IrKEOTH STANCU C.

FiltINESCU

FLOM!' DRAGNICI

VINOVÀTIA.

IIITROPOLITUITI ATHANASIE

PREOTII ACUZATORI
ACTE, DOCUMENTE I FAPTE

9`44tle

BUCTIRE*TI
TIP. PROFESIONALA, DIMITRIE C. IONESCU
10. §trada eari. 10
1910
Pretul 0,70 bani.
www.digibuc.ro
 CATRE CETITOR
Cánd am ridicat glasul nostru, din linistitele parohii,
cettre locul cel înalt, cerdnd set se scoatet petcatul ,si ne-
legiuirea din ff Casa Domnului», ne-am dat seama ceitd
furie i inversunare se va porni impotripa noastret, dirt
partea acelor ce cautet set mentinet formele actuale de
vieatet in Bisericet, oricett de ticetloase i oriceit de pline
de vacate ar fl ele.
Anumite situatii de paraziti ai Bisericei lui Christos,
ar fl fost cu totul stricate de curentul cel seineitos si de
lumina cea curatet, pe care noi voim set o vedem in Casa
Domnului. De aceea cei amenintati in situatia lor sar cu
inversunare aperP peicatele i situatia, acoperind totul
cu perdele groase, de sub care sci, nu se vadet cangrena
si putregaiul. Sar impotriva noastret set ne judece i sei ne
eondamne, cum au seirit fariseii cei cu largi haine; set-si
apere purtarea lor peicettoaset de farisei fettarnici, cari stre-
curau tetntarul i inghiteau cämila, cari metncau petinea
tetduvei si asupreau pe orfan, i cari au cetutat invinuiri
märturii mincinoase chiar impotriva Omului-Dumn-ezeu.
<L'arn auzit cA pe sine fiu al lui Dumnezeu s'a fácut;
n'a päzit SArnbáta ; a zis ca voiu stricà Biserica lui
Dumnnzeu si in trei zile o voiu rezidl pe ea, si alte
asemeni invinuiri cu cari au cetutat set piardet nevinovettia
si sfintenia cea mai inaltet.
Astfel au pornit impotriva Metntuitorului, c ,nd El a
venit set-i infrunte pentru cet Meuse Casa lui Dumnezeu,

www.digibuc.ro
pesteret táiharilor. Astfel se vor porni petoitosii in toate
vremurile, contra acelora ce le vor ard'td pdcatele lor. La
sfársit insd adeveirul tot va
De aceea si noi, ceind am cerut lumind si judecatd, ca
et se scoatet uráciunea pustiirei §i a pAcAto§eniei din
locul cel sfAnt, ne-am dat seama de altet furie se va
porn), impotriva noastrd. Am avut inset curajul set jertflm
totul pentru inseineitosirea Bisericii; fie si frumoasele noa-
stre situatii i coMunele noastre care ne erau atect de dragi,
fie si familia, fie si vieata.
Cel ce va tine la tatAl sAu sau la muma sa, sau la
femeia sa mai mult decht la mine, nu este vrednic de
mine), asa ne spune Evanghelia, asa trebue set facem.
Deci am voit set spunem adeveirul pe fatet impotriva a
-orice s'ar intetmplà.
Credinta in Dumnezeu si Bisericet lui Christos la noi
trece prin vremuri nenorocite. Minciuna, peicettosenia, for-
malismul au pdtruns inlocuind sfintenia in locurile cele mai
inalte. Cangrena se intinde; organismul e in primejclie.
SA inteleagA odatA lumea, cA a§a nu mai merge. Tre-
bue cangrena suprimatA ca nu tot organismul sA piarA.
Ochiul e bolnav ; te sminte§te pe tinescoate-1 pe
el. A§a dar : luminA sA se facA ; afarA cu pAcAto§enia ;
suntem insetati de vieala curatA, ne trebue sfintenie.
Nu ne putem inchine$ inaintea sclavilor satanei si robilor
ai desfreinetrii i patimilor acestei lumi.
Cei ce zic cd se compromite Biserica dacet se face
luminet si cei se cuvine a acoperi totul si a mentine situa-
pa de azi ca sci nu ne facem de reisul lumei, gresesc
amar. Mai retu se compromite Biserica dacei e condusd
de petceitosi ; mai tare ne compromitem si ne facem de
reis in fata'intregei lumi, dacei ocrotim striceiciunea si de-
cadenta morald in locul cel malt. 1\e astepteim la o de-
moralizare generald, la o peire sigurd.
Set trimitem paceitosenia la poceiinte sei läseim Bise-
ricei rolul ei sfant, de a mantuì lumea prin sfintenie
prin vieatet curatei.
Noi suntem apostoli ai acestei idei §i vorn suferl
totul. Chiar au inceput cu opera lor de persecutie.
www.digibuc.ro
 3

Vor cdutec vini, vor face inscendri, vor cdutec mar-

turii mincinoase ; noi nu ne vom teme.
Pentru a prevenì uneltirile, mdcar prin slabe raze
din aceea ce noi am fost, i ne-am silit stt flm, 'in paro-
hiile noastre, deim in aceastei brosurd cdteva acte ofIciale
cle la autoritettile cu care am avut aface, spre a face
iumind in jurul nostru si a intelege lumea, al, nu sun-
tem numai niste intriganti, sau unelte, cum place
unora din clerul bucurestean a ne numi, in ciudd ori-
cdrui bun simt si oricdrei dreptäti.
Suntem noi intriganti §i unelte, flindcd am cerut si
cerem judecatd, luminá, sfintenievor fl frätiile lor apos-
toli adevdrati, flindcà apdrei pe peiccitosi, le dau voturi de
incredere i solidaritate, vor sa mentind fericita situatie cu
parohii bogate, cu toleranta oriceirui abuz si oricdrei ne-
infrändri, fdra nici o rdspundere in /dta lumei.
Preot St. C. Piunescu
Preot Florea A. Draghici

Petitia prin care Pr. C. D. Vasilescu cere Sf. Sinod

judecarea Mitropolitului Primat :
Malt Prea Sfintite Stdpdne,
Mai jos iscditu1, preot hirotonisit al Sfintei Biserici
autocefale ortodoxe române, insarcinat cu pastorirea turmei
drept-credincioase din comuna Surani (Prahova), fiind paroh
al bisericii Sfintii Apostoli din acea comuna, ma gasesc in
mare turburare sufieteascä ; caci cu mare máhnire, cu du-
Terea in inima, am auzit soptindu-se, ba apoi am vazut scriin-
du-se, sub semnatura proprie, in gazete eunoscute din Ca-
pitala, ca Ordinea" i Biserica Româna", ca unii din ar-
hiereii Sfintei noastre Biserici sunt pângariti cu päcate de
moarte, cari nu numai ca-i fac nevrednici de darul si pas-
torirea turmei cuvântatoare, dar nicf crestini, ce zic cres-
tini ? nici oameni nu se pot numl unii ca aceia.
Mà: and am cetit ca Inalt Prea Sfintitul Domn Atha-
nasie Mironescu, arhiepiseop i Mitropolit ál Ungro-Vlahiei,
canonicescUl meu stapân i Episcop, s'a %out vinovat a ti trit
In adulter cu preoteasa raposatului al meu frate intru
Christos slujitorul mänästirei Govora, din Eparhia pe atunci
.ocarmuita de mualt Prea Sfintia Sa, cä le continua cu va-
www.digibuc.ro
 4

duva acestuia, 'surora de caritate Olimpia Vasilescu ; cand

mai apoi am cetit ca d-1 decan al Faeultatii de teologie, pria
nedesmintire, a confirmat ea Inalt Prea Sfintitul i-a seris .

scrisori eerandu-i doctorii pentru a se vindech de boale lu-

me§ti"; ea dupa aceste fapte, Inalt Prea Sfintitul nu a gasit
de cuviinta a se desvinovatl sufletul meu s'a amarlt adane-
§i adastarn adunarea Sf. Sinod din Maiu spre a cere Sf. Sinod
sa judece pricina §i s curete Biserica de un asemenea Ar-
hiereu curvar si prea curvar, ea de unul ce pangare.5te alta-
rele pe care sluje§te.
Dar in urma color petrecute In Sinodul din lanuarie §i
In urma mai ales a atitudinei ce a luat I. P. S. Sa in Se-
natul Tarei, cand s'a opus la modificarea imediata a legei si-
nodale; sustinand erezia ca se pot experimentà dispozitiunile
recunoscute de Sf. Sinod ca anticanonice §i antidogmatice,
am Inteles ea I. P. S. Sa s'a repus singur de fapt si de drept
sub afurisenia sfintelor canoane §i ea insumi as cadea sub,
afurisenie daca a§ mai past/A legatura canonica cu un ar-
hiereu eretic.
In aceasta trista situatie, deelar ea neputand sa mai
savar§esc leturghia In biserica in care as fi dator sA pome-
neso un astfel de arhiereu eretic, am venit aci In Bucure§tii
§i eu eel mai profund respect, aseultand poruncile sfintelor
canoane, acuz pe I. P. S. S. Mitropolitul Athanasie Mironescu,
rugandu-1 pe Sf. Sinod a-1 judech ca pe un curvar, prea-
eurvar si .eretic, pedepsindu-1 cu epitimiile ce Sf. Canoane
poruneesc, pentru arhiereii eurvari, preacurvari §i eretiei.
.Declar ea iau raspunderea canonica a acestei pari §i
primesc a fi pedepsit In locul Inalt Prea Sfintiei Sale, daca
acuzatiunea mea s'ar gasi neIntemeinta, a§a cum zic canoa-
nele. Rog dar a fi eitat inaintea Sf. Sinod, impreuna cu I. P.
S. Sa, citandu-se i martorii, d-nii : C. Chiricescu, decanul
Facultatii de teologie, strada Italiana No. 30 ; d. D. Gomoiu,
licentiat In teologie, strada Popa-Nan, 40 ; d. C. Cernaianu,
idem, strada Principatele-Unite No. 61 ; d-§oarele
Olimpia Vasilescu §i Horvat, surori de caritate, din strada
C.A.Rosetti Institutul Elisabeta", toti din Bucuresti §i Ar-
himandritul Pahomie, fost vicar al Sfintei Episeopii, actual-
mente cu domieiliul In manastirea Cozia, R.-Valcea.
Sunt cu cel mai profund respect al Inalt Prea Sfin-
tiei Voastre, prea supus i prea plecat servitor §i fiu su-
fletese.
18 Martie, 1910. Pr. Const. D. Vasilesen
Licentiat In Teologie l Drept.
Parohul comunei Surani, acum pe timpul acestui
proces canonic stabilit in Bucuresti, strada
Eliade No. 22, suburbia Dobroteasa.

www.digibuc.ro
 5

In urma acestei petitii, Mitropolia Ungro-Vlahiei a crezut

a poate da In juclecata consistorului pe Pr. Vasilescu, ca-
terisindu-3. Motive le caterisirii au fost ridicule : 1) A plirdsit
parohia (aceasta a facut-o ea sa se judece la Bucuresti cu
Mitropolitul) ; 2) Ar fi mcincat carne intr'o Vineri (faptul chiar
adevarat de ar fi fost, conform enciclicei sf. Sinod, vina Par.
Vasilescu ar fi fost cu totul neinsemnata) ; 3) A prestat ju-
Tdm4nt Lard, autorizarea Chiriarhului. (Legea este categorica
pentru jurämantul preotilor fara autorizarea Chirarhului ;
Prin juramAnt, Pr. Vasilescu a scapat 45 de oameni de nedrep-
tatile unor jefuitori. Fusese reclamat Mitropoliei pentruca ju-
rase si Mitropolitul pusese reclama la dosar; and. dreptate
Preotului Vasilescu) ; 4) Nu poartd parul mare.; 5) Pdldria
n'are bordurile largi i älte invinuiri tot asa de copilaresti
ridicole.
La judecata Pr. Vasilescu a citit urmatoarea intampinare :
Am primit citatia prin care sunt ehemat Inaintea acéstui
duhovnicesc consistoriu, spre a fi judecat din porunca L P.
S. D. D. Atanasie Mironescu. Din consideratia ce am pentru
legile tarii, ma Infatisez spre a vd pune In vedere ca
Des1 acest proces este radicalmente nul, pentruca sunt
dat In judecata prin violarea regulamentului Sf. Shipd, care
cere ea Inainte de a se d un preot In judecata, trebue fEl-
cutá aneheta, lucru ce nu s'a facut; desì cu martori cu
acte pot orand dovedi Inaintea orcarei anchete, precum
inaintea orearei instante bisericesti, canonicete competenta
a ma jucleck ceeace nu e cazul cu Consistoriul Ungro-
Nlahiei ea toate aeuzarile ce mi se aduc sunt absolut, dar
absolut neintemeiate ;
Fiindea In ziva de 18 Martie c. am Inaintat Sf. Sinod
urmatoarea actiune Impotriva L P. S. Atanasie Mironescu
pe care o alatur ad tiparita ; (se citeste actiunea).
Ash dar intre mine §1 I. P, S. Mitropolitul Atanasie Mi-
ronescu exista o pricina, de oarece cum aratai, eu 11 aeuz
a) de curvie, b) de erezie i c) de preacurvie
Fiindeä am desehis aeest proces cu mult Inainte de a
mEl chemä I. P. S. Sa la Consistoriu, pentru niste Inchipuite
inventate vini ;
Fiindca al 118-lea canon al Sinoduhii din Cartagena
porunceste ca Episcopul sa nu-ssi judece judecata sa" ;
Flindca duhovnicescul acesta consistoriu nu este decat
reprezentantul I. P. S. Atanasie Mironescu, Episcopul cu care
eu am pricina ;
www.digibuc.ro
 6

Fiindeä al 9-lea canon a/' Sf. Sinod al IV-lea ecumenio

porunceste Dacti vreun cleric ar aye& judecatä, cu al seta
Episcop, se!, se judece de Sinodul Eparhiei" (adica. de Sf. Sinod
al Sfintei Biserici ortod.oxe autocefale române) ;
Trecând chiar preste faptul ea Cucerniciile Voastre Insiva'
iscalind o Intámpinare prin care ma calomniati i va. facet"
aparatori ai nelegiuirilor savârsite de I. P. S. Ath. Mironescu,
afirmând neadevarul ea n'as fi preot ortodox, ci agent plait,
v'ati transformat in aeuzatori-calomniatori ai mei si prin.
ace'st fapt singur, chiar daca n'ar fi poruncile categorice ale
Sf. canoane de mai sus, Inca nu puteti fi judecatorii mei ;
Considerând Inca, ea acest proces la care sunt chemat,
nu este cleat o tentativa neserioasa de a dà pretext 1. R
S. Mitropolit Athanasie Mironescu sa nu se apere de acuzg.,
rile prescrise ce i-am facut la procesul Inca pendinte Ina-
intea Sf. Sinod ;
Zic neserioasa, pentruca I. P. S. Mitropolit Atanasie
Mironescu, in graba ce are de a-mi Inchide gura, a uitat
sa eiteasca, canonul al VI al Sfântului ecumenicescului al
doilea Sinod, care zice Cei ce sunt sub prihänire mai ve-
che sä nu fie primiti mai inainle la priheinirea episcopilor" §i
in cazul de Ltd prihanirea ce-mi aduce mie I. P. S. Athanasie
Mironeseu este mai noud decât prihanirea ce am aclus eu
I. P. S. Sale ;
Ca dealtminteri acest sfânt canon spune cá pentru pri-
cinile ce nu sunt duhovnicesti este : a nu se cercetà nici
fata prihanitorului, nici religia", ash ca pentru curvia i prea
curvia I. P. S. Sale chiar de asi fi sub prihanire mai veche
ceeace nu este Inca trebuie sa dau piept cu I. P. S.
Sa inaintea Sf. Sinod, unde, Incaodata declar ca cu acte
martori ma fac forte a dovedi ca. este un curvar i prea.
curvar i prin urmare nevrednic de arhierie ;
CA eu and am rupt legaturile cu numitul mitropolit
mai lnainte de sinodiceasca cercetare i, In consecinta i cu eu-
cerniciile voastre, cari sunteti sinliturghitorii i slujitorii ere-
ticului, am urmat porunca a celui de al 15 canon al Sf. Sinod
III Constantinopolitan, care numeste pe eretici minciuno-
episeopi ci minciuno-nväfätori i In consecinta imi poruneeste
mie a -va considerâ si pe cucerniciile Voastre cei ce litur-
ghisiti i s1ujii pe ereticul Athanasie Mironescu minciuno-
preoti, minciuno-judecatori ;
Si fiindca eu nu ma tern de judecata, ci voesc judecata
dreapta i canonica, dovada ca am deelarat inscris Sf. Sinod
eA primesc a fi pedepsit eu in locul I. P. S. Athanasie Mi-
ronescu, daca, dupa ce se vor asculth martorii si se vor citi
aetele ce posed, se va puteh sustine ea I. P. S. Athanasie
Mironeseu nu este curvar i prin urmare vrednic de caterisire ;
www.digibuc.ro
 7

