societatea altor crestini. Aceasta in tintirea scopului religios moral se impune mai mult ca in viata
civil, intru cat cineva poate sa se nascal In afar
de societatea civila, dar ca sa se nasal religios
in afar de societatea religioasd, niciodata nu se
poate. Ii trebue o initiare, o calluzal $i apoi acea
binefacere a mersului la olaltal pe care ni-1 impune

In chip absolut natura noastr.

Este necesar deci, ca sa fie pe langa societatea
Statului si o altal societate, capabil de a realiza
aceste cerinte, societate care se numeste Biserica.
Mai mult, Biserica ca societate trebue sa aibal
www.digibuc.ro

- 270 legile sale ca orice societate, dup cari sA se conduc. $i ierarhia sa, care si se Ingrijeased de bunul
sAu mers $i s coopereze la indreptarea credincio$ilor pe calea mntuiri $i a fericirei vecinice.

Ea va ave o viat cu totul deosebit de viata

civila i aceast viaf i impune $i o functionare

deosebit.

Adunri, relatiuni oficiale, asociatiuni, o Inv-ttur propie, veselie, doliu, traditiuni, In scurt
lot ce Ingddue viata social se cere $i dela viata
bisericeascd In felul scopului pentru care o asemenea societate s'a format.
Biserica apoi trebue sh.' fie universal. M feresc

d'a spune international, de$i cuvntul nu md

sperie. Dar universald Biserica este $i sustin cd
trebue s fie.
Prin natura sa divind $i ca societate spirituald,

ea nu are pentru ce

s." se
ingrdeascA inteun
singur loc. N'are pmnturi de Impartit, interese
deosebite de apdrat i traditiuni neasemnate de
pstrat. Traditiunea religioas este una, e amintirea Domnului nostru Iisus Hristos, care a fost

$i a rmas, pAstorul lunic al unei turme unice.

Interesele de aprat sunt acele din al-t viat

sunt la fel pentru toti cre$tinii. Sentimentele $i

activitatea ob$teascd sunt acelea$i. E iubirea
adorarea lui Dumnezeu, care este tata al oricrei
familii, e respectul $i iubirea mutuald fdrd hotar
pentru cre$tini ; e In fine cultul, care este unic In
ce prive$te fondul, fiindcd In substant i$i trage
origina dela Insu$i fondatorul Religiuni cre$tine.
Tofi cre$tinii sunt obligati In fata acestor
ca sA se uniascd Inteo gndire $i Inteo actiune ob$teasc. Biserica este una, sfnt, soborniceascA $i apostoleascA, este universal, pentru
omenirea Intreag. Acest caracter universal al sdu,

e drept, Ii creiazd ins o multime de neajunsuri,

www.digibuc.ro

- 271 -

cari o pun intr'o situatiune delicat fat de gu-

vernele Ari1or cari prin reprezentatii si de multe

ori ne trimit pe noi oamenii biserici la Doamne
Stiip Anal vietei mele" i la Todd grija cea lameascii acum s o lepdcliim" impunndu-ne In
acela$ timp sarcine $i conditiuni, cari oblig $i
pe dn$ii la unele indatoriri, ne cari ins nu cam

vor s le recunoasa

Si Ufa.' aceste sarcine i fr. aceste conditiuni,

State le tot nu pot s se sustrag dela oarecari

obligatiuni fat de Bisericd. E de ajuns ca Biserica

sA-$i pdzeascd limitele sale, pentru ca Statul s

fie obligat a i le respecta cu toatd dreptatea. Dar
cari sunt aceste limite ? Aceasta este partea grea..
Ele de altfel -sunt ingrdite In mod natural prin
prerogativele drepturilor societti civile. Societatea

civil are drepturi, tocmai pentru motivul c are

datorii i pe cari trebue sd le inplineasc.

Statul are obligatiunea de a lucra pentru binele

comun al poporului pe timpul petreceri sale pe

acest pAmnt $i nu poate ca

indeplineasc aceast obligatiune cleat cu conlucrarea unei autori-

tti speciale. Lui i apartine tot ce se raport la

nevoile exclusive ale vieti prezente. Este insarcinat

ca sA psireze ordinea $i deci trebue ca el mai inti
s poat cunoa$te ce este ordinea. El este insdrcinat ca s apere interesele cettenilor i deci trebue

ca el s fie In msur d'a judeca aceste interese.

Cu un cuvnt el are sarcina prosperitti interioare $i a sigurantei exterioare a poporului $i deci
el trebue ca sA poat regula liber multiplele chestiuni ce depind de acest indoit rol al Statului.
Dac societatea religioas, Biserica, calcA $i vrea

s cutropeasc din aceste insrcinri vre-una ea

abuzeazd, afar numai daca insu$i Statul nu in-

tervine spre a'i dobndi concursul.

Au fost epoci, cnd Biserica a dat capetelor incoronate oarecari puteri relative in chestiuni spiri-..
www.digibuc.ro

- 272 tuale $i nu s'a socotit abuz din partea Statului, ci

intelegere. Tot asa au fost timpuri, cnd consimtimanful popoarelor a dat Biserici prerogative timporale, de cari ea i'a folosit, filed s cad in severitatea istoriei, fiindc era o intelegere prealabil
formal, sau tacitd.
Armati cu aceste principii, ne-ar fi u$or Domnilor, ca sA judeam raporturile dintre BisericA si
Stat, fie in trecutceiace nu ne intereseazA vorbind
drept att de mult ca prezentul,fie in timpul de
fatA chiar, cnd dificultatea acestor raporturi a
luat un caracter a$a de acut.
In ce priveste trecutul am putea s." intrebAm :
Drepturile Statului au fost ele respectate in totdeauna de societatea religioas ?
Aci Domnilor, 'mi permit a v atrage atentiu-

nea asupra faptului c'd eu nu reprezint aceast

societate deck foarte putin si deci nu sunt in-

dreptAtit a vorbi in numele ei deck din supunerea

pe care i-o datorez elin tot sufletul cu un profund
si filial respect. Nu-i voi face deci procesul, dar
nici nu voi cuta ca sd tgdduesc adevArul. Voi
rAspunde dar chestiuni pus, c nu totdeauna oamenii Biserici, mai ales ai bisericelor eterodoxe, au
respectat societatea civil. Din natur omul este

despot $i membrii Bisericii Domnilor, sunt oa-

meni. Prin urmare ei in socotinta c'd Biserica este

divin prin origina sa, se ispitesc a crede c'd este
divin $i prin intinderea sa si de aci se inbrac cu
orgoliul sacerodal, ce are ca tip expresiv pe fariseul din Sfnta Evanghelie. DacA vom cerceta istoria impreund, vom gAsi cAlcAri evidente de prerogative ale societgi civile, acte de netolerant $i de
tiranie, abuzuri de putere $i revendicAri nedrepte,
produse In majoritatea cazurilor de falsa conceptie
de raporturi dintre BisericA $i Slat, sau de dorul de
dominatie totdeauna nedrept, fiindc vatdmA drep-

tul altuia si aproape sacrilegiu, fiinda angajazd

www.digibuc.ro

- 273 pe Dumnezeu in aceste intreprinderi temerare.

Acestea dacd s'au petrecut cndva, s'au petrecut
la alte Biserici si niciodat la Biserica noastr, care
s'a purtat fat de popor In totdeauna mai mult ca
o mam.
SA luminm chestiunea Domnilor cu oarecari
fapte istorice.
Indat ce se sfarseste epoca catacombelor si
imediat dup ce Constantin cel Mare declar Biserica crestinA ca dominantA In Statul Roman, ispita
de a se ImbrAca cu putere tot mai mare se manifestA la oamenii Biserici. E drept Irish', c Biserica a

intrebuintat puterea primitA dela Imperiul Roman

in cel mai fericit si mai Intelept chip. Chiar ea

av sA sufere, vom spune fndatd, din causa absolu-

tismului roman, pe care niciodat impAratii nu-1

desfiinteazA, dar prin binefaceri rspunse cu prisosinta increderi ce'i ardtA puterea. Aceste binefaceri erau un exercitiu In afar de actiunea propriu religioasA.

Statul era prea multumit c a gsit in episcopi,

mai Inti pe cei mai buni sfAtuitori si apoi pe

lngd popor, pe mandatarii cei mai excelenti, in

curent cu nevoile turmei lor si intAriti cu acea mare

incredere ce li se da. Erau singurii capabili d'a

impAc cele trei elemente din cari se compunea
Societatea Roman. De o parte, vechii Romani, tot

deauna aroganti si separatisti, de alt parte barbarii doritori de civilizatie si dispusi In principiu
la supunere, dar cu inima asprA si in fine elementul crestin nAscut de ieri i sporit In chip asa
de minunat. Era de admirat graba cu care toate
aceste elemente alergau la blnda luminA a castitAtei crestine i s supuneau cu toat buna cuviintA tribunalului bisericesc, care desinteresat, pd-

rinteste, uman si ct se poate de drept judeca

asupra cazurilor ce-i se prezenta si fAcea ca s se

14

www.digibuc.ro

274 -

vadA ct era de mare lAcomia procuratorilor $i a

pretorilor pAgAni.

Succesul Biserici a fast complet. Ea indeplini o

misiune cu adevArat maternA $i clack' bariera celor
dou puteri a suferit oare cum din aceastA pricind,
nu ei trebue ca sd 'i se impute gresala, ci acestei
lumi noi, care voia ca s trAiascA $i care nu gsea
destulA cAldur si energie deck in snul Biserici,
devenitA alma mater a genului uman.
AceastA influent necesar, precum se vede a tot
crescut cu timpul $i prin forta lucrurilor.
Imperiul se prAbusl sub greutatea greplelor sale
celor multe. Barbarii se asvklirA asupra lumi inbAtrnite, spre a o sfAsia.
$i cine mA rog puteA ca sA 'i infrngA ?

Forta ? Nimic nu putea sA reziste inaintea lor.

Nu cunosteau deck pe cea a sabiei. Umanitatea ?
Ea consta la dal-10i in a'$i iubi tovarAsii de luptA
si in a despretui pe ceilalti oameni. Civilizatia ? Ea
intreagA se reducea in ochii lor la podoaba unei
cAsci, sau la sculpturile unei arme.
Nu era in mAsurA dar, ca sA" le stea in cale nici
o putere in afarA" de simtimntul religios si prin el

Biserica. Ea a fost orfeul acestor fiare. Lira psalmilor ii inblinzi. lubirea predicatA lumi de Domnul

nostru Iisus Hristos invt sufletele lor iubirea

de frati si prin ea s'a pus baza civilizatiei, care a
mers a$a de departe azi.

Noi am esit asemenea din o astfel de luptA.

Da noi, cei cu pretentiunile, cu progresele si cu bogAtia noastrA sociali, din crestinism si prin conlucrarea Biserici am luat nastere. Biserica ne-a ref Acut

$i cu imensele sale bogAtii pe cari ni le-a pus la

dispozitie, suntem aceia ce untem.
latA aceia ce nici odatd, nu trebue ca sA uitam.
Se gAsesc cu toate acestea printre noi unii, cari
prin fel de fel de mijloace se silesc ca sA inpiedice
descoperirea acestei maternitAti a Biserici in inwww.digibuc.ro

- 275 treagA fiinta sa. Este un aer de familie, de care acestia niciodat nu se vor lepAcl, ori care le-ar fi

masca cu care le place ca sli acopere obrazul.

Toate institutiunile noastre, moravurile noastre,
limba noasted, obiceiurile spiritului nostru, au e$it
asemenea din conlucrarea Biserici cu Statul, cAruia
i-a inlesnit calea prin neperitoare bunuri. Biserica

prin concursul sat' incer ne-a scApat de multe

vijelii amenintatoare, a strns unitatea noastr na-

tional $i a inlesnit inaintarea $i recunoa$terea

noasted ca atare in ochii lumi civilizate.

Nu se pot aduce la noi cazuri din Biserica Romano-CatolicA, care are cu totul altai organizare $i
ca atare acum ca $i In totdeauna n'avem dreptul ca
sa ne plngem contra Biserici noastre Ortodoxe $i
s" o acuza'm pe nedreptul cum fac acei unii de cari
am vorbit.
FIra intervenirea Biserici, civilizatia modern ar

fi fost moarta inainte d'a fi trit, fa'rd interveni-

rea ei, Dumnezeu $tie ce ar fi e$it pe cnd In urma

conlucrri sale $tim, $i vedem aceia ce a e$it. La
noi niciodata Biserica nu s'a separat de Stat $i nici
odata Statul nu s'a gndit ca sa se separe de Biserica. Nu este potrivit ca cineva sa arunce anateme

asupra mamei sale $i nici nu este la loc ca sa-i

tagaduiasca" propria sa viat.

Cu toate acestea domnilor, multa vorba s'a fcut
$i incd se face pe aceast chestiune. Se pune in
discutiune schimbarea circumstantelor din alte
tari, dupa care urmeaz" neaprata schimbare a re-

latiunilor dintre Biseria $i Stat. Faptul explica

chipul violent $i plin de urA cu care unii ca ace$tia vor ca sa smulga Bisericei noastre unele
din prerogativele pltite de dnsa cu attea mari
sacrificii.

Constitutia Bisericii noastre insa, ca societate

religioasa bine stabilit $i conservatoare prin exce-

lenta, sta d'a curmezisul acestora $i prin puterea

www.digibuc.ro

- 276 traditiunilor sale, cari nu se terg ap de repede,

Biserica este ca o mam, care nu rabdd sa"-0 vad
pe fiii si deslipindu-se de sine. Ea ii ap'r bucuros, intrebuintnd asupr-le autoritatea i toat
grija sa.
Foarte aspru Domnilor, ar fi acela care ar invinul pe mama sa pentru un asemenea sentiment
i foarte nedrept acela care ar face aceasta Bisericii.

Societatea civil sau Statul, are dreptul d'a legifer In cele ale sale, f Ail ca sd asculte de vre-o
interventie a societti religioase. Dar i Biserica,
ca societate religioas are drepturile sale. Ea formeazd o societate a parte, avind scopul ski deosebit, pe care reprezentantii societtii civile de multe
ori nu-1 cam Inteleg, i deci ea urmeazd ca s-0
exercite de bund voe drepturile, in virtutea cdrora
numai, poate ca s-0 Indeplineasc datoriele sale.

Ea va putea deci ca 4-0 formeze punctele de

invtturd, sli stabileasc ierarhia, s dea Inv-

tturi, sd-i exerseze administratiunea i jurisdictiunea spirituald, sd decreteze pe s1ujba0i biseri-

cesti i s legifereze In cele ale sale.

Astfel Domnilor putem socotl Mt-a nici o teamd,
ca abuz pretentiunea reprezentantilor societtii

civile, cnd cer ca ei s dispun asupra chestiunilor

privitoare la regimul interior al Bisericii i la domeniul ei spiritual.
Din cele spuse pnd ad reiese i Inca destul de
documentat, cd Biserica si Statul, aceste cloud so-

cietdfi formate in cea mai mare parte din aceiasi

membri, stint si trebue sa fie totdeauna de band
intelegere, lucriind impreund la binele si fericirea
poporului, fiecare ostenindu-se in cele ale sale.
Statul pentru dobadirea bundldtilor trebuincioase
noud in aceastd viatd trecdtoare si Biserica pentru
dobadirea bundtdtilor ndddjduite de noi in viata
cea vecinicd. Amiindoad sunt egale ; nu este una
www.digibuc.ro

- 277 mai pre sus cleat cealaltd, si deci nu poate una sd

pretindd suputzere dela cealaltd.
In ce priveste drepturile reciproce dintre BisericA si Stat, cum si libertatea de actiune a acestor
cloud institutiuni divine prin origina lor, gAsim o

formuld declarat oficial la 1872 de cAtre Mi-

nistnil de culte de atunci, Christian Tell, patriot si

distins brbat de stat, formulA care a strnit multe
comentarii, unele chiar suprgtoare.
),Bisericd liberd in Stat liber" a fost cuvntul
sAu si principiul de coordonare formulat intre BisericA si Stat.
AceastA chestiune, a liberttii Bisericii, are nevoie InsA de oarecari explicatiuni, impuse mai ales
de faptul c s'a vorbit de unii confuz si pAtima$
la adresa principiului astfel formulat.
SA vedem deci Domnilor in ce const aceastA

libertate, cu care prilej, voiu incerca a aduce si

ceva luminA asupra intunerecului in care ne inmar-Um, cnd este vorba de a stabili raporturile

dintre Biseric si Stat.

Contrarii acestei libertti vin In lupta cu Biserica noastrA Crestin Ortodox Inarmati cu toata
puterea de argumentare, pe care protivnicii Bisericii Romano-Catolice o folosesc in lupta ce duc
In contra acestei Bisericii. Cu alte cuvinte, ei iau

ca bun tot ce au gsit pe unde au fost, fail sa se

gAndeascA la marea deosebire ce existA asupra a-

cestui punct In deosebi intre Biserica noastrA si

ori care altd Biseric. De aci plecnd adversarii

Bisericii, nu fac distintiune intre adevAr si adevAr,

cum si intre idealul social al crestinului si terenul
de Intelegere practic pe care este adus si cu multa
pretentiune de sine ne zic: Noi nu VA ddm libertate pentru c voi insivA sunteti inimicii libertAtii.
Doctrine le voastre nu tin socoteald de drepturile
poporului si de aceia ne temem a vA recundaste

libertatea. Ne temem, zic ei $i pentru ca nu fowww.digibuc.ro

- 278 losindu-vA de ea sA tineti numai pentru voi dreptul

de a teal Deci voi sunteti pentru noi niste dumani
neimpcati si nu putem scdp de apAsarea voastra
dect apAsandu-vd pe voi. Suntem in legitimA a-

pArare $i nu ne mai cereti libertatea".

Un rationament mai zadarnic $i mai nedrept ca

aceasta nici cA se poate. In fond, contrarii Bisericii vor prin aceste reflectiuni ale lor ca sA arate
libertatea acordatA Bisericii ca un pericol social
$i ca o gogoritA pentru libertatea con$tintelor. Mai
mult, ei iau motiv dela oarecari urmAri ale Bisericii
Roniano-Catolice In ce priveste libertatea culturilor fata de alte rituri si zic despre Biserica noastrd
aceia ce s'ar cuveni a zice despre acea BisericA.
De altfel libertatea culturilor, dup6 sustinerea Ro-

mano-Catolicilor nu se poate socotl ca un ideal

absolut, ci mai mutt ca un ideal practic, ca un

ideal politic, pentrucA aceastA Bisericd face politicd

si 'filed politicA clericalA. Cu Biserica noastrd InsA,
lucrul stA cu totul in altfel. La noi libertatea celor-

lalte culturi este acordatd In chipul cel mai intins.

N'avem deck sd iesim pe strzile oraselor noastre,
In special pe stradele Capita lei, in anumite zile $i
vom vedea procesiunile cari se fac cu steaguri $i
stegulete purtate de clericii lor $i de micutii nostri
fii si fiice, copiii $i copilele ortodoxe care urmeazd
$coalele acelor confesiuni eterodoxe. Prin urmare,
nu numai cA li se IngAclue libertatea deplind a
cultului lor, dar hied li se permit $i acte de acestea,
prin care se contravine spiritului Bisericei noastre
de prea largA tolerant. Fiind Vorbadespre acest lucru imi amintesc de un cas care mA priveste personal $i din care se probeazA cu prisosintd spiritul de tolerantd farA margini, cu care Biserica
noastr se distinge, cAnd este vorba de exercitarea
cultului In deplinA libertate a celorlalte rituri.

Eram protoiereu al Judetului Prahova. Intruna

din inspectiunile mele dau in orAselul Cmpina
www.digibuc.ro

279 -

peste o cash' menitA a servi ca loc de inchinAciune,

unde In Duminici $i SArbAtori se cant cu orga $i o
multime de popor, fArA nici o treabd bine inteles,

ascult pe la use. Cuno$team din studierea dreptului interconfesional eh' atari case de rugAciuni,
cand se infiinfeazA intr'o tail cu o religiune dominantA se incuno$tiinteazA $i Chiriarhul locului din
reverintd cAtre persoana sa $i pentru ca sA se evite
neintelegerile cari s'ar putea ivi intre Biserica Statului $i intre Biserica confesiunii tolerate.
Intreb dacA aceastA Incuno$tiintare s'a fAcut $i
mi se rAspunde cd. nu $i cd nici nu este nevoe, cand
a$a voe$te pater Constantinus. Pretentios, a$a cum
sunt eu de fel, nu mA las. MA pun pe studiu serios,

cercetez tratatele de drept bisericesc pe cari le

aveam la indemanA in ce prive$te dreptul intercomfesional $i printr'un raport bine motivat, arAt
In chip confidential Inaltului meu StApan cazul $i

propun oarecare deziderate, prin care numai se

poate consfinti autoritatea de drept In aceastA pri-

vintA. Ei bine $titi care a fost rezultatul ? Intre

patru ochi mi s'a rAspuns : Lash' PArinte Iconoame, Biserica noastrA este tolerantA $i noi nu
trebue sA ne temem de prozelitism. Prin urmare nu
mai da atentiune, incercArilor acestora de cari vorbe$ti cu atata foc, cAci pe noi nu ne atinge $i Bise-

rica nu suferA nimic din aceasta. Tdcere mi s'a

cerut $i cu tAcere m'am ilustrat.

Cred totu$i cd se probeazA In deajuns cat de larg

este spiritul de libertate cu care Biserica noastrd

prive$te pe celelalte Biserici eterodoxe ingAduite
de Statul roman.

cu toate acestea se gAsesc oameni $i inch' unii

sus pu$i, Ministri chiar, cari vAd cu ochi rdi organizatia religioasA a Biserici noastre. Ace$tia considerd ca un rAu Biserica $i o socotesc ca o intarziere

In calea progresului luminei $i ca o piedicd in

calea $tiintei. Ei suspind dupd momentul cand Stawww.digibuc.ro

- 280 tut ar putea ca sa se Gcape de aceast societate invechita pe care a despoiat-o de avutul sau, i pe care
o tolereazA cu toate acestea, pentruca aceasta tole-

ranta este cerutd de starea sociald actuald.

0 tolereaza pentrucA religiunea Cre$tind Ortodoxd este inraddeinata adane in sufletul poporu-

lui Roman, $i nu poti s guernezi far s o

respecti, pentrued pe de alta parte, sunt anga-

jamente luate, cari impun unor astfel de personagii

ca s trateze cu Biserica cu politeta si dupd toata
dreptatea.

Un lucru deci se stabile$te din pusele noastre

anume ca libertatea culturilor nu se poate privi
ca un ideal absolut, pentru motivul foarte simplu
cA o asemenea libertate presupune deferente. In
ochii no$tri, din acest punct de privire, asupra
chestiunilor celor mai importante, spiritele apar
deosebite, iar natiunea consideratA in totalitatea sa,
nu numai cd nu d lui Dumnezeu respectul $i ado-

ratiunea datorita, dar nici nu mai indrazne$te ca

sA-I mai numiased in pufinele sale acte oficiale.
Mai mult, pentru unii, Dumnezeu este ca $i un
tata sarac, pe care mai ales and sunt la putere, it
lingu$esc cafe odat $i aceasta in casd, intre patru
pereti, dar pe care nu indrAznesc a-1 nnmi in public.

Atitudinea acestora este mahnitoare pentru noi

oamenii Bisericii, $i plind de durere pentru tot

sufletul cre$tin.
In fata acestora se na$te intrebarea : Vom putea
noi ca sa punem ateizmul social in locul organiza-

fiunii noastre de azi intemeiatd pe credinta in

Dumnezeu ? Fara a ma teme c voi fi contrazis
afirm, ca aceasta nu se poate. Dorinta noastra a

Rominilor este ea Romania sa fie cre$tind $i sa se

poarte cre$tine$te. Numai in Cre$tinism se gAse4e
veritatea $i mantuirea $i de aceia de datoria noastra
este, ca din t ot sufletul s conlucram, ca toti Romanii sa participe la ele.
www.digibuc.ro

- 281 Obligati de aceste Indatoriri noi preotii, dacA

lumea cealaltd tace, se cuvine ca s iesim inaintea
poporului $i s-1 pregAtim asupra acestor inalte invAtAturi. SA-i spunem, cA legea morala $i religioasa

este una si aceiasi pentru indivizi ca si pentru

grupuri. Nu poti ca s" adori pe Dumnezeu in casa

ta, de pildd, si sA-1 tAgAduesti in piatA $i la intruniri. Natiunea se compune din indivizi, dupA cum
pAdurea se compune din arbori. Nu poate deci pdurea ca sd fie de alt soi cu arborii, dupA cum nici
natiunea romnd nu poate s fie de alt credintd,
dac membrii cari o compun sunt crestini ortodoxi.
Dupd acest ideal rvnind in chip firesc, ca puterea in care Statul isi concentreazA activitatea sa
si care reprezintd unitatea constientd a lui, sd dea
lui Dumnezeu cultul pe care natiunea '1 datoreste
in general ca $i fiecare cetAtean in particular. Aceasta pentrucA si Statul este opera lui Dumnezeu ca
si membrii cari-1 compun si pentrucA Dumnezeu
$i mai departe poart grije de dnsul, cum poartd

grije de fiecare membru al sAu. In aceastd stare

idealA, asa precum este constituit ea si precum
anticipai a spune, acela care ar lucra sA ddrme
ideia crestinA despre Stat 5i despre Dumnezeu, ar
fi un inimic public, lipsit de orice respect si de
orice drept, fatA de ceilalti concetAteni ai sdi.
Dreptul cettenilor dar, in aceastA privint ar fi
d'a se bucura in libertate si in cele mai bune conditiuni posibile, de binefacerile unei stAri sociale
universal recunoscutA ca conform cu vointa divind $i cu adevratele trebuinte ale tuturor cetAtenilor. Prin aceasta, nu numai a nu se aduce nici
o vtmare ordinei stabilite de Dumnezeu in lume,
dar IncA se pAstreazd armonia sociald, constiinta
poporului, cum si veritatea pe care se intemeiaz
ele $i care formeazA chiar baza recunoscutA de toti
a societAtii.
Dar, venerabili printi $i domnilor, Statul oare

www.digibuc.ro

282

nu aprA el morala publicAl? Nu se opune el la

rspndirea producfiunilor In stare de a compromite stpnirea in sufletele membrilor sAi $i prin

aceasta de a atent chiar contra societalfii ? Ba da,

domnilor, Statul aprd morala public $i se opune
la producerea actelor scandalizatoaTe $i imorale
$i totu$i nimeni n'are curagiul ca s-i reproseze de

aceasta pentrucd Statul are dreptul de a profesA

$i apArA o doctrinal ca aceasta, prin care se tinde
la binele cetfenilor care I! compun.
De ce atunci principiile moralei cre$tine sA fie
discutate de unul i de altul $i de ce noi cetAfenii s

nu fim supu$i acestor principii ? De ce toate acestea ? Cnd insusi Statul le protege, pentrucl el
insu$i s'ar simfi In pericol, dacA aceste legi fundamentale ar fi prescrise In nafiune, prin nerespectarea lor. De ce ? Cnd cu tofii cunoa$tem cal nu
existA moralal trainicA si eficace. deck In $i prin re-

ligie 5i cA nu este religiune adevratal deck Religia Crestind Ortodoxd.

SA nu se creadA totusi cA voesc a vorbi despre
principii, nu, eu vA vorbesc despre posibilitAfi. Si
avem perfectd dreptate ca sA spunem noi, cal este
mai preferabilA libertatea pe care o cerem noi
oamenii Bisericii Ortodoxe, deck inchizifiunea pe
care au tolerat-o oamenii Bisericii romane $i pe
care protivnicii nostri o tot aduc in discufie cu
rost .$i fArA rost.

Biserica noastrA de alfel, este fapt cert, nu se

imobilizeazA inteun singur punct, ci merge incet,
dar merge, condus de Invalfaltura Mntuitorului
himii pAstratA In scrierile Sf. Apostoli din Scriptura
Noului AsezAmnt $i In dispozifiunile Sf. Sinoade.

Ea $tie ca sA fie seamal de mediul in care trAe$te

i nu opre$te pe fiii si de a face ca ea.

Prin urmare, domnilor, In nici un chip nu se

pot face incriminAri Bisericii noastre, cal ar fi

cndva capabilA ca sal nu primeascA onorabil un

www.digibuc.ro

- 283 pact social nou, sau ca s nu acorde, in ziva cnd

va dispune de libertate, altora din libertatea pe

care ea a primit-o in ajun.

Nu, domnilor, cci ar fi o nedreptate $i perfidie

$i s'ar lipsi in acest caz dela onoarea pe care tot
cre$tinul o datore$te lui Dumnezeu, care nu ing4due ca s te folose$ti de minciun $i de necinste
spre a-ti ajunge scopul. Si aceasta nu se potrive$te
cu noi $i cu datoria pe care o avem In mijlocul poporului.
Oamenii Bisericii noastre s'au artat increzdtori,
credincio$i si rbdtori pnd la naivitate, dar ca
s fie ipocriti $i necinstiti aceasta niciodatd. Se vor

gsi pteva spirite sucite, ctiva sectari, cari sd

Inteleagd pe dos rostul lucrurilor, nu zic, dar sunt

bine Incredintat c nu ei sunt chemati, cnd s'ar
ivi prilejul ca s reguleze raporturile dintre BisericA $i dintre Stat. Si apoi de ce atta fried ? Noi,
domnilor, nu cerem libertatea in sensul de a vede

pe Episcopii $i Arhiereii no$tri prefecti si nici

de a umplea Ministerele $i celelalte oficii publice

cu functionari preoti.
Nu dorim laicizarea Bisericii $i nici strmutarea
mnstirilor la ora$e unde bietii cAlugri s" fac
pe agentii electorali. Nu ddmnilor, cki este $tiut
ea' prin astfel de pretentiuni, Biserica se va compro-

mite in luptele de partid, akunci cnd ea trebue

sd planeze d'asupra tuturor ca una ce este mam
a tuturor.
Noi nu voim aceasta, dar avem dreptul, socotesc,

ca s cerem libertatea chiar pentru preoti $i chiar

pentru clugri.
Societatea modern este fondat pe libertate.
E singurul su motiv de a fi. Numai motivul acesta

poate s'o fac s se dezvinovdteasc cd a rsturnat attea lucruri $i cd a fcut s curg atta
snge.

Cerem ca s se renunte la prejudecti, sd se

www.digibuc.ro

284

uite prevenirile $i s se renunte la persecutiuni violente si pAtimase, cnd este vorba de drepturile Bisericii. Atunci vom fi satisfcuti si actiunea noastr

religioas asupra poporului va fi cu atat mai de

merit, cu cat noi ne vom prezent in fata sa cu
cuget curat si liberi de orice piedicA.
De altfel, domnilor, Biserica mai In totdeauna
a avut s sufere mai mult de la protectorii si,
de cat dela persecutoiii si. Cine s'a ocupat
mai de aproape de raporturile dintre Bisericd $i

stapnirea lumeascd, va fi de sigur mai in msurd

de a judeca asupra acestor spuse ale mele. Pentru
confirmarea lor voiu numi totusi cateva cazuri generale. Cine nu stie de pild, cat bine a dobandit
Biserica si cat de mult s'a lucrat pentru ea In decursul sec. XVIII, cnd filqsofia a proclamat libertatea constiintei, cu credinta ea' se loveste in

Biseric. $i apoi cat de mare ru a venit asupra

sa atunci and protectorii sdi, au cdutat ca sd se
substitue puterii curat bisericesti, devenid astfel
marii si pontifici. Ideia ea' religia poate avea unele

drepturi In afar de cele ale suveranittii lumesti,

n'a putut s ptrundd in mintea suveranilor absoluti si a consilierilor lor, cu toate ca.' se dau drept
sprijinitori ai Bisericii. Suveranii au incercat uneori s se facd zei, In care scop au intrebuintat toatl
arta de a face pe popoarele peste care stapanesc
ca s cread ea' Dumnezeu era acela care se fcuse
suveran.
Pe noi Romnii, ne-a ferit Dumnezeu de aseme-

nea protectori si relativ am fost cu mult mai bine

ca alte Biserici. Dup cum asemenea niciodat Bi-

serica noastr n'a cdutat, ca Biserica papard de

exemplu, ca s foloseascd libertatea independentd

de Stat pand la a supune sie$i toate constiintele

si a face din Ierarhii si, cum aceast Biseric a cdu-

tat s fac din Episcopul dela Roma, un alt Hristos. Nu, Biserica noastr este in Stat, conlucrtoare
www.digibuc.ro

- 285 cu dnsul la binele $i fericirea poporului. Isi are

organizatia sa stabilit canonic si legala, ajut Statului prin activitatea sa moraliztoare si primeste

in schimb sprijinul $i ajutorul salt Statul nostru

niciodat nu a cerut $i nici nu poate ca sd cear
vreodat supunere dela Bisericd. Asemenea nu are

dreptul sd se plng de rebeliune in cazul cnd

Biserica va opune rezistent la unele pretentiuni

nejustificate ale unor oameni politici fata de drep-

turile stabilite ab antiquo ale Bisericii. Fiecare

deci, Biserica si Statul, isi are cercul sdu de activitate si amndou armonic, ajutndu-se reciproc
pentru ajungerea.unui scop comun, fericirea poporului. Biserica are obligatia expres de a mntul
suflete din moarte prin propoveduirea adevrurilor
religioase morale si prin intoarcerea celor pctosi
la pocAintd. De aceia nici nu cstig mult aceia din-

tre lerarhi, cari cu lingusiri interesate inconjurd

puterea si-si ls astfel turma in prsire. Unii ca
acestia 0-au uitat de rostul crjei, asa 61 groaznic
este abizul care se sap intre turm si intre 'Astor.
Mai mult, dup cum este prganizatia Bisericii Ortodoxe, acestia riscA s piarci viitorul, Intru ct se

inchid din punctul de privire politic inteo odit

strmtd $i se expun astfel la urile si rdzbunrile nu

numai ale inimicilor lui Dumnezeu, dar si ale inimicilor cezarului. La noi nu poate fi vorba in Biseric despre o dominatiune politicA, pentru a este
si abuziv $i periculoas o asemenea stare de
lucruri.
Noi avem destuld incredere in Dumnezeu $i in
valoarea invtdturilor sale si nu ne trebue monopolul puteri numai pentru Bisericd. Nu, noi vrem
raporturi prietene$ti pentru deslegarea acelor multe
chestiuni cari privesc Biserica $i Statul in gradul

cel mai inalt si cari prin natura lor complexd cer

o intelegere cordiald a oamenilor Bisericii cu oamenii Statului. E de datoria noastr deci, ca sd

www.digibuc.ro

- 286 conlucrAm la evitarea conflictelor cari ar puteh

ca sa." se nascA cu usurintd. Natura ridicatA de intrzierea realizArii unor imperioase trebuinte, caracterul lor de nedeterminare nedescurcabilA cte odata,

nobletea de sentimente, de unde pot porni dintr'o

parte si din alta revendicAri, demnitatea si patriotismul din partea guvernantilor, credinta si zelul
religios din partea oamenilor Bisericii, sunt attea
lucruri cari pot face raporturile dintre BisericA si
Stat extrem de delicate, dacA noi nu vom fi mai
mult prevAzAtori.

Biserica noastrA are nevoie nu numai de spriji-

nul Statului, ci $i de iubirea poporului a cArui

mamd bunA este. Prin binefaceri ea se recomandA
increderii Statului, care este obligat a-i servi mij-

loacele necesare sustinirii sale In scopul fericirii

cAtre care ea tinteste poporul. Ash se intelege liber-

tatea pe care o pretinde Biserica, In opunere direct cu lingusirile celor ce detin puterea Statului
si cu privilegiile ce urmeazA dupA o atare stare de
lingusire si injosire.
De aceia Statul nostru nu tine jandarmul la dispozitia sa spre a urmAri Biserica cum se urmeazA
in alte State fa-VA de Biserica altor rituri. Statul
nu se teme de fricA, acolo unde nu este fricd, mai
ales cnd Biserica este asa de tolerantA, cum nu se
poate mai mult, precum vAzurAm mai Inainte.
Noi cerem pentru BisericA nu libertatea abso-

lutA, independentA In totul de puterea Statului,

ci libertatea care pentru credincios este ca un ornagiu adus Providentei si caun semn de respect pentru demnitatea constiintei mane. Biserica n'are nevoie de gardA dupA cum Ware nevoie nici de tutelA.

Spiritele drepte si inimile generoase ii fac garda

sa si ele sunt pentru dnsa cea mai deplind garantie. Credinta si constiinta poporului sunt pentru Biserica RomAnA prghiele cele tari, cari o sprijinesc In incordata sa activitate pentru binele si feriwww.digibuc.ro

- 287 .--

rea neamului ; iar Statul pentru aceast solicitudine

cum $i pentru zelul ce depune la realizarea acestor
bunuri pentru popor, 1$i leagA soarta sa cu aceia a
Bisericii. Nationalizmul Bisericii noastre s'a manifestat in nenumrate ocaziuni, asa ea.' nici nu mai este

nevoie ca sd insistm asupra lui. La noi este fapt

cunoscut, Biserica in totdeauna a dat mna Statului $i a fcut ca prin concursul su binevoitor,
tara $i prin ea poporul sd meargd cu pasi repezi
cAtre o viat mai bund $i mai ticnitd.
Progresul tarii noastre s'a nscut din acordul
Statului cu Biserica, acord plmdit cu adevr $i
libertate $i este cAluzit de ctre insu$i Dumnezeu,

cel prea mArit de intreg neamul romnesc prin

Biserica sa cea sfnt.
In mijlocul opinielor diverse, fiecare avnd tendinta sa, prin care natiunea se firimiteaz In attea
pArti cte opinii sunt, singur Biserica a rAmas,
mama impAciuitoare care prin sfatul sAu pArintesc
pe toti ne chiamA la unire $i fericire. Ea ne propovAdue$te marea deosebire care existA intre putere
$i intre violent:A $i ne Indeamn a ascula de cei ce
au puterea. Este mult pentru cti ce-si dau seamA de

veritatea acestei Invtturi, pentruc forta, ade-

vArata fort sociald stA in convingere $i in con$tiintA, iar nu In violent $i ur, cari In nici un chip
nu pot st ca model pentru posteritate. $i cu toate
acestea sunt oameni, cari se tem cA Biserica inteo

zi- va fi intolerantA $i cd va lucra pentru obtinerea unor revendicri. Acestia i$i inchipuesc ca
se gdsesc in fata Bisericii papale, care mai pas-

treaz Inca sub cenuse focul inchizitiunii $i se indoesc dac trebue sd dea Bisericii neamului lor
libertatea bazat pe ordine $i pe armonice raporturi cu Statul.
Ei se in$ald domnilor, necunoscnd scripturile
dect din auzite si se pun cu nestiinta si lipsa lor
de experient d'a curmezisul viitorului mret ce

www.digibuc.ro

- 288 asteapt pe scumpa noastr Ord. Ei se insala $i

aceasta se vede mai ales din aceia c pun fata In

fata drepturile omului cu drepturile lui Dumnezeu

si cnd rostesc cuvntul libertate imediat dau a-

larma de rzboiu in contra religiunii printilor

nostri.
Acestia vor s provoace conflicte intre Biseric
si Stat si se silesc ca s asvrle pe copiii aceluia$i
popor unul in contra altuia. Dar se inseald Onorabili Parinti $i Domnilor, pentru ca." la noi Statul $i
Biserica domnesc in pace, fiecare In cercul atributi-

unilor sale. Unde mai punem apoi, c Statul si Biserica la noi se respect reciproc si ni se prezint
intocmai ca cloud mnuchiuri de putere folositoare
neamului. Dreptatea social $i caritatea evangelica
deschid $i azi precum au deschis si In trecut o era
de prosperitate, cum nu se afl la alte popoare.
$i In adevr domnilor, cine lucreazd mai mult
la binele Statului dect Biserica care predica tuturor dreptatea $i supunerea, patriotizmul $i caritatea $i care Invat ca s iubim pe aproapele ca pe
noi insine $i s respectm puterea ca pe Dumnezeu ?

Am spus adineabri c Biserica are nevoie de

dragostea noastr, pentrucal o merita cu prisosint

si s credeti domnilor, c am avut foarte multd

dreptate.

Am zis si sustin aceasta, pentrucA numai ea

poate s faca inofensive, prin actiunea sa moraliztoare asupra poporului, miscrile puse la cale de
ru voitorii neamului nostru $i pentruc poporul

are nevaie de BisericA, pentruc are nevoie de

Evanghelie.

Poporul este o mare, iar Evanghelia tarmul care

Ii strnge valurile si care singur prin farurile

sale multiple II lumineaz calea pe care vasul poporului trebue s urmeze.

Morala civicA, daca voiti chiar filosofia, acest

www.digibuc.ro

- 289 ornament al spiritelor delicate, este putin lucru si

nu cu putinul acesta se guverneaz genul uman.
Omenirea se conduce de adevAruri profunde, pe
cari numai Religiunea stie sA le impArtAseascA.
Religiunea deci e stApAna popoarelor si urmeaza

ca sA fie lsaa a-si Indeplini In pace sublimul

au rol. Ea a cutnintit pe barbari altA &Id si tot ea
a scApat civilizatia si a adus-o la un grad tnai mare
de perfectiune. Ea poate in prezent ceiace a putut
si In trecut. Virtutea sa nu s'a isprAvit, seva sa este
Ina tn5rA. Ea este nemuritoare ca si Dumnezeu.
Toate acestea ne dau nota satisfAcAtoare despre
rolul Insemnat pe care Biserica V are In tara
noastrA.

In particular, Biserica este singura institutiune

care tidied nivelul moral al poporului pnd la a sti
cum trebue sA foloseascA puterea pe care institutiunile noastre i-o dA. Prin Bisericd el InvatA a fi
supus legilor drepte, respectos cAtre sefii sAi si tot-

deauna preocupat de adevAratul isvor al progresului nostru.

Toate spiritele sunt unite cnd Imprt5sesc aceiasi Evanghelie si tara aceia unde Biserica are
fericirea d'a fi ascultatA, va merge de sigur cAtre
prosperitate.
Noi n'avem dreptul d'a ne plnge in aceastd privintA mai ales cnd In sterna tdrii noastre se citeste
lAmurit si cu litere alese : Nimic frd Dumnezen,

din care reese pentru Biseria si pentru Stat drep-

turi si datorii reciproce, cari fac din natiunea

noastrA o cetate tare si nelnvinsA.

19

www.digibuc.ro

PARTEA II-A
STUDIT REFERITOARE LA CINITL PREOTESC

Vocatiunea
Umblnd lisus pe leingd marea Gall lei, a vdzut

pe doi fra(i, pre Simon ce se zice Petra si pre

Andrei fratele lui, aruncand mreaja in mare cd
erau pescari. 5i a zis lor: veniti dupd mine si

voi face pescari de oameni. lard ei indat4 lsnd

mrejile s'au dus dupd cllinsull)".

In acest chip s'a adresat Domnul nostru lisus
Hristos sfintilor sAi apostoli $i tot in acest chip,

pAn la cea din urmA zi a existentii Bisericii sale aci

pe pAmnt, se adreseazA celor ce intrA in der

pentru servirea apostoliei sale. Aceastd chiemare

a fAcut-o atunci Domnul $i pentru noi ce$ti de acum

$i este fericit acela dintre noi care aude glasul StdpAnului cnd Il chiatnA.

Adesea, noi ce$ti din cler In meditatiunile noastre, ne gindim la aceastA chiemare, ne reamintim

cu iubire de imprejurArile in cari ni s'a fkut $i

doxologim pe Dumnezeu cA a fcut sA rAsarA in

viata noastrd sfnta chiemare a apostoliei.
Din primii nostri ani, lisus se apleacA cu dragoste spre noi si ne sopteste cuvntul misterios :
veniti dapd mine. La glasul lui, o revelare de mi1) Mat. IV. 18-21.

www.digibuc.ro

291

nunate simtiri, se fcu In noi. De atunci mai mult

si de multe ori ca alti copii ne-am dus la Biseric si In totdeauna

Dumnezeu.

cu respect am vorbit de

Cei chiemati la preotie au inima plin de des-

merdri dulci, un fel de visuri mrete si departe de

trmurile ispititoare, ale averi, ale onorurilor si ale

celebrittei, se multumesc numai cu acele adieri

inblsmate cari vin 1de la dnsele. Inainte ar fi vrut,
ca si marii exploratori, si cucereasc lumea cu co-

morile ei ; Iisus Ins care 'i privea de pe trmul

mri, le-a vorbit si ei prsindu-si mrejile, orice

alt dorint si aplecare, au mers dupd dnsul.

De acum nu mai sunt servi, ci prieteni ai aceluia

care 'i-a chemat. De acum nu vii mai chiem pre voi
slugi, cd sluga nu stie ce face Domnul situ, ci pre

voi v'am chiemat prieteni, pentrucd toate cele ce

)7 am auzil dela taidl meu am ardtat voual)".
Din cele zise reiese, c" chiemarea Domnului
nostru Iisus Hristos, este si un lucru de studiat,
cnd voim s cugetm asupra Indatoririlor multiple

ale preotiei. Chiemarea sa este calea care duce la

cea mai Inalt demnitate, pusd de Mntuitorul nos-

tru chiar In snul Biserici sale.

Aceast cale urmat de attia Sfinti Printi,
ilustrat de attia doctori si insngerat de attia
mucenici este si calea noastrd. Cum am pornit noi

pe ea si cum o vom strbate ? Am fost noi in

adevr chiemati si dacd am fost chiemati, fi-vom
noi alesi ?
Iat attea chestiuni dinaintea crora nu trebue

s ne dm Inapoi, amintindu-ne, c dacd avem s ne

pLingem gresalele sau altceva mai ru, se afld in

sngele iubit al dumnezeescului nostru Stpan un
leac de o eficacitate nesfarsit.
Dumnezeu, creind toate fiintele, le-a hotrt un
1) loan XV. 15.

www.digibuc.ro

299

loc In lume. El nu le-a luat In mna sa ca semAnAtorul care ia grAuntele pe care vrea s. le incredinteze pmntului ; el nu le-a aruncat la intm-

plarea vntului care bate. El a tras in junil fiecArei fiinte o sferA In care poate sA se tniste foarte

bine, dar in afard de care ele nu pot tri si lucra,

fArA sAi se indeprteze de legile economiei pro-

videntiale.
Aceast statornicie a fiintelor de a.pAstrA locul

care le convine $i misiunea care le-a fost incredintatA se numeste ordine. Observarea ordinei alcAtueste In jurul fiintelor o atmosferd plcutA,
care le pstreazd In liniste si pace. In aceastAi atmosferA se naste, poate cel mai mare bine dupA
pmnt, vreau sA zic de pace, admirabil definit
de cAtre fericitul Augustin, care o numeste lin4tea
in ordine. Adevrata pace noi stim cA se gAseste
foarte rar In lume ; ea nu este nici In societAti, nici
in familie si nici In constiinta omeneascA. Pentni
ce ? PentrucA ordinea in general nu este observatA,

pentrucA fiecare din noi nu este la locul sAu. Si

cel dinti ca si cel din urmA cuvnt al nostru, trebue s fie acesta : Sunt In adevr la locul meu ?
Dac sunt, Dumnezeu este cu mine ; vointa sa este
i a mea ; eu am sau voi avea mai curnd sau mai
trziu pacea, care este efectul firesc al ordinei.
DacA nu sunt la locul meu md pun In opozitie
cu armonia universalA ; nu mai contribuesc la ordine si fac mai curnd ceeace se numeste foarte
bine dezordine.

Prin urmare nu trebue sA m astept dect la

impotriviri, la rAzboaie. $i cine stie clack' voi birui,

cine stie dacA luptnd contra vointii lui Dumnezeu.

IndepArtndu-md de planul general al creatiunii,

nu voi cAdea victima gresalelor mele si de bunA
voie. NicAeri necesitatea de a observa ordinea nu
apare mai evidentA ca in Bisericd. Admirm ordinea lumei si armonia corpurilor ceresti, mai ales,
www.digibuc.ro

-- 293

ne Incntd. Dar Biserica este opera lui Dumnezeu i

cerul care ne acoper capetele n'are luceferi a0

de strlucitori ca firmamentul acestei sfinte Biserici. In BisericA deci, trebue observatd mai ales
ordinea ; In preotie nu trebue sA se zsreascA nici
confuzie, nici neornduiald, nici nimic care sA
poatA turbura ansamblul sau unitatea miKArei. Din
preotie intr'adevr trebue sA porneascA lumina care

lumineazA lumea. V oi sunteti lumina lumii, nu

poate cetatea sii se ascunda d'asupra muntelui
stand. Nici aprind lumina si o pun sub obroc, ci
in sfesnic si lumineazii luturor celor din casei. AO
sd lumineze lumina voastrei inaintea oan.zenilor, ca
vcizeind faptele voastre cele bane, sii mreasca pre
&tat vostrucel din cerurii)". Dar ce luminA ar putea
sA deA inteligentile devenite, prin lipsa de culturA

sau prin neglijenfa de a alimenta flacAra lor Intun ecoas ca noaptea ? Preotia trebue sA asvrle
pe pamnt sarea pastreitoare a doctrinei, care o-

prete spiritele de a se serbezi, i sarea moravurilor

bune, care ImpiedicA inimile de a se conrupe. V oi
sunteti sarea piimantalui, iarti de se va strica sarea

cu ce se va sar? Mai malt nu va fi de treaba,

fail numai sei se lepede afatei si sei se calce de
oameni 2)".