Potrivit canonice§tilor porunci ale Sf. Sinoade mai sus

pomenite, va rog sa va declarati incompetenti a judech pri-
cina aceasta, cunoscând cä eu declar §i consider nule §i.
neavenite orce hotarIri veti dà, violánd canoanele acestea.
Ca adast cu Ineredere judecata Sf. Sinod, singurul com-
petent a judech In prima instanta pricina dintre mine §i I.
P. S. Atanasie Mironescu, i ca Imi rezerv drepturile a-mi
prevalà calitatea mea de preot al Sfintei Biserici ortodoxe
a Rasaritului Inaintea tuturor instantelor canonice.
Dupa toate cele aratate, eu neavând ce cautà aici, pa-
rasese sala depunând acest act pe masa consistoriului.
Facut, citit §i depus pe masa consistoriului eparhial al
Ungro-Vlahiei, azi 29 Aprilie 1910.
Preot Const. D. Vasilesen
Dupa aceasta Pr. Vasilescu a reclamat astfel Sf. Sinod
lnalt Prea Sfintite Stdpeine,
Urmator poruncilor apostole§ti, am intentat Inaintea
Sf. Sinod un proces canonic D. D. Athanasie Mironespu Ar-
hiepiscop §i Mitropolit al UnoTo-Vlahiei la care Wept eu ne-
rabdare sa fiu citat cu marttórii ce i-am propus ca sa, dove-
dose ea este : 1) curvar, erotic §i 3) prea eurvar. Inainte
de a ne Infati§à, din räutate si nestiinta de canoane I. P. S.
Sa, dupa ce eu facusem acest 'proces, mi-a Injghebat mie un
proces la consistoriul sau, crezând cä prin violare de ca-
noane §i tiraniceasca siluire a adevarului sa se razbune
a su pra-mi.
In acest scop m'a chemat la consistoriul sau In ziva
de 29 Aprilie, pentru Inchipuite Invinuiri absolut mincinoase,
dupa cum pot dovedl orcând Sf. Sinod, singura autoritate
competenta a judech pricina dintre mine si D. D. Athanasie
Mironescu, judecánd mai Intaiu pe cea mai veche i pe care
am adus-o eu. inaintea Sf. Sinod. Acum vin din nou s1-1 acuz
de tiranie violare de canoane, pentruca a poruncit con-
sistoriului säu sa violeze canoanele spre a se razbunh asu-
pra-mi, eci dupa canoane, consistoriul nu aveh alt drept
decat declinh competinta, ash cum i-am cerut prin me-
moriul depus de mine pe masa consistoriului, memoriu din
care alatur o copie cu aceasta.
Mai depui In facsimile declaratia fratelui T. Ionescu,
din care se vede evident ca D. D. Athanasie a cazut In pa-
catul curviei §i este vrednie de caterisire. Bine Inteles cä
complectarea probelor pentru cele trei puncte de acuzare o
voiu face pe deplin prin martori §i acte ce voiu aduce la
www.digibuc.ro
 8

Infatisare. Deelar Incaodata ca sunt gata sa primesc pedeapsa

In locul D. D. Athanasie Mironescu, daca dupa ascultarea
probelor se va gasi nevinovat; dar cer cu toata insistenta
judecata pricinei, caoi eu, preot ortodox, ma supun canoa-
nelor, si nu pot cunoaste de episcop al meu pe un eretic,
curVar i prea curvar.
Sant al I. P. S. V. prea supus i prea plecat servitor
flu sufletesc.
29 April* 1910. Preot Const. Vasilescu

PetiOa Preotului St. Paunescu

Malt Prea Sfintite Stdpâne,
Subsemnatul preot paroch al bisericei tAdormirea Maicei
Dornnului» din comuna Didesti jud. Teleorman, adânc tur-
burat cu sufletul din pricina multelor i gravelor acuzatiuni
aduse pe cale de publicitate Ina lt Prea Sfintitului Mitropolit
D. D. Athanasie Mironescu, dupa ce vreme indelungata am as-
teptat o desmintire a acelor acuzatiuni pe caile oferite de
legiuirile bisericesti si civile, necutezánd ea a da crezare
unor atat de groaznice Invinuiri In timpul din urma am.
ramas cu totul snrprins i desnadajduit vazand modul de
procedare al I. P. S. Sale.
In adevar, unul din fratii preoti, parohul C. D. Vasi-
leseu din Surani s'a oferit ne sine jertfa pentru luminarea
situatiunei fata de constiinta poporului crestin ; pentru care
eu m'am bucurat sufleteste crezand ca a venit prilej bun I.
P. S. Mitropolit D. D. Athanasie Mironescu ca sa sdrobeasca
In chip nediscutabil acuzarile ce i se aduc.
Asteptam ea din ascultarea martorilor si din cercetarea
actelor sä reiese In fata lumei curatda vietei si a credintei
Primatului, care sa aduca pacea adanc turburata In turma
Domnului.
Din nenorocire Insa toate faptele ce au urmat din ziva
cand s'a stiut ea, preotul C. D. Vasilescu a adus aceasta ches-
tiune Inaintea Sf. Sinoci printr'un proces canonic, m'au in-
credintat cä Invinuirile stint Intemeiate si ea I. P. S. S. Atli.
Mironeseu cauta sa Intinda mai departé inprejurul .afacerei
intunerecul, evitând lumina. Mai ales modul grabnic i sumar,
cum s'a trecut inaintea spiritualului consistoriu al Ungro-
Vlahiei, procesul Preotului C. D. Vasilescu, injghebat ci pus
la eale ea sä 1 cateriseasca chiar, nerespectând sfintele eanoane
§i, legile, In scop de a evita si a face zadarnic sacriaciul ce
acela a voit sa faca din persoana sa In folosul luminei i al
pacei din biserica, m'a convins cä Insusi I. P. S. Athanasie Miro-
www.digibuc.ro
 9

nescu are despre sine credinta,ca nu mai poate pastra oar-

znuirea Bisericii i cinstea arhiereasca decât facand totul ea
sa nu se vadeasca In plina lumina, care-i este vieata
eredinta.
Faximilul publicat al declaratiunii lui Tudor Ionescu
m'a umplut de scârba si am hate les cä paharul suferintei find
plin, nevoia urgenta de a se face lumina reclama jertfa ne-
prihánita.
Si fiindcä smerenia mea in tot timpul cat am fost preot
paroh cu ajutorul lui Dumnezeu i cu rugaciunile Maicei
Domnului, nici ma stiu cazut In vre-un pacat, nici am
scilrbit cu ceva poporul sau pe mai marii mei, ba Inca din
mila eelui de sus ma bucur do iubirea i respectul pastori-
tilor mei si al poporului din tot judetul i m'am invrednicit
la orice prilej a merità stima i increderea mai marilor mei
bisericesti i politicesti, eari de cateori au cercetat activi-
tatea mea de preot parch m'au cinstit cu cuvinte de lauda
Imbarbdtare, cum mi-a scris si räposatul Intru fericita adu-
cere aminte Iosif Gheorghian, cu'inalta binecuvântare arhiepis-
copala si cum hasusi I. P. S. S. D. D. Ath. Mironescu m'a apre-
ciat cu ridicarea la rangul de proistos al pläsei Beuca, in
urma recomandatiunii prea Cucernicului Protoereu al jude-
tului Teleorman, eu deci mai jos semnatul preot i paroh
al bisericei ,,Adormirea Maicei Domnului" din comuna Di-
desti, jud. Teleorman, pe baza acestor convingeri i pentru
a se face neintarziata lumina, Imi insusesc, luând asupra mea
reispunderea Fi acuzând impreuna cu preotul C. D. Vasilescu din
Surani pe I. P. S. S. Athanasie Mironescu de pacatul ornica-
fiunei ,si ereziei.
In acest scop rog pe'sfintul Sinod ca ascultand poruncile
Sf. Canoane sa ma citeze ca peirciss in contra I. P. S. Athanasie
Mironescu, chemând spre ascultare aceiafi martori indicati de
preotal C. D. Vasilescu in actiunea sa, i dupace se vior ascultà,
toti martorii si se vor cercetà toate dovezile i actele, sa
binevoiasca a pedepsi. pe I. P. S. Ath. Mironescu, ea pe unul
ce a cazut in pacatul ornicatiunei îi al ereziei.
Pentru ca aceasta actiune sa fie neaparat primita
cercetata, declar ca primesc eu a fi pedepsit in locul I. P . S.
Sale, dacci se va dovedi nevinovat de Ora ce i se aduce.
Avand In vedere ca sesiunea de deschidere a Sf. Sinod
este in ajun i ca aceasta Ora se va luà in consideratiune
conform canoanelor, eu a.%ept a fi citat la infatisare, Mina,
nand pana atunci la postul meu In eparhie spre a linisti po-
porul i a-1 servi In nevoile sale, pentru pacea Bisericii.
Voiu continua a-mi Indeplinì i sareinile preotesti spre
a nu se turburà spiritul poporului, asteptând cele ce vor

www.digibuc.ro
 10

urma, eu Ineredere in SI. Sinod, care va sti a judech aceasta

pricing pentru binele bisericii lui Christos.
Sunt al I. P. S. Voastre, prea pleeat i supus fiu du-
hovnieesc.
(ss.) Preotul Staneu C. nun esen
Preotul comunei Didesti din judetui Teleor man
proistos al PlAsel Beuea

Reelama Pr. Florea Drighici

lnalt Prèa Sfintite Stäpane,
Turburat de versiunile, eari eircula In public si de re--
latarile ziarelor ce de multa :vreme aduc Invinuiri grave, de
fapte precise si infamante contra I. P. S. Mitropolit al Ungro-
Vlahiei D. D. Athanasie Mironescu, ajunsesem la limita rab-
darii, care tolereaza asemenea situatiune condamnabilg,
eram hotarit sa ma adresez Sfantului Sinod, Infatisandu-mI
ca pat* contra I. P. S. Sale Athanasie Mironescu pe baza
Invinuirilor de care este acuzat. Mai eu seama dupa ce vad
ea gestul de lamurire al luerurilor In Biserica al Par. C.
D. Vastleseu, parohul din Surani-Prahova, a fost anihilat
miseleste, dupace citese faesimilul lui Tudorica Ionescu,
uncle se spun fapte cari dogoresc obrazul i omoara sufietul
fie acele fapte Mcute de un muritor de rand, eu nu mai
pot Inabusi revolta sufleteasea, nu mai pot pune stavila gurei
multimii; strig i cer lumina ; cer sà se pedepseasca vino-
vatul, sa se pedepseasca eat mal repede.
-ma bucur deei ca fratele meu in Domnul, Parintele St. C.
Paunescu, parohul din Didesti-Teleorman si-a Insusit dupa
cum vad In ziareacuzatiunea Preotului C. D. Vasileseu. Ma
asociez i eu la aeuzatiunea lor, i Va rog, Inalt Prea Sfintite
Stapane, sa ma chemati ca paras contra I. P. S. Mitropoli-
tului Athanasie Mironéseu, la o negresita si cat de curand
judecata, deelarandu-Va cà primesc a fi pedepsit, daca se
va dove& ea nu e vinovat de destrabglare si erezie.
Sunt preot ; misiunea mea, canoanele i Donmul Hristos
imi poruncese sa-mi pun sufletul pentru legea Lui, sa lupt
pentru apararea Bisericii, pentru nestirbita Ei demnitate
contra situatiunilor care-I strica.
Cine nu sfinteste locul si nu tine fagAcluinta, netrebnic
este ; se face piatrg de scandal despre care Mantuitorul a
zis : Vai de eel prin care vine seandalul ; niai bine i-ar fi
acestuia sa-si lege o piatra de gat si sa se arunce In mare
(Ev. Mat. e. XVIII, v. 6). Acela sminteste ; i porunea sfintei
Evanghelii este eategorica Dacg mana ta te sminteste tae-o
www.digibuc.ro
 11

pe ea, or daca, ochiul tau te sminteste, scoate-1 pe el (Ev.

Mat. c. V. v. SO si 29).
Iar activitatea mea pastorala in enorie destul de fru-
moasa i rodnica, dupa cum marturiseste toata suflarea po-
porenilor mei, procesele de inspectiune ale P. C. Protoiereul
precum i mnalta binecuvântare a raposatului intru fericire
I. P. S. Mitropolit D. D. losif Gheorghian pentru o cresti-
neasca activitate a mea, imi da drept sa formnIez o ase-
menea acuzatiune si sa cer curatie in biserica lui Hristos.
Faptul ca preotii din judet, mi-au dat mandat de reprezen-
tare In consiliul de administratie al scoalei de Cántareti din
Turnu-Magurele, precum si in comisiunea cenzorilor la so-
cietatea clerului român Ajutorul", filiala Turnu-Magurele ;
iar reprezentantii bancilor populare federate mandatul de
membru in consiliul de Administratie al federalei Cuza-
Voda" tot din Turnu-Magurele, vin In ajutorul meu pentru
sustinerea temeiniciei acuzatiunii mele. Increderea data de
enoriasii mei ca sa le presidez consiliul de administratie al
bancei populare, de când sunt preotul lor, precum i cinstea
de a fi ales ca secretar de catre membrii sectiunn de liga
culturalä din Turnu-Magurele, vin si-mi poruncesc sa fae
aceasta esire, sa cer pedepsirea vinovatului. Brosura mea,
scoasä In colaborare, Lumina asupra clerului la sate",
da Inca certificat, ca eu de mult am luptat pentru presti-
giul Bisericii i cä totdeauna m'a interesat soarta Ei.
Deasupra tuturora pun Irish dragostea pe care mi-o
poarta enoriasii, cinstea pe care mi-o dau din cauza vietei
mele neprihanite si a ingrijirii parintesti pe care le-o port.
Voiu continua deci a-i pastori cu aceeasi parinteasca dra-
goste, stau la postul Meu Intru indeplinirea leturgiilor reli-
gioase,,fac de ad aceasta acuzare, i astept sa fin chemat In
fata Sf. Sinod, unde se va proba adeveritatea invinuirilor
aduse I. P. S. At. Mironescu de catre Preotul C. D. Vasi-
lescu prin probele propuse.
AI I. P. S. Voastre, prea plecat i supus fiu duhov-
nicesc.
(ss.) Pr. Fl. A. Drfighici
Parohul Com. Principele Ferdinand
Teleorman

A doua petitie adresata Sf. Sinod de preotii St. Pau-

nescu i Florea Draghici :
Inalt Prea Sfintite,
Aflând ca Sf. Sinod In sedinta so dela 14 Main a votat o
motiune dupa citirea actiunii ce am intentat contra I. P. S.
www.digibuc.ro
 12