Ce vor face acei cari n'au virtute ; cari sclavi

unor obiceiuri rele i incapabili de exemple frumoase s'ar dezarmA la cea mai micd intrigd, sau cei

cari s'ar vedea despretuiti ? Preotia trebue sA fie

pentru lume o carte totdeauna deschis", unde sa
poatA veni sA'-i Inv* datoriele, intocmai cum In-

vatA minunile lui Dumnezeu din cartea mereu deschisd a naturi. Viata clericilor este cartea de indru-

mare a laicilor, pentrucA Intrnsa se citqte cum

sA ne purtAm i cum se cuvine ca sd tralm. Ce vor
face aceia a cAror viatA, departe de a puteA fi
1) Mat. V. 14-17.
2) Mat. V. 3.

www.digibuc.ro

294

deschis ca o carte, trebue cu grije, a fi ascunsa?

Pe cine vor Inv,* aceia cari ro5esc Inaintea oamenilor ? Preotia trebue sA steA pe IntAriturile cettii
sfinte, cu urechea In totdeauna deschisA la cea mai
mica mi5care, cu ochiul In totdeauna vigilent pentrucA ei 'i se adreseazA poporul 5i Ii zice: PAziti
zAbrelele, dimineata 5i noaptea 1)". Ce ar face in
rndurile ei lene5ii 5i la5ii ; cei cari flU 5rtiu nici s
vorbeascA, nici sA tacA, nici sA se roage, nici sA
lucreze ; cei cari la apropierea dumanului n'ar
putea sa se apere ; cari vAzndu-1 intrnd pe
undeva, nu 1-ar opri cel putin cu strigatele lor:

Vede(i di au orbit toti... cini muti sunt cari nu

pot Idtrd, cari viseaa ntru asternut ci iubesc a
dormit2)" zice Isaia 5i a5a vor fi ace5tia.
Preotia In sfAr5it este capul 5i conducAtoarea
oricArui popor cre5tin. Preotii sunt frunta5ii popo-

rului. In preotie deci, mai mult ca ori unde, ordinea trebue sA fie observatA, slujbele hotarte,
ritualul stabilit, trebue sA fie pAzit, cAci preotul
care este slab, nu este slab numai pentru el singur,
preotul ignorant propagA Intunericul, preotul care
cade doboarA In totdeauna pe cineva.
Ordinea trebue sa fie observatA, fiecare tre-

bue sA fie la locul salt, adicA sA fi auzit glasul

StApanului, cu alte cuvinte cei ce vin la preotie se

cere ca sA aiba vocatiune.
)3 Nu voi m'ati ales pe mine, a spus Domnul discipolilor sAi, ci eu v'am ales pe voi" voi nu m'a.ti
ales pe mine 5i cum ati fi putut face aceasta? Oare
voi ma cuno5teati?
Stiati cine eram ? ainuiati maicar, CA am venit
In lume spre a o impAca3)? Nu. Sau, oare m'afi fi

Ilecunoscut voi vreodata ca Flul unic, care este

In snul TatAlui din eternitate ; acela prin care el a
1) Isaia XXI. 11.
2) Isaia LVI. 10. S se vad i urmAtoarele.

3) II Corint. XI. 19-21.

www.digibuc.ro

295

fAcut timpii, ca $i splendoarea gloriei ; acela care

sustine toate fApturile prin cuvntul ski a tot
puternic ; acela care $terge pAcatele $i care $eade la
dreapta scaunului mAririi intru cele Mallet) ? Nu,
Noi nu m'ati fi ales niciodatA. Acesta este cuvntul
Domnului explicat de Sf. Apostol Pavel.
Si apoi, cumpAnind bine firea noastrA, s rdspundem dacA fArA o anumit chiemare am alege noi
sArAcia, persecutiunile, ura i moartea in locul
plAcerei $i al unei vieti tihnitA $i scutit de
osteneli $i neajunsuri.

latA de ce Domnul a zis Sfintilor sAi Apostoli :

Nu, voi nu m'ati fi ales ; eu insA v'am ales pe voi,

eu am venit la voi. Eu. v'am privit dela trm, o

Petre si Andree $i v'am strigat s vl lAsati acolo
mrejile, sA v pArAsiti meseria vostr de vnAtori

de pe$ti, pentrucA voiam sA vA fac vntori de

oameni. Eu m'am oprit inaintea vmei de unde i
luai argintul, o Matei, credinciosul meu evanghelist, $i te-am fAcut sA intrevezi bunurile cu mult mai

presus acestui metal de putin pret. Eu te-am oprit

pe calea persecutiuni, o Pavele, nobilul $i prea iubi-

tul meu apostol $i te-am intors cu Ufl cuvnt pe

and voiai sA-mi nimice$ti numele. Eu te-am curAtit vas spurcat ce erai $i am fAcut din tine un vas

ales, unul din cele mai frumoase corturi ale cuvntului meu, ale sngelui meu, ale iubiri mele.
$i voi toti ucenicii mei, ce puteti face altceva dect
sA rmneti pe drumul vietii, bAtut fArA folos de
toti ceilalti oameni. Eu, v'am adunat, mainele mele

a tot puternice v'au format din nou i v'ati rege-

nerat. Eu v'am chiemat si la locul vostru v'am pus.

DacA v'ati fi a$ezat voi singuri, clack' misiunea
voastr n'ar fi avut altA origind dect propria

voastrA valoare ea n'ar fi produs nimic, ea ar fi

devenit steril ca misiunea acelora ce se numesc
1) Evrei 1. 2

4.

www.digibuc.ro

996

oameni mari si care au voit, dar in zadar, s'" infrneze curentele omenirii. Dar trimisi de mine,
asezati de mine, alesi de mine, voi yeti merge, pen-

tru cd de aceia v'am pus in lume ca s mergeti.

Voi yeti merge, nu ca cuceritorii prin mijlocul
ruinelor ; nu ca filosofii in desert ; nu ea crturarii i fariseii cari merg cu prefktorie, orgoliu
si neornduiald.
Voi yeti merge dup mine, adic pe calea necunoscut pan acum a renuntArii, a abnegatiunii
si a suferintii, voi yeti merge fecundnd cu sudorile voastre pmntul, pe care picioarele voastre
insngerate II vor cAlca. $i roadele muncii voastre
nu vor Intrzia sA se arate ; sufletele se vor ridica
in jurul vostrti in roiuri nenumrate, virtutile vor
inflori, apostolatul se va desvolta si pgmntul panA
acum pustiit si arid va trimite In cer suflete curate
si sfinte.
Asa a zis Domnul Sfintilor sAi ucenici si apostoli
cnd i-a chemat si 'i-a ales si asa ne zice .sj!i nou'
cnd ne chiamA ca urmasi ai Sfintilor Apostoli in
svrsirea celor ale preotiei.

Cine nu intrd pe use, le zicea Domnul cu alt

ocazie, in staulul oilor, ci safe pe aturea, acela este

fur si rilharl)". Prin aceste cuvinte Mintuitorul le-a
expus limpede i inteles chipul dup care urma a
se conduce ei in alegerea prepozitilor Biserici Sale,

dup ce el,
fi cu ei.

InvAtAtorul

StApanul nu va mai

De tnulte ori asemAnase Biserica sa cu o turm,

el fiind pstorul. Eu stint pdstorul cel bun, care

'si pune sufletul &Yu pentru oi; adesea le-a zis
Domnul. Cunosc pe ale mele ci md cunosc de ale
mele.... si sufletul meu imi pun pentru oi2)".
InvAtkeii au auzit toate acestea ; noi ascultAm

azi cuvntul Sf. Evanghelii, dar multi nu in-

1) loan X. 1.
2) loan X. 11-17.

www.digibuc.ro

- 297 telegem ce a voit s zicA blndul nostru Invatator

prin aceastd use, aceast turmA, acesti furi si tlhari cari se introduc in turm si risipesc oile. $i

cu toate acestea ce lmurit a vorbit el. Eu stud

usa oilor" aceast use de care v vorbesc sunt eu.

Da, urmeaz sA stim odatA, cA numai Domnul este

usa si cA numai prin aceastA use cine va intra, va
intra si va iesi si pAlslune va afla.

Sunt unii cari au fAcut spArturi ca sA ptrunda in turma sfnt si au numit sprturile acestea usi. Au fost asemenea usi cnd prin reco-

comandarea celor mari, in fruntea turmi lui Hristos, se asezau nevrednici, cnd usa s'a poleit, o
intrare rusinoas, care 'si are inceputul dela Simon
Magul si cnd pArintii sau oare cari interese de

familie, fac pe unii nepregititi si neapti ca sd

intre pe aceastA use, deschisA hied din nenoro-cire si azi.

Nici una InsA din aceste usi nu este usa cea

adevAratA. Iisus Hristos este singura si adevrata

use. Eu sunt usa si dupA expresia Fericitului Au-

gustin, cel ce intrA trebue s intre cu smerenie,

imitnd viata si patimile Fiului omului. Si numai
atta 'hied nu este de ajuns. Nu toti smeritii, nu
toti Incercatii si nu toti imitatorii lui Hristos pot ca

s intre. Se mai cere ca portarul sA deschidd aceastA use. Si cine este oare portarul ? Este insusi
Duhul Sfnt.

Deci, chiar de am fi noi inpodobiti cu toate

virtutile, daa organele Duhului Sfnt nu ne deschid usa, noi nu putem ca sA intrm. Si ce vom
face ? Dac ne-am intors pe and cale deck a supunerii la chiemarea Episcopului nostru, noi nu
suntem introdusi de portarul Biserici si prin urmare nu ne-a fost deschisA adevArata use Iisus
Hristos. Noi am intrat sau de hatr, sau de interes,
sau pentru a face pe placul familii. In acest caz, noi
_nu mai suntem pAzitori de suflete, ci niste furi si
www.digibuc.ro

298

tilhari, cari furA bunul lui Dumnezeu si al Biserici sale, cari ia lna si laptele turmi si risipeste
oile Domnului.

Viata unor asemenea preoti, introdusi prin in-

selAciune, poate sA fie linistitA ctva timp, dar nu

mult, devenind cu timpul un adevArat iad. Pe cnd

viata unui preot, care a fost chiemat si primit In

staul, poate sA fie grea de tot, dar In totdeauna va
fi linistit, senind si plind de multumire sufleteascA.

0 chestiune serioasA se impune acum studiului

si deslegAri noastre. Cum sei stie cineva dacit ca
ademdrat a fost chemat?

Este usor ca sA vorbim de Duhul Sfnt, IA

spunem cA numai el poate sA introducA prin usa

Hristos in staul, dar cine a auzit vreodatA glasul
Domnului ? Cine poate zice cu mAgulire cA este In
fata noastrd organul sAu? Cine ? De sigur aceia
cari au fost chiemati ca urmasi ai Sf. Apostoli1).
Negresit acestia n'au putut sA se mAguleasc cA au
luat o hotArare fdrA a gresl, dar este destul pentru
a ne asigura linistea constiintei, cd au putut sA se.
pronunte.
Ajutati de gratia'lui Dumnezeu, ei au avut, pentru a ne face s primim o hotArAre asupra viito-

rului nostru, drepturi pe cari altii In zadar le-ar

revendicA.

Cnd un tAnAr vine la preotie el este cercetat

canoniceste si dela duhovnic aude acel solemn da

sau nu i cnd acesta 'i-a dat rAspunsul, lisus

Hristos este acolo de fata, repetnd pentru cei alesi chemarea sa: Veniti dupd mine". latd pentru

ce, intrebati inteo zi la judecatA, nu avem rAspuns

de vina noastrA.
fotusi, e stiut cA orice judecatd si mai cu seami
1) Fapt. Apost. XX. 28$1.

www.digibuc.ro

299

orice sentint pronuntat, presupune o perfectd

cunostint.1 de cauz.
Dac noi am voit s'a" evitm orice team Ondindu-ne la chestiunea de temut a vocatiunii, dac

am voit s ne pregtim pentru mai trziu cu o

consolare in ostenelele noastre, un rspuns decisiv pentru indoielile sfsietoare cari pot s ne
turbure sufletul, Inteun cuvnt, clack' am voit ca
Duhovnicul nostru s'.4 nu se insele de loc, a trebuit
s." ne facem cunoscuti.

Am luat noi aceast lumind si am cercetat cu

ea in amnuntime interiorul nostru? Consultat-am

noi cu grije constiirrta noastr? Dezvelitu-ne-am

noi viata noasted? Am Inatisat-o noi oare ca pe

o carte deschis aceluia care trebui sh.' se pronunte,

s-si dea sentinta asupra soartei noastre ? Duhul

Sfnt ne lumineaz si ne invat, ca inainte de a ne
hotri la acest pas, sA ne sfaituim cu noi inOne i
apoi s'a", ne rostim. Cd toald fiiptura o va aduce
Dumnezeu la judecaM, cu tot lucrul trecut cu vederea, ori bun, ori rdu fie 1)".Nimenea nu ne poate

da sfaturi dac nu ne cunoaste si nu vom gAs

in lume un judeator care s'" pronunte o sentint,

fr ca s ail: sub ochi toate elementele procesului

ce are s judece.

Datoria noastrd deci, este ca inainte de a fi alesi,

s'a" ne descoperim Episcopului locului, pentrucA nu
toti trebuesc primiti In preotie, ci numai cei demni
si a cAror viati este Incercat.

Nu totdeauna cu multi se poate face mult si

apoi in ce priveste Biserica si servitorii si, se
poate ca adesea acesti sA fie multi, dar dintrnsi
s.4 nu fie dect foarte putini servitori ai lui Dum-

nezeu. Noi, spre pild suntem cteva mii de

preoti in Romnia si indurerati privim cum lumea

se face din nou pdgnd, pe cnd Sf. Apostoli au
1) Ecles. XII. 19.

www.digibuc.ro

300

fost numai 12 si au convertit lumea toat In calea

lor. Ce grozav examen de constiint avem de suferit si cte mArturisiri jalnice $i dureroase avem

de fAcut. Le tac acum, dar am convingerea c

foarte multi dintre noi vor fi lipsiti de mngierea infricosatului judecAtor: Bine slugd bund
si credinciosd, peste patine ai lost credincios, peste

multe le voi pane, hard intru bucuria Domnului Mu 1)".

La judecatd se vor alege toti ; atunci se va vAdi

cel chiemat si rAsplatA va primi, asemenea se va

vdi cel intrat in staul pe aiurea si se va pedepsi.
A fi chiemat, e mare lucru $i mult raispundere
impune. luda trAdAtorul a fost chiemat $i cu toate
acestea se $tie ce a devenit. Ca dnsul se pot numi
MCA multi din cei chiemati posterior, cari au pierdut din vedere marele principiu evanghelic: Nimenea puind mats sa pe plug, si cdutnd inddrdt
este Indreptat Mini implirdtia,lui Dumnezeu 2)".
Unul umbra' dupal bani, altul dup trufie ; unul
dupd sensualitate, altul dupA glorie zadarnicA $i
toti In loc de a urma cu credintA brazda tras de
Domnul si InvAttorul nostru, privesc inddrAt $i
cad dupA ce au fost servitorii Biserici.
De aceia, o cercetare asuprA-ne si ct mai des,
nu trebue sA lipseascA. Rdspuns-am noi chiemAri
noastre bisericesti ? FAcutu-ne-am noi vrednici de
ea? latA attea chestiuni importante pe care f Ara'
ezitare trebue s ni-le punem din cnd in cnd si
cari vor fi rezolvate prin reflexiuni serioase asupra
datorielor noastre. Privirea acestor datorii nu trebue sA producA In noi spaimA si nici descurajare,
-care ne-ar ridica orice sperantA In lucrarea gratiei
divine. Pulberea umilintei In care ne zbatem din
pricina neglijentelor noastre, amintirea necredintei
noastre, lacrAmile cAintei cari vor curge gndin1) Luca X. 2.
2) Luca IX. 62.

www.digibuc.ro

- 301 du-ne la gre$alele noastre, sunt plmdeala unui

fel de lira cu care ungndu-ne ochii, vom e$i preofi
noui $i In totul regenerati.

De aceea cnd ispita ne invinge, intoarcerea s

nu Intarzie. Cu lacrime $i cu umilinta sl ne rugm
Domnului pentru Indreptarea noastr. Nu pierderea celor abnuti o voe$te Dumnezeu, ci pocainta
$i viata lor. Lacrmile lui David sunt $i azi modelul

pocitilor $i orice preot pocit, cu wurint va

dobndl mila $i iertarea lui dela Dumnezeu.

Biserica Intreag $i noi toti cei ale$i $i chemati
la catedra predicArei cuvntului lui Dumnezeu se
cuvine Inc a ne rugi pentru ace$tia zicnd : Ai mil
de ei Doamne $i arat odat mai mult msura milostivirei tale, spre a redobndi ei bucuria $i fericirea pregtit celor ale$i. Creiaz-i din nou dac
e necesar $i d-le inim turatd. Aratd-te bun

Doamne, pentru ca lucrtorii ti s fie plini de

curaj $i pentru ca zidurile Sionului a$a de amenintate azi s se Intreasc iar4i. Atunci sacrificiele cari ti se vor oferl Iti vor fi plcute, Bisericile pline de credincio$i vor rsuna In cntdrile sfinte, altarele vor fi Inconjurate $i ImpAcarea
cerului cu pmntul se va desvr$1.

www.digibuc.ro

Preotul pi Mina sfintei imprtpiri

Fericirea nesfr$itA pe care Dumnezeu pentru
eternitate o pAstreazA slujitorului sAu, este cerul
ctre care tincle preotul cucernic $i bun.
De aceea grija cea dintAiu a preotului este de
ali Intoarce cAtre acest locas al fericirilor depline

toate dorintele $i toate aspiratiunile inimii sale.

,Cele ce ochiul nu a viizut si urechia nu a auzit

sila inima omului nu s'a suit, care a gdtit Dumnezeu celor ce-1 iubesc pre clasnsul1).
DupA cum pentru preotul necredincios existd
in lumea aceasta un lucru care si-i aducA aminte
de chinurile pe cari are sA le sufere vicinic, tot a$a
$i pentru preotul cel cucernic $i devotat exista un
bun al fericirii care-i e pAstrat pentru mai trziu.
Acest bun de nedescris $i dumnezeesc este sfnta
ImpArtA$ire, taina cea mai de pret $i cea mai Insemnatal dintre minunile lui Dumnezeu.
lath' de ce adevAratul cre$tin credincios se cutremull In clipa cnd se apropie de sfnta Imp Ara"ire, iat de ce minele noastre $ovAesc and ridicA $i sfArmA sfntul $i prea cinstitul corp al
Domnului $i iatA de ce buzele noastre tremurA

and se ating de sfntul $i prea scumpul snge

al Mielului $i al PAstorului.
Prin credintA ne descoperim respectul $i devo1) I. Corint. II. 9.

www.digibuc.ro

303

tamentul nostru pentru aceast mare taing care

se face de-a put-urea pentru iertarea pAcatelor
noastre $i prin dragoste ne alipim de ea, ca nici
odat s nu ne mai despdrtirn.

E vrednicA de admirat pregtirea tainei $i inima

ni se umple de dulceata harului dumnezeesc cnd
ne gndim cum Dumnezeu pre sine out s'a fcut
spre a o sAvr$i.

Creatiunea lumi a fost, ca sA tn exprim a$a, ca

un fel de portic al dragostei celei nesfir$ite a lui
Dumnezeu pentru orn. Intruparea Fiului lui Durn-

nezeu a urmat apoi la plinirea timpului prezis

de profeti $i a fost cunoscutA omenirei drept templu al dragostei dumnezee$ti.

Dumnezeu a lucrat la portic timp de $ease zile,
dup cum spune Moisi. Templul insA II orndul

timp de 40 de secole $i cnd acest templu a fost

isprAvit, Fiul celui Prea Ina lt, Hristos Domnul

$i Mntuitorul, aflndu-se la captul drumului sdu

glorios, s'a bucurat pentrucd prin viata $i moartea
sa, atinsese ultimele inltimi $i limite ale dragostei.
Cu toate acestea, in spre ultima sear a ederei sale
pre pmnt, In clipa care trebui sd-$i prseascI
prietenii, p$e trist , ginditor ca $i curn ar fi
meditat o minune de nedescris. El vorbl apostoli-

lor sdi Petru $i loan si-i trimise ca s gteasa

pa$tele. 5i a trimes pe Petru si pre loan zicand:
duciindu-vd gyititi "loud pastele, ca sd mncdm. lard

ei au zis lui Unde vrei sd le gdtim? 5i a zis lor:

latd intrdnd voi in oras, va intlimpind pre voi un

orn ducand un vas cu apd, mergeti dupd el in casa

unde va intrei: 5i yeti zice stdpinului casei, zice tie

Invdtdtorul, uncle este sdlasul de oaspeti, ca sii

mcAmnc pastele cu ucenicii mei? lard el va a..rdt

voud un foisor mare asternut. Acolo vititi. 5i mer-

gdind ei au aflat precum zisese lor ,si au gdtit

pastele 9" .

1) Luca XXII. 8-14.

www.digibuc.ro

304

5i viind ora, au sezut cei 12 apostoli cu el si a

zis lor: Cu dor am dorit sd mdneinc aceste pati
eu voi, mai inainte de patima mea, cif zic voud
a de acum nu voi mai mtinea dintru acestea panii

and se vor plini intru impiirdtia lui Dumnezeul)".

Acest paste, chiar pe pAtnnt indeplinea impArtia lui Dumnezeu, pentrucA el era in chip restrans, arAtarea puterei, a intelepciunei, $i a dragostei sale. Apostolii mncar deci mielul, fArA sA se
gAndeascA cA aveau inaintea lor pe acela care erA
simbolizat prin acest miel. Ei mncarA, fail sA se
gAndeascd cd cAlAtoria StApAnului lor isi atingea
limita si cA ei, sraci si neinvAtati Isi Incepeau distinsa lor misiune, cu care Domnul ii insrcina si
prin care aveau s lumineze omenirea.
TerminAndu-se cina, a luat lisus in sfintele sale
mini o bucatA de pAne. A fost oare in acest moment in infAtisarea StApnului ceva mai solemn ca
de obiceiu ? Dumnezeirea, care uneori ii acoperea
chipul cu lumini neasteptate, 'i-a dat oare atunci
strAluciri suprafiresti ca acelea dela Schimbarea sa
la fatA din muntele Taborului ? Geniul lumii a crezut CAI asa a fost $i cnd a incercat sA picteze
adorabilul chip al lui Hristos In aceastA clipd solemnA a vietii sale, el a cenit inspiratii dela cer, dela
pAmnt, dela tot ceeace imaginatia si inima puteau
sA combine ca divin. Pensula geniului a incercat s

reproducA, cnd negrditele dorinte ale dragostei

pe buzele cari se intredeschid, cnd profunzimea
-cea adncA a infinitului in privirea care se ridic
cAtre cer, sau iubirea sa de neasemnat cdznd
asupra Apostolilor, si seninktatea fruntii si majestatea si blnda uitare de sine. Geniul a incercat sA
ne deA in picturd pe Dumnezeu care stA sA creeze

$i pe prietenul care se d pre sine. Dar aici, in

aceast dumnezeiascA lucrare, se simte cA idealul

1) Luca XXII. 14-17.

www.digibuc.ro

305

a fugit pe msur ce arta s'a apropiat i admiratorul profund miscat poate, mrturiseste 61 nu e
infricosat pentru c.a.' el se astepta la nemrginit.
Evanghelia insd, dupg cum stim, nu procedeazA
in acest chip si nu procedeazd astfel pentru c.' nu
poate, ci pentruc fenomenul fiind suprafiresc, ea
povesteste simplu. A$a vorbeste Dumnezeu despre
Dumnezeu. Cu toate acestea nu credem CA este
indrznet a afirma, c chipul i atitudinea Dom-

nului nostru lisus Hristos In momentul de care

vorbim, a avut cev mai dumnezeesc ca de obiceiu.
asesc chiar natural a spune c in momentul cnd

a luat pnea, lumini neobicinuite au ptruns in

inteligenta Sf. Apostoli si 'i-au fAcut s intrevad

putin adncimele puterei lui Dumnezeu, prin care
se sAvrsea minunea,

Deci mncnd ei, a luat lisus plinea si binecuvntnd a Hint si a dal ucenicilor sdi si a zis: Acesta este trupul meu. 5i lutind paharul si multdmind le-a dat lor zicnd: Beti dintru acesta toti.
Acesta este sngele meu, al legel celei noi, carele se

varsti pentru multi 'Mint iertarea pdcatelor1)".

Din aceste cuvinte toti ne instruim asupra tainei.
Am auzit toate cuvintele cari privesc asezmntul
&Au si rmnem inmrmuriti de atta simplicitate

curtie, de atta preciziune $i putere, lad trupul

meu", e trupul su, Wit stingele meu" e sn-

gele sgu.

Dumnezeu deci, pre sine in ac'est chip s'a dat

Sf. Apostoli si prin ei nou futuror. In izbucnirea
dragostei pentru aptura mAinelor sale, el transform pnea si vinul in insusi corpul si sngele su
spre a fi nou'd grabnic mntuire. Biserica apoi
urmktoare porunci divinului ski Intemeietor, prin
preotii si, svrseste in fiecare zi aceast mare
tain. Indat dupd ce se rostesc cuvintele iesite din

gura Mntuitorului la cind, preotul se roagd si

1) Mat. XXVI. 20-29.

20

www.digibuc.ro

- 306 zice : Inca' aducem tie aceastd slujbd cuvantdioare

si flird de snge si cerem si ne rugdm pi ne cucerim,
trimite Duhul Mu cel Vat peste noi si peste aceste

daruri ce sunt puse inainte si fei adicd piiinea a-

ceasta cinstit trupul Hristosului Mu si ce este in paharul acesta scamp stingele Hristosului Mu, prefdchndu-le pe ele cu Duhul Mu cel sfnt Amin, amin,
amin".

Taina aceasta noi $tim bine, c.' nu se poate

demonstra ca o teoremA. Nici simturile si nici
mArginita noastr pricepere nu pot s pAtrunzd
cum corpul $i sngele lui Hristos pot fi cu adevrat

in sfanta imprtsire. Noi ins suntem convinsi

de aceasta prin credintA, virtute care se sprijine$te pe autoritatea dumnezeeascd. Nu trebue sd
ne indoim de adevArul celor spuse nou de Domnul, ci s primim cuvintele Mntuitorului cu credintd, pentrucA el e Insusi adevrul.
*

Orice fiintd care iubeste are aspiratiunea de

a-si asimila fiinta iubit. In aceast lege se rezum

esentialul istoriei vietii unei inimi $i aceast lege
se aplic $i cand este vorba de Dumnezeu, inceputul $i sfarsitul oricdrei dragoste. In aceast lege
deci se gseste $i ultimul motiv al intruprii. Mo-

tivul e asa de puternic $i as de neaprat, in cat

unii teologi distinsi a al-or doctrin, e drept, Bise-

rica n'a profesat-o pe fat, dar pe care nici n'a

condamnat-o, au ardtat ea' Cuvntul s'ar fi intrupat, chiar dac Adam n'ar fi pcdtuit $i c.a.' prin

urmare, marele fapt al intruprii era ca si im-

plicat in actul creatiunei. In sustinerea acestei teze,

acestia adaugA, cdci dacA Dumnezeu a ridicat fiinte
din haos, din neant, a fkut aceasta ca sA le apropie
de el, ca sA le ridice Ora la el $i ca sA le uneascA

cat mai intim posibil. Dar cum sd le ridice Ora

la el $i cum sA le uneasc -Me sd se coboare ?
www.digibuc.ro

307

$i apoi frumosul, supremul mijloc de a $i le uni,

nu er ca s le ImpArtal$eascd natura, s.' se intrupeze ? Sf. Apostol Pavel se roste$te clar in aceast
privint, cnd zice : Ci s'a micsorat pre sine chipul

robului hand, Mira asemdnare omeneascit Oa-

du-se ci cu inchipuire afltindu-se ca omul1)". Cunoa$tem deci scopul pe care Dumnezeu a voit sd-1
aing prin intruparea Fiului sAti. Acest scop er

de a restabili prima asemnare perdut $i denaturat de orn, er de a pune pe orn din nou In

situatia In care-1 pusese atunci cnd a pronuntat

acest frumos $i adnc cuvnt : Sd facem om, dap
chipul si asemdnarea noastr,112)" inteun cuvnt er
de a'i pune inaintea ochilor copia divin4 de care s'a

depArtat prin pcatul sAu $i de a-1 face din nou

capabil ca s poat ajunge prin propria lui fire,
frumusetea vecinicA. $i intruparea erI rninunat
admirabil gAsit pentru ajungerea acestui scop.
Dumnezeu fcndu-se om provoacd, dup cuvntul
indrznet, dar drept al fericitului Augustin, pe om

sA se fac Dumnezeu Deus factus est homo, ut,

homo fieret Deus".
$i cu toate acestea, dup cum cunoa$tem, nu
acesta trebuia s fie ultimul terrnen al iubirii. In
timpul cnd se implineau tainele pe care le-am
amitit, el-A, cum e incA in lume, o unire care pArea

c desfide dragostea lui Dumnezeu. Unirea cu

ornenirea. Si ce multe sunt de zis asupra acestei
uniri. E dureroasd aceast unire, mai ales atunci
cnd ea face din orn sclavul cdrnei pe care o
Asupra acestui punct e foarte mult de zis, tac insd

pentruc n'a$i mai fi in chestie. In ce prive$te

instituirea sfintei impArtA$iri $i pentru a intelege

rostul acestei taine, s." luArn ca pild hrana noastr.

Si anurne care e rezultatul la care ajunge omul

prin hrana sa ? Prin aceast hrand omul i$i sustine
1) Filip. II. 7.
2) Genesa I. 26.

www.digibuc.ro

- 308

viata, 0-o asimileazd insa a0 in cat e cu neputinta.

sa o deosibe0i de el ; ea devine carnea sa i sn-

gele sau, el insu0 prin urmare. Da, acest fel de

unire existA, cnd e vorba de hrana noastra i
Dumnezeu in negraita lui dragoste pentru om a

voit sa o intrebuinteze In chipul aratat.

A primi pe Dumnezeu, a se hrani din el, a fost
preocuparea omeniri chiar dela caderea In pAcat
a primilor oameni. Unele victime misterioase, cari
se ofereau in anticitatea ebraica i din cari se hrneau preotii, erau imaginea unei victime, de altminteri cu totul curatA destinata pentru mngierea
sArmanului suflet omenesc. Sacrificiile omeneti
cari au fost aduse pe altarele attor religiuni pagne erau alteratia dogmei traditionale a sacrificiului DumnezeuOmului, plAcut Creatorului.
Chiar ciudatele nascociri ale idololatriei, care
Inmultia divinitatile miqorndu-le pentru a le
pune locuinta pretutindeni i pentru ca s le adore
mai bine, dovedeau un sentiment, o nevoie, instinc-

Eva omenirei de a poseda pe Dumnezeu, de a

trai din el. Hrana era deci mijlocul de unire mai
complect i Dumnezeu hotrnd sa devie aceast
hranA i s aleag creatura care avea sa fie chemat

a conlucra la capod'opera minunilor celui vecinic.

El alesese lutul pamntului pentru creatiunea omului, alesese sngele pentru intruparea lui. Ce
avea sA ia acum pentru identificare ? El insui o
indicase mai inainte de a se wza la lucru. Adre-

sndu-se inteo zi Ebreilor le zise : Amin Amin

zic vou nu Moisi a dal vou4 piline din cer, ciTaMl

meu d you'd piiinea cea adevarald din cer. Cli

pilinea lui Dumnezeu este, care pogoarli din cer si

d4 vial4 lumi. Deci au zis ciltre el, Doamne pururea
dli-ne nou4 pliinea aceasta. 5i le-a zis lor lisus. Eu
stint pecinea vieti, cel ce vine la mine nu va fliimnzi si cel ce crede intru mine nu va inseta nici
odatii.... Pdrintii vostri au mlincat mand in pustie ,si
www.digibuc.ro

309

au mail. Aceasta este pinea care pogoara din cer,

ca cine va meinca din ea sd nu moard. Eu sunt

pinea ce vie care s'a pogorlit din cer ; de va

miinca cineva din phinea aceasta va triii in veci si

pilinea care eu o voiu da trupul men este care il
voiu da eu pentru viata lumil ").Auzindu-1 c6 proclam4 aceste nentelese inatturi, Ebreii murmurnd se Intrebau Intre ei zicnd: Ce Insemneael
cuvintele acestea cA e pinea vieti cea cobort din
cer ?Nu e el lisus fiul hii Iosif ? Nu cunoa$tem noi

pe mama lui ? Si apoi se tidied chiar in potriva

misterulni zicnd: Cum poate acesta sd-si dea

fond trupul sdu sd-1 mnceim?" Iisus le rspunde

printr'o alt afirmatie $i mai solemnA : Amin, Amin, zic voud, de nu yeti mnca trupul Fialui ometzesc si de nu yeti bea siingele lui, nu yeti aveet
viatd infra voi.Cel ce mdnincd trupul men si bea sein-

gele men are viata vecilor si eu il voiu Invia pre el,

in ziva cea de apoi". 5i continund fdr sA fad

vre-o figur.4 adaug: Ci4" trupul meu cu adevdrat

este mncare si sngele meu cu adevdrat este beiuturd. Cel ce meintincei trupul meu si bea siingele
men Infra mine reimne si ea Infra el2)".
IAA deci natura hranei clar indicatd de insu$i
Fiul lui Dumnezeu.
Aceste cuvinte au produs o mare turburare printre jidovi, dar au fost decisive cum observ`d Sf.

Evanghelist loan. Un mare numr de discipoli

nemultumiti atunci s'au dus $i nu s'au mai Intors
la Domnul i InvAtdtorul lor. Iisus i$i continu.
Evanghelia $i vAzndu-i 61 se deprteazd se Intoarse cdtre cei 12 $i le zise : Au doard si voi vreti
sd vd dnceti? Doamne, rdspuns-au lui Simon Petru, la cine vom merge? (Cuvintele vieti vecinice ai
si noi am crezut si am canoscut, cd tu esti Hristos
Fiul lui Dumnezeu celui viu". La aceste cuvinte a$
1) loan VI. 32-36; 48-52.
2) loan VI. 53-57.

www.digibuc.ro

- 310 de dulci pentru el, blndul lui chip se invlui de

tristete. Imprt4irea sacrileje a lui Iuda Ii venea
fr indoial In minte, cci adogA : Au nu v'am
ales eu pre voi 12 si dintre voi unul este diavolul".
Ce vedem din toate acestea ? In fata minunilor evharistice, sunt unii cari trec indiferenti, altii
cari se indigneaz, $i alti cari se deprteazd ca s
nu se mai intoarc. Din fericire un mare numr rdmane, cade In genunchi $i adesea repetnd cuvntul
lui Petru: Doamne la cine vom merge? Cuvintele
vecinice ai".

Domnul nostru lisus Hristos alegnd painea

vinul pentru a sAvar$i marea tain a dragostei

sale, a fAcut o alegere admirabil, a-tat pentru Pro-

videnta divin cat $i pentru om, care cu plcere

poate sA ia aceast hran. 0 bucat de carne $i un

pahar cu snge natural ar fi putut s fie des-

kusttor.

Pe cand pinea $i vinul niciodatd n'ar pute

ca sd inspire desgust omului. Amndou par fcute

pentru tain. Rainea format din grunte de grau

vinul compus din ciorchini de struguri, reprezint bine Biserica. Primindu-le crestinul ar putea
s
Eu sunt una nu numai cu Domnul nostru
Iisus Hristos, dar $i cu fratii mei cei intru Domnul.
Eu trebue s fiu contopit cu ei, precum un grunte
e contopit cu un alt grunte In paine, precum? un
ciorchine este arnestecat cu un ait ciorchine In vin.
Eu nu 'mi sunt dator mie insumi, nu trebue s am

o viat proprie, ci trebue s fiu al tutulor ca $i o

pine care se cl, ca $i vinul care asemenea se cld
pentru altii. Dar pinea ca $i vinul au fost bine
alese i pentru a mri meritul credintei, ai cArei

ochi nevAzand nimic din ceeace simturile Ii aratd,

trebuea s se ridice mai GUS $i pentru a tia necredinciosilor orice poft de contrazicere.
E nefolositor cred a mai aminti acum, cum

Fiul lui Dumnezeu a luat pinea $i vinul pe cari

www.digibuc.ro

- 311 le-a prefAcut in insusi curatul si prea sfntul su

trup si sAnge. E nevoie totusi a accentu cA mijlocul prin care Ministrii si obtin aceast prefacere
a pAinei si a vinului in corpul si sngele su, este
cuvntul insusi.
In cele dintiu dottA manifestAri ale dragostei
dumnezeesti tot cuvntul a fost sAvArsitorul. Cnd

creatiunea cu toate mAretiele ei a iesit din haos,

cuvntul a fost care s'a rostit si a fAcut ca sA apard

deodat. 5i a zis Dumnezeu s" se facil si s'a fitcut". lar cnd Atot puternicul a voit sd creeze pe
orn, mai inainte de a'l face pe ptnnt, el 'i-a fcut
oare cum modelul In sine insusi, prin aceste cuvinte : Sit facem onz dupd chipul nostru si clupa
asemernare".

Cuvntul trebuia de asemenea sA aparA deci si.

in opera mAreat a intrupdrii. Dar mai cu seamA
el se arat In sfnta cuminecAturA.
Cu toate acestea in acest act se gAseste si preotul, va zice cinevA, cu toate c." nimic omenesc n'ar

trebul sA fie ad.

Noi nu trebue sA auzim in el lush:, dect cuvntul

si pe Dumnezeu. Intelegem cA la vocea acestui cu-

vnt infinitul se miscA, cerul intreg se zgudue,

dar ce rost mai are cuvntul funui om, zic acestia si

ce mai poate produce el ? IatA-ne ajunsi pe nebdgate de seamd la esenta preotiei. Suverani ai celui
mai minunat dintre toate imperiile, stpAni si pA-

rinti, preotii sunt ministrii lui Hristos pe pmnt

si rAscumpArdtori ai sufletelor. Ei sunt transportati

in inAltimi mari si in gindul StApinului, nu mai au
nimic omenesc.

Cnd pretind protivnicii ea' e un om care face

aceastA minunatA prefacere in sfnta evharistie fac
o mare si neiertat gresalA cu stiint 5!i. vointA.

In sfintirea evharistiei, preotul, omul, nu face

altceva cleat repet cuvintele prin cari Divinul Min-

tuitor, a pus pentru intia oarA corpul si sngele

www.digibuc.ro

319 -

su sub infAti$area piinei $i a vinului $i dupAl ce

se roagA ca s' trimitA ,Duhul sAu cel sfnt peste

dnsul $i peste darurile ce sunt puse inainte, Il

invoacl ca el insu$i sA" fac piiinea corpul su $i

vinul sngele sAu, prefAcndu-le cu Duhul ski cel
sfnt. Prin urmare 'in sfintirea sfintei evharistii

preotul nu este deck ministrul prin care insusi

Domnul nostru Iisus Hristos sfinte$te darurile.

In sustinerea acestei doctrine, Sf. Joan Gurd de

Aur invAt formal c'd lisus Hrislos e in totdeauna

de fatit la sacrificul evharistiei si cil el e care

sfitzteste dumnezeescul ospt,precum a binecuvintal

intl.' o zi pe acela al apostolilor".

Prin urmare e foarte adevArat di In momentul
sfintirii, Domnul nostru lisus Hristos este de fat

$i svr$e$te prefacerea pinei p,i vinului In insu$i

cinstit corpul $i scump sngele sdu. El este in ev-

haristie infinit, a tot puternic $i nu cere preotului

deck ca sA' lucreze la producerea efectului dorit.
Cnd preotul se face stApAn pe el $i se arat
nedemn poate prin purtarea lui din lume, sA" nu i
se ispue cA' e om, c e slab, s nu i se spue eh'
e nedemn.
De altfel la acestea, el poate $i desigur CA va
fAspunde : Aceasta 5. faceti intru amintirea mea".
FAr IndoialA nu sunt dect un insrcinat ; $i nu
fac deck sd tn5." rog $i sA" pronunt niste cuvinte.

Dar fiecare dat cnd aceste cuvinte vor fi zise,

Mntuitorul va ven spre a se pune in locul pinei
$i al vinului pe cari le tin in minele mete sfintite
$i-mi va zice : M'ai chemat, iat."-md".

Aceasta ar fi pe scurt istoria originei $i a s'A-

vr$irei sfintei impArtd$iri. In fiecare zi In ogorul

Bisericei, sfnta evharistie se produce prin rugA-

ciunile cinstitei preotii care la svr$irea sfintei

liturghii invoacd trirniterea sfntului Duh $i venirea de fat. a Fiului pentru transformarea pinei $i

a vinului In insu$i corpul $i sngele Domnului.

www.digibuc.ro

- 313 Nu se poate vede cu ochii trupesti aceasa transformare dupd cum de asemenea nu se poate vede
cum cresc florile si fructele si cum se produc toate
minunile prnntului.
Cu toate acestea transubstanfierea e crezutA, VAzut cu ochii mintei, e admirat si ne Incnt. Prin

credina adorAm pe Domnul si cu Incredere de-

plinA in desvrsita lui putere, ne lstn subjugati

dragostei lui cei neasemnate.
*

AceastA sfnt si mare tain, prin noi srmanii

preoti se perpetta In lume, dupa cuvntul Mntuitorului nostru. Acesta e un adevr dovedit zilnic
si prin el cunoastem puterea si aria noastr. Din
santa evharistie decurg prerorgativele noastre si
Inteinsa zace fericirea noastrA. Prin sfnta evharistie ni se deschide cerul si de aceea prima jerta a

mielului pre sfntul altar, e consideraa cu tot

dreptul ca Inceputul cerului pentru preotul sAvrsi-

tor. Ceeace nu s'a dat ingerilor, s'a ingduit oamenilor" zice fericitul Augustin.
Noblefea preotiei a fost refuzaa ingerilor;jasemenea si toate dulcetile cari decurg din ea.

Preotul in toate zilele la sfnta liturghie naste

pe Hristos Mntuitorul lumii pe altar, si mai fericit deaf mamele, el poate ca s ia acest pretios
fruct in mainele sale ca inteun leagn, s5.-1 princl
cu buzele sale, sA-1 aseze pe limiba sa ca pe un tron,

sA-1 fac sd coboare in pieptul su, in inima sa ;

sA-1 amestice cu dragostea sa, cu viata sa, cu sailgele sAu, s-1 facA s-i circule virtutea sa divin
in vinele sale si apoi cnd s'a unit cu el, cnd a
fost pAtruns de el, cu ctd multumire se bucur
preotul, zicnd cu Apostolul : Eu nu mai frAesc,
dar in mine trAeste Hristos". Cuprins de acest prefios odor, preotul constient de sine si de Malta
sa misiune, gAseste santul altar, locul unde tro-

www.digibuc.ro

314

neazA si unde se jertfeste Domnul, ca foarte plAcut

sufletului ski. El ingenuche inaintea sfintei mese

si liber in intimitatea cea mai plAcutA, vorbeste
Domnului frA martori, II numeste prietenul sAti,
blnda sustinere a slAbiciunei sale, centrul vietii
sale. El face aceasta ori cnd crede cA este potrivit
momentul, ori cnd simte nevoie si iese de aci
capabil de toate sacrificiile si de toate eroismele.
Biserica l-a primit In rndul servitorilor sAi prin
punerea mAinilor Arhiereului si invocarea Duhu-

lui Sfnt asupra capului ski si preot in veac a

rAmas.

El a primit preotia la o varstd cnd totul ii

place si a sacrificat acest tot plAcut dragostei si

devotamentului cAtre Domnul.

IatA de ce preotul primind pre Domnul in sfinta

evharistie, sdvarsind sfnta liturghie, se conso-

leazd in suferinte, se intAreste in descurajeri si este

in stare ca sA infrunte chiar unele mari pericole.

Sfnta Evharistie este cerul preotului bun. In-

tr'insa gAseste el temeiul doctrinei ce este chiemat

a imp ArtAsi credinciosilor si printrnsa tot mai

mult se intAreste in Domnul.

lisus Hristos se dA mie intreg, zice preotul, de
ce nu m'as da si eu pentru poporul meu? Iisus

Hristos nu se 6." inapoi din cauza rAceli sau a nedreptAtilor mele si eu sA mA dau inapoi din cauza

Incptndrii si a cruzimii oamenilor ? In toate

diminetile Iisus Hristos, e victima mea la altar,
pentrucd rugAciunea mea este sabia care-I jertfeste
si eu n'as putea oare ca sA fiu victimA pentru altii ?
Cu aceste profunde cugetAri preotul st la veghe,

el vorbeste chiar and este oprit si persecutat,

iubeste chiar cnd vede nerecunostintd si moare

multumit cA a putut ca sA arate dragostea SOpnului sAu pariA la capAt si cA a putut sd facA
odat pentru altii, aceeace sfnta evharistie face
In toate zilele pentru el.

www.digibuc.ro

- 315 El in desAvar$irea apostolatului skit duce o ne-

contenit luptd. $i s lupta fail arme, dar cu puterea nemrginitai de a face sa se coboare din cer
pacea ce a invins lumea, aceea ce Inspaimnta inteligentile, inimile, IncAptnArile, nerecuno$tintele
si tmoartea ; el se lupta cu neauzita $i nespusa
putere, spre a face ca s se coboare din cer iubirea.
*

Din acestea e usor sa se inteleag, ca preotul

nu e o fiinta vrednica de mila, cum ii zic cte odat
uncle voci a cAror aparental oficioasA mascheaza

ostilitatea cea mai Inver$unat In contra-i. Intre

ace$tia sunt unii cari '1 gAsesc victima si cari 'I de-

plng In starea de cer$etorie In care nepAsarea

unora $i rAutatea altora 11 aruncA $i II tine, sunt

altii cari vorbesc de greutatea indatoririlor sale,
de constrngeri venite dela $efi ad-hoc $i nelegitimi, de aspiratiuni ascunse pe cari nu Indrazne$te

sa le manifeste, dar pe cari el le indreaptd In

interiorul su catre cine $tie ce stare de ameliorare
$i de multumire. Din timp In timp e invitat la ini-

tiative numite generoase $i e asigurat cA va fi

ajutat mult. Admirabili prieteni ! Preotul cu minte

$i demn, preotul bun insA, le multumeste de aceast deosebita grije, de indatoririle $i de sfor-

tArile lor, el respinge ajutoarele lor, nu le voe$te ;

le lash' lacrAmile cari 11 necinstesc, Intru cat nu
merit sA fie de plans, cand este credincios preotiei
$i devotat $efilor sal.
Sub pretentiunea speciald de a ridica jugul care-1
doboarA, sunt unii cari vor sa-1 Incununeze cu infamie si se sforteazA sa injecteze In vinele Biserici
un sange sAracit, subtiat. Ei spun cA preotul are

drepturi mari, la nevoie poate ingenuchi chiar

Arhieria. Indiferent daca are sau nu duh bisericesc, de ce n'ar fi Sinod sau chiar $i mai mult ?
Acei altii $i ace$ti unii ar face cu mult mai bine

www.digibuc.ro

316

ca s.1-$i pstreze ei proiectele de reform, sfaturile

$i simpatiile lor, pentruc preotul trebue s ea"mn supus $i devotat. Dar, ar fi stArnite scandaluri, 'i se vor intinde curse, 'i se vor exploata
in chip nedemn unele monstruozitti si II vor condamna la solidaritti pe cari bunul simt le dezaprobA, el tot supus va rmne. Aceste angajamente
el le-a contractat la chirotonie In inflcrarea tine-

retei sale si le va tine pti la moarte. $i pentru

ce le va tine si cum le va tine? Pentni Ca' este
intrit de Domnul care se d lui spre hrand In
sfnta evharistie. Iat rspunsul.
Sf. Evharistie ii arat ce trebue s iubeasc si
cum trebue s iubeasc.

Pretinsele ajutoare $i acele absurde doleante

nu-1 miscd si nici nu pot ca sl-i de trinicia gsit

de el in sfnta evharistie. In plictiseal, in suferinte, in hrtueli si necazuri de tot felul, preotul

alearg la ajutorul lui Iisus Hristos $i se In:Angie,
primind sfnta evharistie.

Sfnta Evharistie e dragostea sa cea mai frumoas, cea mai curat $i cea mai sfnt. Intrnsa
preotul gseste raiul, eterna legAtur a lui Dumnezeu cu omul creatura sa si printrnsa se pierde
In Dumnezeu care se &I lui jertf de bun voe.
A spune mai muR nu pot, recunosc zdrnicia
incercrilor de a face mai inteleas aceast mare

tain care zilnic se face cu noi. Mintea omului

e mrginit si numai Dumnezeu ne poate lumina
deplin, cnd suim treptele sfntului sAu altar.
Altarele tale Doamne al puterilor, Impitratul men
i Dumnezeul meul)". s ne lumineze si vrednici

impArAtiei celei de sus s ne fac prin sfnia evha-

ristie, singura noastr mangiere In indeplinirea

multiplelor indatoriri pe cari ni le impune sacra
preertie.
1) Ps. LXXXIII. 4.

www.digibuc.ro

ladul preotului din aceast lume

Pdrinte Avraame milueste-md g
<trimite pre Lazdr, sd-si intina

wilfut degelnlui la apd si sd-mi

rdcoreascd limha mea, crt mii chi-

nuesc in vfipaia aceasta.

(Luca XVI. 24).

Fiecare orn va murl $i fiecare orn va fi supus

la douA judecati: una particularA $i una generalA.
SA ne transportAm cu gindul la aceasta din urmA,

care e cea mai solemnA, spre a ne da mai bine

searnA de cele ce am anticipat a spune.
Mari le curti de judecatA la cari omenirea In-

treagA s'a InfAti$at sunt aproape sA se ridice ; nu

mai rAmne deat sA se pronunte sentinta. JudecAlorul viilor $i al mortilor &fa pe scaunul sAu de
judecatA. El se ntoarce atre aceea pe cari i-a a$ezat
la dreapta sa $i deschizAnduli bratele, cu o dragoste ce nu se poate exprima le zice : Veniti binecuvntatii Pdrintelui meu de mosteniti 2mpeireitia

care este OHM !loud dela intemeierea lumei0".

Dui-A aceia, cere$tile sale trAsAturi pe cari sursul sAu le fcea att de frumoase se IntunecarA ca
$i cerul senin la apropierea unei groaznice furtuni.
Bratele lui care se deschiseser ca pentru a chema
$i r-nbrAti$a, se ridicA ca pentru a respinge $i a
lovi. JudecAtorul se ntoarce catre acei cari stau
1) Mat. XXV. 34.

www.digibuc.ro

318

la stnga sa $i cu ochii mai aprin$i ca fulgerul i cu

vocea mai rsuntoare dect sgomotul tunetului

strig Dueeti-vd dela mine blestematilor in focal*

de veci care este gdtit diavolului siingerilor

La vorbele acestea, pmntul se intredeschide,
prpstii mari ca acelea cari Inchid astzi mrile
apar, un fum ndbu$itor se ridicA de acolo, torente
de flacri se urc In aer, un tipt asurzitor rsun
.

pra la cer. Acestea se produc $i pe cnd cei

ale$i se inalt, cei condamnati se scufund. Strigl-

tele sfasietoare, se indoesc pe cnd sfintii binecuvinteaz dreptatea lui Dumnezeu ; apoi nu se
mai aude nimic, nu se mai vede nimic deck numai
ate vre-un Inger care pecetlue$te adncimele pra-

pstiei $i care se grbeste ca se urce la cer.

Intr'o privire, acesta e tabloul a ceeace se va intim-

pla In ultima zi a omenirii.

Aceast descriere n'are nimic inchipuit, e aproape cuvnt cu cuvnt aceea ce ne-a transcris

Sf. Evanghelie $i sfintii cei bine plcuti ai Domnului.

Ar trebui acum s ne aruncdm o privire asupra

vieti, sau mai bine asupra morti vecinice a celor
condamnati. Ar trebui s ne coborm In acest infern care incepe la moartea ori cdrui osndit $i
care se poate zice, va fi inaugurat cu solemnitate
In ziva judectei celei din urm. Nu m'am gndit
ins la aceasta.
Din nenorocire se poate ca s fie preoti In infern
si de aceea nu e de mirare, dacs vre-unul din cei
ce citesc .acestea, ar cAde Inteo zi pradd flacdrilor vecinice.

Totusi trebue ca s vorbim de iad i anume

de iadul lumei acesteia, care este $i viata preotului

celui ru.
Ce este iadul ? Este locul numit focul de veci,
1) Mat. XXV. 41.

www.digibuc.ro

- 319 -

unde viermele nu moare $i focul nu se stinge.

Duceti-vii dela mine, blestematilor in focul de

veci, care este gait diavolului si Ingerilor lui".

Patru elemente, prin urmare, compun muncile
de veci : Despiirtirea de Dumnnezeu, duceti-v dela
mine ; focul, duceti-v in focul de veci gtit diavolului $i ingerilor lui : aceea ce Scriptura names*
vierme nemuritor, unde viermele nu moare $i In
fine vecinivia, unde focul nu se stinge. Aceste patru

elemente, se gsesc in viata preotului celui ru,

despre care cu drept se poate zice cd este un adevrat iad.
*

DespArtirea de Dumnezeu este pdcatul fcut nu

din slbiciune, ci cel fcut cu voint $i $tiint, prin
urmare este starea in pdcat din care cinev nu vrea
sd iasd.
Dumnezeu, inceputul omului, e de asemenea $i
sfrsitul lui, pentruc noi dela Dumnezeu venim si

tot la Dumnezeu mergem.

Cnd prin a totputernicia lui ne-a adus In lumea

aceasta, ctva timp Dumnezeu ne-a tinut la snul
sAu inteo neputint fericit de a ckleA, intocmai
ca mama care isi tine copilul in brate $i 'I impiedicA de a fugi.
Dar cnd a venit ratiunea, cnd omul a simtit in

adncimele sufletului ski, cele dintiu miscdri ale

liberttei, atuncia el a zis lui Dumnezeu. Las-m
acum, vreau sA merg singur". La cari cuvinte Dum-

nezeu 'i-a rspuns : Mergi, dar bagl de seamd.

Inaintea ta e viata, eu te voi urma pretutindeni,

fiindcA nu voesc sd m despart de tine, dar nu voi

Impiedica nici una din mi$cdrile tale, pentrucd

te-am creat liber. Fii deci in pazd. Glasuri streine
te vor impinge sd te desparti de mine, nu le ascult
cAci se poate ca sd fie prea trziu cnd te voi opri
in drum $i soarta ta va fi hotdrAt atunci si vei fi

www.digibuc.ro

320

decf pentru totdeauna aceea ce ai voit s fii, la

ultima suflare a libertAtii tale".
Omul pAstral ctA va vreme amintirea acestui
glas al lui Dumnezeu, dar peste putin sgomotul
afacerilor si al plAcefflor lumei a stins in sufletuI
sAu pink' i ultimul ecou al acestor sfinte sfAtuiri
dumnezeesti. $i a venit un timp in care el s'a crezut
indreptAtit ca s aibA toate &duffle, toate preocupArileafar poate de gndul i preocuparea lui

DumnezeufArA sA gAseascA cA aceasta ar fi o

greealA sau o nenorocire. Aceasta se intknplA
mai cu toti oamenii. N'avem deck spre a ne inCredinta de adevAr, ca sA alegem orice ord ne va
plAceA, sal ne coborm in lume, sA oprim primul trecAtor i sA-I IntrebAm in ce consistA nenorocirea pe
pAmnt. El ne va rAspunde c nenorocirea consistA

inteo pierdere in familie, in nereu0ota unei afaceri

strAlucite, in sArAcie, in suferintA, in moarte, dar
in pierderea lui Dumnezeu, niciodatA, sau aproape
niciodatd. Pierderea i depArtarea de Dumnezeu.

Ce e aceasta pentru ei ? Ei se gndesc fArA in-

doialA i sunt capabili sA ne rspunzA : Dumnezeu

sA rAmie unde e, numaibdnuind c existsA

mA lase unde sunt n'am sA mA duc sd-1 gsesc

sA-1 supAr. SA-mi deadaa existA i poate ceva

sAnAtatea care este cea dintiu dintre toate bunurile, aur si argint ca sd-mi procur plceri de tot
felul, nu i cer nimic mai mult i mA declar fericit
multumit".
IatA ce spun, sau cel putin, ce gndesc cei multi,
continund sA ducA fArA grijA o viatA, a cArei, fie
care zi, inseamnA o violare a legei divine, a cdrei
fiecare miKare, este un fel de blestem, pentru cA ea
presupune cA nu e nevoie de Creator.

Cu toate acestea e cineva care va scdpA de aceastA nenorocire, vrednicA de plnsnenorocirea

de a nu ti sA apreciezi pierderea lui Dumnezeuacesta e preotul. El, In adevAr n'a avut, ca

www.digibuc.ro

321

bu$eascA vocea con$tiintei, sgomotele distractielor,

risipele lumei. Educat in institutiuni speciale, a

gustat In ele intimitatea $i dulceafa acestor intrevederi, ale cAror farmeci le-a arAtat Duhul Sfnt:
5i o voiu duce in pastie ,si voi grill dupii initnai

ei9". Preotul crescut astfel n'a fast expus sa-1

uite ; el auzea adesea $i poate in toate srbtorile,

vocea Stpanului su, care II chiem cu dragoste,
el rspundea la aceastA voce cu grab ; alergA s ii
deschidA bratele, gura, inima si Iisus ii ptrundea
interiorul fiintei sale incetul cu incetul sub plApindele coroane ale adolescentei, in cele dintiu aprin-

deri ale tinerefei, pAnd in ziva de o mie de ori

binecuvntatA in care s'a chirotonit preot. Astfel

fiind pregAtit preotul, este cu neputint ca s trdiascA despArtit de Mntuitorul o zi sau un minut
mAcar. IntreagA fiinta sa ; inteligenta sa, inima sa,
corpul su, frA incetare prin manifestrile sale,

se rostesc ; Mie a viefui este Hristos2)". Viata

lui nu e gloria, nu sunt plAcerile, nu e averea, nu

e pAmntul cu toate minunile sale, e numai lisus
Hristos.
i Domnul $i StApAnul lumi, adesea alungat din
inimile creaturilor sale, el sArmanul $i dumnezeescul proscris ar fi multumit, dacA ar avea un azil
In sufletul preofilor sAi $i dacd ar fi despgbbit

astfel de indiferenta $i ingratitudinea celorlalti

oameni. Dar vai, e dureros, totu$i trebue s mrtu-

risim cA si unii dintre preofi s'au depArtat de

Domnul.

Preotul, servitorul $i amicul lui Dumnezeu de

asemenea in mod nedemn 1-a gonit inteo zi din
locasul su pe care Domnul 'i-1 infrumusetase at
prezenta sa, cu harul sAu, $i cu dragostea sa.
atunci Dumnezeu a trebuit sA pArAseascA tronul
acesta, pe care insu$i el 'II ridicase, a trebuit sA se
1) Osie II. 14.
2) Filip. I. 21.
21

www.digibuc.ro

- 399

scoboare spre marea bucurie a lui Satana $i a vAzut

idoli de carne $i de snge lundu-i locul. Preotul

hotArt d'a nu se mai teme de Dumnezeu, nu prin
o gre$al de u$urintd, ci printr'un act de vointa cu
totul formal, este intmpinat de Domnul care 'i

zice : Ascult o tu preot slujitor al meu pentru

ce vrei sA ne desprtim ? Oare ce ti-am refuzat ?

Numdr zilele vieti tale $i vei vedea tot atAtea
binefaceri czute din mna mea $i din inima mea
cte minute $i ate clipe sunt In acele zile. Nu vezi
a daa sufletul preotilor mei nu'mi mai ofer azil,
sunt silit a mA intoarce la Tatl meu $i sA dispar
din mijlocul acestui popor al aruia 'Astor $i cluzA te-am fAcut. Iti cer ospitalitate In numele a-

cestor suflete pe cari tu le-ai putea mntul, In

numele sufletului tAu care nu va mai pute trAl fArA

umnezeu, intocmai dupA cum planta nu poate

sA trAiasa fArd soare $i pasrea fr aer $i pestele

MA lapA.

Prime$te-mA, te conjur, aci dacA te Inaptinezi,

sA mA respingi, va veni un moment, chiar Inainte
de ora mortii tale, In care mA voiu simtl' obligat
a mA duce $i eu, fr a m. mai intoarce. Amice,

preotul meu ginde$te-te a stau de multA vreme

afarA la u$a care pe nedrept s'a Inchis Inaintea
mea. dad staa la usd si bat1)", deschide $i voiu
uit nepAsarea ta de pnA acum $i 'ti voi da haruri
noi a-tat de Imbel$ugate cA tu nu vei mai fi ispitit
sA im pArse$ti".
La acestea preotul care s'a depArtat de Domnul
li va rAspunde : Nu te mai vreau, m'am sturat de

viata asta de constrngere ; eu renunt la angajamentele cari m'au legat de altarul tAu ; blestem
ziva In care m'ai atras $i m'ai inlAntuit ; vreau

sA 'mi reiau libertatea $i neatrnarea ; du-te, du-te

pentru totdeauna. Sau dac mai trziu mA voiu

1) Apocalips III, 20.

www.digibuc.ro

323

simtl obosit $i dezgustat de creaturi ; dac bdtrAn,

infirm $i In fata mormntului voi simti a 'mi e$ti
necesar, te voi chernA din nou $i $tiu a vei veni
atunci ; vei veni cuprins de milA pentru slAbiciunile mele $i lupins de nesfAr$ita ta indurare".
,Nu te gAndl la aceasta 'i rAspunde Dumnezeescul
NIAntuitor, aruncnd o ultim remu$care In acest

suflet necredincios ; nu te gndi la aceasta, cci

moartea preotilor rAi este in general mai oribila
cleat viata lor". 5i sant cele mai de pe urmd ale
omului aceluia mai rele dead cele d'inidiult.
Glasul lui Dumnezeu, este totu$i neascultat $i

desprtirea se indepline$te. SA vedem acum ce de-

vine viata preoteasa cu tin astfel de preot.

El $i-a clAdit o existent nou in care intAlne$te,

e adevrat pe Dumnezeu In fiecare clipA, dar In

care Dumnezeu 'i-a devenit tot a$a de indiferent
$i tot a$a de strein ca $i treatorii de cari te love,ti
in fiecare pe strad. E de notat apoi a acest contact perpetuu cu acela pe care el nu-1 mai voe$te
este cea mai mare $i cea mai grozavA pedeapsd.
SA nu poatA trAi desprtit de acest mediu In care
totul Ii dicteazA obligatiuni, pe cari de bun voe el

le-a renegat In inima sa, dar pe cari nu indrAz-

ne$te ssa le calce In picioare In public. In raport cu

cei necredincio0, ce nefericit este preotul depArtat

de Dumnezeu. Aceia pot fugl foarte bine de Biseria, vederea sfntului altar nu-i suprd ; la ei nu
vin In fiecare zi oameni cari sA le aminteascd a e
altceva afar de afacerile $i bucuriile trecdtoare
de pe pAmnt. Pe and el totdeauna preot, prin

hainA,prin deprinderi, prin purtarea din afard, prin

constrAngere, adevratul ve$mnt de putere care-1

tine inchis inteo viatd pe care el o blesteam, ce

chinuri nu sufer el ?
Lumina If Inconjoard, 11 orbeste ; el se inapAtiI) Mat. XII. 45.

www.digibuc.ro

324

neazd sd nu o vazd, s rdmie orb. Izvoarele harului divin il npAdesc din toate prtile, fiind nevoit
el r,insusi a le imprti$1 altora ; totusi el nu le
vrea,

le respinge, el e ca $i un canal care nu

pdstreazd nimic in el si care hrneste cmpiile

Insetate $i orasele cari fdr el ar muri istovite
de sete. El chiamdcdci poate cd el predia incd

cu elocintdoile sale la pd$unea cea duhovniceascd ; el le conduce $i el moare de foame, nevoind sd guste din aceastdi hran5..

El gseste in adevdr alte mnedruri, cari II dau

insd moartea. El moare deci In intunecimi, in isto-

vire $i In complectd lips, despuindu-se incetul

cu incetul de toate mijloacele pe cari preotia 'i le
ddcluse. El ajunge pand: inteatta incat este la
fel cu pdcAtosii cei mai vulgari.
$i atunci, dacd mai are un pic de respect pentru

persoana sa, el se opreste la rolul preotului care

este pm de treabd, ne mai pzind din Decalog deck

a 5 si a 7 poruncd si gdsindu-si con4iinta nein-

cdrcatd prin aceia cd are unele sldbiciuni cnd face

oarecari concesii ideilor si moravurilor timpului.

Mai mult se gseste nevinovat si zice c'd el este

un reprezentant al religiei si al moralei, dupd cum
sunt agentii de guverndmnt sau ofiterii pAcei.
Nimeni, zice el, nu poate tdgddui cd o oarecare
libertate a vietii private si o libertate In purtarea
domesticd, ca sA md exprirn astfel, nu se poate bine

mil cu consideratia care se leagd cu aceste functiuni onorabile mai ales cnd sunt corect indeplinite.

El este precum vedem, inumai om, nu si preot,

este vulgar, monoton In aspiratiunile, in nevoile,
in dificultdtile si In nenorocirile acestei vieti.

Nu vezi la el vre-o miscare care s indrepte

sufletele atre infinit, vreun elan care s impingd
inima cdtre suprema si cea mai potrivit alinare

a indureratului, crucea. Contra incercdrilor vietii

va intrebuinta distractiile din lume : cAldtoriile, jo-

www.digibuc.ro

395

cul, vizitele, oaspetele, ca s nu mai mentionez

alte derivate ale lor incA $i mai periculoase.
Contra boalelor, el va surade cu milA, daca
vreun prieten Ii va propune alte mijloace in afard
de ajutorul $tiintei $i dacd i va recomand ca
sA recurgA la protectia Prea Sfintei Nascatoare de
Dumnezeu $i a Sfintilor celor bine-plcuti Domnului.
Contra marilor dureri, el nu va cunoa$te $i nu
va vol sa aplice decat remedii neputincioase ca $i
contra descurajdri $i a disperarii, ultima prapastie
unde sufletul se intunecA.

In zadar, vom cauta pe Dumnezeu in jurul acestor preoti. El nu mai este cu ei. Dumnezeu nu
vine dect la strigatul acelor cari $tiu sa-1 roage cu
credinta. Aproape este Domnul de tali cei ce-1

chiamd pre el intru adeveir. V oia celor ce se tern de

el va face si rugeiciunea lor va auzi
va mlintui

pre dtinsiil
Pentru sufletul care l-a gonit, care
vrea sa trdiasca fail el, Dumnezeu nu va mai fi,
despArtirea este fkutA. ..Du-te dela mine" este
prima osnda a preotului necredincios.

A doua este focul $i acest foc sunt pasiunile.

Pentru peicatele voastre v'ati vandal, zicea Profetul lsaia, i pentru Mr?" de legile voastre am basal
pe muma voastrei. Ce este ca am vend si nu era
orn, am strigat i nu era cine sit (uza2)".
Oricare ar fi inteadevAr efectul pasiunilor, ne-

fericitul preot In voia cui va fi daca le lasa s

-creased, sA-1 cuprinda $i s-1 stpneasca.. El e mis-.

tuit de acestea ca de o flacara cutropitoare. Arde

nervii sufletului zicea Sf. Ciril, ci st armil oasele
spirituale ale mintei ,si Intunedi lumina inimei3
1

Ps. CXLIV. 19-21.

2) Isaia L. 1.

3) Urit nervos animae et conferit ossa mentis spiritualia et lumen.

cordis obtenebrat.

www.digibuc.ro

326

Avaritia de pild. Dar se poate ca sA se gAseasca

un preot avar ? Multi, e drept, dintre preoti sunt

sAraci, ba chiar i In mizerie, dar sunt alfii cari de$i

plecati dela neajungere $i dela lipsA desdvAr$it,

au groaz de ambitia a$a de moderatA a Sf. Apos-

toli cari ziceau Avdnd de mfincare

minte cu acestea indestulati sa fin t; iar cei ce vor

sd se imbogd(eascd, cad in ispite si in curse si

in pofte multe gird de treabd si vdtlimdtoare cartcut undid' pre oarneni in pieire ,si pierdere,

cina tuturor rdutiltilor este iubirea de argint, pe

care unii poftind-o au rdtdcit dela credin(d si s'au
pdtruns cu multe dureri1)".
Ace$tia stApAniti de dorinta necumpAtatA a boga-

tiei, neinchipuit de nefolositoare sufletului, mortalA chiar, pentru a ea nu poate ca s-1 condua
deat la pieirea $i la moartea sa, sunt destinati
focului de veci. Preotul avar se mistue in griji,
In preocupatiuni, ziva $i noaptea, In proiecte cari

rApesc toatA odihna i cari ce e mai rAu, rdpesc

chiar i pe el dela chiemarea $i misiunea sa cea

mare : ingrijirea poporului salt.

Din poporul acesta, lui i va plAcea mai mult s

scoatA foloase materiale decAt GA-I vadd producind

virtuti cre$tine. Un astfel de preot se intemeiazA

pe cuvintele Sf. Apostol Pavel care zice :Au nu
titi cif cei ce lucreazd cele sfinte, din Bisericd manncd si cari slujesc altarului, cu altarul se impdrtd,sesc. Ac ,si Domnul a rinduit ca cei ce propoviiduesc Evanghelia, din evanghelie s se hrd-

neascd2)". $i cu toate cA Sf. Apostol adaugA indata' : Iar eu nici una din acestea n'am fdcut" $i
cu toate a a preferat, dup. cum $tim, sA trAiasa
din lucrul mAinilor sale, preotul azut in patima
iubiri de argint nu voe$te sA se trezeasa $i sA se
indrepte. Preotul demn i con$tient de sine, nici1) I Tim. VI. 8-11.
2) 1 Cor. IX. 13.

www.digibuc.ro

327

odata nu poate s spue &A trdeste din altar atunci

cnd il exploateazd ca pe o bancA si cnd face

ca altarul sA 'i dea nu necesarul, dar ceva care corespunde cu dobAnzile produse de o dare cu Imprumut. Nu. Si n'ar puteA sd spue cineva cA traieste
din altar, cnd lipseste pe sdrac de unele rugAciuni
pentrucd n'are puterea ca sA-1 plAteasc. Dupd cum

asemenea nu poate zice a trAeste din Evanghelie

si din altar, cnd pentru sine nu intrebuinteazA aproape nimic din darurile celor bogati, ci le
strnge ban cu ban sub pretext cA viitorul e nesigur ; cnd din acestea isi formeazA un capital pe
care anii $i speculatiunile II mAresc att de mult,
inat preotul care a intrat In BisericA lipsit de tot
ISi face Inteinsa o avere scandaloasA, pe care o
rotunjeste In fiecare zi si pe care mostenitorii lacomi o supravegheazA si o pndesc cu nerAbdare.
Viata aceasta nu e de pAstor, ci de mercenar,
prin nelinistile ei se caracterizeazA in de ajuns
viata speculatiunilor din lume.

In preotie, destinat sA fie azilul pAcei si al

caritAtei prin astfel de oameni egoisti si sgirciti
intrA neincrederea si nelinistea. Asemenea preoti
sunt indiferenti fata de confratii lor si impietriti
la suflet fata de sAraci si de cei ce suferA.
La usa lor neospitalierA sdracii nu se mai opresc

si la masa lor, prea din cale gall sAracd, nici un

'prieten nu este primit.
Inteo asemenea casA nu sunt emotiuni dect in
-timpul scadentelor, iar invAtAtura Biserici nu are
nici o influentA, dupa cum mntuirea sufletului e
socotitA ca dintealtA lume. Ndimitul fuge, cd ndimit este si nu 'i este lui grije de 011)". IatA unde
-duce viata preotului lacom si sgircit.
Bogii(ia voastrd a putrezit si hainele voastre
le-au mncat moliele. Aurul vostru si argintul au
1) loan X. 13.

www.digibuc.ro

328

ruginit ci rugina lor ar fitmdrturie asupra voastrd

va manca trupurile voastre ca focal; stricati co-

moara :in zilele cele de apoil)".

Dar ambitia ? Pentru preot este tot un foc care-I

cuprinde, este flacAra necurat care aprinsA in suflet Ii mistue fArA crutare i -Mf sA lase un cat
de mic loc de odihnA. Un program hotArt e greu
sA avem asupra chipului cum arde ambitia.
Domnii neamurilor domnesc pre ele, st
cei mari stdpeinesc pre ele ; iard infra voi ria va fi
asa, ci ori carele va vrea sid fie mare, sit fie voud,.
slugd2)". 5i n'am venit s mi se slujeasca, a spus
Domnul discipolilor si, ci ca s stujesc3).,,lar de
vrea cineva sd vie dupd mine, sd se lepede de sine,

ia crucea sa ci sd vie dupd mine9".

Sfintii Apostoli $i toti sfintii urmAtori lor, conducndu-se de cuvintele Mntuitorului nostru, n'au

cunoscut altd cale cleat pe aceasta. Sf. Apostol

Pavel, dupA cum $tim, se numia gunoiul $i pleava

lumi. Ca niste gunoi ne-am Matt Iwni, tuturor

lepdaturd pnd acum5). Dup a lor pildA au fost

Marii Episcopi ai Biserici cari fugeau cnd erau
chiemati sA pAstoreascA ; au fost $i se poate sa mai

fie chiar, preoti sfinti, cari se sguduesc la gindul

de ce infricosetoare socoteald li se va cere la judecata nemitarnicului i dreptului judecAtor. Unii
ca acestia de sigur, cA n'au cunoscut fierbintelele,
nerAbdarea, flacArile ascunse ale ambitiunei ; a-:
ce$tia n'au luat usurinta lor de a vorbi drept mare
elocintA i n'au avut gndul cal Biserica are sA.
poarte doliu dupA ei ca dup Vasile, Grigore, loan
Gurd de Aur $i altii ; ei nu s'au arAtat drept victimA, si n'au cdutat sA induioseze cu soarta lor pe
altii. Ei au fost numai apostoli $i cnd li se recu1) Jacob. V. 2-4. SA' se vada i urmatoarele.
2) Mat. XX. 25-26.
3) Mat. XX. 28.
4) Mat. XVI. 24.

5) I Cor. IV. 13.

www.digibuc.ro

- 329 -

nostea meritele si li se fcea pleaciuni pentru

darurile cu cari Dumnezeu i-a inzestrat si Indemnuri de a pdsi la alte locuri mai inalte Ii vedeai

surznd si cltinnd din cap rspundeau : Vreau

sA mor aici, s.' fiu dus la bisericuta mea pe bratele
srmanului meu popor, s dorm in micul meu cimitir In care sunt mai multe cruci de lemn dect
-monumente superbe, unde voiu fi vizitat, unde

urmasii mei vor putea sd md vad, sd m binecuvinteze dela altar si s TWA ajute s astept invierea. Modestia n'are fierbintele mistuitoare ; ace$ti

Mari Preoti ai lui Hristos au fost modesti si n'au

ambitionat la parvenire.
Dar altii, dar ambitiosii ? Cine poate sd descrie
agitatiele infrigurate ale acestor nenorociti si neobositele lor incercri si sthruintele lor de attea
ori reinoite si incApAtnarea pe care o pun ca s
urmreasc5 o iluzie, care se deprteazA mereu. Ei

nu mai au odihn, nici pace intern prin urmar e. nici

blind* In raporturile lor, nici caritate ca adevratul
preot. In adundrile de prietenie ei par, sau ca niste
bolnavi pe care trebue neincetat sl'i menajezi, sau ca
niste uriasi neciopliti, totdeauna gata ca ss rstoarne
un adversar si sd-1 calce In picioare. lar cnd sunt
singuri, ei se mistue In visuri nebunesti si In proiecte nerealizabile. Bisericuta la care servesc nu le

mai place, studiul lor, educatia ficut poporului

si diferitele servicii religioase ce sAvrsesc sunt
sigilate cu pecetea adncei plictiseli $i a desgustului care II sfasie.

Ce n'ar fi produs ei, se laud neincetat, dac li

s'ar fi dat atentiune ? $i de ce cinste s'ar fi bucurat
Biserica prin serviciele lor, dacA ei ar fi fost pusi
In evident?
Dar nu, si de aceea gAsesc deseraciune pretutindenea, lipsuri peste tot locul pentruc ei nu sunt
pusi acolo unde se cuvine.
Iat deci pentru ce viata preotului ambitios, din
www.digibuc.ro

330

pricina acestei patimi este ocotitd ca un adevarat iad.

Ce sa mai zicem de sensualitate ? Aceast patima'
aduce turburare mintei $i pustiire sufletelor.Sfintii

au avut s lupte mult cu ea, lupte cari au fcut

din viata lor o mucenie, dar ei aveau ca putin

ndejdea c aceste chinuri se vor sfar$1, $i csa' aceasta' mucenie va fi incoronat in viata de veci..

Pe cnd preotul prihAnit... El s'a dat invins a-

proape indatA, n'a opus nici o rezistenta ispitelor

$i a sfr$it cu deplina sa cAdere. Si dupa aceea In

ce stare se afl? Noaptea e agitat, ziva respir

greu, patima, crudd incurajare la crime, la des-

teapti din somn, II fa'pe$te dela ocupatii $i il lipse$te de orke bun simt. Paliditatea feti sale, fa'spunde in deajuns de starea sa dup adere. E drept,
ca $i schimnicii sunt slabi $i palizi, dar paliditatea
feti lor tradeazd postul $i canoneala lor, pe cnd
paliditatea lui, a preotuhii prihanit, ce trdeazA ?

Ca s inlture pericolul, sau cnd ei nu mai

puteau rezista, in mijlocul ispitelor de tot felul,
sfintii recurgeau la fugA, la rugdciune, la lacrami,
la chinuri de bunk' voe etc. Ci 'mi muncesc trupul
meu, zice Sf. Apostol Pavel, ,si '1 supui robiei ca nu
cumva altora propovdduind, insu-mi sd m4 fac netrebnicl)". Tot a$a schimnicii ingenunchiati la picioarele lui Iisus, i$i scldau in lacrami fata $i '$i
infrnau corpul, lipsindu-se de orice hrana'. Ca sa
goneasca ispitele cari veneau sl-i turbure in singu-

ratatea lor, sau cnd spiritul cel rau le trimitea

oameni stapniti de iel, ei fugeau in spini, prin bdlti
inghetate $i se supuneau la felurite chinuri zicnd
corpului lor : Prime$te $i sufer chinurile, caci as
ti se cuvine. Ei duceau o viatai aspr, iluminaU de

sfintele licariri ale nddejdei, pe cnd viata preotului sensual e lipsita de orice licAriri curate. La el_
1) I Corint. IX. 27.

www.digibuc.ro

331

excesul a nimicit germenii tuturor virtutilor $i prin

urmare din aceastd pricinA se produce o serie de

injosiri $i de degradAri, de cari este $i ru$ine a

grAi Clizut-a foc peste deinsii si n'au vdzut soarele9". Vitiile trupe$ti sting judecata ratiunei $i
excesul duce sufletul in totdeauna la plAceri, cari
aprind focul patimei. Prin urmare, In loc de cugete
se vAd instincte, In loc de nobile $i sfinte aspiratii
pofte $i o indrumare cAtre ultimul grad indicat in

psalmi. 5i omul In cinste fiind n'a priceput, aldturatu-s'a cu dobitoacele cele filrii minte si s'a

asemanat lor2)". Mic$orarea $i apoi pierderea credintei urmeazA neapArat dupd excesul desfriului,
fapt care explicA $i pentru ce omul sensual se indepArteazA foarte mult de Dumnezeu. Cnd cineva
a inceput a fi desfrnat, acesta la sigur se clatind $i
se abate dela adevArata credintA zice Sf. Ambrozie
al Mediolanului.

E timpul cred ca preotul desfrnat sa se gAn-

deascA la toate acestea, sd se indrepte $i sA iasA din

acest iad pAmntesc.
Dar n'am terminat, cAci pe lngA acestea mai este

al treilea element de chinuri vecinice, e viermele

rozAtor, adicA remuKarea.
*

Omul de lume, luat de vrtejul afacerilor sale, de

-varietatea plAcerilor sale neincetat reinoite, ajunge
sA stingd remu$carea, pe cnd preotul vinovat este
ros de ea ziva $i noaptea, este scos din fire de remu$care $i inebunit de-a binele.

Ni se pare despre unii preoti vinovati, cA au

pierdut orice simt moral, timpul insd ne dovede$te

cd ne-am in$elat, pentruc foarte adesea viermele
-cel adormit se rede$teaptA in ei $i chinuri grozave
-urmeazA pentru dn$ii dupd aceasta.
1) Ps. LVII. 8.
2) Ps. XLVIII. 12.

www.digibuc.ro

332

SA ne inchipuim, de pildA, pe un asemenea preot,

la un ajun de Pa$te sau de CrAciun, impArt4ind

sute de copii cu cinstitul corp $i prea scumpul
snge al Mntuitorului Hristos. De odatA el se
duce cu mintea la copildria lui, se vede cu 20 sau
cu 40 de ani In urmA, curat, voios, pios intocmai
ca copiii pe cari li Imprt4e$te.
Stand cum a fost attea ani In urmA $i cum este
azi, se gnde$te intunecat la fericirea cereascd dela

care singur s'a scos afarA $i cu amar se mustrA

pentru IntinAciunea cu care $i-a mohort albeata
cea nepAtatA a sufletului sAu. Ziva care e a$A de
frumoasA $i a$a de vesel pentru toti, pe el II in-

conjoarA cu groazA $i cu intristare. In sufletul

sAu chinuit de remu$cAri, amintirile cele mai dure-

roase se miKA ca niste $erpi incoldciti In junil

prAzii. Am gre$it nenorocitul de mine, am gre$it".

Vezi la el un inceput de regret, dar nu se vede

urmnci $i acea cAint sincerA.

SA ne inchipuim iarA$i pe acest preot ascultnd

ca duhovnic mArturisirea mincino$ilor, a calomnia-

torilor, a rApitorilor, a nedreptilor, a desfrnatilor $i a sacrilejilor.

Ce va face el in fata acestor mrturisiri ? Nu se
va ridica oare atunci In fata lui viata lui murclAritd,
decAzutA ? Si oare Indemnul pe care-1 va da celui
ce se cAieste, nu-1 va sf$ia pe dnsul ? E destul ca
sA citdm cuvintele Sf. Apostol Pavel $1 sa afldm

rAspunsul sigur la aceste intrebAri : Drept aceea,

lu cel ce inveti pe altul, pe tine de ce nu le nveti?
Cel ce propovdduesti sa- till fure de ce furl? Cel ce
zici sei nu curveascii de ce curvesti? Cel ce urdstr
idolii, tu furi cele sfinte. Cel ce te lauzi 2n lege, cu
cjilcarea de lege pre Daninezeu necinstesti1)".
Mai muR In minutul aceIa cnd sA pregAte$te ca
sA vindece ranele sufletului care s'a deschis In fata
1) Rom. II. 21-24.

www.digibuc.ro

333

lui, aude o voce autoritari care 'i va zice : Doftore

vindeed-le pre tine insatil)".

Dar nu numai in aceste cloud ocaziuni, ci In toate

actele serviciului sdu, tot a$a se va Intmpl cu

dnsul. Totul, pn i in serviciile de inmormntri

la cari ia parte, i vine In minte grozvia sfr$itului su.

Copiii pe care 'i-a binecuvntat, sotii a caror

unire a sfintit-o, pdto$ii pe care i-a Impdcat cu
Dumnezeu, muribunzii pe care i-a incurajat $i sustinut, mortii pe care i-a Ingropat, totul se va mi$ca
In casa sa, totul va trece ca un cortegiu ameninttor

pe dinaintea sa $i '1 va turbur, totul i va vorbi

de starea sa cea pdatoasd. Dumnezul meu, va
strigi el cte odatd, am pctuit ajut-m s m

intorc la calea cea dreaptA".

Dar somnul Ii va indbu$i rugciunea pe buze $i a
doua zi 1$i va uita de dnsa ; iar $irul nelegiuirilor

sale va reincepe $i va creste cu iuteald, pn ce-1

vor cutropl cu totul.
Aceasta este soarta oricdrui pcdtos. Inteadevr
de vreme ce cele dintiu cderi s'au Intmplat cu
mult in urmd $i pentrucd obiceiul a urmat slbi-

ciunilor, nu mai e vorba despre un inceput de

pierdere a credintei, ci de naufragiul Intregei credinte. Aci ajung toti pcdto$ii impietriti la inim,
cari nu mai voesc Intoarcerea la calea cea dreapt,
prin cinta sincer ; cari prin urmare au Inbu$it
de mult In ei remu$crile, fcnduli astfel o viat
lini$tit $i frd zguduiri. Lini$tit ca o mare moart
pe care $i In jurul cAreia planeazd pieirea i sterilitatea ; frd zguduituri ca bltile infectate pe cari
vntul nu poate s le mi$te noroiul, fiind att de
mult Ingrmdit $i des In ct face zadarnice toate
sfortrile cari ar vol s de acestei ape o oarecare
limpezime $i viat.
1) Luca IV. 23.

www.digibuc.ro

- 334 AceastA stare de plns nu tine multA vreme. Cu-

rnd vin peste un astfel de preot pAcAtos catastrofe cari i amintesc, a el nu este ca toti

ceilalti pAcAtosi $i c lui nu 'i este ingdduit nici

chiar gfingerea cA crimele sale nu vor fi pedepsite In lumea aceasta. Constiinta lui s'a Inchis

pentru orice influentA Mntuitoare ; iar remuscArile

sunt InAbusite de noui nelegiuiri sAvrsite zilnic.

Totusi sub deprinderea nesocotintelor sale, sub

mecanica sa intrare in sfntul altar, care se aseamAnA cu intrarea unui negustor In prAvAlia sa, sub

socotinta scaunului de mrturisire ca a unei canapele bunA pentru conversat, sub credinta cA amvonul ar fi o tribunA ca oricare alta, de odatA un
scandal isbucneste. Dumnezeu nu-1 mai ingAdueste
ca sA treac In fata oamenilor ca cinstit.

Sclav al lAcomiei $i vanitos peste mAsurA si-a

strns averi $i bogAtie nult, fArA sA se gndeascA

la Infrumusetarea Bisericei sale $i la ajutorarea

sAracilor din parohia sa. De odatA InsA, asa pe
neasteptate, dezonoarea vine $i se aseazA In mijlocul luxului In care trAeste, $i totul in urmA se
nrueste In vre-una din catastrofele bnesti asa de
comune azi. Socotindu-se prin consideratia exterioarA, de care e inconjurat la adApost de orice
atac si bAnuial, el intretineA In afarA de casa sa
spre distractie o posadnicA. Intr'o bun dimineatA
din aceastA pricinA, i vede numele tintuit pe
stlpul imfamiei opiniei publice ; iar fata consternatA a prietenilor sAi si privirea vesel a vrAjmailor i-au arAtat cA calomnia, gratie vietii lui asa
de putin bisericeascA luase astfel de proportiuni cA

nu mai era cu putint ca sA o infrunte. A trebuit

deci cA sA-si prseascA postul compromis, pierdut

injosit, fArA ca sA fie mngiaii cum ar fi fost

cnd ar fi suferit acestea fArA vinA. Sunt preoti
nevinovati, cari tree prin astfel de incercAri amare,
ca victime ale rutAtii omenesti, dar acestia se cowww.digibuc.ro

- 335

boar In constiinta lor fr pat si gasesc acolo

pe Mntuitorul nostru rAstignit, care li mndie.
Cu preotul pd.tos, lucrul se petrece din potriv.
Inainfea lui se deschide atunci mai mult ca oricnd

a patra prpastie a iadului : vecinicia i el se aruna Inteinsa de bun voie ca un rtcit si pierdut

cu totul.
Aceasta este partea preotului vinovat si care nu
vre sA se intoarc la calea dreapt, pstrarea an-

gajamentelor pe cari 'si le-a luat de bun voie si

asupra crora nu 'i mai e cu putint ca s revie.
*

Preotul aruncat in vecinicie, unde focul nu se

stinge, este apsat de obligatiunile asa de plcute
pentru adevAratul preot si asa de inpovrtoare
pentru el. Il trAste sperjurul, se vede blestemat
zi si noapte, jindueste dup castitate la care nu se
mai poate intoarce si nici o putere omeneased nu-1
poate sell-1h din acest foc ingrozitor, care 11 arde si
11 cuprinde in vpaia sa.
Se gAsesc unii cari prin petitiuni lungi Care P. P.

S. S. nostri Chiriarhi isi arat disperarea in care se

gAsesc $i se roag de iertare. In acestia cinta

incepe a incolti si poate sA se intoarc cu timpul, dac vor fi sustinuti si incurajati. Dar sunt
altii cari fac din necredinta si din neornduelile
vieti lor un piedestal, dupA care proclamA libertatea cAintei, emanciparea spiritului $i a simturilor,
plAcerile pe cari le reclam natura si pe cari Dumnezeu, zic ei, nu s'a &Wit cndva ca s le opreascAl

omului, fie el chiar si preot. Acesti preoti sunt

cAzuti ca si ingerii deveniti spirite necurate. Istoria

lor, zgomotoasA sau obscurA, in totdeauna a fost
aceiasi. Ei planau in inAltimi, atrgeau admiratia
lumii, simpatia multimei ; ei dobandiserd faima
consacrri sacrificiului de (bunA voe, si se mndreau

cu frumusetea vietei de familie si cu nespusele

bucurii ale intregei sale gospodrii.
www.digibuc.ro

336

Deodata sulitele otravite ale mandriei $i ale vohiptati, de cari n'au $tiut s se paziasc In deajuns,

i-au atins $i otraviti astfel au cazut. Si tu te-al

robit ca si noi si te-ai socotit intre noil)". In
laceast stare vazandu-1 oamenii la cari el se
lAudase ca le va vindeca ranele le va zice : Pretins

profet al lui Dumnezeu vreai s ne insanato$ezi

pre noi $i iatA-te cu acelea$i rani ca $i noi. Pogordtu-s'a la lad mitrirea la si mull& veselia ta; sub
tine vor asterne putrejune si rdmdsita la vierme2)".
Prin viata ta de pocAinta $i 4mortificare fceai un
astfel de zazboiu corpului tau 'in cat pareai un sfnt
i acum iata-te eadavru ros de patimi. Cum a cdzul
din cer laceafdrul cel ce rdseireti dimineata3)" a$a
ai cazut $i tu. Erai un Inger de lumina, o preotule,

erai numit soarele Biserici ; cum ai cazut ? Oare

tu e$ti acela care cutremurai pe necredincio$i $i
care faceai ea Biserica sa fie neIncapatoare cnd

vorbeai dupa amvon ? Cei ce te vor vedea pre

line se vor mira de tine si vor zice: acesta este
omul cel ce turburd piimAntul si sfiirma" pre impd-

rati, cel ce a pus lumea toad pustie si cetdtile ei

le-a surpat4)". Da el este. S'a fcut om de rand,
adulter $i desfranat, tata de copii nelegitimi,
el este.

GAsindu-se prea izolat In necredinta sa, el apeleaza la curaj $i la independenta $i sincer cu sine
cel putin de data aceasta, parAse$te serviciul impus de chiernarea preoteasca. Si atunci, incercnd
sa-si procure existenta pe care $i-a fAurit-o In minte

in delirul sAu, se apucA de medicina umana sau

animala, de advocatura, ba nu se teme a se arta
$i ca actor pe diferite scene de teatru. Va continua
sa fie eloquent, sa electrizeze multimea ; poate
1) Isaia XIV. 10.
2) Isaia XIV. 11.
3) Isaia XIV. 12.
4) Isaia XIV. 16.

www.digibuc.ro

- 337

devenl orn de stat sau se va multuml cu o situatie

mai modest in societatea a cine $tie ce femee

pierdutd.
Totul va fi zadarnic pentru dnsul. In mornentele
cnd va pArea mai lini$tit $i In totdeauna, un glas

ii va striga : Tu e$ti preot in veac". Casa sa des

vizitat de prieteni de tot felul ; el cAutat, mAgulit

rndul in deprinderi cu totul opuse preotiei. Toti
vor lAudA indeminarea lui, jocul spiritului lui $i ori
.ce distinctiune de care va da dovadA va fi socotit

drept un juvaer. Totu$i chiar cnd se va spune

totul despre el nu este cutit a auzi glasul care
'i strigA strApungAndu-1 : Tu e$ti preot in veac".

In acest chip, prin angajamentele ce 'si-a luat la

chirotonie, va fi otrvitA ori ce fel de viat ar
voi sA ducA, orice bucurie ar cAuth sd II deA.
Chirotonia a introdus preotia in corpul $i sngele
sAu, in ct orice caznA din partea lui de a o zmulge,

zadarnicA va fi. Nici ocupatiunile, nici plAcerile,

nici timpul, nici spatiul, nici viata, nici moartea nu
pot nimic. El rmne preot in veac.
Aici pe pArnnt ni se aratA msura gre$alelor
noastre prin aceastA amintire totdeauna zguduitoare pentru noi. $i ce e mai trist, e ch.' cu greu se
poate Intelege chinul pe care '1 indur un astfel
de preot czut. El n'a mai voit s fie om de rugAciune ; a socotit preotia ca o greutate insuporta-

bilA $i acurn nu se mai poate descrc de ea. Fi-va

el stApAn, fi-va sclav, fi-va bogat, fi-va srac, tot
preot in veac rAmne. Orice incercare din parte-i ca
sA scape de preotie va fi o nebunie $i vis ; el va fi
preot in veac.
Din toate cele zise pAnA aci se vede cat dreptate am avut cnd la inceprutul acestui studiu am

numit iad viata preotului celui rAu.

DacA deci viata aceasta este un iad $i prin urmare

un chin, un loc de osndire pentru preot, urmeaz
22

www.digibuc.ro

- 338 -

a cercet $i cari sunt mijloacele prin cari putem

scAp de acest iad pmntesc.
Ca s evitm chinurile acestea trebue ca numai
dect sA ne Intoarcem la Dumnezeu care ne a$teapta, care ne chiamd $i care va fi foarte multumit ca s ne primeasa. $i dacAun gnd care ar
trebui s" fie IndepArtat, dar nu este cu neputintd
$i trebue s.d o spunemdacA va fi In jurul nostru,
vre un confrate preot, unul singur care sd se hotdrascA ca sd infrunte chinurile descrise inperfect aci,
mii de confrati ar trebui s fie gata ca sA se sacri-

fice pentru el.

Cu totii In fata Mntuitorului nostru suntem Indatorati la aceasta. DacA Domnul ne va cere sacrificiile noastre pentru ca s' scape din iad pe altii,
noi o vom face $i astfel dreptatea va fi dezarmat.
Sau dacA Domnul nu voe$te acest sacrificiu, atunci sA cunoa$tem, c Insu$i Domnul va veni $i
dup cum fce pe pdmnt, se va atinge de ochii
sArmanilor orbi $i vor vede, se va atinge de mem-

brele lor paralizate $i vor merge $i apuck se va

atinge de mormintele lor $i din ele vor ie$i nvierea

,si

viata.

www.digibuc.ro

Pcaful preofului
Mustra-te-voiu i mitt pune
intea fetei tale pdcakle tale. lnfeleoft dar acestea cei ce aitafi pre
Dumnezeug.
(Ps. XLIX. 22).

Acestea sunt cuvintele Psalmistului prin cari ne

face sA lurn seama asupra plcatului i prin cari
ne dA sA Intelegem aceia ce ne a*aptd. $i In alt

loc adaugA: lard pdclitosului a zis Dumnezeu:

pentru ce tu povestesti drepldtile mele ci iei

malul meu de lege prin gura ta, lard tu ai urdt

2nvii(iitura si ai lepaclat inapoi cuvintele melel).

Mai departe acest psalm cuprinde o enumrare
lungl i dureroasA de pAcate, asupra cAreia in totdeauna ar fi bine ca sA ham! aminte. Pe noi ins
ne intereseazA In cazul de fatA numai pAcatul preotului i de aceia asupra acestei chestiuni, urmeaz

a stArui, lAsnd la o parte pe ceilalti oameni.

Preotul pAcAtos, adicA stApnul ajuns rob, regele

pus In fiare i dezonorat, reprezintA o stea din

frumosul cer al Bisericei lui Hristos czand In

prApastie i pierzndu-se pentru totdeauna in mijlocul umbrelor mortei, in neornduiala lumei i In

groaza vecinic. Preotul pAcAtos, adic prea iubitul

casei Domnului, al cAreia chivernisitor fusese aiezat, se va arunc, "in plindint intunecos si inneguros, in pdnantul intunericului celui vecinic,
1) Ps. XL1X. 16

19.

www.digibuc.ro

340

uncle nu este lumin, nid sd vede viata tnuritorilori)".Acestea, pentru c prin pAcat s'a intors eu
rutate asupra stApAnului sdu, a rAsturnat masa
de-a pururea plind si a profanat painea care este
prea sfant corpul Domnului. Numai Dommil si
Mntuitorullumei, numai Durnnezeul milei si al

trub-ThiA _si Indrepta pe __p_reotul_pAcAtos. De aceia in totdeauna, ca sileremia pro-

sA ne rugArn in vremea ispitei si a cdderei

Doamne pace
noastre Domnulut
credintd2)".
PAcatul este cu atat mai mare, cu cat este mai
miteccel ce pAcAtuestp, ne pif
IhTpu deei grozAvia pAcatului preotesc. Dar de unde vine rutatea pAcatului ? De sigur ea vine inainte de toate

din cunostinta deplin a abateri dela lege. Eu

cel ce eram-mai inainte hul11F ci gonitor si oar.-

rdlor am fost miluit, cd nestiind am tdcut intru

necredintd3)" zice Sf. Apostol Pavel intArind aceastd pArere. Ea vine apoi din favorurile primite, mai mult sau mai putin mari, vine in fine
din rezultatele triste, pe cari poate sA le aducd.
Si cine are mai multA lumin, mai multA cunostintA ca preotul ? Cd buzele preotului vor pz
stiinta si legea vor cerca din rostul lui, cd ingerul
Domnunlui a tot tiitor lui este4)" zice Sf. Scripturd.