Mitropolit Athanasie Mironescu, contestam orce valoare ca-

nonica i juridica a acelei motiuni pentru urmatoarele cuvinte :
1) Pentruea asupra orearei actiuni nu se poate hotäri
decat chemându-se la infatisare pArAsul i ascultându-se do-
vezile ce le are, lucru ce nu s'a Meat ;
2) pentruca asupra unei acuzatiuni ce atinge personal
pe I. P. S. Athanasie Mironescu, Sf. Sinod a statuat in pre-
zenta si sub presidentia Insusi a acuzatului, fapt ce aduce
nulitatea radicalâ deciziunilor luate la 14 Maiu ;
3) pentruca Sf. Sinod hotarind ca instanta judecatoreasca
discutand despre o actiune, a lucrat impreuna cu D-1 Mi-
nistru al cultelor, luand acesta parte la dim* cu vot con-
sultativ, lucru oprit, D-1 Ministru neavând vot consultativ la
discutiile SI . Sinod ca instantä judectitoreascei;
4) La aceste desbateri a asistat o persoana cu totul
straina, care sub nici un motiv n'are dreptul sa asiste la
desbaterile Sf. Sinod, D-1 Petre Garboviceanu.
In conSecintä, va rugam cu insistenta a ne cità spre
judecarea procesului, caci noi, fiind ridicati samovolniceste
cu jandarmi, dupace am fost arestati ilegal si am scapat,
am venit in Bucuresti i dornicilietn In str. Pastor No. 10,
uncle asteptam cu incredere cifarea Sf. Sinod, caci nu pu-
tern crede ca Sf. Sinod ar putea comite o tagada de drep-
tate, care ne-ar sill sa ne adresam, conform canoanelor, au-
toritatilor bisericesti mai Inalte in apelatia noastra.
Suntem ai I. P. S. V. prea plecati servi i prea supusi
fiii sufletesti.
(ss.) Pr. Florea Drighici
Pr. St. Pättnesen
ConsiderAndu-se aceasta petitie ea nulä i neavenitd,
oprindu-ne totusi dela preotie, la 21 Mai, s'a trimes Sino-
dului, in plic recomandat cu No. 2316, urmatoarea petitie
Malt Prea Sfintite Stäpdne,
Episcopul este marele Preot, ocArmuitorul i judeca-
torul turmei sale. Dupa Predania sfânta i Sfintele Canoane,
pastoritii cleriei ori mireni sunt tinuti a-i da aseultare desa-
vArsita in cele duhovnicesti, ea unui -stapan i parinte al bor.
Dar fiindea Episcopul e ona supus gree1ii, pentru a nu lash
turma euvântatoare la absoluta discretie a unui om, aceleasi
Sfinte Canoane i Predanie sfanta, data dreptul oricärui pas-
torit, cleric ori mirean, a aduce Ora la Sinodul Arhierese,
eel de peste an, impotriva episcopului paditos, si Sinodului
arhieresc Ii poruncesc Sfintele Canoane a cereetà negrefit
Ora, daoä acuzatorul da declaratie inscris ca primeste a fi.
www.digibuc.ro
 13

osandit el In locul Episcopului, and nu va puteh dovedI

acuzatia ce-i aduce.
Urmând acestor regule, noi am acuzat pe D. D. Atha-.
nasie Mironescu de fornicatiune si erezie ; am deelarat in
scHs cä primim a fi osândi0 in locul I. P. S. Sale dacA nu
vom dovedI Ora ; am propus martori si am cerut sA fim
chemati la judecatg. cu D. D. Athanasie Mioneseu.
In loc de a ne judech, sf. Sinod In sedinte prezidate
de Insusi acuzatul, care de altfel nu a respectat porunca, ca
Episcopul set nu-fi judece pricina sa", a loyit In noi proprin-
du-ne si declarand cA nu voeste a luà In cercetare pricina.
Acest lucru nu are dreptul a-1 face sf. Sinod. Sf. Sinod
e liber a ne caterisl chiar, dar numai duplice ne va ascultee
pe noi ci martorii noFtri.
Ceeace a facut pana acum sf. Sinod este o tagadli de
dreptate, e violare fdti$A a celui mai sfânt drept al oricArui
crestin acela de a se judech cu Episcopul sat'.
Sinod prin motiuni ce au apArut In ziare, declarl
ca. D. D. Athanasie Mironescu e nevinovat de acuzatiile
aducem.
De unde stie Sf. Sinod ?
Pe ce se bizue Sf. Sinod spre a induce poporul crestin
In eroare ?
Iar daca D. D. Ath. Mironescu nu ar fi In adevär vi-
novat, dece nu ne ehiama In judecatA ca sä se spulbere acu-
zatiile noastre, sA se spele acuzatul si noi sA fim pedepsiti
pentru cA am calomniat ? SA nu poata zice poporul si sA nu
fim In adevAr pedepsiti, numai c s'au considerat petitiile
noastre ea neexistente, ca sA se poata consider& tot ash §i vi-
nile acuzatului, cari sunt totusi, $i vor rAmane tot asa de
reale i existente ea si petitiile noastre.
CA D. D. Ath. Mironescu este eretic, reese din votul Sf.
Sinod de la 13 Ianuarie $i din atitudinea ce a avut dupa aceea
Arhiepiscopul Ungrovlahiei In Senat.
CA este vinovat de imoralitate, dovedim prin ascultarea
martorului T. loneseu care 1-a cAutat de blenoragie si car&
1-a vAzut scAldandu-se cu d-na Olimpia Vasilescu.
Dovedim eu d. dr. C. Chiriceseu, care posedA o seri-
soare olografa din care reiese ca D. D. Athanasie Mironescu
Ii cere& injecVa Brou si cä, bolnav de boale ru§inoase, sfinteà.
biserici.
Cu d-rele Varlaam si Horvath dovedim cä Olimpia Va-
silescu a intrat la surorile de caritate ca ne poatAa D. D. Atha-
nasie Mironescu ; cA a recunoscut ap9i ca nu-i e nepoatA,
eA, In timpul acesta, Olimpia Vasilesc, a mArturisit plangánd
eA Mitropolitul Athanasie e un mizerabil, dar cA acum nu ma}
este amanta lui, §i alte detalii
www.digibuc.ro
 14

Cu Econ. Niculescu, protopopul de Tulcea, putem do-

vedl ea astd-varA Qlimpia Vasilescu intr'un oras de pro-
vincie, schimbat costumul spre a se duce sa insoteasca
pe arhiepiscopescul ei amant la Aix-la-Chappelle.
Cu preoteasa Malaescu din Targu-Jiu i Lungulescu din
Craiova vom dovedi cä Olimpia Vasilescu le-a declarat ca
se simte mandra a fi fost amanta Mitropolitului, ca,ci nu este
om de rand.
Putem chiar dovedl cu martorii nostri, cà mnsui d. mi-
nistru Spiru Haret stie cä acuzatiile noastre sunt intemeiate
cä a indemnat p'un martor a nu spune adevarul la jude-
-cata,a spune ash dar minciuni.
Ash Rind adevarul, teigada de dreptate a sf . Sinod ne
pune pe noi In trista situatie a banul cA membrii Sf. Sinod
ori nu pot a-si indeplini principala lor sarcina de judecatori
duhovnicesti, c. nu stiu ce poruncese Sf. Canoane, sau nu
vor a se supune lor.
Dar fiindca Sfintele Canoane i Sfanta Predanie au pre-
vazut cazul cand din slabiciuni omenesti un Sinod Arhieresc
ar cadeà cumvA in räsvratire cu canoanele i dogmele,ash
cum s'a intamplat cu soborasul din Efes prezidat de bles-
tematul Eftichie, de ace'ea au dat drept de apelatie impo-
triva hotararilor sinodului arhieresc la Scaunul eel mai Malt.
Venim dar pentru ultima oar% a raga sf. Sinod sa ne
cheme la judecatei cu martorii nostri. Iar dacei si de astadata
va consider& petra noastrei ca neavenitei, noi vom apeli hot--
riffle SI. Sinod la Scaunul cel mai inalt, asa cum poruncesc
Sfintele canoane, spre a garanta pe dreptcredinciosi de tirania
vnui Sinod care ineibuse dreptatea.
Dreptul acesta de apelatie ne este garantat de Sfintele Ca-
noane; nimeni nu ni-1 poate ridica, §i daca acest drept suparei
pe cineva, raspunderea o au arhiereii, cari de Mac lumeasca,
din nestiintel ori din rea credinta, calca canoanele comit cel
mai oribil ref it17, de judecata cunoscut pe lume, si au reispun-
derea si cei ce Ii silesc a del uniculexemplu de refuz de Jude-
cata din intreaga istorie bisericeascei.
Istoria ne da exemple de Sinoade cari au judecat stramb,
dar este prima data cand un Sinod refuza de a judech.
daca Sf. Sinod se inchide farli a judeca pricina dupa
Sfintele Canoane, noi declaram sarbatOrqte ea, chiar a doua
2i vom apela la Scaunul cel mai in alt.
Amin ! Pr. Florea A. Dräghici
parohul corn. Principele Ferdinand
Pr. Stanen C. Päunescu
parohul corn. Didie0i, Teleorman
Pr. Constantin D. Vasilescu
parohul corn. Surani, ¡rid. Prahova

www.digibuc.ro
 15

Luându-se In discutie aceasta petitie, d. Haret a stäruit

sa se considere nulä i neavenita, pe motivul ca petitionarli
ar fi §i inväteitori, i z4n aceastei calitate sunt vinov4i de nere-
guli banesti pentru care sunt trasi la raspundere Inaintea
consiliului permanent. Fata de aceasta declaratie a d-lui
Haret, s'au publicat aceste scrisori :
Domnule Director,
Fata de zvonul comunicat In ziarele de seara, cum ca
ministru Haret ar fi afirmat ca noi ambii suntem Inva-
tatori si ea am avea, nereguli banesti la bancile din satul
nostru, va rugam sa luati nota, mai intaiu ca preotul Florea
Draghici nu este si n'a tost niciodata Invatator, ea preotul
St. Paunescu, are la statul sau personal cele mai frumoase
aprecieri din partea autoritatilor scolare. Al doilea ca nu
exista In functiunile noastre la band nici o neregula ba-
neasca, i ca svonul find cu totul tendentios, Il desmintina
categoric.
Cu acest prilej va aducem la cunostinta ca In lipsa noa-
stra, au mnceput pe cale administrativa cea mai detestabila
serie de Inseenari, Indemnând pe locuitori sa fad. reclama-
tiuni impotriva noastra, reelantatiuni ce devin ridicule acum
>and lumea le poate banal rostul lor politic.
Cu multa stima,
Pr. St. C. Paunescu-Didelti.
Pr. Florea A. Drkghici.
Scrisoare deschisä D-lui Ministru Spiru Haret
Domnule Ministru,
Am onoare sa va declar ca niciodata nu mi-asi fi putut
lnehipul, ea un sfetnic al Mariei Sale Regelui, un ministru
al cultelor, sa ajunga pâna la atâta, Inctit pe baza autoritatii
sale ministeriale, sa spuna ash marl neadeváruri, pentru a
fi crezute si a se hotari pe baza unor asertiuni, necalifiea-
bile chiar. Cum ati putut oare alma domnia-voastra, In plin
Sinod, cA eu am fost i sunt Invatator i ea In aceasta ca-
litate sunt vinovat de nereguli banesti, cari sa ma traduca
in fata consiliului permanent ?
Iar daca dv. stiati ca eu n'am fost Invätätor niel o zi
totusi afirmati aceasta, ce incredere socotiti ca vati
mai avea,, i ce respect va datorl publicul cititor de acum
Inainte demnitatii ministeriale ?

www.digibuc.ro
 16

Aceasta purtare a dv., facuta pe propria-va räspundere,

ma lumineaza acum pe deplin, cu ca.ta hotarlre ati putut sill
pe altii sa afirme tot felul de neadevaruri §i sa aprobe tot
felul de necinstite compromisuri.
Va declar deci, d-le ministru, ca acum late leg cu u§u-
rinta de ce a ajuns unde se afla demnitatea Sf. Sinod al
sf. Biserici ortodoxe autocefale române, In care d-v. ati ajuns
tare §i mare §i dispuneti din nenorocire de totul.
AI d-voastra dupa consideratie.
Pr. FL A. Drighici
parohul coro. Princip.-Ford.

lar conform declaratiei sarbatore§ti, inchizandu-se si-

nodul ¡Ara sä judece pricina §i totu§i pedepsindu-ne, am
apelat conform sf. canoane.
lad acum ,Fi textul apelafiei la Scaunul Ecumenic:
Prea Fericitului Patriarh Ecumenic D. D. Ioachim IIi
Arhiepiscopul Tarigradului, Romei eelei noua ; mai jos sem-
natii drept credincio§ii erei, din Eparhia Ungro-Vlahiei sa-
rutând dreapta Fericirii Sale, depunem la picioarele Ecume-
nicescului Tron aceasta canoniceasca apelatie :
Inca de când cu darul Sfântului Duh §i prin arhiereasel
hirotonie am dobáadit darul preotiei §i am fost Invredniciti
a pastorl turma drept creclincioasa, sufletele noastre s'au
späimántat de departarile dela canoane ale Bisericii din de
Dumnezeu pazitul Regat al României, scumpa §i mult iu-
bita noastra Patrie.
Ne-am minunat §i tare ne-am mâhnit vazând ca In bi-
serica autocefala romana, Impotriva dogmelor §i a canoa-
nelor, fara de nici o bineenvantata Imprejurare. Sf. Sinod
Ingadnie a se bineeuvantà pana la a cincea nunta chiar. Ne-a
mâlanit mult §i faptul ea in biserica autocefala romana, sf.
Sinod impune drepteredinciosilor preoti a cununa sotii ale
caror eununii nu sunt desfacute de vreo duhovniceasca di-
casterie, ci numai de tribunalele civile, cari nu pot deslegl
taina desavársita a nuntii. Am avut mâhnirea sa vedem In
Maiu 1908 pe sf. Sinod al sf. biserici autocefale române obli-
gând pe preoti a Inmormântà cre§tine§te pe pruncii näscuti
morti (nebotezati) ; §i mai apoi mult ne-am bucurat cand
peste un an sf. Sinod revenind asupra acestei eretice§ti ma-
suri, a scos biserica din erezul semipelagian, In care cazuse.
Dar durerea noastra mai tarziu a crescut, ca.ci din acte §i
scrisori publicate In ziare, s'a dovedit ea 1. P S. Athanasie,
eel care in 1908 vorbise §i votase aceastä mäsurit eretica, a

www.digibuc.ro
 17

revenit asuprg-i nu din pocginta or din luminarea Duhului

Want, ci numai spre a-si asigurà concursul binevoitor pentru
ridicarea In scaunul Ungro-Vlahiei a unei persoane care
dintru Inceput se ridicase Impotriva acestei pgsuri a sf.
Sinod, §i care a obtinut faggduiala dela I. P. S. Sa cgoda,ta
ales va revenl asupra erezului.
Dar clack' pentru a dobandi concursul anumitelor pu-
ternice persoane Episcopul Ramnicului, pe cand tronul
Ungro-Vlahiei erà vacant, a fagaduit ca va reveni In Sf.
Sinod asupra erezului semipelagian, acela§ Episcop astgzi
Arhiepiscop al Ungro-Vlahiei si Primat al Romaniei, spre
a dobandl concursul dgui ministru al instructiunii publice
si cultelor s'a angajat sa introduca In biserica autocefalg, o
noug organizare protivnicg tuturor a§ezgnaintelor canonice
§i tomosului autocefaliei constituind un consistoriu superior
bisericese compus din preoti caror li s'au dat puteri neca-
nonice, din care pricing biserica a cgzut in erezul presbite-
rian i desbinare puternich s'a facut in sanul nostru.
Insil§i P. Sfantul Episcop al Romanului D. D. Gerasim
a rupt din aceastä pricing canoniceasca legaturg cu I. P. Sa
Atbanasie ; §i spre a restabill pacea cea mult doritg In se-
dinta Sf. Sinod dela 13 Ianuarie 1910, Sinodul In unanimitate,
la care s'a algturat si I. P. Sa Athanasie, a cerut guvernului
a modifich legea consistorului superior bisericesc in dispo-
ziiunile anticanonice si antidogmatice. Dar odatg pacea
pusg la cale, d. ministru nu-si tine fggaduiala, iar I. P. S.
Athanasie cu vorba §i cu fapta se Impotriveste modificgrilor
cerute, afirmand o noug erezie aceea ca un erez poate fi
experimentat mai Intaiu.
Aceastä ereticeascg" purtare turburand duhurile a esit
la iveald cg I. P. Sa Athanasie sustine erezul si din nestiintg
pierzgtoare de suflet si de frica d-lui ministru, care, .cunos-
cand vieata pling de pgcate a I. P. Sale se serveste de pg-
catele-i trupesti spre a-1 ameninta si a-1 sill sd susting erezul
presbiterian, spre a-1 introduce definitiv tri biserica autoce-
falg romang.
Acestea toate cunoscandu-le noi, rand pe rand ne-arn
facut parasi ai 1. P. S. Sale la Sf. Sinod pentru fornicatiune
si erezie. Am precizat fapte, am propus martori si am de-
clarat in scris, cg de nu se vor dovedl parile noastre, sg fim
noi înine pedepsiti cu pedeapsa cuvenitg I. P. S. Sale.
Insusi P. S. S. Gerasim, Episcop al Romanului, s'a
fgcut paras §1 a cerut sä fie ehemat la judecatä cu 1. P. S.
Athanasie 'al Ungro-Vlahiei. Dar spre marea mahnire si ne-
tärmurita durere sufieteasca a noasträ, Sinod, tiranisat de
acelas D. D. Athanasie al Ungro-Ylahiei, 'care nu s'a dat2 In