Prin urmare nimeni nu cunoaste mai bine ea el

legea pe care o calcA. Dumnezeu nsui dela inceput_a_pus legea in calea sJa sApat'o in inirda
sa ; iar Biserica in toate zilele Ii pune
6salmul 118, in care la fiecare verset Ii predica,
legea, necesitatea ei, foloasele $i eficacitatea ei.
Mai mult, preotul nu numai cA cunoaste legea, nu
numai c o citeste in toate zilele, dar o si explica
a ltora .
1) Toy. X. 22.

2) Ierem. XXXIII. 6.
3) I Tim. 1. 13.
Prof. Maleahi II. 7.

www.digibuc.ro

341

Pe copii, aceste inteligente tinere, el trebue sa le

luMineze si s sade.asca in inimile lor semintele
sfinte ale adevarului.

Preotul are inklatoriren,_ra credintei

propovaduiasca adancul dogmelor Bisacei si

s faca pe credinciosi ca sa admire chiar, divina ei,

El ingenuche impreuna cu poporul Maintea Creatorului, care pastreaza, toate creaturile

prin negraita lui providenta $i care a nscut pre
Cuv^ tul rin car i 1 s''a facut si a urces pre,
Dukul S Ant s r
i noua , alts)x,_ legaturt
e iu.ire vecinica si niijiocitorpi milostivirei dum_7_

El desvalueste coborarea Fiului vecinic al lui

Dumnezeu la noi, vorbeste despre copilria sa, des-

pre invatatura sa, despre binefacerile si minunile

sale. Conduce pre credincibsi in vrful Calvarului
si dup17e_te__.aThiRL_Suflefulpi-ip_atatarea_ crucei

cu atatlAcomie de _pa-

Ttaftwrptia atuneLblestemat, dupd ce a urmatsaTrsul Lasestul_fluvimal vie-frilc.t,-ir--micEinc iris Anul

omenirei prin sfintele taine asezate in Biserica

dupa c'aalltarte-titeBiSerica, patria suflete-

lor $i organizatia sa, le pune.inainte pre toti membrii, cari compun Biserica, pre cei vigurosi $i pu-

ternici ea $i pre cei bolnavi $i pierduti, dar ct

totii, chiemati la sfintenie $i le arata mijloacele
prin cari pot ajunge la moralA $i la virtute.

Cat e de convins apoi $i ce mare ni se arat preo-

tul, and prin diferite euvntri, explica sfintele

invataturi ale Bisericei .

Predica rugciunea, necesitatea $i folosul ei, cum
si minunile ce produce. Spulbera re blasfem_atori,
citind exemplele justitiei umnezeesti, care intervine foarte adesea spre a-i pedepsi. Revendica

drepturile nesocotite ale autoritatei in general si

ale celor bisericesti in particular, cari n'au alta
sabie deaf cuvntul, sau drepturile parintilor inwww.digibuc.ro

342

jositi asvirliti printre jucariile vechi ale casei. Vesteje$te pre calomniatori $i le cere sufletul fratilor
lor. DA pe fata desfriul cu strickfunile ce cauzeazA

sufletelor pe cari le injose$te, inimelor in cari

stinge orice scntee sfntA, corpurilor pe cari le

slAbe$te i societAtii din care face ceva fArA nume,

la fel cu acele popoare din anticitate, pe cari istoria

dupA mil de ani, nu indrAzne$te a le atinge de

teamA ca s nu fie o otrav pentru generatiile de

azi. Acestea toate, formeazA o parte din intinsa sa

activitate. Poporul '1 ascultA, multi tremurA, unele
mimi poate se deschid Gub lovitura emotiunilor
sfinte, lacrime curg $iroae i foarte multi se Intorc
la pocAintA.

Preotul acum intrA in casa sa $i and e singur,

Intorandu-se cu Ondul la aceia ce nume$te biruinta sa, repetnd-o cu bucurie i gustand-o cu plAcere, aude deodatA in el insu$i o voce strigandu-i
1,Din gura fa le voi judeca s1uga rea_l)" $i necreciinciosA, care treci poate drept unul din cei mai
buni servitori, te voiu judech din inse$i cuvintele tale.

Dar mai intaiu de ce in cuvinte te sile$ti sA

zugrAve$ti a$a de perfect dreptatea mea In faptA

te arAti cu totul protivnic ei ? Pentru ce gura ta

murddritd se face descoperitoare poruncilor mele.
sfinte ? lard peiceitosului a zis Dumnezeu: Pentru
ce tu povestesti dreptdtile mele si iei asezdmeintul

meu de lege pdn gura ta2)". Cum predici

disciplina $i tu ai groazd de ea, proclami nevoia

de a te supune preceptelor mele i tu le IndepArtezi

cu dispret ? lard tu ai urt invdtdtura si ai lepadat

cuvintele mele inapoi3)". Adineaori infierai pre

furi $i tAlhari $i n'aveai cuvinte cu care s te ridici

in potriva adulterelor. $i tu ! De vedeai furul a1) 1 uca XIX. 22.

2) ,

49. 17.

XLIX. 18.

www.digibuc.ro

343

lergai cu el si cu cel preez curvar partea ta puneai.

Gura la a inmultit rdutate ,si limba ta a inpletit

viclesuguri. Sezdnd in potriva fratelui tau ai clevetit si in potriva fiului maicei tale ai pus smintele9".Tu denuntai pre calomniatori, tu artai urile, scandalele i crimele aduse prin desertAciunea

vorbirei lor.
Si

! cnd te duceai In vre-o familie, sau la

vr'un confrate, o fAceai ca sA-ti sfsii aproapele,

ca sA provoci scandal si ca sA se zicA : el lucreazA
contrar de ceeace predicA ; tu te purtai astfel i eu

tAcearn. Aceslea ai flicut si am Neut. Ai socotit

fdrd de lege, cd voi fi tie asemenea. Mustra-te-voi
si voi pune inaintea fetii tale pdcatele tale2)".Acoperindu-te cu sfintenia din afar a serviciului tAu,
tu mA fAceai pArtas pAcatului tAu. la seama cd se

apropie momentul In care tu vei fi descoperit ;

tremurA, cA In curnd ti se va lu masca de pe fatd

si lumea te va cunoaste. A avut dreptate dar psal-

mistul cnd a zis : Intelegeti dar acestea cei ce

uitati pre Dumnezeu, ca nu cumva shd rdpeascd

nu va fi cel ce izbilveste. Jertfa laudei md va sldvi
si acolo este calea in care voiu artitti lui mantuirea
mea 3)".

Socotesc c s'a In-Wes deplin rostul celor vorbite

lamAnunt mai sus. Preotul pAcdtueste cu mai
multA cunostintd ca unul ce are mai multd luminA

dect poporul si prin urmare cnd pAcdtueste el

este cu mult mai vinovat. Este mai vinovat si pentru cA el a primit mai multe gratii si mai multe
avantaje. El a prima gratiele chiemArii preotesti.
Ce er preotul si de unde l-a ridicat Providenta ?
.Er un sArac nebAgat In seamA i prin chiemare l-a

asezat pre el Domnul inpreunA cu stdpnitorii.

A mai primit gratii de apArare. Dupl. ce 'l-a
1) Ps. XLIX. 19-21.
2) Ps. XLIX. 21-23.
3) Ps. XLIX. 23-24.

www.digibuc.ro

344

adunat din pulbere, dupa ce ca pre o floricica

nebAgata In seamA, a cules-o dintr'un camp ne-

cunoscut, Domnul $i Mintuitorul 11 adaposte$te de

furtuni $i de vrtejuri.
Gratii de ajutor continuu, in tot timpul $i In toate

ImprejurArile. lard and vd vor da pre voi nu vd

grijifi cum ,si ce yeti grd, cd se va da vouei in
ceasul acela, ce veti gral. Cd nu sunteti voi cari
grditi, ci Duhul Tate dui vostru este, cel ce gr4e,s1e

Mini voil)".
Gratii pretioase ale serviciului preotesc. Sacrificiul svar$it de preot $i dat cu mainele sale, impArA$irea fAcuta In toate zilele, lacramile pcAto$ilor

$i pacatoaselor cazand inaintea sa, impacarea faarta cu ajutorul puterii cei misterioase $i divine a
Mantuitorului nostru. Toate aceste lucruri cari
aduc fericiri, cum lumea n'a dat niciodata, nu sunt
oare avantagii de nespus ?
De ce sA ne mil-Am deci, cnd abuznd de aceste

favoruri $i gratii, preotul se vede a$a de aproape

-Eras la raspundere de Dumnezeu ?

De altminterea Dumnezeu, care este insA$i buildtatea, blndetea $i mila are foarte multi du$mani ;
iar mna sa printeasca care se intinde peste toate
creaturile spre a le pzi $i hrni, dupa ce le-a creat,

poate de acestea sA fie respinsa cu nesocotint.

Da, sunt unii cari ursc pre Dumnezeu, $i cari ziva

$i noaptea striga cu mnie In potriva lui. De aceea
Mntuitorul zice, ca de '1-ar grAi de rau inimicul

'l-ar ierta $i sprijinl $i aceasta pentruc el $tie

cA aceasta o face din ne$tiinta, necunoscandu-1, sau

din rtkire, neIntelegind opera sa din lume, pur-

tarea de grije a Providentii $i acea biruinta a

raului pe care el o permite pentru incercarea celor
drepti.
Cu preotul Ins lucrul nu sta. tot a$a. Preotul pus
1) Mat. X. 19-21.

www.digibuc.ro

345 --

sef al poporului, cAruia Domnul i-a dat spre conducere nu domenii, nu trupe armate, ci suflete de
crmuit. Cunoscut tuturor ca omul de incredere
si prietenul lui Dumnezeu, cAruia Domnul i-a zis :
f/De-acunt nu vei mai chiem pre voi slugi, cei sluga
nu ,siie ce face Domnul sia, ci pre voi v'am chiemat
prieteni, pentru cd toate cele ce am auzit dela Tat&
meu am arlitat voud1)". Preotul in toate zilele se
ospAteazA din ospdttil StApanului, ingerii iau parte
cu smerenie la sdvArsirea jertfei celei fr de snge,

pe care el o aduce pentru popor lui Dumnezeu.

Vasele sfinte cu strAlucirea si valoarea lor, Bisericele mArete cu splendoarea lor, toate concurA la
indicarea Inaltei pozitiuni si demnitAti a preotului.

$i el adesea, nuli dA seama de toate acestea si

respinge aceastA mare onoare si prin necredintA se

prezintd ca si cum ar spune lui Dumnezeu : De ce

nu m'ai lAsat in lume $i .de ce m'ai scos din

'multimea pAcdtosilor ? Imi pare rdu cd nu sunt

liber, spre a neguttori In tihnA.

Cu aceastA hainA pe care o port si care mA aratA

tuturor, nu pot sA-mi ascund neornduelile, cu acest serviciu pe care 1-am primit, e adevArat intr'un
moment de entuziasm, dar care apasA acum pe
mine ca un munte, nu pot sA-mi InAbu$ strigAtele
constiintei, care se ridicA zi si noapte inaintea mea
ca o vedenie ca s mA invinovIteascd si sA mA,

blesteme. Cnd intru in sfntul altar o aud strigndu-mi : uncle te duci nelegiuitule ? Cd mdinele,

i(i sunt spurcate cu sage ,si degetele at poicate 5i

buzele tale au grill fiird de lege 5i limba ta strmbdtate2)".$i cnd sufletele credinciosilor imi desvelesc ranele lor o aud zicndu-mi : Doctore, vindecii-te pre tine mnsufi3)". Asemenea cnd dupd am-

von mA ridic contra neornduelilor $i cnd cuvn1) loan XV. 15.

2) Isaia LIX. 3.
3) Luca IV. 23.

www.digibuc.ro

3-16

tul meu e primit de popor ca un foc arzator, sau ca

o roui plcuta, ea imi zice : Ce faci nenorocitule ?
Buzele tale spun neadevaruiri, ele_graesc contrarul
celor ce predici si celor ce sunt In inima ta... Apostolii, sfintii i adevaratii preoti ai lui Hristos,
te prasesc si nu vor sa fie impreuna cu tine care
esti din aceea a caror predicare Sf. Apostol Pavel
a condamnat'o cand a zis. far dacd cdutdm s& ne

indieptdm Mint Hristos, ne afldm ci nine pacdtosi au doard Hristos este sluga pdcatului? Sd nu
un astfel de preot pacatos, in adevar,

mare este rabdarea lui Dumnezeu, care se ingrijeste Inc de dansul si-1 ocroteste, a4eptand

intoarcerea sa. Cate face Dumnezeu pentru preot

si cat de bun se arata cu dansul se vede din cuvintele Profetului Isaia care zice : Si o am ingrddit
am flicut impre fur ,sant si am sddit vied aleasd ci

am zidit turn in mijlocul ei si tease am sdpat

intrdnsa si am asteptat sit facti struguri si a Matt

spini. Si acum omule cel din lucla i cei ce locuiti
in Ierusalim, judecati intre mine si intre via mea.
Ce voi face incd viei mete si n'am fticut ei? Cd am
asteptat sit facd struguri si a fdcut spini... Asteptat-am ca sei facet judecatei sia.fdeut Mal de lege ci
nudreptate, ci (ipdt.... Pre fii i-am hrdnit ci Mudd,
dar ei m'au despretuit 2)".

In fine alt circumstant impovrtoare pentru

necredinta preotului o gsim in zmintelele pe cari
le produce pacatul sau.
plecam dela acest principiu dat de Sf. Joan
Ciu.r.A de Aur: Preotii ocu i lume un loc prea
indt_p nt u ca res
hiar cele megy_uuse
sti poatd rdmiinea m

vreme necunoscute".. Preo-

tu es e personificarea complet a a evaruTui i a

moralei, cari sunt nu numai predicate, dar si pe
fata practicate de el, sunt spre a ne exprima astfel,
1) II Corint. II. 17.

2) Isaia V. 2-9.

www.digibuc.ro

- 347

nedesprtite de cuvntul sAu, de persoana si de

viata sa IntreagA. Si spre a ne convinge de acest
adevdr, s ne reculegem amintirile si sA vedem
prin cine si cum ne-a fost predicat la Inceput Biserica cu tainele si poruncile sale. De Indat ne vine

In minte preotul, care ne pregdteste si apoi ne

lumineazA asupra acestor adavAruri si In totul dela

botez i pnd la usa mormntului numai el ne

apare. El intr' serios, miscat In BisericA isi In-

dreaptd imediat pasii spre altar inaintea cruia se

inchin si ne obligd astfel la reculegere $i la tdcere,
numai prin zmerenia $i pdtrunderea credintei sale.
Noi vedem pe acest printe si invttor cu o InfAtisare serioasd, dar asa de bun, pe acest tatA prea
iubit, pAstrAtorul secretelor copilriei $i ale tineretei noastre, celebrnd sfnta IS lujbA cu un devota-

ment asa de viu. Noi auzim pe acesti preoti venerati, vorbindu-ne de Dumnezeu, de taine, de virtute, ne amintim de simplitatea lor, de sArAcia lor,
de caritatea lor si ne simtim obligati a ne zice : Ce

preoti Doamne, si ce mult ar prosper Biserica

dard ar fi mai multi dinteinsi. 0 maximd veche se

rosted : Longum iter per praecepta, breve per exemz

421a-0. in-R.i-Eil nostru se justified cu prisosint. La

preot se cere mai intai exemplul, al doilea iar

exemplul, In totdeauna numai exemplul.

Este folositor a sti o mid. pila in aceast privintd. Un preot predia inteun cerc de necredin-

cio$i. In timpul prediedrei sale se apropie un orn

de el si-1 scuipd In fat.d.
Predicatorul se sterge In liniste si-4 continuA
cuvntarea. A fost destul aceast tinutA a preotului, pentru ca indatA intreaga adunare sA se intoarcd la credintd.
Dacd acest preot s'ar fi iritat, uitndu-si de cuvantul divinului nostru Mntuitor : De te va lovi
cineva peste Rita obrazului cea dreaptd, intoarce-i

www.digibuc.ro

31S

itti si pe cealaltd1)", el ar fi dat insultA pentru

insultA $i s'ar fi zis despre el cA este un om ca $i

ceilalti. Virtutea crucei, cum numeh Sf. Apostol
Pavel aceastA putere misterioasd, care ese din cuvntul dumnezeesc, nu s'ar fi manifestat $i gratia
divinA n'ar fi numArat o minune mai mult.
Dar dacA exemplul ,bun face ni$te astfel de minuni, ce nu produce exemplul rAu ?
E o maximA IntemeiatA pe experienta de toate
zilele cA rAul se propagA mai repede dect binele
cA ceiace se adreseazA patimilor omene$ti este
mai curnd primit deck ceiace le respinge $i tinde
sA le InAbuse. Un singur scandal fAcut de un preot

este de ajuns spre a aduce naufragiul In credinta

multor suflete slabe, obipuite s identifice dogma
cu cei ce o predicA $i lAsndu-se a fi u$or condu$i,
cA religia e falsA pentru cA acei cari o reprezintA nu

sunt sfinfi. Vorbesc de preotii scandalosi $i cu

moralul lAsnd de dorit. E drept cA asemenea figuri

triste sunt rare $i Biserica e rAzbunatA pentru ei,

prin indignarea publicA care-i vestejeste.
Dar nu numai de ace$tia e atinsA credinta, ci $i de
toatA necuviinta preotului In general.
Cum se poate presupune in adevAr, cA o viat In
ascuns dezordonatA nu G'ar trAdA printr'o neglijentA progresivA a datorielor misiunei sale sfinte ?

Cum n'ar fi un argument contra credintei pilda

unui suflet murdArit, care nu se gnde$te sA se otele.ascA In gndiri serioase $i In rugAciune, care nu

vrea sA se cur* In baia sfntA a pocAintei, sau

care nu se zmere$te dect In aparent pentru a face
mArturisiri necomplete, fArd cAintA, fArd pArere de
rAu de cele ce a f Acut $i fArA botArare fermA de a

nu le mai face.
El nu intrA In sfntul altar pentru a sAvir$i sfnta
liturghie cleat din obi$nuintA, poate, din lAcomie,
1) Mat. V. 09 .

www.digibuc.ro

3-19

fArA s lase a e$1 din el acea strlucire, pornita din

convingeri adnci, producnd acele sfinte flac'ri

numite zel. Atunci putinii oameni cari mai vin la
BisericA se vor indepArt de ea, atunci clopotele
vor rAsuna zadarnic $i dacd cateva femei, cari mai
vin la BisericA, voesc s vorbeasc de slujba $i cumantdrile unui astfel de preot necredincios, de
pompa pe care o desfA$ur la anumite zile In Biserica sa aproape goalA, li se va rAspunde cu acest
cuvntexpresiune ImAhnitoare de necredinta ce

stApfine$te aceste suflete : Preotul i face me-

seria".
Dela credint la moravuri trecerea se face aproape
fr tranzitie. Necredinta preotului aducnd mic$orarea credintei in popor, cauzeazA pierderea simtului moralitAtei. Dac preotul este in adevAr re-

prezentarea vie a adevrurilor credintei, $i dacd

aceste adevAruri sunt intrupate intru el, intru ct
fArA credintd n'ar mai fi nevoie de serviciul preo-

tesc, atunci dela sine se intelege c el, preotul

este reprezentantul moralei. Numai prezenta sa

deci condamn neornduelile pe cari lumea le ingAclue$te, dar cari In tara unde mai domne$te un

pic de credintA, se ascund cnd apare preotul.

Pentru -aceasta Sf .Apostol Pavel aclea lui Tit
acele cunoscute sfaturi zicndu-i : Intru toate chin-

du-te pre tine pildd de tapte b:une, infra invdtd-

ZuThegime, cinste, nestricdclune.

adios fr de rihand ca cel protivnic sd se it-WO=

neze neavrind nimica a griii de lzuldi)". Dar fi-vor
preoti in acest chip ? c\niTh-Es-CdCal cu moartea
in sufletul lor. Putea-vor ace$tia ca dup' amvon,
sau primind mArturisirea, s deA dovadA $i sA arate

farmecele curAtiei ? Cd nu este in gura lor adevar,

alma lor este desartd, groapd deschisd gttle Jul lor,

cu limbile sale viclenia 2)". Vor fi ei in stare ca

1) Tit.

www.digibuc.ro

s infiereze dezordinele publice? Nu, insu$i Marcie Apostol al neamurilor s'a ridicat in potriva
unui astfel de serviciu deconsiderat prin urmAtoarele cuvinte adresate Iudeilor din timpul sau :
Drept aceia tu cel ce inveti pre altul, pre tine de
ce nu te "inveli? Cel ce propovEdWtt sa nu Tare
/iy1.2 Cel ce zici s nu curveascil de ce
curvesti? Cel ce urti idolii, de ce furi cele sfinte ?
Tu cel ce
uzL. ege,cu ailcarea de lege pre
Dumnezeu necinsteti1)".Acest din urmd cuvnt,
---caft-dAT)e fata nepotrivirea dintre ceeace se spune
$i ceeace se face $i care ne arata deosebirea pe care
o face poporul intre cuvntul $i purtarea preotului,
ne indicA $i motivul pentru care numele lui Dumnezeu, din pricina servitorilor altarului, este defAi-

mat intre neamuri precum este scris. Da, de multe

ori preotul este cauza c preceptele Sfinfei Evan-El-WM sunt luate in bAtae de joc, cA morala $i insu$i

Domnul nostru lisus Hristos sunt batjocorifi, c

nu se mai crede in virtute, chiar in a acelora cari

o practicA cu eroizm. El e cauza c mesele modeste

din casele preote$ti sunt tratate rAu
raporturile
preotilor, cele mai naturale $i curate de relatiuni
infame, cA preotii nostri lini$titi $i cuviincidsli de
oameni de nimic. Si tot din pricina unor astfel de

preoti taina mArturisirii e socotit de unii ca un

instrument de seducere, iar intreg serviciul preo-

tesc ca o mantie care acoperA patimi rusinoase, obicinuinte rele $i o viat care ar sfar$ printr'o con-

damnare publica, daca ar fi posibil ca s5 se pA-

trundd in toate coltu$oarele sale.

WA opera preotului pacAtos, iatA ce produce

lipsa dela datorie si abaterile cu voint dela credinta $i morald. Dumnezeu prin gura Profetului Ii
aratA si pedepsele grozave ce-I a$teaptA cnd zice :

Si acum porunca aceasta este care voi, o preo1) Rom. II. 21-24.

www.digibuc.ro

351

tilor: De rut yeti ascult si de nu yeti pane intru

inimele voastre, ca sd dati mdrire numelui meu,zice

Domnul a tot tiitorul, poi trimite peste voi blestem si voi blestemd binecuviintarea voastrd si o voi
blestema pe ea si voi risipi binecuaintarea voasird
si nu va fiintru voi, cd voi nu puneti ntru inima voastrdl )" . Voi trimite lipsa peste voi zice Domnul.
Un asemenea preot pacatos nu va produce nimic,
ori cat de multi ani va sta el in mijlocul poporului.
Campul va ramane intelenit ; nici un orn nu va veni
la marturisire $i nici un muribund nu va arata do-

rinta de a se vedea mangaiat $i ajutat in ultimele

momente ale vietei sale de religiune. Si binecuvAntArile sale vor fi blestemate. Din castoriele pe cari
le celebreaza, numai dinteun obiceiu ramas, ce va

mai rAmne ? Uniri nenorocite, poate in curand

rupte, familii crescute In afara de Biserica $i prin
urmare in afara de Dumnezeu, generatiuni de indiferen ti, de necredincio$i $i de athei cari vor obosi

rabdarea lui Dumnezeu. O neam necredincios si

inddrtnic, pnd and voi fi cu voi, panel and voi
rdbdd pre voi2)".

Din rarele marturisiri ce va asculta, ce va e$1?

Nici o convertire, nici o hotarare de merit, nici o
vocatiune ; virtuti farA forta, farA merit, cari s'ar
sustine fArA el $i cari nu vor produce nimic pentru
fericirea vietii de veci. ImpArt4irile pe cari le va

da acest preot, vor fi privite ca un subiect de

parada, o ocaziune de vanitate $i de expuneri ridicule, reculegerea $i pietatea vor lipsi pentruca neposedndu-le el insu$i, n'a putut sd le inspire alfora. In diferitele servicii, el vaingrijii mai mult de

strAlucirea exterioarA cleat de edificarea sufletelor. El va face din ea o momealk care sa atraga
multimea pentru a-$i satisface amorul sau propriu.
Si astfel lumea va veni la Biserica ca la o reprezen1) Maleahi II. 1-3.
2) Mat. XVII. 16.

www.digibuc.ro

3.)2 7

tare distractivg si binecuvntarea Domnului nostru

lisus Hristos, culeas de ingeri, nu se va cobori asupra acestui popor usor, venit din curiozitate si

cAutnd numai impresiuni omenesti. 5i eu v'am

dat pre voisa fiti deplimati si lepddati la Mate neamurile pentrucd n'afi pdzit chile melel)", zice Domnul a tot tiitorul. In loc ,de binecuvntare preotul

pdctos va fi afurisit si stropit cu noroi in fatal

la toate srbtorile. El s'a deprtat dela calea
Domnului, s'a fAcut pre sine motiv de scandal inaintea celor ce-1 iau pild si Dumnezeu II va pedepsi
cu dispretul si injosirea poporului 2).

A doua pedeaps deci care se ct.' preotului pl-

cAtos este dispretul public.

El se plnge c" nu mai inspir incredere si lucrul

asa este. Nici un om nu mai pseste pragul casei

sale, nimeni nu-i mai cere sfaturi de ce trebue s
fac si cum trebue s se poarte in anumite cazuri
si nici o familie, ori ct de sup.dratd ar fi nu-1 mai
chiam spre a o mngia. Cnd trece nu i se d
nici chiar semnul celui mai indeprtat respect, ba
uneori la spatele lui, alteori chiar In fata lui, i se
arat cu cruzime un mare dispret si desgust. Domnul va pierde pe cel vinovat, este osnda, ultima si
inspimnttoarea pedeaps, rezervatd preotului

pcgtos, care prin nimic nu s'a putut intoarce.

Nu i-a lipsit cugetarea si cu toate acestea spiritul

sat cdutnd numai la pmnt n'a mai shut s priveased la cer si astfel n'a putut s. InteleagA grozvia strei sale. Nu i s'a refuzat gratia si totusi

a abuzat pari inteatt de ea in at mna lui

Dumnezeu s'a inchis poate pe veci pentru el. Un

astfel de preot nu mai este In stare sd deosibeasa
gndurile si intentiunile lui Dumnezeu asupra sufletelor. Pe el nici singurAtatea, nici incercrile si
nici boalele nu-1 mai pot indrept. Din asemenea
1) Mateiu II. 9.
2) S se vad intreg cap. Il din Maleahi.

www.digibuc.ro

353

Incercri, se poate sA iasA mai indurerat, dar nu

mai rAbdAtor, mai abAtut, dar pocAit de loc. Mai
mult, voi spune si cea din urmA parere, de multe
ori nici moartea nu-1 poate intoarce la calea cea
dreaptA. Aceasta, pentrucA moartea sau vine npraznic si de odatA II aruncA In mAna Supremului JudecAtor, despre care s'a zis, and cineva pArAseste viata in oarecari conditiuni : Infricosat
lucru este a aided Zn mVnele Dumnezeului celai
viu1)".Sau ea vine incet, lAsAndu-i toate iluziunile
cari impiedia o intoarcere sincerA si cari fac s te
duci cu toatA siguranta In vecinicul locas al celor
condamnafi.

lath' atAtea chestiuni, cari fac din biefii preofi

mari vinovati. Amintirea lor oare ne aruned In
descurajare si In desnAdejde ? Eu zic cA nu. Este
mai mult ca o reinsufletire a celor cAzuti in a se
IndreptA, decAt o pierdere a nAdejdei In fericirea
vecinicA.

E adevArat, un preot a fost necredincios, si a

uitat de drepturile lui Dumnezeu asupra noastrA
si a putut sA-si uite datoriile pAnA In cAt nu mimai
sA nu-1 recunoascA, dar chiar sA-1 insulte si sa." reinoiascA astfel toate suferinfele crucii si pafimelor sale.
Ei bine cum s'a purtat Dumnezeu cu alesii sAi in
asemenea ImprejurAri ? RAspunsul la aceastA intrebare ne va luminA deplin lasupra tinutei celor ce vor

ca sA obtinA ertarea lui Dumnezeu pentru pAcatele lor.

SA ne amintem de doi preoti bine cunoscuti lumei intregi, cari ls'au fAcut vinovati de douA gresale

mari, chiar In seara chirotoniei lor. Unul trAdd

nedemn pc stApInul sAu si-1 vIndu cu 30 de arginfi,

celAlalt s'a lepAdat de dinsul de 3 ori inaintea unei
1) Evrei X. 31.
23

www.digibuc.ro

354

servitoare si a ctorva servitori. 0 trAdare -si o

lepdare, grozave crime, mai ales pentru cei che-

mati la preotie. Si care a fost urmarea lor ? 0

cunoastem cu totii. 5i &JO' imbuditurd a intrat
satana in el. Deci a zis lisus lui: ce fad, fil mai

curdndlt. Iuda cu satana in initn, dupA imprtasirea sperjurA rezist cu trie la duioasele si cele din
tirm apeluri ale StApanului su, la dumnezeeasca
lui rbdare, la acea plAcutA mustrare, care deschide
inimile cele mai tari. Cel ce intinse cu mine milna

2n blid, acela va sit' md vadd. Ci lid omenesc

merge cum este scris despre el, dar vai de omit
acela prin care Fiul omenese se vinde. Mai bine ar

fi lost lui, de nu s'ar fi rascal amid alcela....2).

Prietene pentru ce ai venit3)?" a adAugat Dom-

aul cnd Iuda l'a vndut si i-a zis fA lucrul pentru

care ai venit.
In urmA, apucat de o remuscare sfAsietoare, Iuda

rru vine in calea cAtre Golgota, unde in privirea

blnclA a InvAtAtorului ar fi gAsit iertarea, ci desnAdjduit, blestemat, losAndit se duce s se piarzA

in prpastie, unde zace pentru totdeauna cu toatA

preotia lui. El se duce singur la locul muncei

de veci, uncle viermele nu moare si focul nu se
stinge

Petre, indat dupA pAcatul lui, imediat dup

ce s'a depArtat de StApnul sAu, aude cntecul co-

cosului, care 'i aduce aminte aceia ce Domnul ii

spusese cu putin inainte, el intlneste In acelas
timp privirea lui Iisus Domnul intors privi pre
Petru". Amintirea aceasta, cum si aceast privire 'H.

-fac pe Petru ca la minut sA pArseascA acel loc

blestemat, martor al necredintei sale, ele ii sfArm
inima, acea biatA inimA din care pornesc s curgA
1) loan XIII. 27.
2) Mat. XXVI. 23 -25.
.
.
59,
4) Marcu IX. 44.

www.digibuc.ro

355

valuri de lacrimi, cari nu mai contenesc pn la

moartea sa.

Mila lui cea mare se d,qteapt apoi i pre

top ne nate prin nAdejde... Cd Dumnezeu trufa,silor std in potrivd, iar celor smeriti le d harl)".
Dumnezeu a tot druid, care v'a chemat spre
mdrirea sa cea vecinicd prin Hristos lisus pre voi
cari putin ati pdtimit,insusi set vd facet desdv6r,sitl,
sd y imputerniceascd, sd v intemeeze2)" indicnd
prin aceasta mijloacele de cari s'a servit spre a face

pe Dumnezeu sA treac peste greala sa, spre a

obtine ertarea lui i spre a-i pstra gratia cuve-

nitA dupA iertare. Care le dupei mare mila sa ne-a

ndscut pre noi spre nddejde vie3)".

PAcAtosul dar pocAindu-se trAiqte cu nclejdea in

bunAtatea i mila lui Dumnezeu. Zmeritilor le

d dar" cAci zmerenia atrage blndetea dumnezeiascA ; dupA putinA suferint, care inchipue0e
impArtAirea patimelor Mintuitorului, vine iertarea.

Prin urmare i noi preotii pAcAtuind sA facem

ca Petru. DupA ce vom suferi cu resemnatiune

mortificArile ce de bun voe, ni le vom impune,.
dupA pilda sfintilor mucenici i a insui Mntuitorului lumii, sA ne smerim i sA ne Intoarcem. Pro-

fetul David a intrebuintat mai eu searn acest mij-

loc spre a intrA iarA0 in gratia divinA. Plin de

durere, cu capul plecat, el roste0e MilueVe-mtei
Dumnezeule dupd mare mila ta, i aratA cd inima
infrtintei ,si zmeritei, Dumnezeu nu o va urgisl".
Preotul trebue apoi sA aibA incredere in acela care
a voit sA se arate prin Apostolul sAu ca Dumnezeul
nAdejdei. lard Dumnezeul neidejdei s vet umple
pre voi de toatd bucuria si pacea, ctind yeti crede
ca s prisositi voi Iii nddejde cu puterea Du-

hului Sfat4)".
1) I. Petru V. 5.
2) I. Petru V. 10.
3) I. Petru I. 3.
4) Rom. XV. 13.

www.digibuc.ro

356

Bucuria si pacea in adevAr numai atunci ni le

InapoiazA bunul nostru Mntuitor, cnd pocAiti Gi

ingenunchiati la picioarele sale, cu buzele lipite

de ranele sale sfinte, li vom Gpune In toat curtia

sufletului: Gre,sii-am la cer ci Inaintea tal)". Atuncea Taal nostru cel ceresc, prietenul tuturor
celor pocAiti, isi va deschide bratele sale, ne va
chiem, ne va ingAdul sA ne rezemAnT de pieptul
lui, ca oare cnd Sf. Loan de Dumnezeu CuvntAtorul, si Icu idulceat ne Iva zice : Cti fiul meu acesta

era mort si a inviat ,si perdut erei si s'a aflat2)".

Tot cinul preotesc s ia aminte la acestea si cel
ce are urechi de auzit sA auzA...

1) Luca XV.
2) Luca XV. 24.

www.digibuc.ro

Oudecata preotului
Obiect de meditatie mai prielnic si mai folositor
pentru preot ca inceputul capitolului VI din cartea
Intelepciunei lui Solomon, nu poate sa fie. Auziti
dard impdrati i intelegeti ; invdtati-vd judecdtorii
marginilor pvmntului. Bdgati 2n urechi ceice
multimi si ceice vd trufiti intru popoarele
neamurilor, cd dela Domnul s'a dat voud stpnirea i puterea dela Cel prea lnalt, carele va cerceta
faptele voasire ci sfaturile va cercd. Cd ispravnki

fiind impdrd(ki lui, nu ati judecat drept, nici a(i

pdzit legea si nici ati umblat dupd sfatul lui Dumnezeu. Cu frkd i cu grabd va st asupral voastrd,
ed judecatd cumplird va fi celor mai mari. C celai

mai mic se ingddueste mild; iar cei tari, se vor

cert. Cd Stdpeinul tutulor nu se va rusina de fard,

nki se va sfii de mdrire, cd si pre cel mic si pre

cel mare el i-a dent si de loft asemenea lui li este

pronie ; iard celor mai mari grea cercare le std asupra. Deci cdtre voi impdrati, stint cuvintele mele,

ca sd invdtati intelepciunea si sd nu cddeti. Pentrued ceice au pdzit cu cuviintd cele cuvioase,

vor fi ,si ceice vor invdtei acestea vur afkt
rdspunsl)". Plecati urechile voi care carmuiti popoarele, ne zice inteleptul Solomon, si voi care v
desfAtati cu gindul c sunteti In fruntea altora
1) Int. lui Solom. VI. 1-11. Tot capitolul acesta de altfel este

1M tezaur duhovnicesc i preotul se cuvine sft-1 citeasca.

www.digibuc.ro

358

mai mici dect Ivoi, dati-vA seama a puterea aceasta

mare vA vine dela Dumnezeu. In ce ne prive$te pe

noi preotii, aceia$i putere mare ni s'a dat de sus,

InsA nu peste corpuri, ci numai peste suflete. SA ne

gndim dar '$i s" cunoa$tem cum trebue sA umblArn,

pentrucA Dumnezeu care ne-a a$ezat a$a de sus, ne

va Intre b intr'o zi de faptele noastre $i va strAbate
atunci adncul gandurilor noastre.

Noi suntem mini$trii ImpArdtiei sale $i sd ne

pAzim d'a judeca nedrept, d'a nu umbla dupA legea

dreptAtei sale $i d'a nu asculta de vointa sa. Altfel
el ni se va arAtA In curnd sub o InfAti$are Ingrozi-

toare, ctind ca un stdpiin al tuturor ce este, nu se

va rusirw de fard, nici se va sfii de mdrirel)".
Judecata, adicA infati$area Inaintea aceluia care
vede pnA In adncurile fiintei noastre ...cd nu
cum vede omul vede Dumnezeu, cd omul vede in
fatd, iard Dumnezeu vede in inimd2)", inaintea
aceluia prin urmare cdruia nimic nu'i poate fi ascuns, nici travestit cd nimic nu este acoperit care
nu se va descoper si ascuns care nu se va sti3)"
Inaintea aceluia care nu e ca judecAtorii Omantului, sA se incovoae prin daruri $i influente, prin
martori de ocazie, acuzatori $i advocati neputin. cio$i. Judecata Inaintea acestui nemitarnic si atotputernic judecAtor este urmatA de o sentintA care
deschide vecinicile abizuri $i toate zApodiele iadului. Atunci va zice si celor de a steingtt lui: duceti-vd dela mine blestematilor in focul de veci,
care este OW diavolului si ingerilor lui4)".
Te cuprinde groaza numai cnd te gande$ti la
aceastA judecatA stra$nicA $i de aceia este foarte
bine cnd ni se dA prilejul ca sA cs, studiem, lucrit
pe care'l incerc cu sfialA prin cele ce urmeazA.
.
1) Int. VI. 7.
2) I. Imp. XVI. 7.

3) Mat. X. 26.
4) Mat. XXV. 41.

www.digibuc.ro

359

Fiecare crestin, zice Sf. loan Gull de Aur, dd

socotealit de pdcatele sale, pe cand preotal va fi
judecat si pentru pdcatele sale si pentru acelea
ale altora".
Prin urmare, prima i cea mai Insemnat consideratiune pentru preot, este ca s tie ce va fi cu
judecata sa.
71

Moare un preot, un ales i chemat, cAruia Dumiiezeu i-a dat misiunea de a mntui i sufletele

altora nu numai pe al sat. 5i aceasta zicnd, a

suflat si le-a zis lor: Luati Duh Stnt, citrora yeti

lertel pikatele se vor iert lor si cdrora le yeti tined
vor fi tinutel )". 5i fiecare va lad plata sa dupd osteneala sa, cd ai lui Dumnezeu impreund lucrlitori
Lantern ; a lui Dumnezeu arliturd, a lui Dumnezeu
zidire sunte(i2)". Pentrucd tot Arhiereul, carele
-se ia din oameni pentru oameni se pane spre cete

ce sunt care Dumnezeu, ca sit' aducd darari si

jertfe pentru pdcate, carele sd poatii pittim dinpreund cu cei ce nu stiu si cu cei ce riitdcesc, de
vreme ce si insusi este cuprins de neputintd3)".
kid am dat cuvintele mete in gum ta, at& te-am
pus astlizi peste neamuri si peste impiirdtii ca sd

zmulgi ,si sd strici ,si sd risipesti oi iardsi sii zidesti

Li sit rdsiidesti 4)".

Intr'o clip, dup moarte, preotul este dus In

fata judecAtei celui mai Inalt judecAtor. Intr' o

.cirtd, in clipeala ochiului, in trmbi(a cea de apoi;

pentrucd va trmbit ,si mortii se vor scald ne-

stricati si noi ne vom schimbil5)". 5i chemndu-1

pre el i-a* zis lui: ce auz aceasta 'de tine, dd seama

de dregdtoria ta, cd nu vei mai puled de acum

2nainte a fi ispravnic6)".
1) loan X. 22, 23.

2) I Cor. III. 9.
3) Ebrei V. 1-3.

4) Ierem. I. 10.
5) I Cor. XV. 52.
6) Luca XVI. 2.

www.digibuc.ro

360

Ad in fata acestei drepte $i inalte judecAti i se

va zice : ,Uite ce ti-am dat $i iatA ce-mi dai ; ca sk

carmue$4 sufletele ti-am dar har $i hirotonie preoteascA, ti-am dat cuvntul meu, ti-am dat rugAciunea, ti-am dat zelul $i setea de mntuire a aproapelui au, ti-am dat cheile ca s. pAtrunzi in aceste

inimi $i sA le pregAte$ti fericirea de veci. Ce ai

fAcut tu din aceste daruri $i ce ai produs cu ele ?
Harul hirotoniei tale s'a micsorat din an In an, din
zi in zi pAnA ce a disprutbcu totul. Din preot ce
erai, azi esti om ca toti ceilalti oameni. Mai mult
prin repetatele tale cAderi semeni chiar cu Lucifer cel

cAzut din cer. Este trist locul unde te gsesc acum

si purtarea ta vrednicA de osndA. Vorba ta nu

mai este cuvntul lui Dumnezeu, ci cuvnt ornenesc

In care dacA este elocina este tocmai pentrucA tu

te-ai recunoscut oglindindu-te intrInsa, din care
se reflect purtarea ta, capriciele tale si patimile
tale. Prin urmare, cum sa mai spue cineva cd tu ai
suspinat dupA mntuirea sufletelor $i cA ai fost
chinuit de aceastA sete, care m fAce pre mine ca
sA scot strigAte pe cruce. Setea, da tu o simtiai,
dar er setea de onoruri, de bogAtie, de bun stare,
de liniste, de plAcerile lumei, de fericirea pArnnteased etc. De aceia n'ai cdutat sA. pAtrunzi In constiintele agitate ca sA le aduci calmul si pacea, ci
mai 'Inuit prin tinua ta, ai conlucrat ca s le mAresti
nelini$tea, ca sa le turburi mai mull, ca sA le produci

mai multe remuscAri. Sfnta Liturghie nu o sAvr$ai dect din obiceiu si din interes ; jar sfnta
jerta a Mielului si PAstorului trecnd prin minele
tale necurate timne. indiferena $i MA' nici o
insemndtate pentru popor. Ti-ai uitat, c tu aveai
o mAreaa $i infrico$Atoare sarcinA : aceia de a
mntul si pe altii nu numai pe tine.
Mai mult, uitndu-ti de aceasa sarcinA, ti-ai
uitat cA e$ti dator nu numai sA te cArmue$ti pe
tine in incAlcitele cAi ale vietii, dar s. crmue$ti
www.digibuc.ro

3b1

In ele pe credinciosii incredintati cresterei tale duhovnicesti, sa-i calauzesti, sa le arati obstacolele de
preintmpinat, prapastiile de inlturat, sa-i pasti

tu insuti cnd vor fi obositi sau atacati in acest

greu drum al lor. 5i afidnd-o o pune pe umeirul

sit& bucureindu-se1)". Ai fast numit pastor, bunul

pastor, ai mrturisit ca." esti gata sa-ti dai sufletul
viata pentru poporul tau pe care, adresndu-te
-copiilor, Ii numiai miei" i cefor mari oile tale".

Eu sunt pastorul cel bun; peistorul cel bun sufletul sau i,si pune pentru 0i2)". Pastor indife-

rent si las, tu n'ai veghiat zi si noapte staulul fs!i

lupul a intrat. Necinstit ce esti, ai tuns bile in

-folosul tau, insusindu-ti Una si laptele turmei".

Asa se va rosti dreptul judecator catre preotul
care nu si-a facut datoria si-i va pronunta osnda
cuvenita.
In urm Dumnezeu va aduna toate acele suflete
cari ar fi trebuit s dea o ocupatiune unui -minister
scurs in lucruri nefolositoare sau in pacat. Veniti
-copii", le va zice, alergati, srmani copii prsiti
.11adunati popor, sfintiti adunare, alegeti biitrai
adunati pruncii etui sug tiitd3)". Spuneti-mi pen-

truce ati lncezit In ignorantd? Pentruce inteliget* voastra nu s'a deschis niciodata razelor adevrului ? Si pentruce inima voastra n'a gustat
mierea dulce a dragostei dumnezeesti ? Toate aces-

-tea sunt pinea cereasca a invatturii si a intelepciunii pe care voi afi fi gustat-o cu placere,

pentruca firea voastr o cere. Voi ati cenit aceasta

pine dela stapnii vostri, azi vinduti in mare parte
lui Satana i ei executori ai unor legi nepioase sau

amutiti de frica mizeriei nu v'au dat-o. Voi o

cereati parintilor vostri, iar ei preocupati ca sa castige hrana de toate zilele, nu se gseau la post nici
1) Luca XV. 5.
2) loan X. 11.
3) Ioil II. 16.

www.digibuc.ro

362

dimineata ca s primeasc primele voastre mn-

gieri, nici seara ca s vi le dea ei si

ceark

socoteal de cum ati intrebuintat ziva. Mamele

voastre, In sufletele lor se concentrau alt dat, ca

in cel mai dulce i mai sfnt azil, toate darurile
lui Dumnezeu. De la un timp ins, ce au fost ele
pentru cei mai multi ? Pe fruntile lor neincununate de razele crestinttei, nu se vede deck glteala f Ark' demnitate a femeei ; femeia adic fragilitate, adicA lipsa de grije, adicA vanitate, adic
nimic din ce poate s formeze cea mai frumoas
capod'oper sufletul unui crestin. Nu mai rdmne dect preotul vostru cel asezat aproape de suflete ca s le hrneascA i s le dobndeascA pre ele.

Eu am venit ca viatd s aibd si mai mull s

$i ca s frngA painea aceasta pe care o

cereau copilasii, nimica nu-1 impiedich. Tot ap nu
s'a ostenit ca s caute pe acei copii indrtnici, cari
nu voiau s fie condusi de el. 5i merge dupd cea
piedutd plind and o of l pe ea si afland-o, o pune
pe umdrul &du bucurandu-se2)". In loc s meargd

dup ei si
intoarc, el i-a lsat si furul i-a
rpit. lard dupd cel strein nu merg, ci fug dela
ansul, cd nu cunosc glasul streinilor 9". Nu i-a
adunat la Biseried si nu le-a propovAduit credinta si de aceia Biserica neconsolatA a rmas de

pierderea a tot ce are mai scump. Rahel

pe fiii sea si nu erd cine s o magde".
muti, cari nu pot ltr, cari viseazd intru

asternut si iubesc a dormild. $i ca niste

de rusine cu sufletul, cari nu stiu satiul i sunt rdi
nestiind intelegerea ; toti au urmat chile sale, fiestecarele dupd pofta qverilor dela marginile lui4)".
Pstori muti, ei n'au tiut, sau n'au putut, sau n'ait
1) Ioan X. 10.
2) Luca XV. 5.
3) loan X. 5.
4) Isaia LVI. 10-12.

www.digibuc.ro

363

voit s strige i s lupte cu hrpitorii voOri".

Ash va zice Domnul la ziva judeafii poporului
incredintat ngrijirii noastre duhovniceti, cnd ca
un singur om i el se va riclic ,spre a ne blestem ;
iar mna. lui Dumnezu se va ridicA de asupra noastea' pentrucA nu ne-am fAcut datoria.

Venifi p4cAtoOor, continuA dreptul Judeator, veniti voi pentru care mai cu seam Fiul s'a
pogorit din cer n'am venit s chem pre ceidrepti
la
ci pre cei pdclitosi"1), voi despre
care el zice: cd asci va fi bucurie in cer de un

pdaitos care se pocdeste deal de noudzeci ,si noud

de drepti, cdrora nu le trebueste pocdintd2)". Voi
pentru care el a asudat In Ghetsimani, pentru cari
a suferit loviri peste obraz, biciuire i pironire pe
cruce i pentru cari a murit impcnd cerul cu pdmntul. Venifi voi pdcdtoWor, pentru cari Sf. Apostol Pavel
artat atta dragoste cnd a zis:

cd asi fi dorit euinsumi a fi despilr(it de Hristos

pentru frail mei3)" aceast ultimA expresie, parte
a zelului pentru mntuirea sufletelor, voi a cdror
intoarcere ar trebul s fie dorit, desAvarit prin
tot felul de sforlri pentru ca cuvntul Sf. Apost.
Iacob s fie deplin cel ce a ntors pe pilcdtos dela
rdtdcirea cdei lui, va matul suflet din moat* si
va acoperi mullime de p4cate4)". Veniti i spunefi
ce a fcut PArintele vostru duhovnicesc ca s. \TA'

c4tige? Ce rugkiuni a Indreptat el spre cer ?

Ce cazne i posturi v'a impus el ? $i ce periCole a

intmpinat el pentru intoarcerea voastr la pocinf ? Wiz/1nd cd nimica nu foloseste..luilnd apd si-a

spdlat minele "inaintea poporului zicnd: nevi120 vat sunt de stingele acestui drept5)". Iat ce a
fcut el. Dup ctevA zile dela sosirea lui in pa1) Luca V. 32.
2) Luca XV. 7.
3) Rom. IX. 3.
4) Iacob V. 20.
5) Mat. XXVII. 24.

www.digibuc.ro

364

rohie a vdzut cd nui i se dd atentiunea 5i respectuI

cuvenit, a biserica este goal, cd abi et-A salutat
cnd trece, ea' copiii nu rdspundeau la chemarea
lui, cA la mdrturisire 5i pocdint nu mai venea nimeni, cd laugh' muribunzi nu mai el-A chemat, cd se
multumeau cu serviciul pogribaniei fkut la inmormntdri 5i cu acele ctevA picdturi de vin ameste-

cat cu untdelemn aruncate peste cadavrele puse

In sicriu 5i gata de Inmormntare. La toate acestea

5i-a splat minele zicnd : Nu sunt vinovat, cu

att mai rdu pentru ei ; ei vor iadul, sd se duc'd In
el, timpul sfintilor 5i al minunilor a trecut. Servitor necredincios Ii zice Domnul, tu n'ai voit sd ai

mild de fratele tu, cum am avut eu mild de tine

de attea ori. $i ce ceri tu acum 5i ce meritd necre-

dinta ta daa nu ceeace am vestit In Evangelia

mea : Si milniindu-se Domnul lui, l'a dal pe et
muncitorilorl)". Dup acestea Inaltul Judeedtor

se va adres sdracilor zicndu-le : Veniti sdracilor, voi cei prea rubiti de Hristos, pe cari el v'a
pus inaintea tuturor In cea dintiu cuvntare a sa :
Ferici(i cei sdraci cu duhul cd acelora este impiirlitia cerurilor2)" voi cu care el s'a identificat
Amin, zic voud, infra cat ati Iiicut unuia dintru
acesti frati mai mid ai mei, mie ati fikut3") veniti repede s mntuiti pe acest nenorocit 5i sd reproduceti scena mi5cdtoare descrisd de Domnul.
Cil am fldmetnzit si mi-ati dat de am mlincat,Insetoat-am si mi-ati dat de am bdut, strein am fost
si m'ati primit, gol si m'ati imbriicat, bolnav am
fost si m'a(i cercetat pe mine, in temnitd am fost
si ati venit la mine4)". Veniti.... le zice Domnul_
Dar ce vAd 5i vedem cu tofii ? Atunci se va vedei
Sf. Apostol Petru convertind Iudeia ; Sf. Apostol
1) Mat. XXVIII. 34.
2) Mat. V. 3.
3) Mat. XXV. 40.

4) Mat. XXV. 35-37.

www.digibuc.ro

365

Pavel tArAnd dupA el lumea IntreagA. Sf. ApostoI

Andrei Ahaia i Scifia. Sf. Apostol loan Asia.

Toma, India. Sf. loan GurA de Aur se.va apropi
cu credinciosii din Antiohia si Constantinopol etc.
toti acesti sfinti Apostoli i mari dascAli ai lumei
se vor apropi In ziva judecatii de Dreptul si severul judecAtor a toatA lumea cu activitatea Jor
laudabilA. Dar preotul pAcAtos cu cine se va prezentA ? Cu copiii pe cari i-a neglijat, cu pdcAtosii
de care el n'a avut nici cea mai micA grije, cu sAra-

cii pentru care el a fost aspru si indiferent si un

strigt Ingrozitor se va ridic in contra lui. Scoa-

M-te Dumnezeule, alege judecata ta, adu-ti aminte

de ocara ta, cea de cdtre cel nepriceput loaf?! ziva.

Nu uit glasul slugilor tale, mdndria celor ce te

urdsc pe tine s' a ineiltat pururea"1). Drept e,sti
Doamne si drepte sunt judecdfile tale, poruncit-ai dreptatea a ti meirturiile tale ,si adevdrut
Dumnezeu este judector drept
ytoarte"2).
,si tare .,siindelung riibdtor si neaducand miinie"3)

Doamne, va zice poporul, tu esti Dumnezeu tare,

bun, milostiv i abdAtor ; tu esti dreptatea insasi
si judecMile tale sunt drepte ; ridicA-te Doamne.
ridicd-te si pedepseste pe vinovat. latd acela care
ar fi putut sA ne mntuiascA si care n'a fAcut
ceasta ; iat servitorul tAu cel lenes si care n'a folosit cu nimic talantul ce i-ai incredintat. A fost
smuls, a murit, la ce poate s serveascA el acum,
dacA nu sA hrAneascA Intunerecul cel mai din afarA si focul cel vesnic".
Da, cnd va fi chemat la judecatd, preotul, toate
acestea i se vor pune Inainte si judecata fArd milA
se va face. Atuncea acela care ar fi putut sA mntuiascA pe altii se va vede cu asprime dojenit si pedepsit.
I) Ps. LXXIII. 23-24.

2) Ps. CXVIII. 137.

3) Ps. VII. 12.

www.digibuc.ro

366

doua consideratiune care va face judecata de

temut sta. In risipirea iluziunilor ce fiecare are

clespre sine : Providenta ne face, zice un predicator celebru
ca sa ne ardtdm infro zi ceeace

santem ,si s incetlim in fine de a apiirea aceea ce

nu suntem".
AdevArul, e drept, nu poate s rAmaie pe
vecinicie captiv $i intunecat. Aici pe pAmnt e cte
odatA ascuns $i s'ar pute spune cA omul de teamA
sA nu se arate, indese$te cu plAcere valurile cari II
acoperA. Vecinic ca Dumnezeu, adevrul i alege
timpul sAu ca sA se arate dar i atunci desfigurat,
nefiresc, pnA cnd deodatA se ridicA, se rede$-teaptA, iese din lncezirea $i din rAbdarea sa, dupA

cum spune Tertulian : Exsurge veritas et quasi

de patientia erumpe". Ziva acestei rede$teptAri $i
a acestet aparitii fulgerktoare va fi ziva judecAtii.

Dar, este foarte cu greu ca cinevA sA poatA

spune, .torturile $i sugrumarea ce se face adevArului chiar de cAtre aceia cari ei cei dintiu erau
datori sA-1 scoatA la iveal. SA o mArturisim acum,

spre a fi scutiti cel putin de acea dureroasA mustrare care ne va fi fAcut mai trziu. Noi suntem
abili $i cu artA IndepArtAm responsabilitatea pentru crimele altora, strngem norii ca s ne ascundA
cu negura lor datoriile noastre. Intr'un cuvnt noi
suntem destoinici la- toate $i inclinati a ne face
iluzii. Porniti pe drumul acesta primejdios, iubim
totul In noi, pnd i defectele noastre ; totul ni se
pare scuzabil, pAnA i actele cele,mai respingAtoare

$i punem pe socoteala slAbiciunei firei aceea ce

este numai efectul libertAtii noastre celei neinfrnate. Ne clAm prin urmare, necurmate iertAri de
pAcate, pe cari de altminteri le-am refuz. altora
i pe deasupra ocolim cu grije de a ne pune fatA in
fa-0 cu noi in$i-ne.
1) Bourdaloue.

www.digibuc.ro

367

Reflexiunea ne supr, o convarbire cu cuno$tinta noastr ne jeneaz ; ne temem ca $i de moarte

ca s ne cunoa$tem, pentru c atunci, cum spune

minunat de bine fericitul Augustin ar trebui sit

ne urim". Iluziile sunt adesea cel mai mare pericol pentru sufletul nostru pe care ele II adorm, 11 im-

piedic4 astfel de a vede ceeace este adevrat si-I

las u$or $i aproape frd remu$cri s se rostogoleased pn In fundul celor mai adnci prpstii.

Primul efect al judectii lui Dumnezeu va fi

dar atunci cnd ne va chem la aceast cuno$tinfl

de noi in$ine $i cnd ne va sill ca s vedem noi
singuri ce suntem. Descoperirea care se va face
atunci, adevrul care se va arlt in acest moment
solemn, totul $i toate vor fi att de ingrozitoare
inct noi vom incerca, spune Sf. Evanghelie o su-

premd sfortare ca s ne ascundem. $i vor zice

munfilor, acoperifi-ne pre noi si dealuTilor cddefi

peste noi..., peste fiii nedreptdfei, venit-a a-i pedeps pre ei"9 Dar nu, muntii $i colinele vor famne nemi$cate ; mai Intiu se va face despuierea
$i apoi Inftisarea, numai 'Dumnezeu stie in mijlocul a ce fel de spaime si InfricoOri. Atunci nu
va mai fi iluzii, adic piedice, care s ne ia vede-

rea. Atunci a zis lisus lui:.Du-te dupd mine

satano cd scris este, Domnului Dumnezeului tact

te vei inchinti .5i lui singur vei sluji"2) Aceasta e.
porunca care ni se dd si noud. Noi Ins am Ingenuchiat inaintea idolilor, nu de lemn $i de marmor, dar de carne $i de snge ; i-am adorat pe ace$tia ru$inndu-ne cinstea $i demnitatea in care
Domnul ne-a pus. Acesla e adevdrul. Cinsteste
pre tat& tdu si pre mama la, dupd cum a poruncit
fie Domnul Dumnezeul tdu, ca sd-fi fie bine (ie

si 'sd trdesti mul(i atti pre pdmntul carele dd

1) Osie. X. 8. 9.
2) Mat. IV. 10.

www.digibuc.ro

368

fie Domnul Dumnezeul Mu. Sd nu ucizi, sd nu

prea curve$ti, sei nu furi, sd nu mdrturise,sti strilmb

.asupra deaproapelui Mu. Sd nu pofte$ti muerea

deaproapelui tdu, nici farina lui, nici sluga lui, nici

slujnica lui, nici boul lui, nici toate cate sunt ale
deaproapelui Mu 9". Acestea In legea veche, iar
in legea darului, Domnul zice : Auzita-fi cd s'a

zis celor de demult sid nu ucizi, iar cel ce va

ucide, vinovat va fi judedifei. Eu insti zic mud,

cd tot cel ce se metnie pe fratele sdu in desert,
vinovat va fi judecdfei, iar cine va zice fratelui
sdu raca ; vinovat va fi Soborului, cel ce va zice
nebune, vinovat va fi glteeni focului... Auzita-fi
cd s'a zis celor mai de demult sti nu curvesti;
iar eu zic voud cd tat cel ce se ttild la muiere ca
set o pofteascd pre ea, iatii a curvit cu ea intru

nima sa. lard ati auzit cd s'a zis celor de demult sd

nu juri strilmb, ci sti dai Domnului jurmlinturile
late, iar eu zic voud nici de cum sd nu :wa(i, nici
pe cer cd este scaunul lui Dumnezeu, nici pre piirniint cd este asternurt picioarelor lui, nici pe lerttsalim cd este cetatea marelui lmpdrat etc... Auzit-afi cd s'a zs ochiu pentru ochitt $i dinte pendinte, iar eu zic voud sd nu vd punefi in potriva
rdului, ci de te va lovl cinevel peste fafa obrazului
cea dreaptil, intoarce-i lui $i cealaltd celui ce va
sti se judece ca tine $i sd-fi ia haina la, lasd-i lui
cdmasa si de te va sill s mergi o mild, mergi
lui $1 de
cu el cloud. Celui ce cere dela tine

cel ce vrea sti se imprumute dela tine, nu te in-

iube$ti pe aproapele
toarce. Auzita-fi cd s'a zis
sd urd$ti pe vrii$ma$ul Mu. lar eu zic voud:
ittbifi pe vrd jma$ii vo$tri, grdifi de bine pre cei
ce v grilesc de rdu, facefi bine celor ce vd urdsc
pre voi... Drept aceia, fi(i desdveir$ifi precum $i taIdi vostru cel din ceruri desiivar$it este"2) Aceasta
1) Deut. V. 16-22.
2) Mat. V. 21.

www.digibuc.ro

369

este legea. Am ucis numele cel bun sau sufletul

fratelui meu ; m'am adpostit indrtul unor principii arbitrare $i la Indemin pentru ca s svirsesc
o nedreptate. Am folosit dorinfa mea, inima mea
toate membrele mele ;aceste membre cari nu-mi apartineau si cari erau ale lui Iisus Hristoss'au trt In noroi. Acesta este adeveirul. la/ tu omul lui
Dumnezeu fugi de acestea i urmeazd dreptatea,
evlavia, credinta, dragostea, rdbdarea,

Luptd-te lupta cea band a credintei, apucd-te de

vieata de veci la care si chlemat esti "1). A-

oeasta este de la chirotonia mea calea mea

datoria mea. Prin gusturile mele, prin Inchmele, prin ingduintele mele, prin deprinderele mele, am devenit nu un om al lui
Dumnezeu, ci un om al lumei ; n'am fugit de lucrurile vremei, ci le-am poftit si le-am cutat. Iatd
ce e adevrat. Si tot as, descoperirea se va urm,
scotnd la iveal toate pretextele, toate vicleniile,
toate inselrile de constiint inteles intocmite, in

cari, bietul suflet s'a refugiat o vieat intreagA.

Sd-1 inghitd pre el ca iadul de viu ci sd stingem
pomenirea lui de pe pdmiing)". Nu poftiti moartea "Wm necazurile vie(ii voastre, nici vd trageti
voud pieire cu lucrul mineior voastre"3).
Deci, la judecat este trecut timpul in care noi
Insine ne osndeam si tot noi ne gratiam ; timpul

In care ne er cu putint s ne revoltdm in potriva

severittii vre-unui duhovnic si cnd cdutam
gseam altii mai indulgenti ; In care spuneam altora c" sunt pAcAteisi inaintea lui Dumnezeu ; dar
c gratie lui, nu aveam de ce s tosim In fata oa-

menilor.; timpul In care dezordinele nefiind cu

1) I. Tim. VI. 11. 12.

2) Priv. I. 12.

3) Intt lep. I. 12.

24

www.digibuc.ro

370

Ingrijire ascunse, mergeam cu fruntea sus, severi,

nemilo$i pentni altii, plinti de indulgent, de Ingmfare $i de arogant pentru noi In$ine.
In acest moment, nu mai putem ave mcar cu-

rajul profanator pe care Il aveam cnd ne luam

asupr-ne cuvntul Domnului i Mntuitorului no-

stru lisus Hristos : Cine dinire voi mii mustrii

pre mine de pdcat?"1) Din acesfea se vede pAni

unde pot duce iluziunile...., pn la prefacere, expunndu-ne astfel la o a treia ru$ine in ziva judectei, la ru$inea ipocriziei demascate.

A-ti ascunde adevrul tie insuti e o pagubA, e

o mare gre$ald, dar a supune din bunk' $tiint $i
din socoteal acest adevar la un fel' de profanare
adulter ; a vol s-1 faci compticele unei vieti pentru care el este o osndire izbitoare $i o dezmintire formal ; a lu ca o masc virtutea, care poate
fi numit expresiunea desvAr$it a adevrului

adevrul pus In actiune$i a te InfAtiO astfel

travestit respectului, afectiunei, admiratiei fratilor

toat lumea $tie numele ce poart aceast
indeletnicire $i locul pe care-1 ocup ea In scara
vinovtiei.

St'm ate odat citind Sf. Evanghelie din care

se desprinde o simtire plcut $i acel parfum suav
care face sufletului $i inimei atta bine $i dup'd ce
citim mai mult timp, de odat ne vine In minte figura blnd a Invttorului nostru, cum $i chipul
cu care el a tratat pe ipocriti. Mai mult, rmi incremenit $i te intrebi dac e cu putint ca acest cuvnt, care curgea a$a de lini$tit, a$a de dulce, al$a

de limpede s devie o lav izbucnitoare $i arztoare, stigmatiznd pentru totdeauna unele fizionomii josnice $i murdare. Acei cari le purtau In
1) loan VIII. 46.

www.digibuc.ro

371

timpul acela se numeau Farisei, sectA trufasA, neInduplecatA si care continud, cu toate cA ea a fost
sfasiatA si necinstitA de sngeroasele lovituri ale

Domnului nostru. Poporul acesta cu buzele ma'

cinsteste,

iard cu inima lor departe este dela

mine"... cd din liiuntru, din inima oamenilor ies

cugetele cele reZe i prea curviele, uciderile, furtisa-

gurile, ldcomiile, rdut dtile, inseldciunile faptele de

rusine, ochiul viclean, hula, trufia, nebunia"..9

Cand faci milostenie, nu trambita inaintea la pre-

cum cei ftarnIci fac iii adundri si in aliti ca sd

se meireascd dela oameni, adevdr zic voud, cd-si
iau plata lor". Nu judecati ca sd nu vd judecati,

c cu ce judecatd yeti judeca, vd yeti judeca, si cu

ce mdsurd yeti mdgurti, se va mdsura
Atarnice scoate infaiu barna din oclziul tu si atunci
vei vedea s sco# stercal din ochial fratelui leiu"2).
E cu putint oare s vezi un dosar de judecat
mai infricosAtor si o;executie mai bine Indeplinit ?
Dar, cum am mai spus, secta aceasta a fariseilor

serpi, vipere, fii de nAprcinu este Inch' stinsA

lucru vrednic de plans, sinagoga iudeilor i-a vrsat In bisericile noastre. SA nu struim mai mult
deci, ci In sac si cenuse, cu fruntile plecate i cu
zdrobire de inimd s." cerem Indurare mai IntAiu
pentru noi i apoi, dacA mai sunt i azi, pentru urmasii acestui neam blestemat. Ei vor pute evitA
osnda, In lumea aceasta, fdr ca sA poat face
aceasta la ziva judecAtii Irish% Auziti acestea
preoti... c asupra voastrd este judecata3)". C ce

voiu face cand m va cerceta Domnul? 5i and

va fi intrebare ce voiu rdspande ?" 5i voiu
descoperl cele dinapoia ta lnaintea fetei tale si
voiardta neamurilor rusinea la 5i imptiratilor ocara
1) Mareu VII. 6. 2 ; VII. 1-2.
2) Mat. VI. 2. VII. 1. 5.
3) Osie. V 1.
4) Iob. X.XI. 14.

www.digibuc.ro

372

Ce chin $i ce ru$ine ! S fi trecut in lume

drept preot plin de curfenie $i zel $i s te inffi$ezi deodat cu deprinderi att de nepermise ; s
fi trecut drept om de rugAciune, s fi $tiut s. iei
atitudini de inger la altar, de ascet, cnd spovedeai, de apostol, cnd predicai $i deodat s fii
obligat a te art sensual, sacrilej ; s ai o moarte
care s fie un doliu public, s ai funerarii la care
se va inghesul multimea, s fii primit in biseric
unde fi se vor aduce omagii, plnsete, poate t$i
dorinfe $i rugciuni ; s faci ca s fi se spun : a
fost sun sfnt" $i pe nea$teptate s fi se dovedeascI
contariul. Ce ar fi dac fantoma unui asemenea

preot s'ar ridic deodat lng sicriul su $i ar

sill cadavrul ca

ridice capul din fundul co$-

ciugului $i s strige cu o voce din ce in ce mai

plngdtoare : ,Acum sunt acuzat, acum sunt judecat, acum sunt condamnat". Aceasta este cea mai
ingrozitoare soart $i de ea va ave parte ipocritul
$i tofi aceia cari se leagn in iluzii $i unii preofi
o clip dui-A moartea lor.
E nevoie oare ca s $tim cum sunt aceste curfi
extraordinare de judecat ? Trebue s tim unde
se fin ele ? Sau e nevoie pentru aceasta ca s mergem In calea preotului ca s-i vedem teatrul viefii
$i al morfei sale ? Acestea-s chestiuni secundare $i
cari nu interleseaz att de mult Aceia ce este sigur, aceea ce $tim este c vom fi judecafi. Da, vom

fi judecafi de supremul Stpn, care ne va cere

socoteal cu rigurositate $i care va rdscoll toate
colturile sufletului nostru, toate cutele existenfei
noastre.

Judectorul, iar4i $tim, c va fi infailibil $i

hotrirea sa irevocabil $i fr amnare. El va
cercet nu numai pcatele fcute de noi, ci $i pe

cele pe care le-am fcut s fie comise, cum $i pe

1) Naum III. 5.

www.digibuc.ro

- 373 -

cele pe cari puteam shi 'le impiediam. Cui s'a

dal mult, mult se va cere dela dnsul..., i dirt
maim ta se va cere sufletele lor". El va pune In
sfar$it In acest act a$ de grabnic, toate formele $i
toate elementele cari constituesc o judecat.
Iar acuzatul pe care-1 cunoa$tem, va fi preotuI
vinovat, nenorocit. In ce stare se va infaitiO el ?
Iat aceea ce trebuie s' $tim.

Inaintea judeatorului suprem care $tie toate,

preotul se va Inati$A nici mai mndru $i nici mai

arogant cum se prezint cte odat cinev inaintea
acuzatorilor din lume, dar convins, umilit, sub-

scriind mai dinainte sentinta care va fi data.' $i

silind con$tiinta sa s zic : Drept e$ti Doamne
$i dreapt este judecata ta". AO dar, va fi acest
preot, ne mai nddjduind, s scape de ru$ine $1
de osnd, dar sigur de o condamnare pe care el
cel dintiu o va aprob. Va repet pentru ultima
oard, dar In zadar, acel Dumnezeule curAte$te-msd
$i rnA iart pre mine pkAtosul" dela treptele sfn-

tului altar, cuvinte cari ar fi trebuit s4-1 opreasa

de attea ori ca s." le urce ; va- fi deci acest preot

singur $i prsit. Si cine i-ar pute veni In aju-

tor ? Martorii ? Ajutor protivnic a$teptrilor sale.

lath' ce se poate a$tept dela ace$ti martori. Vor fi
martori acolo, Ins, ca s6-1 acuze $i s-1 fac s
dea socoteal am'Anuntit. Sufletele pe cari el va
fi avut nenorocirea s." le scandalizeze sau s.' le
piard, Dumnezeu le v(a chemA $i acestea bleste-

mndu-1 din nou, vor art ziva $i ora cklerei

lor, cursele pe cari el le intindek ocaziile pe cari

el le da pentru abaterea $i Caiderea lor. Biserica

In care el ar fi trebuit s se roage cu cldur, sA
edifice pe credincio$i prin modestia sa, prin zelul su, prin mila sa $i din care el a fkut teatrul
indiferentei sale, poate al vanitAtei sale, II va trimite martori din sfntul altar, ale cdrui trepte de

marmor au fost mai putin red dect inima sa,

www.digibuc.ro

- 374 din acest jertfelnic care a stiut mai bine deck gura
si deal inima sa sA.aciApostease. pe Dumnezeescul

Miel si din jurul scaunului pocintei, la care el

n'a stiut sA cheme pe pAcAtosi. Toata creatiunea,

pArtase fortata a nedrepttilor sale, va scoate ge-

mete strigind cdtre Dumnezeu, ca el, preotul, a

fAcut-o s slujeascA unor intreprinderi blestemate,

pe cncl ea trebui s glorifice pe Sapanul

Domnul su.
Ingerul sau pzitor, insotitorul sa.0 nedespArfit,
va stA Inca ca martor si va ven sA mrturiseascA
in contra lui. El va arAt acele multe bune
pe cari le-a respins, acele remuscdri InAbusite,
retrageri nefolositoare, spovedanii ru fcute, imprtiri frA vrednicie si frA folos. E de prisos
a mai vorbi de acuzatorul cunoscut de toti, care se
va arda mai mult ca ori cnd plin de mnie, surzAtor de triumful sn, reclamndu-si prada si pregatindu-se sA o dea muncilor vecinice.

In fata acestei judecgi nici un apardtor .nu va

fi. Nimeni nu se va ridich ca sa ne sustie, nimeni
nu se va arat ca s zmulga pe acest nenorocit din
prapastia In care de bunk' voe a cAzut.
Inssi Prea Sfnta Nascatoare de Dumnezeu,
buna si sfnta noastr mama, apArRoarea si susIinAtoarea celor nevoiasi, providenta noastra de pe
parnnt, Maica Mntuitorului nostru, In fata mniei divine nu va pute nimic. Da, nu va pute sa
faca altceva deck s se Intoared cu privirea dela
noi, sA plngA si s se deprteze, spre a nu fi de
fat la scena de desnddejde care va urmA si prin
care se terminA totul.

Tu, i va zice Domnul, nu m'ai voit pe mine

in timpul vietei tale, m'ai tradat, m'ai vndut In

mod nedemn ; te chemam ziva si noaptea, ing coboram la tine In toate diminetele si nu mi-a fost
cu putint ca s.' pot patrunde In inima ta. Mainele
tale pAtate mA rAstigneau si satan care te cere In
www.digibuc.ro

373

clipa aceasta, triumfa cnd mA vede injosit si necinstit de tine. Asteptam o lacrimA, o prere de rail,
o intoarcere din parte-ti ; eu te Insarcinamt, sa dai
altora iertare i tu n'ai fost In stare sA pAstrezi
mcar una... Iudo, du-te cu fratele tAu i tn task.'

sA ma' urc la cer". $i indatA seznd pe scaunul

maririi sale va pronunta. sentinta : Pre sluga netrebnied aruneati-o iniru intunerieul eel mai din
afard, uncle va fi pilingerea si scriisnirea ditzfilorl)"

Dar, Doamne, Doamne

ingAduit a crede,
c foarte putini dintre preotii ti, vor fi cari sA merite aceast soartA si o astfel de cumplitA osandd.
Nu, StApAne, nu va fi cu putint ca preotii ti
stea fat la o asemenea scen ingrozitoare, ei vor fi

pArtasi, in mare majoritate unei alte scene mai

incurajetoare. Noi nu suntem blestemati, StApAne,

nu suntem i nici nu vom fi osanditi. Noi sunterri
niste srmani pAatosi, tristi i pocAiti, vinovati ca
Sf. Apostol Petru cel ce s'a lepAdat de Tine de trei

ori, e drept, dar ochii noOri i inima noastrA e

plinA de lacrime si suntem botrti a plnge Ora

la moarte gresalele noastre.
Ai milA de noi, Dumnezeule mare dupA multitimea milostivirii tale ; i aminte la slAbiciunea
care ne-a -Carat la uitrile de care ne aim, la gresalele cari ne fac s rosim ! Tu ai fi iertat si pe Iuda,
o stim, dacA s'ar fi intors si G'ar fi umilit ; priveste-ne la picioarele tale. Nu ne respinge,
la lacrAmile noastre, auzi suspinele noastre, binecuvinteazA inceputul pocAintei noastre".

Preotul care va cugeta astfel si se va purt

in chipul acesta, va avea viata la fet cu a preotilor

celor sfinti ; moartea lui pasnia i judecata lui va
fi cu totul in altfel de cum a fost descris. Ea se va
1) Mat. XXV. 30.

www.digibuc.ro

376 --

termina cu sentinta pe care o cunoastem bine si pe

care Domnul o va pronunt zicinci: Veniti binecuveintatii Petrinlelui meu, mosleniti 2mpdr?i(ia care
este OW mud dela intemeerea lumeil)".$icu bucurieil va primi zicndu-i : Bine slugii bunli icredincioasid, peste putine ai Jost credincios, peste
multe le voiu pane, intrii mntru bucuria Domnului Mu".

1) Math. XXV. 34.

www.digibuc.ro

--

Biruinfele mortei i Infrngerea sa

$i dupd aceasta a cdzut pe pat
fi a cunoscut cd va sd moard.b
(I Macab. I. 6.)

In acest chip se sfrseste, la inceputul primei

c'rti a Macabeilor, povestirea unui om care la 32
de ani ajunsese stdpnul lumei1). Tot in acest chip
s'a isprvit si se isprveste In fiecare zi povestea
oricArei vieti omenesti, glorioasg sau obscura, bogat" sau sracd, veseld sau trist. Omuil si-a zidit
locuinte mrete. Ca s-si adposteasc'd existenta
trecAtoare a fkut apel la piatrA, la rnarmorl la toate

materialurile cari pot rezist timpului. El a petre-

cut In jocuri si in plkeri, 30, 50, 60, 80 de mo-

mente numite printr'o conventie ani si dupd toate

acestea, inteo zi a cdzut, sau a fost pus In patul
sdu si a inteles cA moartea sose. Lacomul a grlrnAdit comori, trufasul a despretuit pe fratii sAi,
desfrnatul si-a degradat torpul si si-a injosit sufletul si, dupd toate acestea ei au azut ca toti ceilalti i moartea a venit s-i rpeascg.
Preotul s'a ostenit o vieat intreagA in ogorul ce
i s'a incredintat spre cultivare. Muncitor statornic,
el l'a destelenit, a semAnat pe el smnta bunA pe
care a vAzut-o incoltind si crescnd ; ea s'a copt la
razele soarelui adevArului si drepttei si dupd
toate acestea pe cndsecerdtor fericit adun
1) Alexandru Macedon, feciorul lui Filip.

www.digibuc.ro

- 37i snopii Imbelsugati ca s-i aducA In hambarele stA-

panului, a cAzut la pat si a lute les a trebuih sA

moarA.

Da ash este. Moartea a fost, moartea este Ina,

moartea va fi mereu sfarsitul inevitabil al oricArei

existente de pe pmnt si noi cari scriem aceste

randuri, noi cari le citim, Intr'un an, Inteo lund, In

catevh zile, maine, Intr'un minut chiar putem csA-

deA, sau putem fi tinuti In pat si moartea ne va

gasl acolo. Noi InsA sA facem cat vom puteh pe
bravii ca astfel sfarsitul celei mai frumoase vieti
sd ne fie mai plAcut. Spre a fi astfel, un lucru se
cere. SA cAutAm a cunoaste moartea, cdci ceeace se
cunoaste bine, niciodatd nu e de temut. Rdmane sd

ne apropiem de ea Inainte de a sosl, sd IndrAznim

a o privl In f atA, s sondAm adancimile ei triste,
pentru a trage din ele InvAtAminte folositoare.
Atunci de sigur cA ea nu ne va Ore asa de grozavA.
Moartea in adevAr, mai putin grozavA decat pare

si mai ales deck se vede In general, dacl ea poate

mult asupra omului, omul si In special preotul

poate mult mai mult asupra ei. Aceasta reese limpede din ceeace putem numi biruintele mortei si
Infrangerea sa si despre care chestiune voi vorbi In
cele ce urmeazA.
*

Orice biruintA presupune o luptA si orice luptd

presupune doi protivnici. Cand auzim dar, cA

moartea a biruit, moartea a Invins, urmeazA a intelege prin acestea cA moartea s'a luptat cu un protivnic pe care-I tine sub picioarele sale Inteo Infrangere umIlitoare. Dar cinevh poate sA se lupte

fugind sau atacand pe inimic. A fugl de inimic

este mai putin onorabil deck a-1 atach si cu toate
cA fuga a fcut ilustri pe unii cdpitani renumiti
si le-a procurat izbanda, se poate zice In general;
cA nu aduce o biruintA glorioas. Fuga de altfel,
www.digibuc.ro

379

nu e totdeauna ingduit, ea nu este chiar in tot-

deauna posibia $i a face uz de ea, inteun caz

sau In altul, este a comite o la$itate. Dac mucenicii inainte de a primI mucenia n'ar fi respins cu
groaza sacrificiul ce li se impunea a aduce idolilor, ar fi fost niste la$i, pentrud totul, evanghelia $i fratii lor morti sau vii $i cerul $i pmntul,
totul le strigh c pretuiau mai mult murind. Moartea are un duman grozav In lume. Acesta e viata.
In lupta pe care e vorba s'o descriern In momentul
acesta pe scurt ins, nu este nevoie ca s artAm
moartea in lupt cu viata universal, e destul sd aedam nurnai pe orn In luptd cu ea. Moartea atad
inti pe om, e natural deci ca acesta s'al se apere.
Inainte d'a enumr feluritele mijloace de apdrare Intrebuintate de orn, se cuvine a lu In considerare frica care are o influentd decisivA in lupt.

Omul are &id de moarte $i tot atnd sd se a-

pere contra ei, el n'are incredere In puterile sale $i

foarte u$or s'ar.invol, ar refuzA chiar cu plcere
lupta, dar este cu neputintd.
Moartea merge vecinic, inainteaz $i pare a zice

d nu e ndejde de mntuire. Omul se hotAr4te

dar plin de spaimA ; se inchide spre a sustine asaltut in diferite fortdrete pe cari $i le-a zidit
in grab. Prima din aceste fortrete e gloria $i onorurile. Bietul om, srmana creatur a lui Dumnezeu, socote$te c cu gloria va invinge totul. Se
in$eal ins, oridt de strlucitoare ar fi ea, cci
cu totii $tim ce rAmne din glorie cu timpul. Randuit este tuturor oantenilor odaM sel moariil)".
Regele astAzi este $i mine va murI.... In pmnt
se reintoarce, acesta e glasul irrtelepciunei lui
Dumnezeu.

Au murit.... e glasul care strbate toate vrstele,

care se auze acum o mie de ani $i eri, care se va
1) Evrei IX. 27.

www.digibuc.ro

- 380

auzi mine $i In totdeauna. Dar, vor zice unii, armatele lor, daca erau cuceritori renumiti, nu i-au
aparat ? Dar geniul lor de oratori, de poeti, de arti$ti n'a putut oare ca Sal le ajute ? Nu. Ei au murit, restul nu mai e nimic, sau intereseaza foarte
putin. Dar pmantul, o fi tremurat oare cnd cel
Incarcat de glorie si-a dat ultima suflare ? Sau cel

putin, cnd acestia au prasit lumea nu cumva

s'au dus insotiti de cineva, sail in altfel de cum se

duc saracii $i nenorocitii, despuiati de tot avutul $i

gloria lor ? 0 nu, pmntul nu se va misch $i ei

nu iau nimic cu ei In groapa.
Izbit In mijlocul victoriilor sale si cand salbateca-i pofta, dui-A ce a pustiit Asia, face sa tremure Europa, Cazuse $i el la pat $i o boala cunoscuta II sf$i repede. Dar inteo zi cnd memoria
lui aproape stins evoca stralucitele sale triumfuri
.$i pe cand i se fcea CA vede trecnd pe dinaintea
patului sail acele cmpii imbalsamate ale Arabiei
si acele cmpuri fertile $i razatoare ale Egiptului,

ale Siriei, ale Persiei $i ale celorlalte tari pe cari

sabia lui le subjugase, sufletul lui patruns de izolarea de plans In care intrase, vaz bine ea se ducea sigur In locawl viciniciei $i c mormntul
este prea Ingust spre a cuprinde regate, cetati sau
altceva decat o gramad de carne descompusd.
Rsboinicul murind cunosc pentru prima oara,
dar prea trziu, de$ertaciunea mretiilor omene$ti
*i voind sA dea poporului sail $i lumei o ultim
$i inteleapt lectie, chiemd pe unul din soldatii sai

$i-i poruncl s plimbe In loc de drape], pe toate

strazile ora$ului, giulgiul cu care trebui sk-1 In-

groape strigand : lat tot ceeace ia cu sine Saladin, biruitorul Orientului, din toate cuceririle

sale". E singurul lucru pe care-1 iau cu totii $i nimeni nu o stie mai bine ca preotul.
Locul ski la inmormntrile glorioase, cari Incoroneaza aceste existente zgomotoase, nu e In
www.digibuc.ro

381

totdeauna insemnat, de multe ori chiar, el este izgbnit dela acestea. Cu toate acestea, de attea secole, cte mrimi a tot puternice pn In ajun, n'a
Insotit el pn la ultima locuint ? Si cine deci,
ar putea s cunoascA mai bine deck dnsul adevrata msur a acelui colos, numit glorie ? El a.' cu
Ins$i mna sa ultima binecuvntare $i-$i da' bine
seama de Lnimicniciea gloriei. Nimeni nu-1 poate H.-

nui de acest orgoliu, intru cat avem dovad inse$i

cuvintele unor astfel de preoti rostite la cel din

urm ceas al vietei lor. Ce vorbiti de glorie,incetati aceste vorbe si cereti iertare lui Dumnezeu
pentru pgcatele mele".9
Totu$i gandul mortei aproape niciodat nu-I inspimnt pentruc gse$te chiar in sfnta sa carier orbiri cari-i ascund mormntul. Demnitlile
biserice$ti, catd sal mrturisim cu tristete, pentru
multi au putut $i pot incA ca s fie un amgitor in
aceast. privint. Din aceast pricin multi se gindesc numai la onoruri, nu $i la pedepsele ce-i a$teaptd. Mai mult, cat s. $tim despre aceste onoruri atat de dorite $i adesea mic$orate prin josniciile nedemne cu cari se capt, ce sunt ele $i unde
duc. Rspund indat fr teamd de a fi desmintit
de cinev. Onorurile $i toat gloria sunt o nimica
trecAtoare. Sunt un fel de calti aprin$i, cari se trec
Indatd, pentrud tot astfel se trece $i gloria lumei.
SA' luArn aminte dar la ceeace rmne in fata mortei din glorie, din demnitti $i din onoruri $i s intelegem nimicnicia lor.

Cu o astfel de fortreat dar, prima biruint

este cu sigurant c4tigat de moarte.

Omul Ins vzndu-se invins, se. ascunde dup
alta $i aceasta e. bogtia.
In adevr bogtia este o intrire la spatele careia omul pare Ca' voe$te s se pue la adpost de
1) Histoire de Bossuet par le card. Bossuet.

www.digibuc.ro

- 382 atingerile morfei. Nu &A bogatul are convingerea

deplind, c moartea nu va ven la elar trebui sA

fie nebun ca sA aib aceast convingeredar obisnuit tre$te ca $i cum n'ar trebu s moarg. El

cautA In bucuriile $i plcerile cele mai amefitoare

uitarea sfr$itului su $i trebue s adAogAm, Dumnezeu permite s o gseasc, cAci e un fapt dove-

dit de experientd, bogatul se ginde$te la moarte

adesea mai pufin deckt sracul. Iat`A-1 deci adunand avere cu un fel de patimA. Moartea II lash'
s fac toate acestea si pare cA-1 prive$te de departe batjocoritor. Zece ani, 20 de ani trec $i opera e pe sfar$ite. Cum a muncit, cum s'a obosit,
numai el $i Dumnezeu o $tie, de aceea se pregdteste s se odihneascd i sd se bucure. Domeniile
sale sunt intinse i frumoase. El le strbate incet

privirea lui multumit se opre$te pretutindeni cu

o mare plcere.
Arborii cei mari par mndri s-i ofere umbra
lor ; livezile intind sub pa$ii si covoare moi $i
mAtAsoase ; secerisurile Inclinndu-se u$or, parcA-i

spun cA totul merge bine ; florile Ii trimet parfumul lor, el se incnt, e fericit, $i In el $i Imprejurul lui aude o voce misterioasd spunndu-i totul
este al Mu. Castelele sale sunt a$ de mrefe
mobilele lui a$A de luxoase. El le arat cu orgo-

liu i fermecat ascultA pe cei cari le laudA valoarea.

Ici un obiect de artA pe care a dat sume fabuloase,

dincolo o marmor prefioasA, o panzA" unica pe

care amatorii au admirat-o. El arat toate aceste

lucruri, se bucur de ele $i In acest timp ascultA
vocea melodioasA, care-i repetA mereu totul este

al tdu.
Apoi sunt plceri, felurite mese splendide, clAtorii de gust, concerte, jocuri, flori, vinuri, aurul $i argintul, cci curg ca un rau toate lucrurile

posibile, toate ocupafiunile plcute ce se pot in-

www.digibuc.ro

383

chipul inteun cuvnt i ca sA sfar$esc tot ceeace

pe pAmnt alcAtue$te fericirea.
De odat insd, In tAcerea unei nopti adnci, sau

In mijlocul unei zile luminoase, In somn sau In

veghe, inteo plimbare plAcutA sau intr'o afacere
serioasA, cade i acest cuvnt se rAspnde$te repede: a murit. A murit, adicA nu se va mai bucurA

de domeniile sale $i de ad Inainte nu-1 vom mai

vedeA plimbndu-se incet prin locurile iubite. A
murit, adicA gura sa care porunce a amutit $i nu
se va mai deschide. A murit, adic aceastA locuintA

pe care $i'o construise cu mari cheltueli $i In care

domneA, o va pArAsi $i n'o s'o mai revadA. Cu
grabd e invent In ctevA petice de panzA, cari nu
sunt poate a$A de ieftine ca sA putrezeascA odatd

cu el, e ridicat repede, $i el stApnul a toate se

vede gonit din propria lui casA, gonit mai nedemn

dect un josnic individ, aruncat afarA ca un lucru
pe care nu mai $tii cum sg.-1 nume$ti. Din attea

bogAtii, el nu ia nimic cAci IndatA va primi o

mo$tenire. Cnd moare omul va mo$teni $erpi
fiare $i viermil)" El, cel att de bogat, va cAde Inteo completA mizerie. Distinctiuni nu mai
sunt In regiunile reci ale mortei. Duceti-vii de
vedeti, strigA Sf. IOan gurA de aur, duceti-vil de
priviti in morminte si
deosebi(i pe bogat de sa-rac". Inutil dupA acestea s." mai schitAm

tablouri funebre. E constatat, moartea a biruit iar

$i e nebun in toatA regula acela care se leagA exclusiv de proprietAti, de bani, de mobile pretioase,
de avere, nimic din toate acestea nu ne va urmA,
goi ne na$tem, goi vom
Deserteiciunea
deserMciunilor, toate sunt deserldciuni"2).
Dar numh.i acestea nu sunt indeajuns. Este o
altA barierA pe care omul o opune mortei. Abi In1) Eccles. X.
2) Eccles. 1. 2.

www.digibuc.ro

- 384 -

drAznim s'o numim, atAt de slabA pare la prima

vedere. Bariera aceasta, sau mai bine aceastA iluzie, e frumusefea. Frumusefea $i tinerefea ne fac
sA uitAm moartea ; acesta e un adevAr trist care se
confirm. In toate zilele. SA mori cnd e$ti bAtrn,
zic oamenii In tot momentul. Ce plceri poate sA
ofere viafa unei sArmane creaturi incrcate de ani
$i de infirmitAti. Ochii abiA vAd, urechile nu mai

aud, picioarele $ovAesc, capul se apleacA $i tot

corpul incovoiat pare c spune pmntului cA a
intArziat sA reintre in sAnul sAu.

Tinerilor aparfine viitorul, a lor este vieafa.

N'au ei frumusefe, n'au grafie, n'au spirit, n'au
mai ales 20 de ani ca sA se bucure de acestea ?
Dar iatA pre cei cari se incoroneazA cu trandafiri,
pe cei cari beau cu furie din cupa tuturor fericirilor.... Srmanii copii, cine $tie dacA vreun vAnt

tare venit pe nea$teptate nu va ve$tejl $i nu va

face sd cad coroana lor, dacA nu va secA aceast
cupA $i nu va rsturna visurile lor de ferkire Intocmai cum se rsturnau castelele de carton inAlfate de mAnufele lor In jocurile lor. Tinerefea, aceast vrstA a poeziei $i a iluziunilor, frumusefea, aceast fazA de necugetare i amefeal, sunt
a$ de zadarnice Inct n'ai nici timpul ca sAl le cu-

no$ti. Te intrebi ce sunt $i iat Ca' ele au $i disprut. Nu ifi pui cleat cAtev probe asupra valorii
lor, $i cAnd ifi vine solufia, ele au $i trecut. Unde
trebue dar s." le cAutdm spre a vede a lor realitate ? Locul acesta cine nu-1 $tie ? Locul acesta
este abizul In care s'au afundat bogAfiile $i
gloria, abizul care trebue sA inghit toate lucrurile
de pe pAmAnt, este mormAntul. $i ce descoperim
In mormAnturi ? Putrejune $i conrupfie. IatA deci
ce ajung acei idoli cari se laudA cu frumusefea lor
$i care numArA In lume atfia adoratori. Preofii,
mai mult deck alfii, ar trebui sA $tie acestea spre
a le descoperi i altora. Serviciul pogribaniei este

www.digibuc.ro

- 385 -

o filosofie intreagd in aceast privintd, asemenea

cartea Ecclesiastul i intreaga sfnta Scriptur a

vechiului i noului testament. AO si acum se

va marl Hristos "in trupul meu, ori prin viata ori

prin moat*. CrY mie a vietui este Hristos" zice
Sf. Apostol Pavel, spre a arAt tAria vietei cretine.

Frumo0i se mndresc in zadar, dar frumusetea

fiind intocmai ca o floare, cte zile rmne pe orizont acest soare strlucitor ? E cunoscut rspunsul mai dinainte : timp de o dimineat. 0 dimineatd, adicd ctevA zile cari se scurg foarte iute i
pe cari in zadar ai vreh s." le opre$ti.

Vine un ceas cnd trebuie s suferi legea fatal

a vrstei ; cu neputint s pui vre-un pret pe pretentiuni, ele nu mai sunt admise, sau daed vrei cu

orice chip s le af*zi, opiniunea care se face

complicea acestor creaturi uwratece, le inseamn

acum cu pecetea ridicolului. Aceasta e pentru ele

o moarte mai rea dect adevrata moarte. Dar

boalele ?

Inteo zi Dumnezeu gAseste cu cale s arunce

pe piele sau In sAnge un element de dezordine,
desi mic acest element lucreazal cu putere si nu se
opreste pAnA ce nu distruge tot idolul frumusefii
care n'a avut cel pufin timpul s se gAndeascA la
adulArile si omagiile ce i se aducea. Aceasta este
o moarte crudA. In sfarsit mormntul In care se va
pedeps aceastA carne trufase este gata, pa'mntul
se intredeschide si in mijlocul unei nopfi de nepA-

truns, moartea isi mistueste prada, inversunndu-se pe acest corp cu o mnie inceat si pe care
nimeni si nimic nu o va turbur. Se infelege deci
ce va deveni atunci acea frumusefe si acele grafii si
acea tinerefe de care era vorba adineaori. Ni se in-

chide gura si nu stim cum s ne rostim, cnd in

fafa unor asemenea grozAvii geniul cu puterea lui

suveranA si vocabularul cu sngele s'Au rece si libertatea sa, au dat indArdt descurajafi.
'25

www.digibuc.ro

386

Dar mai bine sA tdcem, sA nu mai deschidem acest mormnt, ci sA ne multumim a spune cu Duhul Sfnt : InselAtoare este gratia si zadarnicA
frumusetea.... Pldceri mincinoase si frumuseti de-

serle muere,sti nu sunt intru tine, cd muerea cuminte se va binecuvnt, lard ea sit laude frica
Domnului".1)

S'a isprAvit dar, frumusete, finer*, onoruri,

bogAtie, geniu, glorie, totul a disprut, totul s'a
pierdut si abizul in desert cercetat, nu va mai Ina-

poi prada sa. Moartea, acest tiran nemilos, n'a

crutat nimic, ea a biruit. SA ia aminte deci omul

sA Inteleag cA sunt subrede $i de nici un folos

fortdretele numite si In cari se sile$te a se ascunde

de moarte.
Nu cu gloria, nu cu bogAtia si nu cu frumusetea
se birueste prin urmare moartea.
Ce vom face dar ? Nimic, dect sA ne indreptAm
privirile asupra minunilor gratiei dumnezee$ti.Vor
zice unii: Aceasta e ciudat... pentruc omul nu este
cu putintA ca sA se revolte contra despotizmului
crud al mortei. SAl te revolti contra mortei ? Dar

nu e o nebunie, oare e posibil ? Da, rdspundem

noi, da, aceasta e posibil, e ingAduit, ba chiar e
poruncit i printr'insa se dobndeste infrangerea
model.