www.digibuc.ro
 18

Idturi de a prezidà însui sedintele in care s'au discutat

role noastre, acelas S.. Sinod s'a multurnit a declarà neave-
nite 'pârele noastre, a ne poprl pe doi dintre noi cAci pe
unul, pe mai jos iseAlitul C. D. Vasilescu, nu s'a fost sfiit I.
P.. S. Athanasie a-1 caterisl Insusi inainte de adunarea St;
Sinod, imediat dupace a lost aflat cd a depus Ora in can-
celaria Sf. Sinod. Si nici de aceastA necanoniceasca eateri-
sire, de aceastA tiraniceascA anarhie nu s'a preocupat Sf.
Sinod, ci toate tinându-le de neavenite, fdrA a ne cherna pe
noi in fata Sf. Sinod, Rh% sA, asculte pe martorii nostri sub
prestare de jurAmánt, desi noi de 3 ori, prin trei deo-
sebite petitiuni am rugat pe SF. Sinod sA ne judece dupa 5f.
canoane, si de suntem vinovati sA ne pedepseascA, iar de
mArturisim adevärul, sa curate Sf. bisericA de erezul i cele-
lalte numite 'Ante prin care o pangAreste L P. S. Athanasie,
totusi inchis lucrArile, lasand biserica In schism i erezie,
iar pa noi In osandA si mare mâlanire sufleteascA.
Drept aceea, noi aducându-ne aminte de canoniceasca
poruneA, ca dela hot:la-M.1e arhiereseului Sinod cel de peste
an, este a se apela la scaunul cel mai inalt ; cunoscánd ca
Sf. BisericA autocefala romana marturiseste credinta Sfintei
Marei Biserici a Tarigradului, cAreia îi este fiica si dela
care a dobandit privilegiurile autocefaliei cu expresa con-
ditiune de a respecta dogmele i canoanele sfinte ; tinând
mai ales seama ca insusi Constitutiunea a de Dumnezert pa-
zitulni al României, ai cArei cetateni panici suntern
fii iubitori, prin art. 21 al Constitutiei porunceste, cA au-
toritatea Sinodala centralA a Bisericii Statului sA stea In co-
munitate canonicA dogmatica eu Marea BisericA a RAsa-
ritului; venim on genunchi plecat,i i cu lacrimi In ochi
ne Mogul Prea Fericirii Voastre de fArA-de-legile I. P. S.
Athanasie al Ungro-Vlahiei, i cu cea mai adânca smerenie
VA rugam, ca adunând Sinod Mare, sa binevoiasca a judeca
in apelaVe pricina dintre noi ì I. P. S. Athanasie al Ungro-
Vlahiei ; i vAzánd dupa märturiile i actele ce suntem gata a
aduce, cand ni se va porunci, cA I. P. S. Athanasie al lingro-
Vlahiei este cAzut In pacatul fornicatiunii si al ereziei, sä
ridice deasupra noastra epitimiile, ce prin violare de canoane
tagada de dreptate sunt puse, s,i, epitimisAnd pe cel cu
adevarat vinovat, sA ia mAsurile cele ce cu ajutorinta Sf.
Duh vor 'Area Ecumenicescului Scaun cä sunt de luat, spre
a asigurà poporului drept credincios din România o Bise-
ricä o Erarhie intru adevAr ortodoxa.
Si fiindeA noi in loc de a fi judecati din rAutatea ere-
zului am fost isgoniti cu jandarmii si nici stim cu siguranta
and ne vom Intoarce In parohiile noastre din pricina ur-
giei a ereticestei ocármuiri, rugAm prea plecat a ni se tri-
www.digibuc.ro
 19

mite orice porunca I a ni se cere orice deslusire in strada

Pastorului No. 1.0, Bucuresti.
Suntem, Prea Fericite Stapane, cu cel mai profund res-
pect, cei mai plecati servitori i intru tot smeriti fil sulletesti.
Pr. Stancu C. Paunescu
licentiat in teologie i paroh al com.
Dideti-Teleorman.
Pr. Florea Dräghici
par. com. Princip. Ferdinand, Teleorman
Pr. Const. D. Vasilescu
licentiat lii teologie i drept, parohul
com. Surani-Prahova.
NB. Toti din Eparhia Ungro-Vlahiei din Romania.
Ziarul Adevärul", din 2 Iunie 1910, a publicat urma-
toarea scrisoare
Domnule Mille,
De atatea ori ati luat partea celor asupriti. In cazul
nostru, and cei mai multi arunca raspunderea numai pe
holul de pagubar, d-voastra ati avut meritul de a face ade-
varata lumina in jurul chestiunii. In ultima petitie pe care
am dat-o Sf. Sinod, cu 4 zile inainte de inchiderea sesiunei,
Doi am spus lämuritam declarat sarlAtorege", cd daca nu
se face judecata, fie si nedreapta, asupra parelor noastre,
apelam la Scaunul eel mai Inalt ; deci am prevenit pe toata
lumea, ca sa nu mai strige in urma si am aratat cine va avel
rdspunderea pentru neplacerea amestecului unei autoritati
din afara.
Totusi, in loc de a face lumina curatä in jurul scanda-
lului, sau a pastrà macar formele de lege i disciplina, acu-
zatul prezideaza Insusi sedintele Sf. Sinod, declara totul de
nul si neavenit" i ceva mai mult, d. ministru afirma in plin
Sinod' ca nu se poate primI plangerea ultima a celor trei
preoti, de oarece ei find si Invatatori i avand nereobmli ba-
nesti, au fost dati mai dinaiAte In judecata consiliului per-
manent.
Lucrul era cu totul fals, intrucat doi din cei trei preoti
n'an fost nici macar o singura zi invatatori, iar afirmatia cu.
nereguli banesti era de domeniul fanteziei.
Am fost somati prin unele ziare, cari nu erau partini-
toare pentru noi, sa dam publicitatii faptele pe cari le adu-
sesem la Sf. Sinod. Noi am precizat o parte din parerile ce
aveam, in ultima petitie, pe care a publicat-o Epoca" In
intregime i Dimine4a;` In rezumat. Atunci cei interesati
eau multunait a declarà acele acuzari de calomnioase.
www.digibuc.ro
 20

Ni se pare totu§i ca Sf. Sinod ar fi putut sa ne cheme

la judecata si sa ne arate noua $i lumei ca In adevar acele
acuzari stint- calomnii. Noi atunci n'am mai fi facut ape].
Prin faptul ca Sf. Sinod s'a ferit de judecata, ne-a format
o convingere, care nu se poate sfarâmà prin nici unul din
mijloacele de persecutiune pe cari le incearca In contra
noastra ; prin faptul ca ne-a declarat caterisii si opriti dela
orice serviciu pre+se, In mod arbitrar §i cálcând orice
principii de drept bisericesc, atât in fond 61 §i In formA,
ne-a silit sa apelam la autoritatea cea mai 'Malta a Bisericii
Ortodoxe.
Noi n'am apelat la dusmanul nostru national aceste
cuvinte nu se gasesc In lim'bajul Bisericesc, In chestiuni de
adevaruri religioase noi am apelat la Patriarbul Ecumenic.
Unele ziare, puse la cale de cei interesati, ea sa deru-
teze opinia publica, au anuntat In mod tendentios, ca ar ft
vorba de o intervenire la Sinodul Rusiei
Absolut fals.
N'ar aveà o noima de disciplina religioasa. §i nu
ne-a trecut niciodata prin minte a interveni la Sinodul Rusiei,
care nu-si poate insu§1 dreptul de a se ocupà In ultima in-
stanta de chestiunile Bisericii Ortodoxe universale; acest
drept Bind al Patriarchiei din Constantinopol.
Cu multa stima,
Preot. St. C. Pánnescu
Didegti (Teleorman)

Totodata Adevarul" publica urmatoarea nota

Locuitorii din comuna Dideti (Teleorman), In una-
nimitate, au trimis eri o petipune, in plic recomandat,
Suveranulni, prin care ili arata iubirea lor fat& de preotul
St. C. Pannescu, care a fost scos din servicin, cerând sa le
fie redat pastorul lor snfletesc.
PersecuOi indurate pentrn adevär. Scrisori publicate
prin ziare.
Stimáte domnule director,
In interesul dreptatii si al Impiedicarii abuzurilor, va
rugam sa luati nota de modul tiranic, cum am fost prigo-
niti de administratie, pentru convingerea noastra In che-
stiunile bisericesti, ce sunt la ordinea zilei.
Joi, 13 Maiu, la ora 4 p. m , eu, preotul Stan cu C. Pau-
nescu, am venit la Rosiori-de-Vede cu sotia, cu sora mea
qi cu un copil, pentru interese familiare, ce se pot controll
www.digibuc.ro
 21

dovecli u or. Agentii politiei de acolo m'au chemat la te-

lefon sa vor esc cu D-1 prefect al judetului Teleorman. Fiind
la aparat i telefonistul Filcea, D-1 prefect mi-a accentuat:
Parinte, sä vii la Turnu imediat ; daca nu vii, te aduc pe
sus au jandarmii". Imediat apoi a chemat pe D-1 politai Ni-
-tulescu la aparat i i-a dat ordine In consecinta.
M'am vazut urmarit de agenti. Un jandarm Ware
m'a urmat din ora i pana in sat, atragând atentiunea
lumii In jurul nostru si speriindu-mi sotia si sora. Pu-
blicul orasului a/A intrigat si scandalizat. In sat, jandarmul
s'a postat In fata portii, m'a impiedicat sa intru, m'a somat
sa-1 urmez la postul jandarmeriei com. Didesti. Erau fata
locuitorul Zamfir Ion i Ristache. Iancu. Am fost predat jan-
darmului Ion Calescu din Didesti, dupa o lunga astep tare,
fiind obosit, cu hainele neschimbate i nemâncat pana la ora
1 dupa miezul noptii. Dupa informatiunea data de jandar-
mul Ion Calescu, cel ce ma predase, brigadierul Bordeianu
Stefan, il comunicase ordinul D-lui prefect D. Iarca, de a
ma aduce cu eseorta si a ma predà D-sale, la T.-Magurele,
sub luare de dovadä, pe care s'o inainteze la companie.
AvAnd nevoe sa-mi schimb hainele i sa-mi iau masa, jan-
darmul ma escortat phna i In locuinta sotiei si familiei, cu
arma In nana aducându-mi casa în teroare.
Contrar stAruintelor mele de a lash mergerea la T.-MA-
gurele pentru un tren de zi, am fost ridicat la ora 4 noaptea
dus la capitala judetului, prin gara Papa, cu escorta. In
gara din T.-Maqurele am stäruit cu rugaminte, pe lánga d.
comisar Petrescu, ca sa ma ia ansul In paza ì sa-mi ridice
escorta. IVIi s'a refuzat.
Cu acelas tren, cu aceeai comunicare telefonica, cu
aceleasi amemntAri spuse i mie pr. Florea A. Draghici, de
catre d. prefect, am venit si ne-am întâlnit, arnandoi, In pa-
latul prefecturei. Am cerut d-lui director St. Ghitescu sa ne
ridice escorta. Ni s'a spus sa asteptam impreuna cu jandar-
mul pe prefect, In coridor. Martori, personalul de servicm.
Ne asteptam la un sigur regim de brutalitati i maltratari,
ne simteam vieata In primejdie. Din fericire pentru noi,
un orn cu inima i plin de un nobil i leal cavalerism, d.
avocat G. Dimitriu, ne-a salvat, oferindu-ne siguranta demi-
ciliului On, uncle am fost totusi urmariti de jandarmul Ion
Calescu, care a cautat sa patrunda cu forta, fachnd scandal
dinaintea locuintei d-lui G. Dimitriu, pana' ce a intervenit d.
comisar Petculescu, care a inlaturat pe jandarm.
Toti cetatenii din oras au. fost scandalizati de aceastas
tiranica proceaare i goana Impotriva noastrA. In afara de
orice forme legale. Am intervenit telegrafic la d. procuror
www.digibuc.ro
 22

general, cerand ancheta i garantarea libertAtii individuale,

si nu ni s'a dat nici o satisfactiune.
Vä rugam sä luptati pentru respectarea legilor tarii.
Cu stima,
Preot St. C. Päunesta
corn. Dide0i
Pr. Florea A. Dr Aghici.
cora. Principe le Ferdinand

Dornnule Director,
Fata de invinuirea ce cautA a ni se aduce cu insinui-
rea de a se fi primit impotriva noastrA Jeclamatiuni ver-
bale" ca cerem taxe nelegale parohienilor, Ira rugam sa
bine-yogi a hid notA ca dezmintim formal aceste insinuari
tendentioase. Oamenii cu dreapta judecatä se pot Intreba
cum se face ca din tot judetul numai asupra noastrA se pri-
mira Jeclamatiuni verbale" de asa natura ca sa puna pe
prefect In pozitiune a ne arestà cum au sosit aceste re-
clamatiuni tocmai (Ind noi am cerut sa se fad. lumina si
curatie In biserica ? Cerem ca acele reclamatiuni sa se delt.
la ivealft i ne facem forte a dovedi cA ele sunt neadeva-.
rate si zmulse prin ingerinte.
Suntem gata a da publicitatii un mare dosar de acte
din care sa. se vada cum am lucrat noi si cum ne-am pur-
tat in parohiile noastre. Cu aceasta vom puted oricand sä
.zdrobim orice acuzatiuni plazmuite sau ridicate cu ordin de
sus. Faptul cA ele se nascocese toemai acum le face ridicule.,
Se spune In certificatul No. 219 din 6 Maiu c., liberat
pr. St. C. Paunescu de primaria corn. Didesti : Bolnavilor le
vine In ajutor eu medicamente gratuite, din propria sa chel-
tuiala ; saracilor le-a fost de ajutor. Celor ce au avut neno-
rocirea de a le murl vite de munca In timpul de când sf. sa
a venit In comuna, le-a venit In ajutor formand liste de
subseriptie, cu mine In frunte, adunAnd fara preget dela
toti pioii crestini ofrande menite a usurà sufelintele celor
nenorocgi".
D. prefect Isi poate aminti ea i s'a fAcut apel i ca a
dat linsusi la aceste liste pentru saraci.
Aceasta e realitatea, iar celelalte sunt insinuari ten-
denti case.
Vom arata Insa complicitatea sistematicA i Intelegerea
ce avea cu Insusi protoiereul judetului. In adeyAr, Vineri,
pe cand noi eram secvestrati si panditi In toate colturile,
par. protoiereu a Incercat sä ne atragä In cursa, In urma,
unei convorbiri cu d. prefect ca sa punA mina pe noi.
Ne-a chemat acasd la prea cucernicia sa, ca sa ne co-
www.digibuc.ro
 23

munice cova. Nbi i-am trimis o scrisoare prin d. advocat

Dimitriu, In eare-i spuneam cä venim bucurosi sä ne spunä
orice, eu conditie îns ca sL ne garanteze ca vom fi liberi
In stradä i cä nu vom fi
Prea cucernicia sa a declarat, fatA cu. d. Dimitriu, apitan
Moscu i un cerc de alti domni, ci nu ne poate garantà
acest lucru. Ba ceva mai mult : ne-a Mout marele serviciu
do a serie chiar pe scrisoarea noastra, de a o semna si a
ne-o trimite Inapoi. Tinem gata scrisoarea sä o publicAm
orice 'moment.
SA yacht lumea dar ea protoiereul nostru ne vede In-
arestati ilegal si nu protesteazA : nu no acordà ocro-
tire ; ba vreá sä ne dea In mâna persecutiei, dupà intelegerea
si calculul Mcut cu cei ce au luat astfee de vrednice mäsuri I
multà stima,
Preotta St. C. PAtatesen
Dideqti (Teleorman).
Pr. Florea A. Dräghici
Principele Ferdinand (Teleorman).