Sunt, dup cum am stabilit la inceput, cloud chipuri de a combate un dusman : a-I atac sau a fugi
de el. Omul In general fuge de moarte ; acesta e
chipul de a lupt cel mai putin onorabil, fr sA

fie cu toate acestea o crimd. $i fug oamenii de

lupt mai mult de fricd. De aci incepe gresala
lasitatea lor.
Sunt InsA alti oameni, cari din potrivA, foarte
departe de a ave fricA de moarte, doresc s'o vadA
1) Prov. XXXI. SO.

www.digibuc.ro

387 -

in fatA, si cari foarte departe de a fugl de ea, o

cautA. Acestia primesc cel mai onorabil chip de a

luptA si de n'ar merge prea departe, ar cstiga o
mare victorie. Aceste suflete de elitd, aceste inimi
curate formeazA militia sfntd a acelor ce se numesc eroi. Eroizmul.... dr de ce sA-I definim ? Notiunea sa e scrisd in toate inimile i toat lumea
stie ct de ludabil este. SA' deschidem deci un mi-

nut paginile glorioase ale istoriei scumpei noastre tAri i sA ne oprim putin pe cmpiile de lupt

imortalizate de valoarea strAbunilor nostri Voevozi si a bravilor lor soldati. Mai intiu ne izbeste
un spectacol a cdrui vedere pricinueste emotiuni
de nespus. Tineri, ar trebul s zicem copii, cAci cei
mai multi abi ies din adolescentd, sunt acolo rznd i zburdnd, pe cnd imprejurul lor moartea
doboarA multe victime. Ei sunt acolo, studiind sub

o ploaie de foc, miscArile lor, invtnd teoriile

lor, frecnd armele lor, fAr sd se teamd c un
singur proectil ce trece, poate sA-i rApeascA.

Apoi, cnd sunt gata, ce cer ei ? Ceeace cer,

ceeace reclamd cu strigAte mari, e sd fie condusi in

fata inimicului. CA va trebui sA Iasi mii de cadavre

cnd te vei apropi de el, a vor fi poate chiar ei

in numArul celor morti, nu-i intereseazA ; lor le tre-

buie dusmanul. Dar au o mamd, o marnA care

plnge de cnd fiul ei a plecat. La acest gind eroul tnr simte cum duiosia Ii cuprinde sufletul,

ezitarea InsA e .as de repede, incAt nici el n'a putut

sA-si dea bine seama de ea. AlAturi de figura veneratd a mamei sale, vine de se aseaz indatd fi-

gura mai veneratA si mai sfntd a Patriei sico-

manda fiind datdel se avntd. Ei bine, acest

tndr, fie CA triumfA asupra inimicului, sau fie cA

moare, nu cstigd el o victorie strAlucitA si nu

poate sd se laude cd a bravat i invins moartea ?

Pe corpul sdu, nebAgat in seamd pnd atunci, Patria vine sd se plece i plnge ; ea 11 ridic obscu-

www.digibuc.ro

- 388 -

ritatea cu sfanta sa gull ; ea imprimA pe fruntea

lui pecetea gloriei $i inchide rAm4ite1e lui mArete In giulgiul plin de raze al nemurirei. IatA ce
poate sA facA curagiul produs de patriotism. SA
dea Dumnezeu ca pilda aceasta sA se arate $i In istoria nouA. Spre a le admir din nou Irish', ni se im-

pune obligatiunea d'a nu seca ceia ce le produce,

mai ales in sufletul soldatului, credinta in Dumnezea si vieata cea viitoare.

Iata acum ce poate face eroizmul produs de iu-

birea de adevAr. AdevArul are apArAtorii sAi ca $i

Patria apArAtorii sAi, cari-1 inconjurA, cari-1 apArA
$i cari in zilele rele 1$i oferA $i-$i dA cu bucurie
vieata lor pentru a-1 scAp. Noi cunoa$tem istoria

unor fapte $i biruinte mai memorabile deck acele de cari am amintit mai sus. De 19 secole $i
se poate zice chiar, de $ease mii de ani, epopea cea

mare a victoriilor adevArului se urrneazA pe pdmant pe un plan mai Intins deck cel al victoriilor
patriei, pentrucA adevArul nu e dintr'un anumit tinut, adevdrul nu este IngrAdit In cercul strans al
unor hotare ; el are de patrie lumea $i mai ales
vecin icia.

SA vedem dar puterea mArinimosilor soldati ai

adevArului, adicA a martirilor. Valoarea lor, putern s'o spunern fdrA a insult vre-o glorie nationalA, las5 foarte departe valoarea tuturor rdzboinicilor cunoscuti. Soldatul in general se recruteazA
dintre oarneni, pe cand martirul se recruteazA pretutindenea, chiar $i dintre copii. Soldatul poate si

trebuie sA se apere, pe and martirul trebue sA

primeascA moartea iertand. Agonia soldatului de

obiceiu nu e lungA, el trece fArA tranzitie dela mizeriile vietei in bratele gloriei ; martirul insA aproape In totdeauna se stinge dureros $i In torturile cele mai inspAimantAtoare. El i$i vede membrele sfa$iate, trece rand pe rand prin amenintAri,
lingu$iri, fAgAdueli $i insulte ; moartea in sfar$it

www.digibuc.ro

- 389 -

se inver$uneazA asupra corpului su, ca asupra

unei przi ; ea Il sf$ie intocmai cum sf$ie vultu-

rul mruntaele pasrei pe care a prins'o In ghiarele sale ; ea distruge Meet $i se pare c nu voe$te
dect un lucru
facii s strige
lertare !
Martini! nu o va cere. Ne este absolut cu ineputinkt
ca s amintim de minunile sfintilor mucenici, fr
ca s fim adnc cuprin$i de admiratie. Martirul in
loc d'a cere iertare el surcle. Ici o srman $i
pnd copil pe cnd cAlAii Ii smulg snul, tine o

vorbire 1initit cu dn$ii $i le repro$eaz blnd

neru$inarea lor. Dincolo un tnr distins rmne
nepstor pe grAtarul aprins, unde se frig membrele sale $i care cu glas ridicat cere s-1 intoarc
pe cealaltd parte. Vietele sfintilor ne Incredinteaz cu suficient de eroismul attor mii de martiri, de toat vrsta, uci$i numai pentrucA au mdr-

turisit adevrul. Ei au murit de sabie, de foame,

de frig, de lipsuri ; au murit tineri, altii bAtrni,
unii Episcopi $i altii preoti.
Biserica a adunat osemintele lor, le prznue$te
pomenirea $i Ii prezint lumei spre venerare. Aceast lume care are groazA de suferint $i de
moarte, cade fr voia ei in genuchi, subjugat
de admiratie, de iubire $i de entusiasm. In timpul
acesta, glasurile de alt dat, strAbat spatiul $i gloria lui Dumnezeu se intinde In cer $i pe pmnt.
Se face intrebare, cine sunt $i de unde au venit ace$ti imbrcati in vestminte albe ? Ei au venit din

munci, In care 0-au splat vestmintele lor cele

albe $i le-au curtit in sngele Mielului $i de aceia li s'a $i pregAtit lor loc Inaintea tronului lui
Dumnezeu.

Eroismul, cel dintiu mijloc d'a triumf asnpra

mortei, nu e universal, trebue deci ca s indicm
al doilea mijloc $i prsind generalittile s proclan-1Am sus integritatea vietei sacerdotale.

Viata aceasta e viata lui Iisus Hristos, prin ur-

www.digibuc.ro

3H0

mare viata opus lumi i poftelor sale, viata zme-

rit, curat, devotat, inteun cuvnt a precum

o cunoa0em noi i pentru ce s nu adogm, a

precum ea este aproape in general practicatd.

Cu viata aceasta n'avem de ce s ne temem de
moarte, noi putem tot asupra ei. Dar sal ne reculegem amintirile. Intr'o zi se apropie cinevA de noi

ne spuse dup cuvntul sf. Evanghelii : Iatd

iubesti este bolnav"1) Am ramas

cci iubitul nostru er un frate preot. Ne-am
dus la el i privindu-1 am observat moartea hidoasd in picioare la cptiul lui i gata s-0 ia
victima. Ce linite totu0 i ce seninaltate la el. Ne-a
intins o mnd slab, ne-a surs, ne-a aratat
vorbind de sfortrile zadarnice ale diferitelor
incercri omene0i a adogat : Bucuratu-m'am cnd
acela

mi-a zis s mergem la casa lui lehova. Noi am

voit
dm ndejde, el a scuturat din cap, ne-a

fcut s stm i cu mna lui in mna noastra ne-a

vorbit. Vorba i-a fost sublim i mngiietoare

noi n'am uitat-o, a fost un fel de cntec plcut

al lebedei cu accente din p lume necunoscutd, reco-

mandri de nespus cari eeau din inim. Noi ne

vom despdrti, noi cari eram o inimd si un suflet.
Nu fifi triti, e o despdrtire numai de cliteva zile.
Spuneti Episcopului nostru cd eu mor copil supus
Bisericei. Spuneti poporului meu, cd l'am iubil
din toaM inima mea, sdracilor din parohia mea
s aibd incredere ,z Providentd, copiilor mei cd
eu sunt cu Tatdl nostru cel din ceruri, pdcdtosilor
mei fii de spovedanie, s se griTheascli a se pocdi. Spuneti tuturor cd-i astept ci cd nimeni nu va
lips dela aceast intednire".
Noi II ascultm indurerati, ne rugam pentru el,
suspinele isbucnesc din piepturile noastre, momentul desprtirii sose0e. Fiii si trupeti ca
1) Joan XI. 3.

www.digibuc.ro

391

cei duhovnice$ti, nemngiati, ar vol ca s5.' indeparteze moartea, sau cel putin sA o mai intrzieze
In calea sa. Preotul insA calm $i lini$tit ca in totdeauna, cere cel de pe urma ajutor : mrturisirea
si impart$irea cu sfntul corp $i snge al Mielului $i PAstorului, al cruia devotat serv a fost
$i simtindu-se slab, ne arat cA trebue s.' plece.

El ISi reculege Inc odat fortele sale $i incet

cu ochii $i buzele pe cruce, zice : In mdna la
Doamne imi dau duhul meu". $i se face tkere.
Noi eram in genuchi, cu capul in mini, cufundati in gnduri adnci pe cari ni le da apropierea

de ve$nicie.
Ne-am ridicat $i privind aceast fizionomie nemi$cat, surzAtoare nu putem a ne crede ochilor.
E moartea, o moarte nu numai Mil zvrcoliri, dar

lini$tita', o moarte care este mai mult o victorie.

CAci ce voia, s-i rapeasa aceast moarte nemiloas? BogAtiile sale ? Daea a avut ceva, numai
sracii au profitat de ele. Bucuriile familiei $i ale
copiilor sal ? El renunt la ele, spre a se duce la
Dumnezeu. Corpul s.'u ? El 11 trat dupa' invt-

tura Sf. Apostol Pavel : 51-mi muncesc trupul

'lieu si-1 supui robiei, ca nu cumva allora propoveduind insumi sd md fac netrebnic"1) Ea voi
s-i rApeascA vieafa ? Dar, viata lui de mult timp
nu-i mai apartinek el a impr$tiat-o pn la ultima
suflare pentru poporul incredintat p5storiei sale.
El zi $i noapte se gnde la el, lupt pentru el $i
sufera impreund cu el. Izbindu-1 deci moartea,
ea ii rpe$te aceia ce el sacrificase de mult $i-i
lasa' aceia ce-i plcea $i ceiace el tinea a$a de mult
ca s pstreze, adicA viafa lui preoteascA, curdtia
lui de inim6, zmerenia sa, dragostea sa pentru sdraci, mortificarea sa, unirea lui neintrecut cu
Dumnezeu.
1) I. Corint. IX. 27.

www.digibuc.ro

392

Iatd attea lucruri asupra cArora moartea n'are

nici o putere, iatd ce ia cu el in cer adevAratul

servitor al altarului, iatd prin urmare cum se infrnge iarAsi moartea.
Dar, in afard de eroizm si de vie* sacerdotalA,
ca ultim mijloc de a cAstigA o victorie strAlucitA asupra mortei, mai este sfintenia. SA luAm un suflet

pentru care vieata de pe pAmnt este ca un exit

$i care a indreptAtit rostirea des repetatA azi, a
pdmntul este o vale a plngerii.
Sfintenia mai ales, impune mortei o infrngere
umilitoare, pentrucA nu numai o atacA, dar incA o
provoacA, o doreste ca s'o combatA si o chiamA
cu strigAte mari ca sA se mAsoare cu ea.
Un om s'a gAsit pe pAmnt care ne-a arAtat limpede toate nelinistele suflete$ti pe cari vieatapoate
sA ne facA sA le suferim si toate atractiile pe cari
moartea poate sa le aibA.Acest om e Sf. Apostol
Pavel. SA-I asculthim In mijlocul attor triumfuri, pe
cari cuvntul sAu de foc ajutat de gratia dumnezeiascA i le procura $i cu toatA dragostea al cArei

object erA. El zice : Asa si acum se va mdr Hristos 'in trupul meu ori prin vieatd, ori prin moarte.
Ca' mie a vie(u este Hristos.... Doar avnd sd Ind

desfac de trap si sd fiu cu Hristos cu mull mai

viirlos e mai bine 1). Si iarAsi : Tialos om sunt

eu, cine tad va izbeivi de trupul mortei acesteia?2)

El doreste sA vie moartea, vrea sA se rAzboiascd

cu dnsa. Dar se va zice Mil trup el n'ar fi putut

sA predice evanghelia la neamuri ; dar fArA picioare n'ar fi putut face acele memorabile cAlatorii misionare i attea tinuturi n'ar fi vAzut, ridicndu-se deasupra lor soarele dreptAtei $i al adevArului, dar fdr minile cari au scris p.agini neperitoare, desbinarea si schisma ar fi pustiit Roma
$i Corintul ; dar fArA gura sa, Atena ar ave incA.
1) Filip. I. 20-23.
2) Rom. VII. 24.

www.digibuc.ro

393

pe Dumnezeul sdu necunoscut $i vlul care ascunde adevrul in Areopag n'ar fi fost rupt ;
dar frd toate aceste membre se va zice In sfrsit,
sngele lui n'ar fi curs si lisus Hristos n'ar fi fost
glorificat In eh... lush' el n'ascult nimic, iubirea
Il ia cu asalt In dorinta ce are de a se desface de
corp si a fi impreund cu Hristos. l-ar zice Insd
iubitii sdi fii duhovnicesti : 0, prea sfinte Apostole, de ce doresti moartea ? Moartea un lucru as
de grozav, moartea este pierderea tuturor bunurilor... El ii dojeneste indat si le zice: Nu, moartea nu este o pierdere, moartea nu este o nenoro-

cire, moartea este un bun, este un cstig. Dar

de wide vin aceste neajunsuri, de unde vin acele

aprinderi as de nerdbddtoare, de unde vine acel
dor de a murl ? Sd-1 mai ascultm, s-1 ascultm
In totdeauna, cdci el va desfsur tainele cele mai
sublime ale adevratei credinte. Indrdsnim drept

aceea pururea si stim cd pad vietuim In trap

streini suntem dela Domnul1). Cdci slim cd dacd

se va stricd casa noastrd cea pdmnteascd a locasului acestuia, zidire dela Dumnezeu avem casd ne-

fdcuta de mnd, vecinicd In ceruri".2) Eu sunt

fcut, continu el mereu pentru nemurire, pentru
necoruptie si trebuie, prsind coruptia si mortalitatea sa imbrac toate acestea inteo zi. $i atunci

se va Implini cuvntul de alt dati: Cdci se

cade stricdciosului acestuia sii se Imbrace Infra

nestricdciune si cel muritor 'infra nemurire. lard

cad se va imbrdcd striaciosul acesta Intru ne-

stricaciune si muritorul acesta se va lmbrdcd intru

nemurire, atunci va fi cuvntul cel scris: Inglatitu-s'a moartea Intru biruintd. Unde-ti este moarte
boldul Mu P Uncle-1i este iadule biruinta ta?" lat
deci cine sfideazA i infrunt moartea infrngand-o.
Acul tdu, continua' el, et-A pcatul, dar practicnd
1) II. Corint. V. 6.
2) II. Corint. V. I.

www.digibuc.ro

394

legea am biruit pkatul. Acul mortei este pkatul ;

virtutea este ins legea pdcatului.
Si el termin prin aceste nemuritoare cuvinte:
Jar lui Dumnezeu multdmitii carele ne-a dat noud
biruintd prin Domnul nostru lisus Hristos". In acest chip sfintenia trateaz moartea si in acest chip
se teme de ea. $i s nu credem c acest exemplu e
unic, c aceste avnturi sunt cazuri izolate in bisericd ; toti sfintii au vorbit

i s'au purtat ca Sf.

Apostol Pavel. Cu mult inaintea lui, Profetul David se plnge in taind lui Dumnezeu c exilul sau
er prea lung. Vai mie, c nemernicia mea s'a indelungat... Mull a nemernicit sufletul meu9". $i
apoi care dintre sfinfii mucenici n'au fcut la fel ?
Ei cereau cu struint suferinta i moartea.
Din acestea infelegem si pentru ce acele suflete
mari au urmat o cale cu totul opus acelor naturi
vulgare, despre care am vorbit in prima parte a
acestui studiu. Cuceritorul, bogatul rdu si nemilostiv, voluptosul nu se ingrijesc de loc de suflet.
Ei numai corpul doresc
pstreze. Toate aspirafiunile lor dae` s'ar formul, ar fi antipodul
acestui cuvnt al Sf. Apostol Pavel : Cine m va
liber din acest corp al mortei?"
Ei ar vol sd fie liberati nu de corp, ci de suflet.
Sufletul Ii supr, sufletul are uneori desteptri
teribile, cari Ii turburd si-i fac s soveasc in mijlocul orgiilor lor. Corpul este supus ; materia se
supune, ea adora i este adorat, dar !ntr'o zi din
ea nimic nu mai rmne.
Materia, adic aurul, argintul, frumusetea, gloria, toate cad Inteun minut ca un edificiu de hum
omul se regseste numai cu spiritul, adicd cu

sufletul pe care l-a inosit si dispretuit. Dar, e

timpul s incheiem, s recunoastem bine acest adevr si mai ales s ne silim a-1 aplicA. E o ne1) Ps. 119.5.

www.digibuc.ro

395

bunie sd te legi de ceeace ne va scp inteo zi, $i

e o datorie de dreptate $i de demnitate ca s te

legi de ceeace va rmne.

Gloria, onorurile, bogtia, frumusefea ne vor

prsl, s ne deslegdm inima de ele.

Eroismul naintea datoriei, virtutea sacerdotal,
$i sfinfenia ne vor rmne. Sd muncim dar, ca sd le
c$tigm $i s muncim spre aceasta nu maine, ci

numai deal.

Atunci, departe de a ne teme de moarte, ne vom

familiariz cu ea, o vom clod, o vom vede venind
cu fericire.
Cre$tinul pdtruns de veritatea InvAtAturei Religiunii niciodat nu se teme de moarte.
Intlnindu-se cu moartea cre$tinul o salut cu

indiferent. Ea ii zice : cum fiu al pAcatului, tu

nu tremuri Inaintea mea ? Nu, II rspunde el, cel
ce nu tremur Inaintea lui Insu$i, n'are de ce sb."
tremure Inaintea ta.Dar tu nu tremuri naintea
boalelor cari fac cortegiul meu $i la vederea sudorei reci care picur din aripele mele ? Nu. Si
de ce ? PentrucA boalele $i aceast sudoare 1mi anunt prezenta ta. Dar cine e$ti tu, de nu te temi ?
Eu sunt cre$tin. A$ vom rspunde $i noi, addo-

gnd. Eu m tem $i mai putin pentruc sunt mai

mult dect un cre$tin. Eu sunt preot".

www.digibuc.ro

Preotul pi bolnavul
Bolnav am fast fi et* rercetat"
(Mat. XXV. 36)

Bolnavul ne aminte0e pe divinul nostru Mntuitor. Bolnav am Jost ci m'ati cercetal".Ce cuvnt 1
Imi inchipui cA cei ce cautd pe bolnavi trebue sA-1

repete In toate diminetele mai 'nainte de a intra

in acele sAli unde va gAsl expuse toate rdnile, unde
va trebui sA mngdie toate durerile. $i ce ar putea

sd'i pail nenatural? Ce privel4te ar putea sd'i dez-

guste, cnd ei vat In bolnavul culcat in patul

sal pe Mntuitorul nostru intins pe cruce ? $i mai

mult Ina preotul ! Cum va afla cA suferinta a atins
un cAmin, s'o urmAreased neintrziat, neateptnd
ca ea sA creased' i sA condued pe bolnav ptfd la
tia. mormntului. E o practicA foarte folositoare,
in parohiile unde e posibil sA se prezinte la inceputul boalei. Ap se va indepArt prosteasca spaimA
ce inspirA prezenta preotului la attea persoane
din ziva de astAzi. Astfel in primele convorbiri, se
va putea, sA nu se ocupe de suflet dect foarte pe
departe i intr'un mod indirect, artnd inima inaintea zelului i zmulgnd acel strigAt unui pAcAtos

pe care nu-1 cunoteai, care poate nu ne vorbise

niciodatA : Ctzt e de bun parintele".
In momentul acesta, opera va fi aproape de inco-

ronat. StApn pe inimA se va infra wr in suflet,

i Domnul Nostra lisus Hristos pAtrunzand in el
impreunA cu noi, bucuriile iertArii vor produce
www.digibuc.ro

- 397 gustul de bucuriile raiului. Bolnavul odatA vizitat,

va trebui sA fie regulat vizitat si vizita aceasta va
deveni pentru preot o ocupatie din cele mai sfinte
si mai importante. Chiar cnd bolnavul va fi de-

parte de preot si greu de vizitat, el n'ar trebui

dupA ce l-a impArtAsit, sA-1 pArAseascA ptiA i se

aduce vestea mortei sale. SA ne interesAm de starea

lui, sA insArcinAm la plecare, pe cineva ca sA ne

aducA vesti de el. DacA prevedem cA va fi imposibil

sA fim de fatA la ultima lui suflare, sA lAsAm in-

structiile noastre ca sd poat sA fie ajutat In cel

moment grozav.

In lipsa pdrintilor, sA ne adresAm vreunei persoane devotate care sA se roage lngA patul lui

de agonie, si care sA fie acolo intr'un cuvnt,

fAcnd vizibil, pentru a zice asa acel inger pAzitor

pe care noi Insine II vom Inv AtA sA-1 invoace mai

ales in acest moment uprein.

InsA, pentru a vizita, adesea pe acesti scumpi

bolnavi, pentru a'i vedea cnd sunt departe, pentru

a indulci ostenelele noastre, pentru a ne face p1Acute drumurile rpoase, ce auxiliar mai puternic si
mai nobil cleat cugetarea cuprinsA in aceste cu-

vinte : Bolnav am fast si m'ati cercetat". MA

duc sA vAd pe Domnul Nostru lisus Hristos ! Un

curagios preot, pierdut inteo imensA parohie de
munte, vastA ca o eparhie si cu locuintele semAnate
la distante enorme, povestea cA el avusese mo-

mente teribile. Intr'o noapte de iarnA cufundndu-se in zApadA ail sA poatA avea la dispozitie
un animal de cAlArie, fu cuprins de un gind ciudat.

El se intoarse spre cmpie si gndindu-se la sefii

sAi cari la acel ceas, dormeau la cAldurA, el fAcu o
comparatie dureroasA care-i dAdu un moment, nu

de regret dar de infiorare. Cu toate acestea II veni

in minte cuvntul MAntuitorului citat de attea ori :
Bolnav am fast .si m'afi cercetat" el isi reia bastonul si cu curaj prin acele InAltimi inghetate ajunge
www.digibuc.ro

398 -

la casa bolnavului pentru care venise WI caute,

In ce prive$te somnul superiorilor sAi, el se in-

treabA dacA ace$tia erau asa de lini$titi precum ii

crezuse un moment si dacA nu erau chinuiti de

grijele unor Incercri mult mai dureroase cleat
aceastd cAlAtorie nocturnd $i periculoas a lui.
*

Ne trebuesc forte ca sA ivizitAm pe bolnavii no$tri

$i noi sA le procurAm din identificarea acestora cu

divinul Mntuitor. $i ne mai trebue pe lngA multd
caritate, blndete, rAbdare, tact $i chiar nu stiu ce
iscusint inspiratA sau calculatA pentru a'i aduce la
mArturisire, Irish.' In totdeauna acest gind suprana-

tural ne va da toate acele lucruri. Totu$i inainte

de toate, sd nu uitAm marele mijloc att de recomandat de insu$i Mntuitorul nostru $i care de

atunci n'a incetat de a face minuni : e vorba de rugAciune. Noi suntem in prezenta unei rezistente IncApAtnate sau prevedem cA o vom intalni. In alvntArile noastre, la sfnta jertfA, in vizitele noa-

stre, la sfnta cuminicAturd, in timpul ori arui

serviciu divin sd nu ne lipeasa din suflet acest

gnd. SA ne rugAm stdruitor lui Dumnezeu, ca sAl

avem ; sA oferim, dupA dobndirea lui, o mijlocire
oarecare, o mil, o faptA bunA. SA ne rugAm, dar sd
facem $i pe altii s se roage. Sufletele pioase miscafe de grijele noastre $i de frAmintdrile noastre s."
formeze un fel de ligA ca sA forteze, clack' e permis
s'o spunem, milostivirea lui Dumnezeu. SA punem
pe copii sA se roage, noi n'avem o idee indestu1Atoare de puterea acestui mijloc. DacA e vreunul in
casa bolnavului nostru, sAl sugergm a poate mult
pe lngA el $i cA trebue sA obtie aceastA convertire.
Planurile noastre astfel determinate, paralek

noastre fiind trase in acest fel, pentru a zice asa,

noi ne apropiem de loc $i IncrezAtori in Dumnezeu

dAm asaltul. Aici, nu e posibil s dAm dinainte

www.digibuc.ro

399

un program. Unii au luat cetatea de odatA convinand imediat pe bolnav i fcndu-1 ca s primeascd mrturisirea $i comunicarea. Altii sunt nevoiti s parlamenteze. Unii i WA' mijlocul cel
mai evanghelic, au fcut sA vorbeased buntatea
divinA, altii dreptatea $i gindul chinurilor ve$nice.
Se cunoa$te poate istoria unor preoti zelo$i cari
neputnd s aib un rezultat satisfctor, plimbndu-se prin cas, singuri incep s vorbeascA tare :

Domnul cutare nu vrea s se mrturiseascd, $i

toat lumea $tie ea: el nu'$i fcea ruglciunile, toat

lumea $tie c' lipsea Duminica dela liturghie ; 61 a
fost, de pild, un fiu perfect, dar cA se 'mania u$or ;
c n'a murdrit niciodatd cinstea $i n'a atins reputatia aproapelui su, dar dachi nu se jena sd'$i procure unele plAceri, ca nu prznuia Pa$tele, CA' nu
pAzea poruncile Biserici. Domnul cutare nu vrea

s se mrturiseasc, $i iat cu toate astea mrturisirea lui fAcutd". Cel care se plimba ajunsese

Inaintea patului ; el vede pe bolnavul sAu In acela$

timp surazAnd 5i In lacrAmi. Sprtura era deschis.

Domnul Nostru Iisus Hristos intr triumfnd.

Iat cum trebue s tratm aceast mare comoar
a Bisericei $i a Bunului Dumnezeu : bolnavii. Oh !
s-i iubim i presviteriul nostru va fi fecund ; el
va fi mngilat $i vom merita sA auzim In ziva din
urm sfntul i blAndul cuvnt: Intru ct ati fAcut
unuia din ace$ti frati ai mei mai mici, mie mi'ati
fkut 1)".

1) Matei XXV. 40.

www.digibuc.ro

Preotul

i sgracul
Cli am fldmanzit si mi-ai dat
de ant mancat; insetat-am si na-

afi dat de am Mat; strein am fost

fi :Wag primit; gol si Wag lotbrat-at; bolnav am fost si m'ali

eercetat pe mine ; in temnifii am

fost fi ari vend la mine ,
(Math. XXV. 36).

Sracul este intlnit foarte adesea de preot. El

trebue su-1 intereseze prin urmare $i s ocupe in

viata $i preotia sa un loc de frunte. Sracul se

gsi in starea cea mai de plans la venirea Domnului Nostru lisus Hristos, atunci cnd el s'a po-

gort In mijlocul omenirei spre a o scoate din

fundul prpstiei in care czuse. Stim ce au in
vedere aceia, cari pentru a ajut pe srac pun la
cale tot felul de sisteme pe cari le aplicA apoi

in afar de influentele $i de actiunea evanghelic.

Sclavia $i ru$inea, acestea sunt cele cloud rezultate obtinute de pginism 'in anticitate $i de filan-

tropie la moderni, cnd a fost vorba de srac.

Sclavia, a$a se numia srcia inainte de Cre$tinism. Da, in acel timp nu exist propriu vorbind

sraci, dar iat ce se petrecea In lume. Ctiva

oameni, un numr destul de mic, comparati cu populatia phimntului, ajun$i stpani ai pdmntului,
ai banilor $i a tot ce intretine viata, I$i atribuiser,

pentru a zice astfel, monopolul vietei, pe care o

www.digibuc.ro

401

distribuiau sau refuzau dupa capritiele lor. Nevrnd, sau neputnd sa Inteleaga c toti oamenii
au o aceia$i origina $i un acela$ scop, in trufia

lor, eil$i Inchipuisera nebune$te eft' erau de o fire

superioar nenorocitelor creatiuni cari se trau la
picioarele lor. Si groaza, foamea $i supertitia intdrind aceast prere de salbatec, Ii dduse puterea
unei legi formulata prin aceste cuvinte : Sclavul
este o fiingi mai ieftinti dean un lucru de nimic".
Ajunsd la acest punct soarta sarmanilor sclavi ne
apare sub un aspect care aduce indignare i lacrimi.
Inchii ca turmele In ocoalele caselor, sau Inghesuiti In pivnitele palatelor care rsunau de strigate
de bucurie, de zgomottd dansului $i al serbrilor
date de stapnii lor ; sco$i de acolo ca sal se frnga
in dou de o muncd niciodata recompensat i In
totdeauna pedepsit, sau ca s se sf$ie unii pe altii

Inteo sal imbalsamata, sub ochii oaspetilor voio$i ; biciuiti 'Ana la snge $i adesea omorti pentru vre-un vas spart ; aruncati in piscine ca s Ingra$e pe$tii vre unui stapan lacom ; du$i la trg ca
animalele, nedemn precupetiti i vnduti pe un
pret de nimic. Iat soarta celor mai multi oameni

In paganism. Da, cei mai multi, cci este probat

cA sclavii intreceau cu mult, ca numarl pe stapnii

lor, cci istoria spune celui care vrea s o auza,

ca un singur ora$, Athena, n'a avut niciodata mai
mult de 20 de mii de cetteni, dar numar 400 de
mii de sclavi ; cA un singur oras, Corintul, numda
500 de mii. Istoria ne spune ea' la Sparta, a carei
libertate este atat de ludata, erau 40 de mii de cetateni cel mult $i 200 de mii de iloti ; c la Roma
In sfar$it, metropola sclaviei, un om care posed
400 de oameni, din cari putea s fac ce'i plcea,
ave o avere mic.
lata In ce stare era lumea veche. Dar lumea modern, ne ofeed oare un spectacol mai mngitor ?
aisind incomplefd revolutia operatd de Cresti26

www.digibuc.ro

402

nism, s'au gsit oameni cari, dupd ce au discutat

serios opera divin, au lucrat cu snge rece $i pe
acelas plan ca s obtie rezultate mai bune. Aceste
'spirite nobile, inzestrate cele mai multe cu intentii
excelente, au fost numite pompos filantropi, ceea
ce inseamnd pnd aici sistem nerealizabil sau foarte

incomplet. Filantropul are nenorocirea, cd face

constatdri asupra mizeriei, dar std.' departe de ele.
El i d cel putin in fiecare dimineatd o idee sau
cloud despre inbunaltdtirea sociald, dar nu le traduce in actiune o singurd data' in viata lui ; munce$te inteun cuvnt cu spiritul acolo unde ar trebui
sd fie in joc numai inima. Toate sfortrile filantropiei, toate luctrile ce-a scris, toate sistemele ce-a
aplicat, toate incercrile de ameliorare, la ce rezul-

tate au dus ? La rezultate foarte putin fericite.

Au fdcut s cazd sdrdcia inteun dispret la care
suntem martori in fiecare zi $i din care nu se va
ridich deck atunci cnd ea va fi iard$i push' sub
actiunea singurei autoritdti care poate s'o facd

respectatd $i iubit, sub actiunea Bisericei. Inteadevdr cauza acestui dispret este numai in deplasarea regulei comune stabilitd la inceput intre bogat $i sdrac. Astfel baza raporturilor omene$ti,
dupd Cre$tinism, este iubirea.
Evanghelia zice c bogatul va veni in ajutorul
sdracului, pentrucal ca frati, ei trebue sd se iubeascd.

Pe cnd baza raporturilor omene$ti, dupd filantropie, e folosul reciproc, interesul personal, adicd
egoizmul. Filantropia spune in fiecare zi : Bogatul
trebue s ajute pe sairac, pentrucd e vorba de interesul sdu, cdci dacd n'ar fi ajutat, sdracul ar puted
sd se revolte, ar puted s jefuiascd, ar pute sd se
facd uciga$ ; interesul personal al bogatului cere
deci ca el sd ajute pe sdraC". Morala aceasta S'o
spunem iard$i a produs sisteme, legi, ma$ini minunate cari desvoltnd industria, trebuiau, se zice,
ca sd mdreascd i bunul trai. Ea a produs asistenta
www.digibuc.ro

403

publicd i imprtiri legale ; ea a produs chiar $i

serbri cu dans In folosul celor sairaci, dar inchis'a ea rana ? Nu, ea n'a inchis-o. A o ascunde cu
grije, a o incungiura cu flori, a juca sau a rade
inaintea ei nu inseamn a o inchide. Ar trebui ceva
mai mult. Dumnezeu $i-a luat sarcina s'o inchidd
intervenind el insusi, stim noi cum.
*

Pe un munte din Iudeea, o multime mare se

ingrmdeste. Va vorbi acela care se manifestase

prin lucrrile $i minunile sale, dar care nu incepuse
tared cursul predicairilor sale. Ce va spune ? Voind
sa expue o religie si o moral completd, negresit
el va defini exact pe Dumnezeu si raporturile care
trebue s existe intre orn si Dumnezeu ; el va... dar
s-1 ascultdm : Fericiti cei sitraci cu duhul cd acelora este imprdtia cerurilor. Fericiti cei ce plag,
cd aceia se vor nifivigliia etc1)". SA.' ne inchipuim
miscarea multimii care aude aceste cuvinte. Dar la
ce bun s explicalm ceeace este cunoscut de toti si
ceeace mai urma. ; aceste cuvinte ce cuprindeau in
ele revolutia cea tnai mare de pe pmant, produserd
la moment efectul lor. Doisprezece lucatori, auzindu-le, se deprtar indata de ai lor si gAsir pe
cel care le pronuntase. Ei 11 intrebar de fericirea
promisd de el. In sfarsit, el insusi, desi Fiu al lui
Dumnezeu, nu era bogat.
Nscut dintr'o smerit fecioard, logodit cu un

simplu lucrAtor prin cele mai caste legdturi, el

av leagn o 'nand de paie. El crescuse sub acoperisul unei case foarte modeste, simplu dulgher, el
lucrase pan la 30 de ani, apoi lsandu-si uneltele
sale de muncli, isi zisese ca.' a ivenit ciasul sa." inceap

opera de altfel foarte important a rscumpArdrei

lumei. Si acum acestei lumi care nu visa cleat glo1) Mat V. 3 0 urm.

www.digibuc.ro

404

rie, lux $i bani ; acestei lumi care crede sincer c

tot ce er in zdrente, tot ce et-A srac, n'avea fire
de orn ; acestei lumi imbtatd de plceri, vene
el s strige : Ferici(i cei sliraci". Apoi dupd pronuntarea acestor cuvinte, dui-A ridicarea gloriosului stindard al srciei, asteaptsd se string4 cineva
in jurul lui. Si n'av s astepte mult. Chiar dup aaceast primd predicA $i cum se pogori de pe munte

el se vz impresurat. La cei 12 cari veniser cei

dinti $i cari fur asezati cpetenii sracilor, se
adaogar si altii in numr mare si cortegiul se
puse in miscare. Timp de frei ani f vzut strbtnd drumurile ludei, pn cnd Regele sracilor, prsit de data aceasta de armata lui sracd,
f arestat ca un ru fktor, judecat si condamnat
ca turburAtor al ordinei publice si doritor de o
putere pe care contimporanii si o lsaser s le fie
rusinos rpit. Unele din chinurile cari au precedat
moartea sa au avut o insemnare misterioas. Pe
cap i se puse o cunund de spini, simbol al dureri,
care este spre a zice asa, diadema sracului ; pe umeri petice vechi, cum sunt vestmintele sracului ;
in mn o trestie, sceptru a$a de slab si asa de batjocoritor, ca puterea sracului ; in sfrsit f pironit
pe o cruce, care fusese adesea ori ultimul pat al
sclavului srac si se crede c s'a isprvit cu invdtturile ciudate pe cari le proclamase. Dar tocmai
atunci aceste invtturi, dup asigurarea pe care o
ddduse el inteo zi : 5i eu indata" ce voiu fi iniiltat
de pe ptimat voiu trage pe to(i la minei)", produserd efectele anuntate. Cobort din acea spnzurtoare rusinoas, seznd trei zile inteun mormnt
de unde ie$1 biruitor, blind Inca.' ctva timp cu
discipolii sal, el II binecuvnt pentru ultima oara
inainte d'a se inlt la cer $i ii imprstie prin lume.
Sraci in totdeauna, nepregAtifi $i fr cultur
1) loan XII. 32.

www.digibuc.ro

- 405 -

aproape toti, dar transformati de Duhul Sf kit, ei

intmpinar cu curaj lumea aceia pe care erau che-

mati s'o cucereasc. Ei nu umblar numai prin

sate, ci au ptruns in orasele cele mari. In areopagul din Athena si in academiile din Corint si
din Roma ei se prezint fr indrsneal, dar si
fdr fricA. Ei vin inteo zi $i arboreaz alAturi de
sceptrul Cezarilor, crucea, acest semn de rusine
si de dezonoare pnd atunci si de atunci inainte

destinat s lumineze ca un far, s ajute ca cel

mai puternic sprijin, s fie cea mai frumoas recompensd a bravurei si a curajului. Trei veacuri
de lupte, de devotament, de snge vrsat, de virtuti practice cum nu mai cunoscuse anticitatea,
aduc in sfrsit biruinta acestei cruci binecuvntate si intr'o zi In aceast capital a lumei, unde
primele ei cuceriri fur negresit ctev servitoare

srace, srcia lund locul lui Jupiter si al lui

Cezar, restabill curentul victorios al crucei.
*

As se intemeiaz6 pe pmnt aceast noblet

nou iesit din cuvntul Mntuitorului : Fericiti

cei sraci". AO se inalt alturi de aristocrafia numelor $i a banului, aristocratia separrei de bun-

voie, ai cArei primi reprezentanti au fost sfintii

Apostoli si discipolii lor, cari nu posedau nici un
bun, sau cari se lipseau de el din iubire pentru
fratii lor si pentru goliciunea sfnt a crucei. In

curnd dui-A aceasta, incepur deprtrile din partea a tot puternicilor veacului. Nume respectate,
glorioase chiar, trecur In registrele ignorate Ina
ale Bisericei.

Mai mult, s'au vAzut bogati coborndu-se din

palatele lor mrele ca s fie arsi pe rug de vii ;
femei cari fAceau bucuria si mndria lumei aruncase podoabele lor, si srccios imbrcate, se
condamnar la o vAduvie vecinicA ; filozofi distinsi
www.digibuc.ro

406

prsira $coalele lor $i veniral s buchiseascd legea

nou la picioarele saracilor doctori. Tineretea fugi

din cetati, frumusetea se ascunse in umbra. Si

spectacolul acesta a strbtut vrstele, chiar $i

pan azi se vad persoane cu situatiuni stralucite,

mo$tenitoare a cine $tie ce nume mare, tinere avnd la dispozitie tot ce le poate amg dorinta
de a se arat $i de a fi a$a cum place lumei, i$i
iau ramas bun dela ai lor $i alearg spre cel rastignit, care singur a putut sa promit, care singur
a putut sa' dea fericirea $i imbed-00nd picioarele
lui sfa$iate $i pline de snge, Ii zic cu patim :

Numai tu Dumnezeul meu, numai tu $i nimic

altceva cleat tu pe acest pdmnt $i in cer".

Iat ce a fAcut Domnul nostru Iisus Hristos, din
saracie, $i pn unde a ridicatu-o, pti la adevarata noblete. A Inalfatu-o pana la el insu$i $i aicea

e cuprins secretul iubirii sfinfilor pentru srac,

prin urmare secretul dragostei pe care trebue sal
i-o aratrn noi in$i-ne. Noi cunoa$tem cuvintele
celebre prin care Mntuitorul a aratat clar acest
mister. Atunci In ziva judecaliiva zice impa-

ratul celor d'a dreapta sa :Veniti binecuvhn-

tatii Pdrintelui meu de mosteniti imprdtia gdtitd voila dela intemeierea lumei, cd am fldmnzit si mi-ati dat de am mhncat ; insetat-am
dat de am &tut ; strein am lost m' aft primit ; gol

ci m' ati imbrdcat, bolnav am fost si m'ali cercetat ; in temnitd am Jost ci ati venit la mine. Atunci
vor rdspunde dreptii lui ziceind : Doamne cnd
te-am vdzut flmlind ci te-am hreinit, sau insetat

ti-am dat de ai Mat, sau and te-am wizut strein

si te-am primit, sau gol ci te-am imbrdcat, sau and

te-am vaut bolnav si am venit la tine? 5i rds-

punzhnd itnpdratul le va zice lor : Adeveir zic voud,

Mira cht a(i fdcut unuia din acesti frati mai mici
ai mei, mie a(i fdcut".1) Si dupa acestea, cine ar
1) Mat. XXV. 36-41.

www.digibuc.ro

407

pute s se mire de minunile fcute de caritate si

mai ales de caritatea venit prin Biseric. Iat cuvintele cari au fcut s se nascA toatd acea pleiad
de episcopi, de preoti, de simpli edlugri, cari fr
alte mijloace In afar de cuvntul lui Dumnezeu,
au ajuns s acopere regate intregi cu azile pentru

orfani si bAtrni, cu spitale pentru bolnavi, cu

dumnezeesti locasuri retrase in munti pentru CAinte si rugAciuni.

'

Aceste opere mari negresit sunt fructul unei

vocatiuni speciale. Noi nu putem s aspirAm toti la
realizarea lor.

Ar fi, s observm In trecere, ar fi imprudent

s pretindem lucrul acesta, chiar inteo msur res-

trns, dar si aceasta ne aduce la consideratiuni

particulare proprii pentru toate situatiunile in cari
ne pune misiunea preoteascd. Ceeace trebue sd
facd orice preot si mult mai mult cleat simplul
credincios, e s cinsteasc pre srac, s-1 iubeascd,
s-1 ajute in msura faculttilor sale, s-si aplice

proverbul cunoscut: c'd niciodatd mila n'a ruinat

pe nimeni, si mai ales cuvntul Sf. Evanghelii :

Dag si se va da vouli".1)
De sigur, dacd in fata evenimentelor actuale
cari intristeazd att de mult inima Bisericii, am

plech urechea la sfaturile prudentii omenesti, noi

ne-am crede scutiti d'a practicA aceast sArcie evanghelicd, asa precum divinul Mntuitor o cere
a lor si ; am gds1 ed credinta fiind mult slbitd,
noi nu mai putem nici chiar sper s.' ni se ofere
ceeace multume pe Apostol : Aviind hrand si cu
ce sd ne imbrdicdm, suntem multumiti". Dar &Ca'
popoarele nu mai au credinta de altd dat, e un
motiv oare ca a noastr s se micsoreze ? Din potriv", ea trebue s creasc pe msura slbirei ei
1) Luc VI. 38.

www.digibuc.ro

108

din societate. Si apoi nu suntem noi datori s punem in practicd invtmintele mari $i plcute ale

Mntuitorului : Nu vd grijiti ca sufletul vostru

ce sci manca(i si ce sd beti, tdci cu corpul vostru

cu ce set vd Imbrdcati. Au nu este sufletul mai mutt

dealt hrana si corpul decdt imbrdcdmintea? Cdutati la pasdrile cerului cd nici nu seamdnd, nici nu

secerd, nici nu adund 'in griinar si Tat& vostru

cel ceresc le hrdnete pre ele. Au nu sunteti voi cu

mull mai alesi deceit acelea?"1).... Cdnd Vain

trimis pre voi /lira' de pungii 51 fdrii de traistil si

fiird de incdltdminte, au avut-ati Upset de cevd?

lar ei ziserd: de nimic"2).

led cine condamn preocuprile prea mari ale

viitorului si rezervele fcute mai ales cu fructele
preotiei $i grija excesiv pentru o mo$tenire dela
strmo$ii venerabili, care se cuvine ca s rmie
neatins. Si de ce am strnge noi a$ de mult? De
ce attea griji $i attea supdrri ? Istoria este mar-

toil, ca mostenkile foarte adesea cad in miini

lacome, ajung prada rudelor mojice, adesea lipsite $i de religiune, cari aleargA ca pasrile de
prad s se ndpusteasc pe rm4itele pe cari ar fi
trebuit s'd le respecte $i cari s'au vzutprofanare
grozavuneori vndute cu toba. Ce spectacol ne
dau acesti hrApareti rscolind mobilele unei case
in care erau streini, violind toate secretele, dnd
curiozifdtei si uneori spre batjocura oamenilor de
afaceri hrtii intime, corespondente pioase. Apoi
cnd tot a fost grmdit, impachetat, vndut, neingrijindu-se de nimic din ceeace a fost scump
rposatului, nici chiar de cimitirul unde nici o piatr nu este pusd spre a art locul in care zac elmsitele lui ; ce spectacol, mai ales in ce priveste

pe preot, vzandu-i cum pleac veseli dar blestemati de poporul care strigi: Noi i-am imbo1) Mat. VI. 25-26.
2) Luc. XXII, 35,

www.digibuc.ro

409

gatit". lata ce ne descopera istoria $i iata ce trebue

sa stie fiecare din noi preotii.
Preotul prieten al saracului se ctivine sa fie si
caritatea niciodata sa nu fie despartita de dnsul.

La moartea unui astfel de preot cortegiul Ili

va fi ca o mireasma placuta lasata ca o amintire
copiilor si familiei sale. Atunci caritatea lui, sfnta

caritate ii va insufletl moartea, dupa cum i-a insufletit si viata ; Id va acoperl mormntul 0-1 va
face s trdiasca in vorbele sale, in mersul sail, in
operile sale.
Si de cte ori n'am vazut noi acest spectacol edificator ? Cti preoti n'am vazut dndu-si ultima

suflare si n'au lasat dupa dan$ii nici cu ce sa fie

ingropati ? Totusi poporul, saracii lui, prietenii
si toti cti l'au cunoscut apostol $i ajutaitor milos,
se vor 1 ngrijI de lucrul acesta. Oamenii cari pAnd

atunci nu patrunseserd la el, ies edificati, cnd

venind sa-1 vadd pentru cea din urma oara, aruncd

o privire in iacea casa modesta pe acele mobile simple si fara nici o strAlucire si pe toatd acea bunA-

cuviinta $i nebagare in seamd, singurul lux pe

care l'a dorit si l'a facut in toata viata.
Cate lacrime in acel pelerinaj care se face pe
dinaintea mesei pe care se and asezat ! Si ce du-

rere cand e dus la ultimul sau locas ! Ce edificare

mai ales, cnd afram Ca' in afara de bunele exemple pe cari le-a dat $i de purtarea lui sfanta nu va
ramne dupa urma lui alt ceva cleat o familie indureratA si cinstita. Atunci sunt desvaluite secre-

tele caritatii pAmantesti, atunci se dau pe fata

toate actele cari formeazd la un loc viata cea plina

de fapte bune a bunului pastor sufletesc. E o

fasplata scump si tot preotul se cuvine sa ambitioneze ca s o dobandeasca la trecerea din aceast4
lume trecatoare si rea.
SA iubim pe sarac, el stie CA noi nu putem mai
mult pentru el. Usa noastra sa nu stea inchisA cu
.

www.digibuc.ro

- 410

indArAtnicie niciodatA cnd va trece sAracul. Vom

fi in$elati adesea. Dumnezeu insA a vAzut 5i a bi-

necuvntat intentiile noastre curate. El ne va rAsplAti cu prisosintA deci. SA n'a$teptAm ca sAracul s

vie la noi, ci sA ne ducem noi la el. In ora$e mai

ales, sAracul neindrAznet $i smerit trebue sA ne
atrag5 privirile. SA fim iscusii, delicati in pomana
pecare o dm. Chiar de ar fi nerecunoscAtor, sA nu
Incetdm de a-l.ajut ;.mai ales sA nu-1 umilim amin-

tindu-i ce facem pentru el, cAci o binefacere reprosatA, este o ofensd. Uneori se va intmplA sA
clAm ultimul ban ; sA nu ne arAtdm tristi, descura-

jati $i sA ne aducem aminte de cuvntul cel plin

de farmec al Sf. loan Milostivul care zice : Sit
vedem, Doamne, cine se va osten mai mull: tu
care-mi dai, sau eu care "impart ceea ce-mi dai tu".
Apostolatul caritAtei birue astAzi apostolatul cu-

vntului. Cuvntul nu este in totdeauna primit ;

el e discutat tAgAduit, respins de altminteri in
toate diminetele de teribila iscoadA care pAtrunde
pretutindenea $i e cunoscutA sub numele de presA.