* *

In aeelas timp preotul PAunesou a depus azi o plângere

In seris procurorului general In contra prefectului Iarca si,
cerând darea in judecaM a saltrapului d-lui Ionel Bratianu,
s'a constituit parte
Dupa aflarea acestei arestari, studmItimea teologieg, a
protestat cu energie prin toate ziarele In urmätorul mod :
Aftam din ziarele Epoca" i Dimineata", c6. preotii
Stancu Nunescu, din comuna Didesti, si Frorea Dräghici
din comuna Principele Ferdinand, jud. Teleorman, au fost
arestati din ordinul prefectului Iarca i dusi sub escortä de
jandarmi.
Nepreocupându-ne de consecintele acestei arestAri, si
luând In consideratie numai faptul arestärii, consumat asu-
pra celor doi preoti, noi studentimea teolocricà, socotim ea
o datorie imperioast orcärui om, impodobiecu simtul dem-
nitAii si legalitätii, a protestà cu toatä taria sufletului no-
stru impotriva hrutalei nedreptdti adusA preotilor St. Päu-
neseu i Fl.
Intr'o tan de legalitate nu se poate sàvârs1 niciodatà
arestarea unor oameni, cari in margiuile 1ega1itäii cer drep-
tatea legala impusa de legea lor.
Noi, studentii teologi, meniti a fi preoti máine, and va
www.digibuc.ro
 24

trebui i noi sà luptAra pentru dreptate i legalitate, cerem

retragerea actiunii ilegale deasupra persoanei susnumitilor
preoti i reIntronarea
Iar aceasta o cerem In numele libertatii legale de care
orce cetatean roman trebue sa se bucure In Romania con-
stitutional/
Studentimea teologica
din Bucurelti
UrmeazA 97 iscdlituri ale studentilor"
Tot studentimea teologic.a a trimes ziarelor urmatdtul
protest :
Domnule Director,
Iata-ne In neplacuta situatie de a räspunde unei noui
serii de neadevarurl, pe cari ziarul Viitorul" intelege a le
publicA pe seama noastra.
Zicem ca e neplacuta, pentru motivul ca numai multu-
miti nu putem fi atunci cand suntem adusi In discutie pu-
blica pe un temeiu neadevärat nu numai din ignoranfa, dar,
dupa toate probabilitatile, si din rea credinta.
Asa, In numdrul de eri vedem un articol In care ni se
face mai intaiu procesul actiunii noastre de pana acum, cris-
talizata In mai multe proteste privitoare la diferite serii de
fapte, ce s'a agitat si se agita Inca in vieata noastra biseri-
cease/ Vom raspunde ca noi n'am avut niciodata pretentia,
nici nu o avem, de a dà o direetiva conducerii noastre
bisericesti, Intrucat stim ca avem o autoritate sinodala, care
este chemata de Insusi Dumnezeu a carmul dupa anumite
legi adunarea credinciosilor crestini. Ceeace am vrut noi a
fost lumina In chestia acuzatiilor ce se aduc I. P. S. S. ill-
tropolitului Primat, care lumina niciodata nu se poate clà,
credem noi, decat pe caleaimpusa de Sf. Canoane, adica aceea
a judecätii.
Am vrut apoi adevar In chestia neadevärurilor aruncate
asupra Facultatii noastre de S. S. Par, Ilie Teodorescu, ceeace
nu am putut-o 'face cleat prin o desmintire categoric/
Am vrut dreptate, In chestia arestärii preotilor St. Pau-
nescu si Florea Draghici, ceeace iarasi n'am putut face altfel
decat pe calea protestului nostru demn, care de sigur ca n'a
jignit pe niraeni din cei chemati a-1 auzi. Era oare In drept
Viitorul" pe baza acestor fapte, in acest chip intelese, sa
faca aprecierile ce le-a facut?
Dar reaua credinta a Viitorului" merge mult mai de-
parte atunci and cauta sä. amestece In actiunea noastra si
www.digibuc.ro
 25

pe domnii profesori, afirmánd ca domnul decan i parintele

director al internatului teologic ar fi sustinand in mod special
miscarile noastre. Desfidem pe oricine a aduce un singur
fapt prin care sä dovedeasca buna credint i temeinicia
acestor afirmatii. Iar cum aceasta nu va puteà fi niciodata,
Intrucât toate insinuarile Viitorului" sunt absolut false, ter-
minam cu o puternica protestare impotriva acelei atitudini
pe care ziarul mai sus numit, acum pentru a doua oara, a
manifestat fata de noi.
Studentimea teologica"
In acelas timp studentii In teologie au trimis i o tele-
grama de felicitare avocat Dimitriu din T.-Magurele.
Cu acest prilej au mai trimes D-lui Dimitriu telegrama
de felicitare si un numar de peste 140 studenti dela litere
çi drept.
Cercul studentesc gorjan, In urma acestora, a publicat
urmatoareia motiune de protestare :
Gercul studentesc Gorjan, intrunindu-se azi 16 Maiu c.,
a tinut de a sa superioara datorie s. protesteze energic,
Impotriva ilegalei si arbitrarei arestari a preotilor Florea
Draghici si Stancu Paunescu".
La 17 Maiu tot cercul studentilor gorjeni a adresat sf.
Sinod urmatoarea petitie :
Inalt Prea Sfintiie Stapcine,
Intrunindu-ne azi 15 Maiu 0., In sedinta, s'a discutat
In cercul nostru despre interesele superioare ale Sfintei
noastre Biserici, In aceste nenorocite vremuri. Convingerea
exprimata a fost cä intârzierea lumindrii adevarului In aceastä
thestiune, constitue eel mai mare pericol i cea mai rusi-
noasä pata pentru sufletul Bisericii si al Neamului. De aceea,
Inane Prea Sfintite Stapdne, cercul studentesc gorjan, ad-
mitand vederile studentilor teologi, cari au cerut imediata
lumina In susmentionata chestiune a hotarit sa ceara in-
cetarea tergiversärii ì pedepsirea vinovatilor, prin judecata
dreapta i legalä.
In consecinta, eu cel mai profund respect va aducem
la cunostiinta, L P. Sf. Stapane, aceasta hotarke.
Preledintele cercului,
(ss) N. P. Tomovici-Plomor
www.digibuc.ro
 26

Ziarele au anuntat eti un grup de cloamne rot:nape au

inaintat o petitie sf. Sinod, insistánd sA se Lea cât mai grab-
nicA judecatA, cAci altfel tot poporul trebue sA fie convins
de vinovAtia Mitropolitului Athanasie.
Toate ziarele au publicat si tot, publicul romanesC a
auzit de dreptatea pe care Episcopal de Roman a eerut-o
la Sinocl, and in judecatA pe Mitropolitul Athanasie de :
plagiat, pofte i desfAtAri trupesti i erezie, insistánd cu deo-
sebire asupra ereziei i cerând sA se faeä lumina asupra
plagiatului i imoralitAtii.
Actul acesta de acuzare, care va rAmâne In istoria Bi-
sericii Române, a fost depus la Sf. Sinod in 14 Maiu i s'a
publicat in toate ziarele mari la 15 16 Maiu 1910.
Asupra acestora, sf. Sinod s'a pronuntat cu cunoscuta for- ,
neaveniti".
0 petitie eitre Rege
Locuitorii din comuna Principele Ferdinand au trimis
Regelui nrmAtoarea plângere, care s'a publicat in ziare
Majestate,
IndrAznim sP aducem la Picioarele MajestAtii Voastre
plângerile noastre, a tuturor locnitorilor din comuna Prin-
cipele Ferdinand, judetul Teleorman, cu genunehii plecati
§i cu lacrami in ochi, rugam ea Majestatea Voastra sa ne
ascultati plangerea noastr i sa potoleaseä, durerea noastrA.
Suntem Sire, comunA de 400 familii, nouä i impodo-
bitA eu cea mai frumoasä podoaba pe care poate sa o aib
un sat ; avem un preot tânAr, de cinci ani preotit pentru
comuna noastra, eel mai carat sufiet care poate sa fie si eel
mai vrednic preot care se poate gasl. VA declaram, Majes-
tate, pe Dumnezeul nostru si al copiilor no§tri, ea nu poate
sä fie alt preot mai cinstit ea Sfintia Sa Preotul Florea
Draghici.
Ne-am pomenit insä, cu Sfintia Sa pierit din comuna
noastrA In urraa am aflat ea a fost ridicat pentru cA ar fi
cerut judecata cu 1. P. S. S. Athanasie Mironescu, pentra
pdcate grele, cA n'a lost primit sA vie la judecata pentru
pron dreptatea, 'dar cA s'a hotArit'suspendarea Sfintiei
Salo dela orice lucrare preoteascA fArA 4 se judece pricina
de care a fost invinovAtit I. P. S. S. Mitbopolit Primat.
Noi, Majestate, stim preotul nostru 6a i pe un slant,
www.digibuc.ro
 27

noi nu-i cunoastem pacate care sa-1 opreasca dela lucrarea.

preoteasca. Fiind acum oprit dela serviciul Sfintiei Sale, ne
plecam Majestatei Voastre implorándu-I bunatatea, ca sa
deb, ordin strasnie pentru a ni se da preotul nostru Florea
Draghici pe care-1 cerem, pe care-1 vrem ; nu pe altul, care
n'ar putea sa-i fie vrednic. Ne lipsim de toate, numai preotul
nostru sa ni se dea.
Credem, Majestate, cà dreptatea Mariei-Voastre care car-
mueste intreaga i rnult iubita noastra Patrie, va binevol sa
priveasca i spre noi cestia nevrednicii supusi, sa ridice-sus-
pendarea Preotului nostru, pentru ea sà avem si noi pe cel
care s'a rugat si se roaga petitru pacatele noastre, ne-a în-
vatat intotdeauna i ne Invaä s. ne iubim Patria si sa no
umm rugaeiunile pentru iubitul nostru Rege i pentru iu-
bita noastr6 Dinastie.
Ai Majestatii Voastre supusi plecati.
(Urineaza semnaturile locuitorilor comunei Prineipele
Ferdinand).

Copie Uupä Yo. 123 Din 23 3anuarie 1909 al protoieriei De Teleor-

ntan, care parohul cont. Dieqti ?red. St. C. Flunescu.

Cucernice Petrinte,
Conform ordinului S. Mitropolii No. 212, vi se comu-
nica voua, vrednicului paroh, binecuvântarea Arhiepiscopala,
pentru osteneala ce ati depus In conducerea parohiei, de
(And sunteti paroh acolo.
Protoereu (ss) Econ. H. Constantinescn.
Sa lasam acum sa vorbeaseä memoriul meu trimis cu
raportul No. 30 din 22 Decembre 1908, raposatului intru fe-
rieita aducere aminte, Iosif Gheorghian.
lnalt Prea Sfintite Stäketne,
La 29 Iunie 1908 s'a implinit un an de când am fost
instalat In parohia Adormirea Maicii Domnului" din comuna
Didesti, judetul Teleorman, ea nou birotonit preot, en voia
lui Dumnezen i eu bineeuvántarea i ordinul Inalt Prea
Sfintiei Voastre, spre a pAstorl turma tneredintata mie, dupa
rânduiala Sfintel noastre Biserici ortodoxe. La 10 Decembre
iaräsi se implineste un an, de când s'a sfintit din nou lo-
www.digibuc.ro
 28

casul bisericii acestei parohii, care fusese pus In reparatie

generala si care s'a adus la bun sfársit cu ajutorul piosifor
crestini din aceasta parohie, staruind 6u. Insu-mi din foate
puterile la aceasta.
Deci dupa trecerea acestui timp de un an, ca un smerit
serV i fiu duhovnicesc al Inalt Prea Sf. Voastre, viu a va
aduce mainte talantii Incredintat i pe care i-am
Immultit dupa putere, adica, rezultatul activitatii mele pas-
torale in timp de un an. Ma folosese de Impartirea cea dupa
ránduiala firii, aratând mai Intáiu cele sufletesti i apoi cele
trUpesti, sau partea spirituala,si partea matertala.
Partea spiritual& E de importanta a arätà 1. P. S.
Voastre faptut acesta,ca un ram pe care trebue sa-1 smul-
gem curând din vieata crestinilor de prin unele sate, ca,
creclinta crestineasca 'de st este nestirbita In sufletele tu-
turora, dar ea este Intunecata Intocmai ca Inteo ceata groasa,
de Intunericul nestiintei, al ignorantei; Astfel credinta ne-
clara, nelamurita, neluminoasa, ratacind In intuneric, 'lovin-
du-se Inteo parte si In alta de superstitie, are nevoe a fi
luminata i Incalzita cu focul dragostei ce isvoraste din cu-
nostinta lucrurilor sfinte, din cunoasterea i aproprierea de
Dumnezeu.
Ingrijirea i luminarea pastoritilor din aceastä parohie,
'Ana la venirea mea, a avut In adevar multe i mari lipsuri ;
unele au provenit din faptul ca biserica fiind ruinata timp
de 5-6 ani, nu s'a oficiat Sf. Liturghie, decât la zile mari
ca : Sf. Inviere, Nasterea Domnului i hramul säu Adormirea
Maicii Domnului ; áltele din faptul el fostul paroh, din cauza
várstei inaintate, a infirmitatilor corporate, de care continuu
a suferit, n'a putut sa sehimbe starea lucrurilor, neavând
energia necesara, atát fizica, cât i intelectuala.
Astfel chiar dela Inceput, la venirea mea, dupace am
avut sfintit locasul Bisericii si am Inceput a oficià cu rávna
eu zel' nu putin Sf. Liturghie In toate zilele de sarba-
tori, o vadita Insufletire si renastere morala s'a observat aici,
printre crestini, atât 'bátráni cât si tineri. Cu ce bucurie,
n'au vazut crestinii, cu prilejul celei dintâiu sfintiri de apa,
casele i copin lor stropiti cu aghiasma i preot sub acope-
risul casei lor, dupace timp de sbase sau, seapte ani, nu se
mai facuse aceasta niciodata Erau In adevar multi copii de
7 si 8 ani, precum i toti cei mai mici, care Inca nu vazu-
sera preot si nu stiau ce Insemneaza, a veni preotul cu bo-
tezul" la capul lunei sau la zi de cruce. Inca si oameni
mari am vazut care sa multe din cele mai elementare
cunostinte, si nu rare ori, Im primele rânduri and am bo-
tezat casele crestinilor, a trebuit sä deprind pe unii, nu
rtumai din cei mici, a-si face semnul crucei.
www.digibuc.ro
 29

Aceste lucruri slant dureroase desigur pentru inima

noastra si pentru timpul in care traim, precum si pentru
starea generala a actualilor erestini ; dar ele trebuesc citate
infatisate, mai Intiliu pentru a se veda, pana la ce grad
se poate face o transformare in bine, in timp de un an, si
apoi pentru a scoate la iveala ranile, care au avut nevoie
sa fie curAite cu focul i cu fierul, intocmai ca ranele cele
trupesti.
Eu dar, dela inceput, am dat ierurghiilor o directiune
edificatoare i instructiva i acesta a fost primul pas catre
apropierea de cele sfinte, In afara de oficierea serviciului
divin. Deosebita atentiune i zel am depus la oficierea re-
gulata a Sfintei Liturghii si a predicei In fiecare zi de sar-
batoare.
E lucru secundar a mai insistà asupra faptului cà toti
crestinii au avut la inceput dorinta de a asistà la St. Litur-
ghie i ca au venit In mare numar, mai ales la zilele de
mari sarbatori si de prasnice impäratesti ; mai tilrziu insa,
cum se puteà prevedeà, s'au ales cei ou adevarata dragoste
de Biserica si care au inceput a urma foarte regulat, spre
deosebire de cei care s'au asemä,nat semintei cazute In spini,
care, desì frumos rasarita, a fost Insa destul de curand in-
nabusita de spinii grijei lumesti sau ai lenevirii.
Acl se incepe adevazata lupta i adevarata greutate a
misiunii preotesti. Aici se cere ca preotul vorbind pe amvon
sa aiba atata energie, incat cuvintele lui sa rasune pana de-
parte In inima celor ce lipsesc, spre a-i chemà, iar pe cei
ce sunt de faVa, sa-i determine a nu mai aluneca In indife-
renta, ci a se desavarsi In convingerea mantuitoare.
Dupa starea lor sufleteasca In raport ea Biserica, eu
impart pe pastor4ii mei In trei categorii : 1) in cea dintaiu
pun pe aceia cari, venind la Biserica foarte regulat, in toate
zilele de sarbatoare, si-au format o convingere i dragoste
religioasa si care procluc virtutea i faptele bune, asemanati
cu satianta ce a cazut In pamânt roditor ; 2) in cea de a
doua, i cea mai mare, pun pe aceia care vin la Biserica nu-
mai la sarbatorile mari praznicale si la zilele de sfinti marl,
socotind cä este deajuns aceasta pentru vArsta lor, find Inca
In putere i avand vreme mai thrziu sa, vinà regulat la Sf.
slujba ; 3) iar cea de a treia categorie coprinde pe cei indi-
fereq, care zic cä n'au nici un interes a veni la Biserica.
Mai multa nevoe de alutor si de indrumare au acestia din
urma ; ceilalti au prilejul a se edifica prin predica i sfatu-
rile de pareneza, din zilele de sarbatori.
Pe cei streini si rataciti insa, la prilejuri deosebite tre-
btie Indemn i sa-i luminez asupra nevoilor sufletului

www.digibuc.ro
 30

crestinesc si numai eu incercari indelungate i treptat se

vor aduce 'la calea cea buna.
Pentru aceasta nu voiu zice ca am desavâxsit lucrarea
Domnului, pentru ea de abia la inceput sunt i iarasi nu
voiu zice ca am cuvânt de lauda, dupa cum spune Pavel
Apostolul In intâia carte catre Corinteni, cap. IX 16 : Pentru
ca daca binevestesc, n'am cuvânt de laudd, caci neaparata
trebuinta ma tine de aproape sa binevestesc, i vai este pen-
tru mine, daca nu binevestesc".
Pentru a exercità un control asupra venirii la Bise-
rica, a flecarui crestin, din parohie, am inflintat un registru,
in care trec numele parohienilor, ce au asidat la serviciul
divin, in orice zi de sarbatoare si din care se vede la sfâr-
situl anului, care a fost mai zelos si care mai indiferent
pentru cele bisericesti i acest lucru serveste pentru a do-
Jeni la timp potrivit pe acei al cdror nume nu se afla in
registrul de urinare la Biserica, mai ales and vin la mar-
turisire sau la servicii particulare.
Pentru a incur*, pe cei mai zelosi catre cele sfinte,
am hotarit iaräsi a acordà anumite premii, ea icoane apro-
bate de Sf. Sinod, cruei sau obiecte religioase, acelor fa-
ai caror membrii, vor aveà mai multe prezente la Sf.
Liturghie. Pentru procurarea acestor premii am creiat un
mic fond de economii din veniturile epitrahilului si al zi-
lelor de sarbatori. Sper ca prin aceasta masura sa Incura-
rajez pe mai multi spre venirea cat mai regulata la S.
Bisericri.
Nu putin ar contribui exemplul dat de autoritatea co-
munala satenilor, spre a-i determina sa nu lipseasca nici
odata de la Sf. Bisericä; dar acesta pe cât se pare, este un
rau aproape generalizat, cad, cu toate sfaturile ce am dat
verbal sti pe cale de corespondenta oflciala, nu am ajuns la
rezu)tat multamitor.
Far% Indoiálá ca omul sfinteste locul, si, condus de
aceasta gándire, tot cred in o schimbare in bine a lucrurilor.
Facutu-m'am tuturor toate, ea mricar pe unii sa-i do-.
bândesc" i acestia sunt ramasita cea buna ; vine insä vras-
masul in timpuf noptii i seamana neghina, adica viiile, ca
betia, furtisagul, minciuna a. Cu cei ce fac acestea, nici
Inteun fel nu m'am unit, pentru care m'au i urit in sufletul
lor, ea nu le sunt sot si alutor la cele ce ei obisnuesc.
Cunoscut, este I. P. S. Voastre, cat de mare greutate
este ca sa placä cineva la toata lumea i sa multumeasca
p e toti.
Inca, nici Divinul Mántuitor nu a placut unora, ce nu
l'au Inteles si care In rätacirea lor au prisosit in pacatele
lor ; cu cât mai mult insa este greu, unuia din noi cei mai
www.digibuc.ro
 31

mici, nedesAvâr§iti cu experienta, a Impäch §i a multumi de

opotriva pe toti cu care trAim ? CAci cum vor putea fi mul-
tumiti deopotriva, orfanul pe care-1 aperi i cel ce asupre§te
pe orfan i capata mustrare ? Sau acei care, abatándu-se de
la lege, capAtA mustrarea legii? Sau acei care avand pacate
sunt mustrati pentru acestea ? Cel care cautd pacea i sin-
gurul seta interes, niciodatel nu stä impotriva nedreptatii ; aprobii
total spre a i se aprobec totul ; veizetnd nu vede, spre a i se
trece cu vederea ; iar cel ce luptä pentru idei mai 'inalte gei-
seste protivnici. Domnul insA este care vede toate §i judeca
toate §i voia Lui este cea mai Inalta lege.
Astfel pentru cei ce aveau nevoe de Indreptare, am
nadiljduit in ajutorul Domnului, de oarece slabiciunea vo-
intei spre tot binele nu se poate inlAtura la unii cu duhul
blandetei ; iar vAdirea pacatelor §i mustrarea produce mania.
Am observat Insä a mai u§or se apropie cineva de
sufletul unni orn, daca dela inceput Il considera a fi drept,
orn cinstit §i eu frica lui Dumnezeu §i nurnai atunei, and
el e in Indoiala asupra sa, daca nu cunava poate fi. altfel,
atunci cu blandete e potrivit a-1 dojenl si a-i dà sfat bun.
Dupa constatarea facutA de mine din felurite Incercari,
am vazut ca poporul nostru dela sate nu poate profità irne-
diat din o activitate religioasa mai InaltA a unui preot, mul-
tumindu-se el cu satisfacerea strictelor cuvinte ale send-
mentelor sale religioase. Cauza este ca n'are Ina pregati-
rea i maturitatea sufieteasa.
Pentru popor, s'ar parca ea aceea ce el -crede ca Ii
este de ajuns e: sa se slujeasca frumos la BisericA, preotul
sa sara la oHce serviciu ar fi chemat, farA dificultate, si sa
le execute eu atentie si, In fine, sa participe la toate mani-
festArile vietei sale. Mare lucru ar fi §i daca acestea s'ar
executa pretutindeni in mod euvincios ; din nenorocire Insa
o traditie tristA arata cam altfel de lucruri. In adevar, ce
pot banal eu insumi, and In cele mai multe cazuri la in-
ceput, mi s'a adus o lingura do lemn, spre a ma servi de
ea la administrarea sf. Echaristii ? Sau cand ini s'a cerut sf.
Echaristie ca sA fie pastratA in casa §i sA o deà bolnavului
la odce Intâmplare, dandu-mi-se asigurarea, cA s'a mai facut
acest lucru, pentru uprinta preotului, de a nu mai veni sA
Impartaseasca pe bolnav i a nu aveà la IndemanA o lin-
guritA anume?
Deci zic, poporul se arata multumit and nu i se In-
târnpla asemenea neajunsuri §i and se depune dragoste
calda la sAvar§irea ierurghiilor. Eu Insumi am constatat cA
el arata un respect infinit acestor lucruri dumnezee§ti, and
ele sunt efectuate cu zel I cu atentie de care preot §i de,
aci rolul educator al acestor servicii particulare.
www.digibuc.ro
 32

Numai dupa, ce poporul e pregatit prin acestea, el

poate profità si de actiunea predicei, desvoltata cu idei mai
inane In care el cauta mai mult partea practica i sfatul.
Ramâne un lucru la care poporul a fost obisnuit
care totusi apare ca foarte nepotrivit i contrariu cu regula
de purtare impusa de modul meu de activitate. Satenii In-
teleg ea preotul e dator sa participe fart deosebire la orice
manifestare a vietei lor i deci la Mese, la chefuri, la ve-
selii si In localurile In care el merge.
La motivele invocate de preot dânsii ti opun traditia
exemple pe care acesta e obligat a le dezapron sau a
le da cuvenita explicare. Curând insa, crestinii apreciaz5 .

aceasta purtare.
Partea materiald. Locasul Sf. Biserici a fost reparat cu
ajutorul i contribuirea tuturor orestinilor acestei parohii.
Acura se prezinta bine, afara de icoanele dela tinda, care
sunt aproape sterse.
Aceasta zidire a fost schit papa la secularizare, cu nu-
mele de Schitul Didesti-Neaga". A avut averi frumoase,
din cari s'au ridicat niste minunate ziduri de tmprejmuire,;
un rând de chilii si de dependinte trainice.
Din vitregia soartei Insa, acestea toate s'au perdut
s'au adus in mina ; ramánând Biserica pagubita de toate
ale sale.
Daca eu n'as fi inapiedecat la final), cu venirea mea,
planul celor ce voiau sä därâme, azi n'ar fi ramas nici
urma din cele ce au fost odata pe aici. Am intervenit Insa
la Casa Bisericii ea sa deâ ordln a se mentine orice zidire
neatinsa i sa-mi deà, autorizare a face din vechile chilli case-
parohiale, cu mijloace proprii i cu ajutor dela sateni.
Astfel nu cu putina osteneala ci cu marl sacrificii am
Inzestrat Biserica i parohia Didesti cu o foarte buna cask
din vechile chilii, refacute. Intretinerea Bisericii cu cele ne-
cesare, fara ajutorul bunilor crestini, s'ar face cu greu, din
modesta suma ce comuna da anual : 60 lei.
Starea materiala si economica a satenilor e mai mult
Cauza pare a fi lipsa dela Inceput a oricaror factori de
lumina, In comuna, care ar fi putut Indruma pe säteni spre
chivernisire i progres.
In schimb, exploatatori ai ignorantei au tinut pe loc.
mintile Incatusate, ajutând raspândirea betiei, risipei, necre-
dintei i celorlalte rele. Cum a Inceput insa cuvántul Dom-
nului In Sf. Biserica, lucrurile par a fi luat o alta cale
avem bune sperante de Indreptare.
Biserica merge mânä In mána cu scoala, de oarece acel
care scrie acestea, având i diploma seoalei normale i find
Invatator al comunei, poate luerà pe ambele tarâmuri, In
www.digibuc.ro
 33

Biserica si la scoala. De altfel aceste doua misiuni sunt loader.

inrudite Ja originea lor i scopul e aeelas In toate privintele,
afara de scopul mântuirii sufletului crestinese, ee resbira
numai In sânul Bisericii.
Multe boale i suferinte au fost In mijlocul pastoritilor
lu cursul acestui an. La acestea am alergat cu sfatul, cu aju-
torul, cu rugaciunea i pretutindeni pe undo s'a putut am
procurat i medicamente cu cheltuiala mea i pe care le-am
Impartit fara niei o plata : gasese insa ca e mult mai mare
rasplata pe care o am din recunostinta i dragostea ce-Mi
arata acet ce au eapatat alinare In suferintele lor i eu mult
mai mare aceea pe care poate sa o deà, Domnul.
Daca pot vorbì despre o influenta a exemplului meu fata
de pastoriti In purtaie i In vieata familiara, nu pot Insa
vorbì de exemplul unei gospodarii, de oarece timpul fiind
seurt i grentatile de Intampinat prea mari, n'am avut vi eme
a-mi aleatul pâna acum, acea gospodarie care sa serve ca
model de chivernisire i cumpatare.
Nevoi ee se shut in comuna sunt: Infiintarea unei band
populare, a unei ob$ti de gradinarie si a unei obsti de des-
facerea produselor agricole. Ma ocup $i de aceste chestiuni,
spre a le aduce la Indeplinirfe i sper ea In viitorul an, vrând
Atotputernicul Stapán, sa pot da seama si de mersul acestor
institutiuni, precum si de orce Inaintare spre bine i spre
cele bine placute Inaintea lui Dumnezeu.
Pururea uni aduc aminte de aceste cuvinte : Myna casei
tale m'a consumat pe mine".
Inca, $i In umilita mea rugaciune, imi aduc aminte, ru-
gaud pe Dumnezeu, pentru Stapânul i Arhipastorul Sfintei
noastre Biserici ortodoxe Române, pentru tot clerul i po-
porul i pentru Caput acestei tari.
Terminând cu acestea, Va rog, Inalt Prea Sf. Stapâne,
a primì asigurarea profundulni respect ce Va poarta prea
supusul si prea plecatul I. P. S. Voastre serv,
Preot St. C. Paunesen
parohul com. Dide§ti-Teleorman.

Niciodata nu mi-am Inehipuit altfel pe un Ierarh cleat

ea pe o icoana vie a virtutilor crestine i asi fi dorit ea po-
porenii mei sa aiba in easele lor Inainte de orice ehipuri
de Domni sau tablouri $i privelisti lard insemnatate, mnsi
poza mai marelui Bisericei, ea pe o podoaba a virtutii. Pentru.
aeeea, iata Ce scrieam I. P. Sfintitului Mitropolit Primat Atha-
nasie Mironescu, atunci când sufietul nostru nazuià cu in-
3
www.digibuc.ro
 34

credere In sfintenia Ierarhului, In raportul rneu No. 13 din

27 Aprilie 1909.
Urmdtor poruncei care ni s'a dat, de a Immulti talantul
Invdtdturii Domnului nostru, nand am fost chemat i trimis ca
preol in parohia Didesti, de bund voe luându-mi sarcina,
din anul 1907 luna lui Iu lie si pana acum, am Indemnat cu
fapta i on cuvântul pe popor catre venirea la Sf. Biserica
catre indreptarea vietei dupa invdtatura Mântuitorului
nostru. De rezultatele obtinute am dat searna Sf. Mitropolii
printr'un memoriu trirnis cu raportul No. 30 din 22 De-
cembrie 1908.
Intro alto mijloace, menite a atrage pe popor la Sf. Bi-
serica, pe langa predici i sfaturi In fiecare sarbdtoare, am
crezut a fi bun mijloc si incurajarea prin oarecare premii,
a acelora care vor ardtà mai mult zel i mai multd dragoste
catre Sf. Biserica ; aceste Incuraferi, constánd din obiecte cu
caracter religios sau patriotic, ca icoane de sfinti, tablouri
cu chipul Donanitorilor nostri s. a. ; iar procurarea lor fd-
cându-o din economiile noastre, a servitorilor bisericesti
din donatiuni. Mai presus decal toate,. am crezut insa a fi
potrivit si vrednic pentru un astfel de scop ca cele 4 premii
ce sunt hotdrite a se Impärti la sdrbätoarea Pogoririi Sf.
Dub, sa constea din câte un tablou nu chipul insusi al con-
ducaterului Sf. Biserici Ortodoxe Române, al I. P. Sf. Mitro-
polit Primat. Deci cu cel mai profund respect Va rog 1. P.
Sf. Stapâne, daca I. P. Sf. Voastrd aprobati acest lucru sa
binevoiti a ne acordà aceste tEblouri, nepuse In rame, pri-
vindu-ne pe noi aceasta etc".
La acest raport am primit urmatorul rdspuns
Vi se Inainteazd pe langd aceasta 4 tablouri cu foto-
grafia I. P. S. Mitropolitului Primat al României. Tri schimb
ne veti trimite cuvenita clOvada spre a fi inaintata boulai
In drept".
Protoiereu (s.) Ec. H. Constantinesca
Prietenia i stima osebita ce Prea Cucernicul Proto-
iereu a avut-o fata de persoana noasträ, i-a ingaduit a nag,
recomandd I. P. S. S Ile D. D. Athanasie Mironescu ca pro-
iestos al pldsii Beuca.
Jata textul decretului No. 451 din 7 Februarie 1909 al sf.
Mitropolii, catre preotul St. C. Nuneseu, parohia Didesti.
In urma recomandatiei fdcute de P. C. Protoiereu al
www.digibuc.ro
 35

judetului Teleorman, cù raportul No. 101, vi se face cuno-

scut, ca v'am numit In postut de Proiestos onorific al Pläsei
Beuca, in locul preotului M. Marinescu, retras, ale carui atri-
butiuni le veti indeplinì cu zel i onestitate".
Vicarul Sfintei Mitropolii
(s.) Nifon
Director, (s.) Ec. Gh. 1. Gibescu
Din procesul-verbal de inspeCtiuni No. 1 din 15 Au-
gust 1909, singurul pe care PAr. Protoiereu l'a facut paro-
hiei mele, se poate vedeh un lucru :
Pk*. Protoiereu a cautat sä-si exprime multumirea
lauda pentru buna stare a parohiei i buna coriducere, prin
cele mai alese cuvinte pe care la acea ocazie s'a priceput
a le scrie. La toate punctele de descriere ale procesului, se
intAlneste de sus si pand jos numai : bine i foarte bine. -Re-
producem observatiunile libere :
Antimis curat. SI. Mir §i Sf. Impärtafire indeajuns
bine ingrijite.
Parohia este condusä de un preot licentiat in teologie, care
de când a lost hirotonit aci se observa ca progres : ea paroh a
infiintat casa parohiala, §i ca exemplu pentru pastoriti a lacut
si o gradina de zarzavat ; ru un cum:Mt, ca pastor nu lasa nimic
de dorit. De cele constatate am incheiat prezentul proces-verbal".
Protniereu, ss. Econ. H. Constantinescu.
Paroh, ss. Pr. St. C. Paunescu
Primar, ss. Matei Nitstase
Epitropi, ss. Gli. Marcu
Azistenti, ss. Pr. Gr. Ungureln
Pe lángä Biserica din comuna Didesti, fostä mai Inainte
,schit, se gaseau niste ruine din vechile chilii mândstiresti.
Autoritatea comunalä gäsise de cuvinta a le scoate din li-
citatie cu dela sine putere si le vânduse si cu aprobarea
prefecturei, färá stirea C. Bisericeipentru suma de 100 (o
sutä lei). Materialul erà apreciat cam la valoarea de 1000
mie de lei),pentru care se si intervenise la Onor Pre-
fecturd ca scadä din devizul localului de scoald, In con-
tul acelor chilii.
Alti onorabili poate ar fi Inchis ochiicautand sä apuce
www.digibuc.ro
 36