Caritatea scapA de aceste lovituri mortale $i va

fi foarte cu greu sA faci pe cititorii unui ziar rdu,

sA creazA cA un preot care se lipse$te de tot pentru sAraci, un preot care-i viziteazA, care nu se teme

a st lngA ei, care le plAte$te unele datorii, chiriile rAmase in urmA, etc., nu-0 face datoria.
Totu$i din partea preotului se cere ca sA fie cu
oarecare prevedere $i cnd face pomana. Preotul
care vine regulat inteo cask', chiar pentru a u$ura
direct mizeria, se poate ca sgi fie bnuit $i sA inchidA in acest chip drumul unor suflete. E bine
dar ca sA intrebuinteze la pomana ce vrea sA fac
$i alte mAini potrivite unor asemenea acte. Sunt
cre$tine pioase care-$i iau sarcina d'a lucrA pentru
sAraci, d'a-i ajutA, nu de departe, ca $i cum s'ar
intinde ajutoare unor ciumati, ci vizitndu-i, nesfiindu-se sA stea lngA ei, mngAind copila$ii
www.digibuc.ro

411 -

Incurajnd pe mamele prsite sau pe sotiile victime. Aceste femei generoase cnd 4i indeplinesc
bine misiunea lor, i e de datoria preotului s le
ajute la aceasta, pot fi ajutoarele cele mai puternice ale activittei sale i ca ingeri ai gratiei harului care va incoltl in inimile unor necredincio0,
formeazA turente in familiele cari nu cuno0eau aceast gratie. Lucrul acesta devine posibil pretutindenea *IA.' i in sate i una din cele mai plcute
amintiri din apostolatul nostru va fi de sigur amintirea acelor doamne miloase nscute in bogdtie, locuind palate mrete ii cari se 'Vac' emotionate
vizitnd pe sracii din mahalalele mrginw, lund
cu ele pe copila0 i lsnd la plecare, cu minele

lor curate i nevinovate banii de dat pe mask'

sau pe sob, vorbe bune pentru bolnavi i haine
pentru orfani sau pentru bdtrnii sraci. Priveliste demn de admiratia ingerilor cari serve#e
la predicarea evangheliei lucrdtorului i nenorocitului mult mai bine dect toate teoriile i toate
sistemele a cAror neputint i nimicnicie o constatam din ce in ce mai mult.

www.digibuc.ro

Preotul pi copilui
Lsati pruncii sel vie la mine".
(Mat. X. 14).

Aceste cuvinte binecuvntate au fost pronuntate

de dumnezeescul nostru Mntuitor atunci and
copiii veseli se IngrAmdeau imprejurul lui si cnd
Apostolii cutau s-i IndepArteze, ca nu cumva acestia s-1 supere.
Ce este copilul, o stim cu totii. Sf. Evanghelie in
1

alt parte II numeste asemeneaingerilori pre-

destinat centlui". S'au vAzut genii mari, cari s'au

artat fericiti putnd s-si amestice ultimele raze
ale inteligentei lor cu primele licriri ale acestor
spirite plpnde.
Mi-amintesc cu plcere si azi de sfaturile pline
de Intelepciune pe care ni le da cu atata bunvointg
acum cileva zeci de ani In urmA,un venerabil pArinte
cunoscut multora, Veniamin Catulescu. Era bolnav

internat intr'un spital de btrni de lngl Bucuresti si ne primi cu multA dragoste si prietenos,

simtindu-se satisfAcut nespus de mult eal poate sd

ne imprtAseasa ate ceva din lumina inflAaratei
sale inteligente. Istoria apoi e plinA de asemenea
frumoase exemple.

$i ca Catulescu ati alti btrni din Occidentul

luminat si ati catiheti si dasali dela noi, n'au

chemat copiii la dnsii spre a le da invAtalura

pe plata unei mici dovezi de recunostint pe care

le-o da prin rugAciunea pe care ii puneau sA o

www.digibuc.ro

- 413

rosteascd In fiecare zi : Doamne ai mild de sdrmanul Mu servitor dascdlul nostru". Preotului in particular li OA foarte bine invtnd pe copii. Sufletele curate $i nevinovate ale copiilor, sunt tezaure
recomandate grijei preotului , iar atentiunea incordata' $i privirile drAgAla$e ale lor sunt dovada

rsplatei sale.

Biserica Cre$tinA intemeiat pe invttura $i in-

demnul Domnului Nostru Iisus Hristos, a socotit

cu tot dreptul c6 este obligatA ca sA poarte grije
In deosebi de copil $i de toat starea copilriei.
Prin cele ce urmeazA voi incera ca sA expun pe at
va fi cu putintA, clar, aceastA obligatiune a Biserici,

fdr ca s intru totu$i, In fondul chestiunei.

Biserica In totdeauna a avut con$tiintA de dreptul

sdu d'a se interesa de copil, dar de cele mai multe

ori a fost impiedicat In exercitarea acestui drept
de partizanii $i sustinAtorii a$a numitelor drepturi
ale omului in opunere cu drepturile lui Dumnezeu.
Cu toate aceste piedici ins, lucru constatat este
ea' sufletul copilului apartine exclusiv Bisericei.
Daa ear admite alt invAtAtura", atunci cu parere
de ru ar trebul sd primim pAgAnismul cu toate
jmoralitAtile $i ororile lui de cari martorA ne este
istoria. La promiscuitatea, care va face o necinste
ve$nicA legilor dela Sparta, de vom adogi numai
omonirile dela Roma i dedarea infanticidd din
China de azi $i va fi indeajuns pentru dovedirea
spuselor noastre .
Cnd a aprut Cre$tinismul $i and Biserica $i-a
fcut intrarea In lume, ce devenise oare familia ?
Dintre toate popoarele antichittei, acela pe care-I
laudA mai mult modernii protivnici ai Bisericei,
e poporul Spartan. Cate dizertatii asupra liberttei,
asupra puterii morale, asupra cumpAtdrii Spartanilor ! Ei bine ace$ti mari admiratori ai acestui po-

www.digibuc.ro

-- 414

por, nu $tiu tocmai ce e mai important, negresit

nu $tiu cum era tratat copilul la Sparta. Plecnd
dela principiile ludate a$a de mult, c copilul nu
apartine familiei, ci Statului, Statul inteadevr il
cerea dela ie$irea din snul mamei sale. Si primul
drept pe care-1 exercit el-A s se scape de el dac nu

ofere oarecari asigurri de utilitate fizic. Da,

istoria neclintit ne e martor. La Sparta, cnd
copilul se n$tea frumos, robust, er pstrat ; iar
cnd se nstea slab, suferind, diform, el-A aruncat in
bltoacele dela poalele muntelui Tayget. Si educa-

tiunea data' de Stat copiilor pstrati nu el-A de loc

un bine mai mare ca aceastA moarte prea timpurie.

E destul s spunem cd furtul er primul lucru pe

care 11 invtau copiii la Sparta. A fura cu dibkie
er o virtute. Er admis s nu se mnnce cleat
fructul jafurilor $i btaia crudd astept seara pe
micul au fctor dac el-A prins. Rusinea nu exist
in aceast tari ciudat, nici pentru copii, nici pentru tineri si se $tie bine cum pute s se formeze
caracterul lor, clack' ne gndim numai la acest detaliu c le er ingduit s omoare pe nenorocitii
HO cum se omoar azi animalele rdufctoare
Toate aceste nelegiuiri si multe altele ce nu se
pot povesti, smulgeau lui Platon acel strigt care
a ajuns pnd la noi : Legile lui Licurg pot foarte
bine sti facd oameni slbateci; oameni drepti si
cinstifi niciodute. In Egipt, la Cartagina, la Numizi, soarta copilului el-A tot a$ de plns. In A-

frica scri Tertulian s'au sacrificat, public, copii lui Satunz pand in ultimele timpuri".

La Roma, nu Statul, ci tatl ave dreptul de

vieat $i de moarte asupra copilului. Indat ce se

nste er depus pe genuchii tatlui. Dac il lu
in brate, copilul tri ; dac-1 respinge, er scos
din cash' $i aruncat in Velabru, acea prpastie ru$inoas care a primit in fata cerului $i in aceast
Rom, metropola civilizatiunei antice attea mii de

www.digibuc.ro

415

creaturi din cari Biserica ar fi Mcut ingeri, dac'

ar fi existat pe atunci.
In cteva cuvinte aceasta este istoria copilriei
in antichitate, istoria scrisa cu lacrmi $i cu snge.
0 imagind grozavd o rezuma exact. La hotarele
Chanaan, nu prea departe de locul unde trebui
s'ai fie lerusalimul, ora$ul uciga$ de Dumnezeu, un

popor crud prin actele sale, inaltase o statue de

aram colosald numit Moloch. Ea era incalzit in
unele zile, transformat in co$ incandescent $i i se

arunca copii spre a imblnzia$a se zicedivinitatea mniata. Barbarul sacrificiu se face in

sunetul tobei $i al altor instrumente destinate a
indbu$1 strigtele acelor victime mici.

Aceasta este antichitatea pAgn in aproape toatd

lumea de atunci, devornd copilria $i facnd sd

rdsune sgomote de cuceriri, de victorii, de virtuti
omene$ti, cari n'au impiedicat istoria acestor grozdvii d'a ajunge 'And la noi. Omenirea pa're totusi a a avut presimtirea Ca' educatia copilului mai
bine s'ar potrivl reprezentantilor divinittei. Profetul zisese : CO buzele preotului vor pdz tinIa si legea vor cercd din rostul lui, cd ingerul
Domnului atottiitor lui este"1). Grecia chiar cnd
a aprut in snul ei cele mai mari genii, se obi$nuise sa' le vaza' ie$ind din $coalele tinute de servitorii cultului. _Homer, Licurg, Solon, Pithagora,
Platon, Thales au ie$it din aceste $coale. Roma a

despretuit mult timp strlucirea literilor. Ea se

crede chemat la destine mai inalte $i ar fi zis
bucuros cu marele sdu poet : Alta vor turnd mai
natural statui de aramd pline de viea(d, altii .vor
fi oratori mai buni, tu Romane, aduti aminte cd
trebue sd conduci popoarele2)".
Cu toate acestea la Roma s'a promulgat celebra
1) Ma lad]. II. 7.
2) Virgil Aeneida VI. 847 851.

www.digibuc.ro

416

maxima de educatiune : Fatd de copil se cere cel

mai mare respect9" principiu pe care religiunea

Crestina trebui sa-1 inalte asa de sus cum l-a

inltat $i s-1 pue In practia.
Educatia trecu apoi prin mai multe faze. S'au
vazut imparati, cnd Ica Domitian gonind din Roma

pe filozofi, cnd ca Alexandru Sever inmultind

scoalele, cnd ca lulian fixnd arbitrar probele acelora cari se destinau invfamntului, pentru a
indeprt pe crestini. Absolutismul Imperiului de
Rsarit ramase credincios acestor traditiuni.
Scoala din Constantinopol fu intarit cu monopolul educatiei $i In afard de ea Impratul nu
acord libertatea invatamntului deck in cas. Astfel influenta Statului deveni incetul cu incetul preponderanta si exclusiva. Spiritul acesta de centralizare se sili sd patrunda in Galii dupa.' cucerirea
lui Cezar. Dar aici, pe acest pmnt, care indic a

fi pamntul clasicismului, dete peste forta Biser. Strabon s'a facut istoricul academielor locale

si al $coalelor municipale cari infloreau In aproape

toate cetkile Galilor, cnd imparatul Constantin

fonda aci auditorii, cari devenird germenul scoale-

lor publice in cari instructiunea se da In numele

Imparatului $i pe cheltuiala sa. Rivalitatea intk,
apoi opozitia si In fine rzboiul pe fata Incep
intre aceste cloud institutii. Biserica puse scoala
in mijlocul satelor $i de aci a aruncat valuri de
lumina si a produs acele mari genii de cari Istoria
aminteste cu respect $i admiratiune si cari vor ea"-

mane aceea ce sunt cele mai strlucitoare glorii

ale Crestinitkei. Tot astfel s'a petrecut lucrul in
toate Wile din Occident, pe unde a patruns lumina

Crestinismului $i tot asa s'a petrecut lucru $i la

noi. Alkuri de Biserica $coala se infiintd si se
pasted de preot care se facii Invatator. Lnga Bi1) Juvenal Sat XIV. 47.

www.digibuc.ro

417

sericd deci si prin preot scoala tr5.1 mult timp

modest, cinstit si triumfdtoare prin rezultatele

ce a dat.

Dac ne intreaba cineva uncle er izvorul acestor

sentimente ale Bisericei pentru copilArie, sentimente admirabil interpretate de scoala condus 41!
preoti, e usor sd rspundem : 'in Evanghelie. Intr'adevr, evanghelia ne aratal pe copil inteo perfectiune admirabil lng casa simpl din Nazaret
si in snul modestei familii a lui Iosif lemnarul.
Cnd privim insd acest tablou Incnttor, prima
trAs5turd ce se observ6 In el e un Toarte mare respect. Respectul se poate spune, vine aici inaintea
iubirei, cdci Maria si losif, pe lisus mic mai mult
il adorau dect 11 iubeau. De acl se poate lu cunostint de ce trebue in prima linie unei familii.

Pentru a potoli neintelegerile casnice, pentru a

inspir chibzuiald si buncuviint, ce trebue unei

familii ? Prezenta unui copil. Cuvntul pronuntat
in aceastd privintd de Mntuitorul nostru acum
19 secole pare scris pe zidurile ori crei case si azi :

Iar cine va zminti pre unul dintre acesti mici, call

cred Infra mine, mai bine este lui sd se spnzure o

piatrd de moard de grumazut lui si sa se innece

mntru addncul mdrei1 )".

Admirabild invdtturd ! Ea fu repede inteleasd

si &ea' p5gnismul in ce priveste copildria se rezum In acel Moloch care inghite In toate zilele
creaturi nevinovate, Crestinismul se rezumd in acel
tati care descopere usor noaptea snul copilului
sdu adormit si care-1 sdrut cu respect ca fiind

sanctuarul divinittei. Crestinismul se mai rezurnd in aceast inchipuire fermecdtoare a unui

inger despre care poetul zice : Un inger cu fata
21

I) Mat. XVIII, 6.

www.digibuc.ro

118

strAlucitoare aplecat pe marginea unui leagn, 'Area cA'si contemplA chipul ca in unda unui ru1)".
Copilul deci apartine puteri care a primit de sus
oarecari drepturi, nu asupra corpurilor sau bunurilor sale, ci asupra sufletului sAu, si aceastd putere
este Biserica. Merge Ind invdtati toate nearnurile"
si laid eu sunt cu voi 2n toate zilele pernd la sf firsitul veacului2)". Copilul apartine nu inovatorilor
si fAcAtorilor de experiente si de sisteme, cari se
pretind creatorii lumii moderne ; el apartine Bisericei, care formeazd pe crestin si pe sfnt, prin
urmare pe cei mai buni cetAteni. Copilul inteun

cuvnt, apartine inainte de toate, mamei sale, si

pe mama oricdrui om nscut In lurnea aceasta din

sngele crestin, cine n'o cunoaste ? E totdeauna

Biserica.
$i acum cine mai cuteazA ca sA se mire de grijele

ei, de sfortdrile ei statornice si de dorinta ei d'a

nu fi lipsitA cu totul de copilul crestin ? Inteadevr

Biserica renuntd cu bunAvoint la comorile lumii

si la toate bunurile materiale, numai la grija de

sufletul copiilor sdi nu renuntd niciodatd. Ea este

mamd cu totul in altfel de cum sunt mamele de azi
In majoritatea lor, acele femei moderne, cari socotesc ca prea grele sarcinele maternitAtei.
Biserica e mamA curagioas si tare In iubirea sa

pentru fructele mruntaelor sale. E vrednic de

amintit trecutul in care in jurul unei mese de lemn

pusA In tinda Bisericei, fratele si sora invtau

ceeace inaintasii nostri numiau asA de crers1tineste

crucea a jutd, trecutul in care copilul nu rose stiind
cA are un tat In cer si In care primeA invtdmntul
credintei odatA cu icel al ratiunei. Iatd ce a fAcut Biserica pentru copil si iatA ce poate s facA MCA ea

pentru fericirea natiunei.

1) Reboul.
2) Mat. XXVIII, 20.

www.digibuc.ro

419

Devi intitulat studiul acesta preotul $i copilul",

n'am spus pn acum ce este copilul $i ce trebue
sd fie el pentru preot. De altfel dac stim c preotul e forma adevratei generatiuni a lui Dumnezeu,
care e pornit din adevratii fii ai patriei noastre
scumpe, atunci intelegem cu usurint legtura sta-

bilit intre copil $i preot.

S.' nu spunem c vremurile sunt rele cci se
poate ca s devie si mai rele. Si s fim siguri c
nimeni nu ne va ajut ca s le infruntm.
Asemenea sd nu spunem c ni se refuz copiii,
cari sunt la rndul lor inculti, nesupusi, fr
respect $i chiar batjocoritori... Au doard va ult

femeia pe pruncul sdu? Sau nu-i va fi mild de

fiii patecelui salt? 5i de va i ull femeia pe

ace,stia, dar eu nu le voiu uild pre tine, zice Domnu/ l)".Domnul Nostru Iisus Hristos ne-a dat puterea ca s nastem pe prunci prin sfntul Botez $i
avem datoria ca cel putin s continum a-i form

si a le da vieata mntuirei, preparndu-i pentru

sfintele taine.
Instructia, mrturisirea deasd, rbdarea la orice
incercare, devotamentul in orice moment sunt mijloacele cele mai potrivite pe cari trebue noi preotii
s le intrebuintdm in aceast grea obligatiune ce
avem. Toate acestea ins se fac inteun chip linistit
$i fr contraziceri, dificultti $i nerecunostinte.
Preotul trebue s aib in vedere in totdeauna pe

mama iubitoare si devotat fericirii copilului $i

formeze inima dup inima sa.

Mamele nasc pe copiii lor in dureri grozave $i
cu toate acestea nu inceteaz un minut de a'i iubl si
d'a se devot lor. Copilul acesta care o costa' attea

suferinte pe biata mamd, are $i el o prim pe-

rioad de viat indurerat. Ziva, noaptea cine-1 p-

zete, cine-1 Ingrijeste dac nu mama ? Abia (3.

mai tin picioarele, dac i-1 iei $i de 'i se apnea.' un
1) Isaia XLIX, 15.

www.digibuc.ro

sistem de educatie pe care ea nu-1 vre, crezndu-1

chinuitor pentru acest fruct al pntecelui ei, ea nu
se descurajazd, ci cat a zdrnici prin influenta ei
acest sistem si a imprima in sufletul copilului s6u
numai impresiunile care 'i folosesc. Mai trziu

cnd II vede schimbat, putin respectos, nemultumit de toate, far delicatetd, fArd inima, nu
desnadjdueste, ci mereu se gndeste la el si
mereu isi fdureste planuri spre a-1 intoarce din
calea pierzrei. Blndd, resignatd, devenita din
mam vesel, marnA a durerei, ea nu-si praseste nici un moment rolul sau. Cnd 'i se

contest dreptul de a da sfaturi, de a face observatii, ea se roaga, pune in joc iubirea si lacrimile
sale. Nimeni nu poate ca sd smulg din inima ei
pe acel fiu ingrat, mizerabil, ajuns poate monstru.
Asa trebue s fie preotul. Toate sfortarile, toate
sacrificiele, toate mijloacele e obligat s le intrebuinteze. Mai inti el trebue s hotarascd pe parinti si sd forteze pre vrAjmasii moralitatii si deci
ai Bisericei si ai Patriei, ca s'i respecte dreptul
pe care-1 are asupra sufletului copilului. In virtutea
acestui drept apoi, sd creeze aziluri, sali de lucru si

de lectura, pe cari sd le intretin cu ultima sa

lascae si cu aceea ce vor da prin staruinta sa

bogatii, facuti sd Inteleagd cd aci se gaseste viitorul societatii si al tarii intregi. Cnd bogatii se vor
face crestini, adica caritabili, adica gata sa'si deslipeascd sufletul de averi, adicd creznd cd religiunea nu st numai inteo liturghie ascultata in graba

si ct mai rar, inteo subscriere de ctiva lei cu

pompd fgduiti pentru vre-o infrumusetare la una

din Bisericile centralemultd izbnda va ave
preotul in delicata si anevoioasa sa misiune.
Pentru convertirea acestor bogati insd, preotul
are o mare indatorire. Cine le va predicA lor adevarata religiune, cum faceau sfintii printi si cine le
va da sfaturi in ce priveste prisosurile bogtiilor si

www.digibuc.ro

921

nevoile sdracilor ? Cine va spune proprietarilor bo-

gati, industria$ului milionar, burghezului satisfcut, dar frd nici un avint,c pentru aprarea palatelor sale, fabricelor sale, lzilor sale, trebue s pue

baza invtmntului cre$tin in orase $i n sate ?

Cine va IndemnA poporul ca s pgzeasc porun-

cile Bisericei $i cine este dator ca s cear ca invtamntul religios in scoale sA fie ridicat la locul
ce'i se cuvine ? Cine, dac nu preotul ? Se cere totu$i ca acestea s le fac fr aprindere, demn $i cu

toat struinta.

In aceste indatoriri sta.' apostolatul preotului fat

cu copilul.
Preotul n'are o libertate deplin in indeplinirea
acestei indatoriri, e adevrat, s foloseasca totusi

de cea pe care o are, punnd in invdtamntul

in sfaturile $i in zelul su, toata ardoarea posibird $i mijloacele cele mai recomandabile. Va intmpina cele mai mari obOacole, va gsi printi
cari s opreasc copiilor orke invtmnt religios ;
va gAs1 apoi copii cu o cre$tere lstid de dorit,
care s fie nerespectosi $i batjocoritori cu dnsul.
El nu va prs1 pe acesti copii frd nici un ajutor ;

Ii va cere mamei cnd tatl se va impotrivi, va

pstr fat cu printii protivnici cea mai mare politet $i ori de cte ori va intaln pe copil il va oprl,

Ii va spune un cuvnt prietenesc si se va sill a'l

captivh. sufleteste. La Biseric cnd vine $coala din

parohie, va observ dac sunt toti elevii, $i se va

ingriji de cei ce lipsesc, de bolnavi $i de cei ru
nr'viti, spre a se vedea c preotul este ingrijat,
turburat chiar de lipsa lor. Va ptrunde in familii
va aminti printilor de marea obligatie ce .au

de a'si cre$te copiii crestinei0e, din care iese buna

purtare $i paza in prezent $i viitor.

Un lucru iarsi nu trebue s uite preotul. Odat

cu propoveduirea cu zel a invtmntului religios,

el trebue s arate blndete $i mult rdbdare. S

www.digibuc.ro

422

fie mai mult deck un dscal de religie, s fie ca si

o mama, necunoscnd ce e descurajarea si desgustul. El va distribui cu lAgare de seam laptele
si pinea adevarului sfnt, unuia pichitura cu picatur, farimitur cu farimitur si in bucatele mici
din pricina inteligentei si a priceperii lui slabe ;
altuia mai din belsug pentruca are un spirit mai
viu, o ptrundere mai agerd. Simplu si inteles de

toti, evitnd cu grije d'a sta prea sus, dar coborndu-se la detalii, uznd dupa' exemplul MAn-

tuitorului nostru de parabole, de imagini. Cu un

cuvnt, sa faca Invatatura sa asa de dorit si de
simtit in cat capetele sa' ramnd nemiscate, privirile fixe, buzele deschise, gata s'o soarba. Asa
facea Domnul Nostru lisus Hristos si toti pnd
si cei mai simpli oameni pricepeau acest cuvnt si
pentru a'l auzi, multimea prsea cettile si tArgurile, umplea deserturile si se indestula ca de o
hrand minunatd.
4.

Prin invattura religioas se deschide si se intoarce spre cer inteligenta copilului. Mai mult,
sufletul lui nu se face locas al Domnului, templu
stralucitor in care prin gratia sfintitoare si prin

taine Domnul se salaslueste Inteinsul si nu-1 mai

paraseste niciodatd. Aceasta este odihna mea in
veacul veacului,aicea voiu local, cd 1-am ales pe ell)"

Dar ca sa-1 formeze in acest chip, preotul are ca

mai potrivita taina maturisirii. Am zis cu privire
la instructie ea' se cuvine ca preotul sa aibal devota-

ment si rbdare ; relativ la mairturisire adaug ca'i

trebue tact, prudenta si rezerv5. Un pic de praf

dacd s'a pus pe floarea a carei frumusete o ad-

miram si al carei parfum it! respiram, trebue s-1

-tergem cu multi precautiune si delicateta. Tot
1) Ps. 131. 14.

www.digibuc.ro

423

asa trebue sA lucrdm ca s tergem pata pacatului

din sufletul copilului. Si grija aceasta preotul trebue s o aibd In totdeauna. SA presupunem c un
copil este In pericol, expus inteun mediu vAtAmAtor, putnd sA ia mai u$or dect altii obicinuinte rele ; de ce s nu-1 cheme $i de ce s nu-1
cArmuiascA cAtre bine ?
spue chiar, cA nu e
cu minte, sA-1 facd atent c trebue s se mArturiseascA si punndu-1 In fata icoanei Mntuitorului
sA caute a'i deschide cu precautiune sufletul sAu
in care a fost poate un germen al mortei.
Iat opera la care ne-a chemat supremul Pstor
al sufletelor cnd ne-a incredintat pstoria acestor suflete: ,,Fiii mei, pe cari iardsi cu durere
vid nasc, pad ce se vainclzVpu2 Hristos infra voi1)".

Aceast formare a lui Hristcps in suflet, se face

mai ales In copildrie, la aceast vrstA, cnd firea
omeneascA se poate frAmntA ca $i o cearA moale.
In copildrie intipdrirea este mai u$oard, mai trziu
insd se face cu anevointA si chiar va deveni peste
putintd. Atunci se intipAreste u$or $i aia de adnc,
c patimile, crimele, necredinta pe deasupra, numai
pot prinde loc. Si dacA Intr'un caz extrem vreuna
din aceste rele stApne$te pe un orn crescut cre$tine$te, figura vie $i sfntA a Mntuitorului apare
curdtd
curatd $i strAlucitoare ca in primele zile
de toat intindciunea intocmai dupd cum sub acti-

unea unui val puternic sunt luate toate resturile

cari acoperiserA o marmurA frunioasA de pe farm.

Preotul e primul pArinte al sufletului ornului $i
de aceea el trebue sA fie de fatA Inaintea oricdrei
existente 1initit sau chinuitd, $i inaintea oricdrei
fericiri sau nenorociri. Este cdutat de unul ca
se spue cA a rmas statornic in credintd $i de .altul

ca sA'i descopere grave abateri dela credintA $i

dela morald. El a ramas prima si cea mai seduI) Galat. IV, 19.

www.digibuc.ro

424

cAtoare imagina a bunAtAtei $i a dragostei Mntuitorului nostru, a$a dupd cum s'a format in primvara vietei, in copilArie.
Se mai cere in sfir$itca preotul sA nu se desguste

de nimic nici chiar de unele apostasii. Intre miile

de oameni cari se nasc pe fiecare zi, se vor gsi
de sigur $i de aceia cari s nu recunoascA puterea
lui Dumnezeu $i cari sd mAreascA rndurile a$a de

intesate ale nelegiuitilor, necredinciosilor, criminalilor de tot felul etc. Preotul sA fie fatA de toti
ca un adevArat pArinte, iar de copil in particular sA

se intereseze ca de ceeace Biserica are mai de

valoare.

Prin acestea va contribui la mic$orarea zilnicl

a supdrArilor pe cari uneori le suferA Biserica
$i va face din ea o mamA fericit, cu copii multi
$i credincio$i, marnA voioasA de copii".

www.digibuc.ro

Duhovnicul 9i pcto9ii
Nu am venit sd chem pre cei drepti, ci pre

cei pacdtosi la pociiintd9" a zis Mntuitorul spre

a dovedl ct de mare este iubirea lui Dumnezeu
pentru pcAtosi, in particular pentru cei ce se po-

edesc. Prilejul cu care a fost pronuntate aceste

dumnezeesti cuvinte noi II cunoastem si amintirea

imprejurarii care l'a provocat ne este vie in minte
ori de cte ori citim aceast parte a Sfintei Evanghelii.

Domnul Nostru Iisus Hristos cu o privire i

printr'o vorb fixase pe vamesul care urni a fi
Sf. Apostol Matei, credinciosul su evanghelist,
care se indeletnice atunci cu vdmuirea, o profesie
care da de bnuit si care'l pune in rndul pActosilor publici. Domnul el-A la masa noului convertit inconjurat de apostoli si de multi vamesi si
pactosi. A fost destul aceasta, pentruca, fariseii

si cArturarii mustrati adesea de Fiul lui Dumnezeu, sd se scandalizeze dup obiceiul lor si s zic,4
ucenicilor lui: Pentruce mancati cu vame,sii ,si cu
pdcatosii? si rdspunznd lisus a zis lor: nu trebue
sdneitoilor doctor ci bolnavilor, cdci nu am venit

sd chem pre cei drepti, ci pre cei pdatosi la

pocdinte.
Prin aceste cuvinte Domnul pe de o parte a a1) Luca V. 32.

www.digibuc.ro

426

rdtat cat este de mare iubirea lui Dumnezeu pentru

pdcdto$ii cari se pocdesc, iar pe alta le-a dat sd

inteleagd, ca.' nu ei fariseii $i cdrturarii sunt cei
sndto$i, tocmai ei pe cari cu alte ocaziuni i-a
numit pui de ndprci, morminte vdruite pe din
afard $i pline de toatd necurdtenia pe dinduntru
etc. stigmate ne$terse pe fruntea lor.
Prin aceste cuvinte li s'a spus cd Mntuitorul

nostru, venind in lume ca sd-i mntuiascd i-a gdsit

nepregaliti $i nepocditi. Ei se scandalizeazd de

contactul cu pdcdto$ii, in loc sd treascd in rndul

acestora $i cu cdintd apoi sli ceard iertarea crimelor lor ascunse, adesea, mai urte $i mai grozave
deck pdcatele cele inchipuite ale vame$ilor.
*

N'am venit sd chiem la pocdintd pe cei drepti,

cari sunt sAndito$i, ci pre cei palcd.to$i, pre bolnavii, cari au trebuintd de doctor" a zis Mare le
Doctor $i Invdtkor $i a$a s'a purtat in tot timpul
cat a binevoit sd rmke printre noi. Raporturile
sale cu pdcdto$ii n'au incetat niciodatd. In totdeauna $i-a mrturisit dragostea sa pentru pa"cAto$i $i la orice ocazie nu s'a ridicat deck in potriva mndriei $i a ipocrizei asigurnd iertarea
pdcdtosului pocdit cu mari laude ca un indemn
$i pentru altii.
Dar, sd ludm dovad pilda vame$ului $i a fariseului. Inteinsa gdsim invdtdtura care aratd partea
cuvenitd zmereniei $i mrturisirei sincere de o
parte, mndriei $i vicleniei de alta.
Fariseul trufas infra' in templu, inainteazd pand
la altar ca sd fie vdzut de toti ; st in picioare cu
corpul semet $i pronuntA aceastd ruglciune nedemnd : Multumescu-ti Doamne, cd nu sunt ca
ceilalti oameni, jefuitori, nedrepti, preacurvari sau
ca ,si acest vame9".13,1cAtos $i rdu, inima lui era.
1) Luca XVIII 11.

www.digibuc.ro

427

conruptA 5i uitndu-5i cA se aflA in fata aceluia care

vede cele dintru ascuns ale omului se laudd singur

fill de ru5ine. Mai mult, el gAse5te mijlocul ca sA
btjocoreased 5i s insulte pe vame5ul zmerit care

se gnde5te numai la pkatele lui. Trecnd peste

pkatele sale fkute in ascuns 5i pentru cari la

timp i se va cere socotealA, el se lauclA cu falA in

public Postesc de cloud ori 'in sdptdmand, dau ze-

ciuiald din Mate ate ami)".

Vame5ul, din potrivA n'a cutezat a se apropia de

altar, el s'a oprit la intrarea in templu, departe

de orice privire, intr'un ungher, ascunzndu-5i

capul in mini 5i rugndu-se cu umilintA pentru

iertarea pAcatelor sale : lard vamesul de departe
stlind, nu vrea nici ochii sdi la cer sd-i ridice, ci'si
bdtea pieptul sdu ziciind: Dumnezeule, fil milostiv
mie pdcdiosului". Nici chiar discipolii Mntuitorului, atra5i de trufia fariseului 5i de zgomotoasa lui
rugdciune, nu observaser pe vame5ul cAit 5i cu
zmerenie aprofundat in rugdciunea sa. InvAtAtorul le aratA insA pe vame5 5i le zice : Acesta s'a
pogorill mai indreptat la casa sa deal acela" indicndu-le 5i rostul acestor cuvinte, cari pnd la f i-

nele veacurilor, vor servl ca indemn attor pA-

cto5i s se intoarcA 5i sd se fac sfinti, cnd a zis :

Cd tot cel ce se inaltd smerise-va, iar cel ce se

smereste indlta-se-va". Aceasta e in scurt istoria

foarte deosebit a doi pkto5i. SA vedem acum 5i

istoria unei pkAtoase, spre deplina Intelegere a

subiectului nostru.
ErA tot in templu, uncle Mntuitorul venea a-

desea cu sfintii sAi ucenici ca sA se roage i sa

predice adevArata invAtAturd cnd tot acei cdrturari

5i farisei pAtrund inAuntru cu mare zgomot 5i pe

nea5teptate 'i pun inainte o femee care fusese

prinsA in adulter. Cdrturarii ,si fariseii au adus la

1) Luca XVIII, 12 ai urnit.

www.digibuc.ro

428

el o muere prinsd in prea curvie si punnd-o pre

cllinsa in mijloc, zis'au lui: Invdtdtorule aceastd
muere s'a prins acum in preacurvie, lard in lege
Moisi tze-a poruncil noull di unele ca acestea sd se
ucizd cu pietre. Dar tu ce zici1)". Ei n'o aduceau ca
sd dobndeasc iertarea pAcatelor ei, ci numai din
viclesug ca sA prindA 'in cuvnt pe Domnul si s-1

constrng a cdea in contrazicere cu legea lui

Moisi, dup care pAcatul acesta trebui pedepsit cu

uciderea cu pietre. In viclenia lor isi ziceau : 'Jack'
el tine parte pkAtoasei va aclek In contrazicere cit
legea si va fi ucis cu pietre, iar de o va condamna,

puterea de a ierta pcatele pe care si-o atribue,

cum si grija pe care o aratd pentru pAcAtosi va fi

un nimica toatA si prin urmare el va fi de toti

despretuit.
La intrebarea lor, nenorocita azit ingenuchi, si
acoperi fata, scoase gemete inbusite si cu lacrAmi

fierbiti isi las sd se vad durerea care'i chinui

sufletul ski. Drept rdspuns la cuvintele lor de

incriminare, Invttorul se pleac jos si scrise cu

degetul pe pAmnt : Iar lisus plectinclu-se jos a
scris cu degetul pe pdmiiint".
Noi cunoastem diferitele interpretri ale acestui
text. Eu prefer pe aceea care spune cA Mntuitorul

scria pe pAinnt nelegiuirile ascunse fAptuite de

ipocritii pal-4i cari erau in fata lui. Furiosi si in
dorinta de al gdsl vre-o meteahnd, ei nu observ
ce face el si din nou il intreabd. Atunci ridicndu-se in sus le zise lor : Cel ce este fitrd de pdcat
intre voi,acela intdiu sliarunce piatra asupra ei2)"
i incepii iars sd scrie. Intrigati ei se apropie, privesc si unul ate unul iese, incepnd cu cei mai in
vArstd. lisus rAmne singur cu pAcAtoasa. Biata
femeie ! Ea tremurA, el-A in lacrAmi, cu capul in
maini si neIndrznind s-si ridice ochii In sus.
1) loan VIII. 3.
2) loan VIII. 7.

www.digibuc.ro

120

Astept s inceap loviturile cu pietre. In timpul

acesta Iisus ridicndu-se si nevznd pe nimenea
Ii zice: Muere unde sunt phrlisii tai? Nimenea nu
te-a osiindit? lar ea a zis nimenea Doamne. 5i a zis
ei lisus: Nici eu nu te osndesc. Du-te si de acunz
sd nu mdi pdcdtuesti1)".
Ce vom zice noi duhovnicii, izbvitorii sufletelor, ce vom zice oare de aceasta ? Cuvntul ascultat
e cuvnt divin si din el cunoastem pna la un punct
rinltimea misiuni noastre.
Da, pe p`ctos mai ales, pe pacatos trebue s-1

iubeasc preotul mai inti. N'am venit s chiem

pe cei drepti, ci pre cei pctosi la pocint" cuvinte din cari cunoastem cu inlesnire cum ar fi socotit preotul care la mrturisire s'ar mir de unele
destainuiri grave si care s'ar art aspru afard din
cale, refuznd iertarea fail motive puternice si
binecuvntate. Pentruce ai fost hirotonit preot ?"
'i se va zice : Tu esti sfnt, credem, dar care'ti
este misiunea In punctul acesta ? Esti preot numai
pentru tine singur ? Ai indatorirea de a te edificA
neintrerupt numai pe tine ? Esti chiemat la preotie

oare, ca s tresti cu ingerii si sd te bucuri de

strlucirea si frumusetea lor ? Tu esti pentru pcatosi $i pctoase si dacd ti-e fricd de ei, dac te
temi c" 'ti vei perde sufletul traind in mijlocul lor,
sfatuindu-i, legndu-le ranele, ridicndu-i din
cderi, ridicndu-i nu odatd, ci de o sutd, de o mie
de ori..., ce vrei s'd faci in preotie? Tu esti docto-

rul sufletelor si s nu vrei ai bolnavi ? Ai pe

buze, In inima ta chiar putinta d'a da viat si sd nu

vrei s ai morti? Esti mntuitor si s nu voesti

a teal dect cu cei alesi ? Inca.' odat te previu, locul
tau nu este in preotie. Du-te In pustie, stai pe stlp

ca oare cnd Sf. Simeon Stlpnicul si departe de

lume, cu capul pierdut In lumina cea de sus, con1) Joan VIII 10

12

www.digibuc.ro

430 -

sum-te in contemplarea desvar$irei dumnezee$ti"

Dragostea ctre pacato$i $i buna primire facut

tuturor pcato$ilor este aceia ce trebue duhovnicului Inainte de toate. Fr aceste calitti nu e cu
putinta a se dobndi tmduirea sufletelor.

Sunt preoti distin$i al un trecut onorabil $i

foarte dibaci in rezolvirea cazurilor de con$tiintA

cand sunt provocati la discutie, dar cari de$i batrni, n'au voit a primi duhovnicia. Ace$tia au fugit
de greaua sarcind a mntuirii de pcat $i au pierdut

tocmai pe cea mai de valoare dintre briliantele

cununii preote$ti. Ei n'au dovedit ea iubesc sufletele, intru cat au avut spaima $i cutremur de pacat.
Au fugit de pachito$i necunoscnd valoarea mntu-

irii $i rtcind in teorii fr o reala important.

*

SA nu se para.', cu toate acestea ea orice preot

poate fi $i bun duhovnic. Ace la care prime$te duhovnicia, presupune ca In adevr e mntuitor $i ea
poate rena$te pe pctos, redndu-i viata in toata
plenitudinea ei. Aceasta, pentruca nu este cu putinta, ca cineva s convingd, pe pacatos ca s iubeasca virtutea, clac el insu$i nu o iube$te.
Integritatea, mila, curtia sacerdotald inteun cuvnt, se impune duhovnicului intre celelalte calitti. Cei pu$i ca s corijeze pe altii, trebue s fie
in afar de ceice au nevoie de corijare. Doctorul
inaintea caruia sufletul I$i descopera slabiciunile,
nu trebue sa fie bolnav, caci atunci cu dreptul i Is'ar
zice cuvntul Sf. Evanghelii : Doctore vindeca-te
pe tine Insuti". E drept ca azi taina cea mai de pret
a Bisericei Cre$tine, aceea prin care se tmduesc
rauele sufletului omenesc, este lasata in prsire,
Sunt totu$i multi cre$tini cari o respect.
De unde provine aceasta desinteresare $i care
este cauza de fuge lumea dela mrturisire ? Negre$it pe de o parte, vom afla cauza in dispozitiunile
www.digibuc.ro

- 431 -

imperfecte $i prea adesea fire$ti aduse la mar-

turisire de toti aceia, cari nu-si dau semi-16 de tria

$i valoarea actului ce fac ; iar pe de alta, s fim

sinceri $i s o spunem $i din lipsa de tact $i mai

presus de toate din lipsa de pietate a duhovnicilor.
Unii dintre duhovnici socotesc aceast parte a
misiunei lor ca penibil $i o indeplinesc In grab ;
altii gsesc in ea un oarecare farmec periculos de
care se tern si zpciti arunc un fel de smnt
care nu incolte$te $i care tine sufletele inteo cornplet sterilitate. Sunt prin urmare cloud excese cari

se pot evit numai prin credinta $i purtarea fr

repro$ a epreotului duhovnic. Zic credinta, cci clack'

invtm pe fiii nostri duhovnice$ti cd in aceast

virtute sunt rezumate toate calittile pe cari trebue

s le aib mrturisirea lot spre a produce rod,

inainfe de toate trebue s ne aplicm note in$ine

aceast invttur, socotind sfintenia insrcinrei
ce avem de indeplinit. S ne amintim rugciunea de
iertare cu care concediem pe penitent, dup ce 1-am
insemnat d'asupra capului cu semnul sfintei cruci.
Domnul Dumnezeu si Allintuitorul nostru lisus
i,lristos cu darul si cu indurdrile iubirei sale de oa-

meni sd le ierte pre tine fiule si sd-ti lase toate

gresalele tale ; iar eu nevrednicul preot si duhovnic

cu puterea ce imi este (laid mie te iert si le desleg
de toate pdcatele tale"... Prin urmare, dup ce am

zis Domnul s te ierte" imediat adogm : Si

eu te iert $i te desleg".
Faptul in sine ne dovede$te ltnurit cd noi tre-

bue s fim corecti ca unii ce ne identifiam cu

Domnul pronuntnd iertarea In numele lui. $i ca

atare avem indatorirea, ca inainte de a primi mrturisirea cuiva s cutm mai intiu a ne curtl pre
noi in$ine, a ne umili $i a ne ell pentru slbiciunile
$i nevrednicia noastr.
La mrturisire, duhovnicul trebue s fie preocu-

pat exclusiv numai de suflete.

www.digibuc.ro

432

Pe el putin il ingrijete, dac.1 aceste suflete vin

inteun corp imbrAcat in ab i cnepb: sau in catifele i mtase, dacd sunt tinere sau in vrstd, vorbesc frumos say din potriva i dacd in societate
sunt din lumea de sus i mare, sau din cea de jos.
El va cAuta numai la suflete i va preferi pe acelea
cari vor arat mai multa supunere i fabdare, sau
cari vor descoperi mai mult degetul lui Dumnezeu
lucrnd intrnsele i ale lui nesfrWe milostiviri.
De multe ori, la marturisire duhovnicul are pri-

lejul ca s invete multe lucruri folositoare i aceasta adesea se intmpla mArturisind pe cte o

btrna mai de jos. Inteadevar in unele inimi

multe comori ascunse se gsesc. $i aceste inimi de

cele mai multe ori, vor fi ale vre lunor servitoare
umile, ale vre unor tarance, sou poate ale vre unor
cretine despretuite sau necunoscute in lume.
Acestea i o multime de alte consideratiuni ne

dau prilejul de a vedea acele minuni de gratie,

acele lucedri sublime ale spiritului lui Dumnezeu.

Mai mult, la spovedanie preotul invat s.' serveascd in curatie i dreptate pe stapnul i Domnul
ski. Ace la care se las captivat de plcerea unei
conversatiuni profane, de eleganta limbagiului ;
de povestirea am'inuntit a lucrurilor, cari n'au ra-

port cu sfintele taine i poate din nenorocire de

impresiunea sentimentelor omeneti i de semnele

unui devotament cari se vor opri la el in loc sA

mearg la supremul sau stapn i Mntuitor, acela

zic nu va fi bun slujitor al Domnului. El nu este

nici judecdtor i nici doctor. Este un profanator
al inssarcinarilor dumnezeeti, pe cari le-a primit

la hirotonia sa i pe cari fr s-i dea seama

de ele le Injose.Tte.

Pietatea este necesara i obligatorie pentru duhovnic, dar nici tiinta s'a" nu-i lipseasc. El trebue
www.digibuc.ro

,I3,s

s fie cult. Si Domnul nostru lisus Hristos a zis

artat in aceast privint, c orb pe orb conducndu-se, vor cde amndoi in groapd. Nicderi
insd gresalele nu sunt asa de funeste prin urmrile lor ca in conducerea sufletelor, fapt pentru
care se si numeste arta artelor aceast conducere
a sufletelor. $i in adevr cnd te gndesti c de se
va pierde un suflet prin gresala duhovnicului,

Dumnezeu II va cere socoteal de aceasta. lad

sngele lui din mina ta 21 voi cere".$i indat profetul adaug pentru cei ce-si fac datoria zicnd :
3)

lard de vei spune celui pdatos calea lui, ca sd

se intoarcd dela ea, si nu se va intoarce dela calm

sa, el Mira fdrd de legea sa va marl, iard tu sufletul tdu ti-ai mlintuitl)". Unul, cel ce'si face

cu pricepere datoria isi va mntui sufletul sAu si

altul cel ce nu va predich poporului cuvntul
Domnului, isi va pierde sufletul sdu odat cu al
pkatosului nepocit, al carui snge din mna lui
il va cere Domnul sau la judecatd.
Ascultati pe mai mari vostri si vd plecati lor,
cd aceia privigheazd pentru sufletele voastre, ca
ceice au sd dea seama, ca cu bucurie sd facd aceasta, iar nu suspinfind2)" a zis Sf. Apostol Pavel
Evreilor indemnndu-i ca s asculte de sfaturile
mai marilor.
Intemeiat pe aceste cuvinte revin la duhovnic si
zic, ea' nimeni nu se poate insel urmnd sfaturile
duhovnicului, care 'si consacr o viat intrea0 ca
s invete arta de a conduce sufletele.
Datoria duhovnicului este deci ca s Inv* cu
timp si fAr timp poporul, spre a'l purt pe calea
mntuirii si a'l cstig pentru Hristos.
In fata acestora, nu stii cum s califici indrsneala unor duhovnici care se ingnfeazd de usorul
bagaj teologic cu care ies din scoal si pe care nu-1
I) lezechiel XXXI1I. S
2) Evrei XIII. 17.

W.
98

www.digibuc.ro

- 434

mai cerceteaz decAt cnd sunt insrcinati cu vre-o

conferint oarecare. Ace$tia '$i nab.' sau n'au $tiut
niciodat cd In $coald nu se poate face altceva dect

s ne arate cum sd invtdm $i s ne dea cheia acestei $tiinte pentru care noi suntem datori ca s
consfintim zilele intregei noastre vieti.
Ace$tia la spovedanie se mrginesc la unele cuno$tinte elementare, pe cari le-au dobndit in
$coal $i pe care le gsesc indestultoare, frd sd
se mai intereseze de viata de azi, de ocupatiunea,

ca $i de mediul social in care petrece penitentul. Cu

aceast semi$tiint nu vor fi in stare ca s tmduiasc boalele suflete$ti ale poporului $i vor lds
astfel neornduiala ca s domneasc peste tot locul. Mai mult, ni$te astfel de duhovnici in loc ca s
pstreze sfintele invtturi ale moralei evanghelice,
le vor distruge prin nepriceperea $i desintere-

sarea lor.
Intr'un cmp intelenit, cum pare lumea de azi,
se cere din partea duhovnicului, care este lucrtorul Evangheliei cel mai propriu, ca s fie el mai
intiu ptruns de insemnAtatea misiunii sale, s
dea curs principiilor morale $i s aducA sufletele
pe adevrata cale prin desvoltarea $i folosirea acestor pricipii.
Prin duhovnici, mai mult ca prin ori cine altul,
credint se va intrl $i astfel se vor Inltur toate
relele tinznd a abate sufletele din calea mAntuirei. Eir ei con$tiintele nu vor mai fi cercetate $i
orientate ; firea omului nu va mai produce virtutile de cari este capabild $i credincio$ii mai slabi
se vor scandaliza de o lips de unitate In conduita

morald. De ad se Intelege $i starea in care va

ajunge Biserica, care va geme sub apsarea unui

rigorism mortal pentru suflete, sau se va sdruncinA

din temelii prin o slliciune in care nu se poate

gs nici un remediu de indreptare.

www.digibuc.ro

- 433

Ast'zi lumea nu se prea mrturise$te $i motivul

il gsim in scAderea sentimentului religios.
Da, se remared o scaidere a credinfei $i pe deasupra se constat spre ru$inea timpului nostru $i
spre ru$inea noastr chiar, ea' aproape nu mai avem
virtufi nici individuale, izolate $i nici publice. So-

fiele cu adevrat cre$tine sunt rare de tot ; a$a c

trebue s le admiri ca fenomene, cnd le gse$ti.
Mama '$i a pierdut 161-ia caracterului de alt data ;
iar fata numai e fecioara cre$tin, fiinfa tremur5.toare $i ru$inoasun fel de aparifiune Inge-

reasc6care fAce mndria familielor. Noi avem

virtufi amestecate cu obicinuinfe lume$ti $i cari
incetul cu incetul devin vifii. Seara ne lfim la
teatre, baluri, soarele $i altfel de petreceri ; sta'm
pn thrziu $i dimineata ne odihnim fdr a ne
mai gindl ea' trebue s mergem la BisericA. lar
cnd venim, cine $tie de ce interese suntem adu$i
$i In totdeauna gsim scderi, sau c.' serviciul e
prea lung $i obositor.
Au mai rmas prin uncle case obicinuinfa d'a
se ImpArta$1 din cnd In cnd membrii acelei familii.