§i ei ceva ; pe mine nu m'a lAsat inima sA fac astfel de ne-

legiuiri §i ava luat lucrurile sub protectia mea.
Iata o parte din corespondetele In aceastA chestiune
Copie dupa raportul No. 13 din 10 August 1907 al Paro-
hiei Dideqti cake Administratia Casei Bisericei
Prin raportul cu No. 9, din 4 August c., subsemna-
tul paroh al Bisericii din comuna Dide§ti, Teleorman, v'am
raportat intre altele cà autoritatea comunalA de aici si ob§-
tea, intr'un mod care nu mi s'a dovedit a fi legal sau în
urma unui ordin cu competintd, au vándut, intre multe bu-
nuri ecarete ale fostei proprietAti, §i ni§te chilii §i un beciu
de zid, ruinate de neIngrijire, care se afid imprejmuite de
curtea de zid a Bisericii §i care au fost mai Inainte
schitului. Deei având intentia sa dArâme aceste chilii.§i be-
ciul pentru zidAria §i lemndria lor, am socotit a Impede&
aceasta si v'am raportat In susmentionatul raport au No. 9
din 4 August, dupgce In sedinta epitropiei din 3 August,.
consemnasem aceastA hotgrare, dui:A, cum se vede In pro--
cesul verbal ce vi l'arn Inaintat cu raportul No. 11, odatA cu
aceasta, punctul al 11-lea.
Daeä acea scoatere In licitatie s'a fAcut cu voia
cunostinta D-voastrg, totu§i asi aveA de observat eA pretul
vânzArii:este prea mic §i ca n'a fost mdcar spre folosul Bi-
sericii, care are foarte mare trebuinta de fonduri pentra
reparatie §i inzestrare.
ram exprimat §i pArerea mea personalA ea aceste clgdiri
sei fie conservate, reparate dupei putintä ci intrebuintate drept
casli paroltialeiccoald sau vreun atelier comunal.
A§teptând deci hotgrIrea D-voastra sunt eu eel mai
profund respect, etc".
Mai târziu Mir isterul Cultelor-Casa Bisericii, In urma
unei interveniri speciale din partea Parohlei, mi-au dat auto-
rizatie prin orilinul No. 21309 din 23 August 1907, sá repar
cum voiu crede eu de cuvintA acele chilii ruinate, cu proprii
mijloace si sA le transform in casa parohialA de care sA mA.
folosesc. Asemeni m'a autorizat a reparà,§i Imprejmuirea
a planth curtea Bisericii cu pomi roditori §i duzi.
Eu ani depus tot zelul §i tot devotamentul mett la fa-
cerea acestor Imbunatatiri, care stiam bine cà vor ramâne
proprietate a Bisericii §i eä folosirea mea va fi temporalA.
Imprejurarile aratA cA pentru mine a fost vorba numai de
sacrificiu pentru bisericg, §i pentru comuna ; nici decum n'a.
fost vorba de un cft§tig.
www.digibuc.ro
 37

Prin reparatiunile ['acute de mine chiliilor, pe o Intin-

dere de 27 de metri in lungime, lucru care se poate vedeA in
planurile anexate trimise Onor. Ministerului i Casei Bi-
sericii, reparatiuni ce m'au costat mai mult de o mie de lei,
am ridicat valoarea lor la 4-5 mii de lei. As dori sa stiu
uncle si care dintre confratii nostri au facut astfel de sacri-
ficii ? Beciul de zid, pe care planuisera a-1 clarama, i pe
care-1 pretuiserd 30 sau 40 de lei, eu 1-am reparat 1-am
facut sa pretuiasca cel putin doua mii de lei. Pot afirmA cu
certitudine, ca azi n'ar puteh face cinevh un astfel de beciu,
nici cu patru mii de lei. L-am invelit cu 1).,mant, ca cel pu-
o suta de care, Imprejmuirea am reparat-o ; In curte am
plantat pomi roditori peste o suta, pe care i-am procurat cu
mijloacele mele i i-am ingrijit eu cheltuiala mea. Unii dintre
parohienii mei, la recolte au cantat a ma despagubi cu cevA,
dar timpurile Blind secetoase, lucrurile au ramas ash. Am
cerut i D-lui Administrator al Casei Bisericii sa-mi acorde
vre-un sprijin la reparatiile acestea, si am capatat promisi-
unea D-niei Sale, pe care probabil nu si-o va mai tine, In
urma evenimentelor actuale.
Din toate actele emanate dela toate autoritatile, se
poate vedeà cata prosperare si avant de harnicie s'a cuno-
scut In jurul bisericii din Didesti dupA venirea mea. Acolo
mai 'nainte, zeci de ani, fusese numai vandalism. pusletate
nemernicie. Nimeni nu pusese o cardmida, toti furasera,
nimeni nu pldntase un poru macar, nimeni nu avusese mila.
Nici un demers n'a ramas nefacut pentru a aduce orice
Imbundtatire In parohia mea. Cu raportul No. 16 din 23 Au-
gust 1907, cerusem Ministerului de Culte sá intervina la cel
de Domenii sa ne (lea lemne pentru reparatia clopotnitei,
din padurea Statului Didesti-Neaga.
Prin ord. No. 23090 din 15 Septembre 1907, Ministerul
ne comunicä un rezultat negativ.
lata o copie dupa adresa Ocolului silvic Rosiori de
Vede, In aceeas afacere, cu No. 754 din 24 Iunie 1909 :

Drept rezultat suplicei ce ati adresat acestui ocol, In-

registrata la No. 119 din 9 Febinarie c., prin care cereati
4 arbori din padurea Statului Didesti-Neaga, spre a repara,
clopotnita bisericii din acea comuna, am onoare a va face
eunoscut cd onor. Minister al Domeniilor n'a aprobat cererea.
Capul circumscriptiei i ocolului
(ss) A. Dumbraveanu.
In atitudinea mea am cautat a fi element de ordine nu
numai in ce ma priveste, dar si In jurul meu a aduce ordinea
dreptatea. Dau mai jos cateva exemple
www.digibuc.ro
 38

Parohia Didesti. Copie diva raportul No. 20 din 6

August 1908, catre Par. Protoiereu al judqului Teleorman_
Din svonul care circuld printre crestinii din aceastä
parohie, precum i prin cele Invecinate, a ajuns la cunos--
tinta noasträ cum cd, Par. Paroh al comunei Scrioaste a-
ces1 judet, posedd niste carti minunate, prin puterea cdrora
tdmädueste orice boald, fiind acele cart,i mostenite dela un
strämos al sau, cu puterea de a vindech.
Deci multi bolnavi din parohiile noastre merg acolo .
spre a cdutà vindecare. Noi stim cd rugAciunile preotilor,
au puterea vindecdtoare prin credintä i ca sf. noastrd Bi-
serica are anume formulare de rugdeiuni pentru orice tre-
buinta, Insä de oarece credinciosii se duo i vin cu ideia
cd nu rugaciunile sunt care vindecd, ci anume descântece,.
care nu se gasesc si In cartile bisericesti ale celorlaltl preoti,
urmeazd din aceasta cd, se acrediteazd ideia falsä a puterii
descântecelor, lucru foarte vdtdmAtor pentru credinta crestind.
Neputand deci intervenl direct catre Par. Paroh al
corn. Scrioaste In aceastä chestiune, pentru a nu scade&
dragostea frdtiei sale fatit de noi pe deoparte, iar pe dealta
spre a nu créde cd din gelozie am intervenì catre frätia sa,
am fost de Were ca la ocaziune potrivitä P. C. Voasträ
dati pärinteascd sfatuire, ca sä nu iasä din spiritul Bisericii
crestine prin Indemn fata de crestini de. a preferà ruga-
ciunile sale, fatd de acelea ale altor preoti, ca fiind cu mai
multa putere de vindecare i cu atât mai vârtos a nu läsà,
sd se lateasca ideia, cd acele rugáciuni ar fi descântece.
Cred, prea cucernice Pärinte Protoiereu, cä sunteti de
acord, cd prin aceasta s'ar sax:led cu totul dragostea dé ru-
gaciunile Bisericii, preferându-se descantecele i farmecele..
Primiti, etc.
Parohia com. Dideti, catre Protoiereu jud. Teleorman.
Copie dupa No. 8 din 10 Martie 1909.
De oarece aha fost informat ca. In locul de epitrop
numit din oficiu al acestei parohii a fost recomandat M. Z.,.
am onoare a vä face cunoscut, cd acea persoand nu impli-
neste conditunile ce se cer spre a fi demn conduator
supraregrildor al intereselor Bisericii, ca unul ce a fost con-
damnat de justitie pentru omor. Si Va rog, Prea Oucernice
Pgrinte Protoiereu, ea 7n interesul Bisericii i spre a nu
prejudicià moralul i legile tarii, sä binevoiti a interveni
cdtre onorata Prefecturd, ca sa se ridice aceastä numire, de,
cumva a confirmat-o, având In vedere cä numita persoand,
www.digibuc.ro
 39

a suferit pedeapsa mai mare de un an de inchisoare, pentru

crima savársita prin lovitura".
* *

In baza acestui raport, s'a revenit asupra numirii acelui

epitrop.
La orice absenta din parohie am avut eoncediu In re-
gula. Se pot vedeâ i aprobarile, la dosar, din partea Pro-
toieriei : No. 252 din 3 Martie 1909 ; 520 din 2 Iunie 1909 ;
617 din 26 Iunie 1909 ; 714 din 28 Julie 1909, etc.
Din cele de mai jos se poate vedeà ca eu n'am neglijat
nimic pentru Implinirea misiunii mele.
Copie dupti raportul No. 14 din 9 Innie 1908
al Parohnlui Pr. St. C. Pinneseu cAtre Primária locala

Din cauza unor imprejurari de tot felul ale timpului

de fata, sentimentul religios fiind amenintat din afara cu sla-
birea, i urmând odata cu aceasta scaderea moralitatii In
populatiunea noastra, de unde apoi i dezordinele, furturile,
spargerile, certurile, concubinajele i pruncuciderile, noi
avem convingerea ca D-v. va dati suinta sa dispara aceste
rautati din popor i sa domneasca linistea i armonia. De
oarece insa, dupa cum am spus, acestea se nasc din sla-
birea sentimentului religios, urmeaza cä D-v. sunteti datori
a dà. tot concursul bisericii noastre, care cauta a smulge
vitiul si a sadi virtutea In inimile crestinilor. Ash dar nu
numai a indemnà pe i3ateni cand se prezinta ocazie ea sa
biserica spre a ascultà Sf. Liturghie i predica In
zile de sarbatoare, dar insiva D-v. a veld la serviciile di-
vine si a asistà Impreunä cu personalul ce depinde de D-v.,
convingându-i pe dânsii, ca aceasta este atât spre binele pu-
blic cat i spre folosul lor sufietese.
In adevar, având exemplul capilor comunei i condu-
eatorilor ei i familiilor acelora, toti satenii se vor grabl a-i
imità si a venì la biserica spre educarea inimei i mântuirea
sufletelor lor. Inii conducatorii tärei noastre, in frunte cu
M. S. Regele, dau acest exemplu asistánd la serviciile di-
vine impreuna cu membrii familiei. Avem deci speranta ca
D-v. veti calla a satisface pe Cat posibil aceasta cerinta
a timpului, cunoseand ca autoritatile noastre superioare se
intereseaza de acest lucru si au dat ordine in acest sens,
noi la timp suntem obligati a le raporth. Mai mult decât
toate Insa, interesul ce-1 purtati binelui public i religiunii
www.digibuc.ro
 40

noastre crestine, va obliga a dà un bun exemplu acelora co

se conduc de d-v".
Primiti, etc.
Nu mai pntina laudä am obtinut ca InvatAtor dela auto-
ritatea scolarA. Nu gäsesc necesar a roproduce toate apre-
cierile din procesele-verbale de inspectiune din partea d-lui
revizor scolar, dar acestea constatä urmatoarele lucruri: ca
mi-am Mcut datoria In scoalä, ca am fAcut scoala cu adultii,
am predat lucru manual la elevi, adicA Impletituri de paie,
de sfoarA si de papurA, am Mout gradinArie sau practica
agricola un intreg sistem de activitate", ,,vrednic de lauchr,
lucruri vetzute i constatate cu prilejul tuturor inspectiunilor".
Stau la indemanä procesele-verbale In condica de inspec-
iiuni a scoalei.
Banca Infiintatä i condusä de mine dela Octombrie
1909, a mers cu avant. Para mine, ea n'ar B. existat,
urma mea, cu greu ar merge.
Toate acestea se rezumä In certificatul No. 219 din 6
Maiu 1910, eliberat In vederea constatArii meritelor mole, de
cAtre primaria comunei Didesti-Teleorman.
IatA coprinsul lui textual :
Certificat
Noi primarul comunei Didesti, plasa Rosiori, jud. Te-
leorman, certificam pe a noastra directa rAspundere, cA
preotul Stancu C. Paunescu, licentiat al Facultatei de Teo-
logie i paroh al acestei comune, se bucurA In fata satenilor
si parochieni de o cinste si iubire cu aclevarat preoteasca
pArinteascA, din cauza purtarii sale exemplare in comuna.
Numitul preot nu e supus la nici un vitiu, nu i se im-
puta nici o faptä rea, si std in bune raporturi cu toti
sAi.
CertificAm cA locuitorii acestei comune tin ca o adevA-
rata fericire a lor, cA au un preot vrednic, ciustit i sAritor
la toate nevoile lor ; ea se bucurA toatä comuna de lumina
bunele sfaturi oe au capAtat dela pArintele paroh, In timpul
de cand S. S. a venit In comunA. In adevär, preotul St. C.
PAunescu a tinut si tine In toate särbAtorile predici dupa
Sf. Liturghie, pline de invätäturi crestinesti si sufletesti, pen-
tru care, poporul vine cu drag la bisericA. Bolnavilor le
vine In ajutor cu medicamente gratuite, din propria sa chel-
tuialA ; säracilor le-a fost de ajutor.
www.digibuc.ro
 41

Celor ce au avut nenorocirea de a le mulì vite de

munca In timpul de cand S. S. a venit in comuna, le-a venit
in ajutor, form.and liste de subscriptie si subsoriindu-se pe
sine in frunte, si adunând fara preget dela toti piosii crestini.
Aceste liste s'au afisat apoi la primarie i biserica spre
cunostinta tuturora i e bune exemple pen tru taptá buna.
Coprinsul infrumusetat cu totul. A restau-
rat ni§te ruine formând cu cheltuiala sa de peste o mie lei,
casa parohiala, in curtea bisericii, plantând aceastä curte cu
poste o suta de pomi roditori, de bune specii §i duzi. Plan-
tarea si intretinerea pomilor a facut-o cu cheltuiala sa, pro-
curánd lu. acéla§ scop si tot cu band säi, pomi din pepiniera
Buftea, pe care i-a plantat cu buna re4ita. In curtea bisericii.
G-radina sa cu legumi i zarzavaturi serveste ca model
de frumusete §i buna aranjare, astfel ca toti crestinii ce vin
la biserica sau tree pe dinainte, au o frmoasa impresie de
harnicie si chibzuinta.
Preotul St. C. Paunescu a infiintat banca populara in
comunä, care sub conducerea sa ea presedinte activ, a luat
un avânt recunoscut §1 laudat chiar de satele vecine.
Fiind in acelas timp si invgator la scoala din aceasta
comuna, la sarbatorile nationale si la cercurile culturale a
Insufletit pe sateni ou idei i invätaturi sanatoase, cautând
totdeauna a-i lumina §i a-i face oameni de cinste.
N'a avut Impotriva sa nici un proces de judecata pentru
cearta sau. alta pricinä.
Pentru aceasta, la cererea sa, i-am liberat acest certi-
float Intarit cu semnatura noastra, spre a-i servi la dovedirea
meritelor sale, Inaintea autoritätilor sale superioare.
Primar, (ss.) M. Popescu
Notar, (ss.) M. Zamfirescu
No. 219/1910, Maio 6.

Din Procesul-verbal No. 11 din 28 Ianuarie 1909 de

inspectiuni al Revizorulai lcolar
Privitor la goala de adulti. Acest curs coustä In con-
vorbiri i povete, asupra bunului mers al gospodariei ru-
rale, in citire do subiecte interesante, luate din reviste §i
alte bropri instructive, pe care Parintele le imprumuta adul-
tilor, care apoi stint obligati a rezuma In clasa, cele citite
acasä. S'a cântat Desteaptä-te Române" i alte cántece pa-
triotice, prin ajutorul elevilor cliv. III-a. In genere mi-a fäcut
buna impresie activitatea §i dorul de muned al Parintclui
Invatator 4.
www.digibuc.ro
 42

Din Procesul-verbal No. 12 din 22 Febrnarie 1909, de

inspectiunea Revizornlui
Constat ca Parintele des1 singur In comunä, Isi face
datoria i In scoala. Deosebit de activitatea curat scolara, are
deosebit interes de a iniià pe scolari i In ramura lucrului
manual, invatándu-i impletitul paelor pentru p1arii i im-
pletitul sforei pentru Invelitul sticlelor, lucruri vazute si con-
statate de subsemnatul, atat acum cat i cu ocazia altor in-
pectiuni.
Face si cursuri cu adultii, cum am aratat si in prece-
dentul Proces-verbal. Face si lucrarl agricole de gradinarie,
in rezumat are un Intreg sistem de activitate care nu poate
fi cleat spre binele public. De cele constatate, am dresat
prezentul Proces-verbal, ramanand etc."

PAROHIJL COMUNEI PRINCIPELE FERDINAND

Sunt preot pentru parohia Principe le Ferdinand din ju-
detul Teleorman din Aprilie 1905. Activitatea mea in parohie,
de atunei &la acum, n'a lasat la o parte niei una din
directiile in care puteam lucra. Mai mult pret am pus
pe predica in Biserica si mai mult m'am ocupat de mijloa-
eele cu care sä fac pe pastoritii mei sa inainteze cu virtute
crestineasca i sa prospereze ea parte materiala. In vederea
acestui punet din urtna m'am ocupat de banca populard pe
care am candus-o la inflorire, ca presedinte activ, am infiin-
tat o greidineirie de zarzavat, o bragagerie romdneascei 'in sat ; am
studiat si am ajutat toate formele economice care ar fi putut
fi de folos sätenilor mei.
De [rumusetea coprinsului Bisericii m'am ocupat cu sAr-
guintä", greidina parohialei, nu mai putin ea propria mea gos-
podarie, am adus-o inteo forma ideala de aranjament i fru-
musete.
In faptele mele am cautat sa fac O. respire chibzuinta.
Dau mai la vale cAteva citari din actele numeroase ce posed
si care sä deb, o idee, eel putin ea o palida expunere a reali-
tatii din ceeace am lucrat In comuna.

www.digibuc.ro
 43

Din Procesul verbal al PAr. Protoiereu, dln 24 Julie 1907.

Preotul paroh a plantat curtea Bisericii cu pomi
roditori si a infiintat i grMina cu vie, pomi si legume, in
locul de casa al Bisericii, ceeace Ii face lauda.
Despre cele constatate, am dresat prezentul proces ver-
bal dupa gare o copie se va trimite i Protoieriei.
Protoiereu (ss) Econ. II. Constantinescn.

Din procesal verbal de inspectie dela 17 Octombre 1908,

al Parohiei.
Noi, Economul Haralambie Constantinescu, Protoiereul
judetului Teleorman, inspectand Biserica parohia15. Kota
Voevozi din comuna Principe le Ferdinand, am constatat ur-
matoarele:
Biserica este de zid i In buna stare ; eurätenia foarte
bine tinuta, toate odoarele bisericesti de asemenea si In dea-
inns, Sfântul Antimis curat, iar Sfânta Impartasanie bine
pastrata.
CUrtea Bisericii e plantata, jurnatate cu pomi roditori,
asezati la linie, i jumätatea cealalta semänatä cu lucerna ;
iar locul de casa -al Bisericii este iaräsi cu pomi, pe jurnä-
tate i jumatate cu vie.
In ambele, pe yard s'a cultivat zarzavaturi printre pomi.
Parintele paroh a avut, anul acesta, in tovarasie cu lo-
cuitorii români, din aceasta comuna, o gradina de zarzavat,
cultivatà dupa toate cerintele, si care a dat rezultate favo-
rabile Worn de Indemn pentru toti c&lali i pentru targ.
de asemenea.
Mai are, dela 1 Maiu, anul acesta, i o alvitarie si bra-
gagerie, care merge bine, dar n'are local cum trebue.
Registrele de cancelarie i comptabilitate, in regula.
Budgetul pe. 1909-1910 s'a trimes dela 19 Septembrie cu
No. 6.
Despre cele constatate am dresat prezentul proces-
verbal.
Protoereu (ss) Econ. H. Constantinescu
Paroh (ss) Pr. Florea A. Drághici
Ultima inspectiune in parohie s'a facut de Par. Pro-
toiereu la 26 Aprilie a. c. Peste tot, la toate punctele se ci-
teste : bine i n reguld. Reproduc partea din urrna a pro-
cesului.

www.digibuc.ro
 44

Activitatea preotului asidu6. Relatiunile cu pastoritii

bune, .cântäretii complecti (I) Numarul familiilor 390, al su-
fletelor 1950, locuitori in concubinaj trei. Starea religioasä.
morala a populatiunii, bunä.
Diferite observatiuni: Preotul paroh îi dä bine seama
de sarcina preotiei, atat care poporul incredintat lui, cat §i ca
exemplu de activitate i mum&
Predica la Biserid. la toate ocaziunile.
De cele constatate s'a dresat prezentul proces-verbal.
Protoiereu (ss) Econ. H. Constantinescu
Paroh, (ss) Florea Drighici Primar, (ss) D-tru Fl. Pârvan
(s) Ion Costea
Epitropi : (s) (s) A. Marinescn
Ion B. Pescara Asistenti (s) Ilie C. Ne§u
Subliniem observatiunea i o läsam fart comentarii.
Importanta acestui Proces-verbal este superioarä celorlalte
(loud, nu atdta, prin cele c spune, cat prin faptul ca este fäcut
numai cu catevec zile inainte de darea in judecatä a I. P. S. S.
D. D. Athanasie Mironescu. Stau acum i má gandesc: Ciudate
sunt loviturile sortii! Daca s'ar fi blinuit cat de pufin apropiata
mea conduit& cum a,c fi fost incondeiat de cel care in acest
Proces-verbal a spus adevärul, pe care din rautatea omeneascei
acum cauta sä-1 batjocoreascei batjocorit prin darea mea
judecata la consistorul Mitropotitului pe ziva de 2,2 Iunie c.
prin numeroase ingerinte nevrednice.
Eu totus sfidez aceste ingerinte, de si stiu ca poporul
cere sä rästigneasca pe Hristos i sä libereze pe Baraba.
Ma §tiu Pára vinä i pe aceastä bazA m'am ridicat
strig sä se facä curätie In biserica. Raposatul intru feri-
cire D. D. losif Gheorghian mi-a dat arhiepisqopala blagos-
lovenie pentru activitatea mea pastoralä. :

No. 656, August 1907.

Cucernice Pärinte,
Sfânta Mitropolie ea ord. No. 5261, in special, va tri-
mete Arhiereqti binecuvântari pentru modul cmn InÇelegi
misiunea preqeaseli, en care dai pildã pistoriOlor in gos-
podárie.
Protoereu (ss) Econ. I.E. Constantinescu.
www.digibuc.ro
 45

Sd ma ocup acum de banca popular% din satul meu.

Trebue sa marturisesc aici, c pentru propasirea i bu-
nul mers al bancii noastre populare, a contribuit i buna
Intelegere a mea cu D-nul Ilie Georgescu, Invatatorul co-
munei, care Indeplineste oficiul de easier al bancii, precum
sprijinul dat de catre Intregul consiliu de administratie
al bancii. S'a recunoscut de catre D-nii Controlori ai ban-
cilor populare bunul mers al bancii noastre precum si re-
gularitatea comptabilitatii. Speram intr'un viitor si mai
stralucit.
Pentru concretizarea celor mai dinainte spuse, cred ne-
cesar sa reproduc certificatul de mal jos, eliberat pe ziva
de 6 Mai a. C., cu No. 594, de primaria corn. Principe le
Ferdinand.
Certificat
Noi, Dumitru Fl. PArvan, Primarul COM. Principe le
Ferdinand, din plasa Calrnatui, judetul Teleorman:
Certificam pe a noastra personall i directa rdspun-
dere, ca preotul paroh al comunei noastre Principele-Fer-
dinand, de când pastoreste satul, din primavara anului 1905,
pána in prezent, a fost Pilda de munca vrednica, cinstitä
si sfânta. Neobosit lntotdeauna, fara sa Intärâte sau sa ne-
multumeasca pe careva, Implinit toate cu asupra, ajun-
gând sa fie socotit de catre toti ca preotul cel mai de seamd;
iar satul prea blagoslovit cu un asemenea preot ca sf. sa.
Noi iubim, noi darn lauda, ne punem sufletul pentru
preotul nostru. Daca In cinci ani de zile ne-a facut sd cu-
noastem pe Dumnezeu i sd Indragostim sfânta Biserica,,
prin predicile pe care le tine absolut In toate sarbatorile,
prin sfaturile date la toate ocaziunile, cum n'am multuml noi
omului, care ne-a facut atenti, ca. trebue sa avem pe Dum-
nezen si la Intristare si la bucurie, si la lueru si la sedere.,.
Intotdeauna i ori undo ? Marturisim Inca neputinta noastra
intru a urmd ealea aratatd de sf sa si a ne ridich pând unde
Markuitorul Hristos a poruncit sa se ridice sufletul cresti-
nului.
Toatä suflarea satului nostru este martora pentru eel&
de noi spuse ; iar frumusetea din curtea Bisericii si din
curtea parobiala o poate veded oricine. Unde odata pdsteau
porcii satului, acum se rasfata peste 300 pomi roditori, vie,
lucerna, etc. ; toate numai de preot, indemnându-ne i pe
noi la o asemenea lucrare, pentru folosul nostru al tuturora.
www.digibuc.ro
 46

Cimitirul satului despartit mai lnainte cu sant, care lesne

se darapank prin staruinta S. Sale, este acum Imprejmuit
eu uluca frumoasa i cu 300 de salcâmi frumos rânduiti.
Banca noasträ populara a fost prezidata numai de Sf.
Sa, de când a venit preot la noi ; printr'o dreapta chibzu-
iala, i impreuna cu D-nul invatator, uniti In totdeauna prin
dragoste i munca, i-au sporit temeinicia si au condus-o cu
multi pricepere, dupa cum probeaza D-nii controlori res-
pectivi, cat si marturisirile societarilor.
Pretuim foarte mult cinstea, care i se da de locuitorii
satului, si nu credem sa se gaseasca vreun sat, care sa-si
lubeasca preotul, cum e iubit 'al nostru. Nimeni nu s'a plâns
pâna acum contra-i ; pentru simplul motiv, cä n'ar aveä de
ce Ziva, noaptea, pe vreme buna, pe vreme rea, Sf. Sa a
fost gata la serviciu i Intotdeauna, cu inima buna si cu
dragoste pentru munca Sf. Sale.
Ash sta adevärul.
Pentru cele de mai sus i-am eliberat prezentul certi-
ficat In urma cererii, ce ni s'a facut si care s'a inregistrat
la No. 546 de azi.
Primar (ss) D. Fl. Pârvan.
Notar, Alex. Marineseu.
No. 594
1910, Maio 6

In corpul lucrarii s'a vazut petitia pe care toti locui-

torii din Principele Ferdinand au trimis-o Majestatii Sale
Regelui, ca sä ridice pedeapsa preotului lor, pe care ei Il
stiu ca pe un sfânt. Locuitorii au mai facut o petitie i ca-
tre Mitropolitul, prin care cer sä li se deä preotul'lor Flo-
rea Draghici, la care tin mai mult ca la averea si vieata lor,
ca, de orce s'ar putei lipsì, numai de preotul lor Florea
Draghici nu. Locuitorii declara solemn in acea petitie, ca alt
preot nu vor primi..
Dupa toate ingerintele autoritatilor, dupa procedarea
samovolnica de a sperià pe bieii crestini i a-i porni Ina-
potriva mea, jata rezultatul.
Dar bun e Dumnezeu !
Pr. Florea Draghici

www.digibuc.ro
 47

DUPA TOATE ACESTEA....

1. Noi, preotii Stancu Päunescu i Florea Drdghici, ri-

dicati samavolniceste din comunele noastre la 13 Maiu cu
jand'armii D-lui prefect Iarca, am fost dati In judecata con-
sistoriului pentrued la 14 Maiu am pdrdsit comunele, desì
mai mult aceasta zi noi fusesem i opriti de s'L
Sinod de a mai slujI, i deci puteam lips1 din comund, chiar
dacd nu ne-ar fi ridicat cu jandarmii....
2. Ridicati samavolniceste, plecând deci fard, bani la noi,
si dándu-ne Cani de tren pentru a scdph la Bucuresti D-1
avocat Dumitriu, prea cucernicul Protoiereu ne da In jude-
cata si ea am plecat de voe din comund, i ca suntem sus-
tinuti gras de propaganda catolicd (? !!) fiinded la Bucuresti
ne-am putut Imprumuth ca sà ne platim trenul (?!!)
Orcine s'ar interesh de adevdr, ar puteh aflà ea ash nu-
mita propaganda catolica, care ne-a fAcut marele bine de a
ne Imprumuth pentru câteva zile cu o sutd de lei ea sà ne
platim trenul i sd, trdim, a fost ortodoxul nostru coleg,
preotul Sebastian Pdrvulescu din jud. Gorj, care coleg se
afa In Bucuresti, In pregatirea examenelor de teologie.
3. S'au fdeut presiunb ca sd, se poatd dà o forma sau
-cloud de dezmintiri. Preoteasa Lungulescu din Craiova,
dezmintit, declarând cd cunoaste pe Olimpia, îi e prietend,
si datoreste recunostinta Primatului. Ludm act cu bucurie !
Protopopul NiculescU declard ca nu cunoaste pe Olim-
pia si pe noi cei trei preoti. Ne mirdna cd, D-1 Haret
care credem cd nici pe Olimpia si pe noi nu ne cunoaste
personal, nu s'a grabit la o astfel 'de aparenta desmintire,
care i-ar fi cauzat mai patina rusine decal neadevararile
sfruntate dela Sinod, pe care nu se poate preface cà nu le-ar
cunoaste. Recunoastem Insd cd, fard, jurdmânt, nu e greu sà
se ajunga la orice'forma de desmintire.
4. Pe Tudoricd, Ionescu, In loc sd-1 fi dat in judecatä
pentru calomnie, i sa spulbere acuzatiile precise si Infrico-
Otoare,... 1-au dat afard, dirk slujba.
5. Suntem informati si au vorbit ziarele cd D-1
Haret a intervenit oficial la Statul major al armatei ca. pr.
C. Vasilescu.... sh fie Inrolat in armatd.
6. Totodata pe lânga amenintäri, terorizäri i infamii,
cautd totusi i Ministrul Cultelor i Mitopolia, prin tot felul
de interpusi si de agenti, unii eu situatii foarte sus puse, ea
sd, obtind, . . . . Impicarea".
www.digibuc.ro
 48

7. La 12 Iunie se va judech la Consiliul permanent pro-

cesul intentat de d-1 Haret Pr. Stancu Paunescu pe motiv
ea n'ar mai fi dema de inv*tor.
8. La 22 Iunie se va judech de cMre Consistoriul epar-
hial al Mitropolitului Athanasie, procesul scornit, ca sa ne
cateriseasca.
9. La Sinoci D-1 Haret a intervenit sä nu se judece pri-
eina caci ea lnvatatori avem nereguli bane§ti de care suntem
raspunzatori la Consfimul permanent, iar la Consiliul perma-
nent se cere destituirea din Invatámânt a preotului St. Pau-
nescu pentru ce a facut la Sinod....
Dar vom continua 1).
II Iunie, 1910.

1) In curilnd gi aceastI brwrg va apare in frantuzeqte nem*te.

www.digibuc.ro