Uitasem de ace$tia. Dar ce credefi ea '$i dau ei

bine seama de actul ce vor s fac ? Nu, ferit-a

Dumnezeu. Postesc de legum o zi doug, petrec
ct pot mai bine, nedreptalesc $i In$eald, mint
$i calomniaa
Se gsesc deci Inteo desordine mai pufin vizibil, dar mai de plns, dezordine produs de o
ignoranf criminal. In acest chip Dumnezeu se
d pe sine In sfnta cuminecAtur unor inimi conrupte de obiceiuri Invechite, pe cari iertrile .date
fr discernmnt de duhovnici le InrdcineazA
mai mult, sau unor persoane dela cari n'ai curajul

ca s" ceri sacrificiul de bunvoe al relafiunilor

culpabile, nici s renunfi la ideia Ca' unele convenienfe sociale sunt necesare. Corpul $i sngele
Domnului, cari sunt viafa Ins4i, se prefac in
www.digibuc.ro

136

hrand de moarte. Cui revine in cazul acesta responsabilitatea acestei jalnice stri de lucruri ? De sigur
c duhovnicului putin pregtit sauprea complezant.

Cnd ai $tiinta trebuitoare, in adevr, sau cnd

cuno$ti bine urmrile pcatului ce ti se mrturise$te, e o la$d complezentd, ca sd fii prea indulgent. Din potriv, in asemenea cazuri, duhovnicul

are nevoie de toate luminile sale, de toat prudenta sa, de tot discernmntul sdu ; el trebue

s se ajute cu rugciunea, cu crtile sale, cu consul-

tul confratilor sdi mai experimentati $i cu pre-

rile celor mai distinsi oameni de $tiinta teologic.

Aceasta pentruc nu este bine ca s se fac prea
mari greutti cuiva cnd vine s se imprt$eascd,
caz care ne (id s intelegem ea' nu cunoa$tem nici
Evanghelia $i nici inima blndului nostru Invdttor. Si pentrucd asemenea nu este bine ca s se
creazd c nu sunt piedici, cari s se impotriveascd
la administrarea sfintei inprtsiri ori $i cui, caz
care ar ls sd se cread cd Domnul a dat doctrina

sa asa la intmplare $i c totul se d fr nici o

sfortare $i frd nici un merit.
A vorbi acum de diferitele categorii de pacatosi

$i de chipul cum trebue s'i conducem, ar fi s

facem un tratat complet de moral, ceeace nu'mi
este cu putint. Inainte de toate un lucru e de
respectat $i acesta e libertatea ufletelor si c"

in aceast libertate, ca si pentru corpuri, piedicele

vatm desvoltarea ei, impedic orice progres $i

atinge prin urmare vie*.

Dac un preot doreste mntuirea turmei sale,
dacd se sile$te ca s'i-o procure cu orke chip, este
tot ce poate fi mai de laud. Nu tot a$a se poate

zice despre el cnd s'ar crede singur capabil de

aceasta. Din contr s fie bucuros cnd mntuirea ar veni $i dela altii si nu numai dela el. Sf.
www.digibuc.ro

<137

Apostol Pavel ne-a lsat asupra acestui punct o

lectie model, prin care ne arat pn unde ducea
el abnegatiunea. Insd unii pentru pizmd si pentru
pricire ; Lard altii si din band voin(d propovdduesc

pe Hristos. Insd unii din prigonire pre Hristos

vestesc nu curat, socotind cd vor aduce necaz legdturilor mele ; iard altii din dragoste, stand cd spre

apdrarea bunei vestiri sunt puse. Ce este dar?

lath' in tot chipul, ori prin pdrere, ori prin adevar,

Hristos se propovddueste siintru aceasta md bacur

si Mai md voiu bucural)".

El vorbi astfel de predicatori, dar cine ar pute

s sustie c duhovnicilor, nu li se potrivesc aceste
cuvinte ?

Ss se pAtrundd deci duhovnicul de insemntatea

$i de greuttile legate strns de duhovnicie $i s

nu caute a se sustrage dela deplina inplinire a

datorielor ce 'i se impune in scopul mntuirei.

Zic acestea pentruc nu in totdeauna $i exclusiv 'i

preocup pe unii duhovnici sufletele $i pentruc ace$tia ar trebul ea s alunge dela ei dispozitiunile

$i acele tendinte prin cari cad In rndul acelor

nenorociti despre cari vorbe$te Sf. Evanghelie

cnd zice : V ede(i cd nimica nu folosim, Wiz' toatd

lumea dupd el merge 2)".

Fondul purtrei duhovnicilor fiind astfel bine

stabilit, ar urm sb." indicm diferitele mijloace prin

cari se poate opr pcto$ii de a mai petul.

Lucrul acesta ins trebue lsat pe seama zelului
fiecruia in particular. Si zelul acesta cnd este
aprins ca acel foc de care vorbe Mintuitorul :Foc
am venit se/ arunc pe plimeint si ce voesc dacd s'a
aprins?". Nu stim de ce este capabil 5i ce poate
produce.

El inspir pe un preot descurajat sau cel putin

intristat $i '1 face ca s vaz1 cum se pierd unele
1) Filip. I, 15-19.
2) Joan XII. 19.

www.digibuc.ro

- 4 38 -

suflete $i cum o parte din turma sa nu mai ascultd

de sine $i de apostolatul su. El ii inspird $i gndul
cel bun $i'i arat aceea ce trebue s fac pentruca

sd poat readuce in staul oile cele rtcite. Prin

zelul preotesc cre$tinii cari pierduser drumul vor

fi adu$i iar$i la Biseric $i pcto($1ii, cari '$i-au
uitat cu totul de mrturisire, vor ven s" se spovedeasc.

Admirabil rol are duhovnicul. El, lucrtorul

evanghelic st alturi cu pstorul ca un recrut
odihnit $i puternic alturi de soldatul obosit, care
contope$te din prima zi dou forte inteo aceia$i
actiune $i care nu Intarzie s aducd triumfuri as-

cunse, triumfuri pe cari in curnd pstoritii din

intreaga parohie le vor admir la artare.
$i ce farmec lasd rolul acesta apoi in vieata
acelor duhovnici, cari $i l-au indeplinit cu sfintenie

in zilele fericite ale tineretei lor preote$ti $i in

cele ale vrstei lor inaintate. Ce bucurii pentru
preotul, care in cdminul preotesc a intrunit poporul la infrtire, pace $i unire.
Asemenea preoti $i asemenea duhovnici sunt de
admirat $i stau pururea ca pild. Dela ei $i prin ei
se dobande$te convingerea adnc c cea mai
blncl $i cea mai de pret dintre creaturi este preo-

tul, care '$i iube$te poporul su, suferindu-i defectele $i povAtuindu-1 spre bine. Acesta e multmit $i fericit in sfera lui de activitate $i niciodat nu viseaz pozitiuni inalte cari sunt $i pe-

riculoase.

Duhovnicia e o misiune $i misiunile sunt mijloacele ce nu trebuesc folosite prea mult, ca s" nu
se obicinueasc poporul cu ele. Totu$i intrebuinfate la intervale ele sunt actele, cari ne ridicd in

fata poporului $i de cari urmeaz a $ti cum s

profit:4m.
www.digibuc.ro

439

In afara de mrturisire duhovnicul are la In-

demna sfnta impartsanie, un act de o mare valoare si foarte puternic In a Intoarce pe pcatosi.
In familiele noastre azi a czut aproape tot ce era
In picioare alta data ; numai iubirea printilor de
copii se pare ca." a mai ramas. Aceasta iubire, e
adevarat, adesea e ru regulata, dar se poate folosi
cu succes la mntuirea unui suflet. Nu e staruinta
mai seducatoare in lume prin aceasta mai elocyenta si mai convingatoare cleat a copilului cand
vrea s'a" dobandeasca ceva. Fetita mai ales asupra
acestui punct are o putere creia cu greu Ii rezisti.
E obligat duhovnicul deci, ca s profite de timpul
cnd copii vin la sfnta Impartsire spre a hotart
intoarcerea printilor si. Aceasta strategie con-

dus discret, cu dibcie si tact, a reusit foarte

adesea. Copilul trebue convins ca va infra prin
sfnta imprtasire In stpnirea celei mai pre-

tioase comori din lume si de aceia sd fie Indemnat

mai 'nainte a se pregtl deosebit pentru acea zi.

Alte ceremonii pot de asemenea ca sa serveasca

pentru Intoarcerea celor pacatosi la pocainta.
Impartasirea unei mari multimi de credinciosi,
poate ca sa' aduca la picioarele Domnului Nostru
lisus Hristos pe multi altii cari se vor fi edificat
prin pilda ce li s'a dat de acestia. Tot asa o Imprejurare trista si solemnd, ca moartea unei mame,
a unui copil etc., dupa care preotul poate ca amic
sa viziteze Indurerata familie. Acest chip de purtare

din partea preotului va ramne ca o frumoasa

amintire pentru familie si o va oblig ca sa in-

toarca preotului aceasta vizita. Ce s mai spun ?

0 vorbd buna. spus In treacat, un salut amical din

parte-ne si raporturi cat mai apropiate cu fiii nostri

duhovnicesti, te fac sa speri dintr'o zi Intealta, In
Intoarcerea celui mai Indepartat dela calea Bisericei dintre mieluseii pastoriei noastre. Asemenea
interesarea de toti si de toate este unul din mijloawww.digibuc.ro

140

cele de intoarcere cele mai recomandabile. SA' ce-

rem sotiei cnd vine la Bisericd, sau cnd o in-

tAlnim sau mai ales cnd se mArturise$te, ca sd ne

spue vesti despre sotul sdu plecat departe dupA

agoniseli $i sa-i trimitem binecuvntri, cu toate

cd'l $tim necredicios $i indeprtat de calea mntuirei. SA" cerem copilului ori unde '1 vom intlni, vesti
despre fatal sdu, pe care nici nu Pam vdzut poate,
sau despre vreun membru al familiei care lipse$te
din comund, despre soldatul de sub drapel, despre
aldtorul negustor, despre lucrtorul care a trebtiit

s-$i caute de lucru cine $tie in ce fabrical in-

departat. Acest suflet pcdtos auzind ea' ne interesam de el, ca'l dorim $i 6.-i trimetem binecuvntri se va simti atras catre Biseric $i cu ajutorul
gratiei dumnezee$ti, e posibil s se intoarcd deplin.
Oaia cea pierdutd se va intoarce in staul $i o parte
din merit daca nu intreg chiar, este a duhovnicului

srguincios $i demn de inalta sa chiemare. Ce

fericire pentru duhovnic atunci $i cu ce plAcere i$i

potrive$te sie$i cuvntul Sfintei Evanghelii care

zice : Si afllind-o, o pane pe umeirul seia bacurada-se 1)".

In acest chip intre duhovnic $i fiii pstoriei sale

se stabile$te un fel de legturd misterioas, dar

plina de iubire care face din duhovnic un adevrat

tatA al lor.
Tot ca mijloc de intoarcere pentru pcdto$i, mai
poate folosi duhovnicului rugAciunea. Ea este
arma cea mai puternicd pentru intoarcerea mai ales
a acelor suflete cari nu bnuesc c le impingi $i

cd vrei s le conduci spre Domnul Nostru lisus

Hristos.
RugAciunile publice $i private ; cele fAcute la
diferite ocaziuni $i procesiuni $i cele facute pentru
bdtrni, tineri $i copii sunt foarte adesea ca un prinos cu care mgulim bundtatea lui Dumnezeu.
1) Luca XN, 5.

www.digibuc.ro

441

Nu este cu putinta ca fagduelile lui lisus Hristos, iubitul nostru StpAn sd nu se realizeze cnd
ne rugdm atta pentru pdcdtoi, cAci nu se poate ca
bunkatea lui sa reziste acestui fel de conspirafie

in favoarea sufletelor. Cereti si se va da voud,

cduta(i si veti afl, bateti si vi se va deschide....
Palo acum n'ati cerut nimica intru numele meu,
cereti si veti lad, ca bucuria voastrd sd fie
deptind9".

In ce priveste primirea care trebue s se fad

cnd a sunat ceasul iertdrii i cnd sufletul pd-

cdtosului se intoarce, putem obseva urmtoarele :

Duhovnicul trebue sd arate pAckosului o foarte
mare bundtate. Chiar cnd intoarcerea n'ar fi deplind, cnd ar fi vre-o piedicd care sA opreascA
iertarea i cnd Inclindrile sale cdtre mntuire n'ar
fi in deajuns manifestate, duhovnicul trebue sA
fie bun, indulgent, milostiv. Dacd iertarea trebue
acordatA numai dect, duhovnicul s'o dea cu blAndete i incurajare aa in ct nimeni sA nu se des-

guste nici sd se descurajeze. SA nu fie prea riguroi la examenul de contiintA, la cercetarea

complet ; din potrivd la nevoe se pot ardtA chiar
indulgenti, dar fArd sA facd cea mai micd concesie

de doctrind sau de principii. Sunt duhovnici riguroO, cari opresc iertarea unor fii duhovnicqti
pentrucd au tinut la unele superstitii, fdr ca sA
poatA sAl-i Indreptaze cu toate acestea. Sunt aseme-

nea altii, cari cu asprime, opresc iertarea acelora,

cari au dorit sau au voit rAul deaproapelui lor, care
'i despuiase de avutul lor, sau II calomniase nedemn i n'au tiut ca sd le arate adevratul drum
care duce la mntuire.

Cu blndete si buntate se poate c4tigA cu

mult mai multe suflete deck cu asprime i ri1) Lue. XI. 9; loan XVI. 24.

www.digibuc.ro

142

gurozitate. WA un adevr pe care duhovnicul este

obligat ca totdeauna al aibd 'in vedere. Un cuvnt
explicativ dat cu blndete 'in favoarea doctrinelor morale, va face sa intre increderea 'in suflete
si Dumnezeu le va indrepta apoi cu totul si pentru
totdeauna.
Pacatosii, s fie pentru duhovnic intre grijile lui
cele mai de capetenie. In tot momentul s'al se roage
lui Durnnezeu ca sa'i intareasca grija aceasta si s'i

aprinda donil si setea pentru mntuirea lor.

Domnul alege si sfinteste pe duhovnic, pentru

mntuirea pacatosilor.
Domnul asemenea primeste cu dragoste pe pa-

catosii pociti, ii pzeste si ii conduce in urma.

In ziva deci cnd duhovnicul insusi se va prezenta Inaintea D'omnului, Dreptul Judeator, sufletele pcdtosilor pe cari el a putut sd le mantuiasc, vor fi de fatd si'i vor zice : Doamne, iand
si te milostiveste pentru acela care a fost bun si

brand si milostiv, caci tu ai zis prin unul din

Sfintii tai Apostoli Cd judecata frd de mild
este celui ce nu face mild si se laud mila asupra
ju de cd(e i1)" .

1) Iacob II. 13.

www.digibuc.ro

PARTEA111-A
STUDII REFERITOARE LA STAREA PUR
BISERICESCA

Buna Vestire
Bine visiiti din zi in zi mantuirea Dumnezeului nostril

Sfnta noastr Biseric serbeazd cu deosebit solemnitate bunele vestiri de bucurie ale Prea Sfintei

Fecioare si de Dumnezeu Nsctoare.

Ingerul serveste minuni, feciorescul sn pre Fiul

primeste, Duhul Sfnt se trimite si Tatl cel ceresc
binevoeste.

Arhanghelul Gavril, din cer poruna lund, in

Nazaretul Galilei vine si Fecioarei bine vesteste

zicnd bucurd-te, salutare insotit de inchindciune

si de descoperirea sfatului celui mai inainte de

veci al Prea Sfintei Treimi.

,Bucur-te ogorul cel nesemAnat, bucurd-te rugui cel nears, bucurd-te adncul cel neptruns" zice

Gavriil. Iar Fecioara II rspunde : Mie te arti

ca si un orn si graiuri mai pre sus de orn vestesti.

Durnnezeu se va slvl intru mine si loc sfintirii
voiu fi celui ce este mai pre sus de Heruvimi. Nu
m ispiti cu vorbirea ta, cAci dulceata lumi n'am
cunoscut si nuntei neimpArtsit sunt".
Dumnezeu unde voeste s birueste rnduiala
firei, zis-a cel fdr de trup, si s lucreaz cele ce

sunt mai pre sus de orn. Bucurd-te podul care

conduci la cer si scara cea inalt vdzutd de Iacob,

bucurd-te nstrapa manei cea dumnezeiascA, dezlegarea blestemului si chemarea lui Adam.

www.digibuc.ro

414

Domnul e cu tine, crede cuvintelor mele celor

adevrate, ceiace esti cu totul sfnt si ail pri-

hand". La acestea Prea Curata Fecioar a strigat :

lat roaba Domnului, fie mie dupd cuvntul tu".
In luna a seasea deci, Mai marele Voevod, trimis
fiind Prea Curatei de Dumnezeu Ndscdtoarei, cuvntul mntuirei noastre i-a bine vestit zicnd :
), Bucur-te ceiace esti plin de dar, Domnul este
cu tine. Vei naste pre Fiul cel inainte de veci din

Tatl carele va mntul pe poporul su de gre-

salele sale".
Iat pentru ce Biserica ne Indeamn in aceast
zi mare la prea mrirea lui Dumnezeu si la amin-

tirea dezrobirei noastre din pdcat zicnd : Bine

vestiti din zi in zi mantuirea Duninezeului nostril".

Servul cel fard trup, pogorirea StAptinului a

vestit si locas veniri lui a pregtit.

Cerurile Impreund cu pamntul se bucurd, intru

oameni Dumnezeu slasluindu-se.

Cel frd de ani, sub ani si cel neincput, In

pntece fecioresc incape. Dumnezeu s'a pogorat

si s'a Intrupat si s'a zidit . Fecioara intreagd a rmas si pe Domnul a nscut.
Dintr'insa fr schimbare, Dumnezeu intrupndu-se, neamul omenesc a mntuit, lumI druind
pace si sufletelor noastre mare mila.
Fecioara bucurie primeste, lumea de blestemul
cel dinti se desleag si fptura Intreagd, Creatorului si Mntuitorului strig Doamne slav tie.
Adam se inoeste, Eva scapd de intristarea cea
dinti si cortul fiintei noastre prin indumnezeirea celui ce a lucrat amestecarea, bisericd lui Dumnezeu s'a fcut.
Cuvntul cel Impreun vecinic cu Tatl, cel fr

de inceput, nedesprtindu-se de cei de sus, la cei

de jos vine, chipul robului primeste si pre Adam
din nou zidindu-1, mntuire urmasilor si le drueste.

www.digibuc.ro

445

Taina cea din veac se descopere, Fiul lui Durnnezeu, fiu al omului se face i Dumnezeu de a sa
buna \Toe se inomenete, spre a Indumnezei pre

Adam.
Arhanghelul cu frica st Inaintea Sfintei Fecioare

i bucurie impotriva Intristari li aduce.

Cu Buna Vestire dar, inceputul rnntuirei noastre se face ; Biserica marire cnta celui ce orn s'a
fcut pentru milostivirea milei sale i pre toti In
ziva serb'ri cu un glas ne Indeamn la prea mrirea

lui Dumnezeu zicnd : Bine vestiti din zi in zi

iniintuirea Dumnezeutui nostru".

www.digibuc.ro

Napterea Domnului
Rdsarit-ai Hristoase din Fee/card, soarele dreptafit cel infelegator
qi steaua te-a aridat incdput in
poterd pre tine cel nelacaput. Pre

Maghi 'i-ai indreptat spre inchinarea ta, at cari impreuna te ma

rim datatorule de vigil, mrire fie.
(Trop. dup*A paremii; 25 Dec )

In acest chip Biserica cnt trimiterea in lume

a Mntuitorului nostru, cel unul nscut din Tatl

mai inainte de veci $i prezis de Isaia profetul

care zice: Prune s'a nscut Fiul $i s'a dat nou. ;

a crui stpnire s'a fcut peste umrul lui $i se
chiam numele lui inger de mare sfat, sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn pci, Printe veacului ce va s fie. Pentru ea' va aduce pace

spre domni si sndtate lor. Mare este stpni lui

$i pacea lui nu va avea sfir$it. i Pe scaunul lui
David $i intru imprtia lui va $ede s o indrepteze pe ea $i s* o apere cu judecat $i cu dreptate,
de acum $i pand in veac".
Sunt nou-spre-zece veacuri incheiate $i zece ani

pe deasupra de cnd s'a fAcut noud aceast mare

minune, de cnd Dumnezeu cel ce in multe feluri

$i in multe chipuri de demult grind printilor

no$tri prin Profeti, in zilele acestea mai de pe
urm a grdit noud prin Fiul. Acesta mo$tenitor
fiind tuturor $i strlucire a mrirei $i chipul statului lui $i purtnd toate cu cuvntul puterii sale,

www.digibuc.ro

- 447 prin sine singur facnd curatire pacatelor noastre,

a $ezut d'a dreapta mariri Intru cele inalte. Mai

bun cleat ingerii cu atta fcndu-se, cu cat un
nume mai stralucit cleat dn$ii a mostenit. Acestuia Prea vecinicul Dumnezeu 'i-a zis : Fiul
meu e$ti tu, eu astAzi te-am nascut". Si iara$i : Eu
voiu fi lui TatA $i acela va fi mie fiu. Scaunul tau
Dumnezeule In veacul veacului, toiagul indreptarii, toiagul imparatiei tale ; iubit-ai dreptatea $i ai
urt fail de legea, pentru aceasta te-a uns pre tine
Dumnezeule Dumnezeul tau, cu untul de lemn al
bucuriei mai mult dect pre parta$ii tai".
Acestea toate lamurit ne arata pentru ce astazi
cerul $i pamntul dup profefie se veselesc $i
pentru ce Ingerii impreund cu oamenii duhovni-

ceste serbeazd.

Dumnezeu in trup s'a arAtat celor ce edeau

intru intuneric $i In umbra morfei, nacndu-se din

Fecioard curata. Pestera $i ieslea l'au primit, pastorii minunea vestesc, maghii dela Rasarituri daruri aduc in Vitleem. Oamenii cu buze nevrednice

lauda. ca ingerii 'i-aduc strignd: Mrire intru

cei de sus lui Dumnezeu $i pe pmnt pace $i
intre oameni buna voire", ea' a venit a$teptarea
neamurilor, spre a ne mntul pre noi din robia

vrajma$ului nostru.
Cerul i pmntul s'au unit azi, nscndu-se
Hristos, pentruca prin aceast mare minune Dum-

nezeu cel din fire nevazut pre pamnt a venit $i

cu trup a fost vazut $i omul la cer s'a suit. Maghii
cunoscnd artat pe Imparatul ceresc, cel ce s'a
nAscut pe pmnt, de stea luminoasa fiind povdtuiti au ajuns In Vitleem, daruri alese, aducndu-i

cu osrdie aur, tamale $i smirna si cazand .s'au

inchinat celui ce prunc in ieslea pe$terii Vitleemului s'a culcat.
Mare $i prea mrit minune s'a savar$it la plinirea timpului ; Fecioara na$te $i curat famne,

www.digibuc.ro

448

cuvntul se intrupeazd $i de Tatl nu se desparte ;

ingerii cu pAstorii doxologesc $i impreun striga
cntnd gloria lui Dumnezeu $i pace oamenilor.
lerusalimul cel pmntesc se vesele$te $i toti iubitii Sionului serbeazd aceastA mare $i sfnt zi a
na$terii Domnului.
Ca $i dn$ii, fiii coi credincio$i ai Bisericii serbeazA in fiecare an pAnd In ziva de astAzi, dupa
trecerea attor secole, minunea intrupAri Fiului lui
Dumnezeu, prin care s'a deslegat legAtura cea de
demult a osndirei lui Adam
Mai mult, aceast zi ne aminte$te na$terea Mn-

tuitorului lumii, prin care raiul s'a deschis $i cu

care $arpele s'a surpat.
Printr'o femeie amdgit de $arpe a intrat pdcatul in lume, ceeace a fost pricinuitoare mortei a
tot trupul $i prin Prea Sfnta NAscAtoare de Dum-

nezeu se face inceputul mntuirii a toat lumea,

prunc nscndu-se dinteinsa Dumnezeu cel cu totul desAvAr$it. LegAturile pdcatelor noastre cu
scutecele pruncului nscut in ieslea din pesterea
Vitleemului se dezleagd $i durerile Evei cele cu
intristare se vindecd. lath.' adncul bogtiei $i al
intelepciunei $i al cunostintei lui Dumnezeu.
Fiul cel fArA de ani, sub ani se na$te, rnduiala
firei biruindu-se prin vointa lui Dumnezeu.

Trup fiind cel mai intiu dect toti vecii, de

bund voe s'a intrupat, fAcndu-se cel ce er, ceeace

nu a fost, pentru noi $i nelipsind de fire s'a impAr-

tAsit amestecArii noastre. In acest chip s'a nAs-

cut Hristos, lumea ce de sus, vrnd sA o plineascd.

Si cum s'a fcut aceastA mare mimme a Dumnezeirei ? In lux $i bogAtie ? Cu serbAri $i care
de triumf ? In palate $i cu sceptre ? Nu.... Ieslea

$i pestera au incput pre cel neincdput. In locul trmbitelor, steaua $i in locul multimii, maghii $i pstorii. Sdrcia desAvAr$it a strAlucit bogAtia dumnezeirei. Cenil prin ingeri a rAsunat de

www.digibuc.ro

- 449 --

bucurie mare si pAmntul prin maghi si pstori

a primit glorificnd nasterea mielului lu Dumnezeu si a mntuirei lumii.
Asa a venit la noi Mntuitorul nostru si a$a
L'am cunoscut. Astfel L'au primit puterile ceresti
.si astfel L'au glorificat oamenii pre pAmnt.
In acest chip, iconomisind Dumnezeu, s'a mantuit neamul omenesc din pAcat si din robia patimei.

Este drept si se cuvine dar, ca serbAm cu

inime curate si cu cntdri de laudd ziva nasterei

Domnului. Steaua vesteste, maghii se Inching. InspAimntati, pstorii se minuneazd si fdptura IntreagA se bucurA.

Hristos In Vitleem se naste din Fecioar, cel

fArd de Inceput se Incepe si cuvntul se Intru-

peazA. Puterile cerurilor se bucurd si pdmntul cu

oamenii se veseleste ; maghii daruri aduc si IAstorii minunea vestesc. Acestea cunoscndu-le prin

dreapta credint, In ziva cea mare a mntuirei

noastre, se cuvine ca intr'un gnd si cu o inim,

neincetat sA strigAm Mntuitorului si Dumnezeu-

lui nostru zicnd: MArire ntru cei de sus lui

Dumnezeu si pre pAmnt pace si Intre oameni
bun voire".

Tot la Na9terea Domnului

Starea popoarelor de mai 'nainte, la venirea pe
pmnt a Mntuitorului lumei, er ct se poate de
trist. Faptul acesta cu Inlesnire se poate Intelege
judecnd dupA popoarele de azi, la cari n'a pAtrans Inch' lumina Evangheliei. Omenirea lipsit
de dulceata cuvntului evanghelic se sbuciumA In
Intunerecul barbariei si sufere cruzimea tiraniei
si a sclaviei.
Aceasta astzi, cnd razele cele luminoase si
29

www.digibuc.ro

- 450

pline de cAldur ale cre$tinismului au patruns mai

peste tot locul. Dar atunci, cAnd pagandtatea era
intronat pe pmnt $i cnd insu$i poporul ales,
atras de plcerile ce'i oferea cultul idolilor, se indeprtase dela credinta inteun Dumnezeu. Atunci
grea era viata $i amard, precum nu se poate spune,
era soarta popoarelor, cari se sfa$iau intre ele mai
ru ca fiarele salbatice.

Este drept, ea' poporul Iudeu prin cultul religiunei sale monoteiste era mai presus de celelalte popoare pagane, dar $i el nu era lipsit de
oarecari scAderi, mai ales in ce prive$te ideia des-

pre Mesia cel a$teptat.

Iudeii credeau inteun Dumnezeu, dar 11 considerau ca fiind exclusiv numai al lor, iubitor numai de ludei $i rsbunAtor in contra tuturor inimicilor lor. A$teptau pe Mesia, cu deosebire in
timpul din urma cnd profetiele privitoare la pierderea neatarnrei politice $i la luarea sceptrului
dela semintia lui Iuda se implinise, dar dupa credinta lor, Mntuitorul a$teptat urma sa fie imbrAcat cu un caracter national, in satisfacerea unui
scop politic bine determinat.

Cu un cuvnt, starea religioasa a popoarelor,

inainte de anul 5508 dela creatiunea lumei, era
vrednica de plans, pe de o parte, din pricina tiraniei $i a sclaviei $i pe de alta, din cauza imoralitatilor $i a actelor nedrepte, cari se savar$iau
zilnic $i in public, ca ordonate de ctre zei.
In fata acestora $i a pliniri timpului de rescum01-are din osnda pacatului strmo$esc, Dumne-

zeu-Tatl a binevoit Intru a sa indurare, ca s

trimita in lume pentru sAvar$irea actului mantuirei
noastre pe Insu$i Fiul su cel unul nscut. $i astfel
dui-A cum se rostise profetii legii vechi, Mesia cel
promis $i a$teptat de toti, se intrupeazA dela Duhul

Sfnt $i din Prea Curata Fecioar Maria se face

om. In Vitleemul Iudei se na$te Imparatul impara-

www.digibuc.ro

451

tilor i Domnul domnilor, in peOer.4 se sAllslue0e

si in iesle se culd cel ce tine toate intru a sa mina'.

Ingerii II intmpind cu bucurie mare

in cor

laudd venirea lui printre oameni cntnd : Mdrire

Mini cei de sus lui Dumnezeu, pe pdnzant pace
,si intru oameni bund voire".

PAstorii aud vestea dela ingeri, vin la petera

Vitleemului si cu smerenie se inchirf lui, multumind lui Dumnezeu pentru trimiterea in lume a
Fiului sAu, spre eiscumprarea neamului ornenesc din blestemul legii si din vecinica osnda'.
Asemenea maghii dela Rsrit urmeazd stelei
ce s'a arAtat si gsind pe cerescul Implrat in iesle
inf4urat in scutece, cu daruri se inchind lui, aducndu-i daruri : aur, tmie i smirng. ; iar Irod
in ingnfarea lui se infricoseaz de aceast mrit
descoperire aflat dela Maghi i in mintea sa,
de Indati ia hotarirea de a ucide pe cel chemat la

viat pentru viata si mntuirea noastr.

Faptul acesta miraculos prin care Fiul lui Dumnezeu fiu Fecioarei se face, este descris cu am5i-

nuntul de Sf. Evanghelisti si de mai toti scri-

itorii Noului Testament. Cu totii inteun glas recunosc in inomenirea Fiului lui Dumnezeu binefacerea cea mai inalta oferit oamenilor din cer
si semnul caracteristic al iubiri lui Dumnezeu Cabe
oameni.

Astfel Sf. loan Evanghelistul vorbind despre

intruparea Domnului zice : 5i cuvntul trup s'a
fd(cut .si s'a sdlei,sluit Intru noi ci am vdzut meirirea

lui, meirire ca a unui nitscut din Tatlil plin de dar

,si de adevdr1)". Iar Sf. Apostol Pavel cugetnd
la aceast mare tainA a iconomiei Dumnezeesti pen-

tru mntuirea noastr zice : Jar cnd a venit plinirea timpului trimis-a Dumnezeu pre Fiul sdu
cel ndscut din femeie care s'a fdcat sub lege2)".
1) loan I. 14.
2) Galat. IV. 4.

www.digibuc.ro

452

Si cu mdrturisire mare esie taina bunei credinte,.

Dumnezeu s'a ardtat cu trup, se indreaptd cu Duhul, se aratd ingerilor, se propovedui intru neamart, se crezu In lume si se inaltd1 cu mdrire.
Cuvntul lui Dumnezeu trup s'a fAcut 5i noi
mdrirea lui am vzut, iar firea noastr indumnezeindu-se prin actul acesta extraordinar, descoperit ni se face taina mntuirei, cea din veac ascunsi
$i de ingeri ne$tiutd1). Pentru aceasta, Na$terea
Domnului, pretutindenea se predicd ca Evanghelie
a mntuirei oamenilor i ca atare se recomand
spre veneratiune $i serbare.
Cu venirea Domnului in lume, soarele drepttii
a rsdrit, lumea cea adevrat'd peste tot locul a
strAlucit $i neamul omenesc indeplinirea a$teptdrilor de veacuri a dobndit 2).
Acestea socotite ne arat cu prisosint motivul
pentru care pnd astdzi la toate popoarele cre$tine
din Occident, Na$terea Domnului este tinut cu
mult rigoare $i srbtorit cu Uil deosebit ceremonial $i o mare insemndtate.
In vederea acestora i urmnd pilda sf. ingeri,
a pstorilor, a maghilor $i a tuturor acelor brbati
ale$i de Dumnezeu ca vestitori ai inomeniri sale
inaintea noastr, se cuvine ca i noi in aceast zi
mare a mntuirei noastre, s ne inchindm Domnului $i daruri s'i aducem. Credinta curat si
dreaptd, dragostea cdtre aproapele $i cAtre noi
sine, unite cu speranta in viata $i fericirea de veci,,
sd fie darurile noastre de ziva na$terei Domnului.
$i apoi cu smerenie multumindu-i pentru Ca' a
reinoit prin na$terea sa firea noastr cea cAzut,
cu un glas impreund cu ingerii s'i zicem : Mrire
intru cei de sus lui Dumnezeu, pre pdmnt pace $i
Mtru oameni bund voire".
1) Rom. XVI. 25.

2) Sa se vadd Bis. Ort. Rom. anul XXI pag. 846.

www.digibuc.ro

Artarea Domnului
A Treimei ardtare la Jordan s'a
Pcut, cd insd,si firea cea preindum-

nezeitdTatl a strigat: Acesta ce

<se boteazd Fiul meu cel lubit este

qi Dumnezeu la cel asemenea a venit, pre carele popoarele il laud&
qi il prea 'Malta Infra lo(t vecii .
Treimica Serbri).

Treimea, Dumnezeul nostru, astAzi nedesprtit

nou s'a artat. -Fatal pre cel de o fiint cu noi

a mArturisit strignd, acesta este Fiul meu cel
iubit i Duhul In chip de porumb s'a pogort din
cer. Ast6zi Fiul i-a plecat prea curat cretetul su
MergAtoruhii Inainte i botezndu-se In lordan, a
mntuit omenirea din robia patimei ca un iubitor
de oameni.
Domnul cu trupul vine la lordan ca sd ia botezul
dup:i cuviint ; iar loan vdzndu-1 c." se apropie,
cutremurndu-se i de grije fiind cuprins strighl:

Nu cutez sti md ating de crestetul tdu. Cuvinte,

insuti md sfinteste si md lumineazd. Inclurd-te cel
)3

ce esti viata si lumina si pacea lumii. Ce-mi porun-

cesti cele ce sunt mai presus de mine? Mie imi

trebueste botezul Mu". La repejunile Iordanului
viind Domnul, cu aceste cuvinte '1-a Intmpinat
Marele Profet i Botezdtor. Mtuitorul ins 'i-a
zis : Nu te teme a md botezd, pentru cd am vend
ca sit mlintuesc pre Adam cel intdiu zidit. Vino
Profetule de md boteazd pre mine, cel ce te-am
www.digibuc.ro

454 -

zidit pre tine si huninez cu darul si curdtesc pre

tori, atinge-te de dumnezeescut me,u crestet si nu

te indoi. Lasd acum, pentru cd am vend sd plinesc

toatii dreptatea si pentru cd pre luptdtorul cel ce se
tdinueste in ape pre domnul intunerecului, merg
sd-1 pierd, naintuind lumea din cursele lui acum".
In acest chip stAruind Domnul, sluga s'a supus
$i in lordan pre Stdpnul Hristos a botezat.
In momentul svr$irei acestui mare act, prin
venirea Duhului, care in chip de porumbel s'a pogort, Fiul lui Dumnezeu mrturisindu-se, ostile
ingere$ti vzndu-1 s'au spAimntat $i glas din cer

dela Tatil s'a auzit zicnd: Acesta fiul meu cel

iubit este, intru carele bine am voit". A Treimii
artare deci la Iordan s'a facut. 'Fatal a mrturisit
dumnezirea Fiului su, cel unul na.'scut dinteinsul
plin de dar $i de adevr. Fiul trimis In lume pentru
a noastrai mntuire, de$i Stpn, de a sa bund voe
prime$te a se botez din mna servului sdu, ca sa."
se irnplineascal toat dreptatea $i Duhul Sfnt in
chip de porumb se pogoar, ca noi toti sal cunoa$tern minunea $i printeinsul sa." putem lu duhul
intelepciunii, duhul intelegerei, duhul temerei de
Dumnezeual lui Hristos celui ce s'a artat.
Stpnul $i Dumnezeul nostru, vrnd sal mntuiasa pe omul cel rtdcit nu a socoti nevrednicie

ca s4 se imbrace in chip de rob $i ca &a primeasca.'

cele ale noastre pentru noi. Capul $i-a plecat Mergdtorului inainte $i capetele balaurilor a sfrmat.

La ru a venit $i ne-a luminat prin ap $i prin

duh. Cu trupul botezndu-se Domnul cel fdral de

pcat, ertri pdcatelor noastre ne-a invrednicit
pre noi.
Ape le vzndu-1 s'au ternut, muntii au saltat $i
norii au dat glas, mirndu-se de cel ce a venit lumind din lumina.", Dumnezeu adevrat din Dumnezeu adevArat. Lumea de intuneric se mntue$te $i
cu lumina cuno$tintei de Dumnezeu s" lumineazal,
www.digibuc.ro

- 455

intunerecul lumii pierzndu-se cu ardtarea Dumnezeului nostru.

lat pentru ce MergAtorul inainte s'a cutremurat,

cnd cel fArA de pAcat la dnsul a venit, botez

cernd si iat pentru ce a strigat grdind : Cum va
lumina sfesnicul pre lumina'? Cum 'si va pune
metna robul pre Stdplinul? Sfinfeste-md pre mine

si apele Mntuitorule, cela ce ai ridicat pdcatul

lumii".

Farul cel luminos a strAlucit lumin mare, lumina Dumnezeirii, stpnul puterea sa si-a ardtat
sfintind apele i mrturisindu-si dumnezeirea.
Taina Treimei deplinA s'a artat cu botezul
Domnului.

Tatl pre Fiul a mrturisit ; Fiul s'a botezat

Duhul Sfnt in chip de porumb s'a pogort.

Este IndreptAtit deci, indemnarea Bisericii care
ne povtueste in aceast zi mare a Artrei Dornnului, ca s cntrn mrirea facerei de bine a lui
Durnnezeu cea pentru noi. C fcndu-se om pentru pAcatele noastre, pentru curtirea noastr s
curAteste in Iordan, unul cel curat i nestriccios,
sfintindu-ne pre noi i apele. Deci, sA lum apa cu
veselie fratilor, c darul Duhului nevzut se d
celor ce iau cu credintA dela Hristos Dumnezeul
Mntuitorul sufletelor noastre.
Urmnd acestui sfnt indemn, in aceastA zi mare

a Crestinttii, dndu-ne bine seama de cele ce

Domnul a fAcut pentru noi si pentru a noastr
mntuire, se cuvine ca pregAtiti sufleteste s ne
infAtisrn Mntuitorului nostru cel ce se imbrac
cu lumina ca cu o hainA.
Prin botezul Domnului, fAptura se lurnineaz
si toate se veselesc, cele ceresti impreunA si cele
pAmntesti. Darul lui Dumnezeu cel mntuitor tuturor oamenilor s'a artat si toat fr de legea s'a
pierdut.
Pentru implinirea legei slujitori ai tainei, luat-a
www.digibuc.ro

456 -

Domnul dintre ingeri pre Gavriil, dintre oameni pre Fecioara Maria, din ceruri steaua $i de
pre pmnt Iordanul.
In repejunile acestui ru, Hristos cel mai pre
sus de ct toat curAtia, prime$te a lu botezul.
Pune sfintenie in apd. Cel ce ptnntesc se arat $i

mai presus de centri se cunoaste.

Mare este dragostea lui Dumnezeu atre noi $i

mare este minunea arAtdrii sale. lordanul a primit

pre Domnul, loan s'a atins de crestetul Stdpnului,
marea a vAzut $i a fugit $i puterile ceresti s'att
spEmntat vznd aceast prea mrit tain.
Iar noi cei ce ne-am luminat cu botezul Domnului, in ziva artirei prea sfintei Treimi, impreund
cu un glas s'a" strigAm : Mrire lui Dumnezeu celui

ce s'a ardtat si pre pdmiint s'a vtizut ,si lumea a

luminat".

www.digibuc.ro

Ziva Paptelui
Alocutiune pronuntat dup Impart 4irea credincioqilor1)
.12dmnefi infra mine i ea infra
voi .

(loan, XV, 4).

Ieri, Fratilor, ati intrat in Iisus Hristos prin

penitentA, iar azi, in dimineata aceasta, el a intrat

in voi prin Euharistie. $i ce voe$te el acum ? El
v'o spune dup cum a spus-o $i apostolilor si
dupA Cind. El voe$te ca voi s rAmneti in el $i el
sA rArnAe in voi.

Dupd intoarcere i cAintA, rAbdare. A rAmne

in Iisus Hristos $i a-1 pAstrA in sine, aceasta este
credinta perfectA. Sufletul rAmne intArit in Iisus
Hristos prin credinfA, prin sperantA, prin iubire,

prin sfintenia vietii, prin rodnicia faptelor. Lui

lisus Hristos i place in acest suflet, el locue$te
in el prin gratia sa $i lucreaz prin virtutile sale.

E un schimb perpetuu care pregAte$te impArtA$irea eternA. In mijlocul nestatorniciilor de pe pd.mant chiar, se gAse$te ceva din statornicia cerului.

Sfintii au cunoscut $i au arAtat lumii pe acel tip

desAvAr$it al statorniciei. VA doresc, Fratilor, sd-1
cunoa$teti i sA-1 faceti cunoscut la rndul vostru.

Dar, neputnd ajunge la acestea trebui-va oare

sA renuntati a rAmnea in lisus Hristos $i a-I
"1) Prefucrare dupA D'Hulst.
t

www.digibuc.ro

458

pasha In voi? Nu, de o mie de ori nu. Mntuirea

nu este privilegiul sufletelor extra-ordinare ; dedesuptul statorniciei care nu cade niciodatd, e statornicia care se ridica in totdeauna. Negre$it, dac'd
e sincer ea va face de obiceiu ccIerile mai rare.

Ins cderile dese nu o desmint definitiv dect

daca acuza lipsa de buna vointa. si buna voint ca

s. se Indarjeasca in lupt are nevoe de speranf.
SAptmna aceasta, Frafilor, v'am vorbit de ispit.
Ei bine ! $tifi care e cel mai periculos vicle$ug al
ispititorului? A convinge pe pcatos c caderile
i Inchid orice cale spre iertare. Cu sufletele impietrite, el procedeaza altfel. Le asigur i despre
gravitatea rului $i despre urmrile sale. Le hrdneste iluziunile $i le adoarme inteo siguranfd de
moarte. Si acolo unde vede bungvoinf se sile$te

inainte de toate s'o descurajeze. La ce bun s te

mai lupfi dacd infrngerea este soarta tuturor
luptelor ?

Fiinda desnAdejdea este cel mai mare pAcat

$i inteun sens, singurul de neertat, astfel descurajarea este cea mai rea dintre ispitc. Desndejdea
ridica un zid Intre pacatos $i milostiv. Descurajarea ridica un altul intre penitent $i intoarcere.

Ei ce va spune lumea, omul care e stpnit de

Satana, consimfi-va el s se lepede de el numai
decat? Ce inseamn o viafa petrecutd in care ifi
renegi propriile-fi acte In care nu voesti ceeace
faci i in care nu faci ceeace voesti ? Dacd rvne$ti

la virtute, fine-te de ea ; sau dac nu pofi s te fii

de ea Inceteaza de a o rvni. Cu totul alta este judecata lui Dumnezeu despre un suflet slab care nu
se supune caderii. Lumea cauta unitatea viefii in
exteriorul actiunilor. Dumnezeu care citeste in fundul inimelor o descopera in statornicia dorinfelor.
Prin toate slbiciunile noastre, el vede ce inspir
el insu$i, o vointd poate slabA, dar orientat spre
el. Asemanatoare cu acul magnetic, voinfa aceasta
www.digibuc.ro

459

deviazA uneori din cauza furtunilor, dar atractia

cea puternicl o Impinge neincetat cAtre fctorul
a toate $i indat ce furtuna a trecut, se lini$te$te
In el. lisus rmne In acest suflet, dacA nu totdeauna prin gratia lui sfintitoare, cel putin prin
tnultumirea actual, prin cdinta pe care o pune in
ea, prin aspiratiunile pe care le desvolt, prin
sfortrile ce le obtine. Si acest suflet rmne in
Iisus, dac nu prin stabilitatea virtutii sale, cel
putin prin umilinta prerilor de ru $i sinceritatea
intoarcerilor $i a cintei sale. Credeti, Fratilor,
o viat petrecut In nestatornicii, cu conditia ca avntul spre Dumnezeu s se reinoiascA In orice

moment, o astfel de viat poate s fie de rsul

lumii ;. ea gse$te ins cu ce Gg se consoleze In

aprobarea judeatorului suprem. Fericit, zice Iisus
Hristos, servitorul pe care stpanul su, cnd va
veni, Il va gsI ocupat astfel.

Ocupat astfel, ce inseamn? Intrit In bine sau

inverpnat dupe el. Da, Fratilor, noi servim un

stpn bun ; cea mai mare nenorocire a noastr
ar fi s renuntm a'l servi. Rmneti deci in el

printr'o credint pe fiecare zi at mai accentuat.

El va amne in voi printr'o gratie In totdeauna
mai puternic. $i chiar dacd intreaga voastr existent ar trebui s se consume in sfortrile unei reFericiti servitori,
velri perpetue, v-a$i zice
dacA Stpanul, and va veni, V gse$te ocupati cu

inodarea, fie chiar pentru a suta oar, a legdturii

care VA une$te cu buntatea sa ! Ora slbiciunilor
va trece. Va veni o zi, care va fi ziva luminii fr
sfir$it, a iubirii neincetate, a fericirii frd amestec,
a unei viete vecinic victorioase asupra mortii.
Amin !

www.digibuc.ro

GRESEULE STRECURATE SI NEOBSERVATE

rtindul de sus

La pag.
8
12

10
27
16
10
37

15
19

32
67
73
92
95
113
127
140
148
153
163
165
169
176
178

acestea
cdreea

aceasta
cruia

mciri

muri
isprvi

mai sus

23

definitiv

21
30
35

provocatorului
patronul
necunoscuta
Ea
aceasta

36
33
21
14
11

patronal
necuonscutii
Eu

a eas a

la

le
cei

ce

necistit
aceste
purtuti va
fecioarei
a
arttat-o
lor
sarcinilor
intunecoas
vicinic
conferit

necinstil
acestei
partafi-vd
.

definity
. provocavocatorului

asceamfinii

ale

ardtat-o
loc

16
17
12

streinilor

12

In numrul treout
.

aseamcimi

24

Nota 3
.

in lee de

5
2

11

181

. .

44
23
02
35
38

161

262
246
251
293
302
325
336

sd se encase,'

intunecoase
uecinic
conterit
riizboiu

zifizboiu

Dtipi cuvntul wgulit stt se adauge

i ua
cuyintele
: de toti aceftia. Va
7
.
337
ft trig mulfi ani de-a
In afr r). de aneste grepli, de Wpm a mai Bunt 1 altele cari
nu Yau putut obaerva el pe earl rog ea eititorii ea le Indrepteze
au hun4voint.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